Hotărâre a Consiliului Local

Hotararea nr.116 29.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor pentru Comuna Tutora

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 116
Data
29.11.2017
Pe site-ul primăriei
Hotararea-nr.116-29.11.2017-privind-aprobarea-Planului-de-Analiza-si-Acoperire-a-Riscurilor-pentru-Comuna-Tutora
Emitent
Comuna Țuțora, jud. Iași
Pagini
80 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 116 din 29.11.2017, „Hotararea nr.116 29.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiza si Acoperire a Riscurilor pentru Comuna Tutora”, Comuna Țuțora, jud. Iași. Sursa: https://www.comunatutora.ro/wp-content/uploads/2023/08/Hotararea-nr.116-29.11.2017-privind-aprobarea-Planului-de-Analiza-si-Acoperire-a-Riscurilor-pentru-Comuna-Tutora.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tutora/91809-hotararea-nr-116-29-11-2017-privind-aprobarea-planului-de-analiza-si-acoperire, 07.11.2026)

Fișier creat
19.12.2017
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMUNA U ORA JUDE UL IAȘI CONSILIUL LOCAL Sat u ora, Str. Principal , nr.139, Comuna u ora, Jude ul Iași, telefon/fax 0232-298777;298811;298800; Cod poștal 7075605; cod fiscal 4540224 E-mail: [email protected] HOTARÂREA NR. 116 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna u ora Consiliul Local al Comunei u ora, Jud. Iasi, întrunit în edinta ordinar ast zi 29.11.2017 Având în vedere: - Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora; -referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017; - Avizul Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local u ora înregistrat sub nr.4998/CL/20.11.2017; -proiectul de hot râre nr. 116/10.11.2017 ini iat de domnul Cristinel Albu, Primarul comunei u ora; - În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor; - Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor; - inând seama de prevederile art. 43 alin (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare; prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public ; prevederile Regulamentul de Organizare și Func ionare a Consiliului Local u ora, aprobat prin H.C.L. u ora. - Prevederile art.36 alin.(2) lit.d), alin. (6), lit. a), pct. 8, si art.115 lit.b din Legea nr.215/2001 privind administra ia public local , republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare, In temeiul art.45, alin.1, si al art.115 alin.1 lit.b din Legea 215/2001 privind administratia publica locala republicata, cu modificarile si completarile ulterioare H O T R Â R E: Art.1. – Se aprob actualizarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru comuna u ora, Jud. Iasi, conform anexei nr. 1 care face parte integrant din prezenta hot râre. Art.2. – Primarul comunei u ora va asigura executarea prevederilor prezentei hot râri. Art.3. – Cu data intr rii în vigoare a prezentei Hot râri, orice alte prevederi ale Hot rârii anterioare, înceteaz . Art.4-Secretarul comunei u ora va comunica prezenta Hot râre : Primarului comunei u ora Institu iei Prefectului jude ului Iași-pentru control și legalitate Un exemplar se va face public prin afișare, prin grija secretarului comunei u ora i pe situl institu iei. Dat ast zi 29.11.2017 PRE EDINTE DE EDIN SECRETAR Consilier, Cristian BOGDAN jr. Anton AMARANDEI

Pagina 2

COMUNA U ORA JUDE UL IAȘI PRIMAR, Sat u ora, Str. Principal , nr.139, Comuna u ora, Jude ul Iași, telefon/fax 0232-298777;298811;298800; Cod poștal 7075605; cod fiscal 4540224 E-mail: [email protected] PROIECT DE HOTARÂRE NR. 116 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna u ora Primarul Comunei u ora, Jud. Iasi. Având în vedere: - Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora; -referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017; - În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor; - Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor; - inând seama de prevederile art. 43 alin (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare; prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparen a decizional în administra ia public ; - Prevederile art.36 alin.(2) lit.d), alin. (6), lit. a), pct. 8, si art.115 lit.b din Legea nr.215/2001 privind administra ia public local , republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare, In temeiul art.45, alin.6, din Legea 215/2001 privind administra ia public local republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare P R O P U N E: Art.1. – Se aprob actualizarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru comuna u ora, Jud. Iasi, conform anexei nr. 1 care face parte integrant din prezenta hot râre. Art.2. – Primarul comunei u ora va asigura executarea prevederilor prezentei hot râri. Art.3. – Cu data intr rii în vigoare a prezentei Hot râri, orice alte prevederi ale Hot rârii anterioare, înceteaz . Art.4-Secretarul comunei u ora va comunica prezenta Hot râre : Primarului comunei u ora Institu iei Prefectului jude ului Iași-pentru control și legalitate Un exemplar se va face public prin afișare, prin grija secretarului comunei u ora i pe situl institu iei. Dat ast zi 10.11.2017 PRIMAR SECRETAR Ec. Cristinel ALBU jr. Anton AMARANDEI

Pagina 3

Nr.4027/20.09.2017 Nota de fundamentare privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna u ora Subsemnatul ALBU CRISTINEL, Primarul comunei u ora având în vedere recomandarea organului de control PSI din toamna anului 2017 privind actualizarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor , propun Consiliului local, discutarea i aprobarea noului Plan de Analiz a Riscurilor, anexat la prezenta Not de fundamentare, prin emiterea unei Hot râri . 20.09.2017 Semn tura

Pagina 4

Nr. 4649/30.10.2017 Referatul de specialitate Subsemnatul AMARANDEI ANTON, secretar al comunei u ora, jude ul Ia i, v zând propunerea domnului Primar cu privire la actualizarea Planului de Analiz i Acoperire a Riscurilor i consultând legisla ia în vigoare, respectiv, prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor, art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor, consider c propunerea este legal i se poate emite Hot râre a Consiliului local cu privire la aprobarea planului propus. 30.10.2017 Semn tura

Pagina 5

ROMÂNIA Nr.4998 din 20.11.2017 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI U ORA Comisia pentru programe de dezvoltare economicosocial , buget, finan e,administrarea domeniului public și privat al comunei, servicii și comer , gospod rie comunal și protec ia mediului. AVIZ Comisia pentru programe de dezvoltare economico-social , buget, finan e,administrarea domeniului public și privat al comunei, servicii și comer , gospod rie comunal și protec ia mediului din cadrul Consiliului local al comunei u ora, jude ul Iași , întrunit în ședin a pe comisie , ast zi 20.11.2017 la care particip domnii consilieri Mih il Doru Bogdan Cristian Micu Daniel Dumitru Enea Valeric Nechita Mihai Având în vedere:- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora; -referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017; - În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor; - Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor; In temeiul dispozi iilor art. 44 alin.1 din Legea 215/2001 a administar iei publice locale, modificat și completat și din considerentele prezentate, AVIZEAZ FAVORABIL Proiectul de hot râre nr.116/10.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna u ora , în conformitate cu normele legale în materie și astfel cum acesta a fost întocmit și propune Consiliului Local, aprobarea acestuia în forma prezentat . Dat 20.11.2017 PREȘEDINTELE COMISIEI , SECRETAR, MIH IL DORU BOGDAN CRISTIAN MEMBRII COMISIEI , ENEA VALERIC MICU DANIEL DUMITRU NECHITA MIHAI

Pagina 6

ROMÂNIA Nr.4998 din 20.11.2017 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI U ORA Comisia pentru înv mânt, s n tate, cultur , protec ie social , activit i sportive și de agrement AVIZ Comisia pentru înv mânt, s n tate, cultur , protec ie social , activit i sportive și de agrement din cadrul Consiliului local al comunei u ora, jude ul Iași , întrunit în ședin a pe comisie , ast zi 20.11.2017 la care particip domnii consilieri Tofan Gheorghe Micu Vasile Sorin Epure Ionu Având în vedere:- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora; -referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017; - În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor; - Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor; In temeiul dispozi iilor art. 44 alin.1 din Legea 215/2001 a administar iei publice locale, modificat și completat și din considerentele prezentate, AVIZEAZ FAVORABIL Proiectul de hot râre nr.116/10.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna u ora , în conformitate cu normele legale în materie și astfel cum acesta a fost întocmit și propune Consiliului Local, aprobarea acestuia în forma prezentat . Dat 20.11.2017 PREȘEDINTELE COMISIEI , SECRETAR, TOFAN GHEORGHE MICU VASILE SORIN MEMBRII COMISIEI , EPURE IONU

Pagina 7

ROMÂNIA Nr.4998 din 20.11.2017 CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI U ORA Comisia pentru administra ie public local , juridic , ap rarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cet enilor, precum și de urbanism și amenajarea teritoriului AVIZ Comisia pentru administra ie public local , juridic , ap rarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cet enilor, precum și de urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului local al comunei u ora, jude ul Iași , întrunit în ședin a pe comisie , ast zi 20.11.2017 la care particip domnii consilieri: Neam u Sorin Bogdan Petri or A tef noaiei Mihai Având în vedere:- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora; -referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017; - În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva incendiilor; - Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor; In temeiul dispozi iilor art. 44 alin.1 din Legea 215/2001 a administar iei publice locale, modificat și completat și din considerentele prezentate, AVIZEAZ FAVORABIL Proiectul de hot râre nr.116/10.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru Comuna u ora , în conformitate cu normele legale în materie și astfel cum acesta a fost întocmit și propune Consiliului Local, aprobarea acestuia în forma prezentat . Dat 20.11.2017 PREȘEDINTE COMISIE , SECRETAR, NEAM U SORIN BOGDAN PETRI OR MEMBRII COMISIE , A TEF NOAIEI MIHAI

Pagina 8

Anexa 1 la Hot rârea nr.116 din 29.11.2017 privind actualizarea Planului de analiz și acoperire a riscurilor elaborat la nivel local u ora NESECRET JUDE UL IASI Exemplar nr. __ COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA U ORA APROB PREȘEDINTE DE ȘEDIN _________________________ Semn tura PLANUL DE ANALIZ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR 2017 Adoptat și aprobat în sedin a Consiliului Local din data de 29.11.2017 PRIMAR Întocmit, Cristinel ALBU SEF SITUATII DE URGENTA Lauren iu AGRIGOROAIE _________________ _________________ (Semn tura) (Semn tura)

Pagina 9

Pagina 10

I. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETEN ” Problematica existen ei surselor de risc și a producerii dezastrelor naturale și tehnologice preocup din ce în ce mai mult oamenii de știin , institu iile cu sarcini în domeniu și, în primul rând Comitetele Locale pentru Situa ii de Urgen . Numeroase lucr ri, simpozioane și sesiuni de comunic ri știin ifice analizeaz fenomenologia surselor de risc și a dezastrelor, cauzele, manifest rile și consecin ele acestora. Comunitatea interna ional , prin institu iile sale reprezentative, depun eforturi deosebite pentru realizarea unit ii de concep ie și de ac iune. Toate aceste preocup ri, particularizate uneori la nivel na ional, în mod diferen iat fa de alte ac iuni similare pe plan interna ional, nu au ajuns s defineasc un anumit tip de management al urgen elor civile, recunoscut și acceptat de majoritatea statelor membre Organiza iei Na iunilor Unite sau de cele afiliate Organiza iei Interna ionale a Protec iei Civile. Întocmirea „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETEN ” are ca scop de a cunoaște surele poten iale de risc de pe raza localit ii (municipiu, oraș, comun ), în vederea desf șur rii de ac iuni în situa ii de predezastru, pe timpul și dup producerea acestora, având ca obiectiv prevenirea și protec ia popula iei, bunurilor materiale, valorilor de patrimoniu și de mediu precum și pentru înl turarea urm rilor acestora. Experien a și realitatea au demonstrat, îns c oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de manifestare și urm rile dezastrelor naturale și tehnologice fac, uneori imposibil orice ac iune de r spuns, indiferent cât de bine ar fi ea conceput și organizat . DESCRIEREA ZONEI DE COMPETEN Aspecte administrative COMUNA : U ORA - are trei sate componente : CHIPERE TI, U ORA, OPRI ENI REȘEDIN A COMUNEI – localitatea U ORA Comuna U ORA se întinde pe o suprafata de peste 3807 ha.,fiind situata in partea central nordic a Podi ului Central Moldovenesc si in partea de sud a judetului Iasi si se afla la 25 km fata de municipiul Iasi. Comuna u ora se invecineaza cu comunele : la N cu comuna Ungheni,, la E cu raul PRUT,care reprezinta granita dintre ROMANIA si REPUBLICA MOLDOVA , la S cu comuna Prisacani i Comarna i la V cu comunele Tome ti i Holboca. Comuna u ora se compune din 3 (trei)sate componente astfel : U ORA, CHIPERE TI i OPRI ENI ,sate care se situeaza la distante cuprinse intre 3-5 km,fata de centrul comunei. SATUL LOCUINTE GOSPODARII LOCUITORI U ORA 430 460 1116 CHIPERE TI 129 139 330 OPRI ENI 302 332 717 T0TAL 861 931 2.163 Suprafa total : 4964 ha (A UNIT II ADMINISTRATIV TERITORIAL ) Popula ia stabil : 2163 locuitori  Așezare geografic Teritoriul comunei u ora se afl situat :  În partea nord - estic a României, între 4710N-4715N latitudine nordic și 2740N - 2749N longitudine estic ;  În partea estic a jude ului Iași;  În partea estic a municipiului Iași, la grani a cu Republica Moldova.  Caracteristicile reliefului Din punct de vedere fizico – geografic comuna u ora este situat în partea central-nordic a Câmpiei Moldovei la contactul acesteia cu lunca larg Prut – Jijia. Dup cum au ac ionat factorii externi și interni (geologici) se pot distinge dou tipuri de relief: relieful sculpturalo – acumulativ din extremitatea vestic a teritoriului reprezentat printr-un platou de coast și o coast de tranzi ie c tre șesul Jijia – Prut.

Pagina 11

Platoul de creast , cu altitudini maxime de 135 m are o expozi ie general sudic și sud-vestic . El reprezint terasele fluviatile superioare ale Prutului, atacate puternic de eroziunea accelerat ; în partea central . Coasta de tranzi ie face leg tura dintre platou și șes, având forma unui versant cu pante mari cu energie de relief de 90-115m, care este afectat în întregime de alunec ri de teren, în mare parte stabilizate. Principala form de relief o constituie lunca, respectiv șesul acumulativ Prut – Jijia, format în halocen în urma proceselor intense de aluvionare. Altitudinea minim a terenului este de 35,00 m, la hotarul sudic cu comuna Prisacani. Formele de mezo și microrelief sunt reprezentate prin microdepresiuni, intermicrodepresiuni, arii depresionare mai largi, grinduri de diferite în l imi, privaluri, gârle, albii p r site, belciuge, coșcove. Pe sectoarele longitudinale, relieful are anumite caracteristici, astfel: o Zona de lunc intern (spre versant) are altitudini mai coborâte și este str b tut de privaluri, albii p r site și b l i fiind în mare parte opera râului Jijia, iar textura mai argiloas determin o umiditate excesiv în sol, în special prim vara când formele depresionare se umplu cu ap . Solurile caracteristice sunt l coviștile și solone urile gleice salinizate, cu o concentra ie mare de s ruri solubile și tendin de a cr pa puternic la usc ciune; o Zona de grind jos, limitrof albiei minore a râului Jijia, cu altitudini ceva mai ridicate decât șesul din jur, mai zvântat ; o Zona median , de trecere spre grindurile Prutului, cu numeroase gârle, privaluri, prute e, coșcove; o Zona de lunc extern , limitrof grindurilor Prutului. Altitudinile sunt cele mai ridicate din cadrul șesului și prezint denivel ri, între care se remarc privaluri de debușare și retragere în șes a apelor mari ale Prutului în perioada marilor viituri. La contactul cu lunca medran se schi eaz zone mai joase, cu exces de umiditateși microrelief de coșcove care în perioadele umede se umplu de ap . Formarea acestor microdepresiuni și micromovile se datoreaz gonfl rii și contrac iei repetate a rocii argiloase, datorit varia iilor mari în starea lui de umezire și uscare. Pe terenurile arate acest microrelief este estompat, fiind înso it de cr p turi frecvente. În general, terenul se prezint sub forma unei suprafe e practic orizontale, cu o înclina ie slab de la nord la sud. Drenajul global este de la moderat la imperfect în zonele de grind, slab în zona luncii propriuzise și foarte slab în microdepresiuni (albii p r site, privaluri, coșcove). În zona albiei minore a Prutului se întâlnesc nisipuri și pietrișuri la zi, ce pot fi exploatate și valorificate pe plan local în construc ii. Șesul Prutului ofer în general terenuri bune pentru construc ii, cu condi ia evit rii zonelor joase cu exces de umiditate și execut rii unor lucr ri complexe hidrotehnice, desec ri, îndiguiri și regulariz ri.  Re eaua hidrografic Teritoriul comunei este situat în bazinul hidrografic mijlociu al râului Prut. Re eaua hidrografic este reprezentat de râurile Prut și Jijia. Apa de suprafa . Apele de suprafa constituie caracteristica teritoriului comunei. Pe lâng apele de curg toare ale Prutului , Bahlui și Jijiei, exist un num r de b l i, alimentate din apele meteorice și rev rsarea apelor curg toare, fiind o regiune de șes cu altitudine de 30m. Regimul hidrografic al Prutului este reglat de acumularea Stânca Costești, astfel încât nu se mai produc viituri mari, dar când se mai d drumul la baraj, creșterea nivelului și a debitului genereaz mici inunda ii. Pe suprafa a luncii se întâlnesc o serie de privaluri, cursuri de ap p r site, zone depresionare, zone cu coșcove, lipsite de scurgere sau cu drenaj extern lent, care se umplu de ap la topirea z pezilor sau la precipita ii abundente. Pentru prevenirea inunda iilor și eliminarea excesului de umiditate este necesar continuarea lucr rilor de îndiguire din lungul Prutului, regularizarea Jijiei, executarea de canale de desecare. Apa de adâncime. Apele subterane sunt cantonate în principal în nisipurile și pietrișurile din baza șesului, precum și pietrișurile din baza șesului, precum și din interca iile nisipoase ale aluviunilor de la suprafa , acestea din urm fiind lenticulare și discontinui. Nivelul hidrostatic al apelor freatice se întâlnește la adâncimi ce variaz de la 2,00m la 4-7,00 m, stratul acvifer activ fiind în jur de 4,00 m. Rezult c apele subterane din baza șesului dau debite destul de importante ce pot fi luate în considerare pentru aliment ri centralizate.  Clima Clima comunei u ora are caracter temperat continental de nuan excesiv . Pentru caracterizarea climatic a zonei au fost utilizate date climatice ale sta iunii Iași. Temperatura. Temperatura medie anual este de +8-9°C, având un maxim mediu în iulie de18- 20°C și un minim mediu în ianuarie de sub -2 -3°C. Temperatura medie a lunilor de var este de 18-20°C. Temperaturile minime absolute a c ror valoare scade sub 0°C, se înregistreaz în a doua

Pagina 12

decad a lunii septembrie cel mai timpuriu și și se pot prelungi pân la ultima decad a lunii mai cel mai târziu. Temperaturile minime absolute sub -26,0°C se înregistreaz în lunile decembrie, ianuarie și februarie. Regimul pluviometric. Cantitatea medie multianual de precipita ii este de 400-500 mm, ele fiind inegal repartizate în cele patru anotimpuri, cu cantit i de 60-70 mm în medie în luna iunie și 20-25 mm iarna, cu frecvente perioade de secat , dar și cu ploi de tip avers . Astfel cele mai multe precipita ii cad în anotimpul cald, iar cele mai pu ine cad în anotimpul rece. Evapotranspira ia real este de 495 mm, înregistrându-se un excedent de +18 mm în luna martie și un deficit de +185 mm din iunie pân în septembrie. În perioada rece a anului, cad precipita ii sub form de ninsoare, num rul mediu al zilor cu ninsoare fiind în jur de 24,4 iar num rul zilelor cu strat de z pad fiind în jur de 52,6. Grosimea stratului de z pad c zut variaz între 4 și 25 cm. În perioadele cu viscol, nu foarte frecvente, z pada este troienit în zonele ad postite în straturi cu grosimi mai mari producând perturba ii în circula ia rutier . Vânturile. Vânturile care bat în zon sunt determinate de circula ia general a atmosferei și influen ate de orientarea reliefului. Cele mai frecvente sunt vânturile din direc ia nord, nord-vest și sud-est, conform orient rii v ii Prutului. Vânturile din direc ia nord-vest la sud-est sunt cele dominante, pe aceast direc ie înregistrându-se și cele mai mari viteze.  Vegeta ia Vegeta ia natural apar ine silvostepei. Comuna u ora are o suprafa împ durit de 136 ha., reprezentând putin sub 25 % din terenurile neagricole. P durile sunt situate în partea de nord vest a comunei fiind constituite din diverse specii foioase în care predomin stejarul și gorunul în amestec cu tei, salcâm și r chit .  Fauna Fauna-este reprezentat prin mamifere caracteristice biotopului de silvostep -mistre ul, c prioare, iepurele și vulpea. Din analiza principalelor elemente ale cadrului natural rezult c teritoriul comunei ofer condi ii variate, în majoritatea favorabile dezvolt rii activit ilor agricole cu condi ia realiz rii lucr rilor hidrotehnice, men inerea cursului natural al Jijiei cu un canal colector, valorificarea surselor acvifere din baza șesului, exploatarea pe plan local a nisipurilor și pietrișurilor din albia Prutului.  Caracteristicile geotehnice Amplasamentele studiate – u ora, Chipere ti i Opri eni se g sesc situate pe raza comunei u ora - jude ul Iași. GEOMORFOLOGIC - zona amplasamentelor se incadreaz în: - regiunea - Câmpia Moldovei - subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare - unitatea - Culoarul Prut GEOLOGIC – zonele sunt caracterizate de prezen a forma iunilor de vârst sarma ian și cuaternar . o SARMA IANUL – fundamentul zonei este reprezentat de argil marnoas bazal vân t cenușie, prezent la adâncimi de 14-16 m pe platouri și la partea superioar a versan ilor; terasa superioar Prut, 12-14m la partea medie a versan ilor și 10-12m pe valea râului Prut și Jijia. o CUATERNARUL– acoper sarma ianul și este reprezentat prin:  pe platouri și la partea superioar a versan ilor:  soluri vegetale și umpluturi de p mant în grosimi de 0,60-1,00m;  prafuri argolo-nisipoase loessoide în grosimi de 6-8m;  un complex granular format din nisip fin, mijlociu cochilifer în baz cu pietriș, în grosimi de 5-6m;  argile stratificate lamelar cu pungi și filme, în grosimi de 6-8m;  pe versan i – zona medie a acestora:  umpluturi și soluri vegetale în grosimi de 0,80-1,00m;  un deluviu de pant format din argile pr foase sau prafuri argilo- nisipoase loessoide, în grosimi de 2-4m, care spre baz se lamineaz pân la dispari ie trecând în argile pr foase deluviale;

Pagina 13

 un complex nisipos saturat, care se lamineaz pâna la dispari ia spre baza versan ilor, în grosimi de 1,5-2,0m;  argil stratificat lamelar, cu pungi și filme de nisip, în grosimi de 8-9m.  la baza versan ilor – valea râului Prut , Bahlui și Jijia  stratifica ia în aceast zon este format din deluvii și aluviuni recente în genere, în care predomin în suprafa un complex argilos pr fos, alc tuit din argile pr foase deluviale, prafuri argilo-nisipoase, nisipuri pr foase sau argile. APA SUBTERAN – pe podul teraselor, este cantonat la baza complexului nisipos, la peste 14-16m adâncime. Pe versan i circul dezordonat cu desc rcare prin capul de strat granular, fiind prezent la adâncimi diferite, cuprinse între 4-8m. În perioadele bogate în precipita ii, sub cornișe, în prima treime a versan ilor, în unele zone apare la zi sub form de izvoare de coast . RE EAUA HIDROGRAFIC din zona amplasamentelor este reprezentat din râul Prut și Jijia și afluen ii lor, sub form de pâraie caracterizate prin regim de curgere toren ial, fapt care face ca la un regim bogat în precipita ii, s se produc viituri, care dau naștere la eroziuni de maluri pr bușiri de taluz, fapt ce impune necesitatea de consolidare și ameliorare, caât și regularizarea albiilor. STABILITATE în perioada actual , în zonele amplasamentelor, se constat urm toarele:  amplasamentele prezint zone cu fenomene de instabilitate în activitate sau susceptibile de instabilitate, zone marcate în planurile amplasamentelor;  zonele amplasamentelor, implicit amplasamentele, sunt cu energii de relief mari, fiind în zon de versant și semiplatou. CONSIDERA II PRIVIND:  Seismicitatea amplasamentelor; Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normative P100-92, rezult pentru amplasamente zona de seismicitate “C”, caracterizat prin: Ks – coeficient de seismicitate = 0,20 Tc – perioad de col = 1,00 Msk – grad seismic asimilat = VIII  Adâncimea de înghe a amplasamentelor; Adâncimea de înghe maxim a amplasamentelor conform STAS 6054/77 este de 0,90m de la suprafa a terenului. PARTEA SPECIAL Pentru stabilirea stratifica iei, cât și a nivelului freatic, au fost consultate profile unitare de stratifica ie aferente studiilor de stabilitate și hidrogeologile întocmite anterior în zon și vecin t i, aceasta fiind sintetizat în capitolul mai sus studiat. CONCLUZII ȘI RECOMAND RI  Având în vedere stratifica ia existent pe amplasamente, descris la cap. de mai sus al prezentului studiu geo, ca teren bun de fundare, se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent în zonele înalte-platouri și partea superioar a versan ilor, orizonturile argilo-pr foase deluviale existente, spre baza versan ilor și pe v i sau argile existente în unele zone pe v i.  Func ie de natura terenului, fundarea se va realiza în aceste strate, cu respectarea prevederilor normativului p7/92, în cazul terenurilor loessoide, sensibile la umezire și P10/86 în cazul terenurilor normale. Adâncimea de fundare se va considera cea rezultat din func ionalitate, cu respectarea prevederilor normativului P 7/92 anexa II în varianta terenurilor de fundare loessoide și a normativului P10/86 în cazul terenurilor normale- argile pr foase, deluviale, argile, prafuri, nisipuri. CONSTRUC II CLASA A-IV-A DE IMPORTAN  In cazul când fundarea se realizeaz în terenuri loessoide  funda ii exterioare - minim 1,00m din CTA  funda ii interioare - minim 0,80m din pardoseli  în varianta subsol, funda iile se vor g si la minim 60cm de la pardoselile acestuia;  p trundere a funda iilor în terenul de fundare minim 20cm.  În cazul cînd fundarea se realizeaz în terenuri normale (argile pr foase, deluviale, argile, prafuri, prafuri argiloase, nisipoase)  minim 1,10m din CTA;  p trundere a funda iilor în teren bun de fundare minim 20cm; CONSTRUC II CLASA aIII-a DE IMPORTAN DUP STAS 10100/0-75 ȘI P100/92  In cazul când fundarea se realizeaz în terenuri loessoide

Pagina 14

 funda ii exterioare - minim 1,50m din CTA  funda ii interioare - minim 1,00m sub pardoseli  în varianta subsol, funda iile se vor g si la minim 0,80m sub pardoseli;  p trundere a funda iilor în teren bun (argil prafoas ) - minim 20cm.  In cazul când fundarea se realizeaz în terenuri normale  minim 1,10m din CTA  minim 0,40m sub pardoseli  p trundere a funda iilor în terenul bun de fundare - minim 20cm. Având în vedere cotele joase din zona v ilor cat și faptul c aceste zone prezint fenomene de b ltire la un regim bogat de precipita ii datorit naturii terenului – în genere, argile grase impermeabile sau prafuri nisipoase permeabile, se recomand ca eventualele construc ii amplasate în aceasta zon s fie ridicate peste cota drumurilor sau a digurilor de incint existente. Pentru dimensionarea funda iilor, portan a terenului de fundare se va considera conform STAS 3300/2-85.  In cazul terenurilor loessoide p conven ional = 160 Kpa  In cazul terenurilor normale p conven ional = 180 Kpa În varianta fund rii unor obiecte noi, ANEXE, în umpluturi se va conta pe o portan a terenului de fundare de: p conven ional = 110 Kpa Umpluturile și terasamentele se vor realiza cu p mânt local, sortat în genere din versantul Chipere ti cu tehnologie aferent standardelor, normativelor în vigoare: STAS 1913/13-83, normative: C 56/85, C 29/85 Având în vedere sensibilitatea la umezire a p mântului din unele zone ale amplasamentelor, zona de versant superior Chipere ti, în proiectare, execu ie și exploatare, se vor respecta prevederile normativului P 7/92 cu prec dere pentru fundarea construc iilor în zonele respective și în mod deosebit  Riscuri naturale Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deterioreaz și le degradeaz , sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urm ri grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vie i omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimb într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violen o stare de echilibru existent . În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltat și destul de fragmentat , sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei u ora, urm toarele:  cutremurele de origine tectonic ;  inunda iile provocate de re eaua apelor interioare, datorit ploilor, topirii z pezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucr ri hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorit ghe urilor, împotmolire;  alunec rile de teren, pr bușirile, avalanșele de p mânt sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare m sur , atenuate. La nivelul actual al cunoștin elor știin ifice, deși nu este posibil de prev zut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excep ia cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel pu in cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7-7,5 ) sau cele cu alunec ri. Acest lucru poate permite adoptarea de m suri eficiente de protec ie. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunec ri de teren și inunda ii. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul men ionat se face prin grija consiliilor jude ene și locale pe baza:  Cercet rilor de teren  Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condi iile de fundare a construc iilor;  Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;  Detalierii macrozon rii teritoriului rii cuprins în sec iunea PATN;  Informa iilor de la localnici privind evolu ia fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor;

Pagina 15

În jude ul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu pentru toate localit ile. În aceste condi ii identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a f cut pe baza datelor și informa iilor existente la aceast dat . În perioada actual în zonele amplasamentelor se constat urm toarele:  Unele amplasamente prezint zone cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesiv ; M surile imediate propuse sunt urm toarele:  Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influen și instituirea perimetrelor cu interdic ii de construire.  Inventarierea construc iilor cuprinse în zonele de interdic ie, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. Alte m suri secundare de utilizare ra ional a terenurilor supuse alunec rilor sunt:  evitarea supraînc rc rii cu construc ii grele a c ror funda ie este instalat superficial; s parea debleurilor și a altor lucr ri de art pentru șosele și c i ferate; înl turarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o r d cin pivotant care s str bat întregul deluviu de alunecare;  evitarea înghe ului, dezghe ului și cr parea solului prin acoperirea cu ierburi și planta ii adecvate regiunii. Încadrarea în re eaua de localit i Comuna u ora este situat în partea nordic a jude ului Iași și în partea sudic a municipiului Iași. Aceasta se învecineaz la N cu comuna Ungheni,, la E cu raul PRUT,care reprezinta granita dintre ROMANIA si REPUBLICA MOLDOVA , la S cu comuna Prisacani i Comarna la V cu comunele Tome ti i Holboca. Cele 3 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunica ie rutier . Centrul politico-administrativ al comunei u ora, este localitatea u ora. Ca și alte localit i ale teritoriului administrativ, u ora face parte din localit ile rurale situate în zona de deplasare de 30 min. fa de municipiul Iași, având cu acesta rela ii de subordonare pe linie administrativ . Leg tura cu cel mai important centru din jude - municipiul Iași, este asigurat pe traseul rutier DJ 249 E, distan a fa de acesta fiind de aproximativ 18 Km. În prezent func iile de baz ale localit ii sunt func ia agricol și func ia de cazare a popula iei proprii. Fa de satele componente ale comunei, localitatea u ora are rol de coordonare administrativ și socio-cultural . Leg turile cu comunele și localit ile învecinate sunt asigurate de:  DJ 249 care pornește din Trifești, trece prin localit ile: Lunca Prutului - Șendreni - Fr sueni - Sculeni - Bran - Bosia - Ungheni - u ora - Moreni - Pris cani – M c rești - Col u Cornii - S lagen - Grozești – Scoposeni și are ca destina ie localitatea Gorban;  DN 28 i în prelungire DJ 249 E care pornește din localitatea Iași, trece prin localit ile Tome ti – Chipere ti și are ca destina ie localitatea u ora-Opri eni;  Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localit ii u ora - centru de teritoriu administrativ - este situat în partea nord-vest a teritoriului administrativ al comunei u ora. Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DJ 249E , care fac leg tura: o Spre vest cu localitatea Chipere ti și de acolo cu Dealul Doamnei al comunei Tome ti și comuna Holboca și municipiul Iași prin intermediul DJ 249 A; o Spre nord cu satul/c tunul Gr dinari- u ora din comuna i comuna Holboca i comuna Ungheni prin intermediul DJ 249C ; Satul u ora este situat în partea sud-estic a teritoriului administrativ al comunei u ora. Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DJ 249E, care face leg tura: o Spre sud cu comuna Ungheni prin intermediul DJ 249;

Pagina 16

o Spre nord cu satul Chipere ti și de acolo cu comuna Tome ti prin intermediul DJ 249 și cu satul Tome ti Blocuri prin intermediul DN 28. Satul Chipere ti este situat în partea sud-vestic a teritoriului administrativ al comunei u ora. Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DJ 249E care fac leg tura: o Spre sud cu satul u ora prin intermediul DJ 249 E; o Spre nord cu satul Tome ti prin intermediul DC 249E; o Spre vest cu satul u ora i comuna Ungheni prin intermediul DJ 249. Satul Opri eni este situat în partea nord-estic a teritoriului administrativ al comunei u ora. Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DC 249E care face leg tura: o Spre sud cu satul Moreni, comuna Prisacani prin intermediul DJ 249 ; o Spre nord-est cu satul u ora i Chipere ti din comuna u ora, ce face leg tura cu municipiul Ia i; Din punct de vedere al rela iilor în teritoriu, localit ile Chipere ti i Opri eni , au rela ii de subordonare administrativ-teritorial și de folosire a dot rilor social-culturale pe care le acesta le ofer , cu localitatea u ora; Rela iile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplas rile pentru munc , pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe pia a comunei de produse agroalimentare ob inute în gospod riile individuale, precum și pentru utilizarea dot rilor acestuia (spital, liceu, judec torie, etc). Aceste rela ii sunt facilitate de un sistem rutier de calitate și se fac în mare parte cu mijloace de transport ocazionale oferite de particulari, prin curse regulate de maxi-taxi efectuate de trasportatori autoriza i. ACTIVITATI ECONOMICE  Profilul economic al comunei Economia comunei are un caracter preponderent agricol. Pânâ în anul 1989 volumul activit ii economice se realiza în propor ie de 44% în agricultur , 10% în industrie, iar restul de 46% în activit i de circula ie și servicii. Dup anul 1990 volumul activit ii economice a sc zut, crescând ponderea agriculturii. În comuna u ora situa ia firmelor pe profile de activitate, conform date preluate de la ZMI Iași având ca surs Oficiul Registrului Comer ului de pe lâng Tribunalul Iași (an fiscal 2015) se prezenta astfel: Agen i economici  38 din care: o Aasocia ii familial - o Personae fizice autorizate 10 o Microintreprinderi 28 din care: Agricultur 2 Productie industrial 1 Construc ii 1 Servicii 4 Comer 12 Neclasifica i 8  AGRICULTURA Pân în anul 1989 volumul activit ilor se realiza în propor ie de 35% în agricultur , 5% în industrie și 60% în activit i de circula ie și servicii. Dup 1989 ponderea agriculturii în activitatea economic a crescut. Fond funciar. Dup întindere, comuna se situeaz în grupa comunelor de dimensiune medie din jude , suprafa a agricol având o pondere de 81,65% din suprafa a total a comunei. Situa ia fondului funciar la 1 ianuarie 1998 – comuna u ora Nr. Folosin Suprafa a Structura (%) crt. (ha) 1. Suprafa a total – din care: 3.807 2. Terenuri agricole – din care: 3152 3. Arabile 2.173 4. P șuni 836 5. Fâne e 87 6. Vii 56 7. Livezi - 8. Terenuri neagricole – din care: 655 9. P duri 177

Pagina 17

10. Ape - 11. Drumuri 35 12. Construc ii 71 13. Neproductiv 372 14. Teren agricol intravilan 375 Sursa: Agen ia Na ional de Cadastru și Publicitate Imobiliar Comuna se eviden iaz prin existen a unei rezerve de p șuni și fâne e (29,28% din suprafa a agricol ). Din eviden ele cadastrale rezult c 11,89% din suprafa a agricol este amplasat în intravilanul localit ilor, premis pentru practicarea pe aceste suprafe e a unei agriculturi intensive. Poten ialul productiv al zonei. Principalele tipuri de sol sunt cernoziomul de lunc , solurile aluviale, lacoviștele, iar pe suprafe e mai mici și soluri salinizate. Dup reac ia chimic se înt lnesc soluri moderat și chiar puternic alcaline. Aceste soluri sunt bine aprovizionate cu fosfor și potasiu. Conform studiilor OJSPA, suprafa a agricol a teritoriului administrativ al comunei u ora se încadreaz în clasa a III-a de calitate. Comuna nu este zon de interes pomicol. Factori degenerativi ai solului. Aproximativ 90% din suprafa a agricol a comunei este afectat de unul sau mai mul i factori degenerativi ai solului. SITUA IA FACTORILOR DE DEGRADARE A SOLURILOR LA . 1997 nr. SUPRAFA A PONDEREA ÎN SUPR. crt FACTORUL DE DEGRADARE (ha) AGRICOL (%) 1 Aciditate - - 2 Salinizare 2513 71,30 3 Exces de umiditate 3088 87,60 4 Inundabilitate 2058 58,40 5 Compactitate 2153 61,10 6 Eroziune 469 13,30 7 Alunec ri 252 7,10 8 Ravene - Îmbun t iri funciare. Proprietatea funciar și organizarea exploata iei agricole. În comun existau la nivelul anului 1998, 1164 de propriet i funciare cu 2173 ha, rezultate prin aplicarea legii 18/1991, revenind în medie pe proprietate 1,76 ha, sub 32% sub nivelul mediu al jude ului. Se remarc faptul c num rul propriet ilor funciare este mai mare decât num rul gospod riilor, ceea ce sugereaz existen a unui num r de proprietari cu domiciliul în alte localit i și existen a unor gospod rii cu mai multe propriet i. Situa ia exploata iilor agricole 2002 Exploata ii agricole Exploata ii agricole Nr. Parcele SAU Localitatea (total) care de in suprafe e agricole utilizate (SAU) U ORA CHIPERE TI OPRI ENI Total comun La nivelul anului 2012 în comun nu exista nici o societate agricol , majoritatea suprafe elor agricole fiind lucrate individual. Lucr rile de combatere a eroziunii solului. De asemenea în comun au fost efectuate o serie de lucr ri de desecare în sisteme mari pe 2173 ha și de combatere a eroziunii solului pe 271 ha.

Pagina 18

Mecanizarea agriculturii. Pe teritoriul comunei u ora nu se afl servicii de mecanizare asigurate de unit i specializate. La începutul anului 2012 în comun existau urm toarele utilaje, instala ii agricole și mijloace de transport apar inând în mare parte prsoanelor fizice:  tractoare cu puteri cuprinse între 56 – 65CP 15 bc  motocositoare 5 bc  pluguri pentru tractor 15 bc  pluguri cu trac iune animal 62 bc  cultivatoare 6 bc  grape cu trac iune mecanic 10 bc  grape cu trac iune animal 30 bc  sem n tori mecanice pentru p ioase 4 bc  sem n tori mecanice pentru pr șitoare 6 bc  sem n tori cu trac iune animal 40 bc  combine autopropulsate pentru cereale p ioase 2 bc  remorci pentru tractor 6 bc  care și c ru e 35 bc  motopompe pentru irigat 17 bc  instala ii pentru muls mecanic 1 bc  instala ii pentru fabricat uic 1 bc Servicii de asisten tehnic , sanitar - veterinare și de reproduc ie. În comun îndrumarea tehnic în anul 2012 nu exista prin asigurarea cu specialist agronom - angajat al prim riei. Seviciile sanitar-veterinare sunt asigurate prin Dispensarul Sanitar-Veterinar Comunal ce dispune de un sediu propriu, unde lucreaz un num r de 1 cadre salariate - medici veterinari. Reproduc ia animalelor este asigurat prin 2 puncte de îns mân are artificial cu câte un operator, cu loca ia în cadrul unor gospod rii private. Starea parimoniului cooperatist. Prin desfiin area cooperativei agricole patrimoniul acesteia a ajuns în posesia unor persoane private. Produc ia vegetal . Structura culturilor de câmp este dezechilibrat . Predomin p ioasele i porumbul (67,00%), celelalte culturi ocupând suprafe e mici: legumele (8%), cartofii (3%) lucerniere 20%și secar -ov z (2%). Produc ia animalier . Dup anul 1990 efectivele de animale au sc zut puternic. Produc iile medii și totale sunt relativ mul umitoare, fiind îns evident lipsa unei furaj ri corespunz toare. Asigurarea cu lapte a comunei este mul umitoare produc ia de lapte crescând fa de anul 1990. Activitatea de creștere a animalelor este dezvoltat mai ales la nivelul gospod riilor r nești. PRODUC IA ANIMALIER ÎN COMUNA Efectivele de animale Nr. ANUL crt 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 SPECIA 1 Bovine - nr. capete - - - - 897 2 Porcine – nr. capete - - - - 646 3 Ovine – nr. capete - - - - 1200 4 Cabaline - - - - 398 5 P s ri – nr. capete - - - - 10463 6 Familii de albine - - - - 22 Produc ii totale Nr. ANUL

Pagina 19

crt 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 PRODUSUL 1 Carne total – sacrificat t.gr.v - - - - 100 2 Lapte de vac – hl - - - - 14000 3 Lapte de oaie – hl - - - - 500 4 Lân – kg - - - - 4000 5 Ou – mii buc - - - - 800 6 Miere extras – kg - - - - - - - 300 7 Gunoi de grajd – mii tone - - - - - - - 2000 Pentru anii 1990-2007 nu au fost g site date. Pentru anul 2008 date furnizate de prim ria u ora ACTIVITATI NEAGRICOLE Fiind o localitate preurban a municipiului Iași, nu a existat tendin a dezvolt rii de sine st t toare a unei economii diversificate. Exist activit i manufacturiere de prelucrare a lemnului – pl ci PAL, mor rit (3mori), etc. De asemenea prin asocia iile familiale s-a diversificat re eaua comercial . Din analiza realizat la P.A.T. rezult c în perioada 1991 – 2007 atât sporul natural a cât și cel migratoriu au avut un curs ușor ascendent, ceea ce a permis o apreciere de creștere a popula iei în urm torii ani. POPULA IA CU DOMICILIUL IN LOCALITATE IN COMUNA U ORA AN 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total comuna u ora Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii u ora- DJS Iași și prim ria comunei u ora MIȘCAREA NATURAL A POPULA IEI COMUNEI ȚUȚORA AN NASCU I NASCU I DECEDA I SPOR MOR I VII MORTI NATURAL SUB 1 AN 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași și prim ria comunei U ORA În comuna U ORA, în anul 2002, situa ia pe etnii se prezenta astfel: Nr. Localitate Popula ia 2002 crt. total români rromi germani slovaci lipoveni 1. U ORA 0 0 0 0 2. CHIPERE TI 0 0 0 0 3. OPRI ENI 0 0 0 0 TOTAL 2168 2168 0 0 0 0

Pagina 20

Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii Ungheni - DJS Iași și prim ria comunei Ungheni MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULA IEI COMUNEI ȚUȚORA AN SOSIRI PLEC RI SOLD 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA - DJS Iași și prim ria comunei U ORA SITUA IA C S TORIILOR ÎN COMUNA U ORA AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007 c s torii divor uri Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași și prim ria comunei U ORA  Structura popula iei pe principalele grupe de vârst Popula ia pe grupe de vârst la la recens mântul din 2002 – comuna U ORA Grupa de varsta Total U ORA CHIPERE TI OPRI ENI 0 - 4 ani 5 - 9 ani 10 - 14 ani 15 - 19 ani 20 - 24 ani 25 - 29 ani 30 - 34 ani 35 - 39 ani 40 - 44 ani 45 - 49 ani 50 - 54 ani 55 - 59 ani 60 - 64 ani 65 - 69 ani 70 – 74 ani 75 - 79 ani 80 - 84 ani 85 - peste TOTAL Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași  Resursele de munc și popula ia ocupat

Pagina 21

Num rul popula iei ocupate pe principalele activit i în comuna U ORA Nr. Activitatea Anul crt. 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Total – din care: 105 104 105 105 112 123 1 Agricultur 2 Industrie 3 En. el, termic , gaze, ap 4 Financiare, bancare, asig. 5 Comer 6 Transport și poșt 7 Administra ie public 8 Înv mânt 9 S n tate și as. social Popula ia activ și inactiv la recens mântul din 2002 – comuna U ORA Nr. Activitatea LOCALITATEA crt U ORA CHIPERE TI OPRI ENI - Total – din care: 1 Popula ia activ total 2 Popula ia ocupat 3 Șomeri - din care: 4 În c utarea unui alt loc de munc 5 În c ut. primului loc de munc 6 Popula ia inactiv total 7 Elevi sau studen i 8 Pensionari 9 Casnici 10 Între inu i de alte persoane 11 Într. de stat sau de org. privat 12 Alt situa ie economic 13 Resurse de munc (2 + 3 + 4) 14 Rezerva de for munc (3 + 4) Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași  Disfunc ionalit i privind evolu ia și structura popula iei, modul de ocupare a resurselor de munc Din procentele eviden iate în tabelul de mai sus, concluzion m:  resursele de munc reprezint 59,29% din totalul popula iei;  popula ia activ este de 58,66% din totalul popula iei;  șomajul este de 1,97% raportat la popula ia activ ; Ocuparea popula iei active nu ar trebui s constituie o problem , având în vedere posibilit ile de angajare în muncile din agricultur . Num rul mediu al salaria ilor este destul de mic, și înregistreaz o creștere lent începând cu anul 2002, de la 117 persoane la 158 persoane în 2007. Din acestea majoritatea lucreaza în inv mânt. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în perspectiv s se dezvolte în ritm accelerat activit ile neagricole locale și s asigure condi ii mai bune popula iei de a se deplasa în alte localit i. CIRCULATIE C i de comunica ie rutier Re eaua rutier a comunei este format din drumuri jude ene și comunale în lungime total de 14,7 Km în diferite st ri tehnice. Gradul de vascularizare rutier este de 0,385 Km drumuri jude ene și comunale la 100 ha suprafa a total , cu 5,9% mai mare decât media pe jude .

Pagina 22

SITUA IA DRUMURILOR LA 1 IANUARIE 2010 ÎN COMUNA U ORA Nr. LUNGIME ( KM ) STRUCTUR ( % ) crt CATEGORII DE DRUM 1 Drumuri total – din care: 78,79 2 Drumuri na ionale - 3 Drumuri jude ene și comunale 14,7 4 Din care: betonate - 5 pavate - 6 asfaltate 14,7 7 pietruite 20,0 8 din p mânt 44,09 Unele sectoare din drumurile judetene și și cel comunal sunt în stare proast de între inere și nu corespund din punct de vedere al îmbr c min ii și al caracteristicilor în profil transversal. Intersec iile str zilor principale atât cu D.J. sau D.C., cât și a drumurilor secundare cu str zile principale sunt aproape în totalitate necorespunz toare. Str zile, necesit îmbr c minte definitiv pe m car 50m în adâncime la intersec iile cu drumurile principale, deoarece acestea se încarc cu noroi, periclitând siguran a circula iei. In mare parte str zile secundare din localit i sunt pietruite, dar au r mas și sectoare cu drumuri din p mânt, ceea ce le face impracticabile pe timp ploios. În comun exist un pod care este în stare bun . Teritoriul comunei u ora este str b tut de urm toarele c i de comunica ie rutier : Distan a total pe c ile ce circula ie rutier pân în municipiul Iași este de 22 km din care 6km pe str zile orașului. La nivelul anului 2016, comuna u ora a realizat studii de fezabilitate pentru reabilitarea și modernizarea drumurilor DJ 249 E și DJ 249 și pietruirea drumului DC 23 I 24. Accesibilitatea la aeroport Distan a din comun pân la cel mai apropiat aeroport – cel al municipiului Iași este de aproximativ 30km REGULI DE BAZ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la p strarea integrit ii mediului și protejarea patrimoniului natural și construit 5. Reguli cu privire la siguran a construc iilor și la ap rarea interesului public 6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitar 9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construc iilor 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spa ii verzi și împrejmuiri REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR Reguli cu privire la p strarea integrit ii mediului și protejarea patrimoniului natural și construit Terenuri agricole din extravilan Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa pentru functiunile si in conditiile stabilite de lege. Autoritatile administratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole. Terenuri agricole din intravilan Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament. De asemenea, autorizarea prevazuta la alineatul e mai sus se face cu respectarea normelor stabilite de consiliile locale pentru ocuparea rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:  completarea zonelor centrale, potrivit conditiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei, avand prioritate institutiile publice, precum si serviciile de interes general;  valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;  amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in ansambluri compacte.

Pagina 23

Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar sau definitiv, conform legii. Suprafe e împ durite Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este interzisa. In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de specialitate, se pot autoriza numai constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete cat mai mici din cultura forestiera. Cabanele si alte constructii si amenajari destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera padurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, al Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si al Ministerului Turismului. Delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie forestiera, stabilita in conditiile legii, de catre organele de specialitate ale administratiei publice, se comunica consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor. Reducerea suprafe ei fondului forestier proprietate public sau privat este interzis , cu excep ia utiliz rilor permise de Codul silvic și Legea 141/1999 . Pentru orice construc ie care prin func ionare ( construc ii pentru produc ie poluant , servicii poluante etc) poate aduce prejudicii p durii, amplasat la distan mai mic de 1km de liziera p durii și pentru care se solicit autoriza ie de construire, se va ob ine avizul Regiei Na ionale ‘’Romsilva’’. Resursele subsolului Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decat cele industriale, necesare exploatarii si prelucrarii resurselor in zone delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este interzisa. Autorizarea executarii constructiilor industriale necesare exploatarii si prelucrarii resurselor identificate ale subsolului se face de catre consiliile judetene sau consiliile locale, dupa caz, cu avizul organelor de stat specializate. In cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul localitatii, modalitatea exploatarii acestora va face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii. Zonele care contin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunica la consiliile judetene prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet. Resursele de ap și platformele meteorologice Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in cuvetele lacurilor este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de traversare a albiilor cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor. Autorizarea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1) este permisa numai cu avizul primarului si al autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarile de gospodarire si de captare a apelor. Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se face cu avizul prealabil al autoritatii competente pentru protectia mediului. Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice. Zone cu valoare peisagistic și zone naturale protejate Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care, prin amplasament, functiune, volumetrie si aspect arhitectural - conformare si amplasare goluri, raport golplin, materiale utilizate, invelitoare, paleta cromatica etc. - depreciaza valoarea peisajului este interzisa. Autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si in celelalte zone protejate, de interes national, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Consiliile judetene vor identifica si vor delimita, in functie de particularitatile specifice, acele zone naturale de interes local ce necesita protectie pentru valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de autorizare a executarii constructiilor, avand in vedere pastrarea calitatii mediului natural si a echilibrului ecologic. Zone construite protejate Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de interes local, declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se face cu avizul serviciilor publice descentralizate din judet, subordonate ministerelor prevazute la alin. (1).

Pagina 24

Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor. Reguli cu privire la siguran a construc iilor și la ap rarea interesului public Expunerea la riscuri naturale Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisa. In sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se intelege: alunecari de teren, nisipuri miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stanci, zone inundabile si altele asemenea, delimitate pe fiecare judet prin hotarare a consiliului judetean, cu avizul organelor de specialitate ale administratiei publice. Expunerea la riscuri tehnologice Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa. In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei sau solului. Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora. Construc ii cu func iuni generatoare de riscuri tehnologice Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri tehnologice se face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale. Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice se stabileste prin ordin comun al ministrului industriei si resurselor, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrului apelor si protectiei mediului, ministrului sanatatii si familiei, ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei, ministrului apararii nationale si ministrului de interne. Asigurarea echip rii edilitare Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa. Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati. Asigurarea compatibilit ii func iunilor Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentatie de urbanism, sau daca zona are o functiune dominanta traditionala caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie. Conditiile de amplasare a constructiilor in functie de destinatia acestora in cadrul localitatii sunt prezentate mai jos:  Constructii administrative o Sediul Parlamentului o Sediul Presedintiei o Sediul Guvernului o Sediul Curtii Supreme de Justitie o Sediul Curtii Constitutionale o Sediul Consiliului Legislativ o Sedii de ministere Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala o Sedii de prefecturi o Sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe de specialitate ale administratiei publice centrale Amplasament: municipii resedinta de judet, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie o Sedii de primarii Amplasament: municipii, orase sau comune, in zona centrala o Sedii de partid - sediul central Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie o Sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.

Pagina 25

Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie o Sedii de birouri Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala, pe principalele artere de circulatie sau in zone de interes.  Constructii financiar-bancare o Sediul Bancii Nationale a Romaniei - sediul central Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii resedinta de judet, municipii, orase, in zona centrala o Sedii de banci - sediul central Amplasament: capitala Romaniei, municipii resedinta de judet, in zona centrala o filiale Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii si orase, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie o Sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri Amplasament: in zona centrala/de interes.  Constructii comerciale o Comert nealimentar Amplasament: in zonele de interes commercial o Magazin general Amplasament: in zona centrala / zona rezidentiala/centrul de cartier * se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive o Supermagazin (supermarket) Amplasament: in zona centrala / zona rezidentiala/centrul de cartier * se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive o Piata agroalimentara Amplasament: in zona de interes comercial sau minimum 40 m fata de cladiri avand alte functiuni decat cea comerciala o Comert alimentar Amplasament: in zona de interes commercial * se va evita amplasarea in zonele puternic poluate o Alimentatie publica Amplasament: zonele rezidentiale, de interes comercial, zonele turistice si agrement * se admite amplasarea la parterul locuintelor numai in conditiile asigurarii izolarii totale a aburului, mirosului si zgomotului o Servicii Amplasament: in zona centrala, comerciala, rezidentiala sau de agreement * se interzice amplasarea atelierelor poluante in zona de locuit * se interzice amplasarea in zone industriale pentru alte servicii decat cele industriale o Autoservice Amplasament: la limita zonei industriale * se vor evita sursele de poluare chimica, posturile trafo si zonele de afluenta a publicului.  Constructii de cult o Lacase de cult Amplasament: alaturarea de lacase de cult noi in incinta sau in vecinatatea monumentelor istorice se va face cu respectarea prevederilor legale o Manastiri o Schituri Amplasament: in afara localitatilor * extinderea manastirilor vechi - monumente istorice - se va face cu respectarea prevederilor legale o Cimitire Amplasament: la marginea localitatii * extinderea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legale.  Constructii de cultura o Expozitii o Muzee o Biblioteci o Cluburi o Sali de reuniune o Cazinouri o Case de cultura

Pagina 26

o Centre si complexe culturale o Cinematografe o Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi o Sali polivalente Amplasament: in zona destinata dotarilor pentru cultura, educatie sau in zona verde * este posibila amplasarea in zona comerciala, administrativa, religioasa sau de agrement * se va evita amplasarea in vecinatatea unitatilor poluante o Circ Amplasament: in zona de agrement / zona verde.  Constructii de invatamant o Invatamant prescolar (gradinite) Amplasament: in zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500m o Scoli primare o Scoli gimnaziale o Licee o Scoli postliceale o Scoli profesionale Amplasament: in zonele si cartierele de locuit, distanta maxima de parcurs 1000m o Invatamant superior Amplasament: in functie de conditiile si exigentele profilului de invatamant. o Constructii de sanatate o Spital clinic universitar Amplasament: in campusurile universitare sau adiacent facultatilor de profil * se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) o Spital general (judetean, orasenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic) o Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta, reumatologie, clinici particulare) Amplasament: in zona destinata dotarilor ptr. sanatate, in functie de profilul spitalului * se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) o Asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre psihiatrice) Amplasament: in zone extraorasenesti, in zone in care formele de relief si vegetatia permit crearea de zone verzi (parcuri, gradini etc.) * se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) o Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultatii/zi] Amplasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate/locuinte o Dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri, farmacie) o Dispensar rural (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de nasteri, farmacie) Amplasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate/locuinte * se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu) o Alte unitati (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii) Amplasament: in cadrul unor constructii pentru sanatate sau independent, in functie de profilul unitatii o Crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2 ... , n grupe) Amplasament: in cadrul unor constructii publice/locuinte * se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, traffic greu) * se recomanda amplasarea in zone de relief si cadru natural favorabil o Leagan de copii Amplasament: in general in zone extraorasenesti * se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu).  Constructii si amenajari sportive o Complexuri sportive o Stadioane o Sali de antrenament pentru diferite sporturi Amplasament: in zone verzi, nepoluate, si pe cat posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de apa o Sali de competitii sportive (specializate sau polivalente) o Patinoare artificiale Amplasament: de preferinta in zonele rezidentiale sau in vecinatatea complexurilor sportive si de agrement o Poligoane pentru tir o Popicarii Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate, si pe cat posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de apa.

Pagina 27

 Constructii de agreement o Locuri de joaca pentru copii Amplasament: in cadrul zonei de locuit * se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de zgomote puternice si de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu) o Parcuri o Scuaruri Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de zgomote puternice si de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu).  Constructii de turism o Hotel *---***** o Hotel-apartament *---***** o Motel *---** o Vile **---***** Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate * se pot amplasa si in vecinatatea altor dotari turistice * se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de poluare (zone industriale, artere de trafic greu) o Bungalouri *---*** Amplasament: in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta sau ca spatii complementare unitatilor hoteliere o Cabane categoria *---*** Amplasament: in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic o Campinguri *---**** o Sate de vacanta **---*** Amplasament: in locuri pitoresti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse de poluare, precum si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol securitatea turistilor (linii de inalta tensiune, terenuri sub nivelul marii, zone inundabile).  Constructii de locuinte Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote puternice si vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu). Procentul de ocupare al terenului Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a terenului sa nu depaseasca limita superioara stabilita conform datelor de mai jos: Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in functie de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare in cadrul terenului, dupa cum urmeaza: Destina ia zonei în care urmeaz s fie amplasat construc ia:  Zone centrale - 80%  Zone comerciale - 85%  Zone mixte - 70%  Zone rurale - 30%  Zone reziden iale o zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, P+2 - 35% o zona rezidentiala cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri - 20% o zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente) - 40%  Zone industriale o pentru cele existente nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului o pentru cele propuse procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiu de fezabilitate  Zone de recreere - nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului. Condi ii de amplasare în cadrul terenului  Constructii de cultura si alte constructii ce cuprind sali de reuniuni Pentru sali de reuniune, case de cultura, centre si complexe culturale, cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi, sali polivalente, circ, complexuri sportive, stadioane, sali de competitii sportive (specializate sau polivalente), patinoare artificiale avand un numar de minimum 200 de locuri, se va prevedea un spatiu amenajat, exterior constructiei, cu o suprafata de 0,6 m2/loc, in afara spatiului destinat circulatiei publice. La aceasta se va adauga suprafata necesara spatiilor verzi si plantatiilor, dimensionata conform anexei nr. 6 la RLU:  Constructii de invatamant

Pagina 28

Amplasament organizat in patru zone, dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant, dupa cum urmeaza: o zona ocupata de constructie; o zona curtii de recreatie, de regula asfaltata; o zona terenurilor si instalatiilor sportive; o zona verde, inclusiv gradina de flori. Pentru invatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata minima de teren de 22 m2/copil, iar pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli profesionale, o suprafata minima de 20 m2/elev. Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate: o 25% teren ocupat de constructii o 75% teren amenajat (curte recreatie si amenajari sportive, zona verde, gradina de flori) din terenul total.  Constructii de sanatate Amplasament organizat in trei zone, dimensionate in functie de capacitatea constructiei, dupa cum urmeaza: o zona ocupata de constructii; o zona accese, alei, parcaje; o zona verde, cu rol decorativ si de protectie. Capacitatea dispensarului policlinic, dispensarului urban și dispensarului rural se stabileste pe baza populatiei arondate pentru care se acorda in medie 7,5 consultatii pe an de locuitor, pentru un numar de 280 de zile lucratoare. Suprafata minima a terenului care va cuprinde cele trei zone functionale este de 5 m2/consultatie. Se recomanda organizarea unei incinte imprejmuite la cladirile independente. Pentru constructiile de crese si crese speciale amplasamentul trebuie sa asigure o suprafata de minimum 25 m2/copil pentru crese si de 40 mp/copil pentru cresele speciale organizate in patru zone: o zona ocupata de constructii; o zona ocupata de spatii de joaca (nisip, bazin, plaja, gazon); o zona pentru spatiu tehnico-gospodaresc; o zona verde de parc si alei. Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de 20%.  Constructii si amenajari sportive Pentru complexuri sportive, stadioane, sali de antrenament pentru diferite sporturi, sali de competitii sportive (specializate sau polivalente) și patinoare, amplasamentul trebuie sa permita organizarea in trei zone functionale, dimensionate conform capacitatii constructiei: o zona pentru constructii; o zona pentru spatii verzi; o zona pentru alei, drumuri si parcaje. Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de: o 50% pentru constructii si amenajari sportive; o 20% pentru alei, drumuri si parcaje; o 30% pentru spatii verzi.  Sediul Parlamentului, Sediul Presedintiei, Sediul Guvernului, Sediul Curtii Supreme de Justitie, expozitii, muzee, biblioteci, alte unitati (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii), crese si crese speciale pentru copii, leagan de copii, locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri, constructii de turism (hotel, hotel-apartament, motel, vile, bungalouri, cabane, campinguri, sate de vacanta, constructii de locuinte vor respecta conditiile specifice date de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasate. Lucr ri de utilitate public Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa. Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobata conform legii. Construc iile nu se vor amplasa la mai pu in de 1.5 h (h = adâncimea v ii) fa de marginea teraselor sau ravenelor. Nu se vor executa construc ii în zone de albii sau lunci . Autorizarea execut rii tuturor construc iilor va ine seama de zonele de servitute și de protec ie ale sistemelor de alimentare cu energie electric conform art.11 din RGU. De-a lungul liniilor electrice aeriene de medie (20KV) și înalt tensiune (110KV) este necesar a se respecta o distan de protec ie m surat de la devia ia maxim a conductorului electric de minim 6,00m, respectiv 8,00m

Pagina 29

Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau executarea oric ror lucr ri în apropierea obiectivelor energetice existente (sta ii și posturi de transformare, linii și cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectantul de specialitate SC Eon Electrica IAȘI. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii Orientarea fa de punctele cardinale Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale specificate mai jos:  Constructii administrative si financiar-bancare. Pentru toate categoriile de constructii administrative si financiar-bancare se recomanda orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor.  Constructii comerciale. Pentru toate categoriile de constructii comerciale se recomanda orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor. Se recomanda orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucatariilor si a spatiilor de preparare.  Constructii de cult. Conditiile de orientare sunt date de specificul cultului  Constructii de cultura o constructiile cu func iunile de expozitii, muzee, biblioteci, centre si complexe culturale vor avea spatiile de lectura si salile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest. Acolo unde incadrarea in zona nu permite o astfel de orientare a salilor de lectura si a salilor de expunere, rezolvarile de fatada vor evita insorirea. o constructiile cu func iunile de teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi, s li polivalente, circ, nu se impun conditii de orientare fata de punctele cardinale.  Constructii de invatamant. Pentru toate categoriile de constructii de invatamant, orientarea salilor de clasa va fi sud, sud-est, sud-vest. Bibliotecile, salile de ateliere si laboratoare se vor orienta nord. Terenurile de sport vor avea latura lunga orientata nord-sud.  Constructii de sanatate. o constructiile reprezentând spital clinic universitar, spital general, spital de specialitate, asistenta de specialitate vor avea: o saloanele si rezervele orientate sud, sud-est, sud-vest; o laboratoarele si serviciile tehnice medicale orientate nord; o cabinetele vor fi orientate sud, sud-est. o constructiile reprezentând dispensar policlinic dispensar urban dispensar rural alte unitati, vor avea aceeasi orientare pentru cabinete, laboratoare si servicii tehnice. o dormitoarele si spatiile de joaca din crese, crese speciale si leagane de copii vor fi orientate sud, sud-est, sud-vest.  Constructii si amenajari sportive. o Vor fi luate masuri de protectie impotriva insoririi excesive o copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, in cazul stadioanelor sau al terenurilor pentru competitii; o plantatii de arbori si arbusti cat mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate laturile terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de discontinuitate luminoasa; o parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la peretii vitrati orientati sud-vest sau vest ai holurilor pentru public sau ai salii de sport. o Terenurile de sport in aer liber vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est. o Piscinele descoperite si acoperite (inot, sarituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est. o Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe directia nord-sud, tintele fiind amplasate spre nord. o Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientata nord, nord-est.  Constructii de agreement. Salile de tip club vor fi orientate sud, sud-vest sau sud-est.  Constructii de turism. Pentru toate categoriile de constructii de turism se recomanda orientarea nord a spatiilor tehnice si a anexelor.  Constructiile de locuinte. Se recomanda evitarea orientarii spre nord a dormitoarelor. Amplasarea fa de drumurile publice In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice:  constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;

Pagina 30

 parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor complementare: magazine, restaurante etc.);  conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau constructii de acest gen. In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si fasiile de protectie. Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire este permisa, cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii. In sensul prezentului regulament, prin functiuni de locuire se intelege: locuinte, case de vacanta si alte constructii cu caracter turistic, spatii de cazare permanenta sau temporara pentru nevoi sociale, industriale sau de aparare, cum ar fi: camine pentru batrani, camine de nefamilisti, sanatorii, camine pentru organizarea de santier, camine de garnizoana. Zonele de protec ie ale drumurilor, în afara localit ilor - extravilan, sunt de 22m pân în ax în cazul drumurilor na ionale, 20,00m pâna în ax în cazul drumurilor jude ene și 18,00m în cazul drumurilor comunale. Avizul pentru autorizarea construc iilor în zona drumurilor publice se emite în temeiul Ordinului nr.158/1996 al M.L.P.AT. Pentru lucr ri în zona drumurilor publice și în vecin tatea zonei de protec ie a acestora, solicitantul autoriza iei de construire trebuie s ob in avizul organelor publice specializate (locale sau centrale, în func ie de categoria drumului). Pentru dezvoltarea capacit ii de circula ie a drumurilor publice în traversarea localit ilor urbane, în conformitate cu scrisoarea comun A.N.D. și I.G.P. - Direc ia poli iei rutiere București privind problemele care trebuie avute în vedere la elaborarea PUG-urilor, distan a între gardurile sau construc iile situate de o parte și de alta a drumului jude ean va fi de minim 24,00m și în cazul drumurilor comunale distan a minim va fi de 20,00m și de 15,0-16,5m în cazul str zilor interioare (vezi profil transversal caracteristic). Amplasarea fa de c i navigabile existente, cursuri de ap poten ial navigabile In zona cailor navigabile si a cursurilor de apa potential navigabile se pot autoriza, cu avizul conform al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, urm. lucrari:  constructii si instalatii aferente cailor navigabile, de deservire, de intretinere si de exploatare;  semnale vizuale, auditive si faruri, precum si alte amenajari referitoare la siguranta navigatiei;  constructii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de circulatie, cladiri, constructii hidrotehnice pentru santierele navale, gari fluviale si alte lucrari similare;  traversari sau subtraversari ale cailor navigabile si ale canalelor si cursurilor de apa potential navigabile cu conducte de presiune (apa, gaze, titei, abur) de linii electrice si de telecomunicatii, precum si traversarile cu poduri si lucrarile de amenajari hidroenergetice si de arta;  adaposturi de iarna pentru nave, statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie;  instalatii de captare a apei din albia cailor navigabile si instalatii de evacuare a apelor reziduale sau de alta natura;  aparari de maluri de orice natura, diguri longitudinale si transversale si alte lucrari similare. In sensul prezentului regulament, prin zona fluviala se intelege fasia de teren situata in lungul tarmului apelor interioare navigabile sau potential navigabile. Zona fluviala se stabileste de catre autoritatea de stat competenta, potrivit legii. In porturi, zona cailor navigabile coincide cu incinta portuara. Amplasarea fa de c i ferate din administrarea Companiei Na ionale de C i Ferate CFR In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei:  constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata;  constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei;  instalatii fixe pentru tractiune electrica;  instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii, transmisiuni de date si constructiile aferente acestora. Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

Pagina 31

In sensul prezentului regulament, prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate. Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, si anume:  cai ferate industriale;  lucrari hidrotehnice;  traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate;  subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere. In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:  amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;  efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;  depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a zonei de protectie a infrastructurii cailor ferate romane, precum si a conditiilor de desfasurare normala a traficului. Depozitarea sau manipularea unor materiale, substante sau deseuri de felul celor prevazute la alin. (5) lit. c) este permisa numai cu respectarea conditiilor stabilite de Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. Amenajarile si instalatiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substantelor sau deseurilor prevazute la alin. (6) se pot realiza pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si cu autorizatia Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrarile de interes public, atat in intravilan cat si in extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Amplasarea fa de aeroporturi Autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea terenurilor aferente aeroporturilor si a culoarelor de siguranta stabilite conform legii se face cu avizul conform al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei. Retrageri fa de fâșia de protec ie a frontierei de stat Autorizarea executarii constructiilor in extravilan se face numai la distanta de 500 m fata de fasia de protectie a frontierei de stat, catre interior. Se excepteaza de la prevederile alineatului de mai sus punctele de control pentru trecerea frontierei, cu constructiile-anexa, terminalele vamale si alte constructii si instalatii care se pot amplasa cu avizul conform al organelor de specialitate ale administratiei publice si cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat a Romaniei. Amplasarea fa a de aliniament Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupa cum urmeaza:  in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul cladirilor existente;  retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai daca se respecta coerenta si caracterul fronturilor stradale. In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus. Fac exceptie de la prevederile alin. (2) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal aprobat conform legii. In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre domeniul privat si domeniul public. Amplasarea în interiorul parcelei Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:

Pagina 32

 distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului civil;  distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri. Autorizarea execut rii construc iilor este permis numai dac se respect distan ele minime obligatorii fa de limitele laterale și posterioare ale parcelei conform Codului civil (1,9 m - H/2), precum și asigurarea distan elor minime necesare interven iilor în caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unit ii teritoriale de pompieri. Distan a minim prev zut se majoreaz la:  4,0 m în cazul în care locuin a se amplaseaz fa de limita unei propriet i existente cu func iune productiv , servicii, depozite;  6,0 m în cazul în care locuin a se amplaseaz fa de un calcan al unei unit i productive existente pe parcela vecin ;  construc iile din zona de produc ie sau din unitati productive izolate se retrag fa de limita parcelei cu H/2, dar nu mai pu in de 4,0 m, în afara cazului în care parcela învecinat este ocupat de locuin e, distan a minim majorându-se la 6,0 m. Sunt interzise cupl rile la calcan între locuin e și cl diri cu func iune productiv . Se recomand evitarea apari iei de noi calcane din considerente estetice și economice Distan ele dintre cl dirile nealaturate, pe aceeași parcel tb. s fie suficiente pentru a permite între inera acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel încât s nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea natural , însorire, salubritate, securitate în caz de seism etc. Distan ele minime acceptate sunt egale cu jumatate din în ltimea la corniș a cladirii celei mai înalte ( H/2 ), dar nu mai pu in de 3,0 m. Anexele locuin elor se pot cupla la calcan cu alte cl diri sau pe limita de proprietate cu condi ia respect rii prevederilor Codului Civil. În cazul zonelor de produc ie și în incintele unit ilor productive izolate, distan a minim între diferitele corpuri de cl diri va fi H/2 dar nu mai pu in de 4,0 m. În principal , la autorizarea construc iilor se va urm ri :  în cazul în care exist o construc ie la limita de proprietate, pe parcela învecinat , construc ia nou se va realiza cuplat cu cea existent ;  când construc iile se execut independent, pic tura streașinii va trebui s cad pe terenul proprietarului care construiește, sau pe str zi;  dac din construc ii are ferestre spre vecini, distan a dintre cl direa nou și cea existent va fi egal cu cel pu in jum tate din în l imea la coama a celei mai înalte din cl diri, dar nu mai pu in de 3m;  amplasarea anexelor gospod rești, precum și a fântânilor, closetelor etc se va face la distan a fa de împrejmuirea vecin , care s respecte normele de igien și cele PSI;  amplasarea constr. în zona liniilor electrice de înalt tensiune se va face numai cu avizul FRE, chiar dac construc iile se realizeaz în intravilan, pe terenuri proprietate privat . Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii Accese carosabile Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor. In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1), cu avizul unitatii teritoriale de pompieri. Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. (1) se determina conform anexei nr. 4 la prezentul regulament. Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire, eliberate de administratorul acestora. Accese pietonale Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei. In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se intelege caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului.

Pagina 33

Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare. Reguli cu privire la echiparea edilitar Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica. De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice locale, pentru locuinte individuale, in urmatoarele conditii:  realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de protectie a mediului;  beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza. Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa construiasca noi retele. Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare. Realizarea de retele edilitare Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile locale. Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor sau de beneficiar. Proprietatea publica asupra retelelor edilitare Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a statului, daca legea nu dispune altfel. Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și ale construc iilor Parcelarea Parcelarea este opera iunea de divizare a unei suprafe e de teren in minimum 4 loturi alaturate, in vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea parcelarii si executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte normele legale de igiena si de protectie a mediului. Autorizarea executarii parcelarilor, in baza prezentului regulament, este permisa numai daca pentru fiecare lot in parte se respecta cumulativ urmatoarele conditii:  Front la strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de minimum 12 m pentru cladiri izolate sau cuplate;  Suprafata minima a parcelei de 150 mp pentru cladiri insiruite si, respectiv de minimum 200mp pentru cladiri amplasate izolat sau cuplate;  Adancime mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei.  S aib asigurat accesul la drumul public ( direct sau prin servitute); Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se incadreaza in prevederile articolelor de mai sus; Înaltimea construc iilor Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate. In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi parte a strazii. Fac exceptie de la prevederile primului alineat constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal, aprobat conform legii. În l imea construc iilor se stabilește și pe baza criteriilor de func ionalitate, silueta localit ii, închiderea câmpului vizual prin capete de perspectiv , etc. În situa ii excep ionale, în func ie de destina ie și zon care le include, construc iile pot avea și în l imi mai mari cu condi ia ca solu iile adoptate s fie justificabile din punct de vedere func ional, compozi ional-urbanistic etc.

Pagina 34

Limitarea regimului de înal ime se poate datora caracteristicilor tehnologice sau productive (unit i industriale, agro-zootehnice, depozite, gospod rie comunala etc.) sau în zona de protec ie a acestora, lucr ri tehnico-edilitare. Aspectul exterior al construc iilor Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei. Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si arhitecturii, este interzisa. De asemenea, în scopul evit rii degrad rii sp. public, autorit ile locale vor urm ri:  Modul de amplasare spre strad a anexelor gospod rești în cazul locuin elor;  Modul de amplasare spre strad a depozitelor și a construc iilor industriale și agricole;  S nu fie amplasate construc iile cu fa ada posterioar spre strad ;  S nu fie folosite culori de tencuial și finisaje care s degradeze imaginea str zii. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spa ii verzi și împrejmuiri Parcaje Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public. Prin exceptie de la prevederile alineatului de acord, utilizarea domeniului public pentru spatii de parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau de catre primari, conform legii. Suprafe ele parcajelor se determin în func ie de destina ia și de capacitatea construc iei, conform datelor de mai jos: Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93, în func ie de categoria localit ii în care sunt amplasate construc iile, astfel:  Construc ii administrative o Pentru sediul Parlamentului, sediul Președin iei, sediul Guvernului, sediul Cur ii Supreme de Justi ie, sediul Cur ii Constitu ionale, sediul Consiliului Legislativ, sedii de ministere, sedii de prefecture, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administra iei publice central, sedii de prim rii - câte un loc de parcare pentru 10-40 salaria i; o locuri de parcare suplimentare celor rezultate dup cum urmeaz : o un spor de 10% pentru sediul Parlamentului, sediul Președin iei, sediul Guvernului, sediul Cur ii Supreme de Justi ie, sediul Cur ii Constitu ionale, sediul Consiliului Legislativ, sedii de ministere; o un spor de 30% pentru sedii de prefecture, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administra iei publice central, sedii de prim rii; o atunci când construc iile cuprind s li de conferin e și alte spa ii destinate reuniunilor se vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru autocare. o Pentru sedii de partid - sediul central, sedii de sindicate, culte, funda ii, organiza ii neguvernamentale, asocia ii, agen ii, fonduri etc, sedii de birouri -un loc de parcare pentru 10-30 salaria i plus un spor de 20% pentru invita i.  Construc ii financiar-bancare o Pentru toate categoriile de construc ii financiar bancare vor fi prev zute câte un loc de parcare la 20 de salaria i și un spor de 50% pentru clien i. o În func ie de destina ia cl dirii și de amplasament, parcajele pentru salaria i pot fi organizate împreun cu cele ale clien ilor, adiacent drumului public.  Construc ii comerciale o Pentru construc iile comerciale vor fi prev zute locuri de parcare pentru clien i, dup cum urmeaz : o un loc de parcare la 200 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru unit i de pân la 400 m2; o un loc de parcare la 100 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru unit i de 400-600 m2; o un loc de parcare la 50 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru complexuri comerciale de 600-2.000 m2;

Pagina 35

o un loc de parcare la 40 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru complexuri comerciale de peste 2.000 m2. o Pentru restaurante va fi prev zut câte un loc de parcare la 5-10 locuri la mas . o La acestea se vor ad uga spa iile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi amplasate independent de parcajele clien ilor.  Construc ii de cult o Pentru construc iile de cult num rul spa iilor de parcare va fi stabilit în func ie de obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare.  Construc ii culturale o Pentru construc iile culturale vor fi prev zute locuri de parcare pentru vizitatori sau spectatori și personal, dup cum urmeaz : o pentru expozi ii și muzee, câte un loc de parcare la 50mp spa iu expunere; o pentru biblioteci, cluburi, s li de reuniune, cazinouri, case de cultur , centre și complexe ulturale, cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de revist , oper , operet , de p puși, s li polivalente, circ - un loc la 10-20 de locuri în sal .  Construc ii de înv mânt o Pentru toate categoriile de construc ii de înv mânt vor fi prev zute 3-4 locuri de parcare la 12 cadre didactice. o Pentru înv mântul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va ad uga, în func ie de capacitatea construc iei, un num r de 1-3 locuri de parcare pentru autocare. o Pentru sedii ale taberelor școlare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare, conform capacit ii de cazare.  Construc ii de s n tate o Pentru construc ii de s n tate vor fi prev zute locuri de parcare dup cum urmeaz : o pentru spital clinic universitar, spital general (jude ean, or șenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic), spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagioși, oncologie, urgen , reumatologie, clinici particulare), asisten de specialitate (boli cronice, handicapa i, recuper ri func ionale, centre psihiatrice), dispensar policlinic dispensar urban dispensar rural (cu 2-4 circumscrip ii independente sau cuplate cu sta ionar, cas de nașteri, farmacie) - câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu un spor de 10%; o pentru alte unit i (centre de recoltare sânge, medicin preventiv , sta ii de salvare, farmacii), creșe, creșe speciale pentru copii (cu 1, 2 É, n grupe), leag n de copii, câte un loc de parcare la 10 persoane angajate. o Parcajele pot fi amplasate diferen iat pentru personal, pacien i și vizitatori, caz în care cele pentru personal și pacien i vor fi amplasate adiacent drumului public.  Construc ii sportive o Pentru toate categoriile de construc ii și amenaj ri sportive vor fi prev zute locuri de parcare pentru personal, pentru public și pentru sportivi, în func ie de capacitatea construc iei, dup cum urmeaz : o pentru complexuri sportive, s li de antrenament pentru diferite sporturi, s li de competi ii sportive - un loc de parcare la 5-20 de locuri; o pentru stadioane, patinoare artificial, poligoane pentru tir, popic rii - un loc de parcare la 30 de persoane. o La cele rezultate conform punctului de mai sus, se va ad uga, în func ie de capacitatea construc iei, un num r de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.  Construc ii și amenaj ri de agrement o Pentru toate categoriile de construc ii și amenaj ri de agrement vor fi prev zute parcaje în func ie de capacitatea construc iei, câte un loc de parcare pentru 10-30 de persoane. o Pentru cluburi va fi prev zut câte un loc de parcare la 3-10 membri ai clubului.  Construc ii de turism

Pagina 36

o Pentru toate categoriile de construc ii de turism vor fi prev zute locuri de parcare, în func ie de tipul de cl dire și de categoria de confort, 1-4 locuri de parcare la 10 locuri de cazare. o Pentru moteluri se vor asigura 4-10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.  Construc ii de locuin e o Pentru construc ii de locuin e, în func ie de indicele de motorizare a localit ii, vor fi prev zute locuri de parcare dup cum urmeaz : o câte un loc de parcare la 1-5 locuin e unifamiliale cu lot propriu; o câte un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuin e semicolective cu acces propriu și lot folosit în comun; o câte un loc de parcare la 2-10 apartamente în locuin e colective cu acces și lot în comun. o Din totalul locurilor de parcare pentru locuin ele individuale vor fi prev zute garaje în procent de 60-100%.  Construc ii industriale o Vor fi prev zute parcaje în func ie de specificul activit ii, dup cum urmeaz : o activit i desf șurate pe o suprafa de 10 - 100mp, un loc de parcare la 25 mp; o activit i desf șurate pe o suprafa de 100 - 1.000 m2, un loc de parcare la 150 mp; o activit i desf șurate pe o suprafa mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o suprafa de 100 mp.  Pentru construc ii ce înglobeaz spa ii cu diferite destina ii, pentru care exist norme diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prev d un num r mai mare de locuri de parcare. Spa ii verzi Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si de capacitatea constructiei, astfel:  Construc ii administrative și financiar-bancare o Pentru sediul Parlamentului, sediul Președin iei, sediul Guvernului, sediul Cur ii Supreme de Justi ie, sediul Cur ii Constitu ionale, sediul Consiliului Legislativ, sedii de ministere, sedii de prefecture, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administra iei publice central, sedii de prim riivor fi prev zute spa ii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din suprafa a terenului. o Pentru sedii de partid - sediul central, sedii de sindicate, culte, funda ii, organiza ii neguvernamentale, asocia ii, agen ii, fonduri etc, sedii de birouri și construc ii financiar-bancare vor fi prev zute spa ii verzi cu rol decorativ și de protec ie, minimum 10% din suprafa a total a terenului. o Conformarea și dimensionarea spa iilor verzi, a planta iilor și a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice.  Construc ii comerciale Pentru construc iile comerciale vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, cu rol decorativ și de agrement, în exteriorul cl dirii sau în cur i interioare - 2-5% din suprafa a total a terenului.  Construc ii de cult Pentru construc iile de cult vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, cu rol decorativ și de protec ie, dimensionate în func ie de amplasarea în localitate și de condi iile impuse prin regulamentul local de urbanism.  Construc ii culturale Pentru toate categoriile de construc ii culturale vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, spa ii de joc și de odihn , în func ie de capacitatea construc iei - 10-20% din suprafa a total a terenului.  Construc ii de s n tate o Pentru spital clinic universitar, spital general (jude ean, or șenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic), spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagioși, oncologie, urgen , reumatologie, clinici particulare), asisten de

Pagina 37

specialitate (boli cronice, handicapa i, recuper ri func ionale, centre psihiatrice), dispensar policlinic dispensar urban dispensar rural (cu 2-4 circumscrip ii independente sau cuplate cu sta ionar, cas de nașteri, farmacie), alte unit i (centre de recoltare sânge, medicin preventiv , sta ii de salvare, farmacii), vor fi prev zute spa ii verzi și plantate în interiorul incintei, dup cum urmeaz : o aliniamente simple sau duble, cu rol de protec ie; o parc organizat cu o suprafa de 10-15 mp/bolnav. o Pentru creșe, creșe speciale pentru copii (cu 1, 2 É, n grupe), leag n de copii vor fi prev zute spa ii verzi și plantate de 10-15 mp/copil.  Construc ii și amenaj ri sportive Pentru construc ii și amenaj ri sportive vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, minimum 30% din suprafa a total a terenului.  Construc ii de turism și agrement Pentru construc ii de turism și agrement vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, în func ie de destina ie și de gradul de confort, dar nu mai pu in de 25% din suprafa a total a terenului.  Construc ii de locuin e Pentru construc iile de locuin e vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, în func ie de tipul de locuire, dar nu mai pu in de 2 mp/locuitor.  Construc ii industriale Pentru construc iile industriale vor fi prev zute spa ii verzi și aliniamente cu rol de protec ie, în func ie de categoria acestora, dar nu mai pu in de 20% din suprafa a total a terenului. Împrejmuiri In conditiile prezentului regulament, este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri:  Împrejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor servicii functionale, asigurarea protectiei vizuale;  Împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice. Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune acelorasi exigente ca si in cazul aspectului exterior al constructiei. Se va da o deosebit importan împrejmuirilor spre strada principal a propriet ilor aflate în zona central . Ele sunt de interes public pentru c particip la crearea spa iului central al localit ii. Nu se recomand construirea la aliniament a unor garduri opace, mai înalte de 2m. De asemenea, este interzis împrejmuirea cu sârm ghimpat c tre drumul public. Zone și subzone func ionale Zonele și subzonele func ionale stabilite sunt puse în eviden în planșele de REGLEMENT RI URBANISTICE ale Planului Urbanistic General care cuprinde și delimitarea Unit ilor Teritoriale de Referin . Subzonele func ionale sunt subdiviziuni ale zonelor func ionale. În cadrul comunei u ora , în teritoriul intravilan au fost identificate o serie de zone func ionale. Pentru o și mai eficient stabilire a reglement rilor s-a analizat în detaliu fiecare zon func ional , rezultând subzone func ionale ca subdiviziuni cu func iuni specializate. Se disting astfel: ZONA CENTRALĂ CU FUNC IUNI MIXTE Subzona mixt pe terenuri par ial construite, cu cl diri având regim de construire discontinuu. Subzona mixt pe terenuri neconstruite, cu construc ii și amenaj ri realizabile pe baz de Plan Urbanistic Zonal. ZONA DE LOCUIT Subzonele se compun în principal din locuin e individuale cu P-P+2 niveluri, retrase de la aliniament, cu regim de construire discontinuu.

Pagina 38

Subzonele se compun din locuin e individuale cu P-P+2 niveluri, retrase de la aliniament cu regim de construire discontinuu situate în zona de protec ie a monumentelor de arhitectur izolate. Subzona locuin elor individuale mici, situate în zone de versan i; Subzonele se compun în principal din locuin e individuale mici, cu maxim P+1 niveluri, în condi ii de densitate redus , realizabile în condi ii de asigurare acceptate prin expertize și studii geotehnice și de stabilitate, precum și cu avize din partea Comisiei pentru Versan i; Subzonele se compun din locuin e individuale mici cu maxim P+M niveluri în condi ii speciale de densitate foarte redus , realizabile punctual pe baz de PUZ, numai în condi ii de asigurare acceptate prin expertize și studii geotehnice și de stabilitate, de opera iuni corelate de reabilitare, consolidare și stabilizare a întregului versant, precum și cu avize din partea Comisiei pentru Versan i; Subzona locuin elor individuale mici, situate în zone inundabile; Subzonele se compun în principal din locuin e individuale mici, cu maxim P+1 niveluri, în condi ii de densitate redus , realizabile în condi ii de asigurare acceptate prin expertize și studii de inundabilitate, precum și cu avize din partea Apelor Române; Subzonele se compun în principal din locuin e individuale mici, cu maxim P+1 niveluri - existente, situate în zone cu poten ial inundabil și propuse spre relocare; ZONA ACTIVIT ILOR PRODUCTIVE Subzona construc iilor și amenaj rilor pentru activit i agro-industriale; Subzona activit ilor zootehnice existente în cadrul localit ii și propuse spre relocare. ZONA SPA IILOR VERZI Subzona spa iilor plantate publice; Subzona pentru amenaj ri sportive cu caracter public; Subzona spa iilor plantate pentru protec ia versan ilor și a cursurilor de ap ; Subzona culoarelor de protec ie fa de infrastructura tehnic ; Subzona p durilor și fâșiilor plantate de protec ie sanitar . ZON CU DESTINA IE SPECIAL Subzona construc iilor și amenaj rilor apar inând Poli iei de frontier Subzona construc iilor și amenaj rilor rezervate pt. „Centru antigrindin ” ZON GOSPOD RIE COMUNAL Subzona construc iilor și amenaj rilor pentru gospod rie comunal Subzona cimitirelor ZONA TRANSPORTURILOR Subzona transporturilor rutiere Subzona transporturilor pe cale ferat PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR, SUBZONELOR FUNCTIONALE și unită ilor teritoriale de referin ă din intravilan ZONA CENTRALĂ CU FUNC IUNI MIXTE CARACTERUL ZONEI Zona mixt se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor func iuni: institu ii, echipamente publice, servicii de interes general și public (servicii profesionale, sociale, colective și personale, comer , hoteluri, restaurante, recreere), activit i comerciale mici activit i productive manufacturiere și locuin e. Zona se compune din urm toarele subzone: Subzona mixt pe terenuri par ial construite, cu cl diri având regim de construire discontinuu. Subzona mixt pe terenuri neconstruite, cu construc ii și amenaj ri realizabile pe baz de Plan Urbanistic Zonal. UTILIZARE FUNC IONALĂ

Pagina 39

UTILIZĂRI ADMISE  Institu ii, servicii și echipamente publice;  Se admit func iuni de intres general, manageriale tehnice, profesionale și financiar bancare, servicii sociale, colective și personale, activit i manufacturiere aferente, etc;  L cașuri de cult;  Sedii ale unor companii și firme, servicii pentru întreprinderi;  Comer cu am nuntul, hoteluri, restaurante, agen ii de turism;  Loisir și sport în spa ii acoperite;  Spa ii plantate – scuaruri;  Construc ii de locuin e individuale și colective izolate sau cuplate, complet ri și extinderi, locuin e cu partiu special care includ spa ii pentru profesiuni liberale;  Se pot autoriza orice fel de lucr ri de, între inere, renovare, modernizare, reconversie a func iunilor la nivelul fondului construit existent;  Spa ii libere pietonale, parcaje;  Se pot autoriza lucr ri de îmbun t ire a confortului urban (coșuri de gunoi, panouri publicitate, banchete, ad posturi pentru sta ii de transport în comun, etc.;  Se pot autoriza supraetaj ri pentru cl diri joase de locuit sau cl diri noi, ce pot avea la parter și alt destina ie decât locuirea.  Echipamente publice specifice; UTILIZĂRI ADMISE CU CONDI IONĂRI  Se admit restaurante de orice tip, care comercializeaz pentru consum b uturi alcoolice numai dac sunt situate la o distan de minim 100 m de institu iile publice și de l cașele de cult;  Se admit inser ii și reconstruc ii, cu condi ia men inerii func iunii centrale sau/și a celor admise;  Se va admite de c tre administra ia local , construc ia de imobile noi, cu modificarea regimului de construire, func iunii zonei, POT-ului, CUT-ului, retragerii cl dirilor fa de aliniament și distan elor fa de limitele laterale și posterioare ale parcelei numai în cazuri justificate, prin întocmirea de Planuri Urbanistice Zonale, ce se vor aviza în cadrul Consiliul Local u ora și Consiliul Jude ean Iași;  Se va admite de c tre administra ia local , construc ia de imobile noi , cu modificarea limitelor laterale și posterioare numai în cazuri justificate, prin întocmirea de Planuri Urbanistice de Detaliu ce se vor aviza în cadrul Consiliul Local u ora și Consiliul Jude ean Iași; Conform PUZ. UTILIZĂRI INTERZISE  Activit i productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;  Construc ii provizorii de orice natur ;  Se interzice construc ia de func iuni industriale;  Depozit ri de materiale refolosibile sau platforme de precolectare a deșeurilor;  Sta ii de între inere auto;  Depozitare en gros;  Depozitarea unor cantit i mari de substan e inflamabile sau toxice;  Activit i care utilizeaz pentru depozitare și produc ie, terenul vizibil din circula iile publice sau din institu iile publice;  Orice lucr ri de terasament de natur s afecteze amenaj rile din spa iile pubile și construc iile de pe parcelele adiacente, care pot s provoace scurgerea apelor pe parcelele vecine, sau care împiedic evacuarea și colectarea apelor meteorice;

Pagina 40

 Se interzice construirea de cl diri în vecin tatea obiectivelor speciale din intravilan S – pe parcelele limitrofe, precum și pe cele situate pe cealalt parte a str zilor învecinate cu incinta acestora f r avizul MapN, MI și SRI;  Se interzice creșterea animalelor de cas și depozitarea gunoiului animalier și menajer în zon ;  Se interzice construirea de cl diri în zonele de protec ie:  ZpDJ (drum jude ean) – minim 12,00m din axul drumului;  ZpDC (drum comunal) – minim 10,00m din axul drumului;  Zplea (LEA ) – (conform aviz de specialitate); CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFORMARE A CL DIRILOR CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI)  O parcel se consider construibil dac îndeplinește cumulativ urm toarele condi ii:  Pentru cl dirile publice - o suprafa minim de 1000 mp și un front la strad de minim 20,00m;  Pentru celelalte func iuni – o suprafa minim de 500 mp și un front la strad de minim 12,00m în cazul construc iilor izolate sau cuplate;  Este accesibil dintr-un drum public sau de la un pietonal ce poate fi accidental carosabil cu l imea minim de 4,00m;  Nu provine din subâmp r irea anterioar a unei parcele de dimensiuni normale;  Nu se recomanda compartimentarea terenului în parcele minime construibile;  Parcelele trebuie s aibe forme regulate, având de regul p r ile laterale perpendiculare pe strada sau pe circula ia pietonal major . AMPLASAREA CLĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT  Construc iile se vor amplasa la minim 12,00 m din axul drumurilor jude ene;  Construc iile se vor amplasa la minim 10,00 m din axul drumurilor comunale;  Construc iile se vor amplasa retras de la aliniament cu minim 6,00 m pentru celelalte categorii de str zi;  In zona re elelor edilitare alinierea cl dirilor se va subordona distan elor minime legale impuse de avizele de specialitate. AAMPLASAREA CL DIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE PARCELELOR  Cl dirile dispuse izolat se vor retrage fa de limitele laterale ale parcelei cu minim jum tate din în l imea la cornișe dar nu mai pu in de 3,00m;  Retragerea fa de limita posterioar a parcelei va fi egal cu jum tate din în l imea la corniș , m surat în punctul cel mai înalt fa de teren, dar nu mai pu in de 5,00m;  În toate cazurile se va ine seama de condi iile de protec ie fa de incendiu și alte norme tehnice specifice;  Cl dirile cuplate se vor retrage fa de limita din partea necuplat , la o distan de cel pu in jum tate din în l imea la corniș în punctul cel mai înalt fa de teren, dar nu cu mai pu in de 3,00m;  Se interzice construirea pe limita parcelei dac aceasta este și linia separatoare fa de zona reziden ial , de o func iune public sau de o biseric ; în aceste cazuri distan a va fi egal cu jum tate din în l imea la cornișe dar nu mai pu in de 5,0 m;  Distan a dintre cl direa unei biserici și limitele laterale și posterioare ale parcelei este de minim 10,00m. AMPLASAREA CL DIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCEL  Distan a minim dintre cl dirile de pe aceeași parcel va fi egal cu jum tate din în l imea la cornișe a cl dirii celei mai înalte dar nu mai pu in de 3,00 m;

Pagina 41

 În toate cazurile se va ine seama de condi iile de protec ie fa de incendii și de alte norme tehnice specifice. CIRCULA II ȘI ACCESE  Parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 4,00 metri l ime dintr-o circula ie public în mod direct sau prin drept de trecere legal ob inut prin una din propriet ile învecinate;  Acecesul în spa iile cu func iuni publice se va face cu trepte, cât și cu rampe ce vor asigura interven ia mijloacelor de stingere a incendiilor, dar și a persoanelor handicapate;  Pentru dezvoltarea capacita ii de circula ie a drumurilor publice în traversarea locali- ta ilor, distan a între gardurile sau construc iile de o parte și de alta a drumurilor va fi de minimum 24m pentru drumurile jude ene și de minimum 20m pentru drumurile comunale. STA IONAREA AUTOVEHICOLELOR  Sta ionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula iilor publice și a parcajelor publice. Se recomand gruparea parcajelor, prin cooperare;  În spa iul de retragere fa de aliniament, maxim 60% din teren poate fi rezervat parcajelor. ÎNĂL IMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR  În l imea la streașin sau atic a cl dirilor va fi de maxim 9,00 m, m surat de la cota terenului natural (maxim P+2);  În culoarele rezervate re elelor electrice, în l imea se subordoneaz normelor specifice. ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR  Cl dirile noi sau modific rile / reconstruc iile de cl diri existente se vor integra în caracterul general al zonei și se vor armoniza cu cl dirile învecinate ca arhitectur și finisaje;  Garajele și anexele vizibile din circula iile publice, se vor armoniza ca finisaje și arhitectur cu cl direa principal ;  Se interzice folosirea asbocimentului și a tablei str lucitoare pentru acoperirea cl dirilor, garajelor și anexelor;  Fa adele posterioare și laterale vor fi tratate arhitectural la aceslași nivel cu fa ada principal . CONDI II DE ECHIPARE EDILITARĂ  Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente și se vor c uta solu ii pentru a suplini lipsa unor re ele;  Sistematizarea vertical a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe acoperișuri, copertin și de pe terenul amenajat s se fac c tre un sistem intern de canalizare – f r s afecteze propriet ile învecinate;  Se va acorda o aten ie special problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se admit retele de gaze naturale, de termoficare sau electrice aeriene;  Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decât în zonele anexe, inaccesibile publicului larg și numai în nișe;  Toate noile branșamente pentru electricitate și telefonie vor fi realizate îngropat;  Se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circula iile publice și se recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV. SPA II LIBERE ȘI SPA II PLANTATE  Spa iile libere vizibile din circula iile publice vor fi tratate ca gr dini de fa ad ;  Spa iile necostruite și neocupate de accese și trotuare, vor fi inierbate și plantate cu un arbore la fiecare 100 mp;  Se recomand ca pentru îmbun t irea microclimatului și pentru protec ia construc iei, s se evite impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;

Pagina 42

 În zona de șes se vor evita speciile de plop, stejar, arin, salcie, fag și alte specii care prin tipul de r d cin pot m ri sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare. ÎMPREJMUIRI  Împrejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 1,50 m din care un soclu de 0,30 m si o parte - transparenta dublat de gard viu - de 1,20 m;  Gardurile spre limitele separative vor putea fi opace cu în l imi de maxim 2,20 m care vor masca spre vecini garaje, sere, anexe ;  Nu se admite folosirea sub nici o form a materialelor improprii: sârm ghimpat tabl , etc.;  In zona drumului jude ean se va respecta distan a minim de 24,00 m impus între garduri;  In zona drumului comunal se va respecta distan a minim de 20,00 m impus între garduri;  În cazul func iunilor publice este recomandat ca spa iul dintre aliniament și construc ie s fie folosit ca o continuare a domeniului public. POSIBILITĂ I MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT) Procentul de Ocupare a Terenului va fi de maxim 50% pentru construc iile noi. Conform PUZ. COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT) Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi de maxim 1,50mp/ADC pt. construc iile noi. Conform PUZ. RECOMANDARI SPECIALE  Se vor întocmi studii geotehnice si planuri topografice vizate OCPI pentru toate lucr rile de construc ii;  Se vor urm ri ac iunile ce urm resc protec ia mediului și se vor sanc iona drastic înc lc rile normelor de protec ie a mediului natural și construit;  În zonele cu excces de umiditate se vor lua m suri pentru ridicarea cotei terenurilor și se va ob ine aviz de gospod rire a apelor de la Apele Române. - ZONA DE LOCUIT

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.