Pagina 1
COMUNA U ORA
JUDE UL IAȘI
CONSILIUL LOCAL
Sat u ora, Str. Principal , nr.139, Comuna u ora, Jude ul Iași, telefon/fax 0232-298777;298811;298800; Cod poștal
7075605; cod fiscal 4540224 E-mail:
[email protected]
HOTARÂREA NR. 116
privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor
pentru Comuna u ora
Consiliul Local al Comunei u ora, Jud. Iasi, întrunit în edinta ordinar ast zi 29.11.2017
Având în vedere:
- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei
u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora;
-referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017;
- Avizul Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului local u ora înregistrat sub
nr.4998/CL/20.11.2017;
-proiectul de hot râre nr. 116/10.11.2017 ini iat de domnul Cristinel Albu, Primarul comunei u ora;
- În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva
incendiilor;
- Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor;
- inând seama de prevederile art. 43 alin (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat , cu modific rile i
complet rile ulterioare; prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparen a decizional în
administra ia public ; prevederile Regulamentul de Organizare și Func ionare a Consiliului Local
u ora, aprobat prin H.C.L. u ora.
- Prevederile art.36 alin.(2) lit.d), alin. (6), lit. a), pct. 8, si art.115 lit.b din Legea nr.215/2001 privind
administra ia public local , republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare,
In temeiul art.45, alin.1, si al art.115 alin.1 lit.b din Legea 215/2001 privind administratia
publica locala republicata, cu modificarile si completarile ulterioare
H O T R Â R E:
Art.1. – Se aprob actualizarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru comuna u ora,
Jud. Iasi, conform anexei nr. 1 care face parte integrant din prezenta hot râre.
Art.2. – Primarul comunei u ora va asigura executarea prevederilor prezentei hot râri.
Art.3. – Cu data intr rii în vigoare a prezentei Hot râri, orice alte prevederi ale Hot rârii anterioare,
înceteaz .
Art.4-Secretarul comunei u ora va comunica prezenta Hot râre :
Primarului comunei u ora
Institu iei Prefectului jude ului Iași-pentru control și legalitate
Un exemplar se va face public prin afișare, prin grija secretarului comunei
u ora i pe situl institu iei.
Dat ast zi 29.11.2017
PRE EDINTE DE EDIN SECRETAR
Consilier, Cristian BOGDAN jr. Anton AMARANDEI
Pagina 2
COMUNA U ORA
JUDE UL IAȘI
PRIMAR,
Sat u ora, Str. Principal , nr.139, Comuna u ora, Jude ul Iași, telefon/fax 0232-298777;298811;298800; Cod poștal
7075605; cod fiscal 4540224 E-mail:
[email protected]
PROIECT DE HOTARÂRE NR. 116
privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor
pentru Comuna u ora
Primarul Comunei u ora, Jud. Iasi.
Având în vedere:
- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu , Primarul Comunei
u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru comuna u ora;
-referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017;
- În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva
incendiilor;
- Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor;
- inând seama de prevederile art. 43 alin (4) din Legea nr. 24/2000 privind normele de
tehnic legislativ pentru elaborarea actelor normative, republicat , cu modific rile i
complet rile ulterioare; prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparen a decizional în
administra ia public ;
- Prevederile art.36 alin.(2) lit.d), alin. (6), lit. a), pct. 8, si art.115 lit.b din Legea nr.215/2001 privind
administra ia public local , republicat , cu modific rile i complet rile ulterioare,
In temeiul art.45, alin.6, din Legea 215/2001 privind administra ia public local republicat , cu
modific rile i complet rile ulterioare
P R O P U N E:
Art.1. – Se aprob actualizarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor pentru comuna u ora,
Jud. Iasi, conform anexei nr. 1 care face parte integrant din prezenta hot râre.
Art.2. – Primarul comunei u ora va asigura executarea prevederilor prezentei hot râri.
Art.3. – Cu data intr rii în vigoare a prezentei Hot râri, orice alte prevederi ale Hot rârii anterioare,
înceteaz .
Art.4-Secretarul comunei u ora va comunica prezenta Hot râre :
Primarului comunei u ora
Institu iei Prefectului jude ului Iași-pentru control și legalitate
Un exemplar se va face public prin afișare, prin grija secretarului comunei
u ora i pe situl institu iei.
Dat ast zi 10.11.2017
PRIMAR SECRETAR
Ec. Cristinel ALBU jr. Anton AMARANDEI
Pagina 3
Nr.4027/20.09.2017
Nota de fundamentare
privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor
pentru Comuna u ora
Subsemnatul ALBU CRISTINEL, Primarul comunei u ora având în vedere recomandarea organului
de control PSI din toamna anului 2017 privind actualizarea Planului de Analiz și Acoperire a Riscurilor ,
propun Consiliului local, discutarea i aprobarea noului Plan de Analiz a Riscurilor, anexat la prezenta Not
de fundamentare, prin emiterea unei Hot râri .
20.09.2017
Semn tura
Pagina 4
Nr. 4649/30.10.2017
Referatul de specialitate
Subsemnatul AMARANDEI ANTON, secretar al comunei u ora, jude ul Ia i, v zând propunerea
domnului Primar cu privire la actualizarea Planului de Analiz i Acoperire a Riscurilor i consultând
legisla ia în vigoare, respectiv, prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de
analiz și acoperire a riscurilor, art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva
incendiilor, consider c propunerea este legal i se poate emite Hot râre a Consiliului local cu privire la
aprobarea planului propus.
30.10.2017
Semn tura
Pagina 5
ROMÂNIA Nr.4998 din 20.11.2017
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI U ORA
Comisia pentru programe de dezvoltare economicosocial , buget, finan e,administrarea domeniului public
și privat al comunei, servicii și comer , gospod rie comunal
și protec ia mediului.
AVIZ
Comisia pentru programe de dezvoltare economico-social , buget, finan e,administrarea
domeniului public și privat al comunei, servicii și comer , gospod rie comunal și protec ia mediului
din cadrul Consiliului local al comunei u ora, jude ul Iași , întrunit în ședin a pe comisie , ast zi
20.11.2017 la care particip domnii consilieri
Mih il Doru
Bogdan Cristian
Micu Daniel Dumitru
Enea Valeric
Nechita Mihai
Având în vedere:- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu ,
Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru
comuna u ora;
-referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017;
- În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva
incendiilor;
- Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor;
In temeiul dispozi iilor art. 44 alin.1 din Legea 215/2001 a administar iei publice locale,
modificat și completat și din considerentele prezentate,
AVIZEAZ FAVORABIL
Proiectul de hot râre nr.116/10.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a
Riscurilor pentru Comuna u ora , în conformitate cu normele legale în materie și astfel cum acesta a
fost întocmit și propune Consiliului Local, aprobarea acestuia în forma prezentat .
Dat 20.11.2017
PREȘEDINTELE COMISIEI , SECRETAR,
MIH IL DORU BOGDAN CRISTIAN
MEMBRII COMISIEI ,
ENEA VALERIC
MICU DANIEL DUMITRU
NECHITA MIHAI
Pagina 6
ROMÂNIA Nr.4998 din 20.11.2017
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI U ORA
Comisia pentru înv mânt, s n tate, cultur ,
protec ie social , activit i sportive și de agrement
AVIZ
Comisia pentru înv mânt, s n tate, cultur , protec ie social , activit i sportive și de
agrement din cadrul Consiliului local al comunei u ora, jude ul Iași , întrunit în ședin a pe comisie ,
ast zi 20.11.2017 la care particip domnii consilieri
Tofan Gheorghe
Micu Vasile Sorin
Epure Ionu
Având în vedere:- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu ,
Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru
comuna u ora;
-referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017;
- În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva
incendiilor;
- Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor;
In temeiul dispozi iilor art. 44 alin.1 din Legea 215/2001 a administar iei publice locale,
modificat și completat și din considerentele prezentate,
AVIZEAZ FAVORABIL
Proiectul de hot râre nr.116/10.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a
Riscurilor pentru Comuna u ora , în conformitate cu normele legale în materie și astfel cum acesta a
fost întocmit și propune Consiliului Local, aprobarea acestuia în forma prezentat .
Dat 20.11.2017
PREȘEDINTELE COMISIEI , SECRETAR,
TOFAN GHEORGHE MICU VASILE SORIN
MEMBRII COMISIEI ,
EPURE IONU
Pagina 7
ROMÂNIA Nr.4998 din 20.11.2017
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI U ORA
Comisia pentru administra ie public local , juridic ,
ap rarea ordinii și liniștii publice, a drepturilor cet enilor,
precum și de urbanism și amenajarea teritoriului
AVIZ
Comisia pentru administra ie public local , juridic , ap rarea ordinii și liniștii publice, a
drepturilor cet enilor, precum și de urbanism și amenajarea teritoriului din cadrul Consiliului local
al comunei u ora, jude ul Iași , întrunit în ședin a pe comisie , ast zi 20.11.2017 la care particip
domnii consilieri:
Neam u Sorin
Bogdan Petri or
A tef noaiei Mihai
Având în vedere:- Nota de fundamentare nr.4027/20.09.2017 a domnului Primar-Cristinel Albu ,
Primarul Comunei u ora, prin care se propune aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a riscurilor pentru
comuna u ora;
-referatul de specialitate al secretaruluicomunei u ora, înregistrat sub nr. 4649/30.10.2017;
- În conformitate cu art. 4 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 307/2006 privind ap rarea împotriva
incendiilor;
- Prevederile art. 6 și art. 7 din Ordinul nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
Planului de analiz și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiz și acoperire a riscurilor;
In temeiul dispozi iilor art. 44 alin.1 din Legea 215/2001 a administar iei publice locale,
modificat și completat și din considerentele prezentate,
AVIZEAZ FAVORABIL
Proiectul de hot râre nr.116/10.11.2017 privind aprobarea Planului de Analiz și Acoperire a
Riscurilor pentru Comuna u ora , în conformitate cu normele legale în materie și astfel cum acesta a
fost întocmit și propune Consiliului Local, aprobarea acestuia în forma prezentat .
Dat 20.11.2017
PREȘEDINTE COMISIE , SECRETAR,
NEAM U SORIN BOGDAN PETRI OR
MEMBRII COMISIE ,
A TEF NOAIEI MIHAI
Pagina 8
Anexa 1 la Hot rârea nr.116 din 29.11.2017 privind actualizarea Planului de analiz și acoperire a
riscurilor elaborat la nivel local u ora
NESECRET
JUDE UL IASI Exemplar nr. __
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA U ORA
APROB
PREȘEDINTE DE ȘEDIN
_________________________
Semn tura
PLANUL DE ANALIZ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR
2017
Adoptat și aprobat în sedin a Consiliului Local din data de 29.11.2017
PRIMAR Întocmit,
Cristinel ALBU SEF SITUATII DE URGENTA
Lauren iu AGRIGOROAIE
_________________ _________________
(Semn tura) (Semn tura)
Pagina 9
Pagina 10
I. SCOPUL ȘI OBIECTIVELE „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR
TERITORIALE DIN ZONA DE COMPETEN ”
Problematica existen ei surselor de risc și a producerii dezastrelor naturale și tehnologice
preocup din ce în ce mai mult oamenii de știin , institu iile cu sarcini în domeniu și, în primul rând
Comitetele Locale pentru Situa ii de Urgen . Numeroase lucr ri, simpozioane și sesiuni de
comunic ri știin ifice analizeaz fenomenologia surselor de risc și a dezastrelor, cauzele,
manifest rile și consecin ele acestora. Comunitatea interna ional , prin institu iile sale reprezentative,
depun eforturi deosebite pentru realizarea unit ii de concep ie și de ac iune.
Toate aceste preocup ri, particularizate uneori la nivel na ional, în mod diferen iat fa de alte ac iuni
similare pe plan interna ional, nu au ajuns s defineasc un anumit tip de management al urgen elor
civile, recunoscut și acceptat de majoritatea statelor membre Organiza iei Na iunilor Unite sau de
cele afiliate Organiza iei Interna ionale a Protec iei Civile.
Întocmirea „PLANULUI DE ACOPERIRE A RISCURILOR TERITORIALE DIN ZONA
DE COMPETEN ” are ca scop de a cunoaște surele poten iale de risc de pe raza localit ii
(municipiu, oraș, comun ), în vederea desf șur rii de ac iuni în situa ii de predezastru, pe timpul și
dup producerea acestora, având ca obiectiv prevenirea și protec ia popula iei, bunurilor materiale,
valorilor de patrimoniu și de mediu precum și pentru înl turarea urm rilor acestora.
Experien a și realitatea au demonstrat, îns c oricât de dezvoltat economic ar fi un stat, formele de
manifestare și urm rile dezastrelor naturale și tehnologice fac, uneori imposibil orice ac iune de
r spuns, indiferent cât de bine ar fi ea conceput și organizat .
DESCRIEREA ZONEI DE COMPETEN
Aspecte administrative
COMUNA : U ORA
- are trei sate componente : CHIPERE TI, U ORA, OPRI ENI
REȘEDIN A COMUNEI – localitatea U ORA
Comuna U ORA se întinde pe o suprafata de peste 3807 ha.,fiind situata in partea central
nordic a Podi ului Central Moldovenesc si in partea de sud a judetului Iasi si se afla la 25 km fata
de municipiul Iasi.
Comuna u ora se invecineaza cu comunele : la N cu comuna Ungheni,, la E cu raul
PRUT,care reprezinta granita dintre ROMANIA si REPUBLICA MOLDOVA , la S cu comuna
Prisacani i Comarna i la V cu comunele Tome ti i Holboca.
Comuna u ora se compune din 3 (trei)sate componente astfel : U ORA, CHIPERE TI i
OPRI ENI ,sate care se situeaza la distante cuprinse intre 3-5 km,fata de centrul comunei.
SATUL LOCUINTE GOSPODARII LOCUITORI
U ORA 430 460 1116
CHIPERE TI 129 139 330
OPRI ENI 302 332 717
T0TAL 861 931 2.163
Suprafa total : 4964 ha (A UNIT II ADMINISTRATIV TERITORIAL )
Popula ia stabil : 2163 locuitori
Așezare geografic
Teritoriul comunei u ora se afl situat :
În partea nord - estic a României, între 4710N-4715N latitudine nordic și 2740N
- 2749N longitudine estic ;
În partea estic a jude ului Iași;
În partea estic a municipiului Iași, la grani a cu Republica Moldova.
Caracteristicile reliefului
Din punct de vedere fizico – geografic comuna u ora este situat în partea central-nordic a Câmpiei
Moldovei la contactul acesteia cu lunca larg Prut – Jijia.
Dup cum au ac ionat factorii externi și interni (geologici) se pot distinge dou tipuri de relief: relieful
sculpturalo – acumulativ din extremitatea vestic a teritoriului reprezentat printr-un platou de coast și o coast
de tranzi ie c tre șesul Jijia – Prut.
Pagina 11
Platoul de creast , cu altitudini maxime de 135 m are o expozi ie general sudic și sud-vestic . El
reprezint terasele fluviatile superioare ale Prutului, atacate puternic de eroziunea accelerat ; în partea
central .
Coasta de tranzi ie face leg tura dintre platou și șes, având forma unui versant cu pante mari cu
energie de relief de 90-115m, care este afectat în întregime de alunec ri de teren, în mare parte stabilizate.
Principala form de relief o constituie lunca, respectiv șesul acumulativ Prut – Jijia, format în halocen
în urma proceselor intense de aluvionare.
Altitudinea minim a terenului este de 35,00 m, la hotarul sudic cu comuna Prisacani.
Formele de mezo și microrelief sunt reprezentate prin microdepresiuni, intermicrodepresiuni, arii
depresionare mai largi, grinduri de diferite în l imi, privaluri, gârle, albii p r site, belciuge, coșcove.
Pe sectoarele longitudinale, relieful are anumite caracteristici, astfel:
o Zona de lunc intern (spre versant) are altitudini mai coborâte și este str b tut de privaluri, albii
p r site și b l i fiind în mare parte opera râului Jijia, iar textura mai argiloas determin o
umiditate excesiv în sol, în special prim vara când formele depresionare se umplu cu ap .
Solurile caracteristice sunt l coviștile și solone urile gleice salinizate, cu o concentra ie mare de
s ruri solubile și tendin de a cr pa puternic la usc ciune;
o Zona de grind jos, limitrof albiei minore a râului Jijia, cu altitudini ceva mai ridicate decât șesul
din jur, mai zvântat ;
o Zona median , de trecere spre grindurile Prutului, cu numeroase gârle, privaluri, prute e, coșcove;
o Zona de lunc extern , limitrof grindurilor Prutului. Altitudinile sunt cele mai ridicate din cadrul
șesului și prezint denivel ri, între care se remarc privaluri de debușare și retragere în șes a apelor
mari ale Prutului în perioada marilor viituri. La contactul cu lunca medran se schi eaz zone mai
joase, cu exces de umiditateși microrelief de coșcove care în perioadele umede se umplu de ap .
Formarea acestor microdepresiuni și micromovile se datoreaz gonfl rii și contrac iei repetate a rocii
argiloase, datorit varia iilor mari în starea lui de umezire și uscare. Pe terenurile arate acest microrelief este
estompat, fiind înso it de cr p turi frecvente.
În general, terenul se prezint sub forma unei suprafe e practic orizontale, cu o înclina ie slab de la
nord la sud. Drenajul global este de la moderat la imperfect în zonele de grind, slab în zona luncii propriuzise
și foarte slab în microdepresiuni (albii p r site, privaluri, coșcove).
În zona albiei minore a Prutului se întâlnesc nisipuri și pietrișuri la zi, ce pot fi exploatate și
valorificate pe plan local în construc ii.
Șesul Prutului ofer în general terenuri bune pentru construc ii, cu condi ia evit rii zonelor joase cu
exces de umiditate și execut rii unor lucr ri complexe hidrotehnice, desec ri, îndiguiri și regulariz ri.
Re eaua hidrografic
Teritoriul comunei este situat în bazinul hidrografic mijlociu al râului Prut. Re eaua
hidrografic este reprezentat de râurile Prut și Jijia.
Apa de suprafa . Apele de suprafa constituie caracteristica teritoriului comunei. Pe lâng
apele de curg toare ale Prutului , Bahlui și Jijiei, exist un num r de b l i, alimentate din apele
meteorice și rev rsarea apelor curg toare, fiind o regiune de șes cu altitudine de 30m.
Regimul hidrografic al Prutului este reglat de acumularea Stânca Costești, astfel încât nu se
mai produc viituri mari, dar când se mai d drumul la baraj, creșterea nivelului și a debitului
genereaz mici inunda ii.
Pe suprafa a luncii se întâlnesc o serie de privaluri, cursuri de ap p r site, zone
depresionare, zone cu coșcove, lipsite de scurgere sau cu drenaj extern lent, care se umplu de ap la
topirea z pezilor sau la precipita ii abundente.
Pentru prevenirea inunda iilor și eliminarea excesului de umiditate este necesar continuarea
lucr rilor de îndiguire din lungul Prutului, regularizarea Jijiei, executarea de canale de desecare.
Apa de adâncime. Apele subterane sunt cantonate în principal în nisipurile și pietrișurile din
baza șesului, precum și pietrișurile din baza șesului, precum și din interca iile nisipoase ale
aluviunilor de la suprafa , acestea din urm fiind lenticulare și discontinui. Nivelul hidrostatic al
apelor freatice se întâlnește la adâncimi ce variaz de la 2,00m la 4-7,00 m, stratul acvifer activ fiind
în jur de 4,00 m. Rezult c apele subterane din baza șesului dau debite destul de importante ce pot
fi luate în considerare pentru aliment ri centralizate.
Clima
Clima comunei u ora are caracter temperat continental de nuan excesiv . Pentru caracterizarea
climatic a zonei au fost utilizate date climatice ale sta iunii Iași.
Temperatura. Temperatura medie anual este de +8-9°C, având un maxim mediu în iulie
de18- 20°C și un minim mediu în ianuarie de sub -2 -3°C.
Temperatura medie a lunilor de var este de 18-20°C.
Temperaturile minime absolute a c ror valoare scade sub 0°C, se înregistreaz în a doua
Pagina 12
decad a lunii septembrie cel mai timpuriu și și se pot prelungi pân la ultima decad a lunii mai cel
mai târziu. Temperaturile minime absolute sub -26,0°C se înregistreaz în lunile decembrie, ianuarie
și februarie.
Regimul pluviometric. Cantitatea medie multianual de precipita ii este de 400-500 mm, ele
fiind inegal repartizate în cele patru anotimpuri, cu cantit i de 60-70 mm în medie în luna iunie și
20-25 mm iarna, cu frecvente perioade de secat , dar și cu ploi de tip avers . Astfel cele mai multe
precipita ii cad în anotimpul cald, iar cele mai pu ine cad în anotimpul rece.
Evapotranspira ia real este de 495 mm, înregistrându-se un excedent de +18 mm în luna
martie și un deficit de +185 mm din iunie pân în septembrie.
În perioada rece a anului, cad precipita ii sub form de ninsoare, num rul mediu al zilor cu
ninsoare fiind în jur de 24,4 iar num rul zilelor cu strat de z pad fiind în jur de 52,6. Grosimea
stratului de z pad c zut variaz între 4 și 25 cm.
În perioadele cu viscol, nu foarte frecvente, z pada este troienit în zonele ad postite în
straturi cu grosimi mai mari producând perturba ii în circula ia rutier .
Vânturile. Vânturile care bat în zon sunt determinate de circula ia general a atmosferei și
influen ate de orientarea reliefului. Cele mai frecvente sunt vânturile din direc ia nord, nord-vest și
sud-est, conform orient rii v ii Prutului. Vânturile din direc ia nord-vest la sud-est sunt cele
dominante, pe aceast direc ie înregistrându-se și cele mai mari viteze.
Vegeta ia
Vegeta ia natural apar ine silvostepei. Comuna u ora are o suprafa împ durit de 136
ha., reprezentând putin sub 25 % din terenurile neagricole. P durile sunt situate în partea de nord
vest a comunei fiind constituite din diverse specii foioase în care predomin stejarul și gorunul în
amestec cu tei, salcâm și r chit .
Fauna
Fauna-este reprezentat prin mamifere caracteristice biotopului de silvostep -mistre ul,
c prioare, iepurele și vulpea.
Din analiza principalelor elemente ale cadrului natural rezult c teritoriul comunei ofer
condi ii variate, în majoritatea favorabile dezvolt rii activit ilor agricole cu condi ia realiz rii
lucr rilor hidrotehnice, men inerea cursului natural al Jijiei cu un canal colector, valorificarea
surselor acvifere din baza șesului, exploatarea pe plan local a nisipurilor și pietrișurilor din albia
Prutului.
Caracteristicile geotehnice
Amplasamentele studiate – u ora, Chipere ti i Opri eni se g sesc situate pe raza
comunei u ora - jude ul Iași.
GEOMORFOLOGIC - zona amplasamentelor se incadreaz în:
- regiunea - Câmpia Moldovei
- subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare
- unitatea - Culoarul Prut
GEOLOGIC – zonele sunt caracterizate de prezen a forma iunilor de vârst sarma ian și
cuaternar .
o SARMA IANUL – fundamentul zonei este reprezentat de argil marnoas bazal vân t
cenușie, prezent la adâncimi de 14-16 m pe platouri și la partea superioar a versan ilor;
terasa superioar Prut, 12-14m la partea medie a versan ilor și 10-12m pe valea râului Prut
și Jijia.
o CUATERNARUL– acoper sarma ianul și este reprezentat prin:
pe platouri și la partea superioar a versan ilor:
soluri vegetale și umpluturi de p mant în grosimi de 0,60-1,00m;
prafuri argolo-nisipoase loessoide în grosimi de 6-8m;
un complex granular format din nisip fin, mijlociu cochilifer în baz cu
pietriș, în grosimi de 5-6m;
argile stratificate lamelar cu pungi și filme, în grosimi de 6-8m;
pe versan i – zona medie a acestora:
umpluturi și soluri vegetale în grosimi de 0,80-1,00m;
un deluviu de pant format din argile pr foase sau prafuri argilo- nisipoase loessoide,
în grosimi de 2-4m, care spre baz se lamineaz pân la dispari ie trecând în argile
pr foase deluviale;
Pagina 13
un complex nisipos saturat, care se lamineaz pâna la dispari ia spre baza versan ilor,
în grosimi de 1,5-2,0m;
argil stratificat lamelar, cu pungi și filme de nisip, în grosimi de 8-9m.
la baza versan ilor – valea râului Prut , Bahlui și Jijia
stratifica ia în aceast zon este format din deluvii și aluviuni recente în genere, în
care predomin în suprafa un complex argilos pr fos, alc tuit din argile pr foase
deluviale, prafuri argilo-nisipoase, nisipuri pr foase sau argile.
APA SUBTERAN – pe podul teraselor, este cantonat la baza complexului nisipos, la
peste 14-16m adâncime.
Pe versan i circul dezordonat cu desc rcare prin capul de strat granular, fiind prezent la
adâncimi diferite, cuprinse între 4-8m. În perioadele bogate în precipita ii, sub cornișe, în prima
treime a versan ilor, în unele zone apare la zi sub form de izvoare de coast .
RE EAUA HIDROGRAFIC din zona amplasamentelor este reprezentat din râul Prut și
Jijia și afluen ii lor, sub form de pâraie caracterizate prin regim de curgere toren ial, fapt care face ca
la un regim bogat în precipita ii, s se produc viituri, care dau naștere la eroziuni de maluri pr bușiri
de taluz, fapt ce impune necesitatea de consolidare și ameliorare, caât și regularizarea albiilor.
STABILITATE în perioada actual , în zonele amplasamentelor, se constat urm toarele:
amplasamentele prezint zone cu fenomene de instabilitate în activitate sau susceptibile de
instabilitate, zone marcate în planurile amplasamentelor;
zonele amplasamentelor, implicit amplasamentele, sunt cu energii de relief mari, fiind în zon de
versant și semiplatou.
CONSIDERA II PRIVIND:
Seismicitatea amplasamentelor;
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normative P100-92, rezult pentru amplasamente zona
de seismicitate “C”, caracterizat prin:
Ks – coeficient de seismicitate = 0,20
Tc – perioad de col = 1,00
Msk – grad seismic asimilat = VIII
Adâncimea de înghe a amplasamentelor;
Adâncimea de înghe maxim a amplasamentelor conform STAS 6054/77 este de 0,90m de la
suprafa a terenului.
PARTEA SPECIAL
Pentru stabilirea stratifica iei, cât și a nivelului freatic, au fost consultate profile unitare de
stratifica ie aferente studiilor de stabilitate și hidrogeologile întocmite anterior în zon și vecin t i,
aceasta fiind sintetizat în capitolul mai sus studiat.
CONCLUZII ȘI RECOMAND RI
Având în vedere stratifica ia existent pe amplasamente, descris la cap. de mai sus al prezentului
studiu geo, ca teren bun de fundare, se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire
existent în zonele înalte-platouri și partea superioar a versan ilor, orizonturile argilo-pr foase
deluviale existente, spre baza versan ilor și pe v i sau argile existente în unele zone pe v i.
Func ie de natura terenului, fundarea se va realiza în aceste strate, cu respectarea prevederilor
normativului p7/92, în cazul terenurilor loessoide, sensibile la umezire și P10/86 în cazul
terenurilor normale.
Adâncimea de fundare se va considera cea rezultat din func ionalitate, cu respectarea
prevederilor normativului P 7/92 anexa II în varianta terenurilor de fundare loessoide și a
normativului P10/86 în cazul terenurilor normale- argile pr foase, deluviale, argile, prafuri, nisipuri.
CONSTRUC II CLASA A-IV-A DE IMPORTAN
In cazul când fundarea se realizeaz în terenuri loessoide
funda ii exterioare - minim 1,00m din CTA
funda ii interioare - minim 0,80m din pardoseli
în varianta subsol, funda iile se vor g si la minim 60cm de la pardoselile acestuia;
p trundere a funda iilor în terenul de fundare minim 20cm.
În cazul cînd fundarea se realizeaz în terenuri normale (argile pr foase, deluviale, argile,
prafuri, prafuri argiloase, nisipoase)
minim 1,10m din CTA;
p trundere a funda iilor în teren bun de fundare minim 20cm;
CONSTRUC II CLASA aIII-a DE IMPORTAN DUP STAS 10100/0-75 ȘI P100/92
In cazul când fundarea se realizeaz în terenuri loessoide
Pagina 14
funda ii exterioare - minim 1,50m din CTA
funda ii interioare - minim 1,00m sub pardoseli
în varianta subsol, funda iile se vor g si la minim 0,80m sub pardoseli;
p trundere a funda iilor în teren bun (argil prafoas ) - minim 20cm.
In cazul când fundarea se realizeaz în terenuri normale
minim 1,10m din CTA
minim 0,40m sub pardoseli
p trundere a funda iilor în terenul bun de fundare - minim 20cm.
Având în vedere cotele joase din zona v ilor cat și faptul c aceste zone prezint fenomene de
b ltire la un regim bogat de precipita ii datorit naturii terenului – în genere, argile grase
impermeabile sau prafuri nisipoase permeabile, se recomand ca eventualele construc ii amplasate în
aceasta zon s fie ridicate peste cota drumurilor sau a digurilor de incint existente.
Pentru dimensionarea funda iilor, portan a terenului de fundare se va considera conform
STAS 3300/2-85.
In cazul terenurilor loessoide p conven ional = 160 Kpa
In cazul terenurilor normale p conven ional = 180 Kpa
În varianta fund rii unor obiecte noi, ANEXE, în umpluturi se va conta pe o portan a
terenului de fundare de: p conven ional = 110 Kpa
Umpluturile și terasamentele se vor realiza cu p mânt local, sortat în genere din versantul
Chipere ti cu tehnologie aferent standardelor, normativelor în vigoare: STAS 1913/13-83,
normative: C 56/85, C 29/85
Având în vedere sensibilitatea la umezire a p mântului din unele zone ale amplasamentelor, zona de
versant superior Chipere ti, în proiectare, execu ie și exploatare, se vor respecta prevederile
normativului P 7/92 cu prec dere pentru fundarea construc iilor în zonele respective și în mod
deosebit
Riscuri naturale
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deterioreaz și le degradeaz , sunt
supuse efectelor unor riscuri naturale cu urm ri grave asupra lor și importante pagube materiale,
uneori și cu pierderi de vie i omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente
care schimb într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violen o stare de echilibru
existent . În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltat și destul de fragmentat ,
sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei u ora, urm toarele:
cutremurele de origine tectonic ;
inunda iile provocate de re eaua apelor interioare, datorit ploilor, topirii z pezilor, ruperii
sau distrugerii accidentale a unor lucr ri hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii
apelor datorit ghe urilor, împotmolire;
alunec rile de teren, pr bușirile, avalanșele de p mânt sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare m sur , atenuate. La
nivelul actual al cunoștin elor știin ifice, deși nu este posibil de prev zut exact timpul lor de
producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excep ia
cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel pu in cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt
zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7-7,5 ) sau cele cu alunec ri. Acest lucru poate
permite adoptarea de m suri eficiente de protec ie.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31
iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunec ri de teren și
inunda ii.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul men ionat se
face prin grija consiliilor jude ene și locale pe baza:
Cercet rilor de teren
Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condi iile de fundare a
construc iilor;
Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop;
Detalierii macrozon rii teritoriului rii cuprins în sec iunea PATN;
Informa iilor de la localnici privind evolu ia fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor;
Pagina 15
În jude ul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu pentru toate localit ile. În aceste condi ii
identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a f cut pe baza datelor și informa iilor
existente la aceast dat .
În perioada actual în zonele amplasamentelor se constat urm toarele:
Unele amplasamente prezint zone cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu
pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesiv ;
M surile imediate propuse sunt urm toarele:
Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influen și
instituirea perimetrelor cu interdic ii de construire.
Inventarierea construc iilor cuprinse în zonele de interdic ie, cu stabilirea regimului juridic
și economic al terenurilor afectate.
Alte m suri secundare de utilizare ra ional a terenurilor supuse alunec rilor sunt:
evitarea supraînc rc rii cu construc ii grele a c ror funda ie este instalat superficial;
s parea debleurilor și a altor lucr ri de art pentru șosele și c i ferate; înl turarea pe cât
posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o
r d cin pivotant care s str bat întregul deluviu de alunecare;
evitarea înghe ului, dezghe ului și cr parea solului prin acoperirea cu ierburi și planta ii
adecvate regiunii.
Încadrarea în re eaua de localit i
Comuna u ora este situat în partea nordic a jude ului Iași și în partea sudic a municipiului Iași.
Aceasta se învecineaz
la N cu comuna Ungheni,,
la E cu raul PRUT,care reprezinta granita dintre ROMANIA si REPUBLICA MOLDOVA ,
la S cu comuna Prisacani i Comarna
la V cu comunele Tome ti i Holboca.
Cele 3 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunica ie rutier .
Centrul politico-administrativ al comunei u ora, este localitatea u ora.
Ca și alte localit i ale teritoriului administrativ, u ora face parte din localit ile rurale
situate în zona de deplasare de 30 min. fa de municipiul Iași, având cu acesta rela ii de subordonare
pe linie administrativ .
Leg tura cu cel mai important centru din jude - municipiul Iași, este asigurat pe traseul
rutier DJ 249 E, distan a fa de acesta fiind de aproximativ 18 Km.
În prezent func iile de baz ale localit ii sunt func ia agricol și func ia de cazare a popula iei
proprii.
Fa de satele componente ale comunei, localitatea u ora are rol de coordonare
administrativ și socio-cultural .
Leg turile cu comunele și localit ile învecinate sunt asigurate de:
DJ 249 care pornește din Trifești, trece prin localit ile: Lunca Prutului - Șendreni -
Fr sueni - Sculeni - Bran - Bosia - Ungheni - u ora - Moreni - Pris cani – M c rești -
Col u Cornii - S lagen - Grozești – Scoposeni și are ca destina ie localitatea Gorban;
DN 28 i în prelungire DJ 249 E care pornește din localitatea Iași, trece prin localit ile Tome ti –
Chipere ti și are ca destina ie localitatea u ora-Opri eni;
Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Teritoriul localit ii u ora - centru de teritoriu administrativ - este situat în partea nord-vest
a teritoriului administrativ al comunei u ora. Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului
jude ean DJ 249E , care fac leg tura:
o Spre vest cu localitatea Chipere ti și de acolo cu Dealul Doamnei al comunei
Tome ti și comuna Holboca și municipiul Iași prin intermediul DJ 249 A;
o Spre nord cu satul/c tunul Gr dinari- u ora din comuna i comuna Holboca i
comuna Ungheni prin intermediul DJ 249C ;
Satul u ora este situat în partea sud-estic a teritoriului administrativ al comunei u ora.
Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DJ 249E, care face leg tura:
o Spre sud cu comuna Ungheni prin intermediul DJ 249;
Pagina 16
o Spre nord cu satul Chipere ti și de acolo cu comuna Tome ti prin intermediul DJ
249 și cu satul Tome ti Blocuri prin intermediul DN 28.
Satul Chipere ti este situat în partea sud-vestic a teritoriului administrativ al comunei
u ora. Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DJ 249E care fac leg tura:
o Spre sud cu satul u ora prin intermediul DJ 249 E;
o Spre nord cu satul Tome ti prin intermediul DC 249E;
o Spre vest cu satul u ora i comuna Ungheni prin intermediul DJ 249.
Satul Opri eni este situat în partea nord-estic a teritoriului administrativ al comunei u ora.
Localitatea este dezvoltat de –a lungul drumului jude ean DC 249E care face leg tura:
o Spre sud cu satul Moreni, comuna Prisacani prin intermediul DJ 249 ;
o Spre nord-est cu satul u ora i Chipere ti din comuna u ora, ce face leg tura cu
municipiul Ia i;
Din punct de vedere al rela iilor în teritoriu, localit ile Chipere ti i Opri eni , au rela ii de
subordonare administrativ-teritorial și de folosire a dot rilor social-culturale pe care le acesta le ofer , cu
localitatea u ora;
Rela iile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplas rile pentru munc , pentru
aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe pia a comunei
de produse agroalimentare ob inute în gospod riile individuale, precum și pentru utilizarea dot rilor
acestuia (spital, liceu, judec torie, etc).
Aceste rela ii sunt facilitate de un sistem rutier de calitate și se fac în mare parte cu mijloace
de transport ocazionale oferite de particulari, prin curse regulate de maxi-taxi efectuate de
trasportatori autoriza i.
ACTIVITATI ECONOMICE
Profilul economic al comunei
Economia comunei are un caracter preponderent agricol. Pânâ în anul 1989 volumul activit ii
economice se realiza în propor ie de 44% în agricultur , 10% în industrie, iar restul de 46% în activit i de
circula ie și servicii. Dup anul 1990 volumul activit ii economice a sc zut, crescând ponderea agriculturii.
În comuna u ora situa ia firmelor pe profile de activitate, conform date preluate de la ZMI Iași având
ca surs Oficiul Registrului Comer ului de pe lâng Tribunalul Iași (an fiscal 2015) se prezenta astfel:
Agen i economici
38 din care:
o Aasocia ii familial -
o Personae fizice autorizate 10
o Microintreprinderi 28 din care:
Agricultur 2
Productie industrial 1
Construc ii 1
Servicii 4
Comer 12
Neclasifica i 8
AGRICULTURA
Pân în anul 1989 volumul activit ilor se realiza în propor ie de 35% în agricultur , 5% în industrie și
60% în activit i de circula ie și servicii. Dup 1989 ponderea agriculturii în activitatea economic a crescut.
Fond funciar. Dup întindere, comuna se situeaz în grupa comunelor de dimensiune medie din jude ,
suprafa a agricol având o pondere de 81,65% din suprafa a total a comunei.
Situa ia fondului funciar la 1 ianuarie 1998 – comuna u ora
Nr. Folosin Suprafa a Structura (%)
crt. (ha)
1. Suprafa a total – din care: 3.807
2. Terenuri agricole – din care: 3152
3. Arabile 2.173
4. P șuni 836
5. Fâne e 87
6. Vii 56
7. Livezi -
8. Terenuri neagricole – din care: 655
9. P duri 177
Pagina 17
10. Ape -
11. Drumuri 35
12. Construc ii 71
13. Neproductiv 372
14. Teren agricol intravilan 375
Sursa: Agen ia Na ional de Cadastru și Publicitate Imobiliar
Comuna se eviden iaz prin existen a unei rezerve de p șuni și fâne e (29,28% din suprafa a agricol ).
Din eviden ele cadastrale rezult c 11,89% din suprafa a agricol este amplasat în intravilanul
localit ilor, premis pentru practicarea pe aceste suprafe e a unei agriculturi intensive.
Poten ialul productiv al zonei.
Principalele tipuri de sol sunt cernoziomul de lunc , solurile aluviale, lacoviștele, iar pe
suprafe e mai mici și soluri salinizate. Dup reac ia chimic se înt lnesc soluri moderat și chiar
puternic alcaline. Aceste soluri sunt bine aprovizionate cu fosfor și potasiu.
Conform studiilor OJSPA, suprafa a agricol a teritoriului administrativ al comunei u ora se
încadreaz în clasa a III-a de calitate. Comuna nu este zon de interes pomicol.
Factori degenerativi ai solului. Aproximativ 90% din suprafa a agricol a comunei este afectat de
unul sau mai mul i factori degenerativi ai solului.
SITUA IA FACTORILOR DE DEGRADARE A SOLURILOR LA . 1997
nr. SUPRAFA A PONDEREA ÎN SUPR.
crt FACTORUL DE DEGRADARE (ha) AGRICOL
(%)
1 Aciditate - -
2 Salinizare 2513 71,30
3 Exces de umiditate 3088 87,60
4 Inundabilitate 2058 58,40
5 Compactitate 2153 61,10
6 Eroziune 469 13,30
7 Alunec ri 252 7,10
8 Ravene -
Îmbun t iri funciare.
Proprietatea funciar și organizarea exploata iei agricole. În comun existau la nivelul
anului 1998, 1164 de propriet i funciare cu 2173 ha, rezultate prin aplicarea legii 18/1991, revenind
în medie pe proprietate 1,76 ha, sub 32% sub nivelul mediu al jude ului. Se remarc faptul c
num rul propriet ilor funciare este mai mare decât num rul gospod riilor, ceea ce sugereaz
existen a unui num r de proprietari cu domiciliul în alte localit i și existen a unor gospod rii cu mai
multe propriet i.
Situa ia exploata iilor agricole 2002
Exploata ii agricole Exploata ii agricole Nr. Parcele SAU
Localitatea (total) care de in suprafe e
agricole utilizate
(SAU)
U ORA
CHIPERE TI
OPRI ENI
Total comun
La nivelul anului 2012 în comun nu exista nici o societate agricol , majoritatea suprafe elor
agricole fiind lucrate individual.
Lucr rile de combatere a eroziunii solului. De asemenea în comun au fost efectuate o
serie de lucr ri de desecare în sisteme mari pe 2173 ha și de combatere a eroziunii solului pe 271 ha.
Pagina 18
Mecanizarea agriculturii. Pe teritoriul comunei u ora nu se afl servicii de mecanizare
asigurate de unit i specializate.
La începutul anului 2012 în comun existau urm toarele utilaje, instala ii agricole și mijloace
de transport apar inând în mare parte prsoanelor fizice:
tractoare cu puteri cuprinse între 56 – 65CP 15 bc
motocositoare 5 bc
pluguri pentru tractor 15 bc
pluguri cu trac iune animal 62 bc
cultivatoare 6 bc
grape cu trac iune mecanic 10 bc
grape cu trac iune animal 30 bc
sem n tori mecanice pentru p ioase 4 bc
sem n tori mecanice pentru pr șitoare 6 bc
sem n tori cu trac iune animal 40 bc
combine autopropulsate pentru cereale p ioase 2 bc
remorci pentru tractor 6 bc
care și c ru e 35 bc
motopompe pentru irigat 17 bc
instala ii pentru muls mecanic 1 bc
instala ii pentru fabricat uic 1 bc
Servicii de asisten tehnic , sanitar - veterinare și de reproduc ie. În comun îndrumarea
tehnic în anul 2012 nu exista prin asigurarea cu specialist agronom - angajat al prim riei.
Seviciile sanitar-veterinare sunt asigurate prin Dispensarul Sanitar-Veterinar Comunal ce dispune de
un sediu propriu, unde lucreaz un num r de 1 cadre salariate - medici veterinari.
Reproduc ia animalelor este asigurat prin 2 puncte de îns mân are artificial cu câte un
operator, cu loca ia în cadrul unor gospod rii private.
Starea parimoniului cooperatist. Prin desfiin area cooperativei agricole patrimoniul acesteia
a ajuns în posesia unor persoane private.
Produc ia vegetal . Structura culturilor de câmp este dezechilibrat . Predomin p ioasele i
porumbul (67,00%), celelalte culturi ocupând suprafe e mici: legumele (8%), cartofii (3%) lucerniere
20%și secar -ov z (2%).
Produc ia animalier . Dup anul 1990 efectivele de animale au sc zut puternic.
Produc iile medii și totale sunt relativ mul umitoare, fiind îns evident lipsa unei furaj ri
corespunz toare.
Asigurarea cu lapte a comunei este mul umitoare produc ia de lapte crescând fa de anul
1990.
Activitatea de creștere a animalelor este dezvoltat mai ales la nivelul gospod riilor r nești.
PRODUC IA ANIMALIER ÎN COMUNA
Efectivele de animale
Nr. ANUL
crt 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
SPECIA
1 Bovine - nr. capete - - - - 897
2 Porcine – nr. capete - - - - 646
3 Ovine – nr. capete - - - - 1200
4 Cabaline - - - - 398
5 P s ri – nr. capete - - - - 10463
6 Familii de albine - - - - 22
Produc ii totale
Nr. ANUL
Pagina 19
crt 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
PRODUSUL
1 Carne total – sacrificat t.gr.v - - - - 100
2 Lapte de vac – hl - - - - 14000
3 Lapte de oaie – hl - - - - 500
4 Lân – kg - - - - 4000
5 Ou – mii buc - - - - 800
6 Miere extras – kg - - - - - - - 300
7 Gunoi de grajd – mii tone - - - - - - - 2000
Pentru anii 1990-2007 nu au fost g site date. Pentru anul 2008 date furnizate de prim ria u ora
ACTIVITATI NEAGRICOLE
Fiind o localitate preurban a municipiului Iași, nu a existat tendin a dezvolt rii de sine
st t toare a unei economii diversificate. Exist activit i manufacturiere de prelucrare a lemnului –
pl ci PAL, mor rit (3mori), etc. De asemenea prin asocia iile familiale s-a diversificat re eaua
comercial .
Din analiza realizat la P.A.T. rezult c în perioada 1991 – 2007 atât sporul natural a cât și cel
migratoriu au avut un curs ușor ascendent, ceea ce a permis o apreciere de creștere a popula iei în urm torii
ani.
POPULA IA CU DOMICILIUL IN LOCALITATE IN COMUNA U ORA
AN 1990 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total comuna u ora
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii u ora- DJS Iași și prim ria comunei u ora
MIȘCAREA NATURAL A POPULA IEI COMUNEI ȚUȚORA
AN NASCU I NASCU I DECEDA I SPOR MOR I
VII MORTI NATURAL SUB 1
AN
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași și prim ria comunei U ORA
În comuna U ORA, în anul 2002, situa ia pe etnii se prezenta astfel:
Nr. Localitate Popula ia 2002
crt. total români rromi germani slovaci lipoveni
1. U ORA 0 0 0 0
2. CHIPERE TI 0 0 0 0
3. OPRI ENI 0 0 0 0
TOTAL 2168 2168 0 0 0 0
Pagina 20
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii Ungheni - DJS Iași și prim ria comunei Ungheni
MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULA IEI COMUNEI ȚUȚORA
AN SOSIRI PLEC RI SOLD
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2002
2003
2004
2005
2006
2007
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA - DJS Iași și prim ria comunei U ORA
SITUA IA C S TORIILOR ÎN COMUNA U ORA
AN 2002 2003 2004 2005 2006 2007
c s torii
divor uri
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași și prim ria comunei U ORA
Structura popula iei pe principalele grupe de
vârst
Popula ia pe grupe de vârst la la recens mântul din 2002 – comuna U ORA
Grupa de varsta Total U ORA CHIPERE TI OPRI ENI
0 - 4 ani
5 - 9 ani
10 - 14 ani
15 - 19 ani
20 - 24 ani
25 - 29 ani
30 - 34 ani
35 - 39 ani
40 - 44 ani
45 - 49 ani
50 - 54 ani
55 - 59 ani
60 - 64 ani
65 - 69 ani
70 – 74 ani
75 - 79 ani
80 - 84 ani
85 - peste
TOTAL
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași
Resursele de munc și popula ia ocupat
Pagina 21
Num rul popula iei ocupate pe principalele activit i în comuna U ORA
Nr. Activitatea Anul
crt. 2002 2003 2004 2005 2006 2007
Total – din care: 105 104 105 105 112 123
1 Agricultur
2 Industrie
3 En. el, termic , gaze, ap
4 Financiare, bancare, asig.
5 Comer
6 Transport și poșt
7 Administra ie public
8 Înv mânt
9 S n tate și as. social
Popula ia activ și inactiv la recens mântul din 2002 – comuna U ORA
Nr. Activitatea LOCALITATEA
crt U ORA CHIPERE TI OPRI ENI -
Total – din care:
1 Popula ia activ total
2 Popula ia ocupat
3 Șomeri - din care:
4 În c utarea unui alt loc de munc
5 În c ut. primului loc de munc
6 Popula ia inactiv total
7 Elevi sau studen i
8 Pensionari
9 Casnici
10 Între inu i de alte persoane
11 Într. de stat sau de org. privat
12 Alt situa ie economic
13 Resurse de munc (2 + 3 + 4)
14 Rezerva de for munc (3 + 4)
Sursa: B.D.L. - Fișele localit ii U ORA- DJS Iași
Disfunc ionalit i privind evolu ia și structura popula iei, modul de ocupare a resurselor de
munc
Din procentele eviden iate în tabelul de mai sus, concluzion m:
resursele de munc reprezint 59,29% din totalul popula iei;
popula ia activ este de 58,66% din totalul popula iei;
șomajul este de 1,97% raportat la popula ia activ ;
Ocuparea popula iei active nu ar trebui s constituie o problem , având în vedere posibilit ile
de angajare în muncile din agricultur .
Num rul mediu al salaria ilor este destul de mic, și înregistreaz o creștere lent începând cu
anul 2002, de la 117 persoane la 158 persoane în 2007. Din acestea majoritatea lucreaza în
inv mânt.
Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în perspectiv s se dezvolte în ritm
accelerat activit ile neagricole locale și s asigure condi ii mai bune popula iei de a se deplasa în alte
localit i.
CIRCULATIE
C i de comunica ie rutier
Re eaua rutier a comunei este format din drumuri jude ene și comunale în lungime total de 14,7
Km în diferite st ri tehnice.
Gradul de vascularizare rutier este de 0,385 Km drumuri jude ene și comunale la 100 ha suprafa a
total , cu 5,9% mai mare decât media pe jude .
Pagina 22
SITUA IA DRUMURILOR LA 1 IANUARIE 2010 ÎN COMUNA U ORA
Nr. LUNGIME ( KM ) STRUCTUR ( % )
crt CATEGORII DE DRUM
1 Drumuri total – din care: 78,79
2 Drumuri na ionale -
3 Drumuri jude ene și comunale 14,7
4 Din care: betonate -
5 pavate -
6 asfaltate 14,7
7 pietruite 20,0
8 din p mânt 44,09
Unele sectoare din drumurile judetene și și cel comunal sunt în stare proast de între inere și
nu corespund din punct de vedere al îmbr c min ii și al caracteristicilor în profil transversal.
Intersec iile str zilor principale atât cu D.J. sau D.C., cât și a drumurilor secundare cu str zile
principale sunt aproape în totalitate necorespunz toare. Str zile, necesit îmbr c minte definitiv pe
m car 50m în adâncime la intersec iile cu drumurile principale, deoarece acestea se încarc cu noroi,
periclitând siguran a circula iei.
In mare parte str zile secundare din localit i sunt pietruite, dar au r mas și sectoare cu
drumuri din p mânt, ceea ce le face impracticabile pe timp ploios.
În comun exist un pod care este în stare bun .
Teritoriul comunei u ora este str b tut de urm toarele c i de comunica ie rutier :
Distan a total pe c ile ce circula ie rutier pân în municipiul Iași este de 22 km din care
6km pe str zile orașului.
La nivelul anului 2016, comuna u ora a realizat studii de fezabilitate pentru reabilitarea și
modernizarea drumurilor DJ 249 E și DJ 249 și pietruirea drumului DC 23 I 24.
Accesibilitatea la aeroport
Distan a din comun pân la cel mai apropiat aeroport – cel al municipiului Iași este de
aproximativ 30km
REGULI DE BAZ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la p strarea integrit ii mediului și protejarea patrimoniului
natural și construit
5. Reguli cu privire la siguran a construc iilor și la ap rarea interesului public
6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea edilitar
9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construc iilor
10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spa ii verzi și împrejmuiri
REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
Reguli cu privire la p strarea integrit ii mediului și protejarea patrimoniului
natural și construit
Terenuri agricole din extravilan
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenurile agricole din extravilan este permisa
pentru functiunile si in conditiile stabilite de lege.
Autoritatile administratiei publice locale vor urmari, la emiterea autorizatiei de construire, gruparea
suprafetelor de teren afectate constructiilor, spre a evita prejudicierea activitatilor agricole.
Terenuri agricole din intravilan
Autorizarea executarii constructiilor pe terenurile agricole din intravilan este permisa pentru toate
tipurile de constructii si amenajari specifice localitatilor, cu respectarea conditiilor impuse de lege si de
prezentul regulament.
De asemenea, autorizarea prevazuta la alineatul e mai sus se face cu respectarea normelor stabilite de
consiliile locale pentru ocuparea rationala a terenurilor si pentru realizarea urmatoarelor obiective:
completarea zonelor centrale, potrivit conditiilor urbanistice specifice impuse de caracterul zonei,
avand prioritate institutiile publice, precum si serviciile de interes general;
valorificarea terenurilor din zonele echipate cu retele tehnico-edilitare;
amplasarea constructiilor, amenajarilor si lucrarilor tehnico-edilitare aferente acestora in
ansambluri compacte.
Pagina 23
Prin autorizatia de construire, terenurile agricole din intravilan se scot din circuitul agricol, temporar
sau definitiv, conform legii.
Suprafe e împ durite
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor pe terenuri cu destinatie forestiera este interzisa.
In mod exceptional, cu avizul organelor administratiei publice de specialitate, se pot autoriza numai
constructiile necesare intretinerii padurilor, exploatarilor silvice si culturilor forestiere. La amplasarea acestor
constructii se va avea in vedere dezafectarea unei suprafete cat mai mici din cultura forestiera.
Cabanele si alte constructii si amenajari destinate turismului vor fi amplasate numai la liziera
padurilor, cu avizul conform al Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, al Ministerului Agriculturii,
Alimentatiei si Padurilor si al Ministerului Turismului.
Delimitarea pe judete a terenurilor cu destinatie forestiera, stabilita in conditiile legii, de catre organele
de specialitate ale administratiei publice, se comunica consiliilor judetene prin ordinul ministrului apelor si
protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor.
Reducerea suprafe ei fondului forestier proprietate public sau privat este interzis , cu
excep ia utiliz rilor permise de Codul silvic și Legea 141/1999 .
Pentru orice construc ie care prin func ionare ( construc ii pentru produc ie poluant , servicii
poluante etc) poate aduce prejudicii p durii, amplasat la distan mai mic de 1km de liziera p durii
și pentru care se solicit autoriza ie de construire, se va ob ine avizul Regiei Na ionale ‘’Romsilva’’.
Resursele subsolului
Autorizarea executarii constructiilor definitive, altele decat cele industriale, necesare exploatarii si
prelucrarii resurselor in zone delimitate conform legii, care contin resurse identificate ale subsolului, este
interzisa.
Autorizarea executarii constructiilor industriale necesare exploatarii si prelucrarii resurselor
identificate ale subsolului se face de catre consiliile judetene sau consiliile locale, dupa caz, cu avizul
organelor de stat specializate.
In cazul identificarii de zone cu resurse in intravilanul localitatii, modalitatea exploatarii acestora va
face obiectul unui studiu de impact aprobat conform legii.
Zonele care contin resurse identificate ale subsolului, delimitate potrivit legii, se comunica la consiliile
judetene prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, pentru fiecare judet.
Resursele de ap și platformele meteorologice
Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in albiile minore ale cursurilor de apa si in cuvetele
lacurilor este interzisa, cu exceptia lucrarilor de poduri, lucrarilor necesare cailor ferate si drumurilor de
traversare a albiilor cursurilor de apa, precum si a lucrarilor de gospodarire a apelor.
Autorizarea executarii lucrarilor prevazute la alin. (1) este permisa numai cu avizul primarului si al
autoritatilor de gospodarire a apelor si cu asigurarea masurilor de aparare a constructiilor respective impotriva
inundatiilor, a masurilor de prevenire a deteriorarii calitatii apelor de suprafata si subterane, de respectare a
zonelor de protectie fata de malurile cursurilor de apa si fata de lucrarile de gospodarire si de captare a apelor.
Autorizarea executarii constructiilor de orice fel in zona de protectie a platformelor meteorologice se
face cu avizul prealabil al autoritatii competente pentru protectia mediului.
Zonele de protectie sanitara se delimiteaza de catre autoritatile administratiei publice judetene si a
municipiului Bucuresti, pe baza avizului organelor de specialitate ale administratiei publice.
Zone cu valoare peisagistic și zone naturale protejate
Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor care, prin amplasament, functiune, volumetrie si
aspect arhitectural - conformare si amplasare goluri, raport golplin, materiale utilizate, invelitoare, paleta
cromatica etc. - depreciaza valoarea peisajului este interzisa.
Autorizarea executarii constructiilor in parcuri nationale, rezervatii naturale, precum si in celelalte
zone protejate, de interes national, delimitate potrivit legii, se face cu avizul conform al Ministerului Apelor si
Protectiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si al Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei.
Consiliile judetene vor identifica si vor delimita, in functie de particularitatile specifice, acele zone
naturale de interes local ce necesita protectie pentru valoarea lor peisagistica si vor stabili conditiile de
autorizare a executarii constructiilor, avand in vedere pastrarea calitatii mediului natural si a echilibrului
ecologic.
Zone construite protejate
Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de
interes national, se face cu avizul conform al Ministerului Culturii si Cultelor si al Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei.
Autorizarea executarii constructiilor in zonele care cuprind valori de patrimoniu cultural construit, de
interes local, declarate si delimitate prin hotarare a consiliului judetean, se face cu avizul serviciilor publice
descentralizate din judet, subordonate ministerelor prevazute la alin. (1).
Pagina 24
Autorizarea executarii lucrarilor de constructii, care au ca obiectiv cercetarea, conservarea, restaurarea
sau punerea in valoare a monumentelor istorice, se va face cu avizul conform al Ministerului Culturii si
Cultelor, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului culturii si cultelor.
Reguli cu privire la siguran a construc iilor și la ap rarea interesului public
Expunerea la riscuri naturale
Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale, cu
exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora, este interzisa.
In sensul prezentului regulament, prin riscuri naturale se intelege: alunecari de teren, nisipuri
miscatoare, terenuri mlastinoase, scurgeri de torenti, eroziuni, avalanse de zapada, dislocari de stanci, zone
inundabile si altele asemenea, delimitate pe fiecare judet prin hotarare a consiliului judetean, cu avizul
organelor de specialitate ale administratiei publice.
Expunerea la riscuri tehnologice
Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice, precum si in zonele de
servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica, conductelor de gaze, apa, canalizare,
cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de infrastructura este interzisa.
In sensul prezentului regulament, riscurile tehnologice sunt cele determinate de procesele industriale
sau agricole care prezinta pericol de incendii, explozii, radiatii, surpari de teren ori de poluare a aerului, apei
sau solului.
Fac exceptie de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile care au drept scop prevenirea
riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.
Construc ii cu func iuni generatoare de riscuri tehnologice
Autorizarea executarii constructiilor care, prin natura si destinatia lor, pot genera riscuri tehnologice se
face numai pe baza unui studiu de impact elaborat si aprobat conform prevederilor legale.
Lista categoriilor de constructii generatoare de riscuri tehnologice se stabileste prin ordin comun al
ministrului industriei si resurselor, ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor, ministrului apelor si
protectiei mediului, ministrului sanatatii si familiei, ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei,
ministrului apararii nationale si ministrului de interne.
Asigurarea echip rii edilitare
Autorizarea executarii constructiilor care, prin dimensiunile si destinatia lor, presupun cheltuieli de
echipare edilitara ce depasesc posibilitatile financiare si tehnice ale administratiei publice locale ori ale
investitorilor interesati sau care nu beneficiaza de fonduri de la bugetul de stat este interzisa.
Autorizarea executarii constructiilor poate fi conditionata de stabilirea, in prealabil, prin contract, a
obligatiei efectuarii, in parte sau total, a lucrarilor de echipare edilitara aferente, de catre investitorii interesati.
Asigurarea compatibilit ii func iunilor
Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre destinatia
constructiei si functiunea dominanta a zonei, stabilita printr-o documentatie de urbanism, sau daca zona are o
functiune dominanta traditionala caracterizata de tesut urban si conformare spatiala proprie.
Conditiile de amplasare a constructiilor in functie de destinatia acestora in cadrul localitatii sunt
prezentate mai jos:
Constructii administrative
o Sediul Parlamentului
o Sediul Presedintiei
o Sediul Guvernului
o Sediul Curtii Supreme de Justitie
o Sediul Curtii Constitutionale
o Sediul Consiliului Legislativ
o Sedii de ministere
Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala
o Sedii de prefecturi
o Sedii de servicii descentralizate in teritoriu ale ministerelor si ale altor organe de
specialitate ale administratiei publice centrale
Amplasament: municipii resedinta de judet, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie
o Sedii de primarii
Amplasament: municipii, orase sau comune, in zona centrala
o Sedii de partid - sediul central
Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala sau pe principalele artere de circulatie
o Sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii neguvernamentale, asociatii, agentii,
fonduri etc.
Pagina 25
Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala sau pe principalele artere de
circulatie
o Sedii de birouri
Amplasament: municipii, orase, resedinte de comuna, in zona centrala, pe principalele artere de
circulatie sau in zone de interes.
Constructii financiar-bancare
o Sediul Bancii Nationale a Romaniei - sediul central
Amplasament: capitala Romaniei, in zona centrala
Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii resedinta de judet, municipii, orase, in
zona centrala
o Sedii de banci - sediul central
Amplasament: capitala Romaniei, municipii resedinta de judet, in zona centrala
o filiale
Amplasament: sectoarele municipiului Bucuresti, municipii si orase, in zona centrala sau pe
principalele artere de circulatie
o Sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse de valori si marfuri
Amplasament: in zona centrala/de interes.
Constructii comerciale
o Comert nealimentar
Amplasament: in zonele de interes commercial
o Magazin general
Amplasament: in zona centrala / zona rezidentiala/centrul de cartier
* se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive
o Supermagazin (supermarket)
Amplasament: in zona centrala / zona rezidentiala/centrul de cartier
* se va evita amplasarea in vecinatatea aeroporturilor sau a industriilor nocive
o Piata agroalimentara
Amplasament: in zona de interes comercial sau minimum 40 m fata de cladiri avand alte functiuni
decat cea comerciala
o Comert alimentar
Amplasament: in zona de interes commercial
* se va evita amplasarea in zonele puternic poluate
o Alimentatie publica
Amplasament: zonele rezidentiale, de interes comercial, zonele turistice si agrement
* se admite amplasarea la parterul locuintelor numai in conditiile asigurarii izolarii totale a aburului,
mirosului si zgomotului
o Servicii
Amplasament: in zona centrala, comerciala, rezidentiala sau de agreement
* se interzice amplasarea atelierelor poluante in zona de locuit
* se interzice amplasarea in zone industriale pentru alte servicii decat cele industriale
o Autoservice
Amplasament: la limita zonei industriale
* se vor evita sursele de poluare chimica, posturile trafo si zonele de afluenta a publicului.
Constructii de cult
o Lacase de cult
Amplasament: alaturarea de lacase de cult noi in incinta sau in vecinatatea monumentelor istorice se
va face cu respectarea prevederilor legale
o Manastiri
o Schituri
Amplasament: in afara localitatilor
* extinderea manastirilor vechi - monumente istorice - se va face cu respectarea prevederilor legale
o Cimitire
Amplasament: la marginea localitatii
* extinderea cimitirelor se face cu respectarea prevederilor legale.
Constructii de cultura
o Expozitii
o Muzee
o Biblioteci
o Cluburi
o Sali de reuniune
o Cazinouri
o Case de cultura
Pagina 26
o Centre si complexe culturale
o Cinematografe
o Teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi
o Sali polivalente
Amplasament: in zona destinata dotarilor pentru cultura, educatie sau in zona verde
* este posibila amplasarea in zona comerciala, administrativa, religioasa sau de agrement
* se va evita amplasarea in vecinatatea unitatilor poluante
o Circ
Amplasament: in zona de agrement / zona verde.
Constructii de invatamant
o Invatamant prescolar (gradinite)
Amplasament: in zonele rezidentiale, distanta maxima de parcurs 500m
o Scoli primare
o Scoli gimnaziale
o Licee
o Scoli postliceale
o Scoli profesionale
Amplasament: in zonele si cartierele de locuit, distanta maxima de parcurs 1000m
o Invatamant superior
Amplasament: in functie de conditiile si exigentele profilului de invatamant.
o Constructii de sanatate
o Spital clinic universitar Amplasament: in campusurile universitare sau adiacent
facultatilor de profil
* se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
o Spital general (judetean, orasenesc, comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic)
o Spital de specialitate (maternitate, pediatrie, contagiosi, oncologie, urgenta,
reumatologie, clinici particulare)
Amplasament: in zona destinata dotarilor ptr. sanatate, in functie de profilul spitalului
* se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
o Asistenta de specialitate (boli cronice, handicapati, recuperari functionale, centre
psihiatrice)
Amplasament: in zone extraorasenesti, in zone in care formele de relief si vegetatia permit crearea de
zone verzi (parcuri, gradini etc.)
* se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
o Dispensar policlinic [(gr. 1, 2, 3) 600, 1.200, 2.400 consultatii/zi]
Amplasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate/locuinte
o Dispensar urban (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de
nasteri, farmacie)
o Dispensar rural (cu 2-4 circumscriptii independente sau cuplate cu stationar, casa de
nasteri, farmacie)
Amplasament: independent sau in cadrul unor constructii pentru sanatate/locuinte
* se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu)
o Alte unitati (centre de recoltare sange, medicina preventiva, statii de salvare, farmacii)
Amplasament: in cadrul unor constructii pentru sanatate sau independent, in functie de profilul unitatii
o Crese si crese speciale pentru copii (cu 1, 2 ... , n grupe)
Amplasament: in cadrul unor constructii publice/locuinte
* se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, traffic greu)
* se recomanda amplasarea in zone de relief si cadru natural favorabil
o Leagan de copii Amplasament: in general in zone extraorasenesti
* se interzice amplasarea in vecinatatea surselor de poluare (aeroport, industrii nocive, trafic greu).
Constructii si amenajari sportive
o Complexuri sportive
o Stadioane
o Sali de antrenament pentru diferite sporturi
Amplasament: in zone verzi, nepoluate, si pe cat posibil in vecinatatea unor cursuri sau oglinzi de apa
o Sali de competitii sportive (specializate sau polivalente)
o Patinoare artificiale Amplasament: de preferinta in zonele rezidentiale sau in vecinatatea
complexurilor sportive si de agrement
o Poligoane pentru tir
o Popicarii
Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate, si pe cat posibil in vecinatatea unor cursuri sau
oglinzi de apa.
Pagina 27
Constructii de agreement
o Locuri de joaca pentru copii
Amplasament: in cadrul zonei de locuit
* se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de zgomote puternice si de vibratii (aeroporturi,
zone industriale, artere de trafic greu)
o Parcuri
o Scuaruri
Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de zgomote puternice
si de vibratii (aeroporturi, zone industriale, artere de trafic greu).
Constructii de turism
o Hotel *---*****
o Hotel-apartament *---*****
o Motel *---**
o Vile **---*****
Amplasament: in zone nepoluate, bogat plantate
* se pot amplasa si in vecinatatea altor dotari turistice
* se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor de poluare (zone industriale, artere de trafic
greu)
o Bungalouri *---***
Amplasament: in perimetrul campingurilor, satelor de vacanta sau ca spatii complementare unitatilor
hoteliere
o Cabane categoria *---***
Amplasament: in zone montane, rezervatii naturale, in apropierea statiunilor balneare sau a altor
obiective de interes turistic
o Campinguri *---****
o Sate de vacanta **---***
Amplasament: in locuri pitoresti, cu microclimat favorabil, ferite de zgomot sau de alte surse de
poluare, precum si de orice alte elemente care ar putea pune in pericol securitatea turistilor (linii de inalta
tensiune, terenuri sub nivelul marii, zone inundabile).
Constructii de locuinte
Amplasament: se vor evita amplasamentele in vecinatatea surselor producatoare de noxe, zgomote
puternice si vibratii (aeroport, zone industriale, artere de trafic greu).
Procentul de ocupare al terenului
Autorizarea executarii constructiilor se face cu conditia ca procentul de ocupare a terenului sa nu
depaseasca limita superioara stabilita conform datelor de mai jos:
Procentul maxim de ocupare a terenurilor se stabileste in functie de destinatia zonei in care urmeaza sa
fie amplasata constructia si de conditiile de amplasare in cadrul terenului, dupa cum urmeaza:
Destina ia zonei în care urmeaz s fie amplasat construc ia:
Zone centrale - 80%
Zone comerciale - 85%
Zone mixte - 70%
Zone rurale - 30%
Zone reziden iale
o zona exclusiv rezidentiala cu locuinte P, P+1, P+2 - 35%
o zona rezidentiala cu cladiri cu mai mult de 3 niveluri - 20%
o zona predominant rezidentiala (locuinte cu dotari aferente) - 40%
Zone industriale
o pentru cele existente nu este prevazut un procent maxim de ocupare a terenului
o pentru cele propuse procentul maxim de ocupare a terenului se stabileste prin studiu de
fezabilitate
Zone de recreere - nu este prevazut un grad maxim de ocupare a terenului.
Condi ii de amplasare în cadrul terenului
Constructii de cultura si alte constructii ce cuprind sali de reuniuni
Pentru sali de reuniune, case de cultura, centre si complexe culturale, cinematografe, teatre dramatice,
de comedie, de revista, opera, opereta, de papusi, sali polivalente, circ, complexuri sportive, stadioane, sali de
competitii sportive (specializate sau polivalente), patinoare artificiale avand un numar de minimum 200 de
locuri, se va prevedea un spatiu amenajat, exterior constructiei, cu o suprafata de 0,6 m2/loc, in afara spatiului
destinat circulatiei publice. La aceasta se va adauga suprafata necesara spatiilor verzi si plantatiilor,
dimensionata conform anexei nr. 6 la RLU:
Constructii de invatamant
Pagina 28
Amplasament organizat in patru zone, dimensionate in functie de capacitatea unitatii de invatamant,
dupa cum urmeaza:
o zona ocupata de constructie;
o zona curtii de recreatie, de regula asfaltata;
o zona terenurilor si instalatiilor sportive;
o zona verde, inclusiv gradina de flori.
Pentru invatamantul prescolar (gradinite) se va asigura o suprafata minima de teren de 22 m2/copil, iar
pentru scoli primare, gimnaziale, licee, scoli postliceale si scoli profesionale, o suprafata minima de 20
m2/elev.
Procentul maxim de ocupare a terenului se va referi la toate cele patru zone mentionate:
o 25% teren ocupat de constructii
o 75% teren amenajat (curte recreatie si amenajari sportive, zona verde, gradina de flori)
din terenul total.
Constructii de sanatate
Amplasament organizat in trei zone, dimensionate in functie de capacitatea constructiei, dupa cum
urmeaza:
o zona ocupata de constructii;
o zona accese, alei, parcaje;
o zona verde, cu rol decorativ si de protectie.
Capacitatea dispensarului policlinic, dispensarului urban și dispensarului rural se stabileste pe baza
populatiei arondate pentru care se acorda in medie 7,5 consultatii pe an de locuitor, pentru un numar de 280 de
zile lucratoare.
Suprafata minima a terenului care va cuprinde cele trei zone functionale este de 5 m2/consultatie.
Se recomanda organizarea unei incinte imprejmuite la cladirile independente.
Pentru constructiile de crese si crese speciale amplasamentul trebuie sa asigure o suprafata de
minimum 25 m2/copil pentru crese si de 40 mp/copil pentru cresele speciale organizate in patru zone:
o zona ocupata de constructii;
o zona ocupata de spatii de joaca (nisip, bazin, plaja, gazon);
o zona pentru spatiu tehnico-gospodaresc;
o zona verde de parc si alei.
Procentul maxim de ocupare a terenului pentru constructii va fi de 20%.
Constructii si amenajari sportive
Pentru complexuri sportive, stadioane, sali de antrenament pentru diferite sporturi, sali de competitii
sportive (specializate sau polivalente) și patinoare, amplasamentul trebuie sa permita organizarea in trei zone
functionale, dimensionate conform capacitatii constructiei:
o zona pentru constructii;
o zona pentru spatii verzi;
o zona pentru alei, drumuri si parcaje.
Procentul maxim de ocupare a terenului va fi de:
o 50% pentru constructii si amenajari sportive;
o 20% pentru alei, drumuri si parcaje;
o 30% pentru spatii verzi.
Sediul Parlamentului, Sediul Presedintiei, Sediul Guvernului, Sediul Curtii Supreme de
Justitie, expozitii, muzee, biblioteci, alte unitati (centre de recoltare sange, medicina
preventiva, statii de salvare, farmacii), crese si crese speciale pentru copii, leagan de copii,
locuri de joaca pentru copii, parcuri, scuaruri, constructii de turism (hotel, hotel-apartament,
motel, vile, bungalouri, cabane, campinguri, sate de vacanta, constructii de locuinte vor
respecta conditiile specifice date de destinatia zonei in care urmeaza sa fie amplasate.
Lucr ri de utilitate public
Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a
teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa.
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de
amenajare a teritoriului, aprobata conform legii.
Construc iile nu se vor amplasa la mai pu in de 1.5 h (h = adâncimea v ii) fa de marginea teraselor
sau ravenelor. Nu se vor executa construc ii în zone de albii sau lunci .
Autorizarea execut rii tuturor construc iilor va ine seama de zonele de servitute și de
protec ie ale sistemelor de alimentare cu energie electric conform art.11 din RGU.
De-a lungul liniilor electrice aeriene de medie (20KV) și înalt tensiune (110KV) este necesar
a se respecta o distan de protec ie m surat de la devia ia maxim a conductorului electric de
minim 6,00m, respectiv 8,00m
Pagina 29
Pentru amplasarea unor noi obiective energetice, devierea unor linii electrice existente sau
executarea oric ror lucr ri în apropierea obiectivelor energetice existente (sta ii și posturi de transformare,
linii și cabluri electrice s.a.) se va consulta proiectantul de specialitate SC Eon Electrica IAȘI.
Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii
Orientarea fa de punctele cardinale
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare
fata de punctele cardinale specificate mai jos:
Constructii administrative si financiar-bancare. Pentru toate categoriile de constructii
administrative si financiar-bancare se recomanda orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea
spatiilor pentru public si a birourilor.
Constructii comerciale. Pentru toate categoriile de constructii comerciale se recomanda
orientarea, astfel incat sa se asigure insorirea spatiilor pentru public si a birourilor. Se recomanda
orientarea nord a depozitelor, atelierelor de lucru, bucatariilor si a spatiilor de preparare.
Constructii de cult. Conditiile de orientare sunt date de specificul cultului
Constructii de cultura
o constructiile cu func iunile de expozitii, muzee, biblioteci, centre si complexe culturale vor
avea spatiile de lectura si salile de expunere orientate nord, nord-est, nord-vest. Acolo unde
incadrarea in zona nu permite o astfel de orientare a salilor de lectura si a salilor de
expunere, rezolvarile de fatada vor evita insorirea.
o constructiile cu func iunile de teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, de
papusi, s li polivalente, circ, nu se impun conditii de orientare fata de punctele cardinale.
Constructii de invatamant. Pentru toate categoriile de constructii de invatamant, orientarea
salilor de clasa va fi sud, sud-est, sud-vest. Bibliotecile, salile de ateliere si laboratoare se vor
orienta nord. Terenurile de sport vor avea latura lunga orientata nord-sud.
Constructii de sanatate.
o constructiile reprezentând spital clinic universitar, spital general, spital de specialitate,
asistenta de specialitate vor avea:
o saloanele si rezervele orientate sud, sud-est, sud-vest;
o laboratoarele si serviciile tehnice medicale orientate nord;
o cabinetele vor fi orientate sud, sud-est.
o constructiile reprezentând dispensar policlinic dispensar urban dispensar rural alte unitati,
vor avea aceeasi orientare pentru cabinete, laboratoare si servicii tehnice.
o dormitoarele si spatiile de joaca din crese, crese speciale si leagane de copii vor fi orientate
sud, sud-est, sud-vest.
Constructii si amenajari sportive.
o Vor fi luate masuri de protectie impotriva insoririi excesive
o copertine deasupra gradenelor pentru spectatori, in cazul stadioanelor sau al
terenurilor pentru competitii;
o plantatii de arbori si arbusti cat mai uniforme ca densitate si inaltime, pe toate
laturile terenurilor pentru antrenamente, in scopul evitarii fenomenelor de
discontinuitate luminoasa;
o parasolare sau geamuri termopan-reflectorizante la peretii vitrati orientati sud-vest
sau vest ai holurilor pentru public sau ai salii de sport.
o Terenurile de sport in aer liber vor fi orientate cu axa longitudinala pe directia nord-sud, cu
abatere de maximum 15 grade spre vest sau spre est.
o Piscinele descoperite si acoperite (inot, sarituri, polo) vor fi orientate cu axa longitudinala pe
directia nord-sud, cu o abatere de maximum 20 grade spre vest sau est.
o Poligoanele pentru tir vor fi orientate cu axa mare pe directia nord-sud, tintele fiind
amplasate spre nord.
o Pentru bazele hipice, linia de sosire spre potou va fi orientata nord, nord-est.
Constructii de agreement. Salile de tip club vor fi orientate sud, sud-vest sau sud-est.
Constructii de turism. Pentru toate categoriile de constructii de turism se recomanda orientarea
nord a spatiilor tehnice si a anexelor.
Constructiile de locuinte. Se recomanda evitarea orientarii spre nord a dormitoarelor.
Amplasarea fa de drumurile publice
In zona drumului public se pot autoriza, cu avizul conform al organelor de specialitate ale
administratiei publice:
constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de exploatare;
Pagina 30
parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiunile lor
complementare: magazine, restaurante etc.);
conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte produse
petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii sau
constructii de acest gen.
In sensul prezentului regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fasiile de siguranta si
fasiile de protectie.
Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni de locuire este permisa, cu respectarea zonelor de
protectie a drumurilor delimitate conform legii.
In sensul prezentului regulament, prin functiuni de locuire se intelege: locuinte, case de vacanta si alte
constructii cu caracter turistic, spatii de cazare permanenta sau temporara pentru nevoi sociale, industriale sau
de aparare, cum ar fi: camine pentru batrani, camine de nefamilisti, sanatorii, camine pentru organizarea de
santier, camine de garnizoana.
Zonele de protec ie ale drumurilor, în afara localit ilor - extravilan, sunt de 22m pân în ax
în cazul drumurilor na ionale, 20,00m pâna în ax în cazul drumurilor jude ene și 18,00m în cazul
drumurilor comunale.
Avizul pentru autorizarea construc iilor în zona drumurilor publice se emite în temeiul
Ordinului nr.158/1996 al M.L.P.AT. Pentru lucr ri în zona drumurilor publice și în vecin tatea
zonei de protec ie a acestora, solicitantul autoriza iei de construire trebuie s ob in avizul
organelor publice specializate (locale sau centrale, în func ie de categoria drumului).
Pentru dezvoltarea capacit ii de circula ie a drumurilor publice în traversarea localit ilor
urbane, în conformitate cu scrisoarea comun A.N.D. și I.G.P. - Direc ia poli iei rutiere București
privind problemele care trebuie avute în vedere la elaborarea PUG-urilor, distan a între gardurile
sau construc iile situate de o parte și de alta a drumului jude ean va fi de minim 24,00m și în cazul
drumurilor comunale distan a minim va fi de 20,00m și de 15,0-16,5m în cazul str zilor interioare
(vezi profil transversal caracteristic).
Amplasarea fa de c i navigabile existente, cursuri de ap poten ial navigabile
In zona cailor navigabile si a cursurilor de apa potential navigabile se pot autoriza, cu avizul conform
al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, urm. lucrari:
constructii si instalatii aferente cailor navigabile, de deservire, de intretinere si de exploatare;
semnale vizuale, auditive si faruri, precum si alte amenajari referitoare la siguranta navigatiei;
constructii pentru obiective portuare, fronturi de acostare, platforme de depozitare, drumuri de
circulatie, cladiri, constructii hidrotehnice pentru santierele navale, gari fluviale si alte lucrari
similare;
traversari sau subtraversari ale cailor navigabile si ale canalelor si cursurilor de apa potential
navigabile cu conducte de presiune (apa, gaze, titei, abur) de linii electrice si de telecomunicatii,
precum si traversarile cu poduri si lucrarile de amenajari hidroenergetice si de arta;
adaposturi de iarna pentru nave, statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie;
instalatii de captare a apei din albia cailor navigabile si instalatii de evacuare a apelor reziduale
sau de alta natura;
aparari de maluri de orice natura, diguri longitudinale si transversale si alte lucrari similare.
In sensul prezentului regulament, prin zona fluviala se intelege fasia de teren situata in lungul tarmului
apelor interioare navigabile sau potential navigabile. Zona fluviala se stabileste de catre autoritatea de stat
competenta, potrivit legii. In porturi, zona cailor navigabile coincide cu incinta portuara.
Amplasarea fa de c i ferate din administrarea Companiei Na ionale de C i Ferate
CFR
In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa, cu avizul Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei:
constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata;
constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a
circulatiei;
instalatii fixe pentru tractiune electrica;
instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii, transmisiuni de date
si constructiile aferente acestora.
Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se
autorizeaza cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice,
Transporturilor si Locuintei.
Pagina 31
In sensul prezentului regulament, prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de
teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o
parte si de alta a caii ferate.
Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de
protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate
"C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, si anume:
cai ferate industriale;
lucrari hidrotehnice;
traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate;
subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub
presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.
In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica
vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta
stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica
echilibrul panzei freatice subterane;
depozitarea necorespunzatoare de materiale, substante sau deseuri care contravin normelor de
protectie a mediului sau care ar putea provoca degradarea infrastructurii cailor ferate romane, a
zonei de protectie a infrastructurii cailor ferate romane, precum si a conditiilor de desfasurare
normala a traficului.
Depozitarea sau manipularea unor materiale, substante sau deseuri de felul celor prevazute la alin. (5)
lit. c) este permisa numai cu respectarea conditiilor stabilite de Compania Nationala de Cai Ferate "C.F.R." -
S.A.
Amenajarile si instalatiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substantelor
sau deseurilor prevazute la alin. (6) se pot realiza pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii
feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de
Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si cu autorizatia Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei
Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrarile de interes public, atat in intravilan cat si in extravilan,
se fac numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor
Publice, Transporturilor si Locuintei.
Amplasarea fa de aeroporturi
Autorizarea executarii constructiilor in vecinatatea terenurilor aferente aeroporturilor si a culoarelor de
siguranta stabilite conform legii se face cu avizul conform al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor
si Locuintei.
Retrageri fa de fâșia de protec ie a frontierei de stat
Autorizarea executarii constructiilor in extravilan se face numai la distanta de 500 m fata de fasia de
protectie a frontierei de stat, catre interior.
Se excepteaza de la prevederile alineatului de mai sus punctele de control pentru trecerea frontierei, cu
constructiile-anexa, terminalele vamale si alte constructii si instalatii care se pot amplasa cu avizul conform al
organelor de specialitate ale administratiei publice si cu respectarea prevederilor legale privind frontiera de stat
a Romaniei.
Amplasarea fa a de aliniament
Cladirile vor fi amplasate la limita aliniamentului sau retrase fata de acesta, dupa cum urmeaza:
in cazul zonelor construite compact, constructiile vor fi amplasate obligatoriu la aliniamentul
cladirilor existente;
retragerea constructiilor fata de aliniament este permisa numai daca se respecta coerenta si
caracterul fronturilor stradale.
In ambele situatii, autorizatia de construire se emite numai daca inaltimea cladirii nu depaseste
distanta masurata, pe orizontala, din orice punct al cladirii fata de cel mai apropiat punct al aliniamentului
opus.
Fac exceptie de la prevederile alin. (2) constructiile care au fost cuprinse intr-un plan urbanistic zonal
aprobat conform legii.
In sensul prezentului regulament, prin aliniament se intelege limita dintre domeniul privat si domeniul
public.
Amplasarea în interiorul parcelei
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta:
Pagina 32
distantele minime obligatorii fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei, conform Codului
civil;
distantele minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe baza avizului unitatii
teritoriale de pompieri.
Autorizarea execut rii construc iilor este permis numai dac se respect distan ele minime
obligatorii fa de limitele laterale și posterioare ale parcelei conform Codului civil (1,9 m - H/2),
precum și asigurarea distan elor minime necesare interven iilor în caz de incendiu, stabilite pe baza
avizului unit ii teritoriale de pompieri. Distan a minim prev zut se majoreaz la:
4,0 m în cazul în care locuin a se amplaseaz fa de limita unei propriet i existente cu
func iune productiv , servicii, depozite;
6,0 m în cazul în care locuin a se amplaseaz fa de un calcan al unei unit i productive
existente pe parcela vecin ;
construc iile din zona de produc ie sau din unitati productive izolate se retrag fa de
limita parcelei cu H/2, dar nu mai pu in de 4,0 m, în afara cazului în care parcela
învecinat este ocupat de locuin e, distan a minim majorându-se la 6,0 m.
Sunt interzise cupl rile la calcan între locuin e și cl diri cu func iune productiv .
Se recomand evitarea apari iei de noi calcane din considerente estetice și economice
Distan ele dintre cl dirile nealaturate, pe aceeași parcel tb. s fie suficiente pentru a
permite între inera acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel încât s nu
rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea natural , însorire, salubritate, securitate în caz de
seism etc. Distan ele minime acceptate sunt egale cu jumatate din în ltimea la corniș a cladirii celei
mai înalte ( H/2 ), dar nu mai pu in de 3,0 m.
Anexele locuin elor se pot cupla la calcan cu alte cl diri sau pe limita de proprietate cu
condi ia respect rii prevederilor Codului Civil.
În cazul zonelor de produc ie și în incintele unit ilor productive izolate, distan a minim
între diferitele corpuri de cl diri va fi H/2 dar nu mai pu in de 4,0 m.
În principal , la autorizarea construc iilor se va urm ri :
în cazul în care exist o construc ie la limita de proprietate, pe parcela învecinat ,
construc ia nou se va realiza cuplat cu cea existent ;
când construc iile se execut independent, pic tura streașinii va trebui s cad pe terenul
proprietarului care construiește, sau pe str zi;
dac din construc ii are ferestre spre vecini, distan a dintre cl direa nou și cea
existent va fi egal cu cel pu in jum tate din în l imea la coama a celei mai înalte din
cl diri, dar nu mai pu in de 3m;
amplasarea anexelor gospod rești, precum și a fântânilor, closetelor etc se va face la
distan a fa de împrejmuirea vecin , care s respecte normele de igien și cele PSI;
amplasarea constr. în zona liniilor electrice de înalt tensiune se va face numai cu avizul
FRE, chiar dac construc iile se realizeaz în intravilan, pe terenuri proprietate privat .
Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
Accese carosabile
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile
publice, direct sau prin servitute, conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile
publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.
In mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fara indeplinirea conditiilor prevazute la
alin. (1), cu avizul unitatii teritoriale de pompieri.
Numarul si configuratia acceselor prevazute la alin. (1) se determina conform anexei nr. 4 la prezentul
regulament.
Orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatiei speciale de construire,
eliberate de administratorul acestora.
Accese pietonale
Autorizarea executarii constructiilor si a amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura
accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei.
In sensul prezentului articol, prin accese pietonale se intelege caile de acces pentru pietoni, dintr-un
drum public, care pot fi: trotuare, strazi pietonale, piete pietonale, precum si orice cale de acces public pe
terenuri proprietate publica sau, dupa caz, pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere
publica, potrivit legii sau obiceiului.
Pagina 33
Accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care
folosesc mijloace specifice de deplasare.
Reguli cu privire la echiparea edilitar
Racordarea la retelele publice de echipare edilitara existente
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitatea racordarii de noi
consumatori la retelele existente de apa, la instalatiile de canalizare si de energie electrica.
De la dispozitiile alineatului precedent se poate deroga, cu avizul organelor administratiei publice
locale, pentru locuinte individuale, in urmatoarele conditii:
realizarea de solutii de echipare in sistem individual care sa respecte normele sanitare si de
protectie a mediului;
beneficiarul se obliga sa racordeze constructia, potrivit regulilor impuse de consiliul local, la
reteaua centralizata publica, atunci cand aceasta se va realiza.
Pentru celelalte categorii de constructii se poate deroga de la prevederile alin. (1) cu avizul organelor
administratiei publice competente, daca beneficiarul se obliga sa prelungeasca reteaua existenta, atunci cand
aceasta are capacitatea necesara, sau se obliga fie sa mareasca capacitatea retelelor publice existente, fie sa
construiasca noi retele.
Prevederile alin. (2) si (3) se aplica, in mod corespunzator, autorizarii executarii constructiilor in
localitatile unde nu exista retele publice de apa si de canalizare.
Realizarea de retele edilitare
Extinderile de retele sau maririle de capacitate a retelelor edilitare publice se realizeaza de catre
investitor sau beneficiar, partial sau in intregime, dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile
locale.
Lucrarile de racordare si de bransare la reteaua edilitara publica se suporta in intregime de investitor
sau de beneficiar.
Proprietatea publica asupra retelelor edilitare
Retelele de apa, de canalizare, de drumuri publice si alte utilitati aflate in serviciul public sunt
proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel.
Retelele de alimentare cu gaze, cu energie electrica si de telecomunicatii sunt proprietate publica a
statului, daca legea nu dispune altfel.
Lucrarile prevazute la alin. (1) si (2), indiferent de modul de finantare, intra in proprietatea publica.
Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și ale construc iilor
Parcelarea
Parcelarea este opera iunea de divizare a unei suprafe e de teren in minimum 4 loturi alaturate, in
vederea realizarii de noi constructii. Pentru un numar mai mare de 12 loturi se poate autoriza realizarea
parcelarii si executarea constructiilor cu conditia adoptarii de solutii de echipare colectiva care sa respecte
normele legale de igiena si de protectie a mediului.
Autorizarea executarii parcelarilor, in baza prezentului regulament, este permisa numai daca pentru
fiecare lot in parte se respecta cumulativ urmatoarele conditii:
Front la strada de minimum 8 m pentru cladiri insiruite si de minimum 12 m pentru cladiri izolate
sau cuplate;
Suprafata minima a parcelei de 150 mp pentru cladiri insiruite si, respectiv de minimum 200mp
pentru cladiri amplasate izolat sau cuplate;
Adancime mai mare sau cel putin egala cu latimea parcelei.
S aib asigurat accesul la drumul public ( direct sau prin servitute);
Sunt considerate loturi construibile numai loturile care se incadreaza in prevederile articolelor de mai
sus;
Înaltimea construc iilor
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea inaltimii medii a cladirilor invecinate si a
caracterului zonei, fara ca diferenta de inaltime sa depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat
invecinate.
In sensul prezentului regulament, cladiri imediat invecinate sunt cele amplasate alaturat, de aceeasi
parte a strazii.
Fac exceptie de la prevederile primului alineat constructiile care au fost cuprinse intr-un plan
urbanistic zonal, aprobat conform legii.
În l imea construc iilor se stabilește și pe baza criteriilor de func ionalitate, silueta
localit ii, închiderea câmpului vizual prin capete de perspectiv , etc.
În situa ii excep ionale, în func ie de destina ie și zon care le include, construc iile pot avea
și în l imi mai mari cu condi ia ca solu iile adoptate s fie justificabile din punct de vedere
func ional, compozi ional-urbanistic etc.
Pagina 34
Limitarea regimului de înal ime se poate datora caracteristicilor tehnologice sau productive
(unit i industriale, agro-zootehnice, depozite, gospod rie comunala etc.) sau în zona de protec ie a
acestora, lucr ri tehnico-edilitare.
Aspectul exterior al construc iilor
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul lor exterior nu contravine
functiunii acestora si nu depreciaza aspectul general al zonei.
Autorizarea executarii constructiilor care, prin conformare, volumetrie si aspect exterior, intra in
contradictie cu aspectul general al zonei si depreciaza valorile general acceptate ale urbanismului si
arhitecturii, este interzisa.
De asemenea, în scopul evit rii degrad rii sp. public, autorit ile locale vor urm ri:
Modul de amplasare spre strad a anexelor gospod rești în cazul locuin elor;
Modul de amplasare spre strad a depozitelor și a construc iilor industriale și agricole;
S nu fie amplasate construc iile cu fa ada posterioar spre strad ;
S nu fie folosite culori de tencuial și finisaje care s degradeze imaginea str zii.
Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spa ii verzi și împrejmuiri
Parcaje
Autorizarea executarii constructiilor care, prin destinatie, necesita spatii de parcare se emite numai
daca exista posibilitatea realizarii acestora in afara domeniului public.
Prin exceptie de la prevederile alineatului de acord, utilizarea domeniului public pentru spatii de
parcare se stabileste prin autorizatia de construire de catre delegatiile permanente ale consiliilor judetene sau
de catre primari, conform legii.
Suprafe ele parcajelor se determin în func ie de destina ia și de capacitatea construc iei, conform
datelor de mai jos:
Necesarul de parcaje va fi dimensionat conform prevederilor Normativului P 132-93, în
func ie de categoria localit ii în care sunt amplasate construc iile, astfel:
Construc ii administrative
o Pentru sediul Parlamentului, sediul Președin iei, sediul Guvernului, sediul Cur ii Supreme
de Justi ie, sediul Cur ii Constitu ionale, sediul Consiliului Legislativ, sedii de ministere,
sedii de prefecture, sedii de servicii descentralizate în teritoriu ale ministerelor și ale altor
organe de specialitate ale administra iei publice central, sedii de prim rii - câte un loc de
parcare pentru 10-40 salaria i;
o locuri de parcare suplimentare celor rezultate dup cum urmeaz :
o un spor de 10% pentru sediul Parlamentului, sediul Președin iei, sediul
Guvernului, sediul Cur ii Supreme de Justi ie, sediul Cur ii Constitu ionale,
sediul Consiliului Legislativ, sedii de ministere;
o un spor de 30% pentru sedii de prefecture, sedii de servicii descentralizate în
teritoriu ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administra iei
publice central, sedii de prim rii;
o atunci când construc iile cuprind s li de conferin e și alte spa ii destinate
reuniunilor se vor prevedea 1-2 locuri de parcare pentru autocare.
o Pentru sedii de partid - sediul central, sedii de sindicate, culte, funda ii, organiza ii
neguvernamentale, asocia ii, agen ii, fonduri etc, sedii de birouri -un loc de parcare
pentru 10-30 salaria i plus un spor de 20% pentru invita i.
Construc ii financiar-bancare
o Pentru toate categoriile de construc ii financiar bancare vor fi prev zute câte un loc de
parcare la 20 de salaria i și un spor de 50% pentru clien i.
o În func ie de destina ia cl dirii și de amplasament, parcajele pentru salaria i pot fi
organizate împreun cu cele ale clien ilor, adiacent drumului public.
Construc ii comerciale
o Pentru construc iile comerciale vor fi prev zute locuri de parcare pentru clien i, dup cum
urmeaz :
o un loc de parcare la 200 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru unit i de
pân la 400 m2;
o un loc de parcare la 100 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru unit i de
400-600 m2;
o un loc de parcare la 50 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru complexuri
comerciale de 600-2.000 m2;
Pagina 35
o un loc de parcare la 40 m2 suprafa desf șurat a construc iei pentru complexuri
comerciale de peste 2.000 m2.
o Pentru restaurante va fi prev zut câte un loc de parcare la 5-10 locuri la mas .
o La acestea se vor ad uga spa iile de parcare sau garare a vehiculelor proprii, care pot fi
amplasate independent de parcajele clien ilor.
Construc ii de cult
o Pentru construc iile de cult num rul spa iilor de parcare va fi stabilit în func ie de
obiectiv, avându-se în vedere un minim de 5 locuri de parcare.
Construc ii culturale
o Pentru construc iile culturale vor fi prev zute locuri de parcare pentru vizitatori
sau spectatori și personal, dup cum urmeaz :
o pentru expozi ii și muzee, câte un loc de parcare la 50mp spa iu expunere;
o pentru biblioteci, cluburi, s li de reuniune, cazinouri, case de cultur , centre și
complexe ulturale, cinematografe, teatre dramatice, de comedie, de revist , oper ,
operet , de p puși, s li polivalente, circ - un loc la 10-20 de locuri în sal .
Construc ii de înv mânt
o Pentru toate categoriile de construc ii de înv mânt vor fi prev zute 3-4 locuri de
parcare la 12 cadre didactice.
o Pentru înv mântul universitar, la cele rezultate conform pct. 5.6.1 se va ad uga,
în func ie de capacitatea construc iei, un num r de 1-3 locuri de parcare pentru
autocare.
o Pentru sedii ale taberelor școlare se vor prevedea locuri de parcare pentru autocare,
conform capacit ii de cazare.
Construc ii de s n tate
o Pentru construc ii de s n tate vor fi prev zute locuri de parcare dup cum
urmeaz :
o pentru spital clinic universitar, spital general (jude ean, or șenesc,
comunal, cuplat sau nu cu dispensar policlinic), spital de specialitate
(maternitate, pediatrie, contagioși, oncologie, urgen , reumatologie, clinici
particulare), asisten de specialitate (boli cronice, handicapa i, recuper ri
func ionale, centre psihiatrice), dispensar policlinic dispensar urban
dispensar rural (cu 2-4 circumscrip ii independente sau cuplate cu sta ionar,
cas de nașteri, farmacie) - câte un loc de parcare la 4 persoane angajate, cu
un spor de 10%;
o pentru alte unit i (centre de recoltare sânge, medicin preventiv , sta ii de salvare,
farmacii), creșe, creșe speciale pentru copii (cu 1, 2 É, n grupe), leag n de copii,
câte un loc de parcare la 10 persoane angajate.
o Parcajele pot fi amplasate diferen iat pentru personal, pacien i și vizitatori, caz în care cele
pentru personal și pacien i vor fi amplasate adiacent drumului public.
Construc ii sportive
o Pentru toate categoriile de construc ii și amenaj ri sportive vor fi prev zute locuri de
parcare pentru personal, pentru public și pentru sportivi, în func ie de capacitatea
construc iei, dup cum urmeaz :
o pentru complexuri sportive, s li de antrenament pentru diferite sporturi, s li de
competi ii sportive - un loc de parcare la 5-20 de locuri;
o pentru stadioane, patinoare artificial, poligoane pentru tir, popic rii - un loc de
parcare la 30 de persoane.
o La cele rezultate conform punctului de mai sus, se va ad uga, în func ie de capacitatea
construc iei, un num r de 1-3 locuri de parcare pentru autocare.
Construc ii și amenaj ri de agrement
o Pentru toate categoriile de construc ii și amenaj ri de agrement vor fi prev zute
parcaje în func ie de capacitatea construc iei, câte un loc de parcare pentru 10-30
de persoane.
o Pentru cluburi va fi prev zut câte un loc de parcare la 3-10 membri ai clubului.
Construc ii de turism
Pagina 36
o Pentru toate categoriile de construc ii de turism vor fi prev zute locuri de parcare,
în func ie de tipul de cl dire și de categoria de confort, 1-4 locuri de parcare la 10
locuri de cazare.
o Pentru moteluri se vor asigura 4-10 locuri de parcare la 10 locuri de cazare.
Construc ii de locuin e
o Pentru construc ii de locuin e, în func ie de indicele de motorizare a localit ii, vor
fi prev zute locuri de parcare dup cum urmeaz :
o câte un loc de parcare la 1-5 locuin e unifamiliale cu lot propriu;
o câte un loc de parcare la 1-3 apartamente pentru locuin e semicolective cu acces
propriu și lot folosit în comun;
o câte un loc de parcare la 2-10 apartamente în locuin e colective cu acces și lot în
comun.
o Din totalul locurilor de parcare pentru locuin ele individuale vor fi prev zute garaje în
procent de 60-100%.
Construc ii industriale
o Vor fi prev zute parcaje în func ie de specificul activit ii, dup cum urmeaz :
o activit i desf șurate pe o suprafa de 10 - 100mp, un loc de parcare la 25 mp;
o activit i desf șurate pe o suprafa de 100 - 1.000 m2, un loc de parcare la 150
mp;
o activit i desf șurate pe o suprafa mai mare de 1.000 mp, un loc de parcare la o
suprafa de 100 mp.
Pentru construc ii ce înglobeaz spa ii cu diferite destina ii, pentru care exist norme
diferite de dimensionare a parcajelor, vor fi luate în considerare cele care prev d un
num r mai mare de locuri de parcare.
Spa ii verzi
Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in
functie de destinatia si de capacitatea constructiei, astfel:
Construc ii administrative și financiar-bancare
o Pentru sediul Parlamentului, sediul Președin iei, sediul Guvernului, sediul Cur ii
Supreme de Justi ie, sediul Cur ii Constitu ionale, sediul Consiliului Legislativ,
sedii de ministere, sedii de prefecture, sedii de servicii descentralizate în teritoriu
ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administra iei publice central,
sedii de prim riivor fi prev zute spa ii verzi cu rol decorativ, minimum 15% din
suprafa a terenului.
o Pentru sedii de partid - sediul central, sedii de sindicate, culte, funda ii, organiza ii
neguvernamentale, asocia ii, agen ii, fonduri etc, sedii de birouri și construc ii
financiar-bancare vor fi prev zute spa ii verzi cu rol decorativ și de protec ie,
minimum 10% din suprafa a total a terenului.
o Conformarea și dimensionarea spa iilor verzi, a planta iilor și a mobilierului urban
vor fi aprobate prin planuri urbanistice.
Construc ii comerciale
Pentru construc iile comerciale vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, cu rol decorativ și de
agrement, în exteriorul cl dirii sau în cur i interioare - 2-5% din suprafa a total a terenului.
Construc ii de cult
Pentru construc iile de cult vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, cu rol decorativ și de
protec ie, dimensionate în func ie de amplasarea în localitate și de condi iile impuse prin
regulamentul local de urbanism.
Construc ii culturale
Pentru toate categoriile de construc ii culturale vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, spa ii
de joc și de odihn , în func ie de capacitatea construc iei - 10-20% din suprafa a total a
terenului.
Construc ii de s n tate
o Pentru spital clinic universitar, spital general (jude ean, or șenesc, comunal, cuplat
sau nu cu dispensar policlinic), spital de specialitate (maternitate, pediatrie,
contagioși, oncologie, urgen , reumatologie, clinici particulare), asisten de
Pagina 37
specialitate (boli cronice, handicapa i, recuper ri func ionale, centre psihiatrice),
dispensar policlinic dispensar urban dispensar rural (cu 2-4 circumscrip ii
independente sau cuplate cu sta ionar, cas de nașteri, farmacie), alte unit i
(centre de recoltare sânge, medicin preventiv , sta ii de salvare, farmacii), vor fi
prev zute spa ii verzi și plantate în interiorul incintei, dup cum urmeaz :
o aliniamente simple sau duble, cu rol de protec ie;
o parc organizat cu o suprafa de 10-15 mp/bolnav.
o Pentru creșe, creșe speciale pentru copii (cu 1, 2 É, n grupe), leag n de copii vor fi
prev zute spa ii verzi și plantate de 10-15 mp/copil.
Construc ii și amenaj ri sportive
Pentru construc ii și amenaj ri sportive vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, minimum 30%
din suprafa a total a terenului.
Construc ii de turism și agrement
Pentru construc ii de turism și agrement vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, în func ie de
destina ie și de gradul de confort, dar nu mai pu in de 25% din suprafa a total a terenului.
Construc ii de locuin e
Pentru construc iile de locuin e vor fi prev zute spa ii verzi și plantate, în func ie de tipul de
locuire, dar nu mai pu in de 2 mp/locuitor.
Construc ii industriale
Pentru construc iile industriale vor fi prev zute spa ii verzi și aliniamente cu rol de protec ie,
în func ie de categoria acestora, dar nu mai pu in de 20% din suprafa a total a terenului.
Împrejmuiri
In conditiile prezentului regulament, este permisa autorizarea urmatoarelor categorii de imprejmuiri:
Împrejmuiri opace, necesare pentru protectia impotriva intruziunilor, separarea unor servicii
functionale, asigurarea protectiei vizuale;
Împrejmuiri transparente, decorative sau gard viu, necesare delimitarii parcelelor aferente
cladirilor si/sau integrarii cladirilor in caracterul strazilor sau al ansamblurilor urbanistice.
Pentru ambele categorii, aspectul imprejmuirilor se va supune acelorasi exigente ca si in cazul
aspectului exterior al constructiei.
Se va da o deosebit importan împrejmuirilor spre strada principal a propriet ilor aflate
în zona central . Ele sunt de interes public pentru c particip la crearea spa iului central al
localit ii. Nu se recomand construirea la aliniament a unor garduri opace, mai înalte de 2m. De
asemenea, este interzis împrejmuirea cu sârm ghimpat c tre drumul public.
Zone și subzone func ionale
Zonele și subzonele func ionale stabilite sunt puse în eviden în planșele de
REGLEMENT RI URBANISTICE ale Planului Urbanistic General care cuprinde și delimitarea
Unit ilor Teritoriale de Referin .
Subzonele func ionale sunt subdiviziuni ale zonelor func ionale.
În cadrul comunei u ora , în teritoriul intravilan au fost identificate o serie de zone
func ionale. Pentru o și mai eficient stabilire a reglement rilor s-a analizat în detaliu fiecare zon
func ional , rezultând subzone func ionale ca subdiviziuni cu func iuni specializate. Se disting
astfel:
ZONA CENTRALĂ CU FUNC IUNI MIXTE
Subzona mixt pe terenuri par ial construite, cu cl diri având regim de construire discontinuu.
Subzona mixt pe terenuri neconstruite, cu construc ii și amenaj ri realizabile pe baz de Plan
Urbanistic Zonal.
ZONA DE LOCUIT
Subzonele se compun în principal din locuin e individuale cu P-P+2 niveluri, retrase de la
aliniament, cu regim de construire discontinuu.
Pagina 38
Subzonele se compun din locuin e individuale cu P-P+2 niveluri, retrase de la
aliniament cu regim de construire discontinuu situate în zona de protec ie a monumentelor de
arhitectur izolate.
Subzona locuin elor individuale mici, situate în zone de versan i;
Subzonele se compun în principal din locuin e individuale mici, cu maxim P+1 niveluri, în
condi ii de densitate redus , realizabile în condi ii de asigurare acceptate prin expertize și studii
geotehnice și de stabilitate, precum și cu avize din partea Comisiei pentru Versan i;
Subzonele se compun din locuin e individuale mici cu maxim P+M niveluri în
condi ii speciale de densitate foarte redus , realizabile punctual pe baz de PUZ, numai în
condi ii de asigurare acceptate prin expertize și studii geotehnice și de stabilitate, de
opera iuni corelate de reabilitare, consolidare și stabilizare a întregului versant, precum și cu
avize din partea Comisiei pentru Versan i;
Subzona locuin elor individuale mici, situate în zone inundabile;
Subzonele se compun în principal din locuin e individuale mici, cu maxim P+1
niveluri, în condi ii de densitate redus , realizabile în condi ii de asigurare acceptate prin expertize și
studii de inundabilitate, precum și cu avize din partea Apelor Române;
Subzonele se compun în principal din locuin e individuale mici, cu maxim P+1
niveluri - existente, situate în zone cu poten ial inundabil și propuse spre relocare;
ZONA ACTIVIT ILOR PRODUCTIVE
Subzona construc iilor și amenaj rilor pentru activit i agro-industriale;
Subzona activit ilor zootehnice existente în cadrul localit ii și propuse spre relocare.
ZONA SPA IILOR VERZI
Subzona spa iilor plantate publice;
Subzona pentru amenaj ri sportive cu caracter public;
Subzona spa iilor plantate pentru protec ia versan ilor și a cursurilor de ap ;
Subzona culoarelor de protec ie fa de infrastructura tehnic ;
Subzona p durilor și fâșiilor plantate de protec ie sanitar .
ZON CU DESTINA IE SPECIAL
Subzona construc iilor și amenaj rilor apar inând Poli iei de frontier
Subzona construc iilor și amenaj rilor rezervate pt. „Centru antigrindin ”
ZON GOSPOD RIE COMUNAL
Subzona construc iilor și amenaj rilor pentru gospod rie comunal
Subzona cimitirelor
ZONA TRANSPORTURILOR
Subzona transporturilor rutiere
Subzona transporturilor pe cale ferat
PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR, SUBZONELOR FUNCTIONALE și unită ilor teritoriale de
referin ă din intravilan
ZONA CENTRALĂ CU FUNC IUNI MIXTE
CARACTERUL ZONEI
Zona mixt se caracterizeaz printr-o mare flexibilitate în acceptarea diferitelor func iuni: institu ii,
echipamente publice, servicii de interes general și public (servicii profesionale, sociale, colective și
personale, comer , hoteluri, restaurante, recreere), activit i comerciale mici activit i productive
manufacturiere și locuin e.
Zona se compune din urm toarele subzone:
Subzona mixt pe terenuri par ial construite, cu cl diri având regim de construire
discontinuu.
Subzona mixt pe terenuri neconstruite, cu construc ii și amenaj ri realizabile pe
baz de Plan Urbanistic Zonal.
UTILIZARE FUNC IONALĂ
Pagina 39
UTILIZĂRI ADMISE
Institu ii, servicii și echipamente publice;
Se admit func iuni de intres general, manageriale tehnice, profesionale și financiar bancare,
servicii sociale, colective și personale, activit i manufacturiere aferente, etc;
L cașuri de cult;
Sedii ale unor companii și firme, servicii pentru întreprinderi;
Comer cu am nuntul, hoteluri, restaurante, agen ii de turism;
Loisir și sport în spa ii acoperite;
Spa ii plantate – scuaruri;
Construc ii de locuin e individuale și colective izolate sau cuplate, complet ri și extinderi, locuin e cu
partiu special care includ spa ii pentru profesiuni liberale;
Se pot autoriza orice fel de lucr ri de, între inere, renovare, modernizare, reconversie a func iunilor la
nivelul fondului construit existent;
Spa ii libere pietonale, parcaje;
Se pot autoriza lucr ri de îmbun t ire a confortului urban (coșuri de gunoi, panouri publicitate,
banchete, ad posturi pentru sta ii de transport în comun, etc.;
Se pot autoriza supraetaj ri pentru cl diri joase de locuit sau cl diri noi, ce pot avea la parter și alt
destina ie decât locuirea.
Echipamente publice specifice;
UTILIZĂRI ADMISE CU CONDI IONĂRI
Se admit restaurante de orice tip, care comercializeaz pentru consum b uturi alcoolice numai
dac sunt situate la o distan de minim 100 m de institu iile publice și de l cașele de cult;
Se admit inser ii și reconstruc ii, cu condi ia men inerii func iunii centrale sau/și a celor admise;
Se va admite de c tre administra ia local , construc ia de imobile noi, cu modificarea
regimului de construire, func iunii zonei, POT-ului, CUT-ului, retragerii cl dirilor fa de
aliniament și distan elor fa de limitele laterale și posterioare ale parcelei numai în cazuri
justificate, prin întocmirea de Planuri Urbanistice Zonale, ce se vor aviza în cadrul Consiliul
Local u ora și Consiliul Jude ean Iași;
Se va admite de c tre administra ia local , construc ia de imobile noi , cu modificarea
limitelor laterale și posterioare numai în cazuri justificate, prin întocmirea de Planuri
Urbanistice de Detaliu ce se vor aviza în cadrul Consiliul Local u ora și Consiliul Jude ean
Iași;
Conform PUZ.
UTILIZĂRI INTERZISE
Activit i productive poluante, cu risc tehnologic sau incomode prin traficul generat;
Construc ii provizorii de orice natur ;
Se interzice construc ia de func iuni industriale;
Depozit ri de materiale refolosibile sau platforme de precolectare a deșeurilor;
Sta ii de între inere auto;
Depozitare en gros;
Depozitarea unor cantit i mari de substan e inflamabile sau toxice;
Activit i care utilizeaz pentru depozitare și produc ie, terenul vizibil din circula iile publice
sau din institu iile publice;
Orice lucr ri de terasament de natur s afecteze amenaj rile din spa iile pubile și
construc iile de pe parcelele adiacente, care pot s provoace scurgerea apelor pe parcelele
vecine, sau care împiedic evacuarea și colectarea apelor meteorice;
Pagina 40
Se interzice construirea de cl diri în vecin tatea obiectivelor speciale din intravilan S – pe parcelele
limitrofe, precum și pe cele situate pe cealalt parte a str zilor învecinate cu incinta acestora f r
avizul MapN, MI și SRI;
Se interzice creșterea animalelor de cas și depozitarea gunoiului animalier și menajer în zon ;
Se interzice construirea de cl diri în zonele de protec ie:
ZpDJ (drum jude ean) – minim 12,00m din axul drumului;
ZpDC (drum comunal) – minim 10,00m din axul drumului;
Zplea (LEA ) – (conform aviz de specialitate);
CONDI II DE AMPLASARE, ECHIPARE ȘI CONFORMARE A
CL DIRILOR
CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFE E, FORME, DIMENSIUNI)
O parcel se consider construibil dac îndeplinește cumulativ urm toarele condi ii:
Pentru cl dirile publice - o suprafa minim de 1000 mp și un front la strad de minim
20,00m;
Pentru celelalte func iuni – o suprafa minim de 500 mp și un front la strad de minim
12,00m în cazul construc iilor izolate sau cuplate;
Este accesibil dintr-un drum public sau de la un pietonal ce poate fi accidental
carosabil cu l imea minim de 4,00m;
Nu provine din subâmp r irea anterioar a unei parcele de dimensiuni normale;
Nu se recomanda compartimentarea terenului în parcele minime construibile;
Parcelele trebuie s aibe forme regulate, având de regul p r ile laterale perpendiculare pe
strada sau pe circula ia pietonal major .
AMPLASAREA CLĂDIRILOR FA Ă DE ALINIAMENT
Construc iile se vor amplasa la minim 12,00 m din axul drumurilor jude ene;
Construc iile se vor amplasa la minim 10,00 m din axul drumurilor comunale;
Construc iile se vor amplasa retras de la aliniament cu minim 6,00 m pentru celelalte
categorii de str zi;
In zona re elelor edilitare alinierea cl dirilor se va subordona distan elor minime legale impuse de
avizele de specialitate.
AAMPLASAREA CL DIRILOR FA DE LIMITELE LATERALE ȘI POSTERIOARE ALE
PARCELELOR
Cl dirile dispuse izolat se vor retrage fa de limitele laterale ale parcelei cu minim
jum tate din în l imea la cornișe dar nu mai pu in de 3,00m;
Retragerea fa de limita posterioar a parcelei va fi egal cu jum tate din în l imea la
corniș , m surat în punctul cel mai înalt fa de teren, dar nu mai pu in de 5,00m;
În toate cazurile se va ine seama de condi iile de protec ie fa de incendiu și alte norme tehnice
specifice;
Cl dirile cuplate se vor retrage fa de limita din partea necuplat , la o distan de cel pu in
jum tate din în l imea la corniș în punctul cel mai înalt fa de teren, dar nu cu mai pu in de
3,00m;
Se interzice construirea pe limita parcelei dac aceasta este și linia separatoare fa de
zona reziden ial , de o func iune public sau de o biseric ; în aceste cazuri distan a va fi
egal cu jum tate din în l imea la cornișe dar nu mai pu in de 5,0 m;
Distan a dintre cl direa unei biserici și limitele laterale și posterioare ale parcelei este de
minim 10,00m.
AMPLASAREA CL DIRILOR UNELE FA DE ALTELE PE ACEEAȘI PARCEL
Distan a minim dintre cl dirile de pe aceeași parcel va fi egal cu jum tate din în l imea la
cornișe a cl dirii celei mai înalte dar nu mai pu in de 3,00 m;
Pagina 41
În toate cazurile se va ine seama de condi iile de protec ie fa de incendii și de alte norme
tehnice specifice.
CIRCULA II ȘI ACCESE
Parcela este construibil numai dac are asigurat un acces carosabil de minim 4,00 metri
l ime dintr-o circula ie public în mod direct sau prin drept de trecere legal ob inut prin una
din propriet ile învecinate;
Acecesul în spa iile cu func iuni publice se va face cu trepte, cât și cu rampe ce vor asigura
interven ia mijloacelor de stingere a incendiilor, dar și a persoanelor handicapate;
Pentru dezvoltarea capacita ii de circula ie a drumurilor publice în traversarea locali-
ta ilor, distan a între gardurile sau construc iile de o parte și de alta a drumurilor va fi de
minimum 24m pentru drumurile jude ene și de minimum 20m pentru drumurile comunale.
STA IONAREA AUTOVEHICOLELOR
Sta ionarea autovehicolelor se admite numai în interiorul parcelei, deci în afara circula iilor
publice și a parcajelor publice. Se recomand gruparea parcajelor, prin cooperare;
În spa iul de retragere fa de aliniament, maxim 60% din teren poate fi rezervat parcajelor.
ÎNĂL IMEA MAXIMĂ ADMISIBILĂ A CLĂDIRILOR
În l imea la streașin sau atic a cl dirilor va fi de maxim 9,00 m, m surat de la cota terenului natural
(maxim P+2);
În culoarele rezervate re elelor electrice, în l imea se subordoneaz normelor specifice.
ASPECTUL EXTERIOR AL CLĂDIRILOR
Cl dirile noi sau modific rile / reconstruc iile de cl diri existente se vor integra în caracterul
general al zonei și se vor armoniza cu cl dirile învecinate ca arhitectur și finisaje;
Garajele și anexele vizibile din circula iile publice, se vor armoniza ca finisaje și arhitectur
cu cl direa principal ;
Se interzice folosirea asbocimentului și a tablei str lucitoare pentru acoperirea cl dirilor,
garajelor și anexelor;
Fa adele posterioare și laterale vor fi tratate arhitectural la aceslași nivel cu fa ada principal .
CONDI II DE ECHIPARE EDILITARĂ
Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente și se vor c uta solu ii pentru a suplini
lipsa unor re ele;
Sistematizarea vertical a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de pe
acoperișuri, copertin și de pe terenul amenajat s se fac c tre un sistem intern de canalizare – f r
s afecteze propriet ile învecinate;
Se va acorda o aten ie special problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se admit retele
de gaze naturale, de termoficare sau electrice aeriene;
Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decât în zonele anexe, inaccesibile publicului
larg și numai în nișe;
Toate noile branșamente pentru electricitate și telefonie vor fi realizate îngropat;
Se interzice dispunerea antenelor TV-satelit în locuri vizibile din circula iile publice și se
recomandă evitarea dispunerii vizibile a cablurilor CATV.
SPA II LIBERE ȘI SPA II PLANTATE
Spa iile libere vizibile din circula iile publice vor fi tratate ca gr dini de fa ad ;
Spa iile necostruite și neocupate de accese și trotuare, vor fi inierbate și plantate cu un arbore la fiecare
100 mp;
Se recomand ca pentru îmbun t irea microclimatului și pentru protec ia construc iei, s se evite
impermeabilizarea terenului peste minimum necesar pentru accese;
Pagina 42
În zona de șes se vor evita speciile de plop, stejar, arin, salcie, fag și alte specii care prin tipul
de r d cin pot m ri sensibilitatea la umiditate a terenului de fundare.
ÎMPREJMUIRI
Împrejmuirile spre strada vor avea inaltimea de maxim 1,50 m din care un soclu de 0,30 m si o parte -
transparenta dublat de gard viu - de 1,20 m;
Gardurile spre limitele separative vor putea fi opace cu în l imi de maxim 2,20 m care vor masca spre
vecini garaje, sere, anexe ;
Nu se admite folosirea sub nici o form a materialelor improprii: sârm ghimpat tabl , etc.;
In zona drumului jude ean se va respecta distan a minim de 24,00 m impus între garduri;
In zona drumului comunal se va respecta distan a minim de 20,00 m impus între garduri;
În cazul func iunilor publice este recomandat ca spa iul dintre aliniament și construc ie s fie
folosit ca o continuare a domeniului public.
POSIBILITĂ I MAXIME DE OCUPARE ȘI UTILIZARE A TERENULUI
PROCENT MAXIM DE OCUPARE A TERENULUI (POT)
Procentul de Ocupare a Terenului va fi de maxim 50% pentru construc iile noi.
Conform PUZ.
COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi de maxim 1,50mp/ADC pt. construc iile noi.
Conform PUZ.
RECOMANDARI SPECIALE
Se vor întocmi studii geotehnice si planuri topografice vizate OCPI pentru toate lucr rile de
construc ii;
Se vor urm ri ac iunile ce urm resc protec ia mediului și se vor sanc iona drastic înc lc rile normelor
de protec ie a mediului natural și construit;
În zonele cu excces de umiditate se vor lua m suri pentru ridicarea cotei terenurilor și se va ob ine aviz
de gospod rire a apelor de la Apele Române.
- ZONA DE LOCUIT
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.