Dispoziția primarului
Legea 208/2015 Alegerea Senatului si Camerei Deputatilor
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 306 KB · modificat pe site: 08.08.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului din 20.07.2015, „Legea 208/2015 Alegerea Senatului si Camerei Deputatilor”, Comuna Țuțora, jud. Iași. Sursa: https://www.comunatutora.ro/wp-content/uploads/2023/08/Legea-208-2015-Alegerea-Senatului-si-Camerei-Deputatilor.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tutora/90868-legea-208-2015-alegerea-senatului-si-camerei-deputatilor, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum
și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente
(la data 24-iul-2015 actul a fost promulgata de Decretul 660/2015 )
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I: Alegerea Senatului și a Camerei Deputaților
CAPIT OLUL I: Dispoziții generale
Art. 1
Prezenta lege reglementează organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților, precum și
organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente.
Art. 2
(1) Alegerile parlamentare în România se desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber
exprimat al votului, în condițiile prezentei legi.
(2) Cetățenii români au dreptul de vot și de a fi aleși, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită,
religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituției și legislației în vigoare.
(3) Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate își exercită dreptul de vot în condițiile prezentei legi.
(4) Cetățenii români au drept de vot de la vârsta de 18 ani, dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor
inclusiv.
(5) Nu au drept de vot:
a) debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție;
b) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească
definitivă.
(6) Nu pot fi aleși:
a) cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată;
b) persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (5);
c) persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice,
pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă sau prin lege.
Art. 3
(1) Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei
Deputaților.
(2) Fiecare alegător își exprimă votul personal. Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.
(4) Participarea cetățenilor la alegeri se face pe baza liberului consimțământ al acestora.
Art. 4
Pentru organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul celor 41 de județe, o circumscripție în
municipiul București și o circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Numărul total al
circumscripțiilor electorale este de 43. Denumirea, numerotarea și numărul de mandate aferent circumscripțiilor
electorale sunt prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege.
Art. 5
(1) Senatorii și deputații se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale.
(2) Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaților este de un deputat la 73.000 de locuitori.
(3) Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
(4) Numărul locuitorilor care se iau în calcul este conform populației după domiciliu, raportat de Institutul Național de
Statistică la data de 1 ianuarie a anului precedent anului în care au loc alegeri la termen.
(5) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților se determină prin raportarea numărului
de locuitori al fiecărei circumscripții electorale la normele de reprezentare prevăzute la alin. (2)-(4), la care se adaugă
un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru ceea ce depășește jumătatea normei de reprezentare, fără ca
numărul mandatelor de senator dintr-o circumscripție electorală să fie mai mic de 2, iar cel de deputat, mai mic de 4.
(6) Numărul de mandate pentru Senat, respectiv pentru Camera Deputaților, pe fiecare circumscripție în parte, sunt
prevăzute în anexa nr. 1.
(7) În cazul alegerilor parlamentare anticipate se iau în calcul datele utilizate la ultimele alegeri parlamentare la termen.
Art. 6
(1) Alegerile se desfășoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica.
(2) Aducerea la cunoștință publică a datei alegerilor se face cu cel puțin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea
în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului privind data alegerilor.
(3) Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de ziua votării și se încheie cu 24 de ore înainte de momentul
începerii votării.
CAPIT OLUL II: Organismele electorale
Art. 7
(1) Pentru organizarea procesului electoral funcționează în mod permanent Autoritatea Electorală Permanentă, care
emite hotărâri, decizii și instrucțiuni. În perioada organizării alegerilor se formează Biroul Electoral Central, birouri
electorale de circumscripție la nivel județean, al municipiului București, oficii electorale de sector, în cazul municipiului
București, și un birou electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, precum
și birouri electorale ale secțiilor de votare.
(2) Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetățeni cu drept de vot. Candidații în alegeri, soțul/soția, rudele și afinii
acestora până la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.
(3) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercită o funcție ce implică autoritatea de stat.
Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei
obligații atrage răspunderea contravențională sau penală, după caz.
(4) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, persoanele care ocupă funcții publice pot face parte din birourile electorale.
(5) În cazul secțiilor de votare cu mai puțin de 500 de alegători arondați, Autoritatea Electorală Permanentă poate
stabili ca președintele biroului electoral al secției de votare sau locțiitorul acestuia să îndeplinească atribuțiile prevăzute
pag. 1 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 2
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
de prezenta lege pentru operatorii de calculator. La secțiile de votare din străinătate, președintele secției de votare
poate îndeplini și atribuțiile prevăzute de prezenta lege pentru operatorii de calculator.
Art. 8
(1) Birourile și oficiile electorale lucrează în prezența majorității membrilor lor și iau decizii cu votul majorității
membrilor prezenți. Biroul Electoral Central lucrează în prezența majorității membrilor săi și adoptă decizii și hotărâri cu
votul majorității membrilor prezenți.
(2) În caz de egalitate de voturi, votul președintelui este hotărâtor.
Art. 9
(1) Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale nu pot primi și nu pot exercita alte însărcinări în afara
celor prevăzute de prezenta lege.
(2) Reprezentanții partidelor politice, ai alianțelor politice și ai alianțelor electorale, precum și ai organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale în birourile și oficiile electorale pot fi înlocuiți, la cererea celor care i-au propus, cu
aprobarea biroului electoral ierarhic superior, până în preziua votării, iar în caz de deces, îmbolnăviri sau accidente, chiar
și în ziua alegerilor.
(3) Membrii birourilor și oficiilor electorale care nu reprezintă partide politice, alianțe politice, alianțe electorale sau,
după caz, organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale pot fi înlocuiți, în caz de deces, îmbolnăviri sau
accidente, de către cei care i-au desemnat, cu respectarea, după caz, a condițiilor prevăzute la art. 11, 13, 15 și 17.
Art. 10
Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral încetează de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în
judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la art. 385-391 din Codul penal. Constatarea cazului încetării de
drept a calității de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului,
de către președintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de către președintele
Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dispozițiile art. 9 se aplică în mod corespunzător.
Art. 11
(1) La nivel național se constituie un Birou Electoral Central, format din 5 judecători ai Înaltei Curți de Casație și
Justiție, președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente și din cel mult 12 reprezentanți ai partidelor
politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, conform legii, precum și un reprezentant desemnat de grupul
parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților.
(2) Desemnarea celor 5 judecători se face de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, în ședință publică, în cea
de a treia zi de la stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorți, dintre judecătorii în exercițiu al Înaltei Curți de Casație și
Justiție. Data, ora și locul ședinței publice de tragere la sorți se anunță în scris partidelor politice parlamentare de către
președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu o zi înainte de ziua desfășurării, și se aduce la cunoștință publică prin
presa scrisă și audiovizuală. La organizarea și desfășurarea tragerii la sorți poate participa câte un reprezentant,
desemnat ca atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-
verbal, semnat de președintele și de prim-magistratul-asistent al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Procesul-verbal
constituie actul de învestire.
(3) În termen de 24 de ore de la învestire, judecătorii desemnați aleg din rândul lor, prin vot secret, președintele
Biroului Electoral Central și locțiitorul acestuia. În termen de 24 de ore de la alegerea președintelui Biroului Electoral
Central, biroul se completează cu președintele și vicepreședinții Autorității Electorale Permanente, cu câte un
reprezentant al partidelor politice parlamentare și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup
parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, precum și cu reprezentantul desemnat de grupul parlamentar
al minorităților naționale din Camera Deputaților, comunicați în scris de către acestea. Stabilirea listei partidelor politice
și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale
Parlamentului și a numărului de parlamentari ai acestora se fac pe baza comunicării secretarilor generali ai celor două
Camere ale Parlamentului către președintele Biroului Electoral Central. Completarea Biroului Electoral Central se
consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestire. În această organizare, Biroul Electoral Central
îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi.
(4) În termen de două zile de la rămânerea definitivă a candidaturilor, partidele politice care nu sunt reprezentate în
Parlament, alianțele politice și alianțele electorale ale acestora care participă la alegeri comunică, în scris, Biroului
Electoral Central numele și prenumele reprezentanților. Comunicările transmise după acest termen nu se mai iau în
considerare.
(5) Desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale dintre
acestea în Biroul Electoral Central se face în ordinea descrescătoare a numărului de candidaturi rămase definitive din
circumscripțiile electorale.
(6) În cazul în care, la desemnarea reprezentanților partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice sau alianțelor
electorale dintre acestea, ultimul loc de distribuit revine unor partide sau alianțe care au depus același număr de
candidaturi, desemnarea reprezentanților acestora se face, prin tragere la sorți, de președintele Biroului Electoral
Central, în prezența persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice sau alianțele electorale în cauză.
(7) Completarea Biroului Electoral Central cu reprezentanții partidelor politice neparlamentare, alianțelor politice și
alianțelor electorale se face, în termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4), de președintele
Biroului Electoral Central, în prezența membrilor biroului și a persoanelor delegate de partidele politice, alianțele politice
și alianțele electorale care au comunicat reprezentanții. Procesul-verbal întocmit de președinte cu privire la modul de
stabilire a reprezentanților constituie actul de atestare a calității acestora de membri în Biroul Electoral Central.
(8) Competitorii electorali care desemnează reprezentanți în Biroul Electoral Central potrivit prevederilor alin. (3) și (4)
pot desemna și câte un locțiitor al acestora. Locțiitorul poate înlocui, cu aceleași drepturi și obligații, titularul respectiv,
numai când acesta nu poate participa la ședințele Biroului Electoral Central.
(9) În componența prevăzută la alin. (1) Biroul Electoral Central adoptă, în termen de două zile de la constituire, un
regulament de organizare și funcționare, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și este obligatoriu
pentru toate birourile și oficiile electorale.
(10) Aparatul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central este asigurat de către Autoritatea Electorală Permanentă și
Ministerul Afacerilor Interne, iar statisticienii necesari, de către Institutul Național de Statistică.
Art. 12
pag. 2 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 3
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(1) Biroul Electoral Central are următoarele atribuții principale:
a) urmărește aplicarea unitară a dispozițiilor legale privitoare la alegeri și asigură interpretarea unitară a prevederilor
acestora;
b) asigură publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a listei cuprinzând denumirea și semnele electorale ale
partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale
legal constituite, care au dreptul să participe la alegeri, și comunică lista tuturor birourilor electorale de circumscripție,
imediat după constituirea acestora;
c) rezolvă întâmpinările referitoare la propria sa activitate și contestațiile cu privire la activitatea birourilor electorale de
circumscripție; contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și
pentru autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;
d) preia listele de susținători ai listelor de candidați propuse de partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale, în cazul în care acestea optează să depună listele de
susținători la nivel național și comunică birourilor electorale de circumscripție lista competitorilor electorali cu drept de a
depune candidaturi în toate circumscripțiile electorale;
e) face publicațiile și afișările prevăzute de prezenta lege cu privire la candidaturi;
f) centralizează, pe baza comunicărilor primite de la birourile electorale de circumscripție, numărul de candidaturi
definitive depuse de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale; comunică situația centralizată, în termen de 24 de ore de la întocmire, comisiei speciale a
Senatului și Camerei Deputaților pentru atribuirea timpilor de antenă, precum și Societății Române de Televiziune și
Societății Române de Radiodifuziune;
g) stabilește, pe baza proceselor-verbale transmise de birourile electorale de circumscripție, lista partidelor politice,
alianțelor politice, alianțelor electorale și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au întrunit
pragul electoral, precum și lista celor care nu au întrunit pragul electoral și comunică birourilor electorale de
circumscripție și dă publicității, în termen de 24 de ore de la constatare, aceste liste;
h) anulează alegerile dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală în cazul în care constată că votarea sau
stabilirea rezultatului alegerilor a avut loc prin fraudă electorală;
i) poate dispune renumărarea voturilor într-o secție de votare sau refacerea centralizării voturilor și rezultatului
alegerilor dintr-o circumscripție electorală în situația în care constată, pe baza probelor administrate, că au fost comise
erori ori au fost înregistrate neconcordanțe între datele înregistrate în procesele-verbale;
j) totalizează rezultatul național, pe baza proceselor-verbale primite de la birourile electorale constituite la niveluri
inferioare;
k) transmite Autorității Electorale Permanente, după publicarea rezultatelor alegerilor în Monitorul Oficial al României,
Partea I, materialele necesare redactării Cărții albe a alegerilor;
l) stabilește, la nivel național, numărul de mandate ce revin în fiecare circumscripție electorală fiecărui partid politic,
fiecărei alianțe politice, alianțe electorale, organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, fiecărui candidat
independent care participă în alegeri în condițiile prezentei legi;
m) atestă atribuirea unui mandat de deputat organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a întrunit
condițiile prevăzute la art. 56 și eliberează certificatul doveditor deputatului desemnat pe această bază;
n) trimite spre publicare rezultatele finale ale alegerilor către Regia Autonomă "Monitorul Oficial";
o) organizează și implementează un sistem de colectare de date și de informare periodică a opiniei publice privind
prezența populației la vot;
p) îndeplinește orice alte atribuții ce îi revin potrivit prezentei legi.
(2) În cazul în care, pentru soluționarea unei contestații, sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează în
prezența unui judecător din Biroul Electoral Central. Asemenea verificări nu se pot face în ziua alegerilor.
(3) Cererea de anulare a alegerilor dintr-o secție de votare sau circumscripție electorală pentru fraudă electorală se
poate face numai de către competitorii electorali care au participat la alegeri în circumscripția electorală respectivă.
Cererea se depune la Biroul Electoral Central în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii votării, sub sancțiunea
decăderii. Cererea trebuie temeinic motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază. Lipsa probelor atrage
respingerea cererii. Cererea poate fi admisă numai dacă cel care a sesizat nu este implicat în producerea fraudei și
numai dacă se stabilește că aceasta a fost de natură să modifice atribuirea mandatelor. Soluționarea cererii de anulare
a alegerilor de către Biroul Electoral Central se face în cel mult 3 zile de la data înregistrării acesteia. Decizia Biroului
Electoral Central poate fi atacată în termen de 24 de ore de la data aducerii la cunoștință publică la Înalta Curte de
Casație și Justiție, care soluționează în termen de cel mult 3 zile de la data sesizării. În termen de cel mult 10 zile de la
data rămânerii definitive a admiterii cererii de anulare a alegerilor prin hotărâre judecătorească definitivă se organizează
un nou scrutin, în secțiile de votare sau în circumscripția electorală unde s-a constatat frauda electorală. Biroul de
circumscripție electorală împreună cu autoritățile administrației publice locale vor asigura buna desfășurare a noului
scrutin, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor prezentei legi. Până la obținerea noilor rezultate se suspendă
operațiunile electorale privind numărarea voturilor și constatarea rezultatelor.
(4) Prin fraudă electorală se înțelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în
timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor-verbale și care are ca rezultat
denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor
electoral.
(5) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin potrivit prevederilor prezentei legi, Biroul Electoral Central adoptă decizii și
hotărâri. Hotărârile Biroului Electoral Central se dau pentru interpretarea unitară a legii și sunt general obligatorii.
Deciziile Biroului Electoral Central se dau în aplicarea prevederilor prezentei legi, precum și în soluționarea întâmpinărilor
și contestațiilor pe care este competent să le soluționeze. Deciziile Biroului Electoral Central sunt obligatorii pentru
toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, precum și pentru toate organismele cu atribuții în materie
electorală, de la data aducerii la cunoștință în ședință publică. Deciziile se aduc la cunoștință în ședință publică și prin
orice mijloc de publicitate, iar hotărârile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(6) Biroul Electoral Central își încetează activitatea în termen de 48 de ore de la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a rezultatului alegerilor, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 13
(1) La nivelul fiecăreia dintre cele 43 de circumscripții electorale se constituie un birou electoral de circumscripție,
pag. 3 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 4
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
format din 3 judecători, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 9 reprezentanți ai partidelor
politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care
participă la alegeri, conform prezentei legi, în circumscripția electorală respectivă. Biroul electoral de circumscripție
pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării are sediul în municipiul București.
(2) Desemnarea celor 3 judecători se face în ședință publică, în termen de 21 de zile de la data începerii perioadei
electorale, de către președintele tribunalului, prin tragere la sorți dintre judecătorii în exercițiu ai tribunalului județean,
respectiv ai Tribunalului București, pentru Circumscripția Electorală București și pentru circumscripția electorală pentru
cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării. Data ședinței se aduce la cunoștință publică, prin presă, de
președintele tribunalului, cu cel puțin 48 de ore înainte. Rezultatul tragerii la sorți se consemnează într-un proces-
verbal, semnat de președinte, ce constituie actul de învestire. În termen de 24 de ore de la desemnare, judecătorii, prin
vot secret, aleg președintele biroului electoral de circumscripție și locțiitorul acestuia. Din acel moment, biroul astfel
constituit îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit prezentei legi, urmând a fi completat cu reprezentantul
Autorității Electorale Permanente, reprezentanții partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, conform prezentei legi.
(3) În termen de 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), biroul electoral de circumscripție se
completează cu un reprezentant al Autorității Electorale Permanente.
(4) Biroul electoral de circumscripție, constituit potrivit alin. (1)-(3), îndeplinește toate atribuțiile ce îi revin potrivit
prezentei legi.
(5) În termen de 48 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, partidele politice și organizațiile
cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele
Parlamentului trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele reprezentanților
lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în considerare.
(6) În termen de 5 zile de la data până la care se pot propune candidaturile, partidele politice, organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale, alianțele politice și alianțele electorale care participă la alegeri, altele decât cele
prevăzute la alin. (5), trebuie să comunice, în scris, birourilor electorale de circumscripție numele și prenumele
reprezentanților lor care vor face parte din acestea. Comunicările transmise după acest termen nu se iau în
considerare.
(7) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care au grup parlamentar propriu în cel puțin una din
Camerele Parlamentului, ale căror date privind identitatea au fost comunicate conform alin. (5), se face în termen de
24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), în ordinea numărului de deputați și de senatori.
(8) Completarea birourilor electorale de circumscripție cu reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care participă la alegeri, ale căror date privind
identitatea au fost comunicate conform alin. (6), se face în termen de 48 de ore de la data expirării termenului
prevăzut la alin. (6), în ordinea numărului candidaturilor definitive în circumscripția electorală respectivă. În caz de
egalitate a numărului de candidaturi, ordinea de completare a biroului electoral de circumscripție, până la concurența
numărului maxim de membri, se stabilește prin tragere la sorți, în ședință publică.
(9) Oficiile electorale se organizează la nivelul sectoarelor municipiului București și sunt alcătuite dintr-un președinte, un
locțiitor al acestuia, un reprezentant al Autorității Electorale Permanente și din cel mult 7 reprezentanți ai partidelor
politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale.
(10) Președintele oficiului electoral și locțiitorul acestuia sunt magistrați desemnați de președintele Tribunalului București
cu 20 de zile înainte de data alegerilor, prin tragere la sorți, pe funcții, dintre judecătorii în exercițiu ai judecătoriei
sectorului.
(11) În 24 de ore de la data desemnării magistraților, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri comunică în scris numele
reprezentanților lor în oficiul electoral.
(12) În termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (10), oficiile electorale se completează cu
câte un reprezentant al Autorității Electorale Permanente.
(13) În termen de 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (11), oficiile electorale se completează cu
reprezentanții partidelor politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și
alianțelor electorale, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (7) și (8) referitoare la stabilirea ordinii de
completare a birourilor electorale de circumscripție electorală.
(14) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
pot desemna câte un singur reprezentant în Biroul Electoral Central, într-un birou electoral de circumscripție sau într-un
oficiu electoral.
Art. 14
(1) Birourile electorale de circumscripție au următoarele atribuții:
a) veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare, urmăresc și asigură aplicarea unitară și respectarea
dispozițiilor legale privitoare la alegeri de către toate autoritățile, instituțiile și organismele cu responsabilități în materie
electorală din cadrul circumscripției;
b) înregistrează candidaturile depuse la nivelul circumscripției;
c) comunică, în termen de 24 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor, Biroului Electoral Central listele de
candidați, precum și candidaturile independente la nivelul circumscripției;
d) fac publicațiile și afișările prevăzute de prezenta lege cu privire la candidaturi;
e) constată rămânerea definitivă a candidaturilor;
f) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale
ale secțiilor de votare sau, după caz, oficiilor electorale din cadrul circumscripției electorale în care funcționează;
contestațiile se soluționează prin decizii care sunt obligatorii pentru biroul electoral în cauză, precum și pentru
autoritățile și instituțiile publice la care se referă, sub sancțiunile prevăzute de prezenta lege;
g) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin intermediul primarilor, pe bază de proces-verbal de
predare-primire, buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru
încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale necesare procesului electoral. Biroul Electoral de
Circumscripție al Municipiului București distribuie aceste materiale oficiilor electorale; Biroul electoral de circumscripție
pag. 4 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 5
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării distribuie aceste materiale birourilor electorale ale
secțiilor de votare din străinătate, cu sprijinul logistic al Ministerului Afacerilor Externe;
h) stabilesc mandatele ce revin, la nivelul circumscripției, fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice, alianțe electorale,
organizații a cetățenilor aparținând unei minorități naționale, fiecărui candidat independent care participă în alegeri în
condițiile prezentei legi, în conformitate cu prevederile art. 94;
i) eliberează candidaților declarați aleși certificatul doveditor al alegerii;
j) înaintează Biroului Electoral Central procesele-verbale cuprinzând rezultatul alegerilor la nivelul circumscripției
electorale în care funcționează, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile
electorale ale secțiilor de votare;
k) îndeplinesc orice alte atribuții ce le revin potrivit prezentei legi.
(2) Deciziile biroului electoral de circumscripție se aduc la cunoștință în ședință publică și prin afișare pe site-ul propriu și
se comunică părților interesate.
(3) Oficiile electorale de sector au următoarele atribuții:
a) urmăresc aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri în sectoarele la nivelul cărora funcționează și veghează la
organizarea din timp a secțiilor de votare;
b) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate și contestațiile cu privire la operațiunile birourilor electorale
ale secțiilor de votare de pe teritoriul sectorului la nivelul căruia funcționează;
c) distribuie birourilor electorale ale secțiilor de votare, prin intermediul primarilor, buletinele de vot, ștampila de control
și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru încheierea proceselor-verbale, precum și celelalte materiale
necesare procesului electoral;
d) totalizează rezultatul alegerilor, conform proceselor-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare
din subordine, și transmit rezultatele către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București, căruia i se
subordonează;
e) înaintează biroului electoral de circumscripție căruia i se subordonează procesele-verbale cuprinzând rezultatul
alegerilor de pe raza sectorului respectiv, precum și întâmpinările, contestațiile și procesele-verbale primite de la
birourile electorale ale secțiilor de votare.
(4) Deciziile oficiului electoral de sector se aduc la cunoștință în ședință publică și prin afișare pe site-ul propriu.
Art. 15
(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare sunt alcătuite dintr-un președinte, un locțiitor al acestuia, care sunt, de
regulă, magistrați sau juriști, precum și din 7 membri. Birourile electorale ale secțiilor de votare nu pot funcționa cu mai
puțin de 5 membri.
(2) Președintele biroului electoral al secției de votare și locțiitorul acestuia sunt desemnați de către Autoritatea
Electorală Permanentă, în ședință publică, anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți computerizată, organizată
la nivel județean sau al municipiului București cu 15 zile înaintea datei alegerilor, pe funcții, dintre persoanele înscrise în
corpul experților electorali, cu domiciliul sau reședința în județul respectiv, pe baza criteriului apropierii domiciliului sau
reședinței de sediul secției de votare, precum și pe baza criteriului studiilor absolvite. Au prioritate absolvenții de studii
universitare de licență în domeniul științelor juridice și apoi absolvenții de studii universitare de licență.
(3) În cazuri de forță majoră, înlocuirea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare sau a locțiitorilor
acestora se realizează de Autoritatea Electorală Permanentă, prin tragere la sorți computerizată, dintre persoanele
înscrise în corpul experților electorali, cu domiciliul sau reședința în județul respectiv, cu aplicarea corespunzătoare a
alin. (2).
(4) Rezultatul tragerii la sorți se consemnează în procese-verbale semnate de reprezentanții Autorității Electorale
Permanente și președinții birourilor electorale de circumscripție, care se aduc la cunoștință publică prin afișare pe site-ul
Autorității Electorale Permanente, respectiv la sediile birourilor electorale de circumscripție și pe site-urile acestora, cu
aplicarea corespunzătoare a art. 16 alin. (14).
(5) În cel mult două zile de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), partidele politice, alianțele politice, alianțele
electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri comunică biroului
electoral de circumscripție, respectiv oficiului electoral, în cazul municipiului București, lista reprezentanților lor în
birourile electorale ale secțiilor de votare, sub forma unui tabel care cuprinde următoarele: numărul secției de votare,
numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința și modalitatea de contact, respectiv numărul de
telefon, de fax sau adresa de e-mail. Un partid politic, o alianță politică, o alianță electorală sau o organizație a
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri nu poate avea, într-un birou electoral al unei secții
de votare, mai mult de 3 reprezentanți.
(6) Desemnarea reprezentanților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale cu care se face completarea birourilor electorale ale secțiilor de votare se face de
președintele biroului electoral de circumscripție, respectiv de președintele oficiului electoral, în cazul municipiului
București, în prezența reprezentanților partidelor politice în biroul electoral de circumscripție sau în oficiul electoral
respectiv, în 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (5), cu respectarea ordinii de completare
prevăzute la art. 13 alin. (7) și (8). Operațiunile de desemnare a membrilor cu care se completează biroul electoral al
secției de votare se consemnează într-un proces-verbal, care constituie actul de învestitură. Birourile electorale ale
secțiilor de votare se consideră constituite la data completării acestora cu reprezentanții partidelor politice, alianțelor
politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.
(7) La solicitarea scrisă a delegaților partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și ai organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale care au desemnat reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de
votare, președintele biroului electoral de circumscripție sau, după caz, al oficiului electoral pune la dispoziția acestora
copii certificate ale proceselor-verbale de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare.
(8) În două zile de la expirarea termenului de completare a birourilor electorale ale secțiilor de votare, președintele
biroului electoral de circumscripție comunică primarilor, prin intermediul instituțiilor prefectului, componența birourilor
electorale ale secțiilor de votare aflate în raza teritorială a localităților acestora.
Art. 16
(1) Poate fi admisă în corpul experților electorali, prin decizie a Autorității Electorale Permanente, persoana care
îndeplinește următoarele condiții:
a) are cetățenia română;
pag. 5 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 6
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
b) cunoaște limba română, scris și vorbit;
c) are drept de vot;
d) are o stare de sănătate corespunzătoare îndeplinirii funcției;
e) nu face parte dintr-un partid politic;
f) a absolvit studii universitare de licență în domeniul științelor juridice sau în alte domenii;
g) nu este urmărită penal, trimisă în judecată penală sau condamnată penal.
(2) În situația în care numărul absolvenților de studii universitare de licență în domeniul științelor juridice sau în alte
domenii dintr-o localitate este insuficient, prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. f), în corpul experților electorali pot
fi admise și persoane care au absolvit cel puțin învățământul general obligatoriu.
(3) Admiterea în corpul experților electorali se face pe baza avizului favorabil acordat de Autoritatea Electorală
Permanentă pentru activitatea anterioară ca președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor al
acestuia, precum și pe bază de examen.
(4) Autoritatea Electorală Permanentă acordă aviz favorabil persoanei care a exercitat funcția de președinte al biroului
electoral al secției de votare sau de locțiitor al acestuia la cel puțin un scrutin și care:
a) îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1);
b) a depus în scris, la primari sau prefecți, ori la Autoritatea Electorală Permanentă, în scris sau în format electronic,
până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, o cerere scrisă, datată și semnată, conținând numele,
prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reședința, ocupația, profesia, telefonul și adresa de e-mail, însoțită de o
declarație privind îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1);
c) nu a săvârșit contravenții în legătură cu alegerile sau cu un referendum;
d) nu a săvârșit erori în operațiunile de consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale;
e) nu a fost exclusă din corpul experților electorali;
f) nu s-a retras din corpul experților electorali.
(5) Primarii și prefecții redirecționează cererile depuse conform alin. (4) lit. b) către Autoritatea Electorală Permanentă
în 48 de ore de la înregistrare, dar nu mai târziu de 40 de zile înaintea datei alegerilor.
(6) La examenul pentru admiterea în corpul experților electorali pot participa persoanele care nu au mai exercitat
funcția de președinte al biroului electoral al secției de votare sau de locțiitor al acestuia, persoanele care au fost excluse
din corpul experților electorali sau care s-au retras din acest corp, sub condiția ca excluderea să fi avut loc cu mai mult
de 3 ani înaintea datei examenului sau retragerea să fi avut loc cu mai mult de un an înaintea datei examenului.
(7) Pot participa la examenul pentru admiterea în corpul experților electorali persoanele prevăzute la alin. (6) care
declară în scris că îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-g) și care solicită Autorității Electorale Permanente,
printr-o cerere scrisă, datată și semnată, conținând numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reședința,
ocupația, profesia, telefonul și adresa de e-mail, admiterea în corpul experților electorali pe bază de examen.
(8) Metodologia de organizare a examenului de admitere în corpul experților electorali este stabilită prin hotărâre a
Autorității Electorale Permanente.
(9) Excluderea din corpul experților electorali se realizează de către Autoritatea Electorală Permanentă în cazul
săvârșirii de contravenții privind alegerile sau referendumurile, precum și în cazul săvârșirii de erori grave în procesul de
consemnare a rezultatelor votării în procesele-verbale.
(10) La solicitarea Autorității Electorale Permanente, autoritățile publice cu atribuții în domeniul electoral au obligația de
a pune la dispoziție, gratuit, spații pentru organizarea examenelor pentru admiterea în corpul experților electorali.
(11) Retragerea din corpul experților electorali se realizează pe bază de cerere formulată în scris în cel mult 5 zile de la
data începerii perioadei electorale.
(12) În cazul în care un expert electoral nu poate îndeplini funcția de președinte al unui birou electoral al unei secții de
votare sau funcția de locțiitor al acestuia cu ocazia unor alegeri este obligat să solicite în scris Autorității Electorale
Permanente suspendarea din corpul experților electorali, pe durata acestora, cel mai târziu cu 30 de zile înaintea zilei
alegerilor.
(13) Autoritatea Electorală Permanentă gestionează corpul experților electorali, care cuprinde următoarele date de
identificare ale persoanelor înscrise: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul, reședința, ocupația,
profesia, telefonul și adresa de e-mail.
(14) Autoritatea Electorală Permanentă aduce la cunoștință publică, prin afișare pe site-ul propriu, următoarele date de
identificare ale persoanelor înscrise în corpul experților electorali:
a) numele;
b) prenumele;
c) inițiala tatălui;
d) domiciliul - se înscriu numai județul și localitatea sau municipiul București și sectorul, după caz.
(15) Autoritatea Electorală Permanentă transmite prefecților informațiile prevăzute la alin. (13) privind persoanele
desemnate ca președinți ai birourilor electorale ale secțiilor de votare și locțiitori ai acestora.
(16) Expertul electoral nu poate participa la campania electorală.
(17) Prezentul articol se aplică în mod corespunzător persoanelor cu domiciliul sau reședința în străinătate.
Art. 17
(1) Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un președinte și cel mult 8 membri.
Birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate nu pot funcționa cu mai puțin de 3 membri, dintre care unul
este președinte.
(2) Președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt desemnați de către Autoritatea Electorală
Permanentă, cu 15 zile înaintea datei alegerilor, în ședință publică anunțată cu 48 de ore înainte, prin tragere la sorți
computerizată, dintre persoanele înscrise în corpul experților electorali din străinătate.
(3) Fac parte din corpul experților electorali din străinătate personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare,
institutelor culturale din străinătate, precum și alți cetățeni români cu drept de vot cu domiciliul sau reședința în
străinătate. Prevederile art. 16 se aplică în mod corespunzător.
(4) Desemnarea președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate se face pe baza criteriului
apropierii domiciliului sau reședinței de sediul secției de votare, precum și pe baza criteriului studiilor absolvite. Au
prioritate personalul misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, secțiilor consulare, institutelor culturale din străinătate,
juriștii și apoi absolvenții de studii universitare de licență.
pag. 6 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 7
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(5) Membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt stabiliți, prin tragere la sorți, la propunerea
partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționala
care participă la alegeri, de către președintele biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul
sau reședința în afara țării.
(6) Atunci când numărul persoanelor propuse potrivit alin. (5) este insuficient sau când acestea nu au confirmat până
cu 3 zile înaintea datei votării că se vor prezenta la activitatea biroului electoral al secției de votare din străinătate,
acesta poate fi completat de către președintele biroului electoral de circumscripție până cel mai târziu cu două zile
înaintea datei votării, până la concurența numărului maxim de membri, cu alți reprezentanți ai partidelor politice,
alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale.
(7) Dacă după efectuarea operațiunilor prevăzute la alin. (6) numărul membrilor biroului electoral al secției de votare
este mai mic decât numărul maxim prevăzut de lege, acesta poate fi completat de către președintele biroului electoral
de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării cu alte persoane din corpul experților
electorali din străinătate, inclusiv în ziua votării.
Art. 18
Birourile electorale ale secțiilor de votare au următoarele atribuții:
a) primesc de la primari, pe bază de proces-verbal, un exemplar al listelor electorale permanente, în preziua votării;
b) primesc de la primari buletinele de vot, ștampila de control și ștampilele cu mențiunea "VOTAT", formularele pentru
încheierea proceselor-verbale și alte materiale necesare desfășurării procesului electoral, precum și două buletine de
vot, câte unul pentru alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, anulate de către președintele biroului electoral de
circumscripție, pe care le vor afișa într-un loc vizibil, în ziua premergătoare alegerilor; birourile electorale ale secțiilor de
votare din străinătate primesc aceste materiale din partea biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii românii
cu domiciliul sau reședința în afara țării, pe bază de proces-verbal, cu sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor
Externe;
c) conduc operațiunile de votare, iau toate măsurile de ordine în localul secției de votare și în jurul acestuia;
d) numără voturile și consemnează rezultatele votării;
e) rezolvă întâmpinările referitoare la propria lor activitate;
f) înaintează birourilor electorale de circumscripție sau oficiului electoral de sector procesele-verbale cuprinzând
rezultatele votării, prin mijloace electronice și pe suport hârtie, buletinele de vot întrebuințate și necontestate, buletinele
de vot nule și pe cele contestate, împreună cu contestațiile depuse și materialele la care acestea se referă, precum și
listele electorale utilizate în cadrul secției de votare, îndosariate pe tipuri de liste; birourile electorale ale secțiilor de
votare din străinătate predau aceste materiale, cu excepția buletinelor de vot întrebuințate și necontestate, biroului
electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, pe bază de proces-verbal, cu
sprijin logistic din partea Ministerului Afacerilor Externe, iar în cazul în care acesta și-a încetat activitatea, Tribunalului
București;
g) predau prefectului, pe bază de proces-verbal, buletinele de vot anulate și neutilizate, ștampilele și celelalte materiale
utilizate în desfășurarea votării; birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate predau aceste materiale,
precum și buletinele de vot întrebuințate și necontestate misiunii diplomatice sau oficiului consular;
h) eliberează fiecărui reprezentant al partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor
cetățenilor aparținând minorităților naționale din componența biroului câte o copie de pe fiecare proces-verbal,
certificată de președintele biroului electoral al secției de votare;
i) eliberează, la cererea atât a observatorilor organizațiilor neguvernamentale, cât și a reprezentanților presei acreditați
pe lângă respectivele secții de votare, prin președintele secției de votare, câte o copie a fiecărui proces-verbal care
consemnează rezultatul alegerilor în secția respectivă;
j) verifică, prin mijloace electronice, îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru exercitarea dreptului de vot,
precum și corelațiile din procesele-verbale de consemnare a rezultatelor votării, conform procedurii stabilite prin
hotărâre a Biroului Electoral Central.
Art. 19
(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale
care participă la alegeri conform prezentei legi, precum și candidații independenți pot contesta modul de formare și
componența birourilor electorale, în cel mult 48 de ore de la expirarea termenului de constituire sau, după caz, de
completare a acestor birouri.
(2) Contestațiile se depun la și se soluționează de către organismul electoral constituit la nivelul imediat superior celui
la care funcționează biroul la care se referă contestația sau de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazul în care
contestația se referă la Biroul Electoral Central, în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Decizia organismului
electoral sau, după caz, hotărârea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție este definitivă.
CAPIT OLUL III: Secțiile de votare
Art. 20
(1) Autoritatea Electorală Permanentă administrează Registrul secțiilor de votare din țară, care reprezintă o bază de
date centralizată privind delimitarea, numerotarea, sediile și dotarea secțiilor de votare. Registrul secțiilor de votare
este public.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Autoritatea Electorală Permanentă aduce la
cunoștință publică Registrul secțiilor de votare din țară, pe baza evidențelor deținute de către Autoritatea Electorală
Permanentă la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Delimitarea secțiilor de votare din țară și stabilirea sediilor acestora se actualizează de către primari, prin dispoziție,
numai cu avizul conform al Autorității Electorale Permanente.
(4) Numerotarea secțiilor de votare din țară se actualizează de către Autoritatea Electorală Permanentă la nivelul
fiecărui județ, respectiv al municipiului București, începând cu localitatea reședință de județ și continuând cu cele din
municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a acestora. În municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale,
numerotarea se face cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevăzută de lege.
(5) Până cel mai târziu cu 30 de zile înaintea datei votării, primarii aduc la cunoștință publică, cu ajutorul prefecților,
delimitarea și numerotarea fiecărei secții de votare din țară, precum și sediile acestora, în condițiile stabilite de
Autoritatea Electorală Permanentă, prin hotărâre.
Art. 21
pag. 7 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 8
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(1) Secțiile de votare din țară rămân fixe, cu excepția modificărilor ce necesită actualizarea. Modificările de orice
natură, inclusiv cele intervenite în structura unităților administrativ-teritoriale sau în planul urbanistic al localităților, se
comunică de către primari, de îndată, Autorității Electorale Permanente.
(2) Metodologia de avizare a actualizării delimitării secțiilor de votare din țară și a stabilirii sediilor acestora, din punctul
de vedere al îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, se stabilește prin hotărâre a Autorității Electorale
Permanente.
(3) În delimitarea unei secții de votare din țară pot fi incluse, după caz, unități administrativ-teritoriale în integralitatea
lor ori numai anumite localități componente ale acestora, artere întregi ori numai segmente ale acestora, imobile
izolate ori grupate în diferite moduri.
(4) Includerea în delimitarea secțiilor de votare din țară a altor elemente decât cele prevăzute la alin. (3) poate fi
făcută numai în cazul în care în localitatea respectivă nu au fost atribuite tip și/sau denumiri de arteră, numere
administrative ori acestea au fost realizate necorespunzător.
(5) Secțiile de votare din țară trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
a) secțiile de votare nu pot depăși limitele unităților administrativ-teritoriale;
b) aceeași adresă a unui alegător nu poate fi arondată la mai multe secții de votare;
c) numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate depăși cifra de 2.000;
d) numărul de alegători arondați unei secții de votare nu poate fi mai mic de 50;
e) distanța dintre sediul secției de votare și domiciliul/reședința alegătorului să nu depășească, de regulă, 3 kilometri;
f) aria teritorială a secției de votare trebuie să fie, de regulă, compactă.
Art. 22
(1) Dispozițiile primarilor privind actualizarea delimitării secțiilor de votare trebuie să respecte următoarele cerințe:
a) să utilizeze tipul și denumirea oficiale ale unităților administrativ-teritoriale, ale localităților componente sau ale
satelor aparținătoare, ale arterelor, ale numerelor administrative, ale numerelor și/sau denumirilor blocurilor, cu
respectarea nomenclatoarelor și a codificărilor utilizate de către autoritățile și instituțiile publice;
b) să utilizeze, pe cât posibil, indicativul de stare al arterelor, respectiv istoricul acestora;
c) să includă toate arterele existente, conform nomenclatorului stradal aprobat prin hotărâre a consiliului local;
d) să includă toate arterele desființate care sunt menționate în actele de identitate sau în dovezile de reședință.
(2) Delimitarea secțiilor de votare se realizează utilizând următoarele niveluri:
a) comună, oraș, municipiu;
b) sector, în cazul municipiului București;
c) localitate componentă, sat aparținător sau sat component;
d) arteră;
e) număr administrativ;
f) număr/denumire imobil;
g) număr/denumire scară;
h) număr apartament.
Art. 23
(1) Pe lângă misiunile diplomatice și oficiile consulare, secțiile consulare, dacă acestea funcționează în locații diferite și
institutele culturale din străinătate se organizează secții de votare pentru alegătorii care au domiciliul sau reședința în
afara țării.
(2) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) pot fi organizate, cu acordul autorităților din țara respectivă, secții
de votare și în alte locații decât cele în care își au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
(3) În afara secțiilor de votare prevăzute la alin. (1) se organizează una sau mai multe secții de votare, pentru
localitățile sau grupurile de localități în care își au domiciliul sau reședința, conform Registrului electoral, cel puțin 100 de
alegători, fără ca numărul alegătorilor care vor fi arondați unei secții să poată depăși cifra de 2.000. Dacă în localitatea
unde își are sediul misiunea diplomatică, oficiul consular, secția consulară sau institutul cultural figurează înscriși în
Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință mai puțin de 300 de alegători, aceștia sunt arondați la secția de
votare organizată conform alin. (1).
(4) În termen de cel mult 30 de zile de la data aducerii la cunoștință publică a datei alegerilor, Autoritatea Electorală
Permanentă comunică Ministerului Afacerilor Externe localitățile din străinătate în care trebuie să fie înființate secții de
votare, precum și numărul acestora.
(5) Activitățile de pregătire și organizare a procesului de votare în străinătate sunt asigurate de către biroul electoral de
circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, cu sprijinul logistic al Ministerului
Afacerilor Externe.
(6) În termen de 30 de zile de la data comunicării prevăzute la alin. (4), Autoritatea Electorală Permanentă stabilește,
prin hotărâre, sediile secțiilor de votare, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
CAPIT OLUL IV: Registrul electoral și listele electorale
SECȚ IUNEA 1: Registrul electoral
Art. 24
(1) Registrul electoral este un sistem informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare a
cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare.
(2) Registrul electoral funcționează în vederea asigurării următoarelor obiective:
a) înregistrarea și actualizarea datelor de identificare a cetățenilor români cu drept de vot;
b) realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind datele de identificare a alegătorilor și arondarea acestora la
secțiile de votare;
c) arondarea cetățenilor români cu drept de vot la secțiile de votare;
d) realizarea listelor electorale permanente;
e) realizarea comunicărilor prevăzute de lege privind actualizarea listelor electorale permanente.
Art. 25
(1) Registrul electoral este structurat pe județe, municipii, orașe, comune, pentru cetățenii români cu domiciliul sau
reședința în țară, iar pentru cei cu domiciliul sau reședința în străinătate, pe state și localități.
(2) Fiecare alegător figurează în Registrul electoral o singură dată, fiind arondat la o singură secție de votare.
Art. 26
pag. 8 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 9
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(1) Persoanele autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau
reședința în țară sunt primarii sau persoanele desemnate de către primari, prin dispoziție, conform legii. Persoanele
autorizate să efectueze operațiuni în Registrul electoral cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în
străinătate sunt persoanele desemnate de către Autoritatea Electorală Permanentă. Ministerul Afacerilor Externe poate
desemna, cu avizul Autorității Electorale Permanente, persoane autorizate să efectueze interogări în Registrul electoral
cuprinzând cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate.
(2) Persoanele împuternicite prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente efectuează, în Registrul
electoral, operațiuni de competența Autorității Electorale Permanente.
(3) Persoanele autorizate asigură actualizarea, în Registrul electoral, a informațiilor privind cetățenii români cu drept
devot, precum și a informațiilor privind arondarea acestora la secțiile de votare.
(4) Persoanele autorizate au acces la toate datele și informațiile necesare actualizării Registrul electoral, deținute la
nivelul primăriei și al serviciului public comunitar local al unității administrativ-teritoriale respective.
(5) Persoanele autorizate beneficiază de 5 clase de salarizare succesive suplimentare față de clasa deținută, fără a
depăși în total numărul de clase de salarizare prevăzut la art. 10 alin. (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind
salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.
(6) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele autorizate beneficiază de o majorare a salariului de
bază avut, corespunzător celor 5 clase de salarizare succesive suplimentare multiplicat cu procentul prevăzut la art. 10
alin. (5) din Legea-cadru nr. 284/2010, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 27
(1) Orice alegător poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale unde își are domiciliul sau reședința, după
caz, prin cerere scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal și adresa de
domiciliu, respectiv Ministerului Afacerilor Externe, dacă are domiciliul sau reședința în străinătate, informații cu privire la
propriile date cu caracter personal înscrise în Registrul electoral.
(2) Răspunsurile la cererile prevăzute la alin. (1) se comunică în termen de 15 zile de la data primirii cererii.
Art. 28
(1) Accesul unei persoane autorizate în Registrul electoral se face prin utilizarea datelor de autentificare furnizate de
Autoritatea Electorală Permanentă sau prin utilizarea unei semnături electronice extinse bazate pe un certificat calificat
eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a
semnăturii și care permite identificarea certă a persoanei autorizate.
(2) Primarii și Ministerul Afacerilor Externe transmit lista persoanelor desemnate în vederea autorizării Autorității
Electorale Permanente, în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Persoanele autorizate nu mai au drept de acces în Registrul electoral pe durata suspendării mandatului, a
raporturilor de muncă ori de serviciu sau după încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu, după caz.
(4) Cazurile de înlocuire a persoanelor autorizate de către primari sunt transmise Autorității Electorale Permanente în
cel mult 5 zile lucrătoare de la data producerii acestora.
Art. 29
(1) Răspunderea pentru asigurarea confidențialității datelor cu caracter personal și a securității prelucrărilor în Registrul
electoral revine Autorității Electorale Permanente, persoanelor autorizate și persoanelor împuternicite prevăzute la art.
26.
(2) Datele și informațiile conținute în Registrul electoral sunt destinate exclusiv proceselor electorale.
Art. 30
(1) Persoanele autorizate, conform legii, efectuează operațiuni în Registrul electoral și au acces la datele și informațiile
din Registrul electoral numai pentru unitatea administrativ-teritorială sau subdiviziunea administrativ-teritorială pe raza
căreia își desfășoară activitatea, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Persoanele împuternicite prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente asigură efectuarea
comunicărilor prevăzute de prezenta lege prin intermediul Registrului electoral.
Art. 31
(1) Autoritatea Electorală Permanentă elaborează și adoptă instrucțiuni privind măsurile de securitate în legătură cu
gestionarea și utilizarea Registrului electoral, care vizează:
a) controlul accesului la echipamente și la sistemul informatic, pentru a împiedica accesul persoanelor neautorizate la
echipamentele de efectuare a operațiunilor în Registrul electoral;
b) controlul suportului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea suportului de date în mod
neautorizat;
c) controlul stocării pentru a împiedica introducerea neautorizată de date și inspectarea, modificarea sau ștergerea
neautorizată a datelor;
d) controlul utilizării pentru a împiedica utilizarea sistemelor de prelucrare automată a datelor de către persoane
neautorizate cu ajutorul echipamentelor de transmitere a datelor;
e) controlul accesului la date pentru a limita accesul persoanelor autorizate să utilizeze Registrul electoral, numai la
datele pentru care au fost autorizate;
f) controlul introducerii de date pentru a se asigura că este posibil ulterior să se verifice și să se stabilească ce date au
fost introduse în Registrul electoral, când și de către cine au fost introduse datele;
g) controlul transportului și transferului de date pentru a împiedica citirea, copierea, modificarea sau ștergerea
neautorizată a datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul transportului de suporturi de date, prin intermediul
măsurilor tehnice de securizare;
h) controlul comunicațiilor aferente Registrului electoral, astfel încât să se poată asigura verificarea și stabilirea
autorităților/organismelor cărora li s-au transmis sau li se pot transmite datele cu caracter personal, folosind
echipamentele de comunicații.
(2) În vederea îndeplinirii atribuțiilor privind administrarea și suportul tehnic necesar funcționării Registrului electoral,
coordonarea și îndrumarea metodologică a persoanelor autorizate să opereze în Registrul electoral, precum și
controlul respectării dispozițiilor legale incidente în domeniu, Autoritatea Electorală Permanentă adoptă măsuri tehnice,
operative și de procedură, potrivit următoarelor principii:
a) confidențialitate - asigurarea accesului la informații numai pentru persoanele autorizate în funcție de competențe;
b) integritate - asigurarea exactității și caracterului complet al informațiilor, precum și a metodelor de prelucrare;
pag. 9 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 10
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
c) disponibilitate - asigurarea accesului la informații în termenul solicitat;
d) identificare și autentificare - asigurarea identificării și autentificării tuturor persoanelor autorizate în mod
corespunzător, în funcție de competențe, înainte de orice operațiune;
e) autorizare - autorizarea participanților în vederea accesării datelor din Registrul electoral în funcție de competențe.
(3) Autoritatea Electorală Permanentă este autorizată să ia măsuri pentru prevenirea pierderii informațiilor și
asigurarea recuperării acestora în cazuri fortuite sau de forță majoră.
(4) Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO realizează auditări ale securității
Registrului electoral, în mod gratuit.
Art. 32
Accesul și operațiunile în Registrul electoral se realizează prin intermediul rețelei de internet.
Art. 33
(1) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător cu domiciliul în România sunt următoarele:
a) numele și prenumele, precum și numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
b) data nașterii;
c) locul nașterii;
d) codul numeric personal;
e) țara în care își are reședința, dacă este cazul;
f) adresa de domiciliu;
g) adresa de reședință, în țară, precum și perioada de valabilitate a acesteia;
h) seria și numărul actului de identitate;
i) data emiterii actului de identitate;
j) data expirării actului de identitate;
k) numărul secției de votare.
(2) Datele care se înscriu în Registrul electoral pentru fiecare alegător care și-a stabilit domiciliul în străinătate sunt
următoarele:
a) numele și prenumele, precum și numele avut înaintea căsătoriei sau a modificării administrative a numelui;
b) data nașterii;
c) locul nașterii;
d) codul numeric personal;
e) adresa de domiciliu;
f) numărul pașaportului;
g) data eliberării pașaportului;
h) data expirării pașaportului.
(3) În plus față de datele menționate la alin. (2), pentru fiecare alegător care și-a stabilit domiciliul în străinătate și care
locuiește temporar în România se înscriu următoarele date:
a) adresa de reședință din România;
b) seria și numărul cărții de identitate provizorii;
c) data emiterii cărții de identitate provizorii;
d) data expirării cărții de identitate provizorii.
(4) În plus față de datele menționate la alin. (1), pentru fiecare alegător cu domiciliul în România care și-a stabilit
reședința în străinătate se poate înscrie adresa de reședință din străinătate.
(5) În plus față de datele menționate la alin. (1), pentru fiecare alegător cu domiciliul în străinătate care și-a stabilit
reședința în altă țară se poate înscrie adresa de reședință din străinătate.
Art. 34
În plus față de datele prevăzute la art. 33, în Registrul electoral se poate înscrie și adresa de e-mail furnizată de către
alegători. Aceste informații vor fi vizualizate și utilizate exclusiv de către Autoritatea Electorală Permanentă.
Art. 35
(1) Înscrierea în Registrul electoral a cetățenilor români care au împlinit sau împlinesc vârsta de 18 ani până în ziua
alegerilor inclusiv se face, din oficiu, de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru
Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
(2) După dobândirea cetățeniei române, persoanele care au 18 ani împliniți sunt înscrise în Registrul electoral, din oficiu,
de către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea
Bazelor de Date.
Art. 36
Radierea din Registrul electoral a unui alegător se face în caz de deces, de pierdere a cetățeniei române, de interzicere
a exercitării dreptului de a alege sau de punere sub interdicție.
Art. 37
(1) Radierea alegătorilor cu domiciliul în România din Registrul electoral în caz de deces se face din oficiu, pe baza
actelor sau comunicărilor oficiale, ori la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, numai de către
persoanele autorizate.
(2) Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se face de către persoanele autorizate din
unitatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială s-a întocmit actul de deces, inclusiv pentru alegătorii care nu
au domiciliul în unitatea administrativ-teritorială respectivă, în termen de 48 de ore de la data emiterii actului de deces.
(3) Radierea din oficiu a alegătorilor decedați cu domiciliul în România se poate realiza și pe baza comunicării Autorității
Electorale Permanente efectuate prin intermediul Registrului electoral.
(4) Orice persoană interesată poate solicita primarului unității administrativ-teritoriale în a cărei rază teritorială
alegătorul decedat cu domiciliul în România a avut ultimul domiciliu radierea acestuia din Registrul electoral, pe baza
unei cereri scrise, datate și semnate, însoțite de certificatul de deces în copie, depuse personal sau prin poștă. Radierea
se realizează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.
(5) Orice persoană interesată poate adresa primarului o sesizare scrisă, datată și semnată, privind cazul în care în
listele electorale permanente se regăsește un alegător decedat cu ultimul domiciliu în unitatea administrativ-teritorială
respectivă. Cererea va cuprinde numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei decedate sau alte date
relevante privind identitatea persoanei decedate.
pag. 10 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 11
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(6) În cazul prevăzut la alin. (5), primarul, prin aparatul de specialitate al acestuia, are obligația de a verifica informațiile
existente în registrul de stare civilă, precum și în celelalte evidențe gestionate. Radierea se realizează, dacă este cazul,
în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării sesizării.
(7) Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral în caz de deces se face, din oficiu, pe baza
actelor sau comunicărilor oficiale sau la cererea persoanei interesate, pe baza certificatului de deces, în copie, de către
persoanele autorizate sau Autoritatea Electorală Permanentă, după caz. Prevederile alin. (2)-(6) se aplică în mod
corespunzător.
Art. 38
La pierderea cetățeniei române, persoanele care au 18 ani împliniți sunt radiate din Registrul electoral, din oficiu, de
către Autoritatea Electorală Permanentă, pe baza comunicării Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Art. 39
(1) În cazul interzicerii exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt radiați din Registrul electoral pe durata pedepsei,
din oficiu, de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu, în termen de 24 de ore de la data
comunicării de către instanța judecătorească a copiei de pe dispozitivul hotărârii, transmisă conform art. 562 din Legea
nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, și art. 29 alin. (1) lit. d) din
Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
(2) În cazul punerii sub interdicție, alegătorii sunt radiați din Registrul electoral din oficiu de persoana autorizată din
unitatea administrativ-teritorială de domiciliu pe baza comunicării prin intermediul Registrului electoral, efectuate de
către persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială unde nașterea celui pus sub interdicție judecătorească
este înregistrată, în termen de 24 de ore de la data comunicării de către instanța judecătorească a copiei legalizate a
hotărârii, transmise conform art. 941 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
republicată.
(3) Radierea din Registrul electoral a alegătorilor cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege sau care au fost
puși sub interdicție se poate realiza de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială de domiciliu și pe baza
comunicării acestor cazuri de către Autoritatea Electorală Permanentă prin intermediul Registrului electoral.
(4) La expirarea duratei pedepsei privind interzicerea exercitării dreptului de a alege, alegătorii sunt reînscriși, în mod
automat, în Registrul electoral.
(5) Radierea alegătorului cu domiciliul în străinătate din Registrul electoral, în cazul interzicerii exercitării dreptului de a
alege sau al punerii sub interdicție, se face de persoana autorizată din unitatea administrativ-teritorială unde acesta și-a
avut ultimul domiciliu. Prevederile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 40
(1) Pentru clarificarea unor situații punctuale privind anumite persoane înscrise în Registrul electoral, aflate în unul dintre
cazurile prevăzute la art. 37, respectiv art. 39, primarul se poate adresa serviciului public comunitar local de evidență a
persoanelor care deservește unitatea administrativ - teritorială pe raza căreia domiciliază persoana în cauză, în
vederea obținerii informațiilor necesare actualizării Registrului electoral.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor are obligația de a
răspunde cererii primarului în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
Art. 41
(1) Modificările în Registrul electoral referitoare la schimbarea domiciliului în România se efectuează din oficiu, potrivit
actelor normative în vigoare care reglementează activitatea de evidență a persoanelor.
(2) Actualizarea în Registrul electoral a datelor privind domiciliul se realizează de către persoanele autorizate, în termen
de cel mult 24 de ore la data comunicării prin intermediul Registrului electoral a modificărilor privind domiciliul de către
Autoritatea Electorală Permanentă.
(3) Actualizarea în Registrul electoral a datelor privind schimbarea numelui se realizează de către persoanele
autorizate, în termen de cel mult 24 de ore de la data comunicării în Registrul electoral de către Autoritatea Electorală
Permanentă a modificărilor privind numele alegătorilor.
Art. 42
(1) Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, alegătorul înscris în Registrul electoral cu adresa de
domiciliu poate să adreseze primarului unității administrativ-teritoriale de reședință, prin poștă sau personal, o cerere
scrisă, datată și semnată, cuprinzând numele, prenumele și adresa de domiciliu, pentru înscrierea sa cu adresa de
reședință în Registrul electoral pentru scrutinul respectiv, însoțită de o copie a actului de identitate și o copie a dovezii
de reședință.
(2) Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen și până la data expirării a 48 de
ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu
domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza
unei cereri scrise, datate și semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoțită de o copie a
actului de identitate și o copie a documentului care dovedește reședința, eliberat de autoritățile străine, sau a
pașaportului, cu menționarea statului de domiciliu, transmise prin poștă ori depuse la misiunea diplomatică sau oficiul
consular.
(3) Fiecare alegător înscris în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în străinătate este arondat unei singure
secții de votare.
(4) Modelele cererilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente.
(5) Alegătorii înscriși în Registrul electoral cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, precum și cei cu domiciliul în
străinătate votează numai la secția de votare unde au fost arondați, cu excepțiile prevăzute de prezenta lege.
(6) Alegătorii prevăzuți la alin. (5), care și-au schimbat domiciliul sau reședința în străinătate după împlinirea termenului
prevăzut la alin. (2), votează numai la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare,
secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României.
Art. 43
Documentele prevăzute la art. 42 alin. (2) se transmit Autorității Electorale Permanente de către misiunile diplomatice
sau oficiile consulare, după caz, în termen de 24 de ore de la primire, cu aplicarea în mod corespunzător a procedurii
prevăzute la art. 93 alin. (11).
Art. 44
pag. 11 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 12
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(1) Operațiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin. (1) se efectuează de către persoanele
autorizate, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării solicitării.
(2) Operațiunile de actualizare a Registrului electoral prevăzute la art. 42 alin. (2) se efectuează de către persoanele
împuternicite, prin ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la
data înregistrării solicitării.
Art. 45
(1) Arondarea alegătorilor la secțiile de votare din țară se realizează în mod automat, prin intermediul Registrului
electoral, pe baza mențiunilor privind domiciliul sau reședința din actul de identitate sau din documentele care dovedesc
reședința, conform prezentei legi.
(2) În cazul în care mențiunile privind domiciliul sau reședința din actul de identitate nu permit arondarea automată a
alegătorilor cu domiciliul sau reședința în țară, persoana autorizată asigură arondarea manuală a acestora în baza
informațiilor deținute la nivelul primăriei, cu respectarea criteriilor prevăzute de prezenta lege.
(3) Pentru aplicarea alin. (2) pot fi utilizate orice surse oficiale de date privind identitatea alegătorilor și teritoriul unității
administrativ-teritoriale, gestionate la nivelul primăriei.
(4) În cazul în care informațiile prevăzute la alin. (2) sunt insuficiente pentru arondarea manuală a alegătorilor, aceștia
vor fi arondați alfabetic la secțiile de votare, cu respectarea criteriilor prevăzute de prezenta lege.
(5) În cazul în care arondarea alegătorilor cu domiciliul sau reședința în țară nu este posibilă potrivit alin. (1)-(4),
aceștia urmează a fi repartizați la prima secție de votare a localității respective.
(6) Arondarea alegătorilor la secțiile de votare organizate în străinătate se face de către persoanele împuternicite prin
ordin al președintelui Autorității Electorale Permanente, pe baza datelor și informațiilor furnizate de către alegători
conform art. 42 alin. (2).
Art. 46
(1) Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne
comunică Autorității Electorale Permanente, conform formatului și termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute
la art. 33 alin. (1) lit. a)-j) și alin. (3), cazurile de interzicere a exercitării drepturilor electorale și cazurile de punere sub
interdicție, actualizări intervenite în datele personale ale cetățenilor români cu drept de vot și informații privind
persoanele decedate, respectiv cele cu mențiuni de deces, înregistrate în Registrul național de evidență a persoanelor.
(2) Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne comunică Autorității Electorale
Permanente, conform formatului și termenelor stabilite prin protocol, datele prevăzute la art. 33 alin. (2).
(3) Autoritatea Națională pentru Cetățenie comunică Autorității Electorale Permanente, conform formatului și
termenelor stabilite prin protocol, situația nominală a persoanelor care și-au pierdut cetățenia română, precum și a
persoanelor care au vârsta de peste 18 ani și au dobândit cetățenia română.
Art. 47
(1) Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor
greșite și a oricăror erori din Registrul electoral se depun la birourile județene sau la filialele Autorității Electorale
Permanente, aceasta fiind obligată să se pronunțe, prin decizie, în cel mult 3 zile de la data înregistrării.
(2) Contestațiile împotriva deciziilor date conform alin. (1) se soluționează, în cel mult 3 zile de la data înregistrării, de
către judecătoria în a cărei rază teritorială domiciliază alegătorul, prin hotărâre definitivă.
(3) Contestațiile împotriva deciziilor privind alegătorii cu domiciliul în străinătate, date conform alin. (1), se
soluționează, în cel mult 3 zile de la data înregistrării, de către Judecătoria Sectorului 1 al Municipiului București, prin
hotărâre definitivă.
SECȚ IUNEA 2: Listele electorale
Art. 48
Listele electorale cuprind cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral. Acestea sunt permanente și
suplimentare.
Art. 49
(1) Listele electorale permanente din țară se întocmesc și se tipăresc de către primari, pe secții de votare, pe baza
datelor și informațiilor cuprinse în Registrul electoral.
(2) Alegătorii români care au făcut cereri prevăzute la art. 42 alin. (2) sunt înscriși în listele electorale permanente din
străinătate.
(3) Listele electorale permanente din străinătate se întocmesc și se tipăresc de către Autoritatea Electorală
Permanentă și se transmit biroului electoral pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării în termen de
5 zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 42 alin. (2).
(4) Până cel mai târziu cu 10 zile înaintea datei alegerilor, dar nu mai târziu de 24 de ore de la solicitare, primarii sunt
obligați să pună la dispoziția partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale și organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, la cererea și pe cheltuiala acestora, un extras din Registrul
electoral, cuprinzând alegătorii din respectiva unitate administrativ-teritorială, respectiv numele, prenumele, data
nașterii și domiciliul, precum și secția de votare la care au fost arondați, pe suport electronic sau hârtie.
(5) Listele electorale permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reședința în România se tipăresc de către
primari, în două exemplare, până cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei alegerilor, și cuprind: numele și prenumele
alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, după caz, seria și numărul actului de identitate, numărul
circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale
permanente cuprinzând alegătorii cu domiciliul sau reședința în România se semnează de primar și de secretarul unității
administrativ-teritoriale. Un exemplar se păstrează de către secretarul unității administrativ-teritoriale, iar un exemplar
se predă birourilor electorale ale secțiilor de votare.
(6) Listele electorale permanente din străinătate cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal,
domiciliul sau reședința din străinătate, după caz, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției
electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului. Listele electorale permanente din
străinătate se semnează de către împuterniciții președintelui Autorității Electorale Permanente.
Art. 50
(1) Autoritatea Electorală Permanentă comunică Biroului Electoral Central, în cel mult 24 de ore de la data constituirii
acestuia, numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și numărul minim întreg nerotunjit de semnături necesar
pentru susținerea candidaturilor la nivel național, precum și în fiecare circumscripție electorală.
pag. 12 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 13
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(2) În termen de 24 de ore de la data constituirii birourilor electorale de circumscripție, Biroul Electoral Central
comunică acestora informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Toate comunicările se aduc de îndată la cunoștință publică, prin publicare pe site-ul Biroului Electoral Central sau pe
site-urile birourilor electorale de circumscripție, după caz.
Art. 51
(1) Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevăzute de prezenta lege și vor cuprinde elementele
prevăzute la art. 49 alin. (5) sau (6), după caz. Listele electorale suplimentare se semnează de președintele biroului
electoral al secției de votare unde au fost întocmite.
(2) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din țară vor fi trecute, de către președintele biroului
electoral al secției de votare, următoarele persoane:
a) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza secției de votare respective,
însă au fost omise din lista electorală permanentă;
b) persoanele care se prezintă la vot și fac dovada că au reședința pe raza secției de votare respective, însă nu au
făcut cereri de înscriere în Registrul electoral cu adresa de reședință;
c) persoanele care în ziua votării se află în altă unitate administrativ-teritorială decât cea unde își au domiciliul sau
reședința și care fac dovada că au domiciliul sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de
votare respectivă;
d) membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator, dacă au domiciliul sau reședința pe
raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
e) persoanele însărcinate cu menținerea ordinii sau cu verificarea dispozitivului de menținere a ordinii, dacă au domiciliul
sau reședința pe raza circumscripției electorale în care se află secția de votare respectivă;
f) candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorala respectivă.
(3) În listele electorale suplimentare utilizate în secțiile de votare din străinătate vor fi trecute, de către președintele
biroului electoral al secției de votare, următoarele persoane:
a) persoanele care se prezintă la vot la secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare,
secțiile consulare și institutele culturale din străinătate ale României și fac dovada că au domiciliul sau reședința în
străinătate și care nu figurează în listele electorale permanente ale secțiilor de votare din străinătate;
b) personalul misiunilor diplomatice și al oficiilor consulare, secțiilor consulare și institutelor culturale din străinătate;
c) membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare și operatorii de calculator din străinătate, dacă au domiciliul sau
reședința în străinătate;
d) candidații, dacă aceștia candidează în circumscripția electorală externă.
(4) Întâmpinările formulate cu privire la listele electorale suplimentare se soluționează de către biroul electoral al secției
de votare, prin decizie.
(5) În cadrul secțiilor de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare sau
institutele culturale din străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare, cu excepția situațiilor în care la
aceste secții de votare sunt arondați alegători conform art. 23 alin. (3).
(6) În cadrul secțiilor de votare din străinătate organizate în afara misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare, secțiilor
consulare și institutelor culturale din străinătate ale României își pot exercita dreptul de vot numai alegătorii înscriși în
listele electorale permanente și membrii biroului electoral al secției de votare, precum și operatorii de calculator,
prevăzuți de prezenta lege.
CAPIT OLUL V: Candidaturile
Art. 52
(1) Listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților se depun la birourile electorale
de circumscripție, până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor.
(2) Listele de candidați pentru alegerea senatorilor și deputaților trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea
ambelor sexe, cu excepția listelor care conțin un singur candidat.
(3) Numărul de candidați de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul mandatelor rezultate din norma de
reprezentare cu doi până la un sfert din aceste mandate; fracțiunile se întregesc la cifra 1, indiferent de mărimea
acestora.
(4) În aceeași circumscripție electorală, un partid politic, o alianță politică sau o alianță electorală poate propune,
pentru fiecare dintre Camerele Parlamentului, numai o singură listă de candidați. Partidele politice din alianțele politice
sau alianțele electorale pot participa la alegeri numai pe listele alianței. Un partid nu poate face parte decât dintr-o
singură alianță politică sau alianță electorală.
(5) Nu se admit candidaturi independente pe listele de candidați depuse de partidele politice, alianțele politice sau
alianțele electorale. Nu se admit nici liste de candidați independenți.
(6) O persoană poate candida fie pentru un mandat de deputat, fie pentru un mandat de senator și numai într-o
singură circumscripție electorală.
(7) Candidaturile pe mai multe liste de candidați sau atât pe liste, cât și ca independent sunt nule de drept. Nulitatea se
constată prin hotărâre a biroului electoral al circumscripției electorale sau, după caz, a Biroului Electoral Central.
(8) Propunerile de candidați se fac în 4 exemplare, de către partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale,
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă (a alegeri, sub semnătura conducerii acestora
sau a persoanelor desemnate pentru a le semna, iar în cazul candidaților independenți, pe baza declarației de acceptare
a candidaturii semnate de aceștia.
(9) În cazul alianțelor politice și al alianțelor electorale, propunerile de candidați vor fi semnate de conducerile fiecărui
partid din alianță.
(10) Propunerile de candidați trebuie să cuprindă circumscripția electorală, numele., prenumele, codul numeric
personal, domiciliul, locul și data nașterii, ocupația, profesia, precum și Camera Parlamentului pentru care aceștia
candidează, iar în cazul alianțelor politice sau electorale, partidul care i-a propus.
(11) Propunerile de candidați vor fi însoțite de declarațiile de acceptare a candidaturii, semnate și datate de candidați,
precum și de declarația de avere și declarația de interese ale fiecărui candidat.
(12) Declarația de acceptare a candidaturii va cuprinde circumscripția electorală în care candidează, numele,
prenumele, codul numeric personal, partidul politic sau alianța care l-a propus, profesia, ocupația și apartenența politică
a candidatului, consimțământul expres al acestuia de a candida pentru funcția respectivă, precum și precizarea că
pag. 13 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 14
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
întrunește condițiile prevăzute de lege pentru a candida.
(13) Toți candidații născuți înainte de data de 1 ianuarie 1976 vor da o declarație pe propria răspundere, potrivit legii
penale, privind apartenența sau neapartenența la securitate ca poliție politică.
(14) Nu pot candida persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru a
fi alese.
Art. 53
(1) În vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a
cetățenilor aparținând minorităților naționale depune la biroul electoral de circumscripție 4 dosare, cuprinzând
următoarele:
a) două exemplare originale și două copii ale listei candidaților pentru respectiva circumscripție, cuprinzând datele
prevăzute la art. 52 alin. (8)-(10);
b) copiile actelor de identitate ale candidaților,
c) două exemplare originale și două copii ale declarațiilor de acceptare a candidaturii, prevăzute la art. 52 alin. (11) și
(12);
d) două exemplare originale și două copii ale declarațiilor de avere și de interese ale candidaților, conform modelelor
prevăzute în anexa la Legea nr. 115/1996 pentru declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, a unor
persoane cu funcții de conducere și de control și a funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare;
e) două exemplare originale și două copii ale declarațiilor candidaților născuți înainte de 1 ianuarie 1976 de apartenență
sau neapartenența la securitate ca poliție politică, ce se vor redacta conform modelului prevăzut în anexa la Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, cu modificările ulterioare.
(2) Dosarele de candidatură prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de un exemplar original al listei susținătorilor și o copie
a acesteia sau de dovada depunerii acestor liste la Biroul Electoral Central.
Art. 54
(1) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale,
care depun la Biroul Electoral Central o listă de susținători cuprinzând cel puțin 1% din numărul total al alegătorilor
înscriși în Registrul electoral la nivel național, pot depune liste de candidați în toate circumscripțiile electorale. În acest
caz, prevederile art. 53 alin. (2) privind numărul exemplarelor originale și al copiilor listei susținătorilor se aplică în mod
corespunzător.
(2) Partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale,
care optează să depună listele de susținători la birourile electorale de circumscripție, pot depune liste de candidați
numai dacă acestea sunt susținute de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul electoral cu
adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de 1.000 de
alegători.
(3) Candidații independenți trebuie să fie susținuți de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscriși în Registrul
electoral cu adresa de domiciliu sau reședință în circumscripția respectivă, fără ca numărul acestora să fie mai mic de
1.000 de alegători.
(4) Prin excepție de la art. 52 alin. (6), organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 56
depun la Biroul Electoral Central aceeași listă de candidați, în toate circumscripțiile electorale, cu aplicarea
corespunzătoare a art. 53 alin. (1), fără necesitatea altei susțineri decât cea prevăzută la art. 56.
(5) Lista susținătorilor trebuie să cuprindă data alegerilor, denumirea partidului politic, alianței politice, alianței electorale
sau a organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale ori numele și prenumele candidatului independent, după
caz, numele și prenumele susținătorului, codul numeric personal, data nașterii susținătorului, adresa susținătorului,
denumirea, seria și numărul actului de identitate al susținătorului, precum și semnătura acestuia. În listă se vor
menționa, de asemenea, numele, prenumele și codul numeric personal al persoanei care a întocmit-o. Persoana care a
întocmit lista este obligată să depună o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturilor
susținătorilor.
(6) Lista susținătorilor constituie un act public, cu toate consecințele prevăzute de lege. Modelul listei susținătorilor
este prevăzut în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.
(7) Susținătorii pot fi numai cetățeni cu drept de vot și cu domiciliul sau reședința în circumscripția electorală pentru
care se propun candidați. Un alegător poate susține mai multe liste de candidați sau candidați independenți.
Art. 55
(1) În vederea înregistrării propunerii de candidatură, fiecare candidat independent depune personal, la biroul electoral
de circumscripție, 4 dosare, cuprinzând următoarele:
a) două exemplare originale și două copii ale cererii de înregistrare a candidaturii sub semnătură proprie, cuprinzând
datele prevăzute la art. 52 alin. (10), cu indicarea funcției pentru care candidează;
b) documentele prevăzute la art. 53 alin. (1) lit. b)-e).
(2) Dosarele de candidatură prevăzute la alin. (1) vor fi însoțite de un exemplar original al listei susținătorilor și o copie
a acesteia.
Art. 56
(1) Organizațiile cetățenilor aparținând unei minorități naționale, legal constituite, care nu au obținut în alegeri cel puțin
un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, la un
mandat de deputat, dacă au obținut, pe întreaga țară, un număr de voturi egal cu cel puțin 5% din numărul mediu de
voturi valabil exprimate pe țară pentru alegerea unui deputat. Numărul mediu de voturi valabil exprimate pe țară pentru
alegerea unui deputat reprezintă partea întreagă, nerotunjită, a raportului dintre numărul de voturi valabil exprimate
obținute la nivel național de toate partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale care au întrunit condiția de prag electoral, voturile valabil exprimate obținute de
candidații independenți care au primit mandate și numărul total de mandate pentru Camera Deputaților potrivit anexei
nr. 1.
(2) Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
(3) Prin minoritate națională se înțelege acea etnie reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.
(4) Pot depune candidaturi și alte organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, legal constituite, care
sunt de utilitate publică și care prezintă Biroului Electoral Central, în termen de 30 de zile de la data stabilirii zilei
pag. 14 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 15
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
alegerilor, o listă de membri cuprinzând un număr de cel puțin 15% din numărul total al cetățenilor care, la ultimul
recensământ, s-au declarat ca aparținând minorității respective.
(5) Dacă numărul membrilor necesari pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (4) este mai mare de 20.000 de
persoane, lista membrilor trebuie să cuprindă cel puțin 20.000 de persoane domiciliate în cel puțin 15 din județele țării
și în municipiul București, dar nu mai puțin de 300 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și pentru municipiul
București.
(6) Lista membrilor se întocmește pe localități și pe județe și trebuie să cuprindă: denumirea organizației, numele și
prenumele membrilor, codul numeric personal, data nașterii, domiciliul, denumirea, seria și numărul actului de identitate,
semnăturile acestora, precum și numele și prenumele persoanei care a întocmit-o. Persoana care a întocmit lista este
obligată să depună și o declarație pe propria răspundere prin care să ateste veridicitatea semnăturii membrilor, precum
și faptul că lista a fost întocmită în vederea participării la alegerile parlamentare din anul respectiv.
(7) În sensul prezentei legi, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, prevăzute la alin. (1)-(4), le
este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice doar în perioada electorală.
(8) Prevederile alin. (1) nu se aplică organizației cetățenilor aparținând minorităților naționale care a participat la alegeri
într-o alianță electorală.
(9) Mandatul de deputat atribuit potrivit alin. (1) se acordă peste numărul total de deputați rezultat din norma de
reprezentare.
(10) Organizațiile prevăzute la alin. (1)-(4) pot participa la alegeri și pot depune candidaturi numai sub denumirea și cu
semnul electoral ale respectivei organizații.
Art. 57
(1) Partidele politice, alianțele politice și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale se pot asocia între ele
numai la nivel național, pe bază de protocol, constituind o alianță electorală, în scopul participării la alegerea Senatului și
a Camerei Deputaților. Un partid politic, o alianță politică sau o organizație a cetățenilor aparținând minorităților
naționale nu poate face parte decât dintr-o singură alianță electorală. Alianța electorală care a participat la alegerile
anterioare sub o denumire o poate păstra numai dacă nu și-a schimbat componența inițială. De asemenea, denumirea
respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță.
(2) Protocolul de constituire a alianței electorale se depune la Biroul Electoral Central, în termen de 5 zile de la data
înființării acestuia.
(3) Biroul Electoral Central se pronunță în ședință publică asupra admiterii sau respingerii protocolului de constituire a
alianței electorale, în termen de 24 de ore de la data depunerii acestuia.
(4) Decizia Biroului Electoral Central de admitere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată
de orice persoană fizică sau juridică interesată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la data
pronunțării.
(5) Decizia Biroului Electoral Central de respingere a protocolului de constituire a alianței electorale poate fi contestată
de semnatarii protocolului la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 24 de ore de la data pronunțării.
(6) Înalta Curte de Casație și Justiție se pronunță asupra contestaților prevăzute la alin. (4) și (5), în termen de 24 de
ore de la data înregistrării contestației, prin hotărâre definitivă.
(7) Celelalte prevederi ale prezentei legi referitoare la alianțele politice se aplică în mod corespunzător și alianțelor
electorale.
Art. 58
(1) Biroul electoral de circumscripție examinează respectarea condițiilor legale privind exercitarea dreptului de a fi ales,
respectarea condițiilor de fond și de formă ale listei susținătorilor, înregistrând candidaturile care îndeplinesc aceste
condiții sau respingând înregistrarea celor care nu îndeplinesc condițiile legale.
(2) Exemplarele originale ale propunerilor de candidatură se păstrează la biroul electoral de circumscripție, iar celelalte
două, certificate de biroul electoral de circumscripție prin semnătura președintelui acestuia, cu menționarea datei și orei,
a numărului de înregistrare și prin aplicarea ștampilei, se restituie depunătorului. Unul dintre exemplarele restituite
depunătorului se înregistrează de către acesta, în termen de 48 de ore de la restituire, la tribunalul în a cărui rază
teritorială se află circumscripția electorală. Pentru circumscripția electorală pentru românii cu domiciliul sau reședința în
afara țării înregistrarea se face la Tribunalul București.
(3) În termen de 24 de ore de la înregistrarea fiecărei candidaturi, unul dintre exemplarele propunerii de candidatură se
afișează de către biroul electoral de circumscripție la sediul acestuia într-un loc vizibil.
(4) Candidații pot renunța la candidatură, până la data-limită de depunere a candidaturilor. În acest scop, persoana în
cauză va da o declarație pe propria răspundere, pe care o va depune la biroul electoral de circumscripție.
(5) Competitorii electorali pot retrage propunerea de candidaturi și pot depune o altă astfel de propunere până la data-
limită de depunere a candidaturilor. Retragerea candidaturilor se face printr-o cerere semnată de aceleași persoane
care semnează propunerea de candidatură.
(6) În cazul unei renunțări la candidatură după data-limită de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu vor
avea posibilitatea înlocuirii candidatului. În cazul decesului unui candidat după data-limită de depunere a candidaturilor,
competitorii electorali nu vor avea posibilitatea înlocuirii acestuia.
(7) Dacă decesul s-a produs înainte de data tipăririi buletinelor de vot, respectivul candidat nu va mai fi înscris pe
buletinul de vot. În cazul în care decesul s-a produs după data tipăririi buletinelor de vot, votarea se face pe buletinele
de vot astfel tipărite, iar candidatului decedat nu i se atribuie mandat.
Art. 59
(1) Admiterea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripție sau de către Biroul Electoral Central, după caz,
se face, în termen de 48 de ore de la data deținerii, prin decizie, și poate fi contestată de către cetățenii cu drept de
vot, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale,
în termen de cel mult 48 de ore de la data afișării deciziei de acceptare.
(2) Respingerea candidaturilor de către biroul electoral de circumscripție sau de către Biroul Electoral Central, după caz,
se face în termen de 48 de ore de la data depunerii, prin decizie, și poate fi contestată de către candidat ori de către
competitorii electorali care au propus candidatura respectivă, în termen de 48 de ore de la data afișării deciziei de
respingere.
(3) Biroul Electoral Central și birourile electorale de circumscripție întocmesc procese-verbale din care rezultă data și
ora afișării deciziei de admitere sau, după caz, de respingere a candidaturii.
pag. 15 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 16
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
(4) Candidaturile în mai multe circumscripții electorale sau atât pentru funcția de senator, cât și pentru cea de deputat,
cu excepția celor prevăzute la art. 54 alin. (4), sunt nule de drept. Nulitatea se constată prin decizie a Biroului Electoral
Central.
(5) Contestațiile vor cuprinde numele și prenumele, adresa și calitatea contestatarului, numele și prenumele persoanei
a cărei candidatură a fost admisă sau respinsă, expunerea temeiurilor contestației, data și semnătura contestatarului și
indicarea, dacă este cazul, a persoanei desemnate să îl reprezinte.
(6) Contestația și cererea de apel se depun la instanța competentă, sub sancțiunea nulității.
(7) Contestațiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor adoptate de către birourile electorale de
circumscripție se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare, de către tribunalul în a cărui rază teritorială se
află circumscripția electorală. Contestațiile privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor de către Biroul
Electoral Central ori de către biroul electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în
afara României se soluționează de către Tribunalul București. Hotărârea dată se afișează, în mod vizibil, la sediul
instanței care a emis-o.
(8) Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța
ierarhic superioară. Apelul se soluționează în termen de 48 de ore de la înregistrare.
(9) Hotărârea pronunțată în apel este definitivă.
Art. 60
(1) După expirarea termenului de depunere a candidaturilor, la care se adaugă termenele prevăzute la art. 59 alin. (1),
(2), (7) și (8), birourile electorale de circumscripție și Biroul Electoral Central încheie câte un proces-verbal prin care
constată rămânerea definitivă a candidaturilor.
(2) Biroul Electoral Central comunică tuturor birourilor electorale de circumscripție candidaturile la nivel național ale
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, în cel mult 24 de ore de la data constatării rămânerii
definitive a acestora.
(3) În cel mult 24 de ore de la data expirării termenului prevăzut la alin. (2), biroul electoral de circumscripție dispune
prefectului întocmirea machetelor buletinelor de vot.
(4) Birourile electorale de circumscripție afișează la sediul lor candidaturile definitive, cu precizarea numelui și
prenumelui, localității de domiciliu, apartenenței politice, profesiei și ocupației candidatului. Candidaturile definitive pot fi
făcute publice prin presă și prin orice mijloace de informare în masă, cheltuielile fiind suportate de cei interesați.
CAPIT OLUL VI: Buletinele de vot și ștampilele de vot
Art. 61
(1) Modelul, dimensiunile și condițiile de tipărire ale buletinelor de vot se stabilesc prin hotărâre a Autorității Electorale
Permanente.
(2) Ordinea în care se tipăresc listele de candidați și candidaturile independente pe buletinul de vot se stabilește de
biroul electoral de circumscripție, prin trageri succesive la sorți: întâi pentru partidele politice parlamentare, alianțele
politice sau electorale ce cuprind cel puțin un partid politic parlamentar și organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale cu grup parlamentar propriu în ambele Camere ale Parlamentului, apoi pentru partidele politice
neparlamentare și alianțele politice ori electorale dintre acestea, apoi pentru organizațiile cetățenilor aparținând
minorităților naționale. Candidații independenți se vor înscrie pe buletinul de vot, în partea finală a acestuia, în ordinea
înregistrării candidaturilor.
(3) Tragerea la sorți se face de către președintele biroului electoral de circumscripție, în termen de 3 zile de la data
rămânerii definitive a candidaturilor, în prezența câte unui reprezentant al tuturor competitorilor electorali din respectiva
circumscripție. Data, locul și ora tragerii la sorți vor fi afișate la sediul biroului electoral de circumscripție, cu 24 de ore
înainte. Absența unui reprezentant al unui competitor electoral nu determină nulitatea tragerii la sorți. Contestațiile
privind rezultatul tragerii la sorți pentru stabilirea ordinii pe buletinele de vot se formulează și se depun pe loc și se
soluționează de îndată de către biroul electoral de circumscripție. Decizia este definitivă.
(4) Pe buletinul de vot se vor imprima patrulatere, paralel între ele, în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de
candidați și candidaturile independente, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control. Patrulaterele se
numerotează de la stânga la dreapta. Paginile se numerotează.
(5) În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima denumirea integrală a partidului politic, alianței
politice, alianței electorale, a organizației cetățenilor aparținând minorității naționale sau, după caz, sintagma "candidat
independent", iar în unghiul din partea dreaptă sus se tipărește, după caz, semnul electoral.
(6) În patrulaterele fiecărui buletin de vot se imprimă listele de candidați. Candidații se identifică pe listă prin prenume,
nume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică,
alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care a depus lista.
Art. 62
(1) Semnele electorale se stabilesc și se depun la Biroul Electoral Central de către fiecare partid politic, alianță politică,
alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile
prezentei legi, cu cel puțin 40 de zile înainte de ziua alegerilor.
(2) Semnele electorale trebuie să se deosebească clar de cele anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași
simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate. Partidele politice, organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale și alianțele politice pot întrebuința, ca semn electoral, semnul permanent cu care s-au
înregistrat juridic.
(3) Semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naționale ale statului român, ale altor state, ale
organismelor internaționale ori ale cultelor religioase. Fac excepție partidele politice care sunt membre ale unor
organizații politice internaționale, acestea putând utiliza semnul organizației respective ca atare sau într-o combinație
specifică.
(4) Semnul electoral folosit de un partid politic, o alianță politică, alianță electorală, organizație a cetățenilor aparținând
unei minorități naționale, înregistrate legal începând din anul 1990, îi aparține de drept dacă l-a folosit primul, respectiv
prima și nu poate fi însușit ori utilizat de alt partid politic, altă alianță politică, alianță electorală ori organizație a
cetățenilor aparținând unei minorități naționale înregistrate ulterior, decât cu consimțământul celor cărora le-a
aparținut, respectiv al partidelor care au alcătuit alianța politică ori alianța electorală inițială.
(5) În cazul în care același semn electoral este solicitat de mai multe partide politice, alianțe politice, alianțe electorale,
organizații ale cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri în condițiile prezentei legi, atribuirea
pag. 16 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 17
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
se va face în beneficiul partidului politic, alianței politice, alianței electorale sau organizației cetățenilor aparținând
minorității naționale care a înregistrat primul, respectiv prima respectivul semn.
(6) Înregistrarea sau respingerea înregistrării semnelor electorale se face de către Biroul Electoral Central, prin decizie,
în cel mult 5 zile de la data depunerii acestora.
(7) Contestațiile privind înregistrarea semnelor electorale se depun în termen de 3 zile de la data expirării termenului
prevăzut la alin. (6) și se soluționează de către Tribunalul București în cel mult 3 zile de la data înregistrării contestației.
Hotărârea Tribunalului București este definitivă și se comunică în cel mult 24 de ore părților și Biroului Electoral Central.
(8) Semnele electorale nu pot fi contrare legii.
(9) Biroul Electoral Central asigură aducerea la cunoștință publică a semnelor electorale a doua zi după data expirării
termenului prevăzut la ultima teză a alin. (7), prin publicarea pe pagina proprie de internet și în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(10) Până la data rămânerii definitive a candidaturilor, Biroul Electoral Central va comunica prefecților semnele
electorale, în vederea imprimării lor pe buletinele de vot.
(11) Candidații independenți nu pot folosi semne electorale.
(12) Alianța politică ori alianța electorală care a participat la alegerile anterioare sub o denumire o poate păstra numai
dacă nu și-a schimbat componența inițială sau dacă niciunul dintre partidele politice care au părăsit alianța nu înaintează
Biroului Electoral Central o adresă în care precizează că nu este de acord ca denumirea respectivă să fie păstrată de
către alianța respectivă în noua sa formă. De asemenea, denumirea respectivă nu poate fi utilizată de o altă alianță
politică sau alianță electorală.
Art. 63
(1) Pentru fiecare circumscripție electorală, buletinele de vot se vor imprima cu litere de aceeași mărime și aceleași
caractere și cu aceeași cerneală în atâtea exemplare câți alegători sunt înscriși în Registrul electoral cu un supliment de
10%. Pentru secțiile de votare organizate pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și
institutele culturale din străinătate, numărul de buletine de vot este stabilit de către Autoritatea Electorală Permanentă,
după consultarea Ministerului Afacerilor Externe.
(2) Pe ștampilele de vot se va inscripționa cuvântul "VOTAT", scris cu majuscule.
(3) Imprimarea buletinelor de vot se asigură de către prefecți, cu avizul Autorității Electorale Permanente. Imprimarea
buletinelor de vot pentru secțiile de votare din străinătate se realizează prin intermediul prefectului municipiului
București. Prefecții răspund ca toate buletinele de vot necesare să fie imprimate cu cel puțin 15 zile înainte de data
alegerilor. Confecționarea ștampilelor birourilor electorale se realizează prin grija prefecților, iar ștampila Biroului
Electoral Central și ștampilele cu mențiunea "VOTAT se confecționează de către Ministerul Afacerilor Interne. Ștampilele
cu mențiunea "VOTAT" se distribuie birourilor electorale prin intermediul prefecților, respectiv al Ministerului Afacerilor
Externe pentru secțiile de votare din străinătate. Ștampilele cu mențiunea "VOTAT" se confecționează cu cel puțin 10
zile înainte de data alegerilor.
(4) În termen de 48 de ore de la data expirării termenului prevăzut la art. 60 alin. (3), prefectul transmite Autorității
Electorale Permanente macheta fiecărui tip de buletin de vot, din circumscripția electorală respectivă, în vederea avizării
conforme a acestora. Dacă macheta buletinului de vot nu respectă modelul stabilit potrivit legii, Autoritatea Electorală
Permanentă va solicita prefectului modificarea acesteia. Avizul de conformitate se emite în cel mult 24 de ore de la
data solicitării.
(5) Președintele biroului electoral de circumscripție afișează copia machetei fiecărui tip de buletin de vot la sediul
biroului electoral de circumscripție, timp de 48 de ore de la data comunicării de către prefect. Dacă numele candidaților,
semnul electoral sau denumirea partidelor politice, a alianțelor politice ori a alianțelor electorale sunt incorect imprimate
sau nu sunt vizibile, competitorii electorali pot solicita biroului electoral de circumscripție modificarea machetei și
tipărirea corectă a buletinelor de vot de către prefect. După acest termen, nicio contestație nu va mai fi admisă.
(6) Buletinele de vot se predau președintelui biroului electoral de circumscripție, care le va distribui, prin intermediul
primarilor, președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu cel puțin două zile înainte de data alegerilor.
Predarea și distribuirea buletinelor se fac în pachete sigilate, pe bază de proces-verbal.
(7) Câte două exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție, se
vor afișa, cu o zi înainte de alegeri, la sediul fiecărei secții de votare.
(8) La cererea scrisă a partidului politic, alianței politice, alianței electorale, organizației cetățenilor aparținând minorității
naționale care participă la alegeri conform prezentei legi sau a candidaților independenți, biroul electoral de
circumscripție va elibera, pentru fiecare, câte două buletine de vot, vizate și anulate.
CAPIT OLUL VII: Campania electorală
Art. 64
Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data desfășurării alegerilor și se încheie în ziua de sâmbătă care
precedă data alegerilor, la ora 7,00.
Art. 65
(1) În campania electorală candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau organizații ale
cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, precum și cetățenii au dreptul să își exprime
opiniile în mod liber și fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte
mijloace de informare în masă.
(2) În timpul campaniei electorale se asigură candidaților, în mod nediscriminatoriu, spații corespunzătoare pentru a se
întâlni cu alegătorii. Spațiile pot fi amplasate la sediul primăriei, în școli, case de cultură, cămine culturale și
cinematografe și se asigură pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.
(3) Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni legii.
(4) Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare, precum și în spațiile din școli în
perioada de desfășurare a cursurilor.
(5) În campania electorală se interzice folosirea mesajelor sau sloganurilor cu caracter discriminatoriu ori a mesajelor
de incitare la ură și intoleranță. În sensul prezentei legi, prin discurs care instigă la ură și la discriminare se înțelege atât
discursul, cât și mesajele de propagandă electorală care incită, promovează ori justifică ura rasială, xenofobia,
antisemitismul, alte forme de ură bazate pe intoleranță sau orice altă formă de discriminare prevăzută la art. 2 din
Ordonanța Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicată.
(6) În campania electorală sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acțiuni de defăimare și învrăjbire religioasă ori
pag. 17 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 18
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
etnică, precum și ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
Art. 66
(1) Campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice și private, trebuie să servească următoarelor
interese generale:
a) ale electoratului, de a primi informații corecte, astfel încât să poată vota în cunoștință de cauză;
b) ale partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților
naționale și candidaților, de a se face cunoscuți și de a-și prezenta platformele, programele politice și ofertele
electorale;
c) ale radiodifuziunilor, de a-și exercita drepturile și responsabilitățile care decurg din profesiunea de jurnalist.
(2) Radiodifuzorii publici și privați sunt obligați să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfășurarea
unei campanii electorale echitabile, echilibrate și corecte pentru toate partidele politice, alianțele politice, alianțele
electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, precum și pentru toți candidații.
Art. 67
(1) În timpul campaniei electorale, informațiile privind sistemul electoral, tehnica votării, calendarul campaniei
electorale, programele politice, opiniile și mesajele cu conținut electoral trebuie să fie prezentate exclusiv în
următoarele tipuri de emisiuni:
a) emisiuni informative - în care pot fi difuzate informații privind sistemul electoral, tehnica votării și activitățile de
campanie ale candidaților; în acest scop durata programată a emisiunii informative poate fi mărită cu cel mult 15
minute;
b) emisiuni electorale - în care candidații își pot prezenta programele politice și activitățile de campanie electorală;
c) dezbateri electorale - în care candidații, jurnaliștii, analiștii și alți invitați pun în discuție programele electorale și temele
de interes public.
(2) În cadrul emisiunilor informative prevăzute la alin. (1) lit. a) este interzisă difuzarea unor informații privind sistemul
electoral și tehnica votării care nu corespund realității.
(3) Emisiunile informative prevăzute la alin. (1) lit. a) difuzate de către posturile de televiziune pot fi traduse în limbajul
mimico-gestual.
(4) Posturile private de radio și de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, pot organiza, în cadrul propriei grile de
programe, emisiuni de tipul celor prevăzute la alin. (1).
(5) Emisiunile prevăzute la alin. (1) nu pot fi considerate publicitate electorală.
(6) Spoturile publicitare de 20-30 de secunde care îndeamnă electoratul să voteze un candidat sau o listă de candidați
pot fi difuzate numai în interiorul emisiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) și c).
(7) Este interzisă cumpărarea de spații de emisie în vederea difuzării de clipuri sau de emisiuni electorale.
Art. 68
(1) Accesul partidelor politice parlamentare, alianțelor politice și alianțelor electorale ale acestora la serviciile publice de
radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. La serviciile publice
naționale de radiodifuziune și de televiziune au acces gratuit partidele politice neparlamentare, alianțele politice și
alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 23 de circumscripții electorale. Timpii de antenă
se acordă după rămânerea definitivă a candidaturilor, trebuie să fie proporționali cu numărul listelor complete de
candidați depuse și se calculează de Societatea Română de Televiziune și de Societatea Română de Radiodifuziune în
termen de 24 de ore de la primirea comunicării datelor transmise de Biroul Electoral Central.
(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de
radiodifuziune și de televiziune, dacă participă la alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe și în
mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv a României.
(3) Până la calcularea timpilor de antenă, conform alin. (1) și (2), partidele politice parlamentare, alianțele acestora și
organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament primesc timpi de antenă
proporțional cu ponderea lor parlamentară.
(4) Accesul partidelor politice, alianțelor politice, alianțelor electorale, precum și al candidaților independenți și al
organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv
de televiziune prin cablu, se face în aceleași condiții tarifare pentru toți competitorii electorali, numai în cadrul emisiunilor
care au caracter electoral, potrivit art. 67.
(5) Este interzisă contractarea de timpi de antenă în scopuri publicitare, pentru și în favoarea participanților la
campania electorala, sau cedarea timpilor de antenă candidaților de către societățile comerciale cu capital public sau
privat, instituțiile publice, organizațiile neguvernamentale sau persoanele fizice.
(6) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, candidații independenți, precum și organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor,
conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune publice și private sau, după caz, studiourilor teritoriale ale
acestora acordarea timpilor de antenă. Solicitările făcute după acest termen nu se iau în considerare.
(7) Timpii de antenă la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv la cele prin cablu, se acordă partidelor
politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale care
participă la alegeri în fiecare din zilele de luni, marți, miercuri, joi și vineri. Fiecare candidat independent are dreptul la
timp de antenă, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, însumate pe întreaga durată a desfășurării campaniei
electorale.
(8) Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei alianțe politice și alianțe
electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale se realizează în
direct sau se înregistrează în proporțiile stabilite de aceștia.
(9) În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete într-o
succesiune care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.
Art. 69
(1) În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție au acces la
posturile publice și private de radiodifuziune și de televiziune numai la emisiunile și dezbaterile electorale, în condițiile art.
66-68.
(2) În perioada campaniei electorale, candidații și reprezentanții partidelor politice aflate în competiție nu pot fi
producători, realizatori sau moderatori ai emisiunilor realizate de radiodifuzorii publici și privați.
pag. 18 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 19
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
Art. 70
(1) Radiodifuzorii publici și privați au obligația de a asigura, prin măsuri tehnice și redacționale, reflectarea campaniei
electorale în mod echitabil, echilibrat și imparțial.
(2) Emisiunile informative se supun obligației de obiectivitate, echitate și de informare corectă a publicului.
(3) Candidații care au deja funcții publice pot apărea în emisiunile informative strict în probleme legate de exercitarea
funcției lor.
(4) În cazul în care în emisiunile informative se prezintă fapte sau evenimente speciale de interes public, pe lângă
punctul de vedere al autorităților trebuie prezentat și un punct de vedere opus.
Art. 71
(1) Emisiunile și dezbaterile electorale trebuie să asigure tuturor candidaților condiții egale în ceea ce privește libertatea
de exprimare, pluralismul opiniilor și echidistanța.
(2) În cadrul emisiunilor electorale, candidații au următoarele obligații:
a) să nu pună în pericol ordinea constituțională, ordinea publică, siguranța persoanelor și a bunurilor;
b) să nu facă afirmații care pot aduce atingere demnității umane sau moralei publice;
c) să probeze eventualele acuzații cu incidență penală sau morala aduse unui alt candidat;
d) să nu incite la ură sau discriminare pe considerente de rasă, religie, naționalitate, sex, orientare sexuală ori etnia.
Art. 72
Realizatorii și moderatorii emisiunilor și dezbaterilor electorale au următoarele obligații:
a) să fie imparțiali;
b) să asigure echilibrul necesar desfășurării emisiunii, oferind fiecărui candidat participant la discuții posibilitatea de
prezentare a opiniilor sale;
c) să formuleze clar întrebările, fără a fi tendențioase sau părtinitoare;
d) să asigure menținerea dezbaterii în sfera de interes a campaniei electorale și a tematicii stabilite;
e) să intervină atunci când, prin comportamente sau exprimări, invitații încalcă dispozițiile art. 65 alin. (5) și (6) și art.
71; în cazul în care invitații nu se conformează solicitărilor, moderatorul poate decide întreruperea microfoanelor
acestora sau oprirea emisiunii, după caz.
Art. 73
Cu 48 de ore înainte de ziua votării sunt interzise:
a) prezentarea de sondaje de opinie sau difuzarea de spoturi de publicitate electorală;
b) invitarea sau prezentarea candidaților în programe, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 74 alin. (4);
c) comentarii privind campania electorală.
Art. 74
(1) Candidații și partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri,
ale căror drepturi ori interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor fapte
neadevărate, beneficiază de drept la replică.
(2) Candidații și partidele politice sau organizații ale minorităților naționale care participă la alegeri, ale căror drepturi ori
interese legitime au fost lezate prin prezentarea în cadrul unui program electoral a unor informații inexacte, beneficiază
de drept la rectificare.
(3) Radiodifuzorii au următoarele obligații privind dreptul la replică și rectificare:
a) să decidă acordarea sau neacordarea dreptului solicitat în cel mult 24 de ore de la primirea unei solicitări formulate în
scris; în situația în care solicitarea se referă la o emisiune difuzată în ultima zi de campanie electorală, decizia trebuie
luată în cel mult 12 ore de la primirea solicitării;
b) să comunice solicitantului, în termenele prevăzute la lit. a), telefonic și/sau în scris, decizia luată; în cazul neacordării
dreptului solicitat, motivele trebuie să fie comunicate solicitantului și Consiliului Național al Audiovizualului;
c) să difuzeze, în cazul în care decide acordarea dreptului solicitat, rectificarea sau replica, în cel mult 48 de ore de la
primirea solicitării; în situația în care emisiunea care face obiectul sesizării a fost difuzată în ultima zi de campanie
electorală, rectificarea sau replica se difuzează în preziua votării;
d) să difuzeze, în cazul în care Consiliul Național al Audiovizualului dă câștig de cauză solicitantului, replica sau
rectificarea în termenul și în condițiile comunicate radiodifuzorului.
(4) În preziua votării, radiodifuzorii trebuie să prevadă în program, imediat după emisiunea informativă de seară, un
spațiu de emisie pentru difuzarea rectificărilor și a replicilor ca urmare a sesizărilor care se referă la emisiunile difuzate
în ultima zi de campanie.
Art. 75
(1) Radiodifuzorii trebuie să asigure înregistrarea emisiunilor destinate campaniei electorale în condițiile stabilite de
Consiliul Național al Audiovizualului.
(2) Înregistrările emisiunilor destinate campaniei electorale trebuie să fie ținute la dispoziția Consiliului Național al
Audiovizualului, pe durata campaniei electorale și timp de 30 de zile după comunicarea oficiată a rezultatelor.
Art. 76
(1) Nerespectarea de către radiodifuzori a dispozițiilor art. 65 alin. (5) și (6), art. 66-75, art. 77 și art. 78 alin. (2)
atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute de Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Faptele se constată și sancțiunile se aplică de către Consiliul Național al Audiovizualului, potrivit Legii nr. 504/2002,
cu modificările și completările ulterioare.
Art. 77
(1) În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conținut electoral, acestea trebuie însoțite de
următoarele informații:
a) denumirea instituției care a realizat sondajul;
b) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul și metodologia utilizată;
c) dimensiunea eșantionului și marja maximă de eroare;
d) cine a solicitat și cine a plătit efectuarea sondajului.
(2) Televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative
pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.
(3) Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute
pe stradă.
pag. 19 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 20
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
Art. 78
(1) Pot efectua sondaje de opinie la ieșirea de la urne institutele de sondare a opiniei publice sau societățile comerciale
ori organizațiile neguvernamentale care au în obiectul de activitate realizarea de sondaje de opinie și care sunt
acreditate de Biroul Electoral Central, prin decizie, în acest sens. Operatorii de sondaj ai acestora au acces, în baza
acreditării instituției pentru care lucrează, în zona de protecție a secției de votare prevăzută la art. 84 alin. (12), fără a
avea acces în interiorul secției de votare.
(2) În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieșirea de la urne, înainte de ora 21,00, ora
României.
Art. 79
(1) Primarii sunt obligați ca până la începerea campaniei electorale să stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru
afișaj electoral și să asigure amplasarea de panouri electorale în cadrul acestora, ținând seama de numărul partidelor
politice, organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțelor politice și alianțelor electorale care declară
că depun liste de candidați, precum și de candidații independenți. Aceste locuri trebuie să fie situate în zone frecventate
de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.
(2) Primarii sunt obligați să monteze cel puțin un panou electoral și în fiecare sat aparținător sau localitate componentă
din unitatea administrativ-teritorială respectivă.
(3) Utilizarea locurilor de afișaj electoral este permisă partidelor politice, alianțelor politice și alianțelor electorale sau
organizațiilor minorităților naționale care participă la alegeri și candidaților independenți.
(4) Este interzisă utilizarea de către un partid politic, o alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori de către un candidat independent a locurilor speciale de
afișaj electoral, astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, o altă alianță politică, alianță
electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori un alt candidat
independent. Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizației a cetățenilor
aparținând minorităților naționale care participă la alegeri ori candidat independent poate aplica numai două afișe
electorale.
(5) Un afiș electoral amplasat în locurile prevăzute la alin. (1) nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latură și 350
mm cealaltă latură, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latură și 250 mm cealaltă latură.
(6) În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afișajul electoral este interzis.
(7) Sunt interzise afișele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al
altui stat.
(8) Primarul, cu sprijinul poliției locale sau cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne, în localitățile unde poliția
locală nu este constituită, este obligat să asigure integritatea panourilor și a afișelor electorale amplasate în locuri
autorizate.
Art. 80
(1) Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în
care funcționează.
(2) Birourile electorale de circumscripție soluționează plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid
politic, unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice, alianțe electorale ori a unui
candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege, precum și plângerile privind
încălcarea prevederilor art. 64, 65 și 79.
(3) Dacă biroul electoral de circumscripție consideră, cu ocazia soluționării plângerii, că este necesară luarea unor
măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.
(4) Împotriva hotărârilor pronunțate de birourile electorale în materia campaniei electorale se poate face contestație în
termen de 48 de ore de la data afișării, care se depune la biroul electoral ierarhic superior. Hotărârea este definitivă.
(5) Soluționarea plângerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se
publică în presă și se afișează în mod vizibil la sediul biroului electoral care le-a emis.
(6) Partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale,
candidații independenți sau primarii, după caz, au obligația de a duce la îndeplinire hotărârile birourilor electorale, în
materia campaniei electorale, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a acestora.
CAPIT OLUL VIII: Votarea
Art. 81
(1) Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de urne etichetate corespunzător pentru alegerea
Senatului, respectiv a Camerei Deputaților, urnă specială, cabine, ștampile cu mențiunea "VOTAT", având în vedere
numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral și respectarea duratei votării prevăzute de lege, Buletinul de vot
introdus în cealaltă urnă decât cea corespunzătoare tipului de alegere este luat în calcul dacă votul este valabil
exprimat.
(2) Cabinele și urnele trebuie așezate numai în încăperea în care se află localul de vot. Cabinele, urnele, ștampilele și
celelalte materiale necesare biroului electoral al secției de votare se asigură de către primarii comunelor, orașelor,
municipiilor și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, împreună cu prefecții.
(3) În preziua votării primarii predau președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare materialele necesare
votării. După preluarea buletinelor de vot, a ștampilelor, a listelor electorale permanente și a celorlalte tipizate necesare
votării, președintele biroului electoral al secției de votare, împreună cu locțiitorul acestuia asigură, cu sprijinul logistic al
primarului, transportul acestora, sub paza personalului structurilor Ministerului Afacerilor Interne, în localul de vot.
(4) Materialele prevăzute la alin. (3) se predau președintelui biroului electoral al secției de votare pe bază de borderou
de predare-primire, cuprinzând felul și numărul de exemplare.
(5) Președintele biroului electoral al secției de votare și ceilalți membri ai biroului electoral al secției de votare trebuie să
fie prezenți la sediul secției de votare, în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligați să verifice materialele
prevăzute la alin. (3). Președintele biroului electoral al secției de votare dispune măsurile necesare pentru asigurarea
ordinii și corectitudinii operațiunilor de votare, precum și îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip
din și de pe clădirea sediului secției de votare.
(6) Președintele va dispune fixarea posturilor de pază în jurul localului de vot.
(7) La plecare, președintele biroului electoral al secției de votare sigilează toate căile de intrare în localul de vot cu
benzi de hârtie, pe care le semnează după ce aplică în prealabil ștampila de control. Este interzisă părăsirea localului de
pag. 20 8/14/2015 : [email protected]
Pagina 21
Legea 208/2015 - forma sintetica pentru data 2015-08-14
vot cu ștampila de control, ștampile cu mențiunea "VOTAT", buletine de vot sau liste electorale.
Art. 82
(1) În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al secției de votare începe la ora 6,00. Președintele biroului electoral
al secției de votare, în prezența celorlalți membri și, după caz, a persoanelor acreditate, verifică urnele, listele
electorale, buletinele de vot și ștampilele, consemnând, în procesul-verbal prevăzut la art. 93, numărul persoanelor
înscrise în listele electorale permanente, numărul pachetelor de buletine de vot, separat pentru Senat și Camera
Deputaților, precum și numărul ștampilelor cu mențiunea "VOTAT". După încheierea acestei operații închide și sigilează
urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.
(2) Pe măsură ce deschide pachetele sigilate, președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe
ultima pagină a fiecărui buletin de vot din acestea.
(3) Votarea începe la ora 7,00 și are loc până la ora 21,00.
Art. 83
(1) Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de
vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua
votării:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;
i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.
(2) Cetățenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscriși în Registrul electoral cu adresa de reședință în
străinătate, își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în străinătate în baza unuia dintre
următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoțite de un document oficial emis de statul străin privind
stabilirea reședinței:
a) cartea de identitate;
b) cartea electronică de identitate;
c) cartea de identitate provizorie;
d) buletinul de identitate;
e) pașaportul diplomatic;
f) pașaportul diplomatic electronic;
g) pașaportul de serviciu;
h) pașaportul de serviciu electronic;
i) pașaportul simplu;
j) pașaportul simplu electronic;
k) pașaportul simplu temporar.
(3) Cetățenii români cu domiciliul în străinătate își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în
străinătate, conform prezentei legi, în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:
a) pașaportul simplu, cu menționarea țării de domiciliu;
b) pașaportul simplu temporar, cu menționarea țării de domiciliu;
c) pașaportul simplu electronic, cu menționarea țârii de domiciliu.
(4) Prin reședință în străinătate se înțelege adresa din străinătate la care persoana fizică declară că are locuința
secundară, alta decât cea de domiciliu, și unde posedă un drept legal de ședere mai mare de 90 de zile. Documentele
care atestă reședința în străinătate se stabilesc de către ministrul afacerilor externe, prin ordin.
(5) Militarii, polițiștii și personalul civil roman din instituțiile sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională
trimiși în misiune în teatre de operațiuni din străinătate își exercită dreptul de vot la orice secție de votare constituită în
țară în care își desfășoară misiunea. Aceștia vor fi înscriși în lista electorală suplimentară de către președintele biroului
electoral al secției de votare și vor vota în baza pașaportului de serviciu.
Art. 84
(1) Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori
reședința, conform prezentei legi. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială
din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției
electorale unde își au domiciliul sau reședința.
(2) Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegător prezintă
actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința operatorului de calculator al biroului electoral al
secției de votare, care înscrie codul numeric personal al alegătorului în Sistemul informatic de monitorizare a prezenței
la vot și de prevenire a votului ilegal.
(3) În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă existentă în secția de votare respectivă,
Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:
a) persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b) persoana care s-a prezentat la vot și-a pierdut drepturile electorale;
c) persoana care s-a prezentat la vot este arondată la altă secție de votare;
d) persoana care s-a prezentat la vot este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reședința în raza
teritorială a secției de votare respective și dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de
reședință;
e) persoana care s-a prezentat la vot și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin.
(4) În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului
ilegal, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului
electoral al secției de votare:
a) oprește de la votare persoana c
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.