Hotărâre a Consiliului Local
Statutul UAT Tutora
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 2,0 MB · modificat pe site: 08.08.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local din 28.01.2022, „Statutul UAT Tutora”, Comuna Țuțora, jud. Iași. Sursa: https://www.comunatutora.ro/wp-content/uploads/2023/08/Statutul-UAT-Tutora.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tutora/90819-statutul-uat-tutora, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
JUDEȚUL IAȘI
COMUNA ȚUȚORA
STATUTUL COMUNEI ȚUȚORA
JUDEȚUL IAȘI
Aprobat prin Hotărârea Consiliului Local al Comunei Țuțora nr. 3 din 28.01.2022
Pagina 2
CAPITOLUL 1
PREZENTAREA GENERALĂ A UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 1
(1) Comuna Țuțora, județul Iași este:
a) persoană juridică de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu;
b) subiect juridic de drept fiscal;
c) titulară a drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea
bunurilor care aparțin domeniului public și privat al acesteia, precum și din raporturile cu alte
persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(2) Comuna Țuțora, județul Iași are sediul social în satul Țuțora, la adresa: strada
Învățător Dumitru Sima Șetraru nr. 45, precum și codul de înregistrare fiscală 4540224.
(3) Însemnul specific al Comunei 'Țuțora, județul Iași este imnul, aprobat prin Hotărârea
Consiliului Local al Comunei Țuțora, al cărui text este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul
statut.
Articolul 2
(1) Comuna Țuțora, județul Iași are reședința în satul Țuțora.
(2) Comuna Țuțora se delimitează din punct de vedere teritorial astfel:
e la Nord - comuna Ungheni;
e laSud - comunele Comarna și Prisecani;
e la Nord-Vest - comuna Holboca;
e la Vest - comuna Tomești;
e laEst - Republica Moldova.
(3) Comuna Țuțora, județul Iași are în componență un număr de 3 localități rurale, care
sunt amplasate după cum urmează:
e Satul Țuțora, reședința Comunei Țuțora;
e Satul Chiperești, situat la 2 km de satul reședință de comună;
e Satul Oprișeni, situat la 3 km de satul reședință de comună.
(4) Potrivit legislației privind amenajarea teritoriului national, Comuna Tuțora, județul
Iași are rangul III.
(5) Prezentarea grafică și descriptivă, respectiv suprafețele intravilanului și extravilanului
comunei Țuțora sunt prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul statut.
Articolul 3
Pagina 3
(1) Comuna Țuțora, județul Iași dispune de o rețea hidrografică formată din: râul Prut și
principalul său afluent, râul Jijia. Pentru protejarea satelor s-a construit canalul Chiperești-
Prut, care preia o parte din excesul de apă, în timpul inundațiilor,
(2) Pe teritoriul Comunei Țuțora, județul Iași se regăsesc o floră și faună diverse.
(3) Comuna Țuțora, județul Iași dispune de o mare diversitate de soluri.
(4) Denumirea și lungimea râurilor, denumirea faunei și florei, precum și tipul solurilor
de pe raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași se regăsesc în anexa nr. 3 la prezentul
statut,
Articolul 4
(1) Prima atestare documentară a Comunei Țuțora, județul Iași a fost într-un act din 5
aprilie 1448.
(2) Evoluția istorică a Comunei Țuțora, județul Iași se regăsește în anexa nr. 4 la
prezentul statut.
Articolul 5
(1) Populația Comunei Țuțora, județul Iași numără 2067 locuitori, conform ultimului
Recensământ al populației și locuințelor din România din anul 2011.
(2) Componența și structura populației Comunei Țuțora, județul Iași, defalcate inclusiv pe
localități componente, se regăsește în anexa nr. 5 la prezentul statut.
(3) Aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în
vederea respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba
lor maternă în relația cu administrația publică locală și cu serviciile deconcentrate.
CAPITOLUL II
AUTORITĂȚILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE LOCALE
Articolul 6
(1) Autoritățile administrației publice locale sunt:
a) Consiliul Local al Comunei Țuțora, județul Iași reprezintă autoritatea deliberativă de la
nivelul Comunei Țuțora. Consiliul Local al Comunei Țuțora, județul Iași este format din 11
membri;
b) primarul Comunei Țuțora, județul Iași, ca autoritate executivă;
c) La nivelul Comunei Țuțora, județul Iași, consiliul local a ales un viceprimar, numele
acestuia fiind Mihăilă Doru.
(2) Apartenența politică a consilierilor locali:
Pagina 4
e Partidul Social Democrat — 8 consilieri;
e Partidul Verde -—2 consilieri;
e Partidul Național Liberal — un consilier.
(3) Constituirea Consiliului Local al Comunei Țuțora, județul Iași s-a constatat prin
Ordinul prefectului județului Iași nr. 268/19.10.2021.
(4) Componența nominală, perioada/perioadele de exercitare a mandatelor aleșilor locali,
precum și apartenența politică a acestora, începând cu anul 1992, sunt prevăzute în anexa nr.
6.a la prezentul statut, respectiv în anexa nr. 6.b la prezentul statut, după caz.
Articolul 7
(1) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi și retrage titlul de
cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Țuțora, județul Iași.
(2) Autoritățile administrației publice locale au dreptul de a conferi certificatul de fiu/fiică
al/a Comunei persoanelor fizice române sau străine pentru Comuna Țuțora, județul Iași.
(3) Criteriile potrivit cărora autoritățile administrației publice locale au dreptul de a
conferi și retrage titlul de cetățean de onoare persoanelor fizice române sau străine, precum și
procedura aplicabilă pentru acordarea titlului și certificatului de fiw/fiică al/a Comunei
Țuțora, județul Iași se regăsesc în anexa nr. 7 la prezentul statut.
CAPITOLUL III
CĂI DE COMUNICAȚII
Articolul 8
(1) Raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași este tranzitată de o rețea rutieră de
transport, potrivit prevederilor Legii nr. 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea I - Rețele de transport, cu modificările și completările
ulterioare.
(2) Rețeaua de transport prevăzută la alin. (1) este formată, potrivit Ordonanței
Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, din drumuri de interes județean și drumuri de interes local, astfel cum
sunt prezentate în anexa nr. 8 la prezentul statut.
CAPITOLUL IV
PRINCIPALELE INSTITUȚII CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ ACTIVITATEA PE RAZA
TERITORIALĂ A COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
Articolul 9
Pagina 5
(1) Rețeaua școlară de la nivelul Comunei Țuțora, județul Iași, potrivit Legii educației
naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, cuprinde numărul total de
unități de învățământ de stat preuniversitar.
(2) Pe raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași își desfășoară activitatea un număr
total de 5 unități de învățământ de stat preuniversitar.
(3) Unitățile de învățământ prevăzute la alin. (1) sunt prezentate în anexa nr. 9 la
prezentul statut.
(4) Comuna Țuțora, județul Iași susține unitățile de învățământ prevăzute la alin. (1)
potrivit prevederilor Legii nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.
Articolul 10
(1) Pe raza teritorială a Comunei uțora, județul Iași își desfășoară activitatea două
instituții de cultură.
(2) Pe raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași se organizează manifestări culturale.
(3) Tipul și denumirea instituțiilor de cultură ori tipul și denumirea manifestărilor
culturale se regăsesc în anexa nr. 9 la prezentul statut.
(4) Comuna Țuțora participă la finanțarea manifestărilor culturale de la bugetele locale,
din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile, contracte cu terții, după
caz, potrivit legii.
Articolul 11
(1) Pe raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași se asigură asistență medicală
profilactică și curativă.
(2) Comuna Țuțora participă la finanțarea activităților de asistență de sănătate publică de
la bugetele locale, din venituri proprii, fonduri externe rambursabile și nerambursabile,
contracte cu terții, după caz, potrivit legii.
(3) Asistența medicală prevăzută la alin. (1) se realizează, dacă este cazul, prin cabinete
medicale ambulatorii ale medicilor de familie și de alte specialități, precum și prin alte unități
sanitare publice și private, după caz.
(4) Lista cu numărul și denumirea unităților prin care se asigură asistența medicală sunt
prezentate în anexa nr. 9 la prezentul statut.
Articolul 12
(1) Pe raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași se asigură servicii sociale definite
potrivit art. 30 din Legea asistenței sociale nr. 292/2011, cu modificările și completările
ulterioare.
Pagina 6
(2) Comuna Țuțora asigură cadrul pentru furnizarea serviciilor sociale prevăzute la alin.
(0).
(3) Lista cu tipul serviciilor sociale asigurate de Comuna Țuțora se regăsește în anexa nr.
9 la prezentul statut.
Articolul 13
(1) Pe raza teritorială a Comunei Țuțora, județul Iași își desfășoară activitatea o asociație
sportivă.
(2) Informații privind asociația sportivă prevăzută la alin. (1) se regăsește în anexa nr. 9 la
prezentul statut.
CAPITOLUL V
FUNCȚIUNI ECONOMICE ALE UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Articolul 14
Principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul
secundar și terțiar, precum și din agricultură sunt prevăzute în anexa nr. 10 la prezentul statut.
CAPITOLUL VI
BUNURILE DIN PATRIMONIUL COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
Articolul 15
(1) Patrimoniul Comunei Țuțora, județul Iași este compus din bunurile mobile și imobile
care aparțin domeniului public și domeniului privat al Comunei Țuțora, precum și din
totalitatea drepturilor și obligațiilor cu caracter patrimonial.
(2) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei Țuțora, întocmit și atestat prin
Hotărârea Consiliului Local nr. 31/31.03.2020, în conformitate cu prevederile art. 289 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și completările ulterioare, se găsește în anexa nr. 11 la prezentul statut.
(3) Inventarul bunurilor aflate în patrimoniul Comunei Țuțora se actualizează ori de câte
ori intervin evenimente de natură juridică și se publică pe pagina de internet a Comunei
"Țuțora, în secțiunea dedicată acestui statut.
Pagina 7
CAPITOLUL VII
SERVICIILE PUBLICE EXISTENTE
Articolul 16
Serviciile comunitare de utilități publice furnizate la nivelul Comunei Țuțora, județul Iași
sunt, după caz:
a) serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, furnizat de SC APAVITAL SA
IAȘI;
b) serviciul public de salubrizare, furnizat de: SC SALUBRIS SA IAȘI și SC EDIL
INDUSTRY SRL IAȘI;
c) serviciul public de iluminat.
Articolul 17
Transportul și distribuția energiei electrice de pe raza teritorială a Comunei Țuțora,
județul Iași sunt furnizate de SC ENEL ENERGIE SA.
CAPITOLUL VIII
ATRIBUIREA ȘI SCHIMBAREA DENUMIRILOR DE STRĂZI, PIEȚE ȘI DE
OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC LOCAL
Articolul 18
(1) Comuna Țuțora, județul Iași atribuie sau schimbă denumirile de străzi, piețe și de
obiective de interes public local, precum și pentru obiective și instituții de interes local aflate
în subordinea sa, cu respectarea prevederilor Ordonanței Guvemului nr. 63/2002 privind
atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu
modificările și completările ulterioare.
(2) În situația în care, prin proiectele de hotărâri ale consiliilor locale, se
propune
atribuirea ca denumire a unor nume de personalități ori evenimente istorice, politice, culturale
sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri, aceste hotărâri vor putea fi
adoptate numai după ce au fost analizate și avizate de comisia de atribuire de denumiri
județeană, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvemului nr. 63/2002 privind
atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu
modificările și completările ulterioare.
(3) Schimbarea denumirilor instituțiilor publice și a obiectivelor de interes județean, se
face prin hotărâre a consiliului județean, cu avizul consiliului local pe al cărui teritoriu
Pagina 8
administrativ sunt amplasate instituțiile și obiectivele în cauză, în conformitate cu prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 48/2003, cu modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL IX
SOCIETATEA CIVILĂ, RESPECTIV PARTIDELE POLITICE, CULTELE ȘI
ORGANIZAȚIILE NONGUVERNAMENTALE CARE ÎȘI DESFĂȘOARĂ
ACTIVITATEA ÎN COMUNA ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
Articolul 19
(1) Comuna Țuțora, județul Iași realizează un cadru de cooperare sau asociere cu
organizații neguvernamentale, asociații și cluburi sportive, instituții culturale și artistice,
organizații de tineret, în vederea finanțării și realizării unor acțiuni sau proiecte care vizează
dezvoltarea comunității.
(2) Comuna Țuțora, județul Iași acordă o atenție deosebită proiectelor culturale și
educative cu caracter local, regional, național, european și internațional, care se încadrează în
strategia de dezvoltare a unității administrativ- teritoriale.
(3) Comuna Țuțora, județul Iași poate acorda finanțări nerambursabile de la bugetul local,
în baza Legii nr. 350/2005 privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice
alocate pentru activități nonprofit de interes general, cu modificările și completările
ulterioare.
Articolul 20
(1) Pe teritoriul Comunei Țuțora, județul Iași își desfășoară activitatea 3 partide politice,
înființate în condițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
(2) Lista partidelor politice care își desfășoară activitatea în Comuna Țuțora, județul Iași
se găsește în anexa nr. 12 la prezentul statut.
Articolul 21
(1) În Comuna Țuțora, județul Iași își desfășoară activitatea cultul ortodox.
(2) Lista cu denumirile lăcașelor aparținând cultului ortodox prevăzut la alin. (1) se
regăsește în anexa nr. 12 la prezentul statut.
CAPITOLUL X
PARTICIPARE PUBLICĂ
Articolul 22
Populația din Comuna Țuțora, județul Iași este consultată și participă la dezbaterea
problemelor de interes local, astfel:
Pagina 9
a) prin intermediul referendumului local, organizat în condițiile legii;
b) prin intermediul adunărilor cetățenești organizate pe sate;
c) prin dezbaterile publice asupra proiectelor de acte administrative;
d) prin participarea la ședințele consiliului local;
e) prin alte forme de consultare directă a cetățenilor, stabilite prin regulamentul de
organizare și funcționare al consiliului.
Articolul 23
(1) În funcție de obiectul referendumului local, modalitatea de organizare și validare a
acestuia se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 3/2000 privind organizarea și
desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare sau ale Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, după caz.
(2) Referendumul local se poate organiza în toate satele componente ale comunei ori
numai în unele dintre acestea.
CAPITOLUL XI
COOPERARE SAU ASOCIERE
Articolul 24
Comuna Țuțora, județul Iași se asociază sau cooperează, după caz, cu persoane juridice de
drept public sau de drept privat române sau străine, în vederea finanțării și realizării în comun
a unor acțiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local cu respectarea prevederilor
art. 89 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările
ulterioare.
Articolul 25
(1) Comuna Țuțora, județul Iași aderă la asociații naționale și internaționale ale
autorit. ilor administrației publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
(2) Lista cu denumirea înfrățirilor, cooperărilor sau asocierilor încheiate de Comuna
“Țuțora, județul Iași se regăsește în anexa nr. 13 la prezentul statut.
Articolul 26
Programele, proiectele sau activitățile, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul
local, prin care se promovează/consolidează elemente de identitate locală de natură culturală,
istorică, obiceiuri și/sau tradiții, se regăsesc în anexa nr. 14 la prezentul statut.
Pagina 10
CAPITOLUL XII
DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE
Articolul 27
Anexele nr. 1-14 fac parte integrantă din prezentul statut.
Articolul 28
Orice modificare care are ca obiect modificarea Statutului Comunei Țuțora, județul Iași
sau a anexelor acestuia se realizează numai prin hotărâre a autorității deliberative.
Articolul 29
Anexa nr. ll la prezentul statut se actualizează ori de câte ori intervin evenimente de
natură juridică,
Articolul 30
Prezentul statut și anexele acestuia, cu excepția celei prevăzute la art. 29 se actualizează,
în funcție de modificările și completările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora,
cel puțin o dată pe an.
Pagina 11
ANEXA Nr. 1
la statut
IMNUL COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
Imn pentru Țuțora
Autor: Victor Ignat
„Maica Domnului - ne naște și ne crește,
„Sfântul Nicolae ” - ni-l pavăză mereu! ..
Jijia imașul nostru-l înverzește,
Domnul Ștefan cel Mare e străbun cu slavă,
Care Apăra Soroca și Hotin...
Apăra Chilia și Cetatea Albă,
Pe oșteni călindu-i cu-al său har divin!...
Refrenul:
Vrem să fim ca Domn Ștefan -
Sfânt să apărăm credința;
A fost Domn, a fost Oștean....
Ne-a-nălțat în slăvi ființa!...
Podul - ca un brâu [esut,
Se-ntindea de la Țuțora,
EI unea maluri de Prut,
Neam cu Neam să-ncingă Hora...
Azi noi podul nu-l avem, nu avem nici punte
Ca să treacă frații de pe mal pe mal...
Dar iubirea noastră este ca un munte,
Care nu se-neacă sub orice val...
Pagina 12
Oameni din 3 sate avem în comună:
Chiperești, Țuțora și plus Oprișeni...
Vrem să [ăurim noi o viață mai bună...
Vrem să fim noi demni de străbunii - oșteni..
Refrenul:
Vrem să fim ca Domn Ștefan -
Sfânt să apărăm credința;
A fost Domn, a fost Oștean!...
Ne-a-nălțat în slăvi ființa!...
Podul - ca un brâu țesut,
Se-ntindea de la Țuțora,
EI unea maluri de Prut,
Neam cu Neam să-ncingă Hora!... /BIS
Pagina 13
ANEXA Nr. 2
la statut
PREZENTAREA GRAFICĂ ȘI DESCRIPTIVĂ,
RESPECTIV SUPRAFEȚELE INTRAVILANULUI ȘI A EXTRAVILANULUI
COMUNEI ȚUȚȚORA, JUDEȚUL IAȘI
ACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA _TUTORA
Pi 1% NTA, IALITATI
Conform datelor rezultate în urma măsurătorilor efectuate de către SC MEGABIZ SRL
Vaslui, precum și a datelor furnizate de OCPI Iași, intravilanul existent are o suprafață de
401,0557 ha.
În componența intravilanului existent intră toate localitățile aflate teritoriul
pe
administrativ al comunei.
Suprafața actuală a teritoriului intravilan se prezintă în tabelul de mai jos:
Tabel — Suprafața actuală a teritoriului intravilan
Pagina 14
Denumire localitate Intravilan existent
crt, ha
1. Țuțora 176,5198
2. Chiperești 65,3432
3. Oprișeni 104,7539
q. Trup izolat — platforma ecologică 544388
Total intravilan 401,0557
Pagina 15
ANEXA Nr. 3
la statut
HIDROGRAFIA, FLORA, FAUNA ȘI TIPUL SOLURILOR
DE LA NIVELUL COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
1. Hidrografia Comunei Țuțora, județul Iași este reprezentată, după caz, de următoarele râuri:
a) Râul Prut;
b) Râul Jijia.
II. Flora Comunei Țuțora, județul Iași este reprezentată, în principal, de următoarele:
* zona forestieră. caracteristică sectoarelor înalte de podiș din sud, fiind reprezentată
prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai
înalte, limitei inferioare a fagului;
* zona de silvostepă. caracteristică câmpiei colinare, unde climatul este de un
continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii. Vegetația
naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști,
puternic transformate și modificate antropic.
III. Fauna care trăiește pe teritoriul Comunei Țuțora, județul Iași este caracteristică pădurilor,
silvostepei — stepei și luncilor, precum și o faună acvatică. Fauna include specii de interes
cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a.
IV. Solurile Comunei Țuțora, județul Iași sunt de tip cernoziomuri, soluri brune și aluviale.
Pagina 16
ANEXA Nr. 4
la statut
DATELE PRIVIND ÎNFIINȚAREA COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI,
PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ, PRECUM ȘI EVOLUTIA ISTORICĂ
Pe malul drept al Prutului, la est de fosta capitală a Țării Moldovei, orașul Iași, în
pitoreasca luncă a râului, se află străvechea localitate Țuțora. Neîndoielnic, este vorba de o
rămășiță a vechii vame, sat, târg și oraș, situat în epoca medievală pe ambele părți ale
bătrânului fluviu (pe partea stângă a Prutului așezarea se întindea de la marginea sudică a
Ungheniului actual până la Valea Mare).
Investigațiile de teren, deocamdată destul de sărace, efectuate pe teritoriul fostei
localități, cât și în împrejurimi, relevă o populare a locului încă din prima epocă a pietrei,
apoi și în celelalte etape ale epocii respective, ajungându-se ulterior ca locul să fie populat în
perioada nouă a pietrei, în precucuteni (prima jumătate a mil. IV), continuându-se cu
eneoliticul, cultura Cucuteni-Tripolie, după care a urmat epoca de tranziție la bronz și bronzul
târziu, cultura Nouă.
Pe malul de vest al Prutului, la Chipirești, la Holboca, în Lunca Țuțorii, în perimetrul
localității însăși, dar și la est de râu, pe teritoriul satelor Buzduganii de Sus și Valea Mare, s-
au găsit numeroase vestigii din epoca fierului, Hallstatul timpuriu și La Tene, secolele XII-II
î.Hr. Pe aceeași vatră a satului, pe partea stângă a Prutului, au fost depistate numeroase
fragmente ceramice de pe câteva așezări antice târzii, cultura Sântana de Mureș-Cerneahov,
secolele III-IV d.Hr., iar pe malul opus s-au descoperit urme ale unei așezări din epoca
feudalismului timpuriu, secolele VIII-IX, de tip Dridu, precum și din veacurile XV-XVIII,
dovedindu-se astfel locuirea intensă aici din timpuri imemoriale.
1. Întemeierea
Întemeierea Țuțorii nu a fost întâmplătoare. Locul oferea mari oportunități pentru
practicarea agriculturii (fertila luncă a Prutului fiind bogată în pământ arabil și pășune), cât și
pentru comunicare, cea din urmă premisă fiind caracteristică regiunii încă din antichitate,
șesul Prutului constituind o importantă arteră de circulație ce lega porturile Mării Negre cu
adâncul teritoriului getic.
După instituirea dominației tătărești, în anii 1241 și 1242, asupra teritoriului dintre
Carpați și Nistru, vedem regiunea străbătută de Marele Drum Comercial Tătăresc. Mărfurile
orientale erau preluate din porturile nordice ale Mării Negre, străbăteau ținuturile tătărești,
urmând cursul Nistrului în sus. De la Tighina, o arteră a acestuia se desprindea, îndreptându-
se spre vest, de-a lungul Bâcului, trecând pe la Rădenii Vechi și Rezina, de unde cobora spre
Prut. O altă ramură a aceleiași rute venea încoace pe la Lăpușna. Joncțiunea se făcea la
Țuțora, după care se mergea spre nord, trecându-se prin Iași și Suceava, de unde o parte din
Pagina 17
mărfuri plecau spre Halici, Podolia și Polonia, ajungând tocmai la Marea Baltică. De acolo,
pe acest vestit „drum tătăresc" sau „al Levantului”, devenit după întemeierea Țării Moldovei
«moldovenesc», se întorceau spre Caffa, Cetatea Albă și Chilia caravane încărcate cu cereale,
vin, sare, ceară, miere, urmate de turme, cirezi și herghelii. De-a lungul întregului itinerar se
observă o aglomerare de sate, iar așezările străbătute cunosc o evoluție economică
ascendentă.
Apropierea imediată de târgul Iași, cât și așezarea la un vechi vad al Prutului, a făcut
ca respectiva arteră comercială să treacă pe la Țuțora, probabil până la formarea Țării
Moldovei, iar statutul de vamă să-i fie acordat încă de cei dintâi voievozi, fapt care
a
determinat, mai târziu, evoluția locului în unul din cele mai importante centre economice,
strategice și administrative medievale așezate pe râul Prut.
2. "Toponimia și primele atestări
Originea numelui Țuțora este incertă. Constantin G. Giurescu presupune că ar putea
proveni de la o persoană . De aceeași părere este și cercetătorul D. Ciurea, spunând,
cu
referire la un document din 1471, că ar fi vorba de un oarecare Țoțor.
Istoricul A. Boldur, căutând să argmenteze etimologia denumirii Brodnicilor, a
neamului care a populat regiunea la începutul veacului XII, crede că Brodi sau Brudi ar fi fost
denumirea inițială a Țuțorii, interpretând astfel greșit aceeași sursă de la Ștefan cel Mare din
1471, în care locul apare menționat prin sintagma „u Cocori ni brody”
.
În ce ne privește, suntem de părere că toponimul în cauză denotă caracteristică
o a
locului, cuvântul „țuțuroi” însemnând în graiul popular șiroi de apă sau chiar nămol.
Tocmai pentru rolul avut în trecutul Moldovei, dar mai ales al zonei în care se află,
cronicile l-au consemnat frecvent. Prima sa atestare documentară se conține într-un act
din 5 aprilie 1448. După cum era de așteptat, statutul inițial sub care este cel de vad
apare și
vamă domnească la trecerea Prutului, în calea amintitului drum comercial. Mențiunea este
prilejuită de scutirea de vamă «la vadul de la Țuțora», acordată mănăstirii Pobrata de către
domnitorul Petru Aron, unchiul lui Ștefan cel Mare.
Același domnitor, la 25 august 1454, facilita din nou trecerea vamei la «Vadul
Țoțorii» călugărilor de la mănăstirea Moldovița.
Un privilegiu asemănător acorda Ștefan cel Mare mănăstirii «Înălțarea Domnului» de
la Neamț. La 1 aprilie 1470, cele trei măji (pescari) ale acesteia urmau să nu plătească vamă
nicăieri, «nici la Țuțora».
În fine, la 15 august 1471, marele voievod acorda o altă scutire de vamă mănăstirii
Pobrata.
Cu siguranță, alături de vechiul târg al Iașului, Țuțora a jucat un rol important destul
de timpuriu în popularea regiunii, satele fiind atrase de oportunitățile economice oferite de
ea,
dar și de Marele Drum care trecea prin regiune. După cum reiese din câteva relatări din
- una
Pagina 18
23 iulie 1557, alta din 10 mai 1582 - a evoluat în așezare rurală.
Adevărata sa evoluție economică s-a produs însă odată cu stabilirea definitivă - la
mijlocul secolului al XVI-lea - a capitalei țării la Iași. Acum domnitorii constată că Țuțora
este importantă strategic pentru cetatea de scaun. Ea este amplasată geografic la gura unui
larg defileu, care, din partea de răsărit, asigură accesul spre capitală. De aici, de pe șleahurile
Prutului, a Culii și Lăpușnii, se abăteau de obicei năvălirile tătare, turcești și căzăcești. De
aceea, Țuțora, cu marea sa câmpie, capabilă să găzduiască însemnate contingente militare și
așezată la poarta de dealuri Cristești- Tomești, este transformată în braniște domnească (de la
slavonul braniti, a împiedica, a opri), adică opritură, loc menit adunării celor trebuincioase
întreținerii curții domnești.
De asemenea, locul este prielnic în aspect natural. Apa Prutului are calități curative,
iar imensa câmpie este umedă și deci favorabilă atât pășunatului, cât și agriculturii, în
general.
Farmecul acesta, bunăoară, îl copleșesc pe călătorul italian Cornelio Magni, care
relata la 1672 că «Pentru primirea sultanului (domnitorul moldovean - n.n.) a ales o câmpie
Jăcută anume pentru acest scop, alcătuind un mare amfiteatru rotund, cu un diamentru de
aproximativ douăzeci de mile în lungime și înconjurată de dealuri line, având în spate munți
înalți. Era scăldată de râul Prut care, curgând în albia sa destul de regulată, uda una din
laturile ei. Pe această pajiște întinsă, iarba era tot atât de verde în luna august ca în Italia în
luna mai... Această frumoasă câmpie oferea o bună pășune pentru toți caii întregii armate».
Datorită priveliștii pitorești, dar și pentru poziționarea sa strategică, curtea domnească
a decis să transforme Țuțora în loc de refugiu pe timp de pace, cât și atunci când asupra
capitalei se abăteau diferite pericole: războaie sau epidemii, așa cum s-a întâmplat, de
exemplu, pe timpul lui Gheorghe-vodă Ghica, în 1737, când domnitorul își muta curtea la
“Țuțora «pentru a se feri de ravagiul ciumei din Iași», iar în vara anului următor «ca să se mai
răcorească de boală».
Prin urmare, un pas următor întreprins de domnie întru organizarea Țuțorii a fost
instituirea aici a unei reședințe domnești temporare.
3. Oraș domnesc de negoț și popas
O primă relatare în acest sens o face cronicarul Grigore Ureche, care susține că, în
septembrie 1552, boierii țării l-au asasinat pe domnitorul Ștefan-vodă, fiul lui Petru Rareș,
aflat «la podul de la Țuțora».
În sprijinul aceleiași afirmații vine și mulțimea de documente emise aici, începând cu
a doua jumătate a secolului al XVI-lea, în special pe timpul lui Petru Șchiopul.
Aflarea în calea Marelui Drum Comercial, statutul de vamă și vad, de braniște și
reședință domnească, fac locul atrăgător pentru meșteșugarii și negustorii care au legătură
directă cu transportul. Aici vin sătenii din împrejurimi pentru a-și vinde produsele,
Pagina 19
domnesc, constituind proprietatea acestuia.
În privința Țuțorii, o atare relație este indiscutabilă, fiind certificată chiar
existența sa
de cele dintâi documente referitoare la trecutul său.
Astfel, târgul sau orașul era supus total domniei. Voievodul asigura locuitorilor urbei
liniștea și posibilitatea de a face negoț pe o suprafață mai mare. În schimb, orășenii plăteau
diferite dări și îndeplineau anumite lucrări în folosul domniei.
Trăitorii târgurilor moldovene nu au fost doar negustori și meșteșugari, mai ales în
faza incipientă a așezărilor respective, ci și agricultori; ei cultivau pământul,
aveau prisăci,
iazuri, vii, păduri, mori, creșteau, îndeosebi, animale ș.a. De aceea, în afară de vatră, orașul
poseda mult pământ agricol care constituia „hotarul“ său.
Pe lângă „hotar" însă, deoarece aici exista o reședință temporară domnească, Țuțora
mai avea și „ocol", din care făceau parte mai multe sate vecine. La fel ca și târgul, "satele de
ocol" erau proprietăți domnești și, prin urmare, erau supuse târgului prin voința domniei,
depinzând de curtea domnească de aici. Locuitorii lor trebuiau să facă aprovizionarea acesteia
cu cele necesare: alimente, furaje, să îndeplinească lucrări de construire și întreținere
a
clădirilor, prisăcilor, iazurilor, să îndeplinească transporturi etc.
Ocolul Țuțorii este amintit pentru prima oară într-un act de danie de la Constantin-
vodă Movilă, datat cu 30 august 1611. Documentul surprinde momentul când domnitorul
scotea „satul Dănășenii (Dănuțenii), ce a fost ascultător de ocolul târgului Țuțora” din
componența ocolului, donându-l „pentru slujbă credincioasă” lui Toader stolnic.
La fel proceda și Vasile-vodă Lupul în anul 1644, scoțând din „ocolul Țuțorii” seliștea
Ursăști pe Prut, dăruind-o lui Andoca.
Acestea sunt singurele surse care amintesc de ocolul Țuțorii. Importanța lor constă în
faptul că ele permit să întrevedem, cu destulă exactitate, mărimea teritorială a respectivei
structuri. În acest sens, credem că Țuțora a avut, la început, un ocol de mic în
neobișnuit
comparație cu alte structuri similare.
De regulă, numărul satelor unui ocol în epoca medievală a variat între 12 și 17. La
începutul secolului XVII însă ocolul Țuțorii nu cuprindea mai mult de 3-4 localități, căci
așezările pe care cei doi domnitori le scoteau din componența ocolului la 1611 și 1644,
Dănuțenii și Ursăștii (Valea Mare), nu numai că erau vecine imediate ale acestuia, dar
constituiau și limitele de nord și, respectiv, de sud ale ocolului în cauză. Mai sus de Dănuțeni,
pe Prut, începând cu Ciureștii și Unghenii, urmau satele răzășești. La sud, mai jos de Ursăști,
erau Dăienii și Morenii, ca și Țuțora, posesiuni domnești ascultătoare de Morile din Iași. La
est, toate sate răzășești, iar la vest exista marele ocol domnesc al orașului Iași. Astfel,
Ursăștii, Dănuțenii și Țuțora însăși au fost localitățile cuprinse inițial în fostul ocol al acestui
târg.
Numărul limitat de așezări incluse în ocolul respectiv se datorează, credem, atât
Pagina 20
cumpărând în schimb unelte de lucru și alte mărfuri de care au nevoie. Țuțora devine
atractivă economic, sporind astfel popularea așezării. Sunt premise care, la răscrucea
vecurilor XV-XVI, au determinat evoluția vechii vame și trecătoare la Prut în calitate de târg
(torg, în slavă însemnând așezare sau loc unde se făcea schimbul de mărfuri) în Evul Mediu.
Noțiunea în cauză este, de fapt, sinonim a celei de oraș. În orice caz, în privința Țuțorii,
aceste două noțiuni, în diferite documente, se interferează.
Dacă datele oferite de matricolele universității din Krakowia (Polonia) sunt exacte,
atunci existența orașului Țuțora poate fi constatată deja în veacul al XV-lea, între anii 1405-
1503, pe când în cadrul acestei instituții, printre 18 studenți originari din orașele Moldovei,
figura și un «lohannos Stanislai de Thutzora» (Tuțora).
Cu siguranță, orașul Țuțora exista în anul 1606, când îl vedem figurând în Catastiful
orașelor moldovene, alcătuit de Miron Costin, consemnare care ne face să credem că e
apogeul dezvoltării sale ca centru urban.
Pe harta lui Reichersdorf, întocmită în a doua domnie a lui Petru Rareș (1527-1538),
localitatea apare în calitate de târg. E adevărat că acesta o numește «Lastiy, dar lucrul poate fi
ușor înțeles pentru epoca medievală, când, din deficiențe de cunoaștere a limbii, asemenea
confuzii par aproape firești.
O carte de danie de la Constantin-Vodă Movilă însă este cât se poate de precisă când
constată existența «târgului Țuțora» la 11 august 1611. Se pare că documentul care face o
atare mențiune este și ultimul, căci niciodată ulterior nu vom mai întâlni așezarea fixată cu
statutul de «târg».
Într-o relatare din anul 1661 însă, emisarul turc Evlia Celebi, aflându-se în trecere prin
Moldova, vorbește de existența Comunei Țuțora. Descrierea călătorului este cea mai
completă și, deocamdată, singura în măsură să ofere o imagine cât de cât proximă în privința
Țuțorii medievale.
Astfel, spune călătorul turc: «Negustorii și călătorii veniți din orașul Iași, cât și cei ce
se îndreaptă într-acolo, poposesc în acest orășel. Deoarece acest oraș se află pe malul râului
Prut, după un obicei din vechime, aici se percep toate plățile vamale... În timpurile vechi,
acest orășel Tuțora, a fost oraș porhar... Actualmente, aceasta este o așezare, asemănătoare
unui orășel. Aici sunt o sută de case, două biserici și circa 50 de băcănii».
Se poate înțelege, prin urmare, din cele afirmate mai sus, că orașul Țuțora a fost o
certitudine, pe care călătorul ture o constată la mijlocul veacului al XVII-lea.
4. Organizarea: hotarul și ocolul Țuțorii
Evoluția Țuțorii de la statutul de vad și vamă la cel de așezare urbană, în mod sigur a
trebuit să fie asigurată, pe lângă condițiile deja amintite, de o organizare administrativă și
economică corespunzătoare. Această sarcină a revenit în mare parte domnitorului, căci, lucru
știut, toate târgurile și orașele moldovene în epoca medievală au fost așezate pe pământ
Pagina 21
caracterului temporar de reședință domnească pe care a avut-o Țuțora, cât și aflării sale în
imediata vecinătate a reședinței de bază domnești, orașul Iași, cu ocolul său deja amintit.
5. O'identitate firească
În aceeași ordine de idei, la fel de importantă ni se întinderea Țuțorii ca
pare așezare
umană.
Fapt e că cele dintâi documente referitoare la trecutul Țuțorii nu conțin mărturii clare
despre amplasarea sa, acestea amintind doar o formulă generală — „Țuțora pe Prut”. Când
vorbim însă de așezarea concretă a localității, avem în vedere, în primul rând, amplasarea
acesteia în raport cu râul Prut.
În acest sens, cercetări recente privind istoria localităților de cursul Prutului
pe
mijlociu arată că amplasarea lor pe ambele maluri ale râului a fost o realitate aproape
axiomatică. Tocmai de aceea, reieșind din firescul situației, numeroase surse scrise nici nu au
recurs la detalieri de dislocare, limitându-se la sintagma generală „pe Prut”. Excepții au fost
doar cazuri speciale de hotărnicie sau precizare a hotarelor satelor, când situația a impus
asemenea concretizări.
Un hrisov de la Mihai-vodă Racoviță, care descria exact desfășurarea moșiei “Țuțora în
anul 1720, nu lasă niciun dubiu în privința așezării localității pe ambele părți ale Prutului.
Aceeași situație este prezentată de un document de la Grigore Ghica-vodă din 1738.
Mai mult, unele surse documentare lasă să se înțeleagă că pe aceeași moșie au existat,
concomitent, pe partea dreaptă a Prutului - vatra satului Țuțora, iar pe cea stângă - cea a
târgului sau orașului Țuțora. Printre asemenea relatări se numără și cea deja amintită, a
călătorului ture Evlia Celebi din anul 1661, care după ce arată că de la Iași a ajuns „la un
mare râu Prut”, pe malul căruia „se află satul Țuțora bine aranjat", cu „o mare mănăstire”,
...,
unde „toți necredincioșii care vin din ținuturile căzăcești, se opresc, deoarece la acest sat
există trecătoarea peste râu", emisarul spune că pârcălabul nu le-a permis să poposească aici,
obligându-i îndată să traverseze fluviul, unde se află „orașul 'Țuțora”, despre care notează
scurt, dar plastic, că acesta este lipsit de faima sa de altădată și că „Până în timpul de față
(1661 n.n.) aici se văd clar rămășițele palatelor dărâmate, mănăstirilor, piețelor și străzilor".
O altă însemnare aparține Principelui Iacob Sobieski, care, în calitate de însoțitor al
regelui polon în campania militară din anul 1686 în Moldova împotriva turcilor, nota astfel
itinerarul parcurs de armata polonă: "Marți, 13 august ne-am oprit la Zagarancea,
..., pe
Prut. Miercuri, 14 august, am pornit dimineața, ne-am oprit la Tuțora... Vineri, 16 august,
regele a trecut pe celălalt mal de cum s-a luminat și a pornit spre Iași... Sâmbătă 17 august,
dimineața, regele a trecut din nou râul și s-a întors la Țuțora”.
În aceeași ordine de idei se înscriu și câteva relatări din care desprindem că la
Țuțora a
existat și un depozit domnesc la începutul veacului al XVIII-lea, era menționat un Ali Aga,
păzitor al „hambarului celui împărătesc de la Țuțora”. Existența hambarului domnesc la
Pagina 22
“Țuțora este atestată și în 1738.
La rândul său, un călător ture prin Moldova anului 1740, susținea că „Pe drumul din
Iași spre Ilotin, pe malul Prutului, se află Țuțora - hambarul de grâne a armatei otomane.
Acolo sunt adimate rezervele de făină cumpărate din Rumelia și regiunea Dunării. La Țuțora
sunt aduse pe apă...".
Un cronicar din secolul XVIII, referindu-se la venirea vizirului turc în Moldova la
1715, era mai precis în detalii privind dislocarea acelui depozit, arătând că demnitarul ”...au
trecut pe la Iași și au trecut pe la Țuțora, pe cea parte de Prut (pe partea stângă - n. n,), la
hambar, și au mersu la domnul și sau împreunat”, lucru din care se poate înțelege cu ușurință
amplasarea târgului omonim pe malul stâng al Prutului, așa cum îl fixa în notele sale Evlia
Celebi la mijlocul veacului al XVII-lea.
Această certitudine este susținută și de unele surse cartografice, între care amintim de
harta lui Dimitrie Cantemir, de cea a geografului francez 1. B. d'Anville, întocmită în a doua
jumătate a secolului al XVIII-lea, cât și de harta unui anonim german de pe la 1730, pusă în
circuitul științific de I. Lepsi în anul 1933.
De asemenea, nu este mai puțin important să se observe că în a doua jumătate a
secolului al XVIII-lea, după ce vechiul târg decăzuse, pe locul lui se constata satul Țuțora
Veche, apelativul din urmă venind să constituie nimic altceva decât o reminiscență a așezării
urbane de altădată, în timp ce localitatea omonimă de pe partea opusă a Prutului începu să fie
numită Țuțora Nouă, lucru convențional, căci, de fapt, ambele așezări aveau o vârstă identică.
6. În bătaia focului și a jafurilor
Mai sus, am văzut o serie de premise care au contribuit la evoluția Țuțorii de la simplu
vad, la vamă, apoi așezare rurală și, în sfârșit, reședință domnească, cu toate atribuțiile ce
reies dintr-un asemenea statut.
Sigur, aceste condiții au avut o influență benefică nu numai asupra locului, dar și a
zonei în genere, ele contribuind, așa cum s-a spus deja, prin dezvoltarea schimbului de
produse dintre localnici și călătorii care străbăteau marele drum, la o prosperare economică,
și, prin urmare, la o creștere demografică în regiune. Cum însă orice lucru, pe lângă aspecte
pozitive are și părți negative, la fel și aceste împrejurări, care au dat naștere uneia dintre
puținele așezări urbane aflate pe Prut de-a lungul istoriei, au condiționat, în virtutea unor
împrejurări nefaste ale timpului, decăderea și, până la urmă, dispariția târgului medieval
“Țuțora.
Fără îndoială, evoluția ascendentă a localității s-a produs atâta timp cât Țara Moldovei
a avut parte de pace. Odată însă cu intensificarea - la răscrucea secolelor XVI-XVII - a
tendinței de întărire a dominației otomane în Țările Române, cu pătrunderea tătarilor nogai în
Bugeac și a înăspririi luptei acestora cu polonii și cazacii zaporojeni, situația țării s-a
înrăutățit. În consecință, din cauza pericolului constant, „Drumul moldovenesc" se transformă
Pagina 23
în itinerar de jaf și război, periculos deci circulației mărfurilor. De aceea, călătorii nu-l mai
urmează obligatoriu, ci sunt nevoiți să-și devieze direcția. Astfel, ei nu mai coboară spre
Chilia și Cetatea Albă direct de la Țuțora în jos, pe la Lăpușna, ci merg răsărit, la
spre pe
Rezina, de-a lungul râului Bâc, trecând pe la Chișinău și Tighina, de unde apucă calea
porturilor amintite și a Crimeii. Acum, din aceiași cauză, decade și celălalt târg, Lăpușna,
așezat pe linie cu târgul Țuțora în direcția sud-est, iar lunca Prutului se transformă, pentru
mai bine de două secole, în „șleah al oștii”.
În consecință, târgul Țuțora, cu statutul său de reședință temporară domnească, dar și
de pavăză în fața Iașului din partea de răsărit, cu întinsa și bogata sa câmpie, devenise, încă
de pe la jumătatea secolului al XVI-lea, locul unor numeroase și importante evenimente din
istoria Moldovei medievale.
Încoace, după trecerea Dunării, pe amintitul șleah al oștii, țineau calca turcii. Pe Prutul
de sus, pe direcția aceluiași șleah, coborau oștile polone. Pe drumul lipcanilor, hoardele
tătarilor lituanieni, iar pe șleahul Culii - cazacii zaporojeni.
Astfel, unul dintre primele evenimente petrecute aici a fost groaznica asasinare, în
septembrie 1552, de către boierii țării, a domnitorului Ștefan-Vodă, fiul lui Petru Rareș,
zicând cronicarul că „Noaptea cu toții (boierii - n.n.) s-au ridicat la podul de la Tutora și i-
au tăiat ațele cortului asupra lui Ștefan-Vodă și cu multe răni pătrunzându-l, au murit, după
ce a domni! doi ani și patru luni”.
În anul 1581, se bat aici lăpușnenii răzvrătiți împotriva lui lancu-Vodă Sasul.
Răsculații sunt învinși, iar pretendentul la tron se îneacă în Prut.
Peste șase ani, în septembrie 1587, are loc bătălia dintre Petru-Vodă Șchiopul și
cazacii, veniți la Țuțora pentru a-l înscăuna pe loan, zis Potcoavă.
Tot aici, în 159$, se ciocnește armata moldo-polonă cu cea turco-tătară. Un «război
mare la Prut, pe drumul Iașului», este semnalat în anul 1618, iar în septembrie 1620 câmpia
Tuțorii a fost teatrul unei confruntări sângeroase dintre oștile moldo-polone și tătărești.
Războiul s-a dat pentru scoaterea țării de sub dominația otomană. Rezultatul a fost groaznic.
Domnitorul Moldovei Gaspar-vodă Crazziani și Zolkievski, hatmanul leșesc, omorâți, iar țara
prădată.
În anul următor, 1621, pentru a se răzbuna, leșii intră în Moldova, o pradă până la Iași,
incendiază orașul, după care își așează tabăra la Țuțora, de unde trec prin foc și sabie
împrejurimile.
În 1633, pentru a-l mazili pe Moise-Vodă Movilă, la Țuțora se așază oastea tătară.
Aceiași tătari, întorcându-se din expediția lor asupra Poloniei în anul 1649 pe la Rezina și
Brătuleni, pe drumul zis al lipcanilor, au jefuit crud satele din valea Prutului, așezate în
preajma Țuțorii. Domnitorul țării, Vasile Lupul, a fost nevoit să întreprindă măsuri drastice
întru a-i izgoni din Moldova. În anul următor însă aceștia, hotărând să se răzbune
pe
Pagina 24
demnitarul moldovean, au revenit însoțiți de cazaci, instalându-se la Țuțora, de unde și-au
revărsat mânia asupra regiunii. Același lucru s-a întâmplat în anul 1658, când liniștea țării a
fost tulburată de oștile lui Calga-sultan, venit la Țuțora pentru a-l scoate din scaun pe Ghica-
vodă. O mare oaste turcească, în frunte cu însuși sultanul, aflată în trecere spre cetatea polonă
Camenița, a poposit aici în anul 1672, astfel încât, de frică, satele se bejeniseră din șleahul
oștirii. În 1675, turcii revin la Țuțora și-l mazâlesc pe Dumitru-vodă Duca. La rândul său,
regele polon, loan Sobieski, își așază armata la Țuțora în campania sa împotriva turcilor din
anul 1686. După cum relatează în jurnalul său inginerul militar Philippe le Masson Du Pont,
Sobieski alege locul din superstiție, cunoscându-l după „lunga rezistență pe care a opus-o
acolo Zolkiewski (bunicul său - n.n.) împotriva unui mare număr de turci și tătari”. „Această
câmpie a Țuțorii - susține același Du Pont - mai este cunoscută și datorită faptului că fusese
punctul de întâlnire a diferitor hoarde tătărești, când aceștia își porneau incursiunile în
Polonia”. De aceea, memorialistul francez arată că un alt compatriot de-al său, Dalerac, autor
al unei Istorii secrete, auzise deseori vorbindu-se de câmpia Tuțora din care regele polon
dorea să facă un oraș pe malul Prutului, după cheful său. Nu se știe dacă planului lui Sobieski
i-a fost sortit să se împlinească, dar în tratatul de la Carlowitz, din anul 1699, printre cetățile
Dubnița și Soroca, pe care polonezii erau somați să le părăsească, figura și cetatea Țuțora.
Și în veacul al XVIII-lea, de la un capăt la altul, locul a fost supus expedițiilor și
războaielor pustiitoare. Bineînțeles că perpetuarea unei asemenea situații s-a răsfrânt în cel
mai nefast mod asupra Țuțorii și regiunii în genere.
Bunăoară, în anul 1596 erau raportate pierderi de acte, făcându-se referință la războiul
din anul precedent, dintre poloni și turco-tătari „când s-au turburat țara, când a venit hanul la
Țuțora". Un călător francez spunea la 1770 despre satul din ocolul Țuțorii, Dănuțeni, că ar fi
fost dărâmat de hanul tătarilor din Crimeea, Ghirai. Răzeșii din satul Găngurești, mai sus de
Țuțora, la fel mărturiseau în anul 1680 despre urmările venirii la Țuțora, în anul 1650, a
cazacilor și tătarilor că „uricele și zapisele de moșie le-au pierit când a fost prada cea mare de
tătari în zilele lui Vasile Lupu”. La fel mărturiseau și țăranii din Ungheni în anul 1706,
motivând lipsa documentelor „că au pierit când au venit Kunițki cu cazacii asupra țării”.
Despre aceeași campanie tătaro-cazacă de la Țuțora cronicarul Miron Costin spunea că
„satele, orașele, toate arzându și prădându, cu acea vrăjmășie era tătarii asupra țării". Relatări
de acest gen sunt numeroase. Cert însă este că războiul acesta de la 1650, prin care Hatmanul
cazacilor Bogdan Hmelnițki dorea să capete mâna Ruxandei, fiica domnitorului moldovean
Vasile Lupul, pentru feciorul său Timuș, a dus la ruinarea târgului Tuțora, situație din care
așezarea nu a avut să-și mai revină niciodată. Relatarea este făcută de același călător ture
Evlia Celebi, care, referindu-se la tabloul văzut în trecerea sa pe aici la 1661, susținea că:
„Până în timpul de față aici se văd clar rămășițele palatelor dărâmate, mănăstirilor, piețelor
or. Odată însă, pe timpul cuceritorului Bagdadului, sultanului Murad al IV-lea.
Pagina 25
oștile cazacilor răzvrătiți și ale Moldovei s-au luptat între ele. Spre dimineață, când
domnitorul Moldovei. Lupul-bei (Vasile Lupul - n. n.) începea să biruie, asupra celor aflați în
luptă s-au năpustit, iuți ca vântul. tătarii și au făcut un așa măcel, încât, până în timpul de
fară, oasele necredincioșilor stau grămezi în jur... După aceasta, hoardele tătare, dând
focului amintitul oraș Țuțora, cu mare pradă s-au întors în Crimeea”.
Niciodată, ulterior, Țuțora nu a mai fost menționată cu statut de târg sau oraș, iar
amintirea de la 1699 în tratatul de la Carlowitz a cetății Țuțora, credem, sublinia, mai degrabă
semnificația strategică a locului de bază militară, decât sensul în sine a unei atare fortificații.
Poziția de loc strategic, vamă și reședință temporară domnească Țuțora și-a păstrat-o și pentru
veacul al XVIII-lea.
În anul 1735 Grigore Ghica-vodă se afla cu toată oastea aici a feri de
pentru se
primejdia nemților, iar în 1738 același domnitor s-a reașezat la Țuțora din cauza ciumei care
bântuia în Iași.
În vara lui 1711, în timpul campaniei de la Prut, aici și-a instalat tabăra Petru cel
Mare, țarul rus, întâlnindu-se cu Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei.
În anul următor, prin porunca turcilor, Prutul a fost curățat de la vărsarea sa în Dunăre
până la Țuțora, făcând aici hambare pentru depozitarea pâinii aduse de la porturile Mării
Negre, pentru aprovizionarea cetăților din nordul Moldovei.
Din a doua jumătate a secolului în cauză, rușii au fost cei care au bătătorit frecvent
marea și mănoasa câmpie, oferind relatări și impresii despre această așezare, acum sat cu
numele de Țuțora Veche.
Deși, din când în când, domnitorul scoate câte o bucată de pământ din „hotarul
domnesc", dăruind-o unor boieri credincioși, în decursul acestui secol, locul a continuat să fie
braniște domnească.
Potrivit datelor recensământului populației din anul 1774, ocolul braniștii de la Tuțora
încadra 13 sate: Țuțora Veche, Țuțora Nouă, Oprișani, Moreni, Costuleni, Prisăcani,
Dănuțeni, Ungheni, Mânzăteștii Vechi, Bogdănești, Titieni, Frăsinești și Măcărești. Tot atâtea
erau la 1803.
7. Anul fatal - 1812
După 1812, autoritățile ruse au păstrat ocolul braniștii, lărgindu-l semnificativ pe
partea dreaptă a Prutului - până la 30 de sate. Din păcate, printre acestea nu figura “Țuțora
însăși, lipsă care, credem, s-ar fi putut datora faptului că ambele sate: Țuțora Veche și Țuțora
Nouă, constituiau proprietatea unuia dintre cei mai bogați boieri moldoveni la acea vreme, a
vistiernicului Iordache Balș.
Satul Țuțora Nouă își continuă existența și astăzi, acesta constituind comuna cu
același nume de pe partea dreaptă a Prutului.
Cât privește "Țuțora Veche, descendenta înfloritorului târg de altădată de malul
pe
Pagina 26
stâng al râului, a dispărut în prima jumătate a secolului al XIX-lea, printre ultimele sale
amintiri documentare fiind un testament de la 1822. Nu cunoaștem exact cauzele dispariției
sale. Putem presupune însă, cu anumită doză de certitudine, că motivul a fost anexarea
Moldovei dintre Prut și Nistru la Imperiul rus în anul 1812. Anume ei, locuitorii Țuțorii, care
au găzduit aproape un secol pe moșia lor trupele rusc, fiind obligați, așa cum o făceau la
1774, să îndeplinească numeroase prestații față de armata imperială dislocată aici în cadrul
repetatelor războaie ruso-turce, au simțit ca nimeni alții, pe propria piele, ce înseamnă
stăpânire rusească. De aceea, nedorința acestora de a trăi sub noul regim, a impus plecarea lor
peste Prut, pe cealaltă parte de moșie.
Altă cauză, care rezidă din urmările aceluiași fapt, constă în aceea că la mijlocul
secolului XIX moșia Țuțora Veche, al cărei proprietar cra marele latifundiar moldovean
Alecu Balș, după o îndelungată perioadă de înflorire, s-a pomenit într-o gravă situație
economică. După anul de tristă pomină, 1812, Rusia a închis vama și trecerea de la Țuțora,
transferând-o la Sculeni, apoi Dănuțeni și, în fine la Ungheni. Unica speranță de a evita
ruinarea, Alecu Balș o vedea în trasarea pe aici a viitoarei căi ferate Chișinău-Iași, căci cine
alții decât locuitorii Țuțorii înțelegeau mai bine avantajele găzduirii unei mari căi de
circulație.
Lupta pentru direcționarea viitoarei căi de fier pe urmele marelui drum de altădată a
fost aprigă, iar metodele utilizate diverse: de la trafic de influență, relații personale de
amiciție la vârf, până la bani. Nu doar marele latifundiar nădăjduia într-un deznodământ
fericit al visului său, dar și toți locuitorii Țuțorii Vechi, ai Buzduganilor și Dănuțenilor, toate
proprietăți ale aceluiași boier, situate compact în jurul satului reședință. Când alegerea,
potrivit proiectului de landșaft, a căzut pe Ungheni, pe acolo pe unde proprietarul acestuia,
M. Buznea, nu depuse pic de efort de a atrage importanta construcție, dezamăgirea pentru cei
de pe moșia Țuțorii a fost profundă, iar urmările dezolante.
În consecință, Alecu Balș a decis să vândă moșia, iar locuitorii satelor sale au preferat
să-l urmeze pe prorietățile sale de la Ciuciulea (Orhei). Așa se explică faptul că în vechiul sat
de români Buzdugani, de pe moșia Țuțorii, după plecarea băștinașilor, la finele veacului XIX
s-au așezat ucraineni veniți din regiunea Hotinului.
8. O certitudine mărturisită
Că existența în preajma Ungheniului actual a unui oraș medieval numit Țuțora nu este
un mit, vorbesc și relatările lui Zamfir Arbore, făcute în cunoscutul său «Dicționar geografic
al Basarabiei» în temeiul unor informații furnizate de autoritățile locale la 1904, care,
cunoscând situația, susțineau că: ”...intre acest sat (Dănuțeni, astăzi cartier în partea de sud
a or. Ungheni - n.n.) și Valea Mare există până acum rămășițele unei cetăți vechi; ruinele
sunt chiar pe malul Prutului”.
Neîndoielnic, martorii oculari de la începutul secolului trecut vorbeau de urmele
Pagina 27
cetății Țuțora, atestată documentar și propusă spre evacuare, precum am văzut, alături de
Dubnița și Soroca, de turci în tratatul de la Carlowitz în anul 1699, Nu cunoaștem,
deocamdată, mărimea sau arhitectura acesteia. Ținând cont însă de faptul că în Evul Mediu
Prutul nu a fost un râu de hotar, asemănător Nistrului, nu credem că Țuțora a fost o cetate
clasică, asemănătoare Hotinului, Sorocii sau Tighinii. Cu siguranță, se avea în vedere mai
mult semnificația strategică a locului însuși, sau, cel mult o fortificație militară tradițională
din pământ, cu șanț de apărare și ceva elemente din piatră, dacă ținem cont, totuși, și de
statutul de reședință domnească a așezării.
lată însă că, în sfârșit, cercetătorii Muzeului Național de Arheologie și Istorie a
Moldovei, dr. |. Tentiuc și A. Levinschi, împreună cu colegii lor de la Muzeul de Istorie și
Etnografie Ungheni, au pus începutul unor cercetări arheologice sistematice pe locul vechii
așezări. Rezultatele definitive ale acestora abia urmează a fi analizate. Concluziile
preliminare însă sunt deosebit de optimiste, căci s-a dovedit că Țuțora a fost o importantă
așezare umană și trecătoare la Prut încă din preistorie, descoperindu-se aici importante
vestigii din perioada fierului târziu, secolele VI-IV î. Hr. Același lucru este valabil și
pentru
epoca feudală a locali fapt dovedit prin descoperirea locului garnizoanei militare, a
impunătorului șanț de apărare, a necropolei acesteia, cât și a unui bogat material arheologic
săpat în cele trei șantiere. Cu părere de rău, timpul restrâns alocat cercetărilor, mijloacele
fizice și materiale reduse, dar și inundațiile cauzate de revărsarea râului Prut, nu au permis
mai mult. Cu siguranță însă, investigațiile arheologice din anii următori vor scoate la iveală
alte și alte dovezi ale vieții Țuțorii medievale, inclusiv urme ale vetrei acesteia: biserici,
case,
mănăstiri, dughene și, de ce nu, a misterioasei cetăți, așa cum vedeau altădată localitatea
martorii oculari. Este un lucru prin care nu ne propunem să infirmăm neapărat subiectivismul
marelui clasic român referitor la imposibilitatea Prutului de a genera condiții de viață urbană
de-a lungul cursului său, ci o încercare firească de a scoate din negura vremii destinul unei
așezări importante din trecutul Moldovei. Un trecut, care, iată, se dovedește, neașteptat de
interesant și surprinzător.
Pagina 28
ANEXA Nr. 5
la statut
COMPONENȚA ȘI STRUCTURA POPULAȚIEI COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL
IAȘI,
DEFALCATE PE LOCALITĂȚI COMPONENTE
Conform Recensământului populației și locuințelor din anul 2011, populația Comunei
“Țuțora, județul Iași număra 2067 locuitori, dintre care:
e 1048 de sex masculin și
e 1019 de sex feminin.
Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor sunt români (2001 locuitori -
96,81%). Pentru 3,14% din populație (65 locuitori), apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (1998
locuitori - 96,66%). Pentru 3,24% din populație (67 locuitori), nu este cunoscută apartenența
confesională.
Structura populației Comunei Țuțora, pe localitățile componente, este următoarea:
e Țuțora — 1046 locuitori;
e Chiperești — 342 locuitori;
e Oprișeni — 679 locuitori.
Pagina 29
ANEXA Nr. 6.a
la statut
COMPONENȚA NOMINALĂ, PERIOADA/PERIOADELE DE EXERCITARE
A MANDATELOR ALEȘILOR LOCALI DE LA NIVELUL UAT COMUNA
ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI, PRECUM ȘI APARTENENȚA POLITICĂ A
ACESTORA,
ÎNCEPÂND CU ANUL 1992
PRIMAR
a) mandatul 1992-1996
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Săcăleanu Costică Independent 1992-1996
b) mandatul 1996-2000
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. |Săcăleanu Costică PDSR 1996-2000
c) mandatul 2000-2004
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. |Săcăleanu Costică PNL 2000-2004
d) mandatul 2004-2008
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Săcăleanu Costică PSD 2004-2008
Pagina 30
e) mandatul 2008-2012
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Săcăleanu Costică PSD 2008-2012
f) mandatul 2012-2016
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
ert.
1. |Săcăleanu Costică USL 2012-2016
8) mandatul 2016-2020
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Albu Cristinel UNPR 2016-2020
h) mandatul 2020-2024
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. [Albu Cristinel PSD 2020-2024
Pagina 31
ANEXA Nr. 6.b
la statut
COMPONENȚA NOMINALĂ, PERIOADA/PERIOADELE DE EXERCITARE ALE
MANDATELOR ALEȘILOR LOCALI DE LA NIVELUL UAT COMUNA ȚUȚORA,
JUDEȚUL IAȘI, PRECUM ȘI APARTENENȚA POLITICĂ A ACESTORA,
ÎNCEPÂND CU ANUL 1992
I. CONSILIERI LOCALI
a) mandatul 1992-1996
ÎI Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. |Beșleaga Petru FSN 1992-1996
2. Mihăilă Aurel FSN 1992-1996
3. |lrimia Ion FSN 1992-1996
4. |David Vlad FSN 1992-1996
5. |Corduneanu Alexandru FSN 1992-1996
6. |Rotaru Aurel FSN 1992-1996
7. Tofan Mihai FSN 1992-1996
8. |Grădinaciuc Toma Convenția Democratică 1992-1996
9. [Ciofu loan Convenția Democratică 1992-1996
10. |Mihaiță Toader Convenția Democratică 1992-1996
11. Bogdan Ilie PDAR 1992-1996
Pagina 32
b) mandatul 1996-2000
n Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. ȚTiron Costache PDSR 1996-2000
2. |Ciofu loan PDSR 1996-2000
3. |Chiriac Marioara PDSR 1996-2000
4. [Botezatu Petru PDSR 1996-2000
5. |Mihăiță Neculai PDSR 1996-2000
6. Pîrvan Mihai PDSR 1996-2000
7. |Micu Vasile PDSR 1996-2000
8. [Tofan Vasile PDSR 1996-2000
9. |Agrigoroaie Tamara PDSR 1996-2000
10. |Chiriac Neculai PDSR 1996-2000
11. [Mihăiță Romică Convenția Democratică 1996-2000
c) mandatul 2000-2004
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. |Tiron Costache PNL 2000-2004
2. |Merlă Mina PNL 2000-2004
3. [Chiriac Marioara PNL până la 31.07.2000
4. [Micu Vasile PNL 31.07.2000-2004
5. |Onuțu Mircea PNL 2000-2004
6. |Bogdan Al. Ion PNL 2000-2004
7. |Corduneanu Aurel PSD până la 31.07.2000
8. Mihăilă Doru PSD 31.07.2000-2004
9. Nechita V. Vasile PSD 2000-2004
10. |Axinte Viorel Alin PNR 2000-2004
11. |Crețu Vasile PD până la 31.07.2000
12. |Petrescu Dana PD 31.07.2000-2004
13. |Drăgan Aurel PRM 2000-2004
Pagina 33
Agrigoroaie Laurențiu Ap.R 2000-2004
d) mandatul 2004-2008
ÎI Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. |Armenia Mariana PSD 2004-2008
2. |Aștefănoaie Mihai PRM 2004-2008
3. |Axinte Viorel-Alin PNL 2004-2008
4. |Corduneanu Aurel PSD 2004-2008
5. |Drăgan Aurel PD 2004-2008
6. |Merlă Mina PSD 2004-2008
7. |Mihăiță Neculai PSD 2004-2008
8. |Micu Vasile Sorin PSD 2004-2008
9. |Nechita Vasile PSD 2004-2008
10. [Petrescu Dana PD 2004-2008
11. Tiron Costache PSD 2004-2008
€) mandatul 2008-2012
ÎN Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. |Agrigoroaiei Laurențiu PD-L 2008-2012
2. [Axinte Viorel-Alin PNL 2008-2012
3. [Bogdan Al. loan PD-L 2008-2012
4. |Bogdanllie PD-L 2008-2012
5. [Boureanu Dănuț PRM 2008-2012
6. [Ciofu Rică PNL 2008-2012
7. |Dima Adrian PNL 2008-2012
8. |Gogoi Valeriu PC 2008-2012
Pagina 34
9. |Merlă Mina PDL 2008-2012
10. |Mihăiță Neculai PD-L 2008-2012
11. |Nechita Mihai PSD 2008-2012
f) mandatul 2012-2016
n Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. Albu Cristinel UNPR 2012-2016
2. |Albișteanu Culiță UNPR 2012-2016
3. |Arbore Florin UNPR 2012-2016
4. |Aștefănoaie Mihai PSD 2012-2016
5. Bogdan Cristian PC 2012-2016
6. |Boureanu Dănuț PDL 2012-2016
7. |Ciofu Rică PNL 2012-2016
8. |Costea Maria PSD 2012-2016
9. |Neamțu Sorin PNL 2012-2016
10. Nistor Marian Vasile PNL 2012-2016
11. |State Constantin PP-DD 2012-2016
2) mandatul 2016-2020
ÎI Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. |Aștefănoaie Mihai PSD 2016-2020
2. Bogdan Petrișor UNPR până la 15.12.2017
3, |Armenia Mariana UNPR 15.12.2017-2020
4. Bogdan Cristian ALDE 2016-2020
5. |Enea Valerică UNPR 2016-2020
Pagina 35
6. |Epure Ionuț PNL 2016-2020
7. Mihăilă Doru UNPR 2016-2020
83. |Micu Vasile Sorin UNPR 2016-2020
9. Neamțu Sorin UNPR 2016-2020
10. |Nechita Mihai PSD 2016-2020
11. Păun Toader UNPR până la 31.07.2017
12. [Micu Daniel Dumitru UNPR 31.07.2017-2020
13. |Tofan Gheorghe PMP 2016-2020
h) mandatul 2020-2024
A Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
0 1 2 3
1. Mihăilă Doru PSD 2020-2024
2. Enea Valerică PSD 2020-2024
3. eamțu Sorin PSD 2020-2024
4. |Nechita Mihai PSD 2020-2024
5. [Micu Daniel Dumitru PSD 2020-2024
6. |Zdreviț Constantin PNL 2020-2024
7. Pintilie Nicoleta PSD 2020-2024
8. |Bânzaru Costache PSD 2020-2024
9. |Agrigoroaei Teodor PSD 2020-2024
10. |Epure Georgiana Partidul Verde 2020-2024
11. |Aștefănoaie Mihai Partidul Verde 2020-2024
Pagina 36
1. VICEPRIMARI
a) mandatul 1992-1996
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Tiron Petrache FSN 1992-1996
b) mandatul 1996-2000
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. Tiron Costache PDSR 1996-2000
c) mandatul 2000-2004
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Tiron Costache PNL 2000-2004
d) mandatul 2004-2008
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Tiron Costache PSD 2004-2008
e) mandatul 2008-2012
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. | Nechita Mihai PSD 2008-2012
Pagina 37
t) mandatul 2012-2016
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
ert.
1. | Ciofu Rică FSN
2012-2014
2. | Albu Cristinel UNPR
2014-2016
8) mandatul 2016-2020
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
1. [Mihăilă Doru FSN 2016-2020
h) mandatul 2020-2024
Nr.
Nume și prenume Apartenența politică Perioadă
crt.
Mihăilă Doru PSD 2020-2024
Pagina 38
ANEXA Nr. 7
la statut
PROCEDURA
PRIVIND ACORDAREA TITLULUI DE „CETĂȚEAN DE ONOARE AL
COMUNEI“,
RESPECTIV A „CERTIFICATULUI DE FIU/FIICĂ AL/A COMUNEI ȚUȚORA“
Articolul 1
Titlul de „Cetățean de onoare al Comunei Țuțora“, denumit în continuare Titlu reprezintă
cea mai înaltă distincție acordată de către Consiliul Local al Comunei Țuțora.
Articolul 2
Certificatul de „Fiu/fiică al/a Comunei Țuțora “, denumit în continuare Certificat
reprezintă distincția acordată de către Consiliul Local al Comunei Țuțora persoanelor născute
în Comuna Țuțora, la împlinirea vârstei de 18 ani.
Articolul 3
Titlul și Certificatul se pot acorda la inițiativa:
a) primarului;
b) consilierilor locali;
c) unui număr de cel puțin 5% din numărul total al locuitorilor cu drept de vot înscriși în
Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
Articolul 4
Acordarea Titlului și a Certificatului nu este condiționată de cetățenie, naționalitate,
vârstă, domiciliu, sex, religie, apartenență politică.
Articolul 5
Titlul și Certificatul au următoarele caracteristici:
a) sunt personale;
b) sunt netransmisibile;
c) reprezintă un drept al titularului;
d) au valabilitate nedeterminată.
Pagina 39
Articolul 6
Sunt îndreptățite să fie propuse pentru acordarea Titlului de
categoriile persoane sau
personalități care se găsesc în una din următoarele situații:
a) personalități cu recunoaștere locală, națională sau internațională
care și-au pus
amprenta asupra dezvoltării Comunei Țuțora și a imaginii acesteia;
b) personalități care, prin realizările lor deosebite, au făcut cunoscut numele
Comunei
Țuțora, în țară și străinătate;
€) persoane care, prin acțiunile lor, au preîntâmpinat producerea de evenimente
deosebit
de grave sau prin sacrificiul suprem au salvat viețile
concetățenilor lor, în Comuna "Țuțora;
d) persoane care, prin acțiunile lor dezinteresate (donații, acțiuni umanitare
etc.), au
produs o îmbunătățire simțitoare a condițiilor de viață a locuitorilor Comunei
Țuțora;
e) foști deținuți politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară
au un
aport la realizarea unei imagini pozitive a Comunei "Țuțora în lume;
£) sportivi din Comuna Țuțora care au obținut rezultate deosebite în
competiții sportive
internaționale;
8) alte situații stabilite prin regulamentul de organizare și al
funcționare consiliului local,
după caz.
Articolul 7
Nu pot deține Titlul persoanele care se găsesc în una din următoarele
situații:
a) condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă
pentru infracțiuni contra statului,
crime împotriva umanității, fapte penale;
b) care au dosare pe rol, în cauze care ar leza imaginea Titlului;
propunerea se va face
după clarificarea situației juridice.
Articolul 8
(1) Persoanele prevăzute la art. 3 solicită acordarea Titlului Certificatului
sau a prin
depunerea unui dosar la UAT Comuna Țuțora.
(2) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Titlului
cuprinde cel puțin
următoarele înscrisuri:
a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);
b) curriculum vitae (în original);
c) certificat de cazier judiciar (în original);
d) actul de deces al celui propus, după caz (copie vizată în conformitate
cu originalul).
(3) Dosarul prevăzut la alin. (1) cu privire la acordarea Certificatului
cuprinde cel puțin
următoarele înscrisuri:
a) actul de identitate (copie vizată în conformitate cu originalul);
Pagina 40
b) curriculum vitae (în original).
(4) Persoanele prevăzute la art. 3, după înregistrarea dosarului, depun la secretarul general
al unității administrativ-teritoriale proiectul de hotărâre de consiliu însoțit de referatul de
aprobare și dosarul prevăzut la alin. (2) sau (3).
(5) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este înscris pe ordinea de zi a ședințelor
consiliului dacă sunt îndeplinite prevederile art. 136 alin. (8) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare.
(6) Proiectul de hotărâre prevăzut la alin. (4) este dezbătut în ședință ordinară sau
extraordinară.
(7) Hotărârea privind acordarea Titlului sau a Certificatului, după caz, se adoptă cu
majoritatea absolută a consilierilor consiliului local.
(8) Propunerile respinse nu pot fi reintroduse în dezbatere pe perioada mandatului în curs.
(9) Decernarea Titlului se face de către primarul Comunei Țuțora, în cadrul ședințelor
ordinare sau extraordinare ale Consiliului Local al Comunei Țuțora.
(10) Acordarea Certificatului se face de către primarul Comunei Țuțora, în cadrul unei
festivități care se organizează de către primar.
Articolul 9
Înmânarea Titlului se realizează după cum urmează:
a) președintele de ședință anunță festivitatea ce urmează să se desfășoare;
b) primarul Comunei Țuțora prezintă referatul de aprobare care a stat la baza propunerii
Hotărârii Consiliului Local;
c) primarul Comunei Țuțora înmânează diploma de „Cetățean de onoare al Comunei
"Țuțora“ persoanei laureate sau persoanei care o reprezintă;
d) ia cuvântul persoana laureată sau reprezentantul acesteia;
e) pot să ia cuvântul și alte persoane prezente care doresc să sublinieze pe scurt meritele
laureatului;
£) laureatul sau, după caz, persoana care îl reprezintă este invitat/ă să serie câteva rânduri
în Cartea de onoare a Comunei Țuțora.
Articolul 10
Deținătorii în viață ai Titlului dobândesc următoarele drepturi specifice:
a) dreptul de a lua cuvântul în ședințele Consiliului Local al Comunei Țuțora la
dezbaterea materialelor care privesc întreaga comunitate;
b) dreptul de a participa la toate manifestările desfășurate sub patronajul Consiliului Local
al Comunei "Țuțora sau în care acesta este coorganizator;
Pagina 41
c) dreptul de a călători gratuit pe toate mijloacele de în din
transport comun Comuna
Țuțora;
d) dreptul de a participa gratuit la toate manifestările cultural-sportive
organizate de
instituțiile aflate în subordinea consiliului local;
€) alte drepturi stabilite prin regulamentul de organizare al
și funcționare Consiliului
Local al Comunei Țuțora.
Articolul 11
Drepturile prevăzute la art. 6 încetează în următoarele Situații:
a) decesul titularului;
b) retragerea Titlului.
Articolul 12
Titlul se retrage în următoarele situații:
b) atunci când persoana laureată produce prejudicii de de
imagine sau altă natură
Comunei Țuțora, locuitorilor săi sau țării.
Articolul 13
Retragerea Titlului se face de către Consiliul Local al Comunei Țuțora,
după următoarea
metodologie:
a) este sesizat Consiliul Local al Comunei Țuțora de către persoanele la
menționate art. 3;
b) dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor consiliului local;
€) retragerea Titlului se va face prin hotărâre a consiliului local,
adoptată cu majoritate
absolută, cu aplicarea prevederilor art. 8 pentru dezbaterea candidaturii;
d) la ședința consiliului va fi invitat deținătorul Titlului, iar dacă fi
va prezent i se va
acorda cuvântul, la solicitarea sa.
Articolul 14
Cetățenii de onoare au datoria de a promova imaginea Comunei
Țuțora.
Articolul 15
Fiecare Cetățean de onoare va planta un care fi
copac pe va aplicată o plăcuță cu numele
acestuia.
Articolul 16
Pagina 42
Informațiile publice referitoare la „cetățenii de onoare“ vor fi publicate și în format
electronic pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale.
Articolul 17
Legitimarea cetățenilor de onoare sa va face în baza unui înscris denumit brevet, semnat
de către primarul Comunei "Țuțora.
Pagina 43
ANEXA Nr. 8
la statut
REȚEAUA RUTIERĂ A COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL
IAȘI
A. Drumuri de interes județean
Drumul județean DJ249E, cu o lungime de 4,00 km teritoriul Comunei
pe Țuțora, județul Iași
Drumul județean DJ249D, cu o lungime de 7,2 km teritoriul Comunei
pe Țuțora, județul Iași
B. Drumuri de interes local
1. Drumuri vicinale
Numărul total al drumurilor vicinale: 8
Lungimea totală a drumurilor vicinale: 16 km
2. Străzi
Numărul total al străzilor: 63
Lungimea totală a străzilor: 13,7 km
Pagina 44
ANEXA Nr.9
la statut
PRINCIPALELE INSTITUȚII DIN DOMENIUL EDUCAȚIEI,
CERCETĂRII, CULTURII, SĂNĂTĂȚII, ASISTENȚEI SOCIALE
ȘI ALTELE ASEMENEA
I. Instituții din domeniul educației și cercetării
e Școala Gimnazială cu clasele I-VIII din satul Țuțora
e Școala primară cu clasele I-IV din satul Oprișeni
e Școala primară cu clasele I-IV din satul Chiperești
e Grădinița cu program normal din satul 'Țuțora
e Grădinița cu program normal din satul Oprișeni
II. Instituții din domeniul culturii
e Căminul cultural din satul Țuțora
e Biblioteca comunală
Manifestări culturale:
e 8 septembrie - hramul bisericii Țuțora, Ziua localității
e 8 noiembrie - hramul bisericii Oprișeni
e G decembrie - hramul bisericii Chiperești
III. Instituții din domeniul sănătății
e Dispensarul medical Țuțora
e Clinica Ispirescu Tomești — Punct de lucru în Țuțora (în cadrul Dispensarului
medical)
e Cabinet stomatologic
e Farmacie
IV. Instituții din domeniul asistenței sociale
e Servicii sociale pentru persoane cu dizabilități, acordate la domiciliul beneficiarului:
există 10 asistenți personali ai persoanelor cu handicap grav în cadrul aparatului de
specialitate al Primarului Comunei Țuțora
V. Instituții în domeniul tineretului și sportului
e Asociația Sportivă Țuțora
Pagina 45
ANEXA Nr. 10
la statut
PRINCIPALELE FUNCȚIUNI ECONOMICE,
CAPACITĂȚI DE PRODUCȚIE DIVERSIFICATE DIN SECTORUL SECUNDAR
ȘI
TERȚIAR, PRECUM ȘI DIN AGRICULTURĂ
Activitățile economice specifice zonei sunt:
e legumicultura
* cultura păioaselor, a porumbului, a plantelor industriale (floarea-soarelui,
rapiță,
sfeclă de zahăr)
e viticultura.
Economia Comunei Țuțora este preponderent agrară. Principalele
activități economice de
aici sunt:
e cultura plantelor;
e legumicultura;
e creșterea animalelor;
* apicultura;
e comercializarea produselor agricole.
În zonă funcționează 69 de operatori economici în domeniile
agricultură, servicii și
comerț.
Principalii operatori economici acoperă domenii de activitate variate, de la activități în
ferme mixte de creșterea animalelor, diverse activități de la
producție, tratarea și eliminarea
deșeurilor, activități în domeniul serviciilor, etc.
Operatori economici pe domenii de activitate:
e Agricultură 30
e Servicii 14
e Comerț 25
Pagina 46
ANEXA Nr. 11
la statut
INVENTARUL BUNURILOR
AFLATE ÎN PATRIMONIUL COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
Inventarul bimurilor aflate în patrimoniul Comunei Țuțora este întocmit și atestat
prin Hotărârea Consiliului Local nr. 31/31.03.2020
Pagina 47
ANEXA Nr. 12
la statut
PRINCIPALELE ENTITĂȚI PRIVIND SOCIETATEA CIVILĂ,
RESPECTIV PARTIDELE POLITICE, CULTELE, INSTITUȚIILE DE UTILITATE
PUBLICĂ, PRECUM ȘI CELELALTE ORGANIZAȚII
NONGUVERNAMENTALE,
CARE AU SEDIUL SAU PUNCTUL DECLARAT CĂ FUNCȚIONEAZĂ
LA
NIVELUL COMUNEI ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
I. Principalele organizații neguvernamentale
e Asociația pentru păstrarea valorilor culturale, care se de
ocupă organizarea
principalelor evenimente culturale de peste an și de agenda culturală a localității
II. Principalele partide politice
e Partidul Social Democrat
e Partidul Național Liberal
e Partidul Verde
III. Cultele religioase
e Biserica „Sfânta Maria” din satul Țuțora
e Biserica „Sfinții Mihail și Gavril” din satul Oprișeni
* Biserica „Sfântul Neculai” din satul Chiperești
Pagina 48
ANEXA Nr. 13
la statut
LISTA CU DENUMIREA ÎNFRĂȚIRILOR, COOPERĂRILOR SAU ASOCIERILOR
ÎNCHEIATE DE COMUNA ȚUȚORA, JUDEȚUL IAȘI
UAT Comuna Țuțora, județul Iași este înfrățită cu:
e Orașul Nisporeni, Raionul Nisporeni, Republica Moldova
e Comuna Sireți, Raion Strășeni, Republica Moldova
e Comuna Valea Mare, Raion Ungheni, Republica Moldova
UAT Comuna Țuțora, județul Iași face parte din:
e Asociația Comunelor din România
e Zona Metropolitană Iași
e Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Plaiurile Jijiei”
e Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Prisăcilor”
e Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate — ADIS Iași
e Grupul de Acțiune Locală „Ștefan cel Mare”
Pagina 49
ANEXA Nr. 14
la statut
PROGRAMELE, PROIECTELE SAU ACTIVITĂȚILE, DUPĂ
CAZ,
A CĂROR FINANȚARE SE ASIGURĂ DIN
BUGETUL LOCAL,
PRIN CARE SE PROMOVEAZĂ/CONSOLIDEAZĂ
ELEMENTE DE IDENTITATE
LOCALĂ DE NATURĂ CULTURALĂ, ISTORICĂ,
OBICEIURI ȘI/SAU TRADIȚII
Descrierea elementelor de
identitate locală de natură
Denumirea programului,
Nr. culturală,
. AI istorică, Perioada în care se
proiectului sau activității,
crt. obiceiurilor . , i E
și/sau tradițiilor realizează
după caz
care se
promovează/consolidează
0 1 2
3
muzică, dans popular,
1. Tabăra „Reuniți PR în Bucurie” . vara
meșteșuguri tradiționale (olărit,
(luna august)
pictură, cusut pe etamină etc.)