Pagina 1
JUDEȚUL ROMÂNIA IAȘI
„CONSILIUL E-mail consacră LOCAL AL COMUNEI TRIFEȘTI
primanamifesntasiro
privind actualizarea HOTĂRÂREA Strategiei dezvoltare NR. 2226.03.2026
de cala a Comunei Trifesti 2024-2028
ata de “Consiiul 26.03.2026, Local al comunei Trifeșt, judetul ași întrunit în ședință ordinară din
Avand în vedere:
“Referatul «Referatul de de aprobare specialitate al ne. primarului 1537/1203 comuna 2026 Trifesti. jud ls ne. 1538/1203 2026
decizionala anuntul n aciministrta public cemis poblica: in baza prevederilor Legi mr. 5212005 privind transparenta
cadru Consiliului zrfiramii de Local: avizare a proretului do boverezo Smia de comisile de specialitate din
tin. (2) car dn Consta 1 alin (5).ari României 1Salin republicata. (2).art 31 alin (2an I203lin (1)șiart 12 alin (1) și
18 15 octombrie = art 3, at 1985, 4 și ratificată at 9 din pia Carta Legea europeană nr. 1991997. a utenomei locale, adoptată la Stasboure
1.sera ne art 74/2000 2alin: gritind (2) art normele 40, art de 42 tehnică alin (1) egislaivă și (4) am pcatruclaborarea 49 alin. (1) an. 57, atielo ar. 80- normative, 84 din
(Rep. 2) cu moduncăne și completările ulterioare:
cu modificările - Ordonanța și completările Guvernul uheriosre. nr 21/2002 privind gospodăriee localităților urbane și urale,
«Hotararea Comunei Trifesti consiliului 2024-2028 local Trifesti, jud Iasi e 3623 05 212% Srrmegia de dezvoltare locala a
Ținând - Regulamentul cant de: 202)/241 al Parlamentului Europeaa și al Consiliului din 12 februarie:
2021 de - instituirea Regulamentul Mecanismuui (UE) n 1303/2013 de redresare de ștebilire și rezilierță a unor dispoziții comune privind.
european Fondul european agricol pentru de dezvoltare dezvoltare regicnată, rural și Fondul Fondul soisl european: european. pentru Fondul pescui de și eseziune, saceri maritime, Fondul
precum regionala, și Fondul de stabilire social a european. unor dispoziții Fondul senersle de coeziune privind și Fondul Fondi european european pentru de dezvoltare pescuit și
afaceri - maritime Regulamentul și de abrogarea (LE) ne. 1305/2013 Regulamentniuă privină (CE) sprijinul nt 1083/2006 peninu dezvoltare al Consiiului rurală acordat
din Regulamentului Fondul european (CE) ne. sgrcal 1698/2005 pentmu i Consiliului dezvolare rurală (FEADR) și de abregere a
modificările art și 20, corpleanle sli (1), lt uiericere: )) din Legea n. 273/2006, prvine finanțele publice lecale cu
cart 129, alin. (1) alin (2), lt b), alin. (4) lt 6) art. 139, sin (1) și din Ordonanța
Pagina 2
Pagina 3
art de urgență 139 alin a Guvemului și I9Galin nr. li 7/2019 a din OUGar'57/2019 privind Codul Adinistrtiv, privind Codul ca Admmistrativ modificările ilntemeiul
HOTĂRĂȘTE
prevăzata Art. în 1 anexa Se sctuslizeaza care face pare Strategia integrantă de dezvoltare din prezenta locala hotarare a Comunei Trifesti 2024-2025,
jud Iasi Art. si aparatul 2 Cu ducerea de specialitate la indeplinirea ai acestia. acesteia se impuzernicese primarul comunei Tifesi,
controlul „Art. egalității, 3, Prezenta dermnuiui hotărâre primar se va comunica DR. Paul Instituției Nicolae Prefezule Ivanaca, dlui edu Radu Iași, CIORNEI- pentru
compartimentului viceprimar al comunei gospodarire Trifest. comunala dnei Ivinucă și siteul Lucies-Elena- insătuțit Inspector wvew:primaritifestiai financiar contabil,
Monitor oficia local pentru aducere la curoșină pe publică ori afișare o —
d. ică arată din dna de 2603 2926, cu um mumă de (voi
comsăier locali „atyineri” real și șeiaă „0... voturi ema „impotrivă”, tu de exprimate concieî de un fuașie număr de 45
in 13
Pagina 4
[2]
Pagina 5
| PROCEDURI 222603.2026 OBLIGATORII ULTERIOARE | ADOPTĂRII |
| Dea naate | Piu |
| a | 5 |
| Adoptarea najoritte otărări 1) s-a zur cu simpla... absolută oestiieaă | |
| oruricazea care primar) | |
| Părea omunicazea În cunoșunța cure prefectul publică” puteau 4)-5) '5) | |
| omunicarea, individual ara ra):5) în cazul căii cu | |
| juridice”, desine cbligarorie după caz 6) au produce | |
NR. HOTĂRĂRII CONSILIULUI LOCAL
ri . Eee Taz
||.
În
E din Ordonanța de ucgemă a Caveman S77Z019 gasi Codu ad Zi modic
a corepletrile uericare:
da ri alin (1): i „n exercitarea atribeților cei i ezin, consiliul n local tare adoptă hotărâri, cu soare majoritate
i i inarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoștă de consiliul pt local cu
2) Art. 197 calificată alin (2 definită „Hotirrle laart consiliului 5 lit dă) local de două s comunică vreami din primarului număra consiiriler = Inca în fumeție*
3) munei Art 197 prefectul alin (1), în adaptat: al mult Secretara 10 zile lcrătoare genera al de comunei la data adoptării comunică betărăil soasiliuuă hal al
brija 9) Ari_147 secretarului ati, (4): general „Hotărăile al comunei „. — e alu la cumnozința publică și o comunică, în condițiile legi, prin
Îdreseaza 5) Ar 19% se slin face (1); în cel „Comunicarea mut > ze de botărzilor a data comunicări . cu caracter oficiale individual tre prefect ctre persoanele = cărora li se
[unoștința 6) Ar 198 publică.” alin (1) 7) -Hotărările Ari 190 lin „. cu (2) caracter Hotarăile noemativ .. cu devin caracter obigatrii individual de 1a produc data aducerii efecte juridice lr a del
a data comunicării căue persoanele carcra i se adreseaza”
Pagina 6
Pagina 7
STRATEGIE DE
DEZVOLTARE
LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI
JUDEȚUL IAȘI
Pagina 8
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IASI
SC ARH ICA SRL
1. Introducere... i
11. Justiicoregeloborări srotegiei a
12. Scopul SDL. ej
1:3. Codru legislativ șide poliici publice relevanta... “5
1.4. Metodologia de eloborore. . ă e
13 Porieparșo oii lrăă 2 9
comunaăti
1-6. Surse de date uilizate.. eee 0
'2. Prezentarea generală 5 comune. 12
2.1 Așezare geografică i caracierstei zice. = 12
22. Structure administrot-tentoriolă. 2
2 3. tori identitate locală... et 22
2 A Aporienența e structuri toride și sccitive. 25
E
2.5. Coreiore cu strotegileregionele. judetene șincăioncie 25
3, Analiza - diagnostic. 2
3. Demograse: a e rea 2
3.2. Infrstructură și tlăti 37
33 Senici publice. 2
3.4 Econam lacelă sa
3.5, Agricultură și iezvoore rurală 54
3.6. Modiu și schimbări cimatica..... s7
3.7. Cutură. sports patrimoniu. E]
3/8. Administrație publică. stia = ZI
4. Amalia ÎNOT 7
4 Puneteteri = ta 76
47 Punto ni 7
43. Oportunități z 7
4.2. Amenintăr, Rica 7
43. Iterpreereicoriai niG1 pe domenii esa 50
s2
îi
£6
3.2. Pincipiicărectoare și volori osumote. e
5.3. Obiective generale. [i
314 Corelorea cu Obieciicie de Dazectara Durabilă 50
(600)
5.5 Obiective strotegice......... = CI
€. Portofoliul de prolecie..... Ei
6.1 Selectie și rioruzorea proiecelor............. sa
6.2 Proiecte pe domenii și dinierea la obieciive.-.... E 95
63 Proiectele priortore. z 3053 E Lea
5-4. Planul de actiune. 105
6.5. Sursede înantare. 107
6.8, Indiceterie rezutot si mpozt (MARTI, m
6.7. Procesulde octuolizare a strategiei... zare na
ms
m
Pagina 9
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
1. Introducere
1.1. Justificarea elaborării strategiei
b lee d
Strotegia de Dezvoltare Locală constituie un instrument esențial de
planiicare strategică, menit să orienteze dezvoltarea durabilă a comunității
pentru perioada 2024-2028. Această strategie este rezultatul unui demers
amplu de documentare. analiză și consultere publică, desfășurat în contextul
nevoii de o osigura o viziune coerentă, integrată și adoptată realităților octuole:
ale comunei.
Elabororea strategiei este fundamentată pe ancliza obiectivă a dotelor
statistice existente și pe colectarea de informatii directe de la cetățeni. agenți
economici și instituții publice locola. prin chestionare, interviuri și întâlniri de
consultare. Procesul e fost coordonat de echipo locală de lucru. cu sprijinul
echipei de eloborore si cu implicarea activă e acterilar locali relevați.
Documentul rezukat servește ca un codru de referință strategic pentru
multiple categorii de utlizatori:
= Pentru comunitate și societatea civilă, trotegia oferă o imagine clară a
direcților de dezvoltare și a prioritățior locale:
* Pentru mediul de afaceri. reprezintă o pletiormă de orientare pentru
investii și inițiative artreprenoriele, oferind informații utile despre
resursele și poteriiolul local:
* Pentru administrația publică locală. siroiegia funcționează ca un
siiumeni de monogement și plonfcore. cliniat cu obiectivele de
guvernere locală:
» Pentru factorii de decizie. aceasta oferă un ghid operațional pentru
fundemeniarea polticlor publice și pentru atragerea de fonduri
nerombursobile.
Importanța acestei strategii derivă din necesitatea de a alinia dezvoltarea
locală la tendințele actucle ole poliicilor publice europene. nationale și
județene. Documentul sprijină o abordare integrată asupra problemelor locale.
stobilnd priortăți clore și proiecte concrete, corelate cu resursele disponibile și
cu opertunităție de ânonțare:
Strategia nu doar că fundamentează decizile de investiți publice și
private. dor facineoză, și mobilizorea comunităti.lecole în jurul unei viziuni
comune de dezvoltare. În aceiesibrrp, oferă un codru coerenl pentru corelorea
proiectelor locale cu documentele programatice superioare - cum or fi Plenurile
Naționale de Redresore și Bezilentă (PNAR). Programele Operationole
Regionale (POR), Strotegia de dezvoltare a Judetului li 2021-2027 i ctele
Pagina 10
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
.2. Scopul SDL
Strategic de Dezvoltare Locală a comunei Tiilești pentru perioada
2024-2028 ere co scop stobilrea unei lare de acțiune. peniru
odminitraia publică locală. în vederea dezvoltării durobile și echilibrate a
regi, comunități. Acest document este construi ce un insirumeni strategic.
menit să sprijne autorității locale în plariăcarea și implementarea de poltici și
proiecte care răspund nevoilor reale ole populației. voloriică potențialul local și
contribuie la modernizarea comunei.
Strategie cferă o abordare unitară și coerentă în ceea ce privește
investitie. publice. dezvoltorea serviciilor. atrogerea fondurilor externe și
consolidarea capacității administrative. Prin elaborarea acestui document,
comuna Trfeșt își propune să devină o comunitate funcțională. conectată la
tendințele actuale de dezvoltare teritorială. care să osigure locuitorilor condiții
decente de viață. acces a infrastructură. servici publice moderne și oportunități
economice reale.
Un alt scop fundamental al strategiei este acela de a corela inițiativele
locale cu documentele de ploniăcare sirgiegică existente la nivel judetean.
regional, național și european. precum Siretegia de Dezvolare a Regiunii
Mar ki. Menlegin d. dezvaitare_m_Jurietuiui lazi 2021 2027. Pregramele
Operavenele pentru perioada 2021-2027 și obiectivele stobilte prin Pactul
Verde European și Agenda 2030. În acest el, strategia devine un suport esențial
peniru atragerea fondurilor nerambursabile și pentru asigurarea coerenței între
politicile publice locale și prioritățile mari de dezvoltare.
Totodată. strategia urmărește erearea unui cozrufunețional de lucru, care.
să permită luarea decizilor în mod informat. plonicorea etopizată a proiectelor
și evoluorea periodică a rezultatolor obtinute, Ea contribuie la fundamentarea
bugetului local, la formularea proiectelor eligibile pentru înontore externă și la
consolidoreo porieneriatelor între autoritățile publice. sectorul privat și
societatea civilă.
Prin această strategie. administrata publică din Triești își asumă un
ongejoment clar pentru dezvoltarea responsabilă a comunei. bazată pe date.
viziune și porticipere publică. Documentul devine astfel nu deor o simplă
ploniicare teoretică, ci un instrument activ de guvernare locală, cu aplicabilitate
practică și impact direc! asupra colități veti în comuntate
Obiectivele generale ale Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei
Tritești definesc direcțile fundamentale core vor ghide procesul de dezvoltare al
localități în perioada 2024-2028. Aceste obiective sunt formulate pornind de la
onoliza nevoiler reele ale comunității. cu un accent speiel pe generațiile tinere.
care reprezintă atăt prezentul activ, cât i vitorul comunei.
Strategia recunoaște faptul că viabiitotea unei comunități depinde în mod
direct de capacitatea ocesteio de o oferi conditi pentru o viată demnă și
oportunități rele pentru tineri: occes la educație de coltate, pesibiltăti de
ongojore, servicii publice luncționale și un codru de viată atrociv. Din acest
Pagina 11
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
motiv, întreaga arhitectură o strategie! este construită în jurul ideii de a face din
Trifești o comună în core tinerii oleg să rămână, să revină sou să construioscă un
Priorități de dezvoltare a comunei Trifeștiîn perioada 2024 - 2028
Analiza factorilor interni și externi cre influențează dezvolterea locală au
permis eloborarea. direcților strategice de intervenție pentru dezvoltoreo
comunsi Trifesti
-> Dezvoltorea infrastructurii rutiere și de vită
Dezvoltorec infrosiructurii este o necesitote pentru comuna Trifeșt întrucât
are implicații în susținerea mediului de ofoceri local. Prin îmbunătățirea
infrastructurii rutiere se urmărește cresterea grodului de accesibilitate în teritoriu
și mobilitatea populației. bunurilor și servieilor, în vederea stimulării dezvoltării
economice durabile. Prin dezvoltarea inirostructurii de ublități se urmărește
întocmirea și implementorea proiectelor care vizează dezvoltarea intrastrucurii
de alimentare cu apă și canalizore o populaței din comună. Prin dezvoltoreo
infrastructurii de buză se dorește creșterea coltâții vieții populație! comunei
Tiileșu.
3 Dezvoltarea econunicăi:
Se urmărește ntragerea ra invasțitari și eranran da Inrwi da muncă pe
urteviul comunei prin sprijinirea încheierii de parenerlate publle-private. Se
vizează în principal dezvoltarea sectocrelor:
= agricol - creșterea competitivității ogriculturi prin îniințorea și
consolidarea structurilor asociative;
». turistie și de agrement - elaborarea conceptelor de valoriâcare o
potentialului turistic și de ogrement ofer de zonă, inclusiv râul Prut
> Protecția mediului
Chiar dacă o parta din problemele de mediu se vor rezolva o dată cu
implementarea proiectelor de dezvoliore e inirostructurii tehnico-ediltore. se
urmărește implementerea tehnologiilor moderne de ardere, pentru a reduce
cantitățile de ernisi în atmosferă și a tehnologiilor moderne de tratare a apelor
uzate. pentru reducerea gradului de poluare ol solurilor și ol apelor curgătoare.
> Dezvoltorea serviciilor publice:
Principalele investiți în vederea dezvoltării serviciilor publice ce vor fi
reolizate țin de modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente. Domeniile
importante de investii sunt: educolio, sănătatea, serviciile sociale (asistență și
protecție socială). salubrizarea. siguranțo și ordinea publică.
> Creșterea nivelului calității vieții
Prin dezvoltorea infrastructurii lehnico- edilitare și a serviciilor publice. cât
i prin atrogerea de investitori pe teritoriul comunei și crearea de locuri de
muncă bine remunerate se urmărește creșterea nivelului de tai, și implicit, ai
coltății vieții populatiei din comuna Trifesti. Astfel, dezvoltarea, secloarelor
prioritare: va infuența colitateo vieți lo nivelul comunei și nivelul de trai al
ecutorilor.
Pagina 12
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA S!
-> Dezvoltarea copactății odministrative:
Se urmărește imbunătătirea proceselor de luore o decizilor, inclusiv
îmbunătățirea coltăii investiiilor importante și a selectiei de pr
asigurarea unei implementări și aplicări mai bune o legislatiei, îmbunătățirea
procesului decizional lo nivelul odministreției publice locole, asigurarea calității
și eficientei furnizării de servicii publice în comună.
.3, Cadrul legislativ și de politici publice relevante
Prezentăm lista de legi și alte reglemetări juridico-economice la core se
roportează documentele de ploniicora strategică în general si în porticuler
strategiile de dezvokore locală, în sensul obținerii benefcilor enunțate onterior:
= Legea nr.350/2001.
* Legea 3l8/2004 (core a abrogat Legea 151/1998):
= Legea nr. 500/2002:
* Legea nr.108/2004;
= Lsgsa ne. B4/2003:
= lega ne 672/2002:
» Hotărârea de Guvern ne. 1173/2004;
=. Hotărârea de Guvern pe 1200/2004:
e Hotărârea de Guvern ne. lI5/2004:
e. Hotărârea de Guvern nr. 68/2004:
e Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 63/1999:
=. Ordonanța Guvernului nr. 79/2003:
=. Ordonanța Guvernului nr. 92/2003;
+. Programul Național de Dezvoltare Rurolă (PNDR) 2014-2020:
. Planul Național de Dezvoltare 2014 - 2020:
e Documentul de Polhică Industrială o fomâniei pentru perioede 2014-2020;
e Strategie Națională în domeniul Cercetării-Dezveltări-Inovării. pentru
pericade 2014-2024
2. Strotegio Nețională în domeniul Escienței Energetice (SNEE):
e. Strategia Nojionolă pentru Tronsport Durobil (SNTD) 2007-2030:
«Strategia Nojională de Gestiune a Siturilor Contominate:
Strategia Nețională de Management a riscului la inundații:
Strotegia Națională de Management ol Deeurilor:
Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial
Mediu 2014-2020:
e Moster Plenul pentru Turismul Noțional ol României 2007-2026;
*. Documentele Codru de Implementore ale Progromelor Operețonale 2014-
2020;
» Strategia Națională pentru Dezvokare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2013-
2020-2030:
Pagina 13
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
——————————
Conceptul Strategic de Dezvoltore Teritorială a României 2030 (CSDTR
2050).
Cadrul Național Strategic de Referință 2014-2020:
Documentul de Programare în domeniul Transporturilor 2014-2020,
Documentul de Programare Regional în domeniul Mediului 2014-2020:
Documentul Regional Sectorial pentru Dezvoltarea Turismului 2014-2020;
Plonurile Integrate de Dezvohore Urbenă ale Polilor de Creștere și
dezvaliare din Românie;
Plonurile de acțiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România:
Planul de Amenojore o Teritoriului Regional
Leaislaie comunitară cu implicoție sirectă
Council Decision of 6 October 2006 en Community Strategic Guidelines on
Cohesien. OJ L 201/1ot 21.10.2006:
Council Regulation (EC) No 1083/2006 ot 1 July 2006 - general provisions
en the Europeon Regional Development Fund.
Regulation (EC) No. 1080/2006 ol the European Poriioment and of the
Council of5 July 2006, OJ L2101of31.07.2006:
„Fosteriny le urbun dimension. analysis of the operotienal programmes
îo-inanced by the European Regienal Development Fund (2007-2013)
Working document of the Directorate General for Regional Policy, Brussels.
25..2008:
Communicatien from the Commission, „The regions for economie change”.
COM (2006);
Rules and conditions coplicable to action co-înonced from the Structural
Funds and the Cohesion Fund - en overview of the eligiblty rules în the
prograrrming period 2007-2013, EC. 2009:
Regulation (EC) No 397/2006 oi 6 May 2009 amending Regulation (EC) No.
1080/2006 of the ERDF os regards the eigibiity ol energy eficiency and
renewable energy investments n housing:
Communication îrom the Commission on Public Private Partnerships and.
Community Law on Public Procurement and Concessions. COM (2005):
Decision No. IâlI/200I/EC ef the European Perliament and ef the Couneil of
27 June 2001 on a Community Fromework for cooperation to promote,
sustainable urban development:
Decislon No. 1600/2002/£C ei the Europeon Parliament and et the Council
022 July 2002 - The Sith Community Environment Action Programme, OJ
L2427af10.9.2002:
Councii Decision No 2006/971/EC af 19 December 2006 concerning the
Speciic Progromme Cooperation implementina the Seventh Framework
Progromme sf the European
Community for reseorch. technological development and demonstration
acimities (2007 to 2013)
Pagina 14
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
* Directive 2009/33/EC ol the European Parliament and ot the Council of 23
Aprilie 2009 onthe promotion:
Communication from the Commission to the Commission Council: A European
Recovery Plan. COM (2008);
= Decision Ne 1639/2006/C of the European Pertiament and of the Council of
24 October 2006 estoblishing e Compettiveness and Innovation Framework
Programme (2007 to 2013). OJL 310715 eF09.1.2006:
e Direcive 2004/8/EC of the European Poriement and er the Council on the
promoton of cogeneration based on a useful het demond in the internal
eneray mariet.
e Directive 200â/32/EC oi the European Pariiomeni ond oi the Councii on
eneray end-use eficiency and repealing Council Directive 93/76/EEC.
* Communication frorn the Comimissien. Implementing the Community Lisbon
Programme: Modern SME Polk for Growih and Jobs, COM (2006);
+ EUEnvironmentond Health Action Plan (2004-2010), COM (2004);
+ White Poper on a Strategy for Europe on Nutition. Overweight and Obesty
related heath issues. COM (2007)
= Council Regienel (EC) Ne 722/97 of 22 Aprilie 1997 on -environmeniel
measures i develepiiig countries în the content ol sustoinable development”
». Sirategie Europa 2020.
Strategia Europa 2020 - document ce guvernează planificarea strategică la
nivelul Uniunii Europene,
Strategie Europa 2020 propune o vzune bozotă pe trei piloni core este
susținută de 7 direcții strotegice:
=. Creșterea inteligentă. bozotă pe cunoaștere:
1 Innvnre: 0 liniune. n innvărir
2. Educație: Tineretul în mișcore”:
3. Societoie digitală: -O ogendă digitală pentru Europa”:
Creșterea economică durabilă. promovarea unei economii moi eficiente din
punctul de vedere al resurselor. moi ecologice și mei competitive:
2 d. Mediu. energie și mobiltote: Europa resurselor efcientizate”.
= 5. Compettintate: “O poltică industrială pentru ero globalizării
e Creștereo economică favorabilă incluziuni promovarea unei economii cu un
grec ina de ocupare o foriei de muncă. care returnează coeziune
economică, socielă și teritorială;
e 6. Ocuparea forței de muncă și competențe: "O agendă pentru noi
competente și noi locuri de muncă:
2 7. Lupte împotrivo sărăciei: “Plotiorme europeană de combatere a sărăciei”
Legisloie comunitară <u implicare adiacentă, dor relevontă;
* Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consliul, Corntetul
Economic și Sociol Europeon și Comitetul Regiunilor. O agendă pentru nai
tempetente și locuri de muncă: o contribuție europeană lo ocuparea
integrolă o forței de muncă. Strasbourg. 23.1.2010 COM (200):
Pagina 15
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
- Communication from the commsson to lhe european parliamment, the
european council. the coundil, the, europeon central bonk. the european
economie and social commitee and the commitee of he regiens. Enhancing
econernic, policy coardination for stobily, growih and jobs - Tools for
stronger EU economic governance, Brussels. COM (2010):
* Agenda Teritorială a UE. Carte de lo Leipzig pentru crese europene
durabile:
= COM(98)605 -Sustoinable Urbon Developmeni în the Eurepean Union”:
+ Communicavoni from the Commission to the Council and Parliament
„Cohesion policy and cties: the urben contribution to growth and jobs in the.
regions'. COM Brussels, COM (2006):
* EC..The Urban Dimension n EU policies”, 2010.
1.4. Metodologie de elaborare
Strotegio de Dezvoltare Locolă o comunei Trifești pentru perioada
2024-2026 e fost elaborată pe baza unei metodologii riguroase. fundamentată
pe principiile cercetării oplicote în domeniu ploniscări. teritoriale și ol dezvoltării
durabile. În vederea osigurării unei întelegeri cât mai aprofundate și recliste e
contextului kaul, au tul pozutau un Sem de Up mat (iikeuermetlaus,
research design). care a combinat metode celative, și cantitative, într-o
abordare de tip iriongulaie metodologică (bozeley, 24), pentru cresterea
validității și robusteți concluziler.
Pe parcursul prncesuhi de elaborare au fost utlizate următoarele metode
sitehnii de cercetare:
* ancliza bibliogrofcă a Iteroturi de specioltate (studii. menegrofi. rticole
stintce relevante la nivel naioralși european);
= evolvarea documentelor programatice și de poltici publice elaborate la
nivel suropean (Comisia, Europeană. Pactul Verde European, Agenda
Urbană o_UE). național IPNRR. Strategie Națională de Dezvoltare
Durabilă, Cadrul Strategie National de Referință). regional (Strategia
Regiunii Nord-Esi) și județeon (strotegii sectoriale ele Județului Iași)
= analiza codrului lecel de pleniăcare (Plan Urbonisic Generol, srategii
locale onterioare. proiecte în curs sau nalizate. plonuri de acțiune):
» anchete sociologice cantitative desfășurate în rândul populatiei, prin
oplicoreo de chestionare structurate, în scopul culegerii de date relevante.
privind percepțiile și nevoile comunități
* interviuri de tip semi-structurat cu reprezentonți oi dministratiei publice
locale. a institțiior locale relevente și ai societății civile:
- consultarea paginilor web ale insituților publice, în special pentru
accesarea datelor statistice actualizate și a legislației de referință:
*. prelucrarea «i interpretoreo doelor oficiale furnizate de Insitutul Național
de Slatistică și de alte boze de date guvernomentole (TEMPO, Registrul
Agricol, REVISAL etc).
Pagina 16
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
e aplicarea analizei SWOT pentru identificarea punctelor tori. a
slăbiciunler. o oportunităților și o amenintărilor cu relevanță pentru
dezvoltorea comunei.
Frapele procesul de eloborare o srotegii au inclus
identiicareo actorilor locoli relevanți pentru dezvobarea comunității
(administrație publică locală, sector economie, societate cwilă, sector
educațional. furnizori de sencii sociale):
«constituirea Grupului de Lucru Local, coordonat de Primărie, responsabil
cu ghidarea procesului și validarea etopelor-cheie:
= eleborarec calendarului activităților strategice:
e colectare. selecția și onolizorea dietelor statistice și celitative la nivel
locolei regional:
= corelarea. prorităților locale cu obiectwele europene. naționale și
regionale de dezvoltare:
o scopul, obiectul geneol și o abiminalar olegice
deinrea,
speciice:
= dblirea direcților «ategice de acțiune și a domeniilor prioritare da
interventie,
. formularea planului de acțiune, incluzând măsuri, termene, responsabili și
surse potentiale de finantare:
+. consultarea publică Osupro versiuni preliminare a strategiei, urmată de
integrarea observațiilor și recomandărilor relevante:
»redoctarea și validarea formei înole a documentului strategic, în vederea
osumări și implementării ocestuio de către ocministratia locolăi
Metodologia oplicotă o urmărit osigurarea unei coerente între reclităție
locale și contextul mai larg ol dezvoltării teritoriale, precum și fundamentarea
deciziilor strategice pe dovezi, porticipare și sustenabiltate.
1.5. Participarea comunității și actorilor locali
Procesul de elaborore o Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Trfești
pentru peridade 2024-2028 s-o bozat pe un cadru participotiv cmplu. care a
urmărit implicarea octivă o tuturor atorilr releveni cin comunitate: cetăteni.
organizatii pequvernamentole. agenți economiei și institui publice locale:
Această aberdars ore le bază principile ironsporentel decizionole. oie
paneneriatului și ale responsobiități comune în stobiirea direcțiler de
dezvoliore. Poriipareo publică nu este doar o stopă formală în procesul
strategic, ci reprezintă o condiție esențială pentru formularea unor obiective:
reoliste. acceptate și susținute de comunitate. Consultările publice orgonizale.
aplicarea chestionarelor. desfășurarea, interiurior și implicorea directă a
actorilor locali în Grupul de Lucru au contribui semniăcetiv lo conturarea unei
strategii adoptate nevoilor reale cle Icuerior și potențiolulu local
Prineipelele categorii de octor implicați în proces pot fi deânite astfel
Pagina 17
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
1. Societatea locală, în sens lorg, cuprinde totoiitatea locuiterilor comunei
Tafești. indiferent de vârstă. satul soc'o-economie sou localitote de rezidență. În
cadrul acestui grup, un. rol important l-a avut societatea civilă orgonizală,
reprezentată prin asociați. fundații organizatii comunitore, grupuri de inițiativă
și cetățeni activi care și-au exprima punctul de vedere. au contribuit cu idei i au
sustinut proiecte cu relevanță locală. Implicarea activă o tinerilor și o fomililor
tinere a fost încurejotă în mod special, în concordanță cu obiectivele strolegiei
II. Mediul de afaceri a fost reprezentat de întreprinderile și orgonizoțile
economice active în comuna Trifesti. indiferent de forma de orgonizore juridică;
societăți comerciale (SRL. SA). întreprinderi individuala. persoane fizice
auiorizate. osociații famikele. cooperative agricole, unități de producție. servicii
si comert. Reprezentanții arestora au fost ronsultnți prin intervin și chestionare.
dedicate, cu scuțsul de a ilemtieza prublernele, oportunitățile și potențialul de
dezvokare al sectorului economie lecol. Vecea antreprenorilor și a
producătorilor locali a fost esențială în definirea directilor economice ale
strategiei
ÎII. Administrația publică locală, în colzate, de principal inintor și
responsabil pentru coordonarea procesului de plarificore strategică. a jucat un
tul esențial în colectoreo datelor. organizarea consultărilor și validarea
dacumentului înol. Aceosta este compusă din Consul Locol - ca autoritate
deliborativă. și Primarul - co outortate executivă. Consiliul Local, olcătvit din
consilieri aleși prin vet universal. are atributia de a adopta hotărâri privind
dezvoltarea locală. Primarul. în colitate de reprezentant ol statului în teritoriu și
conducător al aparatului executiv. este responsabil de punerea în aplicare a
hotărânlor Consiliului Local și de coordonarea implementării strategiei.
Structure executivă a administrației locale - primorul, viceprimarul. secretarul
comunei și aparatul de speciolitte - formeeză împreună instituția Primăriei
Trifești, cara are un rol opereționel continuu în gestionarea problemelor
comunități și în implementoreo măsurilor strategice.
Implicare, acestor trei piloni - socieioteo locală, mediul de afaceri și
administrația publică - e osigurat o viziune echiibrotă, realistă și legitimă
asupra direcțiilor de dezvoltare ale comunei. Strategia rezultată reflectă nevoile
exprimate de comunitate și benekcioză de o bază solidă de sustinere socială,
sea ce fociltează atât asumarea politică, căt i implementoreo se în anii
vrmători,
1.6. Surse de date utilizate
Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locolă a comunei Tiifești pentru
perioada 2024-2028 a lost lundormentată pe un ansamblu divers de surse de
date, utiizate în mod complementar pentru a asigura caracterul obiectiv actual
și relevant ol analizei. Sursele de dote au fost selectate în lunciie de
disponibilitate. relevantă. acuratete și capacitatea acestora de a refecta
specikcul comunității locale. În procesul de cercetere s-ov utilizat otât dote
Pagina 18
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
coniitotive. cât și date calitative. obținute din surse ofciale. documente
strategice, cercetore sociologică. observatie directă și consultare publică.
Datele av fost structurate în trei cotegorii principale:
Î- Date statistice oficiale
Acestea au constituit fundamentul cantitativ al analizei și au fost obtinute
din următoarele surse:
=. Institutul Național de Stotistică (INS). prin boza de date TEMPO-Online -
pentru indicatori demograiei. economiei. egricoli. privind. locuirea.
educația și piata muncii
* Registrul Agricol - pentru date privind suprafetele agricole. numărul de
exploatarii efectivele de animale și utlizareo terenurilor:
* Evidenta populației lo nivel locol - pentru numărul de locuitori pe sote
componente și structură pe vârste:
e Date furnizate de outorzățile publice locale (primărie, școli. bibliotecă.
medic de foile) - pentru dote operaționale privind infrostructura locală.
dotări personal. octtăți culturale și servici sociale.
II. Documente de planificare și surse normative
Au fost consultate documentele relevante de poltiei publice la nivel
ouropean, national. regional i local, inclusiv
». Strategio Națională pentru Dezvoitore Durabilă (revizia 2018);
* Planul Noțional de Redrezare și Rezikentă (PNRR).
+ Programele Operaționole pentru perioada 2021-2027:
Strategia de Specializare inteligentă o Regiunii Nord-Est:
Strategia de Dezvoltore o Județului loși:
Planul Urbanistic General ci comunei Tifeși:
Strategia locală anterioară (2015-2020)
Ghiduri de înonțore relevante (PNRR. POR. AFIR):
Hotărâri ale Consilului Local privind dezvoltarea locală, patrimoniul,
proiectele în derulare:
* Legislația natională în vigoare privind dezvoltarea rurală. administratia
publică și inantorea proiectelor.
=. Sirategia de dezvoltare o Județului Iași 2021-2027
WI. Date obținute prin cercetere sociologică și consultare locală
Pentru o surprinde dimensiunea subiectivă o dezvoltării locole și pentru a
include perspectiva cetățenilor și octorilor loceli, au fost reolizote următoarele.
octivtăți:
* Anchete sociologice conttative. prin chesionare. aplicate în rândul
populatiei
«Interviuri de tip semi-structurat cu reprezentanti ai ocministroției publice.
școlior. bibliotecii i altor insttuț locole:
«.Întălriri cu Grupul de Lucru Local, pentru veliderea diognosticelor și
formularea direcțiilor srotegice:
Pagina 19
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
* Obiective și date de contest preluate din propuneri și observații exprimate
în procesul de consulore publică:
+ Observație directă osupre condiilor de infrastructură și funcționare a
serviciilor locole.
Toate aceste surse de dote au fost onolizate integrat, prin metode
statistice. enalize comparative, corelări întra niveluri teritoriale și corelări între
opinile comunități și tendintele regionole și naționole. Coltoteo datelor a fost
verifcată prin triangulare (corelarea a cel puțin două surse diferite) acolo unde.
acest lucru a fost posbi. Această boză solidă de date și informații a permis
fundamentarea corectă a priertățior strategice. elobororea unui portofoliu
realist de proiecte și defânirea unui plan de actiune coerent și oplicobil.
Capitolul introductv ol Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Trifaști
pentu perioada 2024-2028 prezintă fundamentele metodologice,
instituționale și conceptuale care stou le baze documentului strategic. Prin
deinirea justitcării, a obiectivelor generale. a codrului legislativ și progromatie,
prin prezentarea procesului de elaborare și o participării actarilr locali, precum
si prin precizreo surselor de date utiizete, se asigură tronsporent și rigoarea
știntiică a demersului
Toote aceste elemente contribuie lo construirea unui document strategie
credibil. realist și aplicabil, oncoret în reclităție lecole și conectat lo direcție
majore de sezvultune lu nivel regi ional și european. Pe bozo ocestel
fundomentări. următoarele capitole vor detalia analiza diagnostic e comunei
Trifeși. viziunea de dezvokare, domenule prioritore de interventie, portofoliul
de proiecte și mecanismele de implementare si monitorizare.
Această strategie este concepută ca un instrument operational, dar si ca
un angajament colectiv între administrație și uemunilole, orientul călte
modernizarea durabilă e comune: Trifești și crearea unui vitor echitabil pentru
toate generațiile.
2. Prezentarea generală a comunei
2.1. Așezare geografică și caracteristici fizice
Comune Tieș este situată în extremitatea estică o județului Iași, într-un
cadru geografic cu crocterisici naturale vane i cu resurse care inâuentează
semniicativ structura economică și potențialul de dezvoltare locală
Pozitionarea în apropierea graniței de est o României pe malul râulu Prut, oferă
comunei Tnfesii atât un contex! natural specite zonei de luncă și terasă joasă. cât
și o localizare strategică în proximitatea, municipiul loș. lo intersectia unar
direcii Importane de mobiltate regională. Elementele de relief. idrogrofie.
resurse, naturale și organizare teritorială definesc un spatiu tural coerent. cu
paniculartăii morfologice distincte. core, trebuie. înțelese și integrate în
planificarea strategică o dezvaltăriicamunai.
Pagina 20
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Comune Trfești este situată în partea de nord-est o României, în sud-estul
Câmpiei Moldovei. în zona depresionară „lia Inierioară, la coordonatele
geografice 4721 latitudine nordică și 27'25” longitudine estică. Se afă lo e
distentă de aproximativ 36 km față de municipiul lasi. având oeces direct le
drumul național DN 24C (loși-Stefănești-Botosoni), ceea ce facilitează
coneclivitatea cu principalele centre urbane din regiune.
Teritoriul admiristrotiv oi comunei ore o suprofată totolă de 94.96 km: și
este compus din potru sate: Trifești (satul de reședință). Zaboloteni. Hermeziu și
Vladormira. Lo est. comuna se învecinează cu râul Prut, cere reprezintă totodotă
limita estică a frontierei naționale. Lo nord se învecinează cu comuna Bivolari. la
sud cu comune Probota. or la vest cu comunele Andrieseni si Vlădeni
Sotul Trifeșt, reședința comunei, este omplosat pe terasa joosă e râului
Prut. de-a lungul șoselei nationale losi-Șiefăneșt. Este ctestat documentar din
onul 1624 și benefcioză de o omplesore favorabilă din punct de vedere
topograte și al oecesibilrăi. n perimetrul sotului există cariere de gresie. nisip și
jetri, care reprezintă resurse minerale locole cu potențial econerie.
Sotul Zaboleteai este stuat lo nord de satul Tefeșu, le o distantă de
aproximativ 2 im. find așezat toi pe o terasă joasă a Prutului cu extindere de la
move inațivunulă păi le râu. Cale clestat docunnenr ralitiv receri, în anul
1972. În apropioro oxtă coriere de pietris. precum și o pădure rivoronă, care
completează cadrul natural oi locoități și oferă resurse potențiale penru
exploatare durabilă.
Satul Hermeziu (cunoscut onterior și sub denumirea de Lunco Prutului) este
situat la o distonță de circa 5 km de soseava DN 24C și aproximativ 36 km de
municipiul leși. Fste omplasot direct pe malul drept ol râului Prut. într-un peisaj
de luncă și câmp diesrhis caen re îi reniară rarneteristiri speribre rin hnhitnt
ruralin zona umedă.
Satul Vladomiro este amplosat la circa 8 km sud-est de sotul Trilești
într-un cot al râului Prut. în apropierea satului Hermeziu [Lunco Prutului) de care,
îl desparte o distanță de opreximotiv 3 km. Atestarea documentară a satului
datează din anul |864. Localizarea so în proximitateo râului și a unei zene joase
conferă specifeități din punt de vedere moriologic, hidrologic și ol potentiolului
agricol,
Poziționarea comunei Trifeșt într-o zonă de tronziie între lunco Prutului și
deolunle Turia și Rosca, precum și resursele naturale disponibile la nivel local
[materiale minerale de construcție. terenuri fertile, păduri de luncă) definesc un
teritoriu cu potential multiplu de valorifcare — agricol. economic. peisagist și
turistic. Toate aceste elemente geografice și fzice vor & lucte în considerare în
deknirea direcțiilor de dezvoitcre și în selectarea proiectelor prioritare propuse
rin Strategia de Dezvoltare Locală.
Relieful comunei Trifesti
Comuna Trifesti este situată în extremitatea eștică o județului Iași. în zona
de contact dintre Podișul Moldovei și subunitatea sa joosă - Câmpia Moldovei, în
Pagina 21
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
cadrul depresiunii Jiia Inferioară, într-un areal caracterizat printr
domol. speciic câmpiei colinare. Din punct de vedere geomoriologic. teritoriul
comunei se încadrează în unsatea Câmpia Moldovei - mai precis în zona.
denumită Culoarul Prutul. Aceasta este oregiune de câmpie joasă. cu interfluvii
largi. slab vălurie. formate în prinapal pe roci moi, de tip crajles si
marno-nisipos, Relieful este slab irogmentat. cu ponte domoale și văi lrgi. esa
ce fevorizează vilizarea agricolă a terenurlr. dor implică și anumite riscuri
geomorfologice. precum procese de olunecore pe versanti umezi sau
insbiltete locală o solului n periocdele cu preciptați intense.
Releful general ol comunei este de tip de luncă și terosă joasă. specife
zonelor adiacente râulii Prut. cu un subsirot itologic olcătut din depozite
cuaternare. formate preponderent din prafuri. argile prăfoaze, nisipuri prăfocate
și intercelații de prundieuri ci lontile do piotrș. cu grosimi variabile. De
asemenea. in zona analizată ov fost puse în evidentă Îtercolări ce material
vegeial organic (resturi vegelale, nămolur), speciice zonelor cu stognore
prelungită s apei freatice sau cu baluri temporare:
În perioade die vegetatie (primăvara-toamno), terenul prezintă un regim
hdre infventar re peecipiteti si ie nrumlul frentr. u tendință fe înmorere în
zonele joase de usciictune supei pe
Condițile geotehnice sunt mareste de variata loterală e sratiieaței
Mologica i de prezența unor traturi compresibile în zona aupericară o profilului
geothnic, aspect core poate inăvențe negetiv stabiltatea construcțiilor în lipsa
unor măsuri tehnice adecvate, [de exemplu. drenaje, compoctări fundații
adâncite)
Zone de contact între rocile sormațiene (orgie. morne. nidpuri cu
intercolatu de gres 3; cale voie) si depozilele cvaternate (prunduri
nisipuri orgilose și Ioessuri) o coniribut le modelarea unei topegroli relativ
lene în lunca. Prutului și o unor coline joase pe terasele înolte și interfvii
Versanii sunt în general stobil. dor local pot existe zone cu rise moderat la
alunecări de teren. în speciol în zonele de versant nordie sau în apropierea
pârâurilr secundare.
Le nivslu localități Zaboioteni. relieful include forme de conrapantă, cu
ponte usoare convergente spre o zonă meienă de drena natarel,tonztată de
un conel de desecore. ceco ce determină acumularea periodică a apelor
pluviale și necesită amenojări de colectare și evacuare controlată a acestora.
Aitucineo maximă o tentonului comunei nu depășește 200 m. lor
diferentele de nivel sunt reduse. Satul Trifeșii este amplasat pe terasa joasă a.
râului Prut, iar celelalte sote componente (Zobeleteni. Hermeziu. Vlodomiro)
sunt dispuse în zone similare de câmpie joasă sau luncă, având occes direct sov
indirect e reteaua hidrogroâcă locală. Relietul este întregit și de pre.
lacisuri cokviale, proluviale sau minte. stuate la boza versanților cu înclimatie.
& pantelor între 25-40 grade. Datorită mornslor din subsret. izeearelor de:
Pagina 22
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA S
costă și lipsei vegetatiei. pe panta sudică a deolului Turia. fenomenul de
eroziune este puternic.
Relieful comunei Trifesti este rezultatul evolutiei geologice complexe e
Platformei Moklovenești în perioada pliocen-cuaternar. proces core e condus lo
formarea unui sistem de nouă terose fluviile. dispuse le olttudini diferite foță
de nivalul actual ol șesului râului Prut. Din cele nouă terase identiăcate, două suni
joase. iar celelalte șapte suni terase înalte. dezvoltate în trepte, între 2 și 140 de
meiri atitudine reletivă. Aceste forme de relief constituie otât mortori
geomorfologici importanți. cât și polii utilizate istoric pentru locuire, agricultură
sau activități economice.
Podurile teraselor. în general plone. ou fost intens voloriicate de-a lungul
timpului <o terenuri agricole. ca rute comerciale sau de acces, în timp ce
versonți. în funcție de grodul de înclinare. ou fost ulizati pentru vi, vezi, pășuni
si păduri.
Terase joase:
«. Prime terasă joasă, flotă în formare și cunoscută co terosă de luncă, are o
alitudine de aproxima 2-3 metri. Ea este elcătuită dintr-o succesiune
da scruntare (micraferme oase de arziuna) și plain fniatiln. Se
diferențiază de restul sesului atât prin olhtudine, redusă, cât și prin
compoziț geologică: aluviuni recente cu grosimi de 5-6 metri, formate
din nisipuri și prundisuri.
e A deuo terasă de luncă. stuată le o atitudine de 4-6 metri. reprezintă
componenta principală d octvolulul ses al Prutului. Ea este delimitată de un
grind lengitudinal bine conturat. care contribuie le drenajul natural ol luncii
3i le stobilireo liniei de demarcație între zonele de stagnare a apei i cele
moiricicate.
Terase înolte:
e Terase |: situată între satele Zaboloteni și Tritești. are forma unui podiș
întins, cu olitudine relativă de 10-15 metri și o lungime de aproximativ 1.5
im.
* Terasa a II-a: cu oolttudine de 20-30 metri. are o reprezentare redusă si
se prezintă ce o treoptă sleb conturată. afectată de procese de eroziune.
ofotă lo boz versontului drept al văi Prutului. în direcție, sotului
Zaboioteni.
* Terasa a II-a: are o atitudine relativă de 30-35 metri și face corp comun
uierasa 3 I-a. find și eo slab reprezentată pe volea Prutului.
e Teresa a IV-a: situată lo vest de sotul Trifeșt, se ofă le olttudinea de 60
metrii este frogmeniată de pârâurile Cerchezoaia i Frosin
« Terasa o V-e: identiicotă în zona Tafești, ore o okitudine relativă de!
90-100 mevi. dar este slab reprezentată,
* Terasa a VI-a: afată lo sud-vest de Trifesti. pe Dealul Moșanca. are o
litudine de 100-110 metri
15
Pagina 23
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
= Terase a Vll-o: se regăseste pe Foncul nordic al Deolului Turia și
reprezintă cea mai înehă treaptă, cu o oltitudine relotivă de 140 metri.
Dealuri:
Altitudinile absolute ole dealurilor din perimetrul comunei Trifesti variază.
între 93 și 274 de metri. cuprinzând o verietote de forme de relief colinar,
vlizate otât ca surse de materii prime, cât și co spati eu valoare peisogistică și
ecologică.
Dealul Turia: cel ma înalt din comună (274 m), este acoperit cu pădure și
are o vechime istorică atestată încă din onul 1550.
* Dealul Uncheteo: situat în sud-vestul sotului Triegti, are o altitudine de
aproximativ 100 msi conține gresii sormatice cu valeare economică.
+ Dealul Meșanca: se ridică lo o olitudine de 150 m și este amplasa tot în
sud-vestul satului Trifoști. porolel cu Dealul Unchetea.
=. Dealul Morii: localizet pe partec dreaptă o pârâului Cerchezocia, în zona
sudică și sud-vestică a satului Trtești se întinde până în oproplerea unei
vălugi cunoscute sub numele Rediulung,
* Dealul Curții este poziionat în nord-estul satului Trfești, lo marginea
terasei inferioare a Prutului. pe o zonă joosă numită Toloaca. delimitată
între legătura de lo Canoasa și gârla Huc.
». Doolul Bărbosu: situat lo vest de Trifești. ore o altitudine de 93 m.
*. Deolul Holm: se afă în pertea sudică a satului Zoboloteni.
=. Deolul Pietrosul (cunoscut și sub numele de Deolu Pietris): situat lo sud de
satul Trifesti. are o altitudine de 94 m și găzduiește o carieră octivă de
piatră.
* Dealul Colcea: cu o olttudine de 95 m. este un versont ol Deolului
Mosanca și adăpostește o movilă cunoscută sub numele de Stoionul.
*. Deciul Lo Movie: are o olhtudine de 149 m și este omplesot lo nord de
pârâul Porcului.
Pe tertoriul comunei se regăsesc, de asemenea. numeroase alte forme de
relief colinar. denumite locol: Dealul Viilor. Dealul Grindul Poenii. Dealul Rediul.
Dealul Porcului. Dealul Stâlperi. Deoiul Uluci. Dealul Mare. Deolul Spineni ș.a,
Acest ansomblu geomoriolegic - terose multiple. deoluri joase și medi.
interfuviilorgi și forme de luncă - deâneste corocterul âzic al teritoriului comunei
Trifeșt. infivențând accesibilitatea. utilizarea terenului, ispenibiltatea
resurselor naturale și riscurile asociate. dezvoltări (inundații, eroziune,
instabilitate geotehnică locală).
Clima
Clima speciică comunei Trifesti se încodrează în categorie, climei
temperat-contineniale. corocterizată printr-o variabilitate sezonieră pronunțată
i condiții meteorologice ipeciice zonei de câmpie și deal din regiunea
Moldovei. Temperaturile medii anuale se situează în jurul volorii de 10.9"C. cu
maxime înregistrate în luna iulie. când media este de aproximauv 23,'C, și
minime în luna ionvorie. cu valori medii de -2.2'C. Regimul pluviometric anual
Pagina 24
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
este moderat, cu o medie a precipitaților de circa 600 mm. distribuite relativ
uniform pe parcursul anului. dor cu un occent în lunile de voră.
Aceste caracteristici climate intventează în mod dest octvităție
socio-economice și dezvoltoreo. durabilă o comunei. în speciol în sectoere
precum ogricultura. gestionareo resurselor naturole și infrastructura locolă. În
contextul schimbărilor cimotice globale. este esențială monitorizarea continuă a
paramelrilor climatici și integrarea ocestora în pleniăcarea strategică, pentru a
sigura adoptobiliatea și rezilențo comunității la fenomene meteorologice
extreme și voriabliateo condiților climatice.
Regimul termic
Cercetarea datelor de lo Statiunea Meteorologică loși luate în intervelul
1991 - 200! relevă « temperatură medie onuală de 9.6 grade Celsius. lernile sunt
reci. geroese. lar verile călduroase cu temperaturi medii ce ajung le 20 grade
Celsius. Media lunii ianuarie variază între -2.2 grade Celsius și -9.2 grade
Celsius, iorceo'o lunii le. între 18.7 grode Celsius i 23.1 grode Celsius
Ca valori extreme de temperaturi în perioada considerată ou fost
registrate. 30.6 grode Calhiua in pericoda ionvarie 1269 si 137.2 grade Celius
înlune cugust 1957.
înghetul
În conformitate cu STAS 6054 "Adâncimi maxime de îngheț. Zonorea
tenituv iului Rusa” au nea saună deget zot stocat ese de
(60.0 ..90.0)cm
Duroto medie a intervolulu fără înghet este de 18I zile. Brumele cele mai
timpurii apar pe văi. din a doua decadă a lunii septembrie și se prelungesc
unzori pănă în ultima decodă o luni mai
Regimul pluviometric
Secetele sunt foorte frecvente și apor de la sfârsitul lunii iulie și se
prelungesc până în septembrie. Ploile de voră au un carecter torențial,
favorizează eroziunea și diminuează conitatea de apă inilirată. Bilantul
hidroclimatic mediu oval este sub- excedentar. slob deâcitor. cu un indice
hidroclimatic de 78 - 90 si un indice de ariditote de 27.8 în unii ni chiar mai
scăzut. Umiditatea relativă a aerului ore o medie onuală de TIE și nu scode sub
64%.
Caracteristic pentru oceostă zonă sunt precipitațile sub formă de averse:
ce se întâlnesc începând din lunile aprilie - mai și tepartiio neuniformă a
acestora în timpul anului
Cantitatea medie anuală de precipitoți este de 595.52 mm. Această
cantitate o fos depășită în anul 1980 (când s-a înregistrat o medie de 821 3 mm)
Cea mai scăzută cantitate de precipitați a fost în anul 1982 și fost de 38.9 mm.
Cea mai mare contitote de precipitații se înregistrează în luna iunie (4l.0%), iar.
cea mai scăzută în luna septembrie de 25.0%, În timpul rece ol anului ceo mal
mare parte a precipitoților atmosferice cad sub formă de ninsoare. Grosimea
medie o stratului de zăpodă este de 26 cm.
Pagina 25
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Dinamica ctmosferei (vânturile)
Cea mai mere frecvență o ou vânturi care bot din direcția nord-vest și
est. iar cec moi redusă frecvență o are crvătul core bate iorna din nord-est
viscolind zăpada. Valorile medii onuole ole vitezei vânturilor ajung la 4 m/ sec.
Cele mai mari viteze medii s-au constetet pe direcția deminentă nord- vest și
sunt de 5.9 m/sec
Valonle cele moi importante ole vezi vânturilor sunt primăvara
(mariie-oprilie) de 4.7 m/ sec. și iorna de 4.5 m/ sec. Toamna și vero valorile
medii sie vânturior ojung până lo 3.5 m sec.
Număr zilelor cu vânt tore cu moi mul de3.6 m/ sec este în medie de 37
zile pe an. Formele de relief. produc variații ole elemenlor climatice care, deși
mici, infventează buna dezveltare a plantelor de cultură. Versanții cu expoziție
estică și nordică sunt puțin însorți, temperatura este moi scăzută și sunt expuși
vânturilor reci
Reteaua hidrografică
În partea de nord-est a Românie și de sud-est a Câmpiei Moldovei
Inferiocră. cimoiul temperat continental excesiv și constuție. geologică
determnă o dersitate mijlocie o rețelei hidrogroice, Conditile bune. de
moniestare o preciptonilor mâventează dreei reteaua apelor de suprafetei si
celor subterane:
Apele subterane,
Din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic cpele freatice sunt
reprezentate prin sirote ocvere. descendenie acumulate în depoziele
sarmațiene si cuaternare. care sunt drenate ratural prin secionarea or de către
văile râurier i ies lazisub formă de izeoore. Stratele ocvifere sunt de adâncime
(captive), și strote libere În zona investită aeutee colelurul întregii rețelei
hidrografice din zone omplasomentului este răul Prut. climentot în zonă de
principolele pâraie rodiole, romiicote până în apropiere locoltătii
Apele sublerone sunt ape leatice core apor în depozite de vârstă
sarmatică (orgile marne. nisipuri argiloase). Pe terosele joase. odâncimea
pânzei acvilere variază între 18 și 2.8 m, ir teresele înalte între 0.6 si 17 m. În
corelatie cu nivelul pei freatice. o șes fântânile ou adâncimea de 3-6 m. la
dealaul5- 8 m.
Lo începutul primăverii când ?ratul ore o scurgere maximă se
înregistrează cele moi ridicate niveluri ale pânzei acwfere. Toamna se
transportă door 7.5-14 5% din volumul anucl de apă, jind cele moi coborâte
niveluri ale opeler ireatice. În urmo nolizelor chimice efectuate s-a constatai că
pe freatică are un pH cuprins între 7.06 și 8.75 și temperatura în jur de 9 grade
Cotsius
Apele de suproată.
Apele curgăroare cu caracter permanent: râul Prut și Părâiele Frosin
Roșconi. Păuleni. Cherchezoaia. Culicea. Cănoasa.
Pagina 26
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SR
Apele stătătoare sunt: iazurile și locurile naturale (Durducul și Bulhacul
Armerci). băile și găriele (Huc. Bolta Stejorului. Bahna lui Vodă, Gârla
Tigonuli, Gârla Ungureanu. Canooso).
Solurile
Pe teritoriul comunei. dotorită corocterstiilor și distribuției factorilor
pedo-climatiei. se întălnese soluri zonele. dintre core cele mai răspândite sunt
cernoziomurile și solurile cenuți de pădure. La acestea se adaugă solurile
intrezonele holomorfe, cunoscute sub denumirea de sărături, cărora le aporin
soloneturile (sllato-sodice) și solonceocurle (sulltice)- Gama solurilor zonale și
introzonale este completată de solurile ozonale.
Solurile zonele:-Cernoziomuie levigate Din cele tre stai de levigare ale
cernoziomului (slab. moderat. puternic) pe teritoriul comunei se găsesc
cernoziomuri slob și moderat levigate. Acestea s-au format pe roci Ivicase.
Iuto-orglioase. argiloase și marnoase.
cernoziom de stepă incipient, slab levigat. cu eroziune neapreciabilă sau
slabă, textură Iutoasă, Itornisipoasă pe material loessoid. Solul este bine
structurat glermerulor în orizontul de humus ofânot și permeabil. ÎI întâlnim pe
terasele cu înăhimi cuprinse între 10 și ID m (zona Trâesti-Zabololari). Pe acest
tip da sol dau rezultate Bure culturile de grâu. porumb. foorea- soorelui:
cernoziom mijlociu levigat cu textură lutoasă. luto-nisipeasă pe material
Icessoid, structurat glomerulor în orizontul de humus, Acest tip de sol? întâlnim
pe declunle Unchetea, Movilei. Moșanca. Calcea, Grindul Poienii Terenurile pot
fi culivate cu cereale. plante furojere și tehnice. Tot ocesttip de sol vegetează în
generel păduri de stelar în care pot i diseminate și alte specii:
cernoziom moderat evigat. format de obicei pe depozite Ioessoide. ore o
textură Iutoasă sau Iuto-argiloasă. S-au găsit și argile. marne pe deolurile
Resiul, Păuleni. Roscani. Crucii. Marii unde se cultivă cu eficientă grăul. Solurile
Intrezonole holamorie (sărături)
În șesul Prutului dtortă adâncimii mici. de 1-8 - 2.8 m, lo core se găsește
pânza de apă freatică. se întâlnesc atât soloneturi, cât i solonceacuri
Sărăturile olbe (solonceocurile). se întind pe o suprafată de 100 ha. din
care 35 ha pășune. 25 ho fânețe si 40 ha teren arabi. core se cultivă cu arz,
iarbă de Sudan. mustr. rapită. sfeclă pentru zahăr. Solonețurile ocupă e
suprafață de aproximativ 1.55 ha le locul numit Bala Stejarului. Concenirația în
săruri este mol mică, dar olcalinitatea este moi more. cuun pH de 8.5,
Seluri azonele genetic neevoluate
Acestea sunt soluri de luncă puternic erodate. formale în urma revărsării
râului, prin solidiicorea aluviunilor core ns moi sunt expuse inundaliei. Textura
este itocsă, uto- nisipoasă până lo orgiloasă pe material oessoid.ior structura
șlormerulară. Pe acest tip de sol. se cukivă cereale. legume. plante furojere și
tehnice.
Pagina 27
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
A
Vegetatia
Pe tentoriul comunei Trfeși ou fost identiicate 36 osoriatii vegetole, ale
căror compozițe floristică, extrem de varită si puterric mozoicotă însumează
476 de speciicore aperi la 79 fomiliși 218 genuri. din core 36 speci sunt plante
rare. Pentru frumusetea. vârsto și dimensiunile le. pentru loptul că sunt mărturii
ele unor evenimenie istorice. Î4 plopi oibi (Populus alba) din curtea cosei
memoriale C. Negruzzi și stejrul cin foto căminului cultural Trifesti. sunt arbori
ocrotit. În pădure Domachi. Roșcani și pe marginea conlulii de ingati
vegetează laleauo pestrtă sau bbilco (Frtiloria meleogris), plantă ocrotită. O
suprofață de 34.6 ha din pădure Roscani, cu cărpintă si plente rare o fost
declorată rezervatie nalurolă. Cărpinta. element submediteranion. apere:
frecvent în parcelele dl, 42 și sporodi în parcela 24 alături de gorun, stejor,
lrosin și carpen. Vegeiata cu cărpintă supusă inâventei pent sormatico-
siberiene. se afă aici cu totu izolată se arealul său din tară lo dica 220 km spre
mordde cec moi nordică toțiune. jeni Râmnicu Sărat.
Tipuri de vegetatie:
zăvaiul cu. salcie albă (Sola olba), sole roșie (Sol purpurea). plopul olb
(Pepulus alu). plusul ieiu (Patul nagtu). ulmul de luneB (Ulmus Ioevi) i
Vlademira: buruieni ruderale co: naiba mică (Malvo puse) brusture (Artur,
lappo), urzică (Urica dieico). holeră (Xantum spinosum), troacot (Polygenum
oviculare), cueută (Conium maculeturn);
vegetația segetală din culturile de păioase și prășteare cu: știr
(Amoranihus retrofexus). lobodă (Chenepodium sibi), cosrei (Echinoclea
crusgali). mohor (Setaria louco). pălămidă (Cirsium arvense), susoi (Sonchus
arvense).volbură (Convolvulus arvensis):
vegetatia holefiă de pe terenuri mlăștinoase și din bălți cu: ierboi de
tbahna (Becimanio erucilormis).sică (Limonium gmelni) Vpirig (Schoenoplectus
tebemaemontoni). popură lată (Typha latielio). papură îngustă (Typha
ongustilolo). mana de apă (Giyceria maxmo): pădure cu arbori: siejarul
(Gsercus robur). gorun (Quercus petraeal. corpen (Carpinus betuus).jugastru
(Acar campestre). frasin (Fraxinus excelsior) ulm (Ulmus compestrs.
Uimuscorpinifoie):
arbuși: cărpintă (Carpinus orientalis), dărmez (viburnum lantana), glocis
(Acer tatoricur). porumbar (Prunus spinoso). soc (Somiveus nigro), corn (Cornus
mas), clocotie(Staphylea pinnato):
Ilone și stratul 'ebos cu. lederă (Hedera bel). hamei (Humulus Lupulus),
iarbă moale (Stellarie holestea), pochivic (Asorum,
europaeum),toporași (Viola odoretel. lopotei (Companule perseifelia)
lăcrămioare, (Cenvallorio majalis). umora iepurelui (Asparagus. ofiinelis
hosmatuchi (Anthriseus sylvestris) turta. mare (Agrimarie evpatoric).
Pagina 28
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Fauna
Animalele se diferențiază în functie de climă. reiel și vegetație, ostfel
Fauna din ape: viermi inelati- iptoareo (Hirudomedicinolis): moluște:
scoica de boltă(Anodento «ygneo). scoica de rău (Linie, pictorum): erustacei
recul de râu (Astacus ostacus): pești: somnul (Siurus glonis). bibonul (Perca
uviatils). plătică (Abramis bramo). corasul, coracusă (Corassius corasslus),
stiuca (Esox lucius), cropul (Cyprinus corpio), mreana (Barbus barbus). iul (Tinca
tinco): amibieni: broasca mare de loc (Rano ridibundo), broasca mică de loc
(Rano esculento). buhoiul de boltă cu burta roșie (Bombina bombino), buhaiul de
boltă cu burta golbenă (Bombino variegato): reptile: sorpele de boltă (Natrix
tessellato). broosco țestoasă de lac (Emeys orbieularis). păsări. nogăi
venelus), stârcul cenușiu (Ardea cinereo), pescărușul ră
liță (Fulica ata). rată mare (Anas
plotyriwnchos). rsteiul de boltă (Rollus oquaticus). barză albă (Ciconia
ciconie), buheiul de baltă (Botaurus stelloris): momiiere: bizamul (Ondatra
zibethicc). vidra (Lutr lutro).
Houna din campie:
insecte: greierul |Crylus compestru), lăcuste verde (Tetigonia
viridissimo): ormibieni: broasca râioasă [ufo bufo), broasca râioasă verde (Bute
viriis). reptile: sopărla de câmp (Locerta alis). gusterul (Locerte viridis).
șorpele de cosa (Natrix natri): pasari. clocoriia (Alauda arvensis, prepeliia
(Coturnix coturnis). potârnichea. (Perdix perdix). dumbrăveanca. (Coracias
gorruls). prigoria (Merops apioster). pupăza [Upupo epops). ciocărlonul
(Calerida cratata), stidetele. (Corduclia carducli), cioara de scmănătură
(Corvus frugilegus). buino (Bubo bubo). cucuvecuo (Athene noctvo): mamifere:
arici (Erinecevs europaeus), cârsta (Talpa europaea). scerecele de câmp
(Microtus arvals). pepândăul (Citellas etelus). hârciogul (Cricetus ricetus).
iepurele (Lepus europaeus). diorul (Mustela putoriua). nevăstuica (Mustela
nivel)
Fauna de pădure
Insecie: cărăbusul de mai (Melolontha, melolortho), rădască (Lucanus
cervus), ercitorul mere (Cerombyx cerdo): omiibreni: broasca de pădure (Rana
dolmatino). brotăcelul (Fiyla orberea): păsări: fozenul (Phasionus colehicus).
cucul (Cuculus_ canorus). mierio (Turdus merulo). ciocăntoarea (Dendrocapos,
minor). gaița (Gorruius giandarivs). privighetoarea (Luscinia
luscinie). geie roșie (Milvus milvus). huhurezul mic (Strix oluco): mamifere:
căprioara, (Capreolus capreolus). veverita (Sciurus vulgaris), viezure [Meles
meles). vulpea (Vulpes vulpes). lupul (Canis lupus). porcul mistret (Sus serela):
2.2. Structura administrativ-teritorială
Structuro administrativ-teritoriolă o comunei este organizată conform
prevederilor legislației nationale în vigoare. reprezentând o unitate
Pagina 29
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
aciministrativă de nivelul II. cu personaitote juridică și cutonomie locală în
Imiele stobilte prinlage,
Comuna este comausă din mai muke sate componente- patru la număr
Trifesti satul de reședintă), Zabolateni. Hermeziu si Vladomira. core formează
nucieele de popula și spotile funcționale le comunității lecole. Fiecare sot
dispune de a crganizare proprie în codul odminisirației publice locale, însă
geitionareo untoră se realizează prin Corsilul Local ai comunei și Primăria
Tnleși. core asigură coordonareo și implemenioreo polticlor publice,
gestionarea resurselor și prestorea servicilor către cetățeni
Această structură odminisrotwv-teritorială inventează direct modul de
plenlăcare și implementore o strotegilor de dezvoltare locală, întrucât necesită
adaptorea măsurior la speciicul Becărei componente tertoricle, atât din punct
de vedere eco-demogroie, cât și ol infrociucturi și condiților
economico-social.
În contextul procesului de descentralizare și o competențelor sporite ole
odministrației locale. structura administraiv-teroriolă a comunei Trlești
reprezintă codrul esenioi peniru dezvokorea integrată. poricipativă. și
durahilă. facilitând coordonarea intercomunitară și implicorea octvă o
cetățenilor în viata publică
2.3, Istoric și identitate local
Comuna Trifeși este atestată documenter din 1772, ind perte a Ocolului
Tuna. De-e lungul timpului. comuna a fost supusă moi multor împărții
odministrotiv-teritoriele și o purtat diverse denumiri
* Hermeziu (187]-1889. 1892-1928. 1939-1945):
=. Triteștii lui Păun sou Leșești din Tritești (1803-1871):
- Tritestii din plasa Turio (1932-1939)
Comune includea satele Domachi. Triești, Zaboloteni și Bditești (între
1934-1939), În period 1929-1939, Trfeșt aparținea comunei Bivolari
Din punct de vedere odiministrativ. comuna e făcut parte succesiv din
. Plasa Bivoleri (1945-1947);
+. Plasa Sipote (1947);
= Raionul Iași (1950-1954)
= Raionul Vlădeni (1956-1968), incluzând satele Trfeșt. Zabolatenii
Damachi, Hermeziuși Vlodermira,
__—
În 1950. comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. vând
denumirea de Trfești de lo noul sat de resedintă, în timp ce satul Hermeziu a luot
numele de Lunee Prutului. Satul Damachi o luat în 1964 denumirea de Plopii, În
1968. comuna o revenit le judetul leși. reînkintat. Ta otunei, satul Plopii a fost
destințot și comasat cu satul Trifest, iar comuna a primit sotele Rădeni și Roșcani
ale comunei desfiniote Roscani. Acestea din urmă s-au separat din nou în 2004,
Pagina 30
ȘTRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
comuna căpătând atunei forma ei actuală. î imp ceîn 1996 sotul Lunca Prutului
a reveni lo vecheo denumire de Hermeziu.
Sotul rifești
Satul TAfaști este otestot documentar încă din data de 5 iunie 1024, însă
cec mai veche mențiune a toponimulu! apare ît--un act din 30 noiembrie 1530,
când domnitorul Ștefan Lăcustă întărește și delimitează proprietățile Mănăstrii
Homor. acestea ajungând „până o vădu Teestier și până la Prut". Această
testare relevă locală a zone! în medievală.
timpurie importante epoco
Curteo boierească din secolul ol XV-lea și cimitirul feudol din secolul ol
XIV-lea [în core se ofo și un mormânt dublu de incneratie, timpuri). permit
datarea existenței sotului cu cel putin trei secole înainte. foto de prima atestare,
documentară din anul 1624
Cercetărie arheologice din deolul Curți. garia Hu, Toloaco. Mica.
Teloaca Mare. pona le Bolia Stejarului, evidentiază mărturi din secolele VI-VII.
până în secolul al XIX-lea. Aceste mărturi ne condue la concluzia co vatra
veche a Triestiului a fost în aceasta zona, Huc find, probabil. contemporen cu
Trifesti Vechi.
Originna numelui „Trifesti este asociată în principal cu familia celor trei
frați Ivăseu len. Ghaorghesi Lordache. core ou stăpânit moșia Trileștîncinle de
anul 1864. Acestia. cunoscuți pentru outoritorismul lor. au fost denumiți popular.
„A Serpoa'car”, denumire core a fost atribută și satului Test Nei. Alt ipoteza
indică faptul că denumirea ar putea proveni de lo „Irion”. proprietarul sotuiui
Sendreni. sau de lo Teiu. numale unui proprietor al moșiei Ștefănești
Documentele istorice arată că, în secolul al XVII-lea. locoltatea ero deja
stobilă. populația find mentonată în zopisurie bisericeși și administrative. în
conul 1803, sotul sr cunoscut și su denumirea de „Trifesti ui Pour. Uerior, în
1930, comuna o fost extinsă prin incorporarea sotului Huc. ior din 1968 și a
locolități Damachi
În secolul ol XIX-leo, sotul Trifesti o fost implicat în diverse conticte privind
hotorele mosilor și pogubele couzate de inundațile râurilor Pr și Jiie. care
afectau comunitățile învecinate. inclusiv Zabolotenii ii Beizodea. Viodomira si
Sălteni. Aceste documente reflectă emistenta a dovă locolaăti sisimeta în zană —
„Tafești lui Paun” și „Trifesti Vechi” — care au evluot independent. pănă la o
eventuală uniăcare uierioară.
Satul Zaboleteni
Mumele satului Zoboloteni provine din termenii lovi za (pete) și bolte
(baltă), sugerând o asezare -peste baltă. Localizarea sa, la nord de Tifești pe
o terasă jocsă a râului Prut. conârmă legătura cu această denumire.
Prima mentiune documentară a satului este din & noiembrie 1623, deși în
162 apor co mariari si unui incident locziteri precum Borna de Zoboloteni și
Nichifor Mochedun. Ulterior. satul este pomenit n1772șiîn1774, în ținutul Iași, ca
find proprietetea lugerilui Alexandru Foteo.
La inceput secolului ol XIX-lea. Zoboloteni ero împărți ostel:
Pagina 31
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
= Zabolotenii poharnicei Casandra Foticora:
Zebeletenii li betzodeo Alecu Sturdza:
* Zaboloteniicsei hotmanului Gh. Scortescu.
Situct la circa 2 km de Triest satl se întinde de la soseaua principală
până la râul Pra, păstrând o identitate proprie în contextul isterie și geagrafe al
Comuna Hermeziu și Satul Hermeziu (rifeștii-Vechi)
Comune Hermeziu. siuată în codrul plășii Turia, a existat cu unele
întreruperi între anii 1864 și 1950. Structura odministrotiv-teritorială o ecesteiaa
cunoscut numeroase modifcări de-a lungul timpului. În anul 1864. comuna era
compusă din satele Băteni, Hermeziu. Stângăceni. Trifești-Vechi. Unghiul lui Par
si Vlodomira. Ulterior. în 17. s-ou adăugat Târgul Grigoreni. Tifeșii lui Patin,
Zabolotenii Fotei. Zaboloteni Sturzooei și Vlodomira. tindereo a continuat,
îor în 18/3 au fost incluse locolitățle Căvesti. Eul, Peuleni. Probota. Rădeni
Roiconii ki Pandele. Rosconii lui Stroescu și Vie Albota. În anul 1887. comuna,
avea în componență sotele Hermeziu. Bălteni. Tergul Damochi, Trifești, Unghiul
lui Par. Vladomira si Zoboleteni. structură ce s-o menținut și în anii 1904 și 1908,
când comune făcea porte din plășile Carniceni. respectiv Bivolari
În perioada interbelică. comuna Hermeziu o. suferit modifcări teritoriale
importante: în 1925 a pierdut satul Băkeni.ior Unghiul lui Per o fest comasat cu
satul Vladomira în 1912. Desințată în 1929 și inclusă în comuna Bivolari. a lest
reinfințată în 193], cu o compoziție diferită. Din anul 1939. comuna cuprindea
satele Damechi. Zaboloteni și Tnfești. excluzând satul Bălteni
Până în anul 1950, Hermeziu a fost resedinta comunei, însă din acest an
satul de resedintă devine Triești. detorită poziienării sale favorabile în relația
cu celelate sate componente si legătura cu municipiul Iași. Ulterior, comuna își
schimaă denumirao în comuna Triest.
În anul 1988, comune Hermeziu înregistr o populație de 2.340 locultori n
596 fomili. având în dotare o velnRă. cinci mori. două scol și cinei biserici.
Satul Hermeziu (fost Iifeștii-Vechi)
Sotul Hermeziu, ințiol cunoscut sub denumirea de Tifeșiii Vechi. este
atestat documentar încă din onul 1539. prin .Uricul” domnitorului Stefan Lăcustă.
seea ce conârmă existența so timpurie și distincția fată de olte locoiitățiTrifești
În prime jumătate a secolului ol XIX-lee, setul eperținea unor famili de rong
nel. precum slugerul Gheorghe Negruzzi (I8I6) și spăterul Costache Negruzzi
(0836), persontăti marcante ale culturii istoriei românești
Documentele vremi atestă existența concomitentă a două localități cu
denumirea Trifeși: „rifeșii lui Paun” și „Trfești Vechi”. Denumirea Hermeziu
apare ofrial din anul IB4I. când localitatea devine cunoscută sub numele
moștenitoerei Soo Hermeziu. fice proprietorler Lordochi și Catrina Hermeziu.
care au deținut moșia Tefeșii Vechi. Denumirea -Triești Vechi” și Hermeziu” au
coexistat până în 1896, când numele Hermeziu s-a impus definitiv.
Pagina 32
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IA:
SC ARH ICA SRL
Satul nu prezintă urme de locuire preistorică. probabil datortă pozitonării
înro imindebiă. Tocte vesigile orheolegice ientcote eporin epocii
zoră
medieval
În prezent. sotul este cunoscut pentru patrimoniul său cukurol i istorie
semniicaliv. refectoi în monumente. clădiri de potrimeniu și personalități
rmerconte. Printre acestea se numără conocul familiei Negruzzi. porcul aferent
biserica citortă în onul 1839 de spătarul Costache Negruzzi. precum și
monumentele eroilor locali. Scoolo din sat. consirută în I9OA și dedicată
academicianului lacob Negruzzi, precum și Casa-Muzeu Negruzzi sunt puncte
esentiale în păstrarea și promovarea identități locale.
Acest potrimeniu valoros reprezintă o boză solidă pentru dezvokarea
cuturelă și turistică a comunei și trebuie integrat în strategile vitoare de
dezvoltare lecelă.
Satul Viodomira
Toponimul Vladamira provine de lo numele unui pescor local. Documentul
istorie din [2 morte 1049, semna de domnitorul Vase Lupu, întărește existența
setului printr-un urc primit de la Cremia Movilă. contrmând astiel existenta,
eezării nainte de această data
în anul 1787, Vldorre făzeo perte din comune Tniesil. plasa Tur.
tinutul leșiler. Pe percursul secolului al XIX-lea. lecolitatea a fest cunoscută sub
giverse denumiri. precum „Viodorira lui Ciornei". Viodomira poharnicului |.
Savin” sau, Vladomira lu Bogonos”
De Vlodomira se leagă și locul cu rezonentă istorică „Cornu ui Sas”,
denumit și „Lo Răzeși. morcând imita mesiei răzeșlor din Pereni (Probota),
Potrivi! legendei și dariumenielor istorica, oii s-or înecat un ccmondant sos ol
ormatei ungarefn timpul unui contict din anul 1612. ar maitărziu în 1633, ou avut
loc bătălii impartonte între tătari și fortele locole conduse de hotmanul leșilr,
evenimente refectoie și în romanul „Neomul Șoimăreștilor” al lui Mihail
Sodoveonv.
2.4. Apartenența la structuri teritoriale și asociative.
Comuna Tifești este o unitate odministrativ-teritoriolă opariinând
județului Iesi, stvată în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. alături de celelalte
cinei judete ele regiunii (Bocău. Botoșari. Neomt. Suceava și Voslul). În oceostă
calitate. comune se supune prevederilor strategiilor teritoriale i programelor de
dezvokare elaborate de Consilul Județean Iași. Agentie pentru Dezvoltare
Regională Nord-Est și che nsituți de pleniăcare regionelă.
Lo nivel asociativ, comuna Trifesti este membră în Grupul de Actiune
Locală (GAL) SIRET-MOLDOVA. o structură perienerolă core include mai multe
comune din zone de nord-est a judetului loși. GAL-ul este fnantet în codul
măsurilor LEADER si sprijină proiecte de dezvolore locală în domenii precum
economia rurală, educație, infrastructură mică si petrimeniv local. Participarea
Pagina 33
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Trfeșiului în această structură permite accesul la finanțări dedicate, pe bază de
strategii locale și porteneriate comunitore.
În plus, comune poate f perie. prin delegare sou colaborare, în asociații
de dezvoltare intercomuntoră (ADI) - de exemelu, în servicilor de
domeniul
salubrizare. gestionării apei sau dezvoltării regionale, În prezeni. UT Teeși
igurează în evidentele Consllulu, Judeteon les; drept loceltate eligtilă pentru
<ocperare în codrul ADI Ecoo Nord iai (penru gestionarea deseurilor) în functie
de proiectele derulate. făcând în prezeni porte din ARSACIS, ACOR, și ADIS,
în plus, le nivelul judetului Iași s-au itintot două ADI pentru dezvoltorea
infrastructuri de gaz: peniru Zono de sud -est și pentru zona de nord- est. În
asociatia sud-esi. foc porte comunele Dobrovăt, Schitu Duce, Comarna.
Prisăceni.. Castulemi. Răducăneni. Gorbon. Moșna. Cozmești Dalheșii și
Ciortesti în timp ce comunele Movileni. Tigănași. Grepnita, Probota, Triezti
Andrieseni. Plugari Bvoleri.
Apertenența la aceste siructui oleră comunei eporirități de dezvoltare prin
parteneriate funciionale. acces o resurse nerambursabil și integrare în procese.
teritoriale coarenta În rival jatean și regional
2.5. Corelare cu strategiile regionale, județene și nationale
Corelare cu Planul de Dezvaltare Regională Nord-Est 2021-2027
Comune Tiifești se regăseste în Regiunea Nord-Est, regiune care
urmărește pentru orizontul 2027 tronsformoree într-un spatiu competitiv, durobil
siincluziv, „unde îi dorești să locuieși, să lucrezi și să investesti”
Obiectivul general ai strotegiei regionale vizează creșterea economică
durabilă. favorabilă incluziuni sociale, prin reducerea decalojelor de dezvoltare
și creșterea nivelului de troi
Strategia comunei Trfeti răspunde următoarelor obiectve de poltică
regională deînite în PDR Nord-Est:
„OPI - O Europă mai inteligentă: dezvoltarea introstructurii educaționale și
digitale, sustinerea ontreprenoriatului local și promovorea competentelor
sigle:
OP2 - O Europă mol verde: investii în energie regenerabilă, ekciență
energetică e clădirilor publice, extinderea rețelelor de apă și conolizore:
„OP3 - O Europă mai conectată: modernizarea drumurilor comunale și
conectivitate cigtelă
OP4 - O Europă mai socială: dezvoltarea serviciilor sociale pentru
categoriile vulnerabile și infrastructure medicală;
OP5 - O Europă moi apropiată de cetățeni: investiți în infrastructură
publică, reabilitarea spoților verzi. centre comunitare, volorifcorea
potrimeniulu culturol.
Strategia de Dezvoltore Locală a comunei Triesti. judetul loși. este
fundamentală pe o cbordere coerentă cu documentele strategice elaborate la
nivel regional. judetean și național. contribuind le atingerea obiectivelor
Pagina 34
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
generole cle polici de coeziune si dezvoitare durobită. Documentul refectă în
mod cler orientarea autorității locale spre implementarea unor Intervenți
integrate, core să răspundă nu doar nevoilor comunități. ci si direciilor de
eciiune asumate lo nivel superior
Le nivel regional, irotagie locală este corelată cu Planul de Dezvoltare
Regională Nord-Est 2021-2027 (PDR NE). document srotegic eloborat de
Agentia pentru Dezvoltore fegională Nord-Est. Viziunea generală o PDR NE
prevede transformarea regiurii într-un spațiu competitiv, durabil, rezilen! și
echitebil, „unde îui doresti să locuieși, să lucrezi și să investeșt”. Obiectivul
general al planului constă în esigurarea unei creșteri economice sustenabile și
favorabile incluziuni sociele- prin reducerea isporităior ternoriole și cresterea
nivelului de troiîn toate zonele regiunii inclusi în mediu rural
Comuna Trfești contribuie le implementarea acestui obiectiv regional prin
proiecte și măsuri care vizează modernizarea inirostructurii editare. sustinerea
meciului. economie lecol. îmbunătățirea, senicilor publice și protejarea
resurselor naturale. Direcțile strategice ele planului regional suni refiectate în
moddirectin structura și continutul srotegiei locale
Astil, în ceea ce priveste dimensiunea economică. strategia locală aste
alniotă cu Obiectivul de Poli 1(OPI) - „O Eurupă vu gen. prin măsuri
core sprlină dezvoltarea antreprenoriotului local, în special în agricultură și
sarme. sigiolizoree odmiisavei publice și promuvureu copeici
digitale în. rândul tinerilor. Promovorea octiitățior economice de up
"mereindusinal. ogrolmenine sar misi esta. esențilă în reVniizaraa
economică o comunității și se înscrie în priortățile de compstititate și
pacelizara inteligentă prevăzute în POR NE.
în iza ce priveite dimensiunea infrastructurii și a tranziției verzi,
strategia locală se coreleoză cu Obiectivul de Pllucă 2 (OP2) - -O Euupă mul
verde”, prin proiecte ce vizează creșterea efcientel energeiice o, clădirilor
publice, modernizarea. iluminatuli public. extinderea și modernizarea
sistemelor de opă și corelizore, precum și introducerea de soli sustenabile în
gestionarea deseurilor. î acelaș registru. sunt promovate intietive care sustin
conservarea biediverstăți. protejarea cursurile de apă din zonă și voloniicarea
resurselor naturale în mol responsabil
în domeniul conectivității, comune Toieșt susine obiectivele din codrul
Obiectwului de Poltică 3 (OP3) - .O Europă mai conectată. prin intervenții
dedicate modernizării inirostructuți rutiere locale și îmbunătătiii accesului
populatiei lo centre urbane și servicii. Se are în vedere inclusiv dezvoltarea
retelelor digile de comunicatie și extinderea, acoperiti cu interne! de mare
viteză, aspecte prevăzute și î priortăție tematice ala PDR NE pentru reducerea
decalajului digital dintre rbon și rural.
Din perspective coeziunii sociale. strategia comunei răspunde cerintelor
Obiectivului de Poltică 4 (OPA) - .O Europă mai socială”. prin investii în
infrstructura. educațională (moderzizarea, scolilor). dezvoltarea. servicilor
Pagina 35
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
sociele pentru grupurile vulnerabile (vârstnici. persoane cu dizabiltăț), precum
și prin creșterea coltăți senvcilor medicale de bază. Combaterea excluzunii
sociale și prevenirea sărăciei sunt direcți susținute ferm la nivel regional si
preluate în mod odoptat lo nevoile comuni
De osemenea. prin componenta de dezvoltare comunitară. participare
cică si veloriicore o polrimonului local. comuna Tifești contribuie lo
implementarea Obieciivului de Poliică 5 IOP5) - .O Esropă moi apropiată de
cetăteni”. Strategia promovează investiții în cenire comunitare, spaț verai,
infrastructuri. cuiurole și recreative, încurojăna coeziunea sorielă. dialogul
Intergenerationol și regenerarea locală. Patrimoniul natural al Lunci Prutuli i
vradiile specifice zonei pot deveni resurse pentru un turism locol sustenebil, în
concordanță cu priortăție PDR NE în domeniul turismului, exturi și identități
locale.
Sirategia este. de asemenea. în deplină consonentă cu Strategia de
Dervohare a Județului ași, în specii în ceea ce privește creșterea grodului e
accesibilitate. îmbunătățirea condiților de locuire în mediul rurel, dezvoltarea
infrastructurii educaționale și sprijinirea ooricuturii fomiiele și a IMM-urilor din
teritoriu. Proieciele comunei se încadrează în viziunea judeteană prind
dezvoltarea schiibrată o teritoriului și reducerea disporitățlor între zona
meropolitană și spațiul rural
În plan raional, strategie locolă refectă obiectivele asumate prin
Strategia Națională penru Dezvoltare Durabilă 2030, promovând
dezvoltarea echitabil. protejareo mediului și creșterea ccltăți vieti. Totodată.
esie în acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin
proiecte eligibile în componente precum educația, nirostructura rutieră locelă.
ehciența eneraetică și diitalizaran priminicratii pahica. Prin Arlantnran rătra
dezvoltarea rurolă, SDL Trifași urmărește voloriicarea epertunitășilr din Planul
Național Strategic PAC 2023-2027, inclusiv cele peniru dezvoltarea fermelor
mic. dveriicoreo ociwtățior non-ogrcele și sprijn pentru zonele
celavorzale
3. Analiza - diagnost
Pagina 36
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Strolegia de dezvoltare locolă o comunei Tfești porneste de la o
întelegere profundă și fundomentată a realtăților existente pe teren. Capitolul
dedicat anelize: peniru dhognstie ore rolul de a iderifce. în mod sstemolic.
punctele tori și puntele vulnerabile ale comunei, stiel înc intervențiile viitoare
ă fo bine calibrate, directionate și ehriente. Această etapă de fundamentare
este esențială pentru a asiguro coerenta și reclismul măsurilor propuse în cadrul
strategiei. sutâne solutie standard sou neodaptate speclăcului local
Analiza diognestcă acoperă principalele domenii care influențează
coltatao vietii și dezvoltarea sustenabilă a comunei. sinamico demografică.
inirostructura și wiltătle publice. servcile sociole esențiole (educație. sănălate.
existentă socială), economia locală și ogrcuituro. storea mediului și riscurile
climatice. posrimeniul cultural. precum și coporitateo administrativă a insttuților
iocale. Fiecare subcopitol oferă o emotia detaliat a studii uctuole. bazată pe
date statistica. observați calitative și documente relevante, ocolo unde este
cazul, Această abordare integrată permite corelarea între diferite domenii și
identiicarea unor cinamici tonsversole (de exemplu: legătura între migrație,
ocupare și seces servi)
Rolul onclizei pentru diagnostic este, în primul rând, acele de a furniza 9
boză solidă peniru [ocimuloreo obiecireclot srategyce și e direcților de acțiune,
Pe boza constatărilor prezenete, pot stobiite priorităție reale de dezvoltare
ale comunei Trifesti luând în considerare atât resursele și potențialul existent. căt
și provocările actuele. În plus, diagnosicul este un instrument de lucru valoros
pentru odminisrotia locolă, pentru mediul asociativ și pentru portenerii de
dezvotere, fecând luareo decizilor informate și propunerea unor proiecte:
coerente pentru comune,
3.1. Demografie
Capitolul 3.1 prind Demograto comunei Tafești va oferi o analiză
detoliata a corocteratiilor populate! locale, punând accent e. dinamice
evolutiei demografice și imolcatile ocesteia osupre dezvoltări teritoriale.
Studul demograic reprezintă un instrument esentol penru întelegerea
proceselor socio-spoțole core inâventează structurrea teritoriului
“untenobitotea senaciler publice și copoezetea de regenerare a comunități
Analizo va abordo patru subcomponente esențiale: (0) evolutia populatiei
în ultimele decenii. cu o comperatie o siatistielor de la recensaminte și pana în
2025 (o) structure populate: după vârstă. sex itp de gospodărie, cu accent pe.
fenomenul de îmbătrânire demogrofcă, categorie de populatie, cistribulla
poouletiei dupo starec ela. religia și etnie: (e) migratia internă și eternă, prin
'dentiicarea. fuxurilor de ermigrore și mobilate penculară. relevante pentru
planiăcaree senicilor, si (4) deniiscorea grupurier vulnerabile — persoane
vârstnice izolate. fomilicu mulți copii. persoane <u dizobiltăii
Această dingnoză demogroică va i ultenor corelată cu celelalte
dimensiuni ole dezvoltări teritoriale (educate. economie. infrastructură).
servind drept fundament pentru plonifcorea strategică, prioriizarea investiilor
Pagina 37
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
și Formularea de polici integrate. Prin întelegerea reală și actualizată a
coracteristicilor populației comunei Trești. autoritatea locală va putea adapta
mai eficient măsurile de intervenție și vo puteo contribui la consolidarea coeziunii
sociale șia capacității de rezilentă a comunității.
Evoluția populoție! comunei Trifești în ultimele dovă decenii reflectă atât
tendintele generale de dinomică demograică înregistrate la nivelul mediului
rural din judetul leși, cât și perticulorități locole core indică o schimbare
semnificativă de direcție în ultimii on:
Potrivit datelor ofciole ole recensământului din anul 20I1, comuna Trifesti
înregistra un total de 3774 locuitori. Ulterior. Ia nivelul anului 2021. estimările
locle arătau o scădere cu 349 de persoana fată de 20], ceea ce reprezintă a
diminuare procentuală de 9.25%. ajungandu-se le 3425 locuitori în 202].
tendință asociată cu emigrarco externă. îmbătrânirea populației și reducerea
natoltăți. Această evolutie descendentă pore să | fost inversotă în intervalul
2021-2025, conform celor mai recente date colectate la nivel local. Asfel, în
ul 2025, pupuluilu comunei Tre este de 4293 de locuitor, ceea ce
presupune o creștere semnifentivă da nproximativ 25 329 față de 202] și chiar
9 depășire o nivelului din 2011 cu 13,75%,
FEvuluțiu Populație în Comuna Trifesti
Sursa: INSși date locale de la Primăria Comunei Trfestica prelucrarea cuterilr
Di totalul locuitoriir îregistraț în 2025, 2028 locuiese în setul Teș
1066 în Hermeziu. 892 în Zabolsteni, lor 287 în Vledomira. Aceasiă redresare
demografică poate fi explicată prin întoarcerea unor membri oi comunității din
străinătate, atragerea de n fomil tinere și. posibil. o ousiare metodelegică a
Pagina 38
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFESTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SR
evidentelor locale în contextul unor proiecte recente de dezvoltare teritorială și
actualizare codostrolă.
Distribuție populației după satele comunei Trifești
Sursa: Date locale de lo Primăria Comunei Trfesti cu prelucrarea autorilor.
Comporativ_ cu evolutia. populatiei lo nivelul judetului las, dinamica
Triestiului prezintă unela zimilitudiri. dor și poniculorități. Lo nivel judeteon, se
observă o ușoară tendință de creștere e populației n perioada recentă. în ciuda
trendului general descenden: înregistrat lo nivel național și regional. Conlorm
Strategiei de Dezvoltare a Judetului loși 2021-2027, populația rezidentă a
judetului o crescut cu 0.22% în anul 2021. ior față de anul 20I8. creșterea o fost
de 4.09%. De asemenea. în perioodo 2020202]. s-o înregistrat o creștere cu
6.042 locuitori. ceeo ce rată o tendință stabilă de recuperare demogralică. În
2023. judetul los; înregistra un toti de 980.865 locuitori, menținându-se pe
primul loc în regiunea Nord-Est și reprezentând 24,6% din populația regiunii și
4.46% din totalul neționel
În acest context regional și județen. cazul comunei Trilești se distinge
printr-un ritm mai accelerat de redresare. core depășește media județeană,
sugerând un potential local reoctvot fe prin măsuri locale fovorabile [investiți
nfrastructură. spriin pentru tineri), Ba prin relocarea unor persoane cu legături
familiale în zonă. Această evolutie recentă oferă perspective pozitive pentru
planificarea strotegică și pentru susținerea unor politici publice adopiale unei
comunități în reconstrucție demogratică.
Pagina 39
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Structure populației comunei Trifesti anolizată din perspectiva distributiei
pe sexe. indică un ropori relativ echilibrat. cu un usor avontaj numeric ol
populatiei de sex feminin în unele grupe de vârstă. Astiel, în categoria de vârstă
0-5 ani sunt înregistrați 13 copii [49 băieți și 65 fete), ceeo ce sugereoză un
precentaj mai ridicat al fetelor în eceostă etapă timpurie a vieti. Această
tendință se mentine și în grupa de vârstă 6-17 ani. unde sunt înregistrați 30
băieți și 333 fete. Cu toate acestea. la vârsta oduită (18-59 oni), se constată o
inversare a bolanței. cu 1.42] bărbatișil-269 femei. ceea ce indică o concentrare
mosculină în segmentul populoiei octive. La vârste încintote. peste 60 de ani.
predomină din nov femeile (469 fată de 356 bărbați) fapt corelat cu speranta
de vioță mai mare în rândul populeției feminine.
În 2025, distributia populatiei pe sexe este de 49.52% borbatiși 50.48%
femei. indicand o diferenta relativ redusă.
Distributia populatiei pe sexe 2025
Sursa; Date locale de lo Primăria Comunei Trifesti cu prelucrarea autorilor.
În ceea ce privește distribuție pe grupe de vârstă. dotele din anul 2025
conirmă o structură demogrofcă relativ tânără, în linie cu observoțile formulate:
în anii anteriori. Comporând datele de lo recensomontul din 202) cu cele
actualizate, se mentine proportia ridicată a populctiei tinere. De exemplu,
categoria de vârstă 0-9 ani reprezerte în 2021 aproximativ 12.88% din
populatie, procent semniicativ mai more decăt media națională de 10.43%. În
Pagina 40
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
2025, această tendință se consolidează. având în vedere numărul total de 13
în grupa 0-5 oni, lo core se odougă segmentul 6-9 ani (inclus în grupa
școlară). indicând o regenerere demograică stobil. Structura piromidei de
vârstă este favorabilă și prin foptul <ă persoonele sub 50 de ani reprezintă. în
2021. 67.71% din populație, comparetiv cu media națională de aproximativ
60%. Acest dezechilibru pozitiv (în sensul unul „tinere demografie”) indică un
potentiel solid de dezvoltore pe termen mediv și lung. dor și o responsabilitate
crescută pentru outoritatee locală de a oferi condi educoționele și economice
Fovorabile păstrării acestor cohori
Distributie populatie pe cotegorii
oaani 10:teari 2020 î0aaani d0-tani 00 ami GDesani Poe atei
Sursa: Date lecale de ia Primăria Comunei Trifesti cu prefucrerea autaritor
Distributie populatiei pe categorii de varsta si sexe în 2025.
Pagina 41
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
trai
Born
Sursa: Date locole de le Primăria Comunei Trfesti cu prelvererea cutorlor
Din perspectivă comparativă, între 2021 și 2025 se observă o stabilitate a
bozei demografice tinere și o menținere o ponderii populației odulte active
(20-49 ni). care cumulează peste 50% din tetolul populației. Totodată.
segmentul populatiei vârstnice (60+ ani) continuă să se situeze sub media
națională (32.29% în Trifesti fotă de 40% lo nivel național în 202]) ceea ce
oferă un avantaj relativ în proiecțiile de sustenobilitote ale serviciilor sociale. Cu
oaie acestea. cresterea numerică o segmentului 70-80+ ani reclamă o atenție
sporită pentru asistențe medice-socială și adeptorea infrastructurii publice la
nevoile persoanelor în vârstă. În ansamblu, structura demografică a comunei
Tiiteșt. în 2025. este una favorabilă dezvatării, cu un profi semniăcativ mai
tânăr decât media rurolului românesc.
Coniorm datelor ofciale furnizate de Primăria comunei Tritești, lo nivelul
onului 2025 populație rezidentă era de 4.293 persoane. repartizată în 2.051
gospadări. Aceasta indică o medie aritmetică de aproximativ 2. persoane pe
gospodărie, un indicator core sugerează o tendință de frogmentore ușoară a
unităților familiale. posibiiinfiventată de migrație, îmbătrânirea populației sau
separarea generaților sub acelesi acoperis. Totodată, acest raport reflectă un
echiibru relativ între gospodărie formate din familii nucleare și cele compuse:
din persoane vârstnice singure scai gospodării cu membri plecati temporar în
străinătate.
Pagina 42
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Distribuția detoliată o numărului de persoane pe gospodărie. conform
rezultatelor chestionarului aplicat în cadrul eloborării strategiei, oferă o imagine
mei nuanțată a coniguratiei rezidentiole din comună. Astiel. 6.3% dintre
gospodări sunt compuse dintr-o singură persoană, 19% din deuă persoane. în
timp ce ponderea cea mi mare o dețin gospodările formate cin trei persoane
(30.2%) și potru persone (23,8%). De asemenea. 11% dintre gospodării au
cinci membri, iar 9,5% sunt gospodării extinse. formate din șose persoane,
Aceste date canârmă, existenta unui lipor mit: pe de o porie, un număr
sermnlicativ de gospodării nucieore. ior pe de cltă porie. o prezenlă vizibilă o
gospodăriilor extinse. moi ales în zonele cv prof agricol sau unde coabitarea
între generoții este menținută din ratiuni economice sou culturale.
Distributie populatie în gospodării cupă numărul de membri
Sursa: Studh realizat de ARH ICA SAL
în anul 202), distribuție populației comunei Trieși, județul Iași, î funcție
de storea civlă evidenția o siructură socială echilibrată, cu un procent majoritar
de persoane necăsătorite. Asfel, din totoiul populației. 1746 de persoane
(50.98%) erau necăsătorte, în timp ce 1606 persoane (46.89%) se aflau în
Telavi. malrimeniole. Numărul. persoonelor văduve era de 337 (9.84%),
reflectând în speceol structure demografică îmbătrânită a segmentului feminin de,
peste 60 de oni. iar 85 de persoane (2.48%) Sgurou co find divoriate. Aceste
date conturează o comunitate în care coobitarea familială rămâne prevalentă.
dor în care se regăsesc totodată lorme diverse de stotut cl. inventate de
dinamice socio-demografcă speciscă mediului rural din județul leși
Analize diiriouției pepuleției din comuna Triieșt în funciie de religie
evidențioză un profi confesional. predominant omogen. cu o majorate
covârșteere e populației opaninând Bisericii Onladose Române. Conform
dotelor din anul 2021. 3.081 de persoone reprezentând 89 96% din total) se
declarau ortodoxe, în imp ce 335 de persoane (9.78%) nu ou oferi: informatie:
oprienrtorelgioasă, ir persene (012% se denica ca in de
Prpană
religie musulmană:
Pagina 43
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
—————
Totusi, datele colectate recent prin intermediul chestienarvlul aplicat în
cadrul procesului participotiv de elaborare a strategiei indică e pondere chiar
mai ridicată o celor care se declară ortodocsi. respectiv 98,4% din respondenti.
Diferența. poate îi explicată prin ectuolizorea perceptisi de apartenență
religioasă sau printr-o mai mare disporibiitate de exprimare în codul
consultării comuntore. Restul de 1.6% dintre respondenti ou indicat că nu aderă
lenicioreligie. identiăcându-se co atei
Populație cetvă a comunei Trifești reprezintă segmentul demograic
esenliol pentru susiinereo dezvoltării economice și functionarea sistemelor
sociole locale. Din totalul de 4.293 de locuitori inregistrati în anul 2025. 528 de
persoane fec parte din populatia școlară (prescolari, elevi și liceeni), iar 572 de.
perscene sunt încadrate în categoria populației vârstnice (peste 65 de oni), ceea
ce înseamnă că aproximativ 3.193 de persoane constituie populația activă
teoretică - persoane ofate în grupe de vârstă optă de muncă (oproximotv
74.4% din total). Această proporție ridicată sugerează un potențial economic
conslderabii la nivel local, însă eficienta acestul segment demografie depinde de
gradul de ocupare efectwă. de nivelul de ccilicere. de oportunităție de
ongojare disponibile și de capacitatea administrației locole de a atrage investiții
3i a stimula inițiative anireprenoriolă.
Migrațio. atăt externă câl și internă. o jucat un rol semniiicativ în evoluție
demografică a comunei Trifesti în ulimele două decenii. Între anii 20) și 2021.
enrmuna a înregistrat o scădere a populatiei de aproximativ 9.25%, pierzând
349 de locuitori - fenomen otribuit în principal plecării masive a persoanelor
active către alte regiuni sau țări în căutereo unui loc de muncă. dor și scăderii
natalității și imbătrâniră populatiei. Cu toate acestea. în perioada 202I-2025,
se observă o inversare surprinzătoare o tendiniei: populația comunei e crescut
de la 3.425 la 4.293 locuitori. reprezentând o crestere de peste 25%. Această
redresare demografică poate fi explicată portii prin întoarcerea unor lemili
tinere din diaspora, ca urmare a oportunităților cpărute la nivel local (acces lo
teren. infrastructură. stoblitate) și după plecarea acestora în anii 2020-202I în
ăinătate în urma pondemiei COVID-I9.
Totodată, datele actuale indică mentinerea unui nivel important de
moblitate internațională. moi les în rândul populației adulte octive. Conform
evidentelor oficiale ale Primăriei Test, în anul 2025 sunt înregistrați 2] de
copii
ai căror părinți sunt plecol tote, ceea ce relevă o cotegorie de
populație transnațională ce infuentează structura gospodăriile și contextul
seciallocel
Pe de altă parte. datele din chestionarul aplicat în cadrul procesului
participativ de elaborare a strategiei evidențiază foptul că 12.69% dintre
gospodării au cel putin un membru ao: la muncă în străinătate, în timp ce 3.8%
sustin că principalul lor verit este din fonduri trimise din străinătate. Această cifră
<onârmă prezența unui segment semniăcativ al populatiei aflot într-o formă de
Pagina 44
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
migratie temoorară sau sezonieră, ceeo ce infuențează dinamica locală a fortei
de muncă. cerereo de locuințe și consumul economic local. Cu toate acestea,
rezultatele chestionarului arată și o atitudine preponderent favorabilă rămânerii
în comunitote: 88,8% dintre respondenti cu declarat că intenționează să
lecuiască în Trifesti în următorii cinci oni, în timp ce doar 5% au exprimat intenția.
de a se mute debnitiv în oltă locolitoie. ior 6.29% sunt indeciși. Această optiune
mojoritoră pentru stobilate cală reprezintă un semnal pozitiv pentru
administrația publică. indicâng o fereastră de oportunitate pentru consolidarea
copitolului umen.
În comuna Trifesti. populoțile vulnerabile reprezintă o componentă
semniicativă a comunității locale. core necesită atenție corstentă din partea
odministrotiei publice și a senviciilor sociale. Conform datelor furnizate, de
autoritatea lecolă, la nivelul onulu 2025 se înregistrau 109 persoane cu
dizobiltăți, categoria cei mal frecvent asociată cu nevole de sprijin medical.
social și de oecesiblitate în spete pulii. De ustaireneu, 21 de cui se ul î
stucțiă de a avea părinți plecați în străinătate, wepuul cheulul anloriar în
conlealul mures, Lesu 4 presupuire inevălu unor Mecanisme comunitare de
protecție. monitorizare și susținere psihoeducațională. În evidentele locale
figurează și 9 copii cfati în plazomeni fomilol, în timp ce 193 de fomnli sunt
identificate ca find în rise sociol sau fBră venituri stabile. Acest tablou este
completat de 133 de fomili benefeiare ale venitului minim garantat, 12] de formlii
core primesc alocatie de sustinere și nu moi putin de 645 de gospodării care
solictă ajutor pentru încălzirea locuiniei. un indicater indirect ol precortăți
conomice sezoniere.
în cempleterea dotelor administrative, rezultatele chestionarului aplicat
populației în codrul consultării publica oferă e perspectivă subiectivă. dar
revelatoare. osupro perceptiei vuinerobilăți, Le întreboreo privind existenta în
gospodărie proprie o unor persoane ofiote în stație de risc social sou care ar
aveo nevoie de sprijin speciolizot. doar 16.33% dintre respondenti au răspuns
afrmot. Dintre oceștio, 10% au merționet prezenta copiilor aliați în situații de:
risc, 15% au indicat persoane cu dizabiltăti. ior 13-8% ou declarat că în
gespodărie trăiesc persoane vârstnice dependente seu famili cu venituri reduse.
Dilerenta dintre perceptia subiectivă e locuitorilor și dotele obiective din
evidentele instituționale sugerează fe o reticență în recunoașterea siatutului de
vulnerabiitate. fe o neinformare asupra crterilor ofciole de încodrore. aspecte
care indică nevoia de compari de informore și de consolidare a încrederii în
serviciile sociale disponibile la rivel local.
3.2. Infrastructură și utilități
Dezvoltoree inirostructurii și a retelelor de utiități publice reprezintă un
pilon esential în consolidarea unei comunități moderne, funcționale și atractive:
pentru cetăteni. investitori și vizitotori, În comune Trifeșii introstructura locală a
cunoscut o evolutie progresivă în ultimii eni. prin investii sustinute în drumuri.
Ec
Pagina 45
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
retele editare și luminat public, precum și prin deschiderea către digitlizare și
extinderea servicior de comunicați
Capacitatea de a furniza servici de utitote publică în mod siour. constant
si echitabil este sirâns legată de coliatea inlrosruclurii tepnico-ediltare
existenie, Prin urmare. continuarea modernizări ecesteia rămâne o direcție
priortoră pentru odminatratio locală. Extinderea. occasului la drumuri
modernizate. retele de cpă. conalizare, elecrictote, gaze noturole, precum și
esigurorea unui iluminat Dublie eăcient și o unui codru de conectivitote digitală
odecrat sunt elemenie-cheie pentru osigurorea coniortului populoliei. și
sustinerea dezvoltării economice locale.
În cazul comunei Trieșii. inlrastructura de bază refectă etât progrese
înregistrate în ultimii ani pri proiecte locale sau judetene, cât și o serie de
dezechilibre tertoniole. și defeiente care necesită. intervenții strategice:
Disporităție între satele componente. nivelul redus de modernizere ol unor
reiele, ipso conecivități între zonele locuite și intrestructure regională, precum
și vinerobiltatea fată de schimbările cimotice sunt doar câteva dintre
prunul alun ue une el ur dute în mud cat as meat
Strategia de dezvoltare lecală propune o abordare, care integrează
imussuțila în Inrostructura tehnico-ediitoră cu cele din damenul servenlor
publice. sl efcienlei energetice și ol digitalizării. Se urmărește modernizarea.
extinderea și adoptarea retelelor publice la nevoile reole cle populatie. cu
occert pe incluziune teroriolă. sustenoblitate și corelare cu documentele de
planiicare srotegică judetene și regionole.
Prezentul copiiol onalizează storeo inirostructurii rutiere și de transport.
stuația rețelelor de utinăț, iluminatului publi și o serveilor de comunicați.
olerind o imagine de onsambiu asupra nivelului actual de echipare a teritoriului
comunei. nformațile prezentate vor sta la boza formulării unor măsuri conerele.
care să sprijine o dezvoliere coerentă, sustenabilă și orientată către cresterea
coiități vieți în teoe satele componente ale comunei Tifeși
Înfrostructura de drumuri și sistemul de tronsport censtitule coloana
vertebrală a mobiltăți și dezvoltării teritoriale o unei comunități. Accesibiltotea
rutieră determină nu doar calitatoa veții locuitorilor. ci și atractivitatea zonei
pentru investiți, turism și dezvoltore economică. În comunele rurale, precum
Tifeșt. rețeaua de drumuri locele și Judetene este esențielă pentru conectarea
satelor între ele și cu centrul de comună, dar mal ales pentru legătura cu centrele:
urbane majore, în special municipiul leși.
Tronsporiul public și infrastructura rutieră trebuie onalizate în strânsă
corelatie, întrucât calitatea drumurilor inventează direct occasul le educatie.
senicii medicale. locuri de muncă și ate fociități. Totodată, lips trotuorelor, a
staților amenejate sau a pistelor pentru biciclete ofectează siguranta și conortul
deplasărilor locale. În acest context. idensifcorea nevoilor reale ole populației și
Pagina 46
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
corelarea lor cu investtile în tronsport sunt poși fundamentali pentru 0
dezvotere coerentă și sustenabilă a comunei.
Prezentul subcopitol onaiizeoză storea actuală a infrastructurii rutiere șia
transportului publie în comuna Trifeșt. evidențiind problemele. nevoile
exprimate de populație și directiile posibile de modernizare.
Comuna Trifeșt. sitvotă în nord-estul județului Iași. benefcioză de o
poziționare strategică în apropierea axelor rutiere regionale. dor fără a aveo în
prezent o legătură directă cu frontiera de est. Infrastructura de tronspori joacă
un rol esențial în conectivitate internă o comunei. în mobilioteo populației și în
accesul lo servicii. piete și oporturități economice.
Teritoriul comunei Tiifesti este troversot de dovă artere rulere de
importanță județeană și națională. core osigură conectiviatea localității otât în
relatie cu municipiul Iași. cât și cu municipiul Rădăuti-Prut. Principalul troseu
rutier care traversează comune pe o distanță de aprox. 8.1 km este Drumul
Nationol DN 24C, core lecgă muniepiul Iași de punctul de frontieră
Rădăuli-Prut. având o lungime totală de aproximativ 140 km. Traseul asigură o
legătură strategică în direcția nord-estică, făcând parle din reteaua națională
de drumuri cu rol de occes tronsfrontolier. În introvilonul comunei Trifești. DN
124C traversează satele Tfești și Zoboloteni. prezentând o stare tehnică bună:
este osfoltat, Iluminot public în mod corespunzător. dispune de acostomente
funeționale și are un profi rutier adaptat 'roficului existent.
Pagina 47
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
Totusi. un aspect problematic îl constituie absenta trotuarelor pietonale
continue de-a lungul acestui traseu. întrucăt circulație pietonole nu sunt Olipite
drumului, find separate de zona carosabil prin zone verzi cu rol de sigurantă.
Desi această solutie contribuie le protejarea pietonilor. lpso de continuitate a
acestor trasee - prin întreruperi sau Ipso completă o amenajărilor - etectaoză
negat sigurania și mobiltatea pietonală. în speciol pentru copii văratnie și
persoanele cu mobilitate redusă.
Al doilea traseu ruier de importanță este Drumul Județean DJ 249. care
leagă sotele Trești. Hermeziu și Vladomira. Tronsonul de aproximativ 8.0 km,
fot pe teritoriul comunei este asfaltat și se ohă într-o store tehnică
satsfăcătoare. contribuind lo conectivitateo introcomunală și la occesul către.
zone agricole sou resurse noturole locoie. În prezent, DJ 249 este discontinuu.
întrucât porțiunea dintre locoităție Vigdomiro și Sendreni este întreruptă
drumul centinvându-si traseul dincolo de endreni, rin localitatea Sculeni, unde.
intersectează Drumul European E58 — un dintre cele mai mportonie axe rutiere,
din regiunea de nord-est, care fece legătura cu vama Sculeni, Ulterior, DJ 249
se racordează o DN 28, în apropierea localități Gorban. In, DJ 249 lega DN
124C (n zona localtăți Trei) dn Sculeni și Ungheni In 2015, CJ o darlasiteet un
Prim segment în drum comunal. între Sandra și Seuleni, și-a Wracut în dmaniul
public ol comunei Victoria. Între Sculeni și Besia e door pământ bătătorit
Pracic. doar copetele ou mai rămas cu odevărat ujudejenei, între
Tnfeși-Hermeziu-Vlodomira. respect între Bosia și Ungheni. DJ 249 este în
curs de amenajare ca drum național pe un segment de cățivo kilometri — cel care
va lega viitorul pod rutier de la Ungheni de rețeaua rutieră o României. până
cândva f gata AB, la care va racordat ulterior.
Deși în prezent DJ 249 are o relevanță redusă le nivel regional
posibilitatea reabiitării și conectări sole pe întreg troseul or putea tronslorma,
această crieră într-un culoar secundor valoros de mobilitate între localtăti
riverane Prutului și zonele economice și de tronzit din judetul Iași, Această
intervenție ar avea un impaci semicativ asupra conectivilății zonei de nord-est
a comunei și asupra deschideri către rețelele majore de transport
tronsirontle
Accesul în comună se foce și prin intermediul drumului comunal DE7.
conform datelor furnizate de Primăria comunei Tritesti. Drumul comunal DC7 6
eagă cu drumul național DN24.
Reteaua extinsă de străzi comunale (oprox28 km) și sătești sou de
exploatare (aprox 52 km) asigură occesibiltotea locatarilor. având o situație
neuniformă: unele srăzi sunt osfohote și în store bună, în timp ce alele sun! doar
pietrute, sau nemodernizate. cu probleme de occesibiltote în condiți
metscrelegice nefeverebile. Lipsa trotuarelor, o infrostrutuii pentru biciclete si
o une! semnolizări rutiere coerente contribuie la un nivel scăzut de sigurontă
naieră. în special în satele dens populate sau în opropiereo școllor i insttuților
publica.
Pagina 48
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
în ceea ce privește starea străzilor. în prezent există un număr semnficatv de
străzi asfaltate. în principol în zonele centrale ale satelor:
= Vlodomire: Str Principală. Str. Pescarilor
e Hermeziu: Str. Costoche Negruzzi. Str. Spre Dig, Str. Prutului. Str. Din Sus
e Trifesti: Sr. Domoche, Str. Conocului, Str. Morii, Str. Energiei, Str.
Bozorului, Str Conten, Str. Cimăiruli
+. Zoboloteni Str. Principală. Sr. Moșie. Str. Veseliei. Str. Scoli. Str. Păuleni
Pe lângă acestea, reteouo locolă include o serie extinsă de străzi pletrulte.
distribuie în toate satele componente:
= Vladomiro: Str. Hătosului
e Hermeziu: Str. Bălți. Bujorilor. Cazacului, Cimitirului. Cucului, Durduculu,
Grădina Boierească, lacob Negruzzi. Pădure. Porcului, Plopilor. Rozelor.
Seleămulu. Stupinei. Veni
= Tefești: Str. Belșug. Biserica Veche, Bisericii. Cancasa, Clopoțelului, Cot
Domeche. Ghiocelului, Hotar Dammoche. iris. lrodului, zlozului, lzvor. Păcii.
Prntăve i. Gesului, Spini lui Voli, Tineretului, oz, Văii
+. Zoboloteni: Str. Agreultorler, Arinulu, Cabo. Ciupereilor. Holm. La zlz,
Mestesugori,“ Mosiei, Pescorilor, “Potcoava, Prutului, Răsăritului,
Secunderă, Sudului. Viei
Această diterentiere retecta un grod inegal de dezvoltare îirastruLlurulu
între satele componente, dor și în interiorul fecărei localități. Zonele periferice
sau cu funcție predominant ogricolă sunt cele mal afectate de lipsa modernizării,
fept ara iniuențează negativ atât mobilitatea rezidenilor, cât ai accocul
serviilor de urgentă, transportului de marfă sau activităților economice locale.
Pirijnrera circulatisi în comuna Tefești se realizează prin intermediul
indicatoarelor și marcajelor rutiere.
Perceptio locuitorilor comunei Trifești osupro stării infrastructurii rutiere
este una mixtă, refiectând atăt progresele înregistrate în ultimii ani în ostaltorea
și pietruirea unor artere locale. căt și persistentele probleme legate de calitotea.
occesibiltotea și uniformitateo rețelei de drumuri. Lo întreberea privind starea
drumurilor din zona în cere locuiesc. media noielor acordate a fost de 3,5/5,
indicând o evaluore generală relotv favorabilă. dor cu diferente netobile între
diversele sate și zone-
Distribuția răspunsurilor evenieză cceastă polorizare:
Pagina 49
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
= 22,6% dintre respondenti au evoluet starea drumurilor cu nota 1 sau 2.
exprimând nemultumire profundă în zonele cu infrastructură precară sou
neamenojată;
* 25% au oferit neto 3, ceeo ce indică o percepție de infrastructură
„occeptobilă. dor perfectibi
* 21,3% cu apreciat stareo drumurilor cu nota 4, er 31.33% ou acorda mata
maximă (5/5). în special în zonele cu străzi recent modernizate sou bine
întreținute.
Această variație semnifcetivă între perceptii relectă reolitatea
frogmentată a infrastructurii rutiere din comună. unde modernizarea s-a făcut
stopizet. lor multe străzi secuneiare «nu periferice rămân în store neamenajată
În ceea ce privește prioritățile exprimate de comunitate. rezuitotele indică
o cerere accentuată pentru investiți în inirostructuro de bază. dor și e
deschidere spre solutii materne de mobiltete:
» 73,8% dintre respondenti ou indicat drumurile asfaltate sau pietruite
drept cea mai importantă. categorie, de infrastructură care necesită
îmbunătățiri:
* 60% doresc realizarea de trotuare și alei pietonale. sormnalând nevoia
de siguranță și accesibiltore pentru pietoni, în special în proximitatea
solar. bisentcilor și insutoțulor publice:
* Ake priorilăli semniicalive sunt: extinderea iluminatului public (42,5%),
accesul la transport publi regulat (41,33) piste pentru biciclete (28,734)
și stații de autobuz modernizate (25%).
Comune Trifesti benefcioză de un grad limitat de acces la retelele de
transport public. în principol prin curse reavlote de microbuze care leagă
Iecalitatea de municipiul Iași, cu opri intermediare în comunele învecinate.
Totusi. acoperirea rețelei de transport public este redusă. frecventa curselor
este scăzută. lar unele sate componerte, în special cele oilote la periferia
comunei (ex. Hermeziu. Zaboloien). sunt insuficient deservite su chiar izolate
din punct de vedere ci mobilității colective.
Transportul public intercomunal esi= realizat în speciel prin operotori privați
care asigură legătura cu Iasiul. centrul regional de polarizare. Cu toate acestee,
ororul curselor este dezechiibrat. cu o concentrare a plecăriler dimineata și o
ofertă redusă în cursul după-omiezii sau seara. ceea ce limitează. accesul
Icvitorilor la locuri de muncă. servicii educaționale, medicale sou administrative:
din oraș,
Comuna Trfești este deservită în prezent de trei trasee judetene de
transport publi care osiaură legătura cu municipiul Iași. traseele 045, O47 și
048. Aceste rute aferă locuitorilor un gres de cecesibiitote minim funcțional
către centrul urban. der cu Irecrență limitată și cistribuție inegolă pe teritoriul
>. Troseul 045: leși - Hermeziu: Acest treseu deservește sotul Hermeziu cu
trei curse zinice, volobile în tocte zilele săptămânii. cu o durată de o oră și
Pagina 50
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
40 de minute. Plecârile din Iași au loc la orele 08-00, 14:00 și 17:30. iar
sosirec în Hermeziu este estimată lo 09:20. 15:20 și 18:50, Din Hermeziu,
plecările spre Iași sunt progromate la 05:30. 10:00 și 15:30. Linia este
operată cu un microbuz de I9 locuri. coporitot insuficientă pentru orele de
vârf, ior programul nu aste adoptat corespunzăter pentru noveliști sau
elevi
* Traseul O47: loși - Tfeșt - Brvolori: Este cel moi frecventat traseu al
comunei, cu șose curse zilnice spre și dinspre losi. dintre core potru în
timpul săptămânii și două în weekend. Plecărie din loși sunt la orele
06:45. 10:45, 17-15, 15-20. 16:00 și 18-30. or cin Tritești spre Iași le 05-41
06:51, 10: 13:1. (714 și 9:44. Este operat cu un autobuz de 24 locuri și un
microbuz: de 17 locuri, dar chiar și cu ocvestăi ermmhimniie,, enpenilitan
poate î depășită. mal ales în intervalele de dimineață și seară.
+. Traseul 048: lasi - Zaboloteni -: Acest traseu deservește satul Zaboloteni
si este disponibil în toate zilele săptămânii. cu șase curse dus-întors
Plecările din lori zunt la orele 06.15, 10:15. 14:00. 15:40. 17:30 și 20:00,
iar din Zobolateri n 04-56. 0654 DB-2Ă D-26 Ils I8-4l Fete operat
cu două microbuza de 19 locuri, find une dintre cele moi echilibrate rute ca
frecvență. dor cu limitări în ceea ce priveste capacitatea și intervalele
orore pentru activități profesionale sav educaționale.
Deși transportul public este prezent în comună, accesul nu este uniform
pentru toate satele: sotul Vlodomire. de exemplu. nu beneficiază de niciun traseu
existent, Capacitatea mijloacelor de transport este redusă. ior ororul actual nu
acoperă adecvat nevoile de navetă zinică, în special pentru elevi. lucrători sau
persoane vârstnice care au nevoie de acces lo servicii medicole și administrative
în lazi
În codrul noului Program de transport public judetean elaborat de Consiliul
Judetean loși. sunt prevăzute două trosee noi care vor îmbunătăți substanțial
conectvitatea comunei:
» Troseul GIT8: Iași - Taești - Vladomira. care va asigura pentru prima
dată o conexiune directă o sotului Vlodomira cu leșul și cu centrul de
comună. Acest traseu va reduce izolorec acestei localități și va contribui lo,
mcbiitatea generolă a comunei.
» Traseul GITS: Iași - Bivolori - Tabăra. care. deși nu traversează direct
comuna Trifești. poate avea efecte indirecte prin creorea unei rețele:
regionale mai dense, core să permită conexiuni mai rapide intre comunele:
vecine și centrul urbon.
Prin aceste completări, rețeauo de tronspart public a comunei Trifaști va.
deveni mai echitobilă și efciertă. susținând mebiltotea locuitorilor. occesul la
educație și locuri de muncă. dar și coeziunea teritorială a tuturor satelor
componente.
În cadrul chestionarului adresat populației. 41,3% dintre respondeni au
declarat că doresc eeces extins le transport public regulat. lor 27,5% au
a
Pagina 51
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
selecict investițiile în transportul public local drept une dintre cele 3 priorități
urgente în infrostructura comunei. Aceste procente reflectă nevoia acută pentru
e Cresterea frecvenlei și acoperirii tronsportului public:
Modernizarea stoților de așteptare, în speciel prin osigurorea de
adăposturi, bănci. iluminat și ofsoj informativ:
« Corelarea transportului public cu progromul instituțiilor de învățământ și
Muncă. pentru o deseru eficient novetistii:
* Asigurarea transportului pentru grupuri vulnerabile - elevi. persoane
vârstnice sau fără autoturism personal - care sunt dependente de acest
În cese ce priveste prioritățile exprimate de comunitate, când au fost
rugati să aleagă maximum trei investiții prioritare în infrastructură, respondenți
au plasat pe primele locuri modernizarea drumurilor - cu 66.3% din optiuni. în
timp ce optiunea transportul public local o fost aleasă de 27,5% dinire
participanți
Aceste rezultule vulideuziă concluzia conlorm cărele. dincolo de
prelectele deja realizote, modernizarea completă o infrostructurii rutiere locola
și extinderea soluților de mobilitate (inclusiv tronsport public, olei pietonale și
ilumina public) reprezintă osteptări puternice și concrete ole comunității. Ele
trebule asumate ca direcții sirotegice în dezvoltorea locală o comunei Trifesti
pentru perioada următoare,
Accesul la retele de utiităti publice — olimentore cu apă potobilă
canelizare. energie elecirică și poze naturale - reprezintă o componentă
fundomentală 2 infrastructuri locale și o condiție esențială pentru asigurarea
unui trei decent, sustenabil și sigur pentu locuitorii comunei Trfeșt. Nivelul de.
echipare, tehnico-ediltară infuențeoză nu door confortul cotidian, ci și
peteniiahi de dezvoltare economică. atroctivtotea localități pentru investții
sănătateo publică și protectia meciului
În ukimiioni. în comune Trești cu fst reolizote investiți impontonte pentru
extinderea si modemizarea reieleler de opă și oiectrcitate. io procesul de
racordare o gospodărilor continuă în funkjie de resursele dispenibie și de
prioritățile locale. De asemene. conolizareo menajeră și alimentarea cu gaze
naturale rămân domenii în core sunt necesore interveni suplimentore. atât în
ceea ce privește exiindereo rețelelor. cât și modernizarea copecitățlor
existente.
comuna își propune să valorice aportunitătile de
disponibile și să planice coerent dezvoitorea retelelor de vilități,
astfel încât toti cetățenii. indiferent de zona în care locuiesc, să beneficieze de
senicii publice esentiole la stondorde europene. Analiza de fată prezintă
Pagina 52
STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI
SC ARH ICA SRL
situatia actuală e retelelor editare și identiscă principolele direcții de acțiune
peniru perioada următoare.
Sinsu: Plomul Je Dezvoltare și Sistemului Naional de Transport (SNT) Societatea
Nationolă de Tronsport Gaze Noturoie- mogisrole propase-
Accesul la servicii digitale și retele de comunicații stabile și rapide a
devenit o componentă esențială o vieții moderne. iniventând educația, servcile
publice, economie locală și incluziunes socială. În mediul rural, conecthitatea
digitală este un elemert-cheie pentru reducerea decalajeler fată de zonele
urbane și pentru faciitareo eccesului la oportunități economice, administrative și
cuiturale.
În comuna Tefeși. acoperirea cu semnal de telefonie mobilă și internet
este porial satisfăcătoare. dor prezintă în continuare discentnutăți în onumite
zane și difcultăți legate de coltotea serviciului. viteza de ironster sau lipsa
'nf
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.