Proiect de hotărâre

Nr. 22/2026 Proiect de hotărâre privind actualizarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Trifești 2024-2028

Tip
Proiect de hotărâre nr. 22
Anul
2026
Pe site-ul primăriei
nr. 22/2026 Proiect de hotărâre privind actualizarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Trifești 2024-2028
Emitent
Comuna Trifești, jud. Iași
Pagini
122 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre nr. 22 (2026), „Nr. 22/2026 Proiect de hotărâre privind actualizarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Trifești 2024-2028”, Comuna Trifești, jud. Iași. Sursa: https://emol.ro/pluginfile.php/1/local_emol/proiecthclbaza/258919/HCL%2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/trifesti/103117-nr-22-2026-proiect-de-hotarare-privind-actualizarea-strategiei-de-dezvoltare, 09.11.2026)

Fișier creat
07.05.2026
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

JUDEȚUL ROMÂNIA IAȘI „CONSILIUL E-mail consacră LOCAL AL COMUNEI TRIFEȘTI primanamifesntasiro privind actualizarea HOTĂRÂREA Strategiei dezvoltare NR. 2226.03.2026 de cala a Comunei Trifesti 2024-2028 ata de “Consiiul 26.03.2026, Local al comunei Trifeșt, judetul ași întrunit în ședință ordinară din Avand în vedere: “Referatul «Referatul de de aprobare specialitate al ne. primarului 1537/1203 comuna 2026 Trifesti. jud ls ne. 1538/1203 2026 decizionala anuntul n aciministrta public cemis poblica: in baza prevederilor Legi mr. 5212005 privind transparenta cadru Consiliului zrfiramii de Local: avizare a proretului do boverezo Smia de comisile de specialitate din tin. (2) car dn Consta 1 alin (5).ari României 1Salin republicata. (2).art 31 alin (2an I203lin (1)șiart 12 alin (1) și 18 15 octombrie = art 3, at 1985, 4 și ratificată at 9 din pia Carta Legea europeană nr. 1991997. a utenomei locale, adoptată la Stasboure 1.sera ne art 74/2000 2alin: gritind (2) art normele 40, art de 42 tehnică alin (1) egislaivă și (4) am pcatruclaborarea 49 alin. (1) an. 57, atielo ar. 80- normative, 84 din (Rep. 2) cu moduncăne și completările ulterioare: cu modificările - Ordonanța și completările Guvernul uheriosre. nr 21/2002 privind gospodăriee localităților urbane și urale, «Hotararea Comunei Trifesti consiliului 2024-2028 local Trifesti, jud Iasi e 3623 05 212% Srrmegia de dezvoltare locala a Ținând - Regulamentul cant de: 202)/241 al Parlamentului Europeaa și al Consiliului din 12 februarie: 2021 de - instituirea Regulamentul Mecanismuui (UE) n 1303/2013 de redresare de ștebilire și rezilierță a unor dispoziții comune privind. european Fondul european agricol pentru de dezvoltare dezvoltare regicnată, rural și Fondul Fondul soisl european: european. pentru Fondul pescui de și eseziune, saceri maritime, Fondul precum regionala, și Fondul de stabilire social a european. unor dispoziții Fondul senersle de coeziune privind și Fondul Fondi european european pentru de dezvoltare pescuit și afaceri - maritime Regulamentul și de abrogarea (LE) ne. 1305/2013 Regulamentniuă privină (CE) sprijinul nt 1083/2006 peninu dezvoltare al Consiiului rurală acordat din Regulamentului Fondul european (CE) ne. sgrcal 1698/2005 pentmu i Consiliului dezvolare rurală (FEADR) și de abregere a modificările art și 20, corpleanle sli (1), lt uiericere: )) din Legea n. 273/2006, prvine finanțele publice lecale cu cart 129, alin. (1) alin (2), lt b), alin. (4) lt 6) art. 139, sin (1) și din Ordonanța

Pagina 2

Pagina 3

art de urgență 139 alin a Guvemului și I9Galin nr. li 7/2019 a din OUGar'57/2019 privind Codul Adinistrtiv, privind Codul ca Admmistrativ modificările ilntemeiul HOTĂRĂȘTE prevăzata Art. în 1 anexa Se sctuslizeaza care face pare Strategia integrantă de dezvoltare din prezenta locala hotarare a Comunei Trifesti 2024-2025, jud Iasi Art. si aparatul 2 Cu ducerea de specialitate la indeplinirea ai acestia. acesteia se impuzernicese primarul comunei Tifesi, controlul „Art. egalității, 3, Prezenta dermnuiui hotărâre primar se va comunica DR. Paul Instituției Nicolae Prefezule Ivanaca, dlui edu Radu Iași, CIORNEI- pentru compartimentului viceprimar al comunei gospodarire Trifest. comunala dnei Ivinucă și siteul Lucies-Elena- insătuțit Inspector wvew:primaritifestiai financiar contabil, Monitor oficia local pentru aducere la curoșină pe publică ori afișare o — d. ică arată din dna de 2603 2926, cu um mumă de (voi comsăier locali „atyineri” real și șeiaă „0... voturi ema „impotrivă”, tu de exprimate concieî de un fuașie număr de 45 in 13

Pagina 4

[2]

Pagina 5

PROCEDURI 222603.2026 OBLIGATORII ULTERIOAREADOPTĂRII
Dea naatePiu
a5
Adoptarea najoritte otărări 1) s-a zur cu simpla... absolută oestiieaă
oruricazea care primar)
Părea omunicazea În cunoșunța cure prefectul publică” puteau 4)-5) '5)
omunicarea, individual ara ra):5) în cazul căii cu
juridice”, desine cbligarorie după caz 6) au produce
NR. HOTĂRĂRII CONSILIULUI LOCAL ri . Eee Taz ||. În E din Ordonanța de ucgemă a Caveman S77Z019 gasi Codu ad Zi modic a corepletrile uericare: da ri alin (1): i „n exercitarea atribeților cei i ezin, consiliul n local tare adoptă hotărâri, cu soare majoritate i i inarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoștă de consiliul pt local cu 2) Art. 197 calificată alin (2 definită „Hotirrle laart consiliului 5 lit dă) local de două s comunică vreami din primarului număra consiiriler = Inca în fumeție* 3) munei Art 197 prefectul alin (1), în adaptat: al mult Secretara 10 zile lcrătoare genera al de comunei la data adoptării comunică betărăil soasiliuuă hal al brija 9) Ari_147 secretarului ati, (4): general „Hotărăile al comunei „. — e alu la cumnozința publică și o comunică, în condițiile legi, prin Îdreseaza 5) Ar 19% se slin face (1); în cel „Comunicarea mut > ze de botărzilor a data comunicări . cu caracter oficiale individual tre prefect ctre persoanele = cărora li se [unoștința 6) Ar 198 publică.” alin (1) 7) -Hotărările Ari 190 lin „. cu (2) caracter Hotarăile noemativ .. cu devin caracter obigatrii individual de 1a produc data aducerii efecte juridice lr a del a data comunicării căue persoanele carcra i se adreseaza”

Pagina 6

Pagina 7

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI JUDEȚUL IAȘI

Pagina 8

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IASI SC ARH ICA SRL 1. Introducere... i 11. Justiicoregeloborări srotegiei a 12. Scopul SDL. ej 1:3. Codru legislativ șide poliici publice relevanta... “5 1.4. Metodologia de eloborore. . ă e 13 Porieparșo oii lrăă 2 9 comunaăti 1-6. Surse de date uilizate.. eee 0 '2. Prezentarea generală 5 comune. 12 2.1 Așezare geografică i caracierstei zice. = 12 22. Structure administrot-tentoriolă. 2 2 3. tori identitate locală... et 22 2 A Aporienența e structuri toride și sccitive. 25 E 2.5. Coreiore cu strotegileregionele. judetene șincăioncie 25 3, Analiza - diagnostic. 2 3. Demograse: a e rea 2 3.2. Infrstructură și tlăti 37 33 Senici publice. 2 3.4 Econam lacelă sa 3.5, Agricultură și iezvoore rurală 54 3.6. Modiu și schimbări cimatica..... s7 3.7. Cutură. sports patrimoniu. E] 3/8. Administrație publică. stia = ZI 4. Amalia ÎNOT 7 4 Puneteteri = ta 76 47 Punto ni 7 43. Oportunități z 7 4.2. Amenintăr, Rica 7 43. Iterpreereicoriai niG1 pe domenii esa 50 s2 îi £6 3.2. Pincipiicărectoare și volori osumote. e 5.3. Obiective generale. [i 314 Corelorea cu Obieciicie de Dazectara Durabilă 50 (600) 5.5 Obiective strotegice......... = CI €. Portofoliul de prolecie..... Ei 6.1 Selectie și rioruzorea proiecelor............. sa 6.2 Proiecte pe domenii și dinierea la obieciive.-.... E 95 63 Proiectele priortore. z 3053 E Lea 5-4. Planul de actiune. 105 6.5. Sursede înantare. 107 6.8, Indiceterie rezutot si mpozt (MARTI, m 6.7. Procesulde octuolizare a strategiei... zare na ms m

Pagina 9

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL 1. Introducere 1.1. Justificarea elaborării strategiei b lee d Strotegia de Dezvoltare Locală constituie un instrument esențial de planiicare strategică, menit să orienteze dezvoltarea durabilă a comunității pentru perioada 2024-2028. Această strategie este rezultatul unui demers amplu de documentare. analiză și consultere publică, desfășurat în contextul nevoii de o osigura o viziune coerentă, integrată și adoptată realităților octuole: ale comunei. Elabororea strategiei este fundamentată pe ancliza obiectivă a dotelor statistice existente și pe colectarea de informatii directe de la cetățeni. agenți economici și instituții publice locola. prin chestionare, interviuri și întâlniri de consultare. Procesul e fost coordonat de echipo locală de lucru. cu sprijinul echipei de eloborore si cu implicarea activă e acterilar locali relevați. Documentul rezukat servește ca un codru de referință strategic pentru multiple categorii de utlizatori: = Pentru comunitate și societatea civilă, trotegia oferă o imagine clară a direcților de dezvoltare și a prioritățior locale: * Pentru mediul de afaceri. reprezintă o pletiormă de orientare pentru investii și inițiative artreprenoriele, oferind informații utile despre resursele și poteriiolul local: * Pentru administrația publică locală. siroiegia funcționează ca un siiumeni de monogement și plonfcore. cliniat cu obiectivele de guvernere locală: » Pentru factorii de decizie. aceasta oferă un ghid operațional pentru fundemeniarea polticlor publice și pentru atragerea de fonduri nerombursobile. Importanța acestei strategii derivă din necesitatea de a alinia dezvoltarea locală la tendințele actucle ole poliicilor publice europene. nationale și județene. Documentul sprijină o abordare integrată asupra problemelor locale. stobilnd priortăți clore și proiecte concrete, corelate cu resursele disponibile și cu opertunităție de ânonțare: Strategia nu doar că fundamentează decizile de investiți publice și private. dor facineoză, și mobilizorea comunităti.lecole în jurul unei viziuni comune de dezvoltare. În aceiesibrrp, oferă un codru coerenl pentru corelorea proiectelor locale cu documentele programatice superioare - cum or fi Plenurile Naționale de Redresore și Bezilentă (PNAR). Programele Operationole Regionale (POR), Strotegia de dezvoltare a Judetului li 2021-2027 i ctele

Pagina 10

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SRL .2. Scopul SDL Strategic de Dezvoltare Locală a comunei Tiilești pentru perioada 2024-2028 ere co scop stobilrea unei lare de acțiune. peniru odminitraia publică locală. în vederea dezvoltării durobile și echilibrate a regi, comunități. Acest document este construi ce un insirumeni strategic. menit să sprijne autorității locale în plariăcarea și implementarea de poltici și proiecte care răspund nevoilor reale ole populației. voloriică potențialul local și contribuie la modernizarea comunei. Strategie cferă o abordare unitară și coerentă în ceea ce privește investitie. publice. dezvoltorea serviciilor. atrogerea fondurilor externe și consolidarea capacității administrative. Prin elaborarea acestui document, comuna Trfeșt își propune să devină o comunitate funcțională. conectată la tendințele actuale de dezvoltare teritorială. care să osigure locuitorilor condiții decente de viață. acces a infrastructură. servici publice moderne și oportunități economice reale. Un alt scop fundamental al strategiei este acela de a corela inițiativele locale cu documentele de ploniăcare sirgiegică existente la nivel judetean. regional, național și european. precum Siretegia de Dezvolare a Regiunii Mar ki. Menlegin d. dezvaitare_m_Jurietuiui lazi 2021 2027. Pregramele Operavenele pentru perioada 2021-2027 și obiectivele stobilte prin Pactul Verde European și Agenda 2030. În acest el, strategia devine un suport esențial peniru atragerea fondurilor nerambursabile și pentru asigurarea coerenței între politicile publice locale și prioritățile mari de dezvoltare. Totodată. strategia urmărește erearea unui cozrufunețional de lucru, care. să permită luarea decizilor în mod informat. plonicorea etopizată a proiectelor și evoluorea periodică a rezultatolor obtinute, Ea contribuie la fundamentarea bugetului local, la formularea proiectelor eligibile pentru înontore externă și la consolidoreo porieneriatelor între autoritățile publice. sectorul privat și societatea civilă. Prin această strategie. administrata publică din Triești își asumă un ongejoment clar pentru dezvoltarea responsabilă a comunei. bazată pe date. viziune și porticipere publică. Documentul devine astfel nu deor o simplă ploniicare teoretică, ci un instrument activ de guvernare locală, cu aplicabilitate practică și impact direc! asupra colități veti în comuntate Obiectivele generale ale Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Tritești definesc direcțile fundamentale core vor ghide procesul de dezvoltare al localități în perioada 2024-2028. Aceste obiective sunt formulate pornind de la onoliza nevoiler reele ale comunității. cu un accent speiel pe generațiile tinere. care reprezintă atăt prezentul activ, cât i vitorul comunei. Strategia recunoaște faptul că viabiitotea unei comunități depinde în mod direct de capacitatea ocesteio de o oferi conditi pentru o viată demnă și oportunități rele pentru tineri: occes la educație de coltate, pesibiltăti de ongojore, servicii publice luncționale și un codru de viată atrociv. Din acest

Pagina 11

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL motiv, întreaga arhitectură o strategie! este construită în jurul ideii de a face din Trifești o comună în core tinerii oleg să rămână, să revină sou să construioscă un Priorități de dezvoltare a comunei Trifeștiîn perioada 2024 - 2028 Analiza factorilor interni și externi cre influențează dezvolterea locală au permis eloborarea. direcților strategice de intervenție pentru dezvoltoreo comunsi Trifesti -> Dezvoltorea infrastructurii rutiere și de vită Dezvoltorec infrosiructurii este o necesitote pentru comuna Trifeșt întrucât are implicații în susținerea mediului de ofoceri local. Prin îmbunătățirea infrastructurii rutiere se urmărește cresterea grodului de accesibilitate în teritoriu și mobilitatea populației. bunurilor și servieilor, în vederea stimulării dezvoltării economice durabile. Prin dezvoltarea inirostructurii de ublități se urmărește întocmirea și implementorea proiectelor care vizează dezvoltarea intrastrucurii de alimentare cu apă și canalizore o populaței din comună. Prin dezvoltoreo infrastructurii de buză se dorește creșterea coltâții vieții populație! comunei Tiileșu. 3 Dezvoltarea econunicăi: Se urmărește ntragerea ra invasțitari și eranran da Inrwi da muncă pe urteviul comunei prin sprijinirea încheierii de parenerlate publle-private. Se vizează în principal dezvoltarea sectocrelor: = agricol - creșterea competitivității ogriculturi prin îniințorea și consolidarea structurilor asociative; ». turistie și de agrement - elaborarea conceptelor de valoriâcare o potentialului turistic și de ogrement ofer de zonă, inclusiv râul Prut > Protecția mediului Chiar dacă o parta din problemele de mediu se vor rezolva o dată cu implementarea proiectelor de dezvoliore e inirostructurii tehnico-ediltore. se urmărește implementerea tehnologiilor moderne de ardere, pentru a reduce cantitățile de ernisi în atmosferă și a tehnologiilor moderne de tratare a apelor uzate. pentru reducerea gradului de poluare ol solurilor și ol apelor curgătoare. > Dezvoltorea serviciilor publice: Principalele investiți în vederea dezvoltării serviciilor publice ce vor fi reolizate țin de modernizarea și dezvoltarea infrastructurii existente. Domeniile importante de investii sunt: educolio, sănătatea, serviciile sociale (asistență și protecție socială). salubrizarea. siguranțo și ordinea publică. > Creșterea nivelului calității vieții Prin dezvoltorea infrastructurii lehnico- edilitare și a serviciilor publice. cât i prin atrogerea de investitori pe teritoriul comunei și crearea de locuri de muncă bine remunerate se urmărește creșterea nivelului de tai, și implicit, ai coltății vieții populatiei din comuna Trifesti. Astfel, dezvoltarea, secloarelor prioritare: va infuența colitateo vieți lo nivelul comunei și nivelul de trai al ecutorilor.

Pagina 12

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA S! -> Dezvoltarea copactății odministrative: Se urmărește imbunătătirea proceselor de luore o decizilor, inclusiv îmbunătățirea coltăii investiiilor importante și a selectiei de pr asigurarea unei implementări și aplicări mai bune o legislatiei, îmbunătățirea procesului decizional lo nivelul odministreției publice locole, asigurarea calității și eficientei furnizării de servicii publice în comună. .3, Cadrul legislativ și de politici publice relevante Prezentăm lista de legi și alte reglemetări juridico-economice la core se roportează documentele de ploniicora strategică în general si în porticuler strategiile de dezvokore locală, în sensul obținerii benefcilor enunțate onterior: = Legea nr.350/2001. * Legea 3l8/2004 (core a abrogat Legea 151/1998): = Legea nr. 500/2002: * Legea nr.108/2004; = Lsgsa ne. B4/2003: = lega ne 672/2002: » Hotărârea de Guvern ne. 1173/2004; =. Hotărârea de Guvern pe 1200/2004: e Hotărârea de Guvern ne. lI5/2004: e. Hotărârea de Guvern nr. 68/2004: e Ordonanțe de Urgență a Guvernului nr. 63/1999: =. Ordonanța Guvernului nr. 79/2003: =. Ordonanța Guvernului nr. 92/2003; +. Programul Național de Dezvoltare Rurolă (PNDR) 2014-2020: . Planul Național de Dezvoltare 2014 - 2020: e Documentul de Polhică Industrială o fomâniei pentru perioede 2014-2020; e Strategie Națională în domeniul Cercetării-Dezveltări-Inovării. pentru pericade 2014-2024 2. Strotegio Nețională în domeniul Escienței Energetice (SNEE): e. Strategia Nojionolă pentru Tronsport Durobil (SNTD) 2007-2030: «Strategia Nojională de Gestiune a Siturilor Contominate: Strategia Nețională de Management a riscului la inundații: Strotegia Națională de Management ol Deeurilor: Documentul Cadru de Implementare a Programului Operațional Sectorial Mediu 2014-2020: e Moster Plenul pentru Turismul Noțional ol României 2007-2026; *. Documentele Codru de Implementore ale Progromelor Operețonale 2014- 2020; » Strategia Națională pentru Dezvokare Durabilă (SNDD) Orizonturi 2013- 2020-2030:

Pagina 13

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL —————————— Conceptul Strategic de Dezvoltore Teritorială a României 2030 (CSDTR 2050). Cadrul Național Strategic de Referință 2014-2020: Documentul de Programare în domeniul Transporturilor 2014-2020, Documentul de Programare Regional în domeniul Mediului 2014-2020: Documentul Regional Sectorial pentru Dezvoltarea Turismului 2014-2020; Plonurile Integrate de Dezvohore Urbenă ale Polilor de Creștere și dezvaliare din Românie; Plonurile de acțiune regionale ale regiunilor de dezvoltare din România: Planul de Amenojore o Teritoriului Regional Leaislaie comunitară cu implicoție sirectă Council Decision of 6 October 2006 en Community Strategic Guidelines on Cohesien. OJ L 201/1ot 21.10.2006: Council Regulation (EC) No 1083/2006 ot 1 July 2006 - general provisions en the Europeon Regional Development Fund. Regulation (EC) No. 1080/2006 ol the European Poriioment and of the Council of5 July 2006, OJ L2101of31.07.2006: „Fosteriny le urbun dimension. analysis of the operotienal programmes îo-inanced by the European Regienal Development Fund (2007-2013) Working document of the Directorate General for Regional Policy, Brussels. 25..2008: Communicatien from the Commission, „The regions for economie change”. COM (2006); Rules and conditions coplicable to action co-înonced from the Structural Funds and the Cohesion Fund - en overview of the eligiblty rules în the prograrrming period 2007-2013, EC. 2009: Regulation (EC) No 397/2006 oi 6 May 2009 amending Regulation (EC) No. 1080/2006 of the ERDF os regards the eigibiity ol energy eficiency and renewable energy investments n housing: Communication îrom the Commission on Public Private Partnerships and. Community Law on Public Procurement and Concessions. COM (2005): Decision No. IâlI/200I/EC ef the European Perliament and ef the Couneil of 27 June 2001 on a Community Fromework for cooperation to promote, sustainable urban development: Decislon No. 1600/2002/£C ei the Europeon Parliament and et the Council 022 July 2002 - The Sith Community Environment Action Programme, OJ L2427af10.9.2002: Councii Decision No 2006/971/EC af 19 December 2006 concerning the Speciic Progromme Cooperation implementina the Seventh Framework Progromme sf the European Community for reseorch. technological development and demonstration acimities (2007 to 2013)

Pagina 14

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL * Directive 2009/33/EC ol the European Parliament and ot the Council of 23 Aprilie 2009 onthe promotion: Communication from the Commission to the Commission Council: A European Recovery Plan. COM (2008); = Decision Ne 1639/2006/C of the European Pertiament and of the Council of 24 October 2006 estoblishing e Compettiveness and Innovation Framework Programme (2007 to 2013). OJL 310715 eF09.1.2006: e Direcive 2004/8/EC of the European Poriement and er the Council on the promoton of cogeneration based on a useful het demond in the internal eneray mariet. e Directive 200â/32/EC oi the European Pariiomeni ond oi the Councii on eneray end-use eficiency and repealing Council Directive 93/76/EEC. * Communication frorn the Comimissien. Implementing the Community Lisbon Programme: Modern SME Polk for Growih and Jobs, COM (2006); + EUEnvironmentond Health Action Plan (2004-2010), COM (2004); + White Poper on a Strategy for Europe on Nutition. Overweight and Obesty related heath issues. COM (2007) = Council Regienel (EC) Ne 722/97 of 22 Aprilie 1997 on -environmeniel measures i develepiiig countries în the content ol sustoinable development” ». Sirategie Europa 2020. Strategia Europa 2020 - document ce guvernează planificarea strategică la nivelul Uniunii Europene, Strategie Europa 2020 propune o vzune bozotă pe trei piloni core este susținută de 7 direcții strotegice: =. Creșterea inteligentă. bozotă pe cunoaștere: 1 Innvnre: 0 liniune. n innvărir 2. Educație: Tineretul în mișcore”: 3. Societoie digitală: -O ogendă digitală pentru Europa”: Creșterea economică durabilă. promovarea unei economii moi eficiente din punctul de vedere al resurselor. moi ecologice și mei competitive: 2 d. Mediu. energie și mobiltote: Europa resurselor efcientizate”. = 5. Compettintate: “O poltică industrială pentru ero globalizării e Creștereo economică favorabilă incluziuni promovarea unei economii cu un grec ina de ocupare o foriei de muncă. care returnează coeziune economică, socielă și teritorială; e 6. Ocuparea forței de muncă și competențe: "O agendă pentru noi competente și noi locuri de muncă: 2 7. Lupte împotrivo sărăciei: “Plotiorme europeană de combatere a sărăciei” Legisloie comunitară <u implicare adiacentă, dor relevontă; * Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consliul, Corntetul Economic și Sociol Europeon și Comitetul Regiunilor. O agendă pentru nai tempetente și locuri de muncă: o contribuție europeană lo ocuparea integrolă o forței de muncă. Strasbourg. 23.1.2010 COM (200):

Pagina 15

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL - Communication from the commsson to lhe european parliamment, the european council. the coundil, the, europeon central bonk. the european economie and social commitee and the commitee of he regiens. Enhancing econernic, policy coardination for stobily, growih and jobs - Tools for stronger EU economic governance, Brussels. COM (2010): * Agenda Teritorială a UE. Carte de lo Leipzig pentru crese europene durabile: = COM(98)605 -Sustoinable Urbon Developmeni în the Eurepean Union”: + Communicavoni from the Commission to the Council and Parliament „Cohesion policy and cties: the urben contribution to growth and jobs in the. regions'. COM Brussels, COM (2006): * EC..The Urban Dimension n EU policies”, 2010. 1.4. Metodologie de elaborare Strotegio de Dezvoltare Locolă o comunei Trifești pentru perioada 2024-2026 e fost elaborată pe baza unei metodologii riguroase. fundamentată pe principiile cercetării oplicote în domeniu ploniscări. teritoriale și ol dezvoltării durabile. În vederea osigurării unei întelegeri cât mai aprofundate și recliste e contextului kaul, au tul pozutau un Sem de Up mat (iikeuermetlaus, research design). care a combinat metode celative, și cantitative, într-o abordare de tip iriongulaie metodologică (bozeley, 24), pentru cresterea validității și robusteți concluziler. Pe parcursul prncesuhi de elaborare au fost utlizate următoarele metode sitehnii de cercetare: * ancliza bibliogrofcă a Iteroturi de specioltate (studii. menegrofi. rticole stintce relevante la nivel naioralși european); = evolvarea documentelor programatice și de poltici publice elaborate la nivel suropean (Comisia, Europeană. Pactul Verde European, Agenda Urbană o_UE). național IPNRR. Strategie Națională de Dezvoltare Durabilă, Cadrul Strategie National de Referință). regional (Strategia Regiunii Nord-Esi) și județeon (strotegii sectoriale ele Județului Iași) = analiza codrului lecel de pleniăcare (Plan Urbonisic Generol, srategii locale onterioare. proiecte în curs sau nalizate. plonuri de acțiune): » anchete sociologice cantitative desfășurate în rândul populatiei, prin oplicoreo de chestionare structurate, în scopul culegerii de date relevante. privind percepțiile și nevoile comunități * interviuri de tip semi-structurat cu reprezentonți oi dministratiei publice locale. a institțiior locale relevente și ai societății civile: - consultarea paginilor web ale insituților publice, în special pentru accesarea datelor statistice actualizate și a legislației de referință: *. prelucrarea «i interpretoreo doelor oficiale furnizate de Insitutul Național de Slatistică și de alte boze de date guvernomentole (TEMPO, Registrul Agricol, REVISAL etc).

Pagina 16

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL e aplicarea analizei SWOT pentru identificarea punctelor tori. a slăbiciunler. o oportunităților și o amenintărilor cu relevanță pentru dezvoltorea comunei. Frapele procesul de eloborare o srotegii au inclus identiicareo actorilor locoli relevanți pentru dezvobarea comunității (administrație publică locală, sector economie, societate cwilă, sector educațional. furnizori de sencii sociale): «constituirea Grupului de Lucru Local, coordonat de Primărie, responsabil cu ghidarea procesului și validarea etopelor-cheie: = eleborarec calendarului activităților strategice: e colectare. selecția și onolizorea dietelor statistice și celitative la nivel locolei regional: = corelarea. prorităților locale cu obiectwele europene. naționale și regionale de dezvoltare: o scopul, obiectul geneol și o abiminalar olegice deinrea, speciice: = dblirea direcților «ategice de acțiune și a domeniilor prioritare da interventie, . formularea planului de acțiune, incluzând măsuri, termene, responsabili și surse potentiale de finantare: +. consultarea publică Osupro versiuni preliminare a strategiei, urmată de integrarea observațiilor și recomandărilor relevante: »redoctarea și validarea formei înole a documentului strategic, în vederea osumări și implementării ocestuio de către ocministratia locolăi Metodologia oplicotă o urmărit osigurarea unei coerente între reclităție locale și contextul mai larg ol dezvoltării teritoriale, precum și fundamentarea deciziilor strategice pe dovezi, porticipare și sustenabiltate. 1.5. Participarea comunității și actorilor locali Procesul de elaborore o Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Trfești pentru peridade 2024-2028 s-o bozat pe un cadru participotiv cmplu. care a urmărit implicarea octivă o tuturor atorilr releveni cin comunitate: cetăteni. organizatii pequvernamentole. agenți economiei și institui publice locale: Această aberdars ore le bază principile ironsporentel decizionole. oie paneneriatului și ale responsobiități comune în stobiirea direcțiler de dezvoliore. Poriipareo publică nu este doar o stopă formală în procesul strategic, ci reprezintă o condiție esențială pentru formularea unor obiective: reoliste. acceptate și susținute de comunitate. Consultările publice orgonizale. aplicarea chestionarelor. desfășurarea, interiurior și implicorea directă a actorilor locali în Grupul de Lucru au contribui semniăcetiv lo conturarea unei strategii adoptate nevoilor reale cle Icuerior și potențiolulu local Prineipelele categorii de octor implicați în proces pot fi deânite astfel

Pagina 17

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL 1. Societatea locală, în sens lorg, cuprinde totoiitatea locuiterilor comunei Tafești. indiferent de vârstă. satul soc'o-economie sou localitote de rezidență. În cadrul acestui grup, un. rol important l-a avut societatea civilă orgonizală, reprezentată prin asociați. fundații organizatii comunitore, grupuri de inițiativă și cetățeni activi care și-au exprima punctul de vedere. au contribuit cu idei i au sustinut proiecte cu relevanță locală. Implicarea activă o tinerilor și o fomililor tinere a fost încurejotă în mod special, în concordanță cu obiectivele strolegiei II. Mediul de afaceri a fost reprezentat de întreprinderile și orgonizoțile economice active în comuna Trifesti. indiferent de forma de orgonizore juridică; societăți comerciale (SRL. SA). întreprinderi individuala. persoane fizice auiorizate. osociații famikele. cooperative agricole, unități de producție. servicii si comert. Reprezentanții arestora au fost ronsultnți prin intervin și chestionare. dedicate, cu scuțsul de a ilemtieza prublernele, oportunitățile și potențialul de dezvokare al sectorului economie lecol. Vecea antreprenorilor și a producătorilor locali a fost esențială în definirea directilor economice ale strategiei ÎII. Administrația publică locală, în colzate, de principal inintor și responsabil pentru coordonarea procesului de plarificore strategică. a jucat un tul esențial în colectoreo datelor. organizarea consultărilor și validarea dacumentului înol. Aceosta este compusă din Consul Locol - ca autoritate deliborativă. și Primarul - co outortate executivă. Consiliul Local, olcătvit din consilieri aleși prin vet universal. are atributia de a adopta hotărâri privind dezvoltarea locală. Primarul. în colitate de reprezentant ol statului în teritoriu și conducător al aparatului executiv. este responsabil de punerea în aplicare a hotărânlor Consiliului Local și de coordonarea implementării strategiei. Structure executivă a administrației locale - primorul, viceprimarul. secretarul comunei și aparatul de speciolitte - formeeză împreună instituția Primăriei Trifești, cara are un rol opereționel continuu în gestionarea problemelor comunități și în implementoreo măsurilor strategice. Implicare, acestor trei piloni - socieioteo locală, mediul de afaceri și administrația publică - e osigurat o viziune echiibrotă, realistă și legitimă asupra direcțiilor de dezvoltare ale comunei. Strategia rezultată reflectă nevoile exprimate de comunitate și benekcioză de o bază solidă de sustinere socială, sea ce fociltează atât asumarea politică, căt i implementoreo se în anii vrmători, 1.6. Surse de date utilizate Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locolă a comunei Tiifești pentru perioada 2024-2028 a lost lundormentată pe un ansamblu divers de surse de date, utiizate în mod complementar pentru a asigura caracterul obiectiv actual și relevant ol analizei. Sursele de dote au fost selectate în lunciie de disponibilitate. relevantă. acuratete și capacitatea acestora de a refecta specikcul comunității locale. În procesul de cercetere s-ov utilizat otât dote

Pagina 18

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL coniitotive. cât și date calitative. obținute din surse ofciale. documente strategice, cercetore sociologică. observatie directă și consultare publică. Datele av fost structurate în trei cotegorii principale: Î- Date statistice oficiale Acestea au constituit fundamentul cantitativ al analizei și au fost obtinute din următoarele surse: =. Institutul Național de Stotistică (INS). prin boza de date TEMPO-Online - pentru indicatori demograiei. economiei. egricoli. privind. locuirea. educația și piata muncii * Registrul Agricol - pentru date privind suprafetele agricole. numărul de exploatarii efectivele de animale și utlizareo terenurilor: * Evidenta populației lo nivel locol - pentru numărul de locuitori pe sote componente și structură pe vârste: e Date furnizate de outorzățile publice locale (primărie, școli. bibliotecă. medic de foile) - pentru dote operaționale privind infrostructura locală. dotări personal. octtăți culturale și servici sociale. II. Documente de planificare și surse normative Au fost consultate documentele relevante de poltiei publice la nivel ouropean, national. regional i local, inclusiv ». Strategio Națională pentru Dezvoitore Durabilă (revizia 2018); * Planul Noțional de Redrezare și Rezikentă (PNRR). + Programele Operaționole pentru perioada 2021-2027: Strategia de Specializare inteligentă o Regiunii Nord-Est: Strategia de Dezvoltore o Județului loși: Planul Urbanistic General ci comunei Tifeși: Strategia locală anterioară (2015-2020) Ghiduri de înonțore relevante (PNRR. POR. AFIR): Hotărâri ale Consilului Local privind dezvoltarea locală, patrimoniul, proiectele în derulare: * Legislația natională în vigoare privind dezvoltarea rurală. administratia publică și inantorea proiectelor. =. Sirategia de dezvoltare o Județului Iași 2021-2027 WI. Date obținute prin cercetere sociologică și consultare locală Pentru o surprinde dimensiunea subiectivă o dezvoltării locole și pentru a include perspectiva cetățenilor și octorilor loceli, au fost reolizote următoarele. octivtăți: * Anchete sociologice conttative. prin chesionare. aplicate în rândul populatiei «Interviuri de tip semi-structurat cu reprezentanti ai ocministroției publice. școlior. bibliotecii i altor insttuț locole: «.Întălriri cu Grupul de Lucru Local, pentru veliderea diognosticelor și formularea direcțiilor srotegice:

Pagina 19

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL * Obiective și date de contest preluate din propuneri și observații exprimate în procesul de consulore publică: + Observație directă osupre condiilor de infrastructură și funcționare a serviciilor locole. Toate aceste surse de dote au fost onolizate integrat, prin metode statistice. enalize comparative, corelări întra niveluri teritoriale și corelări între opinile comunități și tendintele regionole și naționole. Coltoteo datelor a fost verifcată prin triangulare (corelarea a cel puțin două surse diferite) acolo unde. acest lucru a fost posbi. Această boză solidă de date și informații a permis fundamentarea corectă a priertățior strategice. elobororea unui portofoliu realist de proiecte și defânirea unui plan de actiune coerent și oplicobil. Capitolul introductv ol Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Trifaști pentu perioada 2024-2028 prezintă fundamentele metodologice, instituționale și conceptuale care stou le baze documentului strategic. Prin deinirea justitcării, a obiectivelor generale. a codrului legislativ și progromatie, prin prezentarea procesului de elaborare și o participării actarilr locali, precum si prin precizreo surselor de date utiizete, se asigură tronsporent și rigoarea știntiică a demersului Toote aceste elemente contribuie lo construirea unui document strategie credibil. realist și aplicabil, oncoret în reclităție lecole și conectat lo direcție majore de sezvultune lu nivel regi ional și european. Pe bozo ocestel fundomentări. următoarele capitole vor detalia analiza diagnostic e comunei Trifeși. viziunea de dezvokare, domenule prioritore de interventie, portofoliul de proiecte și mecanismele de implementare si monitorizare. Această strategie este concepută ca un instrument operational, dar si ca un angajament colectiv între administrație și uemunilole, orientul călte modernizarea durabilă e comune: Trifești și crearea unui vitor echitabil pentru toate generațiile. 2. Prezentarea generală a comunei 2.1. Așezare geografică și caracteristici fizice Comune Tieș este situată în extremitatea estică o județului Iași, într-un cadru geografic cu crocterisici naturale vane i cu resurse care inâuentează semniicativ structura economică și potențialul de dezvoltare locală Pozitionarea în apropierea graniței de est o României pe malul râulu Prut, oferă comunei Tnfesii atât un contex! natural specite zonei de luncă și terasă joasă. cât și o localizare strategică în proximitatea, municipiul loș. lo intersectia unar direcii Importane de mobiltate regională. Elementele de relief. idrogrofie. resurse, naturale și organizare teritorială definesc un spatiu tural coerent. cu paniculartăii morfologice distincte. core, trebuie. înțelese și integrate în planificarea strategică o dezvaltăriicamunai.

Pagina 20

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Comune Trfești este situată în partea de nord-est o României, în sud-estul Câmpiei Moldovei. în zona depresionară „lia Inierioară, la coordonatele geografice 4721 latitudine nordică și 27'25” longitudine estică. Se afă lo e distentă de aproximativ 36 km față de municipiul lasi. având oeces direct le drumul național DN 24C (loși-Stefănești-Botosoni), ceea ce facilitează coneclivitatea cu principalele centre urbane din regiune. Teritoriul admiristrotiv oi comunei ore o suprofată totolă de 94.96 km: și este compus din potru sate: Trifești (satul de reședință). Zaboloteni. Hermeziu și Vladormira. Lo est. comuna se învecinează cu râul Prut, cere reprezintă totodotă limita estică a frontierei naționale. Lo nord se învecinează cu comuna Bivolari. la sud cu comune Probota. or la vest cu comunele Andrieseni si Vlădeni Sotul Trifeșt, reședința comunei, este omplosat pe terasa joosă e râului Prut. de-a lungul șoselei nationale losi-Șiefăneșt. Este ctestat documentar din onul 1624 și benefcioză de o omplesore favorabilă din punct de vedere topograte și al oecesibilrăi. n perimetrul sotului există cariere de gresie. nisip și jetri, care reprezintă resurse minerale locole cu potențial econerie. Sotul Zaboleteai este stuat lo nord de satul Tefeșu, le o distantă de aproximativ 2 im. find așezat toi pe o terasă joasă a Prutului cu extindere de la move inațivunulă păi le râu. Cale clestat docunnenr ralitiv receri, în anul 1972. În apropioro oxtă coriere de pietris. precum și o pădure rivoronă, care completează cadrul natural oi locoități și oferă resurse potențiale penru exploatare durabilă. Satul Hermeziu (cunoscut onterior și sub denumirea de Lunco Prutului) este situat la o distonță de circa 5 km de soseava DN 24C și aproximativ 36 km de municipiul leși. Fste omplasot direct pe malul drept ol râului Prut. într-un peisaj de luncă și câmp diesrhis caen re îi reniară rarneteristiri speribre rin hnhitnt ruralin zona umedă. Satul Vladomiro este amplosat la circa 8 km sud-est de sotul Trilești într-un cot al râului Prut. în apropierea satului Hermeziu [Lunco Prutului) de care, îl desparte o distanță de opreximotiv 3 km. Atestarea documentară a satului datează din anul |864. Localizarea so în proximitateo râului și a unei zene joase conferă specifeități din punt de vedere moriologic, hidrologic și ol potentiolului agricol, Poziționarea comunei Trifeșt într-o zonă de tronziie între lunco Prutului și deolunle Turia și Rosca, precum și resursele naturale disponibile la nivel local [materiale minerale de construcție. terenuri fertile, păduri de luncă) definesc un teritoriu cu potential multiplu de valorifcare — agricol. economic. peisagist și turistic. Toate aceste elemente geografice și fzice vor & lucte în considerare în deknirea direcțiilor de dezvoitcre și în selectarea proiectelor prioritare propuse rin Strategia de Dezvoltare Locală. Relieful comunei Trifesti Comuna Trifesti este situată în extremitatea eștică o județului Iași. în zona de contact dintre Podișul Moldovei și subunitatea sa joosă - Câmpia Moldovei, în

Pagina 21

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL cadrul depresiunii Jiia Inferioară, într-un areal caracterizat printr domol. speciic câmpiei colinare. Din punct de vedere geomoriologic. teritoriul comunei se încadrează în unsatea Câmpia Moldovei - mai precis în zona. denumită Culoarul Prutul. Aceasta este oregiune de câmpie joasă. cu interfluvii largi. slab vălurie. formate în prinapal pe roci moi, de tip crajles si marno-nisipos, Relieful este slab irogmentat. cu ponte domoale și văi lrgi. esa ce fevorizează vilizarea agricolă a terenurlr. dor implică și anumite riscuri geomorfologice. precum procese de olunecore pe versanti umezi sau insbiltete locală o solului n periocdele cu preciptați intense. Releful general ol comunei este de tip de luncă și terosă joasă. specife zonelor adiacente râulii Prut. cu un subsirot itologic olcătut din depozite cuaternare. formate preponderent din prafuri. argile prăfoaze, nisipuri prăfocate și intercelații de prundieuri ci lontile do piotrș. cu grosimi variabile. De asemenea. in zona analizată ov fost puse în evidentă Îtercolări ce material vegeial organic (resturi vegelale, nămolur), speciice zonelor cu stognore prelungită s apei freatice sau cu baluri temporare: În perioade die vegetatie (primăvara-toamno), terenul prezintă un regim hdre infventar re peecipiteti si ie nrumlul frentr. u tendință fe înmorere în zonele joase de usciictune supei pe Condițile geotehnice sunt mareste de variata loterală e sratiieaței Mologica i de prezența unor traturi compresibile în zona aupericară o profilului geothnic, aspect core poate inăvențe negetiv stabiltatea construcțiilor în lipsa unor măsuri tehnice adecvate, [de exemplu. drenaje, compoctări fundații adâncite) Zone de contact între rocile sormațiene (orgie. morne. nidpuri cu intercolatu de gres 3; cale voie) si depozilele cvaternate (prunduri nisipuri orgilose și Ioessuri) o coniribut le modelarea unei topegroli relativ lene în lunca. Prutului și o unor coline joase pe terasele înolte și interfvii Versanii sunt în general stobil. dor local pot existe zone cu rise moderat la alunecări de teren. în speciol în zonele de versant nordie sau în apropierea pârâurilr secundare. Le nivslu localități Zaboioteni. relieful include forme de conrapantă, cu ponte usoare convergente spre o zonă meienă de drena natarel,tonztată de un conel de desecore. ceco ce determină acumularea periodică a apelor pluviale și necesită amenojări de colectare și evacuare controlată a acestora. Aitucineo maximă o tentonului comunei nu depășește 200 m. lor diferentele de nivel sunt reduse. Satul Trifeșii este amplasat pe terasa joasă a. râului Prut, iar celelalte sote componente (Zobeleteni. Hermeziu. Vlodomiro) sunt dispuse în zone similare de câmpie joasă sau luncă, având occes direct sov indirect e reteaua hidrogroâcă locală. Relietul este întregit și de pre. lacisuri cokviale, proluviale sau minte. stuate la boza versanților cu înclimatie. & pantelor între 25-40 grade. Datorită mornslor din subsret. izeearelor de:

Pagina 22

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA S costă și lipsei vegetatiei. pe panta sudică a deolului Turia. fenomenul de eroziune este puternic. Relieful comunei Trifesti este rezultatul evolutiei geologice complexe e Platformei Moklovenești în perioada pliocen-cuaternar. proces core e condus lo formarea unui sistem de nouă terose fluviile. dispuse le olttudini diferite foță de nivalul actual ol șesului râului Prut. Din cele nouă terase identiăcate, două suni joase. iar celelalte șapte suni terase înalte. dezvoltate în trepte, între 2 și 140 de meiri atitudine reletivă. Aceste forme de relief constituie otât mortori geomorfologici importanți. cât și polii utilizate istoric pentru locuire, agricultură sau activități economice. Podurile teraselor. în general plone. ou fost intens voloriicate de-a lungul timpului <o terenuri agricole. ca rute comerciale sau de acces, în timp ce versonți. în funcție de grodul de înclinare. ou fost ulizati pentru vi, vezi, pășuni si păduri. Terase joase: «. Prime terasă joasă, flotă în formare și cunoscută co terosă de luncă, are o alitudine de aproxima 2-3 metri. Ea este elcătuită dintr-o succesiune da scruntare (micraferme oase de arziuna) și plain fniatiln. Se diferențiază de restul sesului atât prin olhtudine, redusă, cât și prin compoziț geologică: aluviuni recente cu grosimi de 5-6 metri, formate din nisipuri și prundisuri. e A deuo terasă de luncă. stuată le o atitudine de 4-6 metri. reprezintă componenta principală d octvolulul ses al Prutului. Ea este delimitată de un grind lengitudinal bine conturat. care contribuie le drenajul natural ol luncii 3i le stobilireo liniei de demarcație între zonele de stagnare a apei i cele moiricicate. Terase înolte: e Terase |: situată între satele Zaboloteni și Tritești. are forma unui podiș întins, cu olitudine relativă de 10-15 metri și o lungime de aproximativ 1.5 im. * Terasa a II-a: cu oolttudine de 20-30 metri. are o reprezentare redusă si se prezintă ce o treoptă sleb conturată. afectată de procese de eroziune. ofotă lo boz versontului drept al văi Prutului. în direcție, sotului Zaboioteni. * Terasa a II-a: are o atitudine relativă de 30-35 metri și face corp comun uierasa 3 I-a. find și eo slab reprezentată pe volea Prutului. e Teresa a IV-a: situată lo vest de sotul Trifeșt, se ofă le olttudinea de 60 metrii este frogmeniată de pârâurile Cerchezoaia i Frosin « Terasa o V-e: identiicotă în zona Tafești, ore o okitudine relativă de! 90-100 mevi. dar este slab reprezentată, * Terasa a VI-a: afată lo sud-vest de Trifesti. pe Dealul Moșanca. are o litudine de 100-110 metri 15

Pagina 23

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL = Terase a Vll-o: se regăseste pe Foncul nordic al Deolului Turia și reprezintă cea mai înehă treaptă, cu o oltitudine relotivă de 140 metri. Dealuri: Altitudinile absolute ole dealurilor din perimetrul comunei Trifesti variază. între 93 și 274 de metri. cuprinzând o verietote de forme de relief colinar, vlizate otât ca surse de materii prime, cât și co spati eu valoare peisogistică și ecologică. Dealul Turia: cel ma înalt din comună (274 m), este acoperit cu pădure și are o vechime istorică atestată încă din onul 1550. * Dealul Uncheteo: situat în sud-vestul sotului Triegti, are o altitudine de aproximativ 100 msi conține gresii sormatice cu valeare economică. + Dealul Meșanca: se ridică lo o olitudine de 150 m și este amplasa tot în sud-vestul satului Trifoști. porolel cu Dealul Unchetea. =. Dealul Morii: localizet pe partec dreaptă o pârâului Cerchezocia, în zona sudică și sud-vestică a satului Trtești se întinde până în oproplerea unei vălugi cunoscute sub numele Rediulung, * Dealul Curții este poziionat în nord-estul satului Trfești, lo marginea terasei inferioare a Prutului. pe o zonă joosă numită Toloaca. delimitată între legătura de lo Canoasa și gârla Huc. ». Doolul Bărbosu: situat lo vest de Trifești. ore o altitudine de 93 m. *. Deolul Holm: se afă în pertea sudică a satului Zoboloteni. =. Deolul Pietrosul (cunoscut și sub numele de Deolu Pietris): situat lo sud de satul Trifesti. are o altitudine de 94 m și găzduiește o carieră octivă de piatră. * Dealul Colcea: cu o olttudine de 95 m. este un versont ol Deolului Mosanca și adăpostește o movilă cunoscută sub numele de Stoionul. *. Deciul Lo Movie: are o olhtudine de 149 m și este omplesot lo nord de pârâul Porcului. Pe tertoriul comunei se regăsesc, de asemenea. numeroase alte forme de relief colinar. denumite locol: Dealul Viilor. Dealul Grindul Poenii. Dealul Rediul. Dealul Porcului. Dealul Stâlperi. Deoiul Uluci. Dealul Mare. Deolul Spineni ș.a, Acest ansomblu geomoriolegic - terose multiple. deoluri joase și medi. interfuviilorgi și forme de luncă - deâneste corocterul âzic al teritoriului comunei Trifeșt. infivențând accesibilitatea. utilizarea terenului, ispenibiltatea resurselor naturale și riscurile asociate. dezvoltări (inundații, eroziune, instabilitate geotehnică locală). Clima Clima speciică comunei Trifesti se încodrează în categorie, climei temperat-contineniale. corocterizată printr-o variabilitate sezonieră pronunțată i condiții meteorologice ipeciice zonei de câmpie și deal din regiunea Moldovei. Temperaturile medii anuale se situează în jurul volorii de 10.9"C. cu maxime înregistrate în luna iulie. când media este de aproximauv 23,'C, și minime în luna ionvorie. cu valori medii de -2.2'C. Regimul pluviometric anual

Pagina 24

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL este moderat, cu o medie a precipitaților de circa 600 mm. distribuite relativ uniform pe parcursul anului. dor cu un occent în lunile de voră. Aceste caracteristici climate intventează în mod dest octvităție socio-economice și dezvoltoreo. durabilă o comunei. în speciol în sectoere precum ogricultura. gestionareo resurselor naturole și infrastructura locolă. În contextul schimbărilor cimotice globale. este esențială monitorizarea continuă a paramelrilor climatici și integrarea ocestora în pleniăcarea strategică, pentru a sigura adoptobiliatea și rezilențo comunității la fenomene meteorologice extreme și voriabliateo condiților climatice. Regimul termic Cercetarea datelor de lo Statiunea Meteorologică loși luate în intervelul 1991 - 200! relevă « temperatură medie onuală de 9.6 grade Celsius. lernile sunt reci. geroese. lar verile călduroase cu temperaturi medii ce ajung le 20 grade Celsius. Media lunii ianuarie variază între -2.2 grade Celsius și -9.2 grade Celsius, iorceo'o lunii le. între 18.7 grode Celsius i 23.1 grode Celsius Ca valori extreme de temperaturi în perioada considerată ou fost registrate. 30.6 grode Calhiua in pericoda ionvarie 1269 si 137.2 grade Celius înlune cugust 1957. înghetul În conformitate cu STAS 6054 "Adâncimi maxime de îngheț. Zonorea tenituv iului Rusa” au nea saună deget zot stocat ese de (60.0 ..90.0)cm Duroto medie a intervolulu fără înghet este de 18I zile. Brumele cele mai timpurii apar pe văi. din a doua decadă a lunii septembrie și se prelungesc unzori pănă în ultima decodă o luni mai Regimul pluviometric Secetele sunt foorte frecvente și apor de la sfârsitul lunii iulie și se prelungesc până în septembrie. Ploile de voră au un carecter torențial, favorizează eroziunea și diminuează conitatea de apă inilirată. Bilantul hidroclimatic mediu oval este sub- excedentar. slob deâcitor. cu un indice hidroclimatic de 78 - 90 si un indice de ariditote de 27.8 în unii ni chiar mai scăzut. Umiditatea relativă a aerului ore o medie onuală de TIE și nu scode sub 64%. Caracteristic pentru oceostă zonă sunt precipitațile sub formă de averse: ce se întâlnesc începând din lunile aprilie - mai și tepartiio neuniformă a acestora în timpul anului Cantitatea medie anuală de precipitoți este de 595.52 mm. Această cantitate o fos depășită în anul 1980 (când s-a înregistrat o medie de 821 3 mm) Cea mai scăzută cantitate de precipitați a fost în anul 1982 și fost de 38.9 mm. Cea mai mare contitote de precipitații se înregistrează în luna iunie (4l.0%), iar. cea mai scăzută în luna septembrie de 25.0%, În timpul rece ol anului ceo mal mare parte a precipitoților atmosferice cad sub formă de ninsoare. Grosimea medie o stratului de zăpodă este de 26 cm.

Pagina 25

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Dinamica ctmosferei (vânturile) Cea mai mere frecvență o ou vânturi care bot din direcția nord-vest și est. iar cec moi redusă frecvență o are crvătul core bate iorna din nord-est viscolind zăpada. Valorile medii onuole ole vitezei vânturilor ajung la 4 m/ sec. Cele mai mari viteze medii s-au constetet pe direcția deminentă nord- vest și sunt de 5.9 m/sec Valonle cele moi importante ole vezi vânturilor sunt primăvara (mariie-oprilie) de 4.7 m/ sec. și iorna de 4.5 m/ sec. Toamna și vero valorile medii sie vânturior ojung până lo 3.5 m sec. Număr zilelor cu vânt tore cu moi mul de3.6 m/ sec este în medie de 37 zile pe an. Formele de relief. produc variații ole elemenlor climatice care, deși mici, infventează buna dezveltare a plantelor de cultură. Versanții cu expoziție estică și nordică sunt puțin însorți, temperatura este moi scăzută și sunt expuși vânturilor reci Reteaua hidrografică În partea de nord-est a Românie și de sud-est a Câmpiei Moldovei Inferiocră. cimoiul temperat continental excesiv și constuție. geologică determnă o dersitate mijlocie o rețelei hidrogroice, Conditile bune. de moniestare o preciptonilor mâventează dreei reteaua apelor de suprafetei si celor subterane: Apele subterane, Din punct de vedere hidrologic și hidrogeologic cpele freatice sunt reprezentate prin sirote ocvere. descendenie acumulate în depoziele sarmațiene si cuaternare. care sunt drenate ratural prin secionarea or de către văile râurier i ies lazisub formă de izeoore. Stratele ocvifere sunt de adâncime (captive), și strote libere În zona investită aeutee colelurul întregii rețelei hidrografice din zone omplasomentului este răul Prut. climentot în zonă de principolele pâraie rodiole, romiicote până în apropiere locoltătii Apele sublerone sunt ape leatice core apor în depozite de vârstă sarmatică (orgile marne. nisipuri argiloase). Pe terosele joase. odâncimea pânzei acvilere variază între 18 și 2.8 m, ir teresele înalte între 0.6 si 17 m. În corelatie cu nivelul pei freatice. o șes fântânile ou adâncimea de 3-6 m. la dealaul5- 8 m. Lo începutul primăverii când ?ratul ore o scurgere maximă se înregistrează cele moi ridicate niveluri ale pânzei acwfere. Toamna se transportă door 7.5-14 5% din volumul anucl de apă, jind cele moi coborâte niveluri ale opeler ireatice. În urmo nolizelor chimice efectuate s-a constatai că pe freatică are un pH cuprins între 7.06 și 8.75 și temperatura în jur de 9 grade Cotsius Apele de suproată. Apele curgăroare cu caracter permanent: râul Prut și Părâiele Frosin Roșconi. Păuleni. Cherchezoaia. Culicea. Cănoasa.

Pagina 26

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SR Apele stătătoare sunt: iazurile și locurile naturale (Durducul și Bulhacul Armerci). băile și găriele (Huc. Bolta Stejorului. Bahna lui Vodă, Gârla Tigonuli, Gârla Ungureanu. Canooso). Solurile Pe teritoriul comunei. dotorită corocterstiilor și distribuției factorilor pedo-climatiei. se întălnese soluri zonele. dintre core cele mai răspândite sunt cernoziomurile și solurile cenuți de pădure. La acestea se adaugă solurile intrezonele holomorfe, cunoscute sub denumirea de sărături, cărora le aporin soloneturile (sllato-sodice) și solonceocurle (sulltice)- Gama solurilor zonale și introzonale este completată de solurile ozonale. Solurile zonele:-Cernoziomuie levigate Din cele tre stai de levigare ale cernoziomului (slab. moderat. puternic) pe teritoriul comunei se găsesc cernoziomuri slob și moderat levigate. Acestea s-au format pe roci Ivicase. Iuto-orglioase. argiloase și marnoase. cernoziom de stepă incipient, slab levigat. cu eroziune neapreciabilă sau slabă, textură Iutoasă, Itornisipoasă pe material loessoid. Solul este bine structurat glermerulor în orizontul de humus ofânot și permeabil. ÎI întâlnim pe terasele cu înăhimi cuprinse între 10 și ID m (zona Trâesti-Zabololari). Pe acest tip da sol dau rezultate Bure culturile de grâu. porumb. foorea- soorelui: cernoziom mijlociu levigat cu textură lutoasă. luto-nisipeasă pe material Icessoid, structurat glomerulor în orizontul de humus, Acest tip de sol? întâlnim pe declunle Unchetea, Movilei. Moșanca. Calcea, Grindul Poienii Terenurile pot fi culivate cu cereale. plante furojere și tehnice. Tot ocesttip de sol vegetează în generel păduri de stelar în care pot i diseminate și alte specii: cernoziom moderat evigat. format de obicei pe depozite Ioessoide. ore o textură Iutoasă sau Iuto-argiloasă. S-au găsit și argile. marne pe deolurile Resiul, Păuleni. Roscani. Crucii. Marii unde se cultivă cu eficientă grăul. Solurile Intrezonole holamorie (sărături) În șesul Prutului dtortă adâncimii mici. de 1-8 - 2.8 m, lo core se găsește pânza de apă freatică. se întâlnesc atât soloneturi, cât i solonceacuri Sărăturile olbe (solonceocurile). se întind pe o suprafată de 100 ha. din care 35 ha pășune. 25 ho fânețe si 40 ha teren arabi. core se cultivă cu arz, iarbă de Sudan. mustr. rapită. sfeclă pentru zahăr. Solonețurile ocupă e suprafață de aproximativ 1.55 ha le locul numit Bala Stejarului. Concenirația în săruri este mol mică, dar olcalinitatea este moi more. cuun pH de 8.5, Seluri azonele genetic neevoluate Acestea sunt soluri de luncă puternic erodate. formale în urma revărsării râului, prin solidiicorea aluviunilor core ns moi sunt expuse inundaliei. Textura este itocsă, uto- nisipoasă până lo orgiloasă pe material oessoid.ior structura șlormerulară. Pe acest tip de sol. se cukivă cereale. legume. plante furojere și tehnice.

Pagina 27

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL A Vegetatia Pe tentoriul comunei Trfeși ou fost identiicate 36 osoriatii vegetole, ale căror compozițe floristică, extrem de varită si puterric mozoicotă însumează 476 de speciicore aperi la 79 fomiliși 218 genuri. din core 36 speci sunt plante rare. Pentru frumusetea. vârsto și dimensiunile le. pentru loptul că sunt mărturii ele unor evenimenie istorice. Î4 plopi oibi (Populus alba) din curtea cosei memoriale C. Negruzzi și stejrul cin foto căminului cultural Trifesti. sunt arbori ocrotit. În pădure Domachi. Roșcani și pe marginea conlulii de ingati vegetează laleauo pestrtă sau bbilco (Frtiloria meleogris), plantă ocrotită. O suprofață de 34.6 ha din pădure Roscani, cu cărpintă si plente rare o fost declorată rezervatie nalurolă. Cărpinta. element submediteranion. apere: frecvent în parcelele dl, 42 și sporodi în parcela 24 alături de gorun, stejor, lrosin și carpen. Vegeiata cu cărpintă supusă inâventei pent sormatico- siberiene. se afă aici cu totu izolată se arealul său din tară lo dica 220 km spre mordde cec moi nordică toțiune. jeni Râmnicu Sărat. Tipuri de vegetatie: zăvaiul cu. salcie albă (Sola olba), sole roșie (Sol purpurea). plopul olb (Pepulus alu). plusul ieiu (Patul nagtu). ulmul de luneB (Ulmus Ioevi) i Vlademira: buruieni ruderale co: naiba mică (Malvo puse) brusture (Artur, lappo), urzică (Urica dieico). holeră (Xantum spinosum), troacot (Polygenum oviculare), cueută (Conium maculeturn); vegetația segetală din culturile de păioase și prășteare cu: știr (Amoranihus retrofexus). lobodă (Chenepodium sibi), cosrei (Echinoclea crusgali). mohor (Setaria louco). pălămidă (Cirsium arvense), susoi (Sonchus arvense).volbură (Convolvulus arvensis): vegetatia holefiă de pe terenuri mlăștinoase și din bălți cu: ierboi de tbahna (Becimanio erucilormis).sică (Limonium gmelni) Vpirig (Schoenoplectus tebemaemontoni). popură lată (Typha latielio). papură îngustă (Typha ongustilolo). mana de apă (Giyceria maxmo): pădure cu arbori: siejarul (Gsercus robur). gorun (Quercus petraeal. corpen (Carpinus betuus).jugastru (Acar campestre). frasin (Fraxinus excelsior) ulm (Ulmus compestrs. Uimuscorpinifoie): arbuși: cărpintă (Carpinus orientalis), dărmez (viburnum lantana), glocis (Acer tatoricur). porumbar (Prunus spinoso). soc (Somiveus nigro), corn (Cornus mas), clocotie(Staphylea pinnato): Ilone și stratul 'ebos cu. lederă (Hedera bel). hamei (Humulus Lupulus), iarbă moale (Stellarie holestea), pochivic (Asorum, europaeum),toporași (Viola odoretel. lopotei (Companule perseifelia) lăcrămioare, (Cenvallorio majalis). umora iepurelui (Asparagus. ofiinelis hosmatuchi (Anthriseus sylvestris) turta. mare (Agrimarie evpatoric).

Pagina 28

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Fauna Animalele se diferențiază în functie de climă. reiel și vegetație, ostfel Fauna din ape: viermi inelati- iptoareo (Hirudomedicinolis): moluște: scoica de boltă(Anodento «ygneo). scoica de rău (Linie, pictorum): erustacei recul de râu (Astacus ostacus): pești: somnul (Siurus glonis). bibonul (Perca uviatils). plătică (Abramis bramo). corasul, coracusă (Corassius corasslus), stiuca (Esox lucius), cropul (Cyprinus corpio), mreana (Barbus barbus). iul (Tinca tinco): amibieni: broasca mare de loc (Rano ridibundo), broasca mică de loc (Rano esculento). buhoiul de boltă cu burta roșie (Bombina bombino), buhaiul de boltă cu burta golbenă (Bombino variegato): reptile: sorpele de boltă (Natrix tessellato). broosco țestoasă de lac (Emeys orbieularis). păsări. nogăi venelus), stârcul cenușiu (Ardea cinereo), pescărușul ră liță (Fulica ata). rată mare (Anas plotyriwnchos). rsteiul de boltă (Rollus oquaticus). barză albă (Ciconia ciconie), buheiul de baltă (Botaurus stelloris): momiiere: bizamul (Ondatra zibethicc). vidra (Lutr lutro). Houna din campie: insecte: greierul |Crylus compestru), lăcuste verde (Tetigonia viridissimo): ormibieni: broasca râioasă [ufo bufo), broasca râioasă verde (Bute viriis). reptile: sopărla de câmp (Locerta alis). gusterul (Locerte viridis). șorpele de cosa (Natrix natri): pasari. clocoriia (Alauda arvensis, prepeliia (Coturnix coturnis). potârnichea. (Perdix perdix). dumbrăveanca. (Coracias gorruls). prigoria (Merops apioster). pupăza [Upupo epops). ciocărlonul (Calerida cratata), stidetele. (Corduclia carducli), cioara de scmănătură (Corvus frugilegus). buino (Bubo bubo). cucuvecuo (Athene noctvo): mamifere: arici (Erinecevs europaeus), cârsta (Talpa europaea). scerecele de câmp (Microtus arvals). pepândăul (Citellas etelus). hârciogul (Cricetus ricetus). iepurele (Lepus europaeus). diorul (Mustela putoriua). nevăstuica (Mustela nivel) Fauna de pădure Insecie: cărăbusul de mai (Melolontha, melolortho), rădască (Lucanus cervus), ercitorul mere (Cerombyx cerdo): omiibreni: broasca de pădure (Rana dolmatino). brotăcelul (Fiyla orberea): păsări: fozenul (Phasionus colehicus). cucul (Cuculus_ canorus). mierio (Turdus merulo). ciocăntoarea (Dendrocapos, minor). gaița (Gorruius giandarivs). privighetoarea (Luscinia luscinie). geie roșie (Milvus milvus). huhurezul mic (Strix oluco): mamifere: căprioara, (Capreolus capreolus). veverita (Sciurus vulgaris), viezure [Meles meles). vulpea (Vulpes vulpes). lupul (Canis lupus). porcul mistret (Sus serela): 2.2. Structura administrativ-teritorială Structuro administrativ-teritoriolă o comunei este organizată conform prevederilor legislației nationale în vigoare. reprezentând o unitate

Pagina 29

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL aciministrativă de nivelul II. cu personaitote juridică și cutonomie locală în Imiele stobilte prinlage, Comuna este comausă din mai muke sate componente- patru la număr Trifesti satul de reședintă), Zabolateni. Hermeziu si Vladomira. core formează nucieele de popula și spotile funcționale le comunității lecole. Fiecare sot dispune de a crganizare proprie în codul odminisirației publice locale, însă geitionareo untoră se realizează prin Corsilul Local ai comunei și Primăria Tnleși. core asigură coordonareo și implemenioreo polticlor publice, gestionarea resurselor și prestorea servicilor către cetățeni Această structură odminisrotwv-teritorială inventează direct modul de plenlăcare și implementore o strotegilor de dezvoltare locală, întrucât necesită adaptorea măsurior la speciicul Becărei componente tertoricle, atât din punct de vedere eco-demogroie, cât și ol infrociucturi și condiților economico-social. În contextul procesului de descentralizare și o competențelor sporite ole odministrației locale. structura administraiv-teroriolă a comunei Trlești reprezintă codrul esenioi peniru dezvokorea integrată. poricipativă. și durahilă. facilitând coordonarea intercomunitară și implicorea octvă o cetățenilor în viata publică 2.3, Istoric și identitate local Comuna Trifeși este atestată documenter din 1772, ind perte a Ocolului Tuna. De-e lungul timpului. comuna a fost supusă moi multor împărții odministrotiv-teritoriele și o purtat diverse denumiri * Hermeziu (187]-1889. 1892-1928. 1939-1945): =. Triteștii lui Păun sou Leșești din Tritești (1803-1871): - Tritestii din plasa Turio (1932-1939) Comune includea satele Domachi. Triești, Zaboloteni și Bditești (între 1934-1939), În period 1929-1939, Trfeșt aparținea comunei Bivolari Din punct de vedere odiministrativ. comuna e făcut parte succesiv din . Plasa Bivoleri (1945-1947); +. Plasa Sipote (1947); = Raionul Iași (1950-1954) = Raionul Vlădeni (1956-1968), incluzând satele Trfeșt. Zabolatenii Damachi, Hermeziuși Vlodermira, __— În 1950. comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. vând denumirea de Trfești de lo noul sat de resedintă, în timp ce satul Hermeziu a luot numele de Lunee Prutului. Satul Damachi o luat în 1964 denumirea de Plopii, În 1968. comuna o revenit le judetul leși. reînkintat. Ta otunei, satul Plopii a fost destințot și comasat cu satul Trifest, iar comuna a primit sotele Rădeni și Roșcani ale comunei desfiniote Roscani. Acestea din urmă s-au separat din nou în 2004,

Pagina 30

ȘTRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL comuna căpătând atunei forma ei actuală. î imp ceîn 1996 sotul Lunca Prutului a reveni lo vecheo denumire de Hermeziu. Sotul rifești Satul TAfaști este otestot documentar încă din data de 5 iunie 1024, însă cec mai veche mențiune a toponimulu! apare ît--un act din 30 noiembrie 1530, când domnitorul Ștefan Lăcustă întărește și delimitează proprietățile Mănăstrii Homor. acestea ajungând „până o vădu Teestier și până la Prut". Această testare relevă locală a zone! în medievală. timpurie importante epoco Curteo boierească din secolul ol XV-lea și cimitirul feudol din secolul ol XIV-lea [în core se ofo și un mormânt dublu de incneratie, timpuri). permit datarea existenței sotului cu cel putin trei secole înainte. foto de prima atestare, documentară din anul 1624 Cercetărie arheologice din deolul Curți. garia Hu, Toloaco. Mica. Teloaca Mare. pona le Bolia Stejarului, evidentiază mărturi din secolele VI-VII. până în secolul al XIX-lea. Aceste mărturi ne condue la concluzia co vatra veche a Triestiului a fost în aceasta zona, Huc find, probabil. contemporen cu Trifesti Vechi. Originna numelui „Trifesti este asociată în principal cu familia celor trei frați Ivăseu len. Ghaorghesi Lordache. core ou stăpânit moșia Trileștîncinle de anul 1864. Acestia. cunoscuți pentru outoritorismul lor. au fost denumiți popular. „A Serpoa'car”, denumire core a fost atribută și satului Test Nei. Alt ipoteza indică faptul că denumirea ar putea proveni de lo „Irion”. proprietarul sotuiui Sendreni. sau de lo Teiu. numale unui proprietor al moșiei Ștefănești Documentele istorice arată că, în secolul al XVII-lea. locoltatea ero deja stobilă. populația find mentonată în zopisurie bisericeși și administrative. în conul 1803, sotul sr cunoscut și su denumirea de „Trifesti ui Pour. Uerior, în 1930, comuna o fost extinsă prin incorporarea sotului Huc. ior din 1968 și a locolități Damachi În secolul ol XIX-leo, sotul Trifesti o fost implicat în diverse conticte privind hotorele mosilor și pogubele couzate de inundațile râurilor Pr și Jiie. care afectau comunitățile învecinate. inclusiv Zabolotenii ii Beizodea. Viodomira si Sălteni. Aceste documente reflectă emistenta a dovă locolaăti sisimeta în zană — „Tafești lui Paun” și „Trifesti Vechi” — care au evluot independent. pănă la o eventuală uniăcare uierioară. Satul Zaboleteni Mumele satului Zoboloteni provine din termenii lovi za (pete) și bolte (baltă), sugerând o asezare -peste baltă. Localizarea sa, la nord de Tifești pe o terasă jocsă a râului Prut. conârmă legătura cu această denumire. Prima mentiune documentară a satului este din & noiembrie 1623, deși în 162 apor co mariari si unui incident locziteri precum Borna de Zoboloteni și Nichifor Mochedun. Ulterior. satul este pomenit n1772șiîn1774, în ținutul Iași, ca find proprietetea lugerilui Alexandru Foteo. La inceput secolului ol XIX-lea. Zoboloteni ero împărți ostel:

Pagina 31

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL = Zabolotenii poharnicei Casandra Foticora: Zebeletenii li betzodeo Alecu Sturdza: * Zaboloteniicsei hotmanului Gh. Scortescu. Situct la circa 2 km de Triest satl se întinde de la soseaua principală până la râul Pra, păstrând o identitate proprie în contextul isterie și geagrafe al Comuna Hermeziu și Satul Hermeziu (rifeștii-Vechi) Comune Hermeziu. siuată în codrul plășii Turia, a existat cu unele întreruperi între anii 1864 și 1950. Structura odministrotiv-teritorială o ecesteiaa cunoscut numeroase modifcări de-a lungul timpului. În anul 1864. comuna era compusă din satele Băteni, Hermeziu. Stângăceni. Trifești-Vechi. Unghiul lui Par si Vlodomira. Ulterior. în 17. s-ou adăugat Târgul Grigoreni. Tifeșii lui Patin, Zabolotenii Fotei. Zaboloteni Sturzooei și Vlodomira. tindereo a continuat, îor în 18/3 au fost incluse locolitățle Căvesti. Eul, Peuleni. Probota. Rădeni Roiconii ki Pandele. Rosconii lui Stroescu și Vie Albota. În anul 1887. comuna, avea în componență sotele Hermeziu. Bălteni. Tergul Damochi, Trifești, Unghiul lui Par. Vladomira si Zoboleteni. structură ce s-o menținut și în anii 1904 și 1908, când comune făcea porte din plășile Carniceni. respectiv Bivolari În perioada interbelică. comuna Hermeziu o. suferit modifcări teritoriale importante: în 1925 a pierdut satul Băkeni.ior Unghiul lui Per o fest comasat cu satul Vladomira în 1912. Desințată în 1929 și inclusă în comuna Bivolari. a lest reinfințată în 193], cu o compoziție diferită. Din anul 1939. comuna cuprindea satele Damechi. Zaboloteni și Tnfești. excluzând satul Bălteni Până în anul 1950, Hermeziu a fost resedinta comunei, însă din acest an satul de resedintă devine Triești. detorită poziienării sale favorabile în relația cu celelate sate componente si legătura cu municipiul Iași. Ulterior, comuna își schimaă denumirao în comuna Triest. În anul 1988, comune Hermeziu înregistr o populație de 2.340 locultori n 596 fomili. având în dotare o velnRă. cinci mori. două scol și cinei biserici. Satul Hermeziu (fost Iifeștii-Vechi) Sotul Hermeziu, ințiol cunoscut sub denumirea de Tifeșiii Vechi. este atestat documentar încă din onul 1539. prin .Uricul” domnitorului Stefan Lăcustă. seea ce conârmă existența so timpurie și distincția fată de olte locoiitățiTrifești În prime jumătate a secolului ol XIX-lee, setul eperținea unor famili de rong nel. precum slugerul Gheorghe Negruzzi (I8I6) și spăterul Costache Negruzzi (0836), persontăti marcante ale culturii istoriei românești Documentele vremi atestă existența concomitentă a două localități cu denumirea Trifeși: „rifeșii lui Paun” și „Trfești Vechi”. Denumirea Hermeziu apare ofrial din anul IB4I. când localitatea devine cunoscută sub numele moștenitoerei Soo Hermeziu. fice proprietorler Lordochi și Catrina Hermeziu. care au deținut moșia Tefeșii Vechi. Denumirea -Triești Vechi” și Hermeziu” au coexistat până în 1896, când numele Hermeziu s-a impus definitiv.

Pagina 32

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IA: SC ARH ICA SRL Satul nu prezintă urme de locuire preistorică. probabil datortă pozitonării înro imindebiă. Tocte vesigile orheolegice ientcote eporin epocii zoră medieval În prezent. sotul este cunoscut pentru patrimoniul său cukurol i istorie semniicaliv. refectoi în monumente. clădiri de potrimeniu și personalități rmerconte. Printre acestea se numără conocul familiei Negruzzi. porcul aferent biserica citortă în onul 1839 de spătarul Costache Negruzzi. precum și monumentele eroilor locali. Scoolo din sat. consirută în I9OA și dedicată academicianului lacob Negruzzi, precum și Casa-Muzeu Negruzzi sunt puncte esentiale în păstrarea și promovarea identități locale. Acest potrimeniu valoros reprezintă o boză solidă pentru dezvokarea cuturelă și turistică a comunei și trebuie integrat în strategile vitoare de dezvoltare lecelă. Satul Viodomira Toponimul Vladamira provine de lo numele unui pescor local. Documentul istorie din [2 morte 1049, semna de domnitorul Vase Lupu, întărește existența setului printr-un urc primit de la Cremia Movilă. contrmând astiel existenta, eezării nainte de această data în anul 1787, Vldorre făzeo perte din comune Tniesil. plasa Tur. tinutul leșiler. Pe percursul secolului al XIX-lea. lecolitatea a fest cunoscută sub giverse denumiri. precum „Viodorira lui Ciornei". Viodomira poharnicului |. Savin” sau, Vladomira lu Bogonos” De Vlodomira se leagă și locul cu rezonentă istorică „Cornu ui Sas”, denumit și „Lo Răzeși. morcând imita mesiei răzeșlor din Pereni (Probota), Potrivi! legendei și dariumenielor istorica, oii s-or înecat un ccmondant sos ol ormatei ungarefn timpul unui contict din anul 1612. ar maitărziu în 1633, ou avut loc bătălii impartonte între tătari și fortele locole conduse de hotmanul leșilr, evenimente refectoie și în romanul „Neomul Șoimăreștilor” al lui Mihail Sodoveonv. 2.4. Apartenența la structuri teritoriale și asociative. Comuna Tifești este o unitate odministrativ-teritoriolă opariinând județului Iesi, stvată în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. alături de celelalte cinei judete ele regiunii (Bocău. Botoșari. Neomt. Suceava și Voslul). În oceostă calitate. comune se supune prevederilor strategiilor teritoriale i programelor de dezvokare elaborate de Consilul Județean Iași. Agentie pentru Dezvoltare Regională Nord-Est și che nsituți de pleniăcare regionelă. Lo nivel asociativ, comuna Trifesti este membră în Grupul de Actiune Locală (GAL) SIRET-MOLDOVA. o structură perienerolă core include mai multe comune din zone de nord-est a judetului loși. GAL-ul este fnantet în codul măsurilor LEADER si sprijină proiecte de dezvolore locală în domenii precum economia rurală, educație, infrastructură mică si petrimeniv local. Participarea

Pagina 33

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Trfeșiului în această structură permite accesul la finanțări dedicate, pe bază de strategii locale și porteneriate comunitore. În plus, comune poate f perie. prin delegare sou colaborare, în asociații de dezvoltare intercomuntoră (ADI) - de exemelu, în servicilor de domeniul salubrizare. gestionării apei sau dezvoltării regionale, În prezeni. UT Teeși igurează în evidentele Consllulu, Judeteon les; drept loceltate eligtilă pentru <ocperare în codrul ADI Ecoo Nord iai (penru gestionarea deseurilor) în functie de proiectele derulate. făcând în prezeni porte din ARSACIS, ACOR, și ADIS, în plus, le nivelul judetului Iași s-au itintot două ADI pentru dezvoltorea infrastructuri de gaz: peniru Zono de sud -est și pentru zona de nord- est. În asociatia sud-esi. foc porte comunele Dobrovăt, Schitu Duce, Comarna. Prisăceni.. Castulemi. Răducăneni. Gorbon. Moșna. Cozmești Dalheșii și Ciortesti în timp ce comunele Movileni. Tigănași. Grepnita, Probota, Triezti Andrieseni. Plugari Bvoleri. Apertenența la aceste siructui oleră comunei eporirități de dezvoltare prin parteneriate funciionale. acces o resurse nerambursabil și integrare în procese. teritoriale coarenta În rival jatean și regional 2.5. Corelare cu strategiile regionale, județene și nationale Corelare cu Planul de Dezvaltare Regională Nord-Est 2021-2027 Comune Tiifești se regăseste în Regiunea Nord-Est, regiune care urmărește pentru orizontul 2027 tronsformoree într-un spatiu competitiv, durobil siincluziv, „unde îi dorești să locuieși, să lucrezi și să investesti” Obiectivul general ai strotegiei regionale vizează creșterea economică durabilă. favorabilă incluziuni sociale, prin reducerea decalojelor de dezvoltare și creșterea nivelului de troi Strategia comunei Trfeti răspunde următoarelor obiectve de poltică regională deînite în PDR Nord-Est: „OPI - O Europă mai inteligentă: dezvoltarea introstructurii educaționale și digitale, sustinerea ontreprenoriatului local și promovorea competentelor sigle: OP2 - O Europă mol verde: investii în energie regenerabilă, ekciență energetică e clădirilor publice, extinderea rețelelor de apă și conolizore: „OP3 - O Europă mai conectată: modernizarea drumurilor comunale și conectivitate cigtelă OP4 - O Europă mai socială: dezvoltarea serviciilor sociale pentru categoriile vulnerabile și infrastructure medicală; OP5 - O Europă moi apropiată de cetățeni: investiți în infrastructură publică, reabilitarea spoților verzi. centre comunitare, volorifcorea potrimeniulu culturol. Strategia de Dezvoltore Locală a comunei Triesti. judetul loși. este fundamentală pe o cbordere coerentă cu documentele strategice elaborate la nivel regional. judetean și național. contribuind le atingerea obiectivelor

Pagina 34

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SRL generole cle polici de coeziune si dezvoitare durobită. Documentul refectă în mod cler orientarea autorității locale spre implementarea unor Intervenți integrate, core să răspundă nu doar nevoilor comunități. ci si direciilor de eciiune asumate lo nivel superior Le nivel regional, irotagie locală este corelată cu Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 2021-2027 (PDR NE). document srotegic eloborat de Agentia pentru Dezvoltore fegională Nord-Est. Viziunea generală o PDR NE prevede transformarea regiurii într-un spațiu competitiv, durabil, rezilen! și echitebil, „unde îui doresti să locuieși, să lucrezi și să investeșt”. Obiectivul general al planului constă în esigurarea unei creșteri economice sustenabile și favorabile incluziuni sociele- prin reducerea isporităior ternoriole și cresterea nivelului de troiîn toate zonele regiunii inclusi în mediu rural Comuna Trfești contribuie le implementarea acestui obiectiv regional prin proiecte și măsuri care vizează modernizarea inirostructurii editare. sustinerea meciului. economie lecol. îmbunătățirea, senicilor publice și protejarea resurselor naturale. Direcțile strategice ele planului regional suni refiectate în moddirectin structura și continutul srotegiei locale Astil, în ceea ce priveste dimensiunea economică. strategia locală aste alniotă cu Obiectivul de Poli 1(OPI) - „O Eurupă vu gen. prin măsuri core sprlină dezvoltarea antreprenoriotului local, în special în agricultură și sarme. sigiolizoree odmiisavei publice și promuvureu copeici digitale în. rândul tinerilor. Promovorea octiitățior economice de up "mereindusinal. ogrolmenine sar misi esta. esențilă în reVniizaraa economică o comunității și se înscrie în priortățile de compstititate și pacelizara inteligentă prevăzute în POR NE. în iza ce priveite dimensiunea infrastructurii și a tranziției verzi, strategia locală se coreleoză cu Obiectivul de Pllucă 2 (OP2) - -O Euupă mul verde”, prin proiecte ce vizează creșterea efcientel energeiice o, clădirilor publice, modernizarea. iluminatuli public. extinderea și modernizarea sistemelor de opă și corelizore, precum și introducerea de soli sustenabile în gestionarea deseurilor. î acelaș registru. sunt promovate intietive care sustin conservarea biediverstăți. protejarea cursurile de apă din zonă și voloniicarea resurselor naturale în mol responsabil în domeniul conectivității, comune Toieșt susine obiectivele din codrul Obiectwului de Poltică 3 (OP3) - .O Europă mai conectată. prin intervenții dedicate modernizării inirostructuți rutiere locale și îmbunătătiii accesului populatiei lo centre urbane și servicii. Se are în vedere inclusiv dezvoltarea retelelor digile de comunicatie și extinderea, acoperiti cu interne! de mare viteză, aspecte prevăzute și î priortăție tematice ala PDR NE pentru reducerea decalajului digital dintre rbon și rural. Din perspective coeziunii sociale. strategia comunei răspunde cerintelor Obiectivului de Poltică 4 (OPA) - .O Europă mai socială”. prin investii în infrstructura. educațională (moderzizarea, scolilor). dezvoltarea. servicilor

Pagina 35

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL sociele pentru grupurile vulnerabile (vârstnici. persoane cu dizabiltăț), precum și prin creșterea coltăți senvcilor medicale de bază. Combaterea excluzunii sociale și prevenirea sărăciei sunt direcți susținute ferm la nivel regional si preluate în mod odoptat lo nevoile comuni De osemenea. prin componenta de dezvoltare comunitară. participare cică si veloriicore o polrimonului local. comuna Tifești contribuie lo implementarea Obieciivului de Poliică 5 IOP5) - .O Esropă moi apropiată de cetăteni”. Strategia promovează investiții în cenire comunitare, spaț verai, infrastructuri. cuiurole și recreative, încurojăna coeziunea sorielă. dialogul Intergenerationol și regenerarea locală. Patrimoniul natural al Lunci Prutuli i vradiile specifice zonei pot deveni resurse pentru un turism locol sustenebil, în concordanță cu priortăție PDR NE în domeniul turismului, exturi și identități locale. Sirategia este. de asemenea. în deplină consonentă cu Strategia de Dervohare a Județului ași, în specii în ceea ce privește creșterea grodului e accesibilitate. îmbunătățirea condiților de locuire în mediul rurel, dezvoltarea infrastructurii educaționale și sprijinirea ooricuturii fomiiele și a IMM-urilor din teritoriu. Proieciele comunei se încadrează în viziunea judeteană prind dezvoltarea schiibrată o teritoriului și reducerea disporitățlor între zona meropolitană și spațiul rural În plan raional, strategie locolă refectă obiectivele asumate prin Strategia Națională penru Dezvoltare Durabilă 2030, promovând dezvoltarea echitabil. protejareo mediului și creșterea ccltăți vieti. Totodată. esie în acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin proiecte eligibile în componente precum educația, nirostructura rutieră locelă. ehciența eneraetică și diitalizaran priminicratii pahica. Prin Arlantnran rătra dezvoltarea rurolă, SDL Trifași urmărește voloriicarea epertunitășilr din Planul Național Strategic PAC 2023-2027, inclusiv cele peniru dezvoltarea fermelor mic. dveriicoreo ociwtățior non-ogrcele și sprijn pentru zonele celavorzale 3. Analiza - diagnost

Pagina 36

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Strolegia de dezvoltare locolă o comunei Tfești porneste de la o întelegere profundă și fundomentată a realtăților existente pe teren. Capitolul dedicat anelize: peniru dhognstie ore rolul de a iderifce. în mod sstemolic. punctele tori și puntele vulnerabile ale comunei, stiel înc intervențiile viitoare ă fo bine calibrate, directionate și ehriente. Această etapă de fundamentare este esențială pentru a asiguro coerenta și reclismul măsurilor propuse în cadrul strategiei. sutâne solutie standard sou neodaptate speclăcului local Analiza diognestcă acoperă principalele domenii care influențează coltatao vietii și dezvoltarea sustenabilă a comunei. sinamico demografică. inirostructura și wiltătle publice. servcile sociole esențiole (educație. sănălate. existentă socială), economia locală și ogrcuituro. storea mediului și riscurile climatice. posrimeniul cultural. precum și coporitateo administrativă a insttuților iocale. Fiecare subcopitol oferă o emotia detaliat a studii uctuole. bazată pe date statistica. observați calitative și documente relevante, ocolo unde este cazul, Această abordare integrată permite corelarea între diferite domenii și identiicarea unor cinamici tonsversole (de exemplu: legătura între migrație, ocupare și seces servi) Rolul onclizei pentru diagnostic este, în primul rând, acele de a furniza 9 boză solidă peniru [ocimuloreo obiecireclot srategyce și e direcților de acțiune, Pe boza constatărilor prezenete, pot stobiite priorităție reale de dezvoltare ale comunei Trifesti luând în considerare atât resursele și potențialul existent. căt și provocările actuele. În plus, diagnosicul este un instrument de lucru valoros pentru odminisrotia locolă, pentru mediul asociativ și pentru portenerii de dezvotere, fecând luareo decizilor informate și propunerea unor proiecte: coerente pentru comune, 3.1. Demografie Capitolul 3.1 prind Demograto comunei Tafești va oferi o analiză detoliata a corocteratiilor populate! locale, punând accent e. dinamice evolutiei demografice și imolcatile ocesteia osupre dezvoltări teritoriale. Studul demograic reprezintă un instrument esentol penru întelegerea proceselor socio-spoțole core inâventează structurrea teritoriului “untenobitotea senaciler publice și copoezetea de regenerare a comunități Analizo va abordo patru subcomponente esențiale: (0) evolutia populatiei în ultimele decenii. cu o comperatie o siatistielor de la recensaminte și pana în 2025 (o) structure populate: după vârstă. sex itp de gospodărie, cu accent pe. fenomenul de îmbătrânire demogrofcă, categorie de populatie, cistribulla poouletiei dupo starec ela. religia și etnie: (e) migratia internă și eternă, prin 'dentiicarea. fuxurilor de ermigrore și mobilate penculară. relevante pentru planiăcaree senicilor, si (4) deniiscorea grupurier vulnerabile — persoane vârstnice izolate. fomilicu mulți copii. persoane <u dizobiltăii Această dingnoză demogroică va i ultenor corelată cu celelalte dimensiuni ole dezvoltări teritoriale (educate. economie. infrastructură). servind drept fundament pentru plonifcorea strategică, prioriizarea investiilor

Pagina 37

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL și Formularea de polici integrate. Prin întelegerea reală și actualizată a coracteristicilor populației comunei Trești. autoritatea locală va putea adapta mai eficient măsurile de intervenție și vo puteo contribui la consolidarea coeziunii sociale șia capacității de rezilentă a comunității. Evoluția populoție! comunei Trifești în ultimele dovă decenii reflectă atât tendintele generale de dinomică demograică înregistrate la nivelul mediului rural din judetul leși, cât și perticulorități locole core indică o schimbare semnificativă de direcție în ultimii on: Potrivit datelor ofciole ole recensământului din anul 20I1, comuna Trifesti înregistra un total de 3774 locuitori. Ulterior. Ia nivelul anului 2021. estimările locle arătau o scădere cu 349 de persoana fată de 20], ceea ce reprezintă a diminuare procentuală de 9.25%. ajungandu-se le 3425 locuitori în 202]. tendință asociată cu emigrarco externă. îmbătrânirea populației și reducerea natoltăți. Această evolutie descendentă pore să | fost inversotă în intervalul 2021-2025, conform celor mai recente date colectate la nivel local. Asfel, în ul 2025, pupuluilu comunei Tre este de 4293 de locuitor, ceea ce presupune o creștere semnifentivă da nproximativ 25 329 față de 202] și chiar 9 depășire o nivelului din 2011 cu 13,75%, FEvuluțiu Populație în Comuna Trifesti Sursa: INSși date locale de la Primăria Comunei Trfestica prelucrarea cuterilr Di totalul locuitoriir îregistraț în 2025, 2028 locuiese în setul Teș 1066 în Hermeziu. 892 în Zabolsteni, lor 287 în Vledomira. Aceasiă redresare demografică poate fi explicată prin întoarcerea unor membri oi comunității din străinătate, atragerea de n fomil tinere și. posibil. o ousiare metodelegică a

Pagina 38

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFESTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SR evidentelor locale în contextul unor proiecte recente de dezvoltare teritorială și actualizare codostrolă. Distribuție populației după satele comunei Trifești Sursa: Date locale de lo Primăria Comunei Trfesti cu prelucrarea autorilor. Comporativ_ cu evolutia. populatiei lo nivelul judetului las, dinamica Triestiului prezintă unela zimilitudiri. dor și poniculorități. Lo nivel judeteon, se observă o ușoară tendință de creștere e populației n perioada recentă. în ciuda trendului general descenden: înregistrat lo nivel național și regional. Conlorm Strategiei de Dezvoltare a Judetului loși 2021-2027, populația rezidentă a judetului o crescut cu 0.22% în anul 2021. ior față de anul 20I8. creșterea o fost de 4.09%. De asemenea. în perioodo 2020202]. s-o înregistrat o creștere cu 6.042 locuitori. ceeo ce rată o tendință stabilă de recuperare demogralică. În 2023. judetul los; înregistra un toti de 980.865 locuitori, menținându-se pe primul loc în regiunea Nord-Est și reprezentând 24,6% din populația regiunii și 4.46% din totalul neționel În acest context regional și județen. cazul comunei Trilești se distinge printr-un ritm mai accelerat de redresare. core depășește media județeană, sugerând un potential local reoctvot fe prin măsuri locale fovorabile [investiți nfrastructură. spriin pentru tineri), Ba prin relocarea unor persoane cu legături familiale în zonă. Această evolutie recentă oferă perspective pozitive pentru planificarea strotegică și pentru susținerea unor politici publice adopiale unei comunități în reconstrucție demogratică.

Pagina 39

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFESTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Structure populației comunei Trifesti anolizată din perspectiva distributiei pe sexe. indică un ropori relativ echilibrat. cu un usor avontaj numeric ol populatiei de sex feminin în unele grupe de vârstă. Astiel, în categoria de vârstă 0-5 ani sunt înregistrați 13 copii [49 băieți și 65 fete), ceeo ce sugereoză un precentaj mai ridicat al fetelor în eceostă etapă timpurie a vieti. Această tendință se mentine și în grupa de vârstă 6-17 ani. unde sunt înregistrați 30 băieți și 333 fete. Cu toate acestea. la vârsta oduită (18-59 oni), se constată o inversare a bolanței. cu 1.42] bărbatișil-269 femei. ceea ce indică o concentrare mosculină în segmentul populoiei octive. La vârste încintote. peste 60 de ani. predomină din nov femeile (469 fată de 356 bărbați) fapt corelat cu speranta de vioță mai mare în rândul populeției feminine. În 2025, distributia populatiei pe sexe este de 49.52% borbatiși 50.48% femei. indicand o diferenta relativ redusă. Distributia populatiei pe sexe 2025 Sursa; Date locale de lo Primăria Comunei Trifesti cu prelucrarea autorilor. În ceea ce privește distribuție pe grupe de vârstă. dotele din anul 2025 conirmă o structură demogrofcă relativ tânără, în linie cu observoțile formulate: în anii anteriori. Comporând datele de lo recensomontul din 202) cu cele actualizate, se mentine proportia ridicată a populctiei tinere. De exemplu, categoria de vârstă 0-9 ani reprezerte în 2021 aproximativ 12.88% din populatie, procent semniicativ mai more decăt media națională de 10.43%. În

Pagina 40

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SRL 2025, această tendință se consolidează. având în vedere numărul total de 13 în grupa 0-5 oni, lo core se odougă segmentul 6-9 ani (inclus în grupa școlară). indicând o regenerere demograică stobil. Structura piromidei de vârstă este favorabilă și prin foptul <ă persoonele sub 50 de ani reprezintă. în 2021. 67.71% din populație, comparetiv cu media națională de aproximativ 60%. Acest dezechilibru pozitiv (în sensul unul „tinere demografie”) indică un potentiel solid de dezvoltore pe termen mediv și lung. dor și o responsabilitate crescută pentru outoritatee locală de a oferi condi educoționele și economice Fovorabile păstrării acestor cohori Distributie populatie pe cotegorii oaani 10:teari 2020 î0aaani d0-tani 00 ami GDesani Poe atei Sursa: Date lecale de ia Primăria Comunei Trifesti cu prefucrerea autaritor Distributie populatiei pe categorii de varsta si sexe în 2025.

Pagina 41

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL trai Born Sursa: Date locole de le Primăria Comunei Trfesti cu prelvererea cutorlor Din perspectivă comparativă, între 2021 și 2025 se observă o stabilitate a bozei demografice tinere și o menținere o ponderii populației odulte active (20-49 ni). care cumulează peste 50% din tetolul populației. Totodată. segmentul populatiei vârstnice (60+ ani) continuă să se situeze sub media națională (32.29% în Trifesti fotă de 40% lo nivel național în 202]) ceea ce oferă un avantaj relativ în proiecțiile de sustenobilitote ale serviciilor sociale. Cu oaie acestea. cresterea numerică o segmentului 70-80+ ani reclamă o atenție sporită pentru asistențe medice-socială și adeptorea infrastructurii publice la nevoile persoanelor în vârstă. În ansamblu, structura demografică a comunei Tiiteșt. în 2025. este una favorabilă dezvatării, cu un profi semniăcativ mai tânăr decât media rurolului românesc. Coniorm datelor ofciale furnizate de Primăria comunei Tritești, lo nivelul onului 2025 populație rezidentă era de 4.293 persoane. repartizată în 2.051 gospadări. Aceasta indică o medie aritmetică de aproximativ 2. persoane pe gospodărie, un indicator core sugerează o tendință de frogmentore ușoară a unităților familiale. posibiiinfiventată de migrație, îmbătrânirea populației sau separarea generaților sub acelesi acoperis. Totodată, acest raport reflectă un echiibru relativ între gospodărie formate din familii nucleare și cele compuse: din persoane vârstnice singure scai gospodării cu membri plecati temporar în străinătate.

Pagina 42

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Distribuția detoliată o numărului de persoane pe gospodărie. conform rezultatelor chestionarului aplicat în cadrul eloborării strategiei, oferă o imagine mei nuanțată a coniguratiei rezidentiole din comună. Astiel. 6.3% dintre gospodări sunt compuse dintr-o singură persoană, 19% din deuă persoane. în timp ce ponderea cea mi mare o dețin gospodările formate cin trei persoane (30.2%) și potru persone (23,8%). De asemenea. 11% dintre gospodării au cinci membri, iar 9,5% sunt gospodării extinse. formate din șose persoane, Aceste date canârmă, existenta unui lipor mit: pe de o porie, un număr sermnlicativ de gospodării nucieore. ior pe de cltă porie. o prezenlă vizibilă o gospodăriilor extinse. moi ales în zonele cv prof agricol sau unde coabitarea între generoții este menținută din ratiuni economice sou culturale. Distributie populatie în gospodării cupă numărul de membri Sursa: Studh realizat de ARH ICA SAL în anul 202), distribuție populației comunei Trieși, județul Iași, î funcție de storea civlă evidenția o siructură socială echilibrată, cu un procent majoritar de persoane necăsătorite. Asfel, din totoiul populației. 1746 de persoane (50.98%) erau necăsătorte, în timp ce 1606 persoane (46.89%) se aflau în Telavi. malrimeniole. Numărul. persoonelor văduve era de 337 (9.84%), reflectând în speceol structure demografică îmbătrânită a segmentului feminin de, peste 60 de oni. iar 85 de persoane (2.48%) Sgurou co find divoriate. Aceste date conturează o comunitate în care coobitarea familială rămâne prevalentă. dor în care se regăsesc totodată lorme diverse de stotut cl. inventate de dinamice socio-demografcă speciscă mediului rural din județul leși Analize diiriouției pepuleției din comuna Triieșt în funciie de religie evidențioză un profi confesional. predominant omogen. cu o majorate covârșteere e populației opaninând Bisericii Onladose Române. Conform dotelor din anul 2021. 3.081 de persoone reprezentând 89 96% din total) se declarau ortodoxe, în imp ce 335 de persoane (9.78%) nu ou oferi: informatie: oprienrtorelgioasă, ir persene (012% se denica ca in de Prpană religie musulmană:

Pagina 43

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL ————— Totusi, datele colectate recent prin intermediul chestienarvlul aplicat în cadrul procesului participotiv de elaborare a strategiei indică e pondere chiar mai ridicată o celor care se declară ortodocsi. respectiv 98,4% din respondenti. Diferența. poate îi explicată prin ectuolizorea perceptisi de apartenență religioasă sau printr-o mai mare disporibiitate de exprimare în codul consultării comuntore. Restul de 1.6% dintre respondenti ou indicat că nu aderă lenicioreligie. identiăcându-se co atei Populație cetvă a comunei Trifești reprezintă segmentul demograic esenliol pentru susiinereo dezvoltării economice și functionarea sistemelor sociole locale. Din totalul de 4.293 de locuitori inregistrati în anul 2025. 528 de persoane fec parte din populatia școlară (prescolari, elevi și liceeni), iar 572 de. perscene sunt încadrate în categoria populației vârstnice (peste 65 de oni), ceea ce înseamnă că aproximativ 3.193 de persoane constituie populația activă teoretică - persoane ofate în grupe de vârstă optă de muncă (oproximotv 74.4% din total). Această proporție ridicată sugerează un potențial economic conslderabii la nivel local, însă eficienta acestul segment demografie depinde de gradul de ocupare efectwă. de nivelul de ccilicere. de oportunităție de ongojare disponibile și de capacitatea administrației locole de a atrage investiții 3i a stimula inițiative anireprenoriolă. Migrațio. atăt externă câl și internă. o jucat un rol semniiicativ în evoluție demografică a comunei Trifesti în ulimele două decenii. Între anii 20) și 2021. enrmuna a înregistrat o scădere a populatiei de aproximativ 9.25%, pierzând 349 de locuitori - fenomen otribuit în principal plecării masive a persoanelor active către alte regiuni sau țări în căutereo unui loc de muncă. dor și scăderii natalității și imbătrâniră populatiei. Cu toate acestea. în perioada 202I-2025, se observă o inversare surprinzătoare o tendiniei: populația comunei e crescut de la 3.425 la 4.293 locuitori. reprezentând o crestere de peste 25%. Această redresare demografică poate fi explicată portii prin întoarcerea unor lemili tinere din diaspora, ca urmare a oportunităților cpărute la nivel local (acces lo teren. infrastructură. stoblitate) și după plecarea acestora în anii 2020-202I în ăinătate în urma pondemiei COVID-I9. Totodată, datele actuale indică mentinerea unui nivel important de moblitate internațională. moi les în rândul populației adulte octive. Conform evidentelor oficiale ale Primăriei Test, în anul 2025 sunt înregistrați 2] de copii ai căror părinți sunt plecol tote, ceea ce relevă o cotegorie de populație transnațională ce infuentează structura gospodăriile și contextul seciallocel Pe de altă parte. datele din chestionarul aplicat în cadrul procesului participativ de elaborare a strategiei evidențiază foptul că 12.69% dintre gospodării au cel putin un membru ao: la muncă în străinătate, în timp ce 3.8% sustin că principalul lor verit este din fonduri trimise din străinătate. Această cifră <onârmă prezența unui segment semniăcativ al populatiei aflot într-o formă de

Pagina 44

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL migratie temoorară sau sezonieră, ceeo ce infuențează dinamica locală a fortei de muncă. cerereo de locuințe și consumul economic local. Cu toate acestea, rezultatele chestionarului arată și o atitudine preponderent favorabilă rămânerii în comunitote: 88,8% dintre respondenti cu declarat că intenționează să lecuiască în Trifesti în următorii cinci oni, în timp ce doar 5% au exprimat intenția. de a se mute debnitiv în oltă locolitoie. ior 6.29% sunt indeciși. Această optiune mojoritoră pentru stobilate cală reprezintă un semnal pozitiv pentru administrația publică. indicâng o fereastră de oportunitate pentru consolidarea copitolului umen. În comuna Trifesti. populoțile vulnerabile reprezintă o componentă semniicativă a comunității locale. core necesită atenție corstentă din partea odministrotiei publice și a senviciilor sociale. Conform datelor furnizate, de autoritatea lecolă, la nivelul onulu 2025 se înregistrau 109 persoane cu dizobiltăți, categoria cei mal frecvent asociată cu nevole de sprijin medical. social și de oecesiblitate în spete pulii. De ustaireneu, 21 de cui se ul î stucțiă de a avea părinți plecați în străinătate, wepuul cheulul anloriar în conlealul mures, Lesu 4 presupuire inevălu unor Mecanisme comunitare de protecție. monitorizare și susținere psihoeducațională. În evidentele locale figurează și 9 copii cfati în plazomeni fomilol, în timp ce 193 de fomnli sunt identificate ca find în rise sociol sau fBră venituri stabile. Acest tablou este completat de 133 de fomili benefeiare ale venitului minim garantat, 12] de formlii core primesc alocatie de sustinere și nu moi putin de 645 de gospodării care solictă ajutor pentru încălzirea locuiniei. un indicater indirect ol precortăți conomice sezoniere. în cempleterea dotelor administrative, rezultatele chestionarului aplicat populației în codrul consultării publica oferă e perspectivă subiectivă. dar revelatoare. osupro perceptiei vuinerobilăți, Le întreboreo privind existenta în gospodărie proprie o unor persoane ofiote în stație de risc social sou care ar aveo nevoie de sprijin speciolizot. doar 16.33% dintre respondenti au răspuns afrmot. Dintre oceștio, 10% au merționet prezenta copiilor aliați în situații de: risc, 15% au indicat persoane cu dizabiltăti. ior 13-8% ou declarat că în gespodărie trăiesc persoane vârstnice dependente seu famili cu venituri reduse. Dilerenta dintre perceptia subiectivă e locuitorilor și dotele obiective din evidentele instituționale sugerează fe o reticență în recunoașterea siatutului de vulnerabiitate. fe o neinformare asupra crterilor ofciole de încodrore. aspecte care indică nevoia de compari de informore și de consolidare a încrederii în serviciile sociale disponibile la rivel local. 3.2. Infrastructură și utilități Dezvoltoree inirostructurii și a retelelor de utiități publice reprezintă un pilon esential în consolidarea unei comunități moderne, funcționale și atractive: pentru cetăteni. investitori și vizitotori, În comune Trifeșii introstructura locală a cunoscut o evolutie progresivă în ultimii eni. prin investii sustinute în drumuri. Ec

Pagina 45

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL retele editare și luminat public, precum și prin deschiderea către digitlizare și extinderea servicior de comunicați Capacitatea de a furniza servici de utitote publică în mod siour. constant si echitabil este sirâns legată de coliatea inlrosruclurii tepnico-ediltare existenie, Prin urmare. continuarea modernizări ecesteia rămâne o direcție priortoră pentru odminatratio locală. Extinderea. occasului la drumuri modernizate. retele de cpă. conalizare, elecrictote, gaze noturole, precum și esigurorea unui iluminat Dublie eăcient și o unui codru de conectivitote digitală odecrat sunt elemenie-cheie pentru osigurorea coniortului populoliei. și sustinerea dezvoltării economice locale. În cazul comunei Trieșii. inlrastructura de bază refectă etât progrese înregistrate în ultimii ani pri proiecte locale sau judetene, cât și o serie de dezechilibre tertoniole. și defeiente care necesită. intervenții strategice: Disporităție între satele componente. nivelul redus de modernizere ol unor reiele, ipso conecivități între zonele locuite și intrestructure regională, precum și vinerobiltatea fată de schimbările cimotice sunt doar câteva dintre prunul alun ue une el ur dute în mud cat as meat Strategia de dezvoltare lecală propune o abordare, care integrează imussuțila în Inrostructura tehnico-ediitoră cu cele din damenul servenlor publice. sl efcienlei energetice și ol digitalizării. Se urmărește modernizarea. extinderea și adoptarea retelelor publice la nevoile reole cle populatie. cu occert pe incluziune teroriolă. sustenoblitate și corelare cu documentele de planiicare srotegică judetene și regionole. Prezentul copiiol onalizează storeo inirostructurii rutiere și de transport. stuația rețelelor de utinăț, iluminatului publi și o serveilor de comunicați. olerind o imagine de onsambiu asupra nivelului actual de echipare a teritoriului comunei. nformațile prezentate vor sta la boza formulării unor măsuri conerele. care să sprijine o dezvoliere coerentă, sustenabilă și orientată către cresterea coiități vieți în teoe satele componente ale comunei Tifeși Înfrostructura de drumuri și sistemul de tronsport censtitule coloana vertebrală a mobiltăți și dezvoltării teritoriale o unei comunități. Accesibiltotea rutieră determină nu doar calitatoa veții locuitorilor. ci și atractivitatea zonei pentru investiți, turism și dezvoltore economică. În comunele rurale, precum Tifeșt. rețeaua de drumuri locele și Judetene este esențielă pentru conectarea satelor între ele și cu centrul de comună, dar mal ales pentru legătura cu centrele: urbane majore, în special municipiul leși. Tronsporiul public și infrastructura rutieră trebuie onalizate în strânsă corelatie, întrucât calitatea drumurilor inventează direct occasul le educatie. senicii medicale. locuri de muncă și ate fociități. Totodată, lips trotuorelor, a staților amenejate sau a pistelor pentru biciclete ofectează siguranta și conortul deplasărilor locale. În acest context. idensifcorea nevoilor reale ole populației și

Pagina 46

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL corelarea lor cu investtile în tronsport sunt poși fundamentali pentru 0 dezvotere coerentă și sustenabilă a comunei. Prezentul subcopitol onaiizeoză storea actuală a infrastructurii rutiere șia transportului publie în comuna Trifeșt. evidențiind problemele. nevoile exprimate de populație și directiile posibile de modernizare. Comuna Trifeșt. sitvotă în nord-estul județului Iași. benefcioză de o poziționare strategică în apropierea axelor rutiere regionale. dor fără a aveo în prezent o legătură directă cu frontiera de est. Infrastructura de tronspori joacă un rol esențial în conectivitate internă o comunei. în mobilioteo populației și în accesul lo servicii. piete și oporturități economice. Teritoriul comunei Tiifesti este troversot de dovă artere rulere de importanță județeană și națională. core osigură conectiviatea localității otât în relatie cu municipiul Iași. cât și cu municipiul Rădăuti-Prut. Principalul troseu rutier care traversează comune pe o distanță de aprox. 8.1 km este Drumul Nationol DN 24C, core lecgă muniepiul Iași de punctul de frontieră Rădăuli-Prut. având o lungime totală de aproximativ 140 km. Traseul asigură o legătură strategică în direcția nord-estică, făcând parle din reteaua națională de drumuri cu rol de occes tronsfrontolier. În introvilonul comunei Trifești. DN 124C traversează satele Tfești și Zoboloteni. prezentând o stare tehnică bună: este osfoltat, Iluminot public în mod corespunzător. dispune de acostomente funeționale și are un profi rutier adaptat 'roficului existent.

Pagina 47

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL Totusi. un aspect problematic îl constituie absenta trotuarelor pietonale continue de-a lungul acestui traseu. întrucăt circulație pietonole nu sunt Olipite drumului, find separate de zona carosabil prin zone verzi cu rol de sigurantă. Desi această solutie contribuie le protejarea pietonilor. lpso de continuitate a acestor trasee - prin întreruperi sau Ipso completă o amenajărilor - etectaoză negat sigurania și mobiltatea pietonală. în speciol pentru copii văratnie și persoanele cu mobilitate redusă. Al doilea traseu ruier de importanță este Drumul Județean DJ 249. care leagă sotele Trești. Hermeziu și Vladomira. Tronsonul de aproximativ 8.0 km, fot pe teritoriul comunei este asfaltat și se ohă într-o store tehnică satsfăcătoare. contribuind lo conectivitateo introcomunală și la occesul către. zone agricole sou resurse noturole locoie. În prezent, DJ 249 este discontinuu. întrucât porțiunea dintre locoităție Vigdomiro și Sendreni este întreruptă drumul centinvându-si traseul dincolo de endreni, rin localitatea Sculeni, unde. intersectează Drumul European E58 — un dintre cele mai mportonie axe rutiere, din regiunea de nord-est, care fece legătura cu vama Sculeni, Ulterior, DJ 249 se racordează o DN 28, în apropierea localități Gorban. In, DJ 249 lega DN 124C (n zona localtăți Trei) dn Sculeni și Ungheni In 2015, CJ o darlasiteet un Prim segment în drum comunal. între Sandra și Seuleni, și-a Wracut în dmaniul public ol comunei Victoria. Între Sculeni și Besia e door pământ bătătorit Pracic. doar copetele ou mai rămas cu odevărat ujudejenei, între Tnfeși-Hermeziu-Vlodomira. respect între Bosia și Ungheni. DJ 249 este în curs de amenajare ca drum național pe un segment de cățivo kilometri — cel care va lega viitorul pod rutier de la Ungheni de rețeaua rutieră o României. până cândva f gata AB, la care va racordat ulterior. Deși în prezent DJ 249 are o relevanță redusă le nivel regional posibilitatea reabiitării și conectări sole pe întreg troseul or putea tronslorma, această crieră într-un culoar secundor valoros de mobilitate între localtăti riverane Prutului și zonele economice și de tronzit din judetul Iași, Această intervenție ar avea un impaci semicativ asupra conectivilății zonei de nord-est a comunei și asupra deschideri către rețelele majore de transport tronsirontle Accesul în comună se foce și prin intermediul drumului comunal DE7. conform datelor furnizate de Primăria comunei Tritesti. Drumul comunal DC7 6 eagă cu drumul național DN24. Reteaua extinsă de străzi comunale (oprox28 km) și sătești sou de exploatare (aprox 52 km) asigură occesibiltotea locatarilor. având o situație neuniformă: unele srăzi sunt osfohote și în store bună, în timp ce alele sun! doar pietrute, sau nemodernizate. cu probleme de occesibiltote în condiți metscrelegice nefeverebile. Lipsa trotuarelor, o infrostrutuii pentru biciclete si o une! semnolizări rutiere coerente contribuie la un nivel scăzut de sigurontă naieră. în special în satele dens populate sau în opropiereo școllor i insttuților publica.

Pagina 48

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL în ceea ce privește starea străzilor. în prezent există un număr semnficatv de străzi asfaltate. în principol în zonele centrale ale satelor: = Vlodomire: Str Principală. Str. Pescarilor e Hermeziu: Str. Costoche Negruzzi. Str. Spre Dig, Str. Prutului. Str. Din Sus e Trifesti: Sr. Domoche, Str. Conocului, Str. Morii, Str. Energiei, Str. Bozorului, Str Conten, Str. Cimăiruli +. Zoboloteni Str. Principală. Sr. Moșie. Str. Veseliei. Str. Scoli. Str. Păuleni Pe lângă acestea, reteouo locolă include o serie extinsă de străzi pletrulte. distribuie în toate satele componente: = Vladomiro: Str. Hătosului e Hermeziu: Str. Bălți. Bujorilor. Cazacului, Cimitirului. Cucului, Durduculu, Grădina Boierească, lacob Negruzzi. Pădure. Porcului, Plopilor. Rozelor. Seleămulu. Stupinei. Veni = Tefești: Str. Belșug. Biserica Veche, Bisericii. Cancasa, Clopoțelului, Cot Domeche. Ghiocelului, Hotar Dammoche. iris. lrodului, zlozului, lzvor. Păcii. Prntăve i. Gesului, Spini lui Voli, Tineretului, oz, Văii +. Zoboloteni: Str. Agreultorler, Arinulu, Cabo. Ciupereilor. Holm. La zlz, Mestesugori,“ Mosiei, Pescorilor, “Potcoava, Prutului, Răsăritului, Secunderă, Sudului. Viei Această diterentiere retecta un grod inegal de dezvoltare îirastruLlurulu între satele componente, dor și în interiorul fecărei localități. Zonele periferice sau cu funcție predominant ogricolă sunt cele mal afectate de lipsa modernizării, fept ara iniuențează negativ atât mobilitatea rezidenilor, cât ai accocul serviilor de urgentă, transportului de marfă sau activităților economice locale. Pirijnrera circulatisi în comuna Tefești se realizează prin intermediul indicatoarelor și marcajelor rutiere. Perceptio locuitorilor comunei Trifești osupro stării infrastructurii rutiere este una mixtă, refiectând atăt progresele înregistrate în ultimii ani în ostaltorea și pietruirea unor artere locale. căt și persistentele probleme legate de calitotea. occesibiltotea și uniformitateo rețelei de drumuri. Lo întreberea privind starea drumurilor din zona în cere locuiesc. media noielor acordate a fost de 3,5/5, indicând o evaluore generală relotv favorabilă. dor cu diferente netobile între diversele sate și zone- Distribuția răspunsurilor evenieză cceastă polorizare:

Pagina 49

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL = 22,6% dintre respondenti au evoluet starea drumurilor cu nota 1 sau 2. exprimând nemultumire profundă în zonele cu infrastructură precară sou neamenojată; * 25% au oferit neto 3, ceeo ce indică o percepție de infrastructură „occeptobilă. dor perfectibi * 21,3% cu apreciat stareo drumurilor cu nota 4, er 31.33% ou acorda mata maximă (5/5). în special în zonele cu străzi recent modernizate sou bine întreținute. Această variație semnifcetivă între perceptii relectă reolitatea frogmentată a infrastructurii rutiere din comună. unde modernizarea s-a făcut stopizet. lor multe străzi secuneiare «nu periferice rămân în store neamenajată În ceea ce privește prioritățile exprimate de comunitate. rezuitotele indică o cerere accentuată pentru investiți în inirostructuro de bază. dor și e deschidere spre solutii materne de mobiltete: » 73,8% dintre respondenti ou indicat drumurile asfaltate sau pietruite drept cea mai importantă. categorie, de infrastructură care necesită îmbunătățiri: * 60% doresc realizarea de trotuare și alei pietonale. sormnalând nevoia de siguranță și accesibiltore pentru pietoni, în special în proximitatea solar. bisentcilor și insutoțulor publice: * Ake priorilăli semniicalive sunt: extinderea iluminatului public (42,5%), accesul la transport publi regulat (41,33) piste pentru biciclete (28,734) și stații de autobuz modernizate (25%). Comune Trifesti benefcioză de un grad limitat de acces la retelele de transport public. în principol prin curse reavlote de microbuze care leagă Iecalitatea de municipiul Iași, cu opri intermediare în comunele învecinate. Totusi. acoperirea rețelei de transport public este redusă. frecventa curselor este scăzută. lar unele sate componerte, în special cele oilote la periferia comunei (ex. Hermeziu. Zaboloien). sunt insuficient deservite su chiar izolate din punct de vedere ci mobilității colective. Transportul public intercomunal esi= realizat în speciel prin operotori privați care asigură legătura cu Iasiul. centrul regional de polarizare. Cu toate acestee, ororul curselor este dezechiibrat. cu o concentrare a plecăriler dimineata și o ofertă redusă în cursul după-omiezii sau seara. ceea ce limitează. accesul Icvitorilor la locuri de muncă. servicii educaționale, medicale sou administrative: din oraș, Comuna Trfești este deservită în prezent de trei trasee judetene de transport publi care osiaură legătura cu municipiul Iași. traseele 045, O47 și 048. Aceste rute aferă locuitorilor un gres de cecesibiitote minim funcțional către centrul urban. der cu Irecrență limitată și cistribuție inegolă pe teritoriul >. Troseul 045: leși - Hermeziu: Acest treseu deservește sotul Hermeziu cu trei curse zinice, volobile în tocte zilele săptămânii. cu o durată de o oră și

Pagina 50

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SRL 40 de minute. Plecârile din Iași au loc la orele 08-00, 14:00 și 17:30. iar sosirec în Hermeziu este estimată lo 09:20. 15:20 și 18:50, Din Hermeziu, plecările spre Iași sunt progromate la 05:30. 10:00 și 15:30. Linia este operată cu un microbuz de I9 locuri. coporitot insuficientă pentru orele de vârf, ior programul nu aste adoptat corespunzăter pentru noveliști sau elevi * Traseul O47: loși - Tfeșt - Brvolori: Este cel moi frecventat traseu al comunei, cu șose curse zilnice spre și dinspre losi. dintre core potru în timpul săptămânii și două în weekend. Plecărie din loși sunt la orele 06:45. 10:45, 17-15, 15-20. 16:00 și 18-30. or cin Tritești spre Iași le 05-41 06:51, 10: 13:1. (714 și 9:44. Este operat cu un autobuz de 24 locuri și un microbuz: de 17 locuri, dar chiar și cu ocvestăi ermmhimniie,, enpenilitan poate î depășită. mal ales în intervalele de dimineață și seară. +. Traseul 048: lasi - Zaboloteni -: Acest traseu deservește satul Zaboloteni si este disponibil în toate zilele săptămânii. cu șase curse dus-întors Plecările din lori zunt la orele 06.15, 10:15. 14:00. 15:40. 17:30 și 20:00, iar din Zobolateri n 04-56. 0654 DB-2Ă D-26 Ils I8-4l Fete operat cu două microbuza de 19 locuri, find une dintre cele moi echilibrate rute ca frecvență. dor cu limitări în ceea ce priveste capacitatea și intervalele orore pentru activități profesionale sav educaționale. Deși transportul public este prezent în comună, accesul nu este uniform pentru toate satele: sotul Vlodomire. de exemplu. nu beneficiază de niciun traseu existent, Capacitatea mijloacelor de transport este redusă. ior ororul actual nu acoperă adecvat nevoile de navetă zinică, în special pentru elevi. lucrători sau persoane vârstnice care au nevoie de acces lo servicii medicole și administrative în lazi În codrul noului Program de transport public judetean elaborat de Consiliul Judetean loși. sunt prevăzute două trosee noi care vor îmbunătăți substanțial conectvitatea comunei: » Troseul GIT8: Iași - Taești - Vladomira. care va asigura pentru prima dată o conexiune directă o sotului Vlodomira cu leșul și cu centrul de comună. Acest traseu va reduce izolorec acestei localități și va contribui lo, mcbiitatea generolă a comunei. » Traseul GITS: Iași - Bivolori - Tabăra. care. deși nu traversează direct comuna Trifești. poate avea efecte indirecte prin creorea unei rețele: regionale mai dense, core să permită conexiuni mai rapide intre comunele: vecine și centrul urbon. Prin aceste completări, rețeauo de tronspart public a comunei Trifaști va. deveni mai echitobilă și efciertă. susținând mebiltotea locuitorilor. occesul la educație și locuri de muncă. dar și coeziunea teritorială a tuturor satelor componente. În cadrul chestionarului adresat populației. 41,3% dintre respondeni au declarat că doresc eeces extins le transport public regulat. lor 27,5% au a

Pagina 51

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI. JUD IAȘI SC ARH ICA SRL selecict investițiile în transportul public local drept une dintre cele 3 priorități urgente în infrostructura comunei. Aceste procente reflectă nevoia acută pentru e Cresterea frecvenlei și acoperirii tronsportului public: Modernizarea stoților de așteptare, în speciel prin osigurorea de adăposturi, bănci. iluminat și ofsoj informativ: « Corelarea transportului public cu progromul instituțiilor de învățământ și Muncă. pentru o deseru eficient novetistii: * Asigurarea transportului pentru grupuri vulnerabile - elevi. persoane vârstnice sau fără autoturism personal - care sunt dependente de acest În cese ce priveste prioritățile exprimate de comunitate, când au fost rugati să aleagă maximum trei investiții prioritare în infrastructură, respondenți au plasat pe primele locuri modernizarea drumurilor - cu 66.3% din optiuni. în timp ce optiunea transportul public local o fost aleasă de 27,5% dinire participanți Aceste rezultule vulideuziă concluzia conlorm cărele. dincolo de prelectele deja realizote, modernizarea completă o infrostructurii rutiere locola și extinderea soluților de mobilitate (inclusiv tronsport public, olei pietonale și ilumina public) reprezintă osteptări puternice și concrete ole comunității. Ele trebule asumate ca direcții sirotegice în dezvoltorea locală o comunei Trifesti pentru perioada următoare, Accesul la retele de utiităti publice — olimentore cu apă potobilă canelizare. energie elecirică și poze naturale - reprezintă o componentă fundomentală 2 infrastructuri locale și o condiție esențială pentru asigurarea unui trei decent, sustenabil și sigur pentu locuitorii comunei Trfeșt. Nivelul de. echipare, tehnico-ediltară infuențeoză nu door confortul cotidian, ci și peteniiahi de dezvoltare economică. atroctivtotea localități pentru investții sănătateo publică și protectia meciului În ukimiioni. în comune Trești cu fst reolizote investiți impontonte pentru extinderea si modemizarea reieleler de opă și oiectrcitate. io procesul de racordare o gospodărilor continuă în funkjie de resursele dispenibie și de prioritățile locale. De asemene. conolizareo menajeră și alimentarea cu gaze naturale rămân domenii în core sunt necesore interveni suplimentore. atât în ceea ce privește exiindereo rețelelor. cât și modernizarea copecitățlor existente. comuna își propune să valorice aportunitătile de disponibile și să planice coerent dezvoitorea retelelor de vilități, astfel încât toti cetățenii. indiferent de zona în care locuiesc, să beneficieze de senicii publice esentiole la stondorde europene. Analiza de fată prezintă

Pagina 52

STRATEGIE DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA TRIFEȘTI, JUD IAȘI SC ARH ICA SRL situatia actuală e retelelor editare și identiscă principolele direcții de acțiune peniru perioada următoare. Sinsu: Plomul Je Dezvoltare și Sistemului Naional de Transport (SNT) Societatea Nationolă de Tronsport Gaze Noturoie- mogisrole propase- Accesul la servicii digitale și retele de comunicații stabile și rapide a devenit o componentă esențială o vieții moderne. iniventând educația, servcile publice, economie locală și incluziunes socială. În mediul rural, conecthitatea digitală este un elemert-cheie pentru reducerea decalajeler fată de zonele urbane și pentru faciitareo eccesului la oportunități economice, administrative și cuiturale. În comuna Tefeși. acoperirea cu semnal de telefonie mobilă și internet este porial satisfăcătoare. dor prezintă în continuare discentnutăți în onumite zane și difcultăți legate de coltotea serviciului. viteza de ironster sau lipsa 'nf

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.