Document

Document, Comuna Tomești

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
Open in new tab
Emitent
Comuna Tomești, jud. Iași
Pagini
154 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2023/12/Strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-Tomesti-judetul-Iasi-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/18070-document-comuna-tomesti, 04.11.2026)

Fișier creat
13.05.2022
Fișier modificat
16.05.2022
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE E — E n E" a za, fa Îmi DIZ VOLTART LOCALĂ A COMUNEI TOMESTI, Fu a FĂ a i, Pi 3 == Co APR e a a a JUDETUL IASI e E ic cr pază rc =: 2021-202/

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 E suficient o idee ca sa vezi ceva realizat! 1

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Dragi cetățeni, În documentul Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Tomești au fost incluse acțiunile realizate în decadele anterioare ale mandatelor mele dar și intențiile privind noi obiective de inițiat și finalizat. Acestea din urmă pornesc de la nevoile identificate în comunitate dar și posibilitățile lor de finanțare. Această strategie de dezvoltare locală vizează o perioadă de 7 ani și poate fi realizată, așa cum au fost realizate multe obiective până acum, prin muncă și preocupare permanentă. Cu fiecare mandat, cu fiecare an, cu fiecare lună sunt din ce în ce mai preocupat pentru a moderniza această comună și să o aduc la nivelul demn de stat membru al Uniunii Europene. Ca primar al comunei Tomești vă mulțumesc că m-ați sprijinit până acum și am încredere totală ca și de acum înainte vom forma o adevarată echipă și împreună vom sărbători finalizarea oricărui proiect evidențiat în strategia de dezvoltare locală. Primar Comuna Tomești, Timofte Ștefan Document actualizat în martie 2022 la solicitarea beneficiarului. 2

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ECHIPA DE COORDONARE TIMOFTE STEFAN - Primar ASOFIEI DOINEL - Administrator public LOCALITATE: SAT TOMEȘTI Cod poștal: 707515 JUDEȚ: IAȘI Telefon: 0232-290434 ȚARĂ: ROMÂNIA Fax: 0232-290434 E-MAIL: [email protected] Realizat de: S.C. EURO CONSULTING S.R.L. MUNICIPIUL IAȘI, ȘOSEAUA ARCU, NR. 3, BL. F4, SC. A, PARTER, AP. 4 tel, fax: 0332/439107 e-mail: [email protected] 3

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Nr. Denumire capitol Nr. Pagina Capitol Mesaj din partea primarului I. Descrierea Regiunii 5 I.1 Prezentarea generală a Regiunii de Nord-Est 6 I.2 Priorități și măsuri strategice pentru Regiunea Nord-Est în 8 perioada 2021-2027 I.3 Prezentarea generală a Județului Iași 11 II. Profilul comunității 14 II.1 Localizarea comunei Tomești 14 II.2 Repere istorice și demografice 15 II.3 Elementele cadrului natural 16 III. Populația, ocuparea și nevoile sociale 21 III.1 Populația comunei Tomești 21 III.2 Educație, cultură și artă 25 III.3 Sănătate și servicii sociale 30 III.4 Infrastructura de utilități 38 III.5 Politica de taxe a comunei Tomești 44 III.6 Viața religioasă și turismul din comuna Tomești 46 IV. Analiza SWOT 50 IV.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT 50 IV.2 Analiza SWOT a comunei Tomești 58 V. Strategia de Dezvoltare socio-economică a comunei 61 Tomești V.1 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Tomești 61 V.2 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală 68 V.3 Direcții strategice de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 74 V.4 Surse de finanțare identificate pentru perioada 2021-2027 92 VI. Bibliografie 152 4

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Conceptul de regiune a fost definit în numeroase moduri de-a lungul istoriei. Astfel, Parlamentul European definește regiunea drept: “Un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze specificitatea astfel rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic“. Din perspectiva Adunării Regiunilor Europei, prin regiune se înțelege: “O entitate politică de nivel inferior statului, care dispune de anumite competențe exercitate de un guvern, care la rândul lui este responsabil în fața unei adunări alese în mod democratic”. În aplicarea legii dezvoltării regionale în România, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de dezvoltare. Harta regiunilor de dezvoltare din România Regiunile de dezvoltare din România nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Regiunile, județele și/sau localitățile din județe care fac parte din regiuni diferite se pot asocia în scopul realizării unor obiective de interes comun, interregionale și/sau interjudețene. România respectă prevederile Regulamentului CE nr. 1059/2003 privind stabilirea unei clasificări statistice comune a unităților teritorial-statistice pentru regiunile NUTS II și NUTS III. România a menținut clasificarea provizorie NUTS în perioada de programare 2014 – 2020. Pentru a asigura stabilitatea clasificării provizorii NUTS, Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regională oficializează compoziția regiunilor NUTS II, prin precizarea județelor care compun regiunile respective. Ele reprezintă cadrul pentru elaborarea, implementarea și evaluarea atât a politicii de dezvoltare regională, cât și a programelor de coeziune economică și socială. Regiunile de dezvoltare 5

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 reprezintă de asemenea cadrul pentru colectarea datelor statistice specifice în conformitate cu regulamentele europene elaborate de EUROSTAT pentru nivelul teritorial statistic NUTS II. I.1. Prezentarea generală a regiunii de Nord-Est Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă care se remarcă prin istorie, cultură și tradiția care se îmbină armonios, dar și prin mediul natural foarte bogat. Din perspectivă geografică, linia peisajului variază de la lanțuri muntoase împădurite din Vest, spre podișurile linie din centru și apoi către câmpii în Est, cu lacuri și vii. Structura sistemului de așezări a regiunii Nord-Est – Unități administrative, componente ale regiunii (județe, municipii, orașe și comune). Regiunea de Nord-Est este alcătuită din șase județe: Iași, Botoșani, Bacău, Neamț, Suceava și Vaslui, cu o populație totală 3.707.600 locuitori (2010), 3302217 locuitori (conform rezultatelor Recensământului din octombrie 2011), situându-se din acest punct de vedere, pe primul loc între cele opt regiuni ale țării (17,3 % din populația totală a României). Regiunea de Nord-Est Ca întindere, regiunea acoperă o suprafață de 36850 km2 (15,46% din suprafața totală a țării), cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8553 km2 și Iași cu 6621 km2. Suprafața Densitatea Numar Numar Numar Numar Unitate teritorială totală (km2) populației municipii orașe comune sate 6

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 BACĂU 6.621 107.9 3 5 85 491 BOTOȘANI 4.986 89.37 2 5 71 333 IAȘI 5.476 150.8 2 3 93 418 NEAMȚ 5.896 95.3 2 3 78 344 SUCEAVA 8.553 82.8 5 11 98 379 VASLUI 8.318 84.5 3 2 81 449 Regiunea Nord-Est 39.850 100.6 17 29 506 2414 Sursa: Anuarul Statistic al României, INS Populația regiunii se concentrază în 46 centre urbane, 506 comune și 2.414 sate. Ponderea populației rurale în anul 2011 din populația totală este de 58,41%. Județul Bacău este situat în partea de sud-vest a Regiunii Nord-Est, în bazinul mijlociu al râului Siret. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei, beneficiind de avantajele drumului european E85 ce trece pe aici. Orașe, precum Târgu Ocna și Moinești s-au dezvoltat datorită resurselor naturale (sare, petrol, etc.). Stațiunea turistică Slanic Moldova și-a dobândit o faimă internațională încă din secolul al XIX-lea, datorită aperlor curative, bogate în săruri. Orașul de reședință, Bacău s-a dezvoltat ca centru comercial în secolele al XIV-lea și al XV-lea antrenând relații de schimb între Moldova, Transilvania și Țara Românească. Județul Botoșani este situat în extremitatea de nord-est a regiunii, între cursurile superioare ale râurilor Siret la vest și Prut la est. Orașul Botoșani a apărut la o intersecție favorabilă de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitatea până în secolul al XIX-lea. Județul este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii românești precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae Iorga și mulți alții. Județul Iași este situat în perioada central-estică a regiunii, în bazinele mijlocii ale răurilor Prut și Siret. Municipiul Iași, a deținut rolul de capitalăa a Principatului Moldovei din 1568 până în 1859. Este cel mai mare oraș din regiune, fiind un important centru universitar având 11 insituții de învățământ superior, aici funcționând și prima universitate din România (1860). Tot aici, este dezvoltat un importat nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în majoritatea ramurilor sale. În Iași se află cel mai mare lăcaș de cult ortodox din România – Catredrala Mitropolitană (1840-1880), precum și numeroase mănăstiri fortificate aflate pe lista monumentelor istorice de importanță națională. Populația județului trăiește în proporție de 41,59% în mediul urban. Comunele cu cei mai mulți locuitori sunt: Holboca, Miroslava, Ciurea, Tomești, Belcești și Deleni. Județul Neamț este situată în partea central vestică a regiunii, ăn bazinele Bistrița, Siret și Moldova. Orașul de reședință este Piatra-Neamț. Atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crăciun, este situat în apropierea masivului Ceahlău, munte considerat sfânt în mitologia românească. Fiind situat la răscruce de drumuri turistice, oașul este un important obiectiv industrial și turistic, deținând monumente istorice și de arhitectură. Județul se bucură de numeroase obiective naturale și istorice precum Parcul Național Cehlău, Parcul Național Cheile Bicazului-Hașmaș sau Cetatea Neamțului. Județul Suceava este situat în partea de nor-vest a regiunii, în bazinele superioare ale râurilor Siret și Bistrița. Bisericile cu pictura exterioară din Suceava se bucură de o faimă mondială, 8 dintre ele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orașul Suceava a fost avantajat de faptul că aici a funcționat principala vamă a țării Moldovei, care deținea rolul de depozit. Prin 7

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 aceasta, orașul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerțul cu produse orientale ctât către Polonia cât și către Ungaria. Județul Vaslui este situat în partea de sud-est a regiunii, pe parcurul mijlociu al râului Bârlad. Vaslui, atât de bogat istoric, este mai puțin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor decât refăcute. Bogăția naturală care face faima acestor locuri o reprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huși). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioadă îndelungată, se obțin coniacuri de foarte bună calitate. I.2. Prioritățile și măsurile strategice pentru Regiunea Nord-Est în perioada 2021-2027 Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabile a Muncipiului Iași și implicit a comunelor aparținătoare, apare ca o necesitate în contextul noului cadru financiar multianual al Uniunii Europene. De altfel, noua perioadă de programare a generat actualizarea strategiilor de dezvoltare la nivel european, național, regional și județean. Ținând cont de faptul că o abordare integrată a planificării urbane este posibilă doar în contextul mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri administrative superioare, au fost luate în calcul următoarele demersuri strategice: ✓ Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 a Uniunii Europene, Mecanismele financiare asociate sau partenere Uniunii Europene; ✓ Politica de coeziune 2021 – 2027 a Uniunii Europene; ✓ Strategia Europa adoptată în cadrul Consiliului European; ✓ Acordul de Parteneriat 2021 – 2027 cu România, adoptat de Comisia Europeană; ✓ Programele de finanțare ale Guvernului României; ✓ Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; ✓ Master Planul General de Transport al României, emis de Guvernul României și Ministerul Transporturilor; ✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Național, ale cărui secțiuni sunt aprobate prin lege de către Parlamentul României; ✓ Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord – Est pentru perioada 2021-2027; ✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași; ✓ Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași. Obiectivele strategice ale județului Iași pentru următoarea perioadă se clasifică în obiective strategice verticale și orizontale. Obiectivele strategice verticale vizează: 1. Creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier și dezvoltarea rurală 2. Dezvoltarea mediului de afaceri local și accelerarea procesului de reconversie industrial 3. Valorificarea resurselor energetice regenerabile 4. Promovarea convergenței economice și creșterea incluziunii sociale Obiectivele strategice orizontale vizează: 1. Creșterea productivității economiei prin dezvoltarea resurselor umane 8

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 2. Extinderea capacității infrastructurii de a sprijini economia cu scopul îmbunătățirii calității vieții în județul Iași 3. Creșterea capacității administrației băcăuane de a contribui la dezvoltarea durabilă a județului 4. Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație 5. Protejarea mediului și asigurarea dezvoltării durabile. La conturarea obiectivelor de dezvoltare și ulterior, la identificarea resurselor și conturarea proiectelor în vederea dezvoltării regiunii, se ține cont de provocările reale și nevoile resursei umane, astfel: Prioritate Măsuri strategice Obiective strategică Dezvoltarea 1. Îmbunătățirea deprinderilor - Îmbunătățirea pregătirii forței resurselor practice ale elevilor de muncă cu scopul de a umane 2. Îmbunătățirea pregătirii forței de răspunde cât mai bine cerințelor muncă cu scopul de a răspunde cât de pe piața muncii; mai bine cerințelor de pe piața - Dezvoltarea spritilui muncii antreprenorial și îmbunătățirea 3. Instruirea populației ocupate și calității managementului în neocupate în vederea dezvoltării regiune; spiritului antreprenorial și al - Dezvoltarea resurselor în afacerilor mediul rural; 4. Dezvoltarea spiritului - Pregătirea resurselor umane antreprenorial și îmbunătățirea pentru meserii specifice, cerute managementului în regiune pe piața muncii. 5. Instruire specifică a comunităților rurale 9

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 6. Instruire spcifică pentru turism 7. Instruire privind conservarea și ocrotirea mediului Dezvoltarea 1. Sprijinirea și promovarea IMM- - Identificarea priorităților de IMM-urilor urilor prin activități specifice dezvoltare și alocare eficientă a 2. Sprijinirea creării IMM-urilor în resurselor; sfera serviciilor și producției - Sprijinirea programelor de 3. Rețele de informații pentru afaceri modernizare și retehnologizare - Crearea de parcuri industriale și tehnologice; - Asistență tehnică și sprijin financiar pentru introducerea de tehnologii noi pe infrastructurile existente; - Organizarea Formului IMM- urilor din regiunea Nord-Est, organizarea de întâlniri- dezbateri Mediu 1. Reducerea efectului negativ a - Scăderea nivelului emisiilor de activităților industriale asupra poluanți în mediu; mediului - Reducerea numărului de 2. Realizarea programului de gestiune accidente ecologice; a deșeurilor urbane și industriale cu - Protecția terenurilor; accent pe reciclarea și refolosirea - Îmbunătățirea deversărilor prin produselor și materialelor sistemul de canalizare; 3. Reabilitarea zonelor afectate de - Creșterea gradului de calamități naturale revalorificare a deșeurilor 4. Reconstrucția capitalului natural în folosite zonele deteriorate Dezvoltarea 1. Dezvoltarea infrastructurii de - Creșterea confortului și zonelor rurale utilități în mediul rural îmbunătățirea condițiilor de 2. Dezvoltarea activităților viață; economice în mediul rural - Atragerea de noi investitori; - Crearea de noi locuri de muncă în mediul rural/regiune; - Eliminarea disparităților dintre mediul rural șu urban Turism 1. Dezvoltarea și modernizarea bazei - Creșterea numărului de turistice existente și încurajarea de vizitatori au regiunii Nord-Est; noi investiții -Creșterea volumului învestițiilor 2. Promovarea potențialului turistic în infrastructura turistică; al zonei - Lărgirea gamei de servicii 3. Dezvoltarea agroturismului oferite; -Valorificarea turistică a unor obiective greu accesibile sau chiar inaccesibile (schituri vechi, așezări istorice); Servicii sociale 1. Dezvoltarea de programe în scopul -Înființarea unor centre de ocrotirii minorilor și bătrânilor asistență și consiliere; 10

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 2. Dezvoltarea de programe în scopul -Sprijinirea înființării unor ocrotirii copiilor și femeilor cabinete de planning familial; împotriva violenței din familie -Crearea de oportunități pentru 3. Dezvoltarea de programe în rândul persoanele defavorizate; populației cu privire la planningul -Crearea de oportunități pentru familial femeile rămase fără loc de 4. Dezvoltarea de programe pentru muncă în scopul reintegrării lor alte grupuri defavorizate pe piața muncii. Infrastructura 1. Reabilitarea/modernizarea - Reabilitarea/modernizarea drumurilor de acces spre zonele infrastructurii de transport; industriale, turistice și de munte - Crearea de siteme/rețele de 2. Dezvoltarea infrastructurii în servicii de consultanță pentru domeniul cercetării și societății IMM-uri; informaționale - Extinderea/modernizarea 3. Dezvoltarea infrastructurii de rețelelor de distribuție a apei, afaceri gazului metan, energiei 4. Dezvoltarea infrastructurii de termice; utilități în mediul urban - Crearea sau modernizarea 5. Investiții strategice stațiilor de epurare și tratare a apelor uzate pentru o mai bună protecție a mediului. I.3. Prezentarea generală a județului Iași Suprafața totală a județului este de 5 476 km2. Județul se află situat în jumătatea de nord-est a României, pe o câmpie între râul Siret și râul Prut, râurile Jijia și Bahlui traversând județul de la nord la sud. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 m, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare cu altitudini de peste 500 m. Teritoriul județului Iași aparține zonei de climat temperat-continental pronunțat, aflat sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Caracterul continental este pus în evidență de valorile extreme ale temperaturilor: +40 0C – Iași, iulie 1909 și -32,3 0C – Podu Iloaiei, ianuarie 1963. Județul dispune de variate resurse naturale reprezentate de apele minerale sulfuroase (Strunga și Nicolina-Iași) și de materiale de construcții (calcare, argile, nisipuri). Vegetația naturală este specifică silvo-stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic (capra roșie, lupul, mistrețul, vulpea, iepurele etc.). 11

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Încadrarea județului Iași Organizarea administrativă a județului Iași cuprinde la 01.08.2020 un număr de 2 municipii (Iași și Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 94 comune și 418 sate. Reședința județului este municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României (cu o populație la 20 octombrie 2020 de 772.348 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul București. Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. Clima este temperat – continentală, cu variații ale temperaturii între -36 0C + 40 0C, media anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,5 0C. Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă necesară în perioadele secetoase. Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a. Bogăția solului este dată de existența a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren arabil; 28,4% pășuni și fînețe; 4,4 % vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează cca. 98 mii ha, iar apele și bălțile, 4 mii ha (în anul 2007). 12

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Harta județului Iași Populația județului Iași numără 772.348 locuitori (22.10.2011), fiind al doilea județ ca număr de locuitori din România, după București (3,8 la sută din totalul populației României), 46,9 la sută dintre aceștia locuind în mediul urban și 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populației este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de asemenea și o comunitate de romi. Majoritatea populației este de religie ortodoxă, însă existăși o comunitate apreciabilă de catolici (cca. 5 la sută), precum și mici grupuri de protestanți. Populatia judetului Iasi la recensamintele anterioare 900000 811342 816910 772348 800000 729243 700000 619027 600000 516635 500000 431586 400000 300000 200000 100000 0 1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011 Populația județului Iași 13

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 II.1. Localizarea comunei Tomești Comuna Tomești se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul drept al Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora. Legatura cu satul Goruni se realizează prin DC33 iar cu satul Vlădiceni prin DC31 Iași – Vlădiceni -Tomești. Stația de cale ferată cea mai apropiată este Socola – Iași. Teritoriul comunei Tomești se învecinează cu: → În partea de nord: Comuna Holboca → În partea de nord-est: Comuna Țuțora → În partea de sud-est: Comuna Comarna → În partea de sud: Comuna Schitu-Duca → În partea de sud-vest: Comuna Bârnova Așezarea comunei Tomești în cadrul județului Iași Comuna Tomești face parte din Zona Metropolitană Iași. Zona Metropolitană Iași este o asociație din județul Iași, Moldova, România ce cuprinde municipiul Iași și 13 comune învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și amenajării de locuințe și locuri de recreere, al, atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării mai bune a proiectelor de mediu și infrastructură. 14

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Zona metropolitană Iași a fost prima zonă metropolitană din România, constituită la 8 aprilie 2004, și cuprinde, pe lângă municipiul Iași, și comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca, Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și Victoria. Populație Populație Suprafață Densitate Nume (2002) (2011) (km²) (loc/km²) Iași 320.888 290.442 93,91 3,093 Aroneanu 2.884 3.042 33,00 92,2 Bârnova 3.935 5.782 42,35 136,5 Ciurea 10.092 11.640 47,72 243,9 Holboca 11.662 11.971 59,37 201,6 Lețcani 6.620 6.497 58,55 111,0 Miroslava 8.073 11.958 82,57 144,8 Popricani 6.735 7.393 69,26 106,7 Rediu 3.421 4.577 43,20 105,9 Schitu Duca 4.337 4.354 120,00 36,3 Tomești 11.866 11.051 62,16 177,8 Ungheni 3,989 4.173 46,14 90,4 Valea Lupului 3.075 4.982 13,00 383,2 Victoria 4.293 4.282 62,16 68,9 Total 397.800 382.484 832,26 459,6 II.2. Repere istorice și demografice Cu ocazia săpăturilor efectuate la turnarea fundației unui pod în punctul "Costică Baran", în anul 1971, s-au descoperit urme materiale datate din Neolitic. Ele au fost recoltate și analizate de arheologul C. Chirica, de la Institutul de Arheologie, și specificate în "Repertoarul arheologic al județului Iași" volumul al II-lea. Acestea demonstrează faptul că teritoriul comunei a fost locuit din timpuri străvechi. Ulterior, localitatea Tomești apare menționată în cronici ce datează din anii 1492 și 1497, când același domnitor face câteva acte de donație și împroprietărire pentru unii dintre supușii lui, de altfel boieri renumiți prin curaj, spirit de sacrificiu și înaltă ținută morală. În anul 1615, în timpul domniei lui Ștefan Tomșa al II-lea, localitatea Tomești apare din nou menționată în documentele istorice, pentru ca mai târziu, în vremea domniei lui Vasile Lupu, să se stabilească hotarele acestei așezări. În anul 1875, poetul Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar, într-un raport către Prefectul de Iași, amintește de primarul din Tomești în legătură cu o problemă de învățământ. La acea dată, Tomeștiul era deja un cvasicenru administrativ pentru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și Chicerea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Tomești, Goruni, Chicerea și Osoi, având în total 2767 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. 15

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași. Distribuția satelor componente pe teritoriul comunei Comuna Tomesti are în componența sa 4 sate: Tomești (reședința), Chicerea, Vlădiceni și Goruni. Stema Comunei Tomești Stema comunei Tomești este formată dintr-un scut scartelat. Cartierele unu și patru au fundal verde și conțin câte o cruce de argint cu brațe egale. Acestea sunt legate de Poiana Vlădicăi (satul Vlădiceni), unde, în 1415, alături de vlădica (episcop) Iosif I, Alexandru cel Bun a întâmpinat moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. Cartierele doi și trei au fundal de argint și conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni, parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă face referire la numele comunei, provenit de la întemeietorul acesteia, Toma (în limba greacă însemnând "geamăn"). De asemenea, scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un singur turn. II.3. Elementele cadrului natural RELIEFUL Teritoriul Comunei Tomești este situat la incidența dintre Cîmpia Moldovei și Podișul Central Moldovenesc, la o altitudine de peste 250 m. Relieful este alcătuit din platouri structurale și coaste. Comuna Tomești se află la limita de est a Coastei Iașilor. Spre vest sunt dispuse culmile 16

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 munților Stânișoara. În fața lor se așează dealurile subcarpatice (Dealul Ciocan, Dealul Înalt, Culmea Pleșului). Mai aproape apare culoarul depresionar al Văii Moldovei cu numeroase terase și dealuri aluvionare. Spre est, până la Valea Siretului, se întinde o altă regiune geografică – Podișul Tomești, cu dealuri cu versanți asimetrici a căror înălțime este sub 500m. Ansamblul de înălțimi și văi conferă imaginea unui amfiteatru natural, datorită distribuției în trepte ar eliefului, începând cu partea sud-vestică (având altitudini de aproximativ 350 de m) și finalizând cu zona nord–estică, relativ plană, cu altitudine de 260 m. În ansamblu, relieful actual al Tomestiului este sculptural, însă la modelarea acestei regiuni au contribuit, așa cum era firesc, factori de denudare, care au generat forme de relief de acumulare. La acestea se mai adaugă și formele de relief antropic, specifice oricărei regiuni populate. Relieful Podișului Moldovei Clima Teritoriul comunei Tomesti aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influiențe ale maximului baric al Azorelor in timpul verii și a celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minimă a aerului coboara până la cca. -20°C în lunile de iarna și atinge valori maxime de cca.+39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este iulie (21,2°C), iar cea mai rece, ianuarie (-4,0°C). Precipitatiile atmosferice influiențează în mod evident rețeaua hidrografică de suprafață și adâncime. Distanța destul de mare de ocean și particularitățile condițiilor natural regionale și locale impun zonei analizate un regim temperat-continental cu cantități medii de precipitații destul de reduse, 500-700 mm/an, cu un maxim in luna iunie și un minim în februarie-martie. 17

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitațiile sub formă lichidă din perioada de vara (70%). În perioada rece a anului, datorită frecvenței mari a maselor de aer continental uscat și a slăbirii convecției termice, cantitatea de precipitații scade la 30% din totalul anual. Frecvența mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au constituit cauza principală a unor fenornene destructive cum ar fi: alunecări de teren, creșteri ale nivelului apelor subterane și de suprafață, inundații, eroziunea solurilor. Pe de altă parte au fost și lungi perioade de secetă cauzate de procesele atmosferice anticiclonice și a directiei aerului cald de origine tropical-continentală sarac în vapori de apă. Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului național, încadrează județul Iași în următoarele zone: → valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol sO,k = 2.5 kN/m2, conform CR I-1- 3/2012“Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor'' → presiunea de referinta dinamica a vantului, mediata pe 10 minute qb = 0,7 kPa, conform CR I-1-2012 “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului aspura constructiilor "Adancimea de îngheț se consideră la -0,90m...-1,00m de la cota terenului natural sau amenajat. Hidrogeologia Din punct de vedere geomorfologic zona analizată se încadrează în Podișul Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare, subunitatea Culnarul Bahluiului, terasa inferioară a râului Bahlui. Din punct de vedere geologic, zona se afla pe unitatea structurală majoră, Platforma Moldovenească. Formațiunile întâlnite în zonă aparțin Sarmațiarului (reprezentat prin depozite de argile, siltite, marne și nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre care calcarele oolitice constituie un element frecvent si specific) și Cuaternarului (depozite loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile și aglomerări de șiroire). Din punct de vedere al macrozonării seismice conform P100-1/2013, Județul Iași se înscrie în zona C și se încadreză în următorii parametri:  acceleratia terenului pentru proiectare: ag=0,25g  perioada de colt: T=0,7s.  din punct de vedere al continutului in Magneziu (Mg2+), apa este foarte slab agresiva  din punct de vedere al continutului bioxid de carbon liber, apa este foarte slabagresiva  din punct de vedere al gradului de mineralizare, apele raului Bahlui se pot incadra in clasa apelor sulfatice.  din punct de vedere al macrozonarii seismice, conform P 100/2004, localitatea Tomesti, se inscrie in zona C Geotehnica Terenul prezintă stabilitate generală și locală, nefiind afectat de degradări erozive sau alunecări și nu prezintă probleme de stabilitate. În același timp, construcțiile din jurul amplasamentului nu prezintă fisuri sau degradări vizibile. Nu este supus inundațiilor sau viiturilor de apa și nu prezintă accidente subterane. - Suprafața teritoriului pe care se desfășoară comuna La nivelul anului 2020, suprafața comunei Tomești se prezintă astfel: Suprafața: 3925,80 ha Intravilan: 2006,92 ha Extravilan: 19188,88 ha Gospodării: 5000 Nr. locuințe: 4700 18

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Suprafața comunei: intravilan/extravilan 9% 91% intravilan extravilan Suprafața comunei: teren intrevilan/extravilan Suprafața fondului funciar a comunei Tomești este de 3.661 ha iar din totalul suprafeței județului Iași (547.558 ha) reprezintă 0,7%. Terenurile agricole ale comunei Tomești reprezintă 53,2% (1.949 ha) din suprafața totală a comunei și 0,5% din suprafața agricolă a județului Iași. Din totalul suprafeței agricole, 50,1% reprezintă suprafața arabilă (976 ha), 25,8% pășuni (502 ha), 18,5% vii și pepiniere viticole (360 ha), 4,6% livezi și pepiniere pomicole (89 ha) și 1,1% fânețe (22 ha). Repartiția fondului funciar al comunei Tomești, 2012 19

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Principalele culturi din localitate sunt plantele de nutreț, porumbul boabe, legumele, cartofii, grâul și secara și sfecla de zahăr. 62,9% din suprafețele cultivate cu principalele culturi sunt ocupate cu plante de nutreț, 18,0% (201 ha) cu porumb boabe, 10,3% (115 ha) cu legume, 5,8% (65 ha) cu cartofi, 2,7% (30 ha) cu grâu și secară, iar cea mai mică suprafață este cultivată cu sfeclă de zahăr, 0,3% (3 ha). Suprafața principalelor Culturi, 2012 Având în vedere al așezarea geografică a comunei trebuie să amintim că aceasta face parte din Grupul de Acțiune Locală Poiana Vlădicăi alături de comuna Holboca. Harta teritoriului GAL Poiana Vlădicăi 20

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 III.1. Populația comunei Tomești Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomești se ridică la 11.051 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.866 de locuitori. Comuna Tomești avea o populație stabilă de 12.715 persoane, la 1 ianuarie 2012, ceea ce reprezintă 2,9% din populația județului Iași, conform Institutului Național de Statistică. Din totalul populației stabile înregistrate la 1 ianuarie 2012, 49,8% (6.637 persoane) erau persoane de sex feminin iar 50,2% (6.388 persoane) erau de sex masculin. Piramida vârstelor indică prezența unei ușoare supramortalități a populației masculine datorită asimetriei din partea superioară. Populația tânără (0-14 ani) reprezintă 14,5% din totalul populației comunei Tomești, populația stabilă (15-64 ani) reprezintă 79,8%, iar populația vârstnică (de peste 65 ani) reprezintă 5,7%. Vârsta medie a locuitorilor Comunei Tomești este de 36,0 ani, inferioară celei din județul Iași (37,4 ani). Potrivit acestor valori se poate sesiza faptul că populația comunei Tomești este tânără, asta și datorită oportunităților găsite în comuna, acest lucru făcând tinerii să rămână să locuiască și să întreprindă afaceri în comună. Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Tomești, de 65 ani și peste, la numărul de persoane tinere, de până la 14 ani inclusiv, se obține un raport de îmbătrânire demografică de 394,6%, ceea ce înseamnă că la 1.000 persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 394 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani și peste. Structura pe vârste a populației stabile la 1 ianuarie 2012 – comparație cu țară/județ/regiune/ZMI 21

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Majoritatea locuitorilor sunt români (92,67%). Pentru 7,22% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,75%), cu o minoritate de romano-catolici (1,71%). Pentru 7,23% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Componenta confesională a comunei Tomești, județul Iași 7.23% 1.71% 89.75% Ortodocsi Romano-catolici Necunoscuta Componența confesională a comunei Tomești 22

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Componenta etnică a comunei Tomești, județul Iași 7.22% 92.67% Romani Neunoscuta Componența etnică a comunei Tomești La nivelul comunei Tomești, conform datelor din Registrul agricol, la sfârșitul anului 2020, populația comunei este în creștere față de ultimul recensământ din 2011 și se prezintă astfel: Nr. LOCALITATE Populație stabilă Populație stabilă Crt. An 2011 1 iulie 2018 (DJS Iasi) 1 TOMEȘTI 8126 10782 2 CHICEREA 1116 1414 3 VLĂDICENI 545 598 4 GORUNI 1264 1352 TOTAL 11.051 14.146 Față de datele de la recensământul din anul 2011, populația comunei este în creștere, acest aspect putându-se observa în graficul de mai jos: 23

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Populația pe sate 2011/2018 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 2011 2018 Tomesti Chicerea Vladiceni Goruni Populația comunei pe sate conform date din 2011/2018 Se observă că cea mai mare parte a populației este concentrată în satul Tomești, urmată de satele Chicerea și Goruni. Condițiile de locuire Fondul de locuințe din comuna Tomești era de 4.090 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezenta 2,7% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan. În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din comuna Tomești s-a majorat cu 12,2%. Raportând suprafața totală locuibilă existentă la finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 42,0 mp/locuință la nivelul comunei. Condițiile de locuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de existența dependențelor în locuințe. Din acest punct de vedere, la nielul comunei Tomești conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor realizat în anul 2011, 72,8% din locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 72,8% din locuințe au instalație de canalizare, 94,6% din locuințe au instalație electrică, 64% din locuințe au încălzire centrală, 84,8% au bucătărie în locuință și 69,1% au baie în locuință. 24

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 III.2. Educație, cultură și artă Școala, ca o necesitate umană, s-a înființat în comună în urma Legii instrucției publice din anul 1864. Primele forme organizate de învățământ apar în Moldova încă din secolul al XVI-lea, Școala de la Cotnari. În timpul domniei lui Vasile Lupu, a lui Constantin Mavrocordat și a lui Alexandru Ghica, învățământul face progrese remarcabile, dar anul școlar 1858-1859 constituie un moment cu totul deosebit pentru învățământul sătesc din Moldova. Este cunoscut rolul învățământului pentru dezvoltarea oricărui neam și de aceea ar fi fost de prisos a argumenta necesitatea organizării lui într-o societate modernă. Cine se apleacă cu interes și cu migală asupra filelor istoriei neamului nostru va constata cu ușurință faptul că încă din Evul Mediu au existat preocupări pentru a asigura accesul la știință de carte, chiar dacă, pentru început, marea masă a populației nu putea beneficia de acest mijloc de iluminare a minții. Învățământul își are începuturile în Țările Române, legate de singura instituție de cultură din vechime, care era biserica. În biserici și mănăstiri au apărut primele manuscrise, primele cărți mai apoi, și aceste sfinte lăcașe asigurau contactul cu cuvântul scris. Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat. În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat echivalent, mai există și un sistem de meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt folosite de cele mai multe ori în timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene, care sunt în mod notoriu dificile. Meditațiile sunt larg răspândite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de învățământ. Meditațiile existau și chiar prosperau în timpul regimului comunist. În anul 1875, poetul Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar, într-un raport către Prefectul de Iași, amintește de primarul din Tomești în legătură cu o problemă de învățământ. La acea dată, Tomeștiul era deja un cvasicentru administrativ pentru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și Chicerea. La nivelul comunei Tomești funcționează următoarele unități de învătământ: - Școala D.D.Patrascanu Tomești Școala primară D.D. Pătrășcanu cu clasele I-IV, sat Tomești 25

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 - Grădiniță Tomești Gradiniță cu 12 săli de clasa Tomești, cartier - Școală Chicerea Școala cu clasele I-VIII, sat Chicerea În apropierea școlilor din comună sunt și terenuri de sport într-o stare de funcționare foarte bună. 26

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Teren de sport mixt, sat Chicerea Școală cu clasele I-VIII și teren de sport mixt, sat Goruni Școala corp vechi, sat Goruni 27

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 - Școală Vlădiceni Școala cu clasele I-IV, sat Vlădiceni Teren de sport mixt, sat Vlădiceni De remarcat este și faptul că, autoritatea locală prin fonduri acordate de Compania Națională de Investiții (CNI) a construit și o sală de sport ultramodernă în care se desfășoară periodic activități sportive, primarul însuși, fiind un om activ, sportiv, care participă la tot felul de activități sportive. De asemenea, în comună funcționează și un Amfiteatru de vară. 28

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Sală de sport și Amfiteatru de vară ”Petru Oarză”, sat Tomești, vale Prin intermediul GAL Poiana Vladicăi, comuna Tomești are în derulare proiectele: “Reabilitare și dotare centru de zi „Sfanta Maria” în sat Tomesti, Comuna Tomești, județul Iași” – proiect finanțat prin masura M6.4/6B cu o valoare de 176.019 euro; „Executare troturar Etapa III la DN28 (Iași – Albița) de la km. 83+263.430 – 85+060.000, în comuna Tomești, Judetul Iași” – proiect finanțat prin masura M6.4/6B cu o valoare de 552.791 euro, execuția lucrărilor urmând a finalizată în anul I 2021. Centru de zi „Sfanta Maria” 29

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Bibliotecă Încercările de ridicare culturală a lumii rurale de la sfârșitul veacului al XIX-lea au avut în anul 1898 un moment de adevărată cotitură. În Monitorul Oficial nr.193 din 2 decembrie se publică o „deciziune” pentru înființarea bibliotecilor publice (numite atunci populare) din România. În perioada interbelică, mai ales în a doua parte a perioadei, biblioteca a fost unul din elementele de bază în ceea ce privește lărgirea orizontului științific și spiritual al locuitorilor comunei. Biblioteca era un loc frecventat de cititori de toate vârstele, cea de la centrul de comună având filiale (ca și astăzi, de altfel) în toate satele. În comuna Tomești funcționează biblioteca “Regina Maria”, construită lângă sala de sport, ce are o bogată colecție de carte. Biblioteca Regina Maria, sat Tomești Biblioteca a fost inaugurată în anul 2018 fiind finanțată din fonduri locale la inițiativa primarului comunei. Aici se desfășoară periodic zile tematice cu diverse subiecte de interes cultural și interes larg. Zilele metodice definesc triunghiul care nu trebuie să lipsească în nicio comuna: bibliotecă publică – școală – autoritate. La nivelul anului 2012 erau 31.552 volume de carte, în același an au fost eliberate către cititori 18.550 volume. Numărul clienților activi este de 1.934 persoane, reprezentând 15,2% din populația stabilă la 1 ianuarie 2012 la nivelul comunei Tomești. III.3 Sănătate și servicii sociale Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând inițial asistența medicală primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar. Când vorbim despre sănătate, înțelegem de fapt servicii de sănătate. Până în 1990, promovarea sănătății și educația pentru sănătate erau asimilate cu „educația sanitară”. Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu creșterea costurilor serviciilor medicale și creșterea impactului bolilor asupra întregii populații a țării. Deși sloganul „este mai ieftin să previi 30

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 decât să tratezi” poate părea demodat, noi credem că este mai adevărat decât oricând. Este necesar să facem educație pentru sănătate și să promovăm sănătatea în România în concordanță cu standardele internaționale, în special ale Uniunii Europene. Educarea cetățenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și schimbarea comportamentului într-un stil de viață nou, favorabil sănătății este unul dintre scopurile principale ale programului național de educație pentru sănătate. În abordarea acestui domeniu, România ia în considerare legislația EU, conform căreia „scopul promovării sănătății este de a îmbunătăți standardele generale de sănătate în comunitate prin îmbunătățirea cunoștințelor despre factorii de risc și încurajarea populației să adopte comportamente și stiluri de viață sănătoase. Acestea se vor face prin măsuri de informare, educație și pregătire profesională, în domeniile: nutriție, consumul de alcool, tutun și droguri, exercițiul fizic, sănătate mintală, comportamentul sexual și folosirea medicamentelor”. Promovarea sănătății este un termen care presupune o abordare multidimensională de îmbunătățire a stării de sănătate, care include activități de educație, activități de promovare a unor schimbări comportamentale și de stil de viață, politici și măsuri legislative. La nivelul comunei Tomești există dispensare medicale în satele Chicerea și Vlădiceni cu medici de familie, subordonați Casei de Asigurări de Sănătate cu care au încheiat contracte. Clădirile dispensarelor medicale din comuna sunt realizate din bugetul local al comunei, cel de la Vlădiceni fiind în curs de finalizare. Cabinet medical, sat Chicerea cu dotări moderne (realizat din fonduri locale) 31

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Dispensar în construcție, sat Vlădiceni (realizat din fonduri locale) Medicul de familie asigură accesibilitatea continuă și nelimitată a pacienților la asistența medicală indiferent de vârsta, sex, religie sau altă particularitate individuală, precum și prevenirea apariției bolilor prin educația sanitară a bolnavilor, promovarea unui stil de viață corespunzător dar și prin efectuarea vaccinărilor specifice împotriva unor boli. Medicina de familie are un spectru larg de activitate și a dovedit în timp capacitatea de adaptare în colaborarea cu CAS, lărgind și mai mult spectrul serviciilor oferite tratând individual atât în condiții de sănătate cât și în condiții de boală indiferent de poziția socială, vârstă sau sex. De asemenea, Medicina de Familie este implicată în egală măsură în asistența familiei, dar mai ales în problemele de patologie socială. Fiind caracterizată prin accesibilitate, calitate, eficiență și multitudinea serviciilor oferite la costuri accesibile pentru toată lumea, Medicina de Familie ocupă un loc primar în sănătatea publică. Medicul de familie trebuie să acopere toată patologia umană, trebuie să stabilească un diagnostic, să intervină în urgențe medico-chirurgicale, să supravegheze pacienții cronici și pe cei aflați în faze terminale, să prescrie tratament și să urmărească evoluția pacientului sub tratamentul respectiv, să recomande reevaluarea pacientului de către un alt specialist sau internarea în spital. Principiile ce definesc Medicina de Familie ca specialitate cu profil particular indică faptul că aceasta asigură asistență de prim contact, pe întreaga durată a vieții pacientului, atât pe plan familial cât și comunitar în relație directă cu mediul în care trăiește. Acestea permit medicului să abordeze corect problema patologiei sociale în contextul comunitar ceea ce constituie o nouă valență în medicina de familie. Activitatea extrem de complexă a medicului de familie face ca acesta să fie implicat în mai toate domeniile existențiale ale pacientilor aflați pe lista proprie. Elemente ce compun activitatea unui medic de familie: – consultații zilnice; – eliberare acte medicale; – îngrijiri la domiciliu; – educație sanitară; – asistență socială; – asistență comunitară; – asistența familiei: – servicii preventive; – planificări familiale și probleme manageriale. La nivelul comunei Tomești funcționează trei farmacii dar și două cabinete veterinare. 32

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Din grija pentru cetățeni și pentru a atrage în comună o populație cât mai tânără, factorii decizionali ai comunității, prin fonduri proprii, au înființat parcuri de joacă pentru copii, parcuri de relaxare și comunicare pentru toate categoriile de vârstă, dar și pentru categoriile vulnerabile. Parc de joacă, sat Tomești Parc de joacă Bloc 39, sat Tomești Parc de relaxare/recreere - Tomești Parc de relaxare și recreere, sat Goruni 33

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Parc odihnă Bloc 42, Tomești Reabilitare parc Bloc 28, Tomești Parc fitness și de agrement, Școala D.D. Pătrășcanu Parc de joacă – Iasicon 34

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Parc de joacă copii, sat Chicerea Parc de joacă ”Bucuria copiilor” Parcul Unirii, sat Tomești, vale Aleea Foișoarelor Bloc 15-16, cartier Tomești 35

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 În satul reședință de comună, Tomești, funcționează și o piață agroalimentară cu un rol foarte important în activitățile de comerț și desfacere a mărfurilor locale, și nu numai. Piața agroalimentară, sat Tomești Cultura Comuna Tomești nu deține în prezent un cămin cultural dar prin Compania Națională de Investiții a accesat o finanțare pentru o casă de cultură, proiect aflat în evaluare. În ceea ce privește cultura, la nivelul comunei Tomești, se remarcă setea de cunoaștere și pentru frumos prin construirea unor monumente închinate celor mai mari personalității ale istoriei, precum Ștefen Cel Mare, Regele Ferdinand și Regina Maria. Marți, 8 septembrie 2020, a avut loc în parcul din centrul comunei Tomești, județul Iași, dezvelirea bustului Reginei Maria, în cadrul unei ceremonii oficiale, cu prilejul sărbătoririi zilei comunei, ocazie cu care, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei a transmis un mesaj. Bustul Reginei Maria, alături de bustul Regelui Ferdinand, inaugurat în anul 2018, întregește ansamblul comemorativ dedicat celor doi suverani ai României. Monumentul “Spirit si memorie” Statuia Regelui Ferdinand 36

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Monumentul lui Stefan Cel Mare Statuie Regina Maria Mesajul Custodelui Coroanei, începând cu data de 8 septembrie 2020 va ramâne o filă în istoria comunei Tomești. 37

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 III.4 Infrastructură și utilități Alimentare cu energie electrică Pe raza comunei Tomești există rețea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune medie și joasă tensiune. Rețeaua electrică de medie tensiune este realizată din linie electrică aeriană cu posturi de transformare racordate în sistem radial. Rețeaua de distribuție de medie tensiune – 20 Kw – este aeriană, pe stâlpi din beton iar în unele locuri există racorduri subterane, fiind amplasată pe marginea drumurilor, în cea mai mare parte, dar și trecând prin curți și terenuri cu altă destinație. Rețele de distribuție de joasă tensiune, în sistem aerian pe stâlpi, respectă riguros traseul de pe marginea drumurilor, reprezentând linii electrice aeriene, recordate la posturile de transformare. Rețeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu rețeaua electrică de distribuție publică și este alimentată din aceleași posturi de transformare. Pentru gospodăriile individuale, alimnetarea cu energie electrică se face din rețeaua electrică de joasă tensiune, aerian, prin console pozate pe clădiri. Alimentare cu apă În comuna Tomești există sistem de alimentare cu apă în toate satele, operat de către compania SC APAVITAL SA, care furnizează și gestionează sistemul de alimentare cu apă. Furnizarea apei în sistem centralizat, de către S.C. APAVITAL S.A., s-a realizat 24 ore din 24, unitatea asigurând în totalitate necesarul de apă în localitățile satele comunei, cu excepția unor perioade de întrerupere datorate unor lucrări (spălări rezervoare, schimbări conducte, etc) sau avarii la rețelele de apă din ariile de operare. Oraș/ Localități aferente Sursa de apă Comună TOMEȘTI Chicerea Acumularea Chirița Goruni Râul Prut Tomești Vlădiceni Sat Chicerea – proiect apa-apa uzata POS Mediu Canalizare În comuna Tomești există sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere, industriale sau pluviale, sistem finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu. 38

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 În pezent sunt în execuție lucrari de extindere a rețelei de canalizare prin Programul PNDL II. Deasemenea, din fonduri locale sunt prevăzute a se realiza diverse extinderi ale rețelei de apăapă uzată în satele comunei. Alimentarea cu gaze Conform Institutului Național de Statistică în comuna Tomești, erau în anul 2011, 18,5 km de rețea conducte de distribuție a gazelor naturale. În 2012 lungimea totală a conductelor de distribuție a gazelor a crescut la 23,5 km. Comuna Tomești a inițiat și un proiect de extindere sistem de distributție a gazelor – proiect ce va fi finanțat de Comisia Națională de Investiții. Gospodărire comunală Plecând de la Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, Serviciile publice de gospodărie comunală, reprezintă ansamblul activităților și acțiunilor de utilitate și de interes local, desfășurate sub autoritatea administrației publice locale, având drept scop furnizarea de servicii de utilitate publică, prin care se asigură: a) alimentarea cu apă; b) canalizarea și epurarea apelor uzate și pluviale; c) salubrizarea localităților; d) alimentarea cu energie termică produsă centralizat; e) alimentarea cu gaze naturale; f) alimentarea cu energie electrică; g) transportul public local; h) administrarea fondului locativ public; i) administrarea domeniului public. În funcție de necesități, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv prin hotărâre a consiliului local, se pot înființa și alte servicii publice de gospodărie comunală, având ca obiect alte activități decât cele prevăzute anterior. Serviciile publice de gospodărie comunală se realizează prin intermediul unui ansamblu de construcții, instalații tehnologice, echipamente funcționale și dotări specifice, denumite în continuare sisteme publice de gospodărie comunală; aceste sisteme fac parte integrantă din infrastructura edilitară a localităților. Sistemele publice de gospodărie comunală, inclusiv terenurile aferente, fiind de folosință, interes sau utilitate publică, aparțin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public și/sau privat al unităților administrativ-teritoriale. Dacă amplasarea și realizarea sistemelor publice de gospodărie comunală, respectiv dezvoltarea celor existente, impun ocuparea definitivă a unor terenuri sau dezafectarea unor clădiri, altele decât cele aparținând domeniului public, acestea vor fi trecute în proprietate publică, potrivit legii. Serviciile publice de gospodărie comunală se organizează și se administrează cu respectarea următoarelor principii: a) principiul dezvoltării durabile; b) principiul autonomiei locale; c) principiul descentralizării serviciilor publice; d) principiul responsabilității și legalității; e) principiul participării și consultării cetățenilor; f) principiul asocierii intercomunale și parteneriatului; g) principiul corelării cerințelor cu resursele; 39

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 h) principiul protecției și conservării mediului natural și construit; i) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale; j) principiul asigurării mediului concurențial; k) principiul liberului acces la informații privind aceste servicii publice. Această zonă este reprezentată de următoarele elemente: Cimitire: cimitirele existente sunt amplsate lângă curtea bisericilor, de regulă în intravilanul localităților, sau pot fi și în trupuri separate; Platforme pentru colectare gunoiului: în comuna Tomești există amenajată o groapă de gunoi și este implementat și sistemul de selectare colectivă a deșeurilor, însă se fac eforturi, în continuare, pentru respectarea legislației de mediu în vigoare. Colectare selectivă deșeuri Telefonie și cablu TV Rețeaua telefonică la care sunt racordați abonații telefonici existenți este realizată aerian, pe partea carosabilă a străzii. Având în vedere preocupările existente în acest domeniu, televiziunea prin cablu are o dezvoltare rapidă. Telefonia mobilă deține un procent de peste 95% din acoperirea localității. Peste 90% din gospodării sunt racordate la cablu TV și 90 % la rețeaua de internet. Infrastructura de transport În ce privește infrastructura de bază, problema cea mai importantă este dată de modernizarea drumurilor. Cu o rețea de drumuri bine dezvoltată se înlesnește și se reduce timpul de deplasare spre anumite destinații, astfel sporindu-se accesul în regiune și din regiune către alte zone. Prin urmare, construirea de drumuri este costisitoare, iar investițiile făcute în infrastructura de transport sunt în zone unde densitatea populației este ridicată și astfel factorii de decizie în planificare sunt nevoiți sa recurgă la un compromis între eficiența economică și dezvoltarea regională pe termen lung. 40

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Relațiile între localitatile componente ale comunei Tomești se realizează pe drumuri județeane, drumuri naționale, drumurile comunale și sătești existente. Comuna este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, drumurile comunale se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora. Având în vedere aceste posibilități, comuna Tomești exercită deja o influență de atracție concretizată prin stabilirea de noi locuitori ce revin de la orașe sau din alte sate. Există condiții pentru o revitalizare a activităților economice, culturale și de altă natură, pe plan local, care să asigure relansarea economică a comunei, mai ales că este o zonă în graniță cu Municipiul Iași și face parte din Zona Metropolitană Iași. Ca și primar al comunei și ca răspuns la încrederea ce i-a fost acordată de cetățeni, având o preocupare deosebită pentru ridicarea nivelului de trai al comunei și pentru asigurarea unor condiții similare zonelor rurale din occident, comuna Tomești, a accesat fonduri și a derulat diverse proiecte. Pentru a asigura un trai mai bun, prima dată trebuie să ai infrastructură, drept pentru care, cele mai multe proiecte din comună s-au derulat în acest sens și, drept dovadă este starea actuală a drumurilor din comună și faptul ca aproape toate drumurile comunale sunt asfaltate. Proiectele mari derulate de comună pentru a revitaliza/reabilita infrastructura de trasnport sunt cele legate de asflatarea drumurilr din comună, realizare poduri/podețe acolo unde este necesar în scopul asigurarii unui transport sigur, amenajre trotuare, alei pietonale. Comuna Tomești este străbătută de DN 28 care face legătura între Iași și Vama Albița ce duce la Chișinău. DN 28 – pe teritoriul comunei Tomești 41

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Amenajare troturare (etapa 6) – str. Releu – Chicirea rond Legătura DN28 – cu pasaj Str. Chicerea Strada Aluniș – finanțată din bugetul local 42

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Strada Speranței și podet casetat Chicerea – finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 2) DC44 Chicerea – Comarna, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 1) Infrastructură pentru investiții private 43

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Str. Aleea Viilor Str. Nucilor Aleea Crinului, reabilitate prin AFIR, Sm. 7.2 DC 31, Vlădiceni – asfaltare prin PNDL Strada Izlaz, Tomești – fonduri proprii III.5 Politica de taxe a comunei Tomești Veniturile bugetului local se formează din impozite, taxe și alte venituri stabilite de legea bugetară anuală. Impozitele (taxele) reprezintă principala formă a resurselor financiare publice, defininduse ca o prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă, efectuată de către contribuabil pentru satisfacerea nevoilor de interes public. 44

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Se asimilează la această categorie a resurselor fiscale și taxele concretizate în sume de bani plătite, în temeiul unor acte normative, de către persoane fizice sau juridice, pentru serviciile prestate acestora de către instituția publică sau un serviciu public. Impozitele și taxele locale se aprobă de către Consiliul Local, în limitele și condițiile legii. Impozitele și taxele locale sunt după cum urmează: a) impozitul pe clădiri; b) impozitul pe teren; c) taxa asupra mijloacelor de transport; d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor; e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate; f) impozitul pe spectacole; g) taxa hotelieră; h) taxe speciale; i) alte taxe locale. Primăria Tomești – sat Tomești Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, privind Codul Fiscal și HG nr. 1/2016 privind normele de aplicare a legii stabilesc cadrul legal pentru impozitele și taxele locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite și taxe, precum și modul de calcul și de plată al acestora. Constituie integral venituri propriii ale bugetelor locale, următoarele resurse financiare: 1. impozitele și taxele locale; 2. amenzile și penalitățile aferente impozitelor și taxelor locale; 3. majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor și taxelor locale; 4. taxele extrajudiciare de timbru instituite prin Legea nr. 117/1999, cu modificările ulterioare; 45

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 5. amenzile contravenționale prevăzute de OG nr. 2/2001, cu modificările ulterioare; 6. venituri din valorificarea unor bunuri (pământ, imobile). La stabilirea impozitelor și taxelor locale se are în vedere respectarea următoarelor principii: a) principiul transparenței – prin desfășurarea acestei activități într-o manieră deschisă față de public; b) principiul aplicării unitare – care presupune organizarea executării și executarea în concret, în mod unitar, a prevederilor Titlului IX din Codul Fiscal și normele metodologice; c) principiul autonomiei locale – Consiliul Local stabilește impozitele și taxele locale în condițiile Titlului IX din Codul fiscal și normele metodologice. Calcularea impozitelor și taxelor pentru clădiri și terenuri se face avându-se în vedere ierarhizarea funcțională a localității, potrivit Legii nr. 2/1968 (cu modificările și completările ulterioare) privind organizarea administrativ teritorială a României și Legii nr. 351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului și delimitare a zonelor și stabilirea numărului acestora, atât în intravilanul cât și în extravilanul localităților prin hotărâri adoptate de către Consiliul Local. Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind impozite, taxe și vărsăminte de venituri de la plătitori agenți economici și instituții publice și din impozite și taxe locale de la populație și de la persoane juridice. Veniturile proprii se definesc ca fiind: venituri curente: a) fiscale, b) nefiscale. Veniturile curente fiscale (impozite pe clădiri, impozite pe teren, impozite pe mijloace de transport) reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în cuprinsul bugetelor locale. Ca urmare, aceste termene de plată reprezintă, totodată, și puncte culminante a încasărilor la bugetul local, deși cheltuielile administrative sunt regulate. Veniturile curente nefiscale (venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit dispozițiilor legale, venituri din concesiuni și închirieri, etc.) au pondere mai redusă în buget. Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un amestec între modalitățile de procurare a resurselor și cele privind destinația ce se dă acestor resurse pentru îndeplinirea sarcinilor și funcțiilor ce revin autorităților locale. Rolul esențial în asigurarea resurselor fiscale locale îl are dezvoltarea locală, care este, în principiu o politică de dezvoltare economică ce își concretizează obiectivele în utilizarea și dezvoltarea resurselor locale, crearea și menținerea unui climat de afaceri stabil și profitabil. Dezvoltarea economiei locale are o influență categorică și asupra creșterii bunăstării membrilor colectivității, care împreună cu agenții economici locali contribuie prin impozite și taxe locale la realizarea veniturilor fiscale ale colectivității locale. In prezent, in comuna exista un nr. de cca 50 agenti economici (societati comerciale, asociatii familiale si personae fizice autorizate). III.6 Viața religioasă și Turismul din comuna Tomești Fiind o zonă cu traditție istorică, turismul comunei se identifică în turismul ecumenic. Comuna Tomești se află pe șoseaua Albița, la 14 km de Iași. Este o comunitate formată din oameni veniți din diferite regiuni ale Moldovei. La început era doar satul, prin anii 1967-1970 au început să se construiască primele blocuri pentru muncitorii care lucrau la Abatorul din Tomești. Mai târziu s-au construit multe alte blocuri, astfel că între 1970 și 1975 s-a format deja un cartier, însumând un număr de 12.000 de suflete. Printre muncitorii veniți aici erau și creștini catolici care 46

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 frecventau biserica din centru. Înainte erau doar două, trei familii de credincioși catolici în sat care s-au stabilit în aceste locuri o dată cu căsătoria. În prezent sunt 74 de familii cu 350 de suflete, o comunitate tânără, foarte activă și dornică de a avea o biserică. După mulți ani de insistență a credincioșilor ca această comunitate mică să devină parohie, deoarece accesul spre oraș era anevoios, mai ales iarna când trebuiau să schimbe două sau trei mijloace de transport, cu copiii care erau mici și nu puteau fi lăsați acasă, cu falimentul multora dintre întreprinderile unde lucrau muncitorii, deoarece mulți nu mai aveau resursele necesare pentru a ajunge la sfânta Liturghie și la sacramente, în anul 1997 a fost numit un paroh care să se ocupe de Parohia Tomești. Parohia catolică de la Tomești a fost înființată în anul 1997 la inițiativa episcopului Petru Gherghel pentru o mai bună păstorire a credincioșilor din această zonă a Iașului. Aici erau mai multe familii de creștini catolici care trebuiau să ajungă la catedrala din Iași pentru toate slujbele religioase. Duminică, 3 decembrie, Preasfințitul Petru Gherghel a prezidat prima Liturghie în noua biserică. Biserica catolică, Tomești Trăind ca o minoritate în comuna Tomești, credincioșii catolici cultivă cu multă atenție spiritul ecumenic, organizând întâlniri, procesiuni, celebrări ecumenice și campusuri interconfesionale. Ca un semn concret al acestei realități străjuiește pe Dealul Ceriului, la poalele căruia se află cartierul, crucea luminată și capela ecumenică, ridicată în spirit de credință de către primarul comunei. Pe lângă falnica biserică catolică a comunei, în fiecare sat sunt construite biserici ortodoxe, populația fiind de altfel majoritate ortodoxă. Un alt edificiu religios al comunei este Mănăstirea Vlădiceni, pastorită în mare credință și înțelegere față de semeni de către Părintele Calistrat Chihan. 47

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Biserica Sf. Treime, Chicerea Biserica ortodoxă, Goruni Biserica Sf. Maria, Tomești Mănăstirea Vlădiceni este o mănăstire de călugări amplasată la marginea municipiului Iași, în localitatea Vlădiceni (din comunaTomești), pe locul numit în cronici "Poiana Vlădicăi". Mănăstirea Vlădiceni se află la poalele unui deal împădurit, de unde se poate vedea întreaga zonă industrială a municipiului Iași. Drumul care duce la mănăstire este un drum asfaltat, dar care nu a fost întreținut. Potrivit tradiției locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun și mitropolitul Iosif Mușat au întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan din Trapezunt de la Cetatea Albă către Suceava, capitala de atunci a Țării Moldovei. Cu această ocazie, poiana unde a fost întâmpinat alaiul a fost denumită "Poiana Vlădicăi", denumire existentă și în cronici. Din acest motiv, după câțiva ani s-a ridicat aici un schit, dar acesta a dispărut cu timpul. Între anii 1908-1910, câțiva călugări au construit în valea Cozmanei din apropierea Poienii Vlădiceni o primă biserică a Schitului Vlădiceni, spre cinstirea Sf. Apostol și Evanghelist Ioan. Între ctitorii de atunci, se numără și Arhimandritul Teodosie Șoriceanu și câțiva călugări atoniți. Opt ani mai târziu, în anul 1918, biserica a fost distrusă în întregime în urma exploziei unui depozit de muniții din apropiere. Din cauza exploziei depozitului de muniție, schitul a fost distrus, murind mai mulți călugări, printre care și Arhimandritul Teodosie. După primul război mondial, între anii 1923-1928, în timpul păstoririi mitropolitului Pimen Georgescu, arhimandritul Epifanie Demetrescu și alți câțiva călugări veniți în România de la Muntele Athos, au reclădit așezarea monahală distrusă construind o a doua biserică. Aceasta a fost grav avariată de cutremurul din anul 1940, iar în timpul celui de-al doilea război mondial s-a încercat refacerea ei. Avaariată și în timpul războiului (1941-1945), biserica a necesitat ample lucrări de renovare care s-au desfășurat între anii 1957 și 1959. Ulterior, ea a fost folosită ca biserică de mir, filială a Parohiei Tomești. Astfel, dacă în anul 1944, Schitul Vlădiceni avea două clădiri gospodărești, cu rol de chilii, în anul 1959, ele au fost preluate de către gospodăria agricolă de stat, iar biserica schitului a funcționat din acel an doar ca biserică care aparținea de Parohia Tomești. În acea biserică se slujea numai de câteva ori pe an, dar apoi, în anii '60 ai secolului al XX-lea, lăcașul de cult a fost folosit ca depozit pentru diverse materiale de construcții și, fiind complet neglijat, s-a ruinat în întregime. În anul 1992, a fost inițiată refacerea Mănăstirii, din inițiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și cu purtarea de grijă a episcopului-vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Calinic Dumitriu Botoșăneanul. PS Calinic s-a ocupat personal de întocmirea formalităților 48

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 în vederea obținerii aprobărilor necesare. Sfântul Sinod al BOR a aprobat înființarea mănăstirii și, în anul 1995, locul unde se va construi biserica a fost sfințit de IPS Daniel. Primul stareț a fost numit în anul 1995 protosinghelul Meletie Cucoară. S-a construit inițial un paraclis cu hramul "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul", apoi într-o perioadă de cinci ani, a fost ridicată o biserică monumentală din cărămidă pe locul celei construite de călugării atoniți, care a fost inspirată de stilul bisericilor moldovenești din veacul al XV-lea. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sf. Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. Noua biserică a Mănăstirii Vlădiceni a fost sfințită la data de 23 mai 1999 de către mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel Ciobotea. Ulterior au fost construite anexele gospodărești: casa monahală și câteva căsuțe din lemn pentru pelerini, precum și un edificiu care adăpostește o ferma-gospodărie a Centrului Eparhial Iași. Pictarea interioară a bisericii și a pridvorului deschis a avut loc în anul 2004. Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai în fiecare an. Biserica cea mare este o clădire din cărămidă, în formă de cruce, cu lungimea de 25 de metri și lățimea de 7 metri, iar în zona absidelor de 11 metri. Structura de rezistență este din stâlpi de beton. Intrarea în pronaos se face printr-o ușă din lemn de stejar sculptat. Pridvorul deschis este spațios, susținut de patru stâlpi în față și de câte alți doi stâlpi în părțile laterale. Pardoseala bisericii și pridvorului este din marmură. Acoperișul, din tablă zincată, are streșinile foarte largi. Biserica este pictată în tehnica frescă. Pronaosul foarte spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de câte trei ferestre la sud și la nord. Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Catapeteasma este din lemn de stejar sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est. Mănăstirea Vlădiceni 49

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 IV.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT O analiză SWOT sau o matrice SWOT este un cadru de luare a deciziilor pentru a se concentra asupra elementelor importante din punct de vedere strategic. Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea și analiza poziției strategice de ansamblu a afacerii și a mediului său. Scopul cheie al acesteia este de a identifica strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele și capacitățile unei organizații la cerințele mediului în care functionează entitatea/firma. Cu alte cuvinte, aceasta este fundamentală pentru evaluarea potențialului intern și a limitelor și oportunităților/amenințărilor posibile din mediul extern. Examinează toți factorii din interiorul și din afara entității/firmei care influențează succesul. Un studiu consecvent al mediului în care operează ajută la previzionarea/predicția tendințelor de schimbare și, de asemenea, ajută la integrarea acestora în procesul de luare a deciziilor al organizației. O privire de ansmblu asupra celor patru factori (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) se prezintă astfel: – Punctele tari sunt calitățile care ne permit îndeplinirea misiunii organizației. Acestea reprezintă baza pe care poate fi realizat și continuat/susținut un succes continuu. Punctele tari pot fi tangibile sau intangibile. Acestea sunt ceea ce cunoasteți bine sau în ceea ce aveți expertiză. Punctele tari sunt aspectele benefice ale organizației sau capacitățile unei organizații, care includ compenetele umane, procesul de capacitate, resursele financiare, produsele și serviciile, fondul comercial clienților și loialitatea față de marcă. – Punctele slabe sunt calitățile care ne împiedică să ne îndeplinim misiunea și să atingem potențialul nostru deplin. Aceste deficiențe deterioreaza influențele asupra succesului organizational și a creșterii. Punctele slabe sunt factori care nu îndeplinesc standardele pe care ar trebui să le respectăm. Punctele slabe sunt controlabile. Acestea pot fi reduse la minimum și eliminate. – Oportunitățile sunt prezentate de către mediul în care operează organizatia. Acestea apar atunci cand o organizație poate beneficia de condiții pentru a planifica și executa strategii care să ii permită să devină mai profitabilă. Oportunitatile pot aparea de pe piata, precum si de la concurenta, industrie/guvern si tehnologie. Cresterea cererii pentru telecomunicatii, insotita de liberalizare este o mare oportunitate pentru noile firme care intra in sectorul telecomunicatiilor si concureaza cu firmele existente pentru venituri. – Amenințările apar atunci când condițiile din mediul extern periclita fiabilitatea și profitabilitatea afacerii organizației. Acestea compun vulnerabilitatea atunci când se referă la punctele slabe. Amenințările sunt incontrolabile. Atunci cand apare o amenințare, stabilitatea și supraviețuirea se pot afla în pericol. 50

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Analiza SWOT este un instrument pentru formularea strategiei și selectie. Aceasta este un instrument puternic, dar implica un mare element subiectiv. Cel mai bine este atunci când este folosit ca un ghid și nu ca o prescripție. Afacerile de succes se bazează pe punctele lor tari, corectând punctele slabe și luând măsuri de protecție împotriva slăbiciunilor interne și a amenințărilor externe. Acestea, de asemenea, au o imagine de ansamblu asupra mediului lor de afaceri și recunosc și valorifică noile oportunități mai repede decât concurenții. Analiza SWOT sprijină planificarea strategică în următorul mod: • a. Este o sursa de informare pentru planificarea strategică. • b. Construieste punctele tari ale organizației. • c. Reversarea punctelor sale slabe. • d. Maximizarea răspunsului sau la oportunități. • e. Depasirea amenințărilor. • f. Ajută la identificarea competentelor de bază ale organizației. • g. Ajută la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategică. • h. Ajută la cunoașterea trecutului, prezentului și viitorului și astfel, valorificând datele din trecut și cele actuale, viitorul poate fi conturat. Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe (vulnerabile), a oportunităților și a amenințărilor care a fost creată și utilizată de întreprinderi ca instrument de formulare a strategiilor. Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum și identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei teritoriului și este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administrațiilor publice. Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a cadrului general a situației existente pentru ca în cadrul discuțiilor toți participanții să aibă o „bază comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele mai multe ori, persoanele active de la nivel comunității dispun de o informare asimetrică și au viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare. Tehnica SWOT de discuție/analiză și cercetare se bazează pe metoda „brainstorming”-ului, care s-ar traduce printr-o discuție între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei. Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări. Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentală la care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunității pot rezulta o întreagă gamă de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele (hard)” și „puncte tari-ușoare (soft)”. Dacă, în mod normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuții ulteriore sau din activități de cercetare. Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus față de punctele tari, acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Și în cazul analizei punctelor slabe este posibil să facem distincția între „puncte slabe-grele” și „puncte slabe-ușoare”. Al treilea parametru se referă la zona oportunităților. Acestea pot fi studiate și discutate doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari și oportunitățile se suprapun. Există o diferență clară între acești doi parametri. O regulă simplă, dar 51

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincție clară între punctele tari și oportunități. Amenințările includ implicațiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităților și a amenințărilor implică un melanj al efectelor interne și externe ale politicii. Efectele externe pot genera într-un fel amenințări. În analiza SWOT nu există o corespondență exclusivă între puncte tari și oportunități, pe de o parte, și puncte slabe și amenințări pe de altă parte. Uneori, unele elemente de forță pot conduce la amenințări într-un scenariu „după politică”. Punctele tari și punctele slabe sunt concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de timp, CEEA CE EXISTĂ. Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul și se referă la alegerile pe care le au de făcut persoanele implicate în procesul de planificare, CEEA CE VA FI. Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente: ➢ construiește pe Punctele Tari; ➢ elimină Punctele Slabe; ➢ exploatează Oportunitățile; ➢ îndepărtează Amenințările. Ca o retrospectivă a ceea ce au însemnat până acum fondurile nerambusabile și cu experianța împlementării proiectelor, sintetizăm analiza SWOT a mediului rural 2021-2027. PUNCTE TARI Situația socio-economică a mediului rural • Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național. • Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare. • Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers. • Meșteșugari recunoscuți care practică activități tradiționale și realizează produse locale. • Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală locală bazată pe abordarea de jos în sus, prin constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală (GAL). • Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire pentru dobândirea de noi competențe. • O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale. • Pondere ridicată a populației active în mediul rural. 52

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Nivel sectorial • Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial de diversificare a culturilor. • Jumătate din suprafața agricolă este utilizată în exploatații comerciale mici și mijlocii, orientate către piață. • Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari. • Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensive cât și în fermele mici în sistem extensiv • Materii prime agricole și non-agricole de calitate. • Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice. • Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel național • Dinamică pozitivă a unităților de procesare modernizate care respectă standardele europene. • Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar. • Resurse diversificate de lemn de calitate. • Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu largă acoperire. • Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu avantaje comparative și competitive la nivel internațional. • Tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic. • Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor minime obligatorii a alimentelor. Mediu și climă • Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative cu înaltă valoare naturală gestionate în mod tradițional, care contribuie la conservarea biodiversității. • Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei. • Suprafață semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului. • Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură. • Pondere relativ ridicată a pădurilor și suprafețelor care au fost desemnate a avea funcții de protecție, fiind administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor compatibile cu cele recunoscute la nivel European. 53

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 PUNCTE SLABE Situația socio-economică a mediului rural • Trend demografic negativ - populație rurală în scădere și în curs de îmbătrânire. • Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populației rurale de agricultura de subzistență. • Nivel scăzut al productivității muncii. • Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentința crescută de abandon școlar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în rândul familiilor sărace și a minorității romă. • Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoștințelor manageriale de bază. • Nivel scăzut al venitului pe gospodărie. • Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale. • Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă – infrastructura rutieră, de apă, canalizare, racordare la rețelele de electricitate și de comunicații în bandă largă. • Pondere crescută a populației rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială. • Degradarea așezărilor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice. • Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori și a noilor inițiative de afaceri în mediul rural. • Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile satelor comunei. • Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate sau întotdeauna nevoilor părților interesate. • Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile de dezvoltare locală. • Costuri mari ale produselor de creditare. Nivel sectorial • Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o mare parte din forță de muncă. • Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere. • Procent mare al fermierilor în vârstă. • Productivitate agricolă scăzută. • Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton. • Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine. • Scăderea suprafețelor și îmbătrânirea plantațiilor pomicole. • Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competențe profesionale în rândul fermierilor și deținătorilor de păduri. • Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru fermieri, deținătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general. • Slaba adaptare a specializărilor universităților de profil la cerințele pieței muncii. • Calitatea slabă a cursurilor de formare profesională și curricule neadaptate la cerințele sectorului, pentru fermieri și deținătorii de păduri. 54

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 • Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de consultanță inadecvate în raport cu cerințele pieței. • Structuri și sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare. • Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro- alimentar. • Dotări tehnice deficitare și insuficiente în agricultură și silvicultură. • Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este ineficientă și costisitoare pentru fermieri din zonele cu risc ridicat. • Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri și procesatori din cauza accesului redus la surse de finanțare. • Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole. • Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un grad scăzut de asociere cu implicații în viabilitatea exploatațiilor. • Tratament inegal din punct de vedere al obligațiilor fiscale față de grupurile de producători și membrii acestora, în raport cu producătorii individuali neasociați. • Menținerea unui procent mare de produse neprocesate la export. • Sisteme de colectare și depozitare slab dezvoltate. • Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze potențialele riscuri agricole. • Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat de comunitatea științifică și academică din România. • Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse de mediu. Mediu și climă • Slaba eficiență economică a practicilor agricole tradiționale. • Abandonul activităților agricole datorat în special reducerii numărului de animale pe suprafețele de pajiști naturale și seminaturale situate în zone afectate de constrângeri naturale. • Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă pentru provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la acestea) cu practica agricolă. • Insuficiența personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate utilizării durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de agro-mediu și climă. • Accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative. • Nivelul de producere și utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul agricol și silvic este scăzut. • Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a rețelei de drumuri forestiere. • Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție emisiilor de gaz. • În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă, printre cauze aflându-se și poluarea istorică cu nitrați. 55

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Situația socio-economică a mediului rural • Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE. • Crearea de noi IMM-uri cu activități non-agricole, culturale, creative și de cooperare în zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă. • Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale și pentru servicii rurale. • Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea nivelului de atractivitate a zonelor rurale. • Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe piețe de muncă externe în domeniul agricol. • Continuarea și consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de învățare pe tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale. • Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea rurală. • Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea și valorificarea resurselor locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea rurală sustenabilă. • Promovarea identității locale. • Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri. • Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală. • Creșterea accesului populației la tehnologia informației și serviciile de comunicații pentru a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la creșterea economică. Nivel sectorial • Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și internaționale, inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate. • Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme. • Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovarea. • Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase cu mediul înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și pentru deținătorii de păduri. • Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creșterea performanței sectoarelor agricol și silvic. • Creșterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate. • Creșterea valorii adăugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate • Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele și dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) și celelalte zone. • Neutralizarea efectelor schimbărilor climatice, prin folosirea de tehnologii inovative care să asigure un management eficient al resurselor naturale. 56

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 • Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-alimentare și de rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv să asigure o legatură mai bună între zonele rurale și urbane. • O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de informații, să încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele mai bune practici inovative. • Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură (asigurarea recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea veniturilor). Mediu și climă • Creșterea atractivității zonelor rurale printr-o creștere a gradului de conștientizare a consumatorilor în ceea ce privește produsele locale de o valoare ridicată și a faptului că un consum ridicat al acestor produse constituie o investiție în serviciile publice oferite de agricultura extensivă, adresate întregii societăți. • Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale. • Atingerea unor obiective mai ambițioase cu privire la protecția mediului prin crearea unor pachete de agro-mediu și climă. • Creșterea suprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu productivitate scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea solului, alunecări de teren sau deșertificare. • Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin înființarea perdelelor forestiere. • Integrarea acțiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu identificate la nivel local în strategiile de dezvoltare locală. Situația socio-economică a mediului rural • Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate, îndeosebi în zonele montane. • Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacități în asigurarea infrastructurii și a serviciilor de bază. • Menținerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol față de celelalte sectoare ale economiei rurale • Resurse financiare limitate ale comunităților locale necesare întreținerii infrastructurii de bază. • Pierderi materiale și umane datorate vulnerabilității comunităților rurale în fața manifestării, din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice extreme. • Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale. • Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea potențialului endogen al regiunilor. Nivel sectorial • Menținerea tendinței descendente a numărului de cercetători și a centrelor de cercetare. • Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței, ca sprijin pentru fermieri. • Creșterea concurenței produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe și a presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul. • Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole. 57

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 • Creșterea ponderii suprafețelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive. • Destabilizarea pieței lemnului și afectarea sănatații pădurilor, ca urmare a manifestării fenomenelor climatice extreme cu frecvență și intensitate crescută (secetă, vânt puternic). • Menținerea unui grad mare de fărâmițare a exploatațiilor agricole, cu implicații în performanța la nivelul fermelor și în viabilitatea acestora. Mediu și climă • Creșterea impactului negativ asupra mediului a activităților agricole (degradarea solurilor, poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al intensivizării agriculturii în urma creșterii cererii globale de produse alimentare (în special pe terenurile agricole cele mai productive). • Abandonul activităților agricole cu influențe negative în conservarea biodiversității, calitatea solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale. • Exploatarea suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare în ceea ce privește diminuarea funcțiilor de protecție a mediului. • Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor climatic. IV.2 Analiza SWOT a comunei Tomești ASPECTE GENERALE ASPECTE GENERALE - Poziționarea geografică avantajoasă; - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor - Accesibilitatea facilă a comunei (rutier, naturale locale; feroviar și aerian) – foarte apropiată de - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor Aeroportul Iași si calea ferată; antropice locale; - Clima și relieful favorabil; - Insuficiența diversității activităților economice - Rețea hidrografică extinsă; locale; - Densitatea populației scăzută și - Riscurile naturale la care este supusă comuna funcționalitatea agricolă a localității; datorită amplasării geografice și riscurile provocate - Tradiție îndelungată în zonă în agricultură și de comunitate. creșterea animalelor, soluri bogate, existența surselor de apă; - Existența căilor de acces pentru turism rural, chiar dacă necesită intervenții pentru modernizare. - Membră a Grupului Acțiune Locală Poiana Vlădicăi -Locuri de muncă create de investitorii existenți DEZVOLTARE ECONOMICĂ DEZVOLTARE ECONOMICĂ - Creșterea numărului de salariați din comună; - Spiritul antreprenorial relativ scăzut; - Potențial agricol local ridicat (soluri - Productivitate scăzută a agenților economici locali calitative/fertile); activi; - Forța de muncă disponibilă pentru activități - Rata șomajului relativ ridicată, la nivel local; agricole; - Infrastructură turistică slab dezvoltată; - Absența sistemelor de irigații; 58

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 - Ponderea ridicată a fondului agricol în totalul - Promovarea slabă a resurselor turistice locale; fondului funciar; - Accesul limitat al populației la diverse servicii și - Evolutia sectorului imobliar; activități recreaționale; - Productivitate agricolă ridicată, comparativ cu alte comune din județ; - Evoluția agriculturii ecologice în plan local. CONECTIVITATE CONECTIVITATE - Accesibilitate rutieră facilă a comunei - - Gradul scăzut de iluminarea a drumurilor locale la Comuna Tomești se află la aproximativ 5 de km nivel de comună; intrarea în orașul Iași și la 10 km de aeroprtul Internațional Iași; - Accesibilitate aeriană facilă prin localizarea Aeroportului Internațional Iași; - Conectivitate feroviară bună a comunei pentru accesul internațional; - Acoperire bună a localități cu servicii de telefonie, internet și TV. DOMENIUL SOCIAL DOMENIUL SOCIAL - Evoluția pozitivă a efectivului populației; - Populație în curs de îmbătrânire din punct de - Spor natural pozitiv; vedere demografic; - Spor migrator pozitiv (stabiliri de domiciliu, - Rata de îmbătrânire demografică ridicată; inclusiv migrația externă); - Lipsa infrastructurii de sprijinire a cazurilor - Condiții de locuire bune (suprafață locuibilă sociale; per locuință și per locuitor ridicate). - Ponderea ridicată a pensionarilor (aproximativ 23% din populația stabilă); - Plecarea la muncă în străinătate a locuitorilor; - Slaba dezvoltare a infrastructurii de bază; SERVICII PUBLICE SERVICII PUBLICE - Existența rețelei de distribuție a apei potabile; - Lipsa rețelei de canalizare din comună la nivelul - Existența serviciilor de salubrizare în comună; întregii comune, aceasta fiind în continuă - Gradul mediu de solicitare a personalului dezvoltare; didactic; - Lipsa rețelei de furnizare a gazelor naturale în - Existența infrastructurii de sănătate în comună comună; (cabinete medicale de familie/dispensare, - Scăderea numărului populației școlare; farmacie); - Existența cabinetelor veterinare în comună - Existența infrastructurii și activităților culturale în comună; MEDIU ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ MEDIU ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ - Calitatea ridicată a terenurilor agricole - Existența terenurilor neagricole - Existența unui fond forestier mare CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ - Ponderea ridicată a investițiilor în bugetul - Deficitul de personal calificat; local; - Necesitatea formării și instruirii resurselor umane; - Interesul crescut al administrației publice în - Necesitatea modernizării primăriei; dezvoltarea și implementarea de proiecte pentru - Insuficiența echipamentelor / soluțiilor IT; dezvoltarea comunei; - Necesitatea serviciilor de consultanță pentru managementul proiectelor implementate de autoritatea publică. 59

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 - Accesarea fondurilor europene și - Schimbarea factorilor climatici; guvernamentale pentru modernizarea și - Creșterea prețurilor la energie și combustibil; reabilitarea drumurilor sătești din comună; - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea - Crearea de produse și activități legate de investițiilor; calitatea factorilor de mediu; - Presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară - Valorificarea produselor specifice locale prin asupra factorilor de mediu și a biodiversității; investiții în domeniul agricol (realizare sere - Presiuni asupra sistemului social prin pentru creșterea legumelor, centru de colectare îmbătrânirea populației; produse agricole – fructe, legume, lapte, centru - Situația sistemului sanitar național – starea de prelucrare produse agricole – fructe, legume, infrastructurii de sănătate și exodul personalului carne); medical; - Investiții în infrastructura turistică locală - Schimbările continue ale sistemului de (construcții structuri de primire turistică – învățământ; pensiune); - Atragerea investițiilor străine cu precădere în alte - Asocierea în domeniu agricol și atragerea zone ale țării; fondurilor în agricultură; - Inconsecvență și instabilitate politică; - Evoluția pozitivă a consumului de produse - Concurența de la nivel regional în domeniul agricole ecologice; turismului; - Prioritizarea sectorului agricol național pentru - Blocarea finanțărilor pentru programele de mediu; susținerea creșterii economice; - Modificarea normelor și legislației din domeniul - Dezvoltarea rețelelor de transport; agro-alimentar în defavoarea comercializării - Preocupările existente atât la nivel județean cât produselor agricole locale; și la nivel național și european pentru reducerea - Întârzierea alinierii la standardele UE de către disparităților între mediul rural și cel urban în producătorii agricoli; privința calității vieții; - Menținerea sistemului agriculturii tradiționale cu - Preocupări la nivel național pentru stimularea slabă productivitate – ferme de subzistență; turismului, mai ales a turismului rural și - Atractivitatea scăzută a mediului rural pentru forța ecoturismului, precum și existența programelor de muncă specializată; pentru construirea/dezvoltarea și modernizarea - Posibilitatea producerii de calamități naturale; infrastructurii turistice, dar și pentru - Accentuarea fenomenelor sociale negative; promovarea zonelor în scop turistic. - Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre - Asociați de fermieri ce au ca domeniu principal alte țări; de activitate – agricultura și creșterea animalelor - Noile destinații turistice în alte zone rurale sau chiar alte țări constituie o amenințare la adresa turismului local. 60

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 V.1 Strategia de Dezvoltare Durabilă – context general România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 ODD. Strategia susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Acest echilibru pornește de la om, actor central care caută un echilibru individual și condiții favorabile pentru a se realiza. Condițiile favorabile sunt influențate de societatea care trebuie să îl susțină și să îl motiveze și de mediul prin care se regăsește și își poate găsi echilibrul. Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea acestui echilibru, nu doar pentru cetățenii de acum, dar și pentru generațiile viitoare. Dacă în ultimii zece ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare. România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă și Agenda de Acțiune de la Addis-Abeba. Planul de acțiune global, pe care România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a rezultat în urma unui proces internațional îndelungat de analiză, care recunoaște că problemele globale se pot rezolva doar prin soluții la 61

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 nivel global. Modificarea percepției și conștientizarea evoluției fără precedent a societății, creșterea natalității la scară globală, a accelerării economiilor țărilor în curs de dezvoltare și a disparităților sociale au pus în evidență limitele creșterii planetare. Cei trei piloni prin care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se structurează au fost definiți în Raportul Comisiei Brundtland (1987): 1. ECHITATEA SOCIALĂ – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării; 2. CREȘTEREA ECONOMICĂ – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate; 3. MEDIUL – cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile. Cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) cuprinse în Agenda 2030 sunt: ♦ Obiectivul 1: Fără sărăcie Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor naționale. Documentul are în vedere diminuarea numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială. Potrivit documentului, România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care suferă de deprivare materială severă, raportată la media UE. Conform datelor INS din 2016, procentajul de persoane încadrate în această categorie era de 23,8%. Rata sărăciei relative în perioada 20072016 (stabilită la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) a fost evaluată de INS la 24,6%-25,3%, față de nivelul mediu din UE de 16,6%-17,3%. Conform Eurostat, în 2016, 49,2% dintre copiii din România, cu vârste cuprinse între de 0 și 17 ani, prezentau risc de excluziune socială, comparativ cu media UE de 26,4%, țara noastră înregistrând cel mai mare număr de astfel de cazuri. Coeficientul GINI, care măsoară gradul inegalității în societate, a fost, de asemenea, în creștere în România. Ținte 2030: ▪ Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii; ▪ Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie relativă; ▪ Consolidarea sistemului național unitar al serviciilor de intervenție de urgență, reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale sau evenimente climatice extreme. ♦ Obiectivul 2: Foamete zero Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și valorificarea produselor tradiționale și montane cu valoare adăugată. 62

Pagina 64

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Ținte 2030: ▪ Finalizarea cadastrului agricol; ▪ Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018; ▪ Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de valorificare a plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea tradițiilor locale prin creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea ce privește originea geografică. ♦ Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale. ♦ Obiectivul 4: Educație de calitate Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți Strategia se adresează, în principal, următoarelor domenii: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile. Ținte 2030: ▪ Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional; ▪ Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri precum creșterea ponderii de materii opționale; ▪ Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; ▪ Creșterea nivelului de educație financiară a cetățenilor. ♦ Obiectivul 5: Egalitate de gen Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, în sfera publică și cea privată, asigurarea participării echilibrate și efective a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică. 63

Pagina 65

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ♦ Obiectivul 6: Apă curată și sanitație Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele. Ținte 2030: ▪ Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale, comerciale și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare; ▪ Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%. ♦ Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil și modern Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant. Ținte 2030: ▪ Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale; ▪ Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și de degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ cu scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU ETS în condiții de piață previzibile și stabile; ▪ Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili alternativi. ♦ Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și promovarea sectoarelor productive și diverificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și mediul în care trăim. 64

Pagina 66

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 Ținte 2030: ▪ Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al populației; ▪ Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up, creativitatea și inovația, și care încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare. ♦ Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure și durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți, integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri valorice și pe piețe externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, întărirea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare. Ținte 2030: ▪ Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora; ▪ Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe stabile și în creștere. ♦ Obiectivul 10: Inegalități reduse Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială. Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a veniturilor disponibile ale unei populații – când este 0% reprezintă egalitate deplină și când este 100% reprezintă inegalitate absolută. Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9% pentru România, comparativ cu 31,0% media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ cu 30,8%. În ceea ce privește inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din cetățenii României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de 28%. Pentru decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în mediul urban, rata riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul urban și 25,5% în mediul rural. 65

Pagina 67

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ♦ Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din comunitățile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general. Ținte 2030: ▪ Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundații și alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și întărirea capacității de adaptare și revenire la nivel funcțional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului, reducerea impactului inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații și ale alunecărilor de teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ; ▪ Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare spațială și amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național prin aplicarea conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să susțină coeziunea teritorială; ▪ Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic. ♦ Obiectivul 12: Consum și producție responsabile Asigurarea unor modele de consum și producție durabile Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea generării, de consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare; încurajarea companiilor să adopte practici durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor în ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura. Ținte 2030: ▪ Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare; ▪ Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în 2030; ▪ Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%) și 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%); ▪ Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025. 66

Pagina 68

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027 ♦ Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la acestea atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare. ♦ Obiectivul 14: Viață acvatică Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil. ♦ Obiectivul 15: Viața terestră Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie circulară. ♦ Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranței, eradicarea violenței asupra copiilor și reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență, diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor eficiente și transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea cetățenilor la toate nivelurile și asi

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.