Document
Document, Comuna Tomești
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,5 MB · modificat pe site: 26.02.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2023/12/Strategia-de-dezvoltare-locala-a-comunei-Tomesti-judetul-Iasi-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/18070-document-comuna-tomesti, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE
E — E n E" a za, fa Îmi
DIZ VOLTART LOCALĂ A
COMUNEI TOMESTI,
Fu a FĂ a i, Pi 3 == Co APR e a a a
JUDETUL IASI
e E ic cr pază rc =:
2021-202/
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
E suficient o idee ca sa vezi ceva realizat!
1
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Dragi cetățeni,
În documentul Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Tomești au fost
incluse acțiunile realizate în decadele anterioare ale mandatelor mele dar și
intențiile privind noi obiective de inițiat și finalizat. Acestea din urmă pornesc de
la nevoile identificate în comunitate dar și posibilitățile lor de finanțare.
Această strategie de dezvoltare locală vizează o perioadă de 7 ani și poate fi
realizată, așa cum au fost realizate multe obiective până acum, prin muncă și
preocupare permanentă.
Cu fiecare mandat, cu fiecare an, cu fiecare lună sunt din ce în ce mai
preocupat pentru a moderniza această comună și să o aduc la nivelul demn de stat
membru al Uniunii Europene.
Ca primar al comunei Tomești vă mulțumesc că m-ați sprijinit până acum și
am încredere totală ca și de acum înainte vom forma o adevarată echipă și
împreună vom sărbători finalizarea oricărui proiect evidențiat în strategia de
dezvoltare locală.
Primar Comuna Tomești,
Timofte Ștefan
Document actualizat în martie 2022 la solicitarea beneficiarului.
2
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
ECHIPA DE COORDONARE
TIMOFTE STEFAN - Primar
ASOFIEI DOINEL - Administrator public
LOCALITATE: SAT TOMEȘTI Cod poștal: 707515
JUDEȚ: IAȘI Telefon: 0232-290434
ȚARĂ: ROMÂNIA Fax: 0232-290434
E-MAIL:
[email protected]
Realizat de:
S.C. EURO CONSULTING S.R.L.
MUNICIPIUL IAȘI, ȘOSEAUA ARCU, NR. 3, BL. F4, SC. A,
PARTER, AP. 4
tel, fax: 0332/439107
e-mail: [email protected]
3
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Nr. Denumire capitol Nr. Pagina
Capitol
Mesaj din partea primarului
I. Descrierea Regiunii 5
I.1 Prezentarea generală a Regiunii de Nord-Est 6
I.2 Priorități și măsuri strategice pentru Regiunea Nord-Est în 8
perioada 2021-2027
I.3 Prezentarea generală a Județului Iași 11
II. Profilul comunității 14
II.1 Localizarea comunei Tomești 14
II.2 Repere istorice și demografice 15
II.3 Elementele cadrului natural 16
III. Populația, ocuparea și nevoile sociale 21
III.1 Populația comunei Tomești 21
III.2 Educație, cultură și artă 25
III.3 Sănătate și servicii sociale 30
III.4 Infrastructura de utilități 38
III.5 Politica de taxe a comunei Tomești 44
III.6 Viața religioasă și turismul din comuna Tomești 46
IV. Analiza SWOT 50
IV.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT 50
IV.2 Analiza SWOT a comunei Tomești 58
V. Strategia de Dezvoltare socio-economică a comunei 61
Tomești
V.1 Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Tomești 61
V.2 Obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală 68
V.3 Direcții strategice de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 74
V.4 Surse de finanțare identificate pentru perioada 2021-2027 92
VI. Bibliografie 152
4
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Conceptul de regiune a fost definit în numeroase moduri de-a lungul istoriei. Astfel,
Parlamentul European definește regiunea drept: “Un teritoriu care formează, din punct de vedere
geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care
populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze specificitatea astfel rezultată,
și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic“. Din perspectiva
Adunării Regiunilor Europei, prin regiune se înțelege: “O entitate politică de nivel inferior statului,
care dispune de anumite competențe exercitate de un guvern, care la rândul lui este responsabil în
fața unei adunări alese în mod democratic”.
În aplicarea legii dezvoltării regionale în România, în concordanță cu obiectivele de coeziune
economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de
dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de dezvoltare.
Harta regiunilor de dezvoltare din România
Regiunile de dezvoltare din România nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au
personalitate juridică. Regiunile, județele și/sau localitățile din județe care fac parte din regiuni
diferite se pot asocia în scopul realizării unor obiective de interes comun, interregionale și/sau
interjudețene.
România respectă prevederile Regulamentului CE nr. 1059/2003 privind stabilirea unei
clasificări statistice comune a unităților teritorial-statistice pentru regiunile NUTS II și NUTS III.
România a menținut clasificarea provizorie NUTS în perioada de programare 2014 – 2020. Pentru
a asigura stabilitatea clasificării provizorii NUTS, Legea nr.315/2004 privind dezvoltarea regională
oficializează compoziția regiunilor NUTS II, prin precizarea județelor care compun regiunile
respective. Ele reprezintă cadrul pentru elaborarea, implementarea și evaluarea atât a politicii de
dezvoltare regională, cât și a programelor de coeziune economică și socială. Regiunile de dezvoltare
5
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
reprezintă de asemenea cadrul pentru colectarea datelor statistice specifice în conformitate cu
regulamentele europene elaborate de EUROSTAT pentru nivelul teritorial statistic NUTS II.
I.1. Prezentarea generală a regiunii de Nord-Est
Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă care se
remarcă prin istorie, cultură și tradiția care se îmbină armonios, dar și prin mediul natural foarte
bogat.
Din perspectivă geografică, linia peisajului variază de la lanțuri muntoase împădurite din
Vest, spre podișurile linie din centru și apoi către câmpii în Est, cu lacuri și vii.
Structura sistemului de așezări a regiunii Nord-Est – Unități administrative, componente
ale regiunii (județe, municipii, orașe și comune).
Regiunea de Nord-Est este alcătuită din șase județe: Iași, Botoșani, Bacău, Neamț, Suceava
și Vaslui, cu o populație totală 3.707.600 locuitori (2010), 3302217 locuitori (conform rezultatelor
Recensământului din octombrie 2011), situându-se din acest punct de vedere, pe primul loc între
cele opt regiuni ale țării (17,3 % din populația totală a României).
Regiunea de Nord-Est
Ca întindere, regiunea acoperă o suprafață de 36850 km2 (15,46% din suprafața totală a țării),
cele mai întinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8553 km2 și Iași cu 6621 km2.
Suprafața Densitatea Numar Numar Numar Numar
Unitate teritorială
totală (km2) populației municipii orașe comune sate
6
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
BACĂU 6.621 107.9 3 5 85 491
BOTOȘANI 4.986 89.37 2 5 71 333
IAȘI 5.476 150.8 2 3 93 418
NEAMȚ 5.896 95.3 2 3 78 344
SUCEAVA 8.553 82.8 5 11 98 379
VASLUI 8.318 84.5 3 2 81 449
Regiunea Nord-Est 39.850 100.6 17 29 506 2414
Sursa: Anuarul Statistic al României, INS
Populația regiunii se concentrază în 46 centre urbane, 506 comune și 2.414 sate. Ponderea
populației rurale în anul 2011 din populația totală este de 58,41%.
Județul Bacău este situat în partea de sud-vest a Regiunii Nord-Est, în bazinul mijlociu al
râului Siret. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei, beneficiind de avantajele drumului
european E85 ce trece pe aici. Orașe, precum Târgu Ocna și Moinești s-au dezvoltat datorită
resurselor naturale (sare, petrol, etc.). Stațiunea turistică Slanic Moldova și-a dobândit o faimă
internațională încă din secolul al XIX-lea, datorită aperlor curative, bogate în săruri. Orașul de
reședință, Bacău s-a dezvoltat ca centru comercial în secolele al XIV-lea și al XV-lea antrenând
relații de schimb între Moldova, Transilvania și Țara Românească.
Județul Botoșani este situat în extremitatea de nord-est a regiunii, între cursurile superioare
ale râurilor Siret la vest și Prut la est. Orașul Botoșani a apărut la o intersecție favorabilă de drumuri
comerciale, care i-au asigurat prosperitatea până în secolul al XIX-lea. Județul este recunoscut mai
ales prin geniile pe care le-a dat culturii românești precum Mihai Eminescu, George Enescu, Nicolae
Iorga și mulți alții.
Județul Iași este situat în perioada central-estică a regiunii, în bazinele mijlocii ale răurilor
Prut și Siret. Municipiul Iași, a deținut rolul de capitalăa a Principatului Moldovei din 1568 până în
1859. Este cel mai mare oraș din regiune, fiind un important centru universitar având 11 insituții de
învățământ superior, aici funcționând și prima universitate din România (1860). Tot aici, este
dezvoltat un importat nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat în
majoritatea ramurilor sale. În Iași se află cel mai mare lăcaș de cult ortodox din România –
Catredrala Mitropolitană (1840-1880), precum și numeroase mănăstiri fortificate aflate pe lista
monumentelor istorice de importanță națională.
Populația județului trăiește în proporție de 41,59% în mediul urban. Comunele cu cei mai mulți
locuitori sunt: Holboca, Miroslava, Ciurea, Tomești, Belcești și Deleni.
Județul Neamț este situată în partea central vestică a regiunii, ăn bazinele Bistrița, Siret și
Moldova. Orașul de reședință este Piatra-Neamț. Atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra
lui Crăciun, este situat în apropierea masivului Ceahlău, munte considerat sfânt în mitologia
românească. Fiind situat la răscruce de drumuri turistice, oașul este un important obiectiv industrial
și turistic, deținând monumente istorice și de arhitectură. Județul se bucură de numeroase obiective
naturale și istorice precum Parcul Național Cehlău, Parcul Național Cheile Bicazului-Hașmaș sau
Cetatea Neamțului.
Județul Suceava este situat în partea de nor-vest a regiunii, în bazinele superioare ale
râurilor Siret și Bistrița. Bisericile cu pictura exterioară din Suceava se bucură de o faimă mondială,
8 dintre ele fiind incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Orașul Suceava a fost avantajat
de faptul că aici a funcționat principala vamă a țării Moldovei, care deținea rolul de depozit. Prin
7
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
aceasta, orașul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerțul cu produse orientale ctât către
Polonia cât și către Ungaria.
Județul Vaslui este situat în partea de sud-est a regiunii, pe parcurul mijlociu al râului
Bârlad. Vaslui, atât de bogat istoric, este mai puțin reprezentat prin monumente. Cele care au existat,
nu au rezistat vitregiilor timpurilor decât refăcute. Bogăția naturală care face faima acestor locuri o
reprezintă viile (remarcabilele vinuri de Huși). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului,
experimentat perioadă îndelungată, se obțin coniacuri de foarte bună calitate.
I.2. Prioritățile și măsurile strategice pentru Regiunea Nord-Est în perioada 2021-2027
Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Durabile a Muncipiului Iași și implicit a comunelor
aparținătoare, apare ca o necesitate în contextul noului cadru financiar multianual al Uniunii
Europene. De altfel, noua perioadă de programare a generat actualizarea strategiilor de dezvoltare
la nivel european, național, regional și județean.
Ținând cont de faptul că o abordare integrată a planificării urbane este posibilă doar în
contextul mai amplu al liniilor directoare trasate la niveluri administrative superioare, au fost luate
în calcul următoarele demersuri strategice:
✓ Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 a Uniunii Europene, Mecanismele financiare
asociate sau partenere Uniunii Europene;
✓ Politica de coeziune 2021 – 2027 a Uniunii Europene;
✓ Strategia Europa adoptată în cadrul Consiliului European;
✓ Acordul de Parteneriat 2021 – 2027 cu România, adoptat de Comisia Europeană;
✓ Programele de finanțare ale Guvernului României;
✓ Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale
și Administrației Publice;
✓ Master Planul General de Transport al României, emis de Guvernul României și Ministerul
Transporturilor;
✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Național, ale cărui secțiuni sunt aprobate prin lege de
către Parlamentul României;
✓ Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord – Est pentru perioada 2021-2027;
✓ Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Iași;
✓ Strategia de Dezvoltare Durabilă a Județului Iași.
Obiectivele strategice ale județului Iași pentru următoarea perioadă se clasifică în obiective
strategice verticale și orizontale.
Obiectivele strategice verticale vizează:
1. Creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier și dezvoltarea rurală
2. Dezvoltarea mediului de afaceri local și accelerarea procesului de reconversie industrial
3. Valorificarea resurselor energetice regenerabile
4. Promovarea convergenței economice și creșterea incluziunii sociale
Obiectivele strategice orizontale vizează:
1. Creșterea productivității economiei prin dezvoltarea resurselor umane
8
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
2. Extinderea capacității infrastructurii de a sprijini economia cu scopul îmbunătățirii calității vieții
în județul Iași
3. Creșterea capacității administrației băcăuane de a contribui la dezvoltarea durabilă a județului
4. Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație
5. Protejarea mediului și asigurarea dezvoltării durabile.
La conturarea obiectivelor de dezvoltare și ulterior, la identificarea resurselor și conturarea
proiectelor în vederea dezvoltării regiunii, se ține cont de provocările reale și nevoile resursei
umane, astfel:
Prioritate Măsuri strategice Obiective
strategică
Dezvoltarea 1. Îmbunătățirea deprinderilor - Îmbunătățirea pregătirii forței
resurselor practice ale elevilor de muncă cu scopul de a
umane 2. Îmbunătățirea pregătirii forței de răspunde cât mai bine cerințelor
muncă cu scopul de a răspunde cât de pe piața muncii;
mai bine cerințelor de pe piața - Dezvoltarea spritilui
muncii antreprenorial și îmbunătățirea
3. Instruirea populației ocupate și calității managementului în
neocupate în vederea dezvoltării regiune;
spiritului antreprenorial și al - Dezvoltarea resurselor în
afacerilor mediul rural;
4. Dezvoltarea spiritului - Pregătirea resurselor umane
antreprenorial și îmbunătățirea pentru meserii specifice, cerute
managementului în regiune pe piața muncii.
5. Instruire specifică a comunităților
rurale
9
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
6. Instruire spcifică pentru turism
7. Instruire privind conservarea și
ocrotirea mediului
Dezvoltarea 1. Sprijinirea și promovarea IMM- - Identificarea priorităților de
IMM-urilor urilor prin activități specifice dezvoltare și alocare eficientă a
2. Sprijinirea creării IMM-urilor în resurselor;
sfera serviciilor și producției - Sprijinirea programelor de
3. Rețele de informații pentru afaceri modernizare și retehnologizare
- Crearea de parcuri industriale și
tehnologice;
- Asistență tehnică și sprijin
financiar pentru introducerea de
tehnologii noi pe infrastructurile
existente;
- Organizarea Formului IMM-
urilor din regiunea Nord-Est,
organizarea de întâlniri-
dezbateri
Mediu 1. Reducerea efectului negativ a - Scăderea nivelului emisiilor de
activităților industriale asupra poluanți în mediu;
mediului - Reducerea numărului de
2. Realizarea programului de gestiune accidente ecologice;
a deșeurilor urbane și industriale cu - Protecția terenurilor;
accent pe reciclarea și refolosirea - Îmbunătățirea deversărilor prin
produselor și materialelor sistemul de canalizare;
3. Reabilitarea zonelor afectate de - Creșterea gradului de
calamități naturale revalorificare a deșeurilor
4. Reconstrucția capitalului natural în folosite
zonele deteriorate
Dezvoltarea 1. Dezvoltarea infrastructurii de - Creșterea confortului și
zonelor rurale utilități în mediul rural îmbunătățirea condițiilor de
2. Dezvoltarea activităților viață;
economice în mediul rural - Atragerea de noi investitori;
- Crearea de noi locuri de muncă
în mediul rural/regiune;
- Eliminarea disparităților dintre
mediul rural șu urban
Turism 1. Dezvoltarea și modernizarea bazei - Creșterea numărului de
turistice existente și încurajarea de vizitatori au regiunii Nord-Est;
noi investiții -Creșterea volumului învestițiilor
2. Promovarea potențialului turistic în infrastructura turistică;
al zonei - Lărgirea gamei de servicii
3. Dezvoltarea agroturismului oferite;
-Valorificarea turistică a unor
obiective greu accesibile sau
chiar inaccesibile (schituri vechi,
așezări istorice);
Servicii sociale 1. Dezvoltarea de programe în scopul -Înființarea unor centre de
ocrotirii minorilor și bătrânilor asistență și consiliere;
10
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
2. Dezvoltarea de programe în scopul -Sprijinirea înființării unor
ocrotirii copiilor și femeilor cabinete de planning familial;
împotriva violenței din familie -Crearea de oportunități pentru
3. Dezvoltarea de programe în rândul persoanele defavorizate;
populației cu privire la planningul -Crearea de oportunități pentru
familial femeile rămase fără loc de
4. Dezvoltarea de programe pentru muncă în scopul reintegrării lor
alte grupuri defavorizate pe piața muncii.
Infrastructura 1. Reabilitarea/modernizarea - Reabilitarea/modernizarea
drumurilor de acces spre zonele infrastructurii de transport;
industriale, turistice și de munte - Crearea de siteme/rețele de
2. Dezvoltarea infrastructurii în servicii de consultanță pentru
domeniul cercetării și societății IMM-uri;
informaționale - Extinderea/modernizarea
3. Dezvoltarea infrastructurii de rețelelor de distribuție a apei,
afaceri gazului metan, energiei
4. Dezvoltarea infrastructurii de termice;
utilități în mediul urban - Crearea sau modernizarea
5. Investiții strategice stațiilor de epurare și tratare a
apelor uzate pentru o mai bună
protecție a mediului.
I.3. Prezentarea generală a județului Iași
Suprafața totală a județului este de 5 476 km2. Județul se află situat în jumătatea de
nord-est a României, pe o câmpie între râul Siret și râul Prut, râurile Jijia și Bahlui traversând
județul de la nord la sud. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu
altitudini de peste 400 m, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest,
județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor
și, de asemenea, de Dealul Mare cu altitudini de peste 500 m. Teritoriul județului Iași aparține
zonei de climat temperat-continental pronunțat, aflat sub influența anticiclonilor atlantic și
euro-asiatic. Caracterul continental este pus în evidență de valorile extreme ale temperaturilor:
+40 0C – Iași, iulie 1909 și -32,3 0C – Podu Iloaiei, ianuarie 1963. Județul dispune de variate resurse
naturale reprezentate de apele minerale sulfuroase (Strunga și Nicolina-Iași) și de materiale de
construcții (calcare, argile, nisipuri). Vegetația naturală este specifică silvo-stepei, iar cea silvică
este reprezentată de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic (capra roșie, lupul,
mistrețul, vulpea, iepurele etc.).
11
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Încadrarea județului Iași
Organizarea administrativă a județului Iași cuprinde la 01.08.2020 un număr de 2 municipii
(Iași și Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 94 comune și 418 sate. Reședința
județului este municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României (cu o populație la
20 octombrie 2020 de 772.348 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul București.
Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și
podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de
teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400
m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt
și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui.
Clima este temperat – continentală, cu variații ale temperaturii între -36 0C + 40 0C, media
anuală în perioada 1901 – 2000 fiind de +9,5 0C.
Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate din
lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea excesului de apă
necesară în perioadele secetoase.
Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale
etc.). Vegetația naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată de păduri de
foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul, vulpea, iepurele,
păsări de penaj ș.a.
Bogăția solului este dată de existența a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 67,2% teren
arabil; 28,4% pășuni și fînețe; 4,4 % vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră
însumează cca. 98 mii ha, iar apele și bălțile, 4 mii ha (în anul 2007).
12
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Harta județului Iași
Populația județului Iași numără 772.348 locuitori (22.10.2011), fiind al doilea județ ca număr
de locuitori din România, după București (3,8 la sută din totalul populației României), 46,9 la sută
dintre aceștia locuind în mediul urban și 53,1 la sută în mediul rural. Densitatea populației
este de 150,8 locuitori/km2. Peste 98 la sută dintre locuitori sunt români, existând de
asemenea și o comunitate de romi. Majoritatea populației este de religie ortodoxă, însă
existăși o comunitate apreciabilă de catolici (cca. 5 la sută), precum și mici grupuri de protestanți.
Populatia judetului Iasi la recensamintele anterioare
900000 811342 816910
772348
800000 729243
700000 619027
600000 516635
500000 431586
400000
300000
200000
100000
0
1948 1956 1966 1977 1992 2002 2011
Populația județului Iași
13
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
II.1. Localizarea comunei Tomești
Comuna Tomești se află în estul județului, la est de municipiul Iași, pe malul drept al
Bahluiului și al râului Jijia, în zona confluenței celor două râuri, pe pantele nordice ale Podișului
Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de
trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu
șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord
la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora.
Legatura cu satul Goruni se realizează prin DC33 iar cu satul Vlădiceni prin DC31 Iași –
Vlădiceni -Tomești.
Stația de cale ferată cea mai apropiată este Socola – Iași.
Teritoriul comunei Tomești se învecinează cu:
→ În partea de nord: Comuna Holboca
→ În partea de nord-est: Comuna Țuțora
→ În partea de sud-est: Comuna Comarna
→ În partea de sud: Comuna Schitu-Duca
→ În partea de sud-vest: Comuna Bârnova
Așezarea comunei Tomești în cadrul județului Iași
Comuna Tomești face parte din Zona Metropolitană Iași. Zona Metropolitană Iași este o
asociație din județul Iași, Moldova, România ce cuprinde municipiul Iași și 13 comune învecinate
acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunități de afaceri, al construcției și amenajării de
locuințe și locuri de recreere, al, atragerii de investiții mai consistente, și al coordonării mai bune a
proiectelor de mediu și infrastructură.
14
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Zona metropolitană Iași a fost prima zonă metropolitană din România, constituită la 8 aprilie
2004, și cuprinde, pe lângă municipiul Iași, și comunele Aroneanu, Bârnova, Ciurea, Holboca,
Lețcani, Miroslava, Popricani, Rediu, Schitu Duca, Tomești, Ungheni, Valea Lupului și Victoria.
Populație Populație Suprafață Densitate
Nume
(2002) (2011) (km²) (loc/km²)
Iași 320.888 290.442 93,91 3,093
Aroneanu 2.884 3.042 33,00 92,2
Bârnova 3.935 5.782 42,35 136,5
Ciurea 10.092 11.640 47,72 243,9
Holboca 11.662 11.971 59,37 201,6
Lețcani 6.620 6.497 58,55 111,0
Miroslava 8.073 11.958 82,57 144,8
Popricani 6.735 7.393 69,26 106,7
Rediu 3.421 4.577 43,20 105,9
Schitu Duca 4.337 4.354 120,00 36,3
Tomești 11.866 11.051 62,16 177,8
Ungheni 3,989 4.173 46,14 90,4
Valea Lupului 3.075 4.982 13,00 383,2
Victoria 4.293 4.282 62,16 68,9
Total 397.800 382.484 832,26 459,6
II.2. Repere istorice și demografice
Cu ocazia săpăturilor efectuate la turnarea fundației unui pod în punctul "Costică Baran", în
anul 1971, s-au descoperit urme materiale datate din Neolitic. Ele au fost recoltate și analizate de
arheologul C. Chirica, de la Institutul de Arheologie, și specificate în "Repertoarul arheologic al
județului Iași" volumul al II-lea. Acestea demonstrează faptul că teritoriul comunei a fost locuit din
timpuri străvechi.
Ulterior, localitatea Tomești apare menționată în cronici ce datează din anii 1492 și 1497,
când același domnitor face câteva acte de donație și împroprietărire pentru unii dintre supușii lui, de
altfel boieri renumiți prin curaj, spirit de sacrificiu și înaltă ținută morală.
În anul 1615, în timpul domniei lui Ștefan Tomșa al II-lea, localitatea Tomești apare din nou
menționată în documentele istorice, pentru ca mai târziu, în vremea domniei lui Vasile Lupu, să se
stabilească hotarele acestei așezări.
În anul 1875, poetul Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar, într-un raport către Prefectul
de Iași, amintește de primarul din Tomești în legătură cu o problemă de învățământ. La acea dată,
Tomeștiul era deja un cvasicenru administrativ pentru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și
Chicerea.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era
formată din satele Tomești, Goruni, Chicerea și Osoi, având în total 2767 de locuitori. Existau în
comună trei biserici și două școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă,
având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori.
15
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit
comună suburbană a Iașiului, având alcătuirea actuală. În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună
suburbană, comuna fiind subordonată direct județului Iași.
Distribuția satelor componente pe teritoriul comunei
Comuna Tomesti are în componența sa 4 sate: Tomești (reședința), Chicerea, Vlădiceni și Goruni.
Stema Comunei Tomești
Stema comunei Tomești este formată dintr-un scut
scartelat. Cartierele unu și patru au fundal verde și conțin câte o
cruce de argint cu brațe egale. Acestea sunt legate de Poiana
Vlădicăi (satul Vlădiceni), unde, în 1415, alături de vlădica
(episcop) Iosif I, Alexandru cel Bun a întâmpinat moaștele Sf. Ioan
cel Nou de la Suceava. Cartierele doi și trei au fundal de argint și
conțin o frunză verde de gorun, care fac referire la satul Goruni,
parte a comunei. Modul dublat de așezare al elementelor pe stemă
face referire la numele comunei, provenit de la întemeietorul
acesteia, Toma (în limba greacă însemnând "geamăn"). De
asemenea, scutul este timbrat de o coroană murală de argint, cu un
singur turn.
II.3. Elementele cadrului natural
RELIEFUL
Teritoriul Comunei Tomești este situat la incidența dintre Cîmpia Moldovei și Podișul
Central Moldovenesc, la o altitudine de peste 250 m. Relieful este alcătuit din platouri structurale și
coaste. Comuna Tomești se află la limita de est a Coastei Iașilor. Spre vest sunt dispuse culmile
16
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
munților Stânișoara. În fața lor se așează dealurile subcarpatice (Dealul Ciocan, Dealul Înalt,
Culmea Pleșului). Mai aproape apare culoarul depresionar al Văii Moldovei cu numeroase terase și
dealuri aluvionare. Spre est, până la Valea Siretului, se întinde o altă regiune geografică – Podișul
Tomești, cu dealuri cu versanți asimetrici a căror înălțime este sub 500m.
Ansamblul de înălțimi și văi conferă imaginea unui amfiteatru natural, datorită distribuției
în trepte ar eliefului, începând cu partea sud-vestică (având altitudini de aproximativ 350 de m) și
finalizând cu zona nord–estică, relativ plană, cu altitudine de 260 m. În ansamblu, relieful actual al
Tomestiului este sculptural, însă la modelarea acestei regiuni au contribuit, așa cum era firesc,
factori de denudare, care au generat forme de relief de acumulare. La acestea se mai adaugă și
formele de relief antropic, specifice oricărei regiuni populate.
Relieful Podișului Moldovei
Clima
Teritoriul comunei Tomesti aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice
influiențe ale maximului baric al Azorelor in timpul verii și a celui euro-asiatic în perioada
friguroasă. Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic
zona este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minimă a aerului
coboara până la cca. -20°C în lunile de iarna și atinge valori maxime de cca.+39°C în cele de vară.
Cea mai caldă lună a anului este iulie (21,2°C), iar cea mai rece, ianuarie (-4,0°C). Precipitatiile
atmosferice influiențează în mod evident rețeaua hidrografică de suprafață și adâncime. Distanța
destul de mare de ocean și particularitățile condițiilor natural regionale și locale impun zonei
analizate un regim temperat-continental cu cantități medii de precipitații destul de reduse, 500-700
mm/an, cu un maxim in luna iunie și un minim în februarie-martie.
17
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitațiile sub formă lichidă din perioada
de vara (70%). În perioada rece a anului, datorită frecvenței mari a maselor de aer continental uscat
și a slăbirii convecției termice, cantitatea de precipitații scade la 30% din totalul anual. Frecvența
mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au constituit cauza principală a
unor fenornene destructive cum ar fi: alunecări de teren, creșteri ale nivelului apelor subterane și de
suprafață, inundații, eroziunea solurilor. Pe de altă parte au fost și lungi perioade de secetă cauzate
de procesele atmosferice anticiclonice și a directiei aerului cald de origine tropical-continentală
sarac în vapori de apă. Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului național,
încadrează județul Iași în următoarele zone:
→ valoarea caracteristică a încărcării din zăpada pe sol sO,k = 2.5 kN/m2, conform CR I-1-
3/2012“Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor''
→ presiunea de referinta dinamica a vantului, mediata pe 10 minute qb = 0,7 kPa, conform CR
I-1-2012 “Cod de proiectare. Evaluarea actiunii vantului aspura constructiilor "Adancimea
de îngheț se consideră la -0,90m...-1,00m de la cota terenului natural sau amenajat.
Hidrogeologia
Din punct de vedere geomorfologic zona analizată se încadrează în Podișul Moldovei,
subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare, subunitatea Culnarul Bahluiului,
terasa inferioară a râului Bahlui. Din punct de vedere geologic, zona se afla pe unitatea structurală
majoră, Platforma Moldovenească. Formațiunile întâlnite în zonă aparțin Sarmațiarului (reprezentat
prin depozite de argile, siltite, marne și nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre
care calcarele oolitice constituie un element frecvent si specific) și Cuaternarului (depozite
loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile și aglomerări de șiroire).
Din punct de vedere al macrozonării seismice conform P100-1/2013, Județul Iași se înscrie în
zona C și se încadreză în următorii parametri:
acceleratia terenului pentru proiectare: ag=0,25g
perioada de colt: T=0,7s.
din punct de vedere al continutului in Magneziu (Mg2+), apa este foarte slab agresiva
din punct de vedere al continutului bioxid de carbon liber, apa este foarte slabagresiva
din punct de vedere al gradului de mineralizare, apele raului Bahlui se pot incadra in clasa
apelor sulfatice.
din punct de vedere al macrozonarii seismice, conform P 100/2004, localitatea Tomesti,
se inscrie in zona C
Geotehnica
Terenul prezintă stabilitate generală și locală, nefiind afectat de degradări erozive sau
alunecări și nu prezintă probleme de stabilitate. În același timp, construcțiile din jurul
amplasamentului nu prezintă fisuri sau degradări vizibile. Nu este supus inundațiilor sau viiturilor
de apa și nu prezintă accidente subterane.
- Suprafața teritoriului pe care se desfășoară comuna
La nivelul anului 2020, suprafața comunei Tomești se prezintă astfel:
Suprafața: 3925,80 ha
Intravilan: 2006,92 ha
Extravilan: 19188,88 ha
Gospodării: 5000
Nr. locuințe: 4700
18
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Suprafața comunei: intravilan/extravilan
9%
91%
intravilan extravilan
Suprafața comunei: teren intrevilan/extravilan
Suprafața fondului funciar a comunei Tomești este de 3.661 ha iar din totalul suprafeței
județului Iași (547.558 ha) reprezintă 0,7%. Terenurile agricole ale comunei Tomești reprezintă
53,2% (1.949 ha) din suprafața totală a comunei și 0,5% din suprafața agricolă a județului Iași.
Din totalul suprafeței agricole, 50,1% reprezintă suprafața arabilă (976 ha), 25,8% pășuni
(502 ha), 18,5% vii și pepiniere viticole (360 ha), 4,6% livezi și pepiniere pomicole (89 ha) și 1,1%
fânețe (22 ha).
Repartiția fondului funciar al
comunei Tomești, 2012
19
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Principalele culturi din localitate sunt plantele de nutreț, porumbul boabe, legumele, cartofii,
grâul și secara și sfecla de zahăr.
62,9% din suprafețele cultivate cu principalele culturi sunt ocupate cu plante de nutreț,
18,0% (201 ha) cu porumb boabe, 10,3% (115 ha) cu legume, 5,8% (65 ha) cu cartofi, 2,7% (30 ha)
cu grâu și secară, iar cea mai mică suprafață este cultivată cu sfeclă de zahăr, 0,3% (3 ha).
Suprafața principalelor
Culturi, 2012
Având în vedere al așezarea geografică a comunei trebuie să amintim că aceasta face parte
din Grupul de Acțiune Locală Poiana Vlădicăi alături de comuna Holboca.
Harta teritoriului GAL Poiana Vlădicăi
20
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
III.1. Populația comunei Tomești
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomești se ridică la 11.051
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.866 de
locuitori.
Comuna Tomești avea o populație stabilă de 12.715 persoane, la 1 ianuarie 2012, ceea ce
reprezintă 2,9% din populația județului Iași, conform Institutului Național de Statistică.
Din totalul populației stabile înregistrate la 1 ianuarie 2012, 49,8% (6.637 persoane) erau
persoane de sex feminin iar 50,2% (6.388 persoane) erau de sex masculin.
Piramida vârstelor indică prezența unei ușoare supramortalități a populației masculine
datorită asimetriei din partea superioară. Populația tânără (0-14 ani) reprezintă 14,5% din totalul
populației comunei Tomești, populația stabilă (15-64 ani) reprezintă 79,8%, iar populația vârstnică
(de peste 65 ani) reprezintă 5,7%. Vârsta medie a locuitorilor Comunei Tomești este de 36,0 ani,
inferioară celei din județul Iași (37,4 ani). Potrivit acestor valori se poate sesiza faptul că populația
comunei Tomești este tânără, asta și datorită oportunităților găsite în comuna, acest lucru făcând
tinerii să rămână să locuiască și să întreprindă afaceri în comună.
Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Tomești, de 65 ani și peste, la numărul
de persoane tinere, de până la 14 ani inclusiv, se obține un raport de îmbătrânire demografică de
394,6%, ceea ce înseamnă că la 1.000 persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ
394 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani și peste.
Structura pe vârste a populației stabile la 1 ianuarie 2012 – comparație cu țară/județ/regiune/ZMI
21
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Majoritatea locuitorilor sunt români (92,67%). Pentru 7,22% din populație, apartenența
etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
(89,75%), cu o minoritate de romano-catolici (1,71%). Pentru 7,23% din populație, nu este
cunoscută apartenența confesională.
Componenta confesională a comunei Tomești, județul Iași
7.23%
1.71%
89.75%
Ortodocsi Romano-catolici Necunoscuta
Componența confesională a comunei Tomești
22
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Componenta etnică a comunei Tomești, județul Iași
7.22%
92.67%
Romani Neunoscuta
Componența etnică a comunei Tomești
La nivelul comunei Tomești, conform datelor din Registrul agricol, la sfârșitul anului 2020,
populația comunei este în creștere față de ultimul recensământ din 2011 și se prezintă astfel:
Nr. LOCALITATE Populație stabilă Populație stabilă
Crt. An 2011 1 iulie 2018 (DJS Iasi)
1 TOMEȘTI 8126 10782
2 CHICEREA 1116 1414
3 VLĂDICENI 545 598
4 GORUNI 1264 1352
TOTAL 11.051 14.146
Față de datele de la recensământul din anul 2011, populația comunei este în creștere, acest
aspect putându-se observa în graficul de mai jos:
23
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Populația pe sate 2011/2018
12000
10000
8000
6000
4000
2000
0
2011 2018
Tomesti Chicerea Vladiceni Goruni
Populația comunei pe sate conform date din 2011/2018
Se observă că cea mai mare parte a populației este concentrată în satul Tomești, urmată de
satele Chicerea și Goruni.
Condițiile de locuire
Fondul de locuințe din comuna Tomești era de 4.090 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea
ce reprezenta 2,7% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan. În perioada 2005-2012 fondul
de locuințe din comuna Tomești s-a majorat cu 12,2%. Raportând suprafața totală locuibilă
existentă la finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 42,0 mp/locuință la
nivelul comunei. Condițiile de locuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități
publice sau de existența dependențelor în locuințe. Din acest punct de vedere, la nielul comunei
Tomești conform datelor preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor realizat în anul
2011, 72,8% din locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 72,8% din locuințe au instalație
de canalizare, 94,6% din locuințe au instalație electrică, 64% din locuințe au încălzire centrală,
84,8% au bucătărie în locuință și 69,1% au baie în locuință.
24
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
III.2. Educație, cultură și artă
Școala, ca o necesitate umană, s-a înființat în comună în urma Legii instrucției publice din
anul 1864.
Primele forme organizate de învățământ apar în Moldova încă din secolul al XVI-lea,
Școala de la Cotnari. În timpul domniei lui Vasile Lupu, a lui Constantin Mavrocordat și a lui
Alexandru Ghica, învățământul face progrese remarcabile, dar anul școlar 1858-1859 constituie
un moment cu totul deosebit pentru învățământul sătesc din Moldova.
Este cunoscut rolul învățământului pentru dezvoltarea oricărui neam și de aceea ar fi fost
de prisos a argumenta necesitatea organizării lui într-o societate modernă. Cine se apleacă cu
interes și cu migală asupra filelor istoriei neamului nostru va constata cu ușurință faptul că încă
din Evul Mediu au existat preocupări pentru a asigura accesul la știință de carte, chiar dacă, pentru
început, marea masă a populației nu putea beneficia de acest mijloc de iluminare a minții.
Învățământul își are începuturile în Țările Române, legate de singura instituție de cultură
din vechime, care era biserica. În biserici și mănăstiri au apărut primele manuscrise, primele cărți
mai apoi, și aceste sfinte lăcașe asigurau contactul cu cuvântul scris.
Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un
continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat cât și criticat.
În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat
echivalent, mai există și un sistem de meditații, semi-legal și informal. Meditațiile sunt folosite de
cele mai multe ori în timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene, care sunt în mod notoriu
dificile. Meditațiile sunt larg răspândite, iar acestea pot fi considerate ca o parte din sistemul de
învățământ. Meditațiile existau și chiar prosperau în timpul regimului comunist.
În anul 1875, poetul Mihai Eminescu, pe atunci revizor școlar, într-un raport către Prefectul
de Iași, amintește de primarul din Tomești în legătură cu o problemă de învățământ. La acea dată,
Tomeștiul era deja un cvasicentru administrativ pentru patru sate: Tomești, Goruni, Vlădiceni și
Chicerea.
La nivelul comunei Tomești funcționează următoarele unități de învătământ:
- Școala D.D.Patrascanu Tomești
Școala primară D.D. Pătrășcanu cu clasele I-IV, sat Tomești
25
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
- Grădiniță Tomești
Gradiniță cu 12 săli de clasa Tomești, cartier
- Școală Chicerea
Școala cu clasele I-VIII, sat Chicerea
În apropierea școlilor din comună sunt și terenuri de sport într-o stare de funcționare foarte
bună.
26
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Teren de sport mixt, sat Chicerea
Școală cu clasele I-VIII și teren de sport mixt, sat Goruni
Școala corp vechi, sat Goruni
27
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
- Școală Vlădiceni
Școala cu clasele I-IV, sat Vlădiceni
Teren de sport mixt, sat Vlădiceni
De remarcat este și faptul că, autoritatea locală prin fonduri acordate de Compania
Națională de Investiții (CNI) a construit și o sală de sport ultramodernă în care se desfășoară
periodic activități sportive, primarul însuși, fiind un om activ, sportiv, care participă la tot felul de
activități sportive.
De asemenea, în comună funcționează și un Amfiteatru de vară.
28
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Sală de sport și Amfiteatru de vară ”Petru Oarză”, sat Tomești, vale
Prin intermediul GAL Poiana Vladicăi, comuna Tomești are în derulare proiectele:
“Reabilitare și dotare centru de zi „Sfanta Maria” în sat Tomesti, Comuna Tomești, județul
Iași” – proiect finanțat prin masura M6.4/6B cu o valoare de 176.019 euro;
„Executare troturar Etapa III la DN28 (Iași – Albița) de la km. 83+263.430 – 85+060.000, în
comuna Tomești, Judetul Iași” – proiect finanțat prin masura M6.4/6B cu o valoare de 552.791
euro, execuția lucrărilor urmând a finalizată în anul I 2021.
Centru de zi „Sfanta Maria”
29
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Bibliotecă
Încercările de ridicare culturală a lumii rurale de la sfârșitul veacului al XIX-lea au avut în
anul 1898 un moment de adevărată cotitură. În Monitorul Oficial nr.193 din 2 decembrie se publică
o „deciziune” pentru înființarea bibliotecilor publice (numite atunci populare) din România.
În perioada interbelică, mai ales în a doua parte a perioadei, biblioteca a fost unul din
elementele de bază în ceea ce privește lărgirea orizontului științific și spiritual al locuitorilor
comunei. Biblioteca era un loc frecventat de cititori de toate vârstele, cea de la centrul de comună
având filiale (ca și astăzi, de altfel) în toate satele.
În comuna Tomești funcționează biblioteca “Regina Maria”, construită lângă sala de sport,
ce are o bogată colecție de carte.
Biblioteca Regina Maria, sat Tomești
Biblioteca a fost inaugurată în anul 2018 fiind finanțată din fonduri locale la inițiativa
primarului comunei. Aici se desfășoară periodic zile tematice cu diverse subiecte de interes
cultural și interes larg. Zilele metodice definesc triunghiul care nu trebuie să lipsească în nicio
comuna: bibliotecă publică – școală – autoritate.
La nivelul anului 2012 erau 31.552 volume de carte, în același an au fost eliberate către
cititori 18.550 volume. Numărul clienților activi este de 1.934 persoane, reprezentând 15,2% din
populația stabilă la 1 ianuarie 2012 la nivelul comunei Tomești.
III.3 Sănătate și servicii sociale
Aplicarea reformei sanitare, care a început în anul 1999, vizând inițial asistența medicală
primară a determinat reorganizarea sistemului sanitar.
Când vorbim despre sănătate, înțelegem de fapt servicii de sănătate. Până în 1990,
promovarea sănătății și educația pentru sănătate erau asimilate cu „educația sanitară”.
Traversăm o perioadă în care ne confruntăm cu creșterea costurilor serviciilor medicale și
creșterea impactului bolilor asupra întregii populații a țării. Deși sloganul „este mai ieftin să previi
30
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
decât să tratezi” poate părea demodat, noi credem că este mai adevărat decât oricând. Este necesar
să facem educație pentru sănătate și să promovăm sănătatea în România în concordanță cu
standardele internaționale, în special ale Uniunii Europene.
Educarea cetățenilor, ca mijloc de dezvoltare a cunoștințelor și schimbarea
comportamentului într-un stil de viață nou, favorabil sănătății este unul dintre scopurile principale
ale programului național de educație pentru sănătate. În abordarea acestui domeniu, România ia în
considerare legislația EU, conform căreia „scopul promovării sănătății este de a îmbunătăți
standardele generale de sănătate în comunitate prin îmbunătățirea cunoștințelor despre factorii de
risc și încurajarea populației să adopte comportamente și stiluri de viață sănătoase. Acestea se vor
face prin măsuri de informare, educație și pregătire profesională, în domeniile: nutriție, consumul
de alcool, tutun și droguri, exercițiul fizic, sănătate mintală, comportamentul sexual și folosirea
medicamentelor”.
Promovarea sănătății este un termen care presupune o abordare multidimensională de
îmbunătățire a stării de sănătate, care include activități de educație, activități de promovare a unor
schimbări comportamentale și de stil de viață, politici și măsuri legislative.
La nivelul comunei Tomești există dispensare medicale în satele Chicerea și Vlădiceni cu
medici de familie, subordonați Casei de Asigurări de Sănătate cu care au încheiat contracte.
Clădirile dispensarelor medicale din comuna sunt realizate din bugetul local al comunei, cel de la
Vlădiceni fiind în curs de finalizare.
Cabinet medical, sat Chicerea cu dotări moderne (realizat din fonduri locale)
31
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Dispensar în construcție, sat
Vlădiceni (realizat din fonduri
locale)
Medicul de familie asigură accesibilitatea continuă și nelimitată a pacienților la asistența
medicală indiferent de vârsta, sex, religie sau altă particularitate individuală, precum și prevenirea
apariției bolilor prin educația sanitară a bolnavilor, promovarea unui stil de viață corespunzător
dar și prin efectuarea vaccinărilor specifice împotriva unor boli.
Medicina de familie are un spectru larg de activitate și a dovedit în timp capacitatea de
adaptare în colaborarea cu CAS, lărgind și mai mult spectrul serviciilor oferite tratând individual
atât în condiții de sănătate cât și în condiții de boală indiferent de poziția socială, vârstă sau sex.
De asemenea, Medicina de Familie este implicată în egală măsură în asistența familiei, dar
mai ales în problemele de patologie socială. Fiind caracterizată prin accesibilitate, calitate,
eficiență și multitudinea serviciilor oferite la costuri accesibile pentru toată lumea, Medicina de
Familie ocupă un loc primar în sănătatea publică.
Medicul de familie trebuie să acopere toată patologia umană, trebuie să stabilească un
diagnostic, să intervină în urgențe medico-chirurgicale, să supravegheze pacienții cronici și pe cei
aflați în faze terminale, să prescrie tratament și să urmărească evoluția pacientului sub tratamentul
respectiv, să recomande reevaluarea pacientului de către un alt specialist sau internarea în spital.
Principiile ce definesc Medicina de Familie ca specialitate cu profil particular indică faptul
că aceasta asigură asistență de prim contact, pe întreaga durată a vieții pacientului, atât pe plan
familial cât și comunitar în relație directă cu mediul în care trăiește. Acestea permit medicului să
abordeze corect problema patologiei sociale în contextul comunitar ceea ce constituie o nouă
valență în medicina de familie.
Activitatea extrem de complexă a medicului de familie face ca acesta să fie implicat în mai
toate domeniile existențiale ale pacientilor aflați pe lista proprie.
Elemente ce compun activitatea unui medic de familie:
– consultații zilnice;
– eliberare acte medicale;
– îngrijiri la domiciliu;
– educație sanitară;
– asistență socială;
– asistență comunitară;
– asistența familiei:
– servicii preventive;
– planificări familiale și probleme manageriale.
La nivelul comunei Tomești funcționează trei farmacii dar și două cabinete veterinare.
32
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Din grija pentru cetățeni și pentru a atrage în comună o populație cât mai tânără, factorii
decizionali ai comunității, prin fonduri proprii, au înființat parcuri de joacă pentru copii, parcuri
de relaxare și comunicare pentru toate categoriile de vârstă, dar și pentru categoriile vulnerabile.
Parc de joacă, sat Tomești Parc de joacă Bloc 39, sat Tomești
Parc de relaxare/recreere - Tomești
Parc de relaxare și recreere, sat Goruni
33
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Parc odihnă Bloc 42, Tomești Reabilitare parc Bloc 28, Tomești
Parc fitness și de agrement, Școala D.D. Pătrășcanu
Parc de joacă – Iasicon
34
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Parc de joacă copii, sat Chicerea
Parc de joacă ”Bucuria copiilor”
Parcul Unirii, sat Tomești, vale Aleea Foișoarelor Bloc 15-16, cartier Tomești
35
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
În satul reședință de comună, Tomești, funcționează și o piață agroalimentară cu un rol
foarte important în activitățile de comerț și desfacere a mărfurilor locale, și nu numai.
Piața agroalimentară, sat Tomești
Cultura
Comuna Tomești nu deține în prezent un cămin cultural dar prin Compania Națională de
Investiții a accesat o finanțare pentru o casă de cultură, proiect aflat în evaluare.
În ceea ce privește cultura, la nivelul comunei Tomești, se remarcă setea de cunoaștere și
pentru frumos prin construirea unor monumente închinate celor mai mari personalității ale istoriei,
precum Ștefen Cel Mare, Regele Ferdinand și Regina Maria.
Marți, 8 septembrie 2020, a avut loc în parcul din centrul comunei Tomești, județul Iași,
dezvelirea bustului Reginei Maria, în cadrul unei ceremonii oficiale, cu prilejul sărbătoririi zilei
comunei, ocazie cu care, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei a transmis un mesaj.
Bustul Reginei Maria, alături de bustul Regelui Ferdinand, inaugurat în anul 2018,
întregește ansamblul comemorativ dedicat celor doi suverani ai României.
Monumentul “Spirit si memorie” Statuia Regelui Ferdinand
36
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Monumentul lui Stefan Cel Mare Statuie Regina Maria
Mesajul Custodelui Coroanei, începând cu data de 8 septembrie 2020 va ramâne o filă în
istoria comunei Tomești.
37
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
III.4 Infrastructură și utilități
Alimentare cu energie electrică
Pe raza comunei Tomești există rețea de linii electrice aeriene de înaltă tensiune, tensiune
medie și joasă tensiune.
Rețeaua electrică de medie tensiune este realizată din linie electrică aeriană cu posturi de
transformare racordate în sistem radial.
Rețeaua de distribuție de medie tensiune – 20 Kw – este aeriană, pe stâlpi din beton iar în
unele locuri există racorduri subterane, fiind amplasată pe marginea drumurilor, în cea mai mare
parte, dar și trecând prin curți și terenuri cu altă destinație.
Rețele de distribuție de joasă tensiune, în sistem aerian pe stâlpi, respectă riguros traseul
de pe marginea drumurilor, reprezentând linii electrice aeriene, recordate la posturile de
transformare.
Rețeaua electrică de iluminat public este executată pe stâlpi comuni cu rețeaua electrică de
distribuție publică și este alimentată din aceleași posturi de transformare.
Pentru gospodăriile individuale, alimnetarea cu energie electrică se face din rețeaua
electrică de joasă tensiune, aerian, prin console pozate pe clădiri.
Alimentare cu apă
În comuna Tomești există sistem de alimentare cu apă în toate satele, operat de către
compania SC APAVITAL SA, care furnizează și gestionează sistemul de alimentare cu apă.
Furnizarea apei în sistem centralizat, de către S.C. APAVITAL S.A., s-a realizat 24 ore din 24,
unitatea asigurând în totalitate necesarul de apă în localitățile satele comunei, cu excepția unor
perioade de întrerupere datorate unor lucrări (spălări rezervoare, schimbări conducte, etc) sau
avarii la rețelele de apă din ariile de operare.
Oraș/
Localități aferente Sursa de apă
Comună
TOMEȘTI Chicerea Acumularea Chirița
Goruni Râul Prut
Tomești
Vlădiceni
Sat Chicerea – proiect apa-apa uzata POS Mediu
Canalizare
În comuna Tomești există sistem centralizat de canalizare a apelor uzate menajere,
industriale sau pluviale, sistem finanțat prin Programul Operațional Sectorial Mediu.
38
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
În pezent sunt în execuție lucrari de extindere a rețelei de canalizare prin Programul PNDL
II. Deasemenea, din fonduri locale sunt prevăzute a se realiza diverse extinderi ale rețelei de apăapă uzată în satele comunei.
Alimentarea cu gaze
Conform Institutului Național de Statistică în comuna Tomești, erau în anul 2011, 18,5 km
de rețea conducte de distribuție a gazelor naturale. În 2012 lungimea totală a conductelor de
distribuție a gazelor a crescut la 23,5 km.
Comuna Tomești a inițiat și un proiect de extindere sistem de distributție a gazelor –
proiect ce va fi finanțat de Comisia Națională de Investiții.
Gospodărire comunală
Plecând de la Legea serviciilor publice de gospodărie comunală nr. 326/2001, Serviciile
publice de gospodărie comunală, reprezintă ansamblul activităților și acțiunilor de utilitate și de
interes local, desfășurate sub autoritatea administrației publice locale, având drept scop furnizarea
de servicii de utilitate publică, prin care se asigură:
a) alimentarea cu apă;
b) canalizarea și epurarea apelor uzate și pluviale;
c) salubrizarea localităților;
d) alimentarea cu energie termică produsă centralizat;
e) alimentarea cu gaze naturale;
f) alimentarea cu energie electrică;
g) transportul public local;
h) administrarea fondului locativ public;
i) administrarea domeniului public.
În funcție de necesități, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv prin hotărâre a
consiliului local, se pot înființa și alte servicii publice de gospodărie comunală, având ca obiect
alte activități decât cele prevăzute anterior.
Serviciile publice de gospodărie comunală se realizează prin intermediul unui ansamblu de
construcții, instalații tehnologice, echipamente funcționale și dotări specifice, denumite în
continuare sisteme publice de gospodărie comunală; aceste sisteme fac parte integrantă din
infrastructura edilitară a localităților.
Sistemele publice de gospodărie comunală, inclusiv terenurile aferente, fiind de folosință,
interes sau utilitate publică, aparțin, prin natura lor sau potrivit legii, domeniului public și/sau
privat al unităților administrativ-teritoriale.
Dacă amplasarea și realizarea sistemelor publice de gospodărie comunală, respectiv
dezvoltarea celor existente, impun ocuparea definitivă a unor terenuri sau dezafectarea unor
clădiri, altele decât cele aparținând domeniului public, acestea vor fi trecute în proprietate publică,
potrivit legii.
Serviciile publice de gospodărie comunală se organizează și se administrează cu
respectarea următoarelor principii:
a) principiul dezvoltării durabile;
b) principiul autonomiei locale;
c) principiul descentralizării serviciilor publice;
d) principiul responsabilității și legalității;
e) principiul participării și consultării cetățenilor;
f) principiul asocierii intercomunale și parteneriatului;
g) principiul corelării cerințelor cu resursele;
39
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
h) principiul protecției și conservării mediului natural și construit;
i) principiul administrării eficiente a bunurilor din proprietatea publică a unităților
administrativ-teritoriale;
j) principiul asigurării mediului concurențial;
k) principiul liberului acces la informații privind aceste servicii publice.
Această zonă este reprezentată de următoarele elemente:
Cimitire: cimitirele existente sunt amplsate lângă curtea bisericilor, de regulă în intravilanul
localităților, sau pot fi și în trupuri separate;
Platforme pentru colectare gunoiului: în comuna Tomești există amenajată o groapă de gunoi și
este implementat și sistemul de selectare colectivă a deșeurilor, însă se fac eforturi, în continuare,
pentru respectarea legislației de mediu în vigoare.
Colectare selectivă deșeuri
Telefonie și cablu TV
Rețeaua telefonică la care sunt racordați abonații telefonici existenți este realizată aerian,
pe partea carosabilă a străzii.
Având în vedere preocupările existente în acest domeniu, televiziunea prin cablu are o
dezvoltare rapidă. Telefonia mobilă deține un procent de peste 95% din acoperirea localității. Peste
90% din gospodării sunt racordate la cablu TV și 90 % la rețeaua de internet.
Infrastructura de transport
În ce privește infrastructura de bază, problema cea mai importantă este dată de
modernizarea drumurilor. Cu o rețea de drumuri bine dezvoltată se înlesnește și se reduce timpul
de deplasare spre anumite destinații, astfel sporindu-se accesul în regiune și din regiune către alte
zone. Prin urmare, construirea de drumuri este costisitoare, iar investițiile făcute în infrastructura
de transport sunt în zone unde densitatea populației este ridicată și astfel factorii de decizie în
planificare sunt nevoiți sa recurgă la un compromis între eficiența economică și dezvoltarea
regională pe termen lung.
40
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Relațiile între localitatile componente ale comunei Tomești se realizează pe drumuri
județeane, drumuri naționale, drumurile comunale și sătești existente. Comuna este străbătută de
șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova
de la Albița. La Tomești, drumurile comunale se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din
el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la
Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora.
Având în vedere aceste posibilități, comuna Tomești exercită deja o influență de atracție
concretizată prin stabilirea de noi locuitori ce revin de la orașe sau din alte sate. Există condiții
pentru o revitalizare a activităților economice, culturale și de altă natură, pe plan local, care să
asigure relansarea economică a comunei, mai ales că este o zonă în graniță cu Municipiul Iași și
face parte din Zona Metropolitană Iași.
Ca și primar al comunei și ca răspuns la încrederea ce i-a fost acordată de cetățeni, având
o preocupare deosebită pentru ridicarea nivelului de trai al comunei și pentru asigurarea unor
condiții similare zonelor rurale din occident, comuna Tomești, a accesat fonduri și a derulat diverse
proiecte. Pentru a asigura un trai mai bun, prima dată trebuie să ai infrastructură, drept pentru care,
cele mai multe proiecte din comună s-au derulat în acest sens și, drept dovadă este starea actuală
a drumurilor din comună și faptul ca aproape toate drumurile comunale sunt asfaltate.
Proiectele mari derulate de comună pentru a revitaliza/reabilita infrastructura de trasnport
sunt cele legate de asflatarea drumurilr din comună, realizare poduri/podețe acolo unde este
necesar în scopul asigurarii unui transport sigur, amenajre trotuare, alei pietonale.
Comuna Tomești este străbătută de DN 28 care face legătura între Iași și Vama Albița ce
duce la Chișinău.
DN 28 – pe teritoriul comunei Tomești
41
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Amenajare troturare (etapa 6) – str. Releu – Chicirea rond
Legătura DN28 – cu pasaj Str. Chicerea Strada Aluniș – finanțată din bugetul local
42
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Strada Speranței și podet casetat Chicerea – finanțat prin Programul Național de
Dezvoltare Locală (PNDL 2)
DC44 Chicerea – Comarna, finanțat prin Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL 1)
Infrastructură pentru investiții private
43
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Str. Aleea Viilor Str. Nucilor Aleea Crinului, reabilitate
prin AFIR, Sm. 7.2
DC 31, Vlădiceni – asfaltare prin PNDL Strada Izlaz, Tomești – fonduri proprii
III.5 Politica de taxe a comunei Tomești
Veniturile bugetului local se formează din impozite, taxe și alte venituri stabilite de legea
bugetară anuală.
Impozitele (taxele) reprezintă principala formă a resurselor financiare publice, defininduse ca o prelevare obligatorie, fără contraprestație și nerambursabilă, efectuată de către contribuabil
pentru satisfacerea nevoilor de interes public.
44
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Se asimilează la această categorie a resurselor fiscale și taxele concretizate în sume de bani
plătite, în temeiul unor acte normative, de către persoane fizice sau juridice, pentru serviciile
prestate acestora de către instituția publică sau un serviciu public.
Impozitele și taxele locale se aprobă de către Consiliul Local, în limitele și condițiile legii.
Impozitele și taxele locale sunt după cum urmează:
a) impozitul pe clădiri;
b) impozitul pe teren;
c) taxa asupra mijloacelor de transport;
d) taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor;
e) taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate;
f) impozitul pe spectacole;
g) taxa hotelieră;
h) taxe speciale;
i) alte taxe locale.
Primăria Tomești – sat Tomești
Legea nr. 227/2015 cu modificările și completările ulterioare, privind Codul Fiscal și HG
nr. 1/2016 privind normele de aplicare a legii stabilesc cadrul legal pentru impozitele și taxele
locale, precizează contribuabilii care trebuie să plătească aceste impozite și taxe, precum și modul
de calcul și de plată al acestora.
Constituie integral venituri propriii ale bugetelor locale, următoarele resurse financiare:
1. impozitele și taxele locale;
2. amenzile și penalitățile aferente impozitelor și taxelor locale;
3. majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor și taxelor locale;
4. taxele extrajudiciare de timbru instituite prin Legea nr. 117/1999, cu modificările
ulterioare;
45
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
5. amenzile contravenționale prevăzute de OG nr. 2/2001, cu modificările ulterioare;
6. venituri din valorificarea unor bunuri (pământ, imobile).
La stabilirea impozitelor și taxelor locale se are în vedere respectarea următoarelor
principii:
a) principiul transparenței – prin desfășurarea acestei activități într-o manieră deschisă
față de public;
b) principiul aplicării unitare – care presupune organizarea executării și executarea în
concret, în mod unitar, a prevederilor Titlului IX din Codul Fiscal și normele metodologice;
c) principiul autonomiei locale – Consiliul Local stabilește impozitele și taxele locale
în condițiile Titlului IX din Codul fiscal și normele metodologice.
Calcularea impozitelor și taxelor pentru clădiri și terenuri se face avându-se în vedere
ierarhizarea funcțională a localității, potrivit Legii nr. 2/1968 (cu modificările și completările
ulterioare) privind organizarea administrativ teritorială a României și Legii nr. 351/2001 privind
aprobarea planului de amenajare a teritoriului și delimitare a zonelor și stabilirea numărului
acestora, atât în intravilanul cât și în extravilanul localităților prin hotărâri adoptate de către
Consiliul Local.
Veniturile proprii ale bugetelor locale cuprind impozite, taxe și vărsăminte de venituri de
la plătitori agenți economici și instituții publice și din impozite și taxe locale de la populație și de
la persoane juridice. Veniturile proprii se definesc ca fiind: venituri curente: a) fiscale, b) nefiscale.
Veniturile curente fiscale (impozite pe clădiri, impozite pe teren, impozite pe mijloace de
transport) reprezintă categoria cu cea mai mare pondere în cuprinsul bugetelor locale. Ca urmare,
aceste termene de plată reprezintă, totodată, și puncte culminante a încasărilor la bugetul local,
deși cheltuielile administrative sunt regulate.
Veniturile curente nefiscale (venituri din amenzi și alte sancțiuni aplicate potrivit
dispozițiilor legale, venituri din concesiuni și închirieri, etc.) au pondere mai redusă în buget.
Politica fiscală nu poate fi concepută decât ca un amestec între modalitățile de procurare a
resurselor și cele privind destinația ce se dă acestor resurse pentru îndeplinirea sarcinilor și
funcțiilor ce revin autorităților locale.
Rolul esențial în asigurarea resurselor fiscale locale îl are dezvoltarea locală, care este, în
principiu o politică de dezvoltare economică ce își concretizează obiectivele în utilizarea și
dezvoltarea resurselor locale, crearea și menținerea unui climat de afaceri stabil și profitabil.
Dezvoltarea economiei locale are o influență categorică și asupra creșterii bunăstării
membrilor colectivității, care împreună cu agenții economici locali contribuie prin impozite și taxe
locale la realizarea veniturilor fiscale ale colectivității locale.
In prezent, in comuna exista un nr. de cca 50 agenti economici (societati comerciale,
asociatii familiale si personae fizice autorizate).
III.6 Viața religioasă și Turismul din comuna Tomești
Fiind o zonă cu traditție istorică, turismul comunei se identifică în turismul ecumenic.
Comuna Tomești se află pe șoseaua Albița, la 14 km de Iași. Este o comunitate formată din
oameni veniți din diferite regiuni ale Moldovei. La început era doar satul, prin anii 1967-1970 au
început să se construiască primele blocuri pentru muncitorii care lucrau la Abatorul din Tomești.
Mai târziu s-au construit multe alte blocuri, astfel că între 1970 și 1975 s-a format deja un cartier,
însumând un număr de 12.000 de suflete. Printre muncitorii veniți aici erau și creștini catolici care
46
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
frecventau biserica din centru. Înainte erau doar două, trei familii de credincioși catolici în sat care
s-au stabilit în aceste locuri o dată cu căsătoria. În prezent sunt 74 de familii cu 350 de suflete, o
comunitate tânără, foarte activă și dornică de a avea o biserică. După mulți ani de insistență a
credincioșilor ca această comunitate mică să devină parohie, deoarece accesul spre oraș era
anevoios, mai ales iarna când trebuiau să schimbe două sau trei mijloace de transport, cu copiii
care erau mici și nu puteau fi lăsați acasă, cu falimentul multora dintre întreprinderile unde lucrau
muncitorii, deoarece mulți nu mai aveau resursele necesare pentru a ajunge la sfânta Liturghie și
la sacramente, în anul 1997 a fost numit un paroh care să se ocupe de Parohia Tomești.
Parohia catolică de la Tomești a fost înființată în anul 1997 la inițiativa episcopului Petru
Gherghel pentru o mai bună păstorire a credincioșilor din această zonă a Iașului. Aici erau mai
multe familii de creștini catolici care trebuiau să ajungă la catedrala din Iași pentru toate slujbele
religioase. Duminică, 3 decembrie, Preasfințitul Petru Gherghel a prezidat prima Liturghie în noua
biserică.
Biserica catolică, Tomești
Trăind ca o minoritate în comuna Tomești, credincioșii catolici cultivă cu multă atenție
spiritul ecumenic, organizând întâlniri, procesiuni, celebrări ecumenice și campusuri
interconfesionale. Ca un semn concret al acestei realități străjuiește pe Dealul Ceriului, la poalele
căruia se află cartierul, crucea luminată și capela ecumenică, ridicată în spirit de credință de către
primarul comunei.
Pe lângă falnica biserică catolică a comunei, în fiecare sat sunt construite biserici ortodoxe,
populația fiind de altfel majoritate ortodoxă.
Un alt edificiu religios al comunei este Mănăstirea Vlădiceni, pastorită în mare credință și
înțelegere față de semeni de către Părintele Calistrat Chihan.
47
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Biserica Sf. Treime, Chicerea Biserica ortodoxă, Goruni Biserica Sf. Maria, Tomești
Mănăstirea Vlădiceni este o mănăstire de călugări amplasată la marginea municipiului
Iași, în localitatea Vlădiceni (din comunaTomești), pe locul numit în cronici "Poiana Vlădicăi".
Mănăstirea Vlădiceni se află la poalele unui deal împădurit, de unde se poate vedea întreaga
zonă industrială a municipiului Iași. Drumul care duce la mănăstire este un drum asfaltat, dar care
nu a fost întreținut.
Potrivit tradiției locale, în anul 1415, domnitorul Alexandru cel Bun și mitropolitul Iosif
Mușat au întâmpinat la marginea Iașului, în locul unde se află astăzi Mănăstirea Vlădiceni, alaiul
care ducea moaștele Sf. Mare Mucenic Ioan din Trapezunt de la Cetatea Albă către Suceava,
capitala de atunci a Țării Moldovei. Cu această ocazie, poiana unde a fost întâmpinat alaiul a fost
denumită "Poiana Vlădicăi", denumire existentă și în cronici. Din acest motiv, după câțiva ani s-a
ridicat aici un schit, dar acesta a dispărut cu timpul.
Între anii 1908-1910, câțiva călugări au construit în valea Cozmanei din apropierea Poienii
Vlădiceni o primă biserică a Schitului Vlădiceni, spre cinstirea Sf. Apostol și Evanghelist Ioan.
Între ctitorii de atunci, se numără și Arhimandritul Teodosie Șoriceanu și câțiva călugări atoniți.
Opt ani mai târziu, în anul 1918, biserica a fost distrusă în întregime în urma exploziei unui depozit
de muniții din apropiere. Din cauza exploziei depozitului de muniție, schitul a fost distrus, murind
mai mulți călugări, printre care și Arhimandritul Teodosie.
După primul război mondial, între anii 1923-1928, în timpul păstoririi mitropolitului Pimen
Georgescu, arhimandritul Epifanie Demetrescu și alți câțiva călugări veniți în România de la
Muntele Athos, au reclădit așezarea monahală distrusă construind o a doua biserică. Aceasta a fost
grav avariată de cutremurul din anul 1940, iar în timpul celui de-al doilea război mondial s-a
încercat refacerea ei. Avaariată și în timpul războiului (1941-1945), biserica a necesitat ample
lucrări de renovare care s-au desfășurat între anii 1957 și 1959. Ulterior, ea a fost folosită ca
biserică de mir, filială a Parohiei Tomești.
Astfel, dacă în anul 1944, Schitul Vlădiceni avea două clădiri gospodărești, cu rol de chilii,
în anul 1959, ele au fost preluate de către gospodăria agricolă de stat, iar biserica schitului a
funcționat din acel an doar ca biserică care aparținea de Parohia Tomești. În acea biserică se slujea
numai de câteva ori pe an, dar apoi, în anii '60 ai secolului al XX-lea, lăcașul de cult a fost folosit
ca depozit pentru diverse materiale de construcții și, fiind complet neglijat, s-a ruinat în întregime.
În anul 1992, a fost inițiată refacerea Mănăstirii, din inițiativa mitropolitului Daniel
Ciobotea al Moldovei și Bucovinei și cu purtarea de grijă a episcopului-vicar al Arhiepiscopiei
Iașilor, Calinic Dumitriu Botoșăneanul. PS Calinic s-a ocupat personal de întocmirea formalităților
48
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
în vederea obținerii aprobărilor necesare. Sfântul Sinod al BOR a aprobat înființarea mănăstirii și,
în anul 1995, locul unde se va construi biserica a fost sfințit de IPS Daniel. Primul stareț a fost
numit în anul 1995 protosinghelul Meletie Cucoară.
S-a construit inițial un paraclis cu hramul "Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul", apoi într-o
perioadă de cinci ani, a fost ridicată o biserică monumentală din cărămidă pe locul celei construite
de călugării atoniți, care a fost inspirată de stilul bisericilor moldovenești din veacul al XV-lea.
Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sf. Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la data de 8 mai
în fiecare an.
Noua biserică a Mănăstirii Vlădiceni a fost sfințită la data de 23 mai 1999 de către
mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Daniel Ciobotea. Ulterior au fost construite anexele
gospodărești: casa monahală și câteva căsuțe din lemn pentru pelerini, precum și un edificiu care
adăpostește o ferma-gospodărie a Centrului Eparhial Iași. Pictarea interioară a bisericii și a
pridvorului deschis a avut loc în anul 2004.
Hramul noii biserici este sărbătoarea "Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan", prăznuită la
data de 8 mai în fiecare an. Biserica cea mare este o clădire din cărămidă, în formă de cruce, cu
lungimea de 25 de metri și lățimea de 7 metri, iar în zona absidelor de 11 metri. Structura de
rezistență este din stâlpi de beton.
Intrarea în pronaos se face printr-o ușă din lemn de stejar sculptat. Pridvorul deschis este
spațios, susținut de patru stâlpi în față și de câte alți doi stâlpi în părțile laterale. Pardoseala bisericii
și pridvorului este din marmură. Acoperișul, din tablă zincată, are streșinile foarte largi. Biserica
este pictată în tehnica frescă.
Pronaosul foarte spațios este luminat de două ferestre pe zidul din sud și alte două pe cel
nordic. Și în pronaos sunt doi stâlpi masivi marginali, pe care se sprijină arcadele ce susțin cele
două bolți circulare. Deasupra pronaosului se înalță două turle deschise, octogonale, luminate de
câte trei ferestre la sud și la nord.
Naosul cu absidele largi și adânci este luminat de câte o fereastră la sud și nord. Are
deasupra o turlă deschisă cu baza pătrată și două etaje octogonale, luminate de patru ferestre. Se
delimitează de pronaos prin doi stâlpi masivi marginali. Catapeteasma este din lemn de stejar
sculptat. Altarul este luminat de o fereastră la est.
Mănăstirea Vlădiceni
49
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
IV.1 Prezentarea metodologiei analizei SWOT
O analiză SWOT sau o matrice SWOT este un cadru de luare a deciziilor pentru a se concentra
asupra elementelor importante din punct de vedere strategic.
Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea și analiza poziției
strategice de ansamblu a afacerii și a mediului său. Scopul cheie al acesteia este de a identifica
strategiile care vor crea un model specific afacere, care va alinia cel mai bine resursele și
capacitățile unei organizații la cerințele mediului în care functionează entitatea/firma.
Cu alte cuvinte, aceasta este fundamentală pentru evaluarea potențialului intern și a
limitelor și oportunităților/amenințărilor posibile din mediul extern. Examinează toți factorii din
interiorul și din afara entității/firmei care influențează succesul. Un studiu consecvent al mediului
în care operează ajută la previzionarea/predicția tendințelor de schimbare și, de asemenea, ajută la
integrarea acestora în procesul de luare a deciziilor al organizației.
O privire de ansmblu asupra celor patru factori (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități,
Amenințări) se prezintă astfel:
– Punctele tari sunt calitățile care ne permit îndeplinirea misiunii
organizației. Acestea reprezintă baza pe care poate fi realizat și continuat/susținut un succes
continuu.
Punctele tari pot fi tangibile sau intangibile. Acestea sunt ceea ce cunoasteți bine sau în
ceea ce aveți expertiză. Punctele tari sunt aspectele benefice ale organizației sau capacitățile unei
organizații, care includ compenetele umane, procesul de capacitate, resursele financiare, produsele
și serviciile, fondul comercial clienților și loialitatea față de marcă.
– Punctele slabe sunt calitățile care ne împiedică să ne îndeplinim
misiunea și să atingem potențialul nostru deplin. Aceste deficiențe deterioreaza influențele asupra
succesului organizational și a creșterii.
Punctele slabe sunt factori care nu îndeplinesc standardele pe care ar trebui să le respectăm.
Punctele slabe sunt controlabile. Acestea pot fi reduse la minimum și eliminate.
– Oportunitățile sunt prezentate de către mediul în care operează
organizatia. Acestea apar atunci cand o organizație poate beneficia de condiții pentru a planifica
și executa strategii care să ii permită să devină mai profitabilă.
Oportunitatile pot aparea de pe piata, precum si de la concurenta, industrie/guvern si
tehnologie. Cresterea cererii pentru telecomunicatii, insotita de liberalizare este o mare
oportunitate pentru noile firme care intra in sectorul telecomunicatiilor si concureaza cu firmele
existente pentru venituri.
– Amenințările apar atunci când condițiile din mediul extern periclita
fiabilitatea și profitabilitatea afacerii organizației. Acestea compun vulnerabilitatea atunci când se
referă la punctele slabe.
Amenințările sunt incontrolabile. Atunci cand apare o amenințare, stabilitatea și
supraviețuirea se pot afla în pericol.
50
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Analiza SWOT este un instrument pentru formularea strategiei și selectie. Aceasta este
un instrument puternic, dar implica un mare element subiectiv. Cel mai bine este atunci când este
folosit ca un ghid și nu ca o prescripție. Afacerile de succes se bazează pe punctele lor tari,
corectând punctele slabe și luând măsuri de protecție împotriva slăbiciunilor interne și a
amenințărilor externe. Acestea, de asemenea, au o imagine de ansamblu asupra mediului lor de
afaceri și recunosc și valorifică noile oportunități mai repede decât concurenții.
Analiza SWOT sprijină planificarea strategică în următorul mod:
• a. Este o sursa de informare pentru planificarea strategică.
• b. Construieste punctele tari ale organizației.
• c. Reversarea punctelor sale slabe.
• d. Maximizarea răspunsului sau la oportunități.
• e. Depasirea amenințărilor.
• f. Ajută la identificarea competentelor de bază ale organizației.
• g. Ajută la stabilirea obiectivelor pentru planificarea strategică.
• h. Ajută la cunoașterea trecutului, prezentului și viitorului și astfel, valorificând datele din
trecut și cele actuale, viitorul poate fi conturat.
Analiza SWOT reprezintă o analiză a punctelor tari, a punctelor slabe (vulnerabile), a
oportunităților și a amenințărilor care a fost creată și utilizată de întreprinderi ca instrument de
formulare a strategiilor.
Acest instrument face posibilă analizarea rapidă a punctelor strategice cheie, precum și
identificarea alternativelor strategice. Astăzi, analiza SWOT este aplicată în cadrul analizei
teritoriului și este utilizată ca instrument pentru facilitarea planificării în cadrul administrațiilor
publice.
Înainte de a începe o analiză SWOT este absolut necesară prezentarea unei descrieri a
cadrului general a situației existente pentru ca în cadrul discuțiilor toți participanții să aibă o „bază
comună”. Această etapă preliminară reprezintă un element fundamental din moment ce, de cele
mai multe ori, persoanele active de la nivel comunității dispun de o informare asimetrică și au
viziuni diferite asupra temelor de dezvoltare.
Tehnica SWOT de discuție/analiză și cercetare se bazează pe metoda „brainstorming”-ului,
care s-ar traduce printr-o discuție între persoanele implicate în activitatea de elaborare a strategiei.
Analiza SWOT se bazează pe următoarele elemente: puncte tari, puncte slabe, oportunități
și amenințări.
Ce înseamnă un punct tare pentru o comunitate? Aceasta este o întrebare fundamentală la
care trebuie să se răspundă. Dintr-o analiză a indicatorilor comunității pot rezulta o întreagă gamă
de puncte tari. Acestea pot fi „puncte tari-grele (hard)” și „puncte tari-ușoare (soft)”. Dacă, în mod
normal, primele se identifică destul de repede, celelalte se conturează prin discuții ulteriore sau
din activități de cercetare.
Al doilea parametru îl reprezintă punctele slabe. Aflate la polul opus față de punctele tari,
acestea reprezintă slăbiciunile cadrului local. Și în cazul analizei punctelor slabe este posibil să
facem distincția între „puncte slabe-grele” și „puncte slabe-ușoare”.
Al treilea parametru se referă la zona oportunităților. Acestea pot fi studiate și discutate
doar dacă o alegere preliminară a fost proiectată. În acest stadiu, se impune o nouă descriere, mult
mai clară persoanelor implicate. Ar putea exista probleme în cadrul analizei dacă punctele tari și
oportunitățile se suprapun. Există o diferență clară între acești doi parametri. O regulă simplă, dar
51
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
folositoare pentru o analiză SWOT corectă, este aceea de a verifica dacă există o distincție clară
între punctele tari și oportunități.
Amenințările includ implicațiile negative ale măsurilor adoptate. Analiza oportunităților și
a amenințărilor implică un melanj al efectelor interne și externe ale politicii. Efectele externe pot
genera într-un fel amenințări.
În analiza SWOT nu există o corespondență exclusivă între puncte tari și oportunități, pe
de o parte, și puncte slabe și amenințări pe de altă parte. Uneori, unele elemente de forță pot
conduce la amenințări într-un scenariu „după politică”. Punctele tari și punctele slabe sunt
concepte „statice”, bazate pe parametrii descriptivi ai unei zone, într-o perioadă determinată de
timp, CEEA CE EXISTĂ.
Oportunitățile și amenințările au în vedere viitorul și se referă la alegerile pe care le au de
făcut persoanele implicate în procesul de planificare, CEEA CE VA FI.
Cel mai puternic mesaj transmis de analiza SWOT este acela că, indiferent de acțiunile
stabilite, procesul decizional ar trebui să includă următoarele elemente:
➢ construiește pe Punctele Tari;
➢ elimină Punctele Slabe;
➢ exploatează Oportunitățile;
➢ îndepărtează Amenințările.
Ca o retrospectivă a ceea ce au însemnat până acum fondurile nerambusabile și cu
experianța împlementării proiectelor, sintetizăm analiza SWOT a mediului rural 2021-2027.
PUNCTE TARI
Situația socio-economică a mediului rural
• Pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul teritoriului național.
• Resurse naturale aflate în general în stare bună de conservare.
• Patrimoniu cultural material și imaterial și patrimoniu natural bogat și divers.
• Meșteșugari recunoscuți care practică activități tradiționale și realizează produse locale.
• Experiență în actuala perioadă de programare în ceea ce privește dezvoltarea rurală locală
bazată pe abordarea de jos în sus, prin constituirea și funcționarea grupurilor de acțiune locală
(GAL).
• Intensificarea participării rezidenților din zona rurală la programe de instruire pentru
dobândirea de noi competențe.
• O largă acoperire cu servicii de internet mobil în zonele rurale.
• Pondere ridicată a populației active în mediul rural.
52
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Nivel sectorial
• Suprafață agricolă semnificativă cu o pondere mare a terenului arabil și potențial de
diversificare a culturilor.
• Jumătate din suprafața agricolă este utilizată în exploatații comerciale mici și mijlocii, orientate
către piață.
• Bună asimilare a tehnologiilor inovative la nivelul fermelor comerciale mari.
• Tradiție în domeniul creșterii animalelor, atât în fermele comerciale intensive cât și în fermele
mici în sistem extensiv
• Materii prime agricole și non-agricole de calitate.
• Tendință de creștere a sectorului de produse ecologice.
• Gamă variată de alimente tradiționale de calitate înregistrate la nivel național
• Dinamică pozitivă a unităților de procesare modernizate care respectă standardele europene.
• Interes în creștere al investitorilor în sectorul agroalimentar.
• Resurse diversificate de lemn de calitate.
• Existența unui cadru de reglementare și a unui sistem de planificare în sectorul forestier cu
largă acoperire.
• Industrie de prelucrare a lemnului cu tradiție, generatoare de valoare adaugată, cu avantaje
comparative și competitive la nivel internațional.
• Tradiție în activitatea de cercetare-dezvoltare în domeniul agricol și silvic.
• Sistem de siguranță alimentară reglementat și care contribuie la respectarea standardelor
minime obligatorii a alimentelor.
Mediu și climă
• Pondere ridicată a terenurilor agricole și forestiere generatoare de servicii ecosistemice
caracterizate printr-o mare diversitate biologică, inclusiv suprafețe agricole semnificative
cu înaltă valoare naturală gestionate în mod tradițional, care contribuie la conservarea
biodiversității.
• Utilizarea redusă a inputurilor agro-chimice (fertilizanți și pesticide) care conduce la
atenuarea efectelor negative istorice ale utilizării acestora asupra calității solului și apei.
• Suprafață semnificativă a terenurilor agricole aflate sub angajamente de agro-mediu prin
care se promovează practici agricole extensive, cu impact redus asupra mediului.
• Nivelul general scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră în agricultură.
• Pondere relativ ridicată a pădurilor și suprafețelor care au fost desemnate a avea funcții de
protecție, fiind administrate în baza unor concepte de gestionare durabilă a pădurilor
compatibile cu cele recunoscute la nivel European.
53
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
PUNCTE SLABE
Situația socio-economică a mediului rural
• Trend demografic negativ - populație rurală în scădere și în curs de îmbătrânire.
• Slaba dezvoltare a activităților non-agricole generează dependența populației rurale de
agricultura de subzistență.
• Nivel scăzut al productivității muncii.
• Nivel scăzut de absolvire a sistemului de învățământ primar și tentința crescută de abandon
școlar din învățământul obligatoriu, comparativ cu zonele urbane, în special în rândul familiilor
sărace și a minorității romă.
• Cultură antreprenorială slab dezvoltată, caracterizată de lipsa cunoștințelor manageriale de
bază.
• Nivel scăzut al venitului pe gospodărie.
• Calitatea slabă a infrastructurii turistice și a serviciilor turistice rurale.
• Infrastructură rurală de bază slab dezvoltată sau incompletă – infrastructura rutieră, de apă,
canalizare, racordare la rețelele de electricitate și de comunicații în bandă largă.
• Pondere crescută a populației rurale aflată în risc de sărăcie sau de excluziune socială.
• Degradarea așezărilor tradiționale cu valoare culturală și a monumentelor istorice.
• Acces scăzut la resurse financiare pentru micii antreprenori și a noilor inițiative de afaceri în
mediul rural.
• Lipsa experienței manageriale, parteneriate public-private fragile și nivel scăzut de
conștientizare a oportunităților din cadrul LEADER, în teritoriile satelor comunei.
• Strategiile locale ale GAL-urilor nu răspund în totalitate sau întotdeauna nevoilor părților
interesate.
• Capacitate scăzută de a elabora și de a implementa în mod eficient proiecte viabile de
dezvoltare locală.
• Costuri mari ale produselor de creditare.
Nivel sectorial
• Număr mare de ferme mici (de subzistență și semisubzistență) care utilizează o mare parte
din forță de muncă.
• Nivel mare de fărâmițare a terenurilor agricole și forestiere.
• Procent mare al fermierilor în vârstă.
• Productivitate agricolă scăzută.
• Inexistența sistemelor publice de conservare a potențialului genetic autohton.
• Diminuarea efectivelor de animale – în special bovine și porcine.
• Scăderea suprafețelor și îmbătrânirea plantațiilor pomicole.
• Nivel scăzut de pregătire profesională de bază și de competențe profesionale în rândul
fermierilor și deținătorilor de păduri.
• Programe insuficiente de pregătire profesională (pe tot parcursul vieții) pentru fermieri,
deținătorii de păduri și pentru populația din zona rurală în general.
• Slaba adaptare a specializărilor universităților de profil la cerințele pieței muncii.
• Calitatea slabă a cursurilor de formare profesională și curricule neadaptate la cerințele
sectorului, pentru fermieri și deținătorii de păduri.
54
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
• Sistem public de consultanță actualmente în tranziție și capacități globale de consultanță
inadecvate în raport cu cerințele pieței.
• Structuri și sisteme slab dezvoltate pentru transferul de cunoștințe și inovare.
• Capacitate redusă a activităților de cercetare de a răspunde nevoilor sectorului agro-
alimentar.
• Dotări tehnice deficitare și insuficiente în agricultură și silvicultură.
• Utilizarea resurselor necesare în vederea limitării efectelor schimbărilor climatice este
ineficientă și costisitoare pentru fermieri din zonele cu risc ridicat.
• Dificultăți în adaptarea la tehnologii noi pentru micii fermieri și procesatori din cauza
accesului redus la surse de finanțare.
• Înregistrarea scăzută în registrul de carte funciară a terenurilor agricole.
• Succes limitat al politicii de stimulare a cooperării între fermieri, reflectat într-un grad
scăzut de asociere cu implicații în viabilitatea exploatațiilor.
• Tratament inegal din punct de vedere al obligațiilor fiscale față de grupurile de producători
și membrii acestora, în raport cu producătorii individuali neasociați.
• Menținerea unui procent mare de produse neprocesate la export.
• Sisteme de colectare și depozitare slab dezvoltate.
• Sisteme și servicii inadecvate de gestionare a riscurilor prin care să se aplaneze potențialele
riscuri agricole.
• Ponderea suprafeței împădurite este inferioară mediei UE și sub pragul minim recomandat
de comunitatea științifică și academică din România.
• Slaba adaptare a fermelor comerciale în gestionarea riscurilor asociate cu condițiile adverse
de mediu.
Mediu și climă
• Slaba eficiență economică a practicilor agricole tradiționale.
• Abandonul activităților agricole datorat în special reducerii numărului de animale pe
suprafețele de pajiști naturale și seminaturale situate în zone afectate de constrângeri naturale.
• Insuficienta corelare a sectorului de cercetare agricolă (inclusiv cea relevantă pentru
provocările specifice legate de diminuarea efectelor schimbărilor climatice și adaptarea la
acestea) cu practica agricolă.
• Insuficiența personalului angrenat în administrarea schemelor de sprijin adresate utilizării
durabile a resurselor naturale, în raport cu complexitatea implementării măsurii de agro-mediu
și climă.
• Accentuarea fenomenelor de degradare a solului (eroziune, alunecări de teren și
deșertificare) care afectează suprafețe agricole semnificative.
• Nivelul de producere și utilizare a resurselor de energie regenerabilă în sectorul agricol și
silvic este scăzut.
• Gradul de accesibilitate al pădurilor este redus ca urmare a unei densități scăzute a rețelei
de drumuri forestiere.
• Facilitățile și echipamentele utilizate în ferme pentru depozitarea și aplicarea gunoiului de
grajd și a nămolurilor de epurare sunt inadecvate contribuind la riscul apariție emisiilor de gaz.
• În multe comunități rurale, calitatea apei din pânza freatică este în continuare neconformă,
printre cauze aflându-se și poluarea istorică cu nitrați.
55
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Situația socio-economică a mediului rural
• Sinergia (inclusiv teritorială) dintre programele de dezvoltare naționale și ale UE.
• Crearea de noi IMM-uri cu activități non-agricole, culturale, creative și de cooperare în
zonele rurale, pentru crearea de noi locuri de muncă.
• Continuarea sprijinului pentru investiții în activități agricole și non-agricole locale și pentru
servicii rurale.
• Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor de bază ca precondiție pentru creșterea nivelului
de atractivitate a zonelor rurale.
• Utilizarea abilităților și activelor de capital de către persoanele care au activat pe piețe de
muncă externe în domeniul agricol.
• Continuarea și consolidarea programelor de instruire de bază, a programelor de învățare pe
tot parcursul vieții și de dezvoltare a abilităților antreprenoriale.
• Potențialul tehnologiei informaționale și al mijloacelor media de a sprijini dezvoltarea
rurală.
• Continuarea sprijinului financiar pentru protejarea, conservarea și valorificarea resurselor
locale (moștenire culturală, patrimoniu natural) ca bază pentru o dezvoltarea rurală sustenabilă.
• Promovarea identității locale.
• Dezvoltarea pachetelor de instrumente financiare pentru sprijinirea micilor afaceri.
• Consolidarea parteneriatelor ca bază pentru întărirea strategiilor locale care pot facilita
inovarea, promovarea cooperării și creșterea economică locală.
• Creșterea accesului populației la tehnologia informației și serviciile de comunicații pentru
a conecta societatea rurală la progresele globale, facilitând o mai bună participare la creșterea
economică.
Nivel sectorial
• Creșterea permanentă a cererii de alimente de calitate pe piețele naționale și internaționale,
inclusiv a cererii de alimente ecologice certificate.
• Sprijin financiar pentru reîntinerirea generațiilor în ferme.
• Înființarea de parteneriate care să promoveze transferul de cunoștințe și inovarea.
• Sporirea nivelului de conștientizare cu privire la beneficiile practicilor prietenoase cu mediul
înconjurător și la gestionarea durabilă a resurselor naturale, pentru fermieri și pentru deținătorii
de păduri.
• Servicii de consultanță îmbunătățite pentru creșterea performanței sectoarelor agricol și silvic.
• Creșterea valorii adăugate a produselor alimentare cu semne de calitate.
• Creșterea valorii adăugate prin diversificarea ofertei de produse din lemn de calitate
• Dezvoltarea teritorială echilibrată asigurată de măsuri care să reducă decalajele și
dezavantajele dintre zonele afectate de constrangeri naturale (în special zonele montane) și
celelalte zone.
• Neutralizarea efectelor schimbărilor climatice, prin folosirea de tehnologii inovative care să
asigure un management eficient al resurselor naturale.
56
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
• Înființarea și dezvoltarea de lanțuri locale de aprovizionare cu produse agro-alimentare și de
rețele de desfacere care să conecteze producătorii și consumatorii, inclusiv să asigure o legatură
mai bună între zonele rurale și urbane.
• O Rețea Națională de Dezvoltare Rurală care să faciliteze diseminarea de informații, să
încurajeze cooperarea transnațională și inter-regională și asimilarea de cele mai bune practici
inovative.
• Posibilitatea de utilizare a instrumentelor de gestionare a riscurilor în agricultură (asigurarea
recoltelor, animalelor și plantelor, înființarea de fonduri mutuale, stabilizarea veniturilor).
Mediu și climă
• Creșterea atractivității zonelor rurale printr-o creștere a gradului de conștientizare a
consumatorilor în ceea ce privește produsele locale de o valoare ridicată și a faptului că un
consum ridicat al acestor produse constituie o investiție în serviciile publice oferite de
agricultura extensivă, adresate întregii societăți.
• Stimularea gestionării durabile a resurselor naturale.
• Atingerea unor obiective mai ambițioase cu privire la protecția mediului prin crearea unor
pachete de agro-mediu și climă.
• Creșterea suprafețelor de teren agricol împădurite – în special terenurile cu productivitate
scăzută sau cele afectate de fenomene de degradare, cum ar fi eroziunea solului, alunecări de
teren sau deșertificare.
• Adaptarea la efectele schimbărilor climatice prin înființarea perdelelor forestiere.
• Integrarea acțiunilor care să contribuie la atingerea obiectivelor de mediu identificate la nivel
local în strategiile de dezvoltare locală.
Situația socio-economică a mediului rural
• Scăderea populației rurale, în special în rândul tinerilor și al persoanelor calificate, îndeosebi
în zonele montane.
• Adâncirea disparităților dintre zonele rurale și urbane, din cauza slabei capacități în asigurarea
infrastructurii și a serviciilor de bază.
• Menținerea gradului ridicat de ocupare în sectorul agricol față de celelalte sectoare ale
economiei rurale
• Resurse financiare limitate ale comunităților locale necesare întreținerii infrastructurii de bază.
• Pierderi materiale și umane datorate vulnerabilității comunităților rurale în fața manifestării,
din ce în ce mai frecvente, a efectelor schimbărilor climatice și a fenomenelor meteorologice
extreme.
• Alterarea și pierderea moștenirii culturale și a tradițiilor rurale.
• Eșecul în formarea de parteneriate locale puternice și în promovarea potențialului endogen al
regiunilor.
Nivel sectorial
• Menținerea tendinței descendente a numărului de cercetători și a centrelor de cercetare.
• Mentinerea unui nivel scăzut de calitate al consultanței, ca sprijin pentru fermieri.
• Creșterea concurenței produselor cu valoare adăugată mare provenite din alte piețe și a
presiunii exercitate asupra sectorului de vânzare cu amănuntul.
• Volatilitatea prețurilor pentru produse agricole.
57
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
• Creșterea ponderii suprafețelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive.
• Destabilizarea pieței lemnului și afectarea sănatații pădurilor, ca urmare a manifestării
fenomenelor climatice extreme cu frecvență și intensitate crescută (secetă, vânt puternic).
• Menținerea unui grad mare de fărâmițare a exploatațiilor agricole, cu implicații în performanța
la nivelul fermelor și în viabilitatea acestora.
Mediu și climă
• Creșterea impactului negativ asupra mediului a activităților agricole (degradarea solurilor,
poluarea apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor GES) ca rezultat al intensivizării
agriculturii în urma creșterii cererii globale de produse alimentare (în special pe terenurile
agricole cele mai productive).
• Abandonul activităților agricole cu influențe negative în conservarea biodiversității, calitatea
solului, starea peisajelor, în special în zonele afectate de constrângeri naturale.
• Exploatarea suprafețelor împădurite în afara cadrului legal, cu consecințe ulterioare în ceea ce
privește diminuarea funcțiilor de protecție a mediului.
• Accentuarea efectelor negative, în special asupra resurselor de apă, rezultate în urma utilizării
unor tehnologii neperformate cu scopul limitării efectelor schimbărilor climatic.
IV.2 Analiza SWOT a comunei Tomești
ASPECTE GENERALE ASPECTE GENERALE
- Poziționarea geografică avantajoasă; - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor
- Accesibilitatea facilă a comunei (rutier, naturale locale;
feroviar și aerian) – foarte apropiată de - Nevalorificarea corespunzătoare a resurselor
Aeroportul Iași si calea ferată; antropice locale;
- Clima și relieful favorabil; - Insuficiența diversității activităților economice
- Rețea hidrografică extinsă; locale;
- Densitatea populației scăzută și - Riscurile naturale la care este supusă comuna
funcționalitatea agricolă a localității; datorită amplasării geografice și riscurile provocate
- Tradiție îndelungată în zonă în agricultură și de comunitate.
creșterea animalelor, soluri bogate, existența
surselor de apă;
- Existența căilor de acces pentru turism rural,
chiar dacă necesită intervenții pentru
modernizare.
- Membră a Grupului Acțiune Locală Poiana
Vlădicăi
-Locuri de muncă create de investitorii existenți
DEZVOLTARE ECONOMICĂ DEZVOLTARE ECONOMICĂ
- Creșterea numărului de salariați din comună; - Spiritul antreprenorial relativ scăzut;
- Potențial agricol local ridicat (soluri - Productivitate scăzută a agenților economici locali
calitative/fertile); activi;
- Forța de muncă disponibilă pentru activități - Rata șomajului relativ ridicată, la nivel local;
agricole; - Infrastructură turistică slab dezvoltată;
- Absența sistemelor de irigații;
58
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
- Ponderea ridicată a fondului agricol în totalul - Promovarea slabă a resurselor turistice locale;
fondului funciar; - Accesul limitat al populației la diverse servicii și
- Evolutia sectorului imobliar; activități recreaționale;
- Productivitate agricolă ridicată, comparativ cu
alte comune din județ;
- Evoluția agriculturii ecologice în plan local.
CONECTIVITATE CONECTIVITATE
- Accesibilitate rutieră facilă a comunei - - Gradul scăzut de iluminarea a drumurilor locale la
Comuna Tomești se află la aproximativ 5 de km nivel de comună;
intrarea în orașul Iași și la 10 km de aeroprtul
Internațional Iași;
- Accesibilitate aeriană facilă prin localizarea
Aeroportului Internațional Iași;
- Conectivitate feroviară bună a comunei pentru
accesul internațional;
- Acoperire bună a localități cu servicii de
telefonie, internet și TV.
DOMENIUL SOCIAL DOMENIUL SOCIAL
- Evoluția pozitivă a efectivului populației; - Populație în curs de îmbătrânire din punct de
- Spor natural pozitiv; vedere demografic;
- Spor migrator pozitiv (stabiliri de domiciliu, - Rata de îmbătrânire demografică ridicată;
inclusiv migrația externă); - Lipsa infrastructurii de sprijinire a cazurilor
- Condiții de locuire bune (suprafață locuibilă sociale;
per locuință și per locuitor ridicate). - Ponderea ridicată a pensionarilor (aproximativ
23% din populația stabilă);
- Plecarea la muncă în străinătate a locuitorilor;
- Slaba dezvoltare a infrastructurii de bază;
SERVICII PUBLICE SERVICII PUBLICE
- Existența rețelei de distribuție a apei potabile; - Lipsa rețelei de canalizare din comună la nivelul
- Existența serviciilor de salubrizare în comună; întregii comune, aceasta fiind în continuă
- Gradul mediu de solicitare a personalului dezvoltare;
didactic; - Lipsa rețelei de furnizare a gazelor naturale în
- Existența infrastructurii de sănătate în comună comună;
(cabinete medicale de familie/dispensare, - Scăderea numărului populației școlare;
farmacie);
- Existența cabinetelor veterinare în comună
- Existența infrastructurii și activităților
culturale în comună;
MEDIU ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ MEDIU ȘI EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
- Calitatea ridicată a terenurilor agricole - Existența terenurilor neagricole
- Existența unui fond forestier mare
CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
- Ponderea ridicată a investițiilor în bugetul - Deficitul de personal calificat;
local; - Necesitatea formării și instruirii resurselor umane;
- Interesul crescut al administrației publice în - Necesitatea modernizării primăriei;
dezvoltarea și implementarea de proiecte pentru - Insuficiența echipamentelor / soluțiilor IT;
dezvoltarea comunei; - Necesitatea serviciilor de consultanță pentru
managementul proiectelor implementate de
autoritatea publică.
59
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
- Accesarea fondurilor europene și - Schimbarea factorilor climatici;
guvernamentale pentru modernizarea și - Creșterea prețurilor la energie și combustibil;
reabilitarea drumurilor sătești din comună; - Lipsa fondurilor locale pentru dezvoltarea
- Crearea de produse și activități legate de investițiilor;
calitatea factorilor de mediu; - Presiunea exercitată de dezvoltarea imobiliară
- Valorificarea produselor specifice locale prin asupra factorilor de mediu și a biodiversității;
investiții în domeniul agricol (realizare sere - Presiuni asupra sistemului social prin
pentru creșterea legumelor, centru de colectare îmbătrânirea populației;
produse agricole – fructe, legume, lapte, centru - Situația sistemului sanitar național – starea
de prelucrare produse agricole – fructe, legume, infrastructurii de sănătate și exodul personalului
carne); medical;
- Investiții în infrastructura turistică locală - Schimbările continue ale sistemului de
(construcții structuri de primire turistică – învățământ;
pensiune); - Atragerea investițiilor străine cu precădere în alte
- Asocierea în domeniu agricol și atragerea zone ale țării;
fondurilor în agricultură; - Inconsecvență și instabilitate politică;
- Evoluția pozitivă a consumului de produse - Concurența de la nivel regional în domeniul
agricole ecologice; turismului;
- Prioritizarea sectorului agricol național pentru - Blocarea finanțărilor pentru programele de mediu;
susținerea creșterii economice; - Modificarea normelor și legislației din domeniul
- Dezvoltarea rețelelor de transport; agro-alimentar în defavoarea comercializării
- Preocupările existente atât la nivel județean cât produselor agricole locale;
și la nivel național și european pentru reducerea - Întârzierea alinierii la standardele UE de către
disparităților între mediul rural și cel urban în producătorii agricoli;
privința calității vieții; - Menținerea sistemului agriculturii tradiționale cu
- Preocupări la nivel național pentru stimularea slabă productivitate – ferme de subzistență;
turismului, mai ales a turismului rural și - Atractivitatea scăzută a mediului rural pentru forța
ecoturismului, precum și existența programelor de muncă specializată;
pentru construirea/dezvoltarea și modernizarea - Posibilitatea producerii de calamități naturale;
infrastructurii turistice, dar și pentru - Accentuarea fenomenelor sociale negative;
promovarea zonelor în scop turistic. - Migrarea tineretului spre mediul urban sau spre
- Asociați de fermieri ce au ca domeniu principal alte țări;
de activitate – agricultura și creșterea animalelor - Noile destinații turistice în alte zone rurale sau
chiar alte țări constituie o amenințare la adresa
turismului local.
60
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
V.1 Strategia de Dezvoltare Durabilă – context general
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii
Europene (UE), și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale
Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU, în cadrul Summit-ului ONU
pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de
20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă” reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea
Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Prin această strategie, România își stabilește
cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și
implementarea setului de 17 ODD. Strategia susține
dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv
economic, social și de mediu. Strategia este orientată
către cetățean și se centrează pe inovație, optimism,
reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui
cetățean, într-un mod echitabil, eficient și într-un mediu
curat, în mod echilibrat și integrat.
Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul
românesc, dorința realizării unui echilibru, o sinteză între
aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care
depinde și prin care se definește și contextul care permite
realizarea de sine. Acest echilibru pornește de la om, actor
central care caută un echilibru individual și condiții
favorabile pentru a se realiza. Condițiile favorabile sunt
influențate de societatea care trebuie să îl susțină și să îl
motiveze și de mediul prin care se regăsește și își poate
găsi echilibrul. Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea acestui
echilibru, nu doar pentru cetățenii de acum, dar și pentru generațiile viitoare.
Dacă în ultimii zece ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei
mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și
reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030
pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată în cadrul Summit-ului Organizației Națiunilor Unite, în
septembrie 2015. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor
viitoare.
România, alături de alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național pentru
susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17 Obiective de
Dezvoltare Durabilă și Agenda de Acțiune de la Addis-Abeba. Planul de acțiune global, pe care
România alege să-l susțină în următorii ani, se adresează ameliorării sărăciei, combaterii
inegalităților, injustiției sociale și protejării planetei până în anul 2030. Este un plan de acțiune
pentru oameni, planetă și prosperitate, prin care se urmărește consolidarea unui climat de siguranță
și libertate, în care „nimeni nu va fi lăsat în urmă”.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a rezultat în urma unui proces internațional
îndelungat de analiză, care recunoaște că problemele globale se pot rezolva doar prin soluții la
61
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
nivel global. Modificarea percepției și conștientizarea evoluției fără precedent a societății,
creșterea natalității la scară globală, a accelerării economiilor țărilor în curs de dezvoltare și a
disparităților sociale au pus în evidență limitele creșterii planetare.
Cei trei piloni prin care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se structurează au fost
definiți în Raportul Comisiei Brundtland (1987):
1. ECHITATEA SOCIALĂ – prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă
posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă,
alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării;
2. CREȘTEREA ECONOMICĂ – la nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se
apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate;
3. MEDIUL – cu nevoia de a conserva și îmbunătății baza de resurse disponibile prin
schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte și să fie folosite tehnologiile.
Cele 17 Obiective pentru Dezvoltare Durabilă (ODD) cuprinse în Agenda 2030 sunt:
♦ Obiectivul 1: Fără sărăcie
Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în
sărăcie severă și relativă în toate dimensiunile acesteia, potrivit definițiilor
naționale. Documentul are în vedere diminuarea numărului de persoane care
trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a
persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență
socială.
Potrivit documentului, România înregistrează o pondere ridicată a persoanelor care suferă
de deprivare materială severă, raportată la media UE. Conform datelor INS din 2016, procentajul
de persoane încadrate în această categorie era de 23,8%. Rata sărăciei relative în perioada 20072016 (stabilită la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent) a fost
evaluată de INS la 24,6%-25,3%, față de nivelul mediu din UE de 16,6%-17,3%. Conform
Eurostat, în 2016, 49,2% dintre copiii din România, cu vârste cuprinse între de 0 și 17 ani,
prezentau risc de excluziune socială, comparativ cu media UE de 26,4%, țara noastră înregistrând
cel mai mare număr de astfel de cazuri. Coeficientul GINI, care măsoară gradul inegalității în
societate, a fost, de asemenea, în creștere în România.
Ținte 2030: ▪ Eradicarea sărăciei extreme pentru toți cetățenii;
▪ Reducerea cu cel puțin jumătate a numărului de cetățeni care trăiesc în sărăcie
relativă;
▪ Consolidarea sistemului național unitar al serviciilor de intervenție de urgență,
reabilitare ulterioară și compensare a pierderilor în caz de calamități naturale, accidente industriale
sau evenimente climatice extreme.
♦ Obiectivul 2: Foamete zero
Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și
promovarea unei agriculturi sustenabile
Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și
competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de
viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea
producției autohtone și ecologice și valorificarea produselor tradiționale și
montane cu valoare adăugată.
62
Pagina 64
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Ținte 2030: ▪ Finalizarea cadastrului agricol;
▪ Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, față de anul 2018;
▪ Menținerea și rentabilizarea unor ocupații și metode tradiționale de valorificare a
plantelor medicinale și fructelor de pădure în zona montană. Menținerea tradițiilor locale prin
creșterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea ce privește originea geografică.
♦ Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare
Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile,
diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv
prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale.
♦ Obiectivul 4: Educație de calitate
Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a
lungul vieții pentru toți
Strategia se adresează, în principal, următoarelor domenii: accesul
tuturor copiilor la educație timpurie, învățământ primar și secundar echitabil
și calitativ, care să conducă la rezultate relevante și eficiente, creșterea
substanțială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale
relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și
antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și
competențele necesare pentru promovarea dezvoltării durabile.
Ținte 2030: ▪ Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional;
▪ Învățământ axat pe competențe și centrat pe nevoile elevului, căruia să îi fie oferită
o mai mare libertate în definirea priorităților de studiu, prin măsuri precum creșterea ponderii de
materii opționale;
▪ Organizarea învățământului profesional și tehnic în campusuri special amenajate și
dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; ▪ Creșterea nivelului de educație financiară
a cetățenilor.
♦ Obiectivul 5: Egalitate de gen
Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate
Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva
femeilor și fetelor, în sfera publică și cea privată, asigurarea participării
echilibrate și efective a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor
de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică,
economică și publică.
63
Pagina 65
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
♦ Obiectivul 6: Apă curată și sanitație
Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți
Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea
infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României
la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate,
deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele.
Ținte 2030: ▪ Creșterea substanțială a eficienței folosirii apei în activitățile industriale, comerciale
și agricole; extinderea reutilizării raționale a apelor tratate și reciclate în perspectiva atingerii
obiectivelor economiei circulare;
▪ Conectarea gospodăriilor populației din orașe, comune și sate compacte la rețeaua de
apă potabilă și canalizare în proporție de cel puțin 90%.
♦ Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile
Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile, într-un mod sigur, durabil
și modern
Pentru a susține pe termen lung așteptările consumatorilor, sectorul
energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere
economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai
puțin poluant.
Ținte 2030: ▪ Asigurarea securității cibernetice a platformelor de monitorizare a rețelelor de
producție, transport și distribuție a energiei electrice și gazelor naturale;
▪ Decuplarea creșterii economice de procesul de epuizare a resurselor și de degradare
a mediului prin sporirea considerabilă a eficienței energetice (cu minimum 27% comparativ cu
scenariul de status-quo) și folosirea extinsă a schemei EU ETS în condiții de piață previzibile și
stabile;
▪ Creșterea ponderii surselor de energie regenerabilă și a combustibililor cu conținut
scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice), inclusiv combustibili
alternativi.
♦ Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică
Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării
depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți
Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și
promovarea sectoarelor productive și diverificarea produselor cu valoare
adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creșterea
întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea,
asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și
persoanele cu dizabilități, renumerarea egală pentru munca de valoare egală,
accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează locuri de muncă
și promovează diversitatea culturală, produsele locale și respectul pentru tradiții și mediul în care
trăim.
64
Pagina 66
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
Ținte 2030: ▪ Păstrarea în continuare a unui ritm al creșterii PIB superior față de media UE pentru
a susține efortul de reducere a decalajelor în comparație cu țările europene avansate, paralel cu
aplicarea principiilor dezvoltării durabile și îmbunătățirea constantă a nivelului de trai al
populației;
▪ Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive,
crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up, creativitatea și inovația, și care
încurajează formalizarea și creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, inclusiv prin acces la
servicii financiare.
♦ Obiectivul 9: Industrie, inovație și infrastructură
Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile și
încurajarea inovației
Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure
și durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți,
integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri valorice și pe piețe
externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor
pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și
proceselor industriale curate și ecologice, întărirea cercetării științifice și
colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale
sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în
cercetare și dezvoltare.
Ținte 2030: ▪ Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea
resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, toate
țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora;
▪ Stimularea cu precădere a economiei digitale și investițiilor industriale care se
situează în zona mai profitabilă a lanțului valoric, care fructifică și rezultatele eforturilor naționale
de cercetare-dezvoltare-inovare și care se adresează unor piețe stabile și în creștere.
♦ Obiectivul 10: Inegalități reduse
Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de
orice fel și politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special
fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială.
Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a
veniturilor disponibile ale unei populații – când este 0% reprezintă egalitate
deplină și când este 100% reprezintă inegalitate absolută. Conform Eurostat,
în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9% pentru România, comparativ cu 31,0% media UE,
iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ cu 30,8%.
În ceea ce privește inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din cetățenii
României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de 28%. Pentru decalajul
socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul sărăciei sau a
excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în mediul urban, rata
riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6%
în mediul urban și 25,5% în mediul rural.
65
Pagina 67
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
♦ Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile
Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure,
reziliente și durabile
Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a
cetățenilor din comunitățile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii
de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public
eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului
de smart-city; consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a
patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe,
inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general.
Ținte 2030: ▪ Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundații și
alunecările de teren, îmbunătățirea răspunsului colectiv și întărirea capacității de adaptare și
revenire la nivel funcțional în cel mai scurt timp după producerea evenimentului, reducerea
impactului inundațiilor sau a poluărilor generate de inundații și ale alunecărilor de teren asupra
ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătățirea constantă a cadrului legislativ;
▪ Elaborarea și punerea în aplicare a unui program general de planificare spațială și
amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel național prin aplicarea
conceptului de dezvoltare spațială policentrică și echilibrată, care să susțină coeziunea teritorială;
▪ Educarea și responsabilizarea populației pentru situații de risc seismic.
♦ Obiectivul 12: Consum și producție responsabile
Asigurarea unor modele de consum și producție durabile
Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin
introducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități
resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea
generării, de consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare;
încurajarea companiilor să adopte practici durabile și să integreze informațiile
privind durabilitatea activităților lor în ciclul de raportare; promovarea
practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor asupra a ce
înseamnă un stil de viață în armonie cu natura.
Ținte 2030: ▪ Înjumătățirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare cu amănuntul
și de consum și reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de
aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare;
▪ Reciclarea în proporție de 55% a deșeurilor municipale până în 2025 și 60% până în
2030;
▪ Reciclarea în proporție de 65% a deșeurilor de ambalaje până în 2025 (materiale
plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%) și
70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă
75%, hârtie și carton 85%);
▪ Colectarea separată a deșeurilor menajere periculoase până în 2022, a deșeurilor
biologice până în 2023 și materialele textile până în 2025.
66
Pagina 68
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI TOMEȘTI, JUDEȚUL IAȘI, 2021- 2027
♦ Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice
Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor
Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a
României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și
dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la
acestea atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și
creșterea nivelului de educație și conștientizare.
♦ Obiectivul 14: Viață acvatică
Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o
dezvoltare durabilă
Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine,
gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor
costiere și asigurarea unui pescuit durabil.
♦ Obiectivul 15: Viața terestră
Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre,
gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării
solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a
ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea
deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a
terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea
infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea
conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu,
gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor
rase, tranziția către o economie circulară.
♦ Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente
Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului
la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate
nivelurile
Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea
toleranței, eradicarea violenței asupra copiilor și reducerea semnificativă a
tuturor formelor de violență, diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor
eficiente și transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional
receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea cetățenilor la toate nivelurile și
asi
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.