Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 10,8 MB · modificat pe site: 26.02.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic Zonal (PUZ), Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2023/12/05.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/17731-plan-urbanistic-zonal-puz, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
Sos. Națională, nr. 42D, bl. A3, sc. C, et.1, ap. 6, IAȘI, 700605
Reg. Com.:]22/1177/2010 | |
Cont: R061BRDE240SV65561042400 C.U.1.: 27343698
Mobil: +40741026913 Fix: +40374024533 Email:
. a sia geopec_mastery yahoo.com |
S zi ÎN 5 5 ei - . ă J
STUDIU GEOTEHNIC
ÎNTOCMIRE
PUZ+RLU - CONSTRUIRE
LOCUINȚĂ COLECTIVĂ
Intravilan Loc. Jud.
Tomești, Iași, nr. cad.
64388
Nr/Data : 55 /2018
Beneficiar:
GÎRLEANU Marius
Obiectiv:
ÎNTOCMIRE PUZ
Executant:
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
Iași
ZE EEE E RGC TE ERE
"Iași 2018]
Pagina 2
Numele si prenumele verificatorului atestat:
Nr. 355/12.06.2018
Certificat de atestare nr. 06617/ 02.07.2004
conform registrului de evidență
Dr. Ing. BOȚU NICOLAE
Adresa : Str. Arcu, nr. 3, ap. 34, lasi, 700125
Tel : 0722 424 816
REFERAT
Privind verificarea de calitate la cerința Af a
proiectului:
Studiu Geotehnic « Întocmire PUZ+RLU Construire
- locuință colectivă »
Amplasament Intravilan Loc. Tomești, Jud. Iasi, nr. Cad. 64388
Beneficiar GÎRLEANU Marius
Faza: Studiu Geotehnic
1. DATE DE IDENTIFICARE:
- Proiectant general: -
- Proiectant specialitate: SC GEOPEC MASTERY SRL
Iași
- Investitor: GÎRLEANU Marius
- Amplasament: Intravilan Loc. Tomești, Jud. Iași, cad. 64388
nr.
- Data prezentării documentului pentru verificare: 12.06.2018
2. DOCUMENTATIE CE SE PREZINTĂ LA VERIFI
CARE:
Studiu Geotehnic nr. 55 / 2018:
Piese Scrise : Date generale, caracteristici
geomorfologice și hidrogeologice
ale zonei, regimul climato-meteorologic, caracteristici
seismice, încadrarea lucrării în
categoria geotehnică, prospecțiuni geotehnice, concluzii si recomandări.
Piese Desenate : Fișe foraj geotehnic FI și Plan de
F2, situație - Amplasare
sondaj.
3. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROIECT
ULUI ȘI ALE CONSTRUCTIEI :
Categoria geotehnică a amplasamentului este „1” cu risc
geotehnic moderat.
Stratificația terenului este: 0 — 2,00 m umplutură de
argilă prăfoasă cu pietriș și
materiale de construcții, 2,00 - 8,00 m argilă la
grasă până adâncimea de 8,00 m unde
s-a oprit forajul.
Apa din pânza freatică a fost întâlnită la adâncimea de -1
.80 m în forajul F2.
Pagina 3
Argila grasă întâlnită este o argilă foarte
activă, cu un potențial de umflare foarte
mare.
Stratul bun de fundare a fost întâlnit la
adâncimea de -2.00 m și este constituit
dintr-o argilă grasă cu caracteristicile
prezentate în fișele de foraj.
Valoarea de vârf a accelerației terenului
a=0,25g și T-= 0,7 sec.
4. CONCLUZII ASUPRA VERIFICĂRII:
In urma verificării se consideră
proiectul corespunzător, semnându-se
conform îndrumătorului. și ștampilându-se
12.06.2018
Am primit 3 exemplare
Am predat 3 exemplare
Investitor/Proiectant
Pagina 4
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 208
BORDEROU
Piese scrise:
1. Introducere
2. Caracteristici geomorfologice și hidrogeologice ale zonei
3. Regimul climato-meteorologic
4. Caracteristici seismice
5. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică (NP 074-2007)
6. Prospecțiuni geotehnice
7. Concluzii si recomandări.
Piese desenate:
- Plan de situație. Amplasare sondaje SG0;
- Fișa forajului FI SGOI;
- Fișa forajului F2 SG02.
COME
e g0369g CA
A e
(KE as 7
PI Fe ta LA *
(97, =)
A ASR
LS //
(i
/A
2 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 5
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
STUDIU GEOTEHNIC
1. Introducere.
In baza comenzii efectuate de către dl. Gîrleanu Marius, se solicită elaborarea
prezentului Studiu geotehnic cu privire la « Întocmire PUZ+RLU -— Construire locuință
colectivă », în municipiul Iași, localitatea Tomești, nr. cad. 64388, de către S.C. GEOPEC
MASTERY S.R.L., Iași.
2. Caracteristici geomorfologice și hidrogeologice ale zonei
Din punct de vedere geomorfologic zona Municipiului Iași se încadrează în Podișul
Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare, subunitatea
Culoarul Bahluiului, terasa inferioară a râului Bahlui.
Podișul Moldovei, relief de dealuri și coline, s-a format pe fondul litologic al
depozitelor sarmațiene (constituite predominant din argile si nisipuri cu unele intercalații de
calcare și gresii) și al aranjamentului structural cvasiorizontal (ușoară înclinare NV-SE).
Majoritatea dealurilor se prezinta ca platouri, formate pe seama rocilor mai dure (calcare si
gresii), cum sunt platourile: Tansa-Repedea, Dealul Mare, Fălticeni etc. (cu înălțimea medie de
400 m). Ușoara înclinare spre spre SE și intercalațiile grezo-calcaroase au favorizat, sub
acțiunea apelor curgătoare, apariția de cueste. În partea de NE a Podișului Moldovei, în bazinul
hidrograic al Jijiei, unde lipsesc gresiile si calcarele, eroziunea a fost mult mai activă,
conducând la un relief de coline si dealuri domoale (150-200 m), denumit Câmpia Moldovei.
Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră, Platforma
Moldovenească.
Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în fața Carpaților
Orientali, de care este delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de
relief imprimate de litologia depozitelor constituente. Pe cea mai mare a platformei
parte
relieful a fost sculptat în formațiuni Sarmațiene (argile și nisipuri cu interc a
re și
gresii).
3| STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 6
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
Î
Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice și
ortognaise roșii sau cenușii cu
microclin. Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Pe
aceste probe s-au făcut datări de
vârstă absolută rezultând vârste cuprinse între 1390-1583 milioane
de ani (Proterozoic).
ED et
......
-. ..
.....
RR: Botosănt
-
Gura Humorului: * "L.so3% Hiriaa- e 7 =
EGltceni E:
aia
dul .. 9
FrUMoS [ASI
= e - td
Sa. |. . .€
INUIĂ
LIRA] Hosă
po
Masive deiuroosea
inalie și coi;ne
Depresiuni joase IVI NȚI ze e <ă
colinere INTRI izola
Depresum inaite
de înseuare
— Limita Pod:sulu
Moidovei
Lamita sudumttilor
bn.) [O uimto suburutetilor =
de gradul îi
2
(D Podisul! Sucevei 2 | Îl
ca
(D Cimpia Moldovei GALATI On
(D Podisul Birladului Fa)
ID)
Figura 1. Configurația geomorfologică a Podișului Moldovei
Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000
m. Depozitele
constituente au vârste de la Vendian superior, apoi
Paleozoică, Mezozoică și Neozoică
(Meoțian). Pe intervalul Vendian superior — Meoțian procesul de acumulare
a evoluat în diverse
bazine de sedimentare. Pe intervalul menționat de
procesul sedimentare nu a fost continuu
existând unele întreruperi. Funcție de acestea, care
au generat lacune de sedimentare, au fost
separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1) ciclul Vendian
— Devonian; 2) ciclul Berriassian —
Paleocen (?Eocen); 3) ciclul Badenian — Meoțian.
La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele
ce însoțesc arterele
hidrografice.
ereaeza STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești,
jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 7
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018
Platforma Moldovenească este o platformă tipică la care fundamentul este
acoperit
cu o cuvertură groasă de câțiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează numai depozite
Sarmațiene și Meoțiene.
e) Quatermar — bo+vh[] | | ] Bugovian+vothinian
rm Romanian bd Badenian
pracE | Ponian+Dacizn cm [II cenormanian
m SSN Meotian M.P.[ZZZ] Molasa pericarpatica
ks EEE] chersonian PV [IȚI Panzeie de vrancea si
Tarcau
bs E Bassarabian ,
Figura 2. Configurația geologică a Platformei Moldovenesti
(după L. lonesi, 1994)
Formațiunile întâlnite în zonă aparțin Sarmațianului și Cuaternarului.
Sarmațianul este reprezentat prin depozite variate, cu predominarea argilelor,
siltitelor, marne si nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre calcarele
care
oolitice constituie un element frecvent și specific.
Cuaternarul. Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite în cea mai
mare
parte din depozite loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile si
aglomerări de șiroire.
Loessul este o rocă de culoare galbenă, gălbuie sau brun roșcată, slab
compactă și
neomogenă cu zone carbonatate, cu zone prăfoase și cu intercalații nisipoase.
Loessul brun roșcat, datorită plantelor care s-au dezvoltat din abundență, este mai
bogat în oxizi de fier și carbonați de calciu și are o structura granulară care îl de
apropie podzol.
5 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, cad. 64388
nr.
Pagina 8
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018
Loessul cleios, care se găsește în zonele mlăștinoase, este lipsit de carbonat de
calciu și se prezintă ca o argilă plastică gălbuie.
Pe crestele dealurilor, și pe tot întinsul platourilor mai înalte, loessul este
omogen,
pe când în văi și pe pante est neomogen.
Șesul Bahluiului. Aluviunile din albia majoră a Bahluiului au grosimi ce oscilează
în mod obișnuit între 8 și 10 m, deși există și sectoare corespunzătoare vechi cursuri
unor
sculptate în etapa inițială de formare a șesului, unde grosimea aluviunilor, identificată bază
pe
de foraje, atinge 16-17 m.
În general, ele sunt formate dintr-un orizont inferior mai
(3-5 m), nisipos, conținând
frecvente lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, și altul superior (5-6 m), cu aluviuni mult mai
fine, argilo-nisipoase și chiar argiloase.
Această diferențiere clară a permis să se tragă concluzia că în șesului
etapa
psamitico-psefitic Bahluiul avea un debit mai mare, pante mai accentuate și putere de
transport
ridicată, iar în cea de-a doua etapă aluviunile pelitico-aleuritice corespund liniilor
estompării
de relief, degradării climatului care inițial era mai umed, regimului
hidrologic cu caracter
torențial în cea mai mare parte, intensificării defrișărilor și extinderii culturilor mai
agricole,
ales pe pantele cu înclinări mai mari de 4-50.
În zona municipiului Iași, în urma executării fost
a numeroase foraje au evidențiate
albii mai vechi, sculptate în argilele și marnele sarmatice.
În lungul malurilor albiei minore, dar mai ales al sectoarelor rectificate
de către om,
se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate, de o parte, de existența
pe unor
strate acvifere subterane cantonate în aluviunile șesului, iar de altă de schimbul de
pe parte ape
ce are loc între râu și aluviunile șesului, în diverse perioade ale anului. În timpul nivelelor
ridicate, apa râului se înfiltrează în versanți, înmuind rocile din care ei sunt formați, iar când
nivelul apei scade, o dată cu scurgerea acestor ape subterane se produc și ale
surpări malurilor,
formându-se astfel mici trepte de albie minoră, cu altitudini de 1-3 m.
Suprafața generală a șesului corespunde unei terase ce corespunde unei terase de
luncă cu altitudini de 3-5 m.
Alcătuirea litologică de suprafață nu este uniformă, ci prezintă variații,
ușoare care
imprimă șesului anumite particularități geomorfologice și hidrogeologice.
Spre contactul cu versanții, marginile șesului Bahluiului sunt de obicei mai ridicate,
datorita depunerilor coluviale și proluviale, care dau naștere glacisurilor cu înclinări slabe
(12”) către axa văii.
6 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 9
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018
Microreliefurile pozitive de pe suprafața acestei albii majore sunt slab reprezentate.
O formă mai proeminentă este cea situată la pătrunderea Nicolinei în șesul Bahluiului, pe care
se găsește biserica Frumoasa. Această formă reprezintă un martor detașat dintr-un promontoriu
al versantului stâng al văii Nicolina, rămas în urma proceselor de denudație.
Terasele Bahluiului. Cea mai mare parte a traseului văii Bahluiului are un caracter
subsecvent, cu sectoare care retează depozitele sarmațiene sub unghiuri variabile.
Deplasarea succesivă a râului către sud, adâncirea văii și etajarea teraselor pe
flancul stâng al văii se datoresc unei evoluții normale, favorizată de structura geologică, de
alcătuirea petrografică și de procesele de modelare a versanților din Pliocen-Cuaternar.
Eroziunea conformă, acumulările locale formate în sectoarele unde pantele se micșorează brusc
etc. sunt mult mai active pe versantul stâng decât pe cel opus.
Prundișurile și nisipurile care constituie baza aluviunilor acestor terase sunt
deschise în lungul cornișelor sau apar la suprafața solului, pe raza municipiului Iași, în dealurile
Aroneanu — Ciric.
Deosebit de clare apar și alte caractere, ca de exemplu, dominarea prundișurilor în
baza teraselor superioare și a nisipurilor în baza celor inferioare, degradarea teraselor superioare
și coluvionarea activă a celor inferioare etc.
Îndepărtarea materialului argilos de pe terasele înalte și depunerea lor mai jos, la
atenuările de pantă, au avut drept consecință crearea unor glacisuri coluviale de racord între
diferitele terase, care au sudat terasele, atenuând diferențierea lor morfografică.
În glacisurile coluviale situate la trecerea dintre diferite trepte de relief în mod
apar
frecvent lentile de nisipuri și prundișuri aduse din baza teraselor mai înalte, oferind impresia
existenței unui singur orizont continuu de prundișuri, cu înclinare către șesul actual al
Bahluiului, paralel cu suprafața topografică.
Deși în relief se înscriu doar trei trepte principale, numeroasele foraje executate în
trecut în municipiul Iași, precum și cercetările amănunțite de teren, au oferit posibilitatea de a
separa pe stânga Bahluiului șapte terase de versant, la 20, 30-40, 60-70, 95-105, 120, 130-140
și 160-170 m. La acestea s-ar mai putea adăuga o treaptă inferioară cu altitudinea de 8-10 m,
care în amonte de Hodora are funcție de fund de vale, iar în aval de această localitate se
confundă cu glacisuri situate la baza versantului stâng. În cadrul municipiului Iași, ea are
corespondent în grindul dinspre locul de formare al conului de dejecție al Nicolinei, pe care este
construită biserica Frumoasa.
Deși terasa de 8-10 m nu este suficient de clară este totuși inclusă în seria teraselor
ca o primă treaptă din cadrul văii.
|]
7) STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 10
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
| 2018
Terasa a II-a, cu altitudini relative în jur de 20
m, deși destul de fragmentată, se
prezintă ca o treaptă clară de relief, cu o frunte bine
exprimată în relief și un pod aproape
orizontal, cu lățimi ce pot ajunge până la 1 km. Este întâlnită la
nivelul Piața Unirii - Palat —
Tătărași. Soclul său sarmațian, cu altitudini de 5-8 de
m față șesul actual, este acoperit de o
cuvertură de acumulare cu grosimi de 10-12 formată din
m, nispuri cu structură încrucișată și
lentile de prundișuri în bază (2-5 m) și luturi loessoide-coluviale
la partea superioară (7-10 m).
Terasa a III-a, cu altitudine relativă de 30-35
m, nu apare distinct exprimată în
morfologie. Ea a fost depistată prin foraje, sub forma unei
trepte aluvionare îngropate sub
glacisul ce parazitează suportul terasei de 20 m. Soclul său
sculptural este de circa 15 m
deasupra șesului (60 m altitudine absolută), iar aluviunile
și coluviunile de deasupra sunt
formate din prundișuri, nisipuri grosiere
cu structură încrucișată și argile loessoide cu unul-
două soluri fosile. Orizontul de nisipuri și
prundișuri, cu altitudine absolută de 60 m, este întâlnit
la fosta Cișmea Păcurari și în apropierea Liceului
„Mihail Sadoveanu”. Această terasă poate fi
paralelizată cu terasa de 30-35 m, din valea Prutului, fost datată
care a ca aparținând sfârșitului
Pleistocenului mediu. Morfografic, ea face
corp comun cu TII și din acest punct de vedere ar
putea fi datată ca aparținând începutului Pleistocenului
superior.
Terasa a IV-a este întâlnită pe teritoriul
municipului Iași, în dreptul Universității
„AL.I.Cuza”. Soclul său, cu altitudine absolută 50
m, este acoperit de 10-20 m depozite
coluviale, cu o structură asemănătoare celorlalte terase: 3-5
m nisipuri și prundișuri, peste care
urmează 10-15 m argile prăfoase. Nisipurile cu granulometrie
variabilă și prundișurile mărunte
(1-3 cm) formate din gresii, menilite, marne dure întâlnesc
etc, se frecvent la baza cornișelor
Terasa a V-a are o altitudine de 95-105 fiind identificată
m, în zona Stadionului —
Parcul Expoziției. Soclul sarmațian, cu o altitudine de
80-90 m deasupra șesului actual, suportă
o cuvertură aluvio-coluvială, care aici atinge 15-25 m.
Terasa a VI-a. Cornișa de la est de Institutul
Agronomic care mărginește această
terasă este alcătuită la partea superioară din argile loessoide
și nisipuri cu lentile de prundișuri
în bază. Altitudinea morfografică a terasei este de În
cca. 120 m. urma unor lucrări efectuate în
trecut în vederea captării apei de la baza terasei, stabilit
s-a că soclul terasei se găsește la o
altitudine relativă de 100-105 m.
Terasa a VII-a cu altitudinea de cca 130-140 este destul
m de bine păstrată în partea
cea mai înaltă a dealurilor Breazu, Aroneanu, Rediu. O
caracteristică a acestei terase o
constituie abundența pietrișului de dimensiune
mare (5-10 m), format din gresii sarmatice,
gresii silicioase, marne dure etc. care uneori se prezintă sub forma
unor conglomerate slab
8 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc.
Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 11
S.C. GEOPEC MASTERY S.RL.
| 2018
cimentate. Ele provin din remanierea orizonturilor
conglomeratice de vârstă sarmațiană din
Dealul Mare.
Din punct de vedere hidrogeologic, în
zona oferită spre studiu, adâncimea la care
se întâlnește acviferul este de 4-6 m, această adâncime
putand varia odată cu schimbul de
ape
ce are loc între râu și aluviunile șesului, în diverse
perioade ale anului.
În urma efectuării
pe amplasamente invecinate a analizelor fizico-chimice în
vederea stabilirii gradului de agresivitate
a apei, s-au obținut următoarele rezultate :
Y din punct de vedere al
conținutului în Magneziu (Mg2*), este foarte slab
apa
agresivă
Y” din punct de vedere al
conținutului bioxid de carbon liber, este foarte slab
apa
agresivă
Y din punct de vedere al
conținutului în sulfați (S01-), apa este slab
agresivă
Din punct de vedere al gradului de
mineralizare, apele râului Bahlui se pot încadra
în clasa apelor sulfatice.
3. Regimul climato-meteorologic.
Teritoriul Municipiului Iași aparține zonei de
climat temperat-continental cu
puternice influențe ale maximului baric al Azorelor în
timpul verii și a celui euro-asiatic în
perioada friguroasă.
Din observațiile meteorologice plurianuale
se constată că din punct de vedere
termic zona analizată este caracterizată prin
temperaturi medii anuale de 9-10*c. Temperatura
minima a aerului coboară pana la cca. -20*C în
lunile de iarnă și atinge valori maxime de
cca.
+39 în cele de vară. Cea mai caldă lună anului
a este iulie (21 „2*C), iar cea mai ianuarie
rece,
(-4,0*0).
Precipitațiile atmosferice influențează în mod evident
rețeaua hidrografică de
suprafață și adâncime. Distanța destul de mare de
ocean și particularitățile condițiilor naturale
regionale și locale impun zonei analizate un
regim temperat-continental cu cantități medii de
precipitații destul de reduse, 500-700 mm/an,
cu un maxim în luna iunie și un minim în
februarie-martie.
Aportul principal la volumul mediu anual îl au
precipitațiile sub formă lichidă din
perioada de vară (70%). În perioada rece a datorită
anului, frecvenței mari a maselor de
aer
9 | STUDIU GEOTEHNIC —
Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 12
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
| 2018
continental uscat și a slăbirii convecției termice, cantitatea de
precipitații scade la 30% din
totalul anual.
Frecvența mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3
ani, au
constituit cauza principală a unor fenomene destructive fi:
cum ar alunecări de teren, creșteri
ale nivelului apelor subterane și de suprafață,
inundații, eroziunea solurilor... Pe de altă parte
au fost și lungi perioade de secetă cauzate de
procesele atmosferice anticiclonice și advecția
aerului cald de origine tropical-continentală sărac în de
vapori apă.
Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului
național, încadrează
Iașul în următoarele zone:
Y în zona C, conform STAS 10101/21-92,
Acțiuni în construcții. Încărcări date de
zăpadă.
Y în zona C, conform STAS
10101/20-92, Acțiuni în construcții. Acțiunea
vântului.
Adâncimea de îngheț se consideră la -0,90 m de la
cota terenului natural sau
amenajat.
4. Caracteristici seismice.
Din punct de vedere al macrozonării seismice, conform
P100/2004, Municipiul Iași,
se înscrie în zona C și se încadreză în următorii parametri:
Y. intensitatea seismică: 7,5;
Y gradul de protecție sesmic MSK:
pe scara VIII;
V. coeficientul de protecție seismică: Ks=0.2
v perioada de colț: T=0,72s
Microzonarea teritoriului municipiului Iași, ținând de
seama geomorfologie și
natura terenurilor de fundare, determină variații ale intensității seismice
de 1 grad seismic.
5. Încadrarea lucrării în categoria
geotehnică (NP 074-2002) .
Încadrarea terenului terenuri bune
2
Apa subterană fără epuismente
l
Categoria de importanță redusă
2
Vecinătăți fără riscuri l
10 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc.
Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 13
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
| 2018
Zona seismică zona C
3
Total 9
Risc geotehnic
redus
Categoria geotehnică 1
6. Prospecțiuni geotehnice
In scopul precizării stratificației terenului de fundare
și a condițiilor de realizare a
infrastructurii viitorului imobil, s-au efectuat două
foraje de 4” notate cu FI și F2(până la
adâncimea de 8,00 m). S-au prelevat probe de
pământ tulburate care au fost supuse încercărilor
geotehnice în laborator de specialitate acreditat.
Fișele de stratificație sunt prezentate în planșele SGO1 SG02
și din prezentul studiu
geotehnic.
FORAJUL FI — 8.00 m
Stratul 1 : umplutură de argilă prăfoasă cu
pietriș și materiale de construcții.
Stratul 2 : argilă grasă, având următorii indici
geotehnici:
Nr,
Denumire Simbol U.M.
crt. Valori
Argilă A % 60,75 — 93,43
l Granulozitate Praf P
% 4,93 — 27,14
Nisip N % 0,87 — 12,11
FORAJUL F2 — 8.00 m
Stratul 1 : umplutură de argilă prăfoasă cu
pietriș și materiale de construcții, având
următorii indici geotehnici:
Nr,
Denumire Simbol U.M.
crt. Valori
Argilă A % 37,40 — 49,92
l Granulozitate Praf P
% 31,24 — 42,92
Nisip N % 19,26 — 19,68
11 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc.
Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 14
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. !
2018
Stratul 2 : argilă grasă, având următorii indici geotehnici:
Nr
Denumire Simbol U.M. Valori
crt.
Argilă A % 60,75 — 83,14
l Granulozitate Praf P %
14,26 — 35,69
Nisip N % 0,88 — 15,47
Apa din pânza freatică a fost întâlnită la adâncimea de -1.80 în F2.
m forajul
Argila grasă întâlnită este o argilă foarte activă, cu un potențial de umflare foarte
mare.
7. Concluzii și recomandări
Din punct de vedere geomorfologice zona analizată încadrează
se în Podișul
Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare,
subunitatea
Culoarul Bahluiului, terasa inferioară a râului Bahlui.
Din punct de vedere geologic, zona se află unitatea structurală
pe majoră, Platforma
Moldovenească.
Formațiunile întâlnite în zonă aparțin Sarmațianului (reprezentat prin de
depozite
argile, siltite, marne si nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre
care calcarele
oolitice constituie un element frecvent și specific.) și Cuaternarului
(depozite loessoide puternic
transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile si aglomerări de șiroire).
Amplasamentul aparține zonei de climat temperat-continental cu
puternice
influențe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii și a celui euro-asiatic
în perioada
friguroasă.
Raionarea climatică a teritoriului național, încadrează Iașul în următoarele
zone:
- în zona C, conform STAS 10101/21-92, Acțiuni în Încărcări
construcții. date de
zăpadă.
- în zona C, conform STAS 10101/20-92, Acțiuni în
construcții. Acțiunea vântului.
Adâncimea de îngheț se consideră la -0,90...-1,00 m de la cota terenului
natural sau
amenajat.
Din punct de vedere al macrozonării seismice, conform P1
00/2006, Municipiul Iași,
se înscrie în zona C și se încadreză în următorii parametri:
Y accelerația terenului pentru proiectare:
ag=0.25-g
12 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești,
jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 15
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018
Y perioada de colț: T=0,7 s
Pentru stabilirea stratificației terenului de fundare și a condițiilor de realizare a
infrastructurii viitorului imobil, s-au efectuat două foraje notate cu FI și F2 (până la adâncimea
de 8,00 m). S-au prelevat probe de pământ tulburate care au fost încercărilor geotehnice
supuse
în laborator de specialitate acreditat.
Pânza de apă freatică a fost întâlnită la adâncimea de -1.80m.
Stratul bun de fundare a fost întâlnit la adâncimea de -2.00 m și este constituit dintr-
o argilă grasă cu caracteristicile prezentate în fișele de foraj.
Efectuarea lucrărilor de săpătură se va face cu respectarea precizărilor din normativ
C169/83.
Săpăturile cu pantă taluz natural se pot executa cu adâncimi de până la:
- 0,75 m în cazul terenurilor necoezive și slab coezive;
- 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune medie (argile prăfoase);
- 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare (argile).
Alegerea măsurilor de mai sus în cadrul proiectului se face, în fiecare caz, de
proiectant, pe baza analizei următorilor factori:
- clasa de importanță, caracterul și destinația construcțiilor, natura proceselor
tehnologice pe care le adăpostesc;
- valoarea accelerației terenului pentru proiectare a(g);
- costul lucrărilor și consumul de materiale și manoperă în raport cu soluțiile alese,
inclusiv costul măsurilor speciale ce trebuie asigurate în timpul execuției și exploatării
construcțiilor.
Măsurile de protecție introduse în proiect vor fi justificate prin eficacitatea scontată
a măsurilor luate, în raport cu importanța construcțiilor și cu cheltuielile suplimentare care
pe
le comportă introducerea măsurilor respective.
Pe lângă acestea, în funcție de condițiile locale, se va evita cât posibil
pe
perturbarea echilibrului hidrogeologic din zonă și ridicarea nivelului apei subterane,
nerealizându-se lucrări care pot bara căile naturale de ieșire a apei la zi și ei către
curgerea
emisarii naturali sau artificiali în funcțiune, sau străpungerea unor orizonturi impermeabile
aflate deasupra pânzei freatice.
La proiectare, execuție precum și pe toată durata exploatării se vor
respecta
prevederile din normativele și STAS-urile în vigoare și în mod deosebit cele din: P7-2000, C56-
85, C169-88, ST016-97, P10-86, C29-77 corelat cu C29-85, P130-99, P100-2006, NP016-97,
NP 057-02, STAS 2745-90, STAS 9850-89, STAS 6054-77.
13 i
| STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 16
S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L.
| 2018
De asemenea se vor respecta prevederile din normele de muncii în
protecția vigoare
și în mod deosebit cele din "Regulamentul privind protecția muncii
și igiena în construcții”
aprobat de MLPAT cu ord. 9/N/15 martie 1993.
Se va solicita prezența proiectantului geotehnician în următoarele cazuri:
- după executarea săpăturilor pentru fundații în scopul atestării calității stratului
de fundare;
- daca apar situații neprevăzute în prezentul studiu.
Întocmit,
ing. Sofron Ștefan-Dan
14 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești,
jud. Iași, nr. cad. 64388
Pagina 17
STUDIU GEOTEHNIC
GEOPEC MASTERY S.R.L. pentru "ÎNTOCMIRE PUZ+RLU - CONSTRUIRE LOCUINȚĂ
Data
]22/1177/2010 COLECTIA
06/2018
Intravilan Loc. Tomești, Jud. Iasi, nr. cad. 64388
Nume |
[a
Proiectat | ing. Sofron stef Dani A ia PLAN AMPLASARE FORAJE *anga
x
Desenat | ing. Sofron Ștefan- $I.
Pagina 18
snueW
:JI9/J8uag 9 a a a 109s
nueail9 du [a 5 e a
A1E19U2d i & >
EDNULUIP SARI 32 |z.
uoo
E E Z |N
&|dDIS] [ea] NOUJ0S
|oyuo)sIzaI
31699310 e
“ISV1 ueg-uejaj$
[ea]
are MnoureIed e] d'IS €&l=5115|-|eiz “ui
e
'ptudoyuj
al Fe să ss 2
e | |
Jura"
a sți săzasesel gl la
îlzEa| sie scpesi z E,
L.
îi i A = gs a O —
| il
|
i 5 = a | =| =
=|2|5|-g|
E 8. 3 [o
sh elelolisle
S |z
ii ls]
5) z < e _lsals al
unor
ă Nei & 8 EA 8 = Q
[* | |
[es E: =
s BE: £ |ăele = Q om]
Ele E|_
(e) |" 5 -
Pa
E $
> s|z|ez
XOLVIOAV'I exuaisisuo) onsejd [|5|* lalalel2|
ss Ș
up
a Ș
LA [E] = e
a
Ei 8. 3. 2 „ * e E ij A
INI î
5 -lesleă N Mm
UOTAZITVNV i owa] 31oq120Vy lgalga |lselăs| lezeze |ee|se
5 "m
VAOA ș =
[oops
Ă = EI & 3 oc Mm
INVIIHOUd E
"N 36 z2 35 ze e 20 = ji
ATALVLINZAI
3 02 VE
| S8/ Ob 78'0 79'S 's 06 zv'ou
2185 |zla joi Zilei
|92 9|zp [ze 78'0|04 [CZ
i es
omizoduo) eormomojnueă (unu)
| ză 2 e szbs'e/ zăs/ dev '0oai8'8/ sit |£0'64/0'sg
p iu pi 'pHi9'6/
09 27 eă losvd
zi e e
£ e. |1E1€£|3 |s >
|
E g =|9|.ă lu 00£ 00€ 00's 007 008
2Q01d one a
00'L|lda 00Y|raa 0SP|sd0 009|/da0
g auzi |ga la8 z [zana [fd0 [940 [840 [sd
D =
IN[nyeS no
HN$ONIISU02
eseoșeud
(E2uumuop) ap eseJă
ej!âue
ajeayevu el3ue
ap
poIezuIapeIe) IS
unynjduun
Siuzard
E = SȘ 23
Ș ez
= E [cd 3 2 080 024
zisele sel2|Ee|s
ii ă E. [ o|îla z mw]
|s|e |£|as
E E 000 08
Să 0- D0'8-
Pagina 19
snue/
.Jel9/Jauag no iu = e zo9s
nueslu!9 4 ă a a
orenouad EOWUeUIp 409 SARI as|iz alge 2.|z. s5lz5l -- |
se
|
|ioyuaysizaa &|dD'IS| Tomei» NOY0S
919ap10y pr
: “ISVI - 1%"
faci uea-uejaj$
“AN npourereq el GIS
Duatuosojduy 16 _ Bu
“satul
-3 2 39 st 'uuooju
'20| 355|
ital e [3 plz lease
eojejiqisaiduro) [fe
s[E ale spe
Elzăe i sedel Z 3
se a
= (73 | EA e e do _
IE =le|= LE || & ela
218 z|ls
SR
s|Slslălăaleg [Si »lEesil
i RAR] |-5] s E [Ele o ei
se sală
Mă > 8 5. i sg
| 29|
les a E lea[ om]
Mc i S. E £ $
ela
I (2) a = E mă
sl $
o euoisisuo i g
XOLVAOAV'I onsend £
1500.) 5 [alele
uP- ș
CA =
AC e |
[i 5 3. î 3 = =: lalel_lesles 7)
LE: 0) /
-INVINEVAOA AOTAZITVNV avu] oqiony |lzalz3l| lg=lEa |sel|se
8 [ezleslc| 0)
IN â E & 3 6)
IIAOUd "fi a = a EN 5 "i "erp =
ATALVLINZAUA g
Z Pi - 92'6 06'S €/ 05757 88'0
| a se a
> 89'614z6'Zilob - Hz [76 [96
auizoduo) pomamonueiă (unu) [E|Elele L€'0L|p6'8as/ Zb'Sue6'81p9'sg
npouoțnueză 3 £ =] Los de! 'Z|69'ses vilei
p 2 > - zg9/
/€] '6H] ZA Lg ea og 99
5 îsi s =
E E 0 z
| 7 lg 5 = lu 001 - 00£ 00'€ 00P 007 008
2014 oeanqjnL 5 Lea
d0s|sat 009|9%40
D Bl E |"z la: 55 z |lda |zdn [tdn [td |/d0 |[8gdn
|
mymens no
ujon.suod
eseoșe.d
(eouunuap) ap ese.3
ejă.e
ap ajeluayevu eji3ue
eoaezuooeae) 18
uinanjdun
Siugard
sai EA 2 EI ex
& szls
E I-a II =! ă
le salE
a |e a I-A s|e|e e [că elzla z
| |E|a
E! |. I-a = o 000