Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

Plan Urbanistic Zonal (PUZ)

Tip
Plan Urbanistic Zonal (PUZ)
Pe site-ul primăriei
05.pdf
Emitent
Comuna Tomești, jud. Iași
Pagini
19 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic Zonal (PUZ), Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2023/12/05.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/17731-plan-urbanistic-zonal-puz, 04.11.2026)

Fișier creat
13.07.2019
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. Sos. Națională, nr. 42D, bl. A3, sc. C, et.1, ap. 6, IAȘI, 700605 Reg. Com.:]22/1177/2010 | | Cont: R061BRDE240SV65561042400 C.U.1.: 27343698 Mobil: +40741026913 Fix: +40374024533 Email: . a sia geopec_mastery yahoo.com | S zi ÎN 5 5 ei - . ă J STUDIU GEOTEHNIC ÎNTOCMIRE PUZ+RLU - CONSTRUIRE LOCUINȚĂ COLECTIVĂ Intravilan Loc. Jud. Tomești, Iași, nr. cad. 64388 Nr/Data : 55 /2018 Beneficiar: GÎRLEANU Marius Obiectiv: ÎNTOCMIRE PUZ Executant: S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. Iași ZE EEE E RGC TE ERE "Iași 2018]

Pagina 2

Numele si prenumele verificatorului atestat: Nr. 355/12.06.2018 Certificat de atestare nr. 06617/ 02.07.2004 conform registrului de evidență Dr. Ing. BOȚU NICOLAE Adresa : Str. Arcu, nr. 3, ap. 34, lasi, 700125 Tel : 0722 424 816 REFERAT Privind verificarea de calitate la cerința Af a proiectului: Studiu Geotehnic « Întocmire PUZ+RLU Construire - locuință colectivă » Amplasament Intravilan Loc. Tomești, Jud. Iasi, nr. Cad. 64388 Beneficiar GÎRLEANU Marius Faza: Studiu Geotehnic 1. DATE DE IDENTIFICARE: - Proiectant general: - - Proiectant specialitate: SC GEOPEC MASTERY SRL Iași - Investitor: GÎRLEANU Marius - Amplasament: Intravilan Loc. Tomești, Jud. Iași, cad. 64388 nr. - Data prezentării documentului pentru verificare: 12.06.2018 2. DOCUMENTATIE CE SE PREZINTĂ LA VERIFI CARE: Studiu Geotehnic nr. 55 / 2018: Piese Scrise : Date generale, caracteristici geomorfologice și hidrogeologice ale zonei, regimul climato-meteorologic, caracteristici seismice, încadrarea lucrării în categoria geotehnică, prospecțiuni geotehnice, concluzii si recomandări. Piese Desenate : Fișe foraj geotehnic FI și Plan de F2, situație - Amplasare sondaj. 3. CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE PROIECT ULUI ȘI ALE CONSTRUCTIEI : Categoria geotehnică a amplasamentului este „1” cu risc geotehnic moderat. Stratificația terenului este: 0 — 2,00 m umplutură de argilă prăfoasă cu pietriș și materiale de construcții, 2,00 - 8,00 m argilă la grasă până adâncimea de 8,00 m unde s-a oprit forajul. Apa din pânza freatică a fost întâlnită la adâncimea de -1 .80 m în forajul F2.

Pagina 3

Argila grasă întâlnită este o argilă foarte activă, cu un potențial de umflare foarte mare. Stratul bun de fundare a fost întâlnit la adâncimea de -2.00 m și este constituit dintr-o argilă grasă cu caracteristicile prezentate în fișele de foraj. Valoarea de vârf a accelerației terenului a=0,25g și T-= 0,7 sec. 4. CONCLUZII ASUPRA VERIFICĂRII: In urma verificării se consideră proiectul corespunzător, semnându-se conform îndrumătorului. și ștampilându-se 12.06.2018 Am primit 3 exemplare Am predat 3 exemplare Investitor/Proiectant

Pagina 4

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 208 BORDEROU Piese scrise: 1. Introducere 2. Caracteristici geomorfologice și hidrogeologice ale zonei 3. Regimul climato-meteorologic 4. Caracteristici seismice 5. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică (NP 074-2007) 6. Prospecțiuni geotehnice 7. Concluzii si recomandări. Piese desenate: - Plan de situație. Amplasare sondaje SG0; - Fișa forajului FI SGOI; - Fișa forajului F2 SG02. COME e g0369g CA A e (KE as 7 PI Fe ta LA * (97, =) A ASR LS // (i /A 2 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 5

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. STUDIU GEOTEHNIC 1. Introducere. In baza comenzii efectuate de către dl. Gîrleanu Marius, se solicită elaborarea prezentului Studiu geotehnic cu privire la « Întocmire PUZ+RLU -— Construire locuință colectivă », în municipiul Iași, localitatea Tomești, nr. cad. 64388, de către S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L., Iași. 2. Caracteristici geomorfologice și hidrogeologice ale zonei Din punct de vedere geomorfologic zona Municipiului Iași se încadrează în Podișul Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare, subunitatea Culoarul Bahluiului, terasa inferioară a râului Bahlui. Podișul Moldovei, relief de dealuri și coline, s-a format pe fondul litologic al depozitelor sarmațiene (constituite predominant din argile si nisipuri cu unele intercalații de calcare și gresii) și al aranjamentului structural cvasiorizontal (ușoară înclinare NV-SE). Majoritatea dealurilor se prezinta ca platouri, formate pe seama rocilor mai dure (calcare si gresii), cum sunt platourile: Tansa-Repedea, Dealul Mare, Fălticeni etc. (cu înălțimea medie de 400 m). Ușoara înclinare spre spre SE și intercalațiile grezo-calcaroase au favorizat, sub acțiunea apelor curgătoare, apariția de cueste. În partea de NE a Podișului Moldovei, în bazinul hidrograic al Jijiei, unde lipsesc gresiile si calcarele, eroziunea a fost mult mai activă, conducând la un relief de coline si dealuri domoale (150-200 m), denumit Câmpia Moldovei. Din punct de vedere geologic, zona se află pe unitatea structurală majoră, Platforma Moldovenească. Platforma Moldovenească este unitatea geologică situată în fața Carpaților Orientali, de care este delimitată la suprafață de falia pericarpatică. Are o serie de trăsături de relief imprimate de litologia depozitelor constituente. Pe cea mai mare a platformei parte relieful a fost sculptat în formațiuni Sarmațiene (argile și nisipuri cu interc a re și gresii). 3| STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 6

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. Î Soclul este alcătuit din paragnaise plagioclazice și ortognaise roșii sau cenușii cu microclin. Totul este străbătut de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe s-au făcut datări de vârstă absolută rezultând vârste cuprinse între 1390-1583 milioane de ani (Proterozoic). ED et ...... -. .. ..... RR: Botosănt - Gura Humorului: * "L.so3% Hiriaa- e 7 = EGltceni E: aia dul .. 9 FrUMoS [ASI = e - td Sa. |. . .€ INUIĂ LIRA] Hosă po Masive deiuroosea inalie și coi;ne Depresiuni joase IVI NȚI ze e <ă colinere INTRI izola Depresum inaite de înseuare — Limita Pod:sulu Moidovei Lamita sudumttilor bn.) [O uimto suburutetilor = de gradul îi 2 (D Podisul! Sucevei 2 | Îl ca (D Cimpia Moldovei GALATI On (D Podisul Birladului Fa) ID) Figura 1. Configurația geomorfologică a Podișului Moldovei Cuvertura are o grosime însumată stratigrafic 2500-6000 m. Depozitele constituente au vârste de la Vendian superior, apoi Paleozoică, Mezozoică și Neozoică (Meoțian). Pe intervalul Vendian superior — Meoțian procesul de acumulare a evoluat în diverse bazine de sedimentare. Pe intervalul menționat de procesul sedimentare nu a fost continuu existând unele întreruperi. Funcție de acestea, care au generat lacune de sedimentare, au fost separate 3 cicluri mari de sedimentare: 1) ciclul Vendian — Devonian; 2) ciclul Berriassian — Paleocen (?Eocen); 3) ciclul Badenian — Meoțian. La acestea se adaugă depozite Cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc arterele hidrografice. ereaeza STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 7

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 Platforma Moldovenească este o platformă tipică la care fundamentul este acoperit cu o cuvertură groasă de câțiva mii de metri. Din întreaga cuvertura aflorează numai depozite Sarmațiene și Meoțiene. e) Quatermar — bo+vh[] | | ] Bugovian+vothinian rm Romanian bd Badenian pracE | Ponian+Dacizn cm [II cenormanian m SSN Meotian M.P.[ZZZ] Molasa pericarpatica ks EEE] chersonian PV [IȚI Panzeie de vrancea si Tarcau bs E Bassarabian , Figura 2. Configurația geologică a Platformei Moldovenesti (după L. lonesi, 1994) Formațiunile întâlnite în zonă aparțin Sarmațianului și Cuaternarului. Sarmațianul este reprezentat prin depozite variate, cu predominarea argilelor, siltitelor, marne si nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre calcarele care oolitice constituie un element frecvent și specific. Cuaternarul. Sedimentele cuaternare din Moldova sunt constituite în cea mai mare parte din depozite loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile si aglomerări de șiroire. Loessul este o rocă de culoare galbenă, gălbuie sau brun roșcată, slab compactă și neomogenă cu zone carbonatate, cu zone prăfoase și cu intercalații nisipoase. Loessul brun roșcat, datorită plantelor care s-au dezvoltat din abundență, este mai bogat în oxizi de fier și carbonați de calciu și are o structura granulară care îl de apropie podzol. 5 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, cad. 64388 nr.

Pagina 8

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 Loessul cleios, care se găsește în zonele mlăștinoase, este lipsit de carbonat de calciu și se prezintă ca o argilă plastică gălbuie. Pe crestele dealurilor, și pe tot întinsul platourilor mai înalte, loessul este omogen, pe când în văi și pe pante est neomogen. Șesul Bahluiului. Aluviunile din albia majoră a Bahluiului au grosimi ce oscilează în mod obișnuit între 8 și 10 m, deși există și sectoare corespunzătoare vechi cursuri unor sculptate în etapa inițială de formare a șesului, unde grosimea aluviunilor, identificată bază pe de foraje, atinge 16-17 m. În general, ele sunt formate dintr-un orizont inferior mai (3-5 m), nisipos, conținând frecvente lentile de nisipuri grosiere și pietrișuri, și altul superior (5-6 m), cu aluviuni mult mai fine, argilo-nisipoase și chiar argiloase. Această diferențiere clară a permis să se tragă concluzia că în șesului etapa psamitico-psefitic Bahluiul avea un debit mai mare, pante mai accentuate și putere de transport ridicată, iar în cea de-a doua etapă aluviunile pelitico-aleuritice corespund liniilor estompării de relief, degradării climatului care inițial era mai umed, regimului hidrologic cu caracter torențial în cea mai mare parte, intensificării defrișărilor și extinderii culturilor mai agricole, ales pe pantele cu înclinări mai mari de 4-50. În zona municipiului Iași, în urma executării fost a numeroase foraje au evidențiate albii mai vechi, sculptate în argilele și marnele sarmatice. În lungul malurilor albiei minore, dar mai ales al sectoarelor rectificate de către om, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate, de o parte, de existența pe unor strate acvifere subterane cantonate în aluviunile șesului, iar de altă de schimbul de pe parte ape ce are loc între râu și aluviunile șesului, în diverse perioade ale anului. În timpul nivelelor ridicate, apa râului se înfiltrează în versanți, înmuind rocile din care ei sunt formați, iar când nivelul apei scade, o dată cu scurgerea acestor ape subterane se produc și ale surpări malurilor, formându-se astfel mici trepte de albie minoră, cu altitudini de 1-3 m. Suprafața generală a șesului corespunde unei terase ce corespunde unei terase de luncă cu altitudini de 3-5 m. Alcătuirea litologică de suprafață nu este uniformă, ci prezintă variații, ușoare care imprimă șesului anumite particularități geomorfologice și hidrogeologice. Spre contactul cu versanții, marginile șesului Bahluiului sunt de obicei mai ridicate, datorita depunerilor coluviale și proluviale, care dau naștere glacisurilor cu înclinări slabe (12”) către axa văii. 6 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 9

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 Microreliefurile pozitive de pe suprafața acestei albii majore sunt slab reprezentate. O formă mai proeminentă este cea situată la pătrunderea Nicolinei în șesul Bahluiului, pe care se găsește biserica Frumoasa. Această formă reprezintă un martor detașat dintr-un promontoriu al versantului stâng al văii Nicolina, rămas în urma proceselor de denudație. Terasele Bahluiului. Cea mai mare parte a traseului văii Bahluiului are un caracter subsecvent, cu sectoare care retează depozitele sarmațiene sub unghiuri variabile. Deplasarea succesivă a râului către sud, adâncirea văii și etajarea teraselor pe flancul stâng al văii se datoresc unei evoluții normale, favorizată de structura geologică, de alcătuirea petrografică și de procesele de modelare a versanților din Pliocen-Cuaternar. Eroziunea conformă, acumulările locale formate în sectoarele unde pantele se micșorează brusc etc. sunt mult mai active pe versantul stâng decât pe cel opus. Prundișurile și nisipurile care constituie baza aluviunilor acestor terase sunt deschise în lungul cornișelor sau apar la suprafața solului, pe raza municipiului Iași, în dealurile Aroneanu — Ciric. Deosebit de clare apar și alte caractere, ca de exemplu, dominarea prundișurilor în baza teraselor superioare și a nisipurilor în baza celor inferioare, degradarea teraselor superioare și coluvionarea activă a celor inferioare etc. Îndepărtarea materialului argilos de pe terasele înalte și depunerea lor mai jos, la atenuările de pantă, au avut drept consecință crearea unor glacisuri coluviale de racord între diferitele terase, care au sudat terasele, atenuând diferențierea lor morfografică. În glacisurile coluviale situate la trecerea dintre diferite trepte de relief în mod apar frecvent lentile de nisipuri și prundișuri aduse din baza teraselor mai înalte, oferind impresia existenței unui singur orizont continuu de prundișuri, cu înclinare către șesul actual al Bahluiului, paralel cu suprafața topografică. Deși în relief se înscriu doar trei trepte principale, numeroasele foraje executate în trecut în municipiul Iași, precum și cercetările amănunțite de teren, au oferit posibilitatea de a separa pe stânga Bahluiului șapte terase de versant, la 20, 30-40, 60-70, 95-105, 120, 130-140 și 160-170 m. La acestea s-ar mai putea adăuga o treaptă inferioară cu altitudinea de 8-10 m, care în amonte de Hodora are funcție de fund de vale, iar în aval de această localitate se confundă cu glacisuri situate la baza versantului stâng. În cadrul municipiului Iași, ea are corespondent în grindul dinspre locul de formare al conului de dejecție al Nicolinei, pe care este construită biserica Frumoasa. Deși terasa de 8-10 m nu este suficient de clară este totuși inclusă în seria teraselor ca o primă treaptă din cadrul văii. |] 7) STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 10

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 Terasa a II-a, cu altitudini relative în jur de 20 m, deși destul de fragmentată, se prezintă ca o treaptă clară de relief, cu o frunte bine exprimată în relief și un pod aproape orizontal, cu lățimi ce pot ajunge până la 1 km. Este întâlnită la nivelul Piața Unirii - Palat — Tătărași. Soclul său sarmațian, cu altitudini de 5-8 de m față șesul actual, este acoperit de o cuvertură de acumulare cu grosimi de 10-12 formată din m, nispuri cu structură încrucișată și lentile de prundișuri în bază (2-5 m) și luturi loessoide-coluviale la partea superioară (7-10 m). Terasa a III-a, cu altitudine relativă de 30-35 m, nu apare distinct exprimată în morfologie. Ea a fost depistată prin foraje, sub forma unei trepte aluvionare îngropate sub glacisul ce parazitează suportul terasei de 20 m. Soclul său sculptural este de circa 15 m deasupra șesului (60 m altitudine absolută), iar aluviunile și coluviunile de deasupra sunt formate din prundișuri, nisipuri grosiere cu structură încrucișată și argile loessoide cu unul- două soluri fosile. Orizontul de nisipuri și prundișuri, cu altitudine absolută de 60 m, este întâlnit la fosta Cișmea Păcurari și în apropierea Liceului „Mihail Sadoveanu”. Această terasă poate fi paralelizată cu terasa de 30-35 m, din valea Prutului, fost datată care a ca aparținând sfârșitului Pleistocenului mediu. Morfografic, ea face corp comun cu TII și din acest punct de vedere ar putea fi datată ca aparținând începutului Pleistocenului superior. Terasa a IV-a este întâlnită pe teritoriul municipului Iași, în dreptul Universității „AL.I.Cuza”. Soclul său, cu altitudine absolută 50 m, este acoperit de 10-20 m depozite coluviale, cu o structură asemănătoare celorlalte terase: 3-5 m nisipuri și prundișuri, peste care urmează 10-15 m argile prăfoase. Nisipurile cu granulometrie variabilă și prundișurile mărunte (1-3 cm) formate din gresii, menilite, marne dure întâlnesc etc, se frecvent la baza cornișelor Terasa a V-a are o altitudine de 95-105 fiind identificată m, în zona Stadionului — Parcul Expoziției. Soclul sarmațian, cu o altitudine de 80-90 m deasupra șesului actual, suportă o cuvertură aluvio-coluvială, care aici atinge 15-25 m. Terasa a VI-a. Cornișa de la est de Institutul Agronomic care mărginește această terasă este alcătuită la partea superioară din argile loessoide și nisipuri cu lentile de prundișuri în bază. Altitudinea morfografică a terasei este de În cca. 120 m. urma unor lucrări efectuate în trecut în vederea captării apei de la baza terasei, stabilit s-a că soclul terasei se găsește la o altitudine relativă de 100-105 m. Terasa a VII-a cu altitudinea de cca 130-140 este destul m de bine păstrată în partea cea mai înaltă a dealurilor Breazu, Aroneanu, Rediu. O caracteristică a acestei terase o constituie abundența pietrișului de dimensiune mare (5-10 m), format din gresii sarmatice, gresii silicioase, marne dure etc. care uneori se prezintă sub forma unor conglomerate slab 8 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 11

S.C. GEOPEC MASTERY S.RL. | 2018 cimentate. Ele provin din remanierea orizonturilor conglomeratice de vârstă sarmațiană din Dealul Mare. Din punct de vedere hidrogeologic, în zona oferită spre studiu, adâncimea la care se întâlnește acviferul este de 4-6 m, această adâncime putand varia odată cu schimbul de ape ce are loc între râu și aluviunile șesului, în diverse perioade ale anului. În urma efectuării pe amplasamente invecinate a analizelor fizico-chimice în vederea stabilirii gradului de agresivitate a apei, s-au obținut următoarele rezultate : Y din punct de vedere al conținutului în Magneziu (Mg2*), este foarte slab apa agresivă Y” din punct de vedere al conținutului bioxid de carbon liber, este foarte slab apa agresivă Y din punct de vedere al conținutului în sulfați (S01-), apa este slab agresivă Din punct de vedere al gradului de mineralizare, apele râului Bahlui se pot încadra în clasa apelor sulfatice. 3. Regimul climato-meteorologic. Teritoriul Municipiului Iași aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii și a celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10*c. Temperatura minima a aerului coboară pana la cca. -20*C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39 în cele de vară. Cea mai caldă lună anului a este iulie (21 „2*C), iar cea mai ianuarie rece, (-4,0*0). Precipitațiile atmosferice influențează în mod evident rețeaua hidrografică de suprafață și adâncime. Distanța destul de mare de ocean și particularitățile condițiilor naturale regionale și locale impun zonei analizate un regim temperat-continental cu cantități medii de precipitații destul de reduse, 500-700 mm/an, cu un maxim în luna iunie și un minim în februarie-martie. Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitațiile sub formă lichidă din perioada de vară (70%). În perioada rece a datorită anului, frecvenței mari a maselor de aer 9 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 12

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 continental uscat și a slăbirii convecției termice, cantitatea de precipitații scade la 30% din totalul anual. Frecvența mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au constituit cauza principală a unor fenomene destructive fi: cum ar alunecări de teren, creșteri ale nivelului apelor subterane și de suprafață, inundații, eroziunea solurilor... Pe de altă parte au fost și lungi perioade de secetă cauzate de procesele atmosferice anticiclonice și advecția aerului cald de origine tropical-continentală sărac în de vapori apă. Din punct de vedere tehnic, raionarea climatică a teritoriului național, încadrează Iașul în următoarele zone: Y în zona C, conform STAS 10101/21-92, Acțiuni în construcții. Încărcări date de zăpadă. Y în zona C, conform STAS 10101/20-92, Acțiuni în construcții. Acțiunea vântului. Adâncimea de îngheț se consideră la -0,90 m de la cota terenului natural sau amenajat. 4. Caracteristici seismice. Din punct de vedere al macrozonării seismice, conform P100/2004, Municipiul Iași, se înscrie în zona C și se încadreză în următorii parametri: Y. intensitatea seismică: 7,5; Y gradul de protecție sesmic MSK: pe scara VIII; V. coeficientul de protecție seismică: Ks=0.2 v perioada de colț: T=0,72s Microzonarea teritoriului municipiului Iași, ținând de seama geomorfologie și natura terenurilor de fundare, determină variații ale intensității seismice de 1 grad seismic. 5. Încadrarea lucrării în categoria geotehnică (NP 074-2002) . Încadrarea terenului terenuri bune 2 Apa subterană fără epuismente l Categoria de importanță redusă 2 Vecinătăți fără riscuri l 10 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 13

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 Zona seismică zona C 3 Total 9 Risc geotehnic redus Categoria geotehnică 1 6. Prospecțiuni geotehnice In scopul precizării stratificației terenului de fundare și a condițiilor de realizare a infrastructurii viitorului imobil, s-au efectuat două foraje de 4” notate cu FI și F2(până la adâncimea de 8,00 m). S-au prelevat probe de pământ tulburate care au fost supuse încercărilor geotehnice în laborator de specialitate acreditat. Fișele de stratificație sunt prezentate în planșele SGO1 SG02 și din prezentul studiu geotehnic. FORAJUL FI — 8.00 m Stratul 1 : umplutură de argilă prăfoasă cu pietriș și materiale de construcții. Stratul 2 : argilă grasă, având următorii indici geotehnici: Nr, Denumire Simbol U.M. crt. Valori Argilă A % 60,75 — 93,43 l Granulozitate Praf P % 4,93 — 27,14 Nisip N % 0,87 — 12,11 FORAJUL F2 — 8.00 m Stratul 1 : umplutură de argilă prăfoasă cu pietriș și materiale de construcții, având următorii indici geotehnici: Nr, Denumire Simbol U.M. crt. Valori Argilă A % 37,40 — 49,92 l Granulozitate Praf P % 31,24 — 42,92 Nisip N % 19,26 — 19,68 11 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 14

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. ! 2018 Stratul 2 : argilă grasă, având următorii indici geotehnici: Nr Denumire Simbol U.M. Valori crt. Argilă A % 60,75 — 83,14 l Granulozitate Praf P % 14,26 — 35,69 Nisip N % 0,88 — 15,47 Apa din pânza freatică a fost întâlnită la adâncimea de -1.80 în F2. m forajul Argila grasă întâlnită este o argilă foarte activă, cu un potențial de umflare foarte mare. 7. Concluzii și recomandări Din punct de vedere geomorfologice zona analizată încadrează se în Podișul Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, unitatea Câmpia Jijiei Inferioare, subunitatea Culoarul Bahluiului, terasa inferioară a râului Bahlui. Din punct de vedere geologic, zona se află unitatea structurală pe majoră, Platforma Moldovenească. Formațiunile întâlnite în zonă aparțin Sarmațianului (reprezentat prin de depozite argile, siltite, marne si nisipuri, dar se mai întâlnesc grezocalcare și calcare, dintre care calcarele oolitice constituie un element frecvent și specific.) și Cuaternarului (depozite loessoide puternic transformate, cu intercalații de pietrișuri, soluri fosile si aglomerări de șiroire). Amplasamentul aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii și a celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Raionarea climatică a teritoriului național, încadrează Iașul în următoarele zone: - în zona C, conform STAS 10101/21-92, Acțiuni în Încărcări construcții. date de zăpadă. - în zona C, conform STAS 10101/20-92, Acțiuni în construcții. Acțiunea vântului. Adâncimea de îngheț se consideră la -0,90...-1,00 m de la cota terenului natural sau amenajat. Din punct de vedere al macrozonării seismice, conform P1 00/2006, Municipiul Iași, se înscrie în zona C și se încadreză în următorii parametri: Y accelerația terenului pentru proiectare: ag=0.25-g 12 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 15

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 Y perioada de colț: T=0,7 s Pentru stabilirea stratificației terenului de fundare și a condițiilor de realizare a infrastructurii viitorului imobil, s-au efectuat două foraje notate cu FI și F2 (până la adâncimea de 8,00 m). S-au prelevat probe de pământ tulburate care au fost încercărilor geotehnice supuse în laborator de specialitate acreditat. Pânza de apă freatică a fost întâlnită la adâncimea de -1.80m. Stratul bun de fundare a fost întâlnit la adâncimea de -2.00 m și este constituit dintr- o argilă grasă cu caracteristicile prezentate în fișele de foraj. Efectuarea lucrărilor de săpătură se va face cu respectarea precizărilor din normativ C169/83. Săpăturile cu pantă taluz natural se pot executa cu adâncimi de până la: - 0,75 m în cazul terenurilor necoezive și slab coezive; - 1,25 m în cazul terenurilor cu coeziune medie (argile prăfoase); - 2,00 m în cazul terenurilor cu coeziune foarte mare (argile). Alegerea măsurilor de mai sus în cadrul proiectului se face, în fiecare caz, de proiectant, pe baza analizei următorilor factori: - clasa de importanță, caracterul și destinația construcțiilor, natura proceselor tehnologice pe care le adăpostesc; - valoarea accelerației terenului pentru proiectare a(g); - costul lucrărilor și consumul de materiale și manoperă în raport cu soluțiile alese, inclusiv costul măsurilor speciale ce trebuie asigurate în timpul execuției și exploatării construcțiilor. Măsurile de protecție introduse în proiect vor fi justificate prin eficacitatea scontată a măsurilor luate, în raport cu importanța construcțiilor și cu cheltuielile suplimentare care pe le comportă introducerea măsurilor respective. Pe lângă acestea, în funcție de condițiile locale, se va evita cât posibil pe perturbarea echilibrului hidrogeologic din zonă și ridicarea nivelului apei subterane, nerealizându-se lucrări care pot bara căile naturale de ieșire a apei la zi și ei către curgerea emisarii naturali sau artificiali în funcțiune, sau străpungerea unor orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice. La proiectare, execuție precum și pe toată durata exploatării se vor respecta prevederile din normativele și STAS-urile în vigoare și în mod deosebit cele din: P7-2000, C56- 85, C169-88, ST016-97, P10-86, C29-77 corelat cu C29-85, P130-99, P100-2006, NP016-97, NP 057-02, STAS 2745-90, STAS 9850-89, STAS 6054-77. 13 i | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 16

S.C. GEOPEC MASTERY S.R.L. | 2018 De asemenea se vor respecta prevederile din normele de muncii în protecția vigoare și în mod deosebit cele din "Regulamentul privind protecția muncii și igiena în construcții” aprobat de MLPAT cu ord. 9/N/15 martie 1993. Se va solicita prezența proiectantului geotehnician în următoarele cazuri: - după executarea săpăturilor pentru fundații în scopul atestării calității stratului de fundare; - daca apar situații neprevăzute în prezentul studiu. Întocmit, ing. Sofron Ștefan-Dan 14 | STUDIU GEOTEHNIC — Loc. Tomești, jud. Iași, nr. cad. 64388

Pagina 17

STUDIU GEOTEHNIC GEOPEC MASTERY S.R.L. pentru "ÎNTOCMIRE PUZ+RLU - CONSTRUIRE LOCUINȚĂ Data ]22/1177/2010 COLECTIA 06/2018 Intravilan Loc. Tomești, Jud. Iasi, nr. cad. 64388 Nume | [a Proiectat | ing. Sofron stef Dani A ia PLAN AMPLASARE FORAJE *anga x Desenat | ing. Sofron Ștefan- $I.

Pagina 18

snueW :JI9/J8uag 9 a a a 109s nueail9 du [a 5 e a A1E19U2d i & > EDNULUIP SARI 32 |z. uoo E E Z |N &|dDIS] [ea] NOUJ0S |oyuo)sIzaI 31699310 e “ISV1 ueg-uejaj$ [ea] are MnoureIed e] d'IS €&l=5115|-|eiz “ui e 'ptudoyuj al Fe să ss 2 e | | Jura" a sți săzasesel gl la îlzEa| sie scpesi z E, L. îi i A = gs a O — | il | i 5 = a | =| = =|2|5|-g| E 8. 3 [o sh elelolisle S |z ii ls] 5) z < e _lsals al unor ă Nei & 8 EA 8 = Q [* | | [es E: = s BE: £ |ăele = Q om] Ele E|_ (e) |" 5 - Pa E $ > s|z|ez XOLVIOAV'I exuaisisuo) onsejd [|5|* lalalel2| ss Ș up a Ș LA [E] = e a Ei 8. 3. 2 „ * e E ij A INI î 5 -lesleă N Mm UOTAZITVNV i owa] 31oq120Vy lgalga |lselăs| lezeze |ee|se 5 "m VAOA ș = [oops Ă = EI & 3 oc Mm INVIIHOUd E "N 36 z2 35 ze e 20 = ji ATALVLINZAI 3 02 VE | S8/ Ob 78'0 79'S 's 06 zv'ou 2185 |zla joi Zilei |92 9|zp [ze 78'0|04 [CZ i es omizoduo) eormomojnueă (unu) | ză 2 e szbs'e/ zăs/ dev '0oai8'8/ sit |£0'64/0'sg p iu pi 'pHi9'6/ 09 27 eă losvd zi e e £ e. |1E1€£|3 |s > | E g =|9|.ă lu 00£ 00€ 00's 007 008 2Q01d one a 00'L|lda 00Y|raa 0SP|sd0 009|/da0 g auzi |ga la8 z [zana [fd0 [940 [840 [sd D = IN[nyeS no HN$ONIISU02 eseoșeud (E2uumuop) ap eseJă ej!âue ajeayevu el3ue ap poIezuIapeIe) IS unynjduun Siuzard E = SȘ 23 Ș ez = E [cd 3 2 080 024 zisele sel2|Ee|s ii ă E. [ o|îla z mw] |s|e |£|as E E 000 08 Să 0- D0'8-

Pagina 19

snue/ .Jel9/Jauag no iu = e zo9s nueslu!9 4 ă a a orenouad EOWUeUIp 409 SARI as|iz alge 2.|z. s5lz5l -- | se | |ioyuaysizaa &|dD'IS| Tomei» NOY0S 919ap10y pr : “ISVI - 1%" faci uea-uejaj$ “AN npourereq el GIS Duatuosojduy 16 _ Bu “satul -3 2 39 st 'uuooju '20| 355| ital e [3 plz lease eojejiqisaiduro) [fe s[E ale spe Elzăe i sedel Z 3 se a = (73 | EA e e do _ IE =le|= LE || & ela 218 z|ls SR s|Slslălăaleg [Si »lEesil i RAR] |-5] s E [Ele o ei se sală Mă > 8 5. i sg | 29| les a E lea[ om] Mc i S. E £ $ ela I (2) a = E mă sl $ o euoisisuo i g XOLVAOAV'I onsend £ 1500.) 5 [alele uP- ș CA = AC e | [i 5 3. î 3 = =: lalel_lesles 7) LE: 0) / -INVINEVAOA AOTAZITVNV avu] oqiony |lzalz3l| lg=lEa |sel|se 8 [ezleslc| 0) IN â E & 3 6) IIAOUd "fi a = a EN 5 "i "erp = ATALVLINZAUA g Z Pi - 92'6 06'S €/ 05757 88'0 | a se a > 89'614z6'Zilob - Hz [76 [96 auizoduo) pomamonueiă (unu) [E|Elele L€'0L|p6'8as/ Zb'Sue6'81p9'sg npouoțnueză 3 £ =] Los de! 'Z|69'ses vilei p 2 > - zg9/ /€] '6H] ZA Lg ea og 99 5 îsi s = E E 0 z | 7 lg 5 = lu 001 - 00£ 00'€ 00P 007 008 2014 oeanqjnL 5 Lea d0s|sat 009|9%40 D Bl E |"z la: 55 z |lda |zdn [tdn [td |/d0 |[8gdn | mymens no ujon.suod eseoșe.d (eouunuap) ap ese.3 ejă.e ap ajeluayevu eji3ue eoaezuooeae) 18 uinanjdun Siugard sai EA 2 EI ex & szls E I-a II =! ă le salE a |e a I-A s|e|e e [că elzla z | |E|a E! |. I-a = o 000