Raport
Ordonanța de urgență nr. 57/2019 din 3 iulie 2019
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 700 KB · modificat pe site: 26.02.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Raport nr. 57 din 03.07.2019, „Ordonanța de urgență nr. 57/2019 din 3 iulie 2019”, Comuna Tomești, jud. Iași. Sursa: https://www.comuna-tomesti.ro/wp-content/uploads/2022/07/Ordonanta-de-urgenta-nr.-57-2019-din-3-iulie-2019.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tomesti/17554-ordonanta-de-urgenta-nr-57-2019-din-3-iulie-2019, 04.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019
privind Codul administrativ
Text în vigoare începând cu data de 12 septembrie 2019
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ NEAMȚ
Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative
modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 12 septembrie 2019.
Act de bază
#B: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 555 din 5 iulie 2019
Acte modificatoare
#M1: Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2019
Modificările și completările efectuate prin actul modificator sunt scrise cu font italic. În fața fiecărei
modificări sau completări este indicat actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea
respectivă, în forma #M1.
#B
Având în vedere angajamentele constante și termenele asumate de România în raport cu instituțiile
Uniunii Europene, precum și riscurile de suspendare a fondurilor aferente unor programe operaționale ca
urmare a neimplementării în termenele asumate în documentele strategice, inclusiv Acordul de Parteneriat
încheiat cu Comisia Europeană, a unor măsuri de reformă a administrației publice, a căror reglementare nu
mai poate fi amânată,
ținând cont de disfuncționalitățile și problemele semnalate în mod constant de către autoritățile
administrației publice locale, ca urmare a neadaptării cadrului legal actual care reglementează organizarea
și funcționarea acestor autorități la realitățile socioeconomice și la complexitatea și dinamica activităților
aferente furnizării serviciilor publice esențiale pentru cetățeni, în vederea aplicării principiului subsidiarității
consacrat de Tratatul Uniunii Europene și de Carta Autonomiei Locale,
luând în considerare urgența atenuării disparităților înregistrate la nivelul unităților
administrativ-teritoriale, prin creșterea capacității administrative și a oportunităților de dezvoltare, precum
și urgența îmbunătățirii ratei de absorbție a fondurilor europene, din cadrul actualei perioade de
programare 2014 - 2020, inclusiv nevoia acută de luare a unor măsuri legislative în vederea eliminării
întârzierilor sau blocajelor înregistrate în derularea unor proiecte cu finanțare neramursabilă sau a unor
proiecte de investiții, aspecte semnalate inclusiv de către Comisia Europeană în cuprinsul Raportului de
țară din anul 2019 privind România,
având în vedere apariția unor situații excepționale, a numeroase disfuncționalități și chiar blocaje la
nivelul unor unități administrativ-teritoriale în contractarea și implementarea unor proiecte cu finanțare
nerambursabilă, pentru derularea unor obiective investiționale, cauzate de lipsa unor măsuri de simplificare
și eficientizare a procesului decizional și a procedurilor interne aferente organizării și funcționării
autorităților administrației publice locale,
ținând seama de faptul că neadoptarea acestor măsuri în regim de urgență și nerezolvarea unor probleme
stringente, cu caracter sistemic, la nivelul legislației cu impact asupra administrației publice, ar conduce la
îngreunarea procesului decizional și derularea procedurilor interne la nivelul unor unități
administrativ-teritoriale, în vederea punerii în aplicare a principiului subsidiarității, iar numeroase
colectivități locale s-ar afla în situația de a nu mai beneficia de accesul la servicii publice de calitate,
impactul socioeconomic fiind unul negativ prin neadoptarea prezentei ordonanțe de urgență,
luând în considerare angajamentele și termenele asumate de România în relația cu Comisia Europeană
cu privire la punerea în aplicare a unor măsuri de reformă majore în domeniul funcției publice, precum cele
1
Pagina 2
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
privind introducerea unui concurs național la nivelul administrației publice centrale sau asigurarea unei
evidențe unice, complete și coerente a diferitelor categorii de personal din administrația publică, precum și
urgența luării unor măsuri pentru asigurarea premiselor de stabilitate, independență și profesionalism în
exercitarea funcțiilor publice, în considerarea faptului că toate aceste elemente vizează interesul public și
constituie situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.
PARTEA I
Dispoziții generale
TITLUL I
Dispoziții generale
ART. 1
Obiectul de reglementare
(1) Prezentul cod reglementează cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și
instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă,
serviciile publice, precum și unele reguli specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a
unităților administrativ-teritoriale.
(2) Prezentul cod se completează cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările
ulterioare, precum și cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie.
ART. 2
Autoritățile administrației publice centrale
(1) Autoritățile administrației publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de
specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autoritățile administrative autonome.
(2) Organizarea și funcționarea structurilor de specialitate înființate pentru exercitarea de către
Președintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituția României, republicată, sunt
reglementate prin lege specială.
ART. 3
Autoritățile administrației publice locale
Autoritățile administrației publice locale sunt: consiliile locale, primarii și consiliile județene.
ART. 4
Domeniul de aplicare
Prezentul cod se aplică în activitatea autorităților și instituțiilor administrației publice, în raporturile
dintre autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și în raporturile acestora cu alte subiecte de
drept public sau privat.
TITLUL II
Definiții generale aplicabile administrației publice
ART. 5
Definiții generale
În înțelesul prezentului cod, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) activitățile de administrație social-comunitară - acțiunile prin care se concretizează relația autorităților
administrației publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atribuții în
sfera activităților social-comunitare pe raza unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
b) administrația publică - totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere publică, de organizare a
executării și executare în concret a legii și de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului
public;
2
Pagina 3
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
c) administrația publică centrală - totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere publică, de
organizare a executării și de executare în concret a legii și de prestare de servicii publice, în scopul
satisfacerii interesului public național/general;
d) administrația publică locală - totalitatea activităților desfășurate, în regim de putere publică, de
organizare a executării și de executare în concret a legii și de prestare de servicii publice, în scopul
satisfacerii interesului public local;
e) aglomerările urbane - asociațiile de dezvoltare intercomunitară constituite pe bază de parteneriat între
municipii, altele decât cele care sunt prevăzute la lit. i), pe de o parte, și orașe împreună cu localitățile
urbane și rurale aflate în zona de influență, pe de altă parte;
f) aleșii locali - primarul, viceprimarul, consilierii locali, președintele consiliului județean, vicepreședinții
consiliului județean și consilierii județeni; în exercitarea mandatului lor, aleșii locali îndeplinesc o funcție de
autoritate publică;
g) aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean - totalitatea compartimentelor
funcționale, fără personalitate juridică, de la nivelul unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și
secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale; primarul, consilierii personali sau
personalul din cadrul cabinetului acestuia, președintele consiliului județean, consilierii personali sau
personalul din cadrul cabinetului acestuia, viceprimarul, vicepreședintele consiliului județean,
administratorul public nu fac parte din aparatul de specialitate;
h) aria geografică a beneficiarilor - aria geografică de domiciliu a majorității beneficiarilor unui serviciu
public descentralizat într-o perioadă de timp dată;
i) asociațiile de dezvoltare intercomunitară - structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept
privat și de utilitate publică, înființate, în condițiile legii, de unitățile administrativ-teritoriale pentru
realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori pentru furnizarea în
comun a unor servicii publice;
j) autonomia locală - dreptul și capacitatea efectivă a autorităților administrației publice locale de a
soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese,
treburile publice, în condițiile legii;
k) autoritatea publică - organ de stat sau al unității administrativ-teritoriale care acționează în regim de
putere publică pentru satisfacerea unui interes public;
l) autoritatea administrației publice - autoritate publică care acționează pentru organizarea executării sau
executarea în concret a legii sau pentru prestarea serviciilor publice;
m) autoritățile deliberative la nivelul unităților administrativ-teritoriale - consiliile locale ale comunelor,
ale orașelor și ale municipiilor, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și consiliile județene;
n) autoritățile executive la nivelul unităților administrativ-teritoriale - primarii comunelor, ai orașelor, ai
municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului
București și președintele consiliului județean;
o) capacitatea administrativă - ansamblul resurselor materiale, financiare, instituționale și umane de care
dispune o unitate administrativ-teritorială, cadrul legal care reglementează domeniul de activitate, precum
și modul în care acestea sunt valorificate în activitatea proprie potrivit competenței stabilite prin lege;
p) colectivitatea locală - totalitatea persoanelor fizice cu domiciliul în unitatea administrativ-teritorială
respectivă;
q) compartimentul funcțional - structură funcțională constituită în cadrul autorităților administrației
publice centrale, instituțiilor publice de interes național cu sau fără personalitate juridică, în cadrul
aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau al unei instituții publice de
interes local sau județean, fără personalitate juridică, formată din persoane cu atribuții și sarcini relativ
stabile, subordonate unei autorități unice; compartimentul de resort reprezintă un compartiment funcțional;
r) competența - ansamblul atribuțiilor stabilite de lege, care conferă autorităților și instituțiilor
administrației publice drepturi și obligații de a desfășura, în regim de putere publică și sub propria
responsabilitate, o activitate de natură administrativă;
s) competența delegată - atribuțiile stabilite prin lege și transferate, împreună cu resursele financiare
3
Pagina 4
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
corespunzătoare, autorităților administrației publice locale de către autoritățile administrației publice
centrale pentru a le exercita în numele și în limitele stabilite de către acestea din urmă;
ș) competența exclusivă - atribuțiile stabilite prin lege în mod expres și limitativ în sarcina autorităților
administrației publice locale, pentru realizarea cărora acestea au drept de decizie și dispun de resursele și
mijloacele necesare;
t) competența partajată - atribuțiile exercitate potrivit legii de autorități ale administrației publice locale,
împreună cu alte autorități ale administrației publice, stabilite în mod expres și limitativ, cu stabilirea
resurselor financiare și a limitelor dreptului de decizie pentru fiecare autoritate publică în parte;
ț) cvorumul - numărul minim de membri prevăzut de lege pentru întrunirea valabilă a unui organ
colegial;
u) deconcentrarea - distribuirea de atribuții administrative și financiare de către ministere și celelalte
organe de specialitate ale administrației publice centrale către structuri proprii de specialitate din unitățile
administrativ-teritoriale;
v) demnitarii - persoane care exercită funcții de demnitate publică în temeiul unui mandat, potrivit
Constituției, prezentului cod și altor acte normative;
x) descentralizarea - transferul de competențe administrative și financiare de la nivelul administrației
publice centrale la nivelul administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale, împreună cu resursele
financiare necesare exercitării acestora;
y) funcția publică - ansamblul atribuțiilor și responsabilităților, stabilite în temeiul legii, în scopul
exercitării prerogativelor de putere publică de către autoritățile și instituțiile publice;
z) funcția de demnitate publică - ansamblul de atribuții și responsabilități stabilite prin Constituție, legi
și/sau alte acte normative, după caz, obținute prin învestire, ca urmare a rezultatului procesului electoral,
direct sau indirect, ori prin numire;
w) instituția publică - structură funcțională care acționează în regim de putere publică și/sau prestează
servicii publice și care este finanțată din venituri bugetare și/sau din venituri proprii, în condițiile legii
finanțelor publice;
aa) instituția de utilitate publică - persoana juridică de drept privat care, potrivit legii, a obținut statut de
utilitate publică;
bb) majoritatea - numărul de voturi necesar a fi exprimate de membrii unui organ colegial pentru
adoptarea unui act administrativ, stabilit în condițiile legii;
cc) majoritatea absolută - primul număr natural strict mai mare decât jumătate din totalul membrilor în
funcție ai organului colegial;
dd) majoritatea calificată - primul număr natural care este mai mare decât valoarea numerică rezultată în
urma aplicării fracției/procentului stabilite/stabilit prin lege la totalul membrilor organului colegial stabilit în
condițiile legii;
ee) majoritatea simplă - primul număr natural mai mare decât jumătate din totalul membrilor prezenți la
o ședință a organului colegial, cu condiția îndeplinirii cvorumului;
ff) organigrama - structură unitară, redată sub forma unei diagrame logice, prin care se sistematizează și
se concentrează modul de organizare a tuturor resurselor umane de la nivelul unei autorități sau instituții
publice, după caz, redând schematic detaliile cu privire la raporturile ierarhice de
subordonare/supraordonare, precum și raporturile de colaborare;
gg) personalul din administrația publică - demnitarii, funcționarii publici, personalul contractual și alte
categorii de personal stabilite în condițiile legii de la nivelul autorităților și instituțiilor administrației
publice centrale și locale;
hh) primăria comunei, a orașului, a municipiului, a subdiviziunii administrativ-teritoriale - structură
funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la
îndeplinire hotărârile autorității deliberative și dispozițiile autorității executive, soluționând problemele
curente ale colectivității locale, constituită din: primar, viceprimar, administratorul public, consilierii
primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului și aparatul de specialitate al primarului;
ii) răspunderea administrativă - acea formă a răspunderii juridice care constă în ansamblul de drepturi și
obligații de natură administrativă care, potrivit legii, se nasc ca urmare a săvârșirii unei fapte ilicite prin
4
Pagina 5
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
care se încalcă, de regulă, norme ale dreptului administrativ;
jj) regimul de putere publică - ansamblul prerogativelor și constrângerilor prevăzute de lege în vederea
exercitării atribuțiilor autorităților și instituțiilor administrației publice și care le conferă posibilitatea de a
se impune cu forță juridică obligatorie în raporturile lor cu persoane fizice sau juridice, pentru apărarea
interesului public;
kk) serviciul public - activitatea sau ansamblul de activități organizate de o autoritate a administrației
publice ori de o instituție publică sau autorizată/autorizate ori delegată de aceasta, în scopul satisfacerii
unei nevoi cu caracter general sau a unui interes public, în mod regulat și continuu;
ll) serviciile publice deconcentrate - structurile de specialitate ale ministerelor și ale altor organe de
specialitate din unitățile administrativ-teritoriale ale administrației publice centrale care răspund de
satisfacerea unor nevoi de interes public/general în concordanță cu obiectivele politicilor și strategiilor
sectoriale ale Guvernului;
mm) subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului București sau alte
subdiviziuni ale municipiilor ale căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege;
nn) standardele de calitate - ansamblul normativelor de calitate în furnizarea unui serviciu public și/sau
de utilitate publică, stabilite prin acte normative;
oo) standardele de cost - costurile normative utilizate pentru determinarea cuantumului resurselor
alocate bugetelor locale ale unităților administrativ-teritoriale în vederea furnizării unui serviciu public
și/sau de utilitate publică la standardul de calitate stabilit prin acte normative;
pp) unitățile administrativ-teritoriale - comune, orașe, municipii și județe;
qq) zona metropolitană - asociația de dezvoltare intercomunitară constituită pe bază de parteneriat între
capitala României sau municipiile de rangul I ori municipiile reședință de județ și unitățile
administrativ-teritoriale aflate în zona limitrofă.
TITLUL III
Principiile generale aplicabile administrației publice
ART. 6
Principiul legalității
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa
cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România
este parte.
ART. 7
Principiul egalității
Beneficiarii activității autorităților și instituțiilor administrației publice au dreptul de a fi tratați în mod
egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligația autorităților și instituțiilor administrației
publice de a trata în mod egal pe toți beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.
ART. 8
Principiul transparenței
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a
informa și de a supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a permite accesul
cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes
public, în limitele legii.
(2) Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obține informații de la autoritățile și
instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția
beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.
ART. 9
Principiul proporționalității
Formele de activitate ale autorităților administrației publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii
unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor.
Reglementările sau măsurile autorităților și instituțiilor administrației publice sunt inițiate, adoptate, emise,
5
Pagina 6
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor și a
impactului soluțiilor propuse.
ART. 10
Principiul satisfacerii interesului public
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de
a urmări satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național este
prioritar față de interesul public local.
ART. 11
Principiul imparțialității
Personalul din administrația publică are obligația de a-și exercita atribuțiile legale, fără subiectivism,
indiferent de propriile convingeri sau interese.
ART. 12
Principiul continuității
Activitatea administrației publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.
ART. 13
Principiul adaptabilității
Autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a satisface nevoile societății.
PARTEA a II-a
Administrația publică centrală
TITLUL I
Guvernul
CAPITOLUL I
Rolul și funcțiile Guvernului
ART. 14
Rolul Guvernului
(1) Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcționează în temeiul votului de
încredere acordat de Parlament în baza programului de guvernare. Guvernul asigură realizarea politicii
interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administrației publice.
(2) În vederea îndeplinirii rolului său, Guvernul asigură funcționarea echilibrată și dezvoltarea sistemului
național economic și social.
ART. 15
Funcțiile Guvernului
Pentru realizarea Programului de guvernare, Guvernul exercită următoarele funcții:
a) funcția de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de punere în aplicare a Programului de
guvernare;
b) funcția de implementare, prin care se urmărește punerea în aplicare a Programului de guvernare;
c) funcția de reglementare, prin care se asigură elaborarea cadrului normativ și instituțional necesar în
vederea realizării obiectivelor strategice;
d) funcția de administrare a proprietății statului, prin care se asigură administrarea proprietății publice și
private a statului, precum și gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil;
e) funcția de reprezentare, prin care se asigură, în numele statului român, în condițiile legii,
reprezentarea pe plan intern și extern, în domeniul său de activitate;
f) funcția de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea și controlul aplicării și respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, precum și în domeniile
economic și social și al funcționării instituțiilor și organismelor care își desfășoară activitatea în subordinea
sau sub autoritatea Guvernului.
6
Pagina 7
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
CAPITOLUL II
Organizarea Guvernului
SECȚIUNEA 1
Dispoziții generale
ART. 16
Învestirea Guvernului
(1) Guvernul se organizează și funcționează în conformitate cu prevederile constituționale, având la
bază Programul de guvernare acceptat de Parlament.
(2) Guvernul este învestit de Parlament și își începe mandatul la data depunerii jurământului în fața
Președintelui.
ART. 17
Condiții generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului
Pot fi membri ai Guvernului persoanele care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au cetățenia română și domiciliul în țară;
b) se bucură de exercițiul drepturilor electorale;
c) nu au suferit condamnări penale, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea.
ART. 18
Componența Guvernului
Guvernul este alcătuit din prim-ministru și miniștri. Din Guvern pot face parte: viceprim-miniștri,
miniștri de stat, miniștri delegați, miniștri cu însărcinări speciale pe lângă prim-ministru, numiți de
Președintele României pe baza votului de încredere acordat de Parlament.
SECȚIUNEA a 2-a
Aparatul de lucru al Guvernului
ART. 19
Structura aparatului de lucru al Guvernului
Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria
Prim-ministrului, aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului, departamente și alte structuri
organizatorice cu atribuții specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului.
ART. 20
Secretariatul General al Guvernului
(1) Guvernul are un Secretariat General care este condus de secretarul general al Guvernului care are
rang de ministru, numit prin decizie a prim-ministrului.
(2) Secretarul general al Guvernului este ajutat de unul sau mai mulți secretari generali adjuncți care au
rang de secretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului, precum și, după caz, de unul sau mai mulți
secretari de stat, numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.
(3) Secretariatul General al Guvernului face parte din aparatul de lucru al Guvernului și asigură
derularea și continuitatea operațiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor
organizatorice, juridice, economice și tehnice ale activității Guvernului, precum și reprezentarea
Guvernului în fața instanțelor judecătorești, constituind elementul de legătură și stabilitate al guvernării.
(4) Organizarea și atribuțiile Secretariatului General al Guvernului se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului.
(5) Bugetul pentru funcționarea Guvernului se aprobă prin legea bugetului de stat. Secretarul general al
Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum și pentru
instituțiile care se finanțează prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(6) Secretariatul General al Guvernului are dreptul de a iniția proiecte de acte normative pe domeniile
aflate sub incidența atribuțiilor sale și ale autorităților și instituțiilor publice aflate în subordinea sa ori a
Guvernului.
7
Pagina 8
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(7) Guvernul organizează, prin Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat",
administrarea bunurilor proprietate publică și privată a statului, destinate unor acțiuni de reprezentare și
protocol ale Camerei Deputaților, Senatului, Președintelui României, Guvernului, Curții Constituționale și
Academiei Române.
(8) Secretariatul General al Guvernului îndeplinește atribuțiile de minister de resort față de Regia
Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat".
(9) Secretariatului General al Guvernului îi pot fi date în coordonare organe de specialitate ale
administrației publice centrale aflate în subordinea Guvernului, cu excepția ministerelor.
(10) Normativele de cheltuieli pentru acțiunile de protocol la nivelul Secretariatului General al
Guvernului și aparatului de lucru al Guvernului se aprobă prin ordin al secretarului general al Guvernului.
ART. 21
Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului
Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului este structură fără personalitate juridică, finanțată prin
bugetul Secretariatului General al Guvernului, condusă de viceprim-ministru; în cadrul aparatului propriu
de lucru al viceprim-ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai mulți secretari de stat și consilieri de
stat, numiți, respectiv eliberați din funcție, prin decizie a prim-ministrului, la propunerea
viceprim-ministrului.
ART. 22
Cancelaria Prim-Ministrului
(1) Cancelaria Prim-Ministrului este structură fără personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului,
finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului.
(2) Cancelaria Prim-Ministrului este condusă de șeful Cancelariei Prim-Ministrului, care are rang de
ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului.
(3) Atribuțiile, organizarea și funcționarea Cancelariei Prim-Ministrului se stabilesc prin decizie a
prim-ministrului.
(4) Personalului din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, cu excepția demnitarilor sau persoanelor
asimilate acestora, i se aplică prevederile părții a VI-a titlul III capitolul II - Personalul contractual încadrat
la cabinetul demnitarilor și aleșilor locali și la Cancelaria Prefectului.
(5) În cadrul Cancelariei Prim-Ministrului își desfășoară activitatea unul sau mai mulți secretari de stat și
consilieri de stat, precum și directorul de cabinet al prim-ministrului, cu rang de secretar de stat, numiți,
respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim-ministrului.
(6) Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc instituțiile publice și organele de specialitate ale administrației
publice centrale coordonate de prim-ministru, prin Cancelaria Prim-Ministrului.
ART. 23
Departamentul
(1) Departamentul este o structură organizatorică în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, cu sau
fără personalitate juridică, subordonată prim-ministrului, având rolul de coordonare și sinteză în domenii
de interes general, în conformitate cu atribuțiile Guvernului.
(2) Organizarea și funcționarea departamentului se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 24
Structuri cu caracter consultativ înființate de Guvern
(1) Pentru rezolvarea unor probleme aflate în competența sa, Guvernul poate înființa organisme cu
caracter consultativ.
(2) În scopul elaborării, integrării, corelării și monitorizării de politici publice, Guvernul poate constitui
consilii, comisii și comitete interministeriale.
(3) Modul de organizare și funcționare a structurilor prevăzute la alin. (1) și (2) și a serviciilor acestora,
temeiul legal pentru acordarea unei indemnizații pentru membrii acestor structuri, după caz, posibilitatea
acordării unei indemnizații pentru membrii acestor structuri, precum și cuantumul acesteia, se stabilesc prin
actele de înființare ale structurilor prevăzute la alin. (1) și (2), în limita bugetului aprobat conform
normelor de drept ce privesc drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar.
8
Pagina 9
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
CAPITOLUL III
Funcționarea Guvernului
SECȚIUNEA 1
Principalele atribuții ale Guvernului
ART. 25
Principalele atribuții ale Guvernului
În realizarea funcțiilor sale Guvernul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) inițiază proiecte de lege și le transmite către Camera competentă, ca primă Cameră sesizată, și spre
informare către Camera decizională;
b) emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative, inițiate cu respectarea Constituției, și le
transmite Parlamentului, în termen de 30 de zile de la data solicitării;
c) asigură executarea de către autoritățile administrației publice a legilor și a celorlalte acte normative
date în aplicarea acestora;
d) elaborează proiectele de lege a bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat pe care le
supune, separat, spre adoptare Parlamentului;
e) aprobă, prin hotărâre, strategiile, programele și metodologiile, pe domenii de activitate;
f) asigură realizarea politicii în domeniul social;
g) asigură apărarea ordinii de drept, a liniștii publice și siguranței cetățeanului, precum și a drepturilor și
libertăților cetățenilor, în condițiile prevăzute de lege;
h) duce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii, pentru apărarea țării, scop în care organizează și
înzestrează forțele armate;
i) asigură integrarea României în structurile europene și internaționale;
j) negociază tratatele, acordurile și convențiile internaționale care angajează statul român;
k) negociază și încheie, în condițiile legii, convenții și alte înțelegeri internaționale la nivel
guvernamental;
l) controlează activitatea ministerelor și a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa;
m) asigură administrarea proprietății publice și private a statului;
n) înființează, cu avizul Curții de Conturi, organe de specialitate în subordinea sa;
o) cooperează cu organismele sociale interesate în îndeplinirea atribuțiilor sale;
p) asigură standarde obligatorii la nivelul administrației publice centrale și locale pentru garantarea bunei
administrări;
q) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege sau care decurg din rolul și funcțiile Guvernului.
ART. 26
Exercitarea controlului de către Guvern
(1) În realizarea rolului său de conducere generală a administrației publice, Guvernul exercită controlul
asupra ministerelor, asupra organelor de specialitate din subordinea sa, precum și asupra prefecților, în
condițiile legii.
(2) În exercitarea controlului prevăzut la alin. (1), Guvernul poate solicita revocarea actelor
administrative nelegale, netemeinice sau inoportune emise de autoritățile prevăzute la alin. (1) care nu au
intrat în circuitul civil și nu au produs efecte juridice și care pot leza interesul public.
ART. 27
Raporturile Guvernului cu autoritățile administrative autonome
Guvernul se află în raporturi de colaborare cu autoritățile administrative autonome.
SECȚIUNEA a 2-a
Rolul și atribuțiile prim-ministrului
ART. 28
Rolul prim-ministrului
9
Pagina 10
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(1) Prim-ministrul conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, cu respectarea
atribuțiilor pe care aceștia le exercită.
(2) Prim-ministrul reprezintă Guvernul în relațiile acestuia cu Parlamentul, Președintele României, Înalta
Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul
Public, celelalte autorități și instituții publice, partidele și alianțele politice, sindicatele, cu alte organizații
neguvernamentale, precum și în relațiile internaționale ce intră în aria de responsabilitate a Guvernului.
ART. 29
Actele prim-ministrului
(1) În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prim-ministrul emite decizii, care sunt acte administrative.
(2) Deciziile prim-ministrului se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepțiile
prevăzute de lege. Nepublicarea atrage inexistența deciziei.
ART. 30
Contrasemnarea actelor prim-ministrului
Deciziile prim-ministrului se contrasemnează de secretarul general al Guvernului.
ART. 31
Atribuția de numire și eliberare din funcție a anumitor categorii de personal din administrația publică
Prim-ministrul numește și eliberează din funcție:
a) conducătorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepția situației în care aceștia
au calitatea de membru al Guvernului;
b) secretarul general al Guvernului și secretarii generali adjuncți ai Guvernului;
c) secretarii de stat și consilierii de stat din cadrul aparatului de lucru al Guvernului;
d) secretarii de stat și subsecretarii de stat;
e) alte persoane pentru care are competența de numire, în cazurile prevăzute de lege.
ART. 32
Prezentarea de rapoarte și declarații Parlamentului
(1) Prim-ministrul prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica
Guvernului, care se dezbat cu prioritate și răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de
către deputați sau senatori, conform regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Prim-ministrul poate desemna un membru al Guvernului să răspundă la întrebările și interpelările
adresate Guvernului de către deputați sau senatori, în funcție de domeniul de activitate ce formează
obiectul acestora.
ART. 33
Contrasemnarea decretelor emise de Președinte
Prim-ministrul contrasemnează decretele emise de Președintele României, potrivit prevederilor
Constituției.
ART. 34
Constituirea de consilii, comisii și comitete interministeriale
(1) În scopul rezolvării unor probleme operative, prim-ministrul poate constitui, prin decizie, consilii,
comisii și comitete interministeriale.
(2) Prim-ministrul îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în Constituție și lege sau care decurg din
rolul și funcțiile Guvernului.
SECȚIUNEA a 3-a
Ședințele Guvernului
ART. 35
Convocarea și conducerea ședințelor Guvernului
(1) Ședințele Guvernului sunt convocate și conduse de către prim-ministru.
(2) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes
național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în
alte situații.
10
Pagina 11
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(3) Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.
ART. 36
Desfășurarea ședințelor Guvernului
(1) Guvernul se întrunește săptămânal sau ori de câte ori este nevoie.
(2) În cadrul ședințelor Guvernului se dezbat probleme ale politicii interne și externe a țării, precum și
aspecte privind conducerea generală a administrației publice, adoptându-se măsurile corespunzătoare.
(3) La ședințele Guvernului pot participa, în calitate de invitați, conducători ai unor organe de
specialitate din subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ai unor autorități administrative autonome,
reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale, precum și orice alte
persoane a căror prezență se apreciază a fi utilă, la solicitarea prim-ministrului.
(4) Dezbaterile din ședințele Guvernului și modul de adoptare a actelor acestuia, precum și a oricăror
alte măsuri stabilite se înregistrează și se consemnează în scris în stenograma ședinței, certificată de
secretarul general al Guvernului și păstrată, conform legii, la Secretariatul General al Guvernului.
SECȚIUNEA a 4-a
Actele Guvernului
ART. 37
Tipurile de acte adoptate de Guvern
(1) În exercitarea atribuțiilor sale, Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe. Hotărârile se emit pentru
organizarea executării legilor. Ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în condițiile
art. 115 alin. (1) - (3) din Constituție. În situații extraordinare se adoptă ordonanțe de urgență, în condițiile
art. 115 alin. (4) - (6) din Constituție.
(2) Membrii Guvernului pot propune proiecte de hotărâri și de ordonanțe; de asemenea, pot propune
Guvernului proiecte de lege, în vederea exercitării dreptului de inițiativă legislativă al acestuia.
Metodologia de elaborare și înaintare la Guvern a acestor proiecte de acte normative se aprobă prin
hotărâre a Guvernului, în temeiul legii.
(3) În cazul încetării mandatului sau, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea
jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter
individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În
această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția
proiecte de lege.
ART. 38
Regimul juridic al actelor Guvernului
(1) Guvernul adoptă hotărâri și ordonanțe în prezența majorității membrilor săi. Hotărârile și
ordonanțele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște prim-ministrul.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul documentelor și al altor măsuri adoptate de Guvern.
(3) Hotărârile și ordonanțele Guvernului se semnează de prim-ministru, se contrasemnează de miniștrii
care au obligația punerii lor în executare și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică
numai instituțiilor interesate.
CAPITOLUL IV
Exercitarea mandatului de membru al Guvernului
ART. 39
Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabile funcției de membru al Guvernului
(1) Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabile funcției de membru al Guvernului
sunt cele prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea
transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și
sancționarea corupției cu modificările și completările ulterioare.
11
Pagina 12
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(2) Prin activități în domeniul didactic pe care membrii Guvernului le pot desfășura, în condițiile
legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice
și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
ART. 40
Sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese în care se află membrul Guvernului
Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele care
ocupă funcția de membru al Guvernului se face în condițiile Legii nr. 176/2010 privind integritatea în
exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind
înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și
completarea altor acte normative, cu modificările și completările ulterioare.
ART. 41
Obligația renunțării la situația de incompatibilitate
În termen de 15 zile de la data depunerii jurământului, membrul Guvernului este obligat să renunțe la
calitatea sau funcția cu care este incompatibilă funcția de membru al Guvernului, sub sancțiunea încetării
mandatului.
ART. 42
Cazuri de încetare a funcției de membru al Guvernului
Funcția de membru al Guvernului încetează în următoarele cazuri:
a) revocare;
b) demisie;
c) pierderea drepturilor electorale ca urmare unei hotărâri judecătorești definitive;
d) starea de incompatibilitate constatată în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările
ulterioare, ca urmare a unui raport de evaluare definitiv sau unei hotărâri judecătorești definitive;
e) deces;
f) condamnare penală printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
g) imposibilitate de a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile.
ART. 43
Vacanța funcției de membru al Guvernului
(1) În situațiile prevăzute la art. 42 Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului,
ia act de încetarea funcției și declară funcția vacantă în termen de 15 zile de la primirea propunerii
prim-ministrului.
(2) Primul-ministru îi transmite Președintelui României propunerea prevăzută la alin. (1) în termen de 5
zile de data la care intervine un caz de încetare a funcției de membru al Guvernului.
(3) În ipoteza în care cazurile de încetare a funcției de membru al Guvernului prevăzute la art. 42 lit. a)
și b) intervin pe durata stărilor prevăzute de art. 92 alin. (2) și (3) și art. 93 alin. (1) din Constituție
Președintele României, prin decret, la propunerea prim-ministrului, ia act de încetarea funcției și declară
funcția vacantă în termen de 30 de zile de la primirea propunerii prim-ministrului.
ART. 44
Revocarea din funcția de membru al Guvernului
Revocarea din funcția de membru al Guvernului are loc în caz de remaniere guvernamentală.
ART. 45
Demisia din funcția de membru al Guvernului
Demisia din funcția de membru al Guvernului se anunță public, se prezintă în scris prim-ministrului și
devine irevocabilă din momentul în care s-a luat act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data
depunerii.
ART. 46
Interimatul funcției de membru al Guvernului
(1) Dacă prim-ministrul se află în una dintre situațiile de încetare a funcției de membru al Guvernului, cu
excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României desemnează
un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile prim-ministrului, până
la formarea noului Guvern. Interimatul pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor încetează dacă
12
Pagina 13
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
prim-ministrul își reia activitatea în Guvern în cel mult 45 de zile.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, la propunerea
prim-ministrului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
(3) În situațiile prevăzute la alin. (2), înăuntrul termenului de 45 de zile, prim-ministrul inițiază
procedurile prevăzute de lege pentru numirea unui alt membru al Guvernului în calitate de ministru
interimar.
ART. 47
Numirea în funcție în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a postului
(1) Numirea în funcția de membru al Guvernului, în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanță a
postului, se face de Președintele României, la propunerea prim-ministrului.
(2) Prim-ministrul propune Președintelui României, în termen de 5 zile de la publicarea decretului prin
care este constatată vacanța funcției, o persoană, care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 17, pentru
numirea în funcția de membru al Guvernului.
(3) Președintele României numește în funcție persoana propusă de prim-ministru în termen de 10 zile de
la înregistrarea propunerii sau în același termen, în condițiile alin. (4) sau (5), motivează, îi comunică
prim-ministrului și face public refuzul numirii în funcție.
(4) Președintele României poate refuza, motivat, orice propunere a prim-ministrului pentru numirea în
funcția de membru al Guvernului în situația în care persoana propusă nu îndeplinește condițiile prevăzute la
art. 17 sau, cu privire la această persoană, au intervenit cazurile de încetare a funcției de membru al
Guvernului prevăzute de art. 42 lit. c), e) și f).
(5) Președintele României poate refuza motivat, o singură dată, o propunere a prim-ministrului pentru
numirea în funcția de membru al Guvernului în situația în care consideră că persoana propusă nu
corespunde funcției respective.
(6) În situația în care Președintele României refuză o propunere a prim-ministrului în condițiile alin. (3),
prim-ministrul îi transmite Președintelui o nouă propunere în termen de 5 zile de la data la care
Președintele i-a comunicat refuzul propunerii anterioare.
(7) Președintele României primește o nouă propunere pentru numirea unei persoane în funcția de
membru al Guvernului transmisă de prim-ministru și are, în această situație, obligațiile prevăzute la alin.
(3).
(8) În situația în care Președintele României sau prim-ministrul sesizează Curtea Constituțională pentru
soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională apărut cu ocazia numirii unui membru al
Guvernului, obligațiile prevăzute de acest articol sunt îndeplinite după publicarea deciziei Curții
Constituționale prin care este soluționat conflictul, cu respectarea caracterului general obligatoriu al
deciziei.
CAPITOLUL V
Răspunderea Guvernului
ART. 48
Respectarea principiului legalității
Guvernul, în întregul său, și fiecare dintre membrii acestuia sunt obligați să își îndeplinească mandatul cu
respectarea Constituției și a legilor țării, precum și a Programului de guvernare acceptat de Parlament.
ART. 49
Răspunderea politică
Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului, pentru întreaga sa activitate, ca urmare a votului
de încredere acordat de către acesta cu prilejul învestiturii. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic
solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.
ART. 50
Alte tipuri de răspundere a Guvernului
(1) Membrii Guvernului răspund civil, contravențional, administrativ sau penal, după caz, pentru faptele
săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii și ale prezentului cod.
13
Pagina 14
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(2) Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale Guvernului aparțin
Guvernului.
TITLUL II
Administrația publică centrală de specialitate
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
ART. 51
Structura administrației publice centrale de specialitate
(1) Administrația publică centrală de specialitate este formată din ministere, alte structuri aflate în
subordonarea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor și autorități administrative autonome.
(2) Ministerele și celelalte organe de specialitate din subordinea Guvernului și a ministerelor au un
secretar general și pot avea unul sau mai mulți secretari generali adjuncți al căror număr se stabilește prin
actul de înființare. Funcțiile de secretar general și de secretar general adjunct se pot stabili și la nivelul
autorităților administrative autonome, dacă prin legile de înființare a acestora nu se prevede altfel.
ART. 52
Rolul și atribuțiile ministerelor
(1) Ministerele sunt organe de specialitate ale administrației publice centrale care realizează politica
guvernamentală în domeniile de interes stabilite de Guvern.
(2) Toate ministerele au atribuții comune și atribuții proprii potrivit competenței, în conformitate cu
domeniul lor de activitate.
ART. 53
Funcțiile ministerelor
(1) Ministerele îndeplinesc următoarele funcții principale:
a) funcția de strategie, prin care se asigură aplicarea politicilor și strategiilor Guvernului în domeniul de
competență, precum și a propriilor strategii și politici, coordonate cu politica Guvernului;
b) funcția de reglementare a domeniului de competență, cu respectarea ierarhiei actelor normative;
c) funcția de control și monitorizare a domeniului de competență, exercitată asupra persoanelor fizice
sau juridice sau autorităților publice care intră în sfera de reglementare a domeniului de specializare, în
limitele competenței legale.
(2) Ministerele pot exercita și funcții specifice domeniului lor de activitate stabilite prin actele normative
de organizare și funcționare ale acestora.
ART. 54
Personalitatea juridică a ministerelor
Ministerele sunt persoane juridice de drept public, au sediul în municipiul București și sunt conduse de
miniștri.
CAPITOLUL II
Conducerea ministerelor
ART. 55
Rolul miniștrilor
Ministrul exercită conducerea ministerului și îl reprezintă în raporturile cu celelalte autorități publice, cu
persoanele juridice și fizice din țară și din străinătate, precum și în justiție.
ART. 56
Atribuțiile generale ale miniștrilor
(1) Ministrul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) organizează, coordonează și controlează aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a
ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate și a principiului
14
Pagina 15
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
autonomiei locale;
b) elaborează și avizează proiecte de lege, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, în condițiile stabilite prin
metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului;
c) elaborează și aplică strategia proprie a ministerului, integrată strategiei de dezvoltare
economico-socială a Guvernului, precum și politicile și strategiile în domeniile de activitate ale
ministerului;
d) îndeplinește calitatea de ordonator principal de credite;
e) fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează Guvernului;
f) execută bugetul ministerului;
g) urmărește proiectarea și realizarea investițiilor din sistemul ministerului, în baza bugetului aprobat;
h) reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme internaționale, în conformitate cu
acordurile și convențiile la care România este parte și cu alte înțelegeri stabilite în acest scop, și dezvoltă
relații de colaborare cu organe și organizații similare din alte state și cu organizații internaționale ce
interesează domeniul lor de activitate;
i) inițiază și negociază, din împuternicirea Președintelui României sau a Guvernului, în condițiile legii,
încheierea de convenții, acorduri și alte înțelegeri internaționale sau propune întocmirea formelor de
aderare la cele existente, în domeniul său de activitate;
j) urmărește și controlează aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale la care România este parte
și ia măsuri pentru realizarea condițiilor în vederea integrării în alte organisme internaționale;
k) îndeplinește atribuții ce rezultă din convențiile și acordurile internaționale la care România este parte;
l) avizează, în condițiile legii, înființarea organismelor neguvernamentale în domeniul de competență și
cooperează cu acestea în realizarea scopului pentru care au fost create;
m) colaborează cu Institutul Național de Administrație și cu alte instituții de specialitate pentru formarea
și perfecționarea pregătirii profesionale a personalului din sistemul său;
n) aprobă, după caz, editarea publicațiilor de specialitate și informare;
o) îndeplinește alte atribuții specifice stabilite prin acte normative.
(2) Ministrul conduce aparatul propriu al ministerului, stabilit prin hotărâre a Guvernului, numește și
eliberează din funcție personalul acestuia. Statele de funcții ale ministerelor se aprobă de miniștri doar în
limita numărului de posturi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(3) Guvernul poate dispune, în condițiile legii, modificări în organizarea și funcționarea ministerelor,
precum și transferul unor activități de la un minister la altul ori la organe de specialitate din subordinea
Guvernului sau a ministerelor.
(4) Ministrul își îndeplinește atribuțiile ce îi revin folosind aparatul propriu al ministerului, precum și prin
organe de specialitate, instituții, operatori economici și alte structuri aflate în subordonarea, coordonarea
sau sub autoritatea ministerului.
(5) Viceprim-miniștrii coordonează, sub conducerea nemijlocită a prim-ministrului, realizarea
programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de activitate, scop în care conlucrează cu
miniștrii care răspund de îndeplinirea acestui program în cadrul ministerelor pe care le conduc.
ART. 57
Actele miniștrilor
(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, ministrul emite ordine și instrucțiuni cu caracter normativ sau
individual.
(2) Prin ordine se pot aproba norme metodologice, regulamente sau alte categorii de reglementări care
sunt parte componentă a ordinului prin care se aprobă.
(3) Actele administrative cu caracter normativ, neclasificate, potrivit legii, emise de ministru se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Actele prevăzute la alin. (1) sunt semnate de miniștri sau de persoanele delegate de aceștia.
(5) Aprecierea necesității și oportunitatea emiterii actelor administrative ale miniștrilor aparțin exclusiv
acestora.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) se aplică, în mod corespunzător, și în cazul conducătorilor altor organe de
specialitate ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului și a ministerelor care au rang de
15
Pagina 16
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
secretar de stat sau subsecretar de stat.
ART. 58
Cabinetul ministrului
În fiecare minister se organizează cabinetul ministrului, în condițiile art. 546 lit. d).
ART. 59
Secretarii de stat și subsecretarii de stat
(1) În activitatea de conducere a ministerului, ministrul este ajutat de unul sau mai mulți secretari de
stat, potrivit actului normativ de înființare, respectiv de organizare și funcționare a ministerului, după caz.
(2) În cadrul ministerelor, instituțiilor publice și altor organe de specialitate ale administrației publice
centrale poate fi utilizată și funcția de subsecretar de stat, potrivit actului normativ prevăzut la alin. (1).
(3) Secretarii de stat și subsecretarii de stat exercită atribuțiile stabilite prin actul normativ prevăzut la
alin. (1), precum și alte atribuții delegate prin ordin al ministrului.
(4) Secretarilor de stat și subsecretarilor de stat li se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50
alin. (1).
ART. 60
Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil funcției de secretar de stat și
subsecretar de stat
(1) Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil funcției de secretar de stat și
subsecretar de stat și funcțiilor asimilate acestora este cel prevăzut de cartea I titlul IV din Legea nr.
161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele
care ocupă funcția de secretar de stat și subsecretar de stat și funcțiile asimilate acestora se fac în condițiile
Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prin activități în domeniul didactic pe care secretarii de stat, subsecretarii de stat și persoanele care
ocupă funcțiile asimilate acestora le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri
pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, se înțeleg
activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
(4) Prevederile alin. (1) - (3) se aplică și corpului secretarilor de stat și al consilierilor de stat din
aparatul de lucru al viceprim-ministrului, după caz.
ART. 61
Secretarul general al ministerului și secretarii generali adjuncți
(1) Secretarul general al ministerului și secretarii generali adjuncți sunt înalți funcționari publici, numiți
prin concurs sau examen, pe criterii de profesionalism. Aceștia asigură stabilitatea funcționării ministerului,
continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între structurile ministerului, precum și cu
celelalte autorități și organe ale administrației publice.
(2) Principalele atribuții și responsabilități ale secretarului general sunt următoarele:
a) coordonează buna funcționare a compartimentelor și activităților cu caracter funcțional din cadrul
ministerului și asigură legătura operativă dintre ministru și conducătorii tuturor compartimentelor din
minister și unitățile subordonate, precum și legătura cu celelalte autorități și organe ale administrației
publice;
b) primește și transmite spre avizare ministerelor proiectele de acte normative inițiate de minister și
asigură avizarea proiectelor actelor normative primite de la alți inițiatori;
c) urmărește și gestionează procedurile de avizare, aprobare și publicare, după caz, ale actelor
normative aprobate de Guvern, care au fost inițiate de minister;
#M1
c^1) îndeplinește, prin excepție de la prevederile art. 56 alin. (1) lit. d), calitatea de ordonator principal
de credite, pe perioada vacanței funcției de ministru sau în situația în care acesta se află în imposibilitatea
absolută a exercitării atribuțiilor;
#B
d) monitorizează elaborarea raportărilor periodice prevăzute de reglementările în vigoare în sarcina
ministerului și dispune măsuri pentru realizarea lor conform normelor specifice;
16
Pagina 17
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
e) monitorizează implementarea politicilor de personal și respectarea principiilor privind managementul
resurselor umane în cadrul instituției;
f) îndeplinește alte atribuții prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a ministerului ori
încredințate de ministru.
(3) Secretarii generali adjuncți îndeplinesc atribuțiile stabilite de ministru.
CAPITOLUL III
Organizarea și funcționarea ministerelor
ART. 62
Înființarea și desființarea ministerelor
(1) Ministerele se aprobă de către Parlament, prin acordarea votului de încredere asupra Programului de
guvernare și întregii liste a Guvernului, în procedura de învestitură.
(2) Ministerele se organizează și funcționează numai în subordinea Guvernului, potrivit prevederilor
Constituției și prezentului cod.
(3) Aspectele specifice organizării și funcționării ministerului cu atribuții în domeniul apărării naționale
și ministerului cu atribuții în domeniul ordinii publice sunt reglementate prin legi speciale, iar în privința
celorlalte ministere, prin hotărâre a Guvernului.
(4) Prin actul de înființare, respectiv de organizare și funcționare al ministerului se stabilesc funcțiile și
atribuțiile specifice, organigrama și numărul de posturi ale ministerelor în raport cu importanța,
complexitatea și specificul competenței atribuite.
(5) Prim-ministrul poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin înființarea,
desființarea sau, după caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Parlamentul acceptă modificarea
structurii Guvernului în condițiile art. 85 alin. (3) din Constituție.
(6) Prim-ministrul poate solicita Parlamentului ca unii dintre viceprim-miniștri să aibă și calitatea de
coordonator al activității unor ministere. Ministerele care se află în coordonarea fiecărui viceprim-ministru
se stabilesc de prim-ministru.
ART. 63
Organizarea ministerelor
(1) Ministerele au în structura organizatorică direcții generale, direcții, servicii și birouri, denumite
generic compartimente, cu respectarea prevederilor corespunzătoare încadrării cu personal a respectivelor
structuri.
(2) Atribuțiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare
a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
ART. 64
Organizarea activității ministerelor în străinătate
(1) În funcție de natura atribuțiilor, unele ministere pot avea în domeniul lor de activitate compartimente
în străinătate, înființate în condițiile legii.
(2) Înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare se
aprobă de Președintele României, la propunerea Guvernului.
ART. 65
Colegiul ministerului
(1) Pe lângă ministru funcționează, ca organ consultativ, colegiul ministerului.
(2) Componența și regulamentul de funcționare ale colegiului ministerului se aprobă prin ordin al
ministrului.
(3) Colegiul ministerului se întrunește, la cererea și sub conducerea ministrului, pentru dezbaterea unor
probleme privind activitatea ministerului.
ART. 66
Personalul ministerului
(1) Personalul din cadrul ministerului poate avea calitatea de funcționar public, de funcționar public cu
statut special sau poate fi personal contractual, după caz, în condițiile legii.
17
Pagina 18
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), prin lege sau în actul normativ de organizare și funcționare
al ministerului pot fi prevăzute și alte categorii de personal.
CAPITOLUL IV
Alte organe de specialitate ale administrației publice centrale
ART. 67
Organe de specialitate în subordinea Guvernului
(1) Guvernul poate înființa în subordinea sa, cu avizul conform al Curții de Conturi, organe de
specialitate, altele decât ministerele.
(2) Competența organelor prevăzute la alin. (1) este distinctă de cea a Guvernului și de cea a
ministerelor.
(3) Dispozițiile prezentului cod, prin care se reglementează organizarea și funcționarea Guvernului și a
ministerelor, se aplică în mod corespunzător și celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea
Guvernului, cu excepția unor instituții de interes public a căror organizare și funcționare sunt reglementate
prin legi speciale.
(4) Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin actul de
înființare al acestora.
ART. 68
Organe centrale de specialitate în subordinea ministerelor
(1) Ministerele pot înființa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul conform al Curții de
Conturi.
(2) Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor de specialitate se stabilește prin actul de
înființare, respectiv, după caz, de organizare și funcționare.
(3) Conducătorii organelor de specialitate din subordinea ministerului sunt numiți și eliberați din funcție
de ministru, dacă prin actele prevăzute la alin. (2) nu se prevede altfel.
TITLUL III
Autoritățile administrative autonome
ART. 69
Definiția autorităților administrative autonome
Autoritățile administrative autonome prevăzute la art. 51 alin. (1) sunt autorități ale administrației
publice centrale a căror activitate este supusă controlului Parlamentului, în condițiile prevăzute de legile lor
de înființare, organizare și funcționare și care nu se află în raporturi de subordonare față de Guvern, de
ministere sau față de organele de specialitate ale acestora.
ART. 70
Înființarea și desființarea autorităților administrative autonome
Înființarea și desființarea autorităților administrative autonome se fac prin lege organică.
ART. 71
Conducerea autorităților administrative autonome
Numirea și eliberarea din funcție a conducerii autorităților administrative autonome se fac de către
Parlament, în condițiile prevăzute de legea de înființare a acestora.
ART. 72
Statutul personalului autorităților administrative autonome
Categoriile de personal din autoritățile administrative autonome se stabilesc prin legea de înființare a
acestora, în condițiile legii.
ART. 73
Conflictul de interese și incompatibilitățile
(1) Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil persoanelor care asigură
conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat este cel
18
Pagina 19
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
prevăzut de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele
care asigură conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de
stat se fac în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prin activități în domeniul didactic pe care persoanele care asigură conducerea autorităților
administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat le pot desfășura, în condițiile
legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice
și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).
ART. 74
Actele administrative ale autorităților administrative autonome
(1) În exercitarea atribuțiilor proprii prevăzute de lege, autoritățile administrative autonome emit sau,
după caz, adoptă acte administrative a căror denumire este stabilită în legea de înființare a acestora.
(2) Actele prevăzute la alin. (1) pot avea caracter normativ sau individual.
(3) Actele administrative cu caracter normativ prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, cu excepțiile prevăzute de lege.
PARTEA a III-a
Administrația publică locală
TITLUL I
Dispoziții generale
ART. 75
Principii specifice aplicabile administrației publice locale
(1) Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în
temeiul principiilor generale ale administrației publice prevăzute la partea I titlul III și al principiilor
generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată
la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum și a următoarelor principii specifice:
a) principiul descentralizării;
b) principiul autonomiei locale;
c) principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local deosebit;
d) principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;
e) principiul cooperării;
f) principiul responsabilității;
g) principiul constrângerii bugetare.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național,
suveran și independent, unitar și indivizibil al României.
TITLUL II
Descentralizarea
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
ART. 76
Principiile procesului de descentralizare
Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare sunt următoarele:
a) principiul subsidiarității, care constă în exercitarea competențelor de către autoritatea administrației
publice locale situată la nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și care dispune de capacitate
administrativă necesară;
b) principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelor transferate;
19
Pagina 20
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
c) principiul responsabilității autorităților administrației publice locale în raport cu competențele ce le
revin, care impune obligativitatea respectării aplicării standardelor de calitate și a standardelor de cost în
furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică;
d) principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, predictibil, bazat pe criterii și reguli
obiective, care să nu constrângă activitatea autorităților administrației publice locale sau să limiteze
autonomia locală financiară;
e) principiul echității, care implică asigurarea accesului tuturor cetățenilor la serviciile publice și de
utilitate publică.
ART. 77
Regulile procesului de descentralizare
(1) Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale transferă
competențe autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau
județelor, după caz, respectând principiul subsidiarității și criteriul ariei geografice a beneficiarilor, potrivit
căruia transferul competenței privind furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administrației
publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor.
(2) Transferul competenței se realizează prin lege și este fundamentat pe analize de impact și ale unor
sisteme de indicatori de monitorizare, elaborate de către ministere și celelalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale, în colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare și
cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.
(3) În situația prevăzută la alin. (1), dacă în cadrul serviciului public respectiv există baze de date la
nivel național, acestea rămân în proprietatea publică sau privată a statului și în administrarea Guvernului,
ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, care au
transferat competențele, pentru competențele exercitate de autoritățile administrației publice centrale.
Pentru competențele transferate autorităților administrației publice locale, bazele de date aferente
serviciului public respectiv rămân în proprietatea statului, iar autoritățile administrației publice locale,
cărora le-au fost transferate competențele, au atribuții de introducere, actualizare, exploatare și valorificare
a datelor. Autoritățile administrației publice centrale sunt obligate să asigure accesul la respectivele baze de
date autorităților publice centrale și locale cu respectarea prevederilor legale.
(4) Metodologiile privind introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor de către
autoritățile administrației publice locale a bazelor de date prevăzute la alin. (3) se reglementează prin acte
administrative ale conducătorilor ministerelor sau ale celorlalte organe de specialitate ale administrației
publice centrale, după caz, care au transferat competențele.
(5) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, care nu au
organizate structuri subordonate în teritoriu sau servicii publice deconcentrate, în colaborare cu ministerul
coordonator al procesului de descentralizare și cu unitățile administrativ-teritoriale, pot organiza faze-pilot
în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea competențelor pe care
le exercită în prezent.
(6) Pentru competențele propuse a fi descentralizate, care sunt exercitate de structuri deconcentrate sau
subordonate ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, organizate
la nivel local, nu se organizează faze-pilot.
ART. 78
Etapele transferului de competențe
(1) Etapele transferului de competențe sunt următoarele:
a) elaborarea de către ministerul coordonator al procesului de descentralizare a strategiei generale de
descentralizare sau, în cazul inexistenței unei strategii generale de descentralizare prin care se analizează
oportunitatea transferului de competențe de la nivelul administrației publice centrale la nivelul autorităților
administrației publice locale, elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale a strategiilor sectoriale de descentralizare;
b) identificarea de către Guvern, ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale a resurselor necesare și a costurilor integrale aferente competențelor care sunt transferate, precum
și a surselor bugetare pe baza cărora sunt finanțate;
20
Pagina 21
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
c) organizarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a
eventualelor faze-pilot în vederea testării și evaluării impactului soluțiilor propuse pentru descentralizarea
competențelor, care nu sunt exercitate prin structuri din subordinea ministerelor de resort, organizate la
nivel local;
d) elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a
analizelor de impact ale transferului de competențe;
e) elaborarea de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale a
proiectelor de legi sectoriale prin care se transferă competențe către autoritățile administrației publice
locale.
(2) În toate etapele procesului de transfer de competențe, așa cum sunt prevăzute la alin. (1), este
obligatorie consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
(3) Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale asigură, în
colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, corelarea pe termen lung
între responsabilitățile transferate și resursele aferente, astfel încât să acopere variațiile de cost în furnizarea
serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate.
ART. 79
Transferul resurselor financiare
(1) Transferul de competențe, precum și exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea tuturor
resurselor necesare.
(2) Finanțarea competențelor delegate este asigurată în totalitate de către administrația publică centrală.
Competențele delegate sunt exercitate de către autoritățile administrației publice locale sau de către alte
instituții publice locale, în numele unei autorități a administrației publice centrale, în limitele stabilite de
către aceasta.
ART. 80
Standardele de calitate și standardele de cost
(1) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale stabilesc standarde de
cost pentru finanțarea serviciilor publice care au fost descentralizate până la intrarea în vigoare a
prezentului cod, precum și a celor care urmează să fie descentralizate și standarde de calitate aferente
asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale. Standardele de cost și de
calitate pentru serviciile publice care au fost descentralizate se aprobă în termen de maximum 12 luni de la
intrarea în vigoare a prezentului cod. Standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice care
urmează să fie descentralizate se aprobă în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a legilor
sectoriale de descentralizare.
(2) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale au obligația să
actualizeze periodic standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice prevăzute la alin. (1).
Elaborarea și actualizarea standardelor de cost și de calitate se fac în colaborare cu structurile asociative
ale autorităților administrației publice locale, conform prevederilor în vigoare, sub coordonarea
ministerului coordonator al procesului de descentralizare.
(3) Standardele de cost și de calitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor
sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu avizul ministerului coordonator
al procesului de descentralizare, al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare și al
Comitetului pentru finanțe publice locale, după caz. Hotărârile Guvernului privind actualizarea periodică a
standardelor de cost și de calitate stau la baza determinării și alocării sumelor defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat către bugetele locale, pentru finanțarea serviciilor publice descentralizate.
(4) Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile pentru respectarea aplicării standardelor
de calitate și de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate. Autoritățile
administrației publice locale pot crește nivelul de calitate și de cost pe baza veniturilor proprii și a altor
surse atrase, în condițiile legii.
(5) În furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate, autoritățile administrației
publice locale sunt obligate să asigure aplicarea standardelor de calitate și să asigure finanțarea serviciilor
publice locale cel puțin la nivelul standardelor de cost stabilite în condițiile legii.
21
Pagina 22
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
CAPITOLUL II
Cadrul instituțional al procesului de descentralizare
ART. 81
Rolul și atribuțiile ministerului coordonator al procesului de descentralizare
(1) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare este ministerul cu atribuții în domeniul
administrației publice.
(2) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare avizează, potrivit legii, inițiativele și
proiectele de acte normative privind descentralizarea administrativă și financiară, elaborate de ministere,
respectiv de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.
(3) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare sprijină fundamentarea și implementarea
politicii de descentralizare a Guvernului prin:
a) elaborarea strategiei și a politicilor generale de descentralizare;
b) coordonarea tehnică și monitorizarea procesului de descentralizare;
c) elaborarea politicii de descentralizare financiară și fiscală, în colaborare cu ministerul cu atribuții în
domeniul finanțelor publice;
d) furnizarea de expertiză și asistență tehnică de specialitate ministerelor și celorlalte organe de
specialitate ale administrației publice centrale, în vederea elaborării și implementării strategiilor de
descentralizare sectorială;
e) colectarea și gestionarea, în colaborare cu ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, cu
celelalte ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu autoritățile administrației
publice locale, precum și cu alte autorități și instituții publice, a datelor statistice necesare fundamentării și
estimării impactului politicilor de descentralizare;
f) avizarea standardelor de cost și de calitate corespunzătoare anumitor servicii publice și de utilitate
publică descentralizate elaborate, respectiv, actualizate de ministere, de celelalte organe de specialitate ale
administrației publice centrale în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice
locale;
g) supervizarea îndeplinirii, de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice
centrale, a funcției de coordonare metodologică a serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate.
(4) Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile
administrației publice locale au obligația de a transmite ministerului coordonator al procesului de
descentralizare toate informațiile necesare fundamentării, implementării și monitorizării procesului de
descentralizare. Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale asigură
interoperabilitatea datelor specifice colectate cu baza de date a ministerului coordonator al procesului de
descentralizare, constituită în acest scop.
(5) În exercitarea funcției de coordonare metodologică a serviciilor publice de utilitate publică
descentralizate, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale au obligația
monitorizării respectării de către autoritățile administrației publice locale, a standardelor de calitate și,
după caz, de cost.
ART. 82
Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare și Comitetul pentru finanțe publice locale
(1) Pentru coordonarea generală a procesului de descentralizare funcționează Comitetul tehnic
interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice,
în calitate de coordonator al reformei administrației publice. Din Comitetul tehnic interministerial fac parte
și reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.
(2) La nivelul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale se
constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea competențelor.
(3) Modul de organizare, funcționare și atribuțiile structurilor tehnice prevăzute la alin. (1) și (2) se
stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(4) Comitetul pentru finanțe publice locale, constituit în condițiile legii care reglementează finanțele
22
Pagina 23
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
publice locale, complementar rolului său în procesul de elaborare a unor reglementări cu caracter financiar,
are rol consultativ în elaborarea și implementarea politicilor de descentralizare financiară și fiscală. Din
Comitetul pentru finanțe publice locale fac parte și reprezentanții structurilor asociative ale autorităților
administrației publice locale.
(5) Ministerul coordonator al procesului de descentralizare și ministerul cu atribuții în domeniul
finanțelor publice, prin structurile de specialitate, asigură împreună secretariatul tehnic al Comitetului
tehnic interministerial pentru descentralizare și al Comitetului pentru finanțe publice locale.
ART. 83
Monitorizarea stadiului procesului de descentralizare
Ministerul coordonator al procesului de descentralizare prezintă anual Guvernului, spre informare, un
raport privind stadiul derulării procesului de descentralizare.
TITLUL III
Regimul general al autonomiei locale
ART. 84
Dispoziții generale aplicabile autonomiei locale
(1) Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j), se exercită de autoritățile administrației publice locale.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin
referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile
legii.
(3) Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele
prevăzute de lege.
(4) Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile autorităților
administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului,
municipiului sau județului, după caz.
(5) Autonomia locală garantează autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să
aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități
publice.
ART. 85
Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale
(1) Raporturile dintre autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile
administrației publice de la nivelul județului se bazează pe principiile autonomiei locale, legalității,
cooperării, solidarității, egalității de tratament și responsabilității.
(2) În relațiile dintre consiliul local și primar, consiliul județean și președintele consiliului județean,
precum și între autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației
publice de la nivel județean nu există raporturi de subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de
colaborare.
ART. 86
Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale
(1) Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt:
a) Asociația Comunelor din România;
b) Asociația Orașelor din România;
c) Asociația Municipiilor din România;
d) Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
(2) Autoritățile administrației publice centrale inițiatoare ale unui proiect de act normativ au obligația să
consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea
spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care privește în mod direct administrația publică
locală și/sau care are impact asupra colectivităților locale. În cazul proiectelor de acte normative cu
caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.
23
Pagina 24
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(3) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale cu privire
la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în concordanță cu prevederile
legale și se pot transmite, prin grija președinților acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire, la
autoritatea administrației publice centrale inițiatoare a proiectului de act normativ, respectiv în 7 zile
lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative care au caracter urgent.
ART. 87
Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale
(1) În cadrul politicii economice naționale, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse
financiare proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le
utilizează pentru exercitarea competenței și a atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.
(2) Resursele financiare de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie corelate cu
competența și atribuțiile prevăzute de lege.
(3) În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile deliberative ale administrației publice locale au
dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să aprobe bugetele locale ale unităților
administrativ-teritoriale, în condițiile legii.
(4) Stabilirea, constatarea, impunerea, inspecția fiscală, încasarea, urmărirea și executarea silită, precum
și procedurile de administrare a creanțelor bugetare locale se realizează în condițiile legii.
(5) Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare,
precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale unităților administrativ-teritoriale, în conformitate
cu principiul autonomiei locale.
ART. 88
Bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale
Bugetele locale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se elaborează, se aprobă, se
execută și se raportează în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale.
ART. 89
Formele de asociere a unităților administrativ-teritoriale
(1) Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenței
autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând
asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat. Asociațiile de dezvoltare
intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică.
(2) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condițiile legii, în scopul realizării în comun
a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice.
Zonele metropolitane și aglomerările urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităților
administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare
de interes comun. Autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale
componente își păstrează autonomia locală, în condițiile legii.
(3) Unitățile administrativ-teritoriale cooperează pentru organizarea și exercitarea unor activități în
scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale, cu precădere în
domeniile ce privesc activitățile de control, audit, inspecție, urbanism și amenajarea teritoriului, cadastru,
precum și în orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective, pe principii de eficiență,
eficacitate și economicitate, la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ai căror membri sunt sau la
nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor
asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit
legii.
(4) Prin excepție de la prevederile art. 240 alin. (2) - (6), personalul de specialitate din cadrul
asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sau al structurilor județene cu personalitate juridică ale
structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale
recunoscute ca fiind de utilitate publică, care exercită activitățile prevăzute la alin. (3), fundamentează,
contrasemnează sau avizează din punct de vedere tehnic, după caz, actele autorităților administrației
publice locale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (3).
(5) În situația în care asociațiile de dezvoltare intercomunitară nu dispun de resurse financiare suficiente
24
Pagina 25
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secțiunii de funcționare, acestea cooperează în condițiile alin. (3),
care se aplică în mod corespunzător.
(6) Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și
executive, să coopereze și să se asocieze și cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, în condițiile
legii, prin hotărâri ale autorităților deliberative de la nivelul acestora. De asemenea, pot adera la organizații
internaționale ale autorităților administrației publice locale, în condițiile legii. Cheltuielile ocazionate de
participarea la activitățile organizațiilor internaționale se suportă din bugetele locale respective.
(7) Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul
de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.
(8) Unitățile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare
de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor
adoptate de autoritățile deliberative de la nivelul acestora, în condițiile legii.
(9) Unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele acorduri de
cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii.
(10) Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unități
administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților
administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul primarilor, respectiv al președinților consiliilor
județene, ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în domeniul
administrației publice. Proiectele de acord de cooperare pe care unitățile administrativ-teritoriale
intenționează să le încheie cu unitățile administrativ-teritoriale din alte țări trebuie transmise spre avizare
conformă ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în domeniul
administrației publice înainte de supunerea lor spre adoptare de către autoritățile deliberative.
(11) Ministerul cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerul cu atribuții în domeniul
administrației publice emit avizele pentru proiectele de acorduri prevăzute la alin. (10) în termen de 30 de
zile de la primirea solicitării. În caz contrar, autoritățile administrației publice locale consideră că nu sunt
obiecții și proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autorității deliberative interesate.
(12) Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create și pe teritoriul României organisme care
să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentului cod,
competențe administrativ-teritoriale.
(13) Unitățile administrativ-teritoriale care au încheiat acord de cooperare transfrontalieră au dreptul să
participe în alte state la organismele create prin respectivele înțelegeri, în limita competențelor ce le revin,
potrivit legii.
(14) Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de înfrățire/cooperare cu
autoritățile administrației publice locale din alte state, prioritar cu autoritățile administrației publice locale
din statele în care se află comunități de români, programe comune culturale, sportive, de tineret și
educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de
prietenie, inclusiv finanțarea acestora.
(15) Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere încheiate de unitățile
administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.
(16) Guvernul poate aproba programe de finanțare pentru activitățile prevăzute la alin. (1) - (3), (6) -
(9) și (12) - (14).
ART. 90
Finanțarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară
(1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale
unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.
(2) Guvernul sprijină asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe naționale de dezvoltare,
finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și prevăzute distinct în cadrul bugetului ministerului
cu atribuții în domeniul administrației publice, în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale.
(3) Județele pot sprijini asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin programe de dezvoltare județene
sau locale, finanțate anual din bugetul județului sau din alte surse, în condițiile legii care reglementează
finanțele publice locale, inclusiv prin asigurarea finanțării acestora din bugetul propriu al unității
25
Pagina 26
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
administrativ-teritoriale.
ART. 91
Organizarea și funcționarea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară
(1) Organele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală a asociației, consiliul
director și comisia de cenzori.
(2) Organizarea și modul de funcționare a organelor asociației de dezvoltare intercomunitară și a
aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară,
aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate.
(3) Adunarea generală este organul de conducere al asociației de dezvoltare intercomunitară, format din
reprezentanții tuturor unităților administrativ-teritoriale asociate.
(4) Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociației. Hotărârile adunării generale
sunt asimilate actelor administrative și intră sub incidența prevederilor legii contenciosului administrativ.
(5) Adunarea generală alege dintre membrii săi președintele asociației de dezvoltare intercomunitară.
(6) Consiliul director este organul executiv de conducere a asociației de dezvoltare intercomunitară și
este format din președintele asociației de dezvoltare intercomunitară și încă cel puțin 4 membri aleși din
rândul membrilor adunării generale a asociației. Prin statut, asociații pot să prevadă și un număr mai mare
de membri, cu condiția ca numărul total de membri în consiliul director, inclusiv președintele, să fie impar.
(7) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunării generale înființarea
unui aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.
(8) Dispozițiile prezentului cod privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară se completează cu
prevederile de drept comun privind asociațiile și fundațiile.
ART. 92
Participarea cu capital sau cu bunuri
(1) Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, capital sau cu
bunuri, după caz, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, la înființarea,
funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes
local sau județean, în condițiile legii.
(2) În accepțiunea prezentului cod, în categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau de
utilitate publică în unitățile administrativ-teritoriale se includ:
a) instituții publice de interes local sau județean;
b) societăți și regii autonome înființate prin hotărâri ale autorităților deliberative, denumite în continuare
societăți și regii autonome de interes local sau județean;
c) asociații de dezvoltare intercomunitară;
d) furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acordă servicii sociale în condițiile
prevăzute de lege;
e) asociații, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate publică, în condițiile legii;
f) operatori de servicii comunitare de utilități publice locale sau județene;
g) operatori regionali, constituiți în condițiile legii.
ART. 93
Controlul administrativ și financiar
(1) Controlul administrativ și financiar al activității autorităților administrației publice locale se exercită
în limitele și în condițiile prevăzute de lege.
(2) Autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de control/audit asupra activității administrației publice
locale au obligația să asigure îndrumare, din oficiu sau la cererea autorităților administrației publice locale,
cu privire la aplicarea prevederilor legale din sfera lor de competență.
(3) Autoritățile administrației publice centrale cu atribuții de control, constatare și sancționare a
contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, să elaboreze și
să difuzeze materiale documentare și ghiduri și/sau să aloce pe pagina de internet secțiuni special dedicate
informării publice.
ART. 94
Folosirea limbii minorităților naționale
26
Pagina 27
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(1) În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități
naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile
administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice
deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în
conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România
este parte.
(2) Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1), prin hotărâre, pot decide asigurarea
folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând
minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1).
TITLUL IV
Unitățile administrativ-teritoriale în România
ART. 95
Tipurile de unități administrativ-teritoriale
(1) Teritoriul României este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale care
sunt comunele, orașele și județele.
(2) Comunele și orașele sunt unități administrativ-teritoriale de bază.
(3) Unele orașe sunt declarate municipii în condițiile legii.
(4) Orice modificare a limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale care privește înființarea,
reînființarea sau reorganizarea acestora se poate efectua numai prin lege și după consultarea obligatorie a
cetățenilor din unitățile administrativ-teritoriale respective prin referendum local, în condițiile legii.
ART. 96
Personalitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale
(1) Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică
deplină și patrimoniu propriu.
(2) Unitățile administrativ-teritoriale, precum și subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt subiecte
juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile
teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare.
(3) Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele
privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum
și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.
(4) Unitățile administrativ-teritoriale, în relațiile cu alte autorități și instituții publice, persoane fizice sau
persoane juridice, pot utiliza poșta electronică, ca instrument de comunicare oficială.
(5) Adresa oficială de poștă electronică a fiecărei unități administrativ-teritoriale se stabilește conform
prevederilor legale în vigoare.
ART. 97
Capitala României
Capitala României este Municipiul București.
ART. 98
Comuna
(1) Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală unită prin
comunitate de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice,
social-culturale, geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică,
social-culturală și gospodărească a localităților rurale.
(2) Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au
personalitate juridică.
(3) Satul în care își au sediul autoritățile administrației publice comunale este sat-reședință de comună.
ART. 99
Orașul
(1) Orașul este unitatea administrativ-teritorială de bază declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii
27
Pagina 28
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
criteriilor prevăzute de legislația privind amenajarea teritoriului național. Orașul este alcătuit din zone
rezidențiale, zone industriale și de afaceri, cu multiple dotări edilitare cu funcții administrative, industriale,
comerciale, politice, sociale și culturale destinate deservirii unei populații dintr-o zonă geografică mai
întinsă decât limitele administrative ale acestuia, de regulă situate împrejur.
(2) Orașele sunt unități administrativ-teritoriale constituite din cel puțin o localitate urbană și pot avea în
componența lor și localități rurale, ultimele denumite sate aparținătoare.
(3) Satelor aparținătoare li se aplică reglementările legale în vigoare specifice localităților rurale.
ART. 100
Municipiul
(1) Municipiul este unitatea administrativ-teritorială declarată ca atare prin lege, pe baza îndeplinirii
criteriilor prevăzute de lege. Municipiul este alcătuit din zone rezidențiale, zone industriale și de afaceri, cu
multiple dotări edilitare cu funcții administrative, industriale, economice, politice, sociale, culturale și
științifice destinate deservirii unei populații dintr-o zonă geografică mai întinsă decât limitele administrative
ale acestuia, de regulă situate într-un areal mai mare decât al orașului.
(2) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale ale căror delimitare și organizare se fac
potrivit legii.
(3) Municipiul București este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, denumite sectoare.
(4) Organizarea și funcționarea autorităților administrației publice locale de la nivelul subdiviziunilor
administrativ-teritoriale, altele decât cele prevăzute la alin. (3), se realizează cu respectarea prevederilor
capitolului V din titlul V al prezentei părți care se aplică în mod corespunzător.
ART. 101
Județul
Județul este unitatea administrativ-teritorială alcătuită din comune, orașe și, după caz, municipii în
funcție de condițiile geografice, economice, sociale, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale
populației, declarată ca atare prin lege.
ART. 102
Limitele teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale
(1) Prin legea de înființare, reînființare sau reorganizare a unităților administrativ-teritoriale se stabilesc
limitele teritoriale ale acestora.
(2) Materializarea limitelor unităților administrativ-teritoriale stabilite potrivit legii se efectuează de
către Comisia de delimitare numită prin ordin al prefectului, constituită în condițiile legii cadastrului și
publicității imobiliare. Comisia are atribuții legale cu privire la identificarea, marcarea, actualizarea sau
rectificarea limitelor dintre unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu privire la punerea în aplicare a
hotărârilor judecătorești prin care se dispune cu privire la limitele dintre unitățile administrativ-teritoriale.
(3) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, prin instituțiile sale subordonate,
gestionează din punct de vedere tehnic reprezentarea grafică a limitelor unităților administrativ-teritoriale
determinate prin măsurători și are obligația ca, ulterior transmiterii de către comisia prevăzută la alin. (2) a
acestor limite, să le introducă în sistemul integrat de cadastru și carte funciară și să le afișeze pe
geoportalul INSPIRE al României pentru a fi utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice
centrale și locale.
(4) Până la aprobarea delimitării unităților administrativ-teritoriale prin lege, orice neînțelegeri
referitoare la limitele administrativ-teritoriale se soluționează de către instanțele de judecată.
(5) În situațiile prevăzute la alin. (2) - (4) nu sunt aplicabile prevederile art. 95 alin. (4).
ART. 103
Lista unităților administrativ-teritoriale
Unitățile administrativ-teritoriale, denumirea și componența lor, municipiile reședință de județ, precum și
satele reședință de comună sunt cele stabilite prin legea privind organizarea administrativă a teritoriului
României.
ART. 104
Statutul unității administrativ-teritoriale
(1) Consiliul local, respectiv consiliul județean, aprobă statutul unității administrativ-teritoriale prin
28
Pagina 29
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
hotărâre care se poate modifica și completa, în funcție de modificările apărute la nivelul elementelor
specifice ale acestora. Acesta cuprinde date și elemente specifice prin care unitatea administrativ-teritorială
se distinge în raport cu alte unități similare, precum și prevederi privitoare la:
a) reședința și însemnele specifice ale unității administrativ-teritoriale și modalitățile de utilizare a
acestora, conform prevederilor legale;
b) autoritățile administrației publice locale, sediul acestora, date privind constituirea și organizarea
autorităților administrației publice locale;
c) întinderea și delimitarea teritorială a unității administrativ-teritoriale, localitățile componente,
amplasarea acestora, prezentarea grafică și descriptivă, distanța dintre localitățile componente, rangul
unității administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislației privind amenajarea teritoriului
național;
d) date privind înființarea unității administrativ-teritoriale, prima atestare documentară, evoluția istorică;
e) criteriile potrivit cărora se poate conferi și retrage persoanelor fizice române sau străine calitatea de
cetățean de onoare pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f) componența și structura populației unității administrativ-teritoriale, defalcate inclusiv pe localități
componente; aspectele privind numărul populației se actualizează în urma recensământului în vederea
respectării dreptului cetățenilor aparținând unei minorități naționale de a folosi limba sa maternă în relația
cu administrația publică locală și cu serviciile publice deconcentrate;
g) căile de comunicație existente și categoria acestora;
h) date privitoare la principalele instituții din domeniul educației, cercetării, culturii, sănătății, asistenței
sociale, presei, radioului, televiziunii și altele asemenea;
i) principalele funcțiuni economice, capacități de producție diversificate din sectorul secundar și terțiar,
precum și din agricultură;
j) serviciile publice existente;
k) informații privind bunurile din patrimoniul unității administrativ-teritoriale;
l) informații relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele și
organizațiile nonguvernamentale care își desfășoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială;
m) modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat
române sau străine;
n) procedura privind atribuirea și schimbarea denumirilor de străzi, piețe și de obiective de interes public
local;
o) modalități de consultare a populației unității administrativ-teritoriale pentru probleme de interes local
sau județean, după caz;
p) procedura privind acordarea titlului și certificatului de fiu/fiică al/a comunei, orașului, municipiului
sau județului ori cea privind acordarea titlului de cetățean de onoare.
(2) Statutul unității administrativ-teritoriale cuprinde, în mod obligatoriu, elementele locale de identitate
de natură culturală, istorică, obiceiuri și/sau tradiții pe baza cărora se pot dezvolta programe, proiecte sau
activități, după caz, a căror finanțare se asigură din bugetul local.
TITLUL V
Autoritățile administrației publice locale
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
ART. 105
Autorități ale administrației publice locale
(1) Autonomia locală se exercită de către autoritățile administrației publice locale de la nivelul
comunelor, orașelor, municipiilor și județelor.
(2) În condițiile legii, se pot constitui autorități ale administrației publice locale și la nivelul
subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
29
Pagina 30
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
ART. 106
Autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii
(1) Autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități
deliberative, și primarii, ca autorități executive.
(2) Consiliile locale și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în
condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
(3) Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă
treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.
ART. 107
Autoritățile administrației publice din județe
(1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale pentru coordonarea activității
consiliilor comunale, orășenești și municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes județean.
Consiliul județean este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile legii pentru
alegerea autorităților administrației publice locale.
(2) Consiliul județean este condus de un președinte al consiliului județean care reprezintă autoritatea
executivă la nivelul județului.
ART. 108
Administrarea domeniului public și privat al unităților administrativ-teritoriale
Consiliile locale și consiliile județene hotărăsc, în condițiile prevăzute în partea a V-a a prezentului cod,
ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, local sau județean, după caz, să fie:
a) date în administrarea instituțiilor publice și regiilor autonome din subordinea unității
administrativ-teritoriale care le are în proprietate;
b) concesionate;
c) închiriate;
d) date în folosință gratuită instituțiilor de utilitate publică;
e) valorificate prin alte modalități prevăzute de lege.
ART. 109
Reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale
(1) Reprezentarea în justiție a unităților administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către
președintele consiliului județean.
(2) Primarul sau președintele consiliului județean stă în judecată în calitate de reprezentant legal al
unității administrativ-teritoriale, pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acesteia, și nu în
nume personal.
(3) Atribuția de reprezentare în justiție poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al
președintelui consiliului județean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un
avocat angajat în condițiile legii.
(4) Cheltuielile de judecată sau, după caz, despăgubirile stabilite pe baza hotărârilor judecătorești
definitive se suportă/se fac venit de la/la bugetul local al unității administrativ-teritoriale. Cheltuielile de
judecată cuprind toate sumele cheltuite din bugetul local.
CAPITOLUL II
Competențele autorităților administrației publice locale
ART. 110
Tipurile de competențe
(1) Autoritățile administrației publice locale exercită competențe exclusive, competențe partajate și
competențe delegate, potrivit legii.
(2) Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în cadrul actelor
normative, precizează pentru fiecare competență ce urmează a fi descentralizată tipul acesteia, potrivit alin.
(1).
30
Pagina 31
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
CAPITOLUL III
Consiliul local
SECȚIUNEA 1
Constituirea consiliului local
ART. 111
Structura consiliului local
Consiliul local se compune din consilieri locali aleși în condițiile stabilite de legea pentru alegerea
autorităților administrației publice locale.
ART. 112
Numărul de consilieri locali
(1) Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numărul
locuitorilor comunei, ai orașului sau ai municipiului, conform populației raportate, în funcție de domiciliu,
de Institutul Național de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în care se organizează alegerile, după cum
urmează:
Tabelul 1Lex
__________________________________________________________
|Nr. | Numărul locuitorilor comunei, | Numărul |
|crt.| ai orașului sau ai municipiului | consilierilor |
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
|____|_____________________________________|_______________|
(2) Consiliul General al Municipiului București este compus din 55 de consilieri generali.
(3) Numărul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor Municipiului București se stabilește în funcție
de numărul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).
ART. 113
Constituirea consiliului local
(1) Consiliul local se constituie în cel mult 60 de zile de la data desfășurării alegerilor autorităților
administrației publice locale. Anterior constituirii consiliului local, mandatele consilierilor locali declarați
aleși sunt validate în condițiile prevăzute la art. 114.
(2) După validarea mandatelor de consilier local este organizată o ședință privind ceremonia de
31
| locali |
| 0 | 1 | 2 |
| 1.| până la 1.500, inclusiv | 9 |
| 2.| între 1.501 și 3.000, inclusiv | 11 |
| 3.| între 3.001 și 5.000, inclusiv | 13 |
| 4.| între 5.001 și 10.000, inclusiv | 15 |
| 5.| între 10.001 și 20.000, inclusiv | 17 |
| 6.| între 20.001 și 50.000, inclusiv | 19 |
| 7.| între 50.001 și 100.000, inclusiv | 21 |
| 8.| între 100.001 și 200.000, inclusiv | 23 |
| 9.| între 200.001 și 400.000, inclusiv | 27 |
| 10.| peste 400.000 cu excepția | 31 | |
| municipiului București |
Pagina 32
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
constituire a consiliului local, ocazie cu care consilierii locali depun jurământul.
ART. 114
Validarea mandatelor de consilier local
(1) Mandatele consilierilor locali declarați aleși sunt validate în cel mult 25 de zile de la data desfășurării
alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale de judecătoria în a cărei rază teritorială se află
circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere
pronunțată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii.
(2) Mandatul unui consilier local este validat dacă, la data pronunțării încheierii, consilierul local
declarat ales îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) are domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care a fost ales, dovedit prin actul de
identitate în copie;
b) nu și-a pierdut drepturile electorale, fapt dovedit prin cazierul judiciar;
c) nu și-a pierdut calitatea de membru al partidului politic pe lista căruia a fost ales, urmare a demisiei
sau urmare a excluderii prin hotărârea definitivă a forului competent al partidului politic ori prin hotărâre
definitivă a unei instanței judecătorești, fapt dovedit prin confirmările prevăzute la art. 121 alin. (1) sau
prin hotărâre definitivă a instanței judecătorești, după caz;
d) mandatarul financiar coordonator a depus raportul detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale în
conformitate cu prevederile legii privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale,
fapt dovedit prin depunerea raportului, în condițiile legii;
e) nu a renunțat la mandat, în condițiile art. 115;
f) nu a fost ales prin fraudă electorală constatată în condițiile legii privind alegerea autorităților
administrației publice locale, dovedită prin documentele privind rezultatele alegerilor înaintate de către
biroul electoral de circumscripție judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală
pentru care au fost desfășurate alegeri.
(3) Consilierii locali declarați aleși au obligația transmiterii către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor
prevăzute la alin. (2) lit. a) - e) în cel mult 15 zile de la data desfășurării alegerilor, pentru care li se
eliberează o confirmare de primire. Termenul de 15 zile este termen de decădere, caz în care secretarul
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele care i-au fost
puse la dispoziție înăuntrul acestui termen, precum și o adresă prin care propune validarea consilierilor
care au depus documentele prevăzute la alin. (2) sau, după caz, invalidarea consilierilor care nu au depus
aceste documente.
(4) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale are obligația de a transmite
judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri
documentele doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. a) - e) în termen de 2 zile
de la împlinirea termenului prevăzut la alin. (3), în vederea validării mandatelor consilierilor locali declarați
aleși.
(5) Încheierea judecătoriei privind validarea sau, după caz, invalidarea mandatelor consilierilor locali
cuprinde numele consilierilor locali ale căror mandate au fost validate și se comunică de îndată prefectului
și secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. În prima zi lucrătoare ulterioară
comunicării încheierii, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale informează
consilierii locali declarați aleși cu privire la validarea mandatelor lor, supleanții acestora cu privire la
invalidarea mandatelor consilierilor locali declarați aleși și partidele politice sau organizațiile cetățenilor
aparținând minorităților naționale. Încheierea judecătoriei prin care sunt invalidate mandatele este
comunicată și respectivilor consilieri locali declarați aleși.
(6) În termen de 3 zile de la comunicare, cei interesați pot formula apel împotriva încheierii judecătoriei
de validare sau invalidare a mandatelor. Apelul se soluționează de tribunalul în a cărui circumscripție se
află judecătoria care a pronunțat încheierea în termen de 5 zile de la depunerea apelului, în procedură
necontencioasă, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii, hotărârea fiind definitivă. Hotărârea
se comunică de îndată de la pronunțare prefectului, secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale și consilierului local declarat ales.
32
Pagina 33
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
(7) Pronunțarea încheierii judecătoriei, respectiv pronunțarea hotărârii tribunalului se poate amâna, o
singură dată, cel mult 24 de ore, iar termenul pentru motivarea încheierii, respectiv a hotărârii este de cel
mult 48 de ore de la pronunțare.
ART. 115
Renunțarea la mandat înainte de validare
(1) Consilierul local declarat ales poate renunța la mandat în cel mult 10 zile de la data desfășurării
alegerilor, situație în care comunică, în același termen, sub semnătură, decizia sa secretarului general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(2) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei în a cărei
rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri și prefectului declarațiile
semnate de consilierii locali declarați aleși, prevăzuți la alin. (1), în termenul prevăzut la art. 114 alin. (4).
ART. 116
Ședințele privind ceremonia de constituire a consiliului local
(1) Pentru fiecare consiliu local din județ, prefectul convoacă consilierii locali pentru ședința privind
ceremonia de constituire a consiliului local în cel mult 5 zile de la comunicarea încheierii judecătoriei
prevăzute la art. 114 alin. (5) ori a comunicării hotărârii tribunalului în condițiile art. 114 alin. (6) și (7),
după caz, în situația în care numărul mandatelor de consilier local, validate, este mai mare decât primul
număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local stabilit potrivit art.
112.
(2) Prefectul îi comunică secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale data și ora
stabilite pentru ședința privind ceremonia de constituire a consiliului local, la care participă prefectul,
subprefectul sau un reprezentant al instituției prefectului desemnat prin ordin de către prefect. În situații
motivate, cu respectarea dispozițiilor alin. (1) prefectul poate comunica o altă dată și o altă oră.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale comunică consilierilor locali ale
căror mandate au fost validate data și ora ședinței privind ceremonia de constituire convocată de prefect,
care are loc la sediul consiliului local.
(4) Ședința pentru ceremonia de constituire este condusă de cel mai în vârstă consilier local al cărui
mandat a fost validat, ajutat de doi dintre cei mai tineri consilieri locali ale căror mandate au fost validate.
(5) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun jurământul prevăzut la art. 117 în cadrul
ședinței privind ceremonia de constituire a consiliului local.
(6) În cazul în care numărul consilierilor locali care au depus jurământul în condițiile alin. (5) este mai
mic decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate din numărul membrilor consiliului local
stabilit potrivit art. 112, prefectul convoacă consilierii locali pentru o a doua ședință privind ceremonia de
constituire în termen de 20 de zile de la data primei ședințe.
(7) În cadrul celei de a doua ședințe pot depune jurământul consilierii locali validați care au absentat de
la prima ședință și supleanții ale căror mandate au fost validate în condițiile art. 119 și consilierii locali
validați în condițiile art. 114 alin. (6) și (7) și care nu au fost convocați la prima ședință de constituire a
consiliului local.
(8) Prin excepție de la dispozițiile alin. (7) consilierul local declarat ales care nu a putut depune
jurământul, ca urmare a absenței pentru motive temeinice, poate depune jurământul în cadrul primei
ședințe a consiliului local. Sunt considerate motive temeinice spitalizarea sau imobilizarea la pat, dovedită
prin certificat medical, ori situații precum deplasarea în străinătate în interes de serviciu, evenimente de
forță majoră, cum ar fi inundații sau alte catastrofe care au împiedicat deplasarea, deces în familie ori alte
situații similare.
(9) Consilierul local al cărui mandat a fost validat care nu depune jurământul nici în cea de a doua
ședință privind ceremonia de constituire ori în condițiile prevăzute la alin. (8) sau care refuză să depună
jurământul este considerat demisionat de drept.
(10) Locurile consilierilor locali declarați aleși ale căror mandate nu au fost validate sau care sunt
considerați demisionați de drept și care nu pot fi completate cu supleanți se declară vacante prin ordin al
prefectului în termen de 5 zile de la prima ședință ordinară a consiliului local.
ART. 117
33
Pagina 34
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
Jurământul
(1) Consilierii locali aleși al căror mandat a fost validat depun următorul jurământ în limba română: Jur
să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea
pentru binele locuitorilor comunei/orașului/municipiului/județului ... Așa să îmi ajute Dumnezeu! Formula
religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase, jurământul putând fi depus și fără
formula religioasă. Jurământul se imprimă pe un formular special și se semnează, în două exemplare, de
fiecare ales local.
(2) Un exemplar al jurământului se păstrează la dosarul de constituire, iar al doilea se înmânează
consilierului local ales. Dosarul de constituire se păstrează de către secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
ART. 118
Declararea consiliului local ca legal constituit
(1) Consiliul local este legal constituit dacă numărul consilierilor locali care au depus jurământul în
condițiile art. 116 alin. (5) - (7) este mai mare decât primul număr natural strict mai mare decât jumătate
din numărul membrilor consiliului local, stabilit potrivit art. 112.
(2) Data constituirii consiliului local este considerată data desfășurării primei ședințe privind ceremonia
de constituire a consiliului local, respectiv a celei de a doua, după caz.
(3) În termen de 3 zile de la data constituirii consiliului local, în condițiile alin. (2), prefectul emite un
ordin privind constatarea îndeplinirii condițiilor legale de constituire a consiliului local, care se comunică
secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și se aduce la cunoștință publică.
(4) În situația în care consiliul local nu este legal constituit în condițiile alin. (1), în termen de 3 zile de la
împlinirea termenului prevăzut la art. 116 alin. (6) prefectul emite un ordin privind constatarea
neîndeplinirii condițiilor legale de constituire a consiliului local, în care se menționează motivele
neconstituirii acestuia.
(5) Ordinul prefectului prevăzut la alin. (3), respectiv alin. (4) prevede, dacă este cazul, și situațiile în
care este necesară validarea mandatelor supleanților. Ordinul prefectului care cuprinde situațiile în care
este necesară validarea mandatelor supleanților se comunică judecătoriei în a cărei rază teritorială se află
circumscripția electorală pentru care au avut loc alegeri, partidelor politice și organizațiilor cetățenilor
aparținând minorităților naționale care au propus candidați și secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale.
ART. 119
Validarea mandatelor supleanților în cadrul procedurii de constituire a consiliului local
(1) Mandatele supleanților sunt validate de judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția
electorală pentru care au avut loc alegeri, în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunțată în
camera de consiliu, fără a fi aplicabilă procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor
supleanților se realizează în condițiile art. 114 alin. (2), cu respectarea prevederilor legii privind alegerea
autorităților administrației publice locale în situația în care consilierul local declarat ales se află în una
dintre următoarele situații:
a) nu este validat ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 114 alin. (2);
b) este considerat demisionat de drept, potrivit art. 116 alin. (9).
(2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), mandatele supleanților sunt validate în termen de 10 zile de la
data rămânerii definitive a încheierii de invalidare a mandatului consilierului local declarat ales.
(3) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b), mandatele supleanților sunt validate în termen de 10 zile de la
comunicarea ordinului prefectului prevăzut la art. 118 alin. (5).
(4) Supleanții au obligația transmiterii către secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 114
alin. (3) cu cel puțin 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz, pentru
care li se eliberează o confirmare de primire. Termenul pentru transmiterea documentelor către secretarul
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale este termen de decădere, caz în care secretarul
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei documentele care i-au fost
puse la dispoziție înăuntrul acestui termen, precum și o adresă de informare prin care propune validarea
34
Pagina 35
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
supleanților care au depus documentele prevăzute la art. 114 alin. (2) sau, după caz, invalidarea
supleanților care nu au depus aceste documente.
(5) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite judecătoriei
documentele doveditoare pentru îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a) - d) cu cel
puțin 7 zile înainte de împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) sau (3), după caz.
(6) Supleantul al cărui mandat a fost validat în condițiile prezentului articol depune jurământul în a doua
ședință privind ceremonia de constituire a consiliului local prevăzută la art. 116 sau în prima ședință a
consiliului local, după caz.
(7) Prevederile alin. (6) se aplică în mod corespunzător supleantului declarat ales al cărui mandat a fost
invalidat de judecătoria competentă, în primă instanță, dar care a fost validat prin hotărârea tribunalului.
(8) Supleantul al cărui mandat a fost validat, care nu depune jurământul în condițiile alin. (6) sau, după
caz, alin. (7) ori care refuză să depună jurământul, este considerat demisionat de drept.
(9) Prevederile art. 118 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
ART. 120
Organizarea alegerilor parțiale
(1) În situația în care consiliul local nu a fost constituit în condițiile art. 118, sunt organizate alegeri
parțiale de completare în condițiile legii privind alegerea autorităților administrației publice locale pentru
locurile consilierilor locali declarate vacante potrivit art. 116 alin. (10).
(2) Alegerile prevăzute la alin. (1) se organizează în termen de 90 de zile de la emiterea ordinului
prefectului prevăzut la art. 118 alin. (4), în condițiile legii privind alegerea autorităților administrației
publice locale. Stabilirea datei pentru organizarea alegerilor se face de către Guvern, la propunerea
autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor locale pe baza solicitării prefectului.
ART. 121
Confirmarea calității de membru al partidului politic sau organizației cetățenilor aparținând minorităților
naționale a candidaților declarați aleși și a supleanților
(1) Partidele politice sau organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale confirmă, sub
semnătura persoanelor din cadrul conducerilor acestora, calitatea de membru a consilierilor declarați aleși
și a supleanților, în următoarele condiții:
a) în termen de 3 zile de la încheierea, de către biroul electoral de circumscripție, în condițiile legii
privind alegerea autorităților administrației publice locale, a procesului-verbal privind constatarea
rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor;
b) în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii prevăzute la art. 114 alin. (5);
c) în termen de 3 zile de la primirea ordinului prefectului prevăzut la art. 118 alin. (5);
d) în termen de 3 zile de la solicitarea secretarului general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, în situația vacanței mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați constatată
prin hotărâre a consiliului local sau prin ordin al prefectului.
(2) Confirmările de la alin. (1) sunt transmise, în termenele prevăzute, secretarului general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale transmite de îndată confirmările
primite judecătoriei în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut loc
alegeri în vederea validării mandatelor consilierilor locali declarați aleși, în condițiile art. 114, sau a
validării mandatelor supleanților, în condițiile art. 119 sau art. 122.
ART. 122
Validarea mandatelor supleanților pe durata mandatului consiliului local
(1) În caz de vacanță a mandatelor de consilieri locali, pe durata mandatului consiliului local, mandatele
supleanților sunt validate în termen de 10 zile de la data încetării mandatului consilierului local, în condițiile
art. 204, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află circumscripția electorală pentru care au avut
loc alegeri în procedură necontencioasă, prin încheiere pronunțată în camera de consiliu, fără a fi aplicabilă
procedura de regularizare a cererii. Validarea mandatelor supleanților se realizează cu respectarea
prevederilor art. 114 alin. (2) și art. 121 alin. (1) lit. d), alin. (2) și (3). Supleanții au obligația transmiterii
către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale a documentelor doveditoare
35
Pagina 36
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a) - d) cu cel puțin 5 zile înainte de împlinirea termenului de 10 zile.
Dispozițiile art. 114 alin. (4) - (7) se aplică în mod corespunzător.
(2) Consilierul local al cărui mandat a fost validat pe durata mandatului consiliului local depune
jurământul în fața consiliului local, în termen de 15 zile de la data la care secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale l-a informat cu privire la validarea mandatului său.
(3) Consilierul local declarat ales al cărui mandat a fost invalidat de judecătoria competentă, în primă
instanță, dar care a fost validat prin hotărârea tribunalului depune jurământul în fața consiliului local, în
termen de 15 zile de la data la care i-a fost comunicată hotărârea tribunalului.
(4) Consiliul local se convoacă în condițiile art. 134 alin. (1) pentru respectarea termenului prevăzut la
alin. (2) sau (3), după caz.
(5) Consilierul local al cărui mandat a fost validat în condițiile alin. (2) sau (3) care nu depune
jurământul în termenul de 15 zile ori care refuză să depună jurământul este considerat demisionat de drept,
cu excepția cazului în care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 116 alin. (8).
(6) În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost validat în condițiile alin. (2) sau (3) se află, pe
perioada celor 15 zile prevăzute de aceste alineate, într-una dintre situațiile prevăzute la art. 116 alin. (8),
termenul pentru depunerea jurământului se prelungește până la încetarea acestei situații.
SECȚIUNEA a 2-a
Organizarea consiliului local
ART. 123
Președintele de ședință
(1) După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, în termenul stabilit prin
regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, un președinte de ședință, pe o perioadă de cel
mult 3 luni, care conduce ședințele consiliului și semnează hotărârile adoptate de acesta. Președintele de
ședință se alege prin vot deschis cu majoritate simplă, prevăzută la art. 5 lit. ee).
(2) Consilierul local ales în condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție, la inițiativa a cel puțin unei
treimi din numărul consilierilor locali în funcție, prin hotărâre adoptată cu majoritate absolută.
(3) În cazul în care președintele de ședință lipsește, la propunerea consilierilor locali, din rândul acestora
este ales un alt președinte de ședință, prin hotărâre adoptată cu majoritate simplă, care conduce ședința
respectivă. Acesta exercită pentru această ședință atribuțiile prevăzute de prezentul cod pentru președintele
de ședință.
(4) Președintele de ședință exercită următoarele atribuții principale:
a) conduce ședințele consiliului local;
b) supune votului consilierilor locali proiectele de hotărâri și anunță rezultatul votării, cu precizarea
voturilor pentru, a voturilor împotrivă și a abținerilor numărate și evidențiate de secretarul general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în procesul-verbal al ședinței;
c) semnează procesul-verbal al ședinței;
d) asigură menținerea ordinii, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local;
e) supune votului consilierilor locali orice problemă care intră în competența de soluționare a consiliului
local;
f) aplică, dacă este cazul, sancțiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) sau propune consiliului aplicarea
unor asemenea sancțiuni, după caz;
g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege, de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului
local sau alte însărcinări date de către consiliul local.
ART. 124
Organizarea comisiilor de specialitate ale consiliului local
(1) După constituire, consiliul local își organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de
activitate, în termenul stabilit prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.
(3) Operațiunile desfășurate în cadrul procedurii de constituire a comisiilor de specialitate, domeniile de
36
Pagina 37
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
activitate în care se pot organiza comisii de specialitate, numărul și denumirea acestora, numărul membrilor
fiecărei comisii și modul de stabilire a locurilor ce revin fiecărui grup de consilieri sau consilieri
independenți, precum și componența nominală a acestora se stabilesc prin hotărâre a consiliului local, cu
respectarea configurației politice de la ultimele alegeri locale. Numărul membrilor unei comisii este
întotdeauna impar.
(4) Numărul locurilor ce revine fiecărui grup de consilieri sau consilierilor independenți în fiecare
comisie de specialitate se stabilește de către consiliul local, cu respectarea configurației politice de la
ultimele alegeri locale.
(5) Nominalizarea membrilor fiecărei comisii se face de fiecare grup de consilieri, iar a consilierilor
independenți de către consiliul local, avându-se în vedere, de regulă, opțiunea acestora, pregătirea lor
profesională și domeniul în care își desfășoară activitatea. În funcție de numărul membrilor consiliului, un
consilier poate face parte din cel puțin o comisie și din cel mult 3 comisii, dintre care una este comisia de
bază.
ART. 125
Atribuțiile comisiilor de specialitate
(1) Comisiile de specialitate au următoarele atribuții principale:
a) analizează proiectele de hotărâri ale consiliului local din domeniul lor de activitate;
b) întocmesc avize asupra proiectelor de hotărâri și asupra problemelor analizate, pe care le prezintă
consiliului local;
c) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului
local sau însărcinări date prin hotărâri ale consiliului local, dacă acestea au legătură cu activitatea lor.
(2) Comisiile de specialitate adoptă avize cu majoritate simplă.
ART. 126
Președintele și secretarul comisiei de specialitate
(1) Comisiile de specialitate își aleg, prin votul deschis al majorității absolute a consilierilor locali ce o
compun, câte un președinte și câte un secretar.
(2) Președintele comisiei de specialitate are următoarele atribuții principale:
a) asigură reprezentarea comisiei în raporturile acesteia cu consiliul local, aparatul de specialitate al
primarului, organismele prestatoare de servicii publice locale și cu celelalte comisii;
b) convoacă ședințele comisiei conform procedurii prevăzute în regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local și informează secretarul general al unității/subdiviziunii
administrativ-teritoriale cu privire la data și locul ședinței;
c) conduce ședințele comisiei;
d) susține în ședințele consiliului local avizele formulate de comisie;
e) anunță rezultatul votării, pe baza datelor comunicate de secretar;
f) îndeplinește orice alte atribuții referitoare la activitatea comisiei, prevăzute de lege, de regulamentul
de organizare și funcționare a consiliului sau stabilite de consiliul local;
g) comunică secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale în termen rezonabil,
până la finalul fiecărei luni calendaristice, prezența și procesele-verbale ale fiecărei ședințe ale comisiei de
specialitate.
(3) Președintele comisiei de specialitate poate propune ca la lucrările comisiei să participe și alte
persoane din afara acesteia, dacă apreciază că este necesar și poate participa la lucrările celorlalte comisii
care examinează probleme ce prezintă importanță pentru comisia pe care o conduce.
(4) Secretarul comisiei îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) efectuează apelul nominal și ține evidența participării la ședințe a membrilor comisiei;
b) numără voturile și îl informează pe președinte asupra cvorumului necesar pentru emiterea fiecărui
aviz și asupra rezultatului votării;
c) asigură redactarea avizelor, a proceselor-verbale și a altor documente prevăzute de lege;
d) îndeplinește orice alte sarcini prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului
local sau însărcinări stabilite de comisie sau de către președintele acesteia.
ART. 127
37
Pagina 38
Ordon. urgenta nr. 57/2019 - 12.09.2019 - text procesat prin programul LEX EXPERT
Comisiile speciale și comisiile mixte
(1) Consiliile locale pot organiza comisii speciale de analiză și verificare formate din consilieri locali, pe
perioadă determinată, la propunerea unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție sau a primarului.
Componența, obiectivele și perioada de desfășurare a activităților acestora se stabilesc prin hotărâre a
consiliului local. Membrii comisiei acționează în limitele stabilite prin hotărâre.
(2) Comisia de analiză și verificare prezintă consiliului local ori primarului, după caz, la termenul stabilit
de acesta, raportul întocmit în urma analizelor și verificărilor efectuate. Raportul cuprinde, dacă este cazul,
propuneri concrete de îmbunătățire a activității în domeniul supus analizei sau verificării.
(3) Consiliile locale pot organiza, din proprie inițiativă sau din inițiativa primarului, după caz, comisii
mixte formate din consilieri locali, funcționari publici și alți specialiști, pe perioadă determinată.
Componența comisiilor mixte, obiectivele și perioada de desfășurare a activității acestora se stabilesc prin
hotărâri ale consiliilor locale. Ședințele comisiilor mixte sunt publice.
SECȚIUNEA a 3-a
Mandatul, rolul și atribuțiile consiliului local
ART. 128
Mandatul consiliului local
(1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani în condițiile legii privind alegerea autorităților
administrației publice locale.
(2) Mandatul consiliului local se exercită de la data la care consiliul local este legal constituit până la
data la care consiliul local nou-ales este legal constituit.
(3) Mandatul consiliului local poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă ori
alte situații expres prevăzute de lege atunci când, din cauza acestor situații, nu pot fi organizate alegeri în
condițiile alin. (1).
ART. 129
Atribuțiile consiliului local
(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu
excepția celor care sunt date prin lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau
centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:
a) atribuții privind unitatea administrativ-teritorială, organizarea proprie, precum și organizarea și
funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor publice de interes local și ale
societăților și regiilor autonome de interes local;
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;
c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;
d) atribuții privind gestionarea serviciilor de interes local;
e) atribuții privind cooperarea interinstituțională pe plan intern și extern.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:
a) aprobă statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și
funcționare a consiliului local; prin ordin al ministrului de resort se aprobă un model orientativ al statutului
unității administrativ-teritoriale, precum și un model orientativ al regulamentului de organizare și
funcționare a consiliului local;
b) alege viceprimarul/viceprimarii, din rândul consilierilor locali, la propunerea
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.