Document

Strategia de Dezvoltare Locală Țigănași 2014 – 2020

Tip
Document
Emitent
Comuna Țigănași, jud. Iași
Pagini
116 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de Dezvoltare Locală Țigănași 2014 – 2020”, Comuna Țigănași, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatiganasi.ro/wp-content/uploads/2018/03/SDL-TIGANASI.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tiganasi/59260-strategia-de-dezvoltare-locala-tiganasi-2014-2020, 06.11.2026)

Fișier creat
31.05.2013
Fișier modificat
03.07.2014
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

JUDEȚUL IAȘI U.A.T. COMUNA ȚIGĂNAȘI

Pagina 2

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 2

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CUPRINS Cuvânt înainte 7 I INTRODUCERE 9 II REGIUNEA DE DEZVOLTARE SUD – EST 13 2.1 Introducere 13 2.2 Regiunea Nord - Est 15 III PREZENTAREA JUDEȚULUI IAȘI 3.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă 29 3.2 Istoric 31 3.3 Cadru natural 31 3.4 Fond funciar 35 3.5 Patrimoniu 36 3.6 Demografie 38 3.7 Repere economice și ocuparea forței de muncă 42 3.8 Sănătate 44 3.9 Învățământ 47 3.10 Turism 48 IV PREZENTAREA COMUNEI ȚIGĂNAȘI 51 4.1 Localizare și structură administrativă 51 4.2 Elemente ale cadrului natural 53 4.2.1 Relief 53 4.2.2 Caracteristici geotehnice 4.2.3 Riscuri naturale 4.2.4 Climă 4.2.5 Hidrografie 3

Pagina 4

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI V ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE 61 5.1 Economie 61 5.1.1 Agricultură 61 5.1.1.1 Cultivarea plantelor 61 5.1.1.2 Creșterea animalelor 63 5.1.1.3 Legumicultura 64 5.1.1.4 Viticultura 65 5.1.1.5 Pomicultura 65 5.1.1.6 Piscicultura 66 5.1.1.7 Silvicultura 69 5.1.2 Mediul de afaceri 69 5.1.3 Turismul 69 5.2 Infrastructura 70 5.2.1 Utilități publice 70 5.2.1.1 Alimentarea cu apă potabilă și canalizarea 70 5.2.1.2 Alimentarea cu gaze naturale 70 5.2.1.3 Alimentarea cu căldură 70 5.2.1.4 Alimentarea cu energie electrică 70 5.2.1.5 Iluminatul public 70 5.2.1.6 Gestionarea deșeurilor 70 5.2.1.7 Transportul în comun 71 5.2.1.8 Rețeaua de drumuri locale 71 5.3 Mediu 71 5.4 Populația 72 5.5 Educația și cultura 72 4

Pagina 5

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.6 Sănătatea 74 5.7 Asistență socială 74 5.8 Administrația publică 74 5.8.1 Venituri și buget preconizat 75 VI ANALIZA SWOT 77 VII POLITICI ÎNTREPRINSE ÎN TERITORIU 103 VIII PORTOFOLIUL DE PROIECTE DE DEZVOLTARE PENTRU 105 PERIOADA 2014 - 2020 IX PARTENERIATE OPORTUNE 115 X MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 117 XI CONCLUZII 121 5

Pagina 6

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 6

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Cuvânt înainte, Stimați cetățeni, În toți acești ani mi-ați acordat încrederea Dumneavoastră și am făcut tot ce mi-a stat în putință să modernizez comuna Țigănași, conștient fiind încă de la început că administrația locală are obligația să propună comunității proiecte de dezvoltare și să folosească resursele comunității respectând principiile unei dezvoltări durabile. Strategia de dezvoltare locală elaborată pentru perioada 2014 – 2020 s-a realizat și cu ajutorul Dumneavoastră, exprimându-vă opinia în cadrul grupurilor de lucru. Proiectele pe care le-am realizat până în prezent, precum și cele viitoare au menirea de a îmbunătății viața locuitorilor comunei Țigănași. Dorim ca împreună să ne bucurăm de o infrastructură bine dezvoltată și echilibrată, de un mediu de afaceri prosper care să ne permită o dezvoltare durabilă din punct de vedere economic și social, de tehnologie avansată în mediul economic și de o utilizare eficientă și rațională a tuturor resurselor locale. Pe lângă proiectele prioritare pentru perioada 2014 – 2020 administrația locală conștientizează importanța dezvoltării economice și sociale a comunei Țigănași sprijinind în acest sens inițiative economice. Atragerea investitorilor, care prin capitalul financiar investit crează noi locurilor de muncă, devine din acest moment prioritatea agendei de lucru a administrației locale. Strategia este un document care structurează liniile directoare strategice ale dezvoltării comunei Țigănași pe o perioadă de 7 ani potrivit problemelor identificate, a potențialului local activ și pasiv, cât și a oportunităților de dezvoltare în viitorul apropiat, fiind totodată rodul colaborării cu actorii locali și instituțiile relevante din comună. 7

Pagina 8

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Vă mulțumesc pentru tot sprijinul acordat și îmi doresc să ne bucurăm în continuare de fiecare proiect realizat. Sper ca cetățenii comunei Țigănași să nu rămână impasibili și să contribuie constant la procesul de dezvoltare, astfel încât aici, în comuna noastră, să ne îndeplinim gândurile și aspirațiile. Cu respect, Primarul Comunei Țigănași, Iulian Chirilă 8

Pagina 9

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CAPITOLUL I INTRODUCERE Strategia de dezvoltare este un instrument de planificare pe termen mediu și lung și presupune o viziune de dezvoltare realistă și realizabilă prin atingerea obiectivelor și măsurilor stabilite în urma analizei situației existente. Strategia implică principiile dezvoltării durabile a unei comunități finalizând cerințele actuale și oferind generațiilor viitoare posibilitatea realizării propriilor obiective de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a comunei Țigănași este un document de planificare strategică pentru perioada 2014 - 2020, conceput în corelație cu principiile dezvoltării durabile și reprezintă documentul fundamental al planului de dezvoltare a comunei Țigănași cu rol în orientarea dezvoltării economico-sociale și în accesarea fondurilor struturale și de coeziune ale Uniunii Europene. Strategia, prin obiectivele propuse, respectă direcțiile de dezvoltare ale comunei Țigănași și se încadrează în documentle programatice naționale. Scopul acestei strategii este acela de a conduce la creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă implementând măsuri de reabilitare / modernizare, dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea tuturor formelor de turism, dezvoltarea societății civile, dezvoltarea serviciilor sociale, dezvoltarea culturii și susținerea tradițiilor populare, sprijinirea mediului de afaceri. Se dorește ca Țigănași să devină o comună animată, curată, cu o infrastructură modernă, cu activități educațional – culturale intense, o activitate economică ascendentă și cu deschidere spre dezvoltarea agroturismului și a zonelor de agrement. 9

Pagina 10

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Strategia dorește să furnizeze toate elementele necesare luării unor decizii locale corecte și coerente, să reprezinte un ghid de regenerare și dezvoltare a comunei în deplin acord cu voința cetățenilor. Misiunea strategiei este de a mobiliza toate resursele umane, materiale și financiare dobândite la nivel local, regional și național pentru a implementa toate măsurile și proiectele propuse în cadrul prezentei strategii, astfel încât afirmațiile anterioare să poată deveni realitate. Se dorește crearea prin procese de reinventare și reconectare a unui comune noi, vibrantă în care comunitatea va beneficia de un nou mod de a trăi, ca urmare a măsurilor luate pentru acoperirea nevoilor populației și calității mediului. Pentru reușita acestei misiuni trebuie parcurs un proces axat pe participare, colaborare, consultare publică, planificare rațională, capacitate de organizare și efort susținut. Acest proces, dacă urmează pașii implementării judicioase, trebuie să ducă la transformarea comunei Țigănași într-o comunitate modernă, europeană, dinamică și prosperă. Este de datoria celor implicați să fie ferm angajați în asigurarea eficienței fiecărui instrument procedural de implementare, urmărind îmbunătățirea continuă a activității și evaluând permanent stadiul atins, pentru a avea posibilitatea eliminării în timp util a deficiențelor apărute. Viitorul comunității este dependent de factorii sociali, economici și de mediu, precum și de activitățile care vor fi întreprinse de autoritățile locale, organizațiile, instituțiile și parteneriate dezvoltate la nivel local. Acestea printr-un efort conjugat și orientat către susținerea viziunii, pot contribui la atingerea ei. 10

Pagina 11

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Scopul proiectului este de a urmări: • reconsiderarea obiectivelor de dezvoltare durabilă a localității, în concordanță cu obiectivele de dezvoltare ale județului și ținând cont de noile condiții socio - economice și prirități înscrise pe agenda publică; • o mai bună planificare, gestionare și direcționare a resurselor existente de către administrația publică locală; • crearea condițiilor necesare identificării și accesării de noi surse de finanțare care să susțină atingerea obiectivelor de dezvoltare stabilite; • creșterea predictibilității acțiunilor administrației municipiului pe termen mediu și lung și susținerea acestora din punct de vedere financiar prin bugetarea multianuală bazată pe programe, toate acestea contribuind, în final, la creșterea calității vieții cetățenilor comunei Țigănași, în condițiile unei dezvoltări socio-economice durabile. Obiectivele strategiei sunt: ◙ Dezvoltarea infrastructurii: alimentare cu apă, canalizare, aducțiune gaze naturale, selecționarea deșeurilor, rețea de drumuri locale, iluminat public, transport în comun ◙ Dezvoltarea mediului socio – economic prin atragerea de investitori ◙ Dezvoltarea zonelor de agrement, a spațiilor verzi și a locurilor de joacă pentru copii ◙ Dezvoltarea programelor de conștientizare și motivare ocupațională 11

Pagina 12

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 12

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CAPITOLUL II REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD EST 2.1 Introducere În 1998 au fost create opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor județene din România, pentru a coordona dezvoltarea regională necesară aderării la Uniunea Europeană. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici statut administrativ deși ele devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională. 13

Pagina 14

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor în 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTSII din Uniunea Europeană. Cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151 / 1998, privind dezvoltarea regională în România. România este împărțită în opt regiuni de dezvoltare, numite după poziția geografică în țară, respectiv Nord - Vest, Nord - Est, Sud - Vest, Sud - Est, Sud, Vest, Centru, București și Ilfov. Conform Ordonanței de Urgență nr. 75 / 2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create opt direcții generale pentru statistică regională, care alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale. Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează: ● Nivel NUTS I: macro - regiuni; ● Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie de 2,8 milioane locuitori; ● Nivel NUTS III: 42 județe, care reflectă structura administrativ teritorială a Românie; ● Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat asocieri de unități teritoriale; ● Nivel NUTS V: 265 municipii și orașe, 2.686 comune, cu 13.092 sate, care reflectă structura administrativ teritorială a României. 14

Pagina 15

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 2.2 Regiunea Nord Est Formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, Regiunea de Nord – Est este parte a provinciei istorice Moldova, încărcată de istorie, cultură și tradiție și completată de un mediu natural de excepție, astăzi graniță a Uniunii Europene. Populația Regiunii Nord – Est este de 3.695.831 locuitori la nivelul anului 2011 conform bazei de date TEMPO a INS, respective 3.148.577 locuitori, august 2012, 15

Pagina 16

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI conform reyultatelor preliminare ale recensământului din octombrie 2011. Din acest punct de vedere Regiunea Nord – Est se află pe primul loc din cele 8 regiuni ale țării, reprezentînd 17,3 % din populația totală a României, respectiv 16,5 % conform datelor preliminare ale ultimului recensământ. Regiunea Nord Est cuprinde o suprafață de 36.850 km2 reprezentând 15,46 % din suprafața totlă a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 și Bacău cu 6.621 km2. Unitate Suprafața Densitatea Număr Număr Număr Număr teritorială totală km2 populației municipii orașe comune sate Regiunea 36850 100,3 17 29 506 2414 Nord Est Bacău 6621 107,6 3 5 85 491 Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333 Iași 5476 150 2 3 93 418 Neamț 5896 95,1 2 3 78 344 Suceava 8553 82,9 5 11 98 379 Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449 Din punct de vedere geografic regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din partea vestică, podișurile line din cetru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea estică. Regiunea Nord – Est se învecinează astfel: - În partea de nord cu Ucraina - În partea de sud cu Regiunea Sud – est, respectiv județele Galați și Vrancea - În partea de est cu Republica Moldova - În partea de vest cu Regiunea Nord – Vest, respective județele Maramureș și Bistrița Năsăud și Regiunea Centru, respective județele Mureș, Harghita și Covasna. 16

Pagina 17

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Distanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capital țării: Bacău Botoșani Iași Piatra Neamț Suceava Vaslui București Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoșani 193 - 125 145 42 258 499 Iași 130 187 - 139 145 71 430 Piatra Neamț 58 145 139 - 103 129 354 Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359 Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră: -Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN 29 E -Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583 -Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581 Transportul feroviar în Regiunea Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București-Bacău-Roman-Suceava-Ucraina – magistrala principală 500 și București-Bârlad-Vaslui-Iași-Ungheni-Republica Moldova – magistrala principală 600. Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale Bacău și Iași și aeroportul Suceava numai pentru cursele interne. Din punct de vedere al reliefului regiunea se împarte în trei zone: - zona montană – ocupă 28 % din teritoriu și este caracterizată aliniamentul vestic reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra Singuratică și aliniamentul situate în partea estică a Carpaților 17

Pagina 18

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău. Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo – baltice, iar pe direcția est-vest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C. - zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m, înconjurând munții ca un brâu. În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tipul foehnului. Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0 C, iar precipitațiile nu depășesc 700 mm / an. - zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește integral județele Botoșani, Iași și Vaslui. Zona de podiș este subdivizată de Podișul Sucevei în partea central nordică, Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică. - Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperature medii anuale de 9 – 10 0C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 6 0C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm. Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întrega regiune aparținând bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut. 18

Pagina 19

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populației, în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli. Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcție de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicayul Ardelean. Ape divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga. Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție de habitatele specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA. În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice. Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips, săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri, argile, luturi loessoide), petrol și gaze natural, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase. Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin: - patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO - centrele vechi și patrimonial cultural din Iași - patrimoniul religios din zona Neamț - podgoriile Cotnari și Huși 19

Pagina 20

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI - stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț - zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani - gastronomia și ospitalitatea zonei - tradițiile și meșteșugurile Rezervații și monumente ale naturii: Parcul Național Munții Călimani Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș Parcul Național Ceahlău Parcul Natural Vânători – Neamț Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate Județ Număr rezervații Suprafața (ha) Total regiune 126 49 183,8 Botoșani 9 3 223,8 Suceava 28 4 959,2 Neamț 28 25 800,2 Iași 26 5 036,4 Bacău 26 9 884,7 Vaslui 9 276,3 Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale: Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi, Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi. Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o destinație turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite tratamente terapeutice. 20

Pagina 21

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Regiunea Nord Est deține 3996 monumente de interes internațional, național și local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memorial, monumente funerare sau for public, monumente religioase. Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă popular – olărit, țesături, încondeiat, împletituri. Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării turismului, calitatea acesteia influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și, implicit, crește numărul turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrmenet, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă. Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est: → Montan (drumeții montane) → Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta-plan și parapantă, schi nautic, surfing, hidroscuter, snowboard) → Balnear → Cultural → Religios → Rural și agroturism → Ecoturism → Oenologic (viti-vinicol) 21

Pagina 22

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Priorități de dezvoltare în Regiunea Nord – Est (extras din Strategia de dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020, versiunea în lucru aprilie 2013): Priorități Obiective Măsuri Corelarea cu specifice obiectivele tematice ale Strategiei Europa 2020 1. Îmbunătăți- Creșterea ocupării Acțiuni pentru Promovarea ocupării rea capitalului în rândul tinerilor sprijinirea integrării forței de muncă și uman prin și a grupurilor pe piața muncii a sprijinirea mobilității aplicarea de vulnerabile tinerilor care nu forței de muncă măsuri sunt incluși într-o orientate către formă de Promovarea creșterea învățământ, formare incluziunii sociale și ocupării, profesională sau nu combaterea sărăciei accesului la au un loc de muncă educație, Acțiuni preventive Investițiile în educație, instruire și și active de competențe și învățare sănătate, integrare pe piața pe tot parcursul vieții promovarea muncii (inclusiv incluziunii personalizate) sociale pentru grupurile vulnerabile 22

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Îmbunătățirea Reducerea ratei de Investițiile în educație, accesului și părăsire timpurie a competențe și învățare participării la școlii, în special pe tot parcursulvieții educație și pentru tinerii din instruire de zonele rurale și Promovarea calitate comunitățile incluziunii sociale și defavorizate combaterea sărăciei Îmbunătățirea calității și eficienței învățământului prin adoptarea ofertei educaționale la cerințele pieței muncii Creșterea accesului la formare profesională continuă Crearea, modernizarea și extinderea infrastructurii de educație Creșterea Extinderea și Investițiile în educație, accesului la diversificarea competențe și învățare servicii de sănătate serviciilor de pe tot parcursul vieții de calitate sănătate 23

Pagina 24

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Promovarea Extinderea Promovarea incluziunii sociale diversificarea și incluziunii sociale prin regenerarea îmbunătățirea și combaterea zonelor rurale și accesului grupurilor sărăciei urbane aflate în vulnerabile și declin comunităților izolate la servicii de sănătate, educație, sociale și de locuire 2. Dezvoltarea unei Creșterea Modernizarea și Promovarea unor infrastructuri accesibiității, dezvoltarea sisteme de moderne care să conectivității și infrastructurii transport durabile asigure creșterea mobilității prin aeroportuare și eliminarea accesibilității, realizarea de Modernizarea și blocajelor din conectivității și investiții în dezvoltarea cadrul atractivității infrastructura de infrastructurii infrastructurilor Regiunii Nord - transport feroviare rețelelor majore Est Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere Dezvoltarea de sisteme de transport urban durabile Stimularea Extinderea Îmbunătățirea atractivității și infrastructurii de accesului, a economiei locale broadband, în utilizării și a prin creșterea special în zonele calității accesului la rurale și tehnologiilor 24

Pagina 25

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI infrastructura TIC comunitățile izolate informației și (Tehnologia Dezvoltarea TIC comunicațiilor (e- Informațiilor și prin crearea și guvernare și e- Comunicațiilor) de dezvoltarea de servicii) calitate produse și servicii tip e-“servicii” 3. Sprijinirea unei Sprijinirea inovării Dezvoltarea inovării Consolidarea economii și competitivității și transferului de cercetării, a competitive și a mediului economic, know-how inclusiv dezvoltării dezvoltării locale promovarea prin crearea și tehnologice și a rezultatelor obținute dezvoltarea de inovării clustere (clusterele sunt concentrări Îmbunătățirea geografice de instituții competitivității și companii interconectate, dintr-un întreprinderilor anumit domeniu) mici și mijlocii, a sectorului agricol Sprijin în domenii și a sectorului competitive și pescuitului și sisteme productive acvaculturii integrate, inclusive pentru dezvoltarea Protecția mediului de produse, servicii și promovarea și procese utilizării eficiente tehnologice noi, cu a resurselor valoarea adăugată crescută, “verzi” Impulsionarea Sprijinirea cercetării Consolidarea sectorului de publice și private, în cercetării, a cercetare – vederea dezvoltării dezvoltării 25

Pagina 26

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI dezvoltare, în și fructificării tehnologice și a special a celei soluțiilor integrate inovării aplicate Îmbunătățirea Sprijin pentru Îmbunătățirea accesului firmelor accesarea serviciilor competitivității la servicii de afaceri dedicate firmelor și întreprinderilor de calitate pentru tinerilor mici și mijlocii, a firme antreprenori sectorului agricol și a sectorului pescuitului și acvaculturii Sprijinirea Dezvoltarea de Îmbunătățirea exporturilor și rețele și platform competitivității competitivității pentru sprijinirea întreprinderilor produselor locale la exportatorilor locali mici și mijlocii, a export asectorului agricol și a asectorului pescuitului și acvaculturii Sprijinirea Asigurarea Îmbunătățirea dezvoltării zonelor condițiilor de competitivității urbane dezvoltare în mediul întreprinderilor urban, prin mici și mjilocii, a realizarea de sectorului agricol, investiții în a sectorului infrastrutura locală pescuitului și acvaculturii 26

Pagina 27

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Sprijinirea Asigurarea Îmbunătățirea dezvoltării zonelor condițiilor de competitivității rurale dezvoltare în mediul întreprinderilor rural, prin realizare mici și mijlocii, a de investiții în sectorului agricol, infrastrutura locală a sectorului Dezvoltarea de pescuitului și activități economice acvaculturii alternative în mediul rural, inclusive dezvoltarea capacității antreprenoriale a tinerilor Sprijinirea Dezvoltarea valorificării infrstructurii de potențialului turistic turism și de existent agrement aferentă, promovarea potențialului turistic 4. Optimizarea Promovarea Creșterea eficienței Sprijinirea utilizării și eficienței energetice energetică a tranziției către o protejarea înstituțiilor publice, economie cu resurselor și gospodăriilor și emisii scăzute de patrimoniului firmelor dioxid de carbon natural în toate sectoarele Promovarea adaptării la 27

Pagina 28

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI schimbările climatic, prevenirea și gestionarea riscurilor Protejarea mediului Investiții în crearea, Protecția mediului și biodiversității realibitarea, și promovarea prin realizarea de modernizarea și utilizării eficiente investiții specific extinderea rețelei de a resurselor aquis-ului apă potabilă și comunitar și canalizare, în Promovarea valorificarea sisteme de adaptării la siturilor naturale management schimbările integrat al climatic, deșeurilor și sisteme prevenirea și de management a gestionarea riscurilor riscurilor Tratarea solurilor contaminate și/sau poluate Prezervarea biodiversității 28

Pagina 29

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CAPITOLUL III PREZENTAREA JUDEȚULUI IAȘI 3.1 Localizare, accesibilitate și structură administrativă Județul Iași este situat în sud - estul Europei, respectiv în nord – estul României și este considerat al doilea oraș ca mărime al țării. De asemeni, Iași este un județ important la frontiera de est a României. 29

Pagina 30

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5476 km2, ocupând 2,3 % din suprafața României. Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de 400 km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina. Componența administrativă a județului Iași cuprinde: ● 2 municipii: Iași și Pașcani; ● 3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei; ● 93 de comune Numărul Anii din care: Numărul orașelor și Numărul satelor / la 31 decembrie municipii comunelor municipiilor 2002 4 2 85 420 2003 4 2 85 420 2004 4 2 94 420 2005 5 2 93 418 2006 5 2 93 418 2007 5 2 93 418 2008 5 2 93 418 2009 5 2 93 418 2010 5 2 93 418 Județul Iași se învecinează astfel: ► în pare de nord cu județul Botoșani; ► în partea de nord – vest cu județul Suceava; ► în partea de vest cu județul Neamț; ► în partea de sud cu județul Vaslui; ► în partea de est este granița cu Republica Moldova formată din râul Prut. 30

Pagina 31

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 3.2 Istoric Istoria acestui județ este marcată de numeroase monumente și vestigii arheologice. Municipiul Iasi numit și "orașul celor șapte coline" a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orașului. Istoria Iașului merge însă înapoi până la începutul mileniului. Săpăturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură Cucuteni (mileniul III și II i.Hr.), Băiceni-Mlada (secolele II și III i.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) și Iași - Nicolina (din Epoca Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.). Iașul este un centru universitar de renume: ◘ Universitatea Alexandru Ioan Cuza este cea mai veche universitate din România, fondată în 1864); ◘ Universitatea Politehnica Gh. Asachi; ◘ Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa; ◘ Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad; ◘ Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox și Catolic). 3.3 Cadrul natural Județul Iași este situat în întregime în Podișul Moldovei. Relieful are altitudini maxime care depășesc 500 m în nord – vestul județului, iar altitudini minime se întâlnesc în lunca Prutului (32 m) la confluența Bahluiului cu Jijia și la confluența Prutului cu Jijia (28 m). Clima județului se încadrează în zona temperat – continentală pronunțată, sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Temperaturile medii anuale sunt de 8 – 90C înregistrate ăn zona de vest și sud a județului și de 9 – 100C înregistrate în zona de nord și nord – est. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului variază între 450 – 500 mm în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. Vânturile care bat pe teritoriul județului se caracterizează prin 31

Pagina 32

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI fluctuații mari de direcție și viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer, cât și de orientarea reliefului. Se disting două mari bazine hidrografice: Prut și Siret. Cele mai importante cursuri de apă, așa cum se succed de la est la vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret și Moldova. Partea de sud a județului aparține bazinului superioar al Bârladului, afluent al Siretului, cursurile principale fiind Vasluiețul, Sacovățul și Stavnicul. Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale judetului Iași, au determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene estcarpatice cu provincia ponto-sarmatică. Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș din vest și sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord - vestul județului în Dealul Mare - Hîrlău, dealurile Moțcăi și în sud, pe platourile Poieni - Bîrnova, Cheia Domniței, Ipatele, Tansa. Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul, sângerul, socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc. Etajul gorun - stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafețele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț, părul pădureț, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată. Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlnește și în sectoarele mai joase ale podișului din sud (dealurile Prutului și depresiunea Negrești), unde 32

Pagina 33

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii. Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc. Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleași esențe ca în cazul pădurilor de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui etc. Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir târâtor, iarba câmpului, firuță de câmp, păiuș, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc și păduri de esențe tari: stejar, ulm, frasin. Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de intervențiile antropice. Defrișările și desțelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafețele ocupate de păduri și pajiști. Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte componente naturale: creșterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane și de suprafață, creșterea torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren etc. Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest și sud, este reprezentată prin următoarele grupe și specii: a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistrețul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veverița, jderul, nevăstuica, pîrșul, viezurele, dihorul, șoarecele scurmător, șoarecele de pădure . 33

Pagina 34

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, șorecarul comun, gaia roșie, gaia neagră. Foarte commune sunt: pițigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puține: vipera, șarpele de pădure, șarpele de alun, iar în poieni, șopârla . d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roșie de pădure, tritonul, buhai de baltă. Fauna silvostepei și stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurașul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristești lângă Iași, de unde s-a răspândit repede în jur. Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistrețul și chiar lupul. b) Pasările caracteristice silvostepei și stepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu și Cornești a fost colonizat fazanul. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia. c) Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebește prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuși prezența în lunca Prutului a câinelui enot și a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate. 34

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menționăm șobolanul de apă și chițcanul, iar cu mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra. Păsările sunt numeroase și variate, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menționăm: rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de vară, gârlița mare, gârlița mică . Fauna piscicolă este de asemenea bogată și variată atât în lacuri, cât și în apele curgătoare (mai ales în cele mari, Prut și Siret), speciile mai importante fiind: crapul, șalăul, somnul, știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, oblețul, bibanul. Recent, în iazuri și acumulări au fost introduși crapi chinezești care s-au adaptat bine și cu rezultate promițătoare. 3.4 Fond funciar Patrimoniul funciar al județului Iași se prezintă astfel: 5% 2% 3% 2% 18% 70% teren agricol păduri ape drumuri construcții teren neproductiv 35

Pagina 36

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Agricultura este principala ocupație a locuitorilor din mediul rural. Principalele culturi agricole sunt: porumbul, cereale păioase, plante uleioase, plante de nutreț, legume, cartofi, sfeclă de zahăr. De asemeni, locuitorii se ocupă cu creșterea animalelor existând numeroase efective de bovine, ovine, cabaline etc. Agricultura și silvicultura cuprinde un număr de peste 5000 de angajați în întreg județul. 3.5 Patrimoniu Județul Iași are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, cât și 580 monumente istorice și arhitecturale. Iașul este numit și județul - muzeu al Romaniei. Clădirile impozante din Iași plasează orașul pe locul doi în România ca oraș cultural. Dintre acestea amintim: ◘ Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru loan Cuza ◘ Teatrul Național ◘ Biblioteca Foundation ◘ Universitatea ◘ Palatul de Cultura - reperul Iașului ◘ clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră Hora Unirii. Biserica domneasca Sf. Nicolae a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronați. Catedrala Mitropolită a fost construită între anii 1833 - 1839 de către Mitropolitul Veniamin Costachi. În anul 1880 lucrările de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu și pictorul Gh. Tătărescu. Atât afară, cât și înăuntru se găsesc elemente neoclasice și baroce. Din 1888 aici se găsesc relicvele Sf. Cuvioase Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei. 36

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI În gradina Copou se găsește cel mai vechi monument din România, Monumentul Legilor Constitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei, construit de Gh. Asachi. În centrul parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu dar și bustul vechiului său prieten, Ion Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi. Județul cuprinde și alte monumente importante, cum sunt: ◘ Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa; ◘ Casa Memorială și Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti; ◘ vestigiile arheologice ale civilizatiei neolitice "Cucuteni" din mileniile IV - III î.Ch.; ◘ ruinele Curții Princiare și ale Cetățiile Dacice de la Cotnari. Tot la Iași a fost fondat primul teatru național în limba română și era cunoscută Orchestra Filarmonica și Teatru de copii "Luceafarul". Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăția istorică și culturală a Iașului îl face un important punct de atracție turistică. O altă resursă importantă este reprezentată de apele minerale existente, dar care nu sunt suficient valorificate, deși au însușiri remarcabile atât curative, cât și alimentare. De asemeni, apele de adâncime sunt puternic mineralizate datorită dizolvării sărurilor din sedimente. Aici amintim de forajele de la Nicolina (1032m) unde sunt ape clorosodice și clorocalcice, ușor radioactive, cu o mineralizație foarte ridicată, la care se adaugă conținuturi reduse de NaCl2, SO4Ca și Ca(CO3H)2. Pe lângă acest complex acvifer din fundament, s-a constatat existența a încă două complexe acvifere, unul în formațiunile paleozoice, cu ape clorosodice, cu concentrație mare în săruri, și altul în formațiunile miocene cu ape clorosodice, sulfuroase, bromo - iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene, cu o concentrație mare în săruri. 37

Pagina 38

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Pentru calitățile lor terapeutice, aceste ape se valorifică în cadrul complexului balnear format din: un spital de recuperare cu bază de tratament, o policlinică balneară, un pavilion de cazare și tratament și o plajă amenajată. Rezerva exploatabilă de apă subterană minerală de la Nicolina, confirmată de către Comisia de Rezerve Geologice în 1979, s-a ridicat la valoarea de 299 mc/zi. În prezent, necesarul de apă minerală pentru nevoile de tratament sunt de circa 260 mc/zi, ceea ce impune o utilizare rațională a acestor resurse. Ape minerale similare au fost semnalate și în forajul Deleni - Hârlău. 3.6 Demografie Din punct de vedere demografic, la recensământul din 2002 județul Iași avea o populație de 816.910 locuitori, iar structura etnică și cea religioasă avea următoarea componență: Structura etnică: Structura religioasă: Români 800997 Ortodoxă 756028 Maghiari 310 Romano - catolică 40396 Romi 9624 Reformată 101 Ucrainieni 75 Penticostală 3738 Germani 181 Greco-catolică 393 Ruși/lipoveni 3586 Baptistă 995 Turci 53 Adventistă de ziua a Șaptea 2410 Tătari 7 Musulmană 659 Sârbi 7 Unitariană 15 Slovaci 4 Creștină după Evanghelie 4329 Bulgari 8 Creștină de rit vechi 4410 Croați 4 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 34 Greci 444 Evanghelică 326 Evrei 437 Evanghelică de confesiune augustană 40 Cehi 2 Mozaică 417 38

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Polonezi 26 Altă religie 2078 Italieni 103 Fără religie 102 Chinezi 5 Atei 231 Armeni 24 Religie nedeclarată 208 Ceangăi 2 Altă etnie 989 Etnie nedeclarată 22 Populația pe sexe și medii, la 1 ianuarie, număr persoane Județul 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Iași Total Ambele sexe 804812 814978 821891 813505 814198 813731 818929 823388 824780 821952 Masculi 406454 407071 405233 n 398191 403201 405549 401999 402230 402136 404094 Feminin 406621 411777 416342 411506 411968 411595 414835 416934 417709 416719 Urban Ambele sexe 372946 381232 387153 376519 384801 382974 385137 386968 386755 382237 Masculi 184603 184368 181388 n 179150 182951 184747 179915 183999 183277 183607 Feminin 193796 198281 202406 196604 200802 199697 201530 202365 202387 200849 Rural Ambele sexe 431866 433746 434738 436986 429397 430757 433792 436420 438025 439715 Masculi 221851 222703 223845 n 219041 220250 220802 222084 218231 218859 220487 Feminin 212825 213496 213936 214902 211166 211898 213305 214569 215322 215870 39

Pagina 40

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Populația pe grupe de vârstă, la 1 iulie, număr persoane Anii Pe grupe de vârste Total Județul Iași 0 – 14 ani 15 – 59 ani 60 ani și peste 2002 805330 162939 506744 135647 2003 816003 158142 522251 135610 2004 821621 153317 533127 135177 2005 813943 149302 530460 134181 2006 824083 148545 540864 134674 2007 825100 148184 541664 135252 2008 826552 148539 542116 135897 2009 829973 148387 541493 140093 2010 825773 148525 533713 143535 Mișcarea naturală a populației în 2010 Județul Iași Total Urban Rural Date absolute (număr) Născuți-vii 9499 4484 5015 Decese 8781 3344 5437 Sporul natural 718 1140 -422 Căsătorii 4590 2775 1815 Divorțuri 973 520 453 Născuți-morți 12 8 4 Decese la o vârstă sub 1 an 93 26 67 Rate (la 1000 locuitori) Născuți-vii 11,6 11,8 11,4 Decese 10,7 8,8 12,4 Sporul natural 0,9 3,0 -1,0 Căsătorii 5,6 7,3 4,1 Divorțuri 1,19 1,37 1,03 Născuți-morți la 1000 născuți (vii+morți) 1,3 1,78 0,80 Decese la o vârstă sub 1 an la 1000 născuți-vii 9,8 5,8 13,4 40

Pagina 41

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Ratele de fertilitate, pe grupe de vârstă, în 2010 Județul Iași Total Urban Rural Rata generală de fertilitate 1) 45,9 42,5 49,5 Grupa de vârstă (ani): 15-19 40,1 20,5 51,1 20-24 62,2 43,3 80,3 25-29 87,7 86,6 89,0 30-34 70,8 78,9 61,1 34-39 29,7 30,9 28,6 40-44 6,6 5,4 8,1 45-49 0,2 0,1 0,3 1) Născuți-vii la 1000 femei Durata medie a vieții, pe sexe Anii / Județul Iași Ambele sexe Masculin Feminin 1990-1992 70,61 67,54 73,78 1995-1997 68,44 64,93 72,20 1998-2000 70,93 67,63 74,39 1999-2001 71,33 68,02 74,78 2000-2002 71,40 67,83 75,12 2001-2003 70,97 67,25 74,91 2002-2004 71,16 67,60 74,92 2003-2005 71,88 68,26 75,70 2004-2006 72,63 68,98 76,46 2005-2007 73,13 69,60 76,84 2006-2008 73,52 69,91 77,28 2007-2009 73,79 70,18 77,53 2008 2010 73,65 70,01 77,44 41

Pagina 42

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 3.7 Repere economice și ocuparea forței de muncă Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură, industria existând doar în orașe. Principalele ramuri industriale predominante sunt: ● industria chimică; ● industria farmaceutică; ● industria metalurgică și de utilaje grele; ● industria textilă; ● industria alimentară. În industria ușoară predomină confecțiile, pielăria, încălțămintea și textile. Populația ocupată, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) CAEN Rev. 1 mii persoane Județul Iași 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 Total economie 302,8 298,2 290,5 296,4 291,7 297,6 295,8 Agricultură, vânătoare și silvicultură 115,4 110,0 100,7 102,5 97,0 94,6 93,1 Pescuit și piscicultură 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 0,2 Industrie, din care: 71,2 67,2 61,3 55,8 52,9 51,9 51,3 Industrie extractivă 0,1 0,1 *) 0,1 *) 0,1 0,1 Industrie prelucrătoare 66,1 62,3 56,7 51,2 48,4 47,3 47,0 Energie electric, termică, gaze și apă 5,0 4,8 4,6 4,5 4,5 4,5 4,2 Construcții 13,3 14,4 13,2 17,7 18,8 23,1 25,3 Comerț 27,8 28,7 29,9 32,9 34,5 37,4 35,7 Hoteluri și restaurante 2,0 2,6 4,0 4,1 4,0 4,8 4,7 Transport, depozitare și comunicații 12,3 11,8 11,4 12,0 13,2 12,9 12,6 Intermedieri financiare 1,8 1,8 2,1 2,4 2,2 2,7 2,7 Tranzacții imobiliare și alte servicii 9,5 11,2 13,2 12,5 14,1 15,1 15,7 Administrație publică și apărare 3,8 4,0 4,0 4,7 4,9 5,9 6,3 Învățământ 21,3 21,3 22,6 22,7 21,8 20,9 20,9 Sănătate și asistență socială 17,8 18,3 19,2 18,9 18,8 18,8 19,6 Celelalte activități ale economiei naționale 6,4 6,7 8,7 10,0 9,3 9,3 7,7 42

Pagina 43

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI *) sub 0,1 Populația ocupată, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) CAEN Rev. 2 mii persoane Județul Iași 2008 2009 2010 Total economie: 295,8 286,3 281,7 Agricultură, silvicultură și pescuit 92,5 92,8 92,1 Industrie - total, 54,3 48,4 46,3 din care: Industrie extractivă 0,1 0,1 0,1 Industrie prelucrătoare 46,2 40,3 39,0 Producția și furnizarea de energie electrică și 2,8 2,5 2,2 termică, gaze, apă caldă și aer condiționat Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, 5,2 5,5 5,0 activități de decontaminare Construcții 25,7 24,5 24,6 Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea 35,7 34,9 34,8 autovehiculelor și motocicletelor Transport și depozitare 11,4 11,4 11,2 Hoteluri și restaurante 4,7 3,6 4,1 Informații și comunicații 3,5 3,1 3,8 Intermedieri financiare și asigurări 2,7 2,6 2,5 Tranzacții imobiliare 1,9 2,0 1,4 Activități profesionale, științifice și tehnice 4,7 4,4 4,4 Activități de servicii administrative și activități de 6,2 5,3 5,0 servicii suport Administrație publică și apărare; asigurări sociale din 6,2 6,8 5,9 sistemul public Învățământ 21,0 20,0 19,0 Sănătate și asistență socială 19,4 19,6 19,9 Activități de spectacole, culturale și recreative 1,9 2,4 2,0 Alte activități de servicii 4,0 4,5 4,7 43

Pagina 44

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI SURSA: Balanța forței de muncă – la sfârșitul anului Șomerii înregistrați și rata șomajului Șomerii înregistrați la Anii Agențiile pentru din care: femei Rata șomajului Rata șomajului Județu ocuparea forței de (număr total (%) femei (%) l Iași muncă (număr persoane) persoane) 1991 15293 8477 4,0 4,7 1995 49939 21690 12,7 11,8 2000 38993 17795 10,9 10,1 2001 32949 15612 9,4 9,2 2002 32506 16244 9,7 9,7 2003 31294 11506 9,5 7,3 2004 22289 7679 7,1 5,1 2005 23117 7995 7,2 5,4 2006 20231 7043 6,3 4,8 2007 17695 6996 5,7 4,7 2008 16905 7207 5,4 5,0 2009 22898 8993 7,4 6,4 2010 21469 8431 7,0 6,0 SURSA: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 3.8 Sănătate În unitățile spitalicești din județul Iași în perioada 2006 – 2008 internările în regim continuu s-au menținut, ca volum, la nivel constant aproximativ 199.000 bolnavi internați, determinat de sistemul strict de contractare cu CAS Iași. În schimb numărul internărilor în regim de spitalizare de zi a crescut cu 64% în aceiași perioadă, respectiv de la 149.000 – 231.000 bolnavi internați, determinat de cazuistica complexă și de numărul mare de pacienți – 38% - din județele Moldovei. 44

Pagina 45

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI În mediul rural funcționează câte un dispensar medical în fiecare din comunele județului, în total 105 unități. În fiecare dispensar lucrează în medie 2- 3 medici de familie și un stomatolog. Serviciul Județean de Ambulanță este structurat teritorial în 10 subunități: -stația centrală Iași; -3 substații zonale: Pașcani, Hârlău, Tg. Frumos; -6 puncte de ambulanță: Bivolari, Vlădeni, Răducăneni, Podu Iloaiei, Țibănești, Mircești. SMURD are în dotare 1 ambulanță tip C, 3 ambulanțe tip B (Pașcani, Tg. Frumos și Iași), 3 ATVM (mașini de transport victime multiple). SMURD are 9 substații: Tg. Frumos, Șipote, Țibănești, Răducăneni, Podu-Iloaiei, Bivolari, Hârlău, Detașamentul 2 Pompieri Iași, Pașcani Principalele unități sanitare, cu proprietate majoritară de stat, număr unități Anii Dispensare medicale Centre de Spitale Policlinici Creșe Farmacii 1) Județul Iași Total Teritoriale sănătate 2002 20 - 5 - 2 13 7 2003 20 1 1 - 2 13 21 2004 20 1 2 - 1 14 20 2005 20 1 1 - 1 14 23 2006 20 1 1 - - 13 20 2007 20 1 3 - - 13 19 2008 20 1 4 - - 15 19 2009 20 1 3 - - 13 20 2010 20 1 3 - - 13 19 1) Inclusiv puncte farmaceutice 45

Pagina 46

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Paturile în spitale și personalul medico-sanitar 1), la 31 decembrie – public, număr Anii Paturi în Personal sanitar Medici 2) Stomatologi Farmaciști Județul Iași spitale1) mediu 2002 7972 2584 348 127 5306 2003 6908 2692 440 130 5088 2004 6855 3103 365 139 5527 2005 6870 2663 348 72 5369 2006 6816 2352 275 53 5421 2007 6820 2662 300 44 5698 2008 6743 2812 307 42 5736 2009 6741 2272 73 48 5109 2010 6682 2272 95 45 4990 1) Inclusiv paturile din centrele de sănătate .2) Exclusiv stomatologi Medici, stomatologi, farmaciști și farmacii la 31 decembrie (public + privat), număr Anii Farmacii2) Medici 1) Stomatologi Farmaciști Județul Iași 2002 2584 542 492 200 2003 2692 674 558 216 2004 3103 626 604 210 2005 2663 579 542 233 2006 2531 533 544 256 2007 2831 547 696 378 2008 3088 657 888 337 2009 2777 493 857 337 2010 2684 553 923 382 1) Exclusiv stomatologi 2) Inclusiv puncte farmaceutice 46

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 3.9 Învățământ Populația școlară din învățământul de toate gradele (inclusiv particular), număr Anii Județul Iași 2002/ 2003/ 2004/ 2005/ 2006/ 2007/ 2008/ 2009/ 2010/ 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Preșcolar 25507 26553 27766 28140 28598 28714 28329 28872 28852 Primar și gimnazial: - Total 93215 90972 86028 81723 80640 79427 78637 77715 76873 - Primar 41477 43601 42569 41444 41123 38892 39077 39166 38296 (cl.I-IV) - Gimnazial (cl.V-VIII) 50451 46234 42411 39291 38652 39760 38765 38549 38577 - Învățământul special 1287 1137 1048 988 865 775 795 829 863 (cl.I-VIII) Liceal 26035 26934 27988 27792 27929 27941 27635 30318 32804 Profesional și de 13183 13911 15035 14166 12097 10494 8781 4921 1893 ucenici Postliceal și de maiștri 2953 2433 2269 2369 2406 3144 3580 3931 4094 Superior 59127 59979 60272 60686 60102 62875 60226 58418 55557 Numărul și activitatea bibliotecilor Biblioteci (total) din care: biblioteci publice Anii Volume Volume Județul Unități Unități Volume Volume existente eliberate Iași (număr) (număr) existente (mii) eliberate (mii) (mii) (mii) 2002 607 8642 5452 89 1505 1734 2003 615 8644 5032 89 1523 1572 2004 621 8629 3994 89 1549 1529 2005 545 8661 3900 90 1525 1330 2006 516 8445 3717 90 1544 1292 2007 563 8567 3269 91 1554 1108 2008 571 8322 3828 91 1557 1332 2009 570 8390 3712 91 1552 1213 47

Pagina 48

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 2010 554 8257 4185 91 1547 1046 SURSA: Biblioteca Națională a României 3.10 Turism Principalele forme de turism practicate sunt: → turismul cultural – legat îndeosebi de prezența numeroaselor monumente istorice, elementelor de patrimoniu (526 situri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice și de arhitectură). De asemeni, Iașiul ocupă locul 2 în România ca oraș cultural → turismul ecleziastic – Iașiul este cunoscut ca un oraș de pelerinaj mai ales în octombrie când Moaștele Sf. Cuv. Parascheva atrag mii de turiști. De asemeni, existența numeroaselor mănăstiri - aproximativ 180 biserici și mănăstiri – și a celor peste 10 biserici de o valoare incontestabilă din orașul Iași. → turismul de afaceri se practică cu precădere în orașul Iași și este considerat una dintre cele mai importante surse de venituri în industria hotelieră autohtonă. Este influențat de turismul de tranzit stimulta și de deplasările persoanelor dinspre și înspre Republica Moldova. → turismul de agrement propice zonelor împădurite din preajma municipiului Iași, zona lacurilor de acumulare, baza nautică de la Ezăreni → turismul balneo-medical – complexul balnear și de recuperare de la Băile Nicolina și Spitalul de Recuperare, sanatoriul Bârnova, stațiunea Strunga → turismul etnografic – prezența târgurilor de ceramică “Cucuteni 5000”, numeroase festivaluri folclorice → turismul științific – stimulat de existența rezervațiilor naturale și arheologice, Rezervația Paleontologică Repedea, Valea lui David, Rezervația arheologică Cucuteni, Grădina Botanică etc → turismul viticol – podgoriile de la Cotnari 48

Pagina 49

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică, la 31 iulie, număr Județul Iași 2005 2006 2007 2008 2009 2010 Total 68 54 54 53 74 66 Hoteluri și moteluri 16 16 15 16 23 22 Hoteluri pentru - 2 2 2 - - tineret Cabane turistice 2 1 1 1 1 1 Campinguri și 7 2 2 2 1 - unități tip căsuță Vile turistice și 14 2 2 1 2 2 bungalouri Tabere de elevi și 6 6 6 6 6 1 preșcolari Pensiuni turistice 7 10 11 11 24 23 Pensiuni 9 8 9 8 8 8 agroturistice Hosteluri 3 4 3 3 6 6 Moteluri 3 2 2 2 2 2 Popasuri turistice 1 1 1 1 1 1 Sursa: Cercetări statistice privind activitatea de turism a persoanelor juridice și fizice 49

Pagina 50

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2013 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Capacitatea și activitatea de cazare turistică Capacitate de cazare În Indicii de utilizare netă Anii Sosiri Înnoptări Existentă funcțiune a capacității în funcțiune Județul Iași (mii) (mii) (locuri) (mii locuri- (%) zile) 2002 3406 2) 778,3 109,6 255,5 32,8 2003 3325 2) 756,0 122,0 261,6 34,6 2004 2996 2) 690,8 133,5 278,7 40,3 2) 2005 3428 717,6 138,4 289,7 40,4 2006 3314 2) 812,3 152,8 326,2 40,2 2) 2007 3209 825,0 159,5 372,1 45,1 2008 3460 2) 876,3 166,7 376,2 42,9 2009 3934 1081,2 158,5 338,8 31,3 2010 3367 1175,2 173,0 334,1 29,2 1) Capacitatea de cazare existentă, la sfârșitul anului 2) Capacitatea de cazare existentă, la 31 iulie 50

Pagina 51

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CAPITOLUL IV PREZENTAREA COMUNEI ȚIGĂNAȘI 4.1 Localizare și structură administrativă Comuna Țigănași se află în partea de nord est a județului Iași, la 25 km nord de municipiul Iași și se învecinează cu comunele: 51

Pagina 52

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI ► Probota, în partea de nord ► Victoria, în partea de est ► Popricani, în partea de sud ► Movileni, în partea de vest ► Vlădeni, în partea de nord – vest. Principalele căi de acces sunt DN 24 C Bivolari – Ștefănești – Botoșani și DJ 282 C Iași – Botoșani. Comuna Țigănași are în componență patru sate: Țigănași, Cârniceni, Mihail Kogălniceanu, Stejarii și o suprafața administrativă de 6440 ha, din care 362 ha intravilan și 5219 ha extravilan. 52

Pagina 53

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 4.2. Elemente ale cadrului natural 4.2.1 Relief Comuna Tiganasi este asezata în partea nord-estică a Podișului Moldovei. Comuna este așezată în partea sud - estică a Câmpiei Jijiei la o altitudine de 70 m. La nivel local, comuna este asezata în lunca și terasele Jijiei 4.2.2 Hidrografie Date dna Silvia Vatamanu 4.2.3 Clima Clima are o pronunțată nuanță continentală influențată iarna de anticiclonul continental euroasiatic, iar în perioada caldă de anticiclonul dinamic al Azorelor. Vara predomină timpul secetos cu temperaturi ridicate, iar iarna se simte din plin efectul maselor de aer venite dinspre nord - sst și nord cu viscole frecvente. Secetele, brumele târzii de primăvară și timpurii de toamnă, aversele de ploaie însoțite de căderi de grindină, completează trăsăturile regimului climatic continental. Dintre factorii climatici de care depinde în general dezvoltarea formelor de relief o importanță deosebită prezintă temperatura, precipitațiile, vânturile. Temperaturile medii anuale înregistrate sunt de cca. 8°C, izotermă ce caracterizează întreg regimul termic al bazinului Moldova. Precipitațiile cantitățile medii anuale de precipitații se situează la valori de circa 550 mm. 4.3 Scurt istoric Cel care a pus piatra de temelie a acestei localități a fost boierul Carp, cel care a zidit prima biserică a satului în anul 1802 și a înființat în anul 1842 târgul Căminărești, pe locul localității Țigănași – Cârniceni. Denumirea satului Cărniceni își are originea într+un termen din limba slavă veche, însemnând fântânele. Cu timpul satul s-a dezvoltat, 53

Pagina 54

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI domnitorul Alexandru Ioan Cuza făcând împroprietăriri pe raza satului Mihail Kogălniceanu de astăzi. În satul denumit Stejarii astăzi și+au găsit locul o caravană de lingurari și au dat denumirea așezării Sătrăreni. Evreii au fost cei care au dezvoltat comerțul în comună deschizând magazine și construind străzi prin Cârniceni și Țigănași, penru a ușura transportul mărfurilor între cele două județe. După al doilea război mondial, linia de front fiind foarte aproape, au mai rămas doar câteva case, astfel că cei care au supraviețuit au luat totul de la capăt. 4.3 Elemente de patrimoniu Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare Situl arheologic IS-I-s-B- sat de la Cârniceni, 03548 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la punct (Cod RAN: comuna marginea de E a satului "Cimitirul 99897.01) Țigănași Vechi" IS-I-m-B- sat 03548.01 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la sec. XVII - XVIII, Așezare (Cod RAN: comuna marginea de E a satului Epoca medievală 99897.01.08) Țigănași IS-I-m-B- sat 03548.02 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la sec. XIV - XV, Așezare (Cod RAN: comuna marginea de E a satului Epoca medievală 99897.01.07) Țigănași IS-I-m-B- sat "Cimitirul Vechi", la sec. VI - VIII, 03548.03 Așezare Cârniceni; marginea de E a satului Epoca migrațiilor (Cod RAN: comuna 54

Pagina 55

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare 99897.01.06) Țigănași IS-I-m-B- sat 03548.04 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la sec. V - VI, Epoca Așezare (Cod RAN: comuna marginea de E a satului migrațiilor 99897.01.05) Țigănași IS-I-m-B- sat 03548.05 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la sec. IV p.Chr, Așezare (Cod RAN: comuna marginea de E a satului Epoca daco-romană 99897.01.04) Țigănași IS-I-m-B- sat 03548.06 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la sec. III - IV p. Chr., Așezare (Cod RAN: comuna marginea de E a satului Epoca daco-romană 99897.01.03) Țigănași IS-I-m-B- sat Eneolitic final, 03548.07 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la Așezare cultura Horodiștea- (Cod RAN: comuna marginea de E a satului Erbiceni 99897.01.02) Țigănași IS-I-m-B- sat 03548.08 Cârniceni; "Cimitirul Vechi", la Eneolitic, cultura Așezare (Cod RAN: comuna marginea de E a satului Cucuteni, faza B 99897.01.01) Țigănași IS-I-s-B- sat Situl arheologic "Holm 1", la 200 m N 03549 Cârniceni; de la Cârniceni, de sat, pe partea stângă (Cod RAN: comuna punct "Holm 1" a șoselei spre Probota 99897.02) Țigănași 55

Pagina 56

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare IS-I-m-B- sat "Holm 1", la 200 m N 03549.01 Cârniceni; Așezare de sat, pe partea stângă Hallstatt (Cod RAN: comuna a șoselei spre Probota 99897.02.06) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm 1", la 200 m N Eneolitic final, 03549.02 Cârniceni; Așezare de sat, pe partea stângă cultura Horodiștea - (Cod RAN: comuna a șoselei spre Probota Erbiceni 99897.02.05) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm 1", la 200 m N 03549.03 Cârniceni; Eneolitic, cultura Așezare de sat, pe partea stângă (Cod RAN: comuna Cucuteni, faza B2 a șoselei spre Probota 99897.02.04) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm 1", la 200 m N 03549.04 Cârniceni; Eneolitic, cultura Așezare de sat, pe partea stângă (Cod RAN: comuna Precucuteni a șoselei spre Probota 99897.02.03) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm 1", la 200 m N 03549.05 Cârniceni; Așezare de sat, pe partea stângă Epipaleolitic (Cod RAN: comuna a șoselei spre Probota 99897.02.02) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm 1", la 200 m N 03549.06 Cârniceni; Paleolitic superior, Așezare de sat, pe partea stângă (Cod RAN: comuna gravettian a șoselei spre Probota 99897.02.01) Țigănași IS-I-s-B- Situl arheologic sat "Holm II", la 1 km N de 03550 de la Cârniceni, Cârniceni; sat, la limita cu comuna 56

Pagina 57

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare (Cod RAN: punct "Holm II" comuna Probota 99897.03) Țigănași IS-I-m-B- sat sec. VIII - X, "Holm II", la 1 km N de 03550.01 Cârniceni; Epoca medieval Așezare sat, la limita cu comuna (Cod RAN: comuna timpurie, cultura Probota 99897.03.05) Țigănași Dridu IS-I-m-B- sat sec. VI - VII, "Holm II", la 1 km N de 03550.02 Cârniceni; Epoca medieval Așezare sat, la limita cu comuna (Cod RAN: comuna timpurie, cultura Probota 99897.03.06) Țigănași Costișa- Botoșana IS-I-m-B- sat "Holm II", la 1 km N de sec. III - I a. Chr., 03550.03 Cârniceni; Așezare sat, la limita cu comuna Latène, cultura (Cod RAN: comuna Probota geto- dacică 99897.03.04) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm II", la 1 km N de 03550.04 Cârniceni; Așezare sat, la limita cu comuna Hallstatt timpuriu (Cod RAN: comuna Probota 99897.03.07) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm II", la 1 km N de 03550.05 Cârniceni; Eneolitic, cultura Așezare sat, la limita cu comuna (Cod RAN: comuna Cucuteni, faza B Probota 99897.03.03) Țigănași IS-I-m-B- sat "Holm II", la 1 km N de Eneolitic, cultura 03550.06 Cârniceni; Așezare sat, la limita cu comuna Precucuteni, faza (Cod RAN: comuna Probota III 99897.03.02) Țigănași 57

Pagina 58

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Cod LMI Denumire Localitate Adresă Datare IS-I-m-B- sat "Holm II", la 1 km N de 03550.07 Cârniceni; Eneolitic, cultura Așezare sat, la limita cu comuna (Cod RAN: comuna Precucuteni, faza II Probota 99897.03.01) Țigănași IS-I-m-B- sat la 3 km E de sat, cu 03551 Cârniceni; Valul lui Traian direcția NNE spre com. Epoca migrațiilor (Cod RAN: comuna Victori 99897.04) Țigănași http://www.monumenteiasi.ro/sit_arheologic.php?id=160 58

Pagina 59

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CAPITOLUL V ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE 5.1 Economie Activitățile economice de bază sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor, legumicultura, piscicultura și comerțul. Pe teritoriul comunei Țigănași funcționează două societăți agricole. 5.1.1 Agricultură 5.1.1.1 Cultivarea plantelor În perioada 2010 – 2012 au fost cultivate cu cereale suprafețe cuprinse între 1559 ha și 1823 ha. Plante cultivate Anul 2010 2011 2012 Porumb 655 941 887 Grâu 497 273 360 Orz 154 84 126 Rapiță 167 248 102 Floarea soarelui 164 277 83 Suprafață totală cultivată 1637 1823 1559 61

Pagina 60

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Grafic privind principalele culturi în perioada 2010 – 2012 62

Pagina 61

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.1.1.2 Creșterea animalelor Una din ocupațiile principale ale locuitorilor este creșterea animalelor. În perioada 2010 – 2012 efectivul de animale înregistrat în comuna Țigănași a fost următorul: Animale Număr capete animale Număr capete animale Număr capete animale 2010 2011 2012 Bovine 1065 1265 1136 Ovine 3098 2998 2632 Caprine 430 298 862 Cabaline 518 485 401 Pocine 580 735 904 Păsări 12324 11432 11428 Familii de albine 250 319 487 Iepuri de casă 50 70 80 Grafic privind efectivul de animale în gospodării în perioada 2010 - 2012 63

Pagina 62

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.1.1.3 Legumicultura Suprațețele cultivate cu legume aparțin atât societății agricole, cât și locuitorilor. În perioada 2010 – 2012 au fost cultivate următoarele suprafețe: Legume Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Tomate 4 4 4 Varză 10 10 10 Cartofi 25 25 25 Suprafața totală cultivată cu legume 39 39 39 Grafic reprezentând suprafețele cultivate cu legume în perioada 2010 - 2012 Se observă o constanță în ceea ce privește suprafața alocată legumiculturii, însă aceste suprafețe se pot extinde în cazul înființării unui sistem de irigație și a unei piețe de gros. 64

Pagina 63

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.1.1.4 Viticultură Vii 2010 2011 2012 Viță de vie nobilă 0,98 1,00 2,59 Viță de vie hibridă 0,00 0,00 0,00 5.1.1.5 Pomicultură Sectorul pomicol cuprinde în prezent 5,80 ha de livadă, formată din cireș și vișin (3,26 ha), măr (2,05) și prun (0,55). 65

Pagina 64

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.1.1.6 Piscicultură Pe teritoriul comunei Țigănași există 618 ha iazuri. Iaz Kogălniceanu, 6,30 ha Iaz Stejari, 5,80 ha Iaz Țigănași, 6,00 ha (în prezent desecat, cu stufăriș) Iaz 378 ha deținut de Piscicola Movileni pe teritoriul comunei Țigănași Iaz 234 ha deținut de Acvaria pe teritoriul comunei Țigănași 66

Pagina 65

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 67

Pagina 66

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 68

Pagina 67

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.1.1.7 Silvicultura Pe teritoriul comunei Țigănași există 145 ha de pădure din care 11 ha sunt în proprietate privată având în componență salcâm, iar restul de 134 ha sunt în proprietatea Ocolului Silvic și are în componență salcâm, stejar, fag și frasin. 5.1.2 Mediul de afaceri Nr. Denumire Domeniu de activitate Număr Crt. angajați 1 S.C. ACVARES S.R.L. Piscicultură 50 2 S.C. AGRICOLA 96’ S.A. Agricultură 100 3 SOCIETATEA AGRICOLA Agricultură 200 MOLDOVA 4 S.C. CONIROX S.R.L. Comerț 5 5 S.C. BOZ CAB -VETERINAR Medicină veterinară 3 S.R.L. 6 S.C. VILL& ICAR S.R.L. Comerț 3 7 S.C. CONSUM COOP Comerț 8 8 S.C. ANONIM S.R.L. Comerț 3 9 S.C. ALPET S.R.L. Comerț 2 10 PFA PIU SPIRIDON Morariț 2 11 I.I. LITCANU MARIA Comerț 2 12 S.C. SERGIO- MIRA S.R.L. Comerț 2 5.1.3 Turismul Pe teritoriul comunei Țigănași nu există unități de cazare și alimentație publică, însă portofoliul de proiecte pentru perioada 2014 – 2020 prevede amenajarea unor zone de agrement, creându-se astfel premisa dezvoltării potențialului turistic, mai ales în domeniul piscicol. 69

Pagina 68

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.2 Infrastructura 5.2.1 Utilitățile publice 5.2.1.1 Alimentarea cu apă și canalizarea Sistemul de alimentare cu apă acoperă toate satele aparținătoare cu excepția satului Stejarii, care se află la o distanță de 5 km și pentru care se dorește captarea unor izvoare. În prezent rețeaua de apă potabilă însumează 35 km. Rețeaua de canalizare are o lungime de 8,2 km și cuprinde satele Țigănași și Cîrniceni, urmând a fi extinsă în etapa a II-a. 5.2.1.2 Alimentarea cu gaze naturale În prezent comuna Țigănași nu beneficiază de rețea de ditribuție gaze naturale. 5.2.1.3 Alimentarea cu căldură Alimentarea cu căldură a locuințelor și a instituțiilor publice se realizează în mare parte cu sobe, centrale termice pe combustibil solid, radioatoare electrice. Combustibilul utilizat este constituit din lemne de foc, cărbuni, curent electric. 5.2.1.4 Alimentarea cu energie electrică Rețeaua de electricitate cuprinde 17 km, toate gospodăriile sunt electrificate. 5.2.1.5 Iluminatul public Rețeaua de iluminat public cuprinde 14 km, fiind necesară o extindere de 3 km. 5.2.1.6 Gestionarea deșeurilor Deșeurile menajere sunt colectate de o societate specializată de la fiecare gospodărie și instituție publică conform unui contract încheiat între primărie și societatea respectivă. Pentru icinerarea animalelor moarte și resturilor animaliere primăria are contract încheiat cu o firmă specializată. 70

Pagina 69

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.2.1.7 Transportul în comun Transportul în comun se realizează cu microbuze aparținând diferitelor firme de transport persoane, pe rutele Iași – Botoșani și Iași – Vlădeni – Plugari – Hârlău, existând în fiecare sat component câte o stație amenajată. 5.2.1.8 Rețeaua de drumuri locale Rețeaua de drumuri locale curpinde 73 km din care 8 km sunt asfaltați, 12 km sunt pietruiți și 53 km reprezintă drumuri de pământ. 5.3 Mediu În comuna Țigănași nu există factori industriali care să contribuie la poluarea mediului înconjurător. Poluarea se realizează din depozitarea deșeurilor în locuri nepermise, fapt care duce la deterioarează terenul în zonele unde este depozitat. De asemeni, poluarea poate surveni în timpul campaniilor agricole când datorită vântului ajung cantități mari de praf și pulberi în zonele locuibile. Calitatea apelor poate fi deteriorată prin deversări de reziduuri necontrolate direct în apele curgătoare de la unități de producție și gospodării individuale. Calitatea apelor subterane poate fi alterată din pricina lipsei rețelei de canalizare pe întreg teritoriul comunei și folosirii în gospodării a foselor impropriu realizate. Calitatea aerului poate fi alterată din cauza traficului rutier prin emisia de noxe, praful datorat străzilor parțial asfaltate sau neasfaltate. Calitatea solului poate fi alterată datorită depozitării necontrolate a deșeurilor menajere produse în gospodării și unități de producție sau comerciale care refuză încheierea contractelor de salubritate. 71

Pagina 70

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.4 Populația Comuna Țigănași are o populație de 4642 locuitori. Structura populație pe categorii este următoarea: Populația aptă de muncă Șomeri Persoane fără Școlari Preșcolari Bărbați Femei indemnizați ocupație 1617 1330 57 2167 750 220 Populația este în totalitate de etnie română, iar ca religie sunt creștini ortodocși și creștini după evanghelie. Numărul gospodăriilor înregistrate este de 1437. În perioada 2008 – 2012 au fost emise în medie 21 autorizații de construcție locuință, în regie proprie. Evoluția construcțiilor de locuințe / 2008 2009 2010 2011 2012 autorizații emise 17 21 17 30 20 5.5 Educație și cultură Infrastructura școlară cuprinde 4 școli generale și 4 grădinițe amplasate în fiecare sat component unde elevii sunt îndrumați de cele 46 cadre didactice care își desfășoară activitatea în comuna Țigănași, 3 biblioteci școlare (Țigănași, Mihail Kogălniceanu, Cârniceni) și o bibliotecă comunală cu un fond de carte de 7300 volume. În comună activează echipa de fotbal „AS Spicul 2012 Țigănași”. 72

Pagina 71

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Căminu Cultural Țigănași Evenimentele locale cu caracter anuale și sunt legate de sărbătoarea satului pe 15 august și de hramurile bisericilor existente în fiecare localitate componentă: Biserica Sf. Spiridon – hram 12 decembrie, Țigănași Biserica Sf. Haralambie – hram 10 februarie, Cârniceni Biserica Adormirea Maicii Domnului – hram 15 august, Mihail Kogălniceanu Biserica Sf. Împărați Constantin și Elena – 21 mai, Stejarii 73

Pagina 72

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5.6 Sănătatea Infrastructura de sănătate umană cuprinde un dispensar medical, 3 cabinete de medicină de familie, un cabinet stomatologic și o farmacie umană, infrastructură în care își desfășoară activitatea 3 medici de familie, 1 medic stomatolog, 3 asistenți medicali și un farmacist. Serviciile de medicină veterinară sunt asigurate în dispensarul veterinar existent de un medic veterinar și un tehnician veterinar. 5.7 Asistență socială În cadrul departamenului de asistență socială, serviciile sociale primare și prestațiile sociale sunt asigurate de 2 persoane. Venitul mediu garantat este asigurat pentru 50 familii/persoane singure, asistența socială financiară este asigurată pentru 150 familii/persoane singure, sunt înregistrate 130 persoane cu handicap, 11 asistenți personali și 11 plasamente familiale. 5.8 Administrația publică Structura pe departamente: Administrație publică: 3 Achiziții publice: 1 Urbanism: 1 Stareaa civilă: 1 Registrul agricol: 1 Audit financiar: 1 Protecția civilă, situații de urgență și pompieri: 1 Personal administrativ și servicii: 8 Amenzi persoane: 1 Contabilitate și finanțe: 1 Corpul de executori bugetari: 1 Asistență socială: 2 Posturi vacante: 3 74

Pagina 73

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Consiliul Local este format din 13 membri, iar structura politică este următoarea: 5.8.1 Venituri și buget preconizat Venituri realizate 2008 2009 2010 2011 2012 (mii lei) Venituri proprii 520 532 584 601 1190 Venituri 0 108 0 908 0 guvernamentale Cote și sume defalcate 2978 3528 2952 3655 2426 din TVA Buget preconizat 2013 2014 2015 2016 2017 (mii lei) 4243 3598 3677 3837 4120 75

Pagina 74

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 201 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 76

Pagina 75

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI CAPITOLUL VI ANALIZA SWOT Primul pas în elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Țigănași a fost evaluarea situației curente a comunei din perspectiva domeniilor cheie care a permis analiza în detaliu a tuturor aspectelor pozitive și negative ale evoluției sale. În procesul de elaborarea a strategiei s-a folosit analiza SWOT, ca instrument managerial, pentru evaluarea și prezentarea sintetică a aspectelor celor mai importante care vor afecta, într-un mod sau altul, evoluția viitoare a comunei Țigănași. Orice comunitate trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa în viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase. Experiența internațională a arătat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic. 77

Pagina 76

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Procesul de planificare strategică (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a unei comunității pe o perioadă de 5 ani. Etapele metodologice principale ale PPS au fost următoarele: - realizarea unei analize preliminare; - stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice a comunității; - analiza sectorială a domeniilor strategice principale; - articularea documentului strategic. Analiza SWOT este o metodologie de analiză a unui proiect. Numele este descriptiv: Strengths (puncte tari) Weaknesses (puncte slabe) Opportunities (oportunitati) Threats (riscuri). Pentru a avea certitudine că politicile și programele existente corespund necesităților de dezvoltare a comunei Țigănași, în cadrul limitărilor impunse de resursele locale disponibile și pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeană susține politica de dezvoltare regională s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locală pentru perioada 2012 - 2017. Problemele cheie au fost identificate pe baza concluziilor evaluării premergătoare și prezentate în cadrul unei matrici, sub forma punctelor slabe, punctelor tari, oportunităților și amenințărilor. Punctele tari se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile de care comunitatea dispune și care sunt superioare celor deținute de alte comunități similare. 78

Pagina 77

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Punctele slabe se referă la mediul intern și reprezintă resursele și capacitățile insuficiente sau de o calitate inferioară celor deținute de alte comunități similare. Oportunitățile se referă la mediul extern și reprezintă suma evoluțiilor favorabile ale mediului de ansamblu al țării, care poate îmbrăca forme extrem de diferite plecând de la schimbările legislative, integrarea europeană și posibilitatea oferită comunității de a se dezvolta într-o formă superioară pe ansamblu sau pe domenii de interes. Amenințările se referă la mediul extern și reprezintă evoluții defavorabile ale acestuia privite în ansamblu, care pot îmbrca forme extrem de diferite, plecând de a schimbările de mentalitate, lacunele legislative și evoluții economice negative sau instabile care afectează capacitatea comunității de a atinge obiectivele strategice pe care și le-a propus. Amenințările pot fi concrete sau potențiale. Întrebări cheie care îndrumă analiza strategică: 79

Pagina 78

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a comunității, permițând o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor de intercondiționare. Totodată, prezentând în mod sintetic atât problemele, cât și realizările comunității analiza SWOT permite înțelegerea rapidă, simultană și integrată a legăturilor dintre elementele pozitive și negative ale comunității. Unele "oportunități" și "amenințări" vor apărea din "punctele tari" și "punctele slabe" ale comunității, iar amenințările pot fi concrete sau potențiale. În urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui să stea la baza elaborării strategiei în vederea dezvoltării durabile, și anume: 80

Pagina 79

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI COMUNA ȚIGĂNAȘI 1.Dezvoltare 2. Dezvoltare 3.Creșterea economică infrastructură atractivității Creare locuri de muncă Competitivitate Cultural Programe de formare Confort social profesională Turism / Agrement 81

Pagina 80

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 1. Agricultura și dezvoltarea rurală PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ■ Preocuparea populației într-o pondere ■ Teama de asociere; foarte mare pentru domeniul agriculturii: ■ Prezența intermediarilor în agricultură; atât cultivarea plantelor, creșterea ■ Slaba dezvoltare a unor domenii din animalelor, cât și piscicultura; agricultură precum legumicultura, ■ Existența condițiilor și tradiției pentru pomicultura etc; dezvoltarea activității agro – zootehnice, ■ Dotare tehnică insuficientă sau învechită a mai ales în gospodării; sectoarelor din agricultură; ■ Ponderea ridicată a proprietății private ■ Lipsa unui sistem de irigații asupra terenului arabil și efectivului de ■ Folosirea unor semințe neselecționate; animale; ■ Absența unor sisteme de colectare, ■ Existența unei suprafețe foarte mari prelucrare și valorificare superioară a destinată pisciculturii produselor specifice; ■ Existența unor ferme care deja ■ Absența unor resurse materiale dar și de funcționează cu succes; mentalitate care să faciliteze angajarea specialiștilor în agricultură în domeniul rural în stadiul actual (slaba eficiență economică a exploatărilor agricole nu permite angajarea în totalitate a specialiștilor existenți; ■ Ponderea ridicată a activității zootehnice în gospodăriile agricole individuale comparativ cu exploatările agricole; ■ Absența diversificării activităților economice în zona rurală; ■ Insuficienta promovare a zonei rurale și a 82

Pagina 81

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI produselor specifice; ■ Fondurile financiare inexistente pentru modernizarea și popularea infrastructurii zootehnice; ■ Accesul redus la informații și servicii de consultanță datorită numărului mic de posturi alocate pentru aceste tipuri de servicii; ■ Lipsa activităților și serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale; ■ Existența unui număr mare de deținători de teren agricol cu proprietăți mici (1-3 ha); ■ Insuficiența centrelor de însămânțare artificială. 83

Pagina 82

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ■ Crearea asociațiilor producătoare agricole ■ Mărirea numărului de concurenți pentru în vederea asigurării unor lucrări agricole de produse agroalimentare de pe piața UE; bună calitate și pentru valorificarea ■ Cadrul legislativ instabil; produselor agricole; ■ Lipsa inițiativei de asociere și modul ■ Crearea unor centre de colectare și greșit în care este percepută asocierea; procesare a materiilor prime rezultate din ■ Lipsa unui cadru legal pentru protejarea sectorul agricol; producției agricole interne; ■ Dezvoltarea unor depozite frigorifice ■ Slaba informare a agricultorilor cu privire ■ Dezvoltarea unui centru de sacrificare a la normele europene; animalelor ■ Resurse financiare insuficiente pentru ■ Modernizarea pieței și a iarmarocului finanțarea și co-finanțarea proiectelor ■ Aprobarea Programului Național – Cadru finanțate prin Fonduri Structurale și de Restructurare și Modernizare a unor FEADR; unități de profil zootehnic și din industria ■ Cunoștințe insuficiente legate de alimentară; elaborarea și administrarea proiectelor ■ Existența Planului Național Strategic finanțate din Fondurile Structurale FEADR. pentru Dezvoltare Rurală; ■ Existența cadrului legislativ pentru înființarea și dezvoltarea exploatariilor agricole; ■ Sprijinul oferit de Oficiul Județean pentru Consultanță Agricolă din județul Iași cu privirea la accesarea fondurilor europene. 84

Pagina 83

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 2. Infrastructură și mediu PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ■ Accesibilitate bună; ■ Inexistența rețelei de alimentare cu gaze ■ Existența rețelei de distribuție a apei naturale; potabile și a rețelei de canalizare; ■ Poluarea apelor de suprafață și subterane ■ Existența rețelei de electricitate; ca urmăre a deversării necontrolate și ■ Existența rețelei de iluminat public; datorită dezvoltării infrastructurii de ■ Existența rețelei de telefonie fixă și canalizare parțial mobile,cablu TV, internet; ■ Interesul scăzut al agenților economici în ■ Rețeau de drumuri locale are o stare bună, protecția mediului înconjurător; funcțională; ■ Educația ecologică superficială; ■ Transportul în comun este asigurat cu ■ Colectarea neselecționată a deșeurilor, în microbuze care circulă regulat; vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau ■ Utilizarea redusă a pesticidelor și valorificării lor; îngrășămintelor; ■ Insuficiența preocupare a agenților ■ Nu există factori poluatori importanți. economici în recuperarea și refolosirea ambalajelor; ■ Lipsa fondurilor financiare destinate împăduririi terenurilor cu probleme 85

Pagina 84

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ■ Asfaltarea și pietruirea drumurilor locale ■ Cunoștințe insuficiente legate de și a drumurilor agricole; elaborarea și administrarea proiectelor ■ Amenajarea aleilor pietonale, a rigolelor finanțate din Fondurile Structurale, lipsă și podețelor; personal; ■ Finalizarea rețelei de canalizarea și a ■ Resurse financiare insuficiente pentru stației de epurare finantarea si co-finantarea proiectelor ■ Realizarea rețelei de distribuție a gazelor finantate prin Fonduri Structurale; naturale; ■ Lipsa informatiilor legate de normele ■ Program de educarea populației pentru europene de mediu în rândul micilor colectarea selectivă a deșeurilor; întreprinzători, dar și în rândul populației; ■ Creșterea suportului financiar acordat de ■ Cunoștinte insuficiente legate de Uniunea Europeana prin Fonduri Structurale elaborarea și administrarea proiectelor pentru finanțarea proiectelor de finanțate din Fondurile Structurale pentru infrastructură și mediu; proiecte de infrastructura și mediu; ■ Posibilitatea accesării unor programe de ■ Resurse financiare insuficiente pentru finanțare comunitare ale Uniunii Europene finantarea și co-finanțarea proiectelor pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii finanțate prin Fonduri Structurale; în mediul rural. ■ Atitudinea de indiferență față de protecția mediului. 86

Pagina 85

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 3. Economie PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ■ Existența materiilor prime pentru ■ Slaba diversificare a întreprinderilor în industria alimentară; domeniile industrial și agro-zootehnic; ■ Existența potențialului pentru obținerea de ■ Resurse financiare la nivel local produse ecologice; insuficiente pentru sprijinirea / promovarea ■ Tradiții în prelucrarea unor resurse locale; unor investiții; ■ Tradiții locale în creșterea animalelor și ■ Fragilitatea structurii industriale pentru cultivarea pământului; economia de piață, datorită folosirii unor ■ Potențialul piscicol; tehnologii învechite, productivității și ■ Potențialul legumicol eficienței economice scăzute; ■ Slaba infrastructură de asistență pentru afaceri; ■ Lipsa culturii asociative, a înființării de asociații; ■ Lipsa unui sistem de sprijin pentru implementare noțiunilor de marketing; ■ Slaba implementare a sistemului de asigurare a calității producției și produselor; ■ Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii și pentru activitatea de cercetare-dezvoltare; ■ Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole; ■ Slaba informare, cu privire la normele europene. 87

Pagina 86

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ■ Programe guvernamentale pentru ■ Rata ridicată a dobânzii la credite; încurajarea initiațivelor locale, în special în ■ Oferte de creditare greu accesibile domeniul dezvoltării zootehniei, a (garanții mari); infrastructurii aferente, prima afacere, tineri ■ Nivelul taxelor și impozitelor locale; fermieri; ■ Instabilitatea legislativă; ■ Reconversia unor capacități economice ■ Interes redus al investitorilor pentru aflate în conservare în capacități cu profil demararea de afaceri în comună, datorită nou de fabricație; infrastructurii fizice și sociale neadecvate, ■ Reconversia unor capacitățti, în special raportat la potențialul comunei; agricole, spre arii de productivitate adaptate ■ Lipsa de receptivitate și flexibilitate a condițiilor locale; populației locale la cerințele pieței care ■ Existența resurselor locale, puțin sau determină decalaje economice mari, greu de necorespunzător valorificate în prezent; recuperat; ■ Creșterea asistenței financiare din partea ■ Reducerea ponderii populației active; Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin ■ Creșterea ponderii muncii la negru, cu Fondurile Structurale; efecte negative asupra pieței muncii, ■ Diversificarea programelor naționale de economiei locale și asistenței sociale în sprijin pentru IMM, acordarea de granturi; perspectivă. ■ Posibilitatea accesarii creditelor cu dobândă subvenționată pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural; ■ Existența programelor guvernamentale de susținere a sectorului IMM; ■ Disponibilitatea de a încheia relații de parteneriat a autorităților locale, cu investitori locali sau străini; ■ Amenajarea unei piețe de desfacere a 88

Pagina 87

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI produselor agricole la drumul național, a unui depozit frigorific și a unui centru de sacrificare a animalelor 89

Pagina 88

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 4. Turism PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ■ zonă fără surse importante de poluare ■ lipsa unor zone de agrement amenajate; ■ ospitalitatea locuitorilor comunei Țigănași ■ inexistența spațiilor de cazare și ■ zonă tranzitată de drumul național 24 C alimentație publică (drum național care pornește de la Iași și ■ resurse financiare insuficiente; continuă de-a lungul Prutului, trece prin ■ lipsa de preocupare a cetățenilor și orașul Ștefănești – Botoșani și se termină la autorităților locale privind conservarea Rădăuți-Prut unde se trece granița în orașul mediului; Lipcani în Republica Moldova) ■ inexistența unui plan de dezvoltare și ■ bălți amenajate pentru pescuit sportiv promovarea turistică pentru atragerea și creșterea numărului de turiști în zonă OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ■ îmbunătățirea condițiilor infrastructurii ■ reacția extrem de redusă a mediului local fizice și de utilități; la schimbările și provocările zilelor noastre, ■ dezvoltarea zonelor de agrement, mai ales conducând la scăderea competitivității în zonele cu pescuit sportiv; teritoriului comunei, în favoarea altor ■ dezvoltarea unităților de cazare și teritorii, considerate mai interesante de către alimentație publică; turiști și investitorii în turism; ■ încurajarea dezvoltării fermelor și ■ lipsa inițiativelor în domeniul agroturistic; gospodăriilor autorizate pentru practicarea ■ lipsa promovării zonei pentru atragerea agroturismului și promovarea produselor turiștilor; tradiționale ecologice; ■ migrarea turistică către alte regiuni. ■ disponibilitatea unor resurse suplimentare, 90

Pagina 89

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanțare ale Uniunii Europene. 91

Pagina 90

Strategia de Dezvoltare Locală pentru perioada 2014 – 2020 Comunei ȚIGĂNAȘI, Județul IAȘI 5. Educație și cultură PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ■ existența unităților de învățământ cu bune ■ populația școlarizată în învățământul condiții de funcționare (reabilitate și primar și învățământul gimnazial în scădere modernizate) și implicarea cadrelor datorită scăderii demografice a populației; didactice; ■ nivelul relativ redus al pregătirii școlare și ■ resurse de dezvoltate personală și respectiv profesionale a majorității profesională prin deținerea bibliotecilor locuitorilor comunei. școlare și comunale; ■ slaba comunicare și lipsa unei strânse ■ inexistența claselor cu învățământ legături a școlii cu celelalte instituții, simultan precum bibliotecile și căminele culturale și ■ Existența la nivel de școală a unei implicarea activă în proiecte comune de strategii manageriale bazată pe analiza lungă durată care să vizeze toate categoriile profundă a problemelor școlii de elevi, inițierea unor programe de ■ Existența unor structuri submanageriale – îndeletniciri practice și păstrarea a tradițiilor comisii metodice – constituite după ■ Valorificarea necorespunzătoare a apartenența la arie curriculară potențialului elevilor datorită lipsei de ■ Existența în școli a unor echipe de lucru interes a unor cadre didactice pentru care permit o eficientizare a activității dezvoltarea și diversificarea de cercuri manageriale și a actului decizional prin științifice delegarea de sarcini, pe criteriul ■ neconcordanțe între nivelul informațional competenței și materialul didactic, aparatura din dotare și ■ activitățile manageriale sunt proiectate pe cartea bibliografică baza unei analize diagnostic pertinentă, ■ rezultate scăzute la evaluările naționale specifică, realistă care vizează proceduri de ■ inconsistența evaluării sistemice asigurare a calității în educație ■ desele modificări ale strategiilor ■ dotarea s 2 laboratoare de informatică cu curriculare privind evoluția învățământului 92

Pagina 91

Strategia de Dezvoltare Loc

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.