Document

SDL Tiganasi_2021-2027

Tip
Document
Emitent
Comuna Țigănași, jud. Iași
Pagini
430
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „SDL Tiganasi_2021-2027”, Comuna Țigănași, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatiganasi.ro/wp-content/uploads/2021/04/SDL-Tiganasi_2021-2027-ok.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tiganasi/59259-sdl-tiganasi-2021-2027, 06.11.2026)

Fișier creat
17.12.2020
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 0 Administrație locală Nivel de trai Economie Educație Utilități și Cultură servicii publice 1

Pagina 2

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 2

Pagina 3

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ a comunei Tigănași, județul Iași pentru perioada 2021-2027 3

Pagina 4

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 4

Pagina 5

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................. 9 PARTEA I. MACRO-CONTEXT ....................................................................... 11 CAPITOLUL 1. CONTEXT MONDIAL ȘI EUROPEAN................................. 13 Context mondial ......................................................................................... 13 Contextul european .................................................................................... 22 CAPITOLUL 2. CONTEXT NAȚIONAL ........................................................ 47 CAPITOLUL 3. CONTEXT REGIONAL ........................................................ 77 CAPITOLUL 4. CONTEXT JUDEȚEAN........................................................ 95 PARTEA II. PREZENTARE LOCALĂ și ANALIZA DIAGNISTIC.................. 117 CAPITOLUL 1. PREZENTARE LOCALĂ ................................................... 119 Localizare geografică și acces ................................................................. 119 Scurt istoric și componență teritorial-administrativă ................................. 123 5

Pagina 6

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Aspecte istorice ale comunei Țigănași ..................................................... 126 Elemente de cadru natural ....................................................................... 145 Relații în teritoriu ...................................................................................... 172 Imagini din comuna Țigănași.................................................................... 179 CAPITOLUL 2. POPULAȚIE ȘI FOND LOCATIV ...................................... 197 Demografie – evoluție și structură ............................................................ 197 Salariați și câștig salarial .......................................................................... 219 Șomeri și rata șomajului ........................................................................... 224 Fondul locativ ........................................................................................... 228 CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURĂ DE ACCES. UTILITĂȚI PUBLICE. FACTORI DE MEDIU .................................................................................. 233 Rețea de drumuri ..................................................................................... 233 Rețea de alimentare cu apă și canalizare ................................................ 237 Alimentarea cu gaze naturale................................................................... 245 Alimentarea cu energie electrică și iluminat public ................................... 245 Transport public ....................................................................................... 246 6

Pagina 7

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Serviciul de salubritate ............................................................................. 247 Factori de mediu ...................................................................................... 247 CAPITOLUL 4. SERVICII PUBLICE ........................................................... 250 Sănătate ................................................................................................... 250 Asistență socială ...................................................................................... 253 Educație și cultură .................................................................................... 259 Cultură, artă și timp liber .......................................................................... 286 Viața spirituală locală ............................................................................... 303 Administrația publică locală ...................................................................... 316 CAPITOLUL 5. ECONOMIE ....................................................................... 323 Agricultură ................................................................................................ 323 Piscicultură ............................................................................................... 337 Silvicultură ................................................................................................ 337 Mediul de afaceri ...................................................................................... 339 7

Pagina 8

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 PARTEA III. ANALIZA SWOT ....................................................................... 342 Agricultură și dezvoltare rurală ................................................................. 344 Educație, cultură și culte .......................................................................... 353 Sănătate și asistență socială .................................................................... 363 Administrație publică ................................................................................ 372 Economie și potențial local ....................................................................... 377 PARTEA IV. DEZVOLTARE LOCALĂ: 2021-2027 ....................................... 388 Portofoliu proiecte pentru perioada 2021-2027 ........................................ 390 Surse posibile de finanțare ....................................................................... 397 Monitorizare și implementare ................................................................... 424 8

Pagina 9

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CUVÂNT ÎNAINTE Dragi cetățeni ai comunei Țigănași, Sunt la al treilea mandat de primar, datorită faptului că dumneavoastră, ați avut încredere că pot administra comuna in așa fel încât să ne fie bine tuturor, ținând cont de trei factori esențiali pentru un standard calitativ al vieții: sănătate, educație și dezvoltare economică . Toate proiectele menționate in strategia de dezvoltare anterioară, au fost duse la îndeplinire, și iată că astăzi, sunt in măsură să vă prezint alte obiective importante pentru comunitatea noastră, obiective ce sunt prevăzute in strategia de dezvoltare 2021-2027. Atragerea investitorilor, care prin capitalul financiar investit creează noi locuri de muncă, devine din acest moment prioritatea agendei de lucru a administrației locale. 9

Pagina 10

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Sper ca locuitorii comunei Țigănași, să ne fie alături și să contribuie constant la procesul de dezvoltare al comunei noastre, astfel încât să ne putem îndeplini gândurile și aspirațiile. Sunt convins, că doar printr-o colaborare optimă intre primărie si cetățeni, prin eforturi colective putem să atingem țintele propuse! Vă mulțumesc pentru tot spijinul acordat și îmi doresc să ne bucuram în continuare de fiecare proiect realizat. Cu respect și considerație, Cu stimă, Primar Comuna Țigănași, Iulian CHIRILĂ 10

Pagina 11

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 PARTEA I PARTEA I. MACRO-CONTEXT MACRO CONTEXT  Capitolul 1. Context mondial și european  Capitolul 2. Context național  Capitolul 3. Context regional  Capitolul 4. Context județean 11

Pagina 12

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 12

Pagina 13

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 1. CONTEXT MONDIAL ȘI EUROPEAN Context mondial Anul 2020 va rămâne în istorie ca „anul COVID-19”. Pandemia cauzată de noul coronavirus reprezintă un șoc enorm pentru economii, atât în Uniunea Europeană, cât și la nivel mondial, cu consecințe foarte grave din punct de vedere socio-economic. La nivel mondial, criza provocată de COVID-19 reprezintă o provocare care necesită soluții imediate. Uniunea Europeană a elaborat planuri de sprijinire a eforturilor țărilor partenere în combaterea pandemiei, realizând o acțiune colectivă concentrată pe următoarii piloni: ➢ soluții la criza sanitară imediată și la nevoile umanitare ce decurg din aceasta ➢ consolidarea sistemelor de sănătate, de aprovizionare cu apă și de canalizare ale țărilor partenere: ➢ sporirea capacităților de cercetare și de pregătire pentru a face față pandemiei. 13

Pagina 14

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ atenuarea impactului socioeconomic. Comisia Europeană, a realizat în toamna anului 2020 o analiză1 a activității economice din țările membre UE, din care a reieșit următoarele: ➢ în prima jumătate a anului 2020, activitatea economică din Europa a suferit un șoc major și s-a redresat puternic în al treilea trimestru, concomitent cu eliminarea treptată a măsurilor restrictive. Cu toate acestea, recrudescența din ultimele săptămâni a pandemiei duce la o serie de perturbări, în timp ce autoritățile naționale introduc noi măsuri de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului. Previziunile de creștere pe perioada analizată fac obiectul unui grad extrem de ridicat de incertitudine și de riscuri. 1 https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/ip_20_1269 14

Pagina 15

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Potrivit previziunilor economice 2 formulate de Comisia Europeană, economia zonei euro va înregistra următoarele date: Economia Zonei Euro- previziuni Perioada Anul 2020 Anul 2021 Anul 2022 Previziunii Octombrie 2020 scădere de 7,8% creștere de 4,2 % creștere de 3% Iunie 2020 scădere de 8,7% creștere de 6,1 % creștere de 6,1% sursa: Adaptată după Comisia Europeană- previziuni Economice din 2020 Din tabelul anterior sesizăm că previziunile din Iunie 2020 erau pesimiste cu privire la scăderea economiei în anul 2020 și mai optimiste pentru următorii doi ani. Nici în zona euro, nici în UE producția nu este preconizată să revină la nivelul pre-pandemic în 2022. Impactul economic al pandemiei a variat foarte mult în Uniunea Europeană și aceeași variabilitate este valabilă și în ceea ce privește perspectivele de redresare. Această neuniformitate reflectă răspândirea virusului, strictețea măsurilor de sănătate 2 https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-performance-and-forecasts/economic-forecasts/summer2020-economic-forecast-deeper-recession-wider-divergences_ro 15

Pagina 16

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 publică adoptate pentru a-l ține sub control, compoziția sectorială a economiilor naționale și forța răspunsurilor politice naționale. Previziunile au fost elaborate în contextul unei incertitudini grave, statele membre anunțând noi măsuri de sănătate publică importante în a doua jumătate a lunii octombrie 2020 pentru a limita răspândirea virusului. Aceste previziuni se bazează pe seria uzuală de ipoteze tehnice referitoare la întemeiate pe informațiile disponibile până la data de 22 octombrie 2020: ➢ evoluția cursurilor de schimb ➢ evoluția ratelor dobânzilor ➢ evoluția prețurilor produselor de bază Pentru toate celelalte date necesare, inclusiv cele referitoare la politicile publice, aceste previziuni iau în considerare informațiile disponibile până la data de 22 octombrie, inclusiv. Cu excepția cazului în care politicile sunt anunțate în mod credibil și sunt 16

Pagina 17

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 detaliate în mod corespunzător, estimările pornesc de la ipoteza că politicile nu se modifică. Previziunile realizate depind de două ipoteze tehnice importante: 1. În primul rând, se presupune că măsurile de sănătate publică rămân în vigoare într-o anumită măsură în perioada analizată în previziuni. Cu toate acestea, după înăsprirea lor semnificativă în cel de al patrulea trimestru al anului 2020, se estimează că strictețea măsurilor va scădea treptat în 2021. Se presupune, de asemenea, că impactul economic al unui anumit nivel de restricții va scădea în timp, pe măsură ce sistemul de sănătate și agenții economici se adaptează la mediul creat de pandemie. 2. În al doilea rând, având în vedere că relațiile viitoare dintre UE și Regatul Unit nu sunt încă clare, previziunile pentru 2021 și 2022 se bazează pe o presupunere tehnică conform căreia UE și Regatul Unit vor face 17

Pagina 18

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 schimburi comerciale în temeiul normelor Organizației Mondiale a Comerțului privind clauza națiunii celei mai favorizate începând cu 1 ianuarie 2021. Această ipoteză este utilizată doar în scop de prognozare și nu reflectă nici o anticipare și nici o previziune în ceea ce privește rezultatele negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la relațiile lor viitoare. Următoarea previziune a Comisiei Europene va fi o actualizare a previziunilor privind PIB-ul și inflația urmează să fie prezentate în februarie 2021 și vor fi previziunile economice din iarna anului 2021. La nivel politic global, ne aflăm în fața primirii rezultatului alegerilor prezidențiale din Statelor Unite ale Americii: aparent, Joe Biden este viitorul președinte american, dar va mai fi cel puțin o perioadă de minim două luni până acesta își va începe mandatul. Referitor modul de abordare a relațiilor transatlantice, Joe Biden a anunțat la Conferința de Securitate de la Munchen, 18

Pagina 19

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 din februarie 2019, că America va arăta altfel, iar relațiile se vor reface, îmbunătăți. Candidatul democrat a avut aceeași poziție proeuropeană și pro NATO pe tot parcursul campaniei electorale. „Strategia de Dezvoltare a României în următorii 20 de ani”, editată de Academia Română în anul 2017 prezintă câteva elemente importante pentru contexul mondial, care sunt regăsite în discursul președintelui american Donald Trump- acesta preciza următoarele:  „Susținem cu tărie NATO, o alianță care are la bază legăturile din timpul celor două Războaie Mondiale, care au detronat fascismul, și un Război Rece care a înfrânt comunismul... . Însă partenerii noștri trebuie să-și îndeplinească obligațiile financiare”. „Iar acum, în urma unor discuții foarte directe și deschise, aceștia (N.B. statele partenere, ex. România – Parteneriatul strategic) au început să facă acest lucru. Ne așteptăm din partea partenerilor noștri, din NATO, din Orientul Mijlociu, din Pacific – să joace 19

Pagina 20

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 un rol semnificativ și direct în operațiunile militare și strategice și să-și achite partea lor din costuri”.  „În același timp, Administrația mea a răspuns cererilor poporului american pentru controlul imigrației și securizarea frontierelor. Prin punerea în aplicare a legilor privind imigrația, vom putea mări salariile, ajuta șomerii, să economisim miliarde de dolari și să ne facem mai sigure comunitățile noastre”. „Trebuie să restabilim integritatea și aplicarea legii la frontierele noastre. Pentru aceasta, vom începe în curând construcția unui mare zid de-a lungul frontierei noastre sudice”.  „Mai multe națiuni din întreaga lume, cum ar fi Canada, Australia și multe altele – au un sistem de imigrație bazat pe merit. Principiul de bază este acela că persoanele care doresc să emigreze într-o țară trebuie să se poată susține singure din punct de vedere financiar”. „Nu este compasiune, ci nesăbuință, să permiți intrarea necontrolată 20

Pagina 21

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 a unor persoane din locuri unde o verificare adecvată (în materie de securitate) nu este posibilă (...) Nu putem permite formarea unui cap de pod pentru terorism în interiorul Americii – nu putem permite ca țara noastră să devină un sanctuar pentru extremiști”. De asemenea, Donald Trump anunțase faptul că a cerut Departamentului Apărării să dezvolte un plan pentru distrugerea organizației teroriste Stat Islamic și noile sancțiuni impuse de Washington la adresa entităților și persoanelor care sprijină programul balistic al Iranului și a reafirmat susținerea sa pentru „alianța de neclintit” a Statelor Unite cu Israelul. Potrivit unui sondaj de opinie realizat de CNN și ORC, peste 75% dintre persoanele care au urmărit discursul lui Donald Trump au avut o reacție pozitivă și aproape șapte din zece telespectatori sunt de părere că politicile propuse de președinte vor îndrepta Statele Unite ale Americii în direcția bună. 21

Pagina 22

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 La nivelul anului 2020, candidatul democrat Joe Biden a avut o poziție mai deschisă, proeuropeană și pro NATO pe tot parcursul campaniei electorale. Dacă acesta își va implementa mandatul în aceeași direcție, contextul macro-politic va fi favorabil și pentru Uniunea Europeană. Contextul european Uniunea Europeană a stabilit o serie de priorități care conturează agenda sa politică până în 2024, în urma alegerilor europene din mai 2019. Aceste priorități contribuie la abordarea principalelor provocări cu care se confruntă UE și cetățenii săi, pe plan politic, economic sau social. Prioritățile Uniunii Europene și a statelor membre au fost stabilite în urma unui dialog între: ➢ liderii UE ➢ miniștrii statelor membre 22

Pagina 23

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ instituțiile UE ➢ grupurile politice din Parlamentul European. În iunie 2019, liderii Uniunii Europene și-au stabilit prioritățile în Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024. Aceasta reprezintă o sursă de inspirație pentru prioritățile politice ale Comisiei Europene, elaborate înainte de preluarea oficială a mandatului de 5 ani. 23

Pagina 24

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 Construirea unei Europe ecologice, Protejarea echitabile și neutre cetățenilor și a din punct de vedere libertăților climatic Promovarea Dezvoltarea unei intereselor și a baze economice valorilor europene la solide și dinamice nivel global sursa: adaptare după Consiliul Europei3 Uniunea Europeană își propune să abordeze provocările interne și externe într-un mod integrat. Pentru ca acțiunea externă să fie eficace, are nevoie de o bază economică internă solidă. Instituțiile de la nivelul UE trebuie să se concentreze asupra a ceea ce contează. În concordanță cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, UE trebuie să acorde o atenție sporită 3 https://www.consilium.europa.eu/en/eu-strategic-agenda-2019-2024/ 24

Pagina 25

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 aspectelor importante și o atenție redusă amănuntelor. Trebuie să le acorde actorilor sociali și economici suficient spațiu să respire, să creeze, să inoveze. Va fi important să se colaboreze cu cetățenii, cu societatea civilă și cu partenerii sociali, precum și cu actorii regionali și locali. Instituțiile noastre de la nivelul UE vor lucra în conformitate cu litera și spiritul tratatelor. Ele vor respecta principiile democrației, statului de drept, transparenței și egalității între cetățeni și între statele membre. Buna guvernanță depinde și de o punere în aplicare riguroasă și o asigurare riguroasă a respectării normelor și politicilor asupra cărora s-a convenit, procese care trebuie monitorizate îndeaproape. O prezentare succintă a principalelor priorități politice conturate în cadrul Agendei strategice a UE pentru perioada 2019-2024 este realizată mai jos, în tabelul următor: 25

Pagina 26

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024 Descrierea priorităților politice Prioritățile politice Scurtă descriere Protejarea Controlul eficient al frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei cetățenilor și a politici cuprinzătoare în domeniul migrației. Combaterea libertăților terorismului, a criminalității transfrontaliere și a criminalității online, creșterea capacității de reziliență a UE împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om. Dezvoltarea unei Construirea unei economii reziliente prin aprofundarea uniunii baze economice economice și monetare, finalizarea uniunii bancare și a uniunii solide și dinamice piețelor de capital, consolidarea rolului internațional al monedei euro, investițiile în competențe și educație, sprijinirea întreprinderilor europene, adoptarea transformării digitale și dezvoltarea unei politici industriale solide. Construirea unei Investițiile în inițiative ecologice care îmbunătățesc calitatea aerului Europe ecologice, și a apei, promovarea agriculturii durabile și protejarea sistemelor de echitabile și neutre mediu și a biodiversității. Crearea unei economii circulare eficiente din punct de vedere și a unei piețe europene a energiei care să ofere energie durabilă, climatic sigură și la prețuri accesibile. O tranziție mai rapidă către surse regenerabile de energie și eficiență energetică, reducând, în același 26

Pagina 27

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 timp, dependența UE de sursele externe de energie. Implementarea Pilonului european al drepturilor sociale. Promovarea Construirea unei politici externe solide, cu o politică de vecinătate intereselor și a ambițioasă și un parteneriat cuprinzător cu Africa. Promovarea păcii, valorilor europene la stabilității, democrației și a drepturilor omului la nivel mondial. nivel global Asigurarea unui comerț solid, bazat pe multilateralism și pe o ordine mondială axată pe norme globale. Asumarea unei responsabilități sporite în materie de securitate și apărare, cooperând îndeaproape cu NATO. sursa: adaptare după Consiliul Europei4 În septembrie 2015, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, țări din întreaga lume au semnat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite (Agenda 2030 a ONU) și cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) ale acesteia, stabilind împreună o listă de acțiuni concrete de întreprins pentru oameni și pentru planetă. 4 https://www.consilium.europa.eu/en/eu-strategic-agenda-2019-2024/ 27

Pagina 28

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 sursa: Organizației Națiunilor Unite, Agenda 2030 a ONU Liderii mondiali și-au declarat angajamentul pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea faptului că toți oamenii se bucură de pace și prosperitate. Obiectivele de dezvoltare durabilă, împreună cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice, reprezintă foaia de parcurs către o lume mai bună, cadrul mondial pentru cooperarea internațională în materie de dezvoltare durabilă și dimensiunile economice, sociale, de mediu 28

Pagina 29

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 și de guvernanță ale acestui cadru. UE a fost una dintre principalele forțe care au sprijinit Agenda 2030 a ONU, angajându-se ferm să o pună în aplicare. Obiectivele de dezvoltare durabilă nu reprezintă un obiectiv în sine, ci servesc drept puncte de reper. Acestea oferă o perspectivă necesară pe termen lung, care merge dincolo de perioadele electorale și de dorința de a obține câștiguri rapide pe termen scurt. Aceste obiective ne ajută să menținem democrații solide, să construim economii moderne și dinamice și să contribuim la o lume cu standarde de viață mai ridicate, în care inegalitățile se reduc, să ne asigurăm că nimeni nu este lăsat în urmă, cu respectarea în același timp a resurselor limitate de care dispune planeta noastră și prezervarea acestora pentru generațiile viitoare. 29

Pagina 30

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 În urma eforturilor de reformă depuse la toate nivelurile, am asistat la o redresare a fundamentelor economice ale UE după criza economică și financiară5 Cu toate acestea, potrivit unor previziuni recente 6 , trebuie să consolidăm ratele de creștere, să reducem nivelul datoriei și să menținem disciplina fiscală pentru a asigura cadrul necesar unei economii solide. Dacă nu luăm măsuri pentru a spori reziliența economică și coeziunea și pentru a aborda vulnerabilitățile structurale, putem pierde, în anii care vor urma, impulsul câștigat, fapt asociat cu riscuri mari. Dimpotrivă, dacă efectuăm reformele structurale necesare, putem asigura un nivel mai ridicat de bunăstare și un viitor mai solid, inclusiv prin investiții în cercetare și inovare, servicii publice, sisteme de protecție socială și protecția mediului. Sunt necesare măsuri atât la nivelul UE, cât și la nivelul statelor membre pentru a asigura sustenabilitatea 5 Analiza anuală a creșterii pentru anul 2018, Comisia Europeană, p. 690. 6 Previziunile economice europene din toamna anului 2018, publicate la 8 noiembrie 2018. Se poate consulta la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/economy-finance/ip089_en_0.pdf. 30

Pagina 31

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 sistemelor de pensii și a sistemelor bugetare, inclusiv stabilitatea veniturilor fiscale în cadrul pieței unice. În plus, multe provocări au devenit din ce în ce mai presante și ne amenință bunăstarea și prosperitatea economică. Toate aceste provocări sunt complexe și strâns legate între ele, ceea ce înseamnă că abordarea uneia dintre ele poate avea consecințe pozitive asupra altora. Deficitul cel mai grav în materie de sustenabilitate și totodată cea mai mare provocare cu care ne confruntăm este datoria ecologică, de a cărei scadență ne apropiem prin utilizarea abuzivă și epuizarea resurselor noastre naturale; acest lucru ne amenință capacitatea de a răspunde nevoilor generațiilor viitoare în limitele în limitele resurselor de care dispune planeta noastră. La nivel mondial, presiunea asupra resurselor de bază, de la apă dulce până la terenuri fertile, pune în pericol însăși existența omenirii. 31

Pagina 32

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Consumul global de resurse materiale a crescut de paisprezece ori între 1900 și 2015 și se estimează că va crește de peste două ori între 2015 și 2050 7 , lumea se apropie rapid de mai multe puncte critice. Pe lângă presiunea asupra mediului, acest lucru reprezintă o provocare serioasă pentru economia Uniunii Europene, care este dependentă de materiale de pe piețele internaționale. Uniunea Europeană intenționează să își asigure materiile prime critice pentru sectoarele strategice, după ce epidemia de coronavirus a arătat problemele pe care le poate avea Europa în cazul unor întreruperi ale aprovizionării. Comisia Europeană a prezentat în Septembrie 2020 următoarele măsuri cu privire la materiile prime necesare la nivelul Uniunii Europene: 7 WWF. 2018. Living Planet Report - 2018: Aiming Higher. Grooten, M. și Almond, R.E.A.(editori). WWF, Gland, Elveția. 32

Pagina 33

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ plan de acțiune privind materiile prime critice ➢ lista din 2020 a materiilor prime critice ➢ un studiu prospectiv privind materiile prime critice pentru tehnologii și sectoare strategice din perspectiva anilor 2030 și 2050. Aprovizionarea cu materii prime critice necesare UE suferă de o mare concentrare a furnizorilor, după cum putem observa și din harta de mai jos. China livrează 98% din necesarul UE de pământuri rare, Turcia asigură aceeași proporție de borat, iar Africa de Sud este sursa a 71% din consumul de platină și are proporții și mai mari la iridiu, rodiu și ruteniu. 33

Pagina 34

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Harta Furnizorilor de materii prime strategice pentru Europa sursa: Comisia Europeană Planul de acțiune pentru achiziția materiilor prime critice analizează provocările actuale și viitoare și propune acțiuni de reducere a dependenței Europei de țările terțe, diversificând oferta provenită atât din surse primare, cât și din surse secundare și îmbunătățind eficiența și circularitatea utilizării resurselor, promovând, în același timp, aprovizionarea responsabilă la nivel mondial. 34

Pagina 35

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Planul de acțiune al Comisie Europene privind materiile prime critice urmărește: ➢ să stabilească lanțuri valorice reziliente pentru ecosistemele industriale ale UE. ➢ să reducă dependența de materiile prime critice principale prin utilizarea circulară a resurselor, prin folosirea produselor durabile și prin inovare. ➢ să consolideze aprovizionarea internă cu materii prime în UE. ➢ să diversifice aprovizionarea de proveniență din țări terțe și să elimine denaturările în ceea ce privește comerțul internațional, respectând totodată pe deplin obligațiile internaționale ale UE. Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeană a screat o Alianță europeană în domeniul materiilor prime. Prin reunirea 35

Pagina 36

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 tuturor părților interesate relevante, alianța se va concentra în primul rând pe nevoile cele mai presante, și anume pe creșterea rezilienței UE în ceea ce privește lanțul valoric al pământurilor rare și al magneților, întrucât aceasta este vitală pentru majoritatea ecosistemelor industriale ale UE. Acțiunile vizează atât tranziția către o economie verde și digitală, cât și reziliența Europei și autonomia în ceea ce privește tehnologiile esențiale necesare pentru o astfel de tranziție. Lista materiilor prime critice a fost actualizată pentru a reflecta evoluția importanței economice și a provocărilor în materie de aprovizionare, pe baza aplicării lor în industrie, incluzând, spre exemplu, litiul, care este esențial pentru trecerea la mobilitatea electrică și a fost adăugat pe listă pentru prima dată. 36

Pagina 37

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Dezvoltarea regională și coeziunea după 2020: noul cadru, în forma sintetizată Investițiile în dezvoltare regională se vor realiza pe cinci priorități investiționale mijlocite optim de Uniunea Europeană, dar se vor axa mai ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională și ale Fondului de coeziune, în funcție de prosperitatea relativă a statelor membre. 1. Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii 2. Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatic 37

Pagina 38

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 3. Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale. 4. Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor, a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate 5. Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE. Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3 categorii: ➢ Regiuni mai puțin dezvoltate ➢ Regiuni în tranziție, ➢ Regiuni mai dezvoltate). Metoda de alocare a fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se vor introduce noi criterii pentru a 38

Pagina 39

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 reflecta mai bine realitatea de pe teren, în vederea alocării fondurilor: ➢ șomajul în rândul tinerilor ➢ nivel scăzut de educație ➢ schimbări climatice ➢ primirea și integrarea migranților Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la Uniunea Europeană. Politica de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană. 39

Pagina 40

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestionare partajată”). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun, o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru a evita suprapunerea verificărilor. Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări. 40

Pagina 41

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural. Politica de coeziune sprijină reformele pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor, în care întreprinderile pot să prospere. Se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu Programul de sprijin al reformei, în forma sa nouă și consolidată. În perioada bugetară, recomandările specifice fiecărei țări (RST) formulate în contextul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori: la început, pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, și apoi în cadrul evaluării intermediare. Pentru a stabili condițiile propice creșterii economice și creării de locuri de muncă, noile condiții favorizante vor contribui la înlăturarea obstacolelor din 41

Pagina 42

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 calea investițiilor. Aplicarea lor va fi monitorizată pe întreaga perioadă financiară. Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie; Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa, programul LIFE sau Erasmus +. Interreg: eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor interregionale pentru inovare 42

Pagina 43

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei, împreună cu alte regiuni. Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră („Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european. Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare prioritare precum datele masive (big 43

Pagina 44

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație sau securitatea cibernetică. Norme consolidate pentru investițiile UE cele mai performante Toate programele își vor menține cadrul de performanță cu obiective cuantificabile (numărul de locuri de muncă create sau accesul suplimentar la rețele în bandă largă). Noul cadru instituie un bilanț anual al performanței, sub forma unui dialog politic între autoritățile programului și Comisie. Performanța programelor va evaluată și cu ocazia evaluării intermediare. Din motive de transparență și pentru ca cetățenii să poată urmări progresele înregistrate, statele membre vor trebui să raporteze toate datele de implementare o dată la două luni, iar platforma de date deschise privind coeziunea va fi actualizată automat. Utilizarea mai intensă a instrumentelor financiare 44

Pagina 45

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Subvențiile singure nu pot face față nevoilor semnificative de investiții. Ele pot fi completate eficient de instrumente financiare, care au un efect de pârghie și sunt mai aproape de piață. În mod voluntar, statele membre vor putea transfera o parte din resursele politicii de coeziune noului fond InvestEU administrat central, pentru a accesa garanția oferită de bugetul UE. Combinarea subvențiilor și instrumentelor financiare este mai ușoară, iar noul cadru include și dispoziții speciale pentru a atrage mai mult capital privat. Mai multe eforturi de comunicare pentru a îmbunătăți vizibilitatea politicii de coeziune Pentru o Europă tot mai apropiată de cetățeni, se pune mai mult accent pe necesitatea de a comunica mai bine rezultatele pozitive ale politicii de coeziune. Statele membre și regiunile au consolidat cerințele de comunicare, de exemplu în ceea ce privește organizarea de evenimente pentru inaugurarea 45

Pagina 46

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 proiectelor mari cu finanțare de la UE și dezvoltarea unor planuri de informare prin rețelele sociale. În același timp, comunicarea pe tema proiectelor finanțate de la Uniunea Europeană se simplifică, introducându-se un singur branding pentru toate fondurile UE, un portal unic unde apar toate finanțările disponibile pentru întreprinderi și o bază de date unică pentru proiecte gestionată de Comisie. 46

Pagina 47

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 2. CONTEXT NAȚIONAL Eurostat este departamentul Comisiei Europene responsabil de publicarea unor statistici comparabile pentru tot teritoriul Uniunii Europene. Serviciul consolidează datele colectate de autoritățile naționale și le armonizează pentru a garanta că fiecare indicator – de exemplu valoarea șomajului – este calculat la fel în toate statele membre. La începutul anilor '70, Eurostat a instituit clasificarea NUTS (Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică) ca un sistem unic și coerent de împărțire a teritoriului UE pentru a produce statistici regionale pentru Comunitate. Timp de aproximativ treizeci de ani, punerea în aplicare și actualizarea clasificării NUTS au fost gestionate în cadrul unei serii de „acorduri pentru bărbați” între statele membre și Eurostat. Lucrările la Comisia Europeană privind realizarea Regulamentului (CE) nr. 1059/2003- pentru a da un statut legal 47

Pagina 48

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 NUTS au început în primăvara anului 2000. Acest regulament a fost adoptat în mai 2003 și a intrat în vigoare în iulie 2003. Regulamentul specifică, de asemenea, stabilitatea clasificării timp de cel puțin trei ani. Stabilitatea se asigură că datele se referă la aceeași unitate regională pentru o anumită perioadă de timp. Acest lucru este crucial pentru statistici, în special pentru seriile cronologice. Cu toate acestea, uneori interesele naționale necesită schimbarea defalcării regionale a unei țări. Când se întâmplă acest lucru, țara în cauză informează Comisia Europeană cu privire la modificări. La rândul său, Comisia modifică clasificarea la sfârșitul perioadei de stabilitate în conformitate cu regulile regulamentului NUTS. 48

Pagina 49

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Istoricul clasificării NUTS în Europa sursa: Comisia Europeană- Eurostat O primă modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin Regulamentul (CE) nr. 105/2007 al Comisiei și versiunea NUTS 2003 a fost înlocuită cu versiunea 2006 la 1 ianuarie 2008. Aceasta a fost precedată de completarea clasificării NUTS cu defalcările regionale ale țările care au aderat la UE în 2004 și 2007 (a se vedea Regulamentul (CE) nr. 1888/2005 al Comisiei și Regulamentul (CE) nr. 176/2008 al Comisiei ). A doua modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin Regulamentul (UE) nr. 31/2011 al Comisiei, a intrat în vigoare la 49

Pagina 50

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 7 februarie 2011 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie 2012. Al treilea amendament regulat la anexe a fost adoptat prin Regulamentul (UE) nr. 1319/2013 al Comisiei , intrat în vigoare la 31 decembrie 2013 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisia Europeană (Eurostat), de la 1 ianuarie 2015. Al patrulea amendament extraordinar la anexe a fost adoptat prin Regulamentul (UE) nr. 868/2014 al Comisiei, intrat în vigoare la 8 august 2014 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie 2015. Al cincilea amendament la anexe (unul regulat) a fost adoptat prin Regulamentul (UE) 2016/2066 al Comisiei , a intrat în vigoare la 19 decembrie 2016 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisie (Eurostat), de la 1 ianuarie 2018 . 50

Pagina 51

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Regulamentul NUTS a fost modificat prin Regulamentul Tercet la 18 ianuarie 2018, care a introdus o serie de tipologii teritoriale în acesta; vezi secțiunea „Tercet - Tipologii teritoriale” pentru mai multe detalii. Versiunea consolidată a regulamentului NUTS modificat este disponibilă pe EUR-Lex. A șasea modificare regulată a anexelor a fost adoptată prin Regulamentul delegat al Comisiei 2019/1755 , a intrat în vigoare la 8 august 2019 și se aplică, în ceea ce privește transmiterea datelor către Comisia Europeană (Eurostat), de la 1 ianuarie 2021. În cazul unei modificări a clasificării, statul membru în cauză trebuie să înlocuiască datele istorice cu serii cronologice în conformitate cu noua defalcare regională în termen de doi ani. Decizia privind lista seriilor temporale și a lungimilor acestora este supusă evaluării fezabilității. 51

Pagina 52

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Harta care arată modificările între versiunile NUTS 2013 și NUTS 2016 poate fi regasită mai jos și resurse electronice despre regiuni ale Europei se pot regăsi aici: https://ec.europa.eu/eurostat/web/nuts/nuts-maps. NUTS 2016- țări din Europa Țări membre UE- 28 Țări membre EFTA-Asociația EuropeanpăEFTAaEFTA- Țări candidate UE Țări potențial candidate sursa: adaptare după https://ec.europa.eu/eurostat/web/nuts/nuts-maps 52

Pagina 53

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor în 2007 când România a aderat la Uniunea Europeană. Regiunile de dezvoltare ale României corespund cu diviziunile de nivel NUTS-II din Uniunea Europeană. În România, cadrul legislativ pentru constituirea regiunilor de dezvoltare a fost dat prin legea nr. 151 / 1998, privind dezvoltarea regional. Conform Ordonanței de Urgență nr.75/2001 privind funcționarea Institutului Național de Statistică au fost create opt direcții generale pentru statistică regională, care alături de cele 34 de direcții județene de statistică, au ca scop dezvoltarea statisticii regionale. Actele normative cu privire la organizarea statistică a României definesc structurile asimilabile NUTS, după cum urmează în graficul următor. 53

Pagina 54

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Structura administrativ teritorială a României după NUTS (Nomenclatorului Unităților Teritoriale pentru Statistică) sursa: Adaptare după Institutul Național de Statistică 54

Pagina 55

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Statistici și indicatori pentru România comparativ cu Uniunea Europeană Comisia Europeană (CE) a publicat în iunie 2014 o serie de recomandări pentru România. Acestea iau în considerare particularitățile țării, dar și obiectivele generale ale Strategiei Europa 2020. Recomandările oglindesc cele 12 domenii identificate de Comisie, în care Romania este deficitară: Domenii deficitare Recomandările Comisiei Europene în România Strategia bugetară Obiectivul României, conform Programului de convergență pentru 2014, este un deficit structural de 1% din PIB în 2015. CE consideră că aceste previziuni reflectă o perspectivă prea optimistă în anumite domenii, potențiale riscuri decurgând din evoluția negativă a controlului cheltuielilor și înregistrarea unui nivel de colectare a impozitelor mai scăzut decât cel prevăzut. Frauda fiscală și CE semnalează riscurile cauzate de îmbătrânirea populației și evaziunea fiscală în inadecvarea sistemului de pensii, precum și numărul mare al domeniul TV celor care lucrează fără contract de muncă, fenomen încurajat 55

Pagina 56

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 de sarcina fiscală ridicată suportată de persoanele cu venituri mici si medii. Se notează totuși progrese înregistrate în domeniul taxelor de mediu. Ineficiența și riscul România a demarat o serie de reforme care vizează sistemul nesustenabilității public de sănătate, dar plățile informale practicate pe scară sectorului sănătății largă, performanța nesatisfăcătoare a asistenței medicale (publice) primare și a sistemelor de orientare către centrele specializate afectează în continuare buna funcționare a acestui domeniu. Nevalorificarea Această problemă reflectă lipsa de eficiență a serviciilor publice potențialului de de ocupare a forței de muncă și este corelată cu procentul muncă și calitatea ridicat și în creștere de tineri care nu sunt încadrați profesional nesatisfăcătoare a și nu urmează niciun program educațional sau de formare. muncii Salariul minim Comisia Europeană semnalează lipsa unor orientări transparente privind stabilirea salariului minim. Educația CE atrage atenția asupra declinului învățământului profesional și tehnic în ultimii 20 de ani, precum și asupra necorelării dintre competențele absolvenților de învățământ terțiar și cerințele pieței. Rata scăzută a participării la activități de învățare pe tot parcursul vieții și fenomenul accentuat al abandonului școlar 56

Pagina 57

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 timpuriu reprezintă alte două aspecte criticate în raportul Comisiei. Sărăcia Principalele aspecte care necesită îmbunătățiri sunt serviciile comunitare pentru persoanele cu dizabilități și integrarea romilor. Îngrijorătoare sunt, de asemenea, scăderea veniturilor brute ale gospodăriilor și creșterea inegalităților între venituri. Administrația Aceasta prezintă o capacitate redusă de a elabora și pune în publică aplicare politici. Printre recomandările Comisiei se numără îmbunătățirea instrumentelor decizionale, a răspunderii și a coordonării în cadrul și între diferite niveluri administrative. Absorbția fondurilor Cadrul instituțional complex, corupția, conflictele de interese, UE deficiențele sistemelor de gestiune și control se numără printre principalele cauze pentru care România, în ciuda înregistrării unor progrese importante, rămâne una dintre țările cu rata cea mai scăzută de absorbție a fondurilor europene. Reglementări, Calitatea precară și lipsa de transparență reprezintă principalele justiție, corupție probleme semnalate de CE în ceea ce privește reglementările politică privind combaterea corupției. Se observă progrese în lupta împotriva corupției în sistemul judiciar, dar procesul trebuie continuat în acest domeniu, precum și la nivel politic și administrativ. 57

Pagina 58

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Piața de energie Problematică aici este, în special, lipsa de eficiență și electrică și gaz transparență a întreprinderilor de stat. De aceea, Comisia încurajează promovarea concurenței în aceste sectoare. Infrastructura Atât rețeaua de transport rutier, precum și cea de transport naval sunt insuficient dezvoltate, parte din problemă reprezentând-o, din nou, întreprinderile de stat din domeniu. Recomandarea CE este aceeași: încurajarea concurenței. Sursa: Recomandarea Consiliului din 8 iulie 2014 privind Programul Național de Reformă al României pentru 2014 și care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergență al României pentru 2014 (2014/C 247/21), publicat în Jurnalul Oficial al UE 29.07.2014. Pentru a reduce aceste deficite, România a propus Comisiei Europene o serie de măsuri și a stabilit o serie de obiective pentru perioada următoare, care sunt structurate în tabele ce urmează. Rata de angajare (% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2008 70,2 64,4 2009 68,9 63,5 2010 68,5 64,8 58

Pagina 59

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Rata de angajare (% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2011 68,6 63,8 2012 68,4 64,8 2013 68,4 64,7 2014 69,2 65,7 2015 70,1 66,0 2016 71,1 66,3 2017 72,2 68,8 2018 73,2 69,9 2019 73,9 70,9 sursa: Comisia Europeană Obiectivul Uniunii Europene pentru rata de angajare este 75% din populația cu vârste cuprinse între 20 și 64 de ani, iar obiectivul României este 70%. Se observă o creștere a ratei de angajare în România cu 6,5% în anul 2019 față de anul 2008. 59

Pagina 60

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare (% din PIB) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2008 1,83 0,55 2009 1,93 0,44 2010 1,92 0,46 2011 1,96 0,50 2012 2,00 0,48 2013 2,01 0,39 2014 2,02 0,38 2015 2,03 0,49 2016 2,04 0,48 2017 2,08 0,50 2018 2,11 0,50 sursa: Comisia Europeană Obiectivul Uniunii Europene pentru Cheltuieli interne brute pentru cercetare și dezvoltare sunt de 3% din PIB, iar obiectivul României este 2%. Se observă o scădere a cheltuielilor interne brute pentru cercetare și dezvoltare cu 0,05% în anul 2019 față de anul 2008, în România. Părăsirea timpurie a educației și formării (% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2008 14,7 15,9 60

Pagina 61

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Părăsirea timpurie a educației și formării (% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani) Anul Uniunea Europeană (28 țări) România 2009 14,2 16,6 2010 13,9 19,3 2011 13,4 18,1 2012 12,7 17,8 2013 11,9 17,3 2014 11,2 18,1 2015 11 19,1 2016 10,7 18,5 2017 10,5 18,1 2018 10,5 16,4 2019 10,3 15,3 sursa: Comisia Europeană Obiectivul Uniunii Europene pentru Rată de abandon este de 10% din populația cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, iar obiectivul României este 11,3%. Se observă o scădere semnificativă a ratei de abandon în România, în anul 2019 față de anul 2010, cu 4%. 61

Pagina 62

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Pentru România sunt importante creșterea competitivității, managementul durabil al resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată. Finanțarea acestora trebuie să răspundă nevoilor specifice ale statelor membre, inclusiv prin acordarea unei flexibilități mai mari. România salută inițiativa Comisiei de a crea pentru noua perioadă de programare pachete de măsuri, prin interconectarea celor existente deja, ca răspuns la nevoile unor zone sau grupuri specifice. România susține includerea unui pachet destinat sprijinirii micilor fermieri în vederea evitării unor fenomene prezente în România, ca depopularea, abandonul terenurilor agricole, și creșterea capacității economice a acestora în vederea furnizării de bunuri publice Acțiunile asupra cărora trebuie să se concentreze noul pachet adresat micilor fermieri trebuie să vizeze aspecte privind: 62

Pagina 63

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ Mărirea sprijinului financiar acordat acestora; ➢ Simplificarea condițiilor de accesare a fondurilor; ➢ Stabilirea unor acțiuni specifice pentru promovarea produselor; ➢ Măsuri specifice ce vizează consilierea, consultanța, formarea profesională și creditarea acestei categorii de fermieri; ➢ Dezvoltarea canalelor locale de distribuție, în vederea facilitării accesului direct al consumatorilor la produsele micilor fermieri (agricultură ecologică, produse tradiționale sau locale ) și sprijinirea piețelor locale; ➢ Stabilirea unor condiții si cerințe privind standardele minime de realizare a producției și comercializare, adaptate capacității financiare a micilor fermieri. În ceea ce privește pachetul de măsuri privind gestionarea riscului, România susține continuarea și dezvoltarea măsurilor de inginerii financiare, prin instrumente de asigurare, accesul la 63

Pagina 64

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 credite, garanții, capital social ș.a., acestea reprezentând aspecte esențiale pentru creșterea competitivității sectorului agricol, având în vedere particularitățile acestui sector. Alte măsuri considerate importante de România: ➢ susținerea inovației, utilizării metodelor agricole prietenoase față de mediu, precum și a mijloacelor alternative de energie în spațiul rural, pentru a spori eficiența energetică, productivitatea și capacitatea de adaptare a agriculturii la schimbările climatice; ➢ dezvoltarea spațiului rural, prin continuarea susținerii modernizării infrastructurii și a serviciilor non-agricole pentru îmbunătățirea condițiilor de trai; ➢ diversificarea acțiunilor pentru digitalizare și formare, creșterea sprijinului financiar. 64

Pagina 65

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Planul național de investiții și relansare economică Planul național de investiții și relansare economică a fost realizat de Guvernul României în iulie 2020 și principalul motor al realizării acestui plan a fost criza economică ce poate fi provocată de COVID-19. Modelul de dezvoltare a României, bazat preponderent pe stimularea consumului și implicit pe creșteri conjuncturale, și-a atins limitele, devenind chiar un impediment pentru o creștere durabilă și robustă. Acumularea unor deficite bugetare nesustenabile, la care se adaugă deficitele comerciale și de cont curent în creștere, marchează în mod clar necesitatea schimbării actualului model economic. Într-un context global și regional tot mai competitiv, România trebuie să privească mai departe de creșterile conjuncturale 65

Pagina 66

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 înregistrate în ultimii ani și să se orienteze spre un model al schimbărilor structurale care să asigure o creștere durabilă. Schimbarea modelului de dezvoltare economică și socială, conform Planului național de investiții și relansare economică, trebuie axată pe: ➢ stimularea și dezvoltarea capitalului și a competitivității companiilor românești ➢ investiții în domenii-cheie ale infrastructurii publice ➢ transformarea digitală a economiei și a administrației publice ➢ pregătirea economiei pentru tranziția către o economie durabilă. Realizarea noilor piloni de dezvoltare necesită reforme structurale ample și susținute, care să stimuleze competitivitatea economiei românești și să accelereze convergența reală a României cu economiile dezvoltate din Uniunea Europeană 66

Pagina 67

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Prioritățile pe termen scurt ale Guvernului României sunt: ➢ asigurarea capitalului de lucru necesar pentru întreprinderile afectate de COVID-19 ca urmare a închiderii temporare a activităților, reducerii cererii de consum și întreruperilor din lanțul de aprovizionare, prin programe de acces la finanțare pentru capital de lucru și investiții cu garanții de stat, granturi și scheme de ajutor de stat pentru investiții noi și pentru reluarea sau reconversia activităților economice. ➢ Dezvoltarea de instrumente financiare noi care să ducă pe termen mediu la o transformare modernă a economiei românești prin stimularea capitalizării companiilor, asigu- rarea lichidității în economie prin scheme de garantare a instrumentelor de plată, încurajarea investițiilor private în domenii economice strategice printr-un fond de investiții de tip private equity, sprijinirea proiectelor de investiții publice 67

Pagina 68

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 și private printr-o bancă românească de dezvol- tare după modelul altor bănci europene de dezvoltare. ➢ în domeniul muncii și protecției sociale vor continua măsurile adoptate pentru protejarea locurilor de muncă, prin plata șomajului tehnic pentru personalul din domeniile a căror activitate a fost întreruptă temporar ca urmare a restricțiilor impuse de autorități. Sunt în aplicare măsurile pentru susținerea angajărilor prin măsuri active de sprijin pentru companii și salariați, stimularea angajărilor din rândul tinerilor și a persoanelor vulnerabile precum și a românilor care au revenit din străinătate. Se află deja în pregătire măsuri pentru sprijinirea activităților de muncă sezonieră și pentru zilieri, în domenii specifice, precum și introducerea programului flexibil de muncă pentru angajații și angajatorii a căror activitate afectată de pandemie se află în proces de relansare. 68

Pagina 69

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ politici de trans- formare digitală care să modernizeze operațiunile și interacțiunea cu cetățenii în furnizarea serviciilor publice, precum și modul intern de lucru al instituțiilor publice – procese care au fost demarate deja ca parte a măsurilor de răspuns ale Guvernului în fața provocării reprezentate de efectele pandemiei de COVID- 19. În același timp, va fi încurajată pregătirea economiei pentru revoluția industrială 4.0, prin programe de sprijin pentru transformarea digitală a industriei și întărirea competivității. ➢ încurajarea inițiativelor antreprenoriale în domeniul economic și vor fi stimulate sectoarele economice cu valoarea adăugată mare, cu potențial de export, care valorifică rezultatele inovării și cercetării prin dezvoltarea de produse și soluții tehnologice cu drept de proprietate intelectuală și industriile care asigură cererea internă de 69

Pagina 70

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 consum din producția locală, contribuind la siguranța energetică, alimentară și sanitară a României. Pactul Ecologic European va deveni principala strategie de creștere economică la nivelul Uniunii Europene pe termen lung. România va trebui să utilizeze cât mai eficient resursele europene puse la dispoziție, atât fondurile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, cât și cele din programele europene de răspuns la criza COVID-19, astfel încât transformarea preconizată a economiei să favorizeze tranziția către o economie durabilă. 70

Pagina 71

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Prioritătile pe termen mediu și lung ale Guvernului României, în funcție de domenii, sunt: ➢ infrastructură  prioritatea pe termen scurt este creșterea ritmului de finalizare a lucrărilor aflate în execuție și pregătirea proiectelor majore de infrastructură pe termen mediu și lung din domeniile transporturilor, energiei, comunicațiilor, agriculturii, sănătății, sportului și educației.  pe termen mediu și lung, obiectivul Guvernului este demararea și realizarea unui program amplu de investiții publice cu o alocare bugetară din fonduri europene și naționale, rambursabile și nerambursabile, de aproximativ 100 de miliarde euro în perioada 2020 – 2030. 71

Pagina 72

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ infrastructura de transport:  finalizarea lucrărilor de infrastructură care înregis- trează mari întârzieri, din cauza deficiențelor anterioare de pregătire a proiectelor. Acestea însumează 407,3 km de autostrăzi și drumuri expres, cu o finanțare necesară de 4,3 miliarde de euro.  pe termen mediu și lung, asigurarea conectării cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României și cu rețelele de transport pan-europene, prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres, cu un cost estimat de 31 miliarde de euro. La acestea se adaugă investiții în cca. 3.000 de km de cale ferată, cu un cost estimat de aproximativ 18 miliarde de euro, și investiții în domeniul naval și aerian care însumează peste 6 miliarde de euro. ➢ sectorul energetic necesită un volum investițional uriaș pe întreg lanțul tehnologic, de la producere de electricitate, la 72

Pagina 73

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 rețele inteligente de transport și distribuție de gaze naturale și electricitate, precum și la reformarea pieței de electricitate și gaze naturale care să facă față unui model nou, bazat pe capacități energetice eficiente, curate, flexibile și tehnologii inovatoare. Valoarea investițiilor programate în Sistemul Energetic Național pentru perioada 2020 – 2025 este estimată la 12,48 miliarde de euro, la care se adaugă proiectele de dezvoltare din sectorul de transport al energiei electrice și al gazelor naturale, precum și proiectele de investiții ale companiilor energetice în capacități noi de producție și de exploatare, dezvoltate în parte- neriat cu alte companii private. ➢ infrastructura națională de sănătate  construirea a 8 spitale regionale la nivel național și a unui spital metropolitan în Municipiul București. Au fost semnate contractele pentru construirea primelor 73

Pagina 74

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova cu o valoare totală de 1,64 miliarde de euro.  pe termen mediu și lung- un alt obiectiv este construirea, modernizarea și reabilita- rea a 25 de spitale județene și 110 spitale orășenești cu o alocare bugetară de 17,5 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027. ➢ infrastructura de învățământ  obiectivul de bază este reducerea ratei de abandon școlar, creșterea siguranței elevilor și profesorilor în școli, reducerea supra-aglomerării elevilor în clase și asigurarea accesului la învățământ gratuit, în proximitatea domiciliului, pentru fiecare copil. În acest sens, Guvernul României a programat pentru perioada 2021-2027 un pachet de investiții pentru infrastructura de învățâmânt care urmărește modernizarea și reabi- litarea a 2.488 de unități 74

Pagina 75

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 școlare, construcția a 346 de grădinițe, 40 de campusuri școlare, construirea a 30 de cămine studențești și reabi- litarea a 8 centre universitare, costurile totale ridicându-se la 14 miliarde de lei. ➢ modernizarea comunităților locale  sunt proiectate investiții în drumuri județene și locale, infrastructura de apă și canalizare, stații de epurare a apei, extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, construcția de unități școlare, centre medicale și baze sportive care însumează 102 miliarde de lei în perioada 2021 – 2027. ➢ agricultura  obiectiv prioritar al Guvernului pe termen mediu și lung este elaborarea și implementarea unei Strategii de Gestionare a Apei care se referă la reabilitarea infrastructurii de irigații existente, în perioada 2021- 75

Pagina 76

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 2024, prin punerea în funcțiune a 138 amenajări de irigații, cu un buget estimat de 3,4 miliarde de euro.  reabilitarea infrastructurii de desecare – drenaj care deservește o suprafață de 2,8 milioane de ha, cu o valoare de 1,1 miliarde de euro, precum și efectuarea de lucrări de combatere a eroziunii solului care deservesc o suprafață de aproxima- tiv 510 mii de ha, cu o valoare de 500 milioane de euro.  dezvoltarea unei rețele naționale de colectare, depozitare, sortare, ambalare, procesare și comercializare a produselor românești. 76

Pagina 77

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 3. CONTEXT REGIONAL România este organizată în opt regiuni de dezvoltare prin asocierea consiliilor județene pentru a coordona dezvoltarea regională. Aceste regiuni nu au personalitate juridică și nici statut administrativ deși ele devin din ce în ce mai semnificative în dezvoltarea regională. Regiunea Județe Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Vrancea, Tulcea Sud-Muntenia Argeș, Călărași, Dîmbovița, Giurgiu, lalomița, Prahova, Teleorman Sud-Vest Oltenia Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea Vest Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj Centru Sibiu, Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș București-Ilfov București, Ilfov 77

Pagina 78

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Regiunea Nord Est este este regiunea de dezvoltare cu cea mai mare suprafață din România ocupând un teritoriu de 36.850 km2, reprezentând 15,46% din suprafața totală a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 acesta fiind urmat de județul Bacău (6621 km– 18%), județul Neamț (5896 kmp – 16%), județul Iași (5476 kmp – 14,9%), județul Vaslui (5318 kmp – 14,4%) și județul Botoșani (4985 kmp). Unitate Suprafața Densitatea Număr Număr Număr Număr teritorială totală populației municipii orașe comune sate 2 km Regiunea 36850 100,3 17 34 506 2414 Nord Est Bacău 6621 107,6 3 5 85 491 Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333 Iași 5476 150 2 3 93 418 Neamț 5896 95,1 2 3 78 344 Suceava 8553 82,9 5 16 98 379 Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449 sursa: Anuarul Statistic al României, INS Din punct de vedere teritorial – administrativ, Regiunea Nord-Est se învecinează astfel: 78

Pagina 79

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ la nord cu Ucraina ➢ la est cu Republica Moldova ➢ la sud cu Regiunea Sud-Est (județele Vrancea și Galați) ➢ la vest cu Regiunea Centru (județele Covasna, Harghita și Mureș) Regiunea Nord-Est este formată din 6 județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Acestea conțin la rândul lor 17 municipii, 29 orașe și 506 comune cu 2414 sate componente. Accesul în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est se poate realiza prin intermediul căilor rutiere, feroviare sau aeriene. 79

Pagina 80

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Amplasarea în teritoriu a orașelor din Regiunea Nord-Est8 8 sursa: adaptare după ADR N-E 80

Pagina 81

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Cele mai importante rețele rutiere care traversează regiunea Nord Est sunt:  Drumul European E85: (Lituania, Belarus, Ucraina) – Siret – Suceava – Fălticeni - Roman - Bacău – Buzău – Urziceni – București – Giurgiu - (Bulgaria, Grecia);  Drumul European E574: Bacău - Onești - Târgu Secuiesc – Brașov – Pitești – Craiova;  Drumul European E581: Tișița – Tecuci – Bârlad – Huși – Albița - (Republica Moldova, Ucraina);  Drumul European E58: (Austria, Slovacia, Ucraina) - Halmeu – Baia Mare – Dej - Bistrița - Vatra Dornei – Suceava - Botoșani - Târgu Frumos - Iași - (Republica Moldova, Ucraina, Rusia);  Drumul European E583: Săbăoani – Iași – Sculeni;  Drumul European E576: Suceava – Vatra Dornei – Cluj- Napoca. 81

Pagina 82

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Distanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capitala țării-București: Piatra Bacău Botoșani Iași Suceava Vaslui București Neamț Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoșani 193 - 125 145 42 258 499 Iași 130 187 - 139 145 71 430 Piatra 58 145 139 - 103 129 354 Neamț Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359 Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră: ➢ Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN 29 E ➢ Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583 ➢ Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581 82

Pagina 83

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 De asemenea, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est este traversată de Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Vîborg - Sankt Petersburg - Pskov - Gomel - Kiev - Lijubașevka - Chișinău – București - Dimitrovgrad – Alexandroupolis, cu ramificațiile Sankt PetersburgMoscova-Kiev, Kaliningrad, respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk, Gomel și Liubașevska – Odessa. Transportul feroviar în Regiunea Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București-Bacău-Roman-Suceava-Ucraina – magistrala principală 500 și București-Bârlad-Vaslui-IașiUngheni-Republica Moldova – magistrala principală 600. Principalele magistrale feroviare care asigură accesul în Regiunea Nord-Est sunt:  Magistrala principală 500: București (nord) - Ploiești (sud) - Adjud - Pașcani - Suceava - Vicșani; 83

Pagina 84

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027  Magistrala principală 600: Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Vaslui - Iași – Ungheni. La acestea se adaugă aproximativ 20 magistrale feroviare secundare, care asigură conexiunea celor mai importante localități din regiune. Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale de la Iași, Bacău și Suceava. În regiune se află localitatea situată la cea mai mare latitudine din România: Horodistea –48o 14’9’’. Regiunea se desfășoară între 48o 15’N - 46o 00’N latitudine nordică și 28o 15’E - 24o 56’E longitudine estică. Altitudinea maximă din regiune este de 2.100 m pe vârful Pietrosul Calimani, situat la limita dintre județele Suceava și Mureș. Din punct de vedere geografic regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din partea vestică, podișurile line din cetru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea estică. 84

Pagina 85

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Regiunea Nord-Est principalele firme de relief9 9 sursa: prelucrare după ADR N-E 85

Pagina 86

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Din punct de vedere al reliefului regiunea se împarte în trei zone: ➢ zona montană – ocupă 28 % din teritoriu și este caracterizată aliniamentul vestic reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting elemente spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra Singuratică și aliniamentul situate în partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău. Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo – baltice, iar pe direcția estvest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 70C la 1000 m, iar la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 00C. 86

Pagina 87

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ➢ zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m, înconjurând munții ca un brâu. În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tipul foehnului. Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar precipitațiile nu depășesc 700 mm / an. ➢ zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește integral județele Botoșani, Iași și Vaslui. Zona de podiș este subdivizată de Podișul Sucevei în partea central nordică, Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică. Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperature medii anuale de 9 – 10 87

Pagina 88

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 0 C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 6 0C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm. Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întrega regiune aparținând bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut. Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populației, în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli. Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcție de substratul 88

Pagina 89

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicayul Ardelean. Ape divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga. Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție de habitatele specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA. În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice. Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips, săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri, argile, luturi loessoide), petrol și gaze natural, 89

Pagina 90

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase. Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin: ➢ patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO ➢ centrele vechi și patrimonial cultural din Iași ➢ patrimoniul religios din zona Neamț ➢ podgoriile Cotnari și Huși ➢ stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț ➢ zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani ➢ gastronomia și ospitalitatea zonei ➢ tradițiile și meșteșugurile 90

Pagina 91

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Rezervații și monumente ale naturii: ➢ Parcul Național Munții Călimani ➢ Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș ➢ Parcul Național Ceahlău ➢ Parcul Natural Vânători – Neamț ➢ Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate Județ Număr rezervații Suprafața (ha) Total regiune 126 49 183,8 Botoșani 9 3 223,8 Suceava 28 4 959,2 Neamț 28 25 800,2 Iași 26 5 036,4 Bacău 26 9 884,7 Vaslui 9 276,3 91

Pagina 92

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale: Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi, Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi. Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o destinație turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite tratamente terapeutice. Regiunea Nord Est deține 3996 monumente de interes internațional, național și local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case 92

Pagina 93

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 memorial, monumente funerare sau for public, monumente religioase. Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă popular – olărit, țesături, încondeiat, împletituri. Infrastructura de agrement este vitală în contextual dezvoltării turismului, calitatea acesteia influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și, implicit, crește numărul turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrmenet, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă. 93

Pagina 94

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est: ➢ Montan (drumeții montane) ➢ Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta- plan și parapantă, schi nautic, surfing, hidroscuter, snowboard) ➢ Balnear ➢ Cultural ➢ Religios ➢ Rural și agroturism ➢ Ecoturism ➢ Oenologic (viti-vinicol) 94

Pagina 95

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 4. CONTEXT JUDEȚEAN Județul Iași este situat în sud - estul Europei, respectiv în nord – estul României. De asemenea, Iași este un județ important la frontiera de est a României. Județul Iași se întinde pe o suprafață de 5.476 km pătrați, ocupând 2,3% din suprafața României. 95

Pagina 96

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Județul Iași este traversat de drumul European E 583 și se află la o distanță de 400 km de București, capitala României, la 150 km distanță de Chișinău, capitala Republicii Moldova și la 600 km distanță față de Kiev, capitala Republicii Ucraina. Componența administrativă a județului Iași cuprinde:  2 municipii: Iași și Pașcani;  3 orașe: Târgu Frumos, Hârlău și Podu Iloaiei;  93 de comune Județul Iași se învecinează astfel:  în partea de nord cu județul Botoșani;  în partea de nord – vest cu județul Suceava;  în partea de vest cu județul Neamț;  în partea de sud cu județul Vaslui;  în partea de est este granița cu Republica Moldova formată din râul Prut. 96

Pagina 97

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Istoric Istoria acestui județ este marcată de numeroase monumente și vestigii arheologice. Municipiul Iași numit și "orașul celor șapte coline" a fost atestat prima dată într-un document din secolul al XV-lea, dat de către domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) prin care acorda privilegii comerciale orașului. Istoria Iașului merge însă înapoi până la începutul mileniului. Săpăturile arheologice de la Cucuteni au scos la iveală una dintre cele mai strălucitoare culturi neolitice din Europa, faimoasa cultură Cucuteni (mileniul III și II i.Hr.), Băiceni-Mlada (secolele II și III i.Hr.), Dumbrava (secolul II d.Hr.) și Iași - Nicolina (din Epoca Fierului până în secolele IV-XII d.Hr.). Iașul este un centru universitar de renume:  Universitatea Alexandru Ioan Cuza este cea mai veche universitate din România, fondată în 1864);  Universitatea Politehnica Gh. Asachi;  Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa; 97

Pagina 98

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027  Universitatea Agronomică Ion Ionescu de la Brad;  Academia de Artă, Institutul Teologic (Ortodox și Catolic). Cadrul natural Județul Iași este situat în întregime în Podișul Moldovei. Relieful are altitudini maxime care depășesc 500 m în nord – vestul județului, iar altitudini minime se întâlnesc în lunca Prutului (32 m) la confluența Bahluiului cu Jijia și la confluența Prutului cu Jijia (28 m). Clima județului se încadrează în zona temperat – continentală pronunțată, sub influența anticiclonilor atlantic și euro-asiatic. Temperaturile medii anuale sunt de 8 – 90C înregistrate ăn zona de vest și sud a județului și de 9 – 100C înregistrate în zona de nord și nord – est. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului variază între 450 – 500 mm în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte 98

Pagina 99

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 din vest și sud. Vânturile care bat pe teritoriul județului se caracterizează prin fluctuații mari de direcție și viteză, fiind determinate atât de circulația generală a maselor de aer, cât și de orientarea reliefului. Se disting două mari bazine hidrografice: Prut și Siret. Cele mai importante cursuri de apă, așa cum se succed de la est la vest, sunt: Prut, Jijia, Bahlui, Miletin, Jijioara, Siret și Moldova. Partea de sud a județului aparține bazinului superioar al Bârladului, afluent al Siretului, cursurile principale fiind Vasluiețul, Sacovățul și Stavnicul. Diversitatea condițiilor pedo-climatice și oro-hidrografice ale judetului Iași, au determinat instalarea unei vegetații foarte variate, cu elemente floristice bogate și de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică. 99

Pagina 100

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Zona forestieră este caracteristică sectoarelor înalte de podiș din vest și sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparțin etajului stejarului și gorunului, iar în părțile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului. Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord - vestul județului în Dealul Mare - Hîrlău, dealurile Moțcăi și în sud, pe platourile Poieni - Bîrnova, Cheia Domniței, Ipatele, Tansa. Dintre arbuști sunt prezenți: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotișul, cornul, sângerul, socul, ș.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuța de pădure, aliorul de pădure, toporașul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc. Etajul gorun - stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafețele cu altitudini de peste 200 - 300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, 100

Pagina 101

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 frasinul, arțarul, ulmul de câmp, cireșul, mărul pădureț, părul pădureț, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată. Zona de silvostepă este caracteristică Câmpiei Colinare, dar se întâlnește și în sectoarele mai joase ale podișului din sud (dealurile Prutului și depresiunea Negrești), unde climatul este de un continentalism mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenușii. Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arțarul, jugastrul, ulmul, cireșul, și, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpinița, teiul pucios, arțarul tătărăsc. Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleași esențe ca în cazul pădurilor de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireșul pitic, scumpia, verigariul. 101

Pagina 102

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuță cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniță, laptele câinelui etc. Vegetația specifică luncilor este formată din asociații de pir târâtor, iarba câmpului, firuță de câmp, păiuș, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esențe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc și păduri de esențe tari: stejar, ulm, frasin. Vegetația naturală a județului a fost intens modificată de intervențiile antropice. Defrișările și desțelenirile practicate, uneori fără discernământ, în vederea extinderii culturilor agricole, au diminuat suprafețele ocupate de păduri și pajiști. Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte componente naturale: creșterea gradului de continentalism, reducerea debitelor apelor subterane și de suprafață, creșterea torențialității și a eroziunii, declanșarea de alunecări de teren etc. 102

Pagina 103

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest și sud, este reprezentată prin următoarele grupe și specii: a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistrețul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veverița, jderul, nevăstuica, pîrșul, viezurele, dihorul, șoarecele scurmător, șoarecele de pădure . b) Păsările sunt foarte numeroase, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, șorecarul comun, gaia roșie, gaia neagră. Foarte commune sunt: pițigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul, mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc c) Reptilele din zona forestieră au în general specii puține: vipera, șarpele de pădure, șarpele de alun, iar în poieni, șopârla . 103

Pagina 104

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 d) Amfibiile sunt reprezentate de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roșie de pădure, tritonul, buhai de baltă. Fauna silvostepei și stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, cățelul pământului, șoarecele de stepă, șoarecele de câmp, șobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurașul de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristești lângă Iași, de unde s-a răspândit repede în jur. Mai pot fi menționate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere, căprioara, mistrețul și chiar lupul. b) Pasările caracteristice silvostepei și stepei sunt: prepelița, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguștiucul, pupăza, cucul, câneparul, 104

Pagina 105

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu și Cornești a fost colonizat fazanul. Dintre păsările răpitoare menționăm șorecarul comun, gaia. c) Amfibienii sunt legați de un mediu acvatic sau mai umed și umbrit, mai reprezentative fiind: broaștele, buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebește prea mult de cea din stepă. De remarcat este totuși prezența în lunca Prutului a câinelui enot și a vidrei, ultima fiind în prezent o raritate. Fauna acvatică are o distribuție sub formă de areale reduse, legate de apele stagnante sau curgătoare. Dintre mamiferele mai comune menționăm șobolanul de apă și chițcanul, iar cu mod de viață strict acvatic și destul de rar, vidra. Fauna piscicolă este de asemenea bogată și variată atât în lacuri, cât și în apele curgătoare (mai ales în cele mari, Prut și Siret), 105

Pagina 106

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 speciile mai importante fiind: crapul, șalăul, somnul, știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, oblețul, bibanul. Recent, în iazuri și acumulări au fost introduși crapi chinezești care s-au adaptat bine și cu rezultate promițătoare. Păsările sunt numeroase și variate, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menționăm: rața mare, rața mică, rața cârâitoare, rața sulițar, rața roșie, gâsca de vară, gârlița mare, gârlița mică. Cultură și turism Județul Iași are în patrimoniu 526 locuri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, cât și 580 monumente istorice și arhitecturale. Iașul este numit și județul - muzeu al României. Clădirile impozante din Iași plasează orașul pe locul doi în România ca oraș cultural. Dintre acestea amintim: 106

Pagina 107

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027  Biserica "Trei lerarhi" unde se găsesc osemintele domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru loan Cuza  Teatrul Național  Biblioteca Foundation  Universitatea Alexandru Ioan Cuza – prima universitate din țară  Palatul de Cultură - reperul Iașului  Clopotele din Turnul Central care cântă la fiecare oră fixă, Hora Unirii. Biserica Domnească Sf. Nicolae a fost construită de Ștefan cel Mare în anul 1492. Aici domnitorii Moldovei de la Despot Vodă până la Alexandru Ioan Cuza au fost încoronați. Catedrala Mitropolitană a fost construită între anii 1833-1839 de către Mitropolitul Veniamin Costachi. În anul 1880 lucrările de restaurare au fost conduse de arhitectul Al. Orăscu și pictorul Gh. Tătărescu. Atât afară, cât și înăuntru se găsesc elemente neoclasice și baroce. Din 1888 aici se găsesc moaștele Sf. Cuvioase Paraschiva, patroana religioasă a Moldovei. 107

Pagina 108

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 În grădina Copou se găsește cel mai vechi monument din România, Monumentul Legilor Constituționale cunoscut ca Obeliscul cu lei, construit de Gh. Asachi. În centrul parcului Copou, lângă Teiul lui Eminescu, se găsește bustul lui Eminescu, dar și bustul vechiului său prieten, Ion Creangă, ridicat în 1932. Mai târziu a fost ridicată Aleea "Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor săi. Județul cuprinde și alte monumente importante, cum sunt:  Palatul domnitorului Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa;  Casa Memorială și Mausoleul "Vasile Alecsandri" de la Mircesti;  Vestigiile arheologice ale civilizației neolitice "Cucuteni" din mileniile IV - III î.Ch.;  Ruinele Curții Princiare și ale Cetății Dacice de la Cotnari. 108

Pagina 109

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Tot la Iași a fost fondat primul teatru național în limba română și era cunoscută Orchestra Filarmonica și Teatrul de copii "Luceafarul". Elementele cadrului natural, pitorescul zonelor, bogăția istorică și culturală a Iașului îl face un important punct de atracție turistică. Principalele forme de turism practicate sunt:  turismul cultural – legat îndeosebi de prezența numeroaselor monumente istorice, elementelor de patrimoniu (526 situri arheologice, 20 case memoriale din care 10 sunt muzee, 580 monumente istorice și de arhitectură). De asemenea, Iașiul ocupă locul 2 în România ca oraș cultural;  turismul ecleziastic – Iașiul este cunoscut ca un oraș de pelerinaj mai ales în octombrie când Moaștele Sf. Cuv. Parascheva atrag mii de turiști. De asemenea, existența numeroaselor mănăstiri - aproximativ 180 biserici și mănăstiri – și a celor peste 10 biserici de o valoare incontestabilă din orașul Iași este importantă pentru turismul ecleziastic; 109

Pagina 110

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027  turismul de afaceri se practică cu precădere în orașul Iași și este considerat una dintre cele mai importante surse de venituri din industria hotelieră autohtonă. Este influențat de turismul de tranzit stimulat și de deplasările persoanelor dinspre și înspre Republica Moldova;  turismul de agrement propice zonelor împădurite din preajma municipiului Iași, zona lacurilor de acumulare, baza nautică de la Ezăreni;  turismul balneo-medical – complexul balnear și de recuperare de la Băile Nicolina și Spitalul de Recuperare, sanatoriul Bârnova, stațiunea Strunga;  turismul etnografic – prezența târgurilor de ceramică “Cucuteni 5000”, numeroase festivaluri folclorice;  turismul științific – stimulat de existența rezervațiilor naturale și arheologice, Rezervația Paleontologică Repedea, Valea lui David, Rezervația arheologică Cucuteni, Grădina Botanică etc.;  turismul viticol – podgoriile de la Cotnari. În anul 2020, pe raza județului Iași funcționează 86 de structuri de cazare turistică: ponderea cea mai mare a capacității de cazare turistică existentă o dețin hotelurile și pensiunile urbane și rurale. 110

Pagina 111

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Tipuri de structuri de primire turistică, județul Iași, 2020 Tipuri de structuri de primire turistică Anul 2020 Total 86 Hoteluri 31 Hosteluri 4 Moteluri 2 Vile turistice 4 Cabane turistice 1 Campinguri 1 Popasuri turistice 1 Căsuțe turistice 1 Tabere de elevi și preșcolari 1 Pensiuni turistice 21 Pensiuni agroturistice 19 sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020 În anul 2019, la nivelul județul Iași, indicele de utilizare a capacității de cazare în funcțiune a fost de 39,70% pe total structuri de cazare turistică. 111

Pagina 112

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Capacitatea și activitatea de cazare turistică Capacitate de cazare Indicii de utilizare netă Județul a capacității în Existentă În funcțiune Sosiri Înnoptări Iași funcțiune (locuri) (locuri - zile) (%) 2001 3198 699.551 104.911 258.318 36,93 2002 3406 778.330 109.572 255.441 32,82 2003 3325 755.956 121.985 261.552 34,60 2004 2996 690.802 133.507 278.724 40,35 2005 3428 717.590 138.387 289.725 40,37 2006 3314 812.272 152.797 326.248 40,16 2007 3209 824.982 159.520 372.147 45,11 2008 3460 876.339 166.658 376.218 42,93 2009 3934 1.081.224 158.512 338.764 31,33 2010 3367 1.175.225 172.961 343.071 29,19 2011 3245 1.151.647 182.240 349.461 30,34 2012 3530 1.180.231 185.946 365.736 30,99 2013 3547 1.214.466 183.305 356.667 29,37 2014 4014 1.374.729 197.024 391.404 28,47 2015 4276 1.445.261 246.470 454.161 31,42 112

Pagina 113

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Capacitate de cazare Indicii de utilizare netă Județul a capacității în Existentă În funcțiune Sosiri Înnoptări Iași funcțiune (locuri) (locuri - zile) (%) 2016 4284 1.531.273 298.657 545.063 35,60 2017 4392 1.490.230 321.359 548.558 36,81 2018 4210 1.469.437 333.021 562.873 38,31 2019 4346 1.457.099 341.916 578.528 39,70 sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020 113

Pagina 114

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Repere economice și ocuparea forței de muncă Datorită reliefului, economia este centrată pe agricultură, industria existând doar în orașe. Principalele ramuri industriale predominante sunt:  industria chimică;  industria farmaceutică;  industria metalurgică și de utilaje grele;  industria textilă;  industria alimentară. În industria ușoară predomină confecțiile, pielăria, încălțămintea și textile. 114

Pagina 115

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Populația ocupată, pe activități ale economiei naționale (la sfârșitul anului) CAEN Rev. 2 mii persoane Ani CAEN Rev.2 (activități ale Anul Anul Anul Anul Anul Anul economiei naționale) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 280,3 277,4 276,1 282,7 287,3 289,3 A. Agricultură, silvicultură și pescuit 87,5 76,2 65,2 65,6 66,5 65,7 Industrie 44,6 46,6 49,8 50,7 50,8 48,4 B. Industria extractivă 0,1 0,1 0,2 0,1 0,3 0,2 C. Industria prelucrătoare 38,7 40,8 43,5 44,3 44,1 41,7 D. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă 1,0 1,0 1,3 1,3 1,4 1,4 și aer condiționat E. Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de 4,8 4,7 4,8 5,0 5,0 5,1 decontaminare F. Construcții 23,2 23,7 24,8 25,9 25,7 27,5 G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea 35,9 36,6 36,7 36,4 36,5 37,9 autovehiculelor și motocicletelor H. Transport și depozitare 10,6 10,8 11,4 11,7 12,3 13,1 115

Pagina 116

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Ani CAEN Rev.2 (activități ale Anul Anul Anul Anul Anul Anul economiei naționale) 2014 2015 2016 2017 2018 2019 I. Hoteluri și restaurante 5,2 5,3 6,4 6,8 7,3 7,5 J. Informații și comunicații 5,8 6,9 8,1 10,2 12 13,9 K. Intermedieri financiare și asigurări 2,4 2,4 2,3 2,4 2,4 2,4 L. Tranzacții imobiliare 1,1 1,4 1,5 1,1 1,1 1,2 M. Activitati profesionale, științifice și 4,4 5,4 6,1 6,3 6,7 6,5 tehnice N. Activitati de servicii administrative 8,6 10 10,4 11,7 11,5 10,1 si activitati de servicii suport O. Administratie publica si aparare; 5,7 5,8 5,7 5,9 6,1 6,2 asigurari sociale din sistemul public P. Învățământ 18,5 18,5 18,7 18,6 18,5 18,7 Q. Sănătate și asistență socială 19,2 19,9 20,6 21,4 21,9 22,4 R. Activități de spectacole, culturale 2,8 2,8 2,6 2,6 2,6 2,7 și recreative S. Alte activități de servicii 4,8 5,1 5,8 5,4 5,4 5,1 sursa: Tempo INSSE, octombrie 2020 116

Pagina 117

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 PARTEA II PARTEA II. PREZENTARE LOCALĂ ȘI ANALIZA DIAGNISTIC PREZENTARE LOCALĂ și ANALIZA DIAGNOSTIC  Capitolul 1. Prezentare locală. Analiză diagnostic  Capitolul 2. Populație și fond locativ  Capitolul 3. Infrastructură de acces și de utilități publice. Factori de mediu  Capitolul 4. Servicii publice și administrație publică locală  Capitolul 5. Economie 117

Pagina 118

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 118

Pagina 119

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 CAPITOLUL 1. PREZENTARE LOCALĂ Localizare geografică și acces Comuna Țigănași este situată în nord-estul județului Iași, la 25 de km nord de municipiul Iași și se învecinează cu comunele: Probota (în partea de nord), Victoria (în partea de est), Popricani (în partea de sud), Movileni (în partea de vest), Vlădeni (în partea de nord-vest). 119

Pagina 120

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Principalele căi de acces sunt:  DN 24 C Bivolari – Ștefănești – Botoșani  DJ 282 C Iași – Botoșani.  DC 8 Mihail Kogălniceanu-Stejarii-Perieni  DC 9 - Țigănași-Larga Jijia 120

Pagina 121

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Comuna Țigănași este așezată la intersecția coordonatelor geografice de 47°20′50″ latitudine nordică 27°27′28″ longitudine estică. Comuna Țigănași se compune din punct de vedere administrativ, din 4 sate: Țigănași (reședința comunei), Cârniceni, Mihail Kogălniceanu, Stejarii, comuna având o suprafață administrativă de 6.453 ha, din care 615 ha intravilan și 5.838 ha extravilan. Centrul politico-administrativ al comunei este localitatea Țigănași. Comuna Țigănași se află în nord-estul județului, pe malul stâng al râului Jijia. Este străbătută de șoseaua națională DN24C, care leagă Iașul de Ștefănești și Lipcani. Lângă Cârniceni, din această șosea se ramifică șoseaua județeană DJ282C, care duce spre vest la Vlădeni și Șipote. 121

Pagina 122

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Satul Mihail Kogălniceanu este situat în partea de nord a comunei, acesta fiind accesibil prin DJ 282 C și DC8. Satul Cârniceni este amplasat în partea de est a comunei, fiind străbătut de șoseaua națională DN 24C. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul rutier DN 24C, distanța față de acesta fiind de circa 25 de km. Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe piața orașelor de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, microferme sau asociații, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc.). Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate în mare parte corespunzătoare și se fac în mare parte cu mijloace de transport 122

Pagina 123

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 ocazionale oferite de particulari sau prin curse regulate de autobuz efectuate de transportatori autorizați. În prezent, funcțiile de bază ale localităților comunei sunt funcția agricolă și funcția de cazare a populației proprii (locuire rurală). Față de satele componente ale comunei, localitatea Țigănași are rol de coordonare administrativă și socio-culturală. Scurt istoric și componență teritorial-administrativă Cel care a pus piatra de temelie a acestei localități a fost boierul Carp, cel care a zidit prima biserică a satului în anul 1802 și a înființat în anul 1842 târgul Căminărești, pe locul localității Țigănași – Cârniceni. Denumirea satului Cărniceni își are originea într-un termen din limba slavă veche, însemnând fântânele. Cu timpul, satul s-a dezvoltat, domnitorul Alexandru Ioan Cuza făcând împroprietăriri pe raza satului Mihail Kogălniceanu de astăzi. În satul denumit Stejarii astăzi, și-a găsit 123

Pagina 124

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 locul o caravană de lingurari și au dat denumirea așezării Sătrăreni. Evreii au fost cei care au dezvoltat comerțul în comună deschizând magazine și construind străzi prin Cârniceni și Țigănași, pentru a ușura transportul mărfurilor între cele două județe. Stema comunei Țigănași 124

Pagina 125

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 După cel de-al doilea război mondial, linia de front fiind foarte aproape, au mai rămas doar câteva case, astfel că cei care au supraviețuit au luat totul de la capăt. Cele trei stele de argint de pe stema comunei fac parte din blazonul familiei Carp, care a întemeiat în zonă, în anul 1842, târgul Căminărești. Căminăreștii reprezintă o altă denumire a localității. Fântânile explică denumirea satului Cârniceni, sat component al comunei Țigănași, care își are originea într-un termen din limba slavă veche, însemnând Fântânele. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. 125

Pagina 126

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Aspecte istorice ale comunei Țigănași 10 Din punct de vedere istoric, Comuna Țigănași a dat dovada unui loc bine evidențiat încă din timpuri preistorice, din Paleoliticul superior, respectiv din Aurignacian sau Gravetian, perioade bine reliefate prin materialele analizate până acum. Este vorba despre culturi desfășurate sub auspiciile glaciațiunii Vurm (mijlociu și superior) de acum 30.000-35.000 de ani. Amintim aici așchiile și lamele din silex negru de Prut, puternic patinat, descoperite ăn locul numit Suhatu Mare (Țigănași), datate ca aparținând Paleoliticului mijlociu și superior, Holm I – Cârniceni, cu urme din Paleoliticul superior (Gravetian), formate din nuclee și lame neretușate, cu retușuri fine ori denticulate din Paleoliticul mijlociu și superior. De asemenea, în punctul La Hatie (La Hotar) dispus pe latura de nord-vest a satului Mihail Kogălncieanu, pe un pinten al terasei inferioare din stânga Jijiei, în solul cenușos, au fost atestate 10 Monografia comunei Țigănași, paragrafe preluate de paginile 55-71 126

Pagina 127

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 lipituri de perete asociate cu oase de animale, piese din silex din Paleoliticuyl mijlociu și superior, respectiv din Gravetian și Tardenoisian, fragmente ceramice aparținând culturii de tip Precucuteni, respectiv din cadrul Culturii Cucuteni A, Hallstattul timpuriu, cât și celor aparținând secolelor IV, VIII, IX și XVIII. Se remarcă piesele de tip musterian ovalare și bicefale, convexe sau în evantai. La aproximativ 3 km nord-vest de satul Țigănași, cu deschidere spre șesul Jijiei, pe suprafața înclinată a unei văiugi (Valea Odăii), au fost atestate fragmente ceramice de tip Criș, dar din secolele XIV, XV, XVI, XVII sau XVIII, alăturate unei cutii prismatice din gresie brun-cenușie și unui fragment de pahar de sticlă sau de sfeșnic. Descoperiri au avut loc și în punctul denumit Dealul din Mijloc, aparținând satului Țigănași, în zona delimitată de Pârâul Plopilor, fiind atestate urme ceramice de tip Criș, Cucuteni B sau C, Hallstatt timpuriu, celelalte aparținând secolelor VI-IX, 127

Pagina 128

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 suprapuse pe o destul de bine conturată așezare Dridu sau de secol XI, XIII, XIV și XV. În punctul denumit Pe Deal sau Raiu, la întretăierea șoselelor Iași-Cârniceni cu Iași-Țigănași, loc denumit Moldoveanu, a fost atestată o așezare de tip Tardenoisian, Precucuteni, Cucuteni A sau Hallstatt timpuriu, căreia îi aparține și un vârf de săgeată de tip scitic. De asemenea, au fost atestate și o serie de fragmente de amfore romane, cât și ceramică aparținând secolelor XIV-XV, cărora li se atașează și un frumos vârf de săgeată prelucrat din fier (secolul al XIV-lea). Movila găsită aici și cercetată împreună cu cercetătorul științific dr. Constantin Iconomu de la Complexul Național Muzeal Moldova, cât și cu elevii școlii din Cârniceni, sa dovedit să aparțină grupei înmormântărilor cu ocru roșu. Trebuie spus că, începând din Paleolitic, așezările umane devin perene, desprinzându-se de matcă, luând ființă noi alte așezări influențate și de condițiile favorabile de climă ce vor duce la 128

Pagina 129

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 dezvoltarea agriculturii primitive, creșterii animalelor și îmblânzirii acestora. Trebuie spus că omul neolitic va crea și ceea ce, în mod major, îl va diferenția, civilizația ce va parcurge, rând pe rând, toate epocile ce vor forma istoria națională și universală. Legat de satul Cârniceni (comuna Țigănași), putem aminti așezarea de tip Cucuteni B2b final din punctul Holm I, așezat pe terasa inferioară din dreapta Prutului, pe partea stângă a șoselei Cârniceni-Probota, în partea de nord a satului Cârniceni. Cele mai vechi urme de aici aparțin Paleoliticului superior, respectiv Gravetianului, acestea fiind formate din nuclee, lame neretușate, cu retușuri fine ori denticulate. Alte piese aparțin Tardenoisianului, respectiv Mezeoliticului. Neoeneoliticul este cel mai bine reprezentat prin aspect cultural de tip Cucuteni B2b și Cucuteni C. Acestea, puse în legătură cu materialele ceramice din așezarea de tranziție la epoca bronzului de la Școala Veche Cârniceni, situată la nord-est de satul Cârniceni, dau dovada 129

Pagina 130

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 găsirii elementului de final a ceramicii pictate de tip Cucuteni, cât și a verigii lipsă, de legătură cu ceramica și cultura de tranziție la epoca bronzului de tip Horodiștea-Erbiceni... La aproximativ un klometru nord de punctul Holm I, la limita cu comuna Probota, pe aceeași terasă a Prutului, se află așezarea denumită de noi Holm II (Pe Holm). Aici predomină Cultura Precucuteni, de tip Precucuteni II și III. Au mai fost întâlnite și fragmente masive de amfore, cât și aparținând culturii Dridu. Au fost conturate și aspecte de tip Cucuteni B și Cucuteni C, nefiind exclusă o legătură cu așezarea de tip Cucuteni B2b de la Holm I – Cârniceni. Tot aici a fost remarcată și prezența a doi tumuli. Numeroasele statuete antropomorfe care au fost descoperite vin să întregească materialul descoperit în acest punct. Așezarea de tranziție la epoca bronzului, de tip Horodiștea-Erbiceni, este așezată la nord-est de sat pe suprafața unei terase inferioare a Prutului, numită Școala Veche. În aceeași zonă, la Cimitirul 130

Pagina 131

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 vechi, au fost descoperite elemente de tradiție romană, cât și resturile a două cuptoare de ars ceramică. Unul conținea două vase întregi, cât și o serie de fragmente, iar al doilea, resturi de amfore de aspect local, din secolele V și VI... Pe vale, spre șesul Prutului, se află punctele Vatra satului I și Vatra satului II, cu ceramică de tip Horodiștea-Erbiceni și Noua sau secolelor IV, V, XIV – XV, respectiv XVI – XVIII. La aproximativ 500 m est – sud-est de sat, în șesul Prutului, pe o popină, a fost atestată o așezare de secol IV, cu ceramică fină sau zgrunțuroasă, cu decor de linii vălurite, respectiv urme de amfore cu caneluri orizontale (La Dig). La marginea de est-sud-est a satului Mihail Kogălniceanu, pe terasa inferioară a Jijiei până spre partea dreaptă a satului și a Șoselei Mihail Kogălniceanu - Țigănași, este prezentă o întinsă așezare de tip Precucuteni, cu piese de silex, suprapusă de o bogată locuire Noua cu omoplați crestați și o frumoasă râșnită ovală cu tot cu frecător. 131

Pagina 132

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 De asemenea, pe teritoriul comunei au fost semnalate un număr de 13 movile (tumuli), cât și valul din mijloc sau Valul lui Traian, respectiv Troianul. Acesta vine dinspre Republica Moldova, trecând șesul Prutului și Jijia spre Popricani. Este menționat și pe o hartă topografică din 1989. Unele informații îl dau prezent până în raza orașului Pașcani. După Ion Ionișă, acesta ar aparține gotului Athanaric, ca mijloc de apărare împotriva hunilor. Făcând referire la perioada neolitică și neoneolitică, când vom putea vorbi, cu multă convingere, despre acel optim climat datorat unui climat cu mult mai blând și echilibrat, putem sublinia nu numai activarea vieții înconjurătoare, ci, în special, a omului și societății sale. Datorită acestor noi situații, vom asista la libera migrație a populațiilor locale într-un spațiu, pentru început, destul de apropiat față de așezările ce au fost întemeiate, având ca scop perfecționarea muncilor desfășurate. În ceea ce privește agricultura, când ne referim la grâu sau la orz, respectiv la 132

Pagina 133

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 strămoșii lor sălbatici, neîntâlniți inițial în Europa, ne vom putea gândi, în mod concret, la un posibil schimb cu populațiile din zona Orientului apropiat, unde acestea au fost cu mult mai înainte cunoscute. La fel s-a procedat probabil și în privința ovocaprinelor, a bovideului sau porcului. De asemenea, tot acum în Neolitic, se constată o evidentă creștere demografică și ca urmare a extinderii ariei matrimoniale ce avea să atragă după sine amestecul populațiilor tribale. Trebuie să remarcăm continua modificare a factorilor climatici pedogenetici, astfel încât “Omul și-a creat și perfecționat uneltele de muncă și armele necesare pentru vânătoare, pescuit și apărare”. S-a realizat astfel, selecția naturală, rezistând numai indivizi și colectivități care s-au adaptat la condițiile schimbării mediului. De remarcat că toate aceste activități de factură creatoare s-au manifestat și în zona spațiului de așezare a comunei Țigănași. De remarcat că tot acum s-a petrecut ceea ce unii specialiști numesc revoluția neolitică (7.000 î.Hr. – 4.500 î. Hr.) a cărei 133

Pagina 134

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 primă consecință a fost înlocuirea caracterului dominant al economiei de până atunci, care se sprijinise multe milenii în șir pe vânat, cules și pescuit. De data aceasta s-a trecut la stadiul de producător. În tot acest nou spectru existențial, în care agricultura și creșterea animalelor pot prefigura prezența unor elemente cu adevărat avantajoase în ceea ce privește asigurarea unui trai și a unei vieți normale, omul ca agricultor sau crescător de animale, alături de cel de producător de bunuri materiale, nu se mai mulțumește cu vechiul său statut de culegător, pescar sau vânător. Astfel, el va fi cel care va înlesni, prin propria-i creație, desfășurarea unor diferite munci, îndeobște casnice, cum ar fi olăritul, țesutul, făurirea uneltelor și armelor necesare sau cele destinate muncilor agricole, deși, pentru început, acestea nu erau obligatorii pentru întreaga societate. Ca urmare a acestui fapt, în spațiul aferent comunei Țigănași, prin cercetările 134

Pagina 135

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 desfășurate, au fost atestate o serie de vechi așezări umane ce ne amintesc de perioadele sau epocile istorice de început. Paleoliticul superior de tip Aurignacian (32.000 î.Hr. – 28.000 î.Hr.) sau Gravetian (2.200 î.Hr.-20.000 î.Hr), mezeoliticul inclus culturii de tip Tardenoisian (8.000 î.Hr. – 7.000 î.Hr.), neolitic (7.000 î.Hr.-4.500 î.Hr.) sau neoneolitic (4.500 î.Ht. – 2.700 î.Hr.) sunt perioade istorice ce au dus la continua dezoltare a omului și a societății sale, punând bazele marilor culturi specifice, cum ar fi Criș, Precucuteni, dar mai ales cea a ceramicii de tip Cucuteni, o măiestrie stilistică de neegalat în Europa acelui timp. Până acum, în Moldova de până la Prut, au fost depistate un număr de peste 2.000 de așezăro cucuteniene. Pe acest trend ascendent al cercetărilor desfășurate, aveau să se înscrie și cele având un caracter școlar, exemplu fiind dat de elevii Școlii din satul Cârniceni, comuna Țigănași, organizați în Cercul de profil Tinerii arheologi. 135

Pagina 136

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Era un fapt mai mult decât îmbucurător că aceștia au ales să participe la astfel de cercetări arheologice, deoarece, după cum avea să se exprime și Nicolae Iorga în lecția de deschdiere a cursurilor Universității București, la 31 octombrie 1931: Nimic nu se poate înțelege din ceea ce este fără cunoștința a tot ceea ce a fost, și nimic nu trebuie știut din ceea ce este fără deschiderea perspectivelor către ceea ce neapărat trebuie să fie. Era un aspect binevenit și tot pe atât de important. În aceste benefice condiții probatorii, aveau să fie descoperite seria unor importante așezări umane, unele de importanță națională, așa cum este și cazul celei de la Holm I – Cârniceni: Balerina sau Dansatoarea de la Cârniceni a rămas emblema școlii. Așa s-a născut ideea deschiderii muzeului școlar al elevilor de la Școala Cârniceni, care în anul 1983, avea să fie apreciat cu locul I la nivel național. Parte dintre descoperirile efectuate la Holm I – Cârniceni (Cucureni B2b, final) și Școala Veche ( 136

Pagina 137

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Horodiștea – Erbiceni) ne-au dar și orizontul de final al frumoasei culturi a ceramicii pictate de tip Cucuteni, cât și veriga lipsă dintre Culturile Cucuteni și Horodiștea – Erbiceni. Primele cercetări științifice în această zonă a părții sudice a Câmpiei Moldovei, respectiv a Bazinului Jijiei inferioare și a Prutului, aveau să se desfășoare în perioada anilor 1955-1956, când o mână de cercetători cum ar fi Mircea PetrescuDâmbovița sau Nicolae și Emilia Zaharia, după un plan bine precizat, în conlucrare cu Academia Română, aveau să întreprindă seria unor deosebite cercetări de suprafață, ale căror rezultate vor fi consemnate în cartea Așezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea, publicată în 1970 sub egida Academiei Române. A doua fază avea să se desfășoare în perioada anilor 1980-1983 când Universitatea Alexandru Ioan Cuza Iași și Institutul de Istorie și Arheologie A.D.Xenopol Iași, sub coordonarea Academiei de Științe Sociale și Politice, au început cercetările în 137

Pagina 138

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 vederea realizării Repertoriului Arheologic al județului Iași, lucrare de o deosebită importanță pentru întreg spațiul județean. Aceasta a apărut în două volume, în perioada anilor 1984 și 1985. Autori aveau să fie cercetător științific dr. Vasile Chirica și Marcel Tănăsachi. În ultimul volum aveau să fie consemnate și rezultatele realizate în cadrul comunei Țigănași, obținute cu ajutorul elevilor școlii din satul Cârniceni. Astfel, în punctul Holm I – Cârniceni, împreună și în strânsă colaborare cu Institutul A.D.Xenopol din Iași, reprezentat de cercetătorul științific principal dr. Vasile Chirica, aveau să aibă loc săpături de salvare ce aveau să ducă la realizarea descoperirilor ce vor fi ulterior menționate. Activitatea lor, în ceea ce privește necesitatea desfășurării unor săpături sistematice, avea să se întindă în perioada anilor 19941995, când, în colaborare cu Institutul Național de Tracologie, Filiala Iași, reprezentat prin cercetătorul științific dr. Ruxandra Alaiba, cercetările noastre aveau să urmăarească latura de 138

Pagina 139

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 nord-est a satului Cârniceni, în punctul de tranziție, la Epoca Bronzului, de tip Horodiștea – Erbiceni Școala veche, unde urma să înregistrăm ca rezultat important, descoperirea a numeroase alte artefacte reprezentative pentru epoca respectivă. Acestea aveau să îmbogățească punctul muzeistic școlar de la școala din satul Cârniceni. Alături de toate aceste urme materiale deosebite, pe măsură ce vom înainta în epoca feudală, ne vom referi la hrisoave sau urice de cancelarie, vechi acte de vânzarecumpărare care, pentru anumite perioade, amintesc de satele Țigănași, Cârniceni, Mihail Kogălniceanu sau Stejarii... Satul Țigănași, astăzi centru comunal, așexat între râurile Jijia și Prut, pe parcursul timpului istoric derulat, va fi documentat și sub alte denumiri. La 26 iunie 1546, el era menționat cu numele de Blândești, pentru ca la 1833, să-l întâlnim sub denumirea de Blândești – Răzeși. La 31 ianuarie 1622, partea denumită Boruseni va face parte din satul Blândești. 139

Pagina 140

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 La 1845 este prezentat ca târgușor, aspect păstrat și pe parcursul anului 1896. Sub numele dublu Căminărești - Țigănași, va fi întâlnit într-o serie de acte din anul 1835. În același timp, sate ca Târjoaca, Prisaca lui Ignat sau Rediu Lung, amintite în diferite urice sau acte aparținând secolului al XVI-lea, sunt astăzi dispărute. Blândești sau Raiu este amintit în diferite alte documente aparținând anului 1546 (26 iunie), pentru ca Prisaca lui Ignat să fie menționată într-un document din 31 martie 1552, ca siliște a satului Țigănași. De asemenea, putem arăta că în seria unor astfel de surse utile de arhivă, se află menționat și satul Bășeni (Mihail Kogălniceanu). Referitor la satul Șetrăreni (Stejarii), etimologia cuvântului sau a denumirii date poate fi găsită în chiar actul din 31 martie 1552, în care se arată că Ștefan Rareș (fiul lui Petru Rareș), domn al Moldovei între 11 iunie 1552 și septembrie 1552, întărește uric lui Mihăilă Șetrar siliștea numită Prisaca lui Ignat, mai sus de 140

Pagina 141

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Rediu Lung. De la acest Mihăilă Șetrar, pe care A.R.H. III, A, Moldova, îl prezintă ca fiind Mihăiță Șetrar, s-ar putea trage, probabil, numele satului Șetrăreni (Stejarii). După cum este prezentat cu nume propriu sau comun, putem anticipa că acest aspect poate fi legat de o anumită posibilă ocupație a purtătorului numelui respectiv sau chiar de numele său. Astfel, Mihăilă sau Mihăiță șetrar, respectiv Șetrar, poate fi considerat ca întemeietor al satului Șetrăreni. Târjoaca, sat astăzi dispărut, ce se afla în partea de la sud-vest a satului Mihail Kogălniceanu, este amintit ca existent într-unul dintre acte datate din timpul lui Ștefan cel Mare, mai exact la 17 februarie 1502, pentru ca Vălenii, cătun al satului Cârniceni, să fie amintit în Dicționarul lui Chiriță, de la 1888. De fapt, atât satul Cârniceni, cât și Țigănașii, aveau să poarte mai multe astfel de denumiri (Cârnicenii Cornii, Cârnicenii lui Beldiman, Iacovorache etc., Țigănașii, Țigănașul sau Firțiganii etc.), aspect ce va fi cu mult mai bine lămurit în rândurile ce vor 141

Pagina 142

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 urma, fără a fi uitat însă și satul Fântânele, fost component al satului Cârniceni. Dacă în prezentări ceva mai laconice, cum ar fi și cea din preajma anului 1925, fosta comună Cârniceni ne este prezentată de Almanahul SOCEC/1925 ca fiind așezată înspre sudul Câmpiei Moldovei, dispunând de patru mori de apă, două cu aburi, cinci biserici, trei școli și având un număr de 3.911 locuitori și 119 elevi, dintre care 30 de fete, Biserica Sfântul Haralambie din satul Cârniceni fiind considerată ca reprezentând un adevărat monument de arhitectură, coborârea la izvoarele documentare privind realitățile luate în timp, vin să ne arate aspecte interesante ale actualei comune Țigănași, fostă Cârniceni. Referitor la satul comună Țigănași, documentele ce au putut fi până acum arhivate, ne-au putut releva, pe deplin, o stabilă așezare cu urme până în zorii preistoriei și care, începând cu 142

Pagina 143

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 anul 1909, va fi numit sat comună în locul satului Cârniceni, devenit parte componentă a comunei Țigănași. Cu trimitere la satul comună Țigănași, s-a încercat să se analizeze cât mai corect pașii urmați pe linia dezvoltării sale, când acest a preluat aspectul administrativ de ordin comunal de la satul comună Cârniceni, precum și alte aspecte reprezentative care îl pot caracteriza. Astfel, în Marele Dicționar Geografic al României, întocmit de George Ioan Lahovari, I.C.Brătianu și Grigore Tociulescu (1902), ca autori coordonatori, la pagina 676, satul Țigănași ne este prezentat sub denumirea de Țigănașul. Țigănașul (Căminărești), sat și târgușor în partea de vest a comunei Cârniceni, pe Turia, județul Iași, este situat pe un platou, în valea căruia se întinde șesul râului Jijiei. Are o suprafață de 343 de hectare, cu o populație de 515 suflete, o biserică zidită în anul 1802, cu un preot cântăreț și un eclesiarh. Pe capătul dintre dealurile comunei se află urmele unui vechi cimir, unde se zice că a fost și satul răzășesc Blândești. 143

Pagina 144

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Locuitorii posedă 614 vite mari cornute, 52 de cai, 1.182 de oi, 6 capre și 139 de râmători. Satul pe nume Raiul sau La Rai intră și el în categoria satelor aparținătoare comunei Țigănași, astfel încât, în Marele Dicționar Geografic al României, la pagina 159, ca sat component al comunei Cârniceni și mai apoi Țigănași, ne este prezentat sub următoarea formă: RAIUL: sat, în partea de sud a comunei Cârniceni, pe Turia, jud. Iași, situate pe o costișă, în fața satului Blândești, de care se desparte prin Valea Blîndeștilor, prin care trece pîrîul Fundoaia. Are o suprafață de 68 de hectare și o populațiune de 12 familii sau 40 suflete. În partea de sud a satului se întinde șesul râului Jijia.Locuitorii posedă: 3 cai, 104 vite mari cornute, 38 râmători și 68 oi. După cum rezultă din rândurile până acum prezentate, comuna Țigănași prezintă o latură istorică destul de bogată, care, pe 144

Pagina 145

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 parcursul timpului ce va veni, suntem convinși că se va putea îmbogăți cu noi și importante date. Paleolitic, mezolitic, neolitic, tranziția la Epoca Bronzului, Epoca Metalelor, dacică, romană, feudală, etc., rămân tot atâtea repere ce și-au pus amprenta și asupra sa. Elemente de cadru natural Tipuri de relief. Comuna Țigănași este așezată în partea nord- estică a Podișului Moldovei. Comuna este așezată în partea sud- estică a Câmpiei Jijiei la o altitudine de 70 m. La nivel local, comuna este așezată în lunca și terasele Jijiei. Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Țigănași este situat în partea de sud-est a Câmpiei Moldovei, în bazinul hidrografic al Prutului mijlociu, subabazinul Jijiei inferioare. Relieful zonei este strâns legat de alcătuirea geologică atât ca structură cât și ca petrografie și este dezvoltat pe cuvertura de 145

Pagina 146

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 deopozite ale Sarmațianului mediu și Cuaternarului. Altitudinea maximă o întâlnim în partea de nord-vest, în dealul Caraiman (182 m), iar altitudinea minimă o întâlnim în șesul Jijiei (40,5 m). Geologie. Teritoriul comunei Țigănași se găsește situat din punct de vedere geomorfologic în partea sud-estică a Câmpiei Moldovei. Evoluția paleo-geografică a teritoriului este legată de Platforma Moldovenească începând din Precambrian și până în prezent, evoluție care a cunoscut atât faze de exondare cât și fraze de transgresiune. Din punct de vedere geologic, observăm că întreaga suprafață aparține Sarmațianului mediu, cele mai vechi depozite care ies la zi și au cea mai largă răspândire în regiune, acoperite parțial de depozite cuaternare. Din cauza pantelor domoale, a reliefului acoperit cu depozite loeddoide cuaternare de vârstă pleistocenă mai groase, aflorimentele Bassarabianului în partea de sud și centrală sunt foarte reduse și sporadice. În partea de nord și mai ales nordvest, datorită eroziunii și fragmentării reliefului, complexul argilo- 146

Pagina 147

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 marnos, apare la suprafață, pe versanții văii Jijiei și a afluenților săi mai mici. Tot în această zonă nord-vestică, pe unele platouri (dealul Kogălniceanu), complexul argilo-marnos apare la suprafață chiar ca lentile foarte reduse. Altă formațiune geologică mult mai nouă este Cuaternarul care îmbracă ca o mantă, majoritatea reliefului. Luncile râurilor Jijia și a Prutului sunt alcătuite litologic din depozite aluviale cuaternare de vârstă holocenă având în bază nisipuri și pietrișuri. Ca structuri geologice de interes special menționăm: argile moderate contractile care prin gonflare și contracție produc crăpături, denivelări periodice, vertisolaj, aluviuni cu un conținut ridicat în săruri solubile și sodiu schimabil care determină formarea unor soluri saline și alcaline. 147

Pagina 148

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 Pe teritoriul comunei Țigănași există câteva situri arheologice, pe care le prezentăm în continuare:  Situl arheologic de la Țigănași, punct “Dealul Raiu”:Localizare “Dealul Raiu” la 1 km est de Țigănași, pe terasa inferioară de pe partea stângă a Jijiei, aproape de întretăierea șoselei Iași - Cârniceni cu cea spre Țigănași, pe locul numit și Moldoveanu, așezare tardenoisiană, Precucuteni, Cucuteni A, Hallsstatt timpuriu, căreia îi aparține și un vârf de săgeată de tip scitic, sec. IV e.n., în asociere cu fragmente de amfore romane și din sec. XIV - XV de când datează și un vârf de săgeată din fier. Movila de aici a fost cercetată parțial în 1981 și se consideră că aparține grupei înmormântărilor cu ocru roșu.  Situl arheologic de la Țigănași punct “Valea Odăii'”:La circa 3 km nord - vest de sat, pe suprafața ușor înclinată a unei vaiugi numite Valea Odăii, cu deschidere spre șesul Jijiei, s-au descoperit fragmente ceramice Cris și din 148

Pagina 149

Strategia de dezvoltare locală a comunei Țigănași pentru perioada 2021-2027 secolele XIV - XV, XV - XVI sl XVII - XVIII, cu un fragment de sfeșnic, un

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.