Dispoziția primarului

Plan de analiză și acoperire a riscurilor pe teritorul comunei Țibana

Tip
Dispoziția primarului
Emitent
Comuna Țibana, jud. Iași
Pagini
53 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Dispoziția primarului, „Plan de analiză și acoperire a riscurilor pe teritorul comunei Țibana”, Comuna Țibana, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatibana.ro/data/_editor/files/Plan_de_analiză_și_acoperire_a_r.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tibana/51675-plan-de-analiza-si-acoperire-a-riscurilor-pe-teritorul-comunei-tibana, 06.11.2026)

Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI PRIMĂRIA COMUNEI ȚIBANA COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ NR. 4094 / 18.03.2025 APROB, PREȘEDINTE C.L.S.U PRIMAR, Rotaru Gheorghe PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR PE TERITORIUL COMUNEI ȚIBANA - 2025 - ÎNTOCMIT SEF CENTRU OPERATIV ȘEF S.V.S.U. » UrsuleasaMonuț Breșug Bebi Pag 1

Pagina 2

CUPRINS CAPITOLUL I. Dispoziții generale ----- Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective------------ Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referință----ooooooonneneneeeeemeeee 2.2. Structuri organizatorice implicate - 2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu----oooeoeoo=---5 CAPITOLUL II. Caracteristicile unității administrativ-teritoriale =----oooooooonnnnneenameei 6 Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief 6 Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică Secțiunea a 4-a. Populație ---- Secțiunea a S-a. Căi de transportSecțiunea a 6-a. Dezvoltare economică Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale --- Secțiunea a 8-a. Specific regional/local CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoare de de urgență - situații Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale - aaa Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice --- - - Secțiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu - Secțiunea a S-a. Analiza riscului social ---- Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri: - Secțiunea a 7-a. Zone cu risc crescut - CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor -- nn Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție ---- Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor ------- Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor ----- in a Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție -- Secțiunea a 5-a. Instruirea -- -- = = 5 Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare ------- CAPITOLUL V. Resurse: umane, materiale, financiare -----oooooooeeeoeeeeeeaeeeeeeeaeeemei 26 CAPITOLUL VI. Logistica acțiunilor ocne need ANEXE de la | la 15 none 28

Pagina 3

CAPITOLUL. DISPOZIȚII GENERALE Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective Definiție: Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor din comuna Țibana, județul Iași, reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul celor 10 sate componente ale comunei (Țibana, Gârbești, Domnița, Poiana de Sus, Poiana Mănăstirii, Runcu, Vadu Vejei, Moara Ciornei, Alexeni, Oproaia ), măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul acestui plan este acela de a asigura cunoșterea de catre membrii Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta și celorlalți factori implicati a sarcinilor si atributiilor ce le revin pe timpul si dupa aparitia unei situatii de urgenta, de a crea un cadru unitar si coerent de actiune pentru prevenirea si gestionarea riscurilor genereatoare de situatii de urgenta si de a asigura un raspuns optim in caz de urgenta, adecvat fiecarui tip de risc identificat.Planul trebuie sa permita luarea celor mai bune decizii referitoare la : -identificarea riscurilor -prevenirea riscurilor; -amplasarea și dimensionarea unităților operative; -stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; -alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare. Obiectivele acestui plan sunt: e asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situatii de urgenta, prin evitarea manifestarii acestora, reducerea frecventei de producere si limitarea consecintelor acestora e amplasarea și dimensionarea serviciului voluntar pentru situatii de urgenta și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin, privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; e stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative ; e alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență; e crearea unui cadru unitar de acțiune pentru prevenirea și managementul riscurilor generatoare de situații de urgență; /

Pagina 4

Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referință: - Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu L 212/2006 ; - O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; - H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență; - H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; -O.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor pentru situații de urgență; - H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în domeniul apărării civile; - H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice; - H.G. nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare; - O.MAL. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale; -O.M.A.. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României și convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure; -O.M.A.. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență; -O.M.A.. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; - Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; - O.M.AL. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure și/sau alunecări de teren; - O.M.AL. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență - O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor;

Pagina 5

2.2. Structuri organizatorice implicate Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial și anume: - Consiliul Local și Primăria comunei Țibana; - Comitetul Local pentru Situații de Urgență; - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; - Postul de Poliție Țibana; - Cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie; - Circumscripția sanitară veterinară din comună; - Parohiile, școlile și grădinițele din satele componente ale comunei; - Operatorii economici mai importanți, care dispun de mijloace de transport auto; - Ocolul silvic Iași , care administrează fondul forestier; - 1.S.U.J. Iași și orice alte organe și organisme cu atribuții în domeniu; 2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu Principalele atribuții ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu sunt: 1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; - centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora; - evaluarea riscurilor specifice și a efectelor negative; 2. Informarea și avertizarea; - educarea preventivă a populației și salariaților; - avertizarea populației; 3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor; 4. Asigurarea comunicațiilor; 5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor; 6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate; 7. Acordarea asistenței medicale de urgență; 8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; 9. Localizarea și stingerea incendiilor; 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; 11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție și persoanelor evacuate; 12. Efectuarea lucrărilor de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; 13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate; 14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate; 15. Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități; 16. Efectuarea depoluării și decontaminării; 17. Restabilirea și menținerea ordinii publice; 18. Logistica intervențiilor; 19. Reabilitarea zonei afectate;

Pagina 6

20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială și religioasă; CAPITOLUL II. CARACTERISTICILE UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief Așezarea geografică. Comuna Țibana ocupă o poziție sud-vestică în cuprinsul județului Iași, plasându-se la aproximativ 35 km sud-est de municipiul Iași pe DJ 248A. Comuna se învecinează cu: e la nord—comunele Mădârjac și Voinești, e laest -- comunele Mironeasa și Ipatele, e lasud -- comuna Țibănești, e la vest — comuna Dagâța, jud. Neamț „Comuna Țibana are o suprafață de 7318 ha/73,2km?, 8244 locuitori și cuprinde 10 localități: Țibana (centru de comună) Alexeni Moara Ciornei "ec Oproaia Poiana Mănăstirii Domnița Gârbești Runcu ..". Poiana de Sus . Vadul Vejei Secțiunea a 2-a. Aspecte morfografice și morfometrice Geomorfologic , teritoriul comunei este situat în partea centrală a Podișului Central Moldovenesc, în bazinul inferior al Șacovățului. Relieful se prezintă sub forma unor interfluvii sculpturale, mărginite de versanți cu înclinări mari și intense fenomene de degradare sub formă de eroziuni. În linii mari această subdiviziune nu este decât o continuare spre sud-est a Podișului Sucevei și corespunde cu Platforma Sarmatică. Caracterele biopedoclimaterice sunt de tranziție între Podișul Sucevei și silvostepa sud-estică. Sub aspect stratigrafic și litologic teritoriul comunei Țibana aparține sarmatianului superior alcătuit din: Gresii, calcare oolitice și argile. Sub aspect morfometric această subunitate are o medie ponderată hipsometrică de aproape 200m, contrastul dintre altitudinile zonei vestice și cele estice ale luncii Prutului fiind destul de avansat. Relieful este frământat, cu altitudini cuprinse între 200—450m, format din dealuri și platouri, mărginite de versanți abrupți, cu o înclinare generală spre sud —vest. Majoritatea versanților sunt afectați de eroziuni și uneori de procese active de alunecare. sa

Pagina 7

Secțiunea a 3-a. Aspecte climaterice Clima comunei Țibana are un caracter temperat-continental, de nuanță moderată. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9,2—9,6*C, având un maxim mediu în luna iulie de 30—39C și un minim mediu în luna ianuarie de — 23*C. Precipitațiile atmosferice au o valoare medie anuală ce nu depășește 517-530 mm/m? Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai și iunie, când se înregistrează între 70- 80 mm , iar cele mai sărace în precipitații sunt din decembrie până în martie, când se înregistrază între 30-35mm. Vînturile cele mai frecvente bat din directia nord, nordvest si est, sud-est, direcțiile acestora fiind determinate de circulatia generala a maselor de aer în aceasta zona și influențate de orientarea văilor, precum si a interfluviilor. Fenomene meteorologice periculoase înregistrate, - în anul 1994 comuna a fost afectată de inundații - în vara anului 2007 a fost afectată de fenomenul de secetă accentuată în perioada iunie-- august. - în vara anului 2012 a fost afectată de fenomenul de secetă accentuat în perioada iunie-- septembrie. - în vara anului 2022 a fost afectată de fenomenul de secetă pedologică accentuată în perioada iunie-- septembrie. Secțiunea a 4-a. Rețeaua hidrografică Densitatea rețelei hidrografice are o medie ponderată 0,42km/km?, aceasta ca urmare a faptului că în peste 51% din suprafața podișului, densitatea este cuprinsă între 0,40 — 0,50m, 20% între 0,50 — 0,60m, 18% între 0,30 — 0,40m și aproape 10% sub aceste valori. O mare parte din rețeua hidrografică are caracter temporar. Scurgerea medie atinge valorile cele mai mari primăvara și toamna, iar cele mai mici valori se înregistrează vara și iarna. Rețeua hidrografică de suprafață din teritoriu este formată din cursurile de apă: Șacovăț cu afluentul său Veja și afluenții lor sub formă de torenți, caracterizați prin regim de scurgere torențial, fapt care face ca la un regim bogat de precipitații să se producă viituri, care dau naștere la eroziuni de maluri, iar în zonele joase la inundații. Apele subterane sunt strâns legate de condițiile geologice și fizico- geografice ale comunei, stratele acvifere sunt cantonate în baza depozitelor cuaternare, fiind întâlnite la o adâncime ce variază, funcție de teren de la 3m până la 22m. Pe podul teraselor, apa subterană este cantonată la baza complexului nisipos, la peste 18m adâncime. Pe versant circulă dezordonat cu descărcare princapul de strat granular, fiind prezentă la adâncimi diferite, cuprinse între 4 — 8m. - Conform evidenței cadastrale , în comuna Țibana nu există lacuri. Alimentarea cu apă pe teritoriul comunei se asigură cu apa din gospodării particulare realizată prin intermediul a aproximativ 900 de fântâni, în straturile acvifere care au un grad ridicat de nepotabilitate bacteorologică și chimică. sa

Pagina 8

Din anul 2022 s-a început furnizarea de apă potabilă către populație, din rețeaua de apă publică, având o acoperire de 5% din gospodării până în prezent. Secțiunea a 5-a. Populația Populația la recensământul Populației și Locuințelor din anul 2021 și actualizat: NR SI Număr: | Crt. Populație Gospodării Nr. locuințe | 1 Țibana 867 295 295 | 2 Alexeni 732 235 235 | 3 Domnița 1557 430 430 | 4 Gârbești 2382 759 759 | 5 1 Moara Ciornei 176 68 68 | 6 Oproaia 235 56 56 | | 7 Poiana de Sus 531 204 204 | 8 Poiana 638 165 165 | Mănăstirii | 9 Runcu 554 229 229 | 10 Vadul Vejei | 516 ap (RE III B) Populație total, conform datelor de la institutul de Statistică este de 8244 locuitori Structura demografica - Grupa de vîrstă sub 15 ani — 2394 locuitori - Grupa de vîrstă 15-40 ani — 2837 locuitori - Grupa de vîrstă 40 - 60 de ani — 1885 locuitori - Grupa de vîrstă 60 - 80 de ani — 858 locuitori - Grupa de vîrstă 80 - 90 de ani — 254 locuitori - Grupa de vîrstă peste 90 de ani — 16 locuitori Densitatea populatiei este de 112 loc/ kmp. C) Miscarea naturală a populatiei. Din analiza datelor, rezulta că populația a scăzut, fiind afectat de migratie (soldul migrator este negativ). Secțiunea a 5-a. Căi de transport Lungimea totală a drumurilor din comuna Țibana. Starea tehnică a rețelei de drumuri este urmatoarea: Localizare Situatia existentă DJ 248A Domnița - Gârbești 13 Km Circulabil asfaltat DC 584 - DI 248A — Runcu 8 Km Circulabil asfaltat DC Runcu — VaduVejei 5,5km Circulabil asfaltat DC Țibana — Alexeni 4km - Oproaia 2km | Circulabil asfaltat DC Țibana — Poana Mănăstirii 2km Circulabil asfaltat DS în interiorul satelor 40km Circulabil pietruit e fit

Pagina 9

Localitatea nu dispune de retea feroviara si nici de facilități pentru transportul aerian. Art. 13. -Reteaua electrică. Teritoriul comunei Țibana este străbătut în extremitatea vestică de rețeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificație de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 15 posturi de transformare cu o putere instalată de 1717 kva. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 80 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 99,9 % existând în continuare cereri de racordare la reteaua electrică, de la tinerii care-și construiesc locuințe. Art. 14. -Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Țibana este conectată la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a localităților măsoară cca. 30km. Pe raza UAT Comuna Țibana activitatea de retea de telefonie mobilă este asigurată de toți operatorii de pe piață. Activitatea de poștă este asigurată de firme de curierat și poșta română pentru distribuirea efectelor poștale (corespondențe, colete, mandate poștale, mandate de pensii etc.). Art. 15. -Alte echipări ale teritoriului: - transportul auto este foarte folosit, prin localitatea Țibana trece traseul microbuzelor S.C. IRINA-TRANS S.R.L.IAȘI ; S.C. AMITURING S.R.L. legătura cu municipiul Iași (6 curse), pe D] 248A - legătura între satele componente se face cu autoturime particulare și mijloacele hipo proprietate particulară, dar cel mai adesea distanțele sunt străbătute cu piciorul; Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică Art.16. — (1) Fondul funciar (terenuri agricole, suprafețe împădurite): Modul de folosință Suprafața %în total întotal | (ha) agricol județ | Arabil 3383 68.82 - | Păsuni 657 19.71 - | _ Fânețe 709 9.43 - | Vii 50 1.06 L | Livezi 45 0.96 | Total agricol 4844 65.45 | Păduri 1510 61.3 - | Ape 123 497 . | Drumuri 37 1.49 Construcții 121 4.89 Neproductiv 683 27.60 Total neazricol 2474 34.55 Total general 7318 100400

Pagina 10

Suprafața teritoriului administrativ al comunei Țibana este de 7318 ha, din care 4844 ha. (65,45 %) fond funciar agricol, 2474 ha. (34,55%) fond funciar neagricol. În cadrul terenului agricol, cea mai mare suprafată revine terenului arabil (3383ha — 68,82 %), urmat de pășuni (657 ha — 19,71 %). Fânețele (709 ha — 9,43 %), vii și livezi (95 ha — 1,25 %) ocupă suprafețe de teren reduse. (2) Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de 500 ha, ceea ce reprezintă 6,98 % din totalul suprafeței administrative. Construcțiile ocupă în intravilan suprafața de 121 ha., ceea ce reprezintă 24,2 % din total suprafață intravilan. Pe un locuitor revine în medie 0,90 ha teren agricol. Potențialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este încadrat în clasa a 4 a sub media pe județ. -note de bonitare naturală — 39 Nr.crt. Cultura ha l Grâu 730 2 Orz de toamnă coc 3 Porumb 520 4 Fasole 30 5 Floarea soarelui 680 6 Sfecla de zahăr _______|___----—— VA Pomi 45 8 Vii 50 Art.17. -Poducția agricolă vegetală. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50,0 % din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Art. 18. - Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovine care s-au redus sub aspectul efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și porcine au crescut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare având in vedere că o vacă în lactație revine la cca. 20 peroane. Densitatea animalelor este de cca. 3,8 UVM/ ha/ pășuni + fânețe. =.

Pagina 11

Producția animalieră la sfârșitul anului. Efective Specii Total gospodării ale populației Bovine total 600 din care: vaci 305 Junici 25 Porcine total 1200 din care: scroafe 300 Ovine total 1700 din care: oi matcă 1200 Caprine 450 Cabaline 400 Păsări total 12000 Din care: ouătoare 10000 Familii de albine 1700 Iepuri de casă 100 Deși ponderea pajiștilor și fânețelor este destul de mare în cadrul patrimoniului funciar al comunei acestea asigură cantități suficiente de furaje. Art. 19. -Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de către persoane fizice care dețin tractoare de putere medie și asociații agricole care au tractoare de mare putere. În comună existau la începutul anului 2025 cca. 41 tractoare și 6 combine pentru cereale. Încărcătura medie pe un tractor este de cca. 95 ha teren arabil, iar la combine încărcătura este de cca. 760 ha teren arabil. Deși se apreciază ca gradul de dotare cu mașini agricole este satisfăcător, practic parcul este cu uzură înaintată (cca. 50,0%) și o înlocuire a structurii actuale de mașini și agregate mecanice în proporție de 50,0 %. Serviciile de asistență tehnică sunt asigurate de Centrul Agricol, serviciile sanitar veterinare de către Dispensarul sanitar-veterinar, iar însămânțarea artificială a animalelor este asigurată de un punct de însămânțări. Art. 20. -Activitatea silvică și exploatarea apelor. Comuna are un perimetru silvic de 1510 ha, ceea ce reprezintă 61,3% din totalul terenurilor neagricole. Pe viitor, se recomandă extinderea perimetrelor silvice cu rol de protecție și de recuperare a terenurilor neproductive cu încă 23 ha. Art. 21. -Activități neagricole și industriale, sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale: Art. 22. -Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială are prin Cooperativa de consum 3 magazine de desfacere cu amănuntul și alte 3 unități de alimentație publică la care se adaugă un număr de 22 SRL-uri și 45 asociații familiale specializate în comerț. =1l=

Pagina 12

Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale Art.23. —(1) Situația în învățământului din comuna Țibana se prezintă după cum urmează: Denumire indicator U.M. Anul școlar 2024-2025 Unităti de învătământ — total nr. 3 - erădinițe de copii nr. 9 - scoli învățământ primar și gimnazial nr. 5 - învățământ profesional nr. 1 Copii înscriși în erădinițe pers. 295 Elevi —total pers. 1185 - în învățământul primar pers. 536 - în învățământul gimnazial pers. 468 - în învățământ profesional pers. 181 Personal didactic — total pers. 115 -în învățământul preșcolar pers. 15 -în învățământul primar, gimnazial pers. 88 *primar pers. 45 * gimnazial pers. 4 - învățământ profesional pers. 12 Baza materială - săli de clasă și cabinete școlare nr. 60 - laboratoare școlare nr. 3 - ateliere scolare nr. (2) Sănătatea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un dispensar comunal cu 3 cabinete medicale CMI și un Centru de Permanență privat CMI. În comună își desfășoară activitatea 4 medici și 4 cadre cu pregătire medie. Din total 4 persoane sunt navetiste (din municipiul Iași). Pe un medic revin în medie 2000 persoane nivel destul de crescut, dar toate cazurile grave de sănătate sunt afluite către municipiul Iași. În medie pe ultimii 5 ani s-au asigurat cca. 50000 consultații și cca. 5000 tratamente/an. Afecțiunile cele mai frecvente sunt: afecțiuni acute respiratorii, afecțiuni cardiovasculare și hipercolesterolemie (consum ridicat de grăsimi). Comuna Țibana își menține un spor natural pozitiv, (0,65 la mia de locuitori). Localitatea nu dispune de alte rețele de utilitați, cu excepția rețelelor de alimentare cu energie electrică și a celei de telefonie fixă. fă

Pagina 13

(3). Alte aspecte socio — culturale Comuna Țibana dispune de 1 bibliotecă comunală și 3 biblioteci la nivel de școli. Viața religioasă se desfășoară în 8 biserici ortodoxe care slujesc cca. 92,0 % din populație, Concluziile care se trag din analiza activităților economice și sociale din comuna Țibana sunt: - profilul economic al comunei este predominant agricol; - are un rol în colectarea și depozitarea produselor agricole din zonă; - asigură la un nivel satisfăcător necesitățile sociale și spirituale ale populației. a) locuri de adunare si cazare pentru sinistrati. În Planul de Evacuare în Situații de Urgență sunt stabilite urmatoarele locatii pentru evacuare : - Școala Profesională de Industrie Alimentară Țibana - Școlile aferente satelor componente - Căminul cultural Țibana - Biserici - Islazuri publice Secțiunea a 8-a. Specific regional/local Nu au fost identificate riscuri transfrontaliere. CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ Comuna Țibana poate fi afectată de următoarele riscuri: 1.1. seisme ( cutremure de pământ ) Dezastre complementare cutremurelor: - alunecări de teren - inundații - incendii - explozii 1.2. alunecări de teren 1.3. incendii de pădure 1.4. fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundații, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri) 1.6. accidente majore cu pe căile de comunicații rutiere , inclusiv cu implicarea de substante periculoase, in special produse petroliere. = 13

Pagina 14

1.7. epidemii 1.8. epizootii 1.9. căderi de obiecte cosmice 1.10. accidente minore/majore și avarii mari la rețelele de alimentare cu energie electrica și de telecomunicații. Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale A. Fenomene meteorologice periculoase. 1. Inundații Cauze : 1. Topirea bruscă a stratului de zăpadă depusă din lunile de iarnă, ianuarie și februarie, în cantitate mare poate duce la cresteri ale debitelor si nivelurilor pe cursurile de apa . Fenomenul este specific in special lunilor februarie — martie. 2. Precipitațiile masive — ploi torentiale, pot duce la creșterea bruscă și imprevizibilă a nivelelor si debitelor pe cursurile de apă pârâul Șacovăț, Veja și afluenții lor. 3. Accidente la construcțiile hidrotehnice. Situatia se prezinta astfel: - Pârâul Veja poate afecta 20 de gospodării în satul Gârbești 50 ha teren arabil. Inundatiile sunt in dificil de previzionat previzibile , timpul probabil de avertizare este de circa 3 ore. Postul avertizor pentru atingerea pragurilor avertizoare la precipitații este PP . Inundatiile pot avea caracter imprevizibil, producindu-se in timp scurt. - Pârâul Șacovăț poate afecta prin revarsare 80 ha teren arabil și DJ248A (DCS8A) pe o porțiune de 500m. Timpul de propagare este de 2 ore, inundațiile avind un caracter imprevizibil, lucrări de apărare. Postul avertizor penru atingerea pragurilor avertizoare la precipitații este P.P. - Afluientul pârâului Șacovăț, Țibana, poate afecta prin revărsare 3Sha și 150m de DJ248A. Furtuni, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri etc. Furtunile, ploile torentiale, caderile de grindina si inzapezirile sunt fenomene in general greu predictibile, nu pot fi cunoscute cu mult timp înainte — timpul de avertizare si primire a informatiei variind intre 36 de ore si 2 ore, de la statia meteo Birnova, prin reteaua de instiintare a a Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta. Pot fi afectate oricare din localitățile comunei, terenurile agricole, locuințele și instituțiile publice și dacă situația o impune, se organizează evacuarea persoanelor, animalelor și bunurilor din zonele afectate. Seceta este un fenomen predictibil, cu o perioada rezonabila de timp inainte, iar efectele ei pot fi diminuate prin realizarea alimentării cu apă centralizată (proiect în curs). Înzapezirile sunt fenomene care pot fi prognozate intr-o perioada de timp rezonabila (12 — 36 de ore); zonele in care se pot produce inzapeziri sunt situate pe DJ248A și în interiorul localităților. Incendii de pădure di.

Pagina 15

Posibilitatea producerii incendiilor de pădure ( 1510ha), creste foarte mult în perioadele de secetă, in special primavara si vara. Factorii favorizanti sunt vintul, aprinderea focului în scop de recreere(grătare) si existenta vegetatiei uscate si a culturilor agricole în imediata apropiere a a suprafetelor împădurite. Pot fi afectate suprafețele împădurite, vegetația uscată sau culturile de cereale păioase, fără a fi afecta constructiile de locuit, elementele de infrastructură sau alte construcții ale instituțiilor publice, care sunt situate la distanță de trupurile de pădure(excepție fac satele Domnița și Vadul Vejei). Avalanșe Posibilitatea producerii acestora, este extrem de redusă, numai în cazul înregistrării unor cantități de zăpadă record si numai pe versantii abrupti, in zone nelocuite. B. Fenomene distructive de origine geologică d.1.Cutremure Comuna Țibana poate fi afectata de cutremurele produse in zona seismogena Vrancea (| max prognozat 7,5 pe scara Richter ) intensitate maxim asteptata VII pe scara MSK. Efectele prognozate sunt asupra cladirilor, infrastructurii, retelelor de utilitati (energie electrica și telecomunicatii). In acelasi timp poate fi insotit de de dezastre complementare, in special alunecari de teren. Din analiza fondului construit, rezulta urmatoarele : - din totalul de 2380 de cladiri existente, dar mai mult de 50 % sunt anterioare anului 1977, multe din ele fiind executate fara respectarea normativelor de proiectare antiseismica a cladirilor. Mai mult decit atit, mare parte din ele au suportat efectele seismelor din anii precedenti (1990, 1986, 1977, chiar 1940). Ultimul seism major - 1977 nu a produs victime sau pagube materiale importante. Totusi este de asteptat ca un seism cu intensitatea maxima prognozata sa produca avarii sau chiar distrugeri la fondul locuit. Estimam ca intr-un procent de 2-5% (circa 10 -25) din cladirile construite inainte de anul 1977 ar putea suferi avarii usoare sau medii, iar circa 1 % (5 locuințe) ar putea Chiar sa sufere prabusiri partiale sau totale, cu posibilitatea de a aparea raniti, morti sau persoane imobilizate sub darimaturi. Totodata există posibilitatea avarierii retelelor de distributie a energiei electrice precum si a retelei de telefonie fixa si mobila. d.2. Alunecări de teren În comuna Țibana există zone cu risc de alunecări de teren în zone locuite conform hărților de risc executate în anul 2009. Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Riscurile tehnologice sunt accidente, avarii, explozii și incendii: a) industriale. Nu este cazul, in zona nu se desfasoara activitati cu riscuri tehnologice. = 15=

Pagina 16

b) de transport și depozitare produse periculoase. Nu este cazul, localitatea nefiind tranzitată de căi de comunicație pe care se efectuează transporturi de substanțe periculoase. bl) Transportul rutier. Riscul este scăzut de faptul ca localitatea este tranzitată DJ248A, iar traficul rutier este redus. Situatia cea mai dificila care poate fi prognozata este accident cu implicarea unor mijloace de transport în comun . Riscul de producere este mai mare in zonele cu vizibilitate scazuta și în pante ( în special iarna). b2) Transportul feroviar.Nu exista, întrucit comuna nu este traversata de rute de transport feroviare b3) Transportul fluvial și maritim. Nu este cazul. b4) Transportul aerian. Nu este cazul b5) Transportul prin rețele magistrale Nu este cazul c) nucleare. Nu este cazul. d) poluare ape. Pe teritoriul comunei nu se desfasoara activitati care sa genereze un risc major de producere a poluarii. e) prăbușiri de construcții, instalații sau amenajări. Nu este cazul. £) eșecul utilităților publice. La alimentarea cu energie electrică, rețelele de telefonie fixă și mobilă. g) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. Nu s-au inregistrat cazuri h) muniție neexplodată. Risc mic avînd în vedere ani precedenți. Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Riscurile biologice: a)Riscul de producere a unor epidemii este mediu , avînd în vedere: - Densitatea populației este medie ( 102 loc pe Kmp) și repartiția populației. - personalul medical existent în comuna (4 medici si 4 cadre cu pregătire medie. - absența surselor de risc (spitale de boli contagioase, laboratoare epidemiologice, colonii de muncitori ). Procedurile de interventie in caz de epidemie vor fi detaliate intr-un plan separat, care va fi anexa la prezentul plan. b) Riscul de producere a epizootilor este mediu, avînd în vedere ca pe teritoriul comunei nu mai exista comunitați mari de animale. Fermele existente pe teritoriul localitatii sunt profilate pe cresterea ovinelor, bovinelor si caprinelor, dar nici una nu are mai mult de 200 de capete. Totusi trebuie apreciat ca exista si factori care măresc riscul de producere a epizootilor, cu referire directa la gripa aviară, cum ar fi faptul existenței barajului de acumulare Tungu Jei si rutele de migratie a păsărilor sălbatice. In localitate exista personal de specialitate pentru aplicarea măsurilor preventive și de carantină necesare în cazul aparitiei epizootilor. (medic si tehnician veterinar). În ultimii ani nu s-au produs epizootii . si Bus

Pagina 17

Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Din analiza situației operative rezulta că în ultimii 3 ani, la nivelul comunei s-au produs în medie 10/an incendii. Incendiile s-au produs la gospodarii ale populație (locuințe, anexe gospodaresti și arderi necontrolate de vegetație uscată ). Se poate aprecia ca riscul de producere a incendiilor la gospodariile cetățenești este mai mareîn perioada sezonului rece, datorita exploatării necorespunzatoare a instalatiilor de încalzire locala (sobe) si primavara, la furaje si vegetatie, seceta si vintul puternic fiind factori favorizanti. Un risc crescut il prezinta si incendiile la culturile agricole de cereale paioase, in special vara, pe timpul recoltării și imediat dupa aceasta. Componenta preventivă a serviciului voluntar pentru situatii de urgenta are un rol important în prevenirea incendiilor, în special la gospodăriile cetățenești. Secțiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale Riscurile sociale au o probabilitate medie de manifestare, întrucît pe raza comunei există manifestări cu afluență mare de public (iarmaroc în ziua de Marți). Până în prezent nu am avut evenimente care să se fie constituit în riscuri sociale. Exista riscuri legate de migratia forței de muncă. Secțiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de riscuri Din statisticile existente la Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta si la serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta Țibana rezulta ca in perioada 2024 pe teritoriul comunei s-au executat următoarele interventii : - Intervenții a S.V.S.U. Țibana- 13 în 2024 Întrucât cu exceptia fenomenului de secetă nu s-au produs efecte ale altor tipuri de situații de urgentă Secțiunea a 7-a. Zone cu risc crescut Zone de risc crescut pot fi considerate : - terenurile limitrofe albiei Pîrîul Veja poate afecta 20 de gospodării în satul Gârbești, 50 ha teren arabil, 200m de DJ 248A, - zona limitrofă albiei majore a cursului de apă Șacovăț- poate afecta prin revărsare 80 ha teren arabil, 150m de DJ 248A - Zona limitrofa albiei majore a cursului de apă Țibana, care poate afecta 35 ha teren arabil, 150m de DJ248A. - Școlile din comună, datorită numărului mare de persoane care se pot afla în clădiri pe timpul producerii unor situații de urgență, în special cutremur sau incendii (464 elevi), - Zone greu accesibile în caz de incendiu la gospodăriile unde drumul este subdimensionat și/sau opturat de arbori 2 dz

Pagina 18

Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, comuna Țibana se incadreaza in categoria zonelor de risc rural. CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție Monitorizarea, evidența, gestionarea și evaluarea riscurilor, organizarea și desfășurarea intervenției la producerea unor tipuri de risc pe teritoriul comunei Țibana, este atributul Comitetului Local pentru Situații de Urgență, Centrului Operativ cu activitate temporară, Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta in cooperare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgențe Județean Iași prin Centrul Operațional și Secretariatul Tehnic Permanent, între care s-a stabilit un flux informațional decizional pentru informare și raportare a situațiilor de risc produse pe teritoriul nostru de competență. Elaborarea conceptiei de desfasurare a actiunilor de protectie interventie pentru situatiile de urgenta generate de riscurile identificate in plan teritorial prin acest plan se va realiza astfel: pentru inundatii si fenomene meteorologice periculoase, conform planului de: aparare întocmit la nivelul comunei și a planului de evacuare, anexe la acest plan. pentru secetă și poluari accidentale pe cursurile de apa, conform planului de apărare întocmit la nivelul comunei, anexa la acest plan. pentru cutremur si alunecări de teren, conform planului de apărare întocmit la nivelul comunei, anexa la acest plan. pentru accident pe căile de comunicatii în care sunt mijloace auto care transporta substanțe periculoase , conform fișelor din Ghidul A.D.R. pentru orice altă situație care implica evacuarea de persoane, animale și/sau bunuri, conform planului de evacuare în situații de urgentă, anexa la acest plan. pentru epizootii conform planului de măsuri întocmit la nivelul localitaților în anul 2023, anexa la acest plan pentru epidemii, planul de aparare va fi intocmit dupa aparitia actului normativ al Ministerului Sanatatii Publice. Planul va fi anexat la prezentul plan. pentru incendii, conform Dosarului privind interventia Serviciului voluntar pentru situații de urgentă Țibana. Activitatea de prevenire a situațiilor de urgentă pe teritoriul comunei, se va efectua de către membrii Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgentă Țibana , conform Programului de măsuri în vederea acordării asistenței pentru prevenirea situațiilor de Giza

Pagina 19

urgentă la gospodariile populației , a graficului controalelor la gospodăriile populației si a graficului activităților de informare publică. Aceste documente întocmite de către șeful Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta, se constituie în anexe la acest plan. Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor Desfășurarea intervenției, indiferent de situația de urgentă produsă, cuprinde următoarele operațiuni principale: a)- alertarea și/sau alarmarea S.V.S.U. Țibana și a altor unități de intervenție vecine sau cu care se coopereaza (Grup de Intervenție Țibănești, S.D.N. Iasi ). Timpul mediu de alertare a Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta este de maximum 10 minute din momentul primirii informatiei despre situația de urgentă produsă. Alertarea membrilor S.V.S.U. se face conform tabelului nominal existent, de către persoana care asigura permanența la sediul primăriei sau șeful serviciului voluntar pentru situații de urgență. b)- informarea personalului de conducere asupra situației reale și iminența producerii unui dezastru. Se realizeaza de catre șeful serviciului voluntar pentru situații de urgentă, pe baza informatiilor preliminare obținute de către echipa de cercetare — căutare sau de la membrii S.V.S.U. din localitatea în care s-a produs situația de urgentă. c)- deplasarea la locul intervenției. Timpul maxim de raspuns pentru S.V.S.U. este de maxim de 30 minute pentru obiectivele cele mai îndepartate din cadrul comunei. d)- intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție. Se face conform planurilor operative întocmite la nivelul comunei, anexe la acest plan și a situației concrete din teren. €)- transmiterea dispozițiilor preliminare pentru interventie. f)- recunoașterea raionului (obiectivului) în care s-a produs situația de urgentă, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție. Recunoasterea se face de catre către formația de interventie, salvare și prim ajutor din localitatea în care s-a produs situația de urgentă, sau de către echipa de căutare salvare. În funcție de specificul situației de urgentă produse, recunoașterea se poate face și cu forțe specializate ale 1.].P.F. Iași sau Postului de Politie Țibana. Dispozitia pentru interventie se ia de catre presedintele C.L.S.U. Țibana (înlocuitorul legal), pe baza informatiilor primite in urma recunoșterii situației din teren. Ordinul de interventie se dă de către comandantul intervenției, persoană nominalizată de președintele C.L.S.U. 8)- evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor. În funcție de situația creată se pune in aplicare planul de avacuare în integralitatea lui, sau partial, pentru zona afectată. Alarmarea populatiei din zona de pericol se face de către echipa de alarmare, cu ajutorul sirenei si a clopotelor bisericilor din satele componente sau cu mijloacele mobile instalate pe masina Postului de Politie Țibana sau 1.J.P.F. Iași. h)- realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă. Se realizeaza conform ordinului de interventie dat de comandantul actiunii, conform planurilor de intervenție întocmite și situației concrete din teren. i)- manevra de forțe; ală =

Pagina 20

j)- localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului. Se face conform planurilor operative întocmite, care constituie anexe la acest plan. k)- înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; 1)- regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m)- stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n)- întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de intervenție; 0)- retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii la locul de dislocare permanentă; p)- restabilirea capacității de intervenție; q)- informarea 1.].S.U. și sau președintelui C.L.S.U.; r)- analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire sau optimizare necesare. Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgență sunt organizate astfel : a)- urgența I — asigurată de S.V.S.U. Țibana si formațiile de interventie stabilite prin planul de apărare împotriva inundatiilor fenomenelor meteorologice periculoase. b)- urgența a II-a — asigurată de subunitățile 1.S.U.J. Iași; c)- urgența a III-a — asigurată de subunitatile 1S.U.J lasi. d)- urgența a IV-a — asigurată de grupări operative, dislocate la ordinul I.G.S.U., în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată. Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecțic-intervenție Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea și transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați; c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și stații de pompare esențiale pentru situații de urgență, 50

Pagina 21

clădiri care conțin gaze toxice, explozivi și alte substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ; f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Modul concret in care se executa actiunile de interventie, precum si procedurile de interventie sunt detaliate in planurile de interventie intocmite la nivelul localitatii si care constituie anexe la acest plan. Secțiunea a 5-a. Instruirea |. Pregătirea Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta se face pe baza Dosarului privind pregatirea personalului, care cuprinde: 1. Planul de pregatire profesionala anuală si lunară, pe teme si exercitii, 2. Registrul de evidenta a participarii la pregatirea profesională și calificativele obținute 3. Planificarea exercițiilor și aplicațiilor. Pregătirea membrilor serviciului voluntar pentru situații de urgentă se face de catre șeful de serviciu, sub coordonarea nemijlocită a primarului. La acțiunile de pregătire a serviciului voluntar pentru situații de urgentă pot participa si ofițeri din cadrul Inspectiei de Prevenire a 1.S.U.J. Iasi. II. Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se va realiza pe niveluri de competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, pe baza Planului de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta, întocmit anual de către șeful centrului operativ (secretar) și aprobat de președintele C.L.S.U. Țibana. Planul de pregatire constituie anexa la prezentul plan și prevede: a) pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice locale cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență; (presedintele, vicepresedintele C.L.S.U. și șeful centrului operativ cu activitate temporară (secretar) se va face la Centrul Zonal de Pregatire Bacau, pe baza planificarii transmise de catre 1.S.U.]. lasi b) pregătirea membrilor comitetului local pentru situații de urgență, centrului operative, si a sefului S.V.S.U. face pe baza Ordinului Prefectului Județului Iași privind pregătirea în domeniul Situațiilor de Urgentă; c) pregătirea salariaților și a populației neîncadrate în muncă. 1.Pregătirea salariaților din cadrul Primariei se realizează prin pe baza graficului si tematici de instruire anuală , prin instructaje și antrenamente, în funcție de tipurile de risc la care sunt expuși. Instruirea în domeniul situațiilor de urgență se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire. Fișele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate. După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fișelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală. După completare, fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență se semnează de persoana instruită și de către persoanele care au efectuat și au verificat instructajul. mai su

Pagina 22

Modul de evaluare a pregătirii personalului se face prin intermediului testărilor scrise, verificărilor practice dar și cu ocazia aplicațiilor, exercițiilor și concursurilor specifice. 2.Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică, la exercițiile de evacuare, participarea la adunarile cetatenesti, prin intermediul actiunilor de informare publică derulate de S.V.S.U. Țibana, prin intermediul mass-media și prin acțiunile derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora. Primarul, care este și președintele C.L.S.U. și conducerile instituțiilor publice au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform prezentului plan de analiză și acoperire a riscurilor . Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență. Informarea secretariatului permanent al C.J.S.U. asupra locului producerii unei situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și a măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative . Primarul și C.L.S.U., precum și conducerile instituțiilor amplasate în zonele de risc au obligația să asigure preluarea datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție. Fluxul informational decizional, precum si continutul si periodicitatea transmiterii rapoartelor operative si de interventie sunt stabilit prin planurile operative întocmite pe tipuri de riscuri si care constituie anexe la prezentul plan. CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE 1. Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, aprobat de C.L.S.U și care constituie anexa la prezentul plan. Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fondurile necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din comuna Țibana. 2. În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, au fost stabilite în componența Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență forțele și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, astfel : a) Compartimentul de specialisti pentru prevenire. 2402 2

Pagina 23

b) Formatii de interventie, salvare si prim ajutor. Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor: - controale și inspecții de prevenire la gospodăriile populației, agenților economici și instituțiile publice; - asistența tehnică de specialitate pentru prevenirea incendiilor; - informarea preventivă și pregătirea populației pentru apărare; - constatarea și sancționarea încălcărilor dispozițiilor legale. Pe lângă Serviciul Voluntar pentru Situatii de Urgenta, în funcție de specificul si amploarea situației, mai pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției, jandarmeriei și poliției de frontieră, unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate și societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice. Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru echipele specializate de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific. CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență sunt stabilite prin planurile de apărare specifice, întocmite la nivelul localitatii, pe tipuri de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare. Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților, revine Consiliului local Țibana. Situația cu necesarul de fonduri financiare se prezintă spre aprobare Consiliului local. Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor situatiilor de urgenta se realizează prin grija primăriei, operatorilor economici si persoanelor fizice cu care s-au incheiat contracte de prestari servicii și prin cereri către operatorii economici elaborate 4234

Pagina 24

din timp de către Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregătirea Teritoriului pentru Apărare ANEXE: acoperirea riscurilor în comuna Țibana (conform modelului din Anexa nr. 2 la O.M.A..]. nr. 132/29.01.2007); Anexa 2. - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (conform modelului din Anexa nr. 3 la O.M..A.. nr. 132/29.01.2007); Anexa 3. - Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu; responsabilități și misiuni; Anexa 4. - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale; Anexa 5. - Hărți de risc; Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri; Anexa 7. - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.); Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție; Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional; Anexa Il. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora; Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor; Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.].S.U.; Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior ([.].S.U. sau C.J.S.U.); Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. 2504

Pagina 25

Anexa nr.l Lista cu autoritatile si factorii responsabili în analiza si acoperirea riscurilor in comuna Țibana. Nr. Denumire Coordonate autoritate Persoana de contact Atribuții crt. autoritate Adresă, număr de telefon 1 Primăria Comuna Țibana, Conform fisei nr.1 Comunei Judetul Iași, Cod Primar Țibana 707530, Tel. și Fax Rotaru Gheorghe | 0232/325900, Email: | Tel/fax 0232/32900 hptY/Avww Privat: 0748656539 primariatibana.ro Adresă sat Țibana, str. Fierarilor, nr.2, com. Țibana, jud lasi Viceprimar, Lețeanu Neculai Tel. 325888 Conform fisei nr. 2 Privat: 0754691265 Adresă sat Poiana de Sus, com Țibana, jud lasi Secretar general, Ursuleasa Ionuț Tel. 0232/325900 Privat: Conform fisei nr 3 Adresă sat Țibana com. Țibana jud. lasi Șef Serviciu Situații de Urgență, Breșug Bebi Tel. 0232/325900 Privat: 0745190865 Conform fisei nr 4 Adresă sat Țibana, str. Șoseaua Iașului, nr.7 Țibana, jud lasi 2. | Post Poliție Comuna Țibana, Șef Post Poliție, Țibana Judetul Iași, Cod Filiuță Marius Gabriel 707530, Tel./fax 0232/325780 Tel./fax0232/325780, | Privat: Email: Adresă loc Țibănești, com Țibănești, jud lasi 3 | Liceul Comuna Țibana, Director Tehnologic de | Judetul Iași, Cod Dieaconu Petrică Industrie 707530, Tel. și Fax Tel. și Fax 0232/325776 Alimentară 0232/325776, Email: . | Privat:0742799685 Țibana Școalațibana(Ayahoo. | Adresă Loc, Poiana co.uk Mănăstirii, Com. Țibana 5 | Dispensarul Comuna Țibana, Dima Irinel uman Țibana | Judetul Iași, Cod Tel. 0232/325781 707530, Tel. și Fax Privat: 0232/325781, Email: | Adresă Iasi, str.Negri nr.12,bl G3.et.2.ap 30 235.

Pagina 26

Anexa nr. 2 Atributiile autoritatilor si responsabililor cuprinsi in Planul de analiza si acoperire a riscurilor din comuna Țibana. AUTORITATEA : PRIMAR -—presedinte al Fisa nr |. Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta. GESTIONAREA RISCURILOR. a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii transmiterea datelor la autoritatilor competente 3. Fazele de aparare la acumularile proprii Structura rapoartelor de interventie este prevazuta in planul de aparare la inundatii. La atingerea valorilor critice se informeaza C.O. ale C.J.S.U. si al S.G.A. Iasi, conform fluxului informational din plan. b) Controlul preventiv al autoritatii pe In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice domeniide competenta (conform coordoneaza activitatea de control a S.V.S.U. Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara si 2007) toamna b) la unitatile de invatamant; 1 data pe an, in luna septembrie. c) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe an. d) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor publice- cind se desfasoara €) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din sectorul de competenta, cu care s-au ancheiat contracte de interventie- la cerere Informeaza in Consiliul Local semestrial si 1.SU.J. anual , pe timpul controlului. c) Informarea preventiva a populatiei asupra In domeniul pericolelor potentiale la locuinte si pericolelor specifice si asupra gospodarii, si institutiilor din subordinea consiliului comportamentului de adoptat in cazul unui local, precum si modul de comportare in situatii de pericol urgenta. (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 1 data pe an. 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Coordoneaza activitatea serviciului voluntar RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pluviometru si nivelmetru 1 buc. meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Autoturism domeniide competenta (conform Carnete cu constatari pe timpul controlului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Pliante pericolelor specifice si asupra Afise comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Sunt stabilite in documentele S.V.S.U. ss Dai

Pagina 27

III. INTERVENTIE a) alarmare Se informeaza asupra situatiei create la decizia de alarmare a populatiei din zona de pericol Dispune alertarea S.V.S.U. Dispune convocarea C.L.S.U. Mijloace — fax, telefon, sirena electrica, autoturism Timp de intrare in actiune maximum 20 minute b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Da dispozitia de interventie comandantului actiunii Verifica raportul de interventie c) asistenta medicala Sunt stabilite in planurile operative d)actiuni de indepartare a pericolului produs Sunt stabilite in planurile operative e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Sunt stabilite in planurile operative pericol AUTORITATEA : PRIMĂRIE Fisa nr 2. VICEPRIMAR - vicepresedinte al Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta. GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor | Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta meteo, seismici, de mediu si hidrografici si | primarului transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta domeniide competenta (conform primarului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta pericolelor specifice si asupra primarului comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta primarului RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta domeniide competenta (conform primarului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta pericolelor specifice si asupra primarului comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului III. INTERVENTIE a) alarmare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului 2515)

Pagina 28

b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului c) asistenta medicala Indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta primarului d)actiuni de indepartare a pericolului produs Indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta primarului e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta pericol primarului AUTORITATEA : PRIMĂRIE Fisa nr 3. SECRETAR - SEF CENTRU OPERATIV PENTRU SITUATII DE_ URGENTA GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa seismici, de mediu si hidrografici si transmiterea neindiguite datelor la autoritatilor competente 2. Pragurile critice la precipitatii 3. Fazele de aparare la acumularile proprii Centralizeaza datele si intocmeste rapoartele sinteza Structura rapoartelor este prevazuta in planul de aparare la inundatii si in planul de aparare la seism si alunecari de teren b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide | Nu competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Nu pericolelor specifice si asupra comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Nu RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, Pluviometru si nivelmetru 1 buc. seismici, de mediu si hidrografici si transmiterea Mira de nivel datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide Nu competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAIL 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Nu pericolelor specifice si asupra comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) Exercitii si aplicatii Intocmeste planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta Intocmeste documentele de organizare a aplicatiilor III. INTERVENTIE a) alarmare Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative Convoaca, din dispozitia primarului, C.L.S.U. a 38

Pagina 29

b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative c) asistenta medicala Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative d)actiuni de indepartare a pericolului produs Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative e) Actiuni de limitare a consecintelor unui pericol Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative AUTORITATEA : PRIMĂRIE Fisa nr 4. SEF SERVICIU VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa seismici, de mediu si hidrografici si transmiterea neindiguite datelor la autoritatilor competente 2. Pragurile critice la precipitatii 3. Fazele de aparare la acumularile proprii b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta competenta (conform Regulamentului aprobat cu specifice Planifica si conduce nemijlocit OMAI 160 din 2007) activitatea de control a S.V.S.U. a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara si toamna b) la unitatile de invatamant; | data pe an, in luna septembrie. c) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe an. d) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor publice- cind se desfasoara €) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din sectorul de competenta, cu care s- au ancheiat contracte de interventie- la cerere Informeaza primarul saptamina! si I.SU.J. anual , pe timpul controlului. c) Informarea preventiva a populatiei asupra In domeniul pericolelor potentiale la locuinte si pericolelor specifice si asupra comportamentului gospodarii, si institutiilor din subordinea de adoptat in cazul unui pericol consiliului local, precum si modul de comportare (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 in situatii de urgenta. din 2007) 1 data pe an. d) Exercitii si aplicatii Coordoneaza activitatea servicului voluntar RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor meteo, Pluviometru si nivelmetru 1 buc. seismici, de mediu si hidrografici si transmiterea Mira de nivel datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe domeniide Autoturism competenta (conform Regulamentului aprobat cu Carnete cu constatari pe timpul controlului OMAIL 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Pliante pericolelor specifice si asupra comportamentului Afise de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) 2199.

Pagina 30

d) Exercitii si aplicatii Sunt stabilite in documentele S.V.S.U. III. INTERVENTIE a) alarmare Alerteaza S.V.S.U. Da dispozotie echipei de alarmare pentru actionarea sistemului de alarmare al localitatii Mijloace — fax, telefon, sirena electrica, autoturism Timp de intrare in actiune maximum 10 minute b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie c) asistenta medicala Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie d)actiuni de indepartare a pericolului produs Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie e)Actiuni de limitare a consecintelor unui pericol Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie 2130) =>

Pagina 31

Anexa 3 nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la Componența care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu, responsabilități și misiuni; Nr. Nume și | Funcția Instituția la | Adresă Telefon Responsabili OBS | Crt. | prenume care este serviciu încadrat Telefon privat lz Rotaru Președintele Primar — | Sat 0232/325900 | convoacă întrunirea comitetului, stabilește ordinea de zi C.L.S.U. Primăria TȚibana și conduce ședințele acestuia; semnează hotărârile, Gheorghe măsurile Comuna 0748656539 | planurile, programele, regulamentele și adoptate; Țibana semnează avizele, acordurile, împuternicirile, protocoalele Țibana îl informează și proiectele de acte normative; operativ pe președintele comitetului ierarhic superior; Vicepreședintele | Viceprimar- | Sat Poiana | 0232/325888 vicepreședintele îndeplinește obligațiile președintelui în 2. Lețeanu de Sus 0754691265. | lipsa acestuia, precum și pe cele ce îi revin ca membru al Neculai C.L.S.U. Primăria Țibana Comuna comitetului: Țibana 3. Ursuleasa Șef centru | Secretar Sat 0232/ a) asigură convocarea comitetelor pentru situații de operativ general -| Țibana 325777 urgență și transmiterea ordinii de zi; Ionuț materialele Primăria Comuna b) primeste și pregăteste pentru ședințele 0746543441 | comitetelor pentru situații de urgență și le prezintă Țibana Țibana președinților și membrilor acestor comitete; c) execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor; d) asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare; €) difuzează la componentele Sistemului Național și la autoritățile interesate documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă și de intervenție; 1) întocmeste informări periodice privind situația

Pagina 32

5. 4 Giantău Valerica Șovea Laurențiu Mihălceanu Breșug Emilia Maria Bebi Membru C.L.S.U. Membru C.L.S.U. Membru Șef în în în S.V.S.U. Agent stare Referent Urbanism Insp. 'Țibana Primăria Șef civilă S.V.S.U. ȚȚibana Țibana "Țibana Comuna Țibana Sat = 32= 0232/325900 0745190865 : centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte situatii operative. șefii K) Situații i) de i) urgență; h) g;) operativă participă măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de participă de Indeplineste Indeplineste referitoare Gestioneaza centrelor președinții de permanent asigură urgență; desfășurarea la operative de și vedere; la operative de și vedere; la urgenta la si îndeplineste din gestionează urmăreste întocmeste sau ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele atributiile functia situațiile operative acestora, alte Urgență; cadrul punctul ședințelor stadiul și pe și pe de de de actualizează de de documentele realizarea proiecte comitetului; corespondente; mențin urmăresc concluziilor care informează comitetului; corespondente; mențin urmăresc concluziilor care informează comitetului; sef comandant urgență permanente șefii sarcini Inspectoratului contact comitetelor de îndeplinirii le le serviciu al documentele centrelor stabilite cu suportului comunicate prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă deținute de secretariatul comitetelor pentru logistic hotărârilor pe pe voluntar actiunii de și respective. operaționale comitete, General pentru de informări legătura acestora asupra conducătorii informări legătura acestora asupra conducătorii informări pentru centrele baza pentru tehnic situații pentru presă; adoptate; și cu în hotărârilor și cu în hotărârilor și de date sau de situații de de

Pagina 33

UN. 10. Dima Gabriel Filiuță Pavel Ungureanu Constantin Maftei Irinel Marius C.L.S.U. Membru C.L.S.U. Membru C.L.S.U. Membru C.L.S.U. Membru „L.S.U. în în în în familie-CMI Țibana Șef local Consilier local Consilier Agricol Post Iași Țibana Țibana Com. Țibana Țibana Com. Gîrbești "Țibana Com. ae: Die 0232/325780 centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte participă centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de operative de și vedere; la operative de și vedere; la operative de și vedere; la operative de și vedere; la operative de și vedere; competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; mențin urmăresc concluziilor care le permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ pe pe pe pe pe legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii cu în și cu în și cu în și cu în și cu în

Pagina 34

16. 15. 14. 13, 12. Petrică Dieaconu Cristinel Apostu Lazăr Camelia Ciobanu Maria Zlăvog Mihaela Ana Consultant C.L.S.U. Membru Consultant Consultant C.L.S.U. Membru în în Țibana de Școala Director veterinar Medic Me Medic Medic Alimentară Industrie Prof. familie-CMI familie-CMI de familie-CMI de de Iași 'Țibana Iași Iași Iași = 34 centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte participă centrele sectoarele și puncte participă centrele sectoarele și puncte : măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de la măsurilor problemelor instituțiilor de măsurilor problemelor instituțiilor de participă operative de și vedere; la operative de și vedere; la operative de și vedere; operative de și vedere; la operative de și vedere; la competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează mențin urmăresc concluziilor care comitetului; mențin urmăresc concluziilor care comitetului; mențin urmăresc concluziilor care comitetului; mențin urmăresc concluziilor care comitetului; mențin urmăresc concluziilor care comitetului; le operativ le operativ le operativ le operativ le operativ permanent aplicarea rezultate, reprezintă pe prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă pe prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă pe prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă pe prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă pe prezintă legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări cu în și cu în și cu în și cu în și cu în și

Pagina 35

| 19. | 18. | 17. Preda Rusu Spiță Cristinel Rodica Dănuț | C.L.S.U. Membru Consultant Consultant în Agricol or, Domnița Școala Director Gîrbești Școala Operator Administrat Gimnazială Gimnazială ector | Iași Gîrbești Mănăstirii Poiana PI. 29) centrele sectoarele și puncte centrele sectoarele și puncte : centrele sectoarele și puncte : măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de participă măsurilor problemelor instituțiilor de participă operative de și vedere; la operative de și vedere; la operative de și vedere; la competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele competență; adoptate dezbătute, unităților îi ședințele corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează corespondente; și pe informează mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; mențin urmăresc concluziilor care le comitetului; permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă permanent aplicarea rezultate, reprezintă operativ prezintă pe pe pe legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări legătura acestora hotărârilor asupra conducătorii informări cu în și cu în și cu în și

Pagina 36

Anexa 4 Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale; Nu există Efectele posibile ale manifestarii acestui tip de risc si procedurile de interventie sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice Anexa 5. - Hărți de risc Hartile de risc sunt detaliate în Planul De Aparare Împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase, Poluărilor Și Accidentelor La Construcțiile Hidrotehnice, în Planul De Aparare Impotriva Efectelor Unui Seism Si Alunecări De Teren, Precum și în Planul De Evacuare. Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, pe tipuri de riscuri. Măsurile de prevenire, reducere a frecvenței de producere sau de limitare a riscurilor sunt detaliate în Planul De Apărare Împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase, Poluărilor Si Accidentelor La Construcțiile Hidrotehnice, în Planul De Apărare Împotriva Efectelor Unui Seism Și Alunecări De Teren, în Planul De Evacuare În Situații De Urgentă și în Planul De Măsuri Pentru Epizoootii. Pentru incendii, măsurile preventive sunt detaliate în documentele existente la S.V.S.U., conform O.M.A.. 718 din 2005 și O.M.A.I. 160 din 2007. Anexa 7. - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Sistemul de alarmare a populatiei: sirena, clopotele bisericilor din satele componente. Mai pot fi folosite mijloacele mobile (autoturismele 1.JP.F. Iași si Postului de Politie Tibana). Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.) Sunt prezentate în Planul De Apărare Împotriva Inundatiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase, Poluărilor Si Accidentelor La Construcțiile Hidrotehnice, în

Pagina 37

Planul De Apărare Împotriva Efectelor Unui Seism Si Alunecări De Teren, în Planul De Evacuare. Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție. 9.1. Planuri Sunt întocmite la nivelul localității: - Planul De Apărare Împotriva Inundațiilor, Fenomenelor Meteorologice Periculoase, Poluărilor Și Accidentelor La Construcțiile Hidrotehnice, - Planul De Apărare Împotriva Efectelor Unui Seism Si Alunecări De Teren, - Planul De Evacuare În Situații De Urgență - Planul De Măsuri Pentru Epizoootii. PR ae

Pagina 38

9.2. Proceduri de intervenție 9.2.a) In cazul producerii inundațiilor : Etape ale acțiunilor de Activități care se execută Cine asigură punerea în Cine verifică Crt. intervenție aplicare a măsurilor Înștiințarea — primirea - instituirea serviciului de permanență la - Șeful Centrului Operativ avertizărilor sediul primăriei (se întocmește graficul, (secretar) și șeful S.V.S.U. hidrometeorologice. sunt instruite persoanele care asigură serviciul de permanență). == Șeful Centrului Operativ - verificarea fluxului informațional (secretar) și șeful S.V.S.U. decizional (se verifică legăturile cu Centrul Operațional al C.J.S.U., cu Centrul Operativ al D.A. Prut, cu -- Șeful Centrului Operativ C.L.S..U vecine, cu centrele operative (secretar) subordonate) - sunt informați membrii C.L.S.U. - Șeful S.V.S.U. - se retransmite avertizarea la :instituțiile cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență pe plan local (Postul de Poliție, școli. operatorii economici care pun la dispoziție forțe și loace, în special pentru intervenție operative și evacuare), la șefii formațiilor de intervenție din - Șeful S.V.S.U. localitățile componente, la membrii S.V.S.U., la deținătorii/ administratorii de Primarul lucrări hidrotehnice. - Șeful S.V.S.U. - în funcție de conținutul avertizării, se - Viceprimarul și șeful avertizează cu prioritate populația și S.V.SU. obiectivele aflate în zonele de risc la inundații din revărsări de cursuri de apă, scurgeri de pe versanți și accidente la construcții hidrotehnice, așa cum sunt ele delimitate în planurile locale de apărare, precum și populația aflată în zonele de risc pentru producerea fenomenelor meteorologice periculoase. - se verifică funcționarea sistemului de alarmare a populației - se pregătește stocul cu materiale și mijloace de intervenție, astfel încît acesta să poată fi folosit în timpul cel mai scurt. - se verifică starea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor și a lucrărilor hidrotehnice proprii. La declanșarea 1. La SITUAȚIA DE ATENȚIE Primarul fenomenelor periculoase (reprezintă o situație deosebită, dar nu neapărat un pericol) - se supraveghează permanent zonele de Șeful S.V.S.U. risc: - instruirea membrilor S.V.S.U. și ai - Personalul voluntar formațiilor de intervenție, stabilirea - Șefii formațiilor de sectoarelor și raioanelor de intervenție din localitățile responsabilitate aflate în zonele de risc - îndesirea observațiilor și măsurătorilor - Deținătorii/administratorii care se fac pentru urmărirea fenomenului de lucrări hidrotehnice și pentru prognoza evoluției sale; - verificarea construcțiilor cu rol de apărare- se urmărește și se comunică în Șeful Centrului Operativ timp operativ atingerea mărimilor de (secretar) avertizare pentru precipitații, niveluri sau Șeful S.V SU. debite sau a mărimilor locale de apărare Primarul (faza 1 pentru cursurile de apă îndiguite, cota de ATENȚIE pentru cursurile de apă = 38 =

Pagina 39

neîndiguite, pragul de ATENȚIE pentru baraje ). - se centralizează datele și se întocmește raportul operativ cu efectele fenomenelor periculoase. Raportul se întocmește și se transmite zilnic, sau la modificarea situației, la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513) Șefiul Centrului Operativ Primarul (secretar) 2. LASITUAȚIA DE ALARMĂ = care este caracterizată printr-o evoluție a fenomenelor în direcția în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creșterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creșterea Șeful S.V.! Primarul debitelor infiltrate prin construcțiile hidrotehnice de retenție și a antrenării de materiale din corpul acestora, Primarul creșterea intensității precipitațiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale Primarul confirmate care necesită intervenții și altele. Primarul - se informează imediat Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (fax 214470, Primarul telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513) despre atingereasau depășirea Șeful S.V.S.U. mărimilor de avertizare pentru precipitații, Primarul niveluri sau debite sau a mărimilor locale de apărare (faza II pentru cursurile de apăîndiguite, cota de INUNDAȚIE pentru cursurile de apă neîndiguite, pragul de ALERTĂ pentru baraje ). Viceprimarul Viceprimarul - este alertat tot personalul S.V.S.U. și al Șeful S.V.S.U. formațiilor de intervenție la inundații, Echipa de alarmare din - este convocat Comitetul Local pentru S.V.S.U. Primarul Situații de Urgență, se expune situația se fac propuneri și se iau hotărîrile pe care Viceprimarul situația o impune. Șeful S.V.S.U. - pe baza hotărării C.L.S.U., primarul Primarul emite dispoziția de intervenție, care poate fi verbală sau în formă scrisă. Viceprimar - se stabilesc misiunile, raioanele , Șeful centrului operativ sectoarele și obiectivele din (secretar) responsabilitatea S.V.S.U. și a formațiile Șeful S.V.S.U. de intervenție, timpul de intrare în dispozitiv, mijloacele cu care se acționează, locul centrului de conducere a intervenției și este nominalizat comandantul intervenției. - S.V.S.U. și formațiile de intervenție intră în dispozitiv, sunt anunțați operatorii economici cu care s-au încheiat convenții de intervenție să pună la dispoziție forțele și mijloacele necesare. - sunt verificate și pregătite locațiile, mijloacele și materialele necesare Primarul evacuării populației și bunurilor acesteia din zonele periclitate de fenomenele periculoase. - se iau măsuri de evitare sau de eliminare Șeful Centrului Operativ a_blocajelor cu plutitori și ghețuri. în (secretar) su Sine

Pagina 40

special în zonele podurilor rutiere și de cale ferată, prizelor de apă, de evacuare a apei din incinte; Primarul - este avertizată populația din zonele periclitata despre iminenta evacuării Primarul Primarul - în funcție de cotele maxime prognozate, se trece la supraînălțarea și consolidarea digurilor și a malurilor, în limita resurselor existente pe plan local. Se Primarul solicită asistență tehnică și materială de la Viceprimarul C.J.S.U. prin Grupul de Suport Tehnic. - se centralizează datele și se întocmește raportul operativ cu efectele fenomenelor Șeful S.V.S.U. periculoase. Raportul se întocmește și se transmite zilnic, sau la modificarea situației, la Centrul Operativ pentru Primarul Situații de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513) Viceprimarul 3. La SITUAȚIA DE PERICOL, Șeful S.V.S.U. care este declanșată în momentul în care pericolul Primarul Primarul devine iminent și este necesară luarea unor măsuri Șeful S.V.S.U. excepționale pentru limitarea efectelor inundațiilor Viceprimar (evacuarea popul: E Șeful S.V.S.U. animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcțiilor Viceprimar hidrotehnice cu rol de apărare Șeful S.V.S.U. împotriva inundațiilor, restricții de circulație pe unele Viceprimar drumuri și poduri, etc.) Șeful S.V.S.U. — se informează imediat Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Șeful centrului operativ Suport Tehnic (fax 410.011, telefon (secretar) 410.513) despre atingereasau depășirea mărimilor de avertizare pentru precipitații, niveluri sau debite sau a mărimilor locale de apărare (faza III pentru cursurile de apă îndiguite, cota de PERICOL pentru cursurile de apă neîndiguite, pragul de PERICOL pentru baraje ) - se solicită acordul Prefectului Județlui Iași pentru declararea stării de alertă la nivelul localități - dacă este posibil,este convocat Comitetul Local pentru Situații de Urgență, se expune situația se fac propuneri și se iau hotărîrile pe care situația o impune. - dacă situația o impune , se solicită Prefectului Județului Iași aprobarea pentru executarea evacuării din zonele amenințate. - este anunțată populația din zonele amenințate pentru a trece la autoevacuare, se instalează dispozitivul de evacuare. - se alarmeză populașia din zona periclitată prin transmiterea semnalului CALAMITATE NATURALĂ, prin a 40

Pagina 41

Ț intermediul sirenei, a clopotelor de la | biserici sau a mijloacelor mobile. - după primirea ordinului de evacuare semnat de președintele Comitetului Național pentru Situații de Urgență, se emit deciziile de evacuare pentru instituțiile publice și operatorii economici. - se trece la punerea în aplicare a Planului de evacuare în situații de urgență a localității, parțial sau total, în funcție de situația creată. - dacă situația o impune, se solicită sprijinul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a Inspectoratului pentru Situații de Urgență și a Grupului de Suport Tehnic. - S.V.S.U. participă la acțiunile de evacuare și căutare salvare, în cooperare cu forțele specializate (serviciile profesioniste, Poliție de Frontieră, Jandarmi, Poliție, Ambulanță, O.N.G.). - S.V.S.U. și formațiile de intervenție locale participă la acțiunile operative desfășurate de specialiștii unităților deținătoare de lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor (S.G.A. Iași, A.N.LE, RAJAC). - S.V.S.U. și formațiile de intervenție locale participă la acțiunile de localizare a apelor revărsate, precum și a celor provenite din infiltrații și scurgeri de pe versanți și le dirijează în albiile cursurilor de apă, gravitațional sau prin pompare. - se asigură condițiile de trai pentru populația evacuată (cazare, hrană, apă, asistență medicală prioritar pentru categoriile vulnerabile de catățeni — copii, bătrâni, bolnavi). - se centralizează datele și se întocmește raportul operativ cu efectele fenomenelor periculoase. Raportul se întocmește și se transmite zilnic, sau la modificarea situației, la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență (fax 214470, telefon 412121 sau 112) și la Grupul de Suport Tehnic (fax 410.011, telefon 410.513). Acțiuni care trebuie a) repunerea în funcțiune a instalațiilor întreprinse pentru de alimentare cu apă, de evacuare a apelor Furnizorii de utilități revenirea la starea de reziduale industriale și menajere care au S.V.S.U. normalitate fost afectate, și evacuarea apelor Formațiile de intervenție precum din inundații și băltiri de pe terenurile agricole, prin săparea unor canale de A:S.P., A.N.S.V,medicii de scurgere și prin instalarea de agregate de familie pompare mobile; Șef centru operativ (secretar) b) aplicarea măsurilor sanitaro- Primarul epidemice necesare; €) stabilirea pagubelor fizice și valorice Administratorii lucrărilor determinate de inundații, fenomene meteorologice periculoase și poluări Furnizorii de servicii accidentale și a măsurilor necesare pentru refacerea obiectivelor afectate; Furnizorii de servicii d) refacerea căilor de comunicații și a podurilor, ___refacerea___ instalațiilor __de Primarul = 41 =

Pagina 42

pompare a apelor; €) refacerea liniilor de telecomunicații și de transport a energici electrice; Administratorii lucrărilor £) repararea și punerea în funcțiune a | S.V.S.U. conductelor de apă, aburi, gaze, petrol, avariate sau distruse; Șeful Centrului operativ g) repunerea în funcțiune a obiectivelor | (secretar) social-economice afectate; h) sprijinirea populației pentru refacerea sau repararea gospodăriilor proprietate personală, avariate sau distruse; î) demolarea lucrărilor hidrotehnice provizorii de apărare, care împiedică desfășurarea normală a activităților și recuperarea materialelor care mai pot fi folosite, refacerea terasamentelor degradate, remedierea avariilor la lucrările hidrotehnice. j) După încetarea fenomenelor periculoase periculoase, se întocmește și se transmite rapoartul de sinteză 9.2.b) Pentru cutremur și alunecări de teren Nr. Etape ale acțiunilor de Activități care se execută Cine asigură punerea în Cine verifică Crt. intervenție aplicare a măsurilor. La declanșarea 1. Alertarea S.V.S.U. evenimentelor periculoase 2. Convocarea Comitetului Local pentru Situații de Urgență. 3. Verificarea fluxului informațional decizional (se verifică legăturile cu Centrul Operațional al C..S.U. cu Grupul de Suport Tehnii cu Inspectoratul Județean în Construi C.L.S..U vecine, cu centrele operative ale furnizorilor de utilități — electricitate, gaz, apă, telecomunicații). În situația în care legăturile telefonice nu funcționează, se stabilesc contactele prin orice mijloace posibile — curieri, radio, etc. Se trece receptorul radio din rețeaua radio Neptun (acolo unde acesta există) pe recepție permanentă. Fă „ Recepționarea comunicatului Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fi Pământului, privind parametrii cutremurului de pământ. [73 „ Organizarea cercetării raioanelor afectate .și darea dispozițiilor preliminare pentru S.V.S.U.Se stabilesc pentru formațiunile cu care se execută cercetarea, raioanele, sectoarele și obiectivele care vor fi cercetate, ce se urmărește pe timpul cercetării. 6. Executarea cerecetării . Echipele din cadrul S.V.S.U. vor determina: a) zonele afectate și delimitarea acestora; b) necesitatea deblocării-salvării persoanelor și acordării primului ajutor; c) clădirile prăbușite sau în pragul colapsului; d) rețelele tehnico-edilitare avariate: telecomunicații, gaz metan, apă, energie electrică și termică ete.; e) incendiile sau exploziile produse și/sau iminența producerii unor evenimente în lanț; f) distrugerile sau blocările căilor de acces: m Ada

Pagina 43

£) contaminările chimice sau radioactive ale mediului. h) posibilitatea apariției unor dezastre complementare — în special alunecări de teren, avarii la construcțiile hidrotehnice). La acțiunile de inspecție post seism vor fi angrenați și reprezentanți ai structurilor specializate din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice locale, precum și ale regiilor autonome, societăților și administrațiilor/c ompaniilor naționale cu atribuții și responsabilități în domeniu — furnizorii de utilități, cât și ONG-urile abilitate . 7. Se centralizează rezultatele obținute în urma cerecetării raioanelor afectate de cutremur sau alunecări de teren. Se întocmește raportul operativ preliminar care se transmite Centrului Operațional al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență , în care vor fi precizate: - estimarea numărului de victime (număr de morți, dispăruți, persoane surprinse sub darîmături, persoane rămase fără adăpost). - pagube materiale (număr de clădiri distruse sau avariate, căi de comunicație blocate, efectele asupra rețelelor de utilități). - zonele în care se impune evacuarea populației. - necesarul de forțe și mijloace pentru e' intervenție, în special forțe specializate în asigurarea comunicațiilor, căutarea supraviețuitorilor, deblocarea căilor de comunicații, asistență medical, asigurarea ordinii publice, evacuare, asigurarea condițiilor de trai pentru populația sinistrată.Raportul va fi transmis prin mijloacele de radiocomunicații din dotarea proprie sau a rețelelor de urgență locale sau naționale - FRR sau curieri, dacă rețeaua de comunicații nu funcționează. 8. Comitetului Local pentru Situații de Urgență se întrunește în ședință și analizează situația, pe baza informațiilor din raioanele afectate. După analiza situației, memmbrii C.L.S.U. fac estimări ale situației și se adoptă hotătărârea C.L..S.U. 9. Pe baza hotărârii C.L.S.U., se solicită acordul Prefectului Județului Iași pentru declararea stării de alertă la nivelul localității, dacă unul dintre parametrii următori au atins, sau există pericolul să atingă următoarele valori: Număr de vieți omenești pierdute, persoane dispărute <= 50. - Numărderăniți <=150. - Număr de persoane fără locuință <= 200 - Număr de locuințe afectate <= 1000. 10. Se emite și se transmite către S.V.S.U. dispoziția pentru intervenție, verbal sau scris. Această dispoziție va cuprinde în mod obligatoriu - Raioanele și obiectivele pentru intervenție, cu nominalizarea responsabilităților. - Locul în se va concentra efortul acțiunilor pentru intervenție. - Modul în care se vor desfășura acțiunile de intervenție, pe urgențe. a 432

Pagina 44

- Organizarea pe schimburi a acțiunilor de intervenție, în special a celor de deblocare — salvare. - Locul în care se va instala punctul de conducere a acțiunilor de intervenție. - V a fi nominalizat comandantul se vor înainta rapoartele de intervenție și periodicitatea acestora. - Forțe cu care se cooperează în raion. Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional; Sunt stabilite în planul de apărare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluărilor si accidentelor la construcțiile hidrotehnice, în planul de apărare împotriva efectelor unui seism și alunecari de teren, în planul de evacuare in situații de urgentă și în planul de măsuri pentru epizoootii. Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora; Sunt detaliate in planul de evacuare in situatii de urgenta al localitatii. Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor. Planificarea exercitiilor si aplicațiilor este prevăzută în planul de pregătire profesională al S.V.S.U. Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.J.S.U.; Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (1.J.S.U. sau C.J.S.U.); Situația resurselor și tabelele cu stocurile de mijloace si materiale sunt detaliate în planul de aparare împotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluărilor și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, în planul de apărare împotriva efectelor unui seism si alunecări de teren, în planul de evacuare în situații de urgență și în planul de măsuri pentru epizoootii. 44

Pagina 45

Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. IL. PENTRU INCENDII 1. Reguli si masuri de prevenire la grajduri, magazii si alte dependinte: a) este interzis a se intra în aceste constructii cu lumanari, chibrituri aprinse sau lampi de petrol, iluminatul realizandu-se cu corpuri de iluminat electrice prevazute cu globuri de protectie sau cu felinare de vant în stare buna; cablurile electrice vor fi postate numai pe materiale incombustibile; b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis în aceste spații; c) ușile grajdurilor vor fi construite fară praguri și se vor deschide spre exterior. Nu este permisa blocarea ușilor cu diferite obiecte sau materiale; d) încalzirea grajdurilor este admisa numai cu sobe cu acumulare de caldură, iar aprinderea și alimentarea focului trebuie sa se faca numai din exterior; e) se interzice depozitarea în magazii sau în alte dependințe a oricărui fel de carburant în cantitate mai mare decat cea stabilita de reglementarile în vigoare; f) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate, care prezinta pericol de incendiu, în magazii, șuri sau instalate în apropierea materialelor combustibile. 2. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la depozite de furaje, paie si alte materiale: a) furajele, paiele și alte materiale combustibile vor fi depozitate, după posibilități, cât mai departe de casă, bucătării de vara, cuptoare, magazii etc.; b) este interzisa folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacară deschisă pe langa furaje si materiale combustibile; c) focurile deschise facute în curți, la o distanta mai mare de 10 m față de depozitele de furaje, paie și alte materiale, trebuie atent supravegheate, în locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vânt sunt interzise. 3. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la folosirea bucatariilor de vara, cuptoarelor si masinilor de gatit: a) este interzis a se instala cuptoare, mașini de gătit sau bucătării de vară improvizate în apropierea grajdurilor, șurilor, locurilor de depozitare a furajelor și a altor materiale combustibile; b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastră sau pe sub streașină fară să fie izolate pe părțile combustibile ale construcției. Izolația se face pe o distanta de 40 cm de o parte și de alta a locului de trecere, prin lăsarea unei distanțe de 15 cm între fața exterioara a burlanului și elementele combustibile, precum și prin îmbrăcarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vata de sticlă tencuită sau cu un strat echivalent de azbest. Când acoperișul este construit din material combustibil, nu este permisa scoaterea burlanului sub streasina; c) este interzisa aruncarea la întamplare, pe lângă furaje, șuri, grajduri sau alte materiale combustibile, a cenușii. Cenușa se va depozita într-o groapă anume amenajată, după ce mai întai a fost stins cu apă jăraticul ramas în ea. rodi Sao

Pagina 46

4. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la instalarea și folosirea sobelor: a) sobele de metal nu trebuie să fie instalate la o distanță mai mica de 1 m față de pereții din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde usor. Când peretii de scândură sunt izolati, distanța poate fi de 70 cm. Izolarea se face prin căptusirea peretelui cu cărămizi așezate pe muchie, pe o suprafață care să depășească cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical și orizontal; b) este interzis ca sobele de metal să fie așezate direct pe dușumeaua de scânduri. Dacă înalțimea picioarelor sobelor depășeste 25 cm, ele vor fi așezate pe un postament de cărămida în grosime de 7 cm. Dacă picioarele sobelor au înalțimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie sa depășeasca perimetrul sobei cu 25 cm, iar în fața ușii cu 50 cm; c) nu este permis să se folosească sobe cu ușițele defecte; d) este interzis a se aprinde focul în soba cu benzina sau cu alte lichide inflamabile, în asemenea condiții încat să prezinte pericol de incendiu, ori să se ardă în sobă lemne lungi, netăiate, care pe timpul arderii nu intra în întregime în sobă; e) sobele de cărămidă vor avea pe dușumea, în fața ușilor, o tablă metalică cu dimensiunile de 70x50 cm; £) nu este permis să se pună la uscat la mai putin de | m depărtare de sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde ușor. De asemenea, astfel de obiecte nu trebuie să se pună pe sobele de zid sau în imediata lor apropiere; 8) focul în sobe nu trebuie lăsat fără supraveghere sau în grija copiilor; h) se va urmări ca sobele de metal sau de cărămidă să nu se încalzeasca peste măsură, deoarece pot aprinde ușor obiectele din jur. 5. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la instalarea si folosirea cosurilor si burlanelor: a) coșurile de zid vor fi izolate față de elementele combustibile ale planșeelor și acoperișurilor astfel: * la trecerea prin planșeu, prin îngroșarea zidăriei de cărămidă a coșurilor la 25 cm. În spațiul dintre coș și planșeu se introduce un strat de azbest sau doua straturi de paslă îmbibate cu argilă; * la trecerea prin acoperiș, prin lăsarea unei distanțe de cel puțin 10 cm între fața exterioară a zidariei coșului și elementele acoperișului, iar golul produs se închide cu un șorț de tablă; b) nu este permis ca în coșuri să fie zidite elemente combustibile ale acoperișului, planșeului etc.; c) coșurile se prelungesc deasupra acoperișului cu 0,5-0,8 m; d) coșurile de zid vor fi permanent întretinute fără crăpături și curățate. Este interzis a se folosi coșurile de zid netencuite; e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanta mai mică de 70 cm fata de peretii de scândură sau paiantă. 6. Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei electrice: a) este interzisă folosirea instalațiilor și aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupătoare defecte, doze și derivatii fără capace etc.; slbuse

Pagina 47

b) este interzisa înlocuirea siguranțelor electrice cu sărma, cuie etc. Siguranțele arse vor fi înlocuite numai de electrician autorizat; c) nu este permisa lasarea sub tensiune, fără supraveghere, a niciunui fel de aparat electric: fier de călcat, reșou, radiator etc.; d) este interzisa executarea sau modificarea instalatiilor electrice de către persoane neautorizate; e) fiarele de călcat vor fi așezate pe timpul folosirii pe suporți de sârma sau de cărămida. 7. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor la folosirea lampilor de iluminat si de gatit cu lichide inflamabile, precum si la folosirea acestor lichide: a) lămpile de iluminat și de gătit cu petrol trebuie să fie în stare bună, rezervorul nu trebuie să fie spart, să aibă scurgeri, iar umplerea rezervoarelor trebuie să se facă când lampile sunt stinse; b) este interzisă așezarea lămpilor de iluminat sau de gătit în apropierea obiectelor care se pot aprinde ușor sau în locuri unde din neglijență ar putea fi răsturnate, dând naștere la incendii; c) lămpile de iluminat sau de gătit nu trebuie lasate fără supraveghere pe timpul funcționării lor; d) este interzis să se depoziteze în locuințe lichide inflamabile în cantități mai mari de 25 litri. Aceasta cantitate se va pastra în bidoane adecvate (metalice) bine închise și la locuri ferite de posibilitatea incendierii; €) curățarea cu substanțe ușor inflamabile a parchetelor, a dușumelelor, a hainelor etc. nu este permisă în încăperi unde este aprins focul. 8. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire privitoare la folosirea buteliilor de gaze lichefiate (aragaz): a) este interzisa folosirea flăcării pentru verificarea etanșeității buteliei, garniturilor, regulatorului si furtunului; b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fără regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezinta porozități, crăpături sau lărgiri la capete; c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor păstra în apropierea surselor de căldură sau sub acțiunea directa a razelor solare. Distanța dintre butelie si mașina de aragaz va fi de 1 m, iar față de o sursă de caldură cu o flacără deschisă, de cel puțin 2 m; d) este interzis a se folosi buteliile în poziție culcată sau înclinată; ele se vor folosi doar în poziție verticală. Nu este permisă încălzirea buteliilor. Aprinderea focului, în cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectându-se principiul "gaz pe flacără"; €) este interzisă trecerea (transvazarea) gazului din butelie în orice alte recipiente. 9. Respectarea regulilor de prevenire și stingere a incendiilor în podurile caselor: a) este interzisa construirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale lemnoase, furaje ori de alte materiale combustibile în podurile caselor; b) nu este permisa folosirea podurilor pentru bucătării sau spălătorii; c) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate în poduri; d) este interzisa folosirea pentru iluminatul în poduri a lumânărilor etc.; pentru iluminat se vor folosi felinare de vânt în stare bună de funcționare. 10. Educarea copiilor și supravegherea lor pentru a nu provoca incendii: 47 a

Pagina 48

a) copiii nu trebuie lăsati singuri în încaperi în care sunt sobe de încălzit sau de gătit, lămpi cu petrol pentru iluminat ori gătit în stare de funcționare; b) copiii nu trebuie lăsati să se joace cu focul (lămpi, lumânări, chibrituri, brichete, artificii etc.). Asemenea mijloace nu trebuie lăsate la îndemana lor. 11. Respectarea regulilor privind protectia împotriva inundatiilor în zonele unde acest risc se manifesta cu precădere: a) curățarea și întretinerea șanțurilor și rigolelor; b) interzicerea blocării sau obturării podurilor ori podețelor cu materiale care ar împiedica scurgerea apei. 12. Respectarea regulilor și modului de comportare stabilite de autorități pentru diferite situații de urgentă, în funcție de riscurile identificate în plan teritorial. II. Reguli de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur și/sau alunecări de teren a) Cunoștințe despre clădirile și spațiile în care locuim sau lucrăm, privind: - evenimentele seismice precedente și acțiunile lor asupra clădirii - aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a distrugerilor parțiale sau totale asupra clădirilor în cazul declanșării unui cutremur puternic și anume pentru: = executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente pentru a menține caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii; » conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din partea unui expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcției; = efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un expert autorizat sau de către un institut specializat conform prevederilor legale; = executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire cât și la instalațiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare, etc. numai pe baza raportului de expertiză și a proiectelor autorizate; - respectarea unor principii simple și sigure pentru execuția de clădiri rezistente în localități rurale, respectiv a cerințelor legale privind calitatea construcțiilor în zone urbane, precum și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale; - interzicerea intervenției asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea pereților, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivnițe sau garaje etc. -, fără a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări și toate autorizațiile necesare, deoarece altfel, se pot declanșa, cu sau fără seisme, procese de degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viața! - întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora precum și recepția lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și ale regulamentelor în vigoare; - cunoașterea de către asociațiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecție antiseismică, precum și pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de Agia

Pagina 49

materiale combustibile, toxice și chimice. În aceste spații se interzice depozitarea de materiale pe planșee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuința personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanșarea de explozii, incendii etc.; - interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe toxice etc. în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va face după consultarea unui specialist; - fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii pentru ca în cazul unui cutremur să se evite căderea lor și producerea de accidente; - cunoașterea măsurilor necesare prevenirii și stingerii incendiilor și aplicarea lor de către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc; - cunoașterea planului subsolului clădirii tip bloc și a rețelelor de conducte din subsolul clădirii, precum și cunoașterea locurilor de amplasare a robineților și vanelor de închidere a diferitelor utilități pe diferite ramificații; - cunoașterea și verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperișului, balcoanelor, cornișelor, calcanelor, coșurilor, terasei și învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, țiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor; - consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuințe sau sediu de firmă, asupra evaluării rezistenței antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare, în vederea evitării expunerii la un potențial risc. b) Protecția antiseismică în interiorul locuinței sau locului de muncă Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinței pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism: - evitarea aglomerării spațiilor de la locul de muncă sau din locuință cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism și amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spațiul de lucru; - asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte, între ele și prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în familie; - amplasarea echipamentelor tehnice și aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, mașini de spălat, frigidere etc. -, astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism; - fixarea aparatelor în așa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur; - amplasarea obiectelor fragile și valoroase într-un loc mai jos și sigur; - amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și nu există pericolul de contaminare și de incendiu; = 49 =

Pagina 50

- asigurarea ușilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente; - procurarea în locuință a cel puțin unui extinctor și amplasarea acestuia într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potențiale de incendiu; învățați utilizarea acestuia; - reținerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranțelor, robinetelor generale și locale pentru apă, gaze și electricitate și a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteți lua măsurile minime de intervenție de urgență - închidere/deschidere; - păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate. Dacă locuiți într-o clădire multifamilială tip bloc, informați-vă personal sau prin administrația asociației despre îndeplinirea obligațiilor legale privind: - evaluarea rezistenței antiseismice actuale a structurii clădirii - reparațiile și consolidările necesare - proiectarea și executarea lucrărilor necesare - asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare Rețineți în memoria dvs. particularitățile localității, cartierului și împrejurimile locuinței dvs., ale drumului pe care vă deplasați zilnic la serviciu, școală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos: - căderea unor elemente de construcție nestructurale: tencuielei, cărămizi etc. - spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte - căderea unor obiecte, mobilier etc. - căderea unor stâlpi și linii electrice - incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalații de încălzire etc. - alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase Obișnuiți-vă să vă protejați și când vă aflați într-o altă situație: în concediu, în delegație, la spectacole, în vizită etc. Discutați cu toți membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce ați face fiecare în caz de cutremur și faceți periodic repetiții. c) Reguli de comportare rațională, individuale și de grup: loc de muncă, familie, pe stradă, în timpul producerii seismului 1. Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur. 2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite. Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintro locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc. = 50 =

Pagina 51

8. Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărți groase etc. 9. Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au vitraje, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați concursul persoanelor autorizate. 10. Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile. Evitați să fiți confundat cu răufăcătorii pătrunși în astfel de clădiri, nu aglomerați fără rost zonele calamitate. 11. Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare. 12. Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept. 13. Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice - așa numitele replici -, fără a intra în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști! 14. La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor. 15. Experiența cutremurelor precede

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.