Contract

Clarificare polita

Tip
Contract
Emitent
Comuna Țibana, jud. Iași
Pagini
5 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Contract, „Clarificare polita”, Comuna Țibana, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatibana.ro/data/_editor/files/Clarificare_polita.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tibana/51423-clarificare-polita, 06.11.2026)

Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Page |1 COMUNA TIBANA NR.9011/24.09.2025 Răspuns “ficări — Autoritatea Contractantă Către: SC SRL Ref.: Clar urnizare și distribuție meniu tip sandwich și un fruct” în cadrul Programului Național „Masă Sănătoasă” — Școala Gimnazială nr. 1 Domnița, comuna Țibana (ADV1498869) 1. Întrebare ofertant: La acest moment ne aflăm în faza precontractuală (...) solicitarea unei polițe de asigurare apare ca prematură. Răspuns autoritatea contractantă: Conform art. 23 alin. (1) din Directiva 2006/ 123/CE: „Statele membre pot prevedea că prestatorii ale căror servicii prezintă un risc direct și specific pențru sănătatea și siguranța beneficiarului (...) încheie o asigurare de răspundere profesională corespunzătoare naturii și gradului de _risc. ” Prin urmare, cerința autorității contractante nu este prematură, ci reprezintă o obligație legală și morală, pentru a garanta că ofertanții sunt responsabili fată de riscurile directe asupra vietii copiilor. 2. Întrebare ofertant: Activitatea de catering nu este o activitate care se asigură, iar la momentul achiziționării unei polițe, suma nu se restituie (...) cheltuială pe care ofertantul o face fără a cunoaște dacă îi va fi atribuit contractul. Răspuns autoritatea contractantă: Afirmația este nefondată. Serviciile de catering/alimentație publică fac parte din Clasa 13 — Asigurări de răspundere civilă generală (Anexa 1 la Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare). In concluzie, aceste servicii sunt asigurabile și acoperă în_ mod expres prejudicii cauzate prin activități de alimentație publică. 3. Întrebare ofertant: Nu se înțelege la ce ar trebui să se raporteze asigurarea, nici ca obiect, nici ca valoare. Răspuns autoritatea contractantă: Obiectul politei: răspunderea civilă/profesională pentru activități de catering — producție, ambalare, transport și distribuție de produse alimentare. Valoarea: minimum valoarea contractului, fără TVA. 4. Întrebare ofertant: Asigurarea pentru pagube produse terților (...) sens în care cerința apare ca neclară. Răspuns autoritatea contractantă:

Pagina 2

Page |2 Nu este o asigurare generică, ci una specifică domeniului alimentar. În definiția din art. 23 alin. (5) lit. d din Directiva 2006/123/CE, „asigurarea de răspundere profesională” este „o asigurare încheiată de un prestator în vederea răspunderii potențiale față de beneficiari (...) decurgând din prestarea serviciului.” 5. Întrebare ofertant: Arătăm că activitatea de catering/alimentație publică, prin specificul ei, nu poate produce pagube beneficiarului. Răspuns autoritatea contractantă: Această afirmație este contrazisă de cazuri concrete: Iași, Strunga (2024) — 16 elevi spitalizați după consumul sandvișurilor; Mehedinți (2024) — peste 100 de copii îmbolnăviți, confirmare contaminare cu Listeria; Suceava (2019) — 9 elevi spitalizați după consumul laptelui din programul „Laptele și cornul”. Aceste spețe arată că activitatea de catering poate produce prejudicii grave și, prin urmare, necesită asigurare profesională. 6. Întrebare ofertant: În cadrul achiziției publice (...) există remedii prevăzute în contract. Răspuns autoritatea contractantă: Remediile contractuale (penalități, reziliere) nu protejează sănătatea copiilor și nu acoperă daunele medicale sau morale. Numai polița de asigurare oferă un mecanism de despăgubire imediată a prejudiciilor. 7. Întrebare ofertant: Nu se indică în nici un fel la ce se referă pagubele produse și nici la valoarea poliței (...) precontractual nu există posibilitatea unei pagube. Răspuns autoritatea contractantă: Pagubele vizate sunt îmbolnăvirea copiilor, spitalizări, daune morale, pierderi educaționale prin abandon școlar. Posibilitatea există oricând în derularea contractului. Prezentarea poliței la ofertă este necesară pentru a demonstra că operatorul conștientizează aceste riscuri încă din faza de participare. 8. Întrebare ofertant: Solicităm comunicarea de clarificări privind obiectul poliței, valoarea acesteia, categoriile de daune (...) și dacă o astfel de asigurare este necesară anterior atribuirii precum contractului. Răspuns autoritatea contractantă: Obiect: răspunderea civilă/profesională pentru catering. Valoare: minimum valoarea contractului fără TVA. Daune acoperite: toxiinfecții alimentare, contaminări microbiologice/chimice, deficiențe de lanț frigorific, manipulare defectuoasă. Moment: polița se solicită la ofertă și pe întreaga durată de executare.

Pagina 3

Page |3 Mai mult procedura desfășurată de autoritatea contractantă este o procedură proprie, reglementată de art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016, care consacră principiile nediscriminării, tratamentului egal, recunoașterii reciproce, roporționalității, asumării răspunderii și utilizării eficiente a fondurilor publice. Principiul nediscriminării Autoritățile contractante trebuie să se asigure că nu favorizează și nu dezavantajează niciun operator economic pe criterii arbitrare (naționalitate, formă juridică, locul în care își desfășoară activitatea etc.). Exemplu: nu se poate impune ca ofertantul să aibă sediul în România, dacă activitatea se poate desfășura la fel de bine de către un operator stabilit în alt stat membru UE. Principiul tratamentului egal Toți ofertanții sau candidații trebuie tratați în mod egal și obiectiv pe parcursul procedurii. Aceleași informații, termene, criterii de evaluare și reguli se aplică tuturor participanților. tuturor. Principiul recunoașterii reciproce ! Documentele, certificatele și atestatele emise de autorități competente dintr-un stat membru trebuie recunoscute și de către alte state membre. Exemplu: un certificat de atestare fiscală eliberat în Franța este valabil și pentru participarea la o procedură de achiziție din România. Principiul transparenței Procedura trebuie să fie clară, previzibilă și deschisă, astfel încât orice operator să aibă acces la informațiile necesare pentru a formula o ofertă. Se asigură prin publicarea anunțurilor, prin claritatea documentației de atribuire, prin comunicarea motivelor pentru care o ofertă a fost respinsă. Scop: evitarea arbitrarului și creșterea încrederii în procedură. Principiul proporționalității Cerințele impuse trebuie să fie adecvate, justificate și proporționale cu obiectul achiziției. Nu se pot solicita condiții excesive care nu sunt strict necesare. Exemplu: pentru o achiziție de mobilier școlar nu se poate cere experiență anterioară în lucrări de construcții mari. Principiul asumării răspunderii Autoritatea contractantă și persoanele implicate în derularea procedurii răspund pentru deciziile luate. Se evită transferarea nejustificată a răspunderii către alți actori.

Pagina 4

Page |4 + Responsabilitatea vizează legalitatea, oportunitatea și corectitudinea întregului proces (inclusiv alegerea procedurii, modul de evaluare, semnarea contractului). Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice e Achizițiile trebuie să asigure valoare pentru bani („value for money”), adică cel mai bun raport între preț, calitate și beneficii pe termen lung. e Nu se urmărește doar prețul cel mai mic, ci și criterii legate de calitate, durabilitate, costuri pe ciclul de viață. e Se interzice risipa, fragmentarea artificială a contractelor sau achizițiile făcute doar pentru a consuma bugetul. Aceste principii constituie temelia achizițiilor publice, fiind obligatorii pentru toate autoritățile contractante și având ca scop final: concurență reală, acces liber pe piață, tratament corect al ofertanților și o utilizare responsabilă a banului public. În calitate de autoritate contractantă, suntem îndreptățiți să luăm toate măsurile legale necesare pentru ca beneficiarii dintr-o zonă defavorizată, cu acces dificil la servicii medicale — să beneficieze de servicii de — copii calitate, sigure și conforme. Ignorarea acestor riscuri ar însemna expunerea deliberată a elevilor la consecințe grave, cu efecte ireversibile asupra sănătății și vieții acestora. În analizate de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și ulterior numeroase spețe confirmate de instanțele de contencios administrativ, s-a statuat în mod constant că: Y. Autoritatea contractantă are o marjă de apreciere în stabilirea condițiilor contractuale, inclusiv a față de cele prevăzute expres în legislația primară (Legea nr. 98/2016, HG nr. unor cerințe suplimentare respectarea principiilor transparenței, proporționalității și tratamentului egal al 395/2016), cu operatorilor economici. /. Introducerea de condiții suplimentare este permisă atâta timp cât: e auo legătură directă cu obiectul contractului, e sunt justificate de specificul serviciului ce urmează a fi prestat, urmăresc protejarea interesului public (siguranța beneficiarilor, calitatea serviciului, e continuitatea activității). In cazul Serviciilor de catering școlar — CNSC și instanțele au validat cerințe suplimentare precum certificate de calitate și siguranță alimentară, asigurări de răspundere civilă pentru prejudicii prezentarea unor cauzate elevilor, ori respectarea unor diete speciale. Argument: protejarea sănătății copiilor și prevenirea riscurilor alimentare.

Pagina 5

Page |5 Autoritatea contractantă nu doar că are dreptul, ci și obligația de a introduce condiții suplimentare acolo unde natura serviciului implică riscuri semnificative pentru sănătatea, siguranța sau bunăstarea beneficiarilor. Concluzie finală Prin coroborarea art. 23 din Directiva 2006/123/CE, art. 2 alin. (2) și art. 39 din Legea 98/2016, precum și HG nr. 23/2025, menținerea cerinței este legală, proporțională și indispensabilă. Lipsa acestei polițe nu ar fi doar o neconformitate administrativă, ci o acceptare deliberată a unui risc real de îmbolnăvire gravă sau deces al copiilor. Într-o comunitate defavorizată, unde accesul la servicii medicale este întârziat, renunțarea la această măsură ar constitui o culpă juridică și morală de o gravitate extremă, de neconceput într-un stat de drept. COMPARTIMENT ACHIZITII PUBLICE, MATEI MIHAEFLA-ANDREEA