Document

Strategie Tibana Iasi (SDL)

Tip
Document
Emitent
Comuna Țibana, jud. Iași
Pagini
128
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategie Tibana Iasi (SDL)”, Comuna Țibana, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatibana.ro/data/_editor/files/Strategie_Tibana_Iasi_SDL_.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tibana/51106-strategie-tibana-iasi-sdl, 06.11.2026)

Fișier creat
11.08.2021
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

COMUNA ȚIBANA Județul Iași, România Cod poștal: 707530 Telefon: 0232-325 900 0232 - 326 900 0232 - 325 777 Fax: 0232-325900 E-mail: [email protected] S.C. SIMPA CONSULT S.R.L. Iași, str. Bacinschi nr. 5, J22/1257/2005, RO17561261, tel / fax: 0232.277.581 E-mail: [email protected] 1|Page

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2021 – 2030 COMUNA ȚIBANA – JUDEȚUL IAȘI 2|Page

Pagina 3

Strategia de Dezvoltare Locală 2021-2030 , Comuna Țibana – Județul Iași Cuvântul Primarului - Dl. Gheorghe Rotaru: „Un primar bun și competent trebuie să fie vizionar, să îndrăznească mai mult în comparație chiar cu cei dragi. Iar când gândurile de viitor se leagă de oamenii și locurile de unde provine, totul capătă un sens major: îmi folosesc clipa creativă și de libertate umană pentru a trăi mai intens viața satului unde sper să viețuiesc din ce în ce mai bine. Apă, loc de muncă, cele mai bune condiții de învățătură, ba, chiar și gaz metan. De ce nar fi toate astea și pentru harnicii locuitori din Țibana?” Strategia de dezvoltare economico - socială a comunei Țibana, își propune să valorifice potențialul, oportunitățile și disponibilitățile reale pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ și competitiv, menit a atrage investiții private importante atat din țară cât și din străinătate. Strategia de dezvoltare locală, este în egală măsură instrumentul de bază în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică și umană în perioada 2021 -2030. Strategia de dezvoltare locală este un document care structurează liniile directoare strategice pe o perioadă de 10 ani, ale comunei Țibana, potrivit problemelor identificate, a potențialului local activ și pasiv, cât și a oportunităților de dezvoltare în viitorul apropiat, fiind totodată rodul colaborării cu actorii locali. 3|Page

Pagina 4

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași CUPRINS 1. INTRODUCERE ........................................................................................................................................ 6 2. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ .................................................. 9 3. METODOLOGIA DE ELABORARE ...................................................................................................... 13 4. SITUAȚIE CURENTĂ ............................................................................................................................. 13 5. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE ...................................................................................... 21 6. CARACTERE FIZICO-GEOGRAFICE .................................................................................................. 29 7. RELIEF, FLORĂ, FAUNĂ, SOLURI....................................................................................................... 37 8. RESURSE PRIMARE ȘI SECUNDARE .................................................................................................. 40 9. DEMOGRAFIE ........................................................................................................................................ 51 10. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ............................................................................................................. 56 11. ATRACTIVITATEA ECONOMICĂ .................................................................................................. 57 12. EDUCAȚIE .......................................................................................................................................... 62 13. SĂNĂTATEA....................................................................................................................................... 67 14. MEDIU ................................................................................................................................................. 69 15. ANALIZA SWOT COMUNA ȚIBANA ............................................................................................. 75 16. VIZIUNE.............................................................................................................................................. 87 17. MISIUNE ............................................................................................................................................. 88 18. OBIECTIVUL GENERAL ................................................................................................................... 89 19. PORTOFOLIUL DE PROIECTE ........................................................................................................ 98 20. IMPLEMENTARE ȘI MONITORIZARE ......................................................................................... 126 4|Page

Pagina 5

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași P R I M Ă R I A C O M U N E I Ț I B A N A, JUDEȚUL IAȘI  Coordonate de contact : Comuna Țibana, județ Iași, Cod poștal: 707530  Tel 0232 - 325 900; 0232 - 326 900; 0232 - 325 777  Fax 0232 - 325 900  E-mail: [email protected] [email protected]  Website: www.primariatibana.ro 5|Page

Pagina 6

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 1. INTRODUCERE Context Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Țibana are loc în contextul pregătirii unei noi perioade de programare a fondurilor europene alocate României pentru perioada 2021 – 2030. Această alocare financiară genereză elaborarea sau actualizarea strategiilor de dezvoltare atât la nivel local, județean, regional cât și național, cu scopul principal al atragerii finanțărilor europene. Necesitatea armonizării planurilor de dezvoltare în cadrul comunei Țibana cu cele ale comunelor limitrofe și ale județului Iași, a dezvoltării integrate și a cooperării în scopul realizării de investiții este esențială, iar strategia de dezvoltare locală reprezintă un pas important în acest sens. Din punct de vedere conceptual, strategia este bazată pe situația socio-economică, nevoile și potențialul de dezvoltare al comunei Țibana cu luarea în considerare a priorităților europene, naționale, regionale pentru perioada de dezvoltare post 2020. La nivel european, documentul programatic Europa 2020, definește poziția UE stabilită a fi atinsă la nivelul anului 2027, bazată pe trei priorități de dezvoltare interdependente, respectiv creștere inteligentă, creștere durabilă și creștere favorabilă incluziunii. În concordanță cu prioritățile europene, dezvoltarea unei economii durabile, eficientă din punct de vedere al resurselor și cu o rată ridicată a ocupării forței de muncă, reprezintă puncte centrale ale Strategiei de Dezvoltare a comunei Țibana, pentru perioada 2021-2030. La nivel național, ca orientare generală, Strategia pentru dezvoltarea durabilă a României, orizonturi 2013-2020-2030 vizează drept obiectiv strategic pentru orizontul de timp 2027 – „Atingerea nivelului mediu actual al țărilor Uniunii Europene la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.” La nivelul programării strategice a comunei Țibana pentru perioada 20212030, promovarea unor practici de consum și producție sustenabile, a unei dezvoltări în acord cu resursele existente constituie repere în abordarea planurilor de măsuri și a portofoliului de proiecte propus pentru perioada următoare de timp. În vederea eficientizării procesului de absorbție a fondurilor post aderare, România a transmis Uniunii Europene, Acordul de parteneriat pentru intervalul de timp 2013-2020, respectiv 2021-2027, document aflat în dezbaterea Comisiei Europene. Conținutul Acordului de parteneriat 6|Page

Pagina 7

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași abordează în mod detaliat principalele provocări pe care țara noastră urmează să le transpună în proiecte viabile, cu stabilirea principalelor obiective și priorități, modalitatea de utilizare a fondurilor nerambursabile acordate precum rolul diverselor instituții publice în gestionarea resurselor atrase. În vederea asigurării unui flux ridicat de fonduri europene în comuna Țibana, strategia de dezvoltare cuprinde propuneri de proiecte în acord cu nevoile identificate la nivelul administrației locale cu implicarea directă a opinei publice și a stakeholderilor interesați de procesul de definire strategică a comunei Țibana, în următorii 10 ani. La nivel regional, Programul Operational Regional Nord-Est 2021 – 2030, reprezintă instrumentul prin care regiunea își promovează prioritățile și interesele în domeniul economic și social și propune trei noi domenii prioritare respectiv dezvoltarea urbană durabilă, protecția mediului și eficiența energetică cât și susținerea sănătății și a incluziunii sociale. Strategia de dezvoltare a comunei Țibana, contribuie la atingerea acestui obiectiv prin definirea unor obiective strategice care pot fi în mod real îndeplinite în orizontul de timp 2021 – 2030. Strategia Uniunii Europene a stabilit – de asemenea – proceduri precise de implementare, monitorizare și urmărire, cu obligații de raportare la fiecare doi ani din partea Comisiei Europene și din partea statelor memebre. România – aderată la 01.01.2007 – a realizat STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI – ORIZONTURI - 2020 – 2030 în anul 2008 și a raportat asupra implementării în luna iunie 2011. Agenția de dezvoltare regională Nord-Est, din care face parte județul I ași și implicit comuna Țibana, a elaborat STRATEGIA DE DEZVOLTARE A JUDEȚULUI IAȘI 2013 -2020. Consiliul Județean Iași a realizat în anul 2021, Planul pentru Dezvoltare Regională Durabilă a Județului Iași 2021 – 2030, practic Strategia Economico-Socială a Județului. Potrivit prevederilor Legii nr. 350 din 06.07.2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare, teritoriul României este parte a avuției naționale de care beneficiază toți cetățenii țării, inclusiv prin gestionarea proceselor de dezvoltare prin activitățile de amenajare a teritoriului, urbanism și de dezvoltare durabilă ale autorităților publice centrale și locale. Autoritățile administrației publice – gestionarul și garantul acestei avuții – trebuie să asigure dezvoltarea echilibrată, coerentă și durabilă a teritoriului național. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a-și armoniza deciziile de utilizare a teritoriului în temeiul principiului descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării servicilor publice. 7|Page

Pagina 8

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Această Lege statutează prin art. 1 alin (5) că gestionarea spațială a teritoriului urmarește să asigure indivizilor și colectivităților dreptul de folosire echitabilă și responsabilitatea pentru o utilizare eficientă a teritoriului, condiții de locuire adecvate, condiții de muncă, de servicii și de transport ce răspund diversității nevoilor și resurselor populației, reducerea consumurilor de energie, asigurarea protecției peisajelor naturale și construite, conservarea biodiversității și crearea de continuități ecologice, securitatea și salubritatea publică, raționalizarea cererii de deplasări, calitatea estetică și arhitecturală, protejarea identității arhitecturale și culturale a localităților urbane și rurale. Gestionarea spațială a teritoriului țării – deci și a fiecărei localități urbane și rurale în parte, indiferent de rang, importanță și mărime – constituie o activitate obligatorie, continuă și de perspectivă, desfășurată în interesul colectivităților care le folosesc în concordanță cu valorile și aspirațiile societății și cu cerințele integrării în spațiul european. Această gestionare spațială trebuie să se realizeze prin intermediul amenajării teritoriului și al urbanismului – ansamblul de activități complexe, de interes general, care contribuie la dezvoltarea spațială echilibrată, la protecția patrimoniului natural și construit, la îmbunătățirea condițiilor de viață în localitățile urbane și rurale, precum și la asigurarea coeziunii teritoriale la nivel regional, național și european. Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie:  globală – urmărește coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu închegat;  funcțională – trebuie să țină seama de cadrul natural și construit, bazat pe valori de cultură și interese comune;  prospectivă – trebuie să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervențiilor economice, ecologice, sociale și culturale și să țină seama de acestea în aplicare;  democratică – trebuie să asigure participarea populației și a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor. Activitatea de urbanism cuprinde toate localitățile țării, organizate în rețea, pe baza ierarhizării și distribuției echilibrate a acestora în teritoriu. 8|Page

Pagina 9

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 2. CADRUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ Până în prezent, în România s-au elaborat Planuri de Dezvoltare Regională, pentru perioadele 2000-2004, 2004-2006, 2007-2013 și 2014-2020. Experiența procesului de planificare s-a îmbogățit la nivelul regiunilor din România, fiind puse în practică o varietate de mecanisme de parteneriat. În comparație cu generația anterioară de planuri de dezvoltare regională, abordarea de formulare a noilor planuri presupune o adaptare către o nouă generație de politici integrate de dezvoltare. Acestea vor fundamenta atât structurarea programelor operaționale cu fonduri europene cât și programele cu finanțare națională de la nivel central și local. Această nouă abordare presupune nu doar o reformulare a obiectivelor și instrumentelor, ci și a structurii și cadrului de implementare a planurilor de dezvoltare regionale prin coordonarea acțiunilor politicilor sectoriale de dezvoltare. Pentru viitoarea periodă de programare, 2021-2030, Strategia de dezvoltare locală a Comunei Țibana, s-a realizat pornind de la următoarele documente programatice:  Strategia Europa 2020, ca punct de pornire  Programul Operațional Regional Nord-Est 2021-2027  Al 5-lea Raport privind coeziunea economică, socială și teritorială  Programul național de reformă PNR 2019  Strategia Pentru Cercetare și Inovare Regională prin Specializare Inteligentă RIS3 Nord- Est 2021 – 2027. Noua perioadă de programare reprezintă o oportunitate pentru consolidarea experienței acumulate de țara noastră în perioada de post aderare la Uniunea Europenă în domeniul utilizării resurselor financiare nerambursabile. Alocarea fondurilor europene pentru România în intervalul de timp 2021-2027 impun pregătirea de documente strategice adecvate fiecărei administrații publice pentru a putea exista o imagine de ansamblu asupra priortităților investiționale și a direcțiilor de absorbție a fondurilor nerambursabile. Strategia de dezvoltare a comunei Țibana reprezintă un instrument de lucru, coordonare și susținere a măsurilor și acțiunilor noi sau revizuite care vor avea un impact asupra comunității locale și vor contribui la dezvoltarea economico-socială locală. Dinamica dezvoltării impune o actualizare periodică a direcțiilor de dezvoltare, a documentelor de planificare existente și alinierea acestora la abordările strategice la nivele superioare de conducere și organizare. 9|Page

Pagina 10

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Planul de dezvoltare regională 2021 - 2027, subiect intens dezbătut în Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. În cadrul dezbaterilor ce au vizat regiunea de dezvoltare Nord-Est, s-au dezbătut subiectele legate de cele 5 obiective de dezvoltare strategică, pe baza cărora localitățile României pot pregăti documentele programatice. În cadrul acestei întruniri, a fost prezentat reprezentanților autorităților publice locale din județele regiunii modificările noului cadru pentru politica de coeziune a Uniunii Europene: mai puține obiective de politică și, implicit, mai puține axe de finanțare pe domenii de acțiune. Conform informațiilor făcute publice, obiectivele de politică strategica vor scădea de la 11 la numai 5: OP 1 – O Europă mai inteligentă (care cuprinde domeniile * cercetare și inovare, * servicii publice digitale, * digitalizare și bandă mai largă și * întreprinderi mici și mijlocii), suma alocată României fiind de circa 6 miliarde de euro; OP 2 – O Europă mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon (* energie, * schimbări climatice, * apă și ape uzate, * gestionarea deșeurilor, * biodiversitate și * mobilitate multimodală în mediul urban), suma alocată României fiind de circa 5,1 miliarde de euro; OP 3 – O Europă mai conectată (*transport și * digitalizare și bandă largă); OP 4 – O Europă mai socială (* politicile pieței muncii, * educație, * incluziune, sărăcie și * sănătate), ultimele având o alocare financiară pentru România de circa 5 miliarde de euro; OP 5 – O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltarea teritorială/urbană), cu o valoare a alocării pentru România de circa un miliard de euro. Una dintre noutățile importante din viitoarea perioadă de programare este posibilitatea ca fiecare regiune a țării, inclusiv Regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Iași, să propună propriile direcții generale pentru care să se solicite finanțare europeană. Astfel, de la finalul anului 2019, au avut loc întâlniri ale autorităților responsabile pentru stabilirea obiectivelor de investiții și de servicii destinate comunităților regionale și județene. Cele 5 obiective strategice majore identificate la nivel european în ceea ce privește următoarea perioadă programatică, 2021- 2027, v a implica un buget de peste 27 de miliarde de euro, cu 8% mai mare față de actuala perioadă programatică, 2014 – 2020. În 20 februarie 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a făcut precizări cu privire atât la bugetul alocat agiculturii românești în perioada 2021 – 2030, cât și în ce direcții vor fi proiectate aceste sume. Astfel, nu mai puțin de 13 miliarde de euro vor putea fi accesate pe diferite programe destinate agro-zootehniei României. 10 | P a g e

Pagina 11

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Rolul și importanța prezentei strategii Rolul unei strategii de asemenea importanță care, considerăm că trebuie să fie CLARĂ, CONCISĂ și pe ÎNȚELESUL TUTUROR, dar mai ales, trebuie să fie verificată periodic (semestrial sau anual) pentru a se putea interveni operativ pentru înfăptuirea parțială sau integrală a obiectivelor propuse. Întreaga comunitate a comunei Țibana, trebuie să cunoască prevederile strategiei, să le înțeleagă și să lupte pentru aplicarea documentelor tehnice care vor rezulta în urma aplicării acestei strategii. Strategia trebuie să pornească de la situația existentă, cuprinzând și realizările comunei Țibana, pentru identificarea direcțiilor și resurselor necesare dezvoltării sociale și economice a localității. Aleșii locali, funcționarii din aparatul administrativ al comunei Țibana și mai ales cetățenii, vor înțelege care este locul și rolul lor în cadrul strategiei, care este locul pe care comuna Țibana îl are și care ar putea să-l aibă în contextul dezvoltării generale, naționale cu menținerea și valorificarea specificului local. În strategie se va sintetiza foarte bine faptul că aleșii locali (primarul și consilierii), în timpul mandatului lor pun accentul în principal pe două paliere: Asigurarea mangementului administrativ – respectiv funcționarea serviciilor publice și aplicarea măsurilor adoptate la nivel național sau județean în domeniile care vizează administrația publică locală, și Inițierea unor proiecte de dezvoltare, astfel încât să se îndeplinească programul politic electoral pe baza căruia au fost aleși la nivel local. Adoptarea de către comunitatea Țibana a prezentei strategii, 2021 - 2030, va contribui la realizarea unor documentații tehnice, la un standard superior față de cel aprobat anterior, mai exact în 2014. 11 | P a g e

Pagina 12

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Scopul strategiei de dezvoltare Strategia de dezvoltare a comunei Țibana, are drept scop atingerea unei dezvoltări locale durabile care să angreneze creșterea nivelului de trai al populației. În vederea îndeplinirii acestei ținte strategice este necesar a fi încadrate direcțiile de acțiune stabilite în concordanță cu nevoile comunității într-un document programatic, bază pentru planificarea resurselor în atingerea obiectivelor propuse. Ca urmare a implementării strategiei de dezvoltare locală, se dorește transformarea comunei Țibana într-o zonă atractivă din punct de vedere social și cultural, stabilă și viabilă pentru mediul privat și cel investițional, capabilă să ofere locuitorilor săi condiții decente de viață și acces la servicii de bază precum și la o infrastructură adecvată. De asemenea prin intermediul documentului programatic pentru perioada 2021-2030, este vizat și mediul înconjurător, protejarea acestuia și orientarea activității factorilor interesați de progresul economic și social al comunității pentru a putea suține o dezvoltare durabilă a comunei Țibana. Necesitatea Strategiei de dezvoltare a comunei Țibana, derivă din faptul că în cadrul acesteia sunt trasate și stabilite prioritățile investiționale în acord cu viziunea populației și administrației publice locale. Mai mult, acest document programatic furnizează șablonul necesar coordonării pe termen lung al planificării și gândirii strategice între sectorul public și cel privat. 12 | P a g e

Pagina 13

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 3. METODOLOGIA DE ELABORARE Elaborarea Strategiei de dezvoltare a comunei Țibana, pentru perioada 2021-2030 a urmărit în mod constant respectarea criteriilor de calitate utilizate la nivel european pentru evaluarea documentelor strategice, respectiv: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență și coerență, pragmatism, sustenabilitate, aranjamente de management și monitorizare. Prin viziunea și obiectivele propuse, strategia de dezvoltare a comunei Țibana, a fost elaborată în acord cu politicile comunitare, strategiile de la nivel național, programele și documentele programatice de la nivel județean și regional, asigurând beneficiul integrator al planului de investiții propus. Momentul întocmirii strategiei este unul esențial având în vedere rolul important al acesteia în pregătirea comunității locale și a administrației publice a comunei Țibana, pentru noua etapă de programare a fondurilor europene pentru perioada 2021 – 2027. Din punct de vedere structural, strategia de dezvoltare a comunei Țibana este compusă din patru părți, respectiv: - analiza diagnostic – în această parte au fost analizați principalii indicatori reprezentativi din domenii precum mediul economic, demografic, infrastructură, sănătate, resurse umane etc. prin utilizarea celor mai recente date statistice obițnute; - planificarea strategică – această parte reflectă planurile de acțiuni viitoare ale comunei Țibana, propuse a fi realizate, cu accent pe cele prioritare în funcție de nevoile identificate și opinia factorilor decizionali implicați; - analiza SWOT – în această parte au fost identificate punctele tari și slabe ale comunei Țibana, precum și oportunitățile de dezvoltare și amenințările identificate ca urmare a analizei diagnosticului actual al comunității; - implementarea și monitorizarea – această parte cuprinde metodele și intrumentele de verificare a implementării strategiei de dezvoltare de către administrația publică locală. 4. SITUAȚIE CURENTĂ ▪ Localizare și accesibilitate ▪ Poziția geografică PREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI Țibana este o comună în județul Iași, Regiunea Istorică Moldova, România. Comuna Țibana este poziționată în nord - estul țării, la 36 km de municipiul Iași care este reședința de județ. Cel mai apropiat oraș este Negrești -jud. Vaslui, la o distanță de 22 km. 13 | P a g e

Pagina 14

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Administrativ, comuna aparține județului Iași ocupând o poziție sud - vestică în cuprinsul județului. Comuna Țibana, se învecinează cu comunele Madarjac în partea de nord, Tibănești la sud, Mironeasa la est, Dagața și Stanița- jud. Neamț la vest. Din punct de vedere al regiunilor de dezvoltare comuna Țibana face parte din Regiunea de dezvoltare Nord - Est. Din punct de vedere al configurației administrativ-teritoriale, comuna Țibana aparține județului Iași și cuprinde 10 localități: Țibana, Domnița, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Moara Ciornei, Oproaia, Alexeni, Girbești, Runcu, Vadu Vejei. În componența comunei întâlnim următoarele localități: 1. Localitatea Țibana, ca sat, este asezată la intersecția dintre orasele Iași- Roman - Vaslui. 2. Localitatea Alexeni, este situată la est de centrul comunei și datează din anul 1640 fiind locuită la acea vreme preponderent de catre țărani - fobagi. 3. Localitatea Domnița, este o așezare·e asezată la nord de centrul comunei, atestată documentar din anul 1927, unde după ce o parte din locultorii din satele învecinate cumpără·teren de la mosierii incepând cu prima parte a secolului al XX-lea. 4. Localitatea Oproaia, este plasată la sud - est de centrul comunei. Satul este atestat istoric din 1850 de când moșierii loculul au adus țărani - iohagi. care mai târziu au fost împroprietăriți prin legea din 1864. Satul dispune de piatra- gresie. 5. Localitatea Poiana de Sus, se află în partea de Nord - Est a comunei și primele informații datează din jurut anului 1469. Dar ca așezare primim înformații începând cu anul 1890 când o parte a locuitorilor defrișează pădurea pentru a fabrica cărbune din lemn, mai târziu accștia fiind împroprietăriți. 6. Localitatea Poiana Mănăstirii, este situată în partea de est a comunei pe malul apei cu același nume. Unul din cele mai vechi sate ale comunei pe teritoriul căreia pe la 1460 se află o mănăstire, - localitatea datează ca așezare din anul 1864. 7. Localitatea Moara Ciornei, este situată la aproximativ 3 km nord de centrul comunei. Numele satului vine de la un locuitor pe nume Ciornei ce stăpânea o moara și este menționată documentar ca așezare din anul 1469. 8. Localitate Runcu, este o zonă deluroasă situată la 7 km în partea de Nord- Vest a comunei fiind atestată din anul 1710. 9. Localitatea Vadu - Vejei situată la 9 km de centrul comunei este cel mai îndepărtat sat. Deși, se spune că pe aceste locuri. Ștefan cel Mare a avut una din cele mai frumoase herghelii, satul datează de oproximativ 200 de ani. 10. Localitatea Gârbești, se află la o distanța de aprox. 3 km de centrul comunei. Ca suprafața și număr de locuitori este cel mai mare localitate din comună. Satul, a apărut pe moșia postelnicului Voicu și datează de aprox. 200 de ani. Comuna Țibana a obținut statut de comună în anul 1968, în urma împărțirii teritoriale a țării, prin unificarea comunelor Țibana și Garbești. Din acel moment are în componență satele: 14 | P a g e

Pagina 15

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Țibana, Garbești, Alexeni, Oproaia, Moara Ciornei, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Domnița, Vadu Vejei și Runcu. Tot în componența comunei intră și catunele: Panoasa-Alexeni, Secături (Domnița II) - Domnița și Palanca - Runcu. HARTA AȘEZĂRII COMUNEI ȚIBANA ÎN CADRUL JUDEȚULUI IAȘI Fig 1 – Poziția localității Țibana, în cadrul județului Iași; Harta de mai sus pune în evidență poziția sudestul localității Țibana, în cadrul județului Iași. REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST Regiunea Nord–Est este formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, fiind cea mai întinsă regiune a României, cu o suprafață de 36.850 km2 ceea ce reprezintă 15,46% din suprafața totală a țării. Regiunea Nord–Est se învecinează cu Regiunea Nord–Vest, Regiunea Centru, Regiunea Sud–Est și are granițe externe cu Ucraina și Republica Moldova. Foto: Regiune Nord-Est (cu nr. 1 în imagine) 15 | P a g e

Pagina 16

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Regiunea Nord-Est Formată din județele Suceava, Botoșani, Neamț, Iași, Bacău și Vaslui, Regiunea de Nord – Est este parte a provinciei istorice Moldova, încărcată de istorie, cultură și tradiție și completată de un mediu natural de excepție, astăzi graniță a Uniunii Europene. Populația Regiunii Nord – Est este de 3.883.093 locuitori la nivelul anului 2011 conform bazei de date TEMPO a INS, respectiv 3.879.911 locuitori la nivelul anului 2012 și 3.987.727 locuitori la nivelul anului 2021 conform rezultatelor preliminare ale bazei de date TEMPO a INS 2021. Din acest punct de vedere Regiunea Nord – Est se află pe primul loc din cele 8 regiuni ale țării, reprezentând 18,05 % din populația totală a României. Regiunea Nord-Est cuprinde o suprafață de 36.850 km2 reprezentând 15,46 % din suprafața totală a țării, cele mai întinse județe fiind Suceava cu 8.553 km2 și Bacău cu 6.621 km2. Unitate Suprafața totală km2 Densitatea Număr Număr Număr Număr teritorială populației municipii orașe comune sate Regiunea 36850 100,3 17 29 506 2414 Nord Est Bacău 6621 107,6 3 5 85 491 Botoșani 4986 89,2 2 5 71 333 Iași 5476 150 2 3 93 418 Neamț 5896 95,1 2 3 78 344 Suceava 8553 82,9 5 11 98 379 Vaslui 5318 84,2 3 2 81 449 16 | P a g e

Pagina 17

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Din punct de vedere geografic regiunea se mândrește cu lanțurile muntoase din partea vestică, podișurile line din centru și câmpiile cu lacuri, vii și zone agricole extinse din partea estică. Regiunea Nord – Est se învecinează astfel: - În partea de nord cu Ucraina - În partea de sud cu Regiunea Sud – Est, respectiv județele Galați și Vrancea - În partea de est cu Republica Moldova - In partea de vest cu Regiunea Nord – Vest, respectiv județele Maramureș și Bistrița Năsăud și Regiunea Centru, respectiv județele Mureș, Harghita și Covasna. Distanțe rutiere între principalele municipii ale regiunii și capitala țării: Bacău Botoșani Iași Piatra Neamț Suceava Vaslui București Bacău - 193 km 130 km 58 km 151 km 83 km 294 km Botoșani 193 km - 125 km 145 km 42 km 258 km 499 km Iași 130 km 187 km - 139 km 145 km 71 km 430 km Piatra Neamț 58 km 145 km 139 km - 103 km 129 km 354 km Suceava 151 km 42 km 145 km 103 km - 216 km 457 km Vaslui 83 km 258 km 71 km 129 km 216 km - 359 km Legătura cu Republica Moldova se face prin punctele de frontieră: - Rădăuți – Prut și Stanca în județul Botoșani pe DN29 E - Sculeni, județul Iași pe drumul european E 583 - Albița, județul Vaslui pe drumul european E 581, Legătura cu Ucraina se face prin punctele de frontieră: - Siret (Suceava) – Tereblecea (Porubne, Ucraina) – rutier - Vicșani (Suceava) – Vadul Siret (Ucraina) – feroviar și se continuă cu magistrala 500 spre Kiev și Moscova. Transportul feroviar în Regiunea Nord – Est se desfășoară pe căi feroviare simple sau duble, electrificate sau neelectrificate, asigurând transportul de pasageri și mărfuri pe magistralele principale: București – Bacău – Roman – Suceava - Ucraina – magistrala principală 500 și București – Bârlad – Vaslui – Iași – Ungheni - Republica Moldova – magistrala principală 600. Accesul aerian în Regiunea Nord – Est este asigurat de aeroporturile internaționale Bacău, Iași și aeroportul Suceava numai pentru cursele interne. Din punct de vedere al reliefului, regiunea se împarte în trei zone:  zona montană – ocupă 28% din teritoriu și este caracterizată de aliniamentul vestic reprezentat de Munții Călimani, aliniamentul central format din roci dure, cristaline, caracterizat de un relief șters, monoton cu excepția Munților Rarău și Hășmaș unde se disting elemente 17 | P a g e

Pagina 18

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași spectaculoase precum Pietrele Doamnei, Piatra Șoimului și Piatra Singuratică și ultimul aliniament situat în partea estică a Carpaților Orientali, un peisaj cu culmi domoale, unde se remarcă Obcinele Bucovinei și Ceahlău. Din punct de vedere climatic zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo – baltice, iar pe direcția est-vest de masele de aer oceanice transportate de vânturile de vest care aduc o creștere a precipitațiilor medii anuale până la 1200 mm în Ceahlău. Temperaturile medii anuale au fost înregistrate în jurul valorii de 7°C la 1000 m, iar la peste 1800 m este prezent climatul alpin cu temperaturii medii anuale de 0°C.  zona subcarpatică – ocupă 12 % din teritoriu, altitudinea medie este de 400 – 500 m, înconjurând munții ca un brâu. În zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord–est – sud-est, pe văile principalelor râuri, pătrunzând uneori și crivățul dinspre nord – est. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tip foehn. Temperaturile medii anuale cresc de la nord spre sud, situându-se în jurul valorii de 8 – 9 0C, iar precipitațiile nu depășesc 700 mm/ an.  zona de podiș – ocupă 60 % din teritoriu și gazduiește integral județele Botoșani, Iași și Vaslui. Zona de podiș este subdivizată în Podișul Sucevei în partea central nordică, Podișul Bârladului în partea sud - estică și Câmpia Moldovei în partea nord – estică. Clima zonei de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperaturi medii anuale de 9 – 100C și precipitații de 400 – 500 mm / an. Iernile sunt reci fiind prezent și crivățul, iar verile sunt foarte călduroase și secetoase. În nord temperaturile medii anuale scad până la 60C, iar precipitațiile cresc până la 800 mm. Din punct de vedere hidrografic, Regiunea Nord – Est este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția nord – sud, întreaga regiune aparținând bazinului hidrografic al râurilor Siret și Prut. Apele subterane prezente în Regiunea Nord – Est sunt în număr de zece cursuri, cinci aparținând bazinului Siret și cinci bazinului Prut, două sunt de adâncime și două clasificate ca având o stare proastă. Apa provenită din subteran este folosită la alimentarea cu apă a populației, în industrie și zootehnie, principalii poluatori fiind cei industriali și agricoli. Apele freatice din zona montană sunt considerate a fi ape dulci, potabile, cu grad de mineralizare diferit în funcție de substratul geologic. Ape cu mineralizare foarte mică întâlnim la Dorna Candrenilor, Fundu Moldovei, Vatra Dornei, Păltiniș, Toșorog, Bicazul Ardelean. Ape divers mineralizate și mofete găsim la Slănic Moldova, ape sulfuroase la Drânceni, Nicolina, Strunga. Regiunea Nord – Est are diferite specii de plante și animale în funcție de habitatele specifice prezente care aparțin Natura 2000 – SCI și Natura 2000 – SPA. 18 | P a g e

Pagina 19

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași În zona carpatică sunt prezente următoarele tipuri de sol: andosoluri, soluri brun – acide, spodosoluri și soluri brune, iar în zona subcarpatică predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenușii și cernoziomice. Resursele subsolului sunt compuse din: minereu uranifer, minereu polimetalic, minereu cuprifer, barită, mangan, sare gemă, sulf, tuf ardezic, turbă, nisipuri cuarțoase, gips, săruri de potasiu, nămoluri, roci utile (andezite, calcare, serpentinite, nisipuri și pietrișuri, argile, luturi loessoide), petrol și gaze naturale, cărbune brun, șisturi bituminoase, ape minerale terapeutice, ape minerale carbogazoase și necarbogazoase. Regiunea Nord Est din punct de vedere turistic este cunoscută prin: - patrimoniul cultural – religios din nordul regiunii inclus în UNESCO; - centrele vechi și patrimoniul cultural din Iași; - patrimoniul religios din zona Neamț; - podgoriile Cotnari și Huși; - stațiunile Vatra Dornei, Gura Humorului, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Câmpulung Moldovenesc, Piatra Neamț, Târgu Neamț; - zonele montane Ceahlău, Rarău, Călimani; - gastronomia și ospitalitatea zonei; - tradițiile și meșteșugurile. Rezervații și monumente ale naturii: - Parcul Național Munții Călimani; - Parcul Național Cheile Bicazului - Hășmaș Parcul Național Ceahlău; - Parcul Natural Vânători – Neamț; - Rețeaua Ecologică Natura 2000 – arii protejate; Județ Număr rezervații Suprafața (ha) Botoșani 9 3.223,8 Suceava 28 4.959,2 Neamț 28 25.800,2 Iași 26 5.036,4 Bacău 26 9.884,7 Vaslui 9 276,3 19 | P a g e

Pagina 20

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Potențialul balnear – balneo – terapeutic și bogăția de izvoare minerale: Stațiuni: Vatra Dornei, Slănic Moldova, Târgu Ocna, Bălțătești, Oglinzi, Negulești, Cacica, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Sărata Băi. Regiunea Nord Est are un potențial balnear bun, putând constitui o destinație turistică important în orice anotimp. Resursele disponibile și climatul sunt adecvate pentru diferite tratamente terapeutice. Regiunea Nord Est deține 3996 monumente de interes internațional, național și local conform listei de patrimoniu a Ministerului Culturii și Cultelor din 2010, care cuprinde: situri arheologice, clădiri de interes istoric și arheologic, case memoriale, monumente funerare sau for public, monumente religioase. Zonele etnografice se remarcă prin frumusețe, valoare și autenticitate, artă populară – olărit, țesături, încondeiat, împletituri. Infrastructura de agrement este vitală în contextul dezvoltării turismului, calitatea acesteia influențând durata de ședere a turiștilor. O infrastrutură de agrement diversificată mărește atractivitatea zonei, se extind grupurile țintă de turiști și implicit, crește numărul turiștilor. Pe lângă diversitatea zonele de agrement, un punct important în atragerea unui număr cât mai mare de turiști este dat de calitatea serviciilor de cazare și masă. Forme de turism practicate în regiunea Nord – Est: • Montan (drumeții montane); • Sporturi extreme (rafting și canioning pe Bistrița, delta-plan și parapantă, schi nautic, surfing, hidroscuter, snowboard); • Balnear; • Cultural; • Religios; • Rural și agroturism; 20 | P a g e

Pagina 21

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 5. CONSIDERAȚII ISTORICO - GEOGRAFICE Aspecte din istoricul comunei Scurt istoric Comuna ȚIBANA este poziționată în nord - estul țării, la 36 km de municipiul Iași care este reședința de județ. Cel mai apropiat oraș este Negrești –județul Vaslui, la o distanță de 22 km. Comuna Țibana se află în sud-vestul județului Iași, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț și se învecinează la: - Nord - comuna Mădârjac, județul Iași; - Est - comuna Mironeasa, județul Iași; - Sud - comuna Țibănești, județul Iași; - Vest – comuna Dagâța, județul Iași și comuna Stănița, județul Neamț. Din punct de vedere al configurației administrativ-teritoriale, comuna Țibana aparține județului Iași și cuprinde 10 localități: Țibana, Domnița, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Moara Ciornei, Oproaia, Alexeni, Gârbești, Runcu, Vadu Vejei. Tot în componența comunei intră și cătunele: Pănoasa - Alexeni, Secături (Domnița II) - Domnița și Palanca - Runcu. Localitatea Țibana, ca sat, este așezată la intersecția dintre orașele Iași - Roman - Vaslui. Localitatea Alexeni, este situată la est de centrul comunei și datează din anul 1640 fiind locuită la acea vreme preponderent de către țărani - iobagi. Localitatea Domnița, este poziționată la nord de centrul comunei, atestată documentar din anul 1927, unde după ce o parte din locuitorii din satele învecinate cumpără teren de la moșieri începând cu prima parte a secolului al XX -lea. Localitatea Oproaia, este plasată la sud - est de centrul comunei. Satul este atestat istoric din 1850 de când moșierii locului au adus țărani -iobagi, care mai târziu au fost improprietăriți prin legea din 1864. Localitatea Poiana de Sus, se află în partea de Nord - Est a comunei și primele informatii datează din jurul anului 1469. Dar ca așezare primim informații începând cu anul 1890 când o parte a locuitorilor defrișează pădurea pentru a fabrica cărbune din lemn, mai târziu aceștia fiind improprietăriți. Localitatea Poiana Mănăstirii, este situată în partea de est a comunei pe malul apei cu același nume. Unul din cele mai vechi sate ale comunei pe teritoriul căreia pe la 1460 se află o mănăstire - localitatea datează ca așezare din anul 1864. 21 | P a g e

Pagina 22

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Localitatea Moara Ciornei, este situată la aproximativ 3 km nord de centrul comunei. Numele satului vine de la un locuitor pe nume Ciornei ce stăpânea o moară și este menționată documentar ca așezare din anul 1469. Localitate Runcu, este o zonă deluroasă situată la 7 km în partea de Nord - Vest a comunei fiind atestată din anul 1710. Localitatea Vadu - Vejei situată la 9 km de centrul comunei este cel mai îndepartat sat. Deși, se spune că pe aceste locuri, Ștefan cel Mare a avut una din cele mai frumoase herghelii, satul datează de aproximativ 100 de ani. Localitatea Gârbești, se află la o distanță de aproximativ 3 km de centrul comunei. Ca suprafață și număr de locuitori este cel mai mare localitate din comună. Satul, a apărut pe moșia postelnicului Voicu și datează de aproximativ 200 de ani. Comuna Țibana este străbătută de șoseaua județeană DJ 248A, care o leagă spre nord-est de Voinești și Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ 282E, care duce spre nord la Mădârjac, Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN 28). La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei trecea limita între județele Iași și Vaslui, satele ce existau la acea vreme făcând parte din comuna Tângujei din plasa Fundurile, județul Vaslui, în vreme ce târgușorul Țibana făcea parte din comuna Mironeasa. Comuna s-a format în 1931, în cadrul județului Vaslui, cu satele Domnița, Moara lui Ciornei, Pănoasă, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Secături și Țibana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Negrești din regiunea Iași. Satul Secături a primit în 1968 denumirea de Livada Nouă, pentru ca în 1968 să fie desființat și inclus în satul Domnița. Tot în 1968, comuna a fost trecută la județul Iași, în alcătuirea actuală. Comuna Țibana este poziționată în nord-estul țării, la 36 km de Municipiul Iași care este reședința de județ. Cel mai apropiat oraș este Negrești - județul Vaslui, la o distanță de 22 km. Administrativ, comuna aparține județului Iași ocupând o poziție sud- vestică în cuprinsul județului. Comuna Țibana, se învecinează cu comunele:  La nord Mădârjac;  La sud Tibănești;  La est Mironeasa;  La vest Dagâța și Stănița - județul Neamț. 22 | P a g e

Pagina 23

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Țibana este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Alexeni, Domnița, Gârbești, Moara Ciornei, Oproaia, Poiana de Sus, Poiana Mănăstirii, Runcu, Țibana (reședința) și Vadu Vejei. Comuna se află în sud-vestul județului, la limita cu județul Neamț, pe malurile râului Sacovăț. Este străbătută de șoseaua județeană DJ248A, care o leagă spre nord-est de Voinești și Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se termină în DN15D). Lângă Poiana de Sus, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ282E, care duce spre nord la Mădârjac, Sinești, Lungani și Bălțați (unde se termină în DN28). Comuna Tibana se întinde pe o suprafață de 7318 ha, respectiv 71,65 km². Partea de sud a județului Iași se caracterizează printr-un relief înalt și masiv, cu multe suprafețe structurale, care se aseamănă destul de mult cu cel al Dealului Mare al Hârlăului. Această subunitate de relief este cunoscută sub numele de Podișul Central Moldovenesc și reprezintă partea cea mai nordică a Podișului Bârladului. Limitele sale sunt bine puse în evidență: spre nord Coasta Iașului, care domină Câmpia Moldovei cu 200-300 m, spre vest un sector redus al văii Siretului, iar la est valea Prutului. Către sud și sud-vest podișul amintit se continuă pe teritoriul județelor Vaslui și Neamț. Relieful are un aspect deluros, fiind protejat la partea superioară de plăci calcaroase și grezoase. Altitudinile celor mai multe interfluvii oscilează între 300 și 350 m, deși există și numeroase suprafețe care depășesc 400 m – dealul Tansa 466 m, dealul Șanțurilor (est de Țibana) 450 m, dealul Șuhuleț 449 m, dealul Cheia Domniței 438 m, dealul Crasnei (vest de Moșna) 417 m. Ocupând partea de nord a Podișului Bârladului, Podișul Central Moldovenesc, numit și Podișul sarmatic sau Podișul Bârladului superior, este cuprins între Coasta Iașului la nord și aliniamentul format de Valea Morii (afluent al Siretului), Coasta Racovei, valea Bârladului (între confluența Racova – Bârlad și localitatea Crasna), coasta Lohanului, continuată prin nordul dealului Dobrina (370 m) și versantul nordic al văii subsecvente a Draslovățului la sud. Între valea Siretului și localitatea Crasna intră în contact cu Colinele Tutovei, iar între Crasna și valea Prutului cu Dealurile Fălciului. Structural corespunde cu partea sudică a Platformei Moldovenești cu constituție omogenă și mobilitate tectonică redusă ceea ce a condiționat dispunerea monoclinală a sedimentelor de cuvertură. Ca și în cuprinsul subunităților analizate anterior, în Podișul Central Moldovenesc se disting forme structurale, sculpturale și de acumulare, ale căror particularități de amănunt diferă de la un sector la altul. Formațiunile în care este sculptat relieful aparțin, aproape în totalitate, sarmațianului cu extensiune mare a depozitelor basarabiene (argile, marne și nisipuri în care se intercalează orizonturi de calcare oolitice cu grosimi de 3-5 m), peste care urmează un pachet de 130-150 m de argile, argile nisipoase și nisipuri cu intercalații și concrețiuni grezoase care aparțin faciesului deltaic al sarmațianului superior. Din punct de vedere geomorfologic, geologico-tectonic și climato-morfologic, zona se încadrează în marea unitate geomorfologică „Podișul Moldovenesc”, subunitatea „Podișul Central 23 | P a g e

Pagina 24

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Moldovenesc”, subdistrictul platourile structurale Tansa-Repedea, făcând parte componentă din Coasta Iașilor- Coasta Repedea – Mogoșești - Vulpășești. Coasta Repedea – Mogoșești - Vulpășești reprezintă un puternic plan de racord, cu pante cât mai accentuate, ori abia înclinate, legând cele două mari regiuni naturale: a dealurilor teșite din Depresiunea Prutului mijlociu, al căror plafon nu se ridică în toată zona inferioară a Jijiei peste 250 m, și a Podișului Sarmatic moldovenesc, cu reprezentanță atât de sugestivă în platforma structurală a Repedei, și a cărei altitudine medie ne indică 400 m. Atât coasta Mogoșeștilor cât și cea a Voineștilor se ridică cu pante foarte puternice deasupra așezărilor care le definesc, apărând ca cele mai tipice forme de coastă. Pe creasta cornișei de la Mogoșești – Budești – Voinești – Horlești s-a fixat linia de despărțire a apelor Bahluiului de cele ale Bârladului. Înălțimile cele mai mari nu se găsesc pe această linie de demarcare. Ele se găsesc spre interiorul Podișului Sarmatic redate prin înălțimea de peste 400m a frunții platformelor celor mai vechi (pontice și sarmatică) de la Dealul Comorei, Cheia Domniței, Măgura Gârbeștilor, de care stau alipite puternice depozite neoțiene. Trăsăturile structurale ale reliefului sunt asemănătoare cu ale Podișului Sucevei prin punerea în evidență a orizonturilor mai dure grezo- calcaroase, ambele unități fiind reprezentate prin „podișuri - structurale”. Atacat puternic dinspre sud de o rețea hidrografică activă, relieful este alcătuit dintr-un ansamblu de platouri larg bombate, dispuse în semicerc spre periferia nordică, cu înălțimi ce depășesc 400m (Dealul Cetatea 467m; Dealul Tansa 466m; Dealul Bourului 455 m ) și care coboară spre valea Bârladului până la 100m. Energia maximă a reliefului depășește 350m iar cea medie oscilează între 150 – 200m. Relieful dominant este cel de platouri structurale (Bunești - Averești, Tansa, Ipatele, Borosești, Slobozia, Budu Cantemir, Dobrovăț, Schitu Duca), mărginite de cueste. Cuestele și versanții culmilor secundare sunt dominate de procese geomorfologice active reprezentate de alunecări în diverse stadii de evoluție, de eroziune torențială și spălări areolare. Având în vedere caracteristicile construcției precum și condițiile de teren, se estimează pentru ansamblul construcție – teren, o categorie geotehnică 2, iar riscul geotehnic moderat. În consecință, s-a considerat necesar, pentru determinarea caracteristicilor terenului de fundare, executarea a 5 foraje geotehnice și 16 sondaje. În conformitate cu prevederile PD177-2001: "Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple și semirigide", tipurile de pământ care intră în componența terenului natural se încadrează în categoriile P3 și P5. În conformitate cu STAS 1709/2-90 "Prevenirea și remedierea degradărilor din îngheț - dezgheț", pe baza criteriului granulometric de stabilire a gradului de sensibilitate la îngheț, pământurile întâlnite în patul drumului, se încadrează în categoria pământurilor cu sensibilitate redusa la îngheț. 24 | P a g e

Pagina 25

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași În conformitate cu STAS 2914-84, pământurile care alcatuiesc terenul natural se încadrează în categoriile 4b mediocre și 4f-rele. Grosimea stratului prexistent de balast este variată. Apa subterană nu a fost interceptată în foraje. Forajele executate anterior, au evidențiat prezența apei, la cote variabile, ea fiind cantonată de regulă în orizonturile care prezintă intercalații de nisip sau deasupra pachetelor de argilă slab permeabile. Freaticul este dependent de ploi. Dezvoltarea economică a comunei este în strânsă interdependență cu cea a zonei care ar trebui favorizatǎ de poziționarea strategicǎ dintre cele 3 orașe - Iași - Roman - Vaslui - și orientată spre diversificarea schimburilor și satisfacerea nevoilor locale și ale acestei concentrări urbane. Evoluția înmatriculărilor agenților economici în perioada 2004-2008: AN NR. SOCIETǍȚI NR. NR. NR. TOTAL ÎNMATRICULARE COMERCIALE PERSOANE ASOCIAȚII ÎNTREPRINDERI FIRME CU FIZICE FAMILIALE FAMILIALE RǍSPUNDERE LIMITATǍ (SRL) 2004 1 4 - - 5 2005 9 7 - - 16 2006 5 5 1 - 11 2007 2 6 1 - 9 2008 1 8 3 1 13 Organizare administrativă Numele satelor aflate in Domnița, Țibana, Poiana de Sus, Runcu, Moara-Ciorne, Vadu- administrație: Vejei,Gârbești, Poiana-Mânăstirii, Oproaia, Alexeni Suprafața: 7318 ha Intravilan: 494 ha Extravilan: 6671 ha Populatie: 8026 Gospodarii: 2832 Nr. locuinte: 2674 Nr. gradinite: 5 Nr. scoli: 10 25 | P a g e

Pagina 26

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Asezarea geografica: Comuna Țibana este poziționată în nord-estul țării, la 36 km de Municipiul Iași care este reședința de județ. Cel mai apropiat oraș este Negrești - județul Vaslui, la o distanță de 22 km. Administrativ, comuna aparține județului Iași ocupând o poziție sud- vestică în cuprinsul județului. Comuna Țibana, se învecinează cu comunele: La nord Madarjac; La sud Tibănești; La est Mironeasa; La vest Dagata și Stanița - județul Neamț. Activitati specifice zonei: Cultivarea plantelor de câmp și legume Creșterea animalelor și păsărilor Activitati economice Agricultură principale: Zootehnie Obiective turistice: Mănăstirea Hadâmbu Mănăstirea Cetate Lacul de acumulare Tungujei Evenimente locale: Ziua comunei Țibana - 15 august Obiceiuri de iarnă - păstrarea tradițiilor - 25 decembrie Târgul săptămânal agro-alimentar Facilitati oferite Contracte de arendare terenuri comunale investitorilor: Închirieri de spații micilor întreprinzători Desfacerea de produse agro-alimentare în târgul comunal Investitii realizate: - Asfalt sat Gârbești – 4 km, 5.800.000 lei M.D.R.A.P - Școală Oproaia 150.000 lei de la bugetul local; - Extindere rețea electrică satele Domnița (Secătura), Gârbești – valoare proiect 1.500.000 lei din care 500.000 lei de la bugetul local și 1.000.000 lei EON; -Asfalt sat Alexeni 6 km – valoare 5.000.000lei de la bugetul local; - Stadion sintetic sat Țibana 140.000 lei, bani buget local; - Buldoexcavator 100.000 lei, fonduri europene; 26 | P a g e

Pagina 27

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași ➢ Achiziționarea prin fonduri europene a unui buldoexcavator. Foto: Buldoexcavator –Imagine pusă la dispoziție de Primărie Ambițiile comunei Țibana de a deveni o localitate modernă, demnă de cel de-al treilea mileniu nu se opresc însă aici. Lista proiectelor în desfășurare, care înseamnă tot atâtea trepte urcate spre modernitate, este destul de amplă. La fel de semnificative sau poate chiar mai importante decât schimbările pe plan material sunt modificările produse în mentalitățile locuitorilor comunei. Participând la acțiunile de consultare, la adunările cetățenești, la ședințele de instruire sau la manifestările culturale organizate, locuitorii comunei Țibana se manifestă responsabil, dovedesc preocupare față de propășirea localității lor, își dovedesc lor înșiși, dar și celor din jur, că ei sunt cei care hotărăsc destinul comunei. 27 | P a g e

Pagina 28

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Un rol deosebit în crearea noilor mentalități, în răspândirea trăsăturilor noului, îl are din nou, ca întotdeauna, școala. Detalierea cât și lista generală a proiectelor viitoare, asupra cărora comunitatea locală Țibana s-a orientat pentru perioada 2021 – 2030, va fi expusă în partea finală a prezentei strategii de dezvoltare locală. Din parcursul european al comunei Țibana de azi, fac parte și următoarele proiecte ce vor fi implementate prin C.N.I., Fonduri Europene. Lista acestor proiecte, cuprinde: ▪ Asfaltare drumuri; ▪ înființare sistem de canalizare; ▪ Extindere rețea de apă; ▪ Modernizare cămin cultural pentru satele Gârbești și Țibana; ▪ Modernizare dispensar uman; ▪ Înființare piață agroalimentară; ▪ Construire sală de sport; ▪ Construire stadion sintetic; ▪ Construire parcări auto; ▪ Construire remiză pompieri; ▪ Reabilitare și modernizare școli + grupuri sanitare; ▪ Aducțiune rețea gaze naturale; ▪ Înființare centru de zi; ▪ Înființare azil pentru bătrâni; ▪ Înființare parc industrial; ▪ Înființare centru adăpost pentru mamele abuzate; ▪ Construire cantină spcială; ▪ Înființare platformă pentru gunoi de animale; ▪ Amenajare bază sportivă. Prin lista de proiecte enunțată mai sus, putem observa încă o dată ambiția comunei Țibana de a se dezvolta pe toate palierele, într-o încercare constantă de a veni în întâmpinarea dorințelor cetățenilor ei. Localitatea ocupă un loc fruntaș între comunele județului Iași, în ceea ce privește aplicabilitatea la diferite proiecte de investiții, cât și reușita acestora, prin obținerea finațării pentru o bună parte dintre acestea. Suntem convinși că și prin propunerile de proiecte incluse în prezentul document strategic, comuna Țibana va reuși obținerea surselor de finanțare necesare, pentru cât mai multe dintre obiectivele propuse, discutate și analizate, menite a dezvolta și ridica nivelul de trai al locuitorilor săi. 28 | P a g e

Pagina 29

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 6. CARACTERE FIZICO-GEOGRAFICE JUDEȚUL IAȘI Localizare Iași este un județ aflat în regiunea istorică numită Moldova, în partea de nord-est a României, la zona de contact a Podișului Central Moldovenesc cu Câmpia Jijiei Inferioare, în lunca și pe terasele râului Bahlui. Municipiul Iași este reședința județului Iași, precum și capitala istorică a Moldovei. Județul se află situat pe o câmpie între râul Siret și râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează județul, iar orașul Iași se află pe malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri. Municipiul Iași este un punct de interes regional. Se află la: - 228 kilometri față de Cernăuți; - 410 kilometri față de București; - 160 kilometri față de Chișinău; - 418 kilometri față de Cluj-Napoca. Județe vecine: - Republica Moldova, la est - Raionul Ungheni, hotar pe Prut. - Județul Neamț, la vest. - Județul Botoșani, la nord - Județul Suceava, în nord-vest - Județul Vaslui, la sud. Suprafața totală a județului este de 5.476 km². Organizarea administrativă a județului Iași cuprinde la I.VII.2008 un număr de 2 municipii (Iași și Pașcani), 3 orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 94 comune și 418 sate. Reședința județului este municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României (cu o populație la 1 iulie 2008 de 313994 locuitori, acesta ocupa locul II după municipiul București. 29 | P a g e

Pagina 30

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Foto: Județul Iași – sursa: pe-harta.ro Clima judetului Iași aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii și a celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Din observațiile meteorologice plurianuale se constată că din punct de vedere termic zona analizată este caracterizată prin temperaturi medii anuale de 9-10°C. Temperatura minimă a aerului coboară până la cca. -20°C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a anului este iulie (21,2 0C), iar cea mai rece, ianuarie (-4,00C). Precipitațiile atmosferice influențează în mod evident rețeaua hidrografică de suprafață și adâncime. Distanța destul de mare de ocean și particularitățile condițiilor naturale regionale și locale impun zonei analizate un regim temperat-continental cu cantități medii de precipitații destul de reduse, 500-700 mm/an, cu un maxim în luna iunie și un minim în februarie-martie. Aportul principal la volumul mediu anual îl au precipitațiile sub formă lichidă din perioada de vară (70%). În perioada rece a anului, datorită frecvenței mari a maselor de aer continental uscat și a slăbirii convecției termice, cantitatea de precipitații scade la 30% din totalul anual. Frecvența mare și abundența precipitațiilor atmosferice din ultimii 2-3 ani, au constituit cauza principală a unor fenomene distructive cum ar fi: alunecări de teren, creșteri ale nivelului apelor subterane și de suprafață, inundații, eroziunea solurilor. Pe de altă parte au fost și lungi perioade de secetă cauzate de procesele atmosferice anticiclonice și advecția aerului cald de origine tropical-continentală sărac în vapori de apă. 30 | P a g e

Pagina 31

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași La nivelul Comunei Țibana întâlnim următoarele caracteristici ale factorilor de mediu: Clima și fenomenele naturale specifice zonei; Clima Așezarea în latitudine la nord de mijlocul distanței dintre Ecuator și Polul Nord precum și conformația geografică a zonei determină un climat temperat continental cu nuanțe excesive, climat specific regiunilor de dealuri joase cu altitudini cuprinse între 200 -·800m, climat manifestat prin ierni reci și veri călduroase, cu precipitații distribuite neregulat în tot timpul anului. Regimul climato - meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 8-10 grade. Amplitudinea termică anuală este de 24°C demonstrând caracterul excesiv al climatului. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de circa 500 - 600 mm/an, regimul acestora având un caracter neuniform în cursul anului cele mai mari cantități înregistrându-se în lunile de mai iar cele mai mici în lunile de iarnă și începutul primăverii. Vânturile sunt determinate atât de circulația generală a atmosferei, cât și de particularitățile reliefului local. Dinamica maselor de aer este mai activă pe văi și pe suprafețele descoperite ale înălțimilor cele mai mari și fără obstacole. Din analiza, datelor privind elementele de vânt, se constată că frecvența medie anuală cea mai mare o au masele de aer cu direcția nord, nord·vest și est, urmate de cele din sudest. Calitatea factorilor de mediu Calitatea factorilor de mediu este în geenral bună. Influențele locale asupra mediului fiind reprezentate de: arderea combustibililor pentru prepararea hranei și încălzire, activitățile agrozootehnice. Comuna Țibana situându-se la distanțe considerabile de zone indusctiale și aglomerări urbane, putem spune că factorii poluanți sunt în limita de jos, ceea ce duce la păstrarea arealului zonei. Aer. Calitatea aerului Calitatea aerului. Poluanții monitorizați sunt cei prevăzuți în legislația română, transpusă din cea europeană, valorile limită impuse prin OM 592/2002 având scopul de a evita, preveni și reduce efectele nocive asupra sănătății umane și a mediului în întregul său. Pentru estimarea calității factorilor de mediu s-au utilizat informațiile cuprinse în RAPORT PRELIMINAR PRIVIND CALITATEA AERULUI ÎNCONJURĂTOR ÎN JUDEȚUL IAȘI PENTRU ANUL 2013 raport elaborat de Agenția pentru Protecția Mediului Iași, măsurătorile din Stația IAȘI 4 - Copou - Sadoveanu - stație de fond regional: Poluanți monitorizați: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb-Ni-Cd (din PM10), PM10 gravimetric, direcție și viteză vânt, temperatură, presiune, radiație solară, umiditate relativă. Evoluția parametrilor meteo monitorizați în stația Copou - Sadoveanu (stație de măsurători regionala) în anul 2013: 31 | P a g e

Pagina 32

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Număr măsurători Concentrația Frecvența Tip depășirii STAȚIA Maxima Maxima UM poluant zilnice orare VL/VT zilnică anuala (%) IAȘI 4 SO2 354 8528 38,96 3,05 µg/m 2 0 Copou - NO2 213 4951 124,69 8,31 µg/m2 0 Sadoveanu NOX 213 4951 157,88 10,41 µg/m2 0 - fond PM10 359 - 114,58 20,94 µg/m 2 1,1 rural gavimetric CO 355 8530 2,15 0,078 µg/m2 0 O3 344 8009 129,08 50,80 µg/m 2 0,29 Pb 148 - 0,074 0,013 µg/m2 0 Ni 148 - 2,987 1,226 µg/m2 0 Cd 148 - 1,618 0,446 µg/m2 0 Sursa: Agenția pentru Protecția Mediului Iași - Raport preliminar privind calitatea aerului pentru anul 2013 în aglomerarea Iași Poluarea sonoră Sursa de poluare fonică identificată pe raza comunei Țibana este preponderentă în zona unde se desfășoară traficul rutier. Considerăm că poluarea sonoră este în limite normale, întrucât nu se înregistrează valori foarte mari ale traficului aerian și ale traficului rutier (teritoriulu comunei fiind tranversat de drumuri cu fluxuri medii de trafic - drumuri județene, comunale și sătești). Pentru a cuantifica impactul asupra mediului și a pentru a se identifica măsurile optime pentru diminuarea poluării fonice și a impactului negativ al acesteia asupra mediului și calității vieții se impune în viitor realizarea hărții de zgomot a comunei care să cuprindă zonele de risc și principalii indicatori ai gradului de poluare fonică. Riscuri naturale Principalele riscuri naturale pe raza comunei Țibana sunt determinate în principal de configurația și structura geologică a formelor de relief ce determină alunecări de teren și inundații precum și de impactul activităților seismice asupra zonei. Totodată un factor ce trebuie luat în considerare il reprezintă schimbările climatice semnalate în ultimii ani, schimbări ce pot provoca fenomene extreme care pot fi încadrate, prin violența și impactul lor, în categoria principalilor factori de risc natural. Acestea determină fenomene extreme: fie perioade cu precipitații abundente ce provoacă deseori inundații și alunecări de teren, fie secete prelungite ce afectează cadrul natural (flora și fauna) și activitățile antropice (în special agricultura). Cei mai afectați de alunecări de teren și procese de eroziune torențială sunt versanții cu pante mari (15 - 20%). 32 | P a g e

Pagina 33

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Suprafața afectată de alunecări de teren este de 448 ha distribuită pe versanți puternic inclinați. Acești versanți necesită lucrări complexe antierozionale și de stabilizare, împăduriri. Versanți cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de degradare mai reduse ca intensitate și suprafață, oferind terenuri în general bune pentru orice folosință, cu unele măsuri locale antierozionale și de amenajare. Terenurile cele mai afectate de inundații sunt cele din zonele joase ale comunei. Reducerea efectelor distructive produse de factorii de risc naturali Pentru minimizarea efectelor alunecărilor de teren sunt necesare lucrări de îmbunătățiri funciare structurate pe mai multe tipuri de intervenție: stabilizare a versanților, reconstrucția ecologică a solurilor, reducerea alunecărilor de teren prin împădurire și proiecte de ameliorare antierozionale și pedoamelioarative, organizarea eficientă a activităților și teritoriului agricol. De asemenea sunt necesare lucrări pentru eliminarea excesului de umiditate din zonele joase (desecare, drenaj), deosebit de importantă fiind realizarea rețelei de canalizare care ar asigura o preluare eficientă a apelor menajere dar și a apelor meteorice din precipitații reducând astfel cantitățile de apă scurse pe versanți, fenomen cu efecte distructive solului și calității pânzei freatice. Pentru contracararea efectelor schimbărilor climatice ce determină perioade cu precipitații frecvente și abundente (ploi torențiale) și perioade caracterizate printr-un mare deficit pluviometric sunt necesare lucrări de apărare împotriva inundațiilor și amenajare a albiei râurilor și acumulărilor de apă (îndiguiri, crearea unor zone de inundabilitate controlată, etc.), intervenții asupra zonelor de risc din punct de vedere al stabilității solului (lucrări de consolidare, antierozionale, desecări, drenaje) precum și lucrări de modernizare și extindere a sistemelor de irigații pentru combaterea efectelor secetei. O atenție deosebită trebuie acordată reducerii riscului în cazul producerii seismelor. Pentru aceasta este necesară demararea urgentă a lucrărilor de consolidare a construcțiilor vechi, a malurilor acumulărilor de apă, respectarea legislației în domeniu referitoare la realizarea construcțiilor noi, definirea clară a arealului construibil. Resurse naturale Pe teritoriulu comunei Țibana nu au fost descoperite bogății ale subsolului cu potențial economic de valorificare. Totuși semnalăm prezența pe teritoriul comunei a unor izvoare care ar trebui analizate pentru a se evalua posibilitatea valorificării lor. Principala resursă naturală o reprezintă pământul, în mare parte de bună calitate, pretabil pentru dezvoltarea activităților agricole, precum și potențialul turistic și al lacului din zonă. Spații verzi Pe raza comunei Țibana se întâlnesc suprafețe mari de zone verzi - aprox. 65% pădure - care necesită însă lucrări de amenajare și reamenajare. Zone reduse cu suprafață, cu funcțiuni de spații verzi sunt amenajate în apropierea clădirilor administrative, a unităților școlare și în cadrul gospodăriilor populației. Un potențial important din acest punct de vedere îl reprezintă zona lacului de acumulare. 33 | P a g e

Pagina 34

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Gestionarea deșeurilor În zona Comunei Țibana s-au pus bazele unui sistem public de colectare a deșeurilor însă acesta trebuie extins la nivelul întregii zone. În ceea ce privește deșeurile rezultate în urma activităților agricole, acestea se depozitează necorespunzător în locuri neamenajate și total întâmplător. Inițial, depozitarea temporară se realizează în apropierea anexelor gospodărești proprii. Ulterior acestea sunt transportate, în mod individual, în zone neamenajate conform reglementărilor în vigoare. Această depozitare necontrolată are impact negativ asupra factorilor de mediu aer, aer, apă, sol și de asemenea produce pierderi economice întrucât se pierd mari cantități de materiale refolosibile care ar putea fi valorificate. Astfel, este necesar ca în comună să se implementeze un sistem de management integrat al deșeurilor care să asigure colectarea selectivă. Pe lângă impactul pozitiv asupra factorilor de mediu ar crește calitatea vieții locuitorilor comunei care ar trăi într-un mediu sănătos și gradul de utilitate funcțională și economică a terenurilor prin eliminarea depozitării necorespunzătoare și necontrolate a deșeurilor care ocupă nerațional și nejustificat suprafețele de teren, permițând redarea acestora în circuitul productiv. De asemenea este necesară promovarea compostării individuale în gospodării și/sau pe platforme. Deșeurile biodegradabile din gospodăriile populației sunt compostate cu obiectivul returnării deșeului înapor în cadrul ciclului de producție vegetală ca fertilizat sau ameliorator de sol. Varietatea tehnicilor de compostare este foarte mare, iar compostarea poate fi efectuată în grădini private sau în stații centralizate de înaltă tehnologie. Având în vedere continua dezvoltare a comunei și cresterea nivelului de trai este necesar să se acorde o importanță deosebită gestionării deșeurilor provenite din construcții și demolări precum și a deșeurilor electrice și electronice DEE: - colectarea separată de la locul de generare, pe tip de material; - promovarea reciclării și reutilizării deșeurilor din construcții și demolări ulilizarea acestora după pretratarea în reamenajări de drumuri sau alte activități; - asigurarea de capacități de tratare/sortare a acestora; - asigurarea depozitării controlate a deșeuritor ce nu pot fi valorificate, conform reglementarilor în vigoare. De asemenea intensificare activităților economice și creșterea consumului populației comunei va determina creșterea volumului de ambalaje și deșeuri de ambalaje fapt ce va impune adoptarea unui sistem eficient de gestionare a acestui tip de deșeuri în toate etapele: colectare, transport, valorificare. La nivel de comună sa început amenajarea platformelor de strangere a deșeurilor și resturilor menajere de la populație, care constau din containere metalice și cu grilaje ce se pot încărca și transportă. Se va colecta: sticlă, hârtie, plastic și resturi hrană umedă. Aceste deșeuri conform proiectului se vor transporta spre platforma din comuna Voinești. În ceea ce privește sistemul de management a deșeurilor este necesară educarea și conștientizarea 34 | P a g e

Pagina 35

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași populației în acest sens. Astfel sunt necesare acțiuni de promovare a selectării colective a deșeurilor, de prezentare a metodelor de realizare a compostului din deserile agricole rezultate pentru redarea lor în circuitul natural ca și îngrășământ organic. Protecția naturii. Biodiversitatea Conservarea mediului natural reprezintă unul din principiile de bază al dezvoltării durabile fiind un indicator al gradului de procupare pentru identificarea căilor pentru asigurarea echilibrului între progresul economic și conservarea habitatului natural. Caracterul preponderent tradiționale al activităților agricole, lipsa marilor unități economice poluatoare din economia comunei au contribuit la un grad ridicat de conservare a mediului natural. Pădurea reprezintă o importanță resursă naturală a comunei, atât pentru produsele pe care le oferă (resurse forestiere, cinegetice) cât și pentru rolul complex pe care îl are în ameliorarea climatului și regimului hidrologic al apelor, protecția solului precum și pentru potențialul turistic și de agrement. Lacul și râurile de pe teritoriul comunei constituie mediul natural pentru bogata floră și faună locală. Sunt necesare măsuri de protejare prin stabilirea unor reguli clare pentru delimitarea și protecția acestor habitate naturale astfel încât să se minimizeze efectele negative al factorilor antropici asupra naturii. Caracteristici hidrografice Apele de suprafață Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Țibana aparține bazinului hidrografic al râului Sacovat. Sacovatul, un afluent al Bârladului, străbate comuna de la nord la sud, pe un teren prielnic agriculturii. La partea de sud a comunei la baza acestui afluent se află o întinsă suprafață de apă ce formează un baraj. Râul Sacovăț Râul Țibana Codul Râului XII.1.78.8 XII.1.78.8.4 Date generale Emisar Bârlad Sacovăț Punct de vărsare Todirești Date hidrologice Bazin de recepție 314 km2 12 km2 Lungime cursului de apă 54 km 6 km Județe traversate Iași, Vaslui Iași Localizare Jud. Iași, Vaslui Jud. Iași Afluenți de stânga Râul Pietros, Frumușica, Răchitoasa, Țibana 35 | P a g e

Pagina 36

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Râul Sacovăț Râul Țibana Afluenți de dreapta Balta Neagră, Veja, Gârla Arămii, Călina, Ducăceasa, Zoii, Balta Albă Principalele localități traversate Mădârjac, Țibana De asemenea zona Țibana se regăsește în categoria zonelor sensibile cu privire la producerea inundațiilor și a eroziunii solului. Zone sensibile cu incidență medie și ridicată 1 R. Prut - am. sect. Darabani - Cernăuți 16 B.h. Ezăreni am. ac. Ezăreni 2 R. Prut - am. sect. Ungheni, confl. Baseu 17 Ac. Solești 3 R. Podriga - am Mileanca, av. Darabani 18 B.h. Dobrovăț am. ac. Solești - Dobrovăț 4 R. Sitna - am Cătămărăști - popular 19 B.h. Tutova am. ac. Cb. Vulturilor - Puiești 5 R. Sitna - am Drăcșani - sect Stăuceni 20 B.h. Tutova am. ac. Cb. Vulturilor - Puiești 6 R. Miletin - am. Halceni, sect Șipote 21 Ac. Râpa Albastră 7 R. Bahlui - am. Tansa, sect. av. Hârlău 22 B.h. Simila am. ac. R. Albastră - Vulpășeni 8 R. Bahlueț - sct. Războieni - am. Pd. Iloaiei 23 Ac. Căzănești 9 Ac. Ciric 24 B.h. Durduc am. ac. Căzănești - Drăgușeni 10 Ac. Drăcșani 25 Ac. Tungujei 11 Ac. Tansa Belcești 26 B.h. Sacovăț am. ac. Tungujei - Țibana 12 Ac. Halceni 27 Ac. Pușcași 13 Ac. Plopi + b.h.Gurguiata am. iaz. Strâmbu 28 B.h. Racova am. ac. Pușcași - Laza 14 Ac. Aroneanu + b.h. Ciric amonte 29 Ac. Mânjești 15 Ac. Ezăreni 30 B.h. Crasna am. ac. Mânjești - Giurgești In ceea ce privește calitatea apelor de suprafață, aceasta este afectată de lipsa sistemelor de canalizare și epurare a apelor, a unui sistem de colectare și tratare a deșeurilor, respectiv deversari necontrolate a deșeurilor provenite din agricultura cu precadere din zootehnie. De asemenea în zona nu sunt constuite perimetre de protecție a surselor de apă. Pe lângă aceasta, în special în cazul acumularilor de apă, în perioadele foarte călduroase, se manifestă și unele fenomene de natură biologică care scad calitatea acestor ape. Apele subterane Apele subterane au caracter lenticular și sunt cantonate în intercalațiile permeabile ale substratului sarmațian, precum și în baza depozitelor cuaternare ale teraselor (nisipuri și pietrișuri). Ele au debile mici și sunt influențate puternic de variațiile sezoniere ale climei. Nivelul hidrostatic variază de la 1-3 m la nivelul albiei pârâurilor la 18-30 m pe interfuvii si terase. Local unde eroziunea a interceptat stratul acvifer apar izvoare sau emergențe umede. Acestea trebuie captate și drenate corespunzător, pentru prevenirea alunecarilor de teren. Principalele cauze care afectează calitatea apelor frentice sunt următoarele: 36 | P a g e

Pagina 37

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 1. infiltrațiile de substanțe organice sau chimice provenite din gestionarea defectoasa a deșeurilor și lipsei rețelelor de canalizare și unor stații de epurare; 2. condițiile de secetă hidrologică și hidrogeologică care accentuează concentrarea poluanților și determină valori ridicate ale indicatorilor fizico-chimici; 3. activități economice în special activitățile din sectorul agro-zootehnic și de prelucrare, prin cvacuarea unor substanțe și deșeuri rezultate în urma acestor activități direct în mediul înconjurător; 4. condițiile și procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluție a diferiților anioni și cationi; 5. utilizarea excesivă în trecut a îngrășămintelor chimice pe bază de azot și fosfor și a pesticidelor a condus la acumularea acestora sau a produșilor de degradare în sol; 6. particularitățile climatice, hidrogeologice care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol și migrația substanțelor. 7. RELIEF, FLORĂ, SOLUL, FAUNĂ Relieful Teritoriul comunei Țibana, din punct de vedere geomorfologic, se încadrează în Podișul Central Moldovenesc, cu altitudini între 150-450 m. Podișul Central Moldovenesc apare cu o cuvertură sedimentară de suprafață de vârsta sarmațian - mijlociu și superior. Relieful predominant este de creste și platouri, strâns legate de componența geologică. Platourile sunt continuate de interfluvii ce sunt acoperite cu straturi de luturi - loessoide. Totodată întâlnim și un lanț de văi domoale dar și versanți abrupți modificați de alunecările de teren. Dealurile cele mai cunoscute pe teritoriul comunei sunt: Cheia Domniței, Dealul Măgurii, Dealul Sanțurilor. Versanții - mărginesc platourile și podurile interfluviilor și teraselor, au orientări și înclinări variate. Versanții cu înclinări mari (15-20%), prezintă areale afectate de alunecări de teren și procese de eroziune torențială care necesită intervenții urgente. Versanții cu pantele mai accesibile (5-15%) sunt afectați de procese de degradare mai reduse ca intensitate și suprafață dar necesită de asemenea lucrări antierozionale, de amenajare și stabilizare. Șesurile - sunt utilizate în principal în agricultura și fânețe naturale. Flora Vegetația naturală aparține silvostepei, cu puternice influențe stepice. Pajiștile au o vegetație dominantă de prezența unor asociații de păiuș (diferite specii ale genului Festuca) colilie și negară (specii ale genului Stipa), pir, firuță și alte ierburi xeromezofite. În zona comunei Țibana remarcăm prezența unui bogat areal forestier format din specii de stejar și gorun, în amestec cu alte foioase precum: carpen tei, frasin, jugastru, etc. În văi se întâlnește o vegetație specifică higrofilă și higrohalofilă. 37 | P a g e

Pagina 38

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Fauna Pe teritoriul comunei Țibana întâlnim biotopul de stepă și silvostepă reprezentată de o serie de mamifere specifice: popândăul, șoarecele de câmp, vulpea, iepurele de camp. Dintre păsări se întâlnesc: ciocârlia de câmp, pitpalacul, graurul, fazanul, uliul, eretele, gâsca de vară, cocorul, sitarul, ciuful de pădure, cucuveaua, turturica, rândunica, lăstunul, etc. Biotopul de pădure cuprinde: - mamifere - veverița, căprioara, mistrețul, lupul, bursucul. - păsări - sturzul, mierla, cucul, turturica, cinteza, reptile - broasca țestoasă, șopârle, șerpi. - insecte - urechelnițele, cosașul, greierul negru, coropișnițe, cariul stejarului, gândaci, etc. Suprafața agricolă și efectivele de animale din comuna Țibana, conform datelor puse la dispoziție de către Primăria comunei, se prezintă astfel: Suprafața totală a exploatațiilor (hectare), comuna Țibana: Tabelul nr. 1 – Suprafața exploatațiilor Localitatea TOTAL Țibana 7318 ha Suprafața agricolă utilizată și alte suprafețe (hectare), pe categorii de folosință, comuna Țibana: Tabelul nr. 2- Culturi și suprafețe cultivate, 2020 Suprafața agricolă utilizată Suprafață Legume Triticale Porumb Orzoaică Teren Suprafață Suprafață livezi cu Floarea de câmp de Grâu (în ogor de Secară arabil pășuni fânețe pomi Soarelui și în toamnă propriu) primără fructiferi solarii Comuna 3383 Țibana 657 ha 709 ha 45 ha - 344 ha 1400 ha 70 ha - - 110 ha ha Plante de Ceapă Cartofi Fasole Tomate Usturoi Varză Sfeclă de nutreț (în uscată (în Orz Ovăz (în ogor (în ogor (în ogor (în ogor (în ogor Ardei zahăr ogor ogor propriu) propriu) propriu) propriu) propriu) propriu) propriu) 85 ha - 150 ha - 550 ha 40 ha 30 ha 6 ha 5 ha 30 ha 8 ha 38 | P a g e

Pagina 39

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Efective de animale (capete) pe specii, comuna Țibana, la sfârsitul anului 2020 Tabelul nr. 3- efective de animale, 2020 Comuna Specii de animale Țibana Bovine Ovine Caprine Porcine Cabaline Familii de albine 346 858 166 700 260 1522 Ca și concluzii a primei părți de analiză a comunei Tibana, a încadrării în spațiu și timp a acesteia cât și a realizărilor de până la acest moment, putem spune că localitatea are o infrastructură tehnico-edilitară bună, cu numeroase investiții atrase și puse în aplicare. Totodată, prin supafața agricolă însemnată, putem afirma că localitatea are un important caracter agricol, suprafețe însemnate fiind destinate culturilor mari. Localitatea Tibana este astfel, reprezentativă în cadrul județului Iași, reușind prin resurse proprii dar și cu sprijun de la nivelul județului, să ridice nivelul de trai al cetățenilor săi. Solul. Calitatea solului, subsolului Tipurile de sol predominante sunt cernoziomurile cambice și de pantă, soluri aluviale și lăcoviști, respectiv, sol cenușiu de pădure. Solurile au o reacție chimică slabă și moderat alcalină, sunt aprovizionae satisfăcător cu fosfor asimilabil și foarte bine aprovizionate cu potasiu. Aceste soluri sunt foarte favorabile pentru culturile: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, legume și vița de vie. Starea sotului rezultă din interacțiunea tuturor elementelor mediului și rolul de suport al întregii activități umane și este puternic influențată de acestea, atât prin acțiuni antropice, cât și ca urmare a unor fenomene fizice naturale. Aceste influențe negative pe care le suportă solul intră în categoriile de poluare și degradare. În funcție de natura problemelor care afecteze solul, se disting zone cu: • soluri degradate de alunecări de teren și eroziuni torențiale, loalizate pe versanții cu pante mari și medii; - soluri degradate prin eroziune de suprafață, localizate pe versanții cu înclinări mici și medii; -·soluri degradate prin exces de umiditate și inundații, localizate în șesuri. Având în vedere legătura dintre calitatea apei și calitatea solului în general, cauzele care determinnă scăderea calității solului din cauza activităților antropice sunt cele care determină și scăderea calității apelor la acestea adăugându-se, în cazul solului și nerespectarea tehnologiei de exploatare și pregătire a terenurilor agricole, extinderea mediulul construit și schimbarea destinației unor terenuri fără o analiză aprofundată a efectelor asupra mediului, fapte ce conduc la accelerarea fenomenelor de eroziune și degradare a solului, a factorilor de mediu în general. 39 | P a g e

Pagina 40

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 8. RESURSE PRIMARE ȘI SECUNDARE Resursele naturale Pe teritoriul comunei Țibana nu au fost identificate resurse ale subsolului cu potențial economic de valorificare care să fie de interes economic, însă suprafața agricolă și pădurea, reprezintă resurse esențiale în dezvoltarea și funcționarea comunității. Din totalul de 4844 ha de teren agricol deținute de comuna Țibana, rezultă cantități importante de cereale și plante tehnice. Principala resursă naturală o reprezintă pământul, în mare parte de buna calitate, pretabil pentru dezvoltarea activităților agricole, precum și potențialul turistic și a lacului din zonă. Fondul funciar După întindere comuna se află în grupa comunelor medii ale județului Iași. Prezentăm în continuare situația fondului funciar din vechea comună Țibana. Tabel nr. 4. NR. CRT. FOLOSINȚĂ SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%) 1 Suprafața totală – din care: 7318,00 100,0 2 Terenuri agricole – din care: 4844,00 66,2 3 Arabile 3383,00 46,2 4 Pășuni 657,00 8,9 5 Fânețe 709,00 9,7 7 Livezi cu pomi fructiferi 45,00 0,6 8 Terenuri neagricole – din care: 2474,00 33,8 9 Păduri 1510,00 20,6 10 Ape 123,00 1,7 11 Drumuri și căi ferate 37,00 0,5 12 Construcții 121,00 1,6 13 Ravene 683,00 9,3 Resurse antropice Luând în considerare numărul de locuitori și suprafața deținută, Regiunea Nord-Est reprezintă cea mai mare regiune de dezvoltare a României, însă ea se situează pe ultimul loc în raport cu nivelul de dezvoltare. Infrastructura comunei Țibana este reprezentată de drumul județean DJ 248A, care face legătura spre nord-est de Voinești și Miroslava, și spre sud de Țibănești, și mai departe în județul Vaslui de Todirești (unde se terminp în DN15D). Comuna Țibana este situată pe traseul Iași-Miroslava-Țibana-Țibănești-Tansa-Dagața, axa propusă pentru reabilitare și modernizarea infrastructurii rutiere conform Strategiei de Dezvoltare a județului Iași. Astfel dezvoltarea econimică a comunei este strâns legată de dezvoltarea infrastructurii rutiere din zona. 40 | P a g e

Pagina 41

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași În prezent, pe raza comunei, predomină ca și domeniu de activitae, domeniul comerțului cu amanuntul, în special comerțul cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominanta de produse alimentare, băuturi și tutun. Reabilitarea infrastructurii rutiere din zonă reprezintă o oportuinitate pentru dezvoltarea economică a comunei Țibana. Existența unei infrastructuri rutiere în zona înseamna posibilitatea de transport materii prime respectiv produse finite în zona înseamnă posibilitatea de transport materii prime respectiv produse finite în cazul produselor agricole, a celor industriale, respectiv a domeniului prestărilor de servicii. De asemenea, în categoria avantajelor acestei comune am putea menționa oferta de terenuri existente în comună, poziționarea bună în cadrul zonei, acces la transportul aerian prin aeroportul Iași. Agricultura Agricultura reprezintă una din oportunitățile de dezvoltare ale zonei, oportunitate care în prezent este insuficient folosită. Distribuția terenurilor agricole după modul de folosință este următoarea: 1. Arabil = 3383 ha; 2. Pășuni = 657 ha; 3. Fânețe = 709 ha; 4. Livezi cu pomi fructiferi = 45 ha. Suprafața agricolă a comunei este de 4844 ha din aceasta o parte fiind utilizată în cadrul unor exploatații mici, marea lor majoritate încadrându-se în segmentul fermelor de 0-5 ha, orientate în principal spre acoperirea nevoilor proprii, iar o altă parte grupată în cadrul asociațiilor și societăților agricole. Proprietatea reprezintă principalul mod de deținere al unui teren agricol. Fragmentarea excesivă a proprietății și lipsa asocierii între agricultori diminuează competivitatea sectorului agricol. Fragmentarea excesivă a proprietății și lipsa asocierii între agricultori diminuează competivitatea sectorului agricol. În prezent producția agricolă se concentrează doar pe câteva tipuri de culturi: 1. grâu comun de toamnă pe suprafață - 344 ha; 2. porumb pentru boabe - 1400 ha; 3. plante de nutreț - 550 ha; 4. cartofi - 150 ha; 5. legume de câmp și în solarii - 110 ha; În ceea ce privește podgoriile, suprafețele cultivate cu viță nobilă au scăzut, totodată și randamentul soiurilor de viță nobilă. De asemenea a scăzut și suprafața cultivată cu soiuri hibride în gospodăriile individuale. Suprafața acoperită de livezi a urmat și ea o tendință descendentă din cauza lipsei mijloacelor financiare pentru reîntinerirea plantațiilor de pomi fructiferi, achiziționarea îngrășămintelor, pesticidelor și utilajelor, dezvoltării unor capacități de depozitare adecvatel. 41 | P a g e

Pagina 42

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Diversificarea culturilor, orientarea spre producție ecologică și creșterea gradului de prelucrare al produselor la nivel local ar contribuie la dezvoltarea economică având în vedere creșterea continuă a cererii de produse alimentare și perspectivele viitoare în care România ar putea deveni unul din principalii furnizori de produse alimentare pe piața Uniunii Europene. Piața biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, are potențialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole, investițiile în acest domeniu înregistrând la nivel național un trend ascendent. Creșterea animalelor Deși a înregistrat după anul 1990 o scădere puternică, în acest moment se constată semne de revigorare în acest sector deși se înregistează încă anumite fluctuații anuale. Deși, în continuare, ca număr ponderea o au unitățile de mici dimensiuni a căror producție este utilizată în special pentru acoperirea necesităților și care limitează dezvoltarea acestui sector prin resursele limitate pc care acestea le pot aloca, tendința în acest moment este de a dezvolra accastă activitate la nivelul fermelor de mărime medie și mare (în comună există o fermă mare de ceșterea păsărilor) pentru a putea face competitivității tot mai mare în acest domeniu. Efectivele de animale și structura sunt prezentate în tabelul de mai jos: Bovine 346 capete Porcine 700 capete Ovine 858 capete Cabaline 260 capete Capre 166 capete Albine familii 1522 capete Producția nu este constanta și se situează cu mult sub potențial. O oportunitate de valorificare a produselor agricote o reprezintă investiție în capacități de procesare din sectorut agro-alimentar și dezvoltarea infrastructurii de promovare și distribuție a produselor în municipiul Iași și zonele adiacente, piața aflată într-o continuă creștere. De asemenea implementarea metodelor ecologice pe tot lanțul de producție și obținerea certificării produselor ecologice ar contribui la crșterea valorii produselor. Nu este de neglijat și producția materiilor prime pentru piața biocombustibililor, aflată în plină dezvoltare, piață care are potențialul de a modifica structura actuală a culturilor agricole. Referitor la structura activităților economice este necesară revitalizarea următoarelor sectoare: - turismul rural și agroturismul; - pescuitul și piscicultură; - agricultură. Potențialul zonei în acest domeniu este foarte mare. Existența cadrului natural propice acestor activități, cererea în continuă creștere asigură condiții favorabile de desfășurare a acestor activități care vor conduce la o diversificare a economiei locale, la creșterea veniturilor populației și a gradului de utilizare a forței de muncă. 42 | P a g e

Pagina 43

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Organizarea spațială. Infrastructura Comuna Țibana este poziționată în nord - estul țării, la 36 km de municipiul Iași care este reședință de județ. Cel mai apropiat oraș este Negrești - jud. Vaslui, la o distanță de 22 km. Administrativ, comuna aparține județului Iași ocupând o poziție sud-vestică în cuprinsul județului. Comuna Țibana, se învecinează cu comunele Mădârjac în partea de nord, Țibănești la sud, Mironeasa la est, Dagâța și Stanița - jud. Neamț la vest. Din punct de vedere al configurației administrativ - teritoriale, comuna Țibana cuprinde 10 localități: Țibana, Domnița, Poiana Mănăstirii, Poiana de Sus, Moara Ciornei, Oproaia, Alexeni, Gârbești, Runcu, Vadu Vejei. Suprafața totală a comunei măsoară 7318 ha conform datelor deținute de Primăria Comunei Țibana. Situația terenurilor după modelul de utilizare: Terenuri Suprafața Arabil 3383 ha Pășuni 657 ha Fânețe 709 ha Livezi cu pomi fructiferi 45 ha Păduri 1510 ha Ape 123 ha Drumuri și căi ferate 37 ha Construcții 121 ha Suprafață ravene 683 ha (Sursa: PLAN URBANISTIC GENERAL, COMUNA Țibana, Județul Iași) Analizând datele se observă că ponderea cea mai ridicată o au terenurile agricole. În cadrul terenurilor agricole ponderea cea mai ridicată o are terenul arabil. De asemenea facem precizarea ca deși suprafața totală de teren a rămas aproximativ aceeași funcție de necesitățile locale s-a observat o variație a ponderii suprafețelor diferitelor categorii de folosință. Referitor la modul de utilizare a terenul agricol în ultima perioadă se observă o creștere a suprafeței arabile concomitant cu o scăderea suprafețelor ocupate cu livezi, pașuni, fânețe. Zona funcțională Zonificarea comunei pe părți din teritoriu în raport cu funcția dominantă, arată astfel: - Zona pentru locuințe regim mic de înălțime; - Zona instituții publice și servicii; - Zone de interes turistic; - Zona unități economice și depozitare; - Zone unități agricole; - Terenuri agricole în intravilan; 43 | P a g e

Pagina 44

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași - Zona construcții aferente lucrărilor tehnico-edilitare; - Zona căi de comunicație rutieră și amenajări aferente; - Zone cu lucrări de combaterea eroziunii solului; - Terenuri neproductive. Funcțiunea de locuire este dominantă principală de utilizare a suprafeței intravilanului. Infrastructura de transport a) Căi de comunicații rutiere Distanțele rutiere între comuna Țibana și principalele localități sunt: Distanța rutieră Țibana - Iași 36 km Țibana - București 407 km Țibana - Constanța 475 km Țibana - Chișinău 205 km Situația drumurilor județene și comunale la nivelul comunei Țibana: 1. DJ 248 A Domnița - Țibana - Gârbești - drum asfaltat aflat în stare de degradare; 2. DC 58 Țibana - Vadu Vejei - drum pietruit din bugetul local în anul 2013; 3. DC 59 Țibana - Poiana Mănăstirii - drum de pământ; 4. DC 57 Țibana - Moara Ciornei - Alexei - Oproaia - drum de pământ; 5. DJ 282 E Țibana - Poiana de Sus - Runcu - drum pietruit. Lungimile infrastructurii rutiere în cadrul fiecărei localități: A.O. (com. loc.) Drumuri județene Drumuri comunale Drumuri sătești Total căi de acces (m) (m) (m) (m) CL Țibana 13.000 23.000 34.300 70.300 Țibana 5.000 5.000 4.500 14.500 Alexeni 0 3.000 5.350 8.350 Domnița 5.000 0 1.950 6.950 Gârbești 3.000 0 6.590 9.590 Moara Ciornei 0 1.000 2.140 3.140 Oproaia 0 1.000 1.260 2.260 Poiana de Sus 0 3.000 4.210 7.210 Poiana Mănăstirii 0 2.000 3.700 5.700 Runcu 0 3.000 2.220 5.220 Vadu Vejei 0 5.000 2.380 7.380 44 | P a g e

Pagina 45

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Asfaltate 8,3 km Cu piatră 9,1 km Pământ 22 km *sursa Primăria Comunei Țibana În prezent infrastructura rutieră este critică, pe raza comunei întâlnim drumuri de pământ respectiv pietruite iar drumurile asfaltate necesită lucrări de reabilitare/modernizare. În general starea infrastructurii rutiere din comună este precară pe toată lungimea sa, atât în ceea ce privește calitatea stratului de rulare cât și ca organizare și necesită intervenții rapide, atât la nivelul căii de rulare cât și pentru refacerea șanțurilor, podețelor, trotuarelor, creșterea siguranței rutiere prin amplasarea de indicatoare și marcaje rutiere. Pentru îmbunătățirea infrastructurii rutiere sunt necesare următoarele măsuri: - Asfaltarea drumurilor DC 58, DC 59, DC 57, ca principale artere de acces între satele comunei; - Asfaltarea arterelor de drum principale în cadrul fiecărei localități componenete a comunei; - Pietuirea arterelor secundare în cadrul fiecărei localități componenete a comunei; - Îmbunătățirea drumurilor de explotație agricole; - Lucrări de creare a locurilor de parcare, realizarea amenajărilor pentru circulația pietonilor și a persoanelor cu handicap: trotuare, pasaje pietonale – acolo se impune respective treceri pentru pietoni; - Creșterea siguranței rutiere și fluidizarea circulației prin introducerea mijloacelor moderne de gestiune a traficului: semafoare, piste special pentru bicicliști, sisteme de monitorizare a traficului. b) Căi de comunicație feroviare: Comuna Țibana este deservită de stația de cale ferată a municipiului Iași și Roman. c) Căi de comunicație aeriene: Comuna Țibana este deservită de Aeroportul Iași amplasat la 43 km. Sistemul de alimentare cu apă Gradul de accesibilitate al serviciile de utilități publice reprezintă unul din indicatorii ce exprimă calitatea și contribuind totodată la dezvoltarea activităților socio-economice în spațiul rural. Sistemul public de alimentare cu apă Rețeaua publică de alimentare cu apă este funcțională în satele Alexeni, Moara Ciornei, Poiana Mănăstirii, Țibana și Gârbești. Populația care nu beneficiază de acest serviciu iși asigură necesarul de apă din sisteme proprii de alimentare cu apă (fântâni, puțuri forate). Fântâni publice Din analizele efectuate privind calitatea apei la fântânile la care este posibil accesul public rezultă 45 | P a g e

Pagina 46

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași că un procent semnificativ nu respectă normele și normativele în vigoare privind calitatea apei potabile fiind necesare investiții în infrastructura de alimentare cu apa potabilă astfel încât să fie asigurat accesul tuturor locuitorilor la serviciile de alimentare cu apă Pe raza comunei Țibana exista un număr de 923 fântâni, dar la majoritatea nu sau mai luat probe pentru calitate apei în ultima perioadă. Pentru ridicarea standardului de viata la nivelul comunei sunt necesare urmatoarele masuri : - Realizarea sistemului de alimentare cu apă public si pe raza satelor Domnita, Poiana de sus, Oproaia , Runcu, Vadu Vejei ; - Realizarea sistemului de colectare si epurare ape uzate la nivelul comunei intrucat lipsa acestuia pune in pericol mediul inconjurator ; - Contorizarea tuturor consumatorilor , introducerea echipamentelor de detectare a pierderilor si introducerea metodelor modern de analiza de laborator a calitatii apelor Rețele de canalizare În prezent comuna Țibana nu beneficiază de servicii publice de canalizare. Echiparea comunei cu infrastructură publică de canalizare reprezintă una din prioritățile locale întrucât ea ar contribui în egală măsură la protejarea factorilor de mediu și la creșterea calității vieții contribuind la dezvoltarea durabilă a localității. Pentru evacuarca apelor uzate menajere locuitorii zonei utilizează latrine sau bazine vidanjabile care în multe situații sunt incorect amplasate și neetanșate corespunzător. De asemenea apa provenită din precipitații nu este colectată corespunzător, fapt ce determină contaminarea mediului cu substanțele pe care acestea le transportă ca urmare a traversării depozilelor de deșeuri, a perimetrelor în care se desfășoară activități economice, pentru ca apoi, scurgându-se prin intermediul șanturilor existante de la marginea drumurilor să provoace infiltrații, alunecări de teren și eroziunea acestora. Creșterea densității populației, continua extindere a mediului locuit va conduce la generarea unui volum mare de ape uzate care, nefiind colectate și epurate corespunzător vor accentua efectele negative ale lipsei serviciilor de canalizare, fiind necesare investiții urgente pentru rezolvarea situației. Creșterea gradului de echipare a comunei cu infrastructura tehnico·edilitară va contribui la: - îmbunătățirea calității factorilor de mediu prin eliminarea deversărilor necontrolate de ape uzate în mediul înconjurător; - creșterea calității vieții urmare a îmbunătățirii gradului de accesibilitate a populației la serviciile de utilități publice; - protejarea surselor de apă; - creșterea atractivității comunei pentru investitori și crearea condițiilor pentru dezvoltarea economică a arealului vizat prin prisma lipsei refeței de canalizare și a unei stații de epurare; - îmbunătățirea stării de sănătate a populației prin reducerea frecvenței îmbolnăvirilor populației generate de consumul apei netratate și lipsa unei rețele de canalizare. 46 | P a g e

Pagina 47

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Energie termică Comuna Țibana nu dispune de un serviciu centralizat de alimentare cu energie termică, furnizarea agentului termic realizându-se cu ajutorul sistemelor individuale pe baza de combustibili solizi în principal. Printre problemele existente putem enumera gradul de izolare termică necorespunzător, fapt ce conduce la pierderi mari de energie termică, inexistența unui mediu cald continuu pe toata încăperea locuibilă, ceea ce determină un consum mai ridicat de combustibil datorită creșterii sensibilității frig-cald. Conceptul dezvoltării durabile în domeniul alimentării cu energie termică a localităților presupune aplicarea unor soluții tehnice performante capabile să asigure, pe de o parte, condiții normale de viață și de munca comunităților locale și satisfacerea nevoilor sociale ale acestora în condiții de rentabilitate economică și eficiență energetică și, pe de ală parte, conservarea resurselor primare, protecția și conservarea mediului, fără a afecta echilibrul ecosferei și accesul generațiilor viitoare la resursele energetice primare. Politica în domeniul producerii și furnizării energiei termice va trebui să țină cont de următoarele principii: • accesibilitatea populației la resurse energetice pentru încălzire (accesul întregii populații la încălzire și apă caldă menajeră); • siguranța în alimentarea cu energie termică (diversificarea surselor și furnizorilor de resurse, resurselor neconvenționale și regenerabile de energie); • reducerea pericolului de foc și explozii în locuințe prin promovarea unor sisteme de încălzire fără foc deschis; • utilizarea resurselor locale de energie cum ar fi: biomasa, deșeurile biodegradabile; • utilizarea surselor·alternative de energie: solară, eoliana. Serviciul de transport public Transportul public de călători are un rol foarte important în viața unei comunități prin faptul că are mai multe funcțiuni: 1. contribuie la creșterea gradului de accesibilitate a comunei asigurând atât legătura comunei cu exteriorul cât și relațiile între localitățile componente; 2. contribuie la dezvoltarea socio-economică a comunei și a zonei prin contribuția sa la creșterea mobilității populației și a forței de muncă, asigurarea accesului la piețele de desfacere. Creșterea mobilității populației și în special la mobilitatea forței de muncă facilitând de asemenea accesul la serviciile • Serviciul de transport public este un serviciu regulat de transport public local de persoane, cu mijloace rutiere de transport în comuna care are la bază următoarele principii: 1. respectarea drepturilor și intereselor legitime ale călătorilor: 2. asigurarea deplasării în condiții de siguranță și de confort; 3. protecția mediului; 4. tratament egal și nediscriminatoriu pentru toți utilizatorii; 47 | P a g e

Pagina 48

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 5. servicii de calitate în condițiile unor tarife accesibile pentru călători; 6. administrare eficientă a bunurilor proprietate publică și a fondurilor bănești; 7. dezvoltare durabilă. Serviciul de transport public este asigurat de mai multe firme din Iași, Țibănești și Tansa, dar cu care comuna nu are contract. Traseul este: Iași - Tansa, cu trecere prin satele: Domnița, Țibana, Gârbești. Frecvențele fiind: 5 trasee tur-retur. Serviciu public de transport local are o dimensiune economică și una socială și urmărește satisfacerea cu prioritate a nevoilor populației precum și ale instituțiilor publice și agenților economici de pe raza comunei. Obiectivul principal il constituie asigurarea dreptului de mobilitate al oricărui cetățean cu impact direct asupra calității vieții având în vedere numărul mare de beneficiari care își desfășoară activitatea în municipiul Iași și utilizează pentru deplasările zilnice la și de la locul de muncă transportul public și numărul mare de elevi care frecventează instituțiile de învățământ din municipiile Iași și Roman. Alimentarea cu energie electrică Alimentarea cu energie electrică este realizată prin Sistemul Energetic Național de către DelGaz Grid S.A. Rețeaua de alimentare cu energie electrică are un grad de acoperire de 90% din teritoriul comunei. Alimentarea se face din posturi de transformare 20/0,4 kv distribuția energiei electrice făcându-se prin linii electrice aeriene și subterane. Extinderea continuă a arealului locuit și perspectiva dezvoltării economice conduc la necesitatea extinderii rețelelor electrice și redimensionării echipamentelor pentru a susține creșterea consumului de energie electrică. Acoperirea completă a teritoriului comunei cu servicii de furnizare a energiei electrice prin extinderea capacității și a lungimii rețelor de alimentare; Reorientarea spre sisteme nepoluante și regenerabile de producere și utilizare a energiei electrice - parteneriate sau investitii private; Punerea în valoare a potențialului turistic și cultural al comunei prin introducerea iluminatului ornamental și arhitectural; Creșterea calității și eficienței serviciilor furnizate Iluminatul public Iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile după care poate fi apreciat gradul de civilizație și de calitate a vieții. Iluminatul public trebuie introdus în toate satele comunei pe toata lungimea drumurilor principale și eventual zonal în anumite locuri de interes public. Necesarul de extindere este de minim 15 km. 48 | P a g e

Pagina 49

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Rețele de alimentare cu gaze naturale Comuna Țibana nu beneficiază de rețele de transport și distribuție a gazelor naturale. Având în vedere avantajele obținute: ridicarea standardului de viață al locuitorilor, diversificarea ramurilor economiei locale, posibilitatea modernizării anumitor procese tehnologice se impune racordarea și extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale și pe teritoriul comunei. Infrastructura de comunicații Facilitarea accesului pe piață și la informație este esențială pentru dezvoltarea unei comunități. Din acest motiv dezvoltarea infrastructurii de comunicații este la fel de necesară ca și dezvoltarea infrastructurii de bază. Accesibilitatea populației și agențiilor economici din comuna Țibana la serviciile de comunicații este foarte bună, fiind disponibile serviciile tuturor operatorilor naționali de telefonie fixă și mobilă. De asemenea comuna are acces și la serviciile de transfer de date și internet, gradul de acoperire al comunei fiind în continuă creștere prin dezvoltarea infrastructurii specifice și a portofoliului de servicii furnizate. Fondul de locuințe și calitatea locuirii Apropierea comunei cele 3 orașe importante și tendințele actuale ale migrației urban-rural în care un număr tot mai mare de oameni iși contruiesc locuințe în zonele periurbane determină o continuă extindere a arealului ocupat de construcții și în special al construcțiilor cu destinație de locuintă fapt ce rezultă din statisticile cu privire la evoluția populației care arată creșterea continuă a populației care se muta cu domiciliul în localitate precum și din creșterea numărului autorizațiilor de construire. Clădirile din localitate sunt construite în majoritate din chirpici sau paianta, iar cele mai recente din BCA sau caramida; În privința regimului de înălțime, marea majoritate a construcțiilor sunt cu regim P și P+1. Deși numărul locuințelor a crescut în toate localitățile comunei, majoritatea lor au confort redus în special datorită slabei accesibilități la infrastructura tehnico-edilitară: apă, canalizare, energie termică, gaze naturale. Concomitent cu extinderea mediului construit are loc o creștere a calității materialelor de construcții utilizate și o diversificare a tehnologiilor utilizate și a tipurilor construcțiilor fapt ce influentează pozitiv calitatea, confortul și funcționalitatea clădirilor. Având în vedere situația precară a unei părți din mediul construit se recomandă măsuri urgente care să vizeze consolidarea construcțiitor și creșterea siguranței clădirilor. O atenție deosebită trebuie acordată locurilor de amplasare a construcțiilor noi și infrastructurii precum și calității materialelor și tehnologiilor folosite având în vedere factorii de risc naturali: inundații, secetă, alunecări de teren și cutremure, în vederea limitării și înlăturării efectelor produse de acestea asupra populației și bunurilor de orice fel, astfel încât în urma acțiunii acestora să se asigure revenirea la normal a vieții social-economice. Un punct negativ îl constituie insuficiența spațiilor special amenajate destinate locurilor de joacă pentru copii. 49 | P a g e

Pagina 50

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Pentru dezvoltarea echilibrată și unitară a localității și respectarea prevederilor legale în domeniul urbanismului și amenajării teritoriului este necesar să se actualizeze periodic Planul urbanistic general al comunei. Pentru viitor se preconizează o creștere a arealului ocupat de construcții având în vedere continua dezvoltare a zonei, necesitatea creșterii spațiilor cu destinație de locuit și a celor cu funcțiuni economice și nu în ultimul rând îmbunătățirea calității vieții prin furnizarea de noi servicii publice și extinderea celor existente. Telefonie Comuna Țibana, este racordată la rețeaua de telefonie fixă și mobilă și la rețeaua de internet. Rețeaua telefonică este de tip aerian, iar în unele zone, la traversări de drumuri, obstacole este de tip subteran. Sunt utilizați în rețeaua telefonică stâlpi de beton ai rețelei electrice de joasă tensiune, iar în anumite zone sunt utilizați stâlpi de lemn. Disfuncționalități, aspecte critice - Lipsa circuitelor libere pentru noii abonați; - Lipsa rețelei de telefonie în anumite zone. Alimentarea cu căldură În prezent alimentarea cu căldură a locuințelor individuale din satele comunei Țibana este asigurată de: sobe cu combustibil solid-lemn, combustibil lichid-motorină; cu aparatură de încălzit pe bază de energie electrică, și parțial cu centrale termice individuale, pe bază de combustibil solid – lemn și combustibil lichid-motorină. Prepararea hranei este asigurată cu sobe cu lemne, cu butelii cu gaze naturale și parțial cu energie electrică. Disfuncționalități - Lipsa în general a instalațiilor de încălzire individuală cu centrale termice proprii în spațiile social-culturale duce la reducerea substanțială a confortului. Aprovizionarea neritmică; cantități insuficiente și dificultăți în transport a combustibililor solizi (lemn) și a buteliilor de aragaz; Numărul și amplasarea cimitirelor în comună – sunt nouă cimitire, situate astfel: - în localitatea Țibana; - în localitatea Alexeni; - în localitatea Domnița; - localitatea Oproaia nu are cimitir, dar aparține de satul Alexeni; - în localitatea Poiana de Sus; - în localitatea Poiana Mănăstirii; - în localitatea Moara Ciornei; 50 | P a g e

Pagina 51

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași - în localitatea Runcu; - în localitatea Vadu - Vejei; - în localitatea Gârbești; În prezent, comuna Țibana dispune de: - Buldoexcavator - 2 buc.; - Autospecială pentru stingere cu apă - 1 buc.; - Camion 7,5 t - 1 buc.; - Autoutilitară 3,5 t - 1 buc.; - Autoturism 4x4 - 1 buc. Asistența medicală este asigurată de patru cabinete medicale, două farmacii și două dispensare uman unde iși desfășoară activitatea 10 angajați. Există și un dispensar veterinar (sat Țibana), unde își desfășoară activitatea 2 angajați. Resurse energetice Având în vedere că sectorul economic principal în comuna Țibana, este cel agricol, biomasa reprezentată de partea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor din agricultură este o sursă regenerabilă ce prezintă potențial de dezvoltare. 9. DEMOGRAFIE Situația demografică și indicatori reprezentativi Evoluția și tendințele demografice reprezintă repere de o importanță majoră ce angrenează influențe directe asupra întregii comunități locale. De aceea, colectarea și prelucrarea informațiilor veridice, cuantificate și actualizate, reprezintă un barometru important d.p.d.v. demografic. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Țibana se ridică la 7.887 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.343 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,00%). Pentru 2,00% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută, fiind repartizată după cum urmează: 7500 ortodocși, 50 peticostali, 50 adventiști și 100 alte confesiuni. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91%), cu o minoritate de adventiști de ziua a șaptea. Pentru 9,00% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. 51 | P a g e

Pagina 52

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași Evoluția numărului de locuitori ai comunei Țibana: Tabelul nr. 5 - Populația, la ultimele două recensăminte; Nr.Crt. Denumire 2002 2011 2020 1. Populația totală 7.343 7.887 8.209 Sursa: Direcția Regională de Statistică/.insse.ro La recensămantul din primavara anului 2011, datele statistice ale comunei Țibana, din punct de vedere etnic se prezintă conform datelor de mai jos: Tabelul nr. 6- Populația, după etnie 2011; Etnia Populația stabilă Localitatea Sexul Alte TOTAL Romani Romi naționalitați Total 7.887 0 ȚIBANA Masculin 4.158 98% 2% 0 Feminin 3.729 0 Populația comunei după domiciliu 2020 Total 8.209 ȚIBANA Masculin 4.358 Feminin 3.851 Sursa: Direcția Regională de Statistică /.insse.ro Populația și densitatea populației – Regiunea Nord-Est / Județul Iași: Populația județului Iași este în prezent de 971.989 locuitori; raportată la suprafața județului de 5476 km², se obține o densitate de 177 loc/km². Tabel 7 - Populația, d.p.d.v. pentru județul Iași Număr total persoane Suprafață (km2) Densitate (loc/km2) în anul 2021 Total 971.989 Masculin 487.014 5476,00 km2 177 Feminin 484.975 Sursa: Direcția Regională de Statistică/.insse.ro 52 | P a g e

Pagina 53

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași DENSITATEA Densitatea populației reprezintă numărul de persoane pe unitate de suprafață, măsurându-se în general în persoane pe kilometru pătrat, obținându-se prin împărțirea numărului de locuitori la suprafață în kilometri pătrati. Densitatea generală Densitatea generală pe teritoriul comunei Țibana este de 112 locuitori / km². Prin comparație, densitatea la nivel de județ este de 177 loc locuitori / km² iar a României este de 84,4 locuitori / km². De-a lungul anilor, datorită schimbărilor în suprafața totală, dar și schimbării numărului de populație, densitatea s-a modificat și ea. Conform celor mai recente date statistice de la INSSE, având în vedere timpul trecut de la ultimul recensământ, populația totală a comunei Țibana pe sexe, se prezintă astfel: Tabelul nr. 8 – Structura populației, estimare INSSE; Nr. Țibana–Total Masculin Feminin Crt. 1. 8.209 4.358 3.851 Raportat la cele mai recente date demografice, densitatea calculată a comunei Țibana, este de: 112 loc / km². Alte informații relevante pentru comuna Țibana: ▪ La nivelul comunei Țibana sunt înregistrate 100 de persoane asistate social. ▪ Instituțiile publice din comună înglobează mai mult de 292 de angajați, distribuiți astfel: ▪ Cadre didactice - 250 de angajați ▪ Salariați ai insituțiilor publice - 30 de angajați ▪ Dispensar uman, localitatea Țibana și Gârbești - 10 angajați ▪ Dispensar veterinar Țibana - 2 angajați ▪ Cămin Cultural sat Țibana. Localitatea înregistrează pe teritoriul său 16 unități de învățământ, câte una în fiecare sat, după cum urmează: 1. Școala gimnazială sat Runcu, comuna Țibana; 2. Școala gimnazială nr. 1, sat Domnița, comuna Țibana; 53 | P a g e

Pagina 54

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 3. Două școali gimnaziale, în sat Gârbești; 4. Școala gimnazială, sat Alexeni; 5. Școala primară, sat Poiana de Sus; 6. Școala primară, sat Poiana Mănăstirii; 7. Școala profesională de industrie alimentară, Țibana; 8. Școala sat Oproaia; 9. Școala sat Vadu Vejei; 10. Grădinița cu program normal, Oproaia; 11. Grădinița sat Țibana; 12. Grădinița sat Domnița; 13. Gradinița sat Runcu; 14. Două grădinițe in sat Gârbești. La nivelul comunei nu există parteneriate încheiate de Primăria comunei Țibana cu diverse instituții sau ONG-uri pentru servicii specializate dedicate asistării persoanelor aflate în dificultate. Mișcări ale forței de muncă Forța de muncă din comuna Țibana exercită în general mișcări pendulatorii zilnice. Sunt multe persoane ce fac naveta în localitățile și orașele învecinate. Mulți dintre locuitorii comunei se ocupă cu activități ce țin de domeniul agro-zootehnic iar o altă parte sunt înglobați în activități ce țin de administrația publică, învățămant și diverse societăți comerciale locale. Forța de muncă în județul Iași Forța de muncă și numărul mediu de salariați din județul Iași, la sfârșitul anului 2018, totaliza 287.300 persoane. Numărul salariaților din efectivul populației cu vârsta cuprinsa între 15 și 59 ani (aflate în vârsta de muncă) În intervalul 2013-2018, numărul mediu al salariaților din județul Iași a înregistrat o evoluție numerică pozitivă de 28.253 salariați. 17,7% dintre salariați se regăsesc în domeniul industrie, 23,2% în domeniul agricultura, silvicultura, pescuit si piscicultura iar 50,2% în servicii. Activitatea economică reunită în domeniul denumit generic „construcții” cumulează 9,0% dintre salariații ieșeni, iar administrația publică și apărarea 3,56%. Alte activități reprezentate la nivel județean sunt: tranzacțiile imobiliare (0,38%), transport, depozitare și comunicații (4,4%). Intermedierile financiare 1,34% și sectorul hotelurilor și restaurantelor 3,7% dintre salariații județului Iasi, iar celelalte activități economice naționale (1,5%). În anul 2018, un salariat ieșean câștiga un salariu mediu net lunar de 2.691 lei, fiind cu 15% mai mare ca cel înregistrat în aceeași perioadă a anului precedent (2.338 lei în anul 2017). În domeniul informatii si comunicatii s-a câștigat în anul 2018 cel mai mare salariu mediu lunar 54 | P a g e

Pagina 55

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași (4.912 lei) cu 2.221 lei mai mare față de media județeană, în timp ce câștigul mediu din industrie era de 2286 lei și in construcții era de 1787 lei. În ceea ce privește condițiile de muncă ale salariaților, în anul 2018 numărul accidentaților în muncă a totalizat un efectiv de 93 salariați, din care 2 accidentați mortal. În perioada 2013-2018 numărul accidentaților în muncă a înregistrat o evoluție negativă de 10,7%. În același interval temporal numărul persoanelor aflate în incapacitate temporară de muncă a crescut cu 18,1% până a ajuns la un efectiv de 91 persoane aflate în incapacitate de muncă la sfârșitul anului 2018. Rata accidentelor de muncă, calculată ca accidente de muncă la 1.000 salariați a scăzut cu 8 % pe parcursul perioadei 2013-2018 de la 0,56‰ la 0,52‰. Șomajul este fenomenul contemporan abordat și analizat ca un dezechilibru al pieței muncii la nivelul ei național: ca loc de întâlnire și de confruntare între cererea globală și oferta globală de muncă. În județul Iasi la sarsitul anului 2018 rata șomajului a fost de 3%, fiind în continuă scadere comparativ cu anii precedenti. În anul 2018, rata șomajului a fost mai mica cu 2 5 % comparativ cu rata șomajului înregistrată în anul 2017. Până în luna decembrie a anului 2018, rata șomajului a urmat un trend descendent, valoarea înregistrată pentru anul 2018 fiind cu 43,3% mai redusă decât cea înregistrată la finalul anului 2013. În intervalul 2013-2018, rata șomajului masculin iesean a fost superioară celei înregistrate în rândul populatiei feminine. Comparativ cu rata somajului regional sau national, rata somajului a judetului Iasi a fost in anul 2019 de 2,7%, mai mica decat cea nationala cu 0,2% si mai de 1,6 ori ca cea regionala. 5 4.5 4.6 4.3 4.3 4.3 4.4 4.4 4.4 4.4 4 4.1 4 3.8 3.9 3.5 3.4 3.2 3.3 3.3 3.3 3.3 3 3 3 3 3.1 3.1 3 3.1 3.1 2.9 2.9 2.9 2.9 2.8 2.7 2.7 2.6 2.7 2.7 2.5 ROMANIA 2 Regiunea NORD-EST 1.5 Iasi 1 0.5 0 Tabel: rata evolutiei somajului, la nivelul judetului Iasi in anul 2020. 55 | P a g e

Pagina 56

Strategia de dezvoltare locală 2021 – 2030 Comuna Țibana, Județul Iași 10. MĂRIMEA DEMOGRAFICĂ Dinamica relațiilor demografice dintre oraș și zona rurală adiacentă evidențiază în final un avantaj categoric pentru primul. Astfel, raportul dintre populația născută în oraș și cea provenită din alte localități remarcă aportul sporului migratoriu în creșterea populației urbane. Eliberarea unui mare volum de forță de muncă din ramurile agricole, a determinat intense mișcări de populație din zonele rurale spre oraș, pe de o parte, cât și pe baza excedentului, migrări spre zonele deficitare ale țării, pe de altă parte. În prezent asistăm la schimbarea sensului de flux migrator prin revenirile în zonele de origine. Mirajul civilizației urbane, existența de locuri de muncă și de posibilități de calificare, cât și facilitățile oferite de dotările și echipările orășenești, au determinat ca o mare parte din tineretul din mediul rural, după obținerea calificării, să se stabilească în oraș. Al doilea flux important al mișcării migratorii, dar diferit ca sens, îl reprezintă cel ce constituie populația imigrată (venită) în zona studiată, ca

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.