Proces-verbal
PUZ construire cladire cu functie de comert
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 261 KB · modificat pe site: 16.03.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proces-verbal, „PUZ construire cladire cu functie de comert”, Orașul Târgu Frumos, jud. Iași. Sursa: http://primariatgfrumos.ro/wp-content/uploads/2022/10/PUZ-construire-cladire-cu-functie-de-comert-2.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/targu-frumos/29885-puz-construire-cladire-cu-functie-de-comert, 06.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC ZONAL
Construire cladire cu functie de comert, imprejmuire,
organizare de santier si racorduri utilitati – faza PUZ
Proiectant de specialitate:
SC CONTRAST STUDIO SRL
Sef proiect:
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Proiectat:
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Coordonator urbanism:
Arh. Daniel Lucian POIANA
Proiectant retele edilitare:
Ing. Ionut SCURIU
BENEFICIAR: SC RESIDENCE OMC CONSTRUCT
AMPLASAMENT: Strada Tudor Vladimirescu nr.11, oras Targu Frumos, jud. Iasi, NC 63830
PROIECTANT DE SPECIALITATE: SC Contrast Studio SRL
PROIECT NUMARUL: 1/2022 - FAZA P.U.Z.
DATA ELABORARII: 2022
Pagina 2
VOLUMUL 1- MEMORIUL DE PREZENTARE
Foaie de garda
Borderoul general al P.U.Z.
1. INTRODUCERE
1.1. Datele de recunoastere a documentatiei
1.2. Obiectul lucrarii
1.3. Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. Evolutia zonei
2.2. Incadrarea in localitate
2.3. Elemente ale cadrului natural
2.4. Circulatia
2.5. Ocuparea terenurilor
2.6. Echiparea edilitara
2.7. Probleme de mediu
2.8. Optiuni ale populatiei
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
3.2. Prevederi P.U.G.
3.3. Valorificarea cadrului natural
3.4. Modernizarea circulatiei
3.5. Zonificarea functional- reglementari bilant teritorial, indicatori urbanistici
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
3.7. Protectia mediului
3.8. Obiective de utilitate publica
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
VOLUMUL 2- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
CAP.I. DISPOZITII GENERALE
1. Rolul RLU
2. Baza legala a elaborarii
3. Domeniul de aplicare
CAP.II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la pastrarea integritatii mediului si protejarea patrimoniului natural si
construit
5. Reguli cu privire la siguranta constructiilor si a apararea interesului public
6. Reguli de amplasare si retrageri minime obligatorii
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii
8. Reguli cu privire la echiparea edilitara
9. Reguli cu privire la forma si dimensiunile terenurilor pentru constructii
10. Reguli cu privire la amplasarea de spatii verzi si imprejmuiri
11. Reguli cu privire la amplasarea fata de obiectivele cu destinatie speciala
CAP.III. ZONIFICAREA FUNCTIONALA
CAP.IV. PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR FUNCTIONALE
PIESE DESENATE
1. PLANSA 1- INCADRAREA IN TERITORIU
2. PLANSA 2- SITUATIA EXISTENTA
3. PLANSA 3- REGLEMENTARI URBANISTICE
4. PLANSA 3a- REGLEMENTARI URBANISTICE-PROPUNERE MOBILARE
5. PLANSA 4- REGLEMENTARI ECHIPARE EDILITARA
6. PLANSA 5- PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR
Proiectant de specialitate,
SC CONTRAST STUDIO SRL
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Pagina 3
VOLUMUL 1 - MEMORIU DE PREZENTARE
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoastere a documentatiei
NR. PROIECT: 1/2022 - FAZA P.U.Z.
DENUMIRE PROIECT: Construire cladire cu functie de comert, imprejmuire, organizare de
santier si racorduri utilitati – faza PUZ
AMPLASAMENT: Strada Tudor Vladimirescu nr.11, oras Targu Frumos, jud. Iasi, NC 63830
BENEFICIAR: SC RESIDENCE OMC CONSTRUCT
PROIECTANT: SC Contrast Studio SRL
DATA ELABORARII: 2022
1.2. Obiectul lucrarii
La solicitarea beneficiarului, care doreste realizarea unei cladiri cu functiunea de comert,
servicii si fucntiuni asociate pe parcela situata in prezent in intravilan, s-a intocmit prezenta
documentatie. Scopul ei il constituie stabilirea parametrilor urbanistici pentru realizarea
investitiei propuse (comert, servicii S+P+1E). Pentru amplasarea investitiei se propune
incadrarea zonei studiate intr-un UTR M – ZONA COMERT, SERVICII SI FUNCTIUNI
ASOCIATE, suprafata afectata fiind de 1500.0mp.
Obiectul P.U.Z. se constituie intr-un studiu ce consta in analiza situatiei existente, a
potentialului de dezvoltare urbanistica a zonei si propuneri de organizare functionala,
volumetrica si tehnica a zonei.
Proiectul are la baza Certificatul de Urbanism eliberat de catre Primaria orasului Targu
Frumos.
1.3. Surse de documentare
Planul urbanistic zonal are in vedere datele si propunerile din documentatiile de urbanism si
amenajarea teritoriului elaborate anterior, si anume Planul de Amenajare a Teritoriului
Judetului Iasi si Planul Urbanistic General al orasului Targu Frumos. Pentru fundamentarea
planului urbanistic zonal si realizarea functiilor de coordonare a dezvoltarii urbanistice sunt
necesare studii de fundamentare.
Studiile de fundamentare a propunerilor din P.U.Z. reprezinta analiza problematicii teritoriului
aferent zonei sau localitatii, pe domenii, prin lucrari de specialitate, pentru aceasta fiind
intocmite urmatoarele documentatii:
Studiul geotehnic;
Planuri topografice;
Avize de la detinatorii de utilitati din zona;
Delimitarea clara a regimurilor de aliniere existente;
Identificarea situatiei juridice a terenurilor;
Identificarea problemelor de circulatie si echipare tehnico-edilitara.
Nu se detin date cu privire la proiectele de investitii elaborate pentru domeniile ce privesc
dezvoltarea urbana a zonei sau alte date statistice.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII
2.1. Evolutia zonei
Orasul Targul Frumos este un oras in continua dezvoltare.
Functiile de baza ale localitatii sunt: functia industriala, comerciala, culturala si functia de
locuire.
Folosinta actuala a amplasamentului este teren neconstruit, categoria de folosinta curti
constructii, in vecitatatea amplasamentului existand locuinte individuale cu regim mic de
inaltime construite si unitati agricole.
2.2. Incadrare in localitate
Zona studiata se afla situata în partea de sud-vest a orasului Targu Frumos; relationarea cu
localitatea se face prin intermediul strazii Tudor Vladimirescu, care face legatura cu DE 583.
Suprafata studiata se învecineaza:
Pagina 4
la nord-est cu cale de acces strada Tudor Vladimirescu (cea mai apropiata cladire-
locuinta individuala se afla la o distanta de 10.0m fata de limita de proprietate);
la sud-vest cu proprietate privata (cea mai apropiata cladire- constructie agricola se
afla la o distanta de 10.0m fata de limita de proprietate);
la sud-est cu cale de acces-drum pietruit DS 2765 (cea mai apropiata cladire- locuinta
individuala se afla la o distanta de 10.0m fata de limita de proprietate);
la nord-vest cu proprietate privata NC 63829 (cea mai apropiata cladire- locuinta
individuala se afla la o distanta de 10.0m fata de limita de proprietate).
2.3. Elemente ale cadrului natural
Cadrul natural al zonei prezinta o panta de la nord la sud. Amplasamentul este liber de
constructii. In baza prevederilor STAS 1242/1-89 s-a intocmit un studiu geotehnic, necesar
elaborarii proiectului sus mentionat.
Concluzii extrase din Studiul Geotehnic:
Nu se semnaleaza pe amplasament accidente subterane materializate prin beciuri, hrube etc.
Adâncimea maximă de îngheț este de 0,90 m conform prevederilor din STAS 6054 – 77.
Terenul are stabilitatea generala si locala asigurata, nu este supus la inundatii, viituri
din precipitatii sau alunecari de teren.
2.4. Circulatia
Principala cale de comunicatie rutiera din zona este DE 58, drum asfaltat, in stare buna, cu
latimea de 14.0m, la care se ajunge prin intermediul strazilor Tudor Vladimirescu, Bogdan
Voda sau Mihai Eminescu. Aceastea din urma sunt asfaltate, prezinta un profil stradal
corespunzator, nu sunt prevazute in totalitate trotuare pentru circulatie pietonala sau santuri
de evacuare a apelor pluviale.
In prezent nu sunt probleme legate de fluenta circulatiei, exista doar circulatie rutiera in zona,
traficul rutier nu afecteaza functiunea zonei.
2.5. Ocuparea terenurilor
Zona studiata are in componenta terenuri avand categoria de folosinta arabil sau curti
constructii, si nu sunt probleme de relationare intre functiunile existente (functia de locuire,
agricola, functiuni mixte si servicii). Zona prezinta o densitate medie din punct de vedere al
constructiilor existente, acestea fiind in stare buna (cladiri noi). Din punct de vedere al
serviciilor, exista spatii comerciale de mari dimensiuni care asigura necesitatile, aflandu-se in
apropiere de zona studiata (la circa 500.0m). Exista spatii verzi pe marginea drumului,
precum si gradini de fatada aferente properietatilor private. Zona studiata si vecinatatile ei nu
prezinta riscuri naturale. Din punct de vedere estetic, zona este afectata pozitiv de
perspectivele spre est, nord si vest. Ca disfunctionalitate, se poate mentiona lipsa imprejmuirii
la terenul avut in vizor, dar si la cele invecinate.
2.6. Echiparea edilitara
Retelele de utilitati (gaz, alimentare cu apa si canalizare, electricitate si telefonie) sunt langa
amplasament.
Alimentare cu apa
Zona studiata dispune de retele centralizate de alimentare cu apa in vecinatate.
Canalizare
Zona studiata dispune de retea centralizata de canalizare a apelor uzate in vecinatate.
Alimentarea cu energie electrica:
Exista retele de alimentare cu energie electrica langa amplasament.
Solutia de racordare apartine furnizorului de electricitate.
Telefonie:
Zona studiata dispune in prezent de retea de telefonie aeriana langa amplasament.
Alimentarea cu gaze naturale:
Zona studiata dispune de retea de alimentare cu gaze naturale in vecinatate.
Alimentarea cu caldura:
In vecinatatea amplasamentului nu exista conducte de transport a energiei termice – primar
sau/si secundar care nu afecteaza investitia propusa. Pentru asigurarea incalzirii si a
Pagina 5
necesarului de apa calda a obiectivului propus, se va apela la solutia unei centrale termice
alimentate cu gaz.
2.7. Probleme de mediu
După cum am arătat în capitolele de mai sus, amplasamentul studiat este neconstruit, iar
zonele invecinate sunt construite partial. Nu există planuri urbanistice suplimentare în afara
Planului Urbanistic General care să reglementează modalitățile de construire și de ocupare a
terenurilor.
Terenul pe care se dorește amplasarea funcțiunii propuse beneficiază de o poziție destul de
bună, beneficiind de perspective favorabile către est, vest si nord.
Una din problemele majore de mediu o reprezintă gestionarea reziduurilor.
Reziduurile de orice fel rezultate din multiplele activități umane, constituie o problemă de o
deosebită actualitate datorită creșterii continue a cantităților și felurilor acestora, care prin
degradare și infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul înconjurător și
sănătatea populației.
Dezvoltarea urbanistică a municipiului, antrenează producerea unor cantități din ce în ce mai
mari de reziduuri menajere, stradale și industriale care, prin varietatea substanțelor organice
și anorganice conținute de reziduurile solide, face ca procesul degradării aerobe și anaerobe
de către organisme să fie dificil de condus provocând – în cazul evacuării și depozitării
necontrolate – poluarea aerului și apei creând totodată și probleme legate de apariția
microorganismelor patogene, rozătoarelor și altele cu efecte dăunătoare asupra igienei
publice.
Din datele pe care le deținem în prezent de la Agenția pentru Protectia Mediului Iași, în zona
studiată nu există surse majore de poluare. Pot fi menționate o serie de surse locale cu
caracter temporar-accidental, reprezentate prin următoarele activități umane: circulația
utilajelor agricole și a autoturismelor, care generează prin sursele mobile gaze de eșapament,
pulberi, zgomote.
Relația cadru natural – cadru construit
Prin proiectarea atentă a fiecărui obiectiv și exploatarea la maximum a potențialului natural,
se pot crea spații reprezentative, bine racordate la cadrul natural existent.
Terenul pe care se dorește amplasarea funcțiunilor propuse beneficiază de perspective
favorabile către zonele înconjurătoare din sectorul vest, est și nord.
Evidențierea riscurilor naturale și antropice
Datorită variației reliefului se recomandă ca pentru fiecare obiectiv să fie făcute studii
geotehnice și de stabilitate pentru identificarea zonelor cu risc, eliminării acestora și
asigurarea stabilității.
Marcarea punctelor și traseelor din sistemul căilor de comunicații și din
categoriile echipării edilitare ce prezintă riscuri pentru zonă
Nu există puncte sau trasee din sistemul căilor de comunicații și din categoriile echipării
edilitare care să prezinte riscuri pentru zona studiată.
Evidențierea valorilor de patrimoniu ce necesită protecție
În zonă nu există valori de patrimoniu ce necesită protecție, sau arii protejate naturale.
Evidențierea potențialului balnear și turistic – după caz
Zona nu prezintă potențial balnear.
Din punct de vedere turistic zona studiată nu prezintă elemente ce sunt sau ce pot fi
considerate obiective turistice.
Concluzii
Din analiza factorilor de mediu și a cadrului natural rezultă că zona nu este poluată, iar
microclimatul este foarte potrivit pentru amplasarea funcțiunilor propuse.
Din cele prezentate rezultă că nivelul de poluare a aerului cu gaze și pulberi este redus în
zona studiată, valorile medii zilnice, lunare sau anuale înregistrate nedepășind concentrațiile
maxime admisibile.
Pagina 6
2.8. Optiuni ale populatiei
Atat organele administratiei publice locale cât și populația promovează dezvoltarea acestor
zone cu functii de locuire, oferind multiple avantaje locuitorilor zonei.
Oportunitatea principală o reprezintă prezența amplasamentului în vecinătatea unei zone
locuite dar si a unor cai de comunicatie. În acest spațiu ar fi oportună dezvoltarea unor
funcțiuni asa cum este cea propusa prin acest plan urbanistic.
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA
3.1. Concluzii ale studiilor de fundamentare
Din studiile de fundamentare elaborate concomitent cu PUZ se desprind urmatoarele
concluzii:
Pe terenul studiat se va putea construi in conformitate cu recomandarile studiului
geotehnic intocmit.
Deasemenea au fost constatate și o serie de disfuncționalități: lipsa imprejmuirilor, profilul caii
de acces nu este conform cu reglementarile in vigoare, lipsesc trotuarele pentru circulatia
pietonala.
3.2. Prevederi P.U.G.
Prin PUG aprobat al orasului Targu Frumos, terenul este situat in intravilan.
3.3. Valorificarea cadrului natural
Zona studiata beneficiaza de un cadru natural favorabil, de un teren cu panta redusa. In
aceste conditii, propunerile de urbanism pot asigura o organizare optima a terenului,
asigurandu-se un procent minim de 30% spatii verzi.
3.4. Modernizarea circulatiei
Principala cale de comunicatie rutiera din zona este DE 58, drum asfaltat, in stare buna, cu
latimea de 14.0m, la care se ajunge prin intermediul strazilor Tudor Vladimirescu, Bogdan
Voda sau Mihai Eminescu. Aceastea din urma sunt asfaltate, prezinta un profil stradal
necorespunzator, nu sunt prevazute in totalitate trotuare pentru circulatie pietonala sau
santuri de evacuare a apelor pluviale.
In prezent nu sunt probleme legate de fluenta circulatiei, exista doar circulatie rutiera in zona,
traficul rutier nu afecteaza functiunea zonei. Exista transport in comun in apropiere, la DE 58
– la aproximativ 500m.
Se va lua in calcul amenajarea a 18 locuri de parcare in incinta la cota terenului, in
conformitate cu normativele si legislatia in vigoare.
3.5. Zonificarea functional-reglementari, bilant teritorial
Deoarece pe terenul studiat se propune o singura functiune si tinand cont de suprafata relativ
redusa a terenului, acesta va fi tratat ca o singura Unitate Teritoriala de Referinta.
Bilantul teritorial existent si propus se prezinta astfel:
EXISTENT PROPUS
Zone functionale Suprafata % din total Suprafata % din
(mp) (mp) total
Cladiri 0.00 0.00% 720.00 48.00%
Circulatii, parcaje 0.00 0.00% 225.00 15.00%
Teren arabil / gradini de fatada 1500.00 100.00% 353.00 23.54%
Trotuare si circulatii pietonale 0.00 0.00% 150.00 10.00%
Teren cedat caii de acces 0.00 0.00% 52.00 3.46%
Total teritoriu studiat prin PUZ 1500.00 100.00% 1500.00 100.00%
Suprafata de 1500.0mp masurata este suprafata totala studiata prin PUZ. Aceasta este
proprietatea beneficiarilor conform actelor atasate la anexe.
Regimul de inaltime va fi de S+P+1E, (cu inaltimea maxima de 8.00m la streasina de la CTN).
Valoarea P.O.T. va fi de maxim 48%.
Valoarea C.U.T. va fi de maxim 1,20.
Pagina 7
Regimul de aliniere
Regimul de aliniere principal este la distanta de 10.7m fata de limita de proprietate propusa
dinspre calea de acces, respectiv 16.0m din axul caii de acces, conform plansei de
reglementari functionale.
In cadrul parcelei, regimul de aliniere lateral pentru constructii nou propuse este la 5.5m
fata de limita de proprietate propusa dinspre calea de acces secundara, respectiv 10.0m din
axul caii de acces, conform plansei de reglementari functionale.
Regimul de aliniere lateral vestic 4.0m fata de limita vestica a parcelei de proprietate, iar
regimul de aliniere posterior este la 4,0m, conform plansei de reglementari urbanistice.
Se poate amenaja o parcare subterana pana la limitele de proprietate laterale, cu conditia
respectarii normativelor si reglementarilor in vigoare, si cu obtinerea acordului notarial al
vecinilor direct implicati.
3.6. Dezvoltarea echiparii edilitare
Conditii de echipare edilitara
In prezent, zona studiata este complet echipata edilitar (energie electrica, telefonie,).
3.6.1. Alimentarea cu apa
Zona studiata dispune de retele centralizate de alimentare cu apa in vecinatate. Pentru
alimentarea cu apa constructia propusa va fi racordata retea.
3.6.2. Canalizare.
Zona studiata dispune de retele centralizate de canalizare in vecinatate.
Evacuarea apelor uzate menajere se va realiza prin racordarea la retea.
Apele meteorice de pe acoperișurile clădirilor si de pe suprafețele sistematizate vor fi
canalizate de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, deversarea realizându-se in
spatiile verzi din jurul cladirii.
3.6.3. Alimentarea cu energie termica
Alimentarea cu energie termică a cladirii propuse se va prin intermediul unei centrale termice.
Se estimează că puterea termică a centralei termice va fi de 100KW.
Emisia de noxe trebuie să se încadreze în limitele prevăzute în Ordinul nr. 462/93 –Condiții
tehnice privind protecția atmosferei –anexa 2, pct.4.
Prepararea hranei se va face la aragaze alimentate cu gaz sau electrice.
3.6.4. Alimentarea cu gaze naturale
Zona studiata dispune de retele de alimentare cu gaz in zona.
3.6.5. Alimentarea cu energie electrica.
Alimentarea cu energie electrică a zonei se va realiza prin bransament la retea.
La amplasarea construcțiilor se va ține cont de condițiile avizului eliberat de furnizor. și se vor
respecta normativele PE104/1993, PE2106/2003 și PE105/1995, fata de retelele electrice
aeriene de joasa si medie tensiune. Se estimează că puterea electrică instalată necesară pe
obiectiv va fi de 150 KW.
Soluția de racord la rețeaua electrică se va stabili de către proiectanții de specialitate ai
furnizorului.
3.6.6. Telecomunicatii.
Noua cladire va fi racordata la o retea telefonica a unuia din operatorii ce opereaza in zona
amplasamentului.
Optional vor putea fi asigurate si serviciile de TV prin cablu si Internet. Furnizorii de servicii ce
opereaza in zona vor intocmi, la cererea beneficiarilor si contra cost, documentatiile tehnice
de racordare la retelele pe care le detin/exploateaza.
3.6.7. Gospodarie comunala
Deseurile menajere vor fi colectate selectiv in incinta in cadrul unei platforme edilitare
amplasate la minim 10.0m fata de orice locuinta si apoi preluate in baza unui contract
individual de firma specializata cu care comuna are contract de preluare a deseurilor
menajere. Aceasta va fi destinata depozitarii recipientelor de colectare selectivă a deșeurilor
menajere, va fi împrejmuita, impermeabilizata, cu asigurarea unei pante de scurgere și va fi
prevăzuta cu sistem de spălare și sifon de scurgere racordat lacanalizare, va fi dimensionata
Pagina 8
pe baza indicelui maxim de producere a gunoiului și a ritmului de evacuare al acestuia și va fi
întreținuta în permanentă stare de curățenie.
3.7. Protectia mediului
Diminuarea până la eliminare a surselor de poluare (emisii, deversări, etc.)
Menținerea calității mediului între limite acceptabile, cu tendința de aducere la parametrii
naturali, constituie o linie strategică esențială a unui program de management al mediului
(reconstrucție ecologică, asigurarea dezvoltării sale durabile).
De aceea, orientarea strategiei de management a mediului trebuie directionata către:
o eliminarea tuturor surselor de poluare existente și viitoare;
o eliminarea emisiilor necontrolate;
o reducerea etapizată a emisiilor, în corelare cu progresul științific și tehnic în domeniu,
în funcție de disponibilitățile financiare existente (studii cost-eficiență)
o elaborarea și aplicarea unui sistem legislativ pentru protecția calității aerului, la nivel
național și local;
o implementarea unui sistem de monitorizare al calității mediului.
Surse de poluare și protecția factorilor de mediu
Conform propunerilor din acest proiect, terenul va fi ocupat în procent de maxim 48% de
cladirea propusa si maxim 25.0% de alei si circulatii.
În consecință, activitățile ce se vor desfășura pe suprafața amplasamentului vor constitui
principalele surse de poluare.
Pentru protecția factorilor de mediu se vor avea în vedere reglementările prevăzute în Legea
265/2006 ptentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului.
Sursele de poluare sunt obiective generatoare de poluanți solizi, lichizi sau gazoși, de origine
naturală sau artificială, cu influențe negative asupra factorilor de mediu (apa, aer, sol).
Sunt considerate producătoare de substanțe poluante, cu efecte negative asupra mediului
înconjurător, acele tehnologii și instalații care emit în mod sistematic sau accidental în mediu
substanțe poluante solide, lichide, gazoase.
Emisiile de poluanți în ape și protecția calității apei
Principala sursă de poluare a apei o vor constitui apele uzate rezultate din gospodării.
Protecția apelor de suprafață și subterane urmăresc menținerea și ameliorarea calității și
productivității naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului,
sănătății umane și bunurilor materiale.
Pentru protecția calității apelor se impune respectarea standardelor de emisie și de calitate a
apelor.
Ape de suprafață - se propune sistematizarea verticală a terenului astfel încât apele
meteorice să se evacueze rapid.
Apele subterane - În cazul prevederii de subsoluri sunt necesare măsuri de hidroizolare
a acestora, cu costuri suplimentare.
Sistematizarea verticală a terenului se va realiza astfel încât scurgerea apelor meteorice de
pe acoperișuri și de pe terenul amenajat să se facă către un sistem centralizat de canalizare –
șanțuri de scurgere a apelor pluviale de-a lungul drumurilor – fără să afecteze proprietățile
învecinate.
Emisii de poluanți în aer și protecția calității aerului
Atmosfera este cel mai larg vector de propagare a poluării, noxele evacuate în ea afectând
direct și indirect, la mică și mare distanță, atât elementul uman, cât și celelate componente
ale mediului natural și artificial (construit).
Traficul auto-rutier va reprezenta principalul poluator al aerului. Poluanții evacuați de
autovehicule își aduc un aport substanțial la formarea poluanților secundari (ozon și alți
oxidanți fotochimici), acidifierea mediului, modificarea condițiilor meteorologice (scăderea
vizibilității, creșterea frecvenței și persistenței ceții, etc.), precum și la formarea ozonului
fotochimic.
Autovehiculele eliberează în atmosferă prin gazele de eșapament oxizi de carbon (CO, CO2),
oxizi de azot (NO și NO2), pulberi, hidrocarburi parțial nearse cancerigene, compuși organici
volatili (aldehide, acizi organici), precum și cantități de plumb (Pb).
Pagina 9
Având însă în vedere totuși frecvența redusă a circulației autovehiculelor în zonă putem
spune că acest fapt este irelevant în procesul de poluare.
Calitatea aerului trebuie menținută la cote superioare prin controlarea emisiilor de substanțe
rezultate în urma arderii combustibililor folosiți pentru încălzire.
Sursele și protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor
Traficul rutier este principalul generator de zgomote. Cele mai zgomotoase autovehicule sunt
mașinile grele care traversează zona. Dintre motoare, cele mai zgomotoase sunt cele Diesel
și motoarele în doi timpi.
Având în vedere ca dezvoltarea zonei s-a făcut fără să țină seama de o serie de implicații
asupra mediului înconjurător, se propune:
o întreținerea carosabilului;
o amenajarea și întreținerea spațiilor plantate ca și plantarea de specii cu frunze
persistente care să asigure protecție tot timpul anului.
Calitatea solului
Măsuri de reducere a degradării solului:
o Modernizarea gestiunii deșeurilor (dotarea cu numărul de recipienți necesari,
concomitent cu selectarea acestora la producător ca și ridicarea lor ritmică;
o Rezolvarea corectă a împrejmuirilor și a decupeurilor arborilor astfel încât să se evite
scurgerea pământului pe trotuare și pe carosabil.
Surse și protecția împotriva radiațiilor
În zona studiată nu vor exista surse de radiații.
Gospodărirea substanțelor toxice și periculoase
Nu se vor folosi ori comercializa substanțe toxice și periculoase. Toate funcțiunile din zona
studiată vor avea caracter nepoluant, luându-se toate măsurile pentru eliminarea poluării de
tip apă – aer – sol.
PREVENIREA PRODUCERII RISCURILOR NATURALE
Pentru prevenirea producerii riscurilor naturale vor fi respectate condițiile enunțate în studiile
geotehnice și de stabilitate, de amplasare și de realizare a fundațiilor la clădiri.
EPURAREA ȘI PREEPURAREA APELOR UZATE
In prezent zona dispune in vecinatate de retea centralizata de canalizare.
DEPOZITAREA CONTROLATĂ A DEȘEURILOR
Principalele tipuri de reziduuri ce vor rezulta din activitățile ce urmează a se desfășura pe
suprafața zonei sunt:
reziduuri menajere (hârtie, plastic, textile, metale, sticlă, ceramică, materiale organice,
substanțe amorfe);
reziduuri stradale (de pe străzi, trotuare, alei) ce includ particule de pamânt, praf,
hârtie, cartoane, resturi de la șantiere de construcție (moloz, nisip, piatră, cărămizi, var) etc.
Gestionarea deșeurilor se va efectua în condiții de protecție a sănătății populației și a
mediului supuse prevederilor legislației specifice în vigoare. Se va amenaja o platforma
pentru punctul gospodaresc, amplasata conform legislatiei in vigoare.
Se va interzice depozitarea neorganizată a deșeurilor, urmând a fi amenajate puncte de
colectare în containere etanșe ecologice.
Deșeurile menajere vor fi depozitate în recipiente speciale și colectate prin serviciu de
salubritate centralizat al Municipiului Iasi.
RECUPERAREA TERENURILOR DEGRADATE, CONSOLIDĂRI DE MALURI, PLANTĂRI
DE ZONE VERZI, ETC.
În zona amplasamentului nu există terenuri degradate, sau maluri ce trebuie consolidate.
Dat fiind faptul că terenul prezintă pantă ușoară, nu este necesar să se recomande plantarea
de arbori specifici pentru zone de versant.
ORGANIZAREA SISTEMELOR DE SPAȚII VERZI
Toate spațiile libere dintre construcții vor fi înierbate sau se vor amenaja gradini de fatada, iar
în zona spațiului de protecție a drumurilor se vor planta arbori, ce vor constitui perdeaua de
protecție a acestora.
Pagina 10
Terenurile pe care se va construi se vor scoate din circuitul agricol pe măsura solicitărilor, de
la factorii de avizare și numai pe suprafețele aprobate.
PROTEJAREA BUNURILOR DE PATRIMONIU, PRIN INSTITUIREA DE ZONE
PROTEJATE
În zona studiată nu există bunuri de patrimoniu ce trebuie protejate.
În cazul descoperirii de vestigii arheologice întâmplătoare în timpul lucrărilor de construire din
afara zonelor protejate de lege, primarul localității dispune: suspendarea autorizației de
construire si oprirea oricăror lucrări de construire sau de desființare de construcții, anunțarea,
în 72 de ore, a serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii si Cultelor si organizarea
pazei descoperirilor arheologice întâmplătoare.
REFACEREA PEISAGISTICĂ ȘI REABILITARE URBANĂ
În zona studiată nu exista terenuri ce necesita refacere peisagistica sau reabilitare urbana.
VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC ȘI BALNEAR – DUPĂ CAZ
Zona nu prezintă potențial turistic sau balnear.
ELIMINAREA DISFUNCȚIONALITĂȚILOR DIN DOMENIUL CĂILOR DE COMUNICAȚIE ȘI
AL REȚELELOR EDILITARE MAJORE.
Zona nu prezintă disfuncționalități majore privind căile de circulație și a rețelelor edilitare.
3.8. Obiective de utilitate publica
In zona exista urmatoarele obiective de utilitate publica: retele electrice si de telecomunicatii
de interes langa amplasament, strazi de interes local si national (DE 58, Strada Tudor
Vladimirescu, DS 2675, strada Mihai Eminescu)
Nu se intalnesc cazuri de ocupare abuziva a terenurilor apartinand domeniului public de catre
persoane fizice sau juridice.
Plan de acțiune, conform art. 18 din Ordinul 233/2016
Categorii principale de intervenție, care să susțină materializarea programului de dezvoltare:
Planul Urbanistic Zonal nu reprezintă o fază de investiție, ci o fază premergătoare realizării
investiției.
Prevederile PUZ–ului se realizează etapizat, pe probleme prioritare, menite să răspundă
direct necesităților de dezvoltare a zonei.
S-au tratat următoarele categorii principale de intervenție:
- reglementarea terenului, indicatori urbanistici (regim de aliniere, regim de înălțime, P.O.T.,
C.U.T.);
- lucrări de sistematizare vertical si organizarea rețelei stradale;
- reglementări specifice detaliate - permisiuni și restricții – incluse în regulamentul local de
urbanism aferent PUZ;
- statutul juridic al terenurilor;
- măsuri de protecție a mediului;
- măsuri de eliminare a efectelor unor riscuri naturale și antropice.
Pagina 11
Priorități de intervenție
Pentru realizarea investiției sunt enunțate următoarele priorități de intervenție:
- Modernizarea si extinderea drumurilor existente și a circulației pietonale; se propun cai de
circulatie cu doua benzi de cate 3.5 metri si doua trotuare de cate 1.0m.
- Realizarea sistematizării terenurilor;
- Extinderea retelelor edilitare din zona;
Aprecieri ale elaboratorului PUZ asupra propunerilor avansate, eventuale restricții:
Prin aprobarea acestui Plan Urbanistic Zonal de către Consiliul Local se va creea o zonă cu
funcțiuni conform RLU ce vor avea un impact pozitiv asupra întregii comunități locale prin
atragerea altor investiții viitoare în zonă precum și îmbunătățirea contribuției la bugetul local.
Avându-se în vedere poziția amplasamentului în apropierea unei circulații importante, se
impun o serie de măsuri pentru obținerea unei zone unitare și bine structurate prin:
- Tratarea unitară a construcțiilor din punct de vedere funcțional și estetic;
- Structurarea spațial volumetrică și funcțională a zonei;
- Tratarea cu cea mai mare atenție și rezolvarea corectă a circulației auto și pietonale în zonă;
- Tratări urbanistice de asemenea manieră încât să se pună în valoare perspectivele
favorabile către zona studiată și cele din zona studiată către zonele înconjurătoare;
- Rezolvarea unitară a întregii zone studiate și articularea corectă la zonele înconjurătoare;
- Analizarea atentă și conformarea la cote înalte calitative a spațiilor create, atât a celor
publice, cât și a celor private;
- Abordarea atentă a zonelor verzi, a zonelor plantate, cât și a elementelor de mobilier urban
care vor contribui la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat;
- Folosirea de materiale de bună calitate, cu texturi și culori armonios studiate, în vederea
integrării în dominanta arhitecturală a zonei.
Parcela destinată construirii îndeplinește următoarele condiții:
- Acces direct carosabil și pietonal;
- Posibilitatea de racordare la rețelele edilitare existente;
- Asigurarea parcării în interiorul parcelei.
La realizarea obiectivelor vor fi utilizate fondurile private ale beneficiarului.
Lucrări necesare de elaborat în perioada următoare:
După obținerea avizelor legale din partea factorilor interesați, documentatia PUZ, inclusiv
Regulamentul Local de Urbanism se supun aprobării Consiliului Local al UAT-ului.
Odată cu aprobarea, PUZ, inclusiv RLU capătă valoare juridică, constituindu-se în
instrumentul de lucru al administrației publice locale în:
- Fundamentarea solicitării unor fonduri europene sau de la bugetul statului pentru realizarea
unor obiectivelor de utilitate publică;
- Modernizarea căilor de comunicație sau realizarea de trasee noi;
- Dezvoltarea echipării edilitare;
- Emiterea certificatelor de urbanism și autorizațiilor de construire, în conformitate cu
prevederile PUZ și RLU;
- Rezolvarea unor probleme curente ale serviciilor de specialitate (înstrăinări, parcelări etc);
- Respingerea unor solicitări de construire, neconforme cu prevederile PUZ + RLU.
Pentru realizarea investițiilor propuse, după obținerea certificatului de urbanism se va
proceda la:
- Realizarea studiilor și documentațiilor de avizare;
- Obținerea avizelor;
- Realizarea documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării lucrărilor de construire;
- Obținerea autorizațiilor de construire;
- Realizarea sistematizării terenurilor;
- Realizarea infrastructurii edilitare: apă, canal, electricitate, gaz, telecomunicații;
- Modernizarea drumurilor existente și realizarea drumurilor propuse pe trasee noi, realizarea
circulației pietonale;
- Realizarea construcțiilor propuse;
- Realizarea amenajărilor exterioare propuse.
Pagina 12
Prevederile P.U.Z.-ului devin aplicabile si operaționale numai după avizarea și aprobarea
conform anexei la Legea nr.350/2001 actualizată.
Propuneri vizand protectia mediului
Se va avea in vedere sistematizarea verticala a suprafetelor pentru scurgerea apelor pluviale
la sistemul centralizat de canalizare.
Prin utilizarea unor centrale termice performante, cu randament ridicat, emisiile de noxe se
vor mentine in limitele normale.
Calculul suprafetei totale a spatiilor verzi amenajate pentru terenurile studiate se va realiza la
faza DTAC, respectand prevederile HG 525/1996 cu completarile si modificarile ulterioare
pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism si va fi de minim 20% din suprafata
terenului, respectiv 2mp/locuitor.
Se vor amenaja aliniamente cu rol de protectie.
Orice parte a terenului sau a incintei ce poate fi vizibila dintr-o circulatie publica, va fi
amenjata incat sa nu altereze aspectul general al localitatii.
Spatiile neconstruite si neocupate de accese si trotuare de garda, vor fi inierbate si plantate
cu arbore la fiecare 100mp.
Se recomanda ca pentru imbunatatirea microclimatului si pentru protectia constructiei sa se
evite impermeabilizarea terenului peste minimul necesar in cazul acceselor.
4. CONCLUZII – MASURI IN CONTINUARE
In prezente terenul este in intravilan. Realizarea investitiei este oportuna si importanta pentru
zona in care se afla amplasamentul, in concluzie propunem avizarea si aprobarea Planului
Urbanistic Zonal.
Este necesara extinderea utilitatilor, amenajarea corespunzatoare a caii de acces prin
asfaltare si crearea unui profil stradal, fiind prioritara realizarea lor intr-un timp cat mai scurt.
Avindu-se in vedere pozitia amplasamentului intr-o zona cu un cadru natural deosebit si
constituindu-se intr-o continuare a functiunilor existente in vecinatatile imediate, se impun o
serie de masuri pentru obtinerea unei zone funtionale unitare si bine structurate prin:
- Tratarea cu cea mai mare atentie si rezolvarea corecta a circulatiei auto si pietonale in
zona;
- Tratari urbane de asemenea maniera incat sa se puna in valoare perspectivele favorabile
catre zona studiata;
- Rezolvarea unitara a intregii zone studiata si articularea corecta la zonele inconjuratoare;
- Analizarea atenta si conformarea la cote inalte calitative a spatiilor create, atit a celor
publice cit si a celor private;
- Abordarea atenta a zonelor verzi, a zonelor plantate, cit si a elementelor de mobilier urban
care vor contribui la realizarea unei zone cu un caracter bine individualizat;
- Tratarea unitara a ansamblului din punct de vedere functional si plastic;
- Folosirea de materiale de buna calitate, cu texturi si culori armonios studiate, in vederea
integrarii in dominanta arhitecturala a zonei.
Proiectant de specialitate,
SC CONTRAST STUDIO SRL
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL
Pagina 13
VOLUMUL 2- REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
CAPITOLUL I – DISPOZITII GENERALE
1. ROLUL REGULAMENTULUI LOCAL DE URBANISM
Regulamentul local de urbanism aferent PUZ reprezinta o piesa de baza in aplicarea PUZ, el
intarind si detaliind reglementarile din PUZ. Prescriptiile cuprinse in RLU sunt obligatorii pe
intreg teritoriul ce face obiectul PUZ.
2. BAZA LEGALA A ELABORARII
Prezentul regulament a fost elaborat in baza legislatiei si normativelor in vigoare, cum ar fi Legea
350/2001 actualizata sau Ghidul de elaborare PUZ GM010/2000.
3. DOMENIUL DE APLICARE
Elementele de regulament ale planului urbanistic zonal se refera exclusiv la terenul situat in
intravilanul orasului Targu Frumos, jud. Iasi, ce se constituie ca PUZ “Construire cladire cu
functie de comert, imprejmuire, organizare de santier si racorduri utilitati – faza PUZ” -
beneficiar SC Residence OMC Construct SRL, si se aplica unitatii teritoriale de referinta
delimitate pe plansa de reglementari urbanistice face parte integranta din prezentul
regulament si care are limitele si vecinii definiti in plansa de reglementari urbanistice.
CAPITOLUL II – REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA
PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT
Utilizarea functionala a terenurilor s-a reprezentat grafic in P.U.Z. prin plansa de
Reglementari urbanistice.
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor care prin amplasament, functiune,
volumetrie si aspect arhitectural, conformare si amplasare goluri, raport gol - plin, materiale
utilizate, invelitoare, paleta cromatica, etc. - depreciaza valoarea peisajului, este interzisa;
Reguli pentru asigurarea protectiei sanitare a zonei
1. Colectarea si indepartarea reziduurilor si protectia sanitara a solului:
Indepartarea apelor uzate – menajere si industriale se va face prin retea de canalizare a
apelor uzate. In lipsa posibilitatii de racordare la sisteme publice de canalizare, unitatile sunt
obligate sa-si prevada instalatii proprii pentru colectarea, tratarea si evacuarea apelor uzate
menajere nevatamatoare populatiei.
Este interzisa raspindirea neorganizata direct pe sol (curti, gradini, strazi, locuri riverane,
etc…) sau in bazinele naturale de apa a apelor uzate menajere si industriale. Este interzisa
deversarea apelor uzate in zona de protectie sanitara a surselor si a instalatiilor centrale de
alimentare cu apa.
Instalatiile mici de indepartare a apelor uzate de tipul haznalelor vidanjabile si instalatiilor de
preepurare se amplaseaza la cel putin 10 m fata de cea mai apropiata locuinta si se intretine
in unitatile inspectiei sanitare teritoriale.
In situatia in care nu exista canalizare sau posibilitatea de racord la aceasta, se vor adopta
solutii individuale de colectare si neutralizare a reziduurilor, cu luarea masurilor de protejare a
mediului.
Precolectarea reziduurilor menajere, stradale se face in recipiente acoperite si mentinute in
buna stare, amplasate in conditii salubre, in special amenajate. Administrarea locala va
asigura prerecolectarea si evacuarea reziduurilor stradale.
Sistemul individual de indepartare a reziduurilor menajere este permis numai in localitati
rurale, cu conditia prevederii dezvoltarii insectelor si rozatoarelor. Locul de amplasare a
depozitelor de reziduuri menajere se va alege astfel incit sa nu produca disconfort vecinilor si
sa nu impurifice sursele locale de apa.
Rampele de depozitare controlata a reziduurilor menajere si stradale, ca si cele pentru
depozitarea reziduurilor industriale, se amplaseaza pe terenuri avizate de organele teritoriale
de specialitate, in nici un caz pe malul apelor, la distanta de zonale de locuit, conform
Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 536/23 06.1997.
Pagina 14
2. Aprovizionarea cu apa potabila a localitatilor si a constructiilor aflate in afara
intravilanului
Pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei se pot folosi:
Surse subterane – ce indeplinesc conditiile de calitate din Standardul de Stat – Apa potabila
Surse de suprafata – ce indeplinesc conditiile de calitate din Standardul de Stat – Apa
potabila – categoria I de folosinta si numai dupa tratare – apa potabila.
Sursele, constructiile si instalatiile centrale de alimentare cu apa potabila si retelele de
distributie se vor proteja prin instituirea:
Zonelor de protectie sanitara cu regim sever
Zonelor de restrictie conform reglementarilor in vigoare
Asigurarea unor cantitati minime de apa potabila pentru a satisface nevoile gospodaresti si
publice:
50 l / om / zi – instalatii locale
100 l / om / zi – instalatii centrale
In caz de calamitate trebuie asigurat un necesar minim de apa potabila corespunzator unui
consum de 12 ore.
Intretinerea si buna functionare a instalatiilor locale de alimentare cu apa (izvoare, fintini) se
asigura prin instituirea perimetrelor de protectie sanitara si amenajarea igienica a instalatiilor
care consta in:
Amplasarea in amonte de orice sursa poluata
Imprejmuirea pe o raza de 3 m
Taluzarea terenului din jur in panta (4 – 5 cm la m) spre exterior si impermealizare betonare)
Impermealizarea peretilor pentru impiedicarea infiltratiilor laterale
Asigurarea cu ghizduri circa 70 cm deasupra solului si 60 cm sub nivelul solului
Distributia apei trebuie sa fie continua.
Se interzic racorduri, comunicatii si legaturi ale retelei de apa potabila cu retele de apa
destinate altor scopuri.
Salubritate – generalitati
Atat in scopul protectiei mediului natural si antropic cit si in scopul apararii interesului public
se pune tot mai accentuat problema imbunatatirii serviciului de salubritate.
Astfel, se vor cauta solutii de amplasare eficienta a platformelor gospodaresti sau de
suplimentare a celor existente, pozitionarea judicioasa de containere si recipiente, eventual
cu sortare prealabila.
Colectarea deseurilor menajere si stradale se va face la nivel de zona, subzona, sau
gospodarie individuala prin pubele moderne, cu rotile sau cu saci din material plastic.
Solutionarea problemelor legate de salubrizare se face in functie de zonificarea functionala
prevazuta in documentatiile urbanistice.
La pozitionarea si dimensionarea punctelor de colectare se vor avea in vedere normele si
actele normative in vigoare precum si caracterul zonei. Masurile de salubrizare ale localitatii
nu vor afecta cadrul – urbanistic, functional si compozitional.
Se vor evita de asemenea, depozitarile intimplatoare ale gunoiului, mai ales in zonele
reziduale, zonele verzi plantate, protejate in albiile apelor, etc… In caz contrar se vor lua
masurile necesare, faptele in cauza fiind sanctionate drastic conform legilor in vigoare.
Interventiile serviciului de salubritate vor urmari corelarea orelor de depozitare si colectare cu
orele prin utilaje specializate. De asemenea, activitatile de salubrizare vor fi de natura sa nu
creeze probleme de sanatate, poluarea mediului sau sa degradeze imaginea civilizata.
Asigurarea serviciului de salubritate va fi urmarita indeaproape, aducindu-i-se imbunatatiri
prin adoptarea solutiilor rezultate in urma studiilor recente sau aplicind experienta tarilor
avansate.
5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI APARAREA
INTERESULUI PUBLIC
Autorizarea executarii constructiilor sau a amenajarilor in zonele expuse la riscuri naturale cu
exceptia acelora care au drept scop limitarea efectelor acestora este interzisa conform
articolului 10 din R.L.U.
Pagina 15
Autorizarea executarii constructiilor in zonele expuse la riscuri tehnologice precum si in
zonele de servitute si de protectie ale sistemelor de alimentare cu energie electrica,
conductelor de gaze, canalizare, cailor de comunicatie si altor asemenea lucrari de
infrastructura este interzisa. Fac exceptie constructiile si amenajarile care au drept scop
prevenirea riscurilor tehnologice sau limitarea efectelor acestora.
Autorizarea executarii constructiilor generatoare de riscuri tehnlogice se va face in baza
prevederilor articolului 12 din R.L.U.
Asigurarea echiparii tehnico – edilitare in localitate se va face conform articolului 13 din R.L.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia asigurarii compatibilitatii dintre
destinatia constructiei si functiunea dominanta a zonei conform articolului 14 din R.G.U.
Autorizarea executarii constructiilor se va face cu conditia respectarii indicilor maximi admisi
ai P.O.T.si C.U.T. stabiliti prin documentatiile de urbanism si precizati in Certificatul de
urbanism vezi art. 15 si Anexa nr. 2 din R.L.U.
Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se va face in baza documentatiilor de
urbanism aprobate si conforme cu art. 16 din R.L.U.
6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de
orientare fata de punctele cardinale.
Autorizarea executarii constructiilor in zona drumului public se poate face cu avizul conform al
organelor de specialitate ale administratiei publice pentru:
Constructii si instalatii aferente drumurilor publice, de deservire, de intretinere si de
exploatare;
Parcaje, garaje si statii de alimentare cu carburanti si resurse de energie (inclusiv functiile lor
complementare: magazine, restaurante, etc.);
Conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme de transport gaze, titei sau alte
produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructuri ori alte instalatii
ori constructii de acest gen.
In sensul prezentului Regulament, prin zona drumului public se intelege ampriza, fisiile de
sigurata si fisiile de protectie.
Amplasarea constructiilor fata de aliniament
Autorizarea executarii constructiilor se face in conditiile respectarii regimului de aliniere
prevazut in documentatiile de urbanism si stabilita prin Certificatul de urbanism, conform art.
23 din R.L.U.
Aliniament – linia de demarcatie intre terenurile apartinind domeniului public si cele apartinind
domeniului privat (linia gardului, a lotului,etc.) Regim de aliniere – linia constructiilor care
urmareste fronturile construite ale cladirilor
Fata de aliniament constructiile pot fi amplasate sau aliniate in urmatoarele situatii:
Pe aliniament
Retras de la aliniament in cazurile:
Inscriere in regimul de aliniere existent
Largirea drumului, alinierea constructiilor noi fiind diferita fata de alinierea existenta (spre
interiorul parcelei)
Obtinerea unor distante (benzi) de protectie: 5 – 6 m.
Facilitatea creerii unor piete, degajamente, alveole in preajma unor constructii cu circulatie
pietonala intensa
Obtinerea latimii minime a frontului la strada, in cazul parcelelor de forma geometrica
neregulata
Unitatile productive sau constructiile destinate activitatilor productive sau servicii, vor respecta
retragerile prevazute in prescriptiile specifice U.T.R.
Pentru fiecare situatie in parte, se va asigura coerenta fronturilor stradale in functie de situatia
vecinatatilor si a caracterului general al strazii. Se recomanda in cazul zonelor protejate ca
prin Certificatul de urbanism sa se solicite explicitarea modului de inscriere a fatadei in frontul
construit existent, prin prezentarea desfasurarii care sa cuprinda cel putin trei constructii
stinga – dreapta.
Pagina 16
Distante minime obligatorii fata de limitele laterale si fata de limita posterioara a
parcelei
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca se respecta distantele minime
obligatorii fata de limitele laterale si posterioare conform Codului Civil:
2,00m - daca sunt ferestre;
0,60m - daca nu sunt ferestre,
precum si asigurarea distantelor minime necesare interventiilor in caz de incendiu, stabilite pe
baza avizului unitatii teritoriale de pompieri.
Amplasarea constructiilor pe aceeasi parcela. Distante minime obligatorii
Distantele intre cladirile nealaturate pe aceeasi parcela trebuie sa fie suficiente pentru a
permite intretinerea acestora, accesul pompierilor, accesul mijloacelor de salvare, astfel incit
sa nu rezulte nici un inconvenient legat de iluminarea naturala, insorire, salubritate, securitate
in caz de seism.
Distantele minime acceptate sint egale cu jumatate din inaltime la cornisa a cladirii celei mai
inalte (H/2) dar nu mai putin de 6 m.
7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII
Autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca:
exista posibilitatea de acces la drumurile publice direct sau prin servitute, conform destinatiei
constructiei si cu permiterea accederii mijloacelor de stingere a incendiilor.
se asigura accese pietonale corespunzatoare importantei si destinatiei constructiei.
Reteaua de drumuri precum si retragerea constructiilor fata de drumurile publice se va face
conform actelor normative care statueaza direct sau indirect acest domeniu: Legea nr.
37/1975 si Normativul departamental pentru elaborarea studiilor de circulatie din localitati si
teritoriul de influenta – C 242 /1993.
Organizarea circulatiei se va face in conformitate cu propunerile din documentatiile
urbanistice P.U.G. si P.U.Z.
8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA
Lucrarile de imbunatatire, extindere sau marire de capacitate a retelelor edilitate se vor realiza
de catre investitor, beneficiar sau detinatorii de utilitati partial sau in intregime, dupa caz.
Retelele tehnico – edilitare aflate in serviciul public, sunt proprietate publica a orasului sau
judetului, daca legea nu dispune altfel.
9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU
CONSTRUCTII
Se vor mentine actualele parcele, in special in zonele unde dimensiunile parcelelor si trama
stradala determina caraterul specific al zonei.
In caz de reparcelare, parcelele propuse vor fi astfel dimensionate incit sa permita
amplasarea cladirilor in bune conditii (orientare, insorire, vinturi dominante, etc.) si cu
respectarea prevederilor legale din Codul Civil.
Aceste conditii se aplica atit parcelelor cu forme geometrice regulate cit si celor neregulate.
Regimul de inaltime al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea regimului de inaltime prevazut in
documentatiile urbanistice.
Regimul de inaltime va rezulta din inaltimea medie a zonei, fara ca diferenta de inaltime sa
depaseasca cu mai mult de doua niveluri cladirile imediat invecinate.
In situatii exceptionale, in functie de destinatie si de zona care le include, constructiile pot
avea si inaltimi mai mari cu conditia ca solutiile adoptate sa fie justificate din punct de vedere
functional, compozitional – urbanistic.
Inaltimea constructiilor se stabileste si pe baza criteriilor de functionalitate, silueta localitatii,
inchiderea campului vizual prin capete de perspectiva, necesitatea obtinerii unor dominante
compozitionale, etc.
Aspectul exterior al constructiilor:
Autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca aspectul exterior nu depreciaza
cu aspectul general al zonei.
Pagina 17
Prescriptiile vor urmari armonizarea constructiilor noi ce cele invecinate (finisaje, ritmari plin –
gol, registre, regim de inaltime, detalii de arhitectura, tipul acoperirii si al invelitorii, etc…),
imbunatatirea aspectului compozitional si arhitectural prin folosirea de materiale noi si
moderne, racordarea functionala intre cladiri sau intre cladiri si amenajarile exterioare cu
caracter public.
10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI
Spatiile verzi si plantate:
Autorizarea executarii constructiilor va dispune obligativitatea mentinerii sau creerii de spatii
verzi si plantate in functie de destinatia si capacitatea constructiei.
Se recomanda ca pe suprafetele neocupate cu cladiri sau rezervate pentru realizarea
obiectivelor de utilitate publica sa se asigure:
Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 200 mp de teren in zonele de protectie si
amenajarea de spatii verzi plantate pe circa 20 % din suprafata de aliniament si cladiri
Plantarea cel putin a unui arbore la fiecare 100 mp in zona rezidentiala si de dotari, cu
exceptia zonelor cu destinatie speciala.
Dezvoltarea suprafetelor plantate va cuprinde toate nivelurile urbane (parc, gradini) si
functionale (agrement, sport – turism, aliniament, scuaruri, protectie).
In cadrul Bilantului Teritorial al unei localitati se considera ca zona verde numai suprafetele ce
depasesc 500mp si cu o latura de 15 m.
Imprejmuirile:
In cazul cladirilor retrase fata de aliniament se recomanda garduri cu partea inferioara plina
de 30 cm iar cea superioara de 1,20 cm, dublate spre interior cu gard viu (sau numai gard
viu).
Gardurile dintre proprietati pot fi realizate pe o inaltime de 1,60 – 2,00 m din materiale
corespunzatoare sau elemente de vegetatie, functie de optiunile proprietarilor.
Se pot adopta, acolo unde este cazul, solutii de imprejmuire prin folosirea elementelor de
mobilier urban ( jardiniere, banchete, panouri publicitare, etc. )
Se recomanda ca indiferent de solutiile adoptate, acestea sa faca obiectul proiectelor de
specialitate intocmite de arhitecti sau peisagisti, ce vor fi supuse aprobarilor legale.
Anexele locuintelor se pot cupla la calcan cu alte cladiri sau pe limita de proprietate cu
conditia respectarii prevederilor Codului Civil.
CAPITOLUL III– ZONIFICAREA FUNCTIONALA
Teritoriul studiat ce face obiectul PUZ-ului are o suprafata masurata de 1500.0mp.
Reglementarile zonei se pot studia si in plansa aferenta Regulamentului Urbanistic.
Pe baza acestui regulament se vor elibera autorizatii de construire.
CAPITOLUL IV–PREVEDERI LA NIVELUL UNITATILOR SI SUBUNITATILOR
FUNCTIONALE
SECTIUNEA I: UTILIZARE FUNCTIONALA
ARTICOLUL 1 - UTILIZARI ADMISE
- spatii comerciale;
- birouri;
- servicii;
- spatii de agrement si sport;
- functiuni asociate celor de mai sus.
- echipamente publice specifice zonei rezidențiale si de comert;
- împrejmuiri, căi de acces pietonale și private, alei pentru biciclisti, spatii de joaca, parcaje,
spații plantate;
- micro-obiective tehno-edilitare de producere a energiei electrice: centrale eoliene de mici
dimensiuni, panouri solare, sisteme de incălzire geotermală, pompe de caldură de dimensiuni
mici; toate aceste obiective vor deservi exclusiv proprietatea pe care sunt amplasate;
Pagina 18
- funcțiuni comerciale, servicii profesionale, profesii liberale, alimentatie publica, showroomuri
de prezentare si spatii de conferinte, cabinete medicale, gradinite/crese, activitati de
agrement si sport, cu condiția să nu genereze transporturi grele, să nu atragă mai mult de 50
autoturisme, să nu fie poluante, și să nu utilizeze terenul liber al parcelei pentru depozitare și
producție;
- locuinte de serviciu, cazare in regim hotelier si aparthotel; in vecintatate exista cladiri cu
functiunea de locuire colectiva, birouri, comert, servicii medicale, incubatoare de afaceri,
servicii de asistenta vamala si un centru expozitional.
- servicii sociale, colective și personale;
- sedii ale unor organizații politice, profesionale etc.;
- împrejmuiri, căi de acces pietonale și private, alei pentru biciclisti, spatii de joaca, parcaje,
spații plantate
- lăcașuri de cult;
- comerț cu amănuntul;
- activități manufacturiere;
- hoteluri, pensiuni, agenții de turism;
- restaurante, baruri, cofetării, cafenele etc.;
- sport și recreere în spații deschise sau acoperite;
- parcaje la sol și multietajate;
- spații libere pietonale, pasaje pietonale acoperite;
- spații plantate - scuaruri;
ARTICOLUL 2 - UTILIZARI PERMISE CU CONDITII
- locuințe colective;
- locuinte de serviciu, cazare in regim hotelier si aparthotel;
ARTICOLUL 3 - INTERDICTII DE UTILIZARE
Sunt interzise orice alte functiuni in afara celor mentionate la articolele 1 si 2 din sectiunea I.
SECTIUNEA II: CONDITII DE AMPLASARE, ECHIPARE SI CONFORMARE A
CLADIRILOR
ARTICOLUL 4 - CARACTERISTICI ALE PARCELELOR (SUPRAFETE, FORME,
DIMENSIUNI)
Conform prevederilor PUZ, parcela se considera construibila daca este accesibila dintr-un
drum public sau de la un pietonal care poate fi accidental carosabil care va respecta Anexa 4
din HG 525/1996.
4.1. Suprafata parcelei este de minim 500 mp si front de 15 m;
4.2. Parcelele trebuie sa aiba forme regulate avand de regula partile laterale perpendiculare
pe strada sau pe circulatia pietonala majora.
ARTICOLUL 5 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE ALINIAMENT
Cladirile se vor amplasa conform aliniamentelor stabilite in plansa de regulament.
5.1. Regimul de aliniere a constructiilor este reprezentat in plansa de reglementari cu linie
rosie si are urmatoarele distante:
Regimul de aliniere principal este la distanta de la 10.7m fata de limita de proprietate si la
16,0m fata de axul Strazii Tudor Vladimirescu, respectiv la 5.6m fata de limita de proprietate
vestica propusa dinspre calea de acces secundara si 10.0m din axul caii de acces;
5.2. Cladirile nu se vor retrage de la alinierea stabilita prin regulamentul PUZ.
ARTICOLUL 6 - AMPLASAREA CLADIRILOR FATA DE LIMITELE LATERALE SI
POSTERIOARE ALE PARCELELOR
6.1. In cadrul parcelei, regimul de aliniere lateral vestic este la 4.0m fata de limita vestica a
parcelei si 6.5m fata de limita vestica a parcelei.
6.2. Regimul de aliniere posterior este la 4.0m fata de limita parcelei.
6.3. In toate cazurile se va tine seama de conditiile de protectie fata de incendiu si alte norme
tehnice specifice.
Pagina 19
ARTICOLUL 7 - CIRCULATII SI ACCESE
7.1. Accesul mijloacelor de stingere a incendiilor se va putea face cu usurinta de pe strada
Tudor Vladimirescu si apoi pe caile de circulatie din incinta studiata.
7.2. Se va solicita de catre administratia locala, in cadrul documentatiilor de eliberare a
autorizatiei de construire planul de sistematizare verticala a intregii zone, urmarindu-se in
mod special asigurarea unor inaltimi de trepte exterioare de maxim 15 cm, asigurarea
pantelor de scurgere a apelor pluviale de pe platforme, si canalizarea acestora, interzicerea
dirijarii apelor pluviale catre parcele invecinate.
ARTICOLUL 8 - STATIONAREA AUTOVEHICULELOR
8.1. Stationarea vehiculelor se va face in interiorul parcelelor, sau in spatiile de parcare
comune special amenajate. Se recomanda gruparea parcajelor, prin cooperare.
8.2. Stationarea autovehicolelor atat in timpul lucrarilor de constructii si instalatii cat si in
timpul functionarii cladirilor se va face in afara drumurilor publice.
ARTICOLUL 9 - INALTIMEA MAXIMA ADMISIBILA A CLADIRILOR
9.1. Inaltimea la streasina a cladirilor va fi cea prevazuta in Planul de Regulament:
maxim 8.0m de la cota terenului natural. In culoarele rezervate retelelor electrice, inaltimea se
subordoneaza normelor specifice.
ARTICOLUL 10 - ASPECTUL EXTERIOR AL CLADIRILOR
10.1. Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii, va raspunde
exigentelor actuale ale arhitecturii europene si va fi subordonat cerintelor si prestigiului
investitorilor si zonei.
10.2. Volumele construite vor fi simple si se vor armoniza cu vecinatatile imediate.
10.3. Fatadele posterioare si laterale vor fi tratate arhitectural la acelasi nivel cu fatada
principala.
Se interzic imitatii stilistice dupa arhitecturi straine zonei, pastise, imitatii de materiale sau
utilizarea improprie a materialelor .
ARTICOLUL 11 – CONDITII DE ECHIPARE EDILITARA
11.1. Toate cladirile vor fi racordate la retelele edilitare existente si se vor cauta solutii pentru
a suplini lipsa unor retele.
11.2. Se va acorda atentie speciala problemelor vizuale ridicate de transportul energiei. Nu se
admit retele de gaze naturale, termoficare sau electrice aeriene.
11.3. Nu se admit firide de gaze naturale sau tablouri electrice decat in zonele anexe,
inaccesibile publicului larg si numai in nise.
11.4. Se va asigura in mod special evacuarea apelor pluviale de pe suprafetele de teren
neconstruit prin rigole spre canalizare.
11.5. Sistematizarea verticala a terenului se va realiza astfel incat scurgerea apelor de pe
acoperisuri, copertina si de pe terenul amenajat sa se faca spre un sistem intern de
canalizare – fara sa afecteze proprietatile invecinate.
11.6. Beneficiarul se obliga sa se racordeze la utilitatile publice.
ARTICOLUL 12 - SPATII LIBERE SI SPATII PLANTATE
12.1. Suprafetele libere si plantate vor respecta bilantul teritorial propus.
12.2. Spatiile exterioare, exclusiv cele pentru circulatia pietonala, se vor amenaja ca spatii
verzi pe cat posibil in baza unor studii de amenajare peisagistica, indiferent de suprafata
acestora.
Se va evita impermeabilizarea exagerata a terenului pentru imbunatatirea microclimatului si
pentru protectia constructiilor.
ARTICOLUL 13 – IMPREJMUIRI
13.1. Imprejmuirile spre strada vor fi transparente la 1,80 m din care un soclu de maxim 0,6m.
13.2. Imprejmuirile vor fi dublate de gard viu.
13.3. Nu se admite utilizarea sub nici o forma a sarmei ghimpate sau a imprejmuirilor din
zidarie.
Pagina 20
SECTIUNEA III: POSIBILITATI MAXIME DE OCUPARE SI UTILIZARE A TERENULUI
ARTICOLUL 14 - PROCENT MAXIM ADMISIBIL DE UTILIZARE A TERENULUI (POT)
14.1 Procentul de Ocupare a Terenului va fi maxim 48%;
14.2 Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi, cu depasirea POT
- ului numai in cazuri justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice Zonale ce se vor aproba
de catre Consiliul Local Targu Frumos.
ARTICOLUL 15 - COEFICIENT MAXIM DE UTILIZARE A TERENULUI (CUT)
15.1. Coeficientul de Utilizare a Terenului va fi maxim 1.20;
15.2. Se va admite de catre administratia locala, constructia de imobile noi, cu depasirea CUT
- ului numai in cazuri justificate prin intocmirea de Planuri Urbanistice Zonale ce se vor aproba
de catre Consiliul Targu Frumos.
ARTICOLUL 16 - MODIFICARI ALE PUZ
16.1. Orice modificare a PUZ - ului se face numai in cazuri bine justificate, prin reactualizarea
sa si numai prin avizarea noii teme de proiectare si a sa in Consiliul Local Targu Frumos.
Proiectant de specialitate,
SC CONTRAST STUDIO SRL
Arh. Alexandru-Christian IGNATEL