Dispoziția primarului

Regulamentul de ordine interioară

Tip
Dispoziția primarului nr. 201
Descriere
b) structura organizatorică, atribuțiile compartimentelor, programul de funcționare și programul de audiențe: organigrama institutiei, regulamentul de organizare şi funcţionare, regulamentul de ordine interioară​, programul de funcţionare, program de lucru cu publicul, programul de audienţe acordate
Pe site-ul primăriei
regulamentul de ordine interioară
Emitent
Orașul Târgu Frumos, jud. Iași
Pagini
51
Pagina sursă
Cum citez acest document

Dispoziția primarului nr. 201, „Regulamentul de ordine interioară”, Orașul Târgu Frumos, jud. Iași. Sursa: http://primariatgfrumos.ro/wp-content/uploads/2016/11/Regulament-intern.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/targu-frumos/29252-regulamentul-de-ordine-interioara, 06.11.2026)

Fișier creat
23.03.2017
Arhivat
06.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 ORAȘUL TÂRGU FRUMOS, JUDEȚUL IAȘI REGULAMENT INTERN Elaborat, Avizat, Aprobat, Compartimentul Sindicatul Solidaritatea Primar, Resurse Umane și Chitaru Mihai Vatamanu Ionel Salarizare Consilier Ivanov Adriana 1

Pagina 2

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 ORAȘUL TÂRGU FRUMOS, JUDEȚUL IAȘI REGULAMENT INTERN al aparatului de specialitate al Primarului orașului Târgu Frumos Regulamentul intern are ca scop informarea tuturor funcționarilor publici și a personalului contractual asupra drepturilor și obligațiilor ce le revin din momentul angajării și până la încetarea raporturilor de munca sau de serviciu și contribuie la realizarea în condiții bune a atribuțiilor ce revin salariaților din cadrul Administrației Publice Locale oraș Tg. Frumos. Prezentul regulament s-a întocmit în temeiul Legii nr. 53/2003 – Codul muncii – republicată si actualizată și a Legii nr. 188/1999 – Statutul funcționarilor publici – republicată. Primăria orașului Târgu Frumos, autoritate a Administrației publice locale, în îndeplinirea atribuțiilor stabilite prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este o structură funcțională cu activitate permanentă constituită din Primar, Viceprimar, Secretarul unității administrativ teritoriale și aparatul de specialitate al Primarului. Ea duce la îndeplinire efectivă hotărârile Consiliului Local și dispozițiile Primarului, exercită prerogativele conferite prin Legea administrației publice locale nr. 215/2001 republicată, cu modificările și completările ulterioare și alte acte normative speciale și soluționează, în condițiile legii, probleme curente ale colectivității locale. CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE ART. 1 (1) Prezentul Regulament Intern se aplică tuturor salariaților, atât contractuali (angajați cu contract individual de munca cf. Legii nr. 53/2003), cât și funcționari publici (numiți in funcții publice cf. L 188/1999 – r2), din cadrul aparatului de specialitate al Primarului orașului Târgu Frumos, indiferent de durata contractului de muncă, raportului de serviciu precum și celor care sunt detașați sau delegați, studenților care efectuează practica in cadrul instituției, voluntarilor care efectuează voluntariat în cadrul instituției în baza unui contract de voluntariat. (2) Prezentul Regulament respectă prevederile Legii nr. 7/2004, republicată, actualizată privind Codul de conduită a funcționarilor publici, respectiv a Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritățile și instituțiile publice, prevederile Legii nr. nr. 53/2003 – Codul muncii – republicată si actualizată și a Legii nr. 188/1999 – Statutul funcționarilor publici – r2 cu modificări și completări ulterioare. ART. 2 Obiectivele prezentului regulament urmăresc să asigure: (a) Creșterea calității serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, reglementarea normelor de conduită profesională 2

Pagina 3

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 necesare realizării unor raporturi sociale profesionale corespunzătoare creării și menținerii la nivel înalt al prestigiului instituției, funcției publice, funcționarilor publici și personalului contractual. (b) Informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptățit să se aștepte din partea funcționarilor publici în exercitarea funcțiilor publice. (c) Crearea unui climat de încredere și respect reciproc între cetățenii și funcționarii publici, pe do parete ți între cetățeni și autoritățile administrației publice locale pe de altă parte ART. 3 (1) Relațiile de muncă impun, în toate sferele de activitate respectarea cu strictețe a ordinii și a disciplinei și îndeplinirea exemplară a sarcinilor de serviciu. (2) Respectarea cu strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă, constituie o obligație a fiecărui salariat. (3) Persoanele care sunt delegate sau detașate din partea altor unități, sunt obligate să respecte, pe lângă regulile de disciplină a muncii din unitatea care le-a delegat, și regulile prevăzute în prezentul regulament. (4) Dispozițiile Regulamentului produc efecte pentru toți angajații din instituție, inclusiv pentru salariați aflați în perioada de probă, de la angajarea lor în muncă. Noii angajați vor lua la cunoștință de conținutul Regulamentului anterior primirii dispoziției de numire / semnării contractului individual de muncă. Dovada luării la cunoștință de conținutul Regulamentului este fișa postului , care va cuprinde o responsabilitate referitoare la obligația respectării Regulamentului. (5) Cunoașterea prevederilor Regulamentului este obligatorie pentru toate categoriile de personal menționate la articolul de mai sus și se realizează astfel: - prin intermediul șefilor de birou/serviciu pentru personalul din subordine; - prin intermediul Compartimentului Resurse Umane si Salarizare pentru personalul nou angajat sau nou numit in funcții publice; - prin afișare pe site-ul Primăriei pentru alte categorii de salariați sau voluntari. ART. 4 Dispozițiile referitoare la organizarea timpului de lucru, disciplină și protecție muncii din prezentul regulament se aplică, în mod corespunzător, colaboratorilor externi, precum și oricăror alte persoane, pe timpul cât conlucrează cu instituția. CAPITOLUL II REGULI PRIVIND SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ A SALARIAȚILOR DIN CADRUL INSTITUȚIEI Art. 5. In scopul aplicării și respectării în cadrul instituției a principiilor generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecția sănătăți și securitatea angajaților, eliminarea factorilor de risc și 3

Pagina 4

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 accidentare, informarea, consultarea, instruirea salariaților si a reprezentanților lor, precum și direcțiile generale pentru implementarea acestor principii, se stabilesc reguli cu privire la sănătatea și securitatea în muncă în cadrul Orașului Tg. Frumos. Art. 6. In cadrul responsabilităților sale, angajatorul are obligația sa ia masurile necesare pentru:  asigurarea securității și protecției sănătății angajaților:  prevenirea riscurilor profesionale;  informarea și instruirea salariaților;  asigurarea cadrului organizatoric și a mijloacelor necesare securității șii sănătății în muncă Art. 7. Implementarea măsurilor prevăzute la art. 6) se face pe baza următoarelor principii generale de prevenire:  evitarea riscurilor;  evaluarea riscurilor ce nu pot fi evitate;  combaterea riscurilor la sursa:  adaptarea posturilor de muncă, alegerea echipamentelor de muncă, a metodelor de muncă, în vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat și a diminuării efectelor acestora asupra sănătății:  adaptarea la progresul tehnic;  înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;  dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprindă tehnologiile, organizarea muncii, condițiile de muncă, relațiile sociale si influenta factorilor din mediul de muncă:  adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectiva față de măsurile de protecție individuala. Art. 8. Salariații Primăriei oraș Tg. Frumos și ai aparatului permanent de lucru al Consiliului Local oraș Tg. Frumos au dreptul de a beneficia de toate măsurile pentru protejarea vieții și sănătății, conform prevederilor legale. Art. 9. Angajatorul are obligația de a asigura sănătatea și securitatea lucrătorilor in toate aspectele legate de muncă. Art. 10. Fiecare lucrător trebuie să își desfășoare activitatea, in conformitate cu pregătirea Și instruirea sa, precum și cu instrucțiile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesionala atât propria persoană, cât și alte persoane care pot fi afectate de acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă. Art.11. În scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 10) salariații au următoarele obligații:  să utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de producție;  sa utilizeze corect echipamentul individual de protecție ' acordat si, după utilizare, s ă îl înapoieze sau să îl puna la locul destinat pentru păstrare;  să nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate 4

Pagina 5

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 proprii, in special ale mașinilor, aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice si clădirilor, sa utilizeze corect aceste dispozitive;  să comunice imediat angajatorului si/sau lucrătorilor desemnați orice situație de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea și sănătatea în muncă.  să aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana:  să coopereze cu angajatorul si/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror masuri sau cerințe dispuse de către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și securității lucrătorilor;  să coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucrătorii desemnați, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de muncă și condițiile de lucru sunt sigure si fără riscuri pentru securitate și sănătate, în domeniul sau de activitate.  să își însușească și sa respecte prevederile legislației din domeniul securității și sănătății în munca si măsurile de aplicare a acestora;  să dea relațiile solicitate de către inspectorii de munca și inspectorii sanitari. Art.12. Aducerea la îndeplinire a prevederilor legale privind sănătatea șii securitatea în muncă se face de către angajator, Compartimentul Situații de Urgență, PSI și SSM, conducătorii locurilor de muncă și de fiecare salariat în parte, conform atribuțiilor specifice. Art.13. Instruirea salariaților, în domeniul sănătății și securității în muncă, are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor de sănătate și securitate în muncă. Art.14. Instruirea salariaților, în domeniul sănătății și securității în muncă se efectuează în timpul programului de muncă, perioada în care se desfășoară instruirea fiind considerate timp de muncă. Art. 15. Instruirea salariaților, în domeniul sănătății și securității în muncă, cuprinde 3 faze:  instruirea introductiv generala;  instruirea la locul de muncă:  instruirea periodica. Art.16. (1) Rezultatul instruirii salariaților, în domeniul sănătății și sănătății în muncă, se consemnează în mod obligatoriu în fișa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei și a datei instruirii. (2) După efectuarea instruirii, fisa de instruire se semnează de către salariat și de către persoanele care au efectuat și verificat instruirea. Art.17. Fișa de instruire individuala a salariatului, a sefului de serviciu și a sefului de birou se pastreaza în cadrul Compartimentului pentru Situații de Urgență, PSI și SSM. Art. 18. Instruirea introductiv generală are ca scop informarea despre legislația în domeniul sănătății și securității în muncă, activitățile specific instituției, riscurile pentru sănătatea și securitate în muncă, măsurile și activitățile de prevenire și protective la nivelul instituției, măsuri privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evaluarea lucrătorilor, consecințele posibile ale necunoașterii și nerespectării legislației in domeniul sănătății si securității in munca. 5

Pagina 6

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 Art. 19. Instruirea introductiv generala se face, la angajare, in cadrul Compartimentului Situații de Urgență, PSI și SSM, individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane și are o durata de 8 ore. Art. 20. Instruirea la locul de muncă se face după instruirea introductiv generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru sănătatea și securitatea in muncă, precum si masurile și activitățile de prevenire si protecție la nivelul fiecărui loc de munca, post de lucru si/sau fiecărei funcții exercitate. Art. 21. Instruirea la locul de muncă se face tuturor lucrurilor, imediat după angajare, inclusive la schimbarea locului de munca în cadrul instituției. Art. 22. Începerea efectiva a activității la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoștințelor de cate seful ierarhic superior celui care a făcut instruirea și se consemnează în fișa de instruire individuala. Art. 23. Instruirea periodica are o durata de 4 ore și se efectuează de către salariatul Compartimentului Situații de Urgență, PSI și SSM și de către conducătorul locului de muncă. Art. 24. Intervalul de timp dintre doua instruiri periodice este:  30 de zile pentru personalul cu funcții de execuție sau operative, care sprijină serviciile de urgenta (structurile de răspuns) în cazul producerii situațiilor de urgenta și pentru șomeri;  șase luni pentru personalul administrativ;  un an pentru salariații de execuție și de conducere. Art. 25. Instruirea periodica se face suplimentar celei programate în următoarele cazuri:  când un salariat a lipsit peste 30 de zile lucrătoare:  când au apărut modificări ale prevederilor de securitate și sănătate în muncă privind activități specifice ale locului de muncă și/sau postului de lucru sau ale instrucțiunilor proprii, inclusiv datorita evoluției riscurilor sau apariției de noi riscuri în unitate;  la reluarea activității după un accident de munca:  la executarea unor lucrări speciale;  la introducerea unui echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent;  la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru;  la introducerea oricărei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Art. 26. La nivelul Primăriei orașului Tg. Frumos s-a constituit Comitetul de securitate și sănătate în muncă prin dispoziția primarului. Art. 27. ( 1) Comitetul de securitate și sănătate în muncă este constituit din reprezentanții salariaților cu sarcini în domeniul securității si sănătății în munca, din angajator sau reprezentantul sau legal și din reprezentanții sai, precum și din medicul de medicina munca. (2) Angajatorul sau reprezentantul sau legal este președintele Comitetului de securitate și sănătate în muncă. (3) Secretariatul Comitetului de securitate și sănătate în muncă va fi asigurat de salariatul din cadrul Compartimentului Situații de Urgență, PSI și SSM. 6

Pagina 7

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 Art. 28. (1) Comitetul de securitate și sănătate în muncă va funcționa conform legislației în vigoare. (2) Reprezentanții salariaților în Comitetul de securitate și sănătate în muncă vor fi desemnați de sindicatul reprezentative sau aleși prin vot secret. (3) Componența Comitetului de securitate și sănătate în muncă va fi adusa la cunoștința tuturor angajaților. Art. 29. (1) Angajatorul are obligația să asigure accesul salariaților la serviciul medical de medicina a muncii. (2) Sarcinile principale ale medicului/serviciului de medicina muncii constau in:  prevenirea accidentelor de munca și a bolilor profesionale;  supravegherea efectiva a condițiilor de igiena si sănătate in muncă:  asigurarea controlului medical al salariaților atât la angajarea in muncă, cat și pe durata raporturilor de munca. (3) In vederea realizării sarcinilor ce ii revin medicul de medicina muncii poate propune angajatorului schimbarea locului de muncă sau a felului muncii unor salariați, determinata de starea de sănătate a acestora. (4) Salariații din cadrul aparatului de specialitate al Primarului precum și ai aparatului permanent de lucru al Consiliului Local au obligația de a se prezenta la controalele de medicina muncii, conform programărilor făcute de Compartimentul Resurse Umane și Salarizare in colaborare cu societatea prestatoare de servicii de medicina muncii cu care instituția are contract. CAPITOLUL III REGULI PRIVIND PRIMUL AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA SALARIAȚILOR, PERICOL GRAV ȘI IMINENT Art. 30 (1) Angajatorul are obligația de a lua masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea salariaților, adaptate naturii activității. (2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) angajatorul trebuie sa desemneze responsabili pentru aplicarea măsurilor de prim ajutor, stingerea incendiilor și evacuarea lucrătorilor (conform Planului de evacuare a angajaților si bunurilor Primăriei orașului Tg. Frumos in situații de urgență) (3) Desemnarea lucrătorilor menționați la alin. (2) se va face prin dispoziție a Primarului, la propunerea compartimentelor de specialitate. Art. 31 ( 1) In vederea realizării masurilor de sănătate și securitate în muncă in cazul constatării stării de pericol grav și iminent de accident, angajatorul, prin grija Compartimentului Situații de Urgență, PSI și SSM și cu sprijinul tuturor serviciilor din cadrul Primăriei orașului Tg. Frumos, va desemna: a) lucrătorii care trebuie sa oprească echipamentele de muncă: 7

Pagina 8

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 b) lucrătorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate; c) lucrătorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav și iminent. Art. 32. (1) Angajatorul are obligația de a asigura instruire personalului care are atribuții pe linia situațiilor de urgență și PSI. (2) Instruirea salariaților nu va suporta nici o cheltuiala pentru aceștia, fiind efectuata in timpul programului de lucru. CAPITOLUL IV REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII ART. 33 (1) Legea 202/2002 – republicată - reglementează măsurile pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați, în vederea eliminării discriminării directe și indirecte după criteriul de sex, în toate sferele vieții publice din România. (2) În sensul legii, prin egalitate de șanse între femei și bărbați se înțelege luarea în considerare a capacităților, nevoilor și aspirațiilor diferite ale persoanelor de sex masculin și, respectiv, feminin și tratamentul egal al acestora. Măsurile pentru promovarea egalității de șanse între femei și bărbați și pentru eliminarea discriminării directe și indirecte după criteriul de sex se aplică în domeniul muncii, educației, sănătății, culturii și informării, participării la decizie, precum și în alte domenii, reglementate prin legi specifice. (3) Egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați se realizează în conformitate cu următoarele principii:  principiul legalității, potrivit căruia sunt respectate prevederile Constituției și legislației naționale în materie, precum și prevederile acordurilor și altor documente juridice internaționale la care România este parte;  principiul respectării demnității umane, potrivit căruia fiecărei persoane îi este garantată dezvoltarea liberă și deplină a personalității;  principiul cooperării și al parteneriatului, potrivit căruia autoritățile administrației publice centrale și locale colaborează cu societatea civilă și organizațiile neguvernamentale pentru elaborarea, implementarea, evaluarea și monitorizarea politicilor publice și a programelor privind eliminarea tuturor formelor de discriminare pe criteriul de sex, precum și pentru realizarea de facto a egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați;  principiul transparenței, potrivit căruia elaborarea, derularea, implementarea și evaluarea politicilor și programelor din domeniu sunt aduse la cunoștința publicului larg;  principiul transversalității, potrivit căruia politicile și programele publice care apără și garantează egalitatea de șanse și de tratament între femei și 8

Pagina 9

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 bărbați sunt realizate prin colaborarea instituțiilor și autorităților cu atribuții în domeniu la toate nivelele vieții publice. (4) Termenii și expresiile de mai jos, în sensul legii, au următoarele definiții: a) prin discriminare directă se înțelege situația în care o persoană este tratată mai puțin favorabil, pe criterii de sex, decât este, a fost sau ar fi tratată altă persoană într-o situație comparabilă; b) prin discriminare indirectă se înțelege situația în care o dispoziție, un criteriu sau o practică, aparent neutră, ar dezavantaja în special persoanele de un anumit sex în raport cu persoanele de alt sex, cu excepția cazului în care aceasta dispoziție, acest criteriu sau această practică este justificată obiectiv de un scop legitim, iar mijloacele de atingere a acestui scop sunt corespunzătoare și necesare; c) prin hărțuire se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit, legat de sexul persoanei, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității persoanei în cauză și crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; d) prin hărțuire sexuală se înțelege situația în care se manifestă un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor; e) prin hărțuire psihologică se înțelege orice comportament necorespunzător care are loc într-o perioadă, este repetitiv sau sistematic și implică un comportament fizic, limbaj oral sau scris, gesturi sau alte acte intenționate și care ar putea afecta personalitatea, demnitatea sau integritatea fizică ori psihologică a unei persoane; f) prin sex desemnăm ansamblul trăsăturilor biologice și fiziologice prin care se definesc femeile și bărbații; g) prin gen desemnăm ansamblul format din rolurile, comportamentele, trăsăturile și activitățile pe care societatea le consideră potrivite pentru femei și, respectiv, pentru bărbați; h) prin acțiuni pozitive se înțelege acele acțiuni speciale care sunt întreprinse temporar pentru a accelera realizarea în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați și care nu sunt considerate acțiuni de discriminare; i) prin munca de valoare egală se înțelege activitatea remunerată care, în urma comparării, pe baza acelorași indicatori și a acelorași unități de măsură, cu o altă activitate, reflectă folosirea unor cunoștințe și deprinderi profesionale similare sau egale și depunerea unei cantități egale ori similare de efort intelectual și/sau fizic; j) prin discriminare bazată pe criteriul de sex se înțelege discriminarea directă și discriminarea indirectă, hărțuirea și hărțuirea sexuală a unei persoane de către o altă persoană la locul de muncă sau în alt loc în care aceasta își desfășoară activitatea; k) prin discriminare multiplă se înțelege orice faptă de discriminare bazată pe două sau mai multe criterii de discriminare. l) prin stereotipuri de gen se înțelege sistemele organizate de credințe și opinii consensuale, percepții și prejudecăți în legătură cu atribuțiile și 9

Pagina 10

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 caracteristicile, precum și rolurile pe care le au sau ar trebui să le îndeplinească femeile și bărbații; m) prin statut familial se înțelege acel statut prin care o persoană se află în relații de rudenie, căsătorie sau adopție cu altă persoană; n) prin statut marital se înțelege acel statut prin care o persoană este necăsătorit/ă, căsătorit/ă, divorțat/ă, văduv/ă. o) prin bugetare din perspectiva de gen se înțelege analiza bugetului public în vederea identificării impactului pe care îl are asupra vieții femeilor și bărbaților și alocarea resurselor financiare în vederea respectării principiului egalității de șanse între femei și bărbați. (4) Constituie discriminare dispoziția de a discrimina o persoană pe baza criteriului de sex. (5) Orice ordin de discriminare împotriva unor persoane pe criterii de sex este considerat discriminatoriu. (6) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex. (7) Este interzis ca deciziile privind o persoană să fie afectate de acceptarea sau respingerea de către persoana în cauză a unui comportament ce ține de hărțuirea sau de hărțuirea sexuală a acesteia. (8) Nu sunt considerate discriminări:  măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii și alăptării;  acțiunile pozitive pentru protecția anumitor categorii de femei sau bărbați;  o diferență de tratament bazată pe o caracteristică de sex când, datorită naturii activităților profesionale specifice avute în vedere sau a cadrului în care acestea se desfășoară, constituie o cerință profesională autentică și determinantă atât timp cât obiectivul e legitim și cerința proporțională. (9) Instituția asigură egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă prin accesul nediscriminatoriu la:  alegerea ori exercitarea liberă a unei profesii sau activități;  angajare în toate posturile sau locurile de muncă vacante și la toate nivelurile ierarhiei profesionale;  venituri egale pentru muncă de valoare egală;  informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;  promovare la orice nivel ierarhic și profesional;  condiții de muncă ce respecta normele de sănătate și securitate în muncă, conform prevederilor legislației în vigoare;  beneficii, altele decât cele de natură salarială, precum și la sistemele publice și private de securitate socială;  organizații patronale, sindicale și organisme profesionale, precum și la beneficiile acordate de acestea;  prestații și servicii sociale, acordate în conformitate cu legislația în vigoare. (10) La nivelul instituției este interzis discriminarea de șanse și de tratament între salariați, femei și bărbați, în cadrul relațiilor de muncă. (11) Angajatorii sunt obligați să îi informeze permanent pe salariați, inclusiv prin afișare în locuri vizibile, asupra drepturilor pe care aceștia le au 10

Pagina 11

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 în ceea ce privește respectarea egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de munca. (12) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către conducerea instituției a unor practici care dezavantajează persoanele de un anumit sex, în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:  anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru ocuparea posturilor vacante din sectorul public sau privat;  încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de serviciu;  stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;  stabilirea remunerației;  beneficii, altele decât cele de natura salarială, precum și la securitate socială;  informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare, specializare și recalificare profesională;  evaluarea performanțelor profesionale individuale;  promovarea profesională;  aplicarea măsurilor disciplinare;  dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;  orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare. (13) Este considerată discriminare orice dispoziție de a discrimina o persoana pe criteriu de sex. (14) Orice tratament mai puțin favorabil aplicat unei femei legat de sarcina sau de concediul de maternitate constituie discriminare în sensul prezentei legi. (15) Este interzis să i se solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de graviditate și/sau sa semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naște pe durata de valabilitate a contractului individual de muncă. (16) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (6) acele locuri de muncă interzise femeilor gravide și/sau care alăptează, datorită naturii ori condițiilor particulare de prestare a muncii. (17) Concedierea nu poate fi dispusă pe durata în care: a) femeia salariată este gravidă sau se află în concediu de maternitate; b) salariatul se află în concediu de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap. (18) Este exceptată de la aplicarea prevederilor alin. (17) concedierea pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii. (19) La încetarea concediului de maternitate sau a concediului de creștere și îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, salariata/salariatul are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, având condiții de munca echivalente și, de asemenea, de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței. (20) La revenirea la locul de muncă în condițiile prevăzute la alin. (19), salariata/salariatul are dreptul la un program de reintegrare profesională de 5 zile lucrătoare. 11

Pagina 12

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (21) Constituie discriminare bazată pe criteriul de sex orice comportament nedorit, definit drept hărțuire sau hărțuire sexuală, având ca scop sau efect:  de a crea la locul de muncă o atmosferă de intimidare, de ostilitate sau de descurajare pentru persoana afectată;  de a influența negativ situația persoanei salariate în ceea ce privește promovarea profesională, remunerația sau veniturile de orice natură ori accesul la formarea și perfecționarea profesională, în cazul refuzului acesteia de a accepta un comportament nedorit, ce ține de viața sexuală. (22) Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de sex, angajatorul are următoarele obligații:  sa prevadă în regulamentele interne ale unităților sancțiuni disciplinare, în condițiile prevăzute de lege, pentru salariații care încalcă demnitatea personală a altor salariați prin crearea de medii degradante, de intimidare, de ostilitate, de umilire sau ofensatoare, prin acțiuni de discriminare, definite la art. 4 lit. a)-k) și la art. 11 din Legea 202/2002 - republicată;  să asigure informarea tuturor salariaților cu privire la interzicerea hărțuirii și a hărțuirii sexuale la locul de muncă, inclusiv prin afișarea în locuri vizibile a prevederilor regulamentelor interne ale unităților pentru prevenirea oricărui act de discriminare bazat pe criteriul de sex;  să informeze imediat după ce a fost sesizat autoritățile publice abilitate cu aplicarea și controlul aplicării legislației privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. (23) Constituie discriminare și este interzisă modificarea unilaterală de către angajator a relațiilor sau a condițiilor de muncă, inclusiv concedierea persoanei salariate care a înaintat o sesizare ori o reclamație la nivelul unității sau care a depus o plângere, în condițiile prevăzute la art. 30 alin. (2) din Legea 202/2002, la instanțele judecătorești competente, în vederea aplicării legii și după ce sentința judecătorească a rămas definitivă, cu excepția unor motive întemeiate și fără legătură cu cauza. (24) Prevederile alin. (22) se aplică în mod corespunzător și membrilor organizației sindicale sau reprezentanților salariaților care au competența să acorde sprijin în rezolvarea situației la locul de muncă potrivit art. 30 alin. (1) din Legea 202/2002. (25) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de instruire și de formare profesională, inclusiv ucenicia la locul de muncă, la perfecționare și, în general, la educația continua. (26) Este interzisă orice formă de discriminare bazată pe criteriul de sex în ceea ce privește accesul femeilor și bărbaților la toate nivelurile de asistență medicală și la programele de prevenire a îmbolnăvirilor și de promovare a sănătății la nivel de instituție. (27) Instituția asigură accesul la informațiile din sferele lor de activitate, în limitele legii, solicitanților, femei sau bărbați, fără discriminare. (28) Informațiile distribuite de către instituție prin mass-media vor respecta egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați și nu vor 12

Pagina 13

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 conține, promova sau provoca nici o formă de discriminare bazată pe criteriul de sex. (29) Egalitatea de șanse între femei și bărbați în ceea ce privește participarea la luarea deciziei (30) Instituția promovează și susține participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie și adoptă măsurile necesare pentru asigurarea participării echilibrate a femeilor și bărbaților la conducere și decizie respective nominalizarea în diverse structuri lucrative, manageriale, consultative. (31) La nivelul instituției se va constitui o comisie cu atribuții pentru asigurarea respectării egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați la locul de muncă. (32) Comisia va avea atribuții de primire și soluționare a sesizărilor depuse de salariați care se considera discriminați. În cazurile în care se constată că este justificat sesizarea persoanei vătămate are obligația de a sesiza comisia de disciplină constituită la nivelul de instituției în vederea aplicării sancțiunii disciplinare. (33) Salariații au dreptul ca, în cazul în care se consideră discriminați pe baza criteriului de sex, să formuleze sesizări/reclamații către angajator sau împotriva lui, dacă acesta este direct implicat, și să solicite sprijinul comisiei constituite la nivelul instituției pentru rezolvarea situației la locul de muncă. (34) În cazul în care această sesizare/reclamație nu a fost rezolvată la nivelul angajatorului prin mediere, persoana salariată care prezintă elemente de fapt ce conduc la prezumția existenței unei discriminări directe sau indirecte bazate pe criteriul de sex în domeniul muncii, pe baza prevederilor Legii 202/2002 - republicată, are dreptul atât sa sesizeze Agenția Naționala pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), cât și să introducă cerere către instanța judecătorească competentă în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau reședința, respectiv la secția/completul pentru conflicte de muncă și drepturi de asigurări sociale din cadrul tribunalului sau, după caz, instanța de contencios administrativ, dar nu mai târziu de un an de la data săvârșirii faptei. (35) Încălcarea prevederilor Legii 202/2002 - republicat precum și a prezentului capitol privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați constituie abatere disciplinară conform prevederilor art. 77 alin. 2 lit. k din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, respectiv art. 247 Codul Muncii și se sancționează conform prevederilor Legii 188/1999 respectiv Codul Muncii. CAPITOLUL V DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE CONDUCERII INSTITUȚIEI ART. 34 Managementul instituției este asigurată de Primarul orașului Târgu Frumos și este sprijinit o echipă formată din viceprimar, secretar oraș 13

Pagina 14

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 și conducătorii compartimentelor de specialitate (șefi serviciu, șefi birou, șefi formație muncitori, șefi centru, coordonatori compartimente. ART. 35 (1) Primarul orașului Târgu Frumos, în calitatea sa de șef al administrației publice locale și al aparatului de specialitate asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției și ale legilor țării, ale decretelor Președintelui României, ale hotărârilor Guvernului, ale administrației publice centrale, ale hotărârilor Consiliului local al orașului Târgu Frumos. (2) Primarul orașului Tg. Frumos, viceprimarul, secretarul orașului împreună cu aparatul de specialitate constituie o structură funcțională cu activitate permanent denumită generic Primăria orașului Tg. Frumos. (3) Primarul orașului Tg. Frumos are funcția de ordonator principal de credite. (4) Primarul orașului Tg. Frumos în calitate de conducător al aparatului de specialitate are următoarele atribuții:  să stabilească modul de organizare și funcționare al instituțieI;  să stabilească prin fișa postului corespunzătoare pentru fiecare angajat, la propunerea conducătorului compartimentului de specialitate, cu sprijinul Compartimentului Resurse Umane și Salarizare;  să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariați, cu respectarea prevederilor legale;  să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu, în mod direct sau, după caz, prin conducătorii compartimentelor de specialitate;  să aplice sancțiuni disciplinare atunci când se constată că au fost săvârșite abateri, potrivit legii. ART. 36 (1) Conducerea instituției are datoria să ia toate măsurile necesare pentru:  asigurarea condițiilor corespunzătoare desfășurării normale a muncii,  asigurarea unui control eficient al îndeplinirii sarcinilor în toate compartimentele,  îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă,  organizarea și asigurarea perfecționării pregătirii profesionale a persoanelor încadrate în muncă, conform prevederilor legale. (2) Conducerea instituției este obligată:  să examineze cu atenție și să ia în considerare sugestiile și propunerile salariaților în vederea îmbunătățirii activității în toate compartimentele și să-i informeze asupra modului de rezolvare a lor;  să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din legile în vigoare, inclusiv din contractul /acordul colectiv de muncă încheiat la nivel de instituție; drepturile salariale legale nu vor putea face obiectul vreunei tranzacții sau limitări;  să plătească înaintea oricăror alte obligații salariile, contribuțiile și impozitele aflate în sarcina lor;  să elibereze la cerere toate documentele care atestă calitatea de salariat al instituției;  să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal al salariaților;  să asigure egalitatea de șanse și tratament între femei și bărbați; 14

Pagina 15

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017  să se consulte cu sindicatul în privința deciziilor susceptibile să afecteze substanțial drepturile și interesele acestora; ART. 37 Conducerea instituției va asigura:  crearea condițiilor necesare ridicării calității și eficienței întregii activități, care să corespundă schimbărilor determinate de progresul tehnico- științific, de noile cerințe manageriale;  stabilitatea în muncă a fiecărui salariat, încadrarea și promovarea în muncă a personalului în raport de pregătirea profesională, cu respectarea criteriilor valorice de competență și probitate civică și profesională, stabilirea competențelor și atribuțiile acestuia, exercitarea controlului permanent asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu. ART. 38 Conducerea instituției va lua măsuri pentru:  folosirea rațională a forței de muncă , în vederea realizării sarcinilor ce îi revin;  întocmirea, completarea și ținerea la zi a cărților de muncă, întocmirea și înaintarea dosarelor de pensii în termenele legale;  punerea la dispoziție a spațiului corespunzător bunei desfășurări a activității și asigurarea curățeniei și ordinii la toate locurile de muncă;  efectuarea instructajului introductiv general și a instructajului PSI la locul de muncă, potrivit legislației în vigoare;  eliberarea de legitimații și ecusoane tuturor persoanelor încadrate în muncă cu indicarea funcției și a locului de muncă. ART. 39 Angajatorul are în principal următoarele drepturi:  să stabilească organizarea și funcționarea instituției și programul de lucru al acestuia;  să stabilească Regulamentul intern, Regulamentul de Organizare și Funcționare, fișa posturilor și sarcinile de serviciu;  să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariați, sub rezerva legalității lor;  să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;  să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit legii și prezentului regulament;  să acorde calificativele în fișele de evaluare anuale, în conformitate cu prevederile legale;  să aprobe participarea salariaților la programele de perfecționare profesională, care se realizează în condițiile legii. CAPITOLUL VI OBLIGAȚIILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI ȘI ALE PERSONALULUI CONTRACTUAL ART. 40 Principiile care guvernează conduita profesională a personalului din cadrul administrației publice locale oraș Târgu Frumos sunt următoarele: 15

Pagina 16

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017  Supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia salariații au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării;  Prioritatea interesului public, conform căruia salariații au îndatorirea de a considera interesul public mai presus de interesul personal în exercitarea funcției;  Asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare;  Profesionalism, principiu conform căruia salariații au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, profesionalism, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate;  Imparțialitate și independență, principiu conform căruia salariații au obligația de a avea o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură în exercitarea funcției;  Integritate morală, principiu conform căruia le este interzis să solicite , sau să accepte direct ori indirect, pentru ei sau alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin, sau să abuzeze în vreun fel de această funcție;  Libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia salariații pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri;  Cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia salariații în exercitarea atribuțiilor de serviciu trebuie să fie de bună-credință;  Deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate în exercitarea funcției lor sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor. ART. 41 Salariații din cadrul aparatului de specialitate al Primarului orașului Târgu Frumos au datoria de a respecta ordinea și disciplina la locul de muncă, de a îndeplini toate sarcinile de serviciu ce îi revin potrivit legii, din Regulamentul de organizare și funcționare al instituției, din Regulamentul intern, fișa postului și dispozițiile conducerii. ART. 42 (1) Salariații au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetățenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competențelor autorității publice. (2) În exercitarea funcției, salariații au obligația de a avea un comportament profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă, pentru a câștiga și a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea instituției. ART. 43 (1) Salariații au obligația ca, prin actele și faptele lor, să respecte Constituția, legile țării și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor legale, în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale. (2) Salariații trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute, să respecte regimul juridic al conflictelor de interese și al incompatibilităților stabilite prin legi. 16

Pagina 17

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (3) La numirea, precum și la eliberarea din funcție, angajații care sunt funcționari publici sunt obligați să prezinte, în condițiile legii, conducătorului instituției, declarația de avere și de interese. ART. 44 (1) Salariații au obligația de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acestuia. (2) Salariații au obligația să reprezinte corespunzător instituția în relațiile cu cetățenii, cu agenții economici și instituțiile, cu reprezentanții firmelor, instituțiilor sau organizațiilor cu ocazia deplasărilor în interesul serviciului în țară sau în străinătate. (3) Salariații au obligația să aibă o comportare demnă și corectă în cadrul relațiilor de serviciu și în relațiile cu petenții, să aibă în permanență o ținută îngrijită și decentă, denumită ținută business. ART. 45 (1) Salariaților le este interzis: i. să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea instituției, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual; ii. să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea administrației publice locale are calitate de parte; iii. să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege; să dezvăluie secretul de stat, secretul de serviciu precum și faptele, informațiile sau documentele de care ia cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția informațiilor de interes public. iv. să dezvăluie informațiile la care are acces în exercitarea funcției, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor salariați, precum și ale persoanelor fizice sau juridice; v. să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității locale; vi. să aducă atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin întrebuințarea unor expresii jignitoare, dezvăluirea unor aspecte ale vieții private, formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase. (2) Prevederile alin. (1), pct. i-iv, se aplică și după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene. (3) Dezvăluirea informațiilor care nu au caracter public sau remiterea documentelor care conțin asemenea informații, la solicitarea reprezentanților unei autorități ori instituții publice, este permisă numai cu acordul primarului. (4) Prevederile prezentelor reglementări nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligația legală a salariaților de a furniza informații de interes public celor interesați, în condițiile legii, sau ca o derogare de la dreptul salariatului de a face sesizări în baza Legii 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. 17

Pagina 18

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 ART. 46 (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, salariații au obligația de a respecta demnitatea funcției deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor instituției. (2) În activitatea lor, salariații au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, salariații trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri. (3) Salariații au obligația să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea clară și eficientă a problemelor cetățenilor și să respecte principiul egalității acestora în fața legii și a instituției prin:  promovarea unor soluții similare și identice raportate la aceeași categorie și condiții de fapt;  eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naționalitatea, convingerile religioase și politice, stare materială, sănătate, vârstă, sex, etc. ART. 47 (1) Salariații au obligația să se abțină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice, să nu favorizeze vreun partid politic, să nu participe la activități politice in cadrul programului de lucru. Salariaților numiți în funcții publice le este interzis să facă parte din organele de conducere a partidelor politice. (2) În exercitarea raporturilor de serviciu sau de muncă, salariaților le este interzis:  să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;  să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică;  să colaboreze, în afara relațiilor de serviciu cu persoane fizice sau juridice care fac donații sau sponsorizări partidelor politice;  să afișeze în cadrul instituției, însemne sau obiecte inscripționate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaților acestora. ART. 48 În considerarea funcției deținute, salariaților le este interzis să permită utilizarea numelui sau imaginii proprii în acțiuni publicitare pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale. ART. 49 (1) În relațiile cu personalul din cadrul instituției, precum și cu persoanele fizice sau juridice, salariații sunt obligați să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credință, corectitudine și amabilitate. (2) Salariații au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației și demnității persoanelor din cadrul instituției, precum și persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției, prin:  întrebuințarea unor expresii jignitoare;  dezvăluirea unor aspecte ale vieții private;  formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase;  prin discriminare directă, indirectă, hârțuire, hârțuire sexuală, discriminare multiplă. ART. 50 (1) Salariații desemnați să participe în activități sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducerea instituției. 18

Pagina 19

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (2) În cazul în care nu sunt desemnați în acest sens, salariații pot participa la activități sau dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorității locale. ART. 51 Salariații nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, favoruri, servicii, invitații sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinților, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relații de afaceri sau de natură politică, care le pot influența imparțialitatea în exercitarea funcțiilor deținute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcții. ART. 52 (1) În procesul de luare a deciziilor, salariații au obligația să acționeze conform prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial. (2) Salariaților le este interzis să promită luarea unor decizii de către instituție sau de către consiliul local al orașului Târgu Frumos, de către funcționarii publici, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod privilegiat. ART. 53 Relația cu mijloacele de informare în masă se asigură de către primar, viceprimar, de către salariații desemnați în acest sens de primar din cadrul cabinetului primarului ART. 54 (1) În exercitarea atribuțiilor specifice funcțiilor de conducere, salariații au obligația să asigure egalitatea de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei în funcția publică pentru personalul din subordine. (2) Personalul de conducere areu obligația să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propun ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcții, angajări sau concedieri, ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare. ART. 55 (1) Este interzisă folosirea de către salariați, în alte scopuri decât cele prevăzute de lege, a prerogativelor funcției deținute. (2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de elaborare a proiectelor de acte normative, de evaluare sau de participare la anchete ori acțiuni de control, salariaților le este interzisă urmărirea obținerii de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane. (3) Salariaților le este interzis să folosească poziția oficială pe care o dețin sau relațiile pe care le-au stabilit în exercitarea funcției, pentru a influența anchetele interne ori externe sau pentru a determina luarea unei anumite măsuri. ART. 56 (1) Salariații sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și a orașului, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice situație ca un bun proprietar, să ia măsuri de cheltuire rațională a fondurilor bănești, să conserve și să păstreze fondurile fixe și cele de inventar. (2) Salariații au obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparținând instituției numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției deținute, să folosească materialele, inventarul sau rechizitele cât mai eficient, să folosească aparatura de tehnică de calcul din 19

Pagina 20

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 dotare în interesul instituției, luând măsurile corespunzătoare pentru asigurarea informațiilor prelucrate. (3) Salariații trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale. ART. 57 Îndatoririle generale ale salariaților sunt următoarele: a) Să se conformeze dispozițiilor primite de la superiorii ierarhici. Salariatul are dreptul să refuze în scris, motivat îndeplinirea dispozițiilor primite, dacă le consideră ilegale. Dacă cel care a emis dispoziția o formulează în scris, salariatul este obligat să o execute, cu excepția cazului când aceasta este vădit ilegală. Aceste situații se aduc la cunoștința conducătorului instituției. b) Să rezolve lucrările repartizate de conducătorul compartimentului în care funcționează, în termenele stabilite de conducătorul compartimentului. c) Să analizeze și să soluționeze, respectiv să transmită răspunsurile în termenele legale la toate cererile, adresele sau documentațiile înregistrate în scris la instituție. Salariații care au responsabilități stabilite în fișele de post, răspund moral, material, contravențional sau penal, după caz, pentru prejudiciile cauzate de întârzierea răspunsurilor la documentele înregistrate în scris la instituție și transmise spre analiză și soluționare compartimentului de resort. d) Să respecte întocmai programul de lucru stabilit. Să folosească integral și cu maximă eficiență timpul de lucru pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu în termen și în condiții de eficiență maximă. e) Să se sprijine reciproc pentru aducerea la îndeplinire a obligațiilor de serviciu și să se suplinească în serviciu, în cadrul specialității lor. f) Să participe la programele de pregătire profesională, conform Regulamentului și programului de pregătire stabilit și aprobat de conducerea instituției. i) Să respecte normele de securitate, protecție și igiena muncii, precum și cele de prevenire a incendiilor și a oricăror alte situații care ar putea pune în primejdie clădirile, instalațiile ori viața, integritatea fizică și psihică a persoanelor. j) Să înștiințeze șeful ierarhic superior, să ia sau să propună măsuri după caz, de îndată ce a luat cunoștință de existenta unor nereguli, abateri, accidente de muncă, incendii, sustrageri, degradări sau în orice alte situații asemănătoare. k) Să implementeze și să aplice la termenele stabilite prelucrarea datelor și documentelor specifice activității proprii prin programele de informatizare adoptate în instituție. l) Să urmărească și să cunoască permanent modificările legislative care reglementează domeniul de activitate propriu, fiind răspunzător pentru toate consecințele care apar datorită aplicării necorespunzătoare sau a neaplicării unor prevederi legale în activitatea pe care o desfășoară. m) Să întocmească la termenele stabilite de regulamentele specifice raportările activităților pentru promovarea sau publicarea lor. n) Obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu, obligația de a respecta secretul de serviciu și confidențialitatea 20

Pagina 21

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 informațiilor și a documentelor cu care intră în legătură în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. o) Să se prezinte la controlul medical periodic conform programării Compartimentului Resurse Umane și Salarizare. p) să nu introducă în instituție unele mărfuri în scopul comercializării acestora; r) Conlucrare între compartimente. Art. 58 Legitimația de angajat este documentul care atestă statutul de angajat al Primăriei oraș Tg. Frumos. Ea este vizată anual de primarul orașului Tg. Frumos. Pierderea acesteia trebuie anunțată, în scris, în termen de 3 zile lucrătoare Compartimentului Resurse Umane și Salarizare. Art. 59 Salariații Primăriei orașului Tg. Frumos au obligația să anunțe în termen de 5 (cinci) zile lucrătoarea și să prezinte documente Compartimentului Resurse Umane și Salarizare, asupra oricărei modificări privind:  adresa și numărul de telefon;  schimbarea cărții de identitate;  starea civilă;  studii sau cursuri de calificare. Art. 60 Salariații au obligația să mențină ordinea și curățenia la locul de muncă și în spațiile de folosință comună. Birourile vor avea în permanență un aspect plăcut și civilizat, atât pe durata programului de lucru, cât și după terminarea acestuia. Art. 61 Competențele (limitele în care salariatul poate lua decizii) sunt cele prevăzute de fișa postului. Art. 62 Relațiile cu presa: dacă salariații sunt contactați de ziariști, aceștia sunt liberi să își exprime opiniile personale, dar nu în numele instituției. Art. 63 Nerespectarea obligațiilor și interdicțiilor stabilite pentru salariați prin prezentul Regulament constituie abatere disciplinară și va fi sancționată în condițiile legii. CAPITOLUL VII DREPTURILE FUNCȚIONARULUI PUBLIC ȘI A PERSONALULUI CONTRACTUAL ART. 64 (1) Salariații au in principal următoarele drepturi: a) dreptul la salarizare pentru munca depusa; b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal; c) dreptul la concediu de odihna anual; d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament; e) dreptul la demnitate în munca; f) dreptul la securitate și sănătate în munca; g) dreptul la acces la formarea profesională; h) dreptul la informare și consultare; 21

Pagina 22

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 i) dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de munca și a mediului de munca; j) dreptul la protecție în caz de concediere; k) dreptul la negociere colectivă și individuală; l) dreptul de a participa la acțiuni colective; m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat. (2) Enumerarea drepturilor și obligațiilor angajatorului și a salariaților nu sunt limitative, ele completându-se de drept cu cele cuprinse în prevederile legale în vigoare. CAPITOLUL VIII SALARIZARE ȘI EVALUAREA PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE PROFESIONALE SECȚIUNEA 1 - Salarizare ART. 65 (1) Salarizarea personalului instituției se face pe baza sistemului de salarizare prevăzut de legislația în vigoare. Sistemul de salarizare reglementează remunerarea personalului în raport cu responsabilitățile postului, munca depusă, cantitatea și calitatea acesteia, importanța socială a muncii, condițiile concrete în care aceasta se desfășoară, rezultatele obținute. (2) Sistemul de salarizare din cadrul unității administrativ teritoriale oraș Tg. Frumos se bazează pe următoarele principii:  caracterul unitar, în sensul că reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal din unitatea administrativ teritoriala, prin luarea în considerare a drepturilor de natură salarială stabilite prin acte normative speciale în sistemul de salarizare reglementat de legile in vigoare;  supremația legii, în sensul că drepturile de natură salarială se stabilesc numai prin norme juridice de forța legii;  echitate și coerență, prin crearea de oportunități egale și remunerație egală pentru muncă de valoare egală, pe baza principiilor și normelor unitare privind stabilirea și acordarea salariului și a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din unitatea administrativ teritoriala;  sustenabilitate financiară, prin stabilirea de majorări salariale în baza legilor speciale anuale. ART. 66 (1)Sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază și indemnizațiile lunare de încadrare, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi în bani și în natură, corespunzătoare fiecărei categorii de personal. (2) Indemnizația lunară pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică este unica formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial, dacă nu se prevede astfel prin lege. 22

Pagina 23

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (3) Tranșele de vechime în muncă, în funcție de care se acordă cele 5 gradații respectiv clasele de salarizare, sunt următoarele: a) gradația 1 - de la 3 la 5 ani; b) gradația 2 - de la 5 la 10 ani; c) gradația 3 - de la 10 la 15 ani; d) gradația 4 - de la 15 la 20 de ani; e) gradația 5 - peste 20 de ani. (4) Gradația corespunzătoare tranșei de vechime în muncă se plătește cu începere de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranșa respectivă, prin acordarea claselor de salarizare (5) Pentru acordarea gradației corespunzătoare tranșei de vechime în muncă, angajatorul va lua în considerare integral și perioadele lucrate anterior în alte domenii de activitate decât cele bugetare. (6) Personalul care, potrivit programului normal de lucru, își desfășoară activitatea în timpul nopții, între orele 22,00 și 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru munca prestată în timpul nopții de 25 % din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puțin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. (7) Sporurile, indemnizațiile, primele și compensațiile specifice ale personalului contractual și funcționarilor publici din cadrul Primăriei orașului Târgu Frumos sunt cele prevăzute în actele normative anuale cu privire la salarizarea unitară din fonduri publice - secțiunea specifică activității desfășurate de salariat. ART. 67 (1) Salariile se vor plăti înaintea oricăror obligații ale instituției. (2) Plata salariilor se face o dată pe lună pe card bancar sau numerar, în funcție de solicitarea salariatului, la data stabilită de către legislația în vigoare. (3) Nicio reținere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si condițiilor prevăzute de lege. Reținerile cu titlului de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria salariatului este scadentă, lichidă si exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă si irevocabilă. SECȚIUNEA a 2 a – Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici ART. 68 (1) În scopul formării unui corp profesionist de funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al Primarului orașului Tg. Frumos, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici se face anual pentru perioada 01 ianuarie - 31 decembrie, in conformitate cu H.G. 611/2008, cu modificările si completările ulterioare, care stabilește cadrul general: a)corelarea obiectivă dintre activitatea funcționarului public și cerințele funcției publice; 23

Pagina 24

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 b)aprecierea obiectivă a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, prin compararea gradului de îndeplinirea obiectivelor individuale stabilite cu rezultatele obținute în mod efectiv; c)asigurarea unui sistem motivațional, prin recompensarea funcționarilor publici care au obținut rezultate deosebite, astfel încât să fie determinată creșterea performanțelor profesionale individuale; d)identificarea necesităților de instruire a funcționarilor publici, pentru îmbunătățirea rezultatelor activității desfășurate în scopul îndeplinirii obiectivelor stabilite (2) Perioada de evaluare este cuprinsă între 1 și 31 ianuarie din anul următor perioadei evaluate. (3) Evaluarea funcționarilor publici are următoarele componente: a) evaluarea gradului și modului de atingere a obiectivelor individuale; b) evaluarea gradului de îndeplinire a criteriilor de performanță. (4) Procedura evaluării finale se realizează în următoarele 3 etape, după cum urmează: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare. (5) În vederea completării raportului de evaluare a performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici, se respectă cadrul normativ cu privire la organizarea și dezvoltarea carierei funcționarului public. (6) În urma evaluării performanțelor profesionale individuale, funcționarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător", "nesatisfăcător". (7) Calificativele obținute la evaluarea profesională sunt avute în vedere la: a) promovarea într-o funcție publică superioară; b) eliberarea din funcția publică. (8) În cadrul procesului de evaluare a performanțelor profesionale ale funcționarilor publici se stabilesc cerințele de formare profesională a funcționarilor publici. (9) Funcționarii publici nemulțumiți de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul autorității – Primarul orașului Tg. Frumos. Acesta soluționează contestația pe baza raportului de evaluare și a referatelor întocmite de către funcționarul public evaluat, evaluator și contrasemnatar, respectând metodologia stipulată în actul normativ cu privire la organizarea și dezvoltarea carierei funcționarului public. SECȚIUNEA a 3a – Evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului contractual ART. 69 (1) Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordare de calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" și "nesatisfăcător". 24

Pagina 25

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (2) Ordonatorul principal de credite – Primarul orașului Tg. Frumos a stabilit criterii de evaluare a performanțelor profesionale individuale prin Dispoziție respectând criterii standard prevăzute în legislația cu privire la salarizarea cadru a personalului plătit din fonduri publice. (3) Ordonatorul principal de credite – Primarul orașului Tg. Frumos poate stabili și alte criterii de evaluare în funcție de specificul domeniului de activitate si de obiectivele generale de performanta: 1. Realizarea atribuțiilor corespunzătoare funcției ; 2. Identificarea soluțiilor adecvate de rezolvare a activităților curente ; 3. Cunoașterea si aplicarea consecventa a reglementarilor legale specifice activității desfășurate ; 4. Inventivitate in găsirea unor cai de optimizare a activității desfășurate; 5. Respectarea normelor de disciplina si a normelor etice in îndeplinirea atribuțiilor. (4) Salariații contractuali nemulțumiți de rezultatul evaluării pot să îl conteste la conducătorul autorității – Primarul orașului Tg. Frumos. Acesta soluționează contestația pe baza raportului de evaluare și a referatelor întocmite de către salariatul evaluat, evaluator și contrasemnatar, respectând metodologia stipulată în actele normative în vigoare cu privire la evaluarea performanțelor profesionale. CAPITOLUL IX TIMPUL DE MUNCĂ, CONCEDII ȘI ZILE LIBERE ART. 70 (1) Timpul de muncă reprezint timpul pe care salariatul îl folosește pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă. (2) Pentru salariații angajați cu normă întreagă de muncă durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi și de 40 ore pe săptămână. (3) Programul de lucru al salariaților Primăriei oraș Tg. Frumos este de 40 ore pe săptămână, de la 8,00 la 16,00, de luni până vineri. (4) Primarul orașului Tg. Frumos poate stabili sau aproba un program individualizat pentru anumite servicii publice sau pentru anumite persoane, adaptat în funcție de necesitățile instituției sau ale salariaților. (5) Repausul pentru servirea mesei este între orele 12,00-12,15 si este inclus in programul de lucru. (6) Timpul de repaus săptămânal este sâmbăta și duminica. (7) În cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia interesul public sau desfășurarea normală a activității, repausul săptămânal poate fi acordat și în alte zile decât sâmbătă sau duminică. (8) Pentru personalul angajat cu un program de lucru inegal, a cărui durată zilnică a timpului de muncă este de 12 ore, obligatoriu este urmată de o perioadă de repaus de 24 de ore. ART. 71 Evidența prezenței angajaților la program se ține la nivelul fiecărui compartiment din structura organizatorică a instituției prin condică 25

Pagina 26

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 de prezență, angajații fiind obligați să semneze aceste condici la ora începerii programului și la ora terminării programului de lucru. Art. 72 (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal este considerată muncă suplimentară. (2) În cazuri excepționale, când interesele instituției impun sau în situații de urgență (calamități naturale, fenomene meteorologice periculoase), se pot efectua ore suplimentare, conform legii, iar evidența acestora se ține într-un registru, pe fiecare compartiment care va cuprinde numele salariatului, data, orele efectuate, scopul, orele compensate cu timp liber, orele plătite precum și aprobarea șefului ierarhic superior. Orele prestate suplimentar peste programul de muncă pot fi compensate cu timp liber corespunzător sau plătite conform legislației în vigoare. (3) Numărul orelor suplimentare nu poate depăși 360 de ore într-un an, respectiv 8 ore pe săptămână. (4) Efectuarea orelor suplimentare se face doar prin dispoziția primarului orașului Tg. Frumos. Art. 73 (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat salariaților, acesta nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunțări sau limitări. (2) Durata concediului de odihnă anual este de: - 21 de zile lucrătoare pentru salariații care au o vechime în muncă de până la 10 ani; - 25 de zile lucrătoare pentru salariații care au o vechime în muncă de peste 10 ani. (3) Durata efectivă a concediului de odihnă anual este proporțională cu activitatea prestată într-un an calendaristic. (4) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual. (5) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestate. (6) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. Prin excepție efectuarea concediului anual în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege. Art. 74 (1) Programarea concediilor de odihnă se face de către conducătorii serviciilor/ birourilor / compartimentelor din instituție, cu consultarea salariatului, ținându-se seama de buna desfășurare a activității instituției. Programarea concediilor de odihnă se face în luna decembrie a anului în curs pentru anul următor. (2) Programarea concediilor de odihnă poate fi modificată, la cererea salariatului, în următoarele cazuri:  salariatul se afla in concediu medical;  salariata cere concediu de odihna înainte sau in continuarea concediului de maternitate;  salariatul este chemat sa îndeplinească îndatoriri publice;  salariatul este chemat sa satisfacă obligații militare, altele decât serviciul militar in termen; 26

Pagina 27

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017  salariatul urmează sau trebuie sa urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecționare sau specializare, in tara ori in străinătate;  salariatul are recomandare medicala pentru a urma un tratament într- o stațiune balneoclimaterica, caz in care data începerii concediului de odihna va fi ce indicata in recomandarea medicala;  salariata se afla in concediu plătit pentru îngrijirea copilului in vârsta de până la 2 ani. (3) Concediile de odihnă se acordă pe bază de cerere avizată de șeful ierarhic superior și aprobată de conducerea instituției cu obligația desemnării unei persoane care va prelua sarcinile de serviciu pe perioada concediului de odihnă. Concediul de odihna se solicita cu cel puțin 3 zile calendaristice înaintea plecării efective in concediu. (4) În situații excepționale salariatul poate solicita o zi de conediu de odihnă cu condiția ca cererea de concediu să se facă cu o zi calendaristică înaintea plecării efective în concediu. (5) Evidența concediilor de odihnă, medicale, fără plată, maternale, paternale pentru creșterea copilului până la doi ani etc. va fi ținută de Compartimentul Resurse Umane și Salarizare. (6) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește, la cererea salariatului, cu 5 zile înaintea plecării în concediu conform legislației în vigoare. (7) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai la încetarea raportului de muncă, de serviciu al salariatului. (8) Reprogramarea concediilor de odihnă se face cu aprobarea conducerii instituției, justificat, fără a perturba activitatea biroului, compartimentului sau serviciului din care face parte angajatul. (9) Efectuarea concediului de odihna se poate întrerupe în următoarele situații: a) Salariatul se afla în concediu medical; b) Salariatul este chemat sa îndeplinească îndatoriri publice; c) Salariatul urmează sau trebuie să urmeze un curs de calificare, recalificare, perfecționare sau specializare în țară sau străinătate, la solicitarea instituției; d) Salariatul intra în concediu de maternitate sau paternitate; e) În caz de apariție a unor evenimente familiale deosebite; f) La cererea expresă a salariatului, pentru motive obiective; g) Pentru interese urgente ale instituției, care impun prezența salariatului la serviciu; h) În caz de forță majoră; (10) Pentru situațiile de întrerupere a concediului de odihnă menționate la alin. (8) lit. a), b), d), e) salariatul trebuie să prezinte documente justificative în original, o copie a acestora urmând a fi transmisă la Compartimentul de Resurse Umane. (11) Pentru situația de întrerupere a concediului de odihnă menționată la alin.(8) lit. f), salariatul trebuie să întocmească o cerere prin care să ceară întreruperea concediului de odihnă pentru motivele obiective apărute. Totodată, în considerarea Art.38 și Art.141 (1) din Codul muncii, republicat, salariatul trebuie să facă demersurile necesare pentru a-și efectua concediul de odihna în anul calendaristic în care acesta este cuvenit. 27

Pagina 28

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (12) În cazul unor interese urgente ale instituției - alin. (8) lit. g) -, care impun prezența salariatului la serviciu, se va întocmi o dispoziție de rechemare pentru perioada care se consideră necesară, iar salariatul trebuie să se conformeze prevederilor dispoziției respective. După rezolvarea intereselor urgente care au determinat rechemarea salariatului, acesta va putea să-și continue concediul de odihna care a fost întrerupt sau, după caz, va putea să-și continue activitatea și să solicite reprogramarea concediului de odihna rămas neefectuat la o dată viitoare. (13) Zilele de concediu de odihnă se vor simboliza în condica de prezență și în Foaia colectivă de prezență cu literele ”CO” ART. 75 (1) În cazul în care salariatul se află în concediu medical, acesta are obligația să anunțe Compartimentul Resurse Umane și Salarizare și șeful ierarhic superior în timp de 24 de ore de la data ivirii situației. (2) Fiecare salariat are obligația să depună și să înregistreze certificatul de concediu medical la instituție până cel târziu în data de 5 a lunii următoare pentru care a fost acordat concediul medical, indiferent că certificatul de concediu medical i-a fost returnat la o dată anterioară pentru remedierea unor eventuale neconformități de complementare. Certificatul de concediu medical trebuie să aibă obligatoriu viza medicului de familie. (3) Zilele de concediu medical se vor simboliza în condica de prezență și în Foaia colectivă de prezență cu literele ”CM”. (4) În cazul în care certificatul de concediu medical a fost depus după data menționată la alineatul (2) salariatul va fi trecut cu ”CML” în Foaia colectivă de prezență (indicele L semnifică faptul că concediul medical lipsește la data când a fost depusă Foaia colectivă de prezență). (5) Zilele de concediu medical ce vizează accidentele de muncă se vor simboliza în condica de prezență și în Foaia colectivă de prezentă cu literele ”AM”. (6) În cazul concediilor medicale plata indemnizației pe perioada în care salariatul se află în incapacitate temporară de muncă se face pe baza certificatului medical eliberat de unitatea sanitară, vizat de medicul de familie și cu aprobarea conducerii de la nivelul aparatului de specialitate. Art. 76. (1). Personalul compartimentului poate fi învoit să lipsească de la serviciu, în interes personal un număr de maxim 4 ore în cursul unei zile, pe bază de bilet de voie semnat de seful compartimentului și cu înștiințarea șefului ierarhic. (2) Angajatul care lipsește are obligația să informeze șeful ierarhic direct și conducerea aparatului de specialitate și să obțină aprobarea prealabilă a acestora în cazul în care au de rezolvat unele probleme personale importante (ex. analize și controale medicale, vizarea unui certificat de concediu medical, remedierea eventualelor neconformități de completare a certificatului de concediu medical, etc), care nu suferă amânare și care necesită lipsa pentru câteva ore de la programul zilnic de lucru. În astfel de situații salariații pot obține învoiri cu plată cu durata de maxim 4 ore/zi, pentru ziua în care au nevoie să rezolve problema respectiva. (3) În cazul în care lipsa de la programul zilnic de lucru presupune o durata mai mare de 4 ore/zi sau în cazul în care salariații au depășit numărul de 4 ore de învoire acordate în condițiile alineatului (2), ei au obligația să întocmească cerere de concediu fară plată sau, după caz, cerere 28

Pagina 29

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 de concediu de odihna pentru ziua respectivă. Nerespectarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară și atrage pontarea salariatului nemotivat. (4) După terminarea învoirii acordate în condițiile alineatului (2), imediat după sosirea în cadrul instituției, salariații au obligația să anunțe șeful ierarhic direct și conducerea Primăriei și să semneze condica de prezență pentru ziua respectivă. Semnarea condicii se poate face numai în condițiile în care nu au depășit numărul de 4 ore de învoire și au primit permisiunea de la șeful ierarhic direct și de la conducerea instituției. (5) La cererea salariatului se acordă ore de învoire, până la 1 zi, cu recuperare, în următoarele situații: a) efectuarea unor analize sau tratamente medicale; b) citații în fața organelor de cercetare penală sau judecătorești; c) alte situații când salariatul solicită și activitatea instituției permite. 6) În caz de nerecuperare, salariatul se plătește pentru timpul efectiv lucrat. (7) Acordarea unor învoiri cu plată conform prevederilor alin. (2) nu constituie un drept al salariaților, ci o prerogativă exclusivă a angajatorului, iar situațiile personale ale salariaților pentru care se pot acorda astfel de învoiri se apreciază de la caz la caz de conducerea instituției. Abuzul solicitării unor astfel de învoiri cu plată sau un comportament neadecvat în serviciu al salariatului poate conduce la neacordarea unor astfel de învoiri pentru salariații respectivi. În scopul ținerii unei evidente a acestui tip de învoiri salariații pot fi solicitați de conducerea instituției să întocmească cereri de învoire sau se poate institui un alt tip de evidență (ex. „bilete de voie”, evidența electronică, etc). (8) Numărul de învoiri acordate conform alin. (2) pot fi de până la 3 într-un an calendaristic. (9) Șefii ierarhici ai salariatului căruia i s-a acordat învoire în condițiile alin. (2) au obligația să anunțe imediat Compartimentul de Resurse Umane despre acordarea învoirii respective. (10) Zilele în care se acordă ore sau după caz, zile de învoire se vor simboliza în condica de prezență și în Foaia colectivă de prezența cu litera „I”. (11) Zilele nemotivate se vor simboliza în condica de prezență și în Foaia colectivă de prezența cu litera „AB”(absențe nemotivat Art. 77 (1) Salariații au dreptul la zile libere plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite sau situații speciale, după cum urmează: a) decesul soțului/soției, copilului, părinților, socrilor – 3 zile lucrătoare; b) decesul bunicilor, fraților, surorilor – 3 zile lucrătoare; c) căsătoria salariatului – 5 zile lucrătoare; d) căsătoria unui copil al salariatului – 3 zile lucrătoare; e) nașterea/adopția unui copil – 5 zile lucrătoare + 10 zile dacă a urmat un curs de puericultură;. f) chemări la Centrul Militar (pe bază de acte) – 1 zi lucrătoare, conform legii; g) donatorii de sânge – conform legii; 29

Pagina 30

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 h) la schimbarea locului de muncă, cu schimbarea domiciliului în altă localitate – 5 zile lucrătoare; i) control medical anual – 1 zi lucrătoare. (2) Pentru cazurile menționate la alin. (1) salariatul trebuie sa întocmească în prealabil o cerere în care să menționeze evenimentul familial deosebit sau situația specială în care se regăsește și să precizeze perioada pentru care solicită acordarea zilelor libere plătite. Fac excepție cazurile menționate la alin. (1) lit. a), b), e) care se pot anunța telefonic, urmând ca cererea să se întocmească fie în interiorul perioadei pentru care se solicită acordarea zilelor libere plătite fie la revenirea salariatului la serviciu. (3) La sfârșitul perioadei pentru care a solicitat acordarea zilelor libere plătite, salariatul trebuie să aducă o copie a certificatului sau a documentului justificativ privind evenimentul familial deosebit sau situația specială petrecută. (4) În condica de prezență zilele libere plătite pentru evenimente familiale deosebite sau situații speciale se simbolizează cu „ CED ”. Art. 78 Orice salariat are dreptul la concediu fără plată, a căror durată însumată nu poate depăși 90 de zile lucrătoare anual, pentru rezolvarea următoarelor situații personale: a) susținerea examenului de admitere la doctorat, a examenelor de doctorat sau a tezei de doctorat, în cazul salariaților care nu beneficiază de burse de doctorat; b) susținerea examenului de bacalaureat, a examenului de admitere în instituțiile de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență, a examenelor de an universitar, cât și a examenului de diplomă, pentru salariații care urmează o formă de învățământ superior, curs seral sau fără frecvență; c) prezentarea la concurs în vederea ocupării unui post în altă unitate. 2) Salariații au dreptul la concedii fără plată, fără limită prevăzută la alin. (1), în următoarele situații: a) îngrijirea copilului bolnav în vârstă de peste 3 ani, în perioada indicată în certificatul medical; de acest drept beneficiază atât mama salariată, cât și tatăl salariat, dacă mama copilului nu beneficiază, pentru aceleași motive, de concediu fără plată; b) tratament medical efectuat în străinătate pe durata recomandată de medic, dacă cel în cauză nu are dreptul, potrivit legii, la indemnizație pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude apropiate - copil, frate, soră, părinte, pe timpul cât aceștia se află la tratament în străinătate -, în ambele situații cu avizul obligatoriu al Ministerului Sănătății. (3) Concediile fără plată pot fi acordate și pentru interese personale, altele decât cele prevăzute anterior, pe o durată ce nu poate depăși 30 de zile lucrătoare anual. (4) Pe durata concediilor fără plată mai mari de 30 zile lucrătoare se pot încadra persoane cu contracte de muncă pe durată determinată. (5) Zilele de concediu fără plată se vor simboliza în condica de prezență și în Foaia colectivă de prezența cu litera „CFS”. 30

Pagina 31

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 Art. 78 (1) Evidența prezenței la program se ține pe bază de Foaie colectivă de prezență întocmită de către șeful fiecărui compartiment/birou/serviciu. (2) Foaie colectivă de prezență lunară și al orelor suplimentare se depune la Compartimentul de Resurse Umane până în ultima zi a fiecărei luni. Art. 79 Lipsa nemotivată de la serviciu a unui salariat pentru 3 sau mai multe zile lucrătoare înregistrate într-o perioada de 30 de zile calendaristice, indiferent că zilele de absență nemotivată sunt consecutive sau nu, constituie abatere disciplinară gravă și poate atrage desfacerea disciplinara a contractului individual de muncă sau după caz, eliberarea din funcția publică. Art. 80 Accesul în Primărie este permis: a) în orele de program: - salariaților aparatului de specialitate; - consilierilor aleși ai Primăriei; - persoanelor din afara instituției. Salariații Primăriei și polițiștii locali au obligația de a îndruma persoanele din afara instituției către serviciul competent să le soluționeze problemele. b) în afara orelor de program: - salariaților aparatului de specialitate cu acordul conducerii Primăriei; - consilierilor; - persoanelor din afara instituției, care vor fi conduse de polițiștii locali la serviciul sau cabinetul unde au fost invitați. CAPITOLUL X STIMULENTE ÎN MUNCĂ ART. 81 (1) Salariații instituției, care își îndeplinesc la timp și în bune condiții sarcinile ce le revin și au o conduită ireproșabilă pot primi, potrivit dispozițiilor legale, următoarele recompense: - aprecierea verbală sau în scris din partea conducerii; - acordarea de premii lunare si individuale, conform legislației in domeniu; - Promovarea in grade profesionale, in clase, funcții publice de conducere etc. (2) Acordarea premiilor se face în cuantumurile stabilite prin legea privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice de către Primar la propunerea șefilor de compartimente. (3) Suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru ordonatorul principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz. (4) Suma sporurilor, compensațiilor, primelor și indemnizațiilor individuale nu va depăși 30% din salariul de bază sau indemnizația lunară de încadrare. 31

Pagina 32

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (5) Promovare în grade profesionale, clase, funcții se realizează prin examen respectiv concurs după caz la propunerea șefilor de compartimente, cu respectarea Regulamentelor de organizare a concursului sau examenului conform legislației în domeniu. (6) Acordarea acestor recompense nu constituie un drept al salariaților ci o prerogativă exclusivă a angajatorului, pe care și-o poate exercita sau nu, în funcție de modul în care apreciază performanțele generale ale aparatului de specialitate , performanțele la nivel de compartiment și performantele individuale ale salariaților. CAPITOLUL XI DISCIPLINA MUNCII ȘI RĂSPUNDEREA DISCIPLINARĂ (SANCȚIUNI) ART. 82 Încălcare de către salariat a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea disciplinară, contravențională, civilă sau penală, după caz. Încălcarea cu vinovăție de către salariat a îndatoririlor corespunzătoare funcției pe care o deține și a normelor profesionale și civice prevăzute de lege și de prezentul Regulament constituie abatere disciplinară și atrage răspunderea disciplinară a acestuia. ART. 83 Constituie abatere disciplinară următoarele fapte: 1. întârzierea sistematică în efectuarea sarcinilor de serviciu; 2. neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor; 3. nerespectarea în mod repetat a programului de muncă; 4. intervenția sau stăruința pentru rezolvarea unor cereri în afara cadrului legal; 5. nerespectarea secretului profesional sau confidențialității lucrărilor cu acest caracter; 6. manifestări care aduc atingere prestigiului instituției; 7. desfășurarea în timpul programului de lucru a unor activități cu caracter politic; 8. refuzul nejustificat de a îndeplini atribuțiile de serviciu sau alte sarcini încredințate de conducătorul compartimentului sau a instituției; 9. încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții; 10. salariatul refuză postul în care a fost trecut de instituție – fără schimbarea felului muncii și a salariului – iar îndeplinirea noilor atribuții nu îi pune în pericol sănătatea; 11. comportamentul necorespunzător, agresarea verbală sau fizică a colegilor de serviciu, a șefilor ierarhici superiori sau a cetățenilor din instituție; 12. părăsirea în timpul programului, a locului de muncă, fără aprobările corespunzătoare; 13. lipsa nemotivată de la serviciu sau întârzieri repetate de la serviciu; 32

Pagina 33

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 14. lipsa nemotivată de la serviciu timp de trei zile într-o perioadă de 30 de zile calendaristice consecutive, indiferent că zilele de absență nemotivată sunt consecutive sau nu; 15. încălcarea normelor și regulilor de protecție și igienă a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor, precum și a normelor de pază și securitate; 16. fumatul în locuri nepermise; 17. folosirea necorespunzătoare și/ sau în interes personal a mijloacelor tehnice sau a altor bunuri ale instituției; 18. efectuarea în timpul serviciului a unor lucrări ce nu au legătură cu obligațiile de serviciu, precum și sustragerea atenției sau împiedicarea celorlalți salariați să-și exercite atribuțiile de serviciu; 19. introducerea sau consumul de băuturi alcoolice la locul de muncă sau prezentarea la serviciu în stare de ebrietate; 20. sustragerea, sub orice formă, de bunuri și valori aparținând instituției; 21. neparticiparea (fără motive temeinice) la instructaje și cursuri de pregătire profesională organizate de instituție sau la alte activități destinate ridicării nivelului profesional; 22. atacarea, defăimarea, calomnierea directă sau indirectă a instituției, a conducerii, a oricărui salariat sau a oricărui colaborator extern; 23. încălcarea sau nerespectarea normelor de conduită prevăzute de Codul de Conduită aplicabil.orice alte fapte considerate abateri disciplinare prin prezentul regulament sau lege specială. ART. 84 În raport cu gravitatea abaterii disciplinare comise, sancțiunile disciplinare ce se aplică personalului sunt: 1. pentru funcționari publici. a) mustrarea scrisă; b) diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioadă de până la 3 luni, pentru funcțiile publice; c) suspendarea dreptului de avansare în grade de salarizare sau, după caz, de promovare în funcție publică pe o perioadă de 1 – 3 ani. d) trecerea într-o funcție publica inferioarã pe o perioada de până la un an, cu diminuarea corespunzătoare a salariului; e) destituirea din funcția publica. 2. pentru personalul contractual. a) avertismentul scris; b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depăși 60 de zile; c) reducerea salariului de baza pe o durata de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; d) reducerea salariului de baza si/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioada de 1 - 3 luni cu 5 - 10%; e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. Art. 85 Constatarea, cercetarea, aplicarea și contestarea sancțiunilor disciplinare se face, potrivit prevederilor ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor publici, republicata, și ale Hotărârii de Guvern nr. 1344/2007- privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de 33

Pagina 34

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 disciplină, iar pentru personalul contractual - în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, republicată. Art. 86 - Răspunderea materială, contravențională și penală a personalului din cadrul aparatului de specialitate al Primarului orașului Tg. Frumos survine conform legislației în vigoare. CAPITOLUL XII MODIFICAREA SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU ȘI CONTRACTUALE FUNCȚIONARI PUBLICI ART. 87 Modificarea raporturilor de serviciu ale salariaților funcționarilor publici de execuție și funcționarilor publici de conducere are loc prin: a) delegare; b) detașare; c) transfer; d) mutarea în cadrul altui compartiment sau altei structuri fără personalitate juridică a autorității sau instituției publice in condițiile legii: e) exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere. ART. 88 (1) Delegarea se dispune în interesul autorității pe o perioada de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. (2) Salariatul funcționarul public poate refuza delegarea dacă se afla în una dintre următoarele situații: a) graviditate; b) își crește singur copilul minor; c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată delegarea. (3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic se poate dispune numai cu acordul scris al salariatului. (4) Pe timpul delegării salariatul își păstrează funcția publică și salariul, iar autoritatea care îl deleagă este obligată să suporte costul integral al transportului, cazării și al indemnizației de delegare. ART. 89 (1) Detașarea se dispune în interesul autorității pentru o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un salariat poate fi detașat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris. (2) Detașarea se poate dispune dacă pregătirea profesională a salariatului corespunde atribuțiilor și responsabilităților funcției publice, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al acestuia. Salariatul poate fi detașat pe o funcție publică inferioară, numai cu acordul său scris. (3) Salariatul poate refuza detașarea dacă se află în una dintre următoarele situații: a) graviditate; b) își crește singur copilul minor; 34

Pagina 35

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 c) starea sănătății, dovedită cu certificat medical, face contraindicată detașarea; d) detașarea se face într-o localitate în care nu i se asigura condiții corespunzătoare de cazare; e) este singurul întreținător de familie; f) motive familiale temeinice justifică refuzul de a da curs detașării. (4) Pe perioada detașării funcționarul public își păstrează funcția publică și salariul. Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care este detașat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detașării în altă localitate autoritatea beneficiară este obligată să-i suporte costul integral al transportului, dus și întors, cel puțin o dată pe lună, al cazării și al indemnizației de detașare. ART. 90 (1) Transferul funcționarului public poate avea loc după cum urmează: a) în interesul serviciului; b) la cererea salariatului. (2) Transferul se poate face într-o funcție publică pentru care sunt îndeplinite condițiile specifice prevăzute în fișa postului. (3) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al salariatului transferat. În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, salariatul transferat are dreptul la o indemnizație egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se transferă, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport și la un concediu plătit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suportă de către autoritatea la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului. (4) Transferul în interesul serviciului se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasa și grad profesional cu funcția publică deținută de salariat sau într-o funcție publică de nivel inferior. (5) Transferul la cerere se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și grad profesional sau într-o funcție publică de nivel inferior, în urma aprobării cererii de transfer a funcționarului public de către conducătorul autorității sau instituției publice la care se solicită transferul. În acest caz, transferul poate avea loc numai între autorități sau instituții publice din administrația publică centrală, între autorități administrative autonome ori, după caz, între autorități sau instituții publice din administrația publică locală. (6) În cazul funcționarilor publici de conducere transferul se poate realiza pe funcții publice de conducere ale căror atribuții sunt similare cu atribuțiile funcției publice de pe care se efectuează transferat. (7) Autoritatea asigură publicitatea funcțiilor publice vacante care pot fi ocupate prin transfer la cerere. În situația în care doi sau mai mulți funcționari publici solicită ocuparea unei funcții publice vacante prin transfer la cerere, selecția se face pe bază de interviu. ART. 91 (1) Mutarea unui funcționar public în cadrul altui compartiment al autorității poate fi definitivă sau temporară. (2) Mutarea definitivă în cadrul altui compartiment poate avea loc în următoarele situații: 35

Pagina 36

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 a) când se dispune de către conducătorul autorității în care își desfășoară activitatea salariatul, pe o funcție publică vacantă de aceeași categorie, clasă și grad profesional sau cu repartizarea postului corespunzător funcției publice deținute, cu respectarea pregătirii profesionale a funcționarului public și a salariului acestuia. În acest caz este necesar acordul scris al funcționarului public; b) la solicitarea justificată a salariatului, cu aprobarea conducătorului autorității, pe o funcție publică de aceeași categorie, clasă și grad profesional, cu respectarea pregătirii profesionale a funcționarului public; c) în alte situații prevăzute de dispozițiile legale. (3) Mutarea temporară în cadrul altui compartiment se dispune motivat, în interesul autorității, de către conducătorul autorității sau instituției publice, pe o perioadă de maximum 6 luni într-un an, cu respectarea pregătirii profesionale și a salariului pe care îl are funcționarul public. (4) Mutarea temporară sau definitivă în cadrul altui compartiment poate fi solicitată de salariatului în cazul în care starea sănătății, dovedită cu certificat medical, nu îi mai permite desfășurarea activității în acel compartiment. Mutarea se poate face pe o funcție publica corespunzătoare, dacă salariatul în cauza este apt profesional sa îndeplinească noile atribuții care îi revin. (5) Funcționarul public poate refuza mutarea în cadrul altei structuri a autorității sau instituției publice în altă localitate, dacă se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 62 alin. (3). Refuzul nejustificat constituie abatere disciplinară. ART. 92 (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere se realizează prin promovarea temporară a unui funcționar public care îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea acestei funcții publice și care nu are în cazierul administrativ sancțiuni disciplinare neradiate în condițiile prezentei legi. (2) Dacă funcția publică este vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul unității în funcția publică, pe o perioada de maximum 6 luni într-un an calendaristic, cu obligația înștiințării înainte cu cel puțin 10 zile a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, pentru funcțiile publice din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publica locală. În situația în care Agenția Națională a Funcționarilor Publici constată că nu sunt îndeplinite condițiile legale privind exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere, dispune neefectuarea măsurii sau, după caz, încetarea acesteia. (3) În mod excepțional, perioada prevăzută la alin. (2) poate fi prelungită cu maximum 3 luni, cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, dacă autoritatea a organizat concurs de recrutare sau promovare și funcția publica nu a fost ocupată, în condițiile legii. (4) Dacă funcția publică este temporar vacantă, măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către conducătorul unității cu respectarea prevederilor Legii 188/1999 din domeniu. (5) Dacă salariul corespunzător funcției publice pe care o exercită cu caracter temporar este mai mare, salariatul are dreptul la acest salariu. 36

Pagina 37

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 ART. 93 (1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când salariatul funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: a) este desemnat de către autoritate să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, pentru perioada respectivă; b) desfășoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condițiile legii; c) efectuează stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat; d) este arestat preventiv; e) efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcționarul public nu se află în concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori a unei rude pana la gradul I inclusiv, în condițiile legii; f) carantina, în condițiile legii; g) concediu de maternitate, în condițiile legii; h) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească irevocabilă; i) forța majoră; j) în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni de natura celor prevăzute la art. 54 lit. h) din 188/1999; k) pe perioada cercetării administrative, în situația în care funcționarul public care a săvârșit o abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplină; l) în alte cazuri expres prevăzute de lege. (2) În termen de 15 zile calendaristice înainte de data încetării motivului de suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoștință de motivul încetării suspendării de drept, funcționarul public este obligat să informeze în scris persoana care are competența legală de numire în funcția publică despre acest fapt. Neinformarea persoanei care are competența legală de numire în funcția publică atrage încetarea de drept a raportului de serviciu al funcționarului public, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. d), f), h) și i). (4) Primarul are obligația să asigure, în termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), condițiile necesare reluării activității de către funcționarul public. (5) Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa salariatului în următoarele situații: a) concediu pentru creșterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condițiile legii; b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afecțiunile intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; c) desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale, în alte situații decât cele prevăzute la art. 94 alin. (1) lit. c) din Legea 188/1999; d) pentru participare la campania electorală; e) pentru participarea la grevă, în condițiile legii. 37

Pagina 38

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (4) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data când se solicită suspendarea, cu excepția participării la grevă, când cererea de suspendare se face cu 48 de ore înainte de declanșarea grevei. (5) Reluarea activității se dispune prin dispoziția primarului. (6) Dispoziția prin care se constată, respectiv se aprobă suspendarea raportului de serviciu, precum și cel prin care se dispune reluarea activității de către funcționarul public se comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii. (7) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au obligația să rezerve postul aferent funcției publice. Ocuparea acestuia se face, pe o perioadă determinată, în condițiile legii. Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză. ART. 94 (1) Încetarea raporturilor de serviciu ale salariaților funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire în funcția publică și are loc în următoarele condiții: a) de drept; b) prin acordul părților, consemnat în scris; c) prin eliberare din funcția publică; d) prin destituire din funcția publică; e) prin demisie. (1) Raportul de serviciu încetează de drept: a) la data decesului salariatului; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului public; c) dacă salariatul nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 54 lit. a), d) și f) din Legea 188/1999; d) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; e) ca urmare a constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcția publică, de la data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; f) când salariatul a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o faptă prevăzută la art. 54 lit. h) din Legea 188/1999 sau prin care s-a dispus aplicarea unei sancțiuni privative de libertate, la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii de condamnare; g) ca urmare a interzicerii exercitării profesiei sau funcției, ca măsura de siguranță ori ca pedeapsa complementară, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția; h) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioada determinată funcția publică. (2) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea lui, prin dispoziția primarului. Dispoziția prin care s-a constatat încetarea de drept a 38

Pagina 39

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 raporturilor de serviciu se comunică Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui. (3) Conducătorul autorității va dispune eliberarea din funcția publică prin act administrativ, care se comunică salariatului în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri: a) autoritatea și-a încetat activitatea ori a fost mutată într-o altă localitate, iar salariatul nu este de acord să o urmeze; b) autoritatea își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de salariat; c) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția publică ocupată de către salariat a unui funcționar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus reintegrarea; d) pentru incompetența profesională, în cazul obținerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanțelor profesionale individuale; e) salariatul nu mai îndeplinește condițiile specifice de ocupare a funcției publice; f) starea sănătății fizice sau/și psihice a salariatului, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare funcției publice deținute; În cazul eliberării din funcția publică, autoritatea acordă salariatului un preaviz de 30 de zile calendaristice. În perioada de preaviz, conducătorul unității poate acorda celui în cauză reducerea programului de lucru, până la 4 ore zilnic, fără afectarea drepturilor salariale cuvenite. În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), și e), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici. În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) și e), dacă nu există funcții publice vacante corespunzătoare în cadrul autorității aceasta va solicita sprijinul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. (3) Funcționarul public de conducere are prioritate la ocuparea unei funcții publice vacante la nivel inferior. (4) În caz de reorganizare a autorității funcționarii publici vor fi numiți în noile funcții publice sau, după caz, în noile compartimente în următoarele cazuri: a) se modifică atribuțiile aferente unei funcții publice mai puțin de 50%; b) sunt reduse atribuțiile unui compartiment; c) este schimbată denumirea fără modificarea în proporție de peste 50% a atribuțiilor aferente funcției publice; d) este schimbată structura compartimentului. (5) Aplicarea prevederilor alin. (4) se face cu respectarea următoarelor criterii: a) categoria, clasa și, după caz, gradul profesional ale funcționarului public; b) îndeplinirea criteriilor specifice stabilite pentru funcția publică; c) pregătirea profesională; d) să fi desfășurat activități similare. 39

Pagina 40

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (6) În cazul în care există mai mulți funcționari publici, se organizează examen de către autoritatea. (7) Reducerea unui post este justificată dacă atribuțiile aferente acestuia se modifică în proporție de peste 50% sau dacă sunt modificate condițiile specifice de ocupare a postului respectiv, referitoare la studii. (8) În cazul reorganizării activității prin reducerea posturilor, autoritatea nu poate înființa posturi similare celor desființate pentru o perioadă de un an de la data reorganizării. (9) Destituirea din funcția publică se dispune prin act administrativ al conducătorului autorității, ca sancțiune disciplinară aplicată pentru motive imputabile salariatului în următoarele cazuri: a) pentru săvârșirea repetată a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecințe grave; b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcționarul public nu acționează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. (10) Funcționarul public poate să comunice încetarea raporturilor de serviciu prin demisie, notificată în scris conducătorului autorității. Demisia nu trebuie motivată și produce efecte după 30 de zile calendaristice de la înregistrare. (11) La modificarea, la suspendarea și la încetarea raportului de salariatul are îndatorirea să predea lucrările și bunurile care i-au fost încredințate în vederea exercitării atribuțiilor de serviciu. (12) La încetarea raportului de serviciu funcționarul public își păstrează drepturile dobândite în cadrul carierei, cu excepția cazului în care raportul de serviciu a încetat din motive imputabile acestuia. (13) În cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu. (14) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarului public este completata de prevederile Legii nr. 53/2003 privind Codul Muncii. CONTRACTUALI ART. 95 (1) Contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părților. (2) Cu titlu de excepție, modificarea unilaterală a contractului individual de muncă este posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de Codul Muncii. (3) Modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente: a) durata contractului; b) locul muncii; c) felul muncii; d) condițiile de muncă; e) salariul; f) timpul de muncă și timpul de odihnă. (4) Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detașarea salariatului, personal contractual într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă. 40

Pagina 41

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (5) Pe durata delegării, respectiv a detașării, salariatul își păstrează funcția și toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă. ART. 96 (1) Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziția angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuțiilor de serviciu în afară locului său de muncă. (2) Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile și se poate prelungi, cu acordul salariatului, cu cel mult 60 de zile. (3) Salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de delegare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. ART. 97 (1) Detașarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziția angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepțional, prin detașare se poate modifica și felul muncii, dar numai cu consimțământul scris al salariatului. (2) Detașarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. (3) În mod excepțional, perioada detașării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezența salariatului la angajatorul la care s-a dispus detașarea, cu acordul ambelor părți, din 6 în 6 luni. (4) Salariatul poate refuza detașarea dispusă de angajatorul sau numai în mod excepțional și pentru motive personale temeinice. (5) Salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, precum și la o indemnizație de detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. (6) Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea. (7) Pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat. (8) Angajatorul care detașează are obligația de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dispus detașarea să își îndeplinească integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat. (9) Dacă angajatorul la care s-a dispus detașarea nu își îndeplinește integral și la timp toate obligațiile față de salariatul detașat, acestea vor fi îndeplinite de angajatorul care a dispus detașarea. (10) În cazul în care există divergență între cei doi angajatori sau nici unul dintre ei nu își îndeplinește obligațiile potrivit prevederilor alin. (6) și (7), salariatul detașat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detașat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori și de a cere executarea silită a obligațiilor neîndeplinite. (11) Angajatorul poate modifica temporar locul și felul muncii, fără consimțământul salariatului, și în cazul unor situații de forța majoră, cu titlu de sancțiune disciplinară sau ca măsură de protecție a salariatului, în cazurile și în condițiile prevăzute de prezentul cod. Art. 98 (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți. 41

Pagina 42

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de către salariat și a plății drepturilor de natura salarială de către angajator. (3) Pe durata suspendării pot continua să existe alte drepturi și obligații ale părților decât cele prevăzute la alin. (2), dacă prin legi speciale, prin contractul colectiv de muncă aplicabil, prin contracte individuale de muncă sau regulamente interne nu se prevede altfel. (4) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea sa de salariat. (5) Contractul individual de muncă se suspendă de drept în următoarele situații: a) concediu de maternitate; b) concediu pentru incapacitate temporară de muncă; c) carantină; d) efectuarea serviciului militar obligatoriu; e) exercitarea unei funcții în cadrul unei autorități executive, legislative ori judecătorești, pe toată durata mandatului; f) îndeplinirea unei funcții de conducere salarizate în sindicat; g) forța majoră; h) în cazul în care salariatul este arestat preventiv, în condițiile Codului de procedură penală; i) în alte cazuri expres prevăzute de lege. (6) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa salariatului, în următoarele situații: a) concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; b) concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, pana la împlinirea vârstei de 18 ani; c) concediu paternal; d) concediu pentru formare profesională; e) exercitarea unor funcții elective în cadrul organismelor profesionale constituite la nivel central sau local, pe toată durata mandatului; f) participarea la grevă; (7) Contractul individual de munca poate fi suspendat în situația absentelor nemotivate ale salariatului. In funcție de numărul absențelor nemotivate dintr-o luna se poate stabili măsura care se poate lua conform prevederilor din prezentul Regulament. (8) Contractul individual de muncă poate fi suspendat din inițiativa angajatorului în următoarele situații: a) pe durata cercetării disciplinare prealabile, în condițiile legii; b) în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului sau acesta a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcția deținută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești; 42

Pagina 43

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 c) în cazul întreruperii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, în special pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare; d) pe durata detașării. e) pe durata suspendării de către autoritățile competente a avizelor, autorizațiilor sau atestărilor necesare pentru exercitarea profesiilor. (9) Contractul individual de muncă poate fi suspendat, prin acordul părților, în cazul concediilor fără plată pentru studii sau pentru interese personale. ART. 99 Contractul individual de muncă poate înceta astfel: a) de drept; b) ca urmare a acordului părților, la data convenită de acestea; c) ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în condițiile limitativ prevăzute de lege. (1) Încetarea de drept a contractului individual de muncă a) la data decesului salariatului personal contractual; b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a morții sau a punerii sub interdicție a salariatului; c) la data comunicării deciziei de pensionare pentru limita de vârstă, pensionare anticipată, pensionare anticipată parțială sau pensionare pentru invaliditate a salariatului, potrivit legii; d) ca urmare a constatării nulității absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părților sau prin hotărâre judecătorească definitivă; e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcția ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare; f) ca urmare a condamnării la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești; g) de la data retragerii de către autoritățile sau organismele competente a avizelor, autorizațiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei; h) ca urmare a interzicerii exercitării unei profesii sau a unei funcții, ca măsura de siguranța ori pedeapsa complementara, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdicția; i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durata determinată; j) retragerea acordului părinților sau al reprezentanților legali, în cazul salariaților cu vârsta cuprinsă între 15 și 16 ani. ART. 100 (1) Concedierea reprezintă încetarea contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului. (2) Concedierea poate fi dispusă pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului. (3) Este interzisă concedierea salariaților: a) pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenența națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenența ori activitate sindicală; b) pentru exercitarea, în condițiile legii, a dreptului la grevă și a drepturilor sindicale. 43

Pagina 44

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (4) Concedierea salariaților nu poate fi dispusă: a) pe durata incapacității temporare de muncă, stabilită prin certificat medical conform legii; b) pe durata concediului pentru carantină; c) pe durata în care femeia salariată este gravidă, în măsura în care angajatorul a luat cunoștință de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere; d) pe durata concediului de maternitate; e) pe durata concediului pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani; f) pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecțiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani; g) pe durata exercitării unei funcții eligibile într-un organism sindical, cu excepția situației în care concedierea este dispusă pentru o abatere disciplinară grava sau pentru abateri disciplinare repetate, săvârșite de către acel salariat; h) pe durata efectuării concediului de odihnă. (5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condițiile legii. (6) Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care țin de persoana salariatului în următoarele situații: a) în cazul în care salariatul a săvârșit o abatere gravă sau abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii ori de la cele stabilite prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern, ca sancțiune disciplinară; b) în cazul în care salariatul este arestat preventiv pentru o perioadă mai mare de 30 de zile, în condițiile Codului de procedura penală; c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat; d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat. (7) În cazul în care concedierea se dispune pentru motivele prevăzute la art. 61 lit. c) și d) din Codul Muncii, precum și în cazul în care contractul individual de muncă a încetat de drept în temeiul art. 56 lit. f) din Codul Muncii, angajatorul are obligația de a-i propune salariatului alte locuri de muncă vacante în unitate, compatibile cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii. (8) În situația în care angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante potrivit alin. (7), acesta are obligația de a solicita sprijinul Agenției Teritoriale de Ocupare a Forței de Muncă în vederea redistribuirii salariatului, corespunzător pregătirii profesionale și/sau, după caz, capacității de muncă stabilite de medicul de medicină a muncii. (9) Salariatul are la dispoziție un termen de 3 zile lucrătoare de la comunicarea angajatorului, conform prevederilor alin. (8), pentru a-și manifesta în scris consimțământul cu privire la noul loc de muncă oferit. 44

Pagina 45

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (10) În cazul în care salariatul nu își manifestă consimțământul în termenul prevăzut la alin. (9), precum și după notificarea cazului către Agenția Teritorială de Ocupare a Forței de Muncă conform alin. (8), angajatorul poate dispune concedierea salariatului. (11) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desființarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia. (12) Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. (13) Concedierea pentru motive care nu țin de persoana salariatului poate fi individuală sau colectivă procedura concedierii fiind cea prevăzută de Codul Muncii. ART. 101 (1) Prin demisie se înțelege actul unilateral de voința a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz. (2) Refuzul angajatorului de a înregistra demisia da dreptul salariatului de a face dovada acesteia prin orice mijloace de probă. (3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia. (4) Termenul de preaviz este cel convenit de părți în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile și nu poate fi mai mare de 20 zile calendaristice pentru salariații cu funcții de execuție, respectiv de 45 de zile calendaristice pentru salariații care ocupă funcții de conducere. (5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele. (6) În situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător. (7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv. (8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile asumate prin contractul individual de muncă. CAPITOLUL XIII COMISIA PARITARĂ ART. 102. (1) În cadrul Primăriei orașului Târgu Frumos funcționează Comisia paritară, constituită în baza Dispoziției Primarului, care participă la stabilirea măsurilor privind condițiile de muncă, sănătatea și securitatea muncii a salariaților instituției în timpul exercitării atribuțiilor lor. Principalele atribuții ale comisiei paritare sunt: a) propune periodic măsuri de îmbunătățire a activității autorității; b) analizează și avizează planul anual de perfecționare profesională, precum și orice măsură privind pregătirea profesională a funcționarilor 45

Pagina 46

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 publici, în condițiile în care aceasta implică utilizarea fondurilor bugetare ale autorității; c) analizează și, dacă este cazul, formulează propuneri privind flexibilizarea programului de lucru al funcționarilor publici, pe care le supune spre aprobare conducerii autorității; d) participă, cu rol consultativ, la negocierea acordurilor colective de către autoritate cu sindicatul; e) urmărește permanent realizarea acordurilor colective încheiate între autoritatea și cu sindicat; f) întocmește rapoarte trimestriale cu privire la respectarea acestor acorduri pe care le comunică conducerii autorității și conducerii sindicatului; g) îndeplinește și alte atribuții prevăzute de lege. CAPITOLUL XIV PROTECȚIA MATERNITĂȚII LA LOCUL DE MUNCĂ ART. 103 În ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă a salariatelor gravide și/sau mame, lăuze sau care alăptează, angajatorul va asigura la locul de muncă măsuri privind igiena, protecția sănătății și securitatea în muncă a acestora conform prevederilor legale. ART. 104 (1) Salariatele gravide și/sau mamele, lăuzele sau care alăptează pentru a beneficia de aceste măsuri trebuie să informeze în scris angajatorul asupra stării lor fiziologice astfel: a) salariata gravida va anunța în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de graviditate, va depune în copie Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei – document medical, completat de medic, însoțită de o cerere care conține infirmații referitoare la starea de maternitate și solicitarea de a i se aplica măsurile de protecție prevăzute de ordonanță; documentul medical va conține constatarea stării fiziologice de sănătate, data prezumtivă a nașterii, recomandări privind capacitatea de muncă a acesteia pe timp de zi/noapte, precum și în condiții de muncă insalubre sau greu de suportat; b) salariata lăuză, care și-a reluat activitatea după efectuarea concediului de lăuzie respectiv a concediului postnatal obligatoriu de 42 de zile, sau după caz a 63 de zile ale concediului de lăuzie, va solicita angajatorului în scris măsurile de protecție prevăzute de lege, anexând un document medical eliberat de medicul de familie/medicul specialist, dar nu mai târziu de 6 luni de la data la care a născut; c) salariata care alăptează, la reluarea activității după efectuarea concediului de lăuzie, va anunța angajatorul în scris cu privire la începutul și sfârșitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie/medicul specialist în acest sens care va cuprinde și recomandări cu privire la capacitatea de muncă a acesteia; 46

Pagina 47

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (2) Salariatele prevăzute la a, b, c, din prezentul regulament au următoarele obligații: a) salariata mamă are obligația să efectueze, în cadrul concediului pentru sarcină și lăuzie, concediul postnatal de 42 de zile, după naștere, sau după caz 63 de zile ale concediului de lăuzie; b) salariatele gravide și/sau mamele, lăuzele sau care alăptează au obligația de a se prezenta la medicul de familie/medicul specialist, pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea, care va fi prezentat în copie angajatorului, în termen de maxim 5 zile lucrătoare de la data eliberării; ART. 105. Pentru toate activitățile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la agenți, procedee și condiții de muncă, a căror listă este prevăzută în anexa nr. 1 din OUG 96/2003, angajatorul este obligat să evalueze anual și să întocmească rapoarte de evaluare, cu participarea medicului de medicina muncii, cu privire la natura, gradul și durata de expunere a angajatelor în unitate pentru a depista orice risc pentru sănătatea și securitatea angajatelor și orice efect posibil asupra sarcinii sau alăptării și pentru a stabili măsurile care trebuie luate; ART. 106 (1) Angajatorii sunt obligați ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului, să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanților salariaților; (2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de muncă, precum și asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanță de urgență prin informarea privind protecția maternității la locul de muncă (conform modelului din Normele Metodologice) în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data întocmirii raportului de evaluare; ART. 107 În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunțat în scris de către o salariată că se află în una dintre situațiile prevăzute de lege, acesta are obligația să înștiințeze medicul de medicina muncii, precum și inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază își desfășoară activitatea. ART. 108 Angajatorului îi revin următoarele obligații: a) să prevină expunerea salariatelor prevăzute la art. 105 din prezentul regulament la riscuri ce le pot afecta sănătatea și securitatea, în situația în care rezultatele evaluării evidențiază astfel de riscuri; b) să nu constrângă salariatele să efectueze o muncă dăunătoare sănătății sau stării lor de graviditate ori copilului nou-născut, după caz; c) să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei și nu va anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă; d) să modifice locul de muncă al salariatelor prevăzute la art. 105 din prezentul regulament care își desfășoară activitatea numai în poziția ortostatică sau în poziția așezat, astfel încât să li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare, la recomandarea medicului de medicina muncii; 47

Pagina 48

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 e) să acorde salariatelor gravide dispensă pentru consultații prenatale, constând în ore libere plătite salariatei, în cazul în care investigațiile medicale se pot efectua numai în timpul programului de lucru; f) să acorde salariatelor care alăptează pauze de alăptare de câte o oră fiecare, în timpul programului de lucru/ să reducă durata timpului de muncă cu 2 ore zilnic, fără diminuarea drepturilor salariale; g) să transfere la un alt loc de muncă, cu menținerea salariului de bază brut lunar, salariatele prevăzute la art. care desfășoară în mod curent muncă cu caracter insalubru sau greu de suportat; ART. 109 Pentru salariatele prevăzute la art. 105 din prezentul regulament care desfășoară activitate care prezintă riscuri pentru sănătate sau securitate ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alăptării, angajatorul trebuie să modifice în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori, să repartizeze la alt loc de muncă, conform recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor salariale. CAPITOLUL XV PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR ART. 110 (1) Orice salariat al autorității poate sesiza conducerea cu privire la semnalarea unor fapte de încălcare a legii de către orice alt salariat, fapte prevăzute de lege fiind abateri disciplinare, contravenții sau infracțiuni. Constituie avertizare în interes public și privește: a) infracțiuni de corupție, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție, infracțiunile de fals și infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul; b) infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene; c) practici sau tratamente preferențiale ori discriminatorii aplicate în cadrul autorității; d) încălcarea prevederilor privind incompatibilitățile și conflictele de interese; e) folosirea abuzivă a resurselor materiale sau umane; f) partizanatul politic în exercitarea prerogativelor postului, cu excepția persoanelor alese sau numite politic; g) încălcări ale legii în privința accesului la informații și a transparenței decizionale; h) încălcarea prevederilor legale privind achizițiile publice și finanțările nerambursabile; i) incompetența sau neglijența în serviciu; j) evaluări neobiective ale personalului în procesul de recrutare, selectare, promovare, retrogradare și eliberare din funcție; k) încălcări ale procedurilor administrative sau stabilirea unor proceduri interne cu nerespectarea legii; 48

Pagina 49

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 l) emiterea de acte administrative sau de altă natură care servesc interese de grup sau clientelare; m) administrarea defectuoasă sau frauduloasă a patrimoniului public și privat al autorității; n) încălcarea altor dispoziții legale care impun respectarea principiului bunei administrări și cel al ocrotirii interesului public. (2) Funcțiile publice cu un grad mai ridicat de expunere la fapte de corupție sunt: secretarul orașului Târgu Frumos, șefii de birou,, consilierii juridici, auditorii, funcționarii publici cu atribuții de control, membrii comisiilor de specialitate constituite la nivel de instituție. (3) Sesizarea poate fi făcută alternativ sau cumulativ: a) șefului ierarhic al persoanei care a încălcat prevederile legale; b) conducătorului autorității; c) comisiei de disciplină, paritare, altor comisii constituie la nivel de autoritate cu competențe specifice; d) organelor judiciare; e) organelor însărcinate cu constatarea și cercetarea conflictelor de interese și a incompatibilităților; g) sindicatul funcționarilor publici. (4) Persoana, comisiile sesizate au obligația de a verifica veridicitatea sesizării, de a lua măsuri pentru soluționare, și de a comunica persoanei care a făcut sesizarea, modul de rezolvare a acestuia. (5) Persoana care a făcut reclamația beneficiază de protecție conform Legii 571/2004 privind protecția personalului din autoritățile publice, instituțiile publice și din alte unități care semnalează încălcări ale legii. DISPOZIȚII FINALE ART. 111 Prezentul Regulament Intern intră în vigoare la data aprobării prin Dispoziția Primarului orașului Târgu Frumos. ART. 112 (1) Prezentul Regulament de Ordine Interioară va fi comunicat șefilor de compartimente din aparatul de specialitate, cărora le revine sarcina de a-l aduce la cunoștința salariaților din subordine și va fi publicat pe site-ul instituției. (2) Pentru cei încadrați în muncă după intrarea în vigoare a prezentului Regulament Intern, aducerea la cunoștință se va face de către Compartimentul Resurse Umane și Salarizare prin Fisele de post. (3) Prevederile prezentului Regulament se întregesc cu alte dispoziții cuprinse în legislația muncii, respectiv cu prevederile din Regulamentul de Organizare și Funcționare al Aparatului de specialitate al Primarului, fișa posturilor și sarcinile de serviciu. Art.113 (1). Prezentul Regulament se multiplică și se repartizează de către Compartimentul Resurse Umane și Salarizare astfel: câte un exemplar pentru fiecare compartiment organizat distinct în cadrul aparatului de specialitate, în conformitate cu schema de personal aprobată de conducerea acesteia. Șefii acestora vor asigura prelucrarea Regulamentului Intern sub semnătură cu întregul aparat din subordine. Exemplarele sunt puse la dispoziția angajaților în Compartimentul Resurse Umane și Salarizare și Compartimentul Juridic. 49

Pagina 50

Anexă la Dispoziția nr. 201/22.03.2017 (2) Angajații sunt obligați să semneze de luare la cunoștință și de respectare a reglementărilor Regulamentului Intern. În cazul în care nu sunt de acord cu anumite reglementări ale Regulamentului Intern, angajatul va putea aduce la cunoștința conducerii instituției prevederile din regulament cu care nu sunt de acord. CUPRINS CAPITOLUL I .......................................................................................................................... 2 DISPOZIȚII GENERALE ...................................................................................................... 2 CAPITOLUL II ......................................................................................................................... 3 REGULI PRIVIND SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ A SALARIAȚILOR DIN CADRUL INSTITUȚIEI ................................................................. 3 CAPITOLUL III ......................................................................................................................... 7 REGULI PRIVIND PRIMUL AJUTOR, STINGEREA INCENDIILOR, EVACUAREA SALARIAȚILOR, PERICOL GRAV ȘI IMINENT ................................................................. 7 CAPITOLUL IV ........................................................................................................................ 8 REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII ............................. 8 CAPITOLUL V ........................................................................................................................ 13 DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE CONDUCERII INSTITUȚIEI ......................................... 13 CAPITOLUL VI ...................................................................................................................... 15 OBLIGAȚIILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI ȘI ALE PERSONALULUI CONTRACTUAL .................................................................................................................... 15 CAPITOLUL VII ..................................................................................................................... 21 DREPTURILE FUNCȚIONARULUI PUBLIC ȘI A PERSONALULUI CONTRACTUAL 21 CAPITOLUL VIII .................................................................................................................... 22 SALARIZARE ȘI EVALUAREA PERFORMANȚELOR INDIVIDUALE PROFESIONALE SECȚIUNEA 1 - Salarizare ..................................................................... 22 SECȚIUNEA a 2 a – Evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici ....................................................................................................................................... 23 SECȚIUNEA a 3a – Evaluarea performantelor profesionale individuale ale personalului contractual ................................................................................................................................ 24 CAPITOLUL IX ...................................................................................................................... 25 TIMPUL DE MUNCĂ, CONCEDII ȘI ZILE LIBERE .......................................................... 25 CAPITOLUL X ........................................................................................................................ 31 STIMULENTE ÎN MUNCĂ .................................................................................................... 31 CAPITOLUL XI ...................................................................................................................... 32 50

Pagina 51

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.