Hotărâre a Consiliului Local

HOTARAREA NR. 19

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 19
Data
22.02.2018
Emitent
Orașul Târgu Frumos, jud. Iași
Pagini
206 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 19 din 22.02.2018, „HOTARAREA NR. 19”, Orașul Târgu Frumos, jud. Iași. Sursa: http://primariatgfrumos.ro/wp-content/uploads/2018/03/HOTARAREA-NR.-19.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/targu-frumos/27105-hotararea-nr-19, 06.11.2026)

Fișier creat
01.03.2018
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS JUDEȚUL IAȘI HOTĂRÂREA NR. 19 DIN 22.02.2018 privind aprobarea Planului de Amenajament pastoral pentru pășunile de pe raza Unitații Administrativ-Teritoriale a Orașului Târgu Frumos, județul Iași Consiliul Local al Orașului Târgu Frumos, Județul Iași, În temeiul Legii administrației publice locale nr. 215/2001; Având în vedere prevederile O.U.G. nr. 34/23.04.2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere prevederile O.U.G. nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște; Având în vedere Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere H.G. nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere Ordinul nr. 407/2.051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor; Având în vedere H.G. nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013; Având în vedere Studiul Pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor aparținând teritoriului administrativ Târgu Frumos, Județul Iași, înregistrat sub nr. 27480/10.01.2018; 1

Pagina 2

Având în vedere Planul de Amenajament Pastoral Orașul Târgu Frumos, Județul Iași, înregistrat sub nr. 28974/01.02.2018; Având în vedere expunere de motive nr. 29601/09.02.2018; Având în vedere proiectul de hotărâre nr. 29602/09.02.2018; Având în vedere Raportul compartimentului de resort întocmit de Compartimentul Administrarea Patrimoniului, înregistrat sub nr. 29603/09.02.2018; Având în vedere avizul favorabil al Comisiei de amenajare a teritoriului, Urbanism, Protecția mediului și Agricultură din cadrul Consiliului Local al orașului Târgu Frumos înregistrat sub nr. 30241/20.02.2018; În temeiul art. 45 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, HOTĂRĂȘTE: Art.1. (1) Se aprobă Planul de Amenajament pastoral pentru pășunile de pe raza Unității Administrativ-Teritoriale Orașul Târgu Frumos, județul Iași, conform Anexei care face parte din prezenta hotărâre. (2) Planul de amenajament pastoral prevăzut la alin. 1 reprezintă actul administrativ prin care se gestionează pășunile proprietate privată a Orașului Târgu Frumos și este valabil pe o perioadă de 10 ani. Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei se împuternicește Primarul, prin aparatul de specialitate. Art.3. Prezenta hotărâre se va comunica: - Instituției Prefectului Județului Iași; - Primarului orașului Târgu Frumos; - Celor vizați în actul administrativ. Președinte de ședință, Avizează pentru legalitate, Consilier local, Secretar, Enea Sergiu – Constantin Spulber Elena – Felicia Prezenta hotărâre a fost adoptată cu un număr de 17 voturi „pentru”, 0 „abțineri” și 0 voturi „împotrivă” dintr-un număr total de 17 consilieri locali în funcție, fiind prezenți la ședință un număr de 17 consilieri locali. 2

Pagina 3

ANEXA nr. 1 la H.C.L. nr. 19/22.02.2018 3

Pagina 4

4

Pagina 5

5

Pagina 6

Cuprins Introducere 7 Capitolul 1. Situația teritorial-administrativă 13 1.1. Amplasarea teritorială a localității 13 1.2. Denumirea deținătorului legal 15 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală 15 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament 17 Capitolul II. Organizarea teritoriului 20 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 20 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii 23 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 31 2.4. Baza cartografică utilizată 32 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 32 2.6. Enclave 34 Capitolul III – Caracteristici geografice și climatice 35 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 35 3.2. Altitudine, expoziție, pantă 38 3.3. Caracteristici pedologice și geologice 41 3.4. Rețeaua hidrografică și hidrogeologică 76 3.5. Date climatice 79 Capitolul IV – Vegetația 82 4.1. Date fitoclimatice 82 4.2. Descrierea tipurilor de stațiune 84 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor 93 4.4. Descrierea vegetației lemnoase 97 Capitolul V – Cadrul de amenajare 98 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 98 5.2. Obiective social – economice și ecologice 104 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 105 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral 105 Capitolul VI – Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor 109 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 109 6.2.Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau 144 supraînsămânțarea pajiștilor 6.3. Capacitatea de pășunat 157 6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale 159 6.5. Căi de acces 164 6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă 165 Capitolul VII – Descriere parcelară 168 Capitolul VIII – Diverse 177 8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 177 8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament 177 8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 178 8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă 178 Anexa 1 - Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor 189 Anexa 2 - Potențialul producție vegetală – pășuni și fânețe 199 Bibliografie 202 Anexa 3 - Tabel centralizator cu proprietarii/utilizatorii de pășune și fâneață 203 6

Pagina 7

INTRODUCERE Creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în dezvoltarea agriculturii. Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor, bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în special pentru producerea biomasei, sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai mare de materie organică, menținându-se în sol o viață biologică activă. Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localitati, reprezintă felul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente (conform O.U.G. nr. 34/2013). Măsurile prevăzute în prezentul „ Plan de Amenajament Pastoral " sunt elaborate astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale fiecărei localități. La întomirea acestui Plan de Amenajament Pastoral s-a ținut cont de prevederile legale aflate în vigoare la acest moment dat:  Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial, nr. 69 din 23.01.2018).  Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013.  Ordinul nr. 125/2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente. 7

Pagina 8

 Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013.  Legea nr. 16/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură‖.  Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/3013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1064/2013.  Legea nr. 86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind organizarea, administrarea și expoatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 491 din 02.07.2014).  OUG nr. 34/2013 (act publicat in Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind organizarea, administrarea, exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.  Ordin nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat în Monitorul Oficial nr. 386 din 28 iunie 2013). 8

Pagina 9

 Hotărârea nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României (act publicat în Monitorul Oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).  Ordinul nr. 407/2.051/ din 2013 – Pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și închirierea suprafețelor de pajști aflate în domeniul public/privat al comunelor, oraselor, respectiv al municipiilor, (act publicat in Monitorul Oficial,Partea I, nr. 333 din 07.06.2013). Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5). In Hotărârea de Guvern - HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele: Art. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine exclusiv utilizatorilor. Planul de Amenajament Pastoral reprezintă „ documentul care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor ", în conformitate cu obiectivele de management ale pajiștilor prevăzute în „ Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 ". Utilizatorul pajiștii este „ crescător de animale persoană fizică având animale înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE) / crescător de animale orice tip de persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință a pajiștii conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală " (art.1 lit. c. din HG nr. 1064 11/12/2013 ). Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus în „ Planul de amenajament pastoral ", iar „ autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condițiile speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare " (art.6 alin.(2) din HG nr. 1064 11/12/2013). 9

Pagina 10

Principii generale ale amenajamentelor pastorale Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două decenii, este stipulată de Legea 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/2013 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991‖, care precizează la articolul 6, alineatul 1 că modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale. Scopul întocmirii unui plan de amenajament pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător. Prin amenajamentul pastoral s-a urmărit: inventarierea pajiștilor de pe teritoriul UAT Târgu Frumos; studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează; furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrărilor de ameliorare a pajiștilor și pentru gospodărirea fondului pastoral. Prezentul amenajament se referă numai la amenajarea pajiștilor permanente, denumite în continuare pajiști, din fondul pastoral al Primăriei Târgu Frumos, conform Legii 86/2014, articolul 3, literele a) – f), cu modificările și completările ulterioare. Obiectivele principale ale Planului de amenajament pastoral au urmărit: a. asigurarea unei producții de furaje, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pe parcursul anului; b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an; c. recomandări privind lucrările de îmbunătățire a potențialului productiv al pajiștilor ținându-se cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei; d. respectarea metodologiei de întocmire din Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale; e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de agromediu sub incidența cărora intră pajiștile ce vor fi amenajate; f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a graficului de execuție a acestuia. 10

Pagina 11

Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune. Un aspect important în cadrul lucrării îl au cele două conferințe ale grupului de lucru, în care s-au stabilit suprafețele ce urmează a fi amenajate, se evidențiază starea în care se prezintă pășunile și calitatea lor și s-au decis măsurile necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor. Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:  Întocmirea temei de proiectare.  Faza de teren.  Faza de redactare.  Faza de editare. Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea temei de proiectare s-a făcut la sediul UAT Târgu Frumos și are ca scop analizarea principalelor probleme referitoare la amenajarea pășunilor. Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința 1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hărți UAT și a parcelarului); recunoașterea terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor. Fazele de redactare și editare presupun redactarea, respectiv editarea tuturor documentelor solicitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale corespunzătoare; propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc. 11

Pagina 12

Conferințele grupului de lucru de amenajare În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Târgu Frumos prima conferință de amenajare, iar după recepționarea lucrărilor de teren s-a ținut a doua conferință de amenajare. a. La prima conferință s-au prezentat următoarele informații:  numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;  situația legală a suprafețelor de teren aflate în administrarea unității administrativ teritoriale care urmează a fi prinse în Planul de amenajament pastoral;  gruparea pășunilor pe corpuri și trupuri;  dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren;  starea în care se prezintă pășunile și calitatea lor;  problematica specifică regiunii. S-a discutat și s-au făcut propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren. b. La conferința a doua s-a discutat despre următoarele:  situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren: asupra capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport tehnic;  gruparea definitivă a pășunilor pe corpuri, trupuri și unități de exploatare;  s-au făcut propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciilor și categoriilor de animale corespunzătoare;  s-au făcut propuneri asupra măsurilor necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor, construirea și/sau întreținerea adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc.  materialul cartografic existent și volumul lucrărilor necesare;  colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor. 12

Pagina 13

CAPITOLUL I SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Târgu Frumos este situat în partea central-vestica a județului Iași, la circa 45 km de municipiul Iași, cu care comunică prin DN 28 (E583) Iași – Roman (figura nr. 1.1). Teritoriul administrativ Târgu Frumos se învecinează cu următoarele teritorii administrative din județul Iași: la nord: teritoriul comunei Balș; la est și sud: teritoriul comunei Ion Neculce; la vest: teritoriul comunelor Ion Neculce si Costești; la sud - vest: teritoriul comunei Strunga. Pajiștile care fac obiectul acestui amenajament pastoral se află pe teritorul administrativ al orașului Târgu Frumos, județul Iași. Teritoriul orașului Târgu Frumos însumează o suprafață totală de 2446 ha, din care 2118 ha sunt suprafețe agricole formate din terenuri arabile, pajiști, vii și livezi și 328 ha formate din terenuri neagricole (păduri, ape, drumuri, construcții, terenuri neproductive). Conform datelor raportate în Situația Statistică a Terenurilor, la nivelul anului 2016 situația pajiștilor și fânețelor din orașul Târgu Frumos este următoarea: Pășuni (ha) Fânețe (ha) Total UAT 292 7 1. Proprietate publică 238 - 2. Proprietate privată 54 7 - UAT 43 - - Persoane juridice - - - Persoane fizice 11 7 Notă: Situația pentru anul 2017 are termen de predare la DAJ Iași luna aprilie 2018. 13

Pagina 14

Fig. 1.1. Așezarea administrativă a teritoriului Tg. Frumos, județul Iași 14

Pagina 15

1.2. Denumirea deținătorului legal Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul orașului Târgu Frumos este de 299 ha din care 281 ha în administrarea Consiliului local al UAT Târgu Frumos (238 ha în proprietate publică și 43 ha în proprietate privată a UAT) și 18 ha în administrarea persoanelor fizice. Amenjamentul pastoral va fi realizat pentru suprafața de 280,52 ha, diferența de 0,48 ha reprezentând suprafețe mici care nu sunt cuprinse în planul parcelar. Deținătorul legal al pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de amenajament pastoral este: - UAT orașul TÂRGU FRUMOS Adresa: Str. Cuza Vodă, nr. 67 – Oraș Târgu Frumos Județul Iași Cod poștal: 705300 Telefon: 0232-710.906, 710080 Fax: 0232-710330 Reprezentant legal: Ionel VATAMANU Funcția reprezentantului legal: Primar 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legală sunt următoarele: - inventarul Consiliului Local Târgu Frumos, conform: - Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 18 din 31 mai 2001, Anexă la HGR 1354/2001. - Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 28 din 27 februarie 2014 - Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 47 din 29 aprilie 2014 15

Pagina 16

Tabelul 1.1 Patrimoniul pajiștilor din orașul Târgu Frumos Nr. Trupul de Bazin Teritoriu administrativ Observații crt. pajiște hidrografic 1 UAT Târgu Frumos Trup 1 – Hârtop Fandolica - 2 UAT Târgu Frumos Trup 2 – Bejăneasa - - - bovine 3 UAT Târgu Frumos Trup 3 – Bejăneasa - - - ovine 4 UAT Târgu Frumos Trup 4 – Valea Oarzei Cucuteni - 5 UAT Târgu Frumos Trup 5 – Adâncata Adâncata - 6 UAT Târgu Frumos Trup 6 – Brăiești Paharnic - 7 UAT Târgu Frumos Bahluieț - Trup 7 – Jora 8 UAT Târgu Frumos Paharnic Trup 8 – Paharnic Pe raza orașului Târgu Frumos, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie 2017, suprafețele de pajiști care nu au fost declarate la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.2. Tabelul 1.2. Categoria de folosință a terenurilor și suprafața nedeclarată la APIA în anul 2017 Nr. Suprafață totală Declarată APIA Nedeclarată la Trupul de pajiște crt. pajiști UAT (ha) (ha) APIA (ha) 1 Trup 1 – Hârtop - 42,86 2 Trup 2 – Bejăneasa - - 49,49 bovine 3 Trup 3 – Bejăneasa - - 30,62 280,52 ovine 4 Trup 4 – Valea Oarzei - 45,99 5 Trup 5 – Adâncata - 48.58 6 Trup 6 – Brăiești - 12,42 7 Trup 7 – Jora - 20,25 8 Trup 8 – Paharnic - 30,31 16

Pagina 17

1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament Pajiștile din orașul Târgu Frumos în administrarea Consiliului Local Târgu Frumos în suprafață totală de 280,52 ha, din care nedeclarată la APIA 280,52 ha, au fost exploatate până în anul 2018 în regim de pășune de către crescătorii de animale și nu au fost efectuate lucrări de fertilizare. Până în prezent, pe pajiștile din UAT Târgu Frumos nu a mai fost întocmit amenajament pastoral sau studii pentru ameliorarea și folosirea rațională a pajiștilor. Fig. 1.2. Adăpătoare Trup 5 – Adâncata, Târgu Frumos Intreaga suprafață de pășune a fost și este în prezent folosită pentru pășunat, aceasta fiind pe circa 70% din suprafață în stare bună, restul suprafeței necesitând lucrări de îmbunătățire a calității acesteia. Pentru anul 2018 s-au propus să fie efectuate următoarelor lucrări:  Fertilizarea întregii suprafețe, respectiv 280,52 ha pășune, astfel încât să se asigure o cantitate de circa 300 kg/ha (conform planului de fertilizare elaborat de OSPA Iași).  Reparații de întreținere permanentă la adăpătorile existente, desfundat conducte, dezinfectat și curățat uluce.  Cosit vegetația dăunătoare de pe pajiști, o dată sau de două ori, în funcție de necesități.  Eliminarea arbuștilor crescuți pe pajiști. 17

Pagina 18

Fig. 1.3. Adăpători Trup 6 – Adâncata, Târgu Frumos Fig. 1.4. Sursa de apă Trup 4 – Valea Oarzei, Târgu Frumos Pe lângă lucrările menționate pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare a pajiștilor pe fiecare trup din UAT Târgu Frumos sunt necesare următoarele: Trup 1 – Hârtop: construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar Trup 2 – Bejăneasa - bovine: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 20 % din suprafață, desecarea pe circa 15 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar Trup 3 – Bejăneasa - ovine: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 40 % din suprafață, desecarea pe circa 20 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar Trup 4 – Valea Oarzei: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 10 % din suprafață, desecarea pe circa 5 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar 18

Pagina 19

Trup 5 – Adâncata: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 20 % din suprafață, desecarea pe circa 25 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar Trup 6 – Brăiești: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 10 % din suprafață, desecarea pe circa 5 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar Trup 7 – Jora: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 25 % din suprafață, desecarea pe circa 15 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar Trup 8 – Paharnic: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 15 % din suprafață, desecarea pe circa 20 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar. Pe toate trupurile există drumuri de acces la parcele. Producția medie de iarbă a pajiștilor de pe raza UAT Târgu Frumos, determinată pe baza datelor raportate la Directia pentru Agricultură Județeană Iași, în ultimii 5 ani, este prezentată în tabelul 1.3. Tabelul 1.3 Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Târgu Frumos (sursa: Directia pentru Agricultură Județeană Iași) Anul Anul Anul Anul Anul Nr Specificare Media 2012 2013 2014 2015 2016 1 Trupul de 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,8 pajiste 2 Suprafața 235 299 299 299 299 286,2 (ha) 3 Producție medie 7,73 11,44 8,90 9,04 5,33 8,49 (to/ ha/an ) 4 Producție totalã 1817 3421 2661 2703 1594 2430 (tone) Notă: Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4. 19

Pagina 20

CAPITOLUL II ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu Trupurile de pajiște de pe raza UAT Târgu Frumos ce urmează a fi amenajate sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1. Pajiștile din proprietatea UAT Târgu Frumos ce urmează a fi amenajate Trupul de pajiște Suprafața Parcele descriptive componente Nr. Denumire ha Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2163 41,85 1 Trup 1 – Hârtop Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2164 0,76 Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2166 - Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2169 0,25 Bloc fizic 1316: Tarla 80 – Parcela 2165 - Bloc fizic 1316: Tarla 80 – Parcela NR 2168 - Total Trup 1 42,86 2 Trup 2 – Bloc fizic 1068: Tarla 80 – Parcela 2175 45,56 Bejăneasa – Bloc fizic 1068: Tarla 80 – Parcela HR 2176 3,93 bovine Bloc fizic 1068: Tarla 80 – Parcela HR 2177 - Bloc fizic : Tarla 86 – Parcela HR 2279 - Bloc fizic : Tarla 86 – Parcela HR 2280 - Bloc fizic : Tarla 86 – Parcela HR 2281 - Total Trup 2 49,49 3 Trup 3 – Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2141 0,24 Bejăneasa - Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2140 22,41 ovine Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HC 2139 0,34 Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2138 1,11 Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2137 - Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2133 0,46 Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2131 0,22 20

Pagina 21

Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2132 5,84 Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2150 - Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2134 - Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2135 - Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2136 - Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HC 2139 - Total Trup 3 30,62 4 Trup 4 – Bloc fizic 653: Tarla 75 – Parcela 1901 0,08 Valea Oarzei Bloc fizic 653: Tarla 75 – Parcela 1902 0,07 Bloc fizic 653: Tarla 75 – Parcela 1903 6,91 Bloc fizic 1074: Tarla 76 – Parcela 1921 37,22 Bloc fizic 1057: Tarla 76 – Parcela 1909 1,71 Total Trup 4 45,99 5 Trup 5 – Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela 2749 12,96 Adâncata Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela 2750 0,11 Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela A 2742 1,26 Bloc fizic 897: Tarla 102 – Parcela HC 2711 0,08 Bloc fizic 897: Tarla 102 – Parcela A 2712 3,25 Bloc fizic 897: Tarla 102 – Parcela 2713 19,43 Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela HC 2744 0,04 Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela 2745 8,16 Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela HC 2746 2,69 Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela HC 2747 0,60 Total Trup 5 48,58 6 Trup 6 – Bloc fizic 1047: Tarla 122 – Parcela HB 3352 5,76 Brăiești Bloc fizic 1078: Tarla 123 – Parcela 3354 6,66 21

Pagina 22

Total Trup 6 12,42 7 Trup 7 – Jora Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela HB 1820 0,06 Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1821 0,06 Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1822 - Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1826 - Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1827 0,30 Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1828 19,83 Total Trup 7 20,25 8 Trup 8 - Bloc fizic 805: Tarla 134 – Parcela 3516 2,25 Paharnic Bloc fizic 805: Tarla 134 – Parcela 3539 - Bloc fizic 1018: Tarla 134 – Parcela PD 3519 - Bloc fizic 1018: Tarla 134 – Parcela HC 3540 0,49 Bloc fizic 1018: Tarla 134 – Parcela 3545 1,75 Bloc fizic 1103: Tarla 134 – Parcela 3315 - Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3520 0,77 Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela PD 3524 - Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3527 4,49 Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3530 - Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3531 20,56 Total Trup 8 30,31 Total General 280,52 Notă: Parcelele neidentificate nu au fost localizate din lipsa planului parcelar. 22

Pagina 23

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii Pe suprafața orașului Târgu Frumos, pajiștile sunt grupate în 8 trupuri de pajiște. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.4. În tabelul 2.2. sunt prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul orașului Târgu Frumos și vecinătățile acestora. Fig. 2.1. Pajiște Trup 5 – Adâncata, Târgu Frumos Fig. 2.2 Pajiște Trup 6 – Brăiești, Târgu Frumos Fig. 2.3 Pajiște Trup 4 – Valea Oarzei, Târgu Frumos 23

Pagina 24

Fig 2.4. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște de pe suprafața orașului Târgu Frumos 24

Pagina 25

Tabelul 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște Vecinii și hotarele pajiștilor Locali- Vecinătăți Trup de Parcela Supra- tate pajiște descriptiva fața (sat) N S E V Bloc fizic 2166 2156 2156 2168 1075: Tarla 80 – Parcela 2163 Bloc fizic 2170 2166 2163 2170 1075: Tarla 80 – Parcela 2164 Bloc fizic 2164 2163 2163 2167 1075: Tarla 80 – Trup 1 Parcela 2166 Bloc fizic 2170 2170 2170 2170 42,86 Hârtop 1075: Tarla 80 – Parcela 2169 Bloc fizic 2169 2164 2163 2169 Târgu 1316: Frumos Tarla 80 – Parcela 2165 Bloc fizic 2170 2163 2163 2168 1316: Tarla 80 – Parcela NR 2168 Bloc fizic 2292 2149 2279 2179 1068: Tarla 80 – Parcela 2175 Bloc fizic 2175 2175 2175 2175 Trup 2 1068: Bejănea- Tarla 80 – sa- Parcela HR 49,49 bovine 2176 Bloc fizic 2175 2175 2175 2175 1068: Tarla 80 – Parcela HR 2177 25

Pagina 26

Bloc fizic: 2275 2277 2280 2175 Tarla 86 – Parcela HR 2279 Bloc fizic: 2279 2281 2277 2175 Tarla 86 – Parcela HR 2280 Bloc fizic: 2280 2292 2285 2292 Tarla 86 – Parcela HR 2281 Bloc fizic 2143 2140 2142 2140 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2141 Bloc fizic 2141 2139 2149 2131 1062: Tarla 80 – Parcela 2140 Bloc fizic 2140 2138 2151 2135 1062: Trup 3 Tarla 80 – Bejănea- Parcela HC sa- ovine 2139 Târgu Frumos Bloc fizic 2140 2140 2140 2137 1062: Tarla 80 – 30,62 Parcela 2138 Bloc fizic 2140 2140 2140 2137 1062: Tarla 80 – Parcela 2137 Bloc fizic 2132 2135 2140 2135 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2133 Bloc fizic 2140 2140 2140 2129 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2131 26

Pagina 27

Bloc fizic 2140 2140 2140 2140 Târgu 1062: Frumos Tarla 80 – Parcela HR 2132 Bloc fizic 2149 2174 2168 2140 1062: Tarla 80 – Parcela 2150 Bloc fizic 2100 2136 2135 2098 1062: Tarla 80 – Parcela 2134 Bloc fizic 2140 2136 2140 2134 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2135 Bloc fizic 2135 2137 2138 2098 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2136 Bloc fizic 2133 2138 2140 2135 1062: Tarla 80 – Parcela HC 2139 Bloc fizic 1902 1900 1903 1899 653: Tarla 75 – Parcela 1901 Bloc fizic 1903 1900 1903 1900 653: Trup 4 Tarla 75 – 45,99 Valea Parcela 1902 Oarzei Bloc fizic 1899 1900 1921 1899 653: Tarla 75 – Parcela 1903 Bloc fizic 1919 2061 1919 1922 1074: Tarla 76 – Parcela 1921 27

Pagina 28

Bloc fizic 1179 1904 1178 1179 1057: Tarla 76 – Parcela 1909 Bloc fizic 2708 2748 2752 2747 952: Tarla 102 – Parcela 2749 Bloc fizic 2749 2749 2749 2749 952: Tarla 102 – Parcela 2750 Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela A 2742 Bloc fizic 2710 2750 2708 2710 897: Tarla 102 – Parcela HC 2711 Bloc fizic 2711 2708 2750 2746 897: Tarla 102 – Trup 5 Parcela A 48,58 Adâncata 2712 Bloc fizic 2714 2744 2710 2716 897: Tarla 102 – Parcela 2713 Bloc fizic 2713 2745 2747 - 918: Tarla 102 – Parcela HC 2744 Bloc fizic 2734 - 2746 - 918: Tarla 102 – Parcela 2745 Bloc fizic 2713 - 2713 - 918: Tarla 102 – Parcela HC 2746 28

Pagina 29

Bloc fizic 2749 2748 2739 2749 918: Tarla 102 – Parcela HC 2747 Bloc fizic 3124 3167 3349 3167 1047: Tarla 122 – Parcela HB 12,42 Trup 6 3352 Brăiești Bloc fizic 3167 3356 3167 3356 1078: Tarla 123 – Parcela 3354 Trup 7 – Bloc fizic 1828 3361 1828 1819 Jora 895: Tarla 69 – Parcela HB 1820 Bloc fizic 1828 1822 1822 1828 895: Tarla 69 – Parcela 1821 Bloc fizic 1828 3361 1823 1821 895: 20,25 Tarla 69 – Parcela 1822 Bloc fizic 1828 1823 - 1827 895: Tarla 69 – Parcela 1826 Bloc fizic 1828 1826 - 1828 895: Tarla 69 – Parcela 1827 Bloc fizic 1830 1827 1830 1819 895: Tarla 69 – Parcela 1828 8 Trup 8 – Bloc fizic 3515 3539 3517 3514 30,31 Paharnic 805: Tarla 134 – Parcela 3516 29

Pagina 30

Bloc fizic 3516 3538 3517 3544 805: Tarla 134 – Parcela 3539 Bloc fizic 3517 3530 3530 3517 1018: Tarla 134 – Parcela PD 3519 Bloc fizic 3538 3545 3538 3541 1018: Tarla 134 – Parcela HC 3540 Bloc fizic 3538 3546 3538 3544 1018: Tarla 134 – Parcela 3545 Bloc fizic 3517 3516 3517 3510 1103: Tarla 134 – Parcela 3315 Bloc fizic 3530 3538 3531 3519 1077: Tarla 134 – Parcela 3520 Bloc fizic 3528 3527 3525 3530 1077: Tarla 134 – Parcela PD 3524 Bloc fizic 3528 3528 3537 3531 1077: Tarla 134 – Parcela 3527 Bloc fizic 3519 3531 3524 3519 1077: Tarla 134 – Parcela 3530 Bloc fizic 3530 3538 3527 3520 1077: Tarla 134 – Parcela 3531 30

Pagina 31

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii: a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune; b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de circa 46 ha; c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște. Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării pastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare. Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 10 m², pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă. Trupurile de pajiște de pe teritoriul UAT Târgu Frumos, precum și limitele de demarcare ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3. Tabelul 2.3. Parcelarul UAT Târgu Frumos Trup de pajiste Limite de demarcare Nr. Denumire NORD SUD EST VEST UAT UAT UAT UAT 1 Trup 1 – Hârtop Tg. Frumos Tg. Frumos I. Neculce Tg. Frumos Trup 2 – Bejăneasa - UAT UAT UAT UAT 2 bovine I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos Trup 3 – Bejăneasa - UAT UAT UAT UAT 3 ovine I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos UAT UAT UAT UAT 4 Trup 4 – Valea Oarzei I. Neculce I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos UAT UAT UAT UAT 5 Trup 5 – Adâncata Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos UAT UAT UAT UAT 6 Trup 6 – Brăiești Tg. Frumos I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos UAT UAT UAT UAT 7 Trup 7 – Jora Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos UAT UAT UAT UAT 8 Trup 8 – Paharnic Tg. Frumos I. Neculce I. Neculce Tg. Frumos 31

Pagina 32

2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază, planul cadastral. Planul cadastral al UAT Târgu Frumos a fost utilizat pentru întocmirea amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4 Tabelul 2.4 Evidența planurilor pe trupuri de pajiște din UAT Târgu Frumos Nr. Indicativ Suprafața pe trupuri de pajiști plan Total crt. ( ha ) Scara ha 1:5000 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …n + 1 1 Trupul 1 41,85 0,76 0,25 42,86 2 Trupul 2 45,56 3,93 49,49 3 Trupul 3 0,24 22,41 0,34 1,11 0,46 0,22 5,84 30,62 4 Trupul 4 0,08 0,07 6,91 37,22 1,71 45,99 5 Trupul 5 12,96 0,11 1,26 0,08 3,25 19,43 0,04 8,16 2,69 0,60 48,58 6 Trupul 6 5,76 6,66 12,42 7 Trupul 7 0,06 0,06 0,30 19,83 20,25 8 Trupul 8 2,25 0,49 1,75 0,77 4,49 20,56 30,31 2.4.2. Ridicări în plan UAT Târgu Frumos dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de pajiște ca poziție, mărime și formă, nefiind necesare a se efectua ridicări în plan. 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor Determinarea suprafețelor pajiștilor din UAT Târgu Frumos s-a făcut având la bază inventarul Consiliului Local Târgu Frumos, conform: - Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 18 din 31 mai 2001, Anexă la HGR 1354/2001. - Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 28 din 27 februarie 2014 - Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 47 din 29 aprilie 2014 32

Pagina 33

Suprafața totală a pajiștilor din proprietatea UAT Târgu Frumos este de 281 ha. Amenjamentul pastoral este realizat pentru suprafața de 280,52 ha, diferența de 0,48 ha reprezentând suprafețe mici care nu sunt cuprinse în planul parcelar. 2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe Toate pajiștile din proprietatea UAT Târgu Frumos au suprafața totală de 280,52 ha, care se folosește integral ca pășune. Tabelul 2.5 Modul de utilizare a pajiștilor în UAT Târgu Frumos Pãșuni Fânețe Valorificare mixtã Fãrã scopuri Total Din care la ( ha ) ( ha) (pãșune, fâneațã) (ha) productive (ha) suprafațã Consililul Local 1 2 3 4 5 6 42,61 - - 0,25 42,86 42,86 49,49 - - - 49,49 49,49 23,87 - - 6,75 30,62 30,62 44,28 - - 1,71 45,99 45,99 43,56 - - 5,02 48,58 48,58 12,42 - - - 12,42 12,42 19,83 - - 0,42 20,25 20,25 29,31 - - 1,00 30,31 30,31 265,37 15,15 280,52 280,52 Notă: Suprafețele fără scopuri productive sunt pășuni degradate. 33

Pagina 34

2.5.2. Organizarea administrativă Pajiștile aflate în proprietatea UAT Târgu Frumos se exploatează până în prezent prin pășunat parțial nerațional, cu o încărcătură mare de animale, inclusiv cu executarea pașunatului în afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni au contribuit la degradarea parțială a covorului ierbos, dar și la reducerea producției de masă verde, cantitativ și calitativ. O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea UAT Târgu Frumos, din punct de vedere productiv, arătă că acestea dau o producție medie corespunzătoare de masă verde de 7000 – 11000 kg/ha, iar covorul ierbos nu corespunde în totalitate cantitativ și calitativ. In prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătățirea calitativă și cantitativă a pajiștii se vor executa următoarele măsuri:  repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale;  organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțirea în parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat;  lucrări de îmbunătățire de suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative nevaloroase;  fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil cu îngrășăminte organice. Mai sunt necesare lucrări de combatere a eroziunii solului pe circa 48 ha și drenări și desecări pe circa 38 ha. 2.6. Enclave Pe teritoriul UAT Târgu Frumos nu sunt enclave. 34

Pagina 35

CAPITOLUL III CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE 3.1. Incadrarea zonei geografice și caracteristicile reliefului Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Târgu Frumos este situat în partea central-vestică a județului Iași, la circa 45 km de municipiul Iași, cu care comunică prin DN 28 (E583) Iași –Roman. Teritoriu administrativ Tg. Frumos se învecinează cu următoarele teritorii administrative din județul Iași: la nord teritoriul comunei Balș; la est și sud teritoriul comunei Ion Neculce; la vest teritoriul comunelor Ion Neculce si Costești; la sud - vest teritoriul comunei Strunga. Relieful Florea N. et al. (1968) consideră că în condițiile unui teritoriu accidentat, relieful reprezintă unul din factorii principali în formarea învelișului de sol, care intervine nu numai direct ci și indirect, determinând o etajare și o nuanțare a celorlalți factori (climă, vegetație, etc.). Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul Tg. Frumos este situat în Câmpia Colinară a Jijiei. Denumirea de câmpie este relativă, având în vedere formele de relief colinare și deluroase, de origine sculpturală, formate în condițiile unei structuri geologice ușor erodabile. La nord de valea Bahluiețului se desfășoară o serie de interfluvii largi, separate de văi largi cu direcție NV – SV. Atât suprafața generală, cât și fiecare interfluviu luat în parte, are o înclinare ușoară de la NV la SE, datorită aplecării în acest sens a stratelor geologice. Procesele de versant sunt reduse, cu excepția versanților cu expoziție nordică și nord – estică, cu aspect de cueste, afectați de eroziuni și alunecări de teren. La sud de valea Bahluiețului, suprafețele plane lipsesc aproape cu desăvârșire suprafețele interfluviale fiind reduse la culmi înguste de ordinul a 50 – 100 m și mai puțin. Versanții, indiferent de orientare sunt afectați de procese intense de pantă, cu predominarea alunecărilor de teren, ceea ce determină o lărgire a văilor neconformă cu debitul pâraielor ce le străbat. 35

Pagina 36

Din cauza eroziunii intense, este frecventă apariția la zi a argilelor și marnelor, uneori cu eflorescențe saline. Din cauza îngustimii culmilor, apa provenită din ploi se scurge rapid, provocând eroziuni moderate și puternice ale solurilor, asemănătoare celor de pe pante cu înclinări mari. În funcție de factorii naturali, au fost deosebite următoarele tipuri de relief: Relieful sculptural Relieful este mai estompat și caracterizat prin interfluvii larg boltite sau culmi înguste, văi cu pante domoale și șesuri dezvoltate, versanți modelați de alunecări și alte procese actuale. Interfluviile sculpturale se pezintă sub formă de coline și dealuri cu contururi relativ domoale, ușor bombate sau ușor înclinate de la NV – SE (la nord de Bahluieț) și de la sud la nord (la sud de Bahluieț). Evoluția culmilor și platourilor interfluviale are loc prin procese slabe de alterare, dezagregare și eroziune, în comparație cu suprafețele mult mai înclinate ale versanților, unde procesele destructive sunt mult mai intense. Excepție fac interfluviile înguste de la sud de Bahluieț, unde, datorită scurgerii rapide a apei provenite din precipitații, eroziunea de suprafață este foarte activă, devansând procesele de alterare a rocii. În aceste condiții, solurile nu se pot forma, la suprafață apărând roca. Dintre platourile sculpturale situate la nord de Bahluieț, menționăm dealul Dădești, movila Putina, Lupului, Tomarului. În cadrul interfluviilor sculpturale , procesele lente de eroziune permit conservarea naturală a solurilor și formarea unei cuverturi subțiri (până la 3 – 4 m) de luturi loessoide eluviale prin procese diagenetice. Acestea demonstrează existența unui echilibru între transformările pedo – diagenetice ale complexului argilo – nisipos care contribuie la formarea rocilor cu aspect loessoid și procesele de eroziune a solului, echilibru care trebuie păstrat și consolidat prin măsurile antierozionale și agrotehnice corespunzătoare. Versanții deluviali, în funcție de natura și intensitatea proceselor de pantă care îi caracterizează, se deosebesc: - zona situată la est de șoseaua Târgu Frumos – Hârlău. Deoarece văile sunt slab schițate, versanții au pante reduse, fiind afectați de eroziuni slabe și moderate, mai rar puternice și alunecări puțin profunde. - zona situată la vest de șoseaua Târgu Frumos – Hârlău. Adâncirea puternică a văilor precum și prezența rocilor friabile (nisipuri, argile) a determinat declanșarea unor procese 36

Pagina 37

intense de pantă. Astfel, la partea superioară a versantului au loc prăbușiri și formarea unor cornișe verticale, iar în partea mijlocie, alunecări active și semiactive. În general, în partea inferioară a versantului sunt alunecări stabilizate sau în curs de stabilizare. - zona situată la sud de Bahluieț în cadrul căreia predomină procesele de versant de tipul alunecărilor de teren asociate cu izvoare de coastă și eflorescențe de săruri. Relieful de acumulare În lungul văilor principale, la contactul dintre diferitele trepte de relief ori la schimbările mai importante de pantă, se întâlnesc forme de relief de acumulare sub acumulativo – erozive, reprezentate prin șesuri, conuri de dejecție și glacisuri coluviale sau proluviale. Șesurile Sunt cele mai recente forme ale reliefului de acumulare de vârstă holocenă, ocupând porțiunile cele mai coborâte ale reliefului. Cele mai importante sunt: Șesul Bahluiețului Cuprinde două sectoare distincte: sectorul situat în amonte de Târgu Frumos unde șesul se lărgește la peste 200 m, iar albia minoră se adâncește puternic până la 5 – 8 m. Aluvionarea este foarte puternică, predominând nisipurile la partea superioară și prundișurile diferit rulate la partea inferioară. Prezența mai multor orizonturi de soluri îngropate și fosile, demonstrează caracterul ciclic al aluvionării. Caracterul de șes înalt se menține până la intrarea în Târgu Frumos, șesul fiind aluvionat și de afluenții de pe stânga ai Bahluiețului. În acest sector, unde albia minoră este parțial rectificată, inundațiile sunt practic inexistente, secțiunea albiei preluând integral viiturile. - Sectorul situat în aval de Târgu Frumos. În acest sector, aluviunile de suprafață capătă un caracter argilos, albia minoră devine meandrată, cu adâncimi reduse, fiind frecvente porțiunile în care apa curge la niv elul șesului. Sectoarele înălțate, situate deobicei la debușarea în șes a afluenților, alternează cu zone mlăștinoase, situate mai mult la contactul cu versantul. Terasele fluviatile Terasele apar ca trepte morfologice situate deasupra șesului actual și care reprezintă diferite etape de adâncire și alunecare laterală a arterei hidrografice. Apare ca o suprafață mixtă aluvio – coluvială, limitată la sud de Valea Bahluiețului, iar la nord de partea superioară a versantului Văii Oilor. 37

Pagina 38

Se pot evidenția mai multe nivele de terase: - la baza versantului apare o treaptă cu podul ușor înclinat și altitudini relative (față de nivelul văii) de 10 – 20 m spre frunte și 30 – 40 m spre partea superioară, vizibilă la Războieni și Târgu Frumos. Structural, ea se compune din luturi și nisipuri, iar la contactul cu argilele sarmațiene din bază apare un strat acvifer. - următorul nivel de terasă trece pe neobservate spre partea superioară a versanților, delimitând largi platouri monoclinale, cu înclinare de 3 – 50 C spre sud est. Terasele fluviatile împreună cu platourile sculpturale constituie terenurile cele mai favorabile pentru agricultură de pe teritoriul studiat. Glacisurile de acumulare Se formează la periferia șesurilor principale ori la confleunțele mai importante, fiind reprezentate prin conuri de dejecție, unite prin acumulări coluviale. Materialul din care sunt formate aceste glacisuri, diferă de la nisipuri și pietrișuri, în partea de NV și V, la argile în celelalte zone. Toate aceste glacisuri de la contactul versanților cu șesurile principale sunt de vârstă recentă, holocenă, continuând să se formeze și în prezent. 3.2 Altitudine, expoziție, pantă Conform datelor din studiul OSPA, de pe teritoriul UAT Târgu Frumos, altitudinea trupurilor de pajiște este între 95 m și 175 m (tabelul 3.1.). Tabelul 3.1. Altitudinea trupurilor de pajiște din proprietatea UAT Târgu Frumos Nr. Trup de Parcela Altitudine Expoziție Pantã crt pajiște descriptivã (m) % 1 Trup 1 – Parcela 2163 100 -150 N, N - V 10 - 25 Hârtop Parcela 2164 Parcela 2166 Parcela 2169 Parcela 2165 Parcela NR 2168 38

Pagina 39

2 Trup 2 – Parcela 2175 100 -175 NV 10 - 20 Bejăneasa – bovine Parcela HR 2176 Parcela HR 2177 Parcela HR 2279 Parcela HR 2280 Parcela HR 2281 3 Trup 3 – Parcela HR 2141 100 - 175 E, V 10 - 25 Bejăneasa – ovine Parcela 2140 Parcela HC 2139 Parcela 2138 Parcela 2137 Parcela HR 2133 Parcela HR 2131 Parcela HR 2132 Parcela 2150 Parcela 2134 Parcela HR 2135 Parcela HR 2136 Parcela HC 2139 4 Trup 4 – Parcela 1901 125 - 175 E, V 10 - 30 Valea Oarzei Parcela 1902 Parcela 1903 Parcela 1921 Parcela 1909 5 Trup 5 – Parcela 2749 100 - 175 E, V 10 - 25 Adâncata Parcela 2750 39

Pagina 40

Parcela A 2742 Parcela HC 2711 Parcela A 2712 Parcela 2713 Parcela HC 2744 Parcela 2745 Parcela HC 2746 Parcela HC 2747 6 Parcela HB 3352 100 - 175 NV 10 - 20 Trup 6 – Brăiești Parcela 3354 7 Trup 7 – Parcela HB1820 100 - 150 N - NV 10 - 25 Jora Parcela 1821 Parcela 1822 Parcela 1826 Parcela 1827 Parcela 1828 8 Trup 8 – Parcela 3516 95 NE Sub 2 Paharnic Parcela 3539 Parcela PD 3519 Parcela HC 3540 Parcela 3545 Parcela 3315 Parcela 3520 Parcela PD 3524 40

Pagina 41

Parcela 3527 Parcela 3530 Parcela 3531 3.3. Caracteristici geologice și pedologice Litologia depozitelor de suprafață (Geologia) Depozitele geologice în care este sculptat relieful și care aflorează (apar la zi) pe versanți, mai rar în văi sau pe platouri, aparțin Bassarabianului și Cuaternarului. Bassarabianul Depozitele acestui etaj ocupă cea mai mare parte din suprafața teritoriului și sunt reprezentate prin partea inferioară a acestuia, respectiv facies de adâncime, specific zonei coborâte a Câmpiei Moldovei (la est de o linie ce ar uni localitățile Coasta Măgurii – Costești – Strunga), caracterizat prin depozite argilo – marnoase, cenușii – albăstrii, compacte sau slab stratificate. Alături de argile și marne cu cristale de gipsuri sau sub formă de plachete, se întâlnesc și unele intercalații de nisipuri fine. Depozitele acestui facies de adâncime apar la zi pe versanții puternic erodați, cornișe de desprindere a alunecărilor de teren, unele culmi înguste, eroziuni de adâncime (ravene). Cuaternarul Este reprezentat prin depozite aparținând cuaternarului inferior (pleistocen) și superior (holocen). Pleistocenul Cuprinde depozite aparținând teraselor fluviatile precum și depozite loessoide de pe platouri și versanți slab înclinați. Terasele mai joase au fost acoperite de o pătură de luturi coluviale rezultate din eroziunea teraselor superioare din care au rămas numai pietrișurile. Depozitele loessoide de pe platouri s-au format pe loc, prin transformarea diagenetică a marnelor și argilelor bessarabiene. Holocenul Este reprezentat prin depozite aluviale, proluviale și coluviale din șesuri. Se remarcă prezenta depozitelor argiloase, cu conținut ridicat în săruri solubile și sodiu schimbabil din zona joasă a Câmpiei Moldovei. 41

Pagina 42

Grosimea depozitelor holocene din șesuri, ajunge la 8 – 10 m pe valea superioară a Bahluiețului, 4 – 5 m pe porțiunea Târgu Frumos – Bălțați a acestuia, 3 – 5 m pe văile mai mici. Grosimea depozitelor holocene este sensibil mai mare în cadrul fostelor vetre de iazuri. În condițiile alcătuirii petrografice menționate a proceselor de dezagregare fizică, alterare chimică, transport și depunere, precum și de pedogeneză, se pot distinge următoarele grupe de materiale parentale: - depozitele loessoide, constituie materialul parental pentru solurile situate pe terasele fluviatile ale Bahluiețului și unele platouri. Se caracterizează printr-o structură lutoargiloasă, mai rar lutoasă, porozitate și permeabilitate ridicată, drenaj bun, constituind terenuri foarte bune pentru agricultură, cu posibilități largi de mecanizare și irigare. - luturile, formează materialul parental pe o parte din platouri, culmi înguste și versanți slab înclinați. Au grosimi care diferă de la o zonă la alta și care diferă de la o zonă la alta și proprietăți apropiate de cele a depozitelor loessoide. - argile – marne, constituie materialul parental pentru o serie de soluri de pe versanți cu înclinări accentuate și culmi înguste. Au proprietăți mai puțin favorabile, ca textura fină (argiloasă), compactitate, porozitate și permeabilitate slabe, etc. Pe unele porțiuni apar frecvent eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu, precum și izvoare cu mineralizare relativ ridicată, determinând formarea solurilor sărăturate, asociate frecvent în complexe de soluri. - depozite fluviatile (coluvii, proluvii și aluviuni), mai grosiere, cu nisip și pietriș rulat pe cursul superior al văilor Bahluieț și fine, argiloase pe celelalte văi (unde apar frecvent concentrații importante de săruri solubile). Solurile Formarea solurilor din zona studiată a avut loc sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici dintre care cei mai importanți sunt: a) Factorul biologic Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor vegetale. 42

Pagina 43

Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc.. Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea humusului. b) Clima Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor, descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației, iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.). c) Relieful Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct, cât și indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea rocilor. În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile. Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra învelișului de sol. Această influență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție. În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar soluri specifice ca: soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri,etc. 43

Pagina 44

d) Apa freatică și pedofreatică Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare, precum și procesul de eluviere a solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri. e) Rocile de solificare Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice. În cadrul rocilor de solificare se disting: - depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren; - depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri, solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate; - depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri tipice și molice. Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și prin numãrul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor. Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată sunt: 1. Bioacumularea Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice materiei vegetale de cãtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și chimice. Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol, ducând la acumularea progresivă a humusului. Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte, determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol. 44

Pagina 45

În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcãtuit predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bunã mãsurã cu cationi bazici, îndeosebi de calciu. În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați. 1. Carbonatarea Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și apa din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice, reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2CO3). Acesta este instabil și disociază în cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O). Doar o mică parte (1%) disociază în hidrogen (H+ sau 2H+), ionul carbonic (CO32-) și ionul bicarbonic (HCO3-). Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO3, Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili, dar în prezența unei cantități mai mari de CO2 aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili. În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca―. Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare, eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12% În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm. Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc. Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul inițial în carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului. Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, 45

Pagina 46

luvosoluri) unde procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza profilului. 2. Argilizarea Argilizarea este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse a mineralului primar (Lăcătușu R., 2000). Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure pe soluri puternic decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în urma alterării „în situ” a mineralelor argiloase. Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare (lat) = a schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților primari și structură poliedrică sau prismatică. În anumite cazuri, prezența rocile de solificare bogate în CaCO3, a precipitațiilor reduse și insolației mai puternice are loc regradarea carbonaților spre orizonturile superioare a profilului mai ales pe versanții cu expoziție sudică și vestică. În astfel de condiții s-au format cernoziomurile cambice regradate caracterizate prin prezența CaCO3 în orizontul Bv. 3. Argiloiluvierea Argiloiluvierea constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în ea și depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi. Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt (argic) caracterizat prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din partea superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul agregatelor structurale. Indicele de diferențiere texturală (Idt), calculat ca raport al procentului de argilă din orizontul B față de procentul de argilă din orizontul A sau E, reprezintă un indicator important de diferențiere granulometrică dintre orizonturile pedogenetice ale profilului de sol din clasa Luvisoluri în arealul studiat. Conform I.C.P.A (1987), după indicele de diferențiere texturală (Idt), solurile se grupează astfel: 46

Pagina 47

 soluri nediferențiate textural -Idt <1.2  soluri slab diferențiate textural -Idt 1.3-1.5  soluri moderat diferențiate textural -Idt 1.6-2.0  soluri puternic diferențiate textural -Idt 2.1-2.5  soluri foarte puternic diferențiate textural -Idt >2.6 4. Gleizarea și stagnogleizarea Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 00 biologic (50C) și condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012). În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr― cu proprietăți reductomorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului. În funcție de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și mangan și de materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui. În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox― cu proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui. Stagnogleizarea este determinată de apa provenită din precipitații care stagnează temporar la suprafață sau în partea superioară a profilului de sol deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil. Acesta se notează cu litera „w― și se adaugă simbolurilor orizonturilor majore pe care se grefează. 5. Salinizarea și alcalizarea Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste condiții solul este umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.100.15% sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501 mg/100 g sol. 47

Pagina 48

6. Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară, acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na+ iar humusul și argila dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% VNa (Na% din T) este hipontric și se notează cu „ac―, iar orizontul cu peste 16% VNa este natric și se notează cu „na―. Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul administrativ Târgu Frumos s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III C = 258.82 ha și IV B = 21.70 ha, total = 280.52 ha Pe suprafața cartată au fost executate 5 profile principale și 10 profile de control (sondaje). Din profilele principale executate s-au recoltat 18 probe de sol care au fost analizate în cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către ing. chim. Săveanu Adina după următoarele metode: -18 analize pentru determinarea pH-ului – metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în extract apos; -18 analize pentru determinarea conținutului de CaCO3 prin metoda gazovolumetrică cu calcimetrul Scheibl; -12 analize pentru determinarea conținutului în humus – metoda Walkley – Black, modificarea Gogoașă; - 12 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl; -12 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după Egner – Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden―; -12 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la fotometrul cu flacără; -11 analize pentru determinarea anionilor și cationilor în extract apos 1 : 5; -11 analize pentru determinarea continutului total de săruri solubile; -11 analize pentru determinarea Na+ din complex in acetat de amoniu pH 7 la fotometru cu flacara; -11 analize pentru determinarea capacității de schimb cationic prin saturarea solului cu amoniu dupa Schollenberger-Cernescu; -18 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare. 48

Pagina 49

Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare. Metodologia și etapele de lucru Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou. În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat. Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei în scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Krüger și ortofotoplanuri, ediția 2005. În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol. În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora CLASA CERNISOLURI US1_Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale slabă-moderată în suprafață. ASOCIAȚII ȘI COMPLEXE DE SOLURI US2_Asociație de soluri format din: -Aluviosol calcaric-molic-gleic-salinic, endogleic, proxihiposalic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (70%). -Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic-aluvic, proxigleic, proxihiposalic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (30%). US3_Complex de soluri format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (90%). 49

Pagina 50

-Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale (10%). US4_Complex de soluri format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (65%). -Cernoziom calcaric-salsodic, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune puternică în suprafață (30%). -Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale (5%). US5_Complex de soluri format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (25%). -Cernoziom calcaric-salsodic, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune moderatăputernică în suprafață (75%). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1 Denumire sol: Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale slabă-moderată în suprafață. Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/TT - Sp – t / e11-12 Nr. profilul de sol: 2 Suprafața US: 55.68 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Târgu Frumos Răspândire: partea central-sudică și nord-estul comunei Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați eroziune în suprafață, altitudine 100=150 m, panta terenului cuprinsă între 10-25 %, expoziție N-NV, apa freatică peste 10 m, materiale deluviale, vegetației de silvostepă (figura nr. 3.1). 50

Pagina 51

Fig. 3.1. Zona de amplasare a profilului 2. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom calcaric: Aț = 00 – 20 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată; Am = 20 – 33 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată; AC = 33 – 60 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed, structură slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată; Ck = 60 – 90 cm, textură lutoargiloasă, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed, structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu HCl. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.9 – 8.2);  Rezerva de humus este moderată (150 t/ha);  Conținut moderat în azot total (N = 0.145 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 23 ppm);  Conținut mare în potasiu mobil (K = 224 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (9-12%). 51

Pagina 52

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2 Denumire sol: Asociație de soluri format din: -Aluviosol calcaric-molic-gleic-salinic, endogleic, proxihiposalic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (70%). -Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic-aluvic, proxigleic, proxihiposalic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (30%). Formula de sol: AS ka-mo-gc-sc / G2 – S2 – k1 - TT/AM – Tf /a GS ka-mo-ce-sc-al / G6 – S2 – k1 - TT/AM – Tf /a Nr. profilul de sol: 5 Suprafața US: 21.70 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Târgu Frumos Răspândire: partea central-sudică și nord-estul localității Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format șesul Rediului, altitudine 95 m, panta terenului sub 2%, apa freatică 1.0-2.0 m , materiale fluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Aluviosol calcaric-molic-gleic-salinic: Ațsc= 0 – 14 cm, textură argilolutoasă, culoare brun închis (10 YR 3/3) la umed, structură glomerular slab dezvoltată, reavăn, friabil în stare umedă, neplastic, slab adeziv, afânat, efervescență slabă cu HCl, coprolite, trecere treptată; Amgsc = 14 – 45 cm, textură argilă medie, culoare brun închis (10 YR 3/3) la umed, structură glomerular slab dezvoltată, reavăn, friabil în stare umedă, neplastic, slab adeziv, afânat, efervescență slabă cu HCl, coprolite, trecere treptată; ACGoxsc = 45 – 80 cm, textură argilă medie, culoare brun gălbui închis (10 YR 4/3) la umed, cu pete ruginii-cenușii, structură prismatică slab dezvoltată, umed, foarte tare în stare umedă, slab plastic, slab adeziv, slab compact, pete de săruri, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată; CGrsc = 80 – 100 cm, textură argilă medie, culoare brun gălbui închis (10YR 4/3) la umed, cu pete cenușii-vineții, structură prismatică, umed, foarte tare în stare umedă, moderat plastic, moderat adeziv, slab compact, pete de săruri, efervescență slabă cu HCl. 52

Pagina 53

Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.2 – 8.4);  Rezerva de humus este moderată (131 t/ha);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.135%);  Conținut mare în fosfor mobil (P = 54 ppm);  Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 301 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este moderat pe tot profilul (3.00-8.25%);  Solul este slab salinizat (CTSS = 206-199 mg/100 g sol) în primii 50 cm și puternic salinizat (CTSS = 1.213 mg/100 g sol) mai jos. UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3 Denumire sol: Complex de soluri format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (90%). -Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale (10%). Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/AM - Sp – a / e12-13 GS ka-mo-ce / G6 - k1 - TT/AM - Tf – a Nr. profilul de sol: 4 Suprafața US: 80 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Târgu Frumos Răspândire: Nord de Târgu Frumos Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe văi înguste și versanții ce marginesc aceste văi, puternic degradați eroziune în suprafață și alunecări de teren stabilizate, altitudine 100=175 m, panta terenului cuprinsă între 10-25 %, expoziție E,V, apa freatică 1.0-1.5 pe văi și peste 10 m pe versanți, materiale fluviale și deluviale, vegetației de silvostepă (figura nr. 3.2). Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom calcaric (figura nr. 3.3): 53

Pagina 54

Aț = 00 – 20 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată; AC = 20 – 50 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed, structură slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată; Cca = 50 – 85 cm, textură argilă medie, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed, structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu HCl. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8 – 8.0);  Rezerva de humus este moderată (145 t/ha);  Conținut moderat în azot total (N = 0.150 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 26 ppm);  Conținut mare în potasiu mobil (K = 230 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (6-14%). Fig. 3.2. Zona de amplasare a profilului 4. Fig. 3.3. Cernoziom calcaric, profil nr.4. 54

Pagina 55

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4 Denumire sol: Complex de soluri format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (65%). -Cernoziom calcaric-salsodic, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune puternică în suprafață (30%). -Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale (5%). Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/TT - Sp – a / e12-13 CZ ka - ss / S3 – A2 - k1 - TT/TT - Sp – t / e13 GS ka-mo-ce / G6 - k1 - TT/AM - Tf – a Nr. profilul de sol: 3 Suprafața US: 72.14 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Târgu Frumos Răspândire: Nord-vestul localității Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe văi înguste și versanții ce marginesc aceste văi, puternic degradați eroziune în suprafață și alunecări de teren stabilizate, altitudine 125=175 m, panta terenului cuprinsă între 10-30 %, expoziție E,V, apa freatică 1.0-1.5 pe văi și peste 10 m pe versanți, materiale fluviale și deluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom calcaric-salsodic (figura nr. 3.4): Ațsc = 00 – 20 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată; 55

Pagina 56

ACscac = 20 – 50 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed, structură slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată; Ckscac = 50 – 90 cm, textură lutoargiloasă, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed, structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu HCl, pete și pseudomicelii de săruri. Fizico-chimice  Reacția solului este slabămoderat alcalină (pH = 7.8 – 8.9);  Rezerva de humus este moderată (135 t/ha);  Conținut moderat în azot total (N = 0.125 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 25 ppm);  Conținut mare în potasiu mobil (K = 227 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (6-10%);  Solul este slab salinizat (CTSS = 220-380 mg/100 g sol) în primii 50 cm și puternic salinizat (CTSS = 1.348 mg/100 g sol) mai jos. Fig. 3.4. Cernoziom calcaric-salsodic, profil nr.3. 56

Pagina 57

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5 Denumire sol: Complex de soluri format din: -Cernoziom calcaric, proxicalcaric, izolat cu schelet, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (25%). -Cernoziom calcaric-salsodic, izolat cu schelet, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (75%). Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/TT - Sp – a / e11-12 CZ ka - ss / S3 – A2 - k1 - TT/TT - Sp – t / e13 Nr. profilul de sol: 1 Suprafața US: 51 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Târgu Frumos Răspândire: Nordul teritoriului Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați, eroziune în suprafață și alunecări de teren stabilizate cu ochiuri de schelet, altitudine 100=175 m, panta terenului cuprinsă între 10-20 %, expoziție NV, apa freatică peste 10 m, materiale deluviale, vegetației de silvostepă (figura nr. 3.5). Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom calcaric-salsodic (figura nr. 3.6): Ațsc = 00 – 15 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată; Amscac = 15 – 33 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată; ACscac = 33 – 70 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed, structură slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată; 57

Pagina 58

Ccascac = 70 – 100 cm, textură lutoargiloasă, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed, structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu HCl, pete și pseudomicelii de săruri. Fizico-chimice  Reacția solului este slabă-moderat alcalină (pH = 7.7 – 8.9);  Rezerva de humus este moderată (127 t/ha);  Conținut moderat în azot total (N = 0.122 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 23 ppm);  Conținut mare în potasiu mobil (K = 225 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (5-14%);  Solul este slab-moderat salinizat (CTSS = 190-1158 mg/100 g sol). Fig. 3.5. Zone cu schelet din cadrul US 5. Fig. 3.6. Cernoziom calcaric-salsodic, profil nr 1. 58

Pagina 59

Tabelul 3.2. Caracteristicile pedologice și geologice ale pajiștilor din UAT TÂRGU FRUMOS Nr Supra- Subtip Succesiun Procente . Parcela Tip de fața Tip de sol ea de crt descriptivã statiune (Varietate) orizonturi % . ha 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Bloc fizic 1075: Tarla 80 41,85 Parcela 2163 Bloc fizic 1075: Tarla 80 0,76 Parcela 2164 CZ Bloc fizic CZ ka / k1 1075: Tarla 80 - Cerno- Proxicalcaric, - TT/TT - Parcela 2166 ziom lut argilos Sp – t / Bloc fizic 15,30 calcaric mediu e11-12 1075: Tarla 80 0,25 Parcela 2169 Bloc fizic 1316: Tarla 80 - Parcela 2165 Bloc fizic 1316: Tarla 80 - Parcela NR 2168 Total Trup 1 42,86 2 Bloc fizic Proxicalcaric, CZ ka / k1 1068: Tarla 80 izolat cu - TT/TT - 45,56 Parcela 2175 schelet, lut Sp – a / Bloc fizic argilos mediu e11-12 1068: Tarla 80 CZ 3,93 Parcela HR Cerno- 17,70 2176 ziom CZ ka- Bloc fizic 1068: Tarla 80 calcaric ss/S3- A2 – Salsodic, izolat K1-TT/TT - Parcela HR 2177 cu schelet – Sp –t/e13 Bloc fizic: Tarla 86 – - Parcela HR 2279 59

Pagina 60

Bloc fizic: Tarla 86 – - Parcela HR 2280 Bloc fizic: Tarla 86 – - Parcela HR 2281 Total Trup 2 49,49 3 Bloc fizic 1062: Tarla 80 0,24 Parcela HR 2141 Bloc fizic 1062: Tarla 80 22,41 Parcela 2140 Bloc fizic 1062: Tarla 80 0,34 Parcela HC CZ 2139 Bloc fizic Cerno- Proxicalcaric, CZ ka / k1 1062: Tarla 80 ziom lut argilos - TT/AM - 1,11 Parcela 2138 calcaric mediu Sp – a / Bloc fizic e12-13 1062: Tarla 80 - 10,90 Parcela 2137 Bloc fizic GS Molic-cernic, 1062: Tarla 80 proxigleic, GS ka-mo- Gleiosol 0,46 Parcela HR proxicalcaric, ce / G6 - k1 2133 calcaric lut argilos - TT/AM - Bloc fizic mediu Tf – a 1062: Tarla 80 0,22 – Parcela HR 2131 Bloc fizic 1062: Tarla 80 5,84 Parcela HR 2132 Bloc fizic 1062: Tarla 80 - Parcela 2150 Bloc fizic - 1062: Tarla 80 60

Pagina 61

Parcela 2134 Bloc fizic 1062: Tarla 80 - Parcela HR 2135 Bloc fizic 1062: Tarla 80 - Parcela HR 2136 Bloc fizic 1062: Tarla 80 - Parcela HC 2139 Total Trup 3 30,62 4 Bloc fizic 653: CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1 Tarla 75 – Cernozio lut argilos - TT/TT - 0,08 Parcela 1901 m calcaric mediu Sp – a / Bloc fizic 653: e12-13 Tarla 75 – Salsodic, 0,07 Parcela 1902 proxihiposalic, CZ ka- Bloc fizic 653: epihiponatric, ss/S3- A2 – Tarla 75 – proxicalcaric, K1-TT/TT 6,91 lut argilos – Sp –t/e13 16,40 Parcela 1903 Bloc fizic mediu 37,22 1074: Tarla 76 Parcela 1921 Molic-cernic, GS proxigleic, K –mo – Bloc fizic proxicalcaric, 1,71 ce/G6-K1- 1057: Tarla 76 Gleiosol lut argilos TT/AM – Parcela 1909 calcaric mediu Tf-a Total Trup 4 45,99 5 Bloc fizic 952: Tarla 102 – 12,96 Parcela 2749 Bloc fizic 952: Tarla 102 – 0,11 Parcela 2750 Bloc fizic 952: Tarla 102 – 1,26 Parcela A 2742 Bloc fizic 897: 0,08 Tarla 102 – 61

Pagina 62

Parcela HC 2711 Bloc fizic 897: CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1 Tarla 102 – Cernozio lut argilos - TT/AM - 3,25 Parcela A 2712 m calcaric mediu Sp – a / Bloc fizic 897: e12-13 17,30 Tarla 102 – 19,43 Parcela 2713 GS Molic-cernic, Bloc fizic 918: proxigleic, GS ka-mo- Tarla 102 – Gleiosol proxicalcaric, ce / G6 - k1 0,04 Parcela HC calcaric lut argilos - TT/AM - 2744 mediu Tf – a Bloc fizic 918: Tarla 102 – 8,16 Parcela 2745 Bloc fizic 918: Tarla 102 – 2,69 Parcela HC 2746 Bloc fizic 918: Tarla 102 – 0,60 Parcela HC 2747 Total Trup 5 48,58 6 Bloc fizic CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1 1047: Tarla Cernozio izolat cu - TT/TT - 5,76 122 – Parcela m calcaric schelet, lut Sp – a / HB 3352 argilos mediu e11-12 Bloc fizic Salsodic, izolat CZ ka- 1078: Tarla 4,40 cu schelet ss/S3- A2 – 6,66 123 – Parcela K1-TT/TT 3354 – Sp –t/e13 Total Trup 6 12,42 7 Bloc fizic 895: Tarla 69 – 0,06 Parcela HB 1820 Bloc fizic 895: CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1 Tarla 69 – Cernozio lut argilos - TT/TT - 0,06 Parcela 1821 m calcaric mediu Sp – t / Bloc fizic 895: e11-12 - Tarla 69 – 62

Pagina 63

Parcela 1822 Bloc fizic 895: Tarla 69 – - Parcela 1826 Bloc fizic 895: Tarla 69 – 0,30 7,20 Parcela 1827 Bloc fizic 895: 19,83 Tarla 69 – Parcela 1828 Total Trup 7 20,25 8 Bloc fizic 805: Tarla 134 – 2,25 Parcela 3516 Bloc fizic 805: Tarla 134 – AS Molic-gleic- AS ka-mo- - Parcela 3539 salinic- gc-sc / G2 Bloc fizic Aluviosol endogleic, – S2 – k1 - 1018: Tarla calcaric proxihiposalic, TT/AM – proxicalcaric, Tf /a - 134 – Parcela PD 3519 lut argilos Bloc fizic mediu 1018: Tarla 10,80 0,49 134 – Parcela HC 3540 Bloc fizic 1018: Tarla Molic –cernic GS ka-mo- 1,75 134 – Parcela GS –salinic-aluvic, ce-sc- 3545 proxigleic, al/G6-S2- Bloc fizic Gleiosol k1- proxihiposalic, 1103: Tarla calcaric TT/AM- proxicalcaric, - 134 – Parcela lut argilos Tf/a 3315 mediu Bloc fizic 1077: Tarla 0,77 134 – Parcela 3520 Bloc fizic 1077: Tarla - 134 – Parcela PD 3524 Bloc fizic 4,49 1077: Tarla 63

Pagina 64

134 – Parcela 3527 Bloc fizic 1077: Tarla - 134 – Parcela 3530 Bloc fizic 1077: Tarla 20,56 134 – Parcela 3531 Total Trup 8 30,31 Total General 280,52 100,0 Caracterizare agrochimică Introducere Lucrarea de cartare agrochimică are în vedere controlul stării de fertilitate a solului pentru stabilirea necesarului de îngrășăminte și îmbunatățirea indicilor calitativi ai solului. Aplicarea eficientă a îngrășămintelor și amendamentelor nu este posibilă fără cunoașterea temeinică a însușirilor solului, a cerințelor specifice de nutriție a culturilor și a interacțiunii îngrășămintelor și amendamentelor cu solul și cu plantele, deoarece îngrășămintele, în funcție de dozele și condițiile în care sunt folosite, pot influența creșterea și dezvoltarea plantelor atât pozitiv, cât și negativ. Fiecare tip de sol asigură un anumit nivel de producție în funcție de fertilitatea lui naturală sau actuală, iar creșterea în continuare a producțiilor poate fi asigurată prin aplicarea îngrășămintelor. Completarea necesarului de elemente nutritive se face din îngrășăminte organice și din îngrășăminte chimice. Totodată studiul are caracter aplicativ prin programul de amendare și fertilizare întocmit, stabilind pentru culturi doze diferențiate de îngrășăminte chimice, organice, precum și de amendamente calcaroase pentru a obține producții economice fără a determina scăderea fertilității solurilor și fenomene de poluare. Arealul luat în studiu apartine teritoriul administrativ al Orasului Târgu Frumos în blocurile fizice nr: 653, 876, 895, 897, 918, 952, 1018, 1047, 1057, 1062, 1068, 1074, 1075, 1078. În vederea elaborării prezentului studiu s-au prelevat 31 probe medii agrochimice. 64

Pagina 65

Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze: A. Faza de teren In vederea întocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat în prezența delegatului OJSPA IAȘI respectiv în anul 2017 un număr de 31 probe medii de sol de pe suprafața de 280,52 ha ocupată cu pășuni. Recoltarea probelor s-a făcut cu sonda agrochimică pe adâncimea de 0 -10 cm. Fiecare probă medie agrochimică a fost alcătuită dintr-un număr de 25-30 probe parțiale, suprafața de teren ce revine unei probe medii de sol este de 10 ha, fiind reprezentată pe cartograma cu linii întrerupte și poartă denumirea de ,,parcele de recoltare‖. Probele de sol recoltate în teren poartă un număr care este trecut în partea de jos a fiecărei parcele de recoltare ex; 6589, 6590, 6591 etc. B. Faza de laborator Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului O.J.S.P.A. IAȘI, conform instrucțiunilor de lucru elaborate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie București (ICPA). Probele recoltate au fost uscate, mojarate, după care s-au făcut următoarele analize agrochimice : a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol: - reacția solului (pH) a fost determinată la toate probele de sol în suspensie apoasă pe cale potențiometric cu electrod de sticlă; - conținutul de fosfor mobil (P – AL) a fost determinat prin metoda Egner – Domingo în extract de acetat lactat de amoniu (AL); - conținutul de potasiu mobil (K – Al) a fost determinat în acelasi extract ca și fosforul mobil, citirile fiind făcute la fotometru cu flacără. b). Analize de serie mică La 10% din probele alese, astfel încât să reprezinte principalele tipuri de sol din teritoriul cartat se determină conținutul de humus prin metoda oxidării umede și dozării titrimerice dupa Walkley-Black în modificarea Gogoasa și este exprimat în procente. Datele obținute se folosesc pentru calculul indicelui azot: % humus x V% I.N. = ---------------------------------, 100 65

Pagina 66

care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului. Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinele de analiză a solului anexate la studiul pedologic și agrochimic. C. Faza de birou – cuprinde activitățile ce se execută în cadrul compartimentului agrochimie de la primirea buletinului de analiză și până la definitivarea lucrării. Pe baza datelor analitice, a condițiilor de climă și sol, a consumului specific de elemente nutritive, ținând cont de planta cultivată, producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale solului, s-a întocmit planul de fertilizare. Rezultate, interpretări, recomandări Reacția solurilor și corectarea acesteia Pentru a crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, este necesară cunoașterea reacției solului și a posibilităților de schimbare a reacției funcție de cerințele culturii respective. În general plantele se dezvoltă bine la o reacție slab acidă – neutră. La probele analizate valorile pH-ului sunt cuprinse între 5,7 si 8,1 indicând un domeniu de reacție al solurilor de la moderat acid la slab alcalin. Din situația sinteticã agrochimicã privind starea de reacție a solurilor întocmitã pentru suprafața de 281 ha ocupată cu pășune rezultã urmãtoarea distribuție pe categorii de pH: 6,4 % ( 18 ha ) soluri cu reacție moderat acidă; 25,8 % (73 ha ) soluri cu reacție slab acidă; 9,7 % ( 27 ha ) soluri cu reacție neutră; 58,1 % ( 163 ha ) soluri cu reacție slab alcalină. *Solurile cu reacție puternic acidă și moderat puternic alcalină lipsesc. Intrucât suprafața solurilor cu reacție alcalină este mare 58,1 % trebuie acordată o atenție mare în alegerea sortimentului de îngrășăminte cu azot folosit la fertilizare. Pe aceste soluri se impune folosirea îngrășămintelor cu azot cu reacție fiziologic acidă, cum ar fi: azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu. De asemenea, pe aceste soluri se impun și unele măsuri preventive și curative de ameliorare cum ar fi; - dintre măsurile preventive amintim; a) reducerea nivelului freatic prin asigurarea unui drenaj corespunzător,cu lucrări de eliminare a excesului de apă; 66

Pagina 67

b) cultivarea de plante tolerante la salinitate și alcalinitate; c) fertilizarea organică și minerală. - dintre măsurile curative amintim: a) aplicarea amendamentelor are ca efect schimbul ionilor de Na+din complexul adsorbtiv cu cei de Ca2+ și corectarea reacției solului; Sporirea fertilității și productivității acestor soluri se realizează prin fertilizarea organică și minerală și prin amendare. Fertilizarea organică este necesară pentru îmbunătățirea conținutului în materie organică, în macro și microelemente, ameliorează însușirile fizice ale acestor soluri, reduce compactitatea și tasarea lor. In funcție de reacția solului se va stabili sortimentul de îngrășământ cu azot care se va folosi la fertilizare astfel, solurile slab acide și neutre se vor fertiliza cu uree, dar prin alternanță se vor fertiliza și cu azotat de amoniu, iar pe solurile cu reacție alcalină, recomandăm pentru a reduce o parte din alcalinitatea solului, administrarea de îngrășăminte chimice cu reacție fiziologic acidă (azotatul și sulfatul de amoniu). Dintre îngrășămintele simple cu azot, ureea ridică unele probleme ce trebuie avute în vedere la fertilizare și anume: - ureea nu trebuie aplicată la suprafață fără încorporarea imediată la 5-10cm adâncime, aceasta întrucât prin hidroliza care are loc mai intens în condiții de temperatură ridicată, se formează amoniacul gazos care se pierde în atmosferă; - ureea nu este potrivită a se amesteca cu superfosfații, deoarece alcalinitatea creată de amoniac favorizează evoluția fosfatului spre fosfați superiori de calciu (fosfat dicalcic, tricalcic), insolubil în apă și mai puțin accesibil plantelor. - ureea ca îngrășământ de bază este practic egală ca eficiență cu azotatul de amoniu și ușor inferioară sulfatului de amoniu. Superfosfatul ca și toata gama de îngrășăminte complexe nu ridică probleme legate de starea reacției solului, iar la calculul dozelor ce revin la hectar se va avea în vedere atât conținutul îngrășământului în substanță activă, cât si asigurarea solului în azot, fosfor și potasiu. Intrucât îngrășămintele aplicate modifică în timp reacția și starea de saturație a solului cu elemente nutritive, cu urmări importante pentru recolte, se recomandă corelarea reacției solului cu reacția fiziologică a îngrășământului care se aplică. 67

Pagina 68

Starea de aprovizionare cu fosfor mobil Conținutul în fosfor mobil la probele de sol analizate are valori cuprinse între 11 și 134 ppm P, indicând o stare de aprovizionare de la slabă la bună a solurilor în fosfor mobil, acestea fiind înscrise în partea de mijloc din interiorul fiecărei probe medii agrochimice. In funcție de conținutul în fosfor mobil, solurile au fost grupate astfel: 16,1 % ( 45 ha) soluri slab asigurate; 29,0 % ( 81ha) soluri mijlociu asigurate; 35,5 % ( 100 ha) soluri bine asigurate; 19,4 % ( 55 ha) soluri foarte bine asigurate; * Solurile foarte slab asigurate cu fosfor mobil lipsesc. Din situația sintetică agrochimică se observă că, pe suprafata de pășune cartată predomină solurile bine și foarte bine aprovizionate 54,9%, urmate de cele mijlociu aprovizionate 29 %. Solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil reprezintã 16,1%, respectiv 45 ha găsindu-se în suprafața mai mare în blocul fizic nr 1075 si 895. Se cunoaște faptul ca nutriția plantelor cu fosfor este puternic influențată de reacția solului din cauză că, atât absorbția și solubilizarea fosfaților minerali de suprafață, cât și disocierea acidului fosforic în ioni (din îngrășământ) sunt procese ce depind mult de activitatea ionului de hidrogen în soluția solului. De aceea pe solurile cu pH peste 6,5 scade solubilitatea în apă a fosfaților din cauza ionilor de calciu care predomină în aceste soluri și că acidul fosforic disociază mai mult pe o a doua treaptă,formând ionii difosfați, mai puțin accesibil plantelor, decât ionii monofosfați care există în condiții de reacție cu pH –ul sub 6,5. Deci, realizarea producțiilor mari și de bună calitate nu este posibilă fără optimizarea regimului fosforului mobil, potasiului și pH-ului. Aprecierea stării de aprovizionare cu azot Valorile indicelui azot în funcție de care apreciem starea de aprovizionare a solurilor cu azot sunt cuprinse între 3,03 și 3,66 indică o stare de asigurare mijlocie a solurilor în azot. 68

Pagina 69

Starea de asigurare a solului cu azot mineral depinde nu numai de conținutul solului (în materie organică și în special humusul, care intră în calculul valorii (IN), ci depinde de condițiile în care are loc mineralizarea materiei organice din sol sub acțiunea microorganismelor. Nevoia de azot se va aprecia în funcție și de alți factori cum sunt: compoziția covorului ierbos , raportul care există între azot și fosfor, nivelul fertilizării cu fosfor, potasiu și îngrășăminte organice, cât și după rezerva de umiditate din sol la pornirea in vegetație a plantelor. Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai cu azot se soldează cu sporuri mici de producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită proliferării bolilor criptogamice. Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate în programul de fertilizare, mai ales că lipsa azotului influențează cel mai puternic producția deoarece plantele se opresc din creștere și nu se dezvoltă. Starea de aprovizionare cu potasiu Valorile conținutului în potasiu mobil sunt exprimate în ppm și sunt de asemenea înscrise imediat sub valoarea fosforului mobil în interiorul fiecărei probe medii agrochimice, acestea fiind cuprinse între 242 și 843 ppmK, rezultând un conținut foarte bun în potasiu mobil. Din situația sinteticã privind starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil rezultã: 100 % ( 181 ha ) soluri foarte bine asigurate. Solurile slab, mijociu și bine asigurate cu potasiu mobil lipsesc. Reducerea în timp a conținutului de potasiu mobil când nu se aplică îngrășăminte cu potasiu depinde, printre altele de capacitatea de schimb cationic și de gradul de saturație cu baze a solului. Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în funcție de compozitia covorului ierbos, producțiile planificate, consumul specific de element pe tona de produs, precum și de conținutul de potasiu din sol. CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI a fost determinat la 4 probe medii din solurile carbonatice care au pH-ul peste 7,5. Dozarea carbonaților s-a făcut prin metoda gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se exprimă în procente (%), respeciv grame CaCO3 /100 g sol. 69

Pagina 70

La probele analizate, conținutul în carbonați este de 0,69 la 2,13 indicând că solurile de unde au fost recoltate probele de sol au un conținut slab în carbonați. Metode de îmbunătățire a covorului ierbos prin fertilizare 1. Principii de aplicare a îngrășămintelor pe pajiști Folosirea îngrășămintelor constituie un mijloc pentru ridicarea producției pajiștilor și pășunilor situate de regulă pe soluri cu o slabă fertilitate, utilizarea lor aducând sporuri de 1824 tone iarbă/ha. Sporurile cele mai mari se obțin dacă se ține seama de unele particularități biologice ale plantelor care alcătuiesc pajiștile și de factorii care condiționează îngrășarea diferențiată, tipul de pajiște, condițiile de sol compoziția floristică, clima, modul de folosire a pajiștilor. In vegetația pajiștilor naturale predomină ierburile perene, iar dintre acestea mai ales gramineele a căror perioadă critică de nutriție o constituie înfrățirea. Folosirea sistematică a îngrășămintelor pe pajiști duce la sporuri cantitative de iarbă și la schimbarea compoziției botanice. Ingrășămintele azotate favorizează creșterea procentului de plante graminee, pe când îngrășămintele fosfatice, a leguminoaselor. 2. Ingrășarea prin târlire reprezintă dejecțiile lăsate de animale în perioada de pășunat pe locurile de odihnă. Aceste locuri se schimbă în mod organizat după ce pe terenul respectiv s-au acumulat cantități de dejecții corespunzătoare unui anumit nivel de fertilizare. Cu o turmă de 100 capete bovine sau 2000 ovine se poate îngrășa în cursul unei perioade de pășunat o suprafață de 12-15 ha și se poate reveni cu o nouă îngrășare după circa 6 ani. Ingrășarea prin târlire se aplică numai în completarea celorlalte procedee de fertilizare. 3. Ingrășămintele organice Pe pajiștile permanente se folosesc ca îngrășăminte organice gunoiul de grajd, compostul, urina, mustul de grajd, tulbureala. 1) Gunoiul de grajd pe langă acțiunea directă asupra nutriției plantelor din pajiști, îmbunătățește regimul termic și de aerație a solului, sporește capacitatea de reținere a apei, intensifică activitatea microorganismelor. Datorită faptului că nu se încorporează în sol, se recomandă folosirea pe pajiști a gunoiului de grajd fermentat sau semifermentat. Gunoiul de grajd în doze mijlocii 20-30 t/ha sporește în medie producția de iarbă cu 10-120%, cea de fân cu 20-35%. 70

Pagina 71

Pe pajiști gunoiul de grajd se împrăștie toamna târziu după ultimul pășunat, dacă se împrăștie primăvara nu se poate pășuna decât după 1,5 luni de la răspândire. Pe fânețe gunoiul de poate împrăștia atât toamna târziu, după ultima coasă, cât și primăvara timpuriu. În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe teren este deosebit de important. - în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol iminent de poluare a apelor subterane. În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat; - condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie luate măsurile necesare pentru evitarea poluării apelor. Gunoiul se administrează de regulă toamna, în condiții meteorologice favorabile, în special pe timp noros și cu vânt slab. În zonele mai umede se poate administra și primăvara. Un alt element cu o deosebită importanță practică îl reprezintă condițiile de aplicare. Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai mari de 4 – 6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează manual sau mecanizat, trebuie să depășească 75%. Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării. Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide – gunoi de grajd, de la platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide – se folosesc mașini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini sunt sub formă de remorcă tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de dislocare – mărunțire și distribuție a îngrășămintelor. Unele mașini au și organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete. Organele de distribuție pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dințate; rotor orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a. 71

Pagina 72

Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă mecanică acționată hidraulic. Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice, sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime. Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu îngrășămintele minerale în special cu cele fosfatice. Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De exemplu, azotații de amoniu, calciu și sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de sinteză, fosforitele superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul de grajd. În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în sursele de apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiuni de teren late de 5 – 6 m, aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor mase de apă, să se aibă în vedere condițiile meteorologice și starea de umiditate a solului. Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă; golirea sau depozitarea gunoiului în apropierea buncărelor și utilajelor de administrare a îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor este interzisă, conducând la poluarea mediului și se sancționează potrivit legii. Utilajele folosite la administrare trebuie să asigure reglarea precisă a normelor în intervalul 5 – 100 m3/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m3/ha în intervalul normei de 5 – 20 m3/ha și 10 m3/ha în intervalul normelor de 20 – 200 m3/ha. Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru, trebuie să fie de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descărcării complete a unui rezervor plin trebuie să fie sub 15%. Îngrășămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării, atât în timpul transportului, cât si înaintea și în timpul administrării. Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere și nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitrați. În nici un caz nu se vor efectua reparații sau alte operații, în afara celor tehnologice, dacă utilajul este încărcat parțial sau total. Din construcție, aceste utilaje trebuie să permită curățarea rezervorului și a echipamentelor simplu și rapid și fără să permită producerea poluării mediului ambiant. 72

Pagina 73

În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope cu balonaj mare, care vor asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2 Kg/cm2, atunci când sunt încărcate la capacitatea maximă. 2) Urina și mustul de gunoi de grajd. Acestea sunt îngrășăminte azoto-potasice, urina conține 0,1-1,0% azot și 0,4-0,5% K2O, iar mustul de gunoi de grajd 0,2- 0,8% N și 0,4-0,6% K2O. Când este posibil se poate aplica până la 10 t lichid /ha, toamna târziu sau primăvara devreme, prin stropirea uniformă a terenului cu ajutorul unor dispozitive montate pe autocisternă. Ingrășarea cu urină pe același teren se face odată la 2-3 ani. Cazuri specifice Riscul de poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane crește foarte mult în anumite situații de aplicare a îngrășămintelor – pe terenuri în pantă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot trebuie făcută cu anumite precauții. Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, îngrășămintele organice de la animale și alte deșeuri organice trebuie aplicate la o distanță de 50 m de izvoare, fântâni sau foraje din care se alimentează cu apă potabilă sau pentru uzul fermelor de animale. În anumite situații, această distanță trebuie să fie mai mare, în special dacă izvorul este pe pantă sau fântâna este puțin adâncă (la suprafață). Trebuie avute în vedere toate sursele de apă din vecinătatea terenului (proprietății). Aceste recomandări sunt obligatorii și în cazul depozitării temporare a îngrășămintelor organice pe câmp, care oricum trebuie să fie foarte limitată în timp. Terenurile pe care se aplică îngrășăminte organice trebuie alese cu grijă, astfel încât să nu se producă băltiri sau scurgeri în cursuri de apă. Riscul de producere a scurgerilor de suprafață, pe un teren pe care s-a aplicat un îngrășământ organic, variază cu tipul de îngrășământ, fiind mai mare în condiții similare la cele sub formă lichidă. Îngrășămintele solide pot produce poluare numai în situația unor ploi abundente ce intervin imediat după aplicare. Îngrășămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare. Se va evita administrarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. În plus, față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă: - solul este puternic înghețat; - solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; 73

Pagina 74

- câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni. Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri înclinate Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului (în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările anti erozionale și în mod deosebit, cantitatea de precipitații. Riscul este maxim când îngrășămintele sunt aplicate superficial și urmează o perioadă cu precipitații abundente. Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor în sol și ținând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrășăminte, mai ales dejecții lichide, când sunt prognozate precipitații abundente). Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate de apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă Pe soluri periodic saturate cu apă sau inundate, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot. Pe cât posibil, trebuie evitată aplicarea îngrășămintelor cu azot pe soluri în pantă, înghețate sau acoperite cu zăpadă, deoarece există riscul de spălare a nitraților la încălzirea vremii. 4. Fertilizarea pajiștilor cu îngrășăminte chimice Pe pajiști se aplică atât î

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.