Hotărâre a Consiliului Local
HOTARAREA NR. 19
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,0 MB · modificat pe site: 16.03.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 19 din 22.02.2018, „HOTARAREA NR. 19”, Orașul Târgu Frumos, jud. Iași. Sursa: http://primariatgfrumos.ro/wp-content/uploads/2018/03/HOTARAREA-NR.-19.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/targu-frumos/27105-hotararea-nr-19, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI TÂRGU FRUMOS
JUDEȚUL IAȘI
HOTĂRÂREA NR. 19 DIN 22.02.2018
privind aprobarea Planului de Amenajament pastoral pentru pășunile de pe raza Unitații
Administrativ-Teritoriale a Orașului Târgu Frumos, județul Iași
Consiliul Local al Orașului Târgu Frumos, Județul Iași,
În temeiul Legii administrației publice locale nr. 215/2001;
Având în vedere prevederile O.U.G. nr. 34/23.04.2013 privind organizarea, administrarea și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991;
Având în vedere prevederile O.U.G. nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de
calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște;
Având în vedere Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor
permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Având în vedere H.G. nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea si exploatarea
pajistilor permanente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Având în vedere Ordinul nr. 407/2.051/2013 pentru aprobarea contractelor-cadru de
concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor,
orașelor, respectiv al municipiilor;
Având în vedere H.G. nr. 1064/2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Având în vedere Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013;
Având în vedere Studiul Pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor
aparținând teritoriului administrativ Târgu Frumos, Județul Iași, înregistrat sub nr.
27480/10.01.2018;
1
Pagina 2
Având în vedere Planul de Amenajament Pastoral Orașul Târgu Frumos, Județul Iași,
înregistrat sub nr. 28974/01.02.2018;
Având în vedere expunere de motive nr. 29601/09.02.2018;
Având în vedere proiectul de hotărâre nr. 29602/09.02.2018;
Având în vedere Raportul compartimentului de resort întocmit de Compartimentul
Administrarea Patrimoniului, înregistrat sub nr. 29603/09.02.2018;
Având în vedere avizul favorabil al Comisiei de amenajare a teritoriului, Urbanism,
Protecția mediului și Agricultură din cadrul Consiliului Local al orașului Târgu Frumos
înregistrat sub nr. 30241/20.02.2018;
În temeiul art. 45 alin. 3 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001,
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. (1) Se aprobă Planul de Amenajament pastoral pentru pășunile de pe raza Unității
Administrativ-Teritoriale Orașul Târgu Frumos, județul Iași, conform Anexei care face parte
din prezenta hotărâre.
(2) Planul de amenajament pastoral prevăzut la alin. 1 reprezintă actul administrativ
prin care se gestionează pășunile proprietate privată a Orașului Târgu Frumos și este valabil pe o
perioadă de 10 ani.
Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei se împuternicește Primarul, prin aparatul de
specialitate.
Art.3. Prezenta hotărâre se va comunica:
- Instituției Prefectului Județului Iași;
- Primarului orașului Târgu Frumos;
- Celor vizați în actul administrativ.
Președinte de ședință, Avizează pentru legalitate,
Consilier local, Secretar,
Enea Sergiu – Constantin Spulber Elena – Felicia
Prezenta hotărâre a fost adoptată cu un număr de 17 voturi „pentru”, 0 „abțineri” și 0 voturi
„împotrivă” dintr-un număr total de 17 consilieri locali în funcție, fiind prezenți la ședință un număr de 17
consilieri locali.
2
Pagina 3
ANEXA nr. 1 la H.C.L. nr. 19/22.02.2018
3
Pagina 4
4
Pagina 5
5
Pagina 6
Cuprins
Introducere 7
Capitolul 1. Situația teritorial-administrativă 13
1.1. Amplasarea teritorială a localității 13
1.2. Denumirea deținătorului legal 15
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală 15
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament 17
Capitolul II. Organizarea teritoriului 20
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 20
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii 23
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 31
2.4. Baza cartografică utilizată 32
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 32
2.6. Enclave 34
Capitolul III – Caracteristici geografice și climatice 35
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 35
3.2. Altitudine, expoziție, pantă 38
3.3. Caracteristici pedologice și geologice 41
3.4. Rețeaua hidrografică și hidrogeologică 76
3.5. Date climatice 79
Capitolul IV – Vegetația 82
4.1. Date fitoclimatice 82
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune 84
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor 93
4.4. Descrierea vegetației lemnoase 97
Capitolul V – Cadrul de amenajare 98
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 98
5.2. Obiective social – economice și ecologice 104
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 105
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral 105
Capitolul VI – Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor 109
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 109
6.2.Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau
144
supraînsămânțarea pajiștilor
6.3. Capacitatea de pășunat 157
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale 159
6.5. Căi de acces 164
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă 165
Capitolul VII – Descriere parcelară 168
Capitolul VIII – Diverse 177
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 177
8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament 177
8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 178
8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă 178
Anexa 1 - Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor 189
Anexa 2 - Potențialul producție vegetală – pășuni și fânețe 199
Bibliografie 202
Anexa 3 - Tabel centralizator cu proprietarii/utilizatorii de pășune și fâneață 203
6
Pagina 7
INTRODUCERE
Creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în
dezvoltarea agriculturii. Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură
sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor, bunăstarea animalelor, calitatea
solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în special pentru producerea
biomasei, sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din pajiști se intensifică
procesul de fotosinteză din ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai mare de
materie organică, menținându-se în sol o viață biologică activă.
Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localitati, reprezintă
felul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente (conform O.U.G. nr. 34/2013).
Măsurile prevăzute în prezentul „ Plan de Amenajament Pastoral " sunt
elaborate astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum
și de particularitățile regionale și locale ale fiecărei localități. La întomirea acestui Plan
de Amenajament Pastoral s-a ținut cont de prevederile legale aflate în vigoare la acest
moment dat:
Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor
permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991
(act publicat în Monitorul Oficial, nr. 69 din 23.01.2018).
Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1064/2013.
Ordinul nr. 125/2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor
pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a
stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor
pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente.
7
Pagina 8
Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor
necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști
permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.064/2013.
Legea nr. 16/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015
pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru
aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015 - 2020 și
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte
forme de asociere în agricultură‖.
Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/3013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.1064/2013.
Legea nr. 86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind
organizarea, administrarea și expoatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, nr. 491 din 02.07.2014).
OUG nr. 34/2013 (act publicat in Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind
organizarea, administrarea, exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.
Ordin nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul a încărcăturii optime
de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(act publicat în Monitorul Oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
8
Pagina 9
Hotărârea nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul României
(act publicat în Monitorul Oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013).
Ordinul nr. 407/2.051/ din 2013 – Pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune
și închirierea suprafețelor de pajști aflate în domeniul public/privat al comunelor,
oraselor, respectiv al municipiilor, (act publicat in Monitorul Oficial,Partea I, nr. 333
din 07.06.2013).
Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin
contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale în vigoare
(HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5).
In Hotărârea de Guvern - HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd
următoarele:
Art. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de
mediu revine exclusiv utilizatorilor.
Planul de Amenajament Pastoral reprezintă „ documentul care cuprinde
măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării
pajiștilor ", în conformitate cu obiectivele de management ale pajiștilor prevăzute în
„ Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 34/2013 ".
Utilizatorul pajiștii este „ crescător de animale persoană fizică având animale
înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE) / crescător de animale orice tip de
persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor
Codului civil, având animale proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care
desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință a pajiștii conform
clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru
producția vegetală și animală " (art.1 lit. c. din HG nr. 1064 11/12/2013 ).
Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus în „ Planul de
amenajament pastoral ", iar „ autoritatea contractantă are obligația de a include în
cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele
pastorale și condițiile speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare " (art.6 alin.(2) din HG nr. 1064 11/12/2013).
9
Pagina 10
Principii generale ale amenajamentelor pastorale
Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două decenii, este
stipulată de Legea 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.
34/2013 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și
pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991‖, care precizează
la articolul 6, alineatul 1 că modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin
amenajamente pastorale.
Scopul întocmirii unui plan de amenajament pastoral constă în reglementarea
și organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor
staționale locale și incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o
gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea
biodiversității și protejarea mediului înconjurător.
Prin amenajamentul pastoral s-a urmărit: inventarierea pajiștilor de pe teritoriul
UAT Târgu Frumos; studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează;
furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrărilor de ameliorare
a pajiștilor și pentru gospodărirea fondului pastoral.
Prezentul amenajament se referă numai la amenajarea pajiștilor permanente,
denumite în continuare pajiști, din fondul pastoral al Primăriei Târgu Frumos, conform
Legii 86/2014, articolul 3, literele a) – f), cu modificările și completările ulterioare.
Obiectivele principale ale Planului de amenajament pastoral au urmărit:
a. asigurarea unei producții de furaje, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pe
parcursul anului;
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an;
c. recomandări privind lucrările de îmbunătățire a potențialului productiv al pajiștilor
ținându-se cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei;
d. respectarea metodologiei de întocmire din Ghidul de întocmire a amenajamentelor
pastorale;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de
agromediu sub incidența cărora intră pajiștile ce vor fi amenajate;
f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a
graficului de execuție a acestuia.
10
Pagina 11
Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui
Plan de amenajament pastoral
Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de
implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune. Un aspect
important în cadrul lucrării îl au cele două conferințe ale grupului de lucru, în care s-au
stabilit suprafețele ce urmează a fi amenajate, se evidențiază starea în care se prezintă
pășunile și calitatea lor și s-au decis măsurile necesare pentru reglementarea procesului
de ameliorare a pajiștilor.
Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:
Întocmirea temei de proiectare.
Faza de teren.
Faza de redactare.
Faza de editare.
Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii
nominalizați în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și
modificările ulterioare. Avizarea temei de proiectare s-a făcut la sediul UAT Târgu
Frumos și are ca scop analizarea principalelor probleme referitoare la amenajarea
pășunilor.
Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va
fi amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei
cartografice existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de
proiectare (conferința 1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hărți UAT și a
parcelarului); recunoașterea terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă
materialul cartografic utilizat se reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe
teren a parcelarului; constituirea subparcelarului; descrierea parcelară; recepția
lucrărilor.
Fazele de redactare și editare presupun redactarea, respectiv editarea tuturor
documentelor solicitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături
de propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat,
speciile și categoriile de animale corespunzătoare; propuneri asupra suprafețelor ce
trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare, adăpătorilor, drumurilor de acces,
construcțiilor, împrejmuirilor, etc.
11
Pagina 12
Conferințele grupului de lucru de amenajare
În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire
a pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat
făcută de proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Târgu Frumos prima conferință de
amenajare, iar după recepționarea lucrărilor de teren s-a ținut a doua conferință de
amenajare.
a. La prima conferință s-au prezentat următoarele informații:
numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;
situația legală a suprafețelor de teren aflate în administrarea unității
administrativ teritoriale care urmează a fi prinse în Planul de amenajament
pastoral;
gruparea pășunilor pe corpuri și trupuri;
dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe
teren;
starea în care se prezintă pășunile și calitatea lor;
problematica specifică regiunii.
S-a discutat și s-au făcut propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat
hotărâri cu privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru
mersul lucrărilor pe teren.
b. La conferința a doua s-a discutat despre următoarele:
situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren:
asupra capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost
administrat în trecut sub raport tehnic;
gruparea definitivă a pășunilor pe corpuri, trupuri și unități de exploatare;
s-au făcut propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor
de pășunat, speciilor și categoriilor de animale corespunzătoare;
s-au făcut propuneri asupra măsurilor necesare pentru reglementarea procesului
de ameliorare a pajiștilor, construirea și/sau întreținerea adăpătorilor,
drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc.
materialul cartografic existent și volumul lucrărilor necesare;
colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă
pășunile respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea
lor.
12
Pagina 13
CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Târgu Frumos este situat
în partea central-vestica a județului Iași, la circa 45 km de municipiul Iași, cu care comunică
prin DN 28 (E583) Iași – Roman (figura nr. 1.1).
Teritoriul administrativ Târgu Frumos se învecinează cu următoarele teritorii
administrative din județul Iași: la nord: teritoriul comunei Balș; la est și sud: teritoriul
comunei Ion Neculce; la vest: teritoriul comunelor Ion Neculce si Costești; la sud - vest:
teritoriul comunei Strunga.
Pajiștile care fac obiectul acestui amenajament pastoral se află pe teritorul
administrativ al orașului Târgu Frumos, județul Iași.
Teritoriul orașului Târgu Frumos însumează o suprafață totală de 2446 ha, din care
2118 ha sunt suprafețe agricole formate din terenuri arabile, pajiști, vii și livezi și 328 ha
formate din terenuri neagricole (păduri, ape, drumuri, construcții, terenuri neproductive).
Conform datelor raportate în Situația Statistică a Terenurilor, la nivelul anului 2016
situația pajiștilor și fânețelor din orașul Târgu Frumos este următoarea:
Pășuni (ha) Fânețe (ha)
Total UAT 292 7
1. Proprietate publică 238 -
2. Proprietate privată 54 7
- UAT 43 -
- Persoane juridice - -
- Persoane fizice 11 7
Notă: Situația pentru anul 2017 are termen de predare la DAJ Iași luna aprilie 2018.
13
Pagina 14
Fig. 1.1. Așezarea administrativă a teritoriului Tg. Frumos, județul Iași
14
Pagina 15
1.2. Denumirea deținătorului legal
Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul orașului Târgu Frumos este de 299 ha din
care 281 ha în administrarea Consiliului local al UAT Târgu Frumos (238 ha în proprietate
publică și 43 ha în proprietate privată a UAT) și 18 ha în administrarea persoanelor fizice.
Amenjamentul pastoral va fi realizat pentru suprafața de 280,52 ha, diferența de 0,48 ha
reprezentând suprafețe mici care nu sunt cuprinse în planul parcelar.
Deținătorul legal al pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de
amenajament pastoral este:
- UAT orașul TÂRGU FRUMOS
Adresa: Str. Cuza Vodă, nr. 67 – Oraș Târgu Frumos
Județul Iași
Cod poștal: 705300
Telefon: 0232-710.906, 710080 Fax: 0232-710330
Reprezentant legal: Ionel VATAMANU
Funcția reprezentantului legal: Primar
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală
Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legală sunt următoarele:
- inventarul Consiliului Local Târgu Frumos, conform:
- Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 18 din 31 mai 2001, Anexă la HGR
1354/2001.
- Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 28 din 27 februarie 2014
- Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 47 din 29 aprilie 2014
15
Pagina 16
Tabelul 1.1
Patrimoniul pajiștilor din orașul Târgu Frumos
Nr. Trupul de Bazin
Teritoriu administrativ Observații
crt. pajiște hidrografic
1 UAT Târgu Frumos Trup 1 – Hârtop Fandolica -
2 UAT Târgu Frumos Trup 2 – Bejăneasa - - -
bovine
3 UAT Târgu Frumos Trup 3 – Bejăneasa - - -
ovine
4 UAT Târgu Frumos Trup 4 – Valea Oarzei Cucuteni -
5 UAT Târgu Frumos Trup 5 – Adâncata Adâncata -
6 UAT Târgu Frumos Trup 6 – Brăiești Paharnic -
7 UAT Târgu Frumos Bahluieț -
Trup 7 – Jora
8 UAT Târgu Frumos Paharnic
Trup 8 – Paharnic
Pe raza orașului Târgu Frumos, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de
1 ianuarie 2017, suprafețele de pajiști care nu au fost declarate la Agenția de Plăți și
Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Categoria de folosință a terenurilor și suprafața nedeclarată la APIA în anul 2017
Nr. Suprafață totală Declarată APIA Nedeclarată la
Trupul de pajiște
crt. pajiști UAT (ha) (ha) APIA (ha)
1 Trup 1 – Hârtop - 42,86
2 Trup 2 – Bejăneasa - - 49,49
bovine
3 Trup 3 – Bejăneasa - - 30,62
280,52 ovine
4 Trup 4 – Valea Oarzei - 45,99
5 Trup 5 – Adâncata - 48.58
6 Trup 6 – Brăiești - 12,42
7 Trup 7 – Jora - 20,25
8 Trup 8 – Paharnic - 30,31
16
Pagina 17
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
Pajiștile din orașul Târgu Frumos în administrarea Consiliului Local Târgu Frumos în
suprafață totală de 280,52 ha, din care nedeclarată la APIA 280,52 ha, au fost exploatate
până în anul 2018 în regim de pășune de către crescătorii de animale și nu au fost efectuate
lucrări de fertilizare.
Până în prezent, pe pajiștile din UAT Târgu Frumos nu a mai fost întocmit
amenajament pastoral sau studii pentru ameliorarea și folosirea rațională a pajiștilor.
Fig. 1.2. Adăpătoare Trup 5 – Adâncata, Târgu Frumos
Intreaga suprafață de pășune a fost și este în prezent folosită pentru pășunat, aceasta
fiind pe circa 70% din suprafață în stare bună, restul suprafeței necesitând lucrări de
îmbunătățire a calității acesteia.
Pentru anul 2018 s-au propus să fie efectuate următoarelor lucrări:
Fertilizarea întregii suprafețe, respectiv 280,52 ha pășune, astfel încât să se asigure o
cantitate de circa 300 kg/ha (conform planului de fertilizare elaborat de OSPA Iași).
Reparații de întreținere permanentă la adăpătorile existente, desfundat conducte,
dezinfectat și curățat uluce.
Cosit vegetația dăunătoare de pe pajiști, o dată sau de două ori, în funcție de necesități.
Eliminarea arbuștilor crescuți pe pajiști.
17
Pagina 18
Fig. 1.3. Adăpători Trup 6 – Adâncata, Târgu Frumos
Fig. 1.4. Sursa de apă Trup 4 – Valea Oarzei, Târgu Frumos
Pe lângă lucrările menționate pentru îmbunătățirea condițiilor de exploatare a pajiștilor
pe fiecare trup din UAT Târgu Frumos sunt necesare următoarele:
Trup 1 – Hârtop: construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui umbrar
Trup 2 – Bejăneasa - bovine: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 20 %
din suprafață, desecarea pe circa 15 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători
și a unui umbrar
Trup 3 – Bejăneasa - ovine: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 40 %
din suprafață, desecarea pe circa 20 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători
și a unui umbrar
Trup 4 – Valea Oarzei: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 10 % din
suprafață, desecarea pe circa 5 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a
unui umbrar
18
Pagina 19
Trup 5 – Adâncata: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 20 % din
suprafață, desecarea pe circa 25 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a
unui umbrar
Trup 6 – Brăiești: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 10 % din
suprafață, desecarea pe circa 5 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a
unui umbrar
Trup 7 – Jora: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 25 % din suprafață,
desecarea pe circa 15 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a unui
umbrar
Trup 8 – Paharnic: este necesară combaterea eroziunii solului, pe circa 15 % din
suprafață, desecarea pe circa 20 % din suprafață, construirea unei fântâni, a unei adăpători și a
unui umbrar.
Pe toate trupurile există drumuri de acces la parcele.
Producția medie de iarbă a pajiștilor de pe raza UAT Târgu Frumos, determinată pe
baza datelor raportate la Directia pentru Agricultură Județeană Iași, în ultimii 5 ani, este
prezentată în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Târgu Frumos
(sursa: Directia pentru Agricultură Județeană Iași)
Anul Anul Anul Anul Anul
Nr Specificare Media
2012 2013 2014 2015 2016
1 Trupul de
1, 2, 3, 4, 5, 6, 7,8
pajiste
2 Suprafața
235 299 299 299 299 286,2
(ha)
3 Producție medie
7,73 11,44 8,90 9,04 5,33 8,49
(to/ ha/an )
4 Producție totalã
1817 3421 2661 2703 1594 2430
(tone)
Notă: Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.
19
Pagina 20
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiște de pe raza UAT Târgu Frumos ce urmează a fi amenajate sunt
prezentate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Pajiștile din proprietatea UAT Târgu Frumos ce urmează a fi amenajate
Trupul de pajiște Suprafața
Parcele descriptive componente
Nr. Denumire ha
Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2163 41,85
1 Trup 1 – Hârtop Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2164 0,76
Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2166
-
Bloc fizic 1075: Tarla 80 – Parcela 2169
0,25
Bloc fizic 1316: Tarla 80 – Parcela 2165 -
Bloc fizic 1316: Tarla 80 – Parcela NR 2168 -
Total Trup 1
42,86
2 Trup 2 – Bloc fizic 1068: Tarla 80 – Parcela 2175 45,56
Bejăneasa – Bloc fizic 1068: Tarla 80 – Parcela HR 2176 3,93
bovine Bloc fizic 1068: Tarla 80 – Parcela HR 2177
-
Bloc fizic : Tarla 86 – Parcela HR 2279
-
Bloc fizic : Tarla 86 – Parcela HR 2280 -
Bloc fizic : Tarla 86 – Parcela HR 2281 -
Total Trup 2 49,49
3 Trup 3 – Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2141 0,24
Bejăneasa -
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2140 22,41
ovine
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HC 2139 0,34
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2138 1,11
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2137 -
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2133 0,46
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2131 0,22
20
Pagina 21
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2132 5,84
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2150 -
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela 2134 -
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2135 -
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HR 2136 -
Bloc fizic 1062: Tarla 80 – Parcela HC 2139 -
Total Trup 3 30,62
4 Trup 4 – Bloc fizic 653: Tarla 75 – Parcela 1901
0,08
Valea Oarzei
Bloc fizic 653: Tarla 75 – Parcela 1902 0,07
Bloc fizic 653: Tarla 75 – Parcela 1903 6,91
Bloc fizic 1074: Tarla 76 – Parcela 1921 37,22
Bloc fizic 1057: Tarla 76 – Parcela 1909 1,71
Total Trup 4 45,99
5 Trup 5 – Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela 2749
12,96
Adâncata
Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela 2750
0,11
Bloc fizic 952: Tarla 102 – Parcela A 2742
1,26
Bloc fizic 897: Tarla 102 – Parcela HC 2711 0,08
Bloc fizic 897: Tarla 102 – Parcela A 2712
3,25
Bloc fizic 897: Tarla 102 – Parcela 2713
19,43
Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela HC 2744 0,04
Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela 2745
8,16
Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela HC 2746
2,69
Bloc fizic 918: Tarla 102 – Parcela HC 2747
0,60
Total Trup 5 48,58
6 Trup 6 – Bloc fizic 1047: Tarla 122 – Parcela HB 3352
5,76
Brăiești
Bloc fizic 1078: Tarla 123 – Parcela 3354
6,66
21
Pagina 22
Total Trup 6 12,42
7 Trup 7 – Jora Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela HB 1820
0,06
Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1821 0,06
Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1822 -
Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1826 -
Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1827 0,30
Bloc fizic 895: Tarla 69 – Parcela 1828 19,83
Total Trup 7 20,25
8 Trup 8 - Bloc fizic 805: Tarla 134 – Parcela 3516
2,25
Paharnic
Bloc fizic 805: Tarla 134 – Parcela 3539
-
Bloc fizic 1018: Tarla 134 – Parcela PD 3519 -
Bloc fizic 1018: Tarla 134 – Parcela HC 3540
0,49
Bloc fizic 1018: Tarla 134 – Parcela 3545
1,75
Bloc fizic 1103: Tarla 134 – Parcela 3315 -
Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3520 0,77
Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela PD 3524
-
Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3527
4,49
Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3530
-
Bloc fizic 1077: Tarla 134 – Parcela 3531
20,56
Total Trup 8
30,31
Total General 280,52
Notă: Parcelele neidentificate nu au fost localizate din lipsa planului parcelar.
22
Pagina 23
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
Pe suprafața orașului Târgu Frumos, pajiștile sunt grupate în 8 trupuri de pajiște.
Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.4. În tabelul 2.2. sunt
prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul orașului Târgu Frumos și vecinătățile acestora.
Fig. 2.1. Pajiște Trup 5 – Adâncata, Târgu Frumos
Fig. 2.2 Pajiște Trup 6 – Brăiești, Târgu Frumos
Fig. 2.3 Pajiște Trup 4 – Valea Oarzei, Târgu Frumos
23
Pagina 24
Fig 2.4. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște de pe suprafața
orașului Târgu Frumos
24
Pagina 25
Tabelul 2.2.
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște
Vecinii și hotarele pajiștilor
Locali- Vecinătăți
Trup de Parcela Supra-
tate
pajiște descriptiva fața
(sat) N S E V
Bloc fizic 2166 2156 2156 2168
1075:
Tarla 80 –
Parcela 2163
Bloc fizic 2170 2166 2163 2170
1075:
Tarla 80 –
Parcela 2164
Bloc fizic 2164 2163 2163 2167
1075:
Tarla 80 –
Trup 1 Parcela 2166
Bloc fizic 2170 2170 2170 2170 42,86
Hârtop
1075:
Tarla 80 –
Parcela 2169
Bloc fizic 2169 2164 2163 2169
Târgu 1316:
Frumos Tarla 80 –
Parcela 2165
Bloc fizic 2170 2163 2163 2168
1316:
Tarla 80 –
Parcela NR
2168
Bloc fizic 2292 2149 2279 2179
1068:
Tarla 80 –
Parcela 2175
Bloc fizic 2175 2175 2175 2175
Trup 2 1068:
Bejănea- Tarla 80 –
sa- Parcela HR 49,49
bovine 2176
Bloc fizic 2175 2175 2175 2175
1068:
Tarla 80 –
Parcela HR
2177
25
Pagina 26
Bloc fizic: 2275 2277 2280 2175
Tarla 86 –
Parcela HR
2279
Bloc fizic: 2279 2281 2277 2175
Tarla 86 –
Parcela HR
2280
Bloc fizic: 2280 2292 2285 2292
Tarla 86 –
Parcela HR
2281
Bloc fizic 2143 2140 2142 2140
1062:
Tarla 80 –
Parcela HR
2141
Bloc fizic 2141 2139 2149 2131
1062:
Tarla 80 –
Parcela 2140
Bloc fizic 2140 2138 2151 2135
1062:
Trup 3 Tarla 80 –
Bejănea- Parcela HC
sa- ovine 2139
Târgu
Frumos Bloc fizic 2140 2140 2140 2137
1062:
Tarla 80 – 30,62
Parcela 2138
Bloc fizic 2140 2140 2140 2137
1062:
Tarla 80 –
Parcela 2137
Bloc fizic 2132 2135 2140 2135
1062:
Tarla 80 –
Parcela HR
2133
Bloc fizic 2140 2140 2140 2129
1062:
Tarla 80 –
Parcela HR
2131
26
Pagina 27
Bloc fizic 2140 2140 2140 2140
Târgu 1062:
Frumos Tarla 80 –
Parcela HR
2132
Bloc fizic 2149 2174 2168 2140
1062:
Tarla 80 –
Parcela 2150
Bloc fizic 2100 2136 2135 2098
1062: Tarla
80 – Parcela
2134
Bloc fizic 2140 2136 2140 2134
1062:
Tarla 80 –
Parcela HR
2135
Bloc fizic 2135 2137 2138 2098
1062:
Tarla 80 –
Parcela HR
2136
Bloc fizic 2133 2138 2140 2135
1062:
Tarla 80 –
Parcela HC
2139
Bloc fizic 1902 1900 1903 1899
653:
Tarla 75 –
Parcela 1901
Bloc fizic 1903 1900 1903 1900
653:
Trup 4 Tarla 75 – 45,99
Valea Parcela 1902
Oarzei Bloc fizic 1899 1900 1921 1899
653:
Tarla 75 –
Parcela 1903
Bloc fizic 1919 2061 1919 1922
1074:
Tarla 76 –
Parcela 1921
27
Pagina 28
Bloc fizic 1179 1904 1178 1179
1057:
Tarla 76 –
Parcela 1909
Bloc fizic 2708 2748 2752 2747
952:
Tarla 102 –
Parcela 2749
Bloc fizic 2749 2749 2749 2749
952:
Tarla 102 –
Parcela 2750
Bloc fizic
952:
Tarla 102 –
Parcela A
2742
Bloc fizic 2710 2750 2708 2710
897:
Tarla 102 –
Parcela HC
2711
Bloc fizic 2711 2708 2750 2746
897:
Tarla 102 –
Trup 5 Parcela A 48,58
Adâncata 2712
Bloc fizic 2714 2744 2710 2716
897:
Tarla 102 –
Parcela 2713
Bloc fizic 2713 2745 2747 -
918:
Tarla 102 –
Parcela HC
2744
Bloc fizic 2734 - 2746 -
918:
Tarla 102 –
Parcela 2745
Bloc fizic 2713 - 2713 -
918:
Tarla 102 –
Parcela HC
2746
28
Pagina 29
Bloc fizic 2749 2748 2739 2749
918:
Tarla 102 –
Parcela HC
2747
Bloc fizic 3124 3167 3349 3167
1047:
Tarla 122 –
Parcela HB 12,42
Trup 6 3352
Brăiești Bloc fizic 3167 3356 3167 3356
1078:
Tarla 123 –
Parcela 3354
Trup 7 – Bloc fizic 1828 3361 1828 1819
Jora 895:
Tarla 69 –
Parcela HB
1820
Bloc fizic 1828 1822 1822 1828
895:
Tarla 69 –
Parcela 1821
Bloc fizic 1828 3361 1823 1821
895: 20,25
Tarla 69 –
Parcela 1822
Bloc fizic 1828 1823 - 1827
895:
Tarla 69 –
Parcela 1826
Bloc fizic 1828 1826 - 1828
895:
Tarla 69 –
Parcela 1827
Bloc fizic 1830 1827 1830 1819
895:
Tarla 69 –
Parcela 1828
8 Trup 8 – Bloc fizic 3515 3539 3517 3514 30,31
Paharnic 805:
Tarla 134 –
Parcela 3516
29
Pagina 30
Bloc fizic 3516 3538 3517 3544
805:
Tarla 134 –
Parcela 3539
Bloc fizic 3517 3530 3530 3517
1018:
Tarla 134 –
Parcela PD
3519
Bloc fizic 3538 3545 3538 3541
1018:
Tarla 134 –
Parcela HC
3540
Bloc fizic 3538 3546 3538 3544
1018:
Tarla 134 –
Parcela 3545
Bloc fizic 3517 3516 3517 3510
1103:
Tarla 134 –
Parcela 3315
Bloc fizic 3530 3538 3531 3519
1077:
Tarla 134 –
Parcela 3520
Bloc fizic 3528 3527 3525 3530
1077:
Tarla 134 –
Parcela PD
3524
Bloc fizic 3528 3528 3537 3531
1077:
Tarla 134 –
Parcela 3527
Bloc fizic 3519 3531 3524 3519
1077:
Tarla 134 –
Parcela 3530
Bloc fizic 3530 3538 3527 3520
1077:
Tarla 134 –
Parcela 3531
30
Pagina 31
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:
a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente,
drumuri, linii de înaltă tensiune;
b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de circa 46 ha;
c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul
amenajării pastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile
topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.
Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare
probe de iarbă cu suprafețe de 10 m², pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip
de pajiște din parcelă.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul UAT Târgu Frumos, precum și limitele de
demarcare ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3.
Parcelarul UAT Târgu Frumos
Trup de pajiste Limite de demarcare
Nr. Denumire NORD SUD EST VEST
UAT UAT UAT UAT
1 Trup 1 – Hârtop
Tg. Frumos Tg. Frumos I. Neculce Tg. Frumos
Trup 2 – Bejăneasa - UAT UAT UAT UAT
2 bovine I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos
Trup 3 – Bejăneasa - UAT UAT UAT UAT
3 ovine I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos
UAT UAT UAT UAT
4 Trup 4 – Valea Oarzei
I. Neculce I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos
UAT UAT UAT UAT
5 Trup 5 – Adâncata
Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos
UAT UAT UAT UAT
6 Trup 6 – Brăiești
Tg. Frumos I. Neculce Tg. Frumos Tg. Frumos
UAT UAT UAT UAT
7 Trup 7 – Jora
Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos Tg. Frumos
UAT UAT UAT UAT
8 Trup 8 – Paharnic
Tg. Frumos I. Neculce I. Neculce Tg. Frumos
31
Pagina 32
2.4. Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște
Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de
bază, planul cadastral. Planul cadastral al UAT Târgu Frumos a fost utilizat pentru întocmirea
amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4
Tabelul 2.4
Evidența planurilor pe trupuri de pajiște din UAT Târgu Frumos
Nr. Indicativ Suprafața pe trupuri de pajiști
plan Total
crt. ( ha )
Scara ha
1:5000
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 …n + 1
1 Trupul 1 41,85 0,76 0,25 42,86
2 Trupul 2 45,56 3,93 49,49
3 Trupul 3 0,24 22,41 0,34 1,11 0,46 0,22 5,84 30,62
4 Trupul 4 0,08 0,07 6,91 37,22 1,71 45,99
5 Trupul 5 12,96 0,11 1,26 0,08 3,25 19,43 0,04 8,16 2,69 0,60 48,58
6 Trupul 6 5,76 6,66 12,42
7 Trupul 7 0,06 0,06 0,30 19,83 20,25
8 Trupul 8 2,25 0,49 1,75 0,77 4,49 20,56 30,31
2.4.2. Ridicări în plan
UAT Târgu Frumos dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea
trupurilor de pajiște ca poziție, mărime și formă, nefiind necesare a se efectua ridicări în plan.
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
Determinarea suprafețelor pajiștilor din UAT Târgu Frumos s-a făcut având la bază
inventarul Consiliului Local Târgu Frumos, conform:
- Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 18 din 31 mai 2001, Anexă la HGR
1354/2001.
- Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 28 din 27 februarie 2014
- Hotărârii Consiliul Local Târgu Frumos, nr. 47 din 29 aprilie 2014
32
Pagina 33
Suprafața totală a pajiștilor din proprietatea UAT Târgu Frumos este de 281 ha.
Amenjamentul pastoral este realizat pentru suprafața de 280,52 ha, diferența de 0,48 ha
reprezentând suprafețe mici care nu sunt cuprinse în planul parcelar.
2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe
Toate pajiștile din proprietatea UAT Târgu Frumos au suprafața totală de 280,52 ha,
care se folosește integral ca pășune.
Tabelul 2.5
Modul de utilizare a pajiștilor în UAT Târgu Frumos
Pãșuni Fânețe Valorificare mixtã Fãrã scopuri Total Din care la
( ha ) ( ha) (pãșune, fâneațã) (ha) productive (ha) suprafațã Consililul
Local
1 2 3 4 5 6
42,61 - - 0,25 42,86 42,86
49,49 - - - 49,49 49,49
23,87 - - 6,75 30,62 30,62
44,28 - - 1,71 45,99 45,99
43,56 - - 5,02 48,58 48,58
12,42 - - - 12,42 12,42
19,83 - - 0,42 20,25 20,25
29,31 - - 1,00 30,31 30,31
265,37 15,15 280,52 280,52
Notă: Suprafețele fără scopuri productive sunt pășuni degradate.
33
Pagina 34
2.5.2. Organizarea administrativă
Pajiștile aflate în proprietatea UAT Târgu Frumos se exploatează până în prezent prin
pășunat parțial nerațional, cu o încărcătură mare de animale, inclusiv cu executarea
pașunatului în afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni au contribuit la degradarea
parțială a covorului ierbos, dar și la reducerea producției de masă verde, cantitativ și calitativ.
O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea UAT
Târgu Frumos, din punct de vedere productiv, arătă că acestea dau o producție medie
corespunzătoare de masă verde de 7000 – 11000 kg/ha, iar covorul ierbos nu corespunde în
totalitate cantitativ și calitativ.
In prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătățirea calitativă și
cantitativă a pajiștii se vor executa următoarele măsuri:
repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale;
organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțirea în
parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat;
lucrări de îmbunătățire de suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi
vegetative nevaloroase;
fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil cu îngrășăminte
organice.
Mai sunt necesare lucrări de combatere a eroziunii solului pe circa 48 ha și drenări și
desecări pe circa 38 ha.
2.6. Enclave
Pe teritoriul UAT Târgu Frumos nu sunt enclave.
34
Pagina 35
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
3.1. Incadrarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Târgu Frumos este situat
în partea central-vestică a județului Iași, la circa 45 km de municipiul Iași, cu care comunică
prin DN 28 (E583) Iași –Roman.
Teritoriu administrativ Tg. Frumos se învecinează cu următoarele teritorii
administrative din județul Iași: la nord teritoriul comunei Balș; la est și sud teritoriul comunei
Ion Neculce; la vest teritoriul comunelor Ion Neculce si Costești; la sud - vest teritoriul
comunei Strunga.
Relieful
Florea N. et al. (1968) consideră că în condițiile unui teritoriu accidentat, relieful
reprezintă unul din factorii principali în formarea învelișului de sol, care intervine nu numai
direct ci și indirect, determinând o etajare și o nuanțare a celorlalți factori (climă, vegetație,
etc.).
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul Tg. Frumos este situat în Câmpia
Colinară a Jijiei.
Denumirea de câmpie este relativă, având în vedere formele de relief colinare și
deluroase, de origine sculpturală, formate în condițiile unei structuri geologice ușor erodabile.
La nord de valea Bahluiețului se desfășoară o serie de interfluvii largi, separate de văi
largi cu direcție NV – SV. Atât suprafața generală, cât și fiecare interfluviu luat în parte, are o
înclinare ușoară de la NV la SE, datorită aplecării în acest sens a stratelor geologice. Procesele
de versant sunt reduse, cu excepția versanților cu expoziție nordică și nord – estică, cu aspect
de cueste, afectați de eroziuni și alunecări de teren.
La sud de valea Bahluiețului, suprafețele plane lipsesc aproape cu desăvârșire
suprafețele interfluviale fiind reduse la culmi înguste de ordinul a 50 – 100 m și mai puțin.
Versanții, indiferent de orientare sunt afectați de procese intense de pantă, cu
predominarea alunecărilor de teren, ceea ce determină o lărgire a văilor neconformă cu debitul
pâraielor ce le străbat.
35
Pagina 36
Din cauza eroziunii intense, este frecventă apariția la zi a argilelor și marnelor, uneori
cu eflorescențe saline. Din cauza îngustimii culmilor, apa provenită din ploi se scurge rapid,
provocând eroziuni moderate și puternice ale solurilor, asemănătoare celor de pe pante cu
înclinări mari.
În funcție de factorii naturali, au fost deosebite următoarele tipuri de relief:
Relieful sculptural
Relieful este mai estompat și caracterizat prin interfluvii larg boltite sau culmi înguste,
văi cu pante domoale și șesuri dezvoltate, versanți modelați de alunecări și alte procese
actuale.
Interfluviile sculpturale se pezintă sub formă de coline și dealuri cu contururi relativ
domoale, ușor bombate sau ușor înclinate de la NV – SE (la nord de Bahluieț) și de la sud la
nord (la sud de Bahluieț).
Evoluția culmilor și platourilor interfluviale are loc prin procese slabe de alterare,
dezagregare și eroziune, în comparație cu suprafețele mult mai înclinate ale versanților, unde
procesele destructive sunt mult mai intense. Excepție fac interfluviile înguste de la sud de
Bahluieț, unde, datorită scurgerii rapide a apei provenite din precipitații, eroziunea de
suprafață este foarte activă, devansând procesele de alterare a rocii. În aceste condiții, solurile
nu se pot forma, la suprafață apărând roca.
Dintre platourile sculpturale situate la nord de Bahluieț, menționăm dealul Dădești,
movila Putina, Lupului, Tomarului.
În cadrul interfluviilor sculpturale , procesele lente de eroziune permit conservarea
naturală a solurilor și formarea unei cuverturi subțiri (până la 3 – 4 m) de luturi loessoide
eluviale prin procese diagenetice. Acestea demonstrează existența unui echilibru între
transformările pedo – diagenetice ale complexului argilo – nisipos care contribuie la formarea
rocilor cu aspect loessoid și procesele de eroziune a solului, echilibru care trebuie păstrat și
consolidat prin măsurile antierozionale și agrotehnice corespunzătoare.
Versanții deluviali, în funcție de natura și intensitatea proceselor de pantă care îi
caracterizează, se deosebesc:
- zona situată la est de șoseaua Târgu Frumos – Hârlău. Deoarece văile sunt slab
schițate, versanții au pante reduse, fiind afectați de eroziuni slabe și moderate, mai rar
puternice și alunecări puțin profunde.
- zona situată la vest de șoseaua Târgu Frumos – Hârlău. Adâncirea puternică a văilor
precum și prezența rocilor friabile (nisipuri, argile) a determinat declanșarea unor procese
36
Pagina 37
intense de pantă. Astfel, la partea superioară a versantului au loc prăbușiri și formarea unor
cornișe verticale, iar în partea mijlocie, alunecări active și semiactive.
În general, în partea inferioară a versantului sunt alunecări stabilizate sau în curs de
stabilizare.
- zona situată la sud de Bahluieț în cadrul căreia predomină procesele de versant de
tipul alunecărilor de teren asociate cu izvoare de coastă și eflorescențe de săruri.
Relieful de acumulare
În lungul văilor principale, la contactul dintre diferitele trepte de relief ori la
schimbările mai importante de pantă, se întâlnesc forme de relief de acumulare sub
acumulativo – erozive, reprezentate prin șesuri, conuri de dejecție și glacisuri coluviale sau
proluviale.
Șesurile
Sunt cele mai recente forme ale reliefului de acumulare de vârstă holocenă, ocupând
porțiunile cele mai coborâte ale reliefului. Cele mai importante sunt:
Șesul Bahluiețului
Cuprinde două sectoare distincte: sectorul situat în amonte de Târgu Frumos unde
șesul se lărgește la peste 200 m, iar albia minoră se adâncește puternic până la 5 – 8 m.
Aluvionarea este foarte puternică, predominând nisipurile la partea superioară și prundișurile
diferit rulate la partea inferioară. Prezența mai multor orizonturi de soluri îngropate și fosile,
demonstrează caracterul ciclic al aluvionării.
Caracterul de șes înalt se menține până la intrarea în Târgu Frumos, șesul fiind
aluvionat și de afluenții de pe stânga ai Bahluiețului. În acest sector, unde albia minoră este
parțial rectificată, inundațiile sunt practic inexistente, secțiunea albiei preluând integral
viiturile.
- Sectorul situat în aval de Târgu Frumos.
În acest sector, aluviunile de suprafață capătă un caracter argilos, albia minoră devine
meandrată, cu adâncimi reduse, fiind frecvente porțiunile în care apa curge la niv elul șesului.
Sectoarele înălțate, situate deobicei la debușarea în șes a afluenților, alternează cu zone
mlăștinoase, situate mai mult la contactul cu versantul.
Terasele fluviatile
Terasele apar ca trepte morfologice situate deasupra șesului actual și care reprezintă
diferite etape de adâncire și alunecare laterală a arterei hidrografice.
Apare ca o suprafață mixtă aluvio – coluvială, limitată la sud de Valea Bahluiețului,
iar la nord de partea superioară a versantului Văii Oilor.
37
Pagina 38
Se pot evidenția mai multe nivele de terase:
- la baza versantului apare o treaptă cu podul ușor înclinat și altitudini relative (față de
nivelul văii) de 10 – 20 m spre frunte și 30 – 40 m spre partea superioară, vizibilă la
Războieni și Târgu Frumos. Structural, ea se compune din luturi și nisipuri, iar la contactul cu
argilele sarmațiene din bază apare un strat acvifer.
- următorul nivel de terasă trece pe neobservate spre partea superioară a versanților,
delimitând largi platouri monoclinale, cu înclinare de 3 – 50 C spre sud est.
Terasele fluviatile împreună cu platourile sculpturale constituie terenurile cele mai
favorabile pentru agricultură de pe teritoriul studiat.
Glacisurile de acumulare
Se formează la periferia șesurilor principale ori la confleunțele mai importante, fiind
reprezentate prin conuri de dejecție, unite prin acumulări coluviale.
Materialul din care sunt formate aceste glacisuri, diferă de la nisipuri și pietrișuri, în
partea de NV și V, la argile în celelalte zone.
Toate aceste glacisuri de la contactul versanților cu șesurile principale sunt de vârstă
recentă, holocenă, continuând să se formeze și în prezent.
3.2 Altitudine, expoziție, pantă
Conform datelor din studiul OSPA, de pe teritoriul UAT Târgu Frumos, altitudinea
trupurilor de pajiște este între 95 m și 175 m (tabelul 3.1.).
Tabelul 3.1.
Altitudinea trupurilor de pajiște din proprietatea UAT Târgu Frumos
Nr. Trup de Parcela Altitudine Expoziție Pantã
crt pajiște descriptivã
(m) %
1 Trup 1 – Parcela 2163 100 -150 N, N - V 10 - 25
Hârtop
Parcela 2164
Parcela 2166
Parcela 2169
Parcela 2165
Parcela NR 2168
38
Pagina 39
2 Trup 2 – Parcela 2175 100 -175 NV 10 - 20
Bejăneasa –
bovine Parcela HR 2176
Parcela HR 2177
Parcela HR 2279
Parcela HR 2280
Parcela HR 2281
3 Trup 3 – Parcela HR 2141 100 - 175 E, V 10 - 25
Bejăneasa –
ovine Parcela 2140
Parcela HC 2139
Parcela 2138
Parcela 2137
Parcela HR 2133
Parcela HR 2131
Parcela HR 2132
Parcela 2150
Parcela 2134
Parcela HR 2135
Parcela HR 2136
Parcela HC 2139
4 Trup 4 – Parcela 1901 125 - 175 E, V 10 - 30
Valea Oarzei
Parcela 1902
Parcela 1903
Parcela 1921
Parcela 1909
5 Trup 5 – Parcela 2749 100 - 175 E, V 10 - 25
Adâncata
Parcela 2750
39
Pagina 40
Parcela A 2742
Parcela HC 2711
Parcela A 2712
Parcela 2713
Parcela HC 2744
Parcela 2745
Parcela HC 2746
Parcela HC 2747
6 Parcela HB 3352 100 - 175 NV 10 - 20
Trup 6 –
Brăiești Parcela 3354
7 Trup 7 – Parcela HB1820 100 - 150 N - NV 10 - 25
Jora
Parcela 1821
Parcela 1822
Parcela 1826
Parcela 1827
Parcela 1828
8 Trup 8 – Parcela 3516 95 NE Sub 2
Paharnic
Parcela 3539
Parcela PD 3519
Parcela HC 3540
Parcela 3545
Parcela 3315
Parcela 3520
Parcela PD 3524
40
Pagina 41
Parcela 3527
Parcela 3530
Parcela 3531
3.3. Caracteristici geologice și pedologice
Litologia depozitelor de suprafață (Geologia)
Depozitele geologice în care este sculptat relieful și care aflorează (apar la zi) pe
versanți, mai rar în văi sau pe platouri, aparțin Bassarabianului și Cuaternarului.
Bassarabianul
Depozitele acestui etaj ocupă cea mai mare parte din suprafața teritoriului și sunt
reprezentate prin partea inferioară a acestuia, respectiv facies de adâncime, specific zonei
coborâte a Câmpiei Moldovei (la est de o linie ce ar uni localitățile Coasta Măgurii – Costești
– Strunga), caracterizat prin depozite argilo – marnoase, cenușii – albăstrii, compacte sau slab
stratificate. Alături de argile și marne cu cristale de gipsuri sau sub formă de plachete, se
întâlnesc și unele intercalații de nisipuri fine.
Depozitele acestui facies de adâncime apar la zi pe versanții puternic erodați, cornișe
de desprindere a alunecărilor de teren, unele culmi înguste, eroziuni de adâncime (ravene).
Cuaternarul
Este reprezentat prin depozite aparținând cuaternarului inferior (pleistocen) și superior
(holocen).
Pleistocenul
Cuprinde depozite aparținând teraselor fluviatile precum și depozite loessoide de pe
platouri și versanți slab înclinați. Terasele mai joase au fost acoperite de o pătură de luturi
coluviale rezultate din eroziunea teraselor superioare din care au rămas numai pietrișurile.
Depozitele loessoide de pe platouri s-au format pe loc, prin transformarea diagenetică
a marnelor și argilelor bessarabiene.
Holocenul
Este reprezentat prin depozite aluviale, proluviale și coluviale din șesuri. Se remarcă
prezenta depozitelor argiloase, cu conținut ridicat în săruri solubile și sodiu schimbabil din
zona joasă a Câmpiei Moldovei.
41
Pagina 42
Grosimea depozitelor holocene din șesuri, ajunge la 8 – 10 m pe valea superioară a
Bahluiețului, 4 – 5 m pe porțiunea Târgu Frumos – Bălțați a acestuia, 3 – 5 m pe văile mai
mici.
Grosimea depozitelor holocene este sensibil mai mare în cadrul fostelor vetre de
iazuri.
În condițiile alcătuirii petrografice menționate a proceselor de dezagregare fizică,
alterare chimică, transport și depunere, precum și de pedogeneză, se pot distinge următoarele
grupe de materiale parentale:
- depozitele loessoide, constituie materialul parental pentru solurile situate pe terasele
fluviatile ale Bahluiețului și unele platouri. Se caracterizează printr-o structură lutoargiloasă,
mai rar lutoasă, porozitate și permeabilitate ridicată, drenaj bun, constituind terenuri foarte
bune pentru agricultură, cu posibilități largi de mecanizare și irigare.
- luturile, formează materialul parental pe o parte din platouri, culmi înguste și
versanți slab înclinați. Au grosimi care diferă de la o zonă la alta și care diferă de la o zonă la
alta și proprietăți apropiate de cele a depozitelor loessoide.
- argile – marne, constituie materialul parental pentru o serie de soluri de pe versanți
cu înclinări accentuate și culmi înguste. Au proprietăți mai puțin favorabile, ca textura fină
(argiloasă), compactitate, porozitate și permeabilitate slabe, etc. Pe unele porțiuni apar
frecvent eflorescențe saline albicioase, bogate în sulfați de sodiu, precum și izvoare cu
mineralizare relativ ridicată, determinând formarea solurilor sărăturate, asociate frecvent în
complexe de soluri.
- depozite fluviatile (coluvii, proluvii și aluviuni), mai grosiere, cu nisip și pietriș rulat
pe cursul superior al văilor Bahluieț și fine, argiloase pe celelalte văi (unde apar frecvent
concentrații importante de săruri solubile).
Solurile
Formarea solurilor din zona studiată a avut loc sub influența unui ansamblu de factori
pedogenetici dintre care cei mai importanți sunt:
a) Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și
microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin
modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice
depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor
vegetale.
42
Pagina 43
Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de
cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe
organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se
datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele
pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc..
Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a
resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la
suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea
humusului.
b) Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor,
descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și
alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în
roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației, iar prin manifestarea în continuare a
acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale
ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.).
c) Relieful
Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct, cât și
indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare
survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a
reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune
în suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat
prin alterarea rocilor.
În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile,
privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea
proceselor de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate,
neinundabile sau rar inundabile.
Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra
învelișului de sol. Această influență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe
diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție.
În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar
soluri specifice ca: soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri,etc.
43
Pagina 44
d) Apa freatică și pedofreatică
Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând,
formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul
acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare, precum și procesul de eluviere a
solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând
formarea unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri.
e) Rocile de solificare
Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice.
În cadrul rocilor de solificare se disting:
- depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren;
- depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri, solonețuri și
aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate;
- depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri
tipice și molice.
Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici
enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează
reciproc și prin numãrul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice
specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor.
Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona
studiată sunt:
1. Bioacumularea
Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii
materiei organice materiei vegetale de cãtre microorganisme printr-un ansamblu de procese
biochimice și chimice.
Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai
favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele
anaerobe sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de
umiditate insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol, ducând la acumularea
progresivă a humusului.
Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte,
determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol.
44
Pagina 45
În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcãtuit
predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bunã mãsurã cu cationi bazici,
îndeosebi de calciu.
În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ
intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor
din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați.
1. Carbonatarea
Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și
apa din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice,
reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2CO3). Acesta este instabil și disociază în
cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O). Doar o mică parte (1%)
disociază în hidrogen (H+ sau 2H+), ionul carbonic (CO32-) și ionul bicarbonic (HCO3-).
Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină
care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3,
KCO3, Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili, dar
în prezența unei cantități mai mari de CO2 aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili.
În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului
de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în
materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat
cu „Cca―.
Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu
fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare,
eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12%
În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu
carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu
carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm.
Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum
precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc.
Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul inițial
în carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului.
Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de
calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică
translocarea argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri,
45
Pagina 46
luvosoluri) unde procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea
carbonaților la baza profilului.
2. Argilizarea
Argilizarea este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin
reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care
cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial
distruse a mineralului primar (Lăcătușu R., 2000).
Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure pe soluri puternic
decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în urma alterării
„în situ” a mineralelor argiloase.
Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare (lat) = a
schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în
humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților
primari și structură poliedrică sau prismatică.
În anumite cazuri, prezența rocile de solificare bogate în CaCO3, a precipitațiilor
reduse și insolației mai puternice are loc regradarea carbonaților spre orizonturile superioare a
profilului mai ales pe versanții cu expoziție sudică și vestică. În astfel de condiții s-au format
cernoziomurile cambice regradate caracterizate prin prezența CaCO3 în orizontul Bv.
3. Argiloiluvierea
Argiloiluvierea constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului
de sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați
în ea și depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi.
Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și
sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt (argic)
caracterizat prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile
din partea superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul
agregatelor structurale.
Indicele de diferențiere texturală (Idt), calculat ca raport al procentului de argilă din
orizontul B față de procentul de argilă din orizontul A sau E, reprezintă un indicator important
de diferențiere granulometrică dintre orizonturile pedogenetice ale profilului de sol din clasa
Luvisoluri în arealul studiat.
Conform I.C.P.A (1987), după indicele de diferențiere texturală (Idt), solurile se
grupează astfel:
46
Pagina 47
soluri nediferențiate textural -Idt <1.2
soluri slab diferențiate textural -Idt 1.3-1.5
soluri moderat diferențiate textural -Idt 1.6-2.0
soluri puternic diferențiate textural -Idt 2.1-2.5
soluri foarte puternic diferențiate textural -Idt >2.6
4. Gleizarea și stagnogleizarea
Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este
condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 00 biologic (50C) și
condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012).
În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr― cu proprietăți reductomorfe,
asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului.
În funcție de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și mangan și de
materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale
lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori
albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii
verzui.
În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox― cu
proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în
proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate,
brun-gălbui.
Stagnogleizarea este determinată de apa provenită din precipitații care stagnează
temporar la suprafață sau în partea superioară a profilului de sol deasupra unui orizont
impermeabil sau slab permeabil. Acesta se notează cu litera „w― și se adaugă simbolurilor
orizonturilor majore pe care se grefează.
5. Salinizarea și alcalizarea
Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor
solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste condiții solul este
umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de
sol sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.100.15% sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează
un orizont salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15%
respectiv 1001-1501 mg/100 g sol.
47
Pagina 48
6. Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară,
acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din
precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na+ iar humusul și argila
dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează
un orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% VNa (Na% din T) este hipontric și
se notează cu „ac―, iar orizontul cu peste 16% VNa este natric și se notează cu „na―.
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din
teritoriul administrativ Târgu Frumos s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria
de complexitate III C = 258.82 ha și IV B = 21.70 ha, total = 280.52 ha
Pe suprafața cartată au fost executate 5 profile principale și 10 profile de control
(sondaje).
Din profilele principale executate s-au recoltat 18 probe de sol care au fost analizate în
cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către ing.
chim. Săveanu Adina după următoarele metode:
-18 analize pentru determinarea pH-ului – metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în
extract apos;
-18 analize pentru determinarea conținutului de CaCO3 prin metoda gazovolumetrică cu
calcimetrul Scheibl;
-12 analize pentru determinarea conținutului în humus – metoda Walkley – Black,
modificarea Gogoașă;
- 12 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl;
-12 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după Egner
– Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden―;
-12 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la
fotometrul cu flacără;
-11 analize pentru determinarea anionilor și cationilor în extract apos 1 : 5;
-11 analize pentru determinarea continutului total de săruri solubile;
-11 analize pentru determinarea Na+ din complex in acetat de amoniu pH 7 la fotometru cu
flacara;
-11 analize pentru determinarea capacității de schimb cationic prin saturarea solului cu
amoniu dupa Schollenberger-Cernescu;
-18 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după
Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare.
48
Pagina 49
Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.
Metodologia și etapele de lucru
Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor
Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante
de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou.
În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat
materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului
studiat.
Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei în scara 1:5.000
(1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70,
hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Krüger și ortofotoplanuri,
ediția 2005.
În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului,
cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și
observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite
unități de sol.
În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele
analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare.
Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora
CLASA CERNISOLURI
US1_Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat
pe materiale deluviale slabă-moderată în suprafață.
ASOCIAȚII ȘI COMPLEXE DE SOLURI
US2_Asociație de soluri format din:
-Aluviosol calcaric-molic-gleic-salinic, endogleic, proxihiposalic, proxicalcaric, lut
argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (70%).
-Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic-aluvic, proxigleic, proxihiposalic,
proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (30%).
US3_Complex de soluri format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe
materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (90%).
49
Pagina 50
-Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă
medie, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).
US4_Complex de soluri format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (65%).
-Cernoziom calcaric-salsodic, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos
mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune puternică în
suprafață (30%).
-Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă
medie, dezvoltat pe materiale fluviale (5%).
US5_Complex de soluri format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (25%).
-Cernoziom calcaric-salsodic, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos
mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune moderatăputernică în suprafață (75%).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1
Denumire sol: Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu,
dezvoltat pe materiale deluviale slabă-moderată în suprafață.
Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/TT - Sp – t / e11-12
Nr. profilul de sol: 2
Suprafața US: 55.68 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Târgu Frumos
Răspândire: partea central-sudică și nord-estul comunei
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați eroziune în
suprafață, altitudine 100=150 m, panta terenului cuprinsă între 10-25 %, expoziție N-NV, apa
freatică peste 10 m, materiale deluviale, vegetației de silvostepă (figura nr. 3.1).
50
Pagina 51
Fig. 3.1. Zona de amplasare a profilului 2.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom calcaric:
Aț = 00 – 20 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la
umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv,
slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată;
Am = 20 – 33 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la
umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv,
slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată;
AC = 33 – 60 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed, structură
slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere
treptată;
Ck = 60 – 90 cm, textură lutoargiloasă, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed,
structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu
HCl.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.9 – 8.2);
Rezerva de humus este moderată (150 t/ha);
Conținut moderat în azot total (N = 0.145 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 23 ppm);
Conținut mare în potasiu mobil (K = 224 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (9-12%).
51
Pagina 52
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2
Denumire sol: Asociație de soluri format din:
-Aluviosol calcaric-molic-gleic-salinic, endogleic, proxihiposalic, proxicalcaric, lut
argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (70%).
-Gleiosol calcaric-molic-cernic-salinic-aluvic, proxigleic, proxihiposalic,
proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere (30%).
Formula de sol: AS ka-mo-gc-sc / G2 – S2 – k1 - TT/AM – Tf /a
GS ka-mo-ce-sc-al / G6 – S2 – k1 - TT/AM – Tf /a
Nr. profilul de sol: 5
Suprafața US: 21.70 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Târgu Frumos
Răspândire: partea central-sudică și nord-estul localității
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format șesul Rediului, altitudine 95 m, panta terenului
sub 2%, apa freatică 1.0-2.0 m , materiale fluviale, vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Aluviosol calcaric-molic-gleic-salinic:
Ațsc= 0 – 14 cm, textură argilolutoasă, culoare brun închis (10 YR 3/3) la umed,
structură glomerular slab dezvoltată, reavăn, friabil în stare umedă, neplastic, slab adeziv,
afânat, efervescență slabă cu HCl, coprolite, trecere treptată;
Amgsc = 14 – 45 cm, textură argilă medie, culoare brun închis (10 YR 3/3) la umed,
structură glomerular slab dezvoltată, reavăn, friabil în stare umedă, neplastic, slab adeziv,
afânat, efervescență slabă cu HCl, coprolite, trecere treptată;
ACGoxsc = 45 – 80 cm, textură argilă medie, culoare brun gălbui închis (10 YR 4/3)
la umed, cu pete ruginii-cenușii, structură prismatică slab dezvoltată, umed, foarte tare în stare
umedă, slab plastic, slab adeziv, slab compact, pete de săruri, efervescență slabă cu HCl,
trecere treptată;
CGrsc = 80 – 100 cm, textură argilă medie, culoare brun gălbui închis (10YR 4/3) la
umed, cu pete cenușii-vineții, structură prismatică, umed, foarte tare în stare umedă, moderat
plastic, moderat adeziv, slab compact, pete de săruri, efervescență slabă cu HCl.
52
Pagina 53
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.2 – 8.4);
Rezerva de humus este moderată (131 t/ha);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.135%);
Conținut mare în fosfor mobil (P = 54 ppm);
Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 301 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este moderat pe tot profilul (3.00-8.25%);
Solul este slab salinizat (CTSS = 206-199 mg/100 g sol) în primii 50 cm și
puternic salinizat (CTSS = 1.213 mg/100 g sol) mai jos.
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3
Denumire sol: Complex de soluri format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lutoargilos, dezvoltat pe
materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (90%).
-Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă
medie, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).
Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/AM - Sp – a / e12-13
GS ka-mo-ce / G6 - k1 - TT/AM - Tf – a
Nr. profilul de sol: 4
Suprafața US: 80 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Târgu Frumos
Răspândire: Nord de Târgu Frumos
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe văi înguste și versanții ce marginesc aceste
văi, puternic degradați eroziune în suprafață și alunecări de teren stabilizate, altitudine
100=175 m, panta terenului cuprinsă între 10-25 %, expoziție E,V, apa freatică 1.0-1.5 pe văi
și peste 10 m pe versanți, materiale fluviale și deluviale, vegetației de silvostepă (figura nr.
3.2).
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom calcaric (figura nr. 3.3):
53
Pagina 54
Aț = 00 – 20 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la
umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv,
slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere treptată;
AC = 20 – 50 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed, structură
slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl, trecere
treptată;
Cca = 50 – 85 cm, textură argilă medie, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed,
structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu
HCl.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8 – 8.0);
Rezerva de humus este moderată (145 t/ha);
Conținut moderat în azot total (N = 0.150 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 26 ppm);
Conținut mare în potasiu mobil (K = 230 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (6-14%).
Fig. 3.2. Zona de amplasare a profilului 4.
Fig. 3.3. Cernoziom calcaric, profil nr.4.
54
Pagina 55
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4
Denumire sol: Complex de soluri format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe
materiale deluviale, cu eroziune moderată-puternică în suprafață (65%).
-Cernoziom calcaric-salsodic, proxihiposalic, epihiponatric, proxicalcaric, lut argilos
mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere, cu eroziune puternică în
suprafață (30%).
-Gleiosol calcaric-molic-cernic, proxigleic, proxicalcaric, lut argilos mediu / argilă
medie, dezvoltat pe materiale fluviale (5%).
Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/TT - Sp – a / e12-13
CZ ka - ss / S3 – A2 - k1 - TT/TT - Sp – t / e13
GS ka-mo-ce / G6 - k1 - TT/AM - Tf – a
Nr. profilul de sol: 3
Suprafața US: 72.14 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Târgu Frumos
Răspândire: Nord-vestul localității
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe văi înguste și versanții ce marginesc aceste
văi, puternic degradați eroziune în suprafață și alunecări de teren stabilizate, altitudine
125=175 m, panta terenului cuprinsă între 10-30 %, expoziție E,V, apa freatică 1.0-1.5 pe văi
și peste 10 m pe versanți, materiale fluviale și deluviale, vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom calcaric-salsodic (figura nr. 3.4):
Ațsc = 00 – 20 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la
umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv,
slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată;
55
Pagina 56
ACscac = 20 – 50 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed,
structură slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl,
pete de săruri, trecere treptată;
Ckscac = 50 – 90 cm, textură lutoargiloasă, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la umed,
structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență moderată cu
HCl, pete și pseudomicelii de săruri.
Fizico-chimice
Reacția solului este slabămoderat alcalină (pH = 7.8 – 8.9);
Rezerva de humus este moderată (135 t/ha);
Conținut moderat în azot total (N = 0.125 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 25 ppm);
Conținut mare în potasiu mobil (K = 227 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (6-10%);
Solul este slab salinizat (CTSS = 220-380 mg/100 g sol) în primii 50 cm și
puternic salinizat (CTSS = 1.348 mg/100 g sol) mai jos.
Fig. 3.4. Cernoziom calcaric-salsodic, profil nr.3.
56
Pagina 57
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5
Denumire sol: Complex de soluri format din:
-Cernoziom calcaric, proxicalcaric, izolat cu schelet, lut argilos mediu / lut argilos
mediu, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune slabă-moderată în suprafață (25%).
-Cernoziom calcaric-salsodic, izolat cu schelet, proxihiposalic, epihiponatric,
proxicalcaric, lut argilos mediu / lut argilos mediu, dezvoltat pe materiale deluviale salifere,
cu eroziune moderată-puternică în suprafață (75%).
Formula de sol: CZ ka / k1 - TT/TT - Sp – a / e11-12
CZ ka - ss / S3 – A2 - k1 - TT/TT - Sp – t / e13
Nr. profilul de sol: 1
Suprafața US: 51 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Târgu Frumos
Răspândire: Nordul teritoriului
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versanți puternic degradați, eroziune în
suprafață și alunecări de teren stabilizate cu ochiuri de schelet, altitudine 100=175 m, panta
terenului cuprinsă între 10-20 %, expoziție NV, apa freatică peste 10 m, materiale deluviale,
vegetației de silvostepă (figura nr. 3.5).
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom calcaric-salsodic (figura nr. 3.6):
Ațsc = 00 – 15 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2) la
umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv,
slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată;
Amscac = 15 – 33 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună foarte închis (10 YR 2/2)
la umed, structură glomerulară-grăunțoasă, reavăn, afânat în stare umedă, neplastic, neadeziv,
slab compact, efervescență slabă cu HCl, pete de săruri, trecere treptată;
ACscac = 33 – 70 cm, textură lutoargiloasă, culoare brună (10 YR 4/3) la umed,
structură slab poiedrică, reavăn, neplastic, neadeziv, slab compact, efervescență slabă cu HCl,
pete de săruri, trecere treptată;
57
Pagina 58
Ccascac = 70 – 100 cm, textură lutoargiloasă, culoare brun gălbui (10YR 5/4) la
umed, structură slabă, slab compact în stare umedă, neplastic, neadeziv, efervescență
moderată cu HCl, pete și pseudomicelii de săruri.
Fizico-chimice
Reacția solului este slabă-moderat alcalină (pH = 7.7 – 8.9);
Rezerva de humus este moderată (127 t/ha);
Conținut moderat în azot total (N = 0.122 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 23 ppm);
Conținut mare în potasiu mobil (K = 225 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este mare-moderată (5-14%);
Solul este slab-moderat salinizat (CTSS = 190-1158 mg/100 g sol).
Fig. 3.5. Zone cu schelet din cadrul US 5.
Fig. 3.6. Cernoziom calcaric-salsodic, profil nr 1.
58
Pagina 59
Tabelul 3.2.
Caracteristicile pedologice și geologice
ale pajiștilor din UAT TÂRGU FRUMOS
Nr Supra-
Subtip Succesiun Procente
. Parcela Tip de fața
Tip de sol ea de
crt descriptivã statiune
(Varietate) orizonturi %
. ha
1 2 3 4 5 6 7 8
1 Bloc fizic
1075: Tarla 80 41,85
Parcela 2163
Bloc fizic
1075: Tarla 80 0,76
Parcela 2164
CZ
Bloc fizic
CZ ka / k1
1075: Tarla 80 -
Cerno- Proxicalcaric, - TT/TT -
Parcela 2166
ziom lut argilos Sp – t /
Bloc fizic 15,30
calcaric mediu e11-12
1075: Tarla 80 0,25
Parcela 2169
Bloc fizic
1316: Tarla 80 -
Parcela 2165
Bloc fizic
1316: Tarla 80
-
Parcela NR
2168
Total Trup 1 42,86
2 Bloc fizic Proxicalcaric, CZ ka / k1
1068: Tarla 80 izolat cu - TT/TT - 45,56
Parcela 2175 schelet, lut Sp – a /
Bloc fizic argilos mediu e11-12
1068: Tarla 80 CZ
3,93
Parcela HR
Cerno- 17,70
2176
ziom CZ ka-
Bloc fizic
1068: Tarla 80
calcaric ss/S3- A2 –
Salsodic, izolat K1-TT/TT -
Parcela HR
2177
cu schelet – Sp –t/e13
Bloc fizic:
Tarla 86 –
-
Parcela HR
2279
59
Pagina 60
Bloc fizic:
Tarla 86 –
-
Parcela HR
2280
Bloc fizic:
Tarla 86 –
-
Parcela HR
2281
Total Trup 2 49,49
3 Bloc fizic
1062: Tarla 80
0,24
Parcela HR
2141
Bloc fizic
1062: Tarla 80 22,41
Parcela 2140
Bloc fizic
1062: Tarla 80
0,34
Parcela HC CZ
2139
Bloc fizic Cerno- Proxicalcaric, CZ ka / k1
1062: Tarla 80 ziom lut argilos - TT/AM - 1,11
Parcela 2138 calcaric mediu Sp – a /
Bloc fizic e12-13
1062: Tarla 80 - 10,90
Parcela 2137
Bloc fizic GS Molic-cernic,
1062: Tarla 80 proxigleic, GS ka-mo-
Gleiosol 0,46
Parcela HR proxicalcaric, ce / G6 - k1
2133 calcaric lut argilos - TT/AM -
Bloc fizic mediu Tf – a
1062: Tarla 80
0,22
– Parcela HR
2131
Bloc fizic
1062: Tarla 80
5,84
Parcela HR
2132
Bloc fizic
1062: Tarla 80 -
Parcela 2150
Bloc fizic
-
1062: Tarla 80
60
Pagina 61
Parcela 2134
Bloc fizic
1062: Tarla 80
-
Parcela HR
2135
Bloc fizic
1062: Tarla 80
-
Parcela HR
2136
Bloc fizic
1062: Tarla 80
-
Parcela HC
2139
Total Trup 3 30,62
4 Bloc fizic 653: CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1
Tarla 75 – Cernozio lut argilos - TT/TT - 0,08
Parcela 1901 m calcaric mediu Sp – a /
Bloc fizic 653: e12-13
Tarla 75 – Salsodic, 0,07
Parcela 1902 proxihiposalic, CZ ka-
Bloc fizic 653: epihiponatric, ss/S3- A2 –
Tarla 75 – proxicalcaric, K1-TT/TT 6,91
lut argilos – Sp –t/e13 16,40
Parcela 1903
Bloc fizic mediu 37,22
1074: Tarla 76
Parcela 1921 Molic-cernic,
GS proxigleic, K –mo –
Bloc fizic proxicalcaric, 1,71
ce/G6-K1-
1057: Tarla 76 Gleiosol
lut argilos TT/AM –
Parcela 1909 calcaric
mediu Tf-a
Total Trup 4 45,99
5 Bloc fizic 952:
Tarla 102 – 12,96
Parcela 2749
Bloc fizic 952:
Tarla 102 – 0,11
Parcela 2750
Bloc fizic 952:
Tarla 102 – 1,26
Parcela A 2742
Bloc fizic 897:
0,08
Tarla 102 –
61
Pagina 62
Parcela HC
2711
Bloc fizic 897: CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1
Tarla 102 – Cernozio lut argilos - TT/AM - 3,25
Parcela A 2712 m calcaric mediu Sp – a /
Bloc fizic 897: e12-13
17,30
Tarla 102 – 19,43
Parcela 2713
GS Molic-cernic,
Bloc fizic 918:
proxigleic, GS ka-mo-
Tarla 102 –
Gleiosol proxicalcaric, ce / G6 - k1 0,04
Parcela HC
calcaric lut argilos - TT/AM -
2744
mediu Tf – a
Bloc fizic 918:
Tarla 102 – 8,16
Parcela 2745
Bloc fizic 918:
Tarla 102 –
2,69
Parcela HC
2746
Bloc fizic 918:
Tarla 102 –
0,60
Parcela HC
2747
Total Trup 5 48,58
6 Bloc fizic CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1
1047: Tarla Cernozio izolat cu - TT/TT -
5,76
122 – Parcela m calcaric schelet, lut Sp – a /
HB 3352 argilos mediu e11-12
Bloc fizic
Salsodic, izolat CZ ka-
1078: Tarla 4,40
cu schelet ss/S3- A2 – 6,66
123 – Parcela
K1-TT/TT
3354
– Sp –t/e13
Total Trup 6 12,42
7 Bloc fizic 895:
Tarla 69 –
0,06
Parcela HB
1820
Bloc fizic 895: CZ Proxicalcaric, CZ ka / k1
Tarla 69 – Cernozio lut argilos - TT/TT - 0,06
Parcela 1821 m calcaric mediu Sp – t /
Bloc fizic 895: e11-12
-
Tarla 69 –
62
Pagina 63
Parcela 1822
Bloc fizic 895:
Tarla 69 – -
Parcela 1826
Bloc fizic 895:
Tarla 69 – 0,30
7,20
Parcela 1827
Bloc fizic 895: 19,83
Tarla 69 –
Parcela 1828
Total Trup 7 20,25
8 Bloc fizic 805:
Tarla 134 – 2,25
Parcela 3516
Bloc fizic 805:
Tarla 134 – AS Molic-gleic- AS ka-mo- -
Parcela 3539 salinic- gc-sc / G2
Bloc fizic
Aluviosol endogleic, – S2 – k1 -
1018: Tarla
calcaric proxihiposalic, TT/AM –
proxicalcaric, Tf /a -
134 – Parcela
PD 3519 lut argilos
Bloc fizic mediu
1018: Tarla 10,80
0,49
134 – Parcela
HC 3540
Bloc fizic
1018: Tarla Molic –cernic GS ka-mo- 1,75
134 – Parcela GS –salinic-aluvic, ce-sc-
3545 proxigleic, al/G6-S2-
Bloc fizic Gleiosol k1-
proxihiposalic,
1103: Tarla calcaric TT/AM-
proxicalcaric, -
134 – Parcela lut argilos Tf/a
3315 mediu
Bloc fizic
1077: Tarla
0,77
134 – Parcela
3520
Bloc fizic
1077: Tarla
-
134 – Parcela
PD 3524
Bloc fizic
4,49
1077: Tarla
63
Pagina 64
134 – Parcela
3527
Bloc fizic
1077: Tarla
-
134 – Parcela
3530
Bloc fizic
1077: Tarla
20,56
134 – Parcela
3531
Total Trup 8 30,31
Total General 280,52 100,0
Caracterizare agrochimică
Introducere
Lucrarea de cartare agrochimică are în vedere controlul stării de fertilitate a solului
pentru stabilirea necesarului de îngrășăminte și îmbunatățirea indicilor calitativi ai solului.
Aplicarea eficientă a îngrășămintelor și amendamentelor nu este posibilă fără
cunoașterea temeinică a însușirilor solului, a cerințelor specifice de nutriție a culturilor și a
interacțiunii îngrășămintelor și amendamentelor cu solul și cu plantele, deoarece
îngrășămintele, în funcție de dozele și condițiile în care sunt folosite, pot influența creșterea și
dezvoltarea plantelor atât pozitiv, cât și negativ.
Fiecare tip de sol asigură un anumit nivel de producție în funcție de fertilitatea lui
naturală sau actuală, iar creșterea în continuare a producțiilor poate fi asigurată prin aplicarea
îngrășămintelor.
Completarea necesarului de elemente nutritive se face din îngrășăminte organice și din
îngrășăminte chimice.
Totodată studiul are caracter aplicativ prin programul de amendare și fertilizare
întocmit, stabilind pentru culturi doze diferențiate de îngrășăminte chimice, organice, precum
și de amendamente calcaroase pentru a obține producții economice fără a determina scăderea
fertilității solurilor și fenomene de poluare.
Arealul luat în studiu apartine teritoriul administrativ al Orasului Târgu Frumos în
blocurile fizice nr: 653, 876, 895, 897, 918, 952, 1018, 1047, 1057, 1062, 1068, 1074, 1075,
1078.
În vederea elaborării prezentului studiu s-au prelevat 31 probe medii agrochimice.
64
Pagina 65
Metoda de lucru și criterii de interpretarte a rezultatelor
La elaborarea prezentului studiu s-au parcurs următoarele faze:
A. Faza de teren
In vederea întocmirii studiului agrochimic, s-au recoltat în prezența delegatului
OJSPA IAȘI respectiv în anul 2017 un număr de 31 probe medii de sol de pe suprafața de
280,52 ha ocupată cu pășuni.
Recoltarea probelor s-a făcut cu sonda agrochimică pe adâncimea de 0 -10 cm.
Fiecare probă medie agrochimică a fost alcătuită dintr-un număr de 25-30 probe
parțiale, suprafața de teren ce revine unei probe medii de sol este de 10 ha, fiind reprezentată
pe cartograma cu linii întrerupte și poartă denumirea de ,,parcele de recoltare‖.
Probele de sol recoltate în teren poartă un număr care este trecut în partea de jos a
fiecărei parcele de recoltare ex; 6589, 6590, 6591 etc.
B. Faza de laborator
Analizele au fost efectuate în cadrul laboratorului O.J.S.P.A. IAȘI, conform
instrucțiunilor de lucru elaborate de Institutul de Cercetare pentru Pedologie și Agrochimie
București (ICPA). Probele recoltate au fost uscate, mojarate, după care s-au făcut următoarele
analize agrochimice :
a). Analize de serie mare efectuate la toate probele de sol:
- reacția solului (pH) a fost determinată la toate probele de sol în suspensie apoasă pe cale
potențiometric cu electrod de sticlă;
- conținutul de fosfor mobil (P – AL) a fost determinat prin metoda Egner – Domingo în
extract de acetat lactat de amoniu (AL);
- conținutul de potasiu mobil (K – Al) a fost determinat în acelasi extract ca și fosforul
mobil, citirile fiind făcute la fotometru cu flacără.
b). Analize de serie mică
La 10% din probele alese, astfel încât să reprezinte principalele tipuri de sol din
teritoriul cartat se determină conținutul de humus prin metoda oxidării umede și dozării
titrimerice dupa Walkley-Black în modificarea Gogoasa și este exprimat în procente.
Datele obținute se folosesc pentru calculul indicelui azot:
% humus x V%
I.N. = ---------------------------------,
100
65
Pagina 66
care servește la aprecierea gradului de asigurare cu azot al solului.
Rezultatele analizelor de laborator sunt înscrise în buletinele de analiză a solului
anexate la studiul pedologic și agrochimic.
C. Faza de birou – cuprinde activitățile ce se execută în cadrul compartimentului
agrochimie de la primirea buletinului de analiză și până la definitivarea lucrării. Pe baza
datelor analitice, a condițiilor de climă și sol, a consumului specific de elemente nutritive,
ținând cont de planta cultivată, producția propusă a se realiza și de însușirile agrochimice ale
solului, s-a întocmit planul de fertilizare.
Rezultate, interpretări, recomandări
Reacția solurilor și corectarea acesteia
Pentru a crea condiții optime de dezvoltare a plantelor, este necesară cunoașterea
reacției solului și a posibilităților de schimbare a reacției funcție de cerințele culturii
respective. În general plantele se dezvoltă bine la o reacție slab acidă – neutră.
La probele analizate valorile pH-ului sunt cuprinse între 5,7 si 8,1 indicând un
domeniu de reacție al solurilor de la moderat acid la slab alcalin.
Din situația sinteticã agrochimicã privind starea de reacție a solurilor întocmitã pentru
suprafața de 281 ha ocupată cu pășune rezultã urmãtoarea distribuție pe categorii de pH:
6,4 % ( 18 ha ) soluri cu reacție moderat acidă;
25,8 % (73 ha ) soluri cu reacție slab acidă;
9,7 % ( 27 ha ) soluri cu reacție neutră;
58,1 % ( 163 ha ) soluri cu reacție slab alcalină.
*Solurile cu reacție puternic acidă și moderat puternic alcalină lipsesc.
Intrucât suprafața solurilor cu reacție alcalină este mare 58,1 % trebuie acordată o
atenție mare în alegerea sortimentului de îngrășăminte cu azot folosit la fertilizare.
Pe aceste soluri se impune folosirea îngrășămintelor cu azot cu reacție fiziologic
acidă, cum ar fi: azotatul de amoniu, sulfatul de amoniu.
De asemenea, pe aceste soluri se impun și unele măsuri preventive și curative de
ameliorare cum ar fi;
- dintre măsurile preventive amintim;
a) reducerea nivelului freatic prin asigurarea unui drenaj corespunzător,cu
lucrări de eliminare a excesului de apă;
66
Pagina 67
b) cultivarea de plante tolerante la salinitate și alcalinitate;
c) fertilizarea organică și minerală.
- dintre măsurile curative amintim:
a) aplicarea amendamentelor are ca efect schimbul ionilor de Na+din
complexul adsorbtiv cu cei de Ca2+ și corectarea reacției solului;
Sporirea fertilității și productivității acestor soluri se realizează prin fertilizarea
organică și minerală și prin amendare.
Fertilizarea organică este necesară pentru îmbunătățirea conținutului în materie
organică, în macro și microelemente, ameliorează însușirile fizice ale acestor soluri, reduce
compactitatea și tasarea lor.
In funcție de reacția solului se va stabili sortimentul de îngrășământ cu azot care se va
folosi la fertilizare astfel, solurile slab acide și neutre se vor fertiliza cu uree, dar prin
alternanță se vor fertiliza și cu azotat de amoniu, iar pe solurile cu reacție alcalină,
recomandăm pentru a reduce o parte din alcalinitatea solului, administrarea de îngrășăminte
chimice cu reacție fiziologic acidă (azotatul și sulfatul de amoniu).
Dintre îngrășămintele simple cu azot, ureea ridică unele probleme ce trebuie avute în
vedere la fertilizare și anume:
- ureea nu trebuie aplicată la suprafață fără încorporarea imediată la 5-10cm adâncime,
aceasta întrucât prin hidroliza care are loc mai intens în condiții de temperatură ridicată, se
formează amoniacul gazos care se pierde în atmosferă;
- ureea nu este potrivită a se amesteca cu superfosfații, deoarece alcalinitatea creată de
amoniac favorizează evoluția fosfatului spre fosfați superiori de calciu (fosfat dicalcic,
tricalcic), insolubil în apă și mai puțin accesibil plantelor.
- ureea ca îngrășământ de bază este practic egală ca eficiență cu azotatul de amoniu și
ușor inferioară sulfatului de amoniu.
Superfosfatul ca și toata gama de îngrășăminte complexe nu ridică probleme legate de
starea reacției solului, iar la calculul dozelor ce revin la hectar se va avea în vedere atât
conținutul îngrășământului în substanță activă, cât si asigurarea solului în azot, fosfor și
potasiu.
Intrucât îngrășămintele aplicate modifică în timp reacția și starea de saturație a solului
cu elemente nutritive, cu urmări importante pentru recolte, se recomandă corelarea reacției
solului cu reacția fiziologică a îngrășământului care se aplică.
67
Pagina 68
Starea de aprovizionare cu fosfor mobil
Conținutul în fosfor mobil la probele de sol analizate are valori cuprinse între 11 și
134 ppm P, indicând o stare de aprovizionare de la slabă la bună a solurilor în fosfor mobil,
acestea fiind înscrise în partea de mijloc din interiorul fiecărei probe medii agrochimice.
In funcție de conținutul în fosfor mobil, solurile au fost grupate astfel:
16,1 % ( 45 ha) soluri slab asigurate;
29,0 % ( 81ha) soluri mijlociu asigurate;
35,5 % ( 100 ha) soluri bine asigurate;
19,4 % ( 55 ha) soluri foarte bine asigurate;
* Solurile foarte slab asigurate cu fosfor mobil lipsesc.
Din situația sintetică agrochimică se observă că, pe suprafata de pășune cartată
predomină solurile bine și foarte bine aprovizionate 54,9%, urmate de cele mijlociu
aprovizionate 29 %.
Solurile slab aprovizionate cu fosfor mobil reprezintã 16,1%, respectiv 45 ha
găsindu-se în suprafața mai mare în blocul fizic nr 1075 si 895.
Se cunoaște faptul ca nutriția plantelor cu fosfor este puternic influențată de reacția
solului din cauză că, atât absorbția și solubilizarea fosfaților minerali de suprafață, cât și
disocierea acidului fosforic în ioni (din îngrășământ) sunt procese ce depind mult de
activitatea ionului de hidrogen în soluția solului. De aceea pe solurile cu pH peste 6,5 scade
solubilitatea în apă a fosfaților din cauza ionilor de calciu care predomină în aceste soluri și că
acidul fosforic disociază mai mult pe o a doua treaptă,formând ionii difosfați, mai puțin
accesibil plantelor, decât ionii monofosfați care există în condiții de reacție cu pH –ul sub 6,5.
Deci, realizarea producțiilor mari și de bună calitate nu este posibilă fără optimizarea
regimului fosforului mobil, potasiului și pH-ului.
Aprecierea stării de aprovizionare cu azot
Valorile indicelui azot în funcție de care apreciem starea de aprovizionare a solurilor
cu azot sunt cuprinse între 3,03 și 3,66 indică o stare de asigurare mijlocie a solurilor în
azot.
68
Pagina 69
Starea de asigurare a solului cu azot mineral depinde nu numai de conținutul solului
(în materie organică și în special humusul, care intră în calculul valorii (IN), ci depinde de
condițiile în care are loc mineralizarea materiei organice din sol sub acțiunea
microorganismelor.
Nevoia de azot se va aprecia în funcție și de alți factori cum sunt: compoziția
covorului ierbos , raportul care există între azot și fosfor, nivelul fertilizării cu fosfor, potasiu
și îngrășăminte organice, cât și după rezerva de umiditate din sol la pornirea in vegetație a
plantelor.
Pe solurile sărace în fosfați, fertilizarea numai cu azot se soldează cu sporuri mici de
producție și adesea cu scăderi de recoltă datorită proliferării bolilor criptogamice.
Se impune respectarea dozelor de îngrășăminte recomandate în programul de
fertilizare, mai ales că lipsa azotului influențează cel mai puternic producția deoarece plantele
se opresc din creștere și nu se dezvoltă.
Starea de aprovizionare cu potasiu
Valorile conținutului în potasiu mobil sunt exprimate în ppm și sunt de asemenea
înscrise imediat sub valoarea fosforului mobil în interiorul fiecărei probe medii agrochimice,
acestea fiind cuprinse între 242 și 843 ppmK, rezultând un conținut foarte bun în potasiu
mobil.
Din situația sinteticã privind starea de asigurare a solurilor cu potasiu mobil rezultã:
100 % ( 181 ha ) soluri foarte bine asigurate.
Solurile slab, mijociu și bine asigurate cu potasiu mobil lipsesc.
Reducerea în timp a conținutului de potasiu mobil când nu se aplică îngrășăminte cu
potasiu depinde, printre altele de capacitatea de schimb cationic și de gradul de saturație cu
baze a solului.
Dozele de îngrășăminte cu potasiu s-au stabilit în funcție de compozitia covorului
ierbos, producțiile planificate, consumul specific de element pe tona de produs, precum și de
conținutul de potasiu din sol.
CONȚINUTUL ÎN CARBONAȚI a fost determinat la 4 probe medii din solurile
carbonatice care au pH-ul peste 7,5. Dozarea carbonaților s-a făcut prin metoda
gazovolumetrică cu aparat Scheibler și se exprimă în procente (%), respeciv grame CaCO3
/100 g sol.
69
Pagina 70
La probele analizate, conținutul în carbonați este de 0,69 la 2,13 indicând că solurile
de unde au fost recoltate probele de sol au un conținut slab în carbonați.
Metode de îmbunătățire a covorului ierbos prin fertilizare
1. Principii de aplicare a îngrășămintelor pe pajiști
Folosirea îngrășămintelor constituie un mijloc pentru ridicarea producției pajiștilor și
pășunilor situate de regulă pe soluri cu o slabă fertilitate, utilizarea lor aducând sporuri de 1824 tone iarbă/ha.
Sporurile cele mai mari se obțin dacă se ține seama de unele particularități biologice
ale plantelor care alcătuiesc pajiștile și de factorii care condiționează îngrășarea diferențiată,
tipul de pajiște, condițiile de sol compoziția floristică, clima, modul de folosire a pajiștilor.
In vegetația pajiștilor naturale predomină ierburile perene, iar dintre acestea mai ales
gramineele a căror perioadă critică de nutriție o constituie înfrățirea.
Folosirea sistematică a îngrășămintelor pe pajiști duce la sporuri cantitative de iarbă și
la schimbarea compoziției botanice.
Ingrășămintele azotate favorizează creșterea procentului de plante graminee, pe când
îngrășămintele fosfatice, a leguminoaselor.
2. Ingrășarea prin târlire reprezintă dejecțiile lăsate de animale în perioada de
pășunat pe locurile de odihnă. Aceste locuri se schimbă în mod organizat după ce pe terenul
respectiv s-au acumulat cantități de dejecții corespunzătoare unui anumit nivel de fertilizare.
Cu o turmă de 100 capete bovine sau 2000 ovine se poate îngrășa în cursul unei perioade de
pășunat o suprafață de 12-15 ha și se poate reveni cu o nouă îngrășare după circa 6 ani.
Ingrășarea prin târlire se aplică numai în completarea celorlalte procedee de fertilizare.
3. Ingrășămintele organice
Pe pajiștile permanente se folosesc ca îngrășăminte organice gunoiul de grajd,
compostul, urina, mustul de grajd, tulbureala.
1) Gunoiul de grajd pe langă acțiunea directă asupra nutriției plantelor din pajiști,
îmbunătățește regimul termic și de aerație a solului, sporește capacitatea de
reținere a apei, intensifică activitatea microorganismelor. Datorită faptului că nu se
încorporează în sol, se recomandă folosirea pe pajiști a gunoiului de grajd
fermentat sau semifermentat.
Gunoiul de grajd în doze mijlocii 20-30 t/ha sporește în medie producția de iarbă cu
10-120%, cea de fân cu 20-35%.
70
Pagina 71
Pe pajiști gunoiul de grajd se împrăștie toamna târziu după ultimul pășunat, dacă se
împrăștie primăvara nu se poate pășuna decât după 1,5 luni de la răspândire. Pe fânețe gunoiul
de poate împrăștia atât toamna târziu, după ultima coasă, cât și primăvara timpuriu.
În utilizarea gunoiului de grajd ca îngrășământ, momentul de aplicare pe teren este
deosebit de important.
- în anumite areale, în special pe soluri cu strat subțire calcaros, există pericol iminent
de poluare a apelor subterane.
În funcție de specificul local, întotdeauna acest pericol trebuie luat în considerare când
se aplică îngrășăminte organice în astfel de areale cu risc ridicat;
- condițiile meteorologice, starea solului și a resurselor de apă care fac ineficientă
sau riscantă aplicarea îngrășămintelor organice pe teren și trebuie luate măsurile
necesare pentru evitarea poluării apelor.
Gunoiul se administrează de regulă toamna, în condiții meteorologice favorabile, în
special pe timp noros și cu vânt slab. În zonele mai umede se poate administra și primăvara.
Un alt element cu o deosebită importanță practică îl reprezintă condițiile de aplicare.
Calitatea lucrării solului la administrarea gunoiului de grajd se consideră a fi bună
atunci când terenul este acoperit uniform, materialul administrat nu rămâne în agregate mai
mari de 4 – 6 cm. Uniformitatea de împrăștiere, indiferent dacă această operație se efectuează
manual sau mecanizat, trebuie să depășească 75%.
Distribuția îngrășămintelor organice pe suprafața solului este mai uniformă dacă
materialul este cu umiditate moderată și dacă poate fi destrămat și mărunțit. Când gunoiul de
grajd are umiditate mai mare, mai ales dacă este fără așternut sau așternutul nu este uniform
amestecat cu dejecțiile, împrăștierea îngrășământului se face în bucăți mari, provocând
concentrări pe anumite porțiuni de suprafață. Materialul mai umed se lipește de organele de
lucru ale mașinii, înrăutățind și mai mult calitatea lucrării.
Pentru aplicarea mecanizată a îngrășămintelor organice solide – gunoi de grajd, de
la platforme de fermentare sau fracția solidă după separarea dejecțiilor fluide – se folosesc
mașini de aplicat gunoi de grajd. Cele mai multe tipuri de mașini sunt sub formă de remorcă
tehnologică, cu transportor orizontal de alimentare pe podeaua benei, și cu organe de
dislocare – mărunțire și distribuție a îngrășămintelor.
Unele mașini au și organe de uniformizare a materialului, de exemplu rotoare cu degete.
Organele de distribuție pot fi: rotor orizontal cu spiră elicoidală cu muchii dințate; rotor
orizontal cu degete; mai multe rotoare verticale cu degete s.a.
71
Pagina 72
Încărcarea cu gunoi de grajd a benei mașinii poate fi făcută cu un încărcător cu furcă
mecanică acționată hidraulic.
Atunci când aplicarea gunoiului se face mecanizat, materialul trebuie bine omogenizat
în timpul încărcării, liber de impurități și corpuri străine (pietre, bulgări, deșeuri metalice,
sârmă, etc.), iar stratul de gunoi din buncărul mașinii de administrat să fie uniform ca grosime.
Eficiența gunoiului de grajd este mai mare dacă se administrează împreună cu
îngrășămintele minerale în special cu cele fosfatice.
Nu toate îngrășămintele minerale se pot aplica împreună cu gunoiul de grajd. De
exemplu, azotații de amoniu, calciu și sodiu, clorura de amoniu, ureea, zgura lui Thomas, nu
se recomandă să fie aplicate împreună cu gunoiul de grajd. Sărurile potasice, naturale sau de
sinteză, fosforitele superfosfatul și sulfatul de amoniu se pot administra împreună cu gunoiul
de grajd.
În timpul administrării, trebuie evitat ca materialul administrat să ajungă în sursele de
apă, în acest scop fiind necesar să se evite fertilizarea pe porțiuni de teren late de 5 – 6 m,
aflate în imediata apropiere a canalelor, cursurilor de apă sau a altor mase de apă, să se aibă în
vedere condițiile meteorologice și starea de umiditate a solului.
Descărcarea sau depozitarea gunoiului în apropierea surselor de apă; golirea sau
depozitarea gunoiului în apropierea buncărelor și utilajelor de administrare a
îngrășămintelor de orice fel în apele de suprafață sau în apropierea lor este interzisă,
conducând la poluarea mediului și se sancționează potrivit legii.
Utilajele folosite la administrare trebuie să asigure reglarea precisă a normelor în
intervalul 5 – 100 m3/ha, cu precizia de reglare a normei de 5 m3/ha în intervalul normei de 5
– 20 m3/ha și 10 m3/ha în intervalul normelor de 20 – 200 m3/ha.
Uniformitatea de administrare la suprafața solului, pe lățimea de lucru, trebuie să fie
de peste 75%. Abaterea normei pe parcursul descărcării complete a unui rezervor plin trebuie
să fie sub 15%.
Îngrășămintele trebuie să fie amestecate continuu în rezervor, în vederea omogenizării,
atât în timpul transportului, cât si înaintea și în timpul administrării.
Nu sunt permise zone neacoperite între trecerile alăturate sau pe zonele de întoarcere
și nici zone de suprapunere, care pot fi astfel încărcate cu nitrați.
În nici un caz nu se vor efectua reparații sau alte operații, în afara celor tehnologice,
dacă utilajul este încărcat parțial sau total.
Din construcție, aceste utilaje trebuie să permită curățarea rezervorului și a
echipamentelor simplu și rapid și fără să permită producerea poluării mediului ambiant.
72
Pagina 73
În vederea evitării tasării solului, utilajele respective trebuie să fie dotate cu anvelope
cu balonaj mare, care vor asigura o presiune pe sol de cel mult 2,2 Kg/cm2, atunci când sunt
încărcate la capacitatea maximă.
2) Urina și mustul de gunoi de grajd. Acestea sunt îngrășăminte azoto-potasice,
urina conține 0,1-1,0% azot și 0,4-0,5% K2O, iar mustul de gunoi de grajd 0,2-
0,8% N și 0,4-0,6% K2O.
Când este posibil se poate aplica până la 10 t lichid /ha, toamna târziu sau primăvara
devreme, prin stropirea uniformă a terenului cu ajutorul unor dispozitive montate pe
autocisternă. Ingrășarea cu urină pe același teren se face odată la 2-3 ani.
Cazuri specifice
Riscul de poluare cu nitrați a apelor de suprafață și subterane crește foarte mult în
anumite situații de aplicare a îngrășămintelor – pe terenuri în pantă, inundate, înghețate sau
acoperite cu zăpadă. Pe aceste terenuri fertilizarea cu azot trebuie făcută cu anumite precauții.
Pentru a reduce riscul de poluare a apelor subterane, îngrășămintele organice de la
animale și alte deșeuri organice trebuie aplicate la o distanță de 50 m de izvoare, fântâni sau
foraje din care se alimentează cu apă potabilă sau pentru uzul fermelor de animale.
În anumite situații, această distanță trebuie să fie mai mare, în special dacă izvorul este
pe pantă sau fântâna este puțin adâncă (la suprafață). Trebuie avute în vedere toate sursele de
apă din vecinătatea terenului (proprietății). Aceste recomandări sunt obligatorii și în cazul
depozitării temporare a îngrășămintelor organice pe câmp, care oricum trebuie să fie foarte
limitată în timp.
Terenurile pe care se aplică îngrășăminte organice trebuie alese cu grijă, astfel încât să
nu se producă băltiri sau scurgeri în cursuri de apă. Riscul de producere a scurgerilor de
suprafață, pe un teren pe care s-a aplicat un îngrășământ organic, variază cu tipul de
îngrășământ, fiind mai mare în condiții similare la cele sub formă lichidă. Îngrășămintele
solide pot produce poluare numai în situația unor ploi abundente ce intervin imediat după
aplicare. Îngrășămintele organice lichide, dacă nu sunt aplicate corect, pot produce poluare în
mod direct. Orice ploaie intervenită curând după aplicarea lor va mări riscul de poluare.
Se va evita administrarea gunoiului, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de
ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. În
plus, față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă:
- solul este puternic înghețat;
- solul este crăpat (fisurat) în adâncime, sau săpat în vederea instalării unor
drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură;
73
Pagina 74
- câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în ultimele
12 luni.
Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri înclinate
Pe astfel de terenuri există un risc crescut al pierderilor de azot prin scurgeri de
suprafață, care depind de o serie de factori cum sunt: panta terenului, caracteristicile solului
(în special permeabilitatea pentru apă), sistemul de cultivare, amenajările anti erozionale și în
mod deosebit, cantitatea de precipitații. Riscul este maxim când îngrășămintele sunt aplicate
superficial și urmează o perioadă cu precipitații abundente.
Pe astfel de terenuri fertilizarea trebuie făcută numai prin încorporarea îngrășămintelor
în sol și ținând cont de prognozele meteorologice (nu se aplică îngrășăminte, mai ales dejecții
lichide, când sunt prognozate precipitații abundente).
Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate de apă, inundate, înghețate sau
acoperite cu zăpadă
Pe soluri periodic saturate cu apă sau inundate, trebuie ales momentul de aplicare a
îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare, evitându-se astfel
pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile, precum și pierderile prin
denitrificare sub formă de azot elementar sau oxizi de azot.
Pe cât posibil, trebuie evitată aplicarea îngrășămintelor cu azot pe soluri în pantă,
înghețate sau acoperite cu zăpadă, deoarece există riscul de spălare a nitraților la încălzirea
vremii.
4. Fertilizarea pajiștilor cu îngrășăminte chimice
Pe pajiști se aplică atât î
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.