Dispoziția primarului

Dispoziția primarului

Tip
Dispoziția primarului
Pe site-ul primăriei
Open in new tab
Emitent
Comuna Tansa, jud. Iași
Pagini
516
Pagina sursă
Cum citez acest document

Dispoziția primarului, Comuna Tansa, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatansa.ro/wp-content/uploads/2025/02/Legea-nr.-2872009-privind-Codul-civil.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tansa/98968-dispozitia-primarului, 07.11.2026)

Fișier creat
08.07.2024
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group LEGEA Nr. 287/2009*) privind Codul civil NOTĂ: Conform art. 230 lit. a) din Legea nr. 71/2011, astfel cum a fost modificată prin art. III pct. 3 din O.U.G. nr. 79/2011, publicată la 30 septembrie 2011, în vigoare de la 1 octombrie 2011, vechiul Cod Civil din 1864 se abrogă la 1 octombrie 2011, cu excepția dispozițiilor art. 1169 - art. 1174 și art. 1176 - art. 1206, care se abrogă la data intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. NOTĂ UTG: La data intrării în vigoare a Legii nr. 140/2022, orice alte dispoziții contrare, chiar dacă sunt prevăzute în legi speciale, se abrogă. (Conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) TITLUL PRELIMINAR Despre legea civilă**) Dispozițiile de punere în aplicare a titlului preliminar CAPITOLUL I Dispoziții generale CAPITOLUL II Aplicarea legii civile CAPITOLUL III Interpretarea și efectele legii civile CAPITOLUL IV Publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice CAPITOLUL I Dispoziții generale Izvoarele dreptului civil Art. 1. - (1) Sunt izvoare ale dreptului civil legea, uzanțele și principiile generale ale dreptului. (2) În cazurile neprevăzute de lege se aplică uzanțele, iar în lipsa acestora, dispozițiile legale privitoare la situații asemănătoare, iar când nu există asemenea dispoziții, principiile generale ale dreptului. (3) În materiile reglementate prin lege, uzanțele se aplică numai în măsura în care legea trimite în mod expres la acestea. (4) Numai uzanțele conforme ordinii publice și bunelor moravuri sunt recunoscute ca izvoare de drept. (5) Partea interesată trebuie să facă dovada existenței și a conținutului uzanțelor. Uzanțele publicate în culegeri elaborate de către entitățile sau organismele autorizate în domeniu se prezumă că există, până la proba contrară. (6) În sensul prezentului cod, prin uzanțe se înțelege obiceiul (cutuma) și uzurile profesionale. (vezi și art. 10, art. 603, art. 1268 alin. (2), art. 1349 alin. (1) din NCC; art. 44 alin. (7) și art. 73 din Constituție; art. 360 alin. (1) din CPC; art. 249 alin. (3) și art. 592 din NCPC) Obiectul și conținutul Codului civil Art. 2. - (1) Dispozițiile prezentului cod reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil. (2) Prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor sale. (vezi și art. 291 din Legea nr. 31/1990) Aplicarea generală a Codului civil Art. 3. - (1) Dispozițiile prezentului cod se aplică și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil. (2) Sunt considerați profesioniști toți cei care exploatează o întreprindere. (3) Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 1

Pagina 2

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ. (vezi și art. 223 - art. 229 din Legea nr. 71/2011), (aplicare art. 6 și art. 8 din Legea nr. 71/2011) Aplicarea prioritară a tratatelor internaționale privind drepturile omului Art. 4. - (1) În materiile reglementate de prezentul cod, dispozițiile privind drepturile și libertățile persoanelor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Constituția, Declarația Universală a Drepturilor Omului, pactele și celelalte tratate la care România este parte. (2) Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și prezentul cod, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care prezentul cod conține dispoziții mai favorabile. (vezi și art. 20 din Constituție; art. 6 alin. (1), art. 7 alin. (31), art. 13 lit. d), art. 22 din Legea 24/2000; art. 3 din NCPC) Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene Art. 5. - În materiile reglementate de prezentul cod, normele dreptului Uniunii Europene se aplică în mod prioritar, indiferent de calitatea sau statutul părților. (vezi și art. 148 din Constituție; art. 4 din NCPC) CAPITOLUL II Aplicarea legii civile Aplicarea în timp a legii civile Art. 6. - (1) Legea civilă este aplicabilă cât timp este în vigoare. Aceasta nu are putere retroactivă. (2) Actele și faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârșite sau produse înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârșirii ori producerii lor. (3) Actele juridice nule, anulabile sau afectate de alte cauze de ineficacitate la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse dispozițiilor legii vechi, neputând fi considerate valabile ori, după caz, eficace potrivit dispozițiilor legii noi. (4) Prescripțiile, decăderile și uzucapiunile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în întregime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit. (5) Dispozițiile legii noi se aplică tuturor actelor și faptelor încheiate sau, după caz, produse ori săvârșite după intrarea sa în vigoare, precum și situațiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare. (6) Dispozițiile legii noi sunt de asemenea aplicabile și efectelor viitoare ale situațiilor juridice născute anterior intrării în vigoare a acesteia, derivate din starea și capacitatea persoanelor, din căsătorie, filiație, adopție și obligația legală de întreținere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor, și din raporturile de vecinătate, dacă aceste situații juridice subzistă după intrarea în vigoare a legii noi. (corespunde art. 1 din C. Civ. 1864; vezi și art. 15 alin. (2) din Constituție; aplicare art. 3, art. 4, art. 5 din Legea nr. 71/2011) NOTĂ UTG: Se admite recursul în interesul legii și, în consecință, în interpretarea art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, prin raportare la art. 405 alin. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, art. 706 alin. (1) din Codul de procedură civilă, art. 201 din Legea nr. 71/2011 și art. 6 alin. (1), (4) și (5) din Codul civil, coroborat cu art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 și art. 2.504 alin. (1) din Codul civil, se stabilește că: 1. Regimul juridic aplicabil prescripției dreptului de a obține executarea silită a ipotecii este guvernat de normele de drept substanțial în vigoare la momentul nașterii dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea creanței garantate, fiind lipsită de relevanță norma procesuală aplicabilă procedurii de executare silită. 2. Dreptul de a obține executarea silită în temeiul contractului de ipotecă se stinge, pe cale accesorie, prin efectul prescripției executării silite a creanței întemeiate pe contractul de credit, dacă aceasta din urmă începe să curgă anterior datei de 1 octombrie 2011. 3. În cazul în care prescripția dreptului de a obține executarea silită a creanței garantate începe să curgă după 1 octombrie 2011 (inclusiv), executarea silită a ipotecii nu se LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 2

Pagina 3

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group stinge, pe cale accesorie, chiar dacă dreptul de a obține executarea silită a creanței principale este prescris, situație în care termenul de prescripție aplicabil este de: - 3 ani, potrivit art. 405 alin. 1 teza I din Codul de procedură civilă din 1865, dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă în intervalul 1 octombrie 2011 - 14 februarie 2013; - 10 ani, potrivit art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă, dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă după 15 februarie 2013 (inclusiv). (Conform Deciziei Î.C.C.J. nr. 13/2022, în vigoare de la 15 septembrie 2022) Teritorialitatea legii civile Art. 7. - (1) Actele normative adoptate de autoritățile și instituțiile publice centrale se aplică pe întreg teritoriul țării, afară de cazul în care se prevede altfel. (2) Actele normative adoptate, în condițiile legii, de autoritățile și instituțiile administrației publice locale se aplică numai în raza lor de competență teritorială. (vezi și Legea nr. 84/1992, Legea nr. 315/2004) Extrateritorialitatea legii civile Art. 8. - În cazul raporturilor juridice cu element de extraneitate, determinarea legii civile aplicabile se face ținându-se seama de normele de drept internațional privat cuprinse în cartea a VII - a din prezentul cod. CAPITOLUL III Interpretarea și efectele legii civile Interpretarea legii Art. 9. - (1) Cel care a adoptat norma civilă este competent să facă și interpretarea ei oficială. (2) Norma interpretativă produce efecte numai pentru viitor. (3) Interpretarea legii de către instanță se face numai în scopul aplicării ei în cazul dedus judecății. (corespunde art. 4 din C. civ. 1864; vezi și art. 69 din Legea nr. 24/2000, art. 5 alin. (2) din NCPC) Interzicerea analogiei Art. 10. - Legile care derogă de la o dispoziție generală, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplică numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege. Respectarea ordinii publice și a bunelor moravuri Art. 11. - Nu se poate deroga prin convenții sau acte juridice unilaterale de la legile care interesează ordinea publică sau de la bunele moravuri. (corespunde art. 5 din C. Civ. 1864) Libertatea de a dispune Art. 12. - (1) Oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede în mod expres altfel. (2) Nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil. (vezi și art. 316, art. 322, art. 346, art. 349, art. 988 din NCC; art. 80 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006) Renunțarea la drept Art. 13. - Renunțarea la un drept nu se prezumă. (vezi și art. 247 din CPC; art. 9 alin. (3), art. 402 și art. 403 din NCPC; art. 38 din C. muncii) Buna - credință LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 3

Pagina 4

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 14. - (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile și să își execute obligațiile civile cu bună - credință, în acord cu ordinea publică și bunele moravuri. (2) Buna - credință se prezumă până la proba contrară. (corespunde art. 970, art. 1899 din C. Civ. 1864); (vezi și art. 57 din Constituție; art. 723 din CPC; art. 12 din NCPC) Abuzul de drept Art. 15. - Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil, contrar bunei - credințe. (corespunde art. 3 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 723 din CPC; art. 12 din NCPC; art. 17 din Convenția europeană a drepturilor omului; art. 54 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Vinovăția Art. 16. - (1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, persoana răspunde numai pentru faptele sale săvârșite cu intenție sau din culpă. (2) Fapta este săvârșită cu intenție când autorul prevede rezultatul faptei sale și fie urmărește producerea lui prin intermediul faptei, fie, deși nu îl urmărește, acceptă posibilitatea producerii acestui rezultat. (3) Fapta este săvârșită din culpă când autorul fie prevede rezultatul faptei sale, dar nu îl acceptă, socotind fără temei că nu se va produce, fie nu prevede rezultatul faptei, deși trebuia să îl prevadă. Culpa este gravă atunci când autorul a acționat cu o neglijență sau imprudență pe care nici persoana cea mai lipsită de dibăcie nu ar fi manifestat-o față de propriile interese. (4) Atunci când legea condiționează efectele juridice ale unei fapte de săvârșirea sa din culpă, condiția este îndeplinită și dacă fapta a fost săvârșită cu intenție. (vezi și art. 1357 alin. (2), art. 1358, art. 1547, art. 1641, art. 1642, art. 1643, art. 1646, art. 1647, art. 1658 din NCC) Eroarea comună și invincibilă Art. 17. - (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decât are el însuși. (2) Cu toate acestea, când cineva, împărtășind o credință comună și invincibilă, a considerat că o persoană are un anumit drept sau o anumită calitate juridică, instanța judecătorească, ținând seama de împrejurări, va putea hotărî că actul încheiat în această stare va produce, față de cel aflat în eroare, aceleași efecte ca și când ar fi valabil, afară de cazul în care desființarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. (3) Eroarea comună și invincibilă nu se prezumă. (4) Dispozițiile prezentului articol nu sunt aplicabile în materie de carte funciară și nici în alte materii în care legea reglementează un sistem de publicitate. (vezi și art. 102 din NCC) CAPITOLUL IV Publicitatea drepturilor, a actelor și a faptelor juridice Obiectul publicității și modalitățile de realizare Art. 18. - (1) Drepturile, actele și faptele privitoare la starea și capacitatea persoanelor, cele în legătură cu bunurile care aparțin acestora, precum și orice alte raporturi juridice sunt supuse publicității în cazurile expres prevăzute de lege. (2) Publicitatea se realizează prin cartea funciară, Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, denumită în cuprinsul prezentului cod și arhivă, prin registrul comerțului, precum și prin alte forme de publicitate prevăzute de lege. (corespunde art. 38 din Legea nr. 7/1996*)); (vezi și art. 781, art. 2413, Cartea a III-a Titlul VII, Cartea I Titlul II Capitolul III din NCC; vezi și Legea nr. 7/1996*); vezi și Legea nr. 119/1996 ; vezi și Legea nr. 26/1990) Condițiile de publicitate LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 4

Pagina 5

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 19. - (1) Procedura și condițiile de publicitate se stabilesc prin lege. (2) Îndeplinirea formalității de publicitate poate fi cerută de orice persoană, chiar dacă este lipsită de capacitatea de exercițiu. (3) Orice renunțare sau restrângere a dreptului de a îndeplini o formalitate de publicitate, precum și orice clauză penală sau altă sancțiune stipulată pentru a împiedica exercitarea acestui drept sunt considerate nescrise. (4) Nimeni nu poate invoca faptul că nu a cunoscut dreptul, actul sau faptul supus publicității, dacă formalitatea de publicitate a fost legal îndeplinită. (vezi și Legea nr. 7/1996*); vezi și O.G. 89/2000) Efectele publicității Art. 20. - (1) Publicitatea asigură opozabilitatea dreptului, actului, faptului, precum și a oricărui alt raport juridic supus publicității, stabilește rangul acestora și, dacă legea prevede în mod expres, condiționează constituirea sau efectele lor juridice. (2) Între părți sau succesorii lor, universali ori cu titlu universal, după caz, drepturile, actele sau faptele juridice, precum și orice alte raporturi juridice produc efecte depline, chiar dacă nu au fost îndeplinite formalitățile de publicitate, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. (3) Publicitatea nu validează dreptul, actul sau faptul supus ori admis la publicitate. Cu toate acestea, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, ea poate produce efecte achizitive în favoarea terților dobânditori de bună - credință. (4) Publicitatea nu întrerupe cursul prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege se dispune altfel. Prezumțiile Art. 21. - (1) Dacă un drept, act sau fapt a fost înscris într-un registru public, se prezumă că el există, cât timp nu a fost radiat sau modificat în condițiile legii. (2) În cazul în care un drept, act sau fapt a fost radiat, se prezumă că el nu există. Lipsa publicității. Sancțiuni Art. 22. - (1) Dacă formalitatea de publicitate nu a fost realizată, iar aceasta nu era prevăzută de lege cu caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele sau alte raporturi juridice supuse publicității sunt inopozabile terților, afară de cazul în care se dovedește că aceștia le-au cunoscut pe altă cale. (2) Atunci când legea prevede că simpla cunoaștere de fapt nu suplinește lipsa de publicitate, absența acesteia poate fi invocată de orice persoană interesată, inclusiv de terțul care a cunoscut, pe altă cale, dreptul, actul, faptul sau raportul juridic supus publicității. (3) În toate cazurile însă, simpla cunoaștere a dreptului, actului, faptului sau raportului juridic nu suplinește lipsa de publicitate față de alte persoane decât terțul care, în fapt, le-a cunoscut. Concursul dintre formele de publicitate Art. 23. - Dacă un drept, act, fapt sau orice raport juridic este supus în același timp unor formalități de publicitate diferite, neefectuarea unei cerințe de publicitate nu este acoperită de îndeplinirea alteia. Consultarea registrelor publice Art. 24. - Orice persoană, chiar fără a justifica un interes, poate, în condițiile legii, să consulte registrele publice privitoare la un drept, act, fapt sau o anumită situație juridică și să obțină extrase sau copii certificate de pe acestea. (corespunde art. 41 din Legea nr. 7/1996*)) CARTEA I Despre persoane*) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 5

Pagina 6

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Dispozițiile tranzitorii și de punere în aplicare a cărții I TITLUL I Dispoziții generale TITLUL II Persoana fizică TITLUL III Ocrotirea persoanei fizice TITLUL IV Persoana juridică TITLUL V Apărarea drepturilor nepatrimoniale TITLUL I Dispoziții generale Subiectele de drept civil Art. 25. - (1) Subiectele de drept civil sunt persoanele fizice și persoanele juridice. (2) Persoana fizică este omul, privit individual, ca titular de drepturi și de obligații civile. (3) Persoana juridică este orice formă de organizare care, întrunind condițiile cerute de lege, este titulară de drepturi și de obligații civile. (vezi și art. 16, art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (1), art. 25 - art. 26, art. 27 alin. (1), art. 29, art. 30 alin. (1), art.32 - art. 34, art. 40, art. 44, art. 46, art. 49 din Constituție; vezi și Declarația Universală a Drepturilor Omului; vezi și Convenția europeană a drepturilor omului; vezi și art. 2, art. 3 din NCC; vezi și Legea nr. 15/1990; vezi și Legea nr. 31/1990; vezi și Legea nr. 26/1990; vezi și Legea nr. 36/1991; vezi și Legea 85/2006; vezi și Legea nr. 109/1996; vezi și Legea nr. 114/1996; vezi și O.U.G. nr. 99/2006; vezi și Legea nr. 312/2004; vezi și O.G. nr. 26/2000; vezi și Legea nr. 32/2000; vezi și Legea nr. 752/2001; vezi și Legea nr. 14/2003; vezi și Legea nr. 62/2011; vezi și Legea nr. 566/2004) Recunoașterea drepturilor și libertăților civile Art. 26. - Drepturile și libertățile civile ale persoanelor fizice, precum și drepturile și libertățile civile ale persoanelor juridice sunt ocrotite și garantate de lege. (vezi și art. 1 alin. (3), art. 15 alin. (1), art. 21, art. 22 - art. 53 din Constituție; vezi și art. 14, art. 15, art. 252 - art. 257, art. 564, art. 949 din NCC; vezi și Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 44/2001; vezi și Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 2201/2003; vezi și Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 4/2009) Cetățenii străini și apatrizii Art. 27. - (1) Cetățenii străini și apatrizii sunt asimilați, în condițiile legii, cu cetățenii români, în ceea ce privește drepturile și libertățile lor civile. (2) Asimilarea se aplică în mod corespunzător și persoanelor juridice străine. (vezi și art. 277, art. 2572 - art. 2663 din NCC; vezi și art. 18 alin. (1) și (2), art. 19 alin. (2) și (3), art. 44 alin. (2) din Constituție; vezi și O.U.G. nr. 194/2002; vezi și Legea nr. 312/2005 ) Capacitatea civilă Art. 28. - (1) Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor. (2) Orice persoană are capacitate de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, capacitate de exercițiu. (corespunde art. 4, art. 5 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 34 - art. 38, art. 205 - art. 211, art. 1366, art. 2572 din NCC) Limitele capacității civile Art. 29. - (1) Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosință sau lipsit, în tot sau în parte, de capacitatea de exercițiu, decât în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege. (2) Nimeni nu poate renunța, în tot sau în parte, la capacitatea de folosință sau la capacitatea de exercițiu. (corespunde art. 6 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 43 alin. (1), art. 140 - art. 150, art. 164 - art. LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 6

Pagina 7

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group 177, art. 508 - art. 512, art. 958 - art. 961, art. 987 - art. 992, art. 990 alin. (1) - (4), art. 1119, art. 1180, art. 1652 - art. 1656 din NCC) Egalitatea în fața legii civile Art. 30. - Rasa, culoarea, naționalitatea, originea etnică, limba, religia, vârsta, sexul sau orientarea sexuală, opinia, convingerile personale, apartenența politică, sindicală, la o categorie socială ori la o categorie defavorizată, averea, originea socială, gradul de cultură, precum și orice altă situație similară nu au nicio influență asupra capacității civile. (corespunde art. 4 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 16 din Constituție; vezi și O.G. nr. 137/2000; vezi și art. 14 din Convenția europeană a drepturilor omului; vezi și art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Patrimoniul. Mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune Art. 31. - (1) Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile și datoriile ce pot fi evaluate în bani și aparțin acesteia. (2) Acesta poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectațiuni numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. (3) Patrimoniile de afectațiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispozițiilor titlului IV al cărții a III - a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum și alte patrimonii determinate potrivit legii. (vezi și art. 214, art. 352 - art. 353, art. 541, art. 773 - art. 791, art. 1114, art. 2324, art. 2614 din NCC; vezi și Ordinul M.S. nr. 1322/2006; vezi și O.U.G. nr. 44/2008; vezi și Legea nr. 51/1995) Transferul intrapatrimonial Art. 32. - (1) În caz de diviziune sau afectațiune, transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta, în cadrul aceluiași patrimoniu, se face cu respectarea condițiilor prevăzute de lege și fără a prejudicia drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale. (2) În toate cazurile prevăzute la alin. (1), transferul drepturilor și obligațiilor dintr-o masă patrimonială în alta nu constituie o înstrăinare. Patrimoniul profesional individual Art. 33. - (1) Constituirea masei patrimoniale afectate exercitării în mod individual a unei profesii autorizate se stabilește prin actul încheiat de titular, cu respectarea condițiilor de formă și de publicitate prevăzute de lege. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul măririi sau micșorării patrimoniului profesional individual. (3) Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în conformitate cu dispozițiile art. 1.941 - 1.948, dacă prin lege nu se dispune altfel. TITLUL II Persoana fizică CAPITOLUL I Capacitatea civilă a persoanei fizice CAPITOLUL II Respectul datorat ființei umane și drepturilor ei inerente CAPITOLUL III Identificarea persoanei fizice CAPITOLUL I Capacitatea civilă a persoanei fizice SECȚIUNEA 1 Capacitatea de folosință SECȚIUNEA a 2 - a Capacitatea de exercițiu SECȚIUNEA a 3 - a Declararea judecătorească a morții LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 7

Pagina 8

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group SECȚIUNEA 1 Capacitatea de folosință Noțiune Art. 34. - Capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei de a avea drepturi și obligații civile. (corespunde art. 5 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. art. 28 - art. 30, art. 508, art. 958, art. 959, art. 987, art. 990, art. 991, art. 1653, art. 1654, art. 2572 din NCC) Durata capacității de folosință Art. 35. - Capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia. (corespunde art. 7 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 2573 din NCC; vezi și art. 17 -art. 26, art. 35 - art. 42 din Legea nr. 119/1996; vezi și art. 28 - art. 40, art. 54 - art. 65 din H.G. nr. 64/2011) Drepturile copilului conceput Art. 36. - Drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune, însă numai dacă el se naște viu. Dispozițiile art. 412 referitoare la timpul legal al concepțiunii sunt aplicabile. (corespunde art. 7 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 412, art. 957 din NCC) SECȚIUNEA a 2 - a Capacitatea de exercițiu Noțiune Art. 37. - Capacitatea de exercițiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. (corespunde art. 5 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 28, art. 29 din NCC) Începutul capacității de exercițiu Art. 38. - (1) Capacitatea de exercițiu deplină începe la data când persoana devine majoră. (2) Persoana devine majoră la împlinirea vârstei de 18 ani. (corespunde art. 8 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 2575 din NCC) Situația minorului căsătorit Art. 39. - (1) Minorul dobândește, prin căsătorie, capacitatea deplină de exercițiu. (2) În cazul în care căsătoria este anulată, minorul care a fost de bună - credință la încheierea căsătoriei păstrează capacitatea deplină de exercițiu. (corespunde art. 8 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 272, art. 304 din NCC) Capacitatea de exercițiu anticipată Art. 40. - Pentru motive temeinice, instanța de tutelă poate recunoaște minorului care a împlinit vârsta de 16 ani capacitatea deplină de exercițiu. În acest scop, vor fi ascultați și părinții sau tutorele minorului, luându-se, când este cazul, și avizul consiliului de familie. Capacitatea de exercițiu restrânsă Art. 41. - (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitatea de exercițiu restrânsă. (11) Are capacitate de exercițiu restrânsă și majorul care beneficiază de consiliere judiciară. (alineat introdus prin art. 7 pct. 1 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 8

Pagina 9

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group [{*}] (2) Actele juridice ale persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă se încheie de aceasta, cu încuviințarea părinților sau, după caz, a tutorelui, iar în cazurile prevăzute de lege, și cu avizul consiliului de familie, dacă există, și autorizarea instanței de tutelă. Încuviințarea, avizul sau autorizarea poate fi dată, cel mai târziu, în momentul încheierii actului. (alineat modificat prin art. 7 pct. 2 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] (3) Cu toate acestea, persoana cu capacitate de exercițiu restrânsă poate face singură acte de conservare, acte de administrare care nu o prejudiciază, acte de acceptare a unei moșteniri sau de acceptare a unor liberalități fără sarcini, precum și acte de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la data încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile. (alineat modificat prin art. 7 pct. 2 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 9 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 42, art. 128, art. 144, art. 146, art. 147, art. 155, art. 417, art. 425, art. 498 din NCC) [{*}] Regimul unor acte ale persoanei cu capacitate de exercițiu restrânsă (denumire marginală modificată prin art. 7 pct. 3 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) Art. 42. - (1) Minorul poate să încheie acte juridice privind munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviințarea părinților sau a tutorelui, precum și cu respectarea dispozițiilor legii speciale, dacă este cazul. (2) În acest caz, minorul exercită singur drepturile și execută tot astfel obligațiile izvorâte din aceste acte și poate dispune singur de veniturile dobândite. (3) Dispozițiile prezentului articol sunt aplicabile și majorului care beneficiază de consiliere judiciară, în măsura în care instanța de tutelă nu dispune altfel. (alineat introdus prin art. 7 pct. 4 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 13 din Codul muncii) Lipsa capacității de exercițiu Art. 43. - (1) În afara altor cazuri prevăzute de lege, nu au capacitate de exercițiu: a) minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani; [{*}] b) cel care beneficiază de măsura tutelei speciale. (literă modificată prin art. 7 pct. 5 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] (2) Pentru cei care nu au capacitate de exercițiu, actele juridice se încheie, în numele acestora, de reprezentanții lor legali, în condițiile prevăzute de lege. (alineat modificat prin art. 7 pct. 5 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] (3) Cu toate acestea, persoana lipsită de capacitatea de exercițiu poate încheia singură actele anume prevăzute de lege, actele de conservare, precum și actele de dispoziție de mică valoare, cu caracter curent și care se execută la momentul încheierii lor. Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile. (alineat modificat prin art. 7 pct. 5 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] (4) Actele pe care cel lipsit de capacitate de exercițiu le poate încheia singur pot fi făcute și de reprezentantul său legal, în afară de cazul în care legea ar dispune altfel sau natura actului nu i-ar permite acest lucru. (alineat modificat prin art. 7 pct. 5 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 11 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 1652 din NCC) [{*}] Sancțiune LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 9

Pagina 10

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 44. - (1) Actele făcute de persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și actele făcute de tutore fără avizul consiliului de familie sau autorizarea instanței de tutelă, atunci când acestea sunt cerute de lege, sunt anulabile, chiar fără dovedirea unui prejudiciu. (2) Cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă poate invoca și singur, în apărare, anulabilitatea actului pentru încălcarea dispozițiilor legale în materie de capacitate de exercițiu. (articol modificat prin art. 7 pct. 6 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 144, art. 172, art. 1221, art. 1251 din NCC; art. 42 din CPC) Frauda comisă de incapabil Art. 45. - Simpla declarație că este capabil să contracteze, făcută de cel lipsit de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, nu înlătură anulabilitatea actului. Dacă însă a folosit manopere dolosive, instanța, la cererea părții induse în eroare, poate menține contractul atunci când apreciază că aceasta ar constitui o sancțiune civilă adecvată. [{*}] Regimul anulabilității Art. 46. - (1) Acțiunea în anulare poate fi exercitată de reprezentantul legal, de minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, de cel care beneficiază de consiliere judiciară, precum și de ocrotitorul legal sau de consiliul de familie, după caz. (2) Atunci când actul s-a încheiat fără autorizarea instanței de tutelă, necesară potrivit legii, aceasta va sesiza procurorul în vederea exercitării acțiunii în anulare. (3) Persoana capabilă de a contracta nu poate opune anulabilitatea contractului și nici exercita acțiunea în anulare, însă poate cere menținerea contractului și reducerea sau majorarea propriei prestații, după caz. (articol modificat prin art. 7 pct. 7 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 952 din C. Civ. 1864); (vezi și art. 1248, art. 1249 din NCC; art. 45 din CPC; art. 90 din NCPC) Limitele obligației de restituire Art. 47. - Persoana lipsită de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu este obligată la restituire decât în limita folosului realizat. Dispozițiile art. 1.635 - 1.649 se aplică în mod corespunzător. (corespunde art. 1164 din C. Civ. 1864) [{*}] Confirmarea actului anulabil Art. 48. - Minorul devenit major sau cel cu privire la care a încetat măsura consilierii judiciare ori a tutelei speciale poate confirma actul făcut singur în timpul minorității sau în perioada în care se afla sub ocrotire, atunci când el trebuia să fie reprezentat sau asistat. După descărcarea tutorelui, el poate, de asemenea, să confirme actul făcut de tutorele său fără respectarea tuturor formalităților cerute pentru încheierea lui valabilă. În timpul minorității sau al perioadei în care majorul beneficiază de măsura consilierii judiciare, confirmarea actului anulabil se poate face numai în condițiile art. 1.263 și 1.264. (articol modificat prin art. 7 pct. 8 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 146, art. 153, art. 1263, art. 1264, art. 1265 din NCC) SECȚIUNEA a 3 - a Declararea judecătorească a morții LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 10

Pagina 11

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Cazul general Art. 49. - (1) În cazul în care o persoană este dispărută și există indicii că a încetat din viață, aceasta poate fi declarată moartă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, dacă au trecut cel puțin 2 ani de la data primirii ultimelor informații sau indicii din care rezultă că era în viață. (2) Dacă data primirii ultimelor informații sau indicii despre cel dispărut nu se poate stabili cu exactitate, termenul prevăzut în alin. (1) se socotește de la sfârșitul lunii în care s-au primit ultimele informații sau indicii, iar în cazul în care nu se poate stabili nici luna, de la sfârșitul anului calendaristic. (corespunde art. 16, art. 17 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 2574 din NCC; art. 36 - art. 43 din Decretul nr. 32/1954; art. 931 - art. 938 din NCPC) Cazuri speciale Art. 50. - (1) Cel dispărut în împrejurări deosebite, cum sunt inundațiile, cutremurul, catastrofa de cale ferată ori aeriană, naufragiul, în cursul unor fapte de război sau într-o altă împrejurare asemănătoare, ce îndreptățește a se presupune decesul, poate fi declarat mort, dacă au trecut cel puțin 6 luni de la data împrejurării în care a avut loc dispariția. (2) Dacă ziua în care a intervenit împrejurarea când a avut loc dispariția nu poate fi stabilită, sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispozițiile art. 49 alin. (2). (3) Atunci când este sigur că decesul s-a produs, deși cadavrul nu poate fi găsit sau identificat, moartea poate fi declarată prin hotărâre judecătorească, fără a se aștepta împlinirea vreunui termen de la dispariție. (corespunde art. 16 din Decretul nr. 31/1954) Procedura de declarare a morții Art. 51. - Soluționarea cererii de declarare a morții se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. (vezi și art. 36 - art. 43 din Decretul nr. 32/1954; art. 931 - art. 938 din NCPC) Data prezumată a morții celui dispărut Art. 52. - (1) Cel declarat mort este socotit că a încetat din viață la data pe care hotărârea rămasă definitivă a stabilit-o ca fiind aceea a morții. Dacă hotărârea nu arată și ora morții, se socotește că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră a zilei stabilite ca fiind aceea a morții. (2) În lipsa unor indicii îndestulătoare, se va stabili că cel declarat mort a încetat din viață în ultima oră a celei din urmă zile a termenului prevăzut de art. 49 sau 50, după caz. (3) Instanța judecătorească poate rectifica data morții stabilită potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2), dacă se dovedește că nu era posibil ca persoana declarată moartă să fi decedat la acea dată. În acest caz, data morții este cea stabilită prin hotărârea de rectificare. (vezi și art. 902 alin. (2) pct. 2, art. 2574 din NCC) Prezumție Art. 53. - Cel dispărut este socotit a fi în viață, dacă nu a intervenit o hotărâre declarativă de moarte rămasă definitivă. (corespunde art. 19 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 178 lit. d), art. 2574 din NCC) Anularea hotărârii de declarare a morții Art. 54. - (1) Dacă cel declarat mort este în viață, se poate cere, oricând, anularea hotărârii prin care s-a declarat moartea. (2) Cel care a fost declarat mort poate cere, după anularea hotărârii declarative de moarte, înapoierea bunurilor sale în natură, iar dacă aceasta nu este cu putință, restituirea lor prin echivalent. Cu toate acestea, dobânditorul cu titlu oneros nu este obligat să le înapoieze decât dacă, sub rezerva dispozițiilor în materie de carte funciară, se va face dovada că la data dobândirii știa ori trebuia să știe că persoana LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 11

Pagina 12

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group declarată moartă este în viață. (vezi și art. 293, art. 902 alin. (2) pct. 2 din NCC; art. 936 din NCPC) Descoperirea certificatului de deces Art. 55. - Orice persoană interesată poate cere oricând anularea hotărârii declarative de moarte, în cazul în care se descoperă certificatul de deces al celui declarat mort. Plata făcută moștenitorilor aparenți Art. 56. - Plata făcută moștenitorilor legali sau legatarilor unei persoane, care reapare ulterior hotărârii declarative de moarte, este valabilă și liberatorie, dacă a fost făcută înainte de radierea din registrul de stare civilă a mențiunii privitoare la deces, cu excepția cazului în care cel care a făcut plata a cunoscut faptul că persoana declarată moartă este în viață. (vezi și art. 953, art. 1596, art. 1597 din NCC) Drepturile moștenitorului aparent Art. 57. - Moștenitorul aparent care află că persoana care a fost declarată decedată prin hotărâre judecătorească este în viață păstrează posesia bunurilor și dobândește fructele acestora, cât timp cel reapărut nu solicită restituirea lor. (vezi și art. 928, art. 948 din NCC) CAPITOLUL II Respectul datorat ființei umane și drepturilor ei inerente SECȚIUNEA 1 Dispoziții comune SECȚIUNEA a 2 - a Drepturile la viață, la sănătate și la integritate ale persoanei fizice SECȚIUNEA a 3 - a Respectul vieții private și al demnității persoanei umane SECȚIUNEA a 4 - a Respectul datorat persoanei și după decesul său SECȚIUNEA 1 Dispoziții comune Drepturi ale personalității Art. 58. - (1) Orice persoană are dreptul la viață, la sănătate, la integritate fizică și psihică, la demnitate, la propria imagine, la respectarea vieții private, precum și alte asemenea drepturi recunoscute de lege. (2) Aceste drepturi nu sunt transmisibile. (vezi și art. 252 - art. 257, art. 2577 din NCC; Convenția europeană a drepturilor omului; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Declarația Universală a Drepturilor Omului; Convenția privind drepturile omului și biomedicinei ); (aplicare art. 13 din Legea nr. 71/2011) Atributele de identificare Art. 59. - Orice persoană are dreptul la nume, la domiciliu, la reședință, precum și la o stare civilă, dobândite în condițiile legii. (vezi și Legea nr. 119/1996; O.U.G. nr. 97/2005) Dreptul de a dispune de sine însuși Art. 60. - Persoana fizică are dreptul să dispună de sine însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri. (vezi și art. 26 alin. (2) din Constituție; art. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului) SECȚIUNEA a 2 - a Drepturile la viață, la sănătate și la integritate ale persoanei fizice Garantarea drepturilor inerente ființei umane LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 12

Pagina 13

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 61. - (1) Viața, sănătatea și integritatea fizică și psihică a oricărei persoane sunt garantate și ocrotite în mod egal de lege. (2) Interesul și binele ființei umane trebuie să primeze asupra interesului unic al societății sau al științei. (vezi și art. 22 alin. (1) din Constituție; art. 2 - art. 3 din Convenția europeană a drepturilor omului; art. 2 - art. 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Interzicerea practicii eugenice Art. 62. - (1) Nimeni nu poate aduce atingere speciei umane. (2) Este interzisă orice practică eugenică prin care se tinde la organizarea selecției persoanelor. (vezi și art. 3 alin. (2) lit. b) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Intervențiile asupra caracterelor genetice Art. 63. - (1) Sunt interzise orice intervenții medicale asupra caracterelor genetice având drept scop modificarea descendenței persoanei, cu excepția celor care privesc prevenirea și tratamentul maladiilor genetice. (2) Este interzisă orice intervenție având drept scop crearea unei ființe umane genetic identice unei alte ființe umane vii sau moarte, precum și crearea de embrioni umani în scopuri de cercetare. (3) Utilizarea tehnicilor de reproducere umană asistată medical nu este admisă pentru alegerea sexului viitorului copil decât în scopul evitării unei boli ereditare grave legate de sexul acestuia. (vezi și art. 3 alin. (2) lit. d) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Convenția privind drepturile omului și biomedicinei) Inviolabilitatea corpului uman Art. 64. - (1) Corpul uman este inviolabil. (2) Orice persoană are dreptul la integritatea sa fizică și psihică. Nu se poate aduce atingere integrității ființei umane decât în cazurile și în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege. (vezi și art. 22 din Constituție; art. 3 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Legea nr. 95/2006) Examenul caracteristicilor genetice Art. 65. - (1) Examenul caracteristicilor genetice ale unei persoane nu poate fi întreprins decât în scopuri medicale sau de cercetare științifică, efectuate în condițiile legii. (2) Identificarea unei persoane pe baza amprentelor sale genetice nu poate fi efectuată decât în cadrul unei proceduri judiciare civile sau penale, după caz, sau în scopuri medicale ori de cercetare științifică, efectuate în condițiile legii. (vezi și Convenția privind drepturile omului și biomedicinei) Interzicerea unor acte patrimoniale Art. 66. - Orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate absolută, cu excepția cazurilor expres prevăzute de lege. (vezi și art. 3 alin. (2) lit. c) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; art. 144 lit. e) din Legea nr. 95/2006) Intervențiile medicale asupra unei persoane Art. 67. - Nicio persoană nu poate fi supusă experiențelor, testelor, prelevărilor, tratamentelor sau altor intervenții în scop terapeutic ori în scop de cercetare științifică decât în cazurile și în condițiile expres și limitativ prevăzute de lege. (vezi și Legea nr. 46/2003; art. 3 alin. (2) lit. a) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Prelevarea și transplantul de la persoanele în viață LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 13

Pagina 14

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 68. - (1) Prelevarea și transplantul de organe, țesuturi și celule de origine umană de la donatori în viață se fac exclusiv în cazurile și condițiile prevăzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil și expres al acestora și numai după ce au fost informați, în prealabil, asupra riscurilor intervenției. În toate cazurile, donatorul poate reveni asupra consimțământului dat, până în momentul prelevării. (2) Se interzice prelevarea de organe, țesuturi și celule de origine umană de la minori, precum și de la persoanele aflate în viață, lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau dintr-un alt motiv similar, în afara cazurilor expres prevăzute de lege. (vezi și art. 144 - art. 145 din Legea nr. 95/2006) Sesizarea instanței judecătorești Art. 69. - La cererea persoanei interesate, instanța poate lua toate măsurile necesare pentru a împiedica sau a face să înceteze orice atingere ilicită adusă integrității corpului uman, precum și pentru a dispune repararea, în condițiile prevăzute la art. 252 - 256, a daunelor materiale și morale suferite. SECȚIUNEA a 3 - a Respectul vieții private și al demnității persoanei umane Dreptul la libera exprimare Art. 70. - (1) Orice persoană are dreptul la libera exprimare. (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute la art. 75. (vezi și art. 30 din Constituție; art. 10 din Convenția europeană a drepturilor omului; art. 11 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Dreptul la viața privată Art. 71. - (1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private. (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75. (3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenței, manuscriselor sau a altor documente personale, precum și a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75. (vezi și art. 26 din Constituție; art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului; art. 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; art. 192, art. 195 din CP; art. 89 din Legea nr. 8/1996; art. 33 din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011) Dreptul la demnitate Art. 72. - (1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnității sale. (2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei și reputației unei persoane, fără consimțământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75. (vezi și art. 1 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Dreptul la propria imagine Art. 73. - (1) Orice persoană are dreptul la propria imagine. (2) În exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate să interzică ori să împiedice reproducerea, în orice mod, a înfățișării sale fizice ori a vocii sale sau, după caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozițiile art. 75 rămân aplicabile. (vezi și art. 88 din Legea nr. 8/1996; art. 34 și urm. din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 14

Pagina 15

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Atingeri aduse vieții private Art. 74. - Sub rezerva aplicării dispozițiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vieții private: a) intrarea sau rămânerea fără drept în locuință sau luarea din aceasta a oricărui obiect fără acordul celui care o ocupă în mod legal; b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârșită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoștință de cauză, a unei asemenea interceptări; c) captarea ori utilizarea imaginii sau a vocii unei persoane aflate într-un spațiu privat, fără acordul acesteia; d) difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spațiu privat, fără acordul celui care îl ocupă în mod legal; e) ținerea vieții private sub observație, prin orice mijloace, în afară de cazurile prevăzute expres de lege; f) difuzarea de știri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viața intimă, personală sau de familie, fără acordul persoanei în cauză; g) difuzarea de materiale conținând imagini privind o persoană aflată la tratament în unitățile de asistență medicală, precum și a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate, problemele de diagnostic, prognostic, tratament, circumstanțe în legătură cu boala și cu alte diverse fapte, inclusiv rezultatul autopsiei, fără acordul persoanei în cauză, iar în cazul în care aceasta este decedată, fără acordul familiei sau al persoanelor îndreptățite; h) utilizarea, cu rea - credință, a numelui, imaginii, vocii sau asemănării cu o altă persoană; i) difuzarea sau utilizarea corespondenței, manuscriselor ori a altor documente personale, inclusiv a datelor privind domiciliul, reședința, precum și numerele de telefon ale unei persoane sau ale membrilor familiei sale, fără acordul persoanei căreia acestea îi aparțin sau care, după caz, are dreptul de a dispune de ele. Limite Art. 75. - (1) Nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în această secțiune atingerile care sunt permise de lege sau de convențiile și pactele internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte. (2) Exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună - credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale la care România este parte nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune. (vezi și art. 57 din Constituție; art. 17 din Convenția europeană a drepturilor omului; art. 54 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; art. 31 din Decizia Consiliului Național al Audiovizualului nr. 220/2011) Prezumția de consimțământ Art. 76. - Când însuși cel la care se referă o informație sau un material le pune la dispoziția unei persoane fizice ori persoane juridice despre care are cunoștință că își desfășoară activitatea în domeniul informării publicului, consimțământul pentru utilizarea acestora este prezumat, nefiind necesar un acord scris. (aplicare art. 14 din Legea nr. 71/2011) Prelucrarea datelor personale Art. 77. - Orice prelucrare a datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, se poate face numai în cazurile și condițiile prevăzute de legea specială. (vezi și Legea nr. 677/2001; Legea nr. 506/2004; art. 1841 din CPP; art. 862 din CPC; art. 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Convenția pentru protejarea persoanelor față de prelucrarea automatizată) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 15

Pagina 16

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group SECȚIUNEA a 4 - a Respectul datorat persoanei și după decesul său Respectul datorat persoanei decedate Art. 78. - Persoanei decedate i se datorează respect cu privire la memoria sa, precum și cu privire la corpul său. (vezi și art. 319 din CP; art. 148 alin. (7) din Legea nr. 95/2006); (aplicare art. 15 din Legea nr. 71/2011) Interzicerea atingerii memoriei persoanei decedate Art. 79. - Memoria persoanei decedate este protejată în aceleași condiții ca și imaginea și reputația persoanei aflate în viață. (vezi și art. 319 din CP; art. 148 alin. (7) din Legea nr. 95/2006) ; (aplicare art. 15 din Legea nr. 71/2011) Respectarea voinței persoanei decedate Art. 80. [{*}] (1) Orice persoană poate determina felul propriilor funeralii și poate dispune cu privire la corpul său după moarte. În cazul minorilor lipsiți de capacitate de exercițiu sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, este necesar și consimțământul scris al părinților sau, după caz, al tutorelui. (alineat modificat prin art. 7 pct. 9 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (2) În lipsa unei opțiuni exprese a persoanei decedate, va fi respectată, în ordine, voința soțului, părinților, descendenților, rudelor în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv, legatarilor universali sau cu titlu universal ori dispoziția primarului comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială a avut loc decesul. În toate cazurile se va ține seama de apartenența confesională a persoanei decedate. (vezi și art. 81 din NCC; art. 147 din Legea nr. 95/2006) ; (aplicare art. 15 din Legea nr. 71/2011) Prelevarea de la persoanele decedate Art. 81. - Prelevarea de organe, țesuturi și celule umane, în scop terapeutic sau științific, de la persoanele decedate se efectuează numai în condițiile prevăzute de lege, cu acordul scris, exprimat în timpul vieții, al persoanei decedate sau, în lipsa acestuia, cu acordul scris, liber, prealabil și expres dat, în ordine, de soțul supraviețuitor, de părinți, de descendenți ori, în sfârșit, de rudele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv. (vezi și art. 147 din Legea nr. 95/2006) ; (aplicare art. 15 din Legea nr. 71/2011) CAPITOLUL III Identificarea persoanei fizice SECȚIUNEA 1 Numele SECȚIUNEA a 2 - a Domiciliul și resedința SECȚIUNEA a 3 - a Actele de stare civilă SECȚIUNEA 1 Numele Dreptul la nume Art. 82. - Orice persoană are dreptul la numele stabilit sau dobândit, potrivit legii. (corespunde art. 12 din Decretul nr. 31/1954) ; (vezi și art. 2576 din NCC) Structura numelui LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 16

Pagina 17

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 83. - Numele cuprinde numele de familie și prenumele. (corespunde art. 12 din Decretul nr. 31/1954) Dobândirea numelui Art. 84. - (1) Numele de familie se dobândește prin efectul filiației și poate fi modificat prin efectul schimbării stării civile, în condițiile prevăzute de lege. (2) Prenumele se stabilește la data înregistrării nașterii, pe baza declarației de naștere. Este interzisă înregistrarea de către ofițerul de stare civilă a prenumelor indecente, ridicole și a altora asemenea, de natură a afecta ordinea publică și bunele moravuri ori interesele copilului, după caz. (3) Numele de familie și prenumele copilului găsit, născut din părinți necunoscuți, precum și cele ale copilului care este părăsit de către mamă în spital, iar identitatea acesteia nu a fost stabilită în termenul prevăzut de lege, se stabilesc prin dispoziția primarului comunei, orașului, municipiului sau al sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială a fost găsit copilul ori, după caz, s-a constatat părăsirea lui, în condițiile legii speciale. (vezi și art. 282, art. 311, art. 383, art. 449, art. 473, art. 482, art. 492 din NCC; art. 18 și urm. din Legea nr. 119/1996) Schimbarea numelui pe cale administrativă Art. 85. - Cetățenii români pot obține, în condițiile legii, schimbarea pe cale administrativă a numelui de familie și a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea. (corespunde art. 12 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și O.G. nr. 41/2003) SECȚIUNEA a 2 - a Domiciliul și resedința Dreptul la domiciliu și reședință Art. 86. - (1) Cetățenii români au dreptul să își stabilească ori să își schimbe, în mod liber, domiciliul sau reședința, în țară sau în străinătate, cu excepția cazurilor anume prevăzute de lege. (2) Dacă prin lege nu se prevede altfel, o persoană fizică nu poate să aibă în același timp decât un singur domiciliu și o singură reședință, chiar și atunci când deține mai multe locuințe. (vezi și art. 25 din Constituție; art. 26 din O.U.G. nr. 97/2005; art. 2 din Convenția europeană a drepturilor omului; art. 45 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene) Domiciliul Art. 87. - Domiciliul persoanei fizice, în vederea exercitării drepturilor și libertăților sale civile, este acolo unde aceasta declară că își are locuința principală. (corespunde art. 13 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005) Reședința Art. 88. - Reședința persoanei fizice este în locul unde își are locuința secundară. (vezi și art. 30 din O.U.G. nr. 97/2005) Stabilirea și schimbarea domiciliului Art. 89. - (1) Stabilirea sau schimbarea domiciliului se face cu respectarea dispozițiilor legii speciale. (2) Stabilirea sau schimbarea domiciliului nu operează decât atunci când cel care ocupă sau se mută într- un anumit loc a făcut-o cu intenția de a avea acolo locuința principală. (3) Dovada intenției rezultă din declarațiile persoanei făcute la organele administrative competente să opereze stabilirea sau schimbarea domiciliului, iar în lipsa acestor declarații, din orice alte împrejurări de fapt. (vezi și art. 26 din O.U.G. nr. 97/2005) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 17

Pagina 18

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Prezumția de domiciliu Art. 90. - (1) Reședința va fi considerată domiciliu când acesta nu este cunoscut. (2) În lipsă de reședință, persoana fizică este considerată că domiciliază la locul ultimului domiciliu, iar dacă acesta nu se cunoaște, la locul unde acea persoană se găsește. Dovada Art. 91. - (1) Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate. (2) În lipsa acestor mențiuni ori atunci când acestea nu corespund realității, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reședinței nu va putea fi opusă altor persoane. (3) Dispozițiile alin. (2) nu se aplică în cazul în care domiciliul sau reședința a fost cunoscută prin alte mijloace de cel căruia i se opune. (vezi și art. 28 din O.U.G. nr. 97/2005) [{*}] Domiciliul minorului și al celui care beneficiază de măsura tutelei speciale (denumire marginală modificată prin art. 7 pct. 10 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) Art. 92. - (1) Domiciliul minorului care nu a dobândit capacitate deplină de exercițiu în condițiile prevăzute de lege este la părinții săi sau la acela dintre părinți la care el locuiește în mod statornic. (2) În cazul în care părinții au domicilii separate și nu se înțeleg la care dintre ei va avea domiciliul copilul, instanța de tutelă, ascultându-i pe părinți, precum și pe copil, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, va decide ținând seama de interesele copilului. Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, minorul este prezumat că are domiciliul la părintele la care locuiește în mod statornic. (3) Prin excepție, în situațiile prevăzute de lege, domiciliul minorului poate fi la bunici, la alte rude ori persoane de încredere, cu consimțământul acestora. De asemenea, domiciliul minorului poate fi și la o instituție de ocrotire. [{*}] (4) Domiciliul minorului, în cazul în care numai unul dintre părinții săi îl reprezintă ori în cazul în care se află sub tutelă, precum și domiciliul persoanei care beneficiază de tutelă specială este la reprezentantul legal, în afară de cazul în care pentru aceasta din urmă instanța de tutelă dispune altfel. (alineat modificat prin art. 7 pct. 10 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 14 din Decretul nr. 31/1954); (vezi și art. 137, art. 400, art. 496, art. 497 din NCC; art. 27 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 97/2005) Cazuri speciale Art. 93. - Domiciliul copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea părinților săi și supus unor măsuri de protecție specială, în cazurile prevăzute de lege, se află la instituția, la familia sau la persoanele cărora le-a fost dat în plasament. (vezi și art. 59 din Legea nr. 272/2004) Domiciliul persoanei puse sub curatelă Art. 94. - În cazul în care s-a instituit o curatelă asupra bunurilor celui care a dispărut, acesta are domiciliul la curator, în măsura în care acesta este îndreptățit să îl reprezinte. (vezi și art. 178 lit. d) din NCC) Domiciliul la curatorul special Art. 95. - Dacă a fost numit un curator special pentru administrarea bunurilor succesorale, cei chemați la moștenire au domiciliul la curator, în măsura în care acesta este îndreptățit să îi reprezinte. (vezi și art. 150, art. 1117, art. 1136 din NCC) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 18

Pagina 19

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Domiciliul profesional Art. 96. - Cel care exploatează o întreprindere are domiciliul și la locul acelei întreprinderi, în tot ceea ce privește obligațiile patrimoniale ce s-au născut sau urmează a se executa în acel loc. Domiciliul ales Art. 97. - (1) Părțile unui act juridic pot să aleagă un domiciliu în vederea exercitării drepturilor sau a executării obligațiilor născute din acel act. (2) Alegerea domiciliului nu se prezumă, ci trebuie făcută în scris. (vezi și O.U.G. nr. 97/2005; art. 93, art. 112 pct. 1 din CPC) SECȚIUNEA a 3 - a Actele de stare civilă Starea civilă Art. 98. - Starea civilă este dreptul persoanei de a se individualiza, în familie și societate, prin calitățile strict personale care decurg din actele și faptele de stare civilă. Dovada stării civile Art. 99. - (1) Starea civilă se dovedește prin actele de naștere, căsătorie și deces întocmite, potrivit legii, în registrele de stare civilă, precum și prin certificatele de stare civilă eliberate pe baza acestora. (2) Actele de stare civilă sunt înscrisuri autentice și fac dovada, până la înscrierea în fals, pentru ceea ce reprezintă constatările personale ale ofițerului de stare civilă și, până la proba contrară, pentru celelalte mențiuni. (3) Hotărârea judecătorească dată cu privire la starea civilă a unei persoane este opozabilă oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul. (4) Dacă printr-o hotărâre judecătorească s-a stabilit o anumită stare civilă a unei persoane, iar printr-o hotărâre judecătorească ulterioară este admisă o acțiune prin care s-a contestat starea civilă astfel stabilită, prima hotărâre își pierde efectele la data rămânerii definitive a celei de a doua hotărâri. (corespunde art. 22 din Decretul nr. 31/1954; art. 14 din Legea nr. 119/1996) ; (vezi și art. 13 din Legea nr. 119/1996) Anularea, completarea, modificarea sau rectificarea actelor de stare civilă Art. 100. - (1) Anularea, completarea sau modificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe acestea se poate face numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive. (2) Rectificarea actelor de stare civilă și a mențiunilor înscrise pe marginea acestora se poate face, din oficiu sau la cerere, numai în temeiul dispoziției primarului de la primăria care are în păstrare actul de stare civilă. (3) Starea civilă poate fi modificată în baza unei hotărâri de anulare, completare sau modificare a unui act de stare civilă numai dacă a fost formulată și o acțiune de modificare a stării civile, admisă printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. (4) Hotărârea judecătorească prin care se dispune anularea, completarea sau modificarea unui act de stare civilă, precum și înregistrarea făcută în temeiul unei asemenea hotărâri sunt opozabile oricărei alte persoane cât timp printr-o nouă hotărâre nu s-a stabilit contrariul. Actul administrativ prin care s-a dispus rectificarea unui act de stare civilă, precum și înregistrarea făcută în baza lui sunt opozabile oricărei persoane până la proba contrară. (corespunde art. 23 din Decretul nr. 31/1954; art. 15 din Legea nr. 119/1996) ; (vezi și art. 60 din Legea nr. 119/1996; art. 125 - art. 130 din H.G. nr. 64/2011) NOTĂ UTG: Se admite recursul în interesul legii și, în consecință, se stabilește că în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 58 alin. (5) din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, art. 94 pct. 1 lit. b) din Legea nr. 134/2010 LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 19

Pagina 20

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare (atât în redactarea anterioară Legii nr. 310/2018, cât și în redactarea ulterioară acestei legi), art. 100 alin. (2) și (4) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, art. 2 alin. (1) lit. c), f) și i) și alin. (2) și art. 5 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, revine judecătoriilor competența materială procesuală de soluționare în primă instanță a cererilor în anulare/contestațiilor formulate împotriva dispozițiilor emise de primari în soluționarea cererilor de rectificare a actelor de stare civilă. (Conform Deciziei Î.C.C.J. nr. 28/2022, în vigoare de la 31 ianuarie 2022) Înscrierea mențiunilor pe actul de stare civilă Art. 101. - Anularea, completarea, modificarea și rectificarea unui act de stare civilă sau a unei mențiuni înscrise pe acesta, dispuse prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă ori, după caz, prin dispoziție a primarului, se înscriu numai prin mențiune pe actul de stare civilă corespunzător. În acest scop, hotărârea judecătorească rămasă definitivă se comunică de îndată, din oficiu, de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului. Actele întocmite de un ofițer de stare civilă necompetent Art. 102. - Actele de stare civilă întocmite de o persoană care a exercitat în mod public atribuțiile de ofițer de stare civilă, cu respectarea tuturor prevederilor legale, sunt valabile, chiar dacă acea persoană nu avea această calitate, afară de cazul în care beneficiarii acestor acte au cunoscut, în momentul întocmirii lor, lipsa acestei calități. (corespunde art. 7 din Legea nr. 119/1996); (vezi și art. 17 din NCC; art. 3 din Legea nr. 119/1996; art. 1 - art. 11 din H.G. nr. 64/2011) Alte mijloace de dovadă a stării civile Art. 103. - Starea civilă se poate dovedi, înaintea instanței judecătorești, prin orice mijloace de probă, dacă: a) nu au existat registre de stare civilă; b) registrele de stare civilă s-au pierdut ori au fost distruse, în tot sau în parte; c) nu este posibilă procurarea din străinătate a certificatului de stare civilă sau a extrasului de pe actul de stare civilă; d) întocmirea actului de stare civilă a fost omisă sau, după caz, refuzată. (vezi și art. 16 din Legea nr. 119/1996) TITLUL III Ocrotirea persoanei fizice CAPITOLUL I Dispoziții generale CAPITOLUL II Tutela minorului [{*}] CAPITOLUL III Ocrotirea majorului prin consiliere judiciară și tutelă specială (titlu modificat prin art. 7 pct. 21 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) CAPITOLUL IV Curatela CAPITOLUL I Dispoziții generale [{*}] Condiții generale (denumire marginală modificată prin art. 7 pct. 11 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) Art. 104. - (1) Orice măsură de ocrotire a persoanei fizice se stabilește numai în interesul acesteia. LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 20

Pagina 21

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (2) La luarea unei măsuri de ocrotire trebuie să se țină seama de posibilitatea persoanei fizice de a-și exercita drepturile și de a-și îndeplini obligațiile cu privire la persoana și bunurile sale. (3) Măsurile de ocrotire a majorului și deciziile cu privire la persoana sa asigură respectarea demnității, a drepturilor și libertăților acestuia, a voinței, nevoilor și preferințelor lui, precum și salvgardarea autonomiei sale. (alineat introdus prin art. 7 pct. 12 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (4) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse pentru cel mai scurt termen posibil, numai în caz de necesitate, și sunt proporționale și individualizate în funcție de gradul de alterare a facultăților mintale, precum și de necesitățile persoanei ocrotite și circumstanțele în care aceasta se găsește. (alineat introdus prin art. 7 pct. 12 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (5) Măsurile de ocrotire a majorului sunt dispuse numai în cazul în care instanța apreciază că nu este suficientă pentru apărarea intereselor persoanei ocrotite instituirea măsurii asistenței pentru încheierea actelor juridice, aplicarea regulilor de drept comun în materia reprezentării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților sau încuviințarea unui mandat de ocrotire încheiat de persoana în cauză. (alineat introdus prin art. 7 pct. 12 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) Persoanele ocrotite Art. 105. - Sunt supuși unor măsuri speciale de ocrotire minorii și cei care, deși capabili, din cauza bătrâneții, a bolii sau a altor motive prevăzute de lege nu pot să își administreze bunurile și nici să își apere interesele în condiții corespunzătoare. (vezi și art. 110 - art. 186, art. 792 și urm. din NCC; Legea nr. 272/2004; Legea nr. 487/2002 ) Măsurile de ocrotire Art. 106. - (1) Ocrotirea minorului se realizează prin părinți, prin instituirea tutelei, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială anume prevăzute de lege. [{*}] (2) Ocrotirea majorului are loc prin instituirea măsurii consilierii judiciare sau a tutelei speciale ori a curatelei sau a unei alte măsuri prevăzute de lege. (alineat modificat prin art. 7 pct. 13 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 110 - art. 163, art. 164 - art. 186, art. 483 - art. 512, art. 2578 din NCC; art. 50 și urm. din Legea nr. 272/2004; Legea nr. 273/2004; Legea nr. 487/2002; Legea nr. 17/2000) Instanța de tutelă Art. 107. - (1) Procedurile prevăzute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competența instanței de tutelă și de familie stabilite potrivit legii, denumită în continuare instanța de tutelă. (2) În toate cazurile, instanța de tutelă soluționează de îndată aceste cereri. (vezi și art. 35 și urm. din Legea nr. 304/2004); (aplicare art. 229 din Legea nr. 71/2011) Ocrotirea persoanei prin tutelă Art. 108. - (1) Ocrotirea persoanei fizice prin tutelă se realizează de către tutore, desemnat sau numit, în condițiile prezentului cod, precum și de către consiliul de familie, ca organ consultativ. (2) Consiliul de familie poate fi constituit de către instanța de tutelă numai la cererea persoanelor interesate. (3) În cazul în care nu se constituie consiliul de familie, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de către instanța de tutelă. (vezi și art. 110 și urm., art. 124 și urm., art. 2578 din NCC) Ocrotirea persoanei prin curatelă LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 21

Pagina 22

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 109. - Ocrotirea persoanei fizice prin curatelă are loc numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. (vezi și art. 178 - art. 186, art. 1578 din NCC) CAPITOLUL II Tutela minorului SECȚIUNEA 1 Deschiderea tutelei SECȚIUNEA a 2 - a Tutorele SECȚIUNEA a 3 - a Consiliul de familie SECȚIUNEA a 4 - a Exercitarea tutelei SECȚIUNEA a 5 - a Controlul exercitării tutelei SECȚIUNEA a 6 - a Încetarea tutelei SECȚIUNEA 1 Deschiderea tutelei [{*}] Cazurile de instituire Art. 110. - Tutela minorului se instituie atunci când ambii părinți sunt, după caz, decedați, necunoscuți, decăzuți din exercițiul drepturilor părintești sau li s-a aplicat o pedeapsă penală a interzicerii drepturilor părintești, beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, sunt dispăruți ori declarați judecătorește morți, precum și în cazul în care, la încetarea adopției, instanța hotărăște că este în interesul minorului instituirea unei tutele. Dispozițiile art. 503 alin. (11) rămân aplicabile. (articol modificat prin art. 7 pct. 14 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 113 din Codul familiei; art. 40 din Legea nr. 272/2004); (vezi și art. 56 din Legea nr. 272/2004; Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 2201/2003) Persoanele obligate să înștiințeze instanța de tutelă Art. 111. - Au obligația ca, de îndată ce află de existența unui minor lipsit de îngrijire părintească în cazurile prevăzute la art. 110, să înștiințeze instanța de tutelă: a) persoanele apropiate minorului, precum și administratorii și locatarii casei în care locuiește minorul; [{*}] b) serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor, cu prilejul înregistrării morții unei persoane, precum și notarul public, cu prilejul deschiderii unei proceduri succesorale; (sintagmă modificată prin art. IX din Legea nr. 60/2012, în vigoare de la 20 aprilie 2012) c) instanțele judecătorești, cu prilejul condamnării la pedeapsa penală a interzicerii drepturilor părintești; [{*}] d) procurorul, autoritățile administrației publice locale, instituțiile de ocrotire, precum și orice altă persoană. (literă modificată prin art. 7 pct. 15 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 115 din Codul familiei) SECȚIUNEA a 2 - a Tutorele Persoana care poate fi numită tutore Art. 112. - (1) Poate fi tutore o persoană fizică sau soțul și soția, împreună, dacă nu se află în vreunul LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 22

Pagina 23

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de prezentul cod. (2) În cazul în care în situația prevăzută la art. 110 se află mai mulți minori care sunt frați sau surori, se numește, de regulă, un singur tutore. (corespunde art. 41 din Legea nr. 272/2004); (vezi și art. 113 din NCC) Persoanele care nu pot fi numite tutore Art. 113. - (1) Nu poate fi tutore: [{*}] a) minorul, persoana care beneficiază de tutelă specială ori consiliere judiciară, cel cu privire la care a fost instituită măsura asistenței pentru încheierea actelor juridice, persoana cu privire la care a fost încuviințat un mandat de ocrotire ori cel pus sub curatelă; (literă modificată prin art. 7 pct. 16 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) b) cel decăzut din exercițiul drepturilor părintești sau declarat incapabil de a fi tutore; c) cel căruia i s-a restrâns exercițiul unor drepturi civile, fie în temeiul legii, fie prin hotărâre judecătorească, precum și cel cu rele purtări reținute ca atare de către o instanță judecătorească; d) cel care, exercitând o tutelă, a fost îndepărtat din aceasta în condițiile art. 158; e) cel aflat în stare de insolvabilitate; f) cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea îndeplini sarcina tutelei; g) cel înlăturat prin înscris autentic sau prin testament de către părintele care exercita singur, în momentul morții, autoritatea părintească. (2) Dacă una dintre împrejurările prevăzute la alin. (1) survine sau este descoperită în timpul tutelei, tutorele va fi îndepărtat, respectându-se aceeași procedură ca și la numirea lui. (corespunde art. 117 din Codul familiei) NOTĂ UTG: Poate avea calitatea de asistent o persoană care poate fi numită tutore, dispozițiile art. 113 lit. a) - d), f) și alin. (2) din prezenta lege, republicată, cu modificările ulterioare, fiind aplicabile. (Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] Desemnarea tutorelui Art. 114. - (1) Părintele poate desemna, prin act unilateral sau prin convenție, încheiate în formă autentică, ori, după caz, prin testament, persoana care urmează a fi numită tutore al copiilor săi. (2) Desemnarea făcută de părintele care în momentul morții era decăzut din drepturile părintești este lipsită de efecte. (3) Desemnarea făcută în condițiile alin. (1) poate fi revocată oricând de către părinte, chiar și printr-un înscris sub semnătură privată. (4) Înscrisul prin care se revocă persoana desemnată pentru a fi numită tutore se va înscrie în registrul prevăzut la art. 1.046 sau la art. 2.033, după caz. (5) Notarul public sau instanța de tutelă, după caz, are obligația să verifice la registrele prevăzute la alin. (4) dacă persoana desemnată pentru a fi tutore nu a fost revocată. (6) Părintele cu capacitate de exercițiu deplină, care exercită autoritatea părintească asupra copilului său minor sau care este tutorele copilului său major cu privire la care a fost instituită tutela specială, poate să încheie un contract de mandat de ocrotire cu privire la îngrijirea acestuia, pentru situația în care mandantul decedează sau nu își mai poate îndeplini sarcina tutelei. Dispozițiile prezentului alineat se aplică și rudelor de până la gradul al doilea inclusiv care sunt tutori ai minorului sau ai majorului care beneficiază de tutelă specială. (articol modificat prin art. 7 pct. 17 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 23

Pagina 24

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Desemnarea mai multor tutori Art. 115. - În cazul în care au fost desemnate mai multe persoane ca tutore, fără vreo preferință, ori există mai multe rude, afini sau prieteni ai familiei minorului în stare să îndeplinească sarcinile tutelei și care își exprimă dorința de a fi tutore, instanța de tutelă va hotărî ținând seama de condițiile lor materiale, precum și de garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a minorului. Măsuri provizorii Art. 116. - (1) Cel chemat la tutelă în conformitate cu dispozițiile art. 114 nu poate fi înlăturat de către instanță fără acordul său decât dacă se află în vreunul dintre cazurile prevăzute la art. 113 sau dacă prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate. (2) În cazul în care cel chemat la tutelă este numai temporar împiedicat în exercitarea atribuțiilor ce i-au fost conferite, instanța de tutelă, după încetarea împiedicării, îl numește tutore la cererea sa, dar nu mai târziu de 6 luni de la deschiderea tutelei. Până atunci, instanța desemnează un tutore provizoriu. (3) După trecerea celor 6 luni, dacă persoana desemnată nu a cerut numirea sa ca tutore, cel numit provizoriu tutore rămâne să îndeplinească în continuare sarcinile tutelei până la numirea unui tutore în condițiile art. 118. Garanții Art. 117. - La numirea sau, după caz, în timpul tutelei, instanța de tutelă poate hotărî, din oficiu sau la cererea consiliului de familie, ca tutorele să dea garanții reale sau personale, dacă interesele minorului cer o astfel de măsură. În acest caz, ea stabilește potrivit cu împrejurările felul și întinderea garanțiilor. (corespunde art. 41 din Legea nr. 272/2004) Numirea tutorelui de către instanța de tutelă Art. 118. - (1) În lipsa unui tutore desemnat, instanța de tutelă numește cu prioritate ca tutore, dacă nu se opun motive întemeiate, o rudă sau un afin ori un prieten al familiei minorului, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama, după caz, de relațiile personale, de apropierea domiciliilor, de condițiile materiale și de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat la tutelă. (2) În cazul în care niciuna dintre persoanele prevăzute la alin. (1) nu își poate asuma tutela, instanța de tutelă numește un reprezentant personal care a dobândit această calitate în condițiile legii speciale. (alineat introdus prin art. 7 pct. 18 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 116 din Codul familiei) NOTĂ UTG: Dispozițiile art. 118 alin. (2) din prezenta lege, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost reglementate, respectiv modificate prin Legea nr. 140/2022, vor intra în vigoare la data care va fi prevăzută de legea specială privind reprezentantul personal. (Conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) Procedura de numire Art. 119. [{*}] (1) Numirea tutorelui se face, cu acordul acestuia, de către instanța de tutelă în camera de consiliu, prin încheiere definitivă. Atunci când desemnarea tutorelui s-a făcut prin convenție, cel desemnat tutore nu poate refuza numirea decât pentru motivele prevăzute la art. 120 alin. (2). (alineat modificat prin art. 7 pct. 19 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (2) Ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie. (3) În lipsa unui tutore desemnat, dacă instanța de tutelă a constituit consiliul de familie, numirea tutorelui se face, potrivit alin. (1), cu consultarea consiliului de familie. LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 24

Pagina 25

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (4) Încheierea de numire se comunică în scris tutorelui și se afișează la sediul instanței de tutelă și la primăria de la domiciliul minorului. (5) Drepturile și îndatoririle tutorelui încep de la data comunicării încheierii de numire. (6) Între timp, instanța de tutelă poate lua măsuri provizorii cerute de interesele minorului, putând chiar să numească un curator special. (corespunde art. 119 din Codul familiei); (vezi și art. 120 alin. (2) din NCC) Refuzul continuării tutelei Art. 120. - (1) Cel numit tutore este dator să continue îndeplinirea sarcinilor tutelei. (2) Poate refuza continuarea tutelei: a) cel care are vârsta de 60 de ani împliniți; b) femeia însărcinată sau mama unui copil mai mic de 8 ani; c) cel care crește și educă 2 sau mai mulți copii; d) cel care, din cauza bolii, a infirmității, a felului activităților desfășurate, a depărtării domiciliului de locul unde se află bunurile minorului sau din alte motive întemeiate, nu ar mai putea să îndeplinească această sarcină. (corespunde art. 118 din Codul familiei) Înlocuirea tutorelui Art. 121. - Dacă vreuna dintre împrejurările prevăzute la art. 120 alin. (2) survine în timpul tutelei, tutorele poate cere să fie înlocuit. Cererea de înlocuire se adresează instanței de tutelă, care va hotărî de urgență. Până la soluționarea cererii sale de înlocuire, el este obligat să continue exercitarea atribuțiilor. (corespunde art. 118 din Codul familiei); (vezi și art. 120 din NCC) Caracterul personal al tutelei Art. 122. - (1) Tutela este o sarcină personală. (2) Cu toate acestea, instanța de tutelă, cu avizul consiliului de familie, poate, ținând seama de mărimea și compunerea patrimoniului minorului, să decidă ca administrarea patrimoniului ori doar a unei părți a acestuia să fie încredințată, potrivit legii, unei persoane fizice sau persoane juridice specializate. (vezi și art. 795 - art. 799 din NCC) Gratuitatea tutelei Art. 123. - (1) Tutela este o sarcină gratuită. (2) Cu toate acestea, tutorele poate fi îndreptățit, pe perioada exercitării sarcinilor tutelei, la o remunerație al cărei cuantum va fi stabilit de instanța de tutelă, cu avizul consiliului de familie, ținând seama de munca depusă în administrarea averii și de starea materială a minorului și a tutorelui, dar nu mai mult de 10% din veniturile produse de bunurile minorului. Instanța de tutelă, cu avizul consiliului de familie, va putea modifica sau suprima această remunerație, potrivit împrejurărilor. (corespunde art. 121 din Codul familiei) SECȚIUNEA a 3 - a Consiliul de familie Rolul consiliului de familie Art. 124. - (1) Consiliul de familie se poate constitui pentru a supraveghea modul în care tutorele își exercită drepturile și își îndeplinește îndatoririle cu privire la persoana și bunurile minorului. (2) În cazul ocrotirii minorului prin părinți, prin darea în plasament sau, după caz, prin alte măsuri de protecție specială prevăzute de lege nu se va institui consiliul de familie. LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 25

Pagina 26

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Membrii consiliului de familie Art. 125. - (1) Instanța de tutelă poate constitui un consiliu de familie, compus din 3 rude sau afini, ținând seama de gradul de rudenie și de relațiile personale cu familia minorului. În lipsă de rude sau afini pot fi numite și alte persoane care au avut legături de prietenie cu părinții minorului sau care manifestă interes pentru situația acestuia. (2) Soțul și soția nu pot fi, împreună, membri ai aceluiași consiliu de familie. (3) În aceleași condiții, instanța de tutelă numește și 2 supleanți. (4) Tutorele nu poate fi membru în consiliul de familie. Alte dispoziții aplicabile consiliului de familie Art. 126. - Dispozițiile art. 113, art. 120 alin. (1) și alin. (2) lit. d), art. 121 și 147 se aplică în mod corespunzător și membrilor consiliului de familie. Modificarea consiliului de familie Art. 127. - În afară de cazul prevăzut la art. 131, alcătuirea consiliului de familie nu se poate modifica în timpul tutelei, afară numai dacă interesele minorului ar cere o asemenea schimbare sau dacă, prin moartea ori dispariția unuia dintre membri, ar fi necesară completarea. Constituirea consiliului de familie Art. 128. - (1) În vederea constituirii consiliului de familie, persoanele care îndeplinesc condițiile pentru a fi membri sunt convocate la domiciliul minorului de către instanța de tutelă, din oficiu sau la sesizarea minorului, dacă acesta a împlinit vârsta de 14 ani, a tutorelui desemnat, a oricăror altor persoane care au cunoștință despre situația minorului. (2) Numirea membrilor consiliului de familie se face cu acordul acestora. (3) Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat în condițiile art. 264. Funcționarea consiliului de familie Art. 129. - (1) Consiliul de familie este convocat cu cel puțin 10 zile înainte de data întrunirii de către tutore, din propria inițiativă sau la cererea oricăruia dintre membrii acestuia, a minorului care a împlinit vârsta de 14 ani sau a instanței de tutelă. Cu acordul tuturor membrilor consiliului de familie, convocarea se poate face și mai devreme de împlinirea termenului de 10 zile dinainte de data întrunirii. În toate cazurile, prezența tuturor membrilor consiliului de familie acoperă neregularitatea convocării. (2) Cei convocați sunt obligați să se prezinte personal la locul indicat în actul de convocare. În cazul în care aceștia nu se pot prezenta, ei pot fi reprezentați de persoane care sunt rude sau afini cu părinții minorului, dacă aceste persoane nu sunt desemnate sau convocate în nume propriu ca membri ai consiliului de familie. Soții se pot reprezenta reciproc. (3) Ședințele consiliului de familie se țin la domiciliul minorului. În cazul în care convocarea a fost făcută la solicitarea instanței de tutelă, ședința se ține la sediul acesteia. Atribuții Art. 130. - (1) Consiliul de familie dă avize consultative, la solicitarea tutorelui sau a instanței de tutelă, și ia decizii, în cazurile prevăzute de lege. Avizele consultative și deciziile se iau în mod valabil cu votul majorității membrilor săi, consiliul fiind prezidat de persoana cea mai înaintată în vârstă. (2) La luarea deciziilor, minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile în mod corespunzător. (3) Deciziile consiliului de familie vor fi motivate și consemnate într-un registru special constituit, care se ține de unul dintre membrii consiliului, desemnat în acest scop de instanța de tutelă. LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 26

Pagina 27

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (4) Actele încheiate de tutore în lipsa avizului consultativ sunt anulabile. Încheierea actului cu nerespectarea avizului atrage numai răspunderea tutorelui. Dispozițiile art. 155 sunt aplicabile în mod corespunzător. Înlocuirea consiliului de familie Art. 131. - Tutorele poate cere instituirea unui nou consiliu, dacă în plângerile formulate potrivit prezentului cod instanța a hotărât de cel puțin două ori, în mod definitiv, împotriva deciziilor consiliului de familie. Imposibilitatea constituirii consiliului de familie Art. 132. - Dacă în cazul prevăzut la art. 131 nu este posibilă constituirea unui nou consiliu, ca și în cazul contrarietății de interese dintre minor și toți membrii consiliului de familie și supleanți, tutorele poate cere instanței de tutelă autorizația de a exercita singur tutela. SECȚIUNEA a 4 - a Exercitarea tutelei §1. Dispoziții generale §2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului §3. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului §1. Dispoziții generale Exercitarea tutelei în interesul minorului Art. 133. - Tutela se exercită numai în interesul minorului atât în ceea ce privește persoana, cât și bunurile acestuia. (corespunde art. 114 din Codul familiei); (vezi și art. 2, art. 39 din Legea nr. 272/2004; Legea nr. 273/2004) Conținutul tutelei Art. 134. - (1) Tutorele are îndatorirea de a îngriji de minor. (2) El este obligat să asigure îngrijirea minorului, sănătatea și dezvoltarea lui fizică și mentală, educarea, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit cu aptitudinile lui. (corespunde art. 123 din Codul familiei) Tutela exercitată de ambii soți Art. 135. - (1) În cazul în care tutori sunt 2 soți, aceștia răspund împreună pentru exercitarea atribuțiilor tutelei. Dispozițiile privind autoritatea părintească sunt aplicabile în mod corespunzător. (2) În cazul în care unul dintre soți introduce acțiunea de divorț, instanța, din oficiu, va înștiința instanța de tutelă pentru a dispune cu privire la exercitarea tutelei. §2. Exercitarea tutelei cu privire la persoana minorului Avizul consiliului de familie Art. 136. - Măsurile privind persoana minorului se iau de către tutore, cu avizul consiliului de familie, cu excepția măsurilor care au caracter curent. (vezi și art. 487 - art. 502 din NCC) Domiciliul minorului Art. 137. - (1) Minorul pus sub tutelă are domiciliul la tutore. Numai cu autorizarea instanței de tutelă LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 27

Pagina 28

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group minorul poate avea și o reședință. (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), tutorele poate încuviința ca minorul să aibă o reședință determinată de educarea și pregătirea sa profesională. În acest caz, instanța de tutelă va fi de îndată încunoștințată de tutore. (corespunde art. 122 din Codul familiei) Felul învățăturii sau al pregătirii profesionale Art. 138. - (1) Felul învățăturii sau al pregătirii profesionale pe care minorul care nu a împlinit vârsta de 14 ani o primea la data instituirii tutelei nu poate fi schimbat de acesta decât cu încuviințarea instanței de tutelă. (2) Instanța de tutelă nu poate, împotriva voinței minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, să schimbe felul învățăturii acestuia, hotărâtă de părinți sau pe care minorul o primea la data instituirii tutelei. Ascultarea minorului care a împlinit vârsta de 10 ani Art. 139. - Instanța de tutelă nu poate hotărî fără ascultarea minorului, dacă acesta a împlinit vârsta de 10 ani, dispozițiile art. 264 fiind aplicabile. §3. Exercitarea tutelei cu privire la bunurile minorului Inventarul bunurilor minorului Art. 140. - (1) După numirea tutorelui și în prezența acestuia și a membrilor consiliului de familie, un delegat al instanței de tutelă va verifica la fața locului toate bunurile minorului, întocmind un inventar, care va fi supus aprobării instanței de tutelă. Inventarul bunurilor minorului va începe să fie întocmit în maximum 10 zile de la numirea tutorelui de către instanța de tutelă. (2) Cu prilejul inventarierii, tutorele și membrii consiliului de familie sunt ținuți să declare în scris, la întrebarea expresă a delegatului instanței de tutelă, creanțele, datoriile sau alte pretenții pe care le au față de minor. Declarațiile vor fi consemnate în procesul - verbal de inventariere. (3) Tutorele sau membrii consiliului de familie care, cunoscând creanțele sau pretențiile proprii față de minori, nu le-au declarat, deși au fost somați să le declare, sunt prezumați că au renunțat la ele. Dacă tutorele sau membrii consiliului de familie nu declară datoriile pe care le au față de minor, deși au fost somați să le declare, pot fi îndepărtați din funcție. (4) Creanțele pe care le au asupra minorului tutorele sau vreunul dintre membrii consiliului de familie, soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile acestora pot fi plătite voluntar numai cu autorizarea instanței de tutelă. (corespunde art. 126 din Codul familiei) Actele făcute în lipsa inventarului Art. 141. - Înainte de întocmirea inventarului, tutorele nu poate face, în numele minorului, decât acte de conservare și acte de administrare ce nu suferă întârziere. Administrarea bunurilor minorului Art. 142. - (1) Tutorele are îndatorirea de a administra cu bună - credință bunurile minorului. În acest scop, tutorele acționează în calitate de administrator însărcinat cu simpla administrare a bunurilor minorului, dispozițiile titlului V din cartea a III - a aplicându-se în mod corespunzător, afară de cazul în care prin prezentul capitol se dispune altfel. (2) Nu sunt supuse administrării bunurile dobândite de minor cu titlu gratuit decât dacă testatorul sau donatorul a stipulat altfel. Aceste bunuri sunt administrate de curatorul ori de cel desemnat prin actul de dispoziție sau, după caz, numit de către instanța de tutelă. (vezi și art. 795 - art. 799 din NCC) Reprezentarea minorului LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 28

Pagina 29

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 143. - Tutorele are îndatorirea de a-l reprezenta pe minor în actele juridice, dar numai până când acesta împlinește vârsta de 14 ani. (corespunde art. 124 din Codul familiei) Regimul juridic al actelor de dispoziție Art. 144. - (1) Tutorele nu poate, în numele minorului, să facă donații și nici să garanteze obligația altuia. Fac excepție darurile obișnuite, potrivite cu starea materială a minorului. (2) Tutorele nu poate, fără avizul consiliului de familie și autorizarea instanței de tutelă, să facă acte de înstrăinare, împărțeală, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, să renunțe la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie în mod valabil orice alte acte ce depășesc dreptul de administrare. (3) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor prevăzute la alin. (1) și (2) sunt anulabile. În aceste cazuri, acțiunea în anulare poate fi exercitată de tutore, de consiliul de familie sau de oricare membru al acestuia, precum și de către procuror, din oficiu sau la sesizarea instanței de tutelă. (4) Cu toate acestea, tutorele poate înstrăina, fără avizul consiliului de familie și fără autorizarea instanței de tutelă, bunurile supuse pieirii, degradării, alterării ori deprecierii, precum și cele devenite nefolositoare pentru minor. (corespunde art. 129 din Codul familiei) Autorizarea instanței de tutelă Art. 145. - (1) Instanța de tutelă acordă tutorelui autorizarea numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor. (2) Autorizarea se va da pentru fiecare act în parte, stabilindu-se, când este cazul, condițiile de încheiere a actului. (3) În caz de vânzare, autorizarea va arăta dacă vânzarea se va face prin acordul părților, prin licitație publică sau în alt mod. (4) În toate cazurile, instanța de tutelă poate indica tutorelui modul în care se întrebuințează sumele de bani obținute. (corespunde art. 130 din Codul familiei) Încuviințarea și autorizarea actelor minorului care a împlinit vârsta de 14 ani Art. 146. - (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani încheie actele juridice cu încuviințarea scrisă a tutorelui sau, după caz, a curatorului. (2) Dacă actul pe care minorul care a împlinit vârsta de 14 ani urmează să îl încheie face parte dintre acelea pe care tutorele nu le poate face decât cu autorizarea instanței de tutelă și cu avizul consiliului de familie, va fi necesară atât autorizarea acesteia, cât și avizul consiliului de familie. [{*}] (3) Minorul nu poate să facă donații sau testamente, altele decât darurile obișnuite potrivit stării lui materiale sau dispozițiile testamentare cu privire la bunuri de mică valoare, și nici să garanteze obligațiile altuia. (alineat modificat prin art. 7 pct. 20 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (4) Actele făcute cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) - (3) sunt anulabile, dispozițiile art. 144 alin. (3) fiind aplicabile în mod corespunzător. (corespunde art. 133 din Codul familiei) Interzicerea unor acte juridice Art. 147. - (1) Este interzisă, sub sancțiunea nulității relative, încheierea de acte juridice între tutore sau soțul, o rudă în linie dreaptă ori frații sau surorile tutorelui, pe de o parte, și minor, pe de altă parte. (2) Cu toate acestea, oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) poate cumpăra la licitație publică un bun al minorului, dacă are o garanție reală asupra acestui bun ori îl deține în coproprietate cu minorul, după caz. (corespunde art. 128 din Codul familiei) Suma anuală necesară pentru întreținerea minorului LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 29

Pagina 30

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group Art. 148. - (1) Consiliul de familie stabilește suma anuală necesară pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale și poate modifica, potrivit împrejurărilor, această sumă. Decizia consiliului de familie se aduce la cunoștință, de îndată, instanței de tutelă. (2) Cheltuielile necesare pentru întreținerea minorului și administrarea bunurilor sale se acoperă din veniturile acestuia. În cazul în care veniturile minorului nu sunt îndestulătoare, instanța de tutelă va dispune vânzarea bunurilor minorului, prin acordul părților sau prin licitație publică. (3) Obiectele ce au valoare afectivă pentru familia minorului sau pentru minor nu vor fi vândute decât în mod excepțional. (4) Dacă minorul este lipsit de bunuri și nu are părinți sau alte rude care sunt obligate prin lege să îi acorde întreținere ori aceasta nu este suficientă, minorul are dreptul la asistență socială, în condițiile legii. (corespunde art. 127 din Codul familiei) Constituirea de depozite bancare Art. 149. - (1) Sumele de bani care depășesc nevoile întreținerii minorului și ale administrării bunurilor sale, precum și instrumentele financiare se depun, pe numele minorului, la o instituție de credit indicată de consiliul de familie, în termen de cel mult 5 zile de la data încasării lor. (2) Tutorele poate dispune de aceste sume și instrumente financiare numai cu autorizarea prealabilă a instanței de tutelă, cu excepția operațiunilor prevăzute la alin. (3). (3) Cu toate acestea, el nu va putea folosi, în niciun caz, sumele de bani și instrumentele financiare prevăzute la alin. (1) pentru încheierea, pe numele minorului, a unor tranzacții pe piața de capital, chiar dacă ar fi obținut autorizarea instanței de tutelă. (4) Tutorele poate depune la o instituție de credit și sumele necesare întreținerii, tot pe numele minorului. Acestea se trec într-un cont separat și pot fi ridicate de tutore, fără autorizarea instanței de tutelă. (corespunde art. 131 din Codul familiei) Cazurile de numire a curatorului special Art. 150. - (1) Ori de câte ori între tutore și minor se ivesc interese contrare, care nu sunt dintre cele ce trebuie să ducă la înlocuirea tutorelui, instanța de tutelă va numi un curator special. (2) De asemenea, dacă din cauza bolii sau din alte motive tutorele este împiedicat să îndeplinească un anumit act în numele minorului pe care îl reprezintă sau ale cărui acte le încuviințează, instanța de tutelă va numi un curator special. (3) Pentru motive temeinice, în cadrul procedurilor succesorale, notarul public, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu, poate numi provizoriu un curator special, care va fi validat ori, după caz, înlocuit de către instanța de tutelă. (corespunde art. 132, art. 152 din Codul familiei) SECȚIUNEA a 5 - a Controlul exercitării tutelei Controlul instanței de tutelă Art. 151. - (1) Instanța de tutelă va efectua un control efectiv și continuu asupra modului în care tutorele și consiliul de familie își îndeplinesc atribuțiile cu privire la minor și bunurile acestuia. (2) În îndeplinirea activității de control, instanța de tutelă va putea cere colaborarea autorităților administrației publice, a instituțiilor și serviciilor publice specializate pentru protecția copilului sau a instituțiilor de ocrotire, după caz. (corespunde art. 136 din Codul familiei) Darea de seamă Art. 152. - (1) Tutorele este dator să prezinte anual instanței de tutelă o dare de seamă despre modul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia. (2) Darea de seamă se va prezenta instanței de tutelă în termen de 30 de zile de la sfârșitul anului LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 30

Pagina 31

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group calendaristic. (3) Dacă averea minorului este de mică însemnătate, instanța de tutelă poate să autorizeze ca darea de seamă privind administrarea bunurilor minorului să se facă pe termene mai lungi, care nu vor depăși însă 3 ani. (4) În afară de darea de seamă anuală, tutorele este obligat, la cererea instanței de tutelă, să dea oricând dări de seamă despre felul cum s-a îngrijit de minor, precum și despre administrarea bunurilor acestuia. (corespunde art. 134 din Codul familiei) Descărcarea tutorelui Art. 153. - Instanța de tutelă va verifica socotelile privitoare la veniturile minorului și la cheltuielile făcute cu întreținerea acestuia și cu administrarea bunurilor sale și, dacă sunt corect întocmite și corespund realității, va da descărcare tutorelui. (corespunde art. 135 din Codul familiei) Interzicerea dispensei de a da socoteală Art. 154. - Dispensa de a da socoteală acordată de părinți sau de o persoană care ar fi făcut minorului o liberalitate este considerată ca nescrisă. Plângerea împotriva tutorelui Art. 155. - (1) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani, consiliul de familie, oricare membru al acestuia, precum și toți cei prevăzuți la art. 111 pot face plângere la instanța de tutelă cu privire la actele sau faptele tutorelui păgubitoare pentru minor. (2) Plângerea se soluționează de urgență, prin încheiere executorie, de către instanța de tutelă, cu citarea părților și a membrilor consiliului de familie. Minorul care a împlinit vârsta de 10 ani va fi ascultat, dacă instanța de tutelă consideră că este necesar. (corespunde art. 138 din Codul familiei) SECȚIUNEA a 6 - a Încetarea tutelei Cazurile de încetare Art. 156. - (1) Tutela încetează în cazul în care nu se mai menține situația care a dus la instituirea tutelei, precum și în cazul morții minorului. (2) Funcția tutorelui încetează prin moartea acestuia, prin îndepărtarea de la sarcina tutelei sau prin înlocuirea tutorelui. Moartea tutorelui Art. 157. - (1) În cazul morții tutorelui, moștenitorii săi sau orice altă persoană dintre cele prevăzute la art. 111 au datoria de a înștiința, de îndată, instanța de tutelă. (2) Până la numirea unui nou tutore, moștenitorii vor prelua sarcinile tutelei. Dacă sunt mai mulți moștenitori, aceștia pot desemna, prin procură specială, pe unul dintre ei să îndeplinească în mod provizoriu sarcinile tutelei. (3) Dacă moștenitorii sunt minori, înștiințarea instanței de tutelă se poate face de orice persoană interesată, precum și de cele prevăzute la art. 111. În acest caz, moștenitorii tutorelui nu vor prelua sarcinile tutelei, ci instanța de tutelă va numi de urgență un curator special, care poate fi executorul testamentar. Îndepărtarea tutorelui Art. 158. - În afară de alte cazuri prevăzute de lege, tutorele este îndepărtat dacă săvârșește un abuz, o neglijență gravă sau alte fapte care îl fac nedemn de a fi tutore, precum și dacă nu își îndeplinește în mod LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 31

Pagina 32

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group corespunzător sarcina. (corespunde art. 117 din Codul familiei) Numirea curatorului special Art. 159. - Până la preluarea funcției de către noul tutore, în cazurile prevăzute la art. 157 și 158, instanța de tutelă poate numi un curator special. (corespunde art. 139 din Codul familiei) Darea de seamă generală Art. 160. - (1) La încetarea din orice cauză a tutelei, tutorele sau, după caz, moștenitorii acestuia sunt datori ca, în termen de cel mult 30 de zile, să prezinte instanței de tutelă o dare de seamă generală. Tutorele are aceeași îndatorire și în caz de îndepărtare de la tutelă. (2) Dacă funcția tutorelui încetează prin moartea acestuia, darea de seamă generală va fi întocmită de moștenitorii săi majori sau, în caz de incapacitate a tuturor moștenitorilor, de reprezentantul lor legal, în termen de cel mult 30 de zile de la data acceptării moștenirii sau, după caz, de la data solicitării de către instanța de tutelă. În cazul în care nu există moștenitori ori aceștia sunt în imposibilitate de a acționa, darea de seamă generală va fi întocmită de către un curator special, numit de instanța de tutelă, în termenul stabilit de aceasta. (3) Darea de seamă generală va trebui să cuprindă situațiile veniturilor și cheltuielilor pe ultimii ani, să indice activul și pasivul, precum și stadiul în care se află procesele minorului. (4) Instanța de tutelă îl poate constrânge pe cel obligat să facă darea de seamă generală, potrivit dispozițiilor art. 163. (corespunde art. 140 din Codul familiei); (vezi și art. 853 din NCC) Predarea bunurilor Art. 161. - Bunurile care au fost în administrarea tutorelui vor fi predate, după caz, fostului minor, moștenitorilor acestuia sau noului tutore de către tutore, moștenitorii acestuia sau reprezentantul lor legal ori, în lipsă, de curatorul special numit potrivit dispozițiilor art. 160 alin. (2). (corespunde art. 140 din Codul familiei) Descărcarea de gestiune Art. 162. - (1) După predarea bunurilor, verificarea socotelilor și aprobarea lor, instanța de tutelă va da tutorelui descărcare de gestiunea sa. (2) Chiar dacă instanța de tutelă a dat tutorelui descărcare de gestiune, acesta răspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa. (3) Tutorele care înlocuiește un alt tutore are obligația să ceară acestuia, chiar și după descărcarea de gestiune, repararea prejudiciilor pe care le-a cauzat minorului din culpa sa, sub sancțiunea de a fi obligat el însuși de a repara aceste prejudicii. (corespunde art. 141 din Codul familiei) Amenda civilă Art. 163. - (1) În cazul refuzului de a continua sarcina tutelei, în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 120 alin. (2), tutorele poate fi sancționat cu amendă civilă, în folosul statului, care nu poate depăși valoarea unui salariu minim pe economie. Amenda poate fi repetată de cel mult 3 ori, la interval de câte 7 zile, după care se va numi un alt tutore. (2) De asemenea, dacă tutorele, din culpa sa, îndeplinește defectuos sarcina tutelei, va fi obligat la plata unei amenzi civile, în folosul statului, care nu poate depăși 3 salarii medii pe economie. (3) Amenda civilă se aplică de către instanța de tutelă, prin încheiere executorie. [{*}] CAPITOLUL III Ocrotirea majorului prin consiliere judiciară și tutelă specială LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 32

Pagina 33

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (titlu modificat prin art. 7 pct. 21 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] Condiții Art. 164. - (1) Majorul care nu se poate îngriji singur de interesele sale din cauza unei deteriorări a facultăților mintale, temporare sau permanente, parțiale sau totale, stabilite în urma evaluării medicale și psihosociale, și care are nevoie de sprijin în formarea sau exprimarea voinței sale poate beneficia de consiliere judiciară sau tutelă specială, dacă luarea acestei măsuri este necesară pentru exercitarea capacității sale civile, în condiții de egalitate cu celelalte persoane. (2) O persoană poate beneficia de consiliere judiciară dacă deteriorarea facultăților sale mintale este parțială și este necesar să fie consiliată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei. (3) Instituirea consilierii judiciare se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice. (4) O persoană poate beneficia de tutelă specială dacă deteriorarea facultăților sale mintale este totală și, după caz, permanentă și este necesar să fie reprezentată în mod continuu în exercitarea drepturilor și libertăților ei. (5) Instituirea tutelei speciale se poate face numai dacă nu poate fi asigurată o protecție adecvată a persoanei ocrotite prin instituirea asistenței pentru încheierea actelor juridice sau a consilierii judiciare. (6) Pot beneficia de tutelă specială și minorii cu capacitate de exercițiu restrânsă. Cu toate acestea, atunci când instanța de tutelă apreciază că ocrotirea persoanei se poate realiza prin instituirea curatelei sau prin punerea sa sub consiliere judiciară, această măsură se poate dispune cu un an înainte de data împlinirii vârstei de 18 ani și începe să producă efecte de la această dată. (articol modificat prin art. 7 pct. 22 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 142 din Codul familiei); (vezi și art. 104 - art. 109, art. 2578 din NCC) [{*}] Persoanele care pot cere punerea sub ocrotire Art. 165. - Instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale poate fi cerută de cel care necesită ocrotire, de soțul sau de rudele acestuia, de afini, de persoana care locuiește cu el, precum și de celelalte persoane, organe, instituții sau autorități prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător. (articol modificat prin art. 7 pct. 23 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 143 din Codul familiei); (vezi și art. 111 din NCC) [{*}] Desemnarea tutorelui. Mandatul de ocrotire Art. 166. - (1) Orice persoană care are capacitatea deplină de exercițiu poate desemna prin act unilateral sau convenție, încheiate în formă autentică, persoana care urmează a fi numită tutore pentru a se îngriji de persoana și bunurile sale în cazul în care ar fi pusă sub consiliere judiciară sau tutelă specială. Dispozițiile art. 114 alin. (3) - (5) se aplică în mod corespunzător. (2) Persoana care are capacitatea deplină de exercițiu sau persoana care beneficiază de consiliere judiciară poate să încheie un mandat de ocrotire pentru situația în care nu ar mai putea să se îngrijească singură de persoana sa ori să își administreze bunurile. (articol modificat prin art. 7 pct. 24 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 33

Pagina 34

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (vezi și art. 114 alin. (3) - (5), art. 2578 din NCC) [{*}] Numirea unui curator special Art. 167. - În caz de nevoie și până la soluționarea cererii de instituire a consilierii judiciare sau a tutelei speciale, instanța de tutelă poate numi un curator special pentru îngrijirea și reprezentarea celui a cărui ocrotire a fost cerută, precum și pentru administrarea bunurilor acestuia. (articol modificat prin art. 7 pct. 25 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 146 din Codul familiei); (vezi și art. 112 - art. 123, art. 133 - art. 150, art. 186 din NCC; art. 30 alin. (2) din Decretul nr. 32/1954; art. 44 din CPC; art. 926 alin. (3) din NCPC) [{*}] Procedura. Durata măsurii Art. 168. - (1) Soluționarea cererii de instituire a unei măsuri de ocrotire se face potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. (2) Instituirea consilierii judiciare este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 3 ani. (3) Instituirea tutelei speciale este dispusă pentru o perioadă care nu poate depăși 5 ani. Cu toate acestea, în cazul în care deteriorarea facultăților mintale ale persoanei ocrotite este permanentă, instanța poate dispune prelungirea măsurii tutelei speciale pentru o durată mai mare, care nu poate să depășească 15 ani. (4) Prin hotărârea prin care a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială, instanța de tutelă stabilește, în funcție de gradul de autonomie al persoanei ocrotite și de nevoile sale specifice, categoriile de acte pentru care este necesară încuviințarea actelor sale sau, după caz, reprezentarea ei. Instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să privească chiar și numai o categorie de acte. De asemenea, instanța poate dispune ca măsura de ocrotire să se refere numai la persoana celui ocrotit sau numai la bunurile sale. (5) În cazul în care instanța de tutelă procedează potrivit alin. (4), dispunerea măsurii de ocrotire nu aduce nicio atingere capacității celui ocrotit de a încheia actele juridice pentru care instanța a stabilit că nu este necesară încuviințarea ocrotitorului sau, după caz, reprezentarea sa. (6) Ocrotitorul sau reprezentantul persoanei ocrotite este dator să sesizeze instanța de tutelă ori de câte ori constată că există date și circumstanțe care justifică reevaluarea măsurii, precum și cu cel puțin 6 luni înainte de expirarea duratei pentru care aceasta a fost dispusă, în vederea reevaluării ei. Autoritatea tutelară verifică îndeplinirea acestei îndatoriri, iar în lipsa îndeplinirii sale sesizează ea însăși instanța de tutelă. Instanța poate dispune, urmând aceeași procedură, prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii. (articol modificat prin art. 7 pct. 26 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 30 - art. 35 din Decretul nr. 32/1954) NOTĂ UTG: Persoanele aflate la data intrării în vigoare a Legii nr. 140/2022 sub interdicție judecătorească vor fi supuse, în ceea ce privește starea și capacitatea lor și măsurile de ocrotire ce vor trebui luate, dispozițiilor prezentei legi, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin Legea nr. 140/2022. În acest scop, instanțele judecătorești, din oficiu sau la cerere, vor reexamina toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească și, după caz, vor dispune înlocuirea acesteia cu una dintre măsurile de ocrotire prevăzute de prezenta lege, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege; ridicarea acesteia, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta lege, republicată, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege pentru instituirea unei măsuri de ocrotire. Până la rămânerea definitivă a hotărârilor pronunțate potrivit alin. (2), cei aflați sub interdicție judecătorească se consideră, de plin drept, în ceea ce privește starea și capacitatea lor, ca fiind persoane cu privire la care a fost instituită tutela specială. În cazul prevăzut la alin. (2) lit. a), persoanele numite în funcția de tutore vor fi menținute de către instanța de tutelă în această calitate, cu excepția cazului în LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 34

Pagina 35

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group care, potrivit legii, nu mai pot îndeplini această funcție. Până la reexaminarea măsurii punerii sub interdicție judecătorească în condițiile alin. (2), persoanele care au fost numite tutore anterior intrării în vigoare a Legii nr. 140/2022 își exercită funcția în conformitate cu dispozițiile prezentei legi, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin Legea nr. 140/2022. Reexaminarea din oficiu a măsurilor de punere sub interdicție judecătorească de către instanțele judecătorești se realizează în termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a Legii nr. 140/2022. Împlinirea acestui termen nu înlătură îndatorirea instanțelor de a reexamina, în continuare, din oficiu, toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească. În scopul reexaminării, președinții de instanță vor lua măsuri pentru realizarea, în termen de 90 de zile de la data publicării Legii nr. 140/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I, a inventarului dosarelor în care a fost dispusă măsura punerii sub interdicție judecătorească. (Conform art. 20 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) NOTĂ UTG: Judecarea cererilor având ca obiect punerea sub interdicție judecătorească aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi se reia, indiferent de stadiul procesual în care acestea se află, în condițiile și cu procedura stabilite de prezenta lege, republicată, cu modificările ulterioare, și de Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum acestea au fost modificate și completate prin Legea nr. 140/2022. (Conform art. 21 alin. (1) din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] Opozabilitatea față de terți Art. 169. - (1) Măsura de ocrotire își produce efectele de la data când hotărârea judecătorească a rămas definitivă. (2) Cu toate acestea, lipsa de capacitate de exercițiu a celui ocrotit nu poate fi opusă unei terțe persoane decât de la data îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de Codul de procedură civilă, afară numai dacă cel de-al treilea a cunoscut instituirea măsurii de ocrotire pe altă cale. (articol modificat prin art. 7 pct. 27 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 144 din Codul familiei); (vezi și art. 902 alin. (2) pct. 1 din NCC; art. 929 din NCPC) [{*}] Numirea tutorelui Art. 170. - (1) Prin hotărârea prin care a fost luată măsura de ocrotire, instanța de tutelă numește persoana care va exercita funcția de tutore de la data rămânerii definitive a hotărârii. Dispozițiile art. 114 - 117, art. 119 și 120 se aplică în mod corespunzător. (2) În lipsa unui tutore desemnat, instanța de tutelă numește cu prioritate în această calitate, dacă nu se opun motive întemeiate, soțul, părintele, o rudă sau un afin, un prieten sau o persoană care locuiește cu cel ocrotit dacă aceasta din urmă are legături strânse și stabile cu ocrotitul, în stare să îndeplinească această sarcină, ținând seama, după caz, de legăturile de afecțiune, de relațiile personale, de condițiile materiale, de garanțiile morale pe care le prezintă cel chemat să fie numit tutore, precum și de apropierea domiciliilor sau reședințelor. (3) În cazul în care niciuna dintre persoanele prevăzute la alin. (2) nu își poate asuma tutela, instanța de tutelă numește un reprezentant personal care a dobândit această calitate în condițiile legii speciale. (4) La numirea tutorelui, instanța ia în considerare preferințele exprimate de cel ocrotit, relațiile sale obișnuite, interesul manifestat cu privire la persoana sa, dar și eventualele recomandări formulate de persoanele apropiate acestuia, precum și lipsa intereselor contrare cu persoana ocrotită. (articol modificat prin art. 7 pct. 28 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 35

Pagina 36

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (corespunde art. 145 din Codul familiei); (vezi și art. 114 - art. 120 din NCC) NOTĂ UTG: Dispozițiile art. 170 alin. (3) din prezenta lege, republicată, cu modificările ulterioare, astfel cum au fost reglementate, respectiv modificate prin Legea nr. 140/2022, vor intra în vigoare la data care va fi prevăzută de legea specială privind reprezentantul personal. (Conform art. 26 alin. (2) din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] Aplicarea regulilor de la tutelă Art. 171. - (1) Regulile privitoare la tutela minorului care a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul celui care beneficiază de consiliere judiciară, dacă prin lege nu se prevede altfel. (2) Regulile privitoare la tutela minorului care nu a împlinit vârsta de 14 ani se aplică și în cazul celui care beneficiază de tutelă specială, în măsura în care legea nu dispune altfel. (3) Dispozițiile art. 168 alin. (4) rămân aplicabile. (articol modificat prin art. 7 pct. 29 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 147 din Codul familiei); (vezi și art. 133 - art. 163 din NCC) [{*}] Actele încheiate de cel care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială Art. 172. - (1) Actele juridice încheiate de persoana care beneficiază de măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale, altele decât cele prevăzute la art. 41 alin. (3) și la art. 43 alin. (3), precum și cele autorizate de instanța de tutelă, sunt anulabile sau prestațiile care decurg din acestea pot fi reduse, chiar fără dovedirea unui prejudiciu și chiar dacă la data încheierii lor aceasta ar fi avut discernământ. (2) Actele juridice încheiate înaintea instituirii consilierii judiciare sau tutelei speciale pot fi anulate sau prestațiile care decurg din acestea pot fi reduse numai dacă la data când au fost încheiate lipsa discernământului era notorie sau cunoscută de cealaltă parte. (3) Dispozițiile testamentare făcute de persoana ocrotită după instituirea consilierii judiciare sunt valabile, dacă sunt autorizate sau confirmate de către instanța de tutelă, ținând seama de natura acestora și circumstanțele în care au fost făcute. (articol modificat prin art. 7 pct. 30 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 43 alin. (3), art. 1205 alin. (2) din NCC) [{*}] Înlocuirea tutorelui Art. 173. - (1) Tutorele persoanei ocrotite este în drept să ceară înlocuirea sa după 3 ani de la numire. (2) Pentru motive temeinice, tutorele poate cere înlocuirea sa și înaintea împlinirii termenului de 3 ani. (articol modificat prin art. 7 pct. 31 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 148 din Codul familiei) [{*}] Obligațiile tutorelui Art. 174. - (1) Tutorele este dator să îngrijească de cel ocrotit, spre a-i grăbi vindecarea, a-i restaura autonomia, a-i îmbunătăți condițiile de viață și a-i asigura bunăstarea morală și materială, luând în considerare starea lui, abilitățile sale, gradul de incapacitate al acestuia, dar și celelalte circumstanțe în care se găsește. În acest scop se vor putea întrebuința veniturile și, dacă este necesar, toate bunurile persoanei ocrotite. Cu toate acestea, amintirile de familie, obiectele personale, precum și bunurile LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 36

Pagina 37

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group indispensabile persoanei ocrotite sau destinate îngrijirii sale sunt păstrate la dispoziția acesteia, prin grija reprezentantului sau ocrotitorului legal și, dacă este cazul, a instituției în care este îngrijit. (2) În îndeplinirea sarcinii sale, tutorele este dator: a) să ia în considerare, cu prioritate, voința, preferințele și nevoile persoanei ocrotite, să îi acorde sprijinul necesar în formarea și exprimarea voinței sale și să o încurajeze să își exercite drepturile și să își îndeplinească singură obligațiile; b) să coopereze cu persoana ocrotită și să îi respecte viața privată și demnitatea; c) să asigure și să permită, atunci când este posibil, informarea și lămurirea persoanei ocrotite, în modalități adaptate stării acesteia, despre toate actele și faptele care ar putea să o afecteze, despre utilitatea și gradul lor de urgență, precum și despre consecințele unui refuz din partea persoanei ocrotite de a le încheia; d) să ia toate măsurile necesare pentru protejarea și realizarea drepturilor persoanei ocrotite; e) să coopereze cu persoanele fizice și persoanele juridice cu îndatoriri în îngrijirea persoanei ocrotite; f) să mențină, în măsura posibilului, o relație personală cu persoana ocrotită; g) în cazurile prevăzute de lege, să întreprindă demersurile necesare pentru întocmirea rapoartelor de evaluare medicală și psihologică a persoanei ocrotite și sesizarea instanței de tutelă. (3) Instanța de tutelă, după ascultarea persoanei ocrotite, luând avizul consiliului de familie și consultând rapoartele de evaluare medicală, psihologică și de anchetă socială, va hotărî dacă cel ocrotit va fi îngrijit la locuința lui, într-un serviciu social sau într-o altă instituție, în condițiile legii. Schimbarea locului îngrijirii celui ocrotit se face cu autorizarea instanței de tutelă, la cererea celui ocrotit, a ocrotitorului său, a serviciului social ori a instituției în care este îngrijit sau a altei persoane abilitate potrivit legii. (4) Atunci când îngrijirea celui ocrotit nu se face la locuința sa, aceasta și mobilierul sunt păstrate la dispoziția sa. Puterea de administrare cu privire la aceste bunuri permite numai încheierea unor contracte de închiriere, care încetează de plin drept, prin derogare de la alte dispoziții legale, la întoarcerea persoanei ocrotite în locuința sa. (5) În cazul în care devine necesar și este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de mobilier sau de drepturile cu privire la locuința sa, actul este supus autorizării instanței de tutelă. (6) Când cel ocrotit este căsătorit, va fi ascultat și soțul acestuia. (7) Tutorele nu are dreptul să împiedice corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei persoanei ocrotite. Neînțelegerile se soluționează de către instanța de tutelă, cu ascultarea persoanei ocrotite. (articol modificat prin art. 7 pct. 32 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 149 din Codul familiei) [{*}] Liberalitățile primite de descendenții persoanei puse sub tutelă specială Art. 175. - Din bunurile celui pus sub tutelă specială, descendenții acestuia pot fi gratificați de către tutore, cu avizul consiliului de familie și cu autorizarea instanței de tutelă, fără însă să se poată da scutire de raport. (articol modificat prin art. 7 pct. 33 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) [{*}] Minorul care beneficiază de tutelă specială Art. 176. - (1) Minorul care, la data instituirii tutelei speciale, se afla sub ocrotirea părinților rămâne sub această ocrotire până la data când devine major, fără a i se numi un tutore. Dispozițiile art. 174 sunt aplicabile și situației prevăzute în prezentul alineat. LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 37

Pagina 38

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group (2) Dacă la data când minorul devine major acesta se află încă sub tutelă specială, instanța de tutelă numește un tutore. În acest caz, va fi numit tutore, cu prioritate, părintele sau, după caz, părinții acestuia împreună. (3) În cazul în care, la data instituirii tutelei speciale, minorul se afla sub tutelă, instanța de tutelă va hotărî dacă fostul tutore al minorului păstrează sarcina tutelei sau dacă trebuie numit un nou tutore. (4) Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care instanța de tutelă dispune punerea persoanei sub consiliere judiciară sau instituirea curatelei începând cu împlinirea vârstei de 18 ani. (articol modificat prin art. 7 pct. 34 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 150 din Codul familiei); (vezi și art. 174, art. 483 - art. 512 din NCC) [{*}] Încetarea măsurii Art. 177. - (1) Măsura de ocrotire încetează prin moartea celui ocrotit, la expirarea duratei pentru care a fost instituită, în cazul înlocuirii acesteia, precum și la ridicarea ei. (2) Dacă au încetat ori s-au modificat cauzele care au determinat luarea măsurii, instanța de tutelă va pronunța ridicarea sau, după caz, înlocuirea acesteia. (3) Cererea se poate introduce oricând de cel ocrotit, de soțul sau de rudele acestuia, de persoana care locuiește cu el, de tutore, precum și de persoanele sau instituțiile prevăzute la art. 111. (4) Prevederile art. 168 alin. (6) rămân aplicabile. (5) Hotărârea prin care se pronunță prelungirea, înlocuirea sau ridicarea măsurii își produce efectele de la data când a rămas definitivă. (6) Cu toate acestea, încetarea puterii de reprezentare a tutorelui nu va putea fi opusă decât în condițiile prevăzute la art. 169 alin. (2), care se aplică în mod corespunzător. (articol modificat prin art. 7 pct. 35 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (corespunde art. 151 din Codul familiei); (vezi și art. 111, art. 169 alin. (2) din NCC; art. 35 din Decretul nr. 32/1954; art. 930 din NCPC) CAPITOLUL IV Curatela (aplicare art. 16, art. 17 din Legea nr. 71/2011) Cazuri de instituire Art. 178. - În afară de cazurile prevăzute de lege, instanța de tutelă poate institui curatela: a) dacă, din cauza bătrâneții, a bolii sau a unei infirmități fizice, o persoană, deși capabilă, nu poate, personal, să își administreze bunurile sau să își apere interesele în condiții corespunzătoare și, din motive temeinice, nu își poate numi un reprezentant sau un administrator; b) dacă, din cauza bolii sau din alte motive, o persoană, deși capabilă, nu poate, nici personal, nici prin reprezentant, să ia măsurile necesare în cazuri a căror rezolvare nu suferă amânare; c) dacă o persoană, fiind obligată să lipsească vreme îndelungată de la domiciliu, nu a lăsat un mandatar sau un administrator general; d) dacă o persoană a dispărut fără a exista informații despre ea și nu a lăsat un mandatar sau un administrator general. (corespunde art. 152 din Codul familiei); (vezi și art. 104 - art. 109, art. 2578 din NCC; Regulamentul (CE) al Consiliului nr. 2201/2003) Competența instanței de tutelă Art. 179. - Instanța de tutelă competentă este: LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 38

Pagina 39

Lege 287 17-07-2009 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 42 19-iun.-2024 se aplica de la: 19-iun.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group a) în cazul prevăzut la art. 178 lit. a), instanța de la domiciliul persoanei reprezentate; b) în cazul prevăzut la art. 178 lit. b), fie instanța de la domiciliul persoanei reprezentate, fie instanța de la locul unde trebuie luate măsurile urgente; c) în cazurile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d), instanța de la ultimul domiciliu din țară al celui lipsă ori al celui dispărut. Persoana care poate fi numită curator Art. 180. - (1) Poate fi numită curator orice persoană fizică având deplină capacitate de exercițiu și care este în măsură să îndeplinească această sarcină. [{*}] (2) Când cel interesat a desemnat, prin act unilateral sau prin convenție, încheiate în formă autentică, o persoană care să fie numită curator, aceasta va fi numită cu prioritate. Numirea poate fi înlăturată numai pentru motive temeinice, dispozițiile art. 114 - 120 aplicându-se în mod corespunzător. (alineat modificat prin art. 7 pct. 36 din Legea nr. 140/2022 - publicată la 20 mai 2022, în vigoare de la 18 august 2022) (vezi și art. 114 - art. 120 din NCC) Efectele curatelei Art. 181. - În cazurile prevăzute la art. 178, instituirea curatelei nu aduce nicio atingere capacității celui pe care curatorul îl reprezintă. (corespunde art. 153 din Codul familiei) Procedura de instituire Art. 182. - (1) Curatela se poate institui la cererea celui care urmează a fi reprezentat, a soțului său, a rudelor sau a celor prevăzuți la art. 111. (2) Curatela nu se poate institui decât cu consimțământul celui reprezentat, în afară de cazurile în care consimțământul nu poate fi dat. (3) Numirea curatorului se face de instanța de tutelă, cu acordul celui desemnat, printr-o încheiere care se comunică în scris curatorului și se afișează la sediul instanței de tutelă, precum și la primăria de la domiciliul celui reprezentat. (4) Instanța sesizată cu ins

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.