Dispoziția primarului
Dispoziția primarului
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 545 KB · modificat pe site: 18.02.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Dispoziția primarului, Comuna Tansa, jud. Iași. Sursa: http://www.primariatansa.ro/wp-content/uploads/2025/02/Legea-cetateniei-romane-nr.-211991.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/tansa/98965-dispozitia-primarului, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
LEGEA
cetățeniei române nr. 21/1991*)
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. - (1) Cetățenia română este legătura și apartenența unei persoane fizice la statul român.
(2) Cetățenii români sunt egali în fața legii; numai ei vor fi admiși în funcțiile publice civile și militare.
(3) Cetățenii României se bucură de protecția statului român.
Art. 2. - Modurile de dobândire și de pierdere a cetățeniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege.
Art. 3. - Încheierea, declararea nulității, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetățean român și un
străin nu produce efecte asupra cetățeniei soților.
CAPITOLUL II
Dobândirea cetățeniei române
Art. 4. - Cetățenia română se dobândește prin:
a) naștere;
b) adopție;
c) acordare la cerere.
A. Prin naștere
Art. 5. - (1) Copiii născuți pe teritoriul României, din părinți cetățeni români, sunt cetățeni români.
(2) Sunt, de asemenea, cetățeni români cei care:
a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinți este cetățean român;
b) s-au născut în străinătate și ambii părinți sau numai unul dintre ei are cetățenia română.
(3) Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetățean român, până la proba contrarie, dacă
niciunul dintre părinți nu este cunoscut.
B. Prin adopție
Art. 6. - (1) Cetățenia română se dobândește de către copilul cetățean străin sau fără cetățenie prin
adopție, dacă adoptatorii sunt cetățeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar
consimțământul acestuia.
(2) În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetățean român, cetățenia adoptatujui minor va fi
hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situația în care adoptatorii nu cad de acord, instanța
judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra cetățeniei minorului, ținând seama de
interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul
acestuia.
(3) Dacă adopția se face de către o singură persoană, iar aceasta este cetățean român, minorul dobândește
cetățenia adoptatorului.
(4) În cazul în care adopția se face de către soțul cetățean român al părintelui firesc sau adoptiv, cetățean
străin, ori de către persoana de cetățenie română care se află într-o relație stabilă și conviețuiește cu acest
părinte în condițiile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cetățenia
minorului va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptator și părintele cetățean străin. În situația în care
aceștia nu cad de acord, instanța judecătorească competentă să încuviințeze adopția va decide asupra
cetățeniei minorului, ținând seama de interesele acestuia. Minorului care a împlinit 14 ani i se cere
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 1
Pagina 2
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
consimțământul. (alineat introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25
septembrie 2017)
Art. 7. - (1) În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani
este considerat că nu a fost niciodată cetățean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăsește
țara pentru a domicilia în străinătate.
(2) În cazul desfacerii adopției copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetățenia română pe data
desfacerii adopției, dacă acesta domiciliază în străinătate sau dacă părăsește țara pentru a domicilia în
străinătate.
C. Prin acordare la cerere
Art. 8. - (1) Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin,
dacă îndeplinește următoarele condiții:
a) s-a născut și domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deși nu s-a născut pe acest
teritoriu, domiciliază în condițiile legii pe teritoriul statului român de cel puțin 8 ani sau, în cazul în
care este căsătorit și conviețuiește cu un cetățean român, de cel puțin 5 ani de la data căsătoriei;
b) dovedește, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprinde
sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu
a întreprins asemenea acțiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existență decentă, în condițiile stabilite de
legislația privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare și nu a fost condamnat în țară sau în străinătate pentru o
infracțiune care îl face nedemn de a fi cetățean român;
f) cunoaște limba română și posedă noțiuni elementare de cultură și civilizație românească, în
măsură suficientă pentru a se integra în viața socială;
g) cunoaște prevederile Constituției României și imnul național.
(2) Termenele prevăzute la alin. (1) lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situații:
a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internațional;
b) solicitantul este cetățeanul unui stat membru al Uniunii Europene;
c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare;
d) solicitantul a investit în România sume care depășesc 1.000.000 de euro.
(3) Dacă cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a solicitat să i se acorde cetățenia română se
află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu
se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. (1) lit. a).
Art. 81. - Cetățenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin care
a contribuit în mod deosebit la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, cu
posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinește
condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e). (articol introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr.
37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
Art. 82. - Cetățenia română poate fi acordată, la cerere, persoanei fără cetățenie sau cetățeanului străin
care poate contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în
domeniul sportului, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate,
dacă sunt întrunite următoarele condiții:
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 2
Pagina 3
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
a) solicitantul va reprezenta România în loturile naționale, în conformitate cu reglementările
statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată;
b) solicitantul îndeplinește condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e) și își exprimă
atașamentul față de România și față de sistemul de valori specific societății românești.
(articol introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
[{*}] Art. 9. - (1) Copilul născut din părinți cetățeni străini sau fără cetățenie, care nu a împlinit vârsta de
18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, dobândește cetățenia română la cererea
părinților săi, odată cu aceștia; cererea va fi depusă odată cu cererea părinților de acordare a cetățeniei
române întemeiată pe art. 8.
(2) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8, părinții
vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit vârsta de 18 ani și care
domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României. În situația în care părinții nu cad de acord, tribunalul
de la domiciliul minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a
împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimțământul acestuia.
(3) Cererea privind acordarea cetățeniei române, în condițiile alin. (2), copilului care nu a împlinit vârsta
de 18 ani va fi depusă odată cu cererea prin care părintele solicită acordarea cetățeniei române. Copilul
dobândește cetățenia română pe aceeași dată cu părintele său.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (3), pentru copilul născut după data depunerii cererii de
către părinți sau, după caz, de către părinte, cererea poate fi depusă până la data acordării cetățeniei
române acestora.
(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (1) sau (3), părinții sau,
după caz, părintele care a obținut cetățenia română în temeiul art. 8 pot/poate depune o cerere privind
acordarea cetățeniei române minorului, dacă acesta domiciliază pe teritoriul României, la data cererii.
Cererea va fi însoțită de dovada mijloacelor legale pentru o existență decentă, în condițiile prevăzute la
art. 8 alin. (1) lit. d), precum și, după caz, de acordul celuilalt părinte. Soluționarea cererii se face prin
ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea
motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în mod corespunzător a dispozițiilor alin. (2). Copilul
minor dobândește cetățenia română la data emiterii ordinului președintelui Autorității Naționale pentru
Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va
depune jurământul.
(6) Prevederile alin. (1) - (5) sunt aplicabile în mod corespunzător și în cazul cererilor privind dobândirea
cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani formulate de părinții sau, după caz,
de părintele care solicită acordarea cetățeniei române în temeiul art. 8 1 și 82.
(articol modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
NOTĂ UTG: Conform art. II din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017, sunt
cetățeni români de la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau,
după caz, de către unul dintre părinți persoanele pentru care nu s-a parcurs procedura privind
dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă potrivit legii, odată cu părinții care au dobândit
cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a dobândit cetățenia română, dar au obținut, până la
data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 65/2017, înscrierea ori transcrierea în registrele de stare civilă
române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine sau, după caz,
înscrierea pe actele de stare civilă întocmite în registrele de stare civilă române a mențiunilor cu privire
la dobândirea cetățeniei române, în temeiul art. 9 din prezenta lege, și al Legii nr. 119/1996 cu privire la
actele de stare civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a dobândirii sau
redobândirii cetățeniei române de către ambii părinți sau, după caz, de către unul dintre părinți, fiind
minori la data dobândirii sau redobândirii cetățeniei române de către părinții lor sau, după caz, de către
părintele lor. Dispozițiile menționate sunt aplicabile, cu respectarea condițiilor acolo prevăzute, și
persoanelor cărora, prin hotărâre judecătorească definitivă, li s-au anulat, după caz, actele de stare
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 3
Pagina 4
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
civilă, mențiunile cu privire la dobândirea cetățeniei române înscrise pe acestea ori actele de identitate
sau documentele de călătorie românești eliberate în temeiul actelor de stare civilă sau al mențiunilor cu
privire la dobândirea cetățeniei române, cu motivarea că nu au dobândit cetățenia română întrucât
pentru acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă
potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a
dobândit cetățenia română; cu privire la care, prin hotărâre judecătorească definitivă, în alte situații
decât cele prevăzute mai sus, s-a stabilit că nu au dobândit cetățenia română cu motivarea că pentru
acestea nu s-a parcurs procedura privind dobândirea cetățeniei române la autoritatea competentă
potrivit legii odată cu părinții care au obținut cetățenia română sau, după caz, cu părintele care a
dobândit cetățenia română. Cererile de înscriere sau transcriere în registrele de stare civilă române a
certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autoritățile străine, precum și cererile prin care
se solicită înscrierea mențiunii cu privire la dobândirea cetățeniei române pe actele de stare civilă
întocmite în registrele de stare civilă române, formulate în temeiul art. 9 din prezenta lege, și al Legii nr.
119/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și depuse la autoritățile competente
până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 65/2017, se soluționează ținându-se seama de dispozițiile
menționate mai sus, cu îndeplinirea condițiilor acolo prevăzute. Dispozițiile art. 9 alin. (2) din prezenta
lege, sunt și rămân aplicabile la soluționarea acestor cereri; cu toate acestea, prin derogare de la
dispozițiile art. 9 alin. (2) din prezenta lege, copilul devenit major hotărăște asupra cetățeniei sale.
Persoanele cărora li s-au respins aceste cereri până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 65/2017 pot
depune noi cereri.
Art. 10. - (1) Cetățenia română se poate acorda și persoanelor care au pierdut această cetățenie, precum și
descendenților acestora până la gradul II inclusiv și care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetățeniei
străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod
corespunzător condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-e).
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și apatrizilor foști cetățeni români și descendenților acestora până la
gradul II inclusiv.
(3) Redobândirea cetățeniei de către unul dintre soți nu are nicio consecință asupra cetățeniei celuilalt soț.
Soțul cetățean străin sau fără cetățenie al persoanei care redobândește cetățenia română poate cere
acordarea cetățeniei române în condițiile prezentei legi.
(4) Cererea privind dobândirea cetățeniei române de către copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani va fi
depusă odată cu cererea prin care părinții săi ori, după caz, părintele său solicită redobândirea cetățeniei
române. În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române este necesar
consimțământul celuilalt părinte, precum și al copilului care a împlinit vârsta de 14 ani. Copiii minori
dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau, după caz, cu unul dintre ei. Dispozițiile art. 9 alin. (4)
rămân aplicabile. (alineat introdus prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25
septembrie 2017)
(5) În cazul în care minorul nu a dobândit cetățenia română în condițiile alin. (4), părinții sau, după caz,
părintele care a obținut cetățenia română pot/poate depune o cerere privind dobândirea cetățeniei române
de către minor. Soluționarea cererii se face prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru
Cetățenie, pe baza raportului conținând propunerea motivată a Comisiei pentru cetățenie, cu aplicarea în
mod corespunzător a dispozițiilor alin. (4). Copilul minor dobândește cetățenia română la data emiterii
ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. În cazul în care copilul devine major în
timpul procesului de soluționare a cererii, acesta va depune jurământul. (alineat introdus prin art. I pct. 3
din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
(6) În cazul în care numai unul dintre părinți solicită redobândirea cetățeniei române sau după, caz, a
redobândit cetățenia română, iar părinții nu cad de acord cu privire la cetățenia copilului care nu a împlinit
vârsta de 18 ani și care domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României, tribunalul de la domiciliul
minorului va decide, ținând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14
ani este necesar consimțământul acestuia. (alineat introdus prin art. I pct. 3 din O.U.G. nr. 65/2017, în
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 4
Pagina 5
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
vigoare de la 25 septembrie 2017)
Art. 11.
[{*}] (1) Persoanele care au fost cetățeni români, dar au pierdut cetățenia română din motive neimputabile
lor sau cărora această cetățenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum și descendenții acestora până la
gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetățenia română, cu posibilitatea păstrării
cetățeniei străine și stabilirea domiciliului în țară sau cu menținerea acestuia în străinătate, dacă
îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e). (alineat modificat prin art. I pct. 3 din
O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
[{*}] (2) Dispozițiile art. 10 alin. (2) - (6) se aplică în mod corespunzător. (alineat modificat prin art. I
pct. 4 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
CAPITOLUL III
Procedura acordării cetățeniei române
Art. 12. - (1) Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetățeniei române se face prin ordin al
președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetățenie.
(2) Pentru cererile prevăzute la alin. (1) nu se percep taxe și tarife. (alineat introdus prin art. II din Legea
nr. 1/2017 - publicată la 6 ianuarie 2017, în vigoare de la 1 februarie 2017)
Art. 13. - (1) Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române se formulează în
limba română, se adresează Comisiei pentru cetățenie și se depune personal sau, în cazuri temeinic
justificate, prin mandatar cu procură specială și autentică la sediul Autorității Naționale pentru Cetățenie,
fiind însoțită de acte care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege.
(2) Cererile de redobândire sau de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 10 alin. (1)
și art. 11 pot fi depuse și la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României. În cazul în care
cererile au fost depuse la misiunile diplomatice sau la oficiile consulare ale României, acestea vor fi
trimise de îndată Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
(3) Cererile de acordare a cetățeniei române întemeiate pe dispozițiile art. 81 pot fi depuse și la misiunile
diplomatice sau la oficiile consulare ale României din statul pe teritoriul căruia solicitantul își are
domiciliul. În acest caz, cererea va fi trimisă, de îndată, Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității
Naționale pentru Cetățenie, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, însoțită de un punct de
vedere emis de misiunea diplomatică sau oficiul consular cu privire la îndeplinirea condiției ca
solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și
spiritualității românești. În situația în care cererea a fost depusă la sediul Autorității Naționale pentru
Cetățenie, Comisia pentru cetățenie va solicita Ministerului Afacerilor Externe punctul de vedere cu
privire la îndeplinirea condiției ca solicitantul să fi contribuit în mod semnificativ la protejarea și
promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești. (alineat introdus prin art. I pct. 4 din O.U.G.
nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
Art. 131. - (1) În cazul persoanelor prevăzute la art. 82, prin derogare de la prevederile art. 12, acordarea
cetățeniei române se face prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului.
(2) Cererea de acordare a cetățeniei române întemeiată pe dispozițiile art. 82 se depune la Ministerul
Tineretului și Sportului, în calitate de unică autoritate publică care formulează propuneri privind
acordarea cetățeniei române în baza acestui articol.
(3) Ministerul Tineretului și Sportului va înainta Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității
Naționale pentru Cetățenie cererea însoțită de actele doveditoare și de propunerea privind acordarea
cetățeniei române, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e).
(4) Pe baza raportului Comisiei pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, care
constată îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) și e), Ministerul Tineretului și
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 5
Pagina 6
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
Sportului propune Guvernului acordarea cetățeniei române.
(5) În cazul în care Comisia pentru cetățenie constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1)
lit. b), c) și e), președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare
a cetățeniei. Ordinul va fi comunicat, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare
de primire, precum și Ministerului Tineretului și Sportului.
(6) Cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului de credință față de România.
Prevederile art. 20 referitoare la depunerea jurământului de credință sunt aplicabile în mod corespunzător.
(7) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română în condițiile art. 82, a
jurământului de credință, în termenul prevăzut de lege, atrage încetarea efectelor hotărârii prevăzute la
alin. (1). Constatarea încetării efectelor hotărârii de acordare a cetățeniei române se face de către
președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie.
(articol introdus prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
Art. 14. - (1) Comisia pentru cetățenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate
juridică din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de
lege pentru acordarea, redobândirea, retragerea sau renunțarea la cetățenia română.
(2) Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie.
[{*}] (3) Membrii Comisiei și președintele acesteia se numesc prin ordin al ministrului justiției, pentru un
mandat de 2 ani, și pot fi revocați pe toată durata mandatului prin ordin al ministrului justiției. Numărul
membrilor Comisiei se stabilește anual prin ordin al ministrului justiției. (alineat modificat prin art. I pct.
5 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
[{*}] (4) Comisia are activitate permanentă, este formată din personal de specialitate juridică asimilat
judecătorilor și procurorilor din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, din care unul are calitatea
de președinte. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfășoară în prezența a cel puțin 3 membri
și sunt prezidate de președinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta. (alineat
modificat prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
(5) Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori
redobândirea cetățeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul
majorității celor prezenți. În caz de paritate, votul președintelui Comisiei sau ai înlocuitorului acestuia
este decisiv.
Art. 15. - (1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al
Comisiei. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluționării cererii, președintele
Comisiei solicită, prin rezoluție, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la
primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusținută.
(2) Președintele Comisiei, prin rezoluție, stabilește termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau
redobândire a cetățeniei, dispunând totodată solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la
îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și e).
(3) La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare
acordării sau redobândirii cetățeniei, cu excepția condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).
(4) În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informații utile în
vederea soluționării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.
(5) În cazul în care sunt întrunite condițiile pentru acordarea cetățeniei române, Comisia stabilește, într-un
termen ce nu va depăși 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condițiilor
prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și g).
(6) În cazul cererilor de acordare a cetățeniei române formulate potrivit art. 81, Comisia, printr-un raport
motivat, elaborat cu luarea în considerare a punctului de vedere al Ministerului Afacerilor Externe,
precum și a celorlalte documente necesare soluționării cererii, prevăzute de lege, constată îndeplinirea sau
neîndeplinirea condițiilor pentru acordarea cetățeniei române prevăzute la art. 81. (alineat introdus prin
art. I pct. 7 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 6
Pagina 7
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
Art. 151. - Actele întocmite sau legalizate de o autoritate străină sau de un agent public străin care
dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea
cetățeniei române pot fi luate în considerare numai dacă sunt apostilate de autoritățile din statul respectiv
sau, după caz, supralegalizate de misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acel stat ori
de către Ministerul Afacerilor Externe al României, pentru certificarea autenticității semnăturilor și
sigiliului aplicate pe acestea. (articol introdus prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 82/2021, în vigoare de la
26 iulie 2021)
NOTĂ UTG: Prevederile art. 151 din prezenta lege, cu modificările și completările ulterioare, sunt
aplicabile și cererilor pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei române, înregistrate la
Autoritatea Națională pentru Cetățenie până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 82/2021 și aflate în
curs de soluționare la această dată, atunci când există elemente care nasc îndoieli cu privire la
autenticitatea actelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau,
după caz, redobândirea cetățeniei române. (Conform art. II din O.U.G. nr. 82/2021, în vigoare de la 26
iulie 2021)
Art. 16. - (1) Cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, formulată potrivit art. 11, este
înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.
(2) Președintele Comisiei pentru cetățenie, prin rezoluție, dispune:
[{*}] a) solicitarea de relații de la orice autorități cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la
art. 8 alin. (1) lit. b) și e), ce urmează a fi comunicate Comisiei întrun termen ce nu va depăși 60 de
zile, iar în situații excepționale, în limitele termenului prevăzut la lit. c); (literă modificată prin art.
unic pct. 1 din Legea nr. 44/2013, în vigoare de la 23 martie 2013)
[{*}] b) completarea dosarului, în termen de cel mult 4 luni de la primirea solicitării secretariatului
tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare
soluționării cererii, sub sancțiunea respingerii cererii ca nesusținută; (literă modificată prin art. I
pct. 8 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
[{*}] c) fixarea primului termen, la care Comisia va verifica îndeplinirea condițiilor necesare
acordării sau redobândirii cetățeniei române potrivit art. 11, la cel mult 5 luni de la data înregistrării
cererii. (literă modificată prin art. I pct. 8 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie
2015)
Art. 161. - În situația în care persoana care a solicitat acordarea sau redobândirea cetățeniei române este
cercetată într-o cauză penală, Comisia, dacă nu există alte motive pentru respingerea cererii, poate
dispune suspendarea procedurii de acordare sau redobândire a cetățeniei române până la finalizarea acelei
cauze. (articol introdus prin art. I pct. 9 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
Art. 17. - (1) În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru acordarea ori
redobândirea cetățeniei, precum și în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 15 alin. (5) ori al
neprezentării, în mod nejustificat, la susținerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune
președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie respingerea cererii.
(2) O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se poate depune după 6 luni de la
respingerea cererii anterioare.
Art. 18. - (1) Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va
menționa întrunirea condițiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei.
(2) Raportul, însoțit de cererea de acordare ori de redobândire a cetățeniei, va fi înaintat președintelui
Autorității Naționale pentru Cetățenie.
Art. 19.
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 7
Pagina 8
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
[{*}] (1) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute
de prezenta lege, emite într-un termen ce nu va depăși 3 zile ordinul de acordare sau de redobândire a
cetățeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetățeniei române se comunică
solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 3 zile de la data emiterii
ordinului. (alineat modificat prin art. unic pct. 2 din Legea nr. 44/2013, în vigoare de la 23 martie 2013)
(2) În cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege, președintele Autorității
Naționale pentru Cetățenie respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetățeniei.
(3) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a
cetățeniei române, respectiv ordinul de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei
române se comunică, de îndată, solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
[{*}] (4) Ordinul de respingere a cererii de acordare sau redobândire a cetățeniei române poate fi atacat,
în termen de 15 zile de la data comunicării, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului
București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la Secția de contencios administrativ și fiscal a
Curții de Apel București. (alineat modificat prin art. VII pct. 1 din Legea nr. 2/2013, în vigoare de la 15
februarie 2013)
[{*}] Art. 20. - (1) Cetățenia română se acordă sau se redobândește la data depunerii jurământului de
credință.
(2) În termen de 6 luni de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru
Cetățenie de acordare sau redobândire a cetățeniei române sau, după caz, de la publicarea în Monitorul
Oficial a hotărârii Guvernului de acordare a cetățeniei române, persoanele cărora li s-a acordat sau care au
redobândit cetățenia română vor depune jurământul de credință față de România.
(3) În cazuri temeinic justificate, termenul prevăzut la alin. (2) poate fi prelungit o singură dată, dacă
cererea de prelungire însoțită de documente doveditoare este formulată înainte de împlinirea acestuia.
(4) Cererea de prelungire prevăzută la alin. (3) se aprobă de către președintele Autorității Naționale pentru
Cetățenie sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
(5) Jurământul de credință se depune în ședință solemnă în fața ministrului justiției sau a președintelui
Autorității Naționale pentru Cetățenie ori a unuia dintre cei 2 vicepreședinți ai autorității delegați în acest
sens și are următorul conținut:
«Jur să fiu devotat patriei și poporului român, să apăr drepturile și interesele naționale, să respect
Constituția și legile României.»
(6) După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetățenie română, care va fi întocmit
în două exemplare, semnate de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, dintre care un
exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conțin elemente de siguranță și au
aplicate fotografii ale titularului.
[{*}] (7) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română odată cu părinții sau cu unul dintre
ei, acestora li se va elibera certificat de cetățenie distinct și nu depun jurământul. (alineat modificat prin
art. I pct. 6 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
(71) În situația în care copiii minori dobândesc cetățenia română în condițiile art. 9 alin. (5) și (6), art. 10
alin. (5) sau art. 11 alin. (2), acestora li se va elibera certificat de cetățenie. (alineat introdus prin art. I
pct. 7 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
(8) Persoana care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 11, cu menținerea
domiciliului în străinătate, va depune jurământul de credință, în termenul prevăzut de lege, în fața șefului
misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din țara în care domiciliază. În acest caz,
certificatul de cetățenie română va fi eliberat de șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular
respectiv. Șeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular poate delega aceste atribuții unui alt
membru al personalului diplomatic sau consular.
(9) Persoana care a obținut cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 10 și 11, cu menținerea
domiciliului în străinătate, poate depune jurământul de credință și în condițiile prevăzute la alin. (5), în
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 8
Pagina 9
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
termenul prevăzut de lege, cu acordul șefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României
din țara în care domiciliază.
(10) Prevederile alin. (8) și (9) se aplică în mod corespunzător și în cazul persoanelor care au obținut
cetățenia română în condițiile prevăzute la art. 81.
(11) În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluționare a cererii și până la data
dobândirii de către părinți a cetățeniei române, acesta va depune jurământul și i se va elibera certificat de
cetățenie distinct.
(articol modificat prin art. I pct. 10 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
Art. 21. - (1) Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obținut cetățenia română, a
jurământului de credință, în termenul prevăzut la art. 20 alin. (2), atrage încetarea efectelor ordinului de
acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de persoana în cauză.
(2) Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetățeniei române față de
persoanele care nu au depus jurământul în condițiile legii se face de către președintele Autorității
Naționale pentru Cetățenie, la sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității, sau, după caz, de
șeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.
(3) Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credință față de România este recunoscută
ca fiind cetățean român, la cererea succesorilor săi legali, de la data emiterii ordinului președintelui
Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române, urmând a fi
eliberat certificatul de cetățenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data
decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.
(4) Persoana care nu poate depune jurământul de credință față de România din cauza unui handicap
permanent sau a unei boli cronice obține cetățenia română de la data emiterii ordinului președintelui
Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau, după caz, de redobândire a cetățeniei române, pe
baza cererii și a înscrisurilor medicale, transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal ori
convențional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de
redobândire a cetățeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetățenie poate fi
formulată în termen de un an de la data luării la cunoștință a termenului de depunere a jurământului de
credință. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului președintelui
Autorității Naționale pentru Cetățenie de acordare sau de redobândire a cetățeniei române.
CAPITOLUL IV
Dovada cetățeniei române
[{*}] Art. 22. - (1) Dovada cetățeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de
identitate, cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut
la art. 20 alin. (6) sau cu documentele prevăzute la art. 23.
[{*}] (2) Cetățenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedește cu pașaportul, cu titlul de călătorie fără
mențiunea «identitate incertă», cu certificatul prevăzut la art. 20 alin. (7) și (71) sau cu certificatul său de
naștere românesc, însoțit de actul de identitate, certificatul de cetățenie sau pașaportul oricăruia dintre
părinți, emise de autoritățile române, ori cu documentele prevăzute la art. 23. (alineat modificat prin art. I
pct. 8 din O.U.G. nr. 65/2017, în vigoare de la 25 septembrie 2017)
(articol modificat prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
Art. 23. - În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere,
dovezi de cetățenie pentru cetățenii români aflați în străinătate.
CAPITOLUL V
Pierderea cetățeniei române
Art. 24. - Cetățenia română se pierde prin:
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 9
Pagina 10
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
a) retragerea cetățeniei române;
b) aprobarea renunțării la cetățenia română;
c) în alte cazuri prevăzute de lege.
A. Prin retragerea cetățeniei române
Art. 25. - (1) Cetățenia română se poate retrage persoanei care:
a) aflată în străinătate, săvârșește fapte deosebit de grave prin care vatămă interesele statului român
sau lezează prestigiul României;
b) aflată în străinătate, se înrolează în forțele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile
diplomatice sau cu care este în stare de război;
c) a obținut cetățenia română prin mijloace frauduloase;
d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a
săvârșit alte fapte care pun în pericol siguranța națională.
(2) Cetățenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naștere.
Art. 26. - Retragerea cetățeniei române nu produce efecte asupra cetățeniei soțului sau copiilor persoanei
căreia i s-a retras cetățenia.
B. Prin aprobarea renunțării la cetățenia română
Art. 27. - Pentru motive temeinice se poate aproba renunțarea la cetățenia română persoanei care a
împlinit vârsta de 18 ani și care:
a) nu este învinuită sau inculpată într-o cauză penală ori nu are de executat o pedeapsă penală;
b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din țară sau, având astfel de
debite, le achită ori prezintă garanții corespunzătoare pentru achitarea lor;
c) a dobândit ori a solicitat și are asigurarea că va dobândi o altă cetățenie.
Art. 28. - (1) Pierderea cetățeniei române prin aprobarea renunțării nu produce niciun efect asupra
cetățeniei soțului sau copiilor minori.
(2) Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinți obțin aprobarea renunțării la cetățenia română, iar
copilul minor se află împreună cu ei în străinătate ori părăsește împreună cu ei țara, minorul pierde
cetățenia română odată cu părinții săi, iar dacă aceștia au pierdut cetățenia română la date diferite, pe
ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăsește țara după ce
ambii părinți au pierdut cetățenia română pierde cetățenia română pe data plecării sale din țară.
(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care numai unul dintre părinți este
cunoscut sau este în viață.
(4) Copilul minor, încredințat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate și
care renunță la cetățenie, pierde cetățenia română pe aceeași dată cu părintele căruia i-a fost încredințat și
la care locuiește, cu condiția obținerii acordului celuilalt părinte, cetățean român.
(5) În situațiile prevăzute la alin. (2)-(4) copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere
consimțământul.
C. Alte cazuri de pierdere a cetățeniei române
Art. 29. - (1) Copilul minor, cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, dacă,
la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândește cetățenia acestora în condițiile
prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimțământul.
(2) Data pierderii cetățeniei române în condițiile alin. (1) este data dobândirii de către minor a cetățeniei
adoptatorului.
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 10
Pagina 11
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
(3) În cazul declarării nulității sau anulării adopției, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este
considerat că nu a pierdut niciodată cetățenia română.
Art. 30. - (1) În situația prevăzută la art. 5 alin. (3) copilul găsit pierde cetățenia română, dacă până la
împlinirea vârstei de 18 ani i s-a stabilit filiația față de ambii părinți, iar aceștia sunt cetățeni străini.
(2) Cetățenia română se pierde și în cazul în care filiația s-a stabilit numai față de un părinte cetățean
străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.
(3) Data pierderii cetățeniei române în condițiile alin. (1) și (2) este data stabilirii filiației copilului.
CAPITOLUL VI
Procedura retragerii cetățeniei române și aprobării renunțării la cetățenia română
Art. 31. - (1) Cererea de renunțare la cetățenia română, însoțită de actele doveditoare prevăzute la art. 27,
se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale
României din țara în care solicitantul își are domiciliul sau reședința.
(2) În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluționării cererii, președintele Comisiei
solicită, prin rezoluție, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la
comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusținută.
(3) În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluționării cererii de renunțare la
cetățenia română, președintele Comisiei, prin rezoluție, dispune solicitarea de relații de la orice autorități
cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute, după caz, la art. 27 lit. a) și b).
(4) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz,
respingerea cererii de renunțare la cetățenia română, pe baza raportului Comisiei, prin care aceasta
constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 27.
(5) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare sau, după caz, de respingere a
cererii de renunțare la cetățenia română se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu
confirmare de primire.
[{*}] (6) Ordinul de respingere a cererii de renunțare la cetățenia română poate fi atacat, în termen de 15
zile de la data comunicării, la Tribunalul București. Hotărârea tribunalului poate fi atacată cu recurs la
Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București. (alineat modificat prin art. VII pct.
2 din Legea nr. 2/2013, în vigoare de la 15 februarie 2013)
(7) Pierderea cetățeniei române prin renunțare are loc la data eliberării adeverinței de renunțare la
cetățenia română.
(8) Dovada renunțării la cetățenia română se face cu adeverință eliberată de secretariatul Comisiei, pentru
persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României,
pentru persoanele cu domiciliul sau reședința în străinătate, în baza ordinului președintelui Autorității
Naționale pentru Cetățenie.
(9) Neprezentarea în vederea eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română, în termen de 6 luni
de la data comunicării ordinului președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de aprobare a cererii
de renunțare la cetățenia română, atrage încetarea efectelor ordinului față de persoana în cauză. (alineat
introdus prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015)
(10) Constatarea încetării efectelor ordinului de aprobare a renunțării la cetățenia română față de
persoanele care nu s-au prezentat în vederea eliberării adeverinței de renunțare la cetățenia română în
termenul prevăzut la alin. (9) se face de către președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, la
sesizarea direcției de specialitate din cadrul autorității sau, după caz, de șeful misiunii diplomatice ori al
oficiului consular. (alineat introdus prin art. I pct. 12 din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15
septembrie 2015)
NOTĂ UTG: Conform art. II din O.U.G. nr. 37/2015, în vigoare de la 15 septembrie 2015, în termen
de 6 luni de la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2015, persoanele cărora, prin ordin al
președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, li s-a aprobat cererea de renunțare la cetățenia
română până la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 37/2015 pot solicita, în condițiile legii, eliberarea
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 11
Pagina 12
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
adeverinței de renunțare la cetățenia română, sub efectul prevăzut la art. 31 alin. (9) din Legea nr.
21/1991, precum și cu cele aduse prin O.U.G. nr. 37/2015.
Art. 32. - (1) Orice autoritate sau persoană care are cunoștință de existența unui motiv pentru retragerea
cetățeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligația să prezinte dovezile de care dispune.
(2) Președintele Comisiei stabilește, prin rezoluție, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere,
dispunând totodată:
a) solicitarea punctului de vedere al autorităților competente cu privire la îndeplinirea condițiilor
legale privind retragerea cetățeniei;
b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum și a oricărei persoane care ar putea da
informații utile soluționării cererii;
c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaște, prin publicarea
citației în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puțin 6 luni
înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării.
(3) La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condițiilor necesare
retragerii cetățeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. (2) lit. b), precum și persoana
în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfășurarea procedurilor de retragere a cetățeniei
române.
(4) În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condițiilor legale de retragere a
cetățeniei române, Comisia va propune președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie, printr-un
raport motivat, aprobarea retragerii cetățeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.
(5) Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de
lege, emite ordinul de retragere a cetățeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a
cetățeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condițiilor prevăzute de lege.
(6) Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie de admitere sau de respingere a sesizării
de retragere a cetățeniei se comunică persoanei în cauză, precum și persoanei care a făcut sesizarea, prin
scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
[{*}] (7) Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secția de contencios
administrativ și fiscal a tribunalului de la domiciliul sau, după caz, reședința solicitantului. Dacă
solicitantul nu are domiciliul sau reședința în România, ordinul poate fi atacat, în același termen, la Secția
de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București. Hotărârea tribunalului este definitivă și
irevocabilă. (alineat modificat prin art. VII pct. 3 din Legea nr. 2/2013, în vigoare de la 15 februarie
2013)
(8) Pierderea cetățeniei române prin retragere are loc la data emiterii ordinului președintelui Autorității
Naționale pentru Cetățenie de aprobare a retragerii cetățeniei române.
CAPITOLUL VII
Dispoziții finale și tranzitorii
Art. 33. - Sunt și rămân cetățeni români persoanele care au dobândit și au păstrat această cetățenie
potrivit legislației anterioare.
Art. 34. - (1) Cererile privind acordarea cetățeniei române și aprobarea renunțării la cetățenia română sunt
supuse unei taxe prevăzute de lege.
(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), redobândirea cetățeniei române potrivit art. 10 alin. (2) și art.
11 este scutită de plata taxelor prevăzute de lege.
Art. 341. - (1) Comunicarea către solicitanți a actelor și a corespondenței Autorității Naționale pentru
Cetățenie, inclusiv a ordinelor emise, potrivit legii, de președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie,
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 12
Pagina 13
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
se face prin scrisoarea recomandată cu confirmare de primire, potrivit dispozițiilor prezentei legi.
(2) La cererea solicitantului, comunicările prevăzute la alin. (1) se pot face și prin poștă electronică, la
adresa de poștă electronică indicată de acesta în cuprinsul cererii depuse. În acest caz, comunicarea va fi
însoțită de semnătura electronică extinsă a Autorității Naționale pentru Cetățenie, bazată pe un certificat
calificat, care va înlocui ștampila instituției și semnătura președintelui Autorității Naționale pentru
Cetățenie. Actele și corespondența Autorității Naționale pentru Cetățenie se consideră comunicate la
momentul la care s-a primit mesajul din partea sistemului folosit că au ajuns la destinatar potrivit datelor
furnizate de acesta. Mesajul de comunicare către destinatar primit de la sistem constituie dovada de
comunicare. (text în vigoare până la 8 octombrie 2024)
(2) La cererea solicitantului, comunicările prevăzute la alin. (1) se pot face și prin poștă electronică, la
adresa de poștă electronică indicată de acesta în cuprinsul cererii depuse. În acest caz, comunicarea va fi
însoțită de semnătura electronică calificată sau semnătura electronică avansată creată cu un certificat emis
de o autoritate sau o instituție publică din România, care va înlocui ștampila instituției și semnătura
președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie. Actele și corespondența Autorității Naționale pentru
Cetățenie se consideră comunicate la momentul la care s-a primit mesajul din partea sistemului folosit că
au ajuns la destinatar potrivit datelor furnizate de acesta. Mesajul de comunicare către destinatar primit de
la sistem constituie dovada de comunicare. (alineat modificat prin art. 36 alin. (2) din Legea nr. 214/2024
- publicată la 8 iulie 2024, în vigoare de la 8 octombrie 2024)
(3) Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în cazul în care solicitantul a optat la depunerea cererii pentru
comunicarea corespondenței și actelor Autorității Naționale pentru Cetățenie prin scrisoare recomandată
cu confirmare de primire, iar comunicarea în această modalitate nu s-a putut realiza din cauze
independente de voința Autorității Naționale pentru Cetățenie.
(4) Toți solicitanții vor indica, în cuprinsul cererii depuse, adresa de corespondență aleasă, precum și o
adresă de poștă electronică.
(articol introdus prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 82/2021, în vigoare de la 26 iulie 2021)
Art. 35. - Persoanele cărora li s-a acordat cetățenia română, potrivit legii, au toate drepturile și libertățile,
precum și obligațiile prevăzute prin Constituție și prin legile țării pentru cetățenii români.
Art. 36. - (1) Cetățenia română cu titlu de "cetățenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru
servicii deosebite aduse țării și națiunii române, la propunerea Guvernului, fără nicio altă formalitate, de
către Parlamentul României.
(2) Persoanele care au dobândit cetățenia de onoare se bucură de toate drepturile civile și politice
recunoscute cetățenilor români, cu excepția dreptului de a alege și de a fi ales și de a ocupa o funcție
publică.
Art. 37. - Pentru situațiile în care se cere consimțământul celuilalt părinte sau al minorului care a împlinit
vârsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declarații autentice date în fața notarului public sau, în
străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.
Art. 371. - Litigiile privind actele administrative, emise sau adoptate în aplicarea dispozițiilor prezentei
legi, altele decât cele prevăzute de art. 19 alin. (4), art. 31 alin. (6) și art. 32 alin. (7), precum și litigiile
privind refuzul nejustificat al emiterii acestor acte sunt de competența secției de contencios administrativ
și fiscal a tribunalului. Hotărârea pronunțată de tribunal poate fi atacată cu recurs la secția de contencios
administrativ și fiscal a curții de apel. (articol introdus prin art. VII pct. 4 din Legea nr. 2/2013, în
vigoare de la 15 februarie 2013)
Art. 38. - (1) Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României.
(2) Cererile aflate în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 13
Pagina 14
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
conformitate cu prevederile acesteia. Condițiile de dobândire a cetățeniei române rămân supuse
reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.
Art. 39. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 24/1971 - Legea cetățeniei
române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziții referitoare la cetățenia română, prevederile
art. 3 și ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetățenilor români și a foștilor cetățeni
români, precum și orice alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi.
NOTĂ:
Reproducem mai jos prevederi care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr.
21/1991 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale actelor modificatoare:
1. Art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 87/2007 pentru modificarea
Legii cetățeniei române nr. 21/1991:
"Art. IV - Litera n) a articolului 11 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și
funcționarea Guvernului României și a ministerelor, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 164 din 2 aprilie 2001, cu modificările și completările
ulterioare, se abrogă."
2. Art. II din Legea nr. 354/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române
nr. 21/1991:
"Art. II***). - Începând cu data de 1 ianuarie 2010, în vederea înregistrării cererilor
de redobândire sau acordare a cetățeniei române, formulate în temeiul dispozițiilor
art. 101****) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, se vor înființa birouri teritoriale în subordinea Autorității
Naționale pentru Cetățenie."
*) Republicată în temeiul art 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr 5/2010 pentru înființarea,
organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 93 din 10 februarie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr 112/2010, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 405 din 17 iunie 2010, dându-se textelor o nouă numerotare
Legea cetățeniei române nr 21/1991 a mai fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr 98 din 6 martie 2000, iar ulterior a mai fost modificată și completată prin
- Ordonanța Guvernului nr 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor
publice comunitare de evidență a persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr 544 din 1 septembrie 2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 372/2002,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 447 din 26 iunie 2002, cu modificările și
completările ulterioare,
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 167/2001 privind suspendarea aplicării prevederilor art 35
din Legea cetățeniei române nr 21/1991, republicată, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr 802 din 14 decembrie 2001, aprobată prin Legea nr 225/2002, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr 290 din 29 aprilie 2002,
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 68/2002 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei
române nr 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 424 din 18 iunie 2002,
aprobată cu modificări prin Legea nr 542/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr 726 din 4 octombrie 2002,
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 14
Pagina 15
Lege 21 01-03-1991 Parlamentul Activ important UTG colectie republicari 24 08-iul.-2024
se aplica de la: 08-iul.-2024 - Text mestesugit de UltraTech Group
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 160/2002 privind suspendarea aplicării unor dispoziții din
Legea cetățeniei române nr 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 850 din
25 noiembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr 165/2003, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 305 din 7 mai 2003,
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei
române nr 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 399 din 9 iunie 2003,
aprobată cu modificări prin Legea nr 405/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr 721 din 15 octombrie 2003,
- Legea nr 248/2003 pentru completarea Legii cetățeniei române nr 21/1991, republicată, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 414 din 13 iunie 2003,
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 87/2007 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr
21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 634 din 14 septembrie 2007,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr 70/2008, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 283 din 11 aprilie 2008,
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 147/2008 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei
române nr 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 765 din 13 noiembrie
2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr 171/2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 321 din 14 mai 2009,
- Ordonanța de urgență a Guvernului nr 36/2009 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei
române nr 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 259 din 21 aprilie 2009,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr 354/2009, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 781 din 16 noiembrie 2009
**) Legea nr 119/1996 cu privire la actele de stare civilă a fost republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 743 din 2 noiembrie 2009
***) Art. II a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr 5/2010 pentru înființarea,
organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Cetățenie, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr 93 din 10 februarie 2010
****) Art. 101 a devenit în urma renumerotării art 11
Lista actelor modificatoare:
1. 15 februarie 2013 - Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor
judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 12 februarie 2013.
2. 23 martie 2013 - Legea nr. 44/2013 pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991,
publicată în Monitorul Oficial nr. 148 din 20 martie 2013.
3. 15 septembrie 2015 - O.U.G. nr. 37/2015 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei
române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 697 din 15 septembrie 2015.
4. 6 ianuarie 2017, cu intrare în vigoare la 1 februarie 2017 - Legea nr. 1/2017 privind eliminarea
unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în
Monitorul Oficial nr. 15 din 6 ianuarie 2017.
5. 25 septembrie 2017 - O.U.G. nr. 65/2017 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei
române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial nr. 760 din 25 septembrie 2017.
6. 26 iulie 2021 - O.U.G. nr. 82/2021 pentru completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991,
publicată în Monitorul Oficial nr. 731 din 26 iulie 2021.
7. 8 iulie 2024, cu intrare în vigoare la 8 octombrie 2024 - Legea nr. 214/2024 privind utilizarea
semnăturii electronice, a mărcii temporale și prestarea serviciilor de încredere bazate pe acestea,
publicată în Monitorul Oficial nr. 647 din 8 iulie 2024.
LexNavigator(TM) - Copyright © UltraTech Group Pagina 15