Document
SDL Strunga
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 5,9 MB · modificat pe site: 25.03.2019
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „SDL Strunga”, Comuna Strunga, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-strunga.ro/wp-content/uploads/2017/03/SDL_comuna-Strunga.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/strunga/73499-sdl-strunga, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
1
Pagina 2
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
2
Pagina 3
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga
pentru perioada 2014-2020
3
Pagina 4
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
4
Pagina 5
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
CUPRINS
CUVANT ÎNAINTE ....................................................................................................................... 7
PARTEA I. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ..................................................................................... 9
Capitolul 1. Prezentare locală ...................................................................................................................... 11
Capitolul 2. Populația stabilă și structură demografică............................................................................... 23
Capitolul 3. Forța de muncă ........................................................................................................................ 33
Capitolul 4. Economie.................................................................................................................................. 48
Capitolul 5. Dezvoltare rurală. Infrastructură de locuințe și utilități .......................................................... 65
Capitolul 6. Infrastructura de servicii publice.............................................................................................. 84
Capitolul 7. Factori de mediu .................................................................................................................... 106
Capitolul 8. Administrația publică locală ................................................................................................... 109
PARTEA II. ANALIZA SWOT ...................................................................................................... 113
PARTEA III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ .................................................................... 125
Viziune, obiectiv general și obiective specifice ......................................................................................... 127
Prioritățile tematice și ținte propuse ale strategiei de dezvoltare locală ................................................. 128
Portofoliu proiecte .................................................................................................................................... 137
Fișe de proiecte ......................................................................................................................................... 140
Coerența cu politicile existente ................................................................................................................. 196
Implementare. Monitorizare. Evaluare ..................................................................................................... 200
5
Pagina 6
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Surse de finanțare a priorităților de dezvoltare și a domeniilor de acțiune ............................................. 203
ANEXE ................................................................................................................................... 209
Anexa A – Galerie foto: imobile degradate din comuna Strunga .............................................................. 211
Anexa B – Lista monumentelor istorice de pe raza comunei Strunga ...................................................... 221
Anexa C – Potențialul agricol existent la nivelul teritoriului comunei Strunga ......................................... 225
Anexa D – Sondaj de opinie în rândul actorilor locali ............................................................................... 227
6
Pagina 7
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
CUVANT ÎNAINTE
Strategia de dezvoltare a unei localități este mai întâi o privire în trecut către rădăcinile
comunității, prilej cu care ne reamintim cine am fost și de unde venim; apoi este o analiză a
ceea ce avem în prezent, bune sau rele, adică potențialul material și uman de care
dispunem sau problemele cu care ne confruntăm în diferitele domenii de activitate; în cele
din urmă este o privire spre viitor plină de speranță pentru rezolvarea unor probleme mai
vechi sau mai noi.
Prin Strategia de Dezvoltare Localǎ a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 ne-am
propus să gândim proiecte privind renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor
de bază pentru economia ši populația rurală precum ši punerea în valoare a moštenirii
comunei prin valorificarea adecvatǎ a patrimoniului rural, cultural și natural al satelor
comunei Strunga.
Obiectivul principal al Strategiei de Dezvoltare Locală este îmbunătățirea nivelului de trai al
populației, prin valorificarea resurselor de care comuna Strunga dispune. În scopul atingerii
acestui obiectiv, vom valoriza toate oportunitățile disponibile, prioritățile noastre fiind:
dezvoltarea locală prin sprijinirea ši încurajarea economiei competitive ši diversificate,
crešterea competitivității locale ši dezvoltarea locală ca zonă rurală de importanță județeană
ši regională prin dezvoltarea infrastructurii locale ši a aspectului local general, crešterea
atractivității comunei pentru locuitori ši îmbunătățirea condițiilor de trai la nivel local prin
asigurarea accesului la servicii moderne în sectorul public ši nu în ultimul rând,
îmbunătățirea condițiilor de mediu prin protejarea resurselor locale ši valorificarea
potențialului local regenerabil.
În scopul atingerii obiectivelor propuse, vom utiliza resurse financiare nerambursabile din
diverse fonduri oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea domeniilor: economie,
resurse umane, educație, sănătate, culturǎ și turism.
7
Pagina 8
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
În realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020,
consultarea publicǎ a jucat un rol important: viziunea cetǎțenilor comunei Strunga este ȋn
concordanțǎ cu obiectivele dezvoltǎrii economice și sociale, prin valorificarea resurselor
locale, atragerea investițiilor ȋn zonǎ, păstrarea tradițiilor, crearea și reabilitarea
infrastructurii și punerea ȋn valoare a atuului conferit de mediul înconjurător. Mecanismele
instituționale implicate în fundamentarea Strategiei au avut în vedere interesele comunității.
Potențialii investitori pot vedea oportunitățile de dezvoltare ale localității, ce pot viza
domeniul agricol, prin dezvoltarea de fabrici de conservare legume ši fructe, sere ši solarii;
pot viza totodată exploatarea potențialului balneoclimateric al zonei, dezvoltarea micilor
afaceri locale, prin dezvoltarea economică ši cultural-turistică.
Pentru a favoriza punerea în valoarea a potențialului natural, uman și material al comunei
Strunga, administrația publică a comunei, după consultarea cetățenilor ši a specialištilor în
dezvoltare, propune această Strategie de dezvoltare. Acest document strategic este
echilibrat, creând premisele necesare dezvoltării în toate domeniile și toate zonele comunei:
investiții în infrastructura de educație și sănătate, investiții în infrastructura stradală,
modernizarea rețelelor de apă și canalizare, precum și sprijinul cetățenilor pentru accesarea
de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii locale ši a micilor afaceri.
Credem în oamenii locului, în punctele tari ale zonei, în valorile ši în dezvoltarea durabilă a
comunei Strunga.
Cu stimă,
Primar,
Mariana Lazăr
8
Pagina 9
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
PARTEA I. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE
Capitolul 1. Prezentare locală
Capitolul 2. Populația stabilă ši structură demografică
Capitolul 3. Forța de muncă
Capitolul 4. Economie
Capitolul 5. Dezvoltare rurală. Infrastructură de locuințe ši utilități
Capitolul 6. Infrastructura de servicii publice
Capitolul 7. Factori de mediu
Capitolul 8. Administrația publică locală
9
Pagina 10
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
10
Pagina 11
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Capitolul 1. Prezentare locală
Localizare geografică și acces
Comuna Strunga este amplasată din punct geografic în triunghiul format de localitățile Iaši-
Roman-Pašcani, la distanțe care variază între 20 ši 55 km.
Strunga este poziționată în partea de sud-vest a județului, plasându-se la 55 km distanță de
municipiu Iași pe DN 28 (E 583) ši se învecinează la:
Nord: comuna Helešteni (DC98: 14,1 km)
Nord-Vest: comuna Alexandru Ioan Cuza (DJ208G: 16,8 km)
Sud-Vest: comuna Butea (DN28/E583: 12,5 km)
Sud: comuna Oțeleni (DJ280: 19,0 km)
Est: Orašul Târgu Frumos (DN28/E583: 9,0 km)
11
Pagina 12
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Distanța dintre comuna Strunga ši orašul Pašcani este de aproximativ 33 km, iar între
comuna Strunga ši orašul Podu Iloaiei este de aproximativ 29 km. Din centrul comunei
Strunga până în municipiul Roman sunt aproximativ 32 km.
Scurt istoric și componență teritorial-administrativă
Strunga - sat, centru comună, atestat documentar în anul 1411. Dispune de un cadru
natural adecvat, fără factori poluanți, la poalele unei păduri seculare, în subsolul căreia se
găsesc numeroase izvoare minerale. In localitate există un parc de 5,89 ha și stațiunea
Strunga ce are o suprafață de 2,26 ha.
Hăbăšešti - așezat la izvoarele pârâului Boca. Atestat documentar în anul 1483. In sat se află
Biserica "Sf. Gheorghe", construită în anul 1762, declarată monument istoric. De asemenea
s-a descoperit o așezare din epoca neolitică (cultura "Cucuteni"), din prima epocă a fierului
secolul IV d.Hr. și din epoca medievală secolele XV-XVI și XVII-XVIII, la "La Siliște".
Fedeleșeni - atestat documentar din anul 1426, la 8 km de centrul comunei pe direcția sud-
est. In sat se află Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fostului schit construit în 1747, declarată
monument istoric și așezarea din secolele I-II d.Hr. ("La cruce").
Brătulești - sat situat la 6 km de centrul comunei. Despre apariția așezării se vorbește în
"Cronica Romanului", ce atestă că acest sat datează încă din secolul al XIII-lea.
Crivești - sat așezat pe valea pârâului Criva, la 6 km nord-vest de centrul comunei. Este
atestat documentar din anul 1545. Pe teritoriul satului există o așezare din epoca neolitică
(cultura Criș și cultura ceramicii liniare) din prima epocă a fierului, din a doua epocă a
fierului și din secolul IV d.Hr. Așezarea este cunoscută sub denumirea de "Râpa de la Șipot".
Biserica situată în afara satului este considerată de localnici monument istoric, însă nu este
atestată documentar.
Gura Văii - situat la 3 km nord de centrul comunei, înființat în anul 1921.
12
Pagina 13
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Fărcășeni - situat la 6 km vest de centrul comunei, atestat documentar ca așezare din anul
1640.
Cucova - așezat pe valea pârâului cu același nume, la 4 km vest de centrul comunei. Atestat
documentar în secolul al XVII-lea.
Elemente de cadru natural
Tipuri de relief. Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 mari
unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șoseaua Ruginoasa-Strunga) și Podișul
Central Moldovenesc.
Relieful prezintă diferențe notabile din punct de vedere al genezei, altitudinii pantelor etc.,
atât de la nord la sud, cât și de la est la vest, în funcție de situarea în una sau alta din cele 3
mari unități naturale.
Podișul Central Moldovenesc este alcătuit dintr-un ansamblu de platouri și dealuri ce
limitează spre sud teritoriul comunei Strunga. Altitudinile medii sunt de 200 - 250 m.
Altitudinea maximă locală se înregistrează pe dealul Hăbășești: 297,4 m.
Podișul Sucevei se detașează față de Câmpia Moldovei printr-un abrupt pe linia localităților
Strunga, Gura Văii, Crivești.
Altitudinile cresc de la 297 m la vest de satul Hăbășești, la 340 m spre hotarul nord-vestic.
Până în prezent nu s-au semnalat alunecări de teren active în comuna Strunga, datorită
amplasării in teritoriu.
Clima. Zona în care se află comuna Strunga este caracterizată prin ierni reci ši veri calde, cu
vânturi neregulate ši mai frecvente din nord-vest ši nord iarna ši sud, sud-est primăvara, cu
ploi bogate la începutul verii. Valorile medii ale temperaturilor anuale sunt cuprinse între
8.3ºC ši 9ºC. Cele mai coborâte temperaturi medii lunare se înregistrează în ianuarie, cu
13
Pagina 14
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
valori cuprinse între -30 ši -40C, în timp ce cele mai ridicate temperaturi medii sunt
înregistrate în luna iulie, cu valori de cca. 200C.
În comuna Strunga se disting mai multe microclimate locale, datorită diverselor forme de
relief. Astfel, în zona terenurilor joase se întâlnešte un microclimat umed, cu o frecvență
mare a brumelor târzii ši a celor timpurii din toamnă, iar pe versanții cu expoziție nordică se
întâlnešte un microclimat mai rece ši cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o
temperatură medie anuală mai scăzută ši sunt afectate de vânturi puternice.
Precipitațiile atmosferice înregistrează o medie de 500 – 550 mm/an, cu frecvență
neuniformă. Cele mai mari cantități cad în luna iunie (75 – 80 mm in medie), iar cele mai
mici în lunile de iarnă ši la începutul primăverii (20 – 30 mm în medie). Vara se produc
averse torențiale, când într-un scurt timp se pot înregistra cantități ce pot depăši media lunii
respective, dar ši secete (cum a fost cazul anului 2003), cu ploi puține sau chiar deloc.
Ambele fenomene au consecințe negative, atât asupra terenurilor în pantă, prin activarea
eroziunilor, cât ši asupra culturilor agricole prin deficitul de umiditate. Topirea bruscă a
zăpezii, continuată de precipitațiile bogate de primăvară, duc la creșterea accentuată a
umidității din sol.
Rețeaua hidrografică. Teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al
Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinului mijlociu al Siretului (partea de sud și de vest).
Alimentarea apelor curgătoare se face atât din apa provenită din scurgerea apelor de ploaie
și a zăpezilor, cât și din pânzele freatice, când acestea ajung la suprafață sub formă de
izvoare.
Pârâul Rediu este cea mai importantă sursă de apă a comunei. Se scurge pe teritoriul
acesteia pe o distanță de 4.000 m.
Apele freatice, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație, adâncime, debit și
chimism, suferă variații importante. Aceste ape au un debit însemnat și o potabilitate
14
Pagina 15
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
ridicată. Pe șesul pârâului Rediu adâncimea apelor freatice variază între 0,50 și 2,0 m. Pe
fundul văilor, apa freatică se află la 0,30 m adâncime.
Solurile. Teritoriul comunei cuprinde soluri specifice Podișului Central Moldovenesc. Tipul
de sol dominant este solul cenușiu de pădure, iar pe suprafețe mici - șesurile și lăcoviștile.
Datorită reliefului înclinat și stratului de argilă, suprafețe însemnate sunt erodate sau sunt
afectate de alunecări.
Existența pe versanți a unor roci impermeabile în alternanță cu roci permeabile ce
adăpostesc între ele pânze de apă de mică adâncime, ce umectează intens marnele din
cadrul alternanțelor litologice, au dus la formarea microreliefului de alunecări (alunecări
active).
Alunecările de teren se produc în special în anii bogați în precipitații, când nivelul apei
freatice de pe acešti versanți este aproape de suprafață, formând izvoare de coastă. Debitul
izvoarelor este redus, însă în multe cazuri ele produc saraturarea zonei datorită marmelor
salifere. La producerea alunecărilor de teren mai contribuie ši diferențele de nivel.
Vegetație și faună. Comuna Strunga se încadrează în zona de silvostepă, care corespunde
câmpiei colinare și este constituită din pajiști și pâlcuri de pădure.
Pajiștile au o răspândire discontinuă în special pe versanți, fiind în parte sărăcite în specii,
degradate de eroziuni, alunecări, pășunat și de extinderea culturilor agricole cărora se
subordonează.
Pădurile de silvostepă ocupă de asemenea areale discontinui.
Fauna. Fauna este săracă fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. Ca și
vegetația naturală și fauna județului a fost puternic afectată de intervențiile umane,
modificarea componenței speciilor și a posibilităților de habitat.
Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, šoarecele de câmp, hârciogul, iepurele,
ariciul, dihorul. Uneori se întalnesc ši specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara,
15
Pagina 16
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel,
turturică, guguštiuc, pupază, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, etc.
Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin šarpele de casă, šopârla de câmp, iar
amfibienii prin broašte.
Caracteristici geotehnice. Pe teritoriul comunei Strunga au fost descoperite și analizate în
urmă cu 150 de ani izvoarele hidrominerale. Apele minerale de la Strunga sunt ape
sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone. După aprecierile
cercetătorilor, la originea mineralizației apelor stă conținutul în sulfuri metalice ši în special
în sodiu din marnele sarmatiene care sub acțiunea apelor vadoase, încarcate cu CO2 dau
sodă solubilă ši hidrogen sulfurat. Caracterul sulfurat al apei se datorează prezenței în
marne a unor florescente de sulfați de sodiu pe care apele de infiltrație le au în soluție.
Zăcământul se dezvoltă ca o contrapană a unei alunecări de teren stabilizate, desprinse din
platoul Hăbăšešti.
Apele minerale sunt recomandate de I.M.F.B.R.M. (Institutul de Medicină Fizică,
Balneoclimatologie și Recuperare Medicală) în tratamente în cura internă și externă.
Relații în teritoriu
Comuna Strunga face parte din următoarele parteneriate strategice:
Grup de Acțiune Locală Iaši Sud-Vest
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ruginoasa-Helešteni-Strunga
Grup de Acțiune Locală Iași Sud-Vest- scurtă descriere
Asociația Grupul de Acțiune Locală (GAL) Iaši Sud-Vest este situat geografic în partea sud-
vestică a județului Iaši, fiind arondat regiunii de dezvoltare Nord-Est.
GAL Iaši Sud-Vest este o asociație non-guvernamentală formată din 45 de membri,
reprezentând 13 parteneri publici (12 sunt Consilii Locale ši un Ocol Sillvic) ši 32 parteneri
16
Pagina 17
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
privați (6 organizații non-guvernamentale, 1 Federație sindicală din sectorul agricol, 2
asociații agricole, 23 de agenți economici).
Această asociație reprezintă un parteneriat public-privat ši are ca viziune: transformarea cu
succes a zonei de acțiune într-un teritoriu cu grad ridicat de satisfacție pentru populație,
ținând cont de caracterul său singular, care să fie în întregime atractiv.
GAL Iaši Sud-Vest are în componență 1 oraš (Târgu Frumos) ši 11 comune: Balš, Butea,
Costešti, Hălăucešti, Helešteni, Gherăešti (județul Neamț), Mircešti, Mogošešti Siret,
Ruginoasa, Strunga ši Al. I. Cuza.
Teritoriul microregiunii GAL Iaši Sud-Vest se învecinează cu1:
La vest: comunele Hărmănešti, Stolniceni Prăjescu ši Ciohoreni
La nord: Todirešti, Cucuteni, Cotnari
La est: Ion Neculce
La sud: Oțeleni, Răchiteni, Săbăoani, Dolješti, Dulcešti, Văleni
Cea mai nordică comună din GAL este comuna Ruginoasa situată la 47014'36'' latitudine
nordică ši 26050'25'' longitudine estică.
Cea mai sudică comună din GAL este Gherăešti situată la 49010'59'' latitudine nordică ši
26049'00'' longitudine estică.
Cea mai vestică comună din GAL este Mogošešti Siret situată la 47007'58'' latitudine nordică
ši 26046'59'' longitudine estică. Cea mai estică comună din GAL Strunga situată la 47012'15''
latitudine nordică ši 26098'11'' longitudine estică.
GAL Iaši Sud-Vest este amplasat, în triunghiul format de drumul european Iaši-Bucurešti
(E583-E85-DN2) care străbate teritoriul de la est la vest, de la sud la nord teritoriul este
traversat de DJ208 care este paralel cu râul Siret, triunghiul fiind închis de DN28A Târgu
Frumos – Pašcani.
1
sursa informațiilor: http://galiasisudvest.ro
17
Pagina 18
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Imagini din comuna Strunga
18
Pagina 19
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
19
Pagina 20
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
20
Pagina 21
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
21
Pagina 22
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
22
Pagina 23
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Capitolul 2. Populația stabilă și structură demografică
Demografie – evoluție și potențial
Județul Iaši are 2 municipii, 3 oraše ši 93 de comune. Efectivul demografic al județului Iaši
este de 842.601 persoane, din care 52,7% persoane sunt localizate în mediul rural (444.053
persoane la 1 ianuarie 2013).
La aceeaši dată, 1 ianuarie 2013, populația comunei Strunga era de 4.247 persoane ši
reprezintă 1,0% din populația rurală iešeană. În ultimii 6 ani de zile, în perioada 2008-2013,
populația comunei Strunga s-a micšorat cu 174 persoane, ceea ce în puncte procentuale
este echivalentul unei scăderi de 3,9%.
Trendul descendent înregistrat de efectivul demografic al comunei Strunga este foarte
accentuat în comparație cu evoluția populației rurale înregistrată la nivelul României (-0,3%)
sau la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est (-0,2%). În perioada 2008-2013, populația
totală a județului Iaši din mediul rural a crescut cu 10.261 persoane (+2,4%).
Evoluția populației din mediul rural în perioada 2008-2013
Mediul rural... 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/2008
persoane persoane %
România 9,656,357 9,663,516 9,643,516 9,635,620 9,618,389 9,623,597 -32,760 -0.3%
Regiunea Nord-Est 2,110,139 2,111,313 2,110,428 2,109,251 2,105,157 2,106,560 -3,579 -0.2%
Jud. Iaši 433,792 436,420 438,025 439,715 440,722 444,053 10,261 2.4%
Com. Strunga 4,421 4,398 4,371 4,329 4,286 4,247 -174 -3.9%
sursa datelor: INS, calcule proprii
Rata de creštere / descreštere a populației din mediul rural în perioada 2008-2013
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008…2013
persoane % față de anul precedent % mediu
România 9,656,357 0.07% -0.21% -0.08% -0.18% 0.05% -0.07%
Regiunea Nord-Est 2,110,139 0.06% -0.04% -0.06% -0.19% 0.07% -0.03%
23
Pagina 24
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Jud. Iaši 433,792 0.61% 0.37% 0.39% 0.23% 0.76% 0.47%
Com. Strunga 4,421 -0.52% -0.61% -0.96% -0.99% -0.91% -0.80%
sursa datelor: INS, calcule proprii
Evoluția populației stabile din comuna Strunga, județul Iași
Total din care, feminin (%)
5000 4421 4398 4371 4329 4286 4247
număr persoane, % din total
3750
2500
48.9% 49.0% 49.1% 49.0% 48.8% 48.6%
1250
0
1 ianuarie ... 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Din punct de vedere al structurii efectivului demografic rural pe sexe se observă că, la 1
ianuarie 2013, la nivel național ponderea persoanelor de sex feminin este de peste 50,04%
ši ponderea persoanelor de sex masculin este de 49,96%, în timp ce la nivelul comunei
Strunga distribuția este mai înclinată spre partea masculină (51,3% persoane de sex
masculin; 48,6% persoane de sex feminin).
Structura populației din mediul rural pe sexe, la 1 ianuarie 2013
Mediul rural din .... Total Masculin Feminin Masculin Feminin Raportul de masculinitate
persoane % bărbați la 100 femei
România 9,623,597 4,808,117 4,815,480 49.96% 50.04% 99.8
Regiunea Nord-Est 2,106,560 1,064,917 1,041,643 50.6% 49.4% 102.2
Jud. Iaši 444,053 226,415 217,638 51.0% 49.0% 104.0
Com. Strunga 4,247 2,183 2,064 51.4% 48.6% 105.8
sursa datelor: INS, calcule proprii
24
Pagina 25
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Structura populației rurale pe sexe: analiză comparativă
Masculin Feminin
55.00%
51.0% 51.4%
număr persoane, % din total
49.96% 50.6%
50.00%
50.04% 49.4% 49.0% 48.6%
45.00%
40.00%
35.00%
30.00%
1 ianuarie 2013 România Reg. Nord-Est Jud. Iaši Com. Strunga
Comparând distribuția populației, din mediul rural pe sexe, înregistrată la nivel național cu
cea a arealului din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est sau din județul Iaši, observăm că există
o diferență între distribuții ši că populația feminină reprezintă între 49,0% ši 50% din totalul
demografic rural.
Raportul de masculinitate este raportul dintre numărul bărbaților ši cel al femeilor dintr-o
populație dată ši, în general, este exprimat, ca numărul de bărbați la 100 de femei. În
comuna Strunga, la data de 1 ianuarie 2013, raportul de masculinitate era de 105,8 bărbați
la 100 femei, în timp ce în mediul rural iešean raportul de masculinitate avea valoarea de
104,0 (104 bărbați la 100 femei).
În anul 2013, densitatea populației în comuna Strunga era de 56,4 locuitori / kmp, fiind mai
mică comparativ cu media județeană rurală de 85,6 locuitori / kmp.
În comuna Strunga din cele 4.247 persoane, 19,0% sunt tineri (cu o vârstă cuprinsă între 0 ši
14 ani), 68,1% sunt adulți ši 12,7% sunt persoane vârstnice (65 ani ši peste).
25
Pagina 26
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Structura populației din comuna Strunga, județul Iași, pe
grupe de vârstă la 1 ianuarie 2013
65 ani + 0-14 ani
17.2% 19.0%
15- 64 ani
63.7%
Din distribuția pe grupe de vârstă ši pe sexe a comunei Strunga, se observă că segmentele
de populație tânără (0-14 ani) și populație adultă (15-64 ani) sunt mai bine reprezentate la
nivelul populației de sex masculin (87,3% din totalul populației de sex masculin sunt
persoane cu vârsta cuprinsă între 0 ši 64 ani) comparativ cu ponderea per total (82,8%) ši
ponderea la nivelul populației de sex feminin (78,0%).
22,0% din populația de sex feminin are o vârstă de 65 ani ši peste.
Structura populației din comuna Strunga pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2013
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Raportul de masculinitate
persoane % bărbați la 100 femei
0-14 ani 809 420 389 19.0% 19.2% 18.8% 108.0
15- 64 ani 2,706 1486 1220 63.7% 68.1% 59.1% 121.8
65 ani + 732 277 455 17.2% 12.7% 22.0% 60.9
Total 4,247 2183 2064 100.0% 100.0% 100.0% 105.8
vârsta medie 38,2 ani 35,9 ani 40,6 ani - - - -
sursa datelor: INS, calcule proprii
26
Pagina 27
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Raportul de masculinitate variază pe grupe de vârstă întrucât mortalitatea este diferită în
cazul persoanelor de sex masculin, respectiv persoanelor de sex feminin. La nivelul comunei
Strunga se remarcă valoarea indicatorului raportului de masculinitate de 60,9 bărbați la 100
femei pentru categoria vârstă 65 ani ši peste. În această situație indicatorul are o valoare
mult mai mică decât raportul de masculinitate per total (105,8) ši explicat prin fenomenul
cunoscut ca “ speranța de viață mai mare la femei”. În perioada 2010-2012, potrivit Direcției
Județene de Statistică Iaši, la nivel județean speranța de viață, per total, a fost de 74,16 ani,
în timp ce pe sexe speranța de viața a fost de 70,38 ani la bărbați, iar la femei de 78,13 ani.
Structura populație din comuna Strunga pe grupe
mici de vârstă (piramida vârstelor, 1 ianuarie 2013)
85 ani ši peste 19 36
80-84 ani 52 69
75-79 ani 59 127
70-74 ani Feminin 82 120
65-69 ani Masculin 65 103
60-64 ani 91 127
55-59 ani 99 107
50-54 ani 119 92
45-49 ani 139 93
40-44 ani 158 153
35-39 ani 176 124
30-34 ani 152 110
25-29 ani 218 133
20-24 ani 173 137
15-19 ani 161 144
10-14 ani 160 159
5- 9 ani 145 124
0- 4 ani 115 106
300 200 100 0 100 200
Distribuția populației din comuna Strunga pe grupe mici de vârstă evidențiază un
“dezechilibru” între persoanele de sex masculin ši persoanele de sex feminin. De exemplu,
27
Pagina 28
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
ponderea persoanelor de sex masculin a căror vârstă este cuprinsă între 25 ši 29 ani (218
persoane, 10,0% din populația totală de sex masculin) diferă semnificativ de ponderea
deținută de persoanele de sex feminin pentru aceleaši grupe de vârstă (133 persoane, 6,4%
din populația totală de sex feminin).
O diferență semnificativă între ponderile pe sexe se remarcă ši în cazul vârstelor 60 ani-79
ani. În această situație populația feminină este vizibil mai numeroasă decât populația
masculină (477 persoane de sex feminin ši 297 persoane de sex masculin). Explicația este
similară cu cea întâlnită în cazul raportului de masculinitate ši anume - speranța de viață
mai mare la femei.
Raportul de dependență demografică este un indicator al poverii economice pe care
populația productivă (persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 ši 64 ani) o poartă, chiar dacă
există situații în care unele persoane denumite generic “dependente” (persoanele cu vârsta
cuprinsă între de până la 15 ani ši cele de peste 65 ani) sunt active, iar cele în vârstă
productivă (de muncă) sunt dependente din punct de vedere economic.
Indicatori demografici la nivelul teritoriului comunei Strunga ši mediul rural românesc, la 1 iulie 2012
com. Strunga jud. Iași reg. Nord-Est România
1 iulie 2012: persoane, mediul rural
0-14 ani 818 90,466 397,864 1,578,784
15-64 ani 2,720 288,267 1,354,259 6,301,393
65 ani ši peste 731 64,139 354,962 1,757,643
total 4,269 442,872 2,107,085 9,637,820
raportul de dependență demografică* 56.9 53.6 55.6 52.9
gradul de îmbătrânire demografică** 89.4 70.9 89.2 111.3
*
= raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane de sub 15 ani ši de peste 65 ani) ši populația în vârstă de
muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane.
**
= raportul dintre populația cu vârstă de 65 ani + și populația cu vârsta cuprinsă între 0 ši 14 ani exprimat la 100 persoane
sursa datelor: INS, calcule proprii
La 1 iulie 2012, în comuna Strunga, raportul de dependență demografică era de 56,9% ceea
ce înseamnă că la fiecare 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani) revin 56,9 persoane
“dependente” (tineri ši vârstnici). Valorile înregistrate în arealul rural al județului Iaši, arealul
28
Pagina 29
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
rural regional ši național sunt similare, acest indicator având valori cuprinse între 52,9% ši
55,6% ši sunt ušor mai mici decât cele înregistrate la nivelul teritoriului comunei Strunga.
Din cartograma indicatorilor demografici se observă că presiunea asupra persoanelor active
din comuna Strunga este mai mare comparativ cu valorile înregistrate la nivel județean
(53,6%), regional (55,6%) ši național (52,9%).
Raportul de dependență demografică și gradul de îmbătrânire
demografică: analiză comparativă
120.0 111.3
100.0 89.2 89.4
% (valori la 100 persoane)
80.0 70.9
52.9 55.6 53.6 56.9
60.0
40.0
20.0
0.0
1 iulie 2012 raportul de dependență demografică gradul de îmbătrânire demografică
România reg. Nord-Est jud. Iaši com. Strunga
Gradul de îmbătrânire demografică, cunoscut ši sub numele de indicele vitalității populației,
calculat prin raportarea populației tinere la populația vârstnică are valoarea de 89,4% pentru
comuna Strunga fiind mai mare decât valoarea județeană la nivel rural (70,9%), dar mai
mică decât valoarea națională (111,3%). Valorile înregistrate atât la nivel de comună, cât ši
la nivel general pentru spațiul rural românesc sunt sub valoarea de 150% care asigură
înlocuirea generațiilor.
Natalitate, mortalitate și spor natural. În anul 2012, în comuna Strunga au fost
înregistrați 45 de născuți vii ši 72 de cazuri de deces, astfel la nivel de spor natural, acesta a
fost de -27 persoane. În acelaši an – anul 2012, rata natalității a fost de 10,5‰ fiind cu
0,9‰ mai mică decât cea înregistrată în mediul rural iešean.
29
Pagina 30
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
În mediul rural românesc rata sporului natural este negativă, astfel că la nivel național acest
indicator are valoarea de -4,7‰. În comuna Strunga, în anul 2012, rata sporului natural a
fost de 6,3‰ fiind semnificativ mai mare decât media județene (-0,4‰).
Rata natalității, rata mortalității,
rata sporului natural: analiză comparativă
20.0 16.9
14.3 13.2
15.0 11.9
11.4 10.5
9.6 10.6
10.0
‰
5.0
0.0
-0.4
-5.0 -2.7
-4.7
-10.0 -6.3
anul 2012 rata natalității rata mortalității rata sportului natural
România reg. Nord-Est jud. Iaši com. Strunga
Mišcarea naturală la nivelul teritoriului comunei Strunga ši mediul rural românesc
România reg. Nord-Est jud. Iași com. Strunga
Anul 2012: ‰, mediul rural
rata natalității 9.6 10.6 11.4 10.5
rata mortalității 14.3 13.2 11.9 16.9
rata sporului natural -4.7 -2.7 -0.4 -6.3
sursa datelor: calcule proprii pe baza datelor INS
30
Pagina 31
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Evoluția ratei natalității și mortalității la nivelul
comunei Strunga, județul Iași
18.0 17.2 16.9
rata mortalității 16.0 16.3
15.6
14.0 -2,5‰ -6,3‰
12.5 rata sportului natural este negativă
‰
13.1
11.6 12.0
10.0
rata natalității 10.5
9.5
8.9
6.0
anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012
În anul 2007 ši în perioada 2009-2012, rata sporului natural la nivelul comunei Strunga a
fost negativă variind între -2,5‰ (anul 2007) ši 6,3% (anul 2012). În anul 2008, rata sporului
natural a fost pozitivă având valoarea de 0,9‰. În aceeaši perioadă de referință (20072012), la nivelul comunei Strunga a fost înregistrat un caz de copil născut mort, iar începând
cu anul 2009 a fost înregistrat anual câte un caz de deces în rândul copiilor cu vârsta sub 1
an. În anul 2012, în mediul rural iešean numărul deceselor în rândul copiilor cu vârsta sub
un an a fost de 82 cazuri, iar rata mortalității infantile a fost de 16,1‰, iar în comuna
Strunga rata mortalității infantile a fost de 22,2‰.
Nupțialitate și divorțialitate. La oficiile de stare civilă din mediul rural din județul Iaši, în
anul 2012 au fost oficiate 1827 căsătorii, cu 119 mai multe decât în anul precedent (+7,0%).
Numărul divorțurilor pronunțate în mediul rural iešean prin hotărâri judecătorești definitive
și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 417 divorțuri, cu 10 mai puține decât în anul 2011.
În mediul rural din județul Iaši, numărul căsătoriilor a fost de 1.827 în anul 2012, ceea ce
reprezintă 21,1% din numărul total de căsătorii înregistrat la nivelul Regiunii de Dezvoltare
Nord-Est.
31
Pagina 32
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Căsătorii ši divorțuri la nivelul teritoriului comunei Strunga ši mediul rural românesc
um com. Strunga jud. Iași reg. Nord-Est România
anul 2012, mediul rural
căsătorii număr 19 1,827 8,679 38,939
divorțuri număr 5 417 2,378 9,534
rata de nupțialitate ‰ 4.5 4.1 4.1 4.0
rata de divorțialitate ‰ 1.2 0.9 1.1 1.0
sursa datelor: calcule proprii pe baza datelor INS
În comuna Strunga, în anul 2012 au fost oficiate 19 căsătorii ši au fost pronunțate 5
divorțuri. Comparativ cu anul precedent numărul căsătoriilor a crescut cu 6, iar numărul
divorțurilor a scăzut cu 2.
Rata de nupțialitate și divorțialitate în perioada 2007-2012 la
nivelul teritoriului comunei Strunga, județul Iași
rata de nupțialitate rata de divorțialitate
8.0 7.2
7.0 6.6
6.0 5.3
4.8
5.0 4.5
‰
4.0
3.0
3.0 1.8
2.0 0.9 0.9 1.2
0.5 0.7
1.0
0.0
anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012
În perioada 2007-2012, în comuna Strunga rata de nupțialitate a scăzut, iar rata de
divorțialitate a înregistrat o ušoară creštere.
32
Pagina 33
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Capitolul 3. Forța de muncă
Populația activă și ocupată
La momentul Recensământului Populației ši Locuințelor din anul 2011, potrivit datelor
prelucrate de Direcția Județeană de Statistică Iaši, populația stabilă a comunei Strunga era
de 3.879 persoane, dintre care populație activă 2.126 persoane (dintre care 968 persoane de
sex feminin).
Din cei 3.879 locuitori stabili existenți la nivelul comunei Strunga, în anul 2011, peste 45,8%
erau localizați în satul component Fărcăšeni ši 14,4% în satul-rešedință Strunga.
Repartiția populației stabile din comuna Strunga pe
sate componente, RPL 2011
Hăbăšešti
Gura Văii 9.9% Strunga
1.9% 14.4%
Fedelešeni
6.8%
Brătulešti
11.1%
Crivešti
Fărcăšeni 7.0%
45.8% Cucova
3.2%
33
Pagina 34
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
34
Pagina 35
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Populația activă pe sate componente în comuna Strunga
la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011
Populația activă
Total Ocupată Šomeri
Sate Populația stabilă – în căutarea unui în căutarea
componente TOTAL PERSOANE rata de ocupare
total - total – alt loc de muncă primului loc de
pers. (% populația
pers. pers. (% din total muncă (% din total
activă)
šomeri) šomeri)
comuna Strunga 3,879 2,126 2057 96.8% 69 59.4% 40.6%
Strunga 557 279 268 96.1% 11 45.5% 54.5%
Brătulešti 431 254 247 97.2% 7 57.1% 42.9%
Crivešti 270 144 139 96.5% 5 40.0% 60.0%
Cucova 123 79 76 96.2% 3 33.3% 66.7%
Fărcăšeni 1,777 955 928 97.2% 27 51.9% 48.1%
Fedelešeni 263 150 138 92.0% 12 91.7% 8.3%
Gura Văii 73 39 39 100.0% 0 - -
Hăbăšešti 385 226 222 98.2% 4 100.0% 0.0%
sursa datelor: DJS Iaši - RPL 2011, calcule proprii
Structura populației stabile din comuna Strunga pe sate
componente la Recensământul Populației și Locuințelor 2011
4500
4000
locuitori; % din total comună
3500
3000 Fărcăšeni
45.8%
3879 locuitori
Com. Strunga
2500
2000
Strunga
1500 Crivešti Hăbăšešti
14.4% Fedelešeni
1000 7.0% 9.9%
6.8%
500
0 Brătulešti
Cucova Gura Văii
sate componente 11.1%
3.2% 1.9%
35
Pagina 36
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Din populația totală a comunei Strunga de 3.879 locuitori, 2.126 persoane sunt clasificate ca
fiind active (ceea ce reprezintă 54,8% din total populație).
Din cele 2.126 persoane active înregistrate per total, la nivelul comunei Strunga, 44,9% sunt
din satul Fărcăšeni, 13,1% din satul rešedință Strunga, 11,9% din satul Brătulešti ši 10,6% din
satul Hăbăšešti.
Gura Văii este satul ce deține 1,8% din populația totală activă.
Structura populației ACTIVE din comuna Strunga pe
sate componente, RPL 2011
Hăbăšešti
10.6% Strunga
Gura Văii
13.1%
1.8%
Fedelešeni
7.1% Brătulešti
11.9%
Crivešti
6.8%
Fărcăšeni
44.9% Cucova
3.7%
Pentru evidențierea statutului economic al comunei Strunga, la nivel local este necesară o
analiză a ratei de ocupare (potrivit definiției oficiale INS: rata de ocupare a resurselor de
muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată civilă ši resursele
de muncă).
Rata de ocupare la nivelul comunei Strunga, calculată pe baza datelor furnizate de DJS Iaši –
RPL 2011, este de 96,8% fiind superioară mediei naționale înregistrată în anul 2011 de
59,6%. În anul 2011, la nivel regional rata de ocupare a fost de 49,7%, iar la nivel județean
de 50,7%.
36
Pagina 37
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
La nivelul comunei Strunga rata de ocupare ridicată comparativ cu media celorlalte unități
administrativ-teritoriale este explicată de definiția oferită de Institutul Național de Statistică2
ši prin faptul că specificul local este agro-zootehnic, astfel populația desfăšoară activități
producătoare de bunuri, ce le pot aduce venituri sau le asigură, dar acest lucru nu înseamnă
că populația generează venituri consumul de produse din cadrul gospodăriei.
2
Populația ocupată cuprinde, conform metodologiei Anchetei statistice asupra forței de muncă în gospodării, toate persoanele de 15 ani
ši peste care au desfăšurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră (cel puțin 15 ore pentru
lucrătorii pe cont propriu ši lucrătorii familiali neremunerați din agricultură anterior anului 2011) în perioada de referință (o săptămână),
în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu
ši lucrătorii familiali neremunerați care lucrează în agricultură sunt considerați persoane ocupate doar dacă sunt proprietarii producției
agricole (nu neapărat ši ai pământului) obținute ši îndeplinesc una dintre următoarele condiții: a) producția agricolă este destinată, fie ši
măcar în parte, vânzării sau schimbului în natura (troc); b) producția agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta
reprezintă o parte substanțială a consumului total al gospodăriei (sursa: INS)
37
Pagina 38
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Cartograma cu privire la rata de ocupare pe sate componente evidențiază faptul că satul
Gura Văii (cel mai mic din punct de vedere al efectivului demografic ši al numărului de
persoane active), rata de ocupare este de 100%. În satul-rešedință Strunga, rata de ocupare
este de 96,1%.
Șomeri și rata șomajului
În perioada martie 2013- martie 2014, numărul total al šomerilor înregistrați în comuna
Strunga a oscilat între un minimum de 17 šomeri (luna iunie 2013) ši un maximum de 41
šomeri (luna august 2013).
În luna martie 2014, numărul šomerilor înregistrați era de 26 persoane, dintre care 10 sunt
persoane de sex feminin.
Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii în comuna Strunga,
județul Iași
total persoane persoane de sex feminin
50
41
39
37 37
40 34
31 32
30 26 26 25 26
persoane
24
17
20
10 16 17
14 15
9 7 11 11 11 11 10
4 5
0
mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mart.
luna, anul
2013 2014
La momentul Recensământului Populației ši Locuințelor din anul 2011, potrivit datelor
prelucrate de Direcția Județeană de Statistică Iaši, numărul šomerilor însuma 69 persoane,
38
Pagina 39
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
dintre care 39,1% sunt din satul Fărcăšeni, 17,4% din satul Fedelešeni ši 15,9% din satulrešedință Strunga.
Structura ȘOMERILOR din comuna Strunga pe sate
componente, RPL 2011
Hăbăšešti
Gura Văii
5.8% Strunga
0.0%
15.9%
Fedelešeni
17.4%
Brătulešti
10.1%
Crivešti
Fărcăšeni 7.2%
39.1%
Cucova
4.3%
Din cei 69 de šomeri existenți în comuna Strunga, la RPL 2011, 59,4% sunt în căutarea unui
alt loc de muncă ši 40,6% sunt în căutarea primului loc de muncă.
39
Pagina 40
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Structura ȘOMERILOR din comuna Strunga în funcție
de statutul acestora vis-a-vis de locul de muncă
în căutarea în căutarea unui
primului loc de alt loc de muncă
muncă 59.4%
40.6%
Din cele 69 persoane šomere, 25 persoane erau de sex feminin (36,2% din total šomeri).
Ponderea šomerilor din totalul populației active, la nivelul teritoriului comunei Strunga era
de 3,2% la Recensământul Populației ši Locuințelor din anul 2011. Ponderea šomerilor de
sex feminin din totalul populației active de sex feminin este de 2,6%.
În anul 2011, la nivel național rata šomajului a fost de 5,2% per total ši de 4,9% la nivelul
populației de sex feminin. La nivelul județului Iaši, rata šomajului a fost de 5,4% per total ši
de 4,8% în cazul populației de sex feminin.
În profil teritorial, satul Fedelešeni înregistrează cea mai mare pondere a šomerilor în rândul
populației active (8,0%). În satul Gura Văii nu existau šomeri înregistrați la momentul RPL
2011.
În satul-rešedință Strunga ponderea šomerilor din totalul populației active este de 3,9%,
valoarea fiind superioară mediei locale de 3,2%.
40
Pagina 41
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
41
Pagina 42
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Salariați
În anul 2012, la nivel național numărul mediu al salariaților3 era de 4.442.865 persoane, ceea
ce reprezintă 20,8% din populația totală stabilă la data de 1 iulie. În Regiunea de Dezvoltare
Nord-Est numărul mediu al salariaților se cifra la peste 505 mii persoane ši reprezenta
13,7% din totalul populației, iar în județul Iaši ponderea numărului mediu de salariați din
totalul populației era de 16,5%.
Numărul mediul al salariaților din comuna Strunga, în anul 2012, era de 192 persoane, fiind
cu 13,5% mai mic decât numărul mediu de salariați înregistrat în urmă cu nouă ani de zile
(anul 2004). Comparativ cu ponderile înregistrate la nivel național, regional sau județean, în
comuna Strunga numărul mediu al salariați reprezintă doar 4,5% din totalul populației
stabile existente la 1 iulie 2012.
Ținând cont de faptul că, la 1 ianuarie 2012, populația comunei Strunga cu vârsta cuprinsă
între 15 ši 64 ani era de 2.720 persoane, ponderea numărului mediu de salariați în cadrul
grupului de persoane apte de muncă este de 7,1%.
Evoluția numărului mediu al salariaților din comuna Strunga ši la nivel național
2004 … 2008 2009 2010 2011 2012 2012/2004
persoane persoane %
România 4,468,837 … 5,046,317 4,774,263 4,376,044 4,348,739 4,442,865 -25,972 -0.6%
reg. Nord-Est 563,041 … 592,399 556,601 499,314 492,185 505,799 -57,242 -10.2%
jud. Iaši 147,620 … 164,886 153,433 137,229 134,640 138,181 -9,439 -6.4%
com. Strunga 222 … 199 197 244 185 192 -30 -13.5%
sursa datelor: INS, calcule proprii
3
Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru
o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință. Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împărțirea
sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale ši alte zile
nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice. Salariații angajați cu program parțial sunt incluši proporțional cu timpul de lucru
prevăzut in contractul individual de muncă (sursa: INS)
42
Pagina 43
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Numărul mediu de salariați, în perioada 2004-2012,
la nivelul comunei Strunga, județul Iași
număr mediu salariați % din populație totală
300
persoane; % din populația totală
244
250 222
210 199
197 188 197 192
200 185
150
100
50
5.0% 4.8% 4.5% 4.3% 4.5% 4.5% 5.6% 4.3% 4.5%
0
anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
37,0% dintre salariații comunei Strunga fac parte din sectorul public fiind angajați în
învățământ, sănătate ši asistență socială, administrație publică ši apărare, etc., iar 34,4% sunt
salariați în agricultură, silvicultură, pescuit.
În comuna Strunga nu există salariați în domeniul construcțiilor.
43
Pagina 44
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Structura numărului mediu al salariaților din comuna
Strunga pe activități economice (anul 2012)
Industrie
Servicii 2.6%
9.4% Servicii publice
(administrație,
învățământ,
sănătate etc.)
Comerț
37.0%
16.7%
Agricultură,
silvicultură,
pescuit
34.4%
Numărul mediu al salariaților din comuna Strunga ši județul Iaši
comuna Strunga județul Iași comuna Strunga județul Iași
persoane %
Total 192 138,181 100.0% 100.0%
Agricultură, silvicultură, pescuit 66 3,429 34.4% 2.5%
Industrie 5 30,971 2.6% 22.4%
Construcții 0 10,164 0.0% 7.4%
Comerț 32 23,660 16.7% 17.1%
Servicii 18 27,022 9.4% 19.6%
Servicii publice (administrație,
71 42,935 37.0% 31.1%
învățământ, sănătate etc.)
sursa datelor: INS, DJS Iaši, calcule proprii
Analiza comparativă comuna Strunga – județul Iaši a numărului mediu al salariaților pe
activități economice evidențiază diferențe semnificative pentru sectoarele agricultură,
silvicultură, pescuit, respectiv industrie ši servicii.
Specificul comunei face ca 34,4% dintre salariați să fie încadrați în sectorul agricol, în timp
ce la nivel județean ponderea salariaților din acest sector este de doar 2,5%. În județul Iaši,
44
Pagina 45
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
ponderea salariaților din sectorul industrial este de 22,4%, în timp ce la nivel local ponderea
este de doar 2,6%.
Câștigul salarial
În anul 2012, în județul Iaši un salariat câštiga o sumă medie brută lunară de 1880 lei, fiind
superioară sumei câštigate la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est (1679 lei), dar
inferioară mediei naționale de 2063 lei.
Evoluția câștigului salarial nominal mediu BRUT lunar
2200 2063
1980
2000 1902
1845
1761 1880
1800 1806 1841
lei 1781
1600 1680
1638 1679
1629 1623
1400 1543
1200 România reg. Nord-Est jud. Iaši
1000
anul 2008 2009 2010 2011 2012
Diferența procentuală între câštigul mediu brut lunar înregistrat la nivelul județului Iaši
comparativ cu media regională este de +11,6% ši comparativ cu media regională este de -
9,0%. Astfel, salariul mediu brut câštigat de un salariat localizat în Regiunea Nord-Est
reprezintă 89,6% din câštigul mediu brut iešean, iar câštigul mediu brut al unui iešean
reprezintă 91,0% din câštigul mediu brut la nivel național.
45
Pagina 46
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Evoluția câštigului nominal mediu brut ši net în România
Câștig salarial nominal mediu BRUT lunar Câștig salarial nominal mediu NET lunar
2008 2012 2012/2008 2008 2012 2012/2008
lei lei lei % lei lei lei %
România 1761 2063 302 17.1% 1309 1507 198 15.1%
Regiunea Nord-Est 1543 1679 136 8.8% 1155 1229 74 6.4%
Județul Iaši 1680 1880 200 11.9% 1257 1371 114 9.1%
sursa datelor: INS, calcule proprii
Angajații din județul Iaši au câštigat în anul 2012 un salariu nominal mediu net lunar de
1371 lei, fiind cu 114 lei (+9,1%) mai mare decât cel înregistrat în anul 2008. În perioada
2008-2012, la nivel național câštigul salarial nominal mediu net lunar a crescut cu 15,1%
(+198 lei), iar la nivel regional cu doar 6,4% (74 lei).
Evoluția câștigului salarial nominal mediu NET lunar
1600 1507
1500 1444
1391
1361
1400 1309 1371
1300 1322 1342
lei 1310
1200 1257
1207 1229
1100 1192 1199
1155
1000
900 România reg. Nord-Est jud. Iaši
800
anul 2008 2009 2010 2011 2012
46
Pagina 47
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Cartograma “categorii de populație”
47
Pagina 48
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Capitolul 4. Economie
Conturi naționale
Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - prețuri curente, în România la nivelul anului
2011, calculate conform CAEN Rev. 2 înregistra valoarea de 26,099.9 lei / locuitor, fiind
inferior produsului intern brut pe locuitor înregistrat pentru Regiunea Bucurešti-Ilfov
(65,757.3 lei / locuitor).
Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - prețuri curente
2008 2009 2010 2011 2008/2011
ron / locuitor ron / locuitor %
România 23,934.6 23,341.4 24,435.9 26,099.9 2,165.3 9.0%
Regiunea Nord -Vest 21,542.1 21,297.4 21,827.2 22,523.0 980.9 4.6%
Regiunea Centru 22,707.7 22,618.8 23,428.3 24,395.4 1,687.7 7.4%
Regiunea Nord - Est 14,794.5 14,649.3 15,014.8 15,445.2 650.7 4.4%
Regiunea Sud-Est 19,098.9 18,738.2 20,076.8 21,258.1 2,159.2 11.3%
Regiunea Bucurešti - Ilfov 59,680.2 55,079.3 58,137.0 65,757.3 6,077.1 10.2%
Regiunea Sud - Muntenia 19,648.1 19,913.7 20,288.2 21,550.8 1,902.7 9.7%
Regiunea Sud -Vest - Oltenia 17,831.8 17,752.8 18,735.1 19,960.9 2,129.1 11.9%
Regiunea Vest 26,173.2 25,602.4 27,640.0 28,940.4 2,767.2 10.6%
sursa datelor: INS, calcule proprii
În regiunea Nord-Est produsul intern brut / locuitor, în anul 2011, a înregistrat 15,445.2 lei,
fiind mai mare cu 4.4% decât în anul 2008. Produsul intern brut al regiunii Nord-Est
reprezintă doar 0.6 din media națională ši o cincime din PIB regional Bucurešti-Ilfov.
48
Pagina 49
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - prețuri
curente, calculate conform CAEN Rev.2
Bucurešti - Ilfov
70,000.0 65,757.3
PIB regional / locuitor - RON
60,000.0
50,000.0
Vest
40,000.0 28,940.4 Centru
24,395.4 Sud - Muntenia
Sud -Vest - Oltenia
30,000.0 21,550.8
19,960.9
20,000.0
România
10,000.0 Nord -Vest Reg. Sud-Est
26,099.9
22,523.0 21,258.1 NORD-EST
0.0 15,445.2
regiunea
În anul 2013, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză (“Prognoza de
primăvară”, iunie 2013) la nivel regional PIB a crescut real cu 1,6%, în timp ce la nivelul
județului Iaši crešterea este de 1,1% .
Evoluția principalilor indicatori economico – sociali pe județe, Regiunea Nord-Est în anul 2013
Total regiune Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
modificare procentuală față de anul precedent
Creštere reală a PIB 1.6 1.2 2.4 1.1 1.8 2.8 0.5
PIB/locuitor (euro) 4,150 4,700 3,366 5,388 3,485 3,982 2,804
Populația ocupată civilă medie 1.2 1.1 1.4 1.0 1.4 1.0 1.5
Numărul mediu de salariați 2.0 2.8 2.5 2.0 1.0 1.2 2.7
Rata šomajului înregistrat - % 5.6 6.2 4.2 4.8 4.7 5.2 9.9
Câštigul salarial mediu net lunar
1295 1328 1185 1455 1188 1212 1198
(lei / salariat)
Câštigul salarial mediu net lunar 5.3 3.1 5.2 6.2 5.8 5.6 6.5
sursa datelor: CNP, Proiecția principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2016
Din datele ce prezintă evoluția principalilor indicatori economico-sociali, în Regiunea Nord-
Est, se remarcă faptul că în anul 2013 comparativ cu anul precedent, în profil teritorial,
49
Pagina 50
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
județul Suceava a înregistrat cea mai bună evoluție a PIB-ului de 2,8%, cea mai slabă
evoluție fiind înregistrată la nivelul județului Vaslui (0,5%).
Cu toate că, la nivelul județului Iaši, PIB a crescut real cu doar 1,1% în anul 2013 comparativ
cu anul 2012, PIB/locuitor înregistrează cea mai mare valoare în cadrul regiunii Nord-Est –
5.388 euro / locuitor. Astfel, la nivelul județean PIB/locuitor este mai mare cu 1238 euro
decât media regională (+29,8%).
Mediul de afaceri
Numărul întreprinderilor active din România, în anul 2012, este de peste 472 mii unități,
dintre care 50.298 unități sunt localizatate în regiunea de dezvoltare Nord-Est (ceea ce
reprezintă 10,7% din total). În profil regional, județul Iaši deține poziția fruntašă ca număr
de întreprinderi active existente (27,4%). Din anul 2008 până în anul 2012, la nivel județean
numărul întreprinderilor active a scăzut cu aproximativ o cincime (-20,3%).
Regiunea Nord-Est - repartiția pe județe a
întreprinderilor active, în anul 2012
Botošani
Vaslui 7.3%
8.8%
Iaši
27.4%
Neamț
16.1%
Suceava
19.8% Bacău
20.7%
50
Pagina 51
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Evoluția numărului de întreprinderi active la nivel național ši în profil teritorial Regiunea Nord-Est
2008 2009 2010 2011 2012 2012/2008
număr număr %
România 554,967 541,696 491,805 452,010 472,187 -82,780 -14.9%
Regiunea Nord-Est 60,898 59,051 53,165 48,591 50,298 -10,600 -17.4%
Bacău 12,318 12,086 10,758 9,827 10,403 -1,915 -15.5%
Botošani 4,523 4,323 3,923 3,492 3,668 -855 -18.9%
Iaši 17,319 16,671 14,902 13,344 13,797 -3,522 -20.3%
Neamț 10,170 9,720 8,652 7,966 8,073 -2,097 -20.6%
Suceava 11,230 11,118 10,242 9,607 9,945 -1,285 -11.4%
Vaslui 5,338 5,133 4,688 4,355 4,412 -926 -17.3%
sursa datelor: INS, calcule proprii
În România, în anul 2012, la fiecare 1000 locuitori stabili revin 22.1 întreprinderi active.
Comparativ cu valoarea regională, acest indicator ce arată bunăstarea economică locală
este superior valorii (13.6 întreprinderi active / 1000 locuitori din Regiunea Nord-Est).
Întreprinderi active/1.000 locuitori la nivel național și în profil
teritorial Regiunea Nord-Est în anul 2012
România
25.0 22.1
întreprinderi active/1.000 locuitori
Iaši
20.0 16.5 Neamț
14.5 Regiunea Nord-Est
13.6
15.0
Botošani
10.0 Bacău Suceava 8.3
14.6 14.0
Vaslui
5.0 9.9
0.0
profil teritorial com. Strunga
1.2
În comuna Strunga, conform datele Ministerului Finanțelor, numărul firmelor existente în
anul 2012 era de 15 unități. Numărul unităților la 1000 locuitori este de 1,2, valoarea acestui
51
Pagina 52
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
indicator fiind de 18,9 ori mai mică decât media națională, de 11,6 ori mai mică decât media
regională ši de 14,1 ori mai mică decât media județeană.
Rata de activitate a firmelor din comuna Strunga este de 33,3%, conform informațiilor
Ministerului Finanțelor. În anul 2012, cifra de afaceri medie a unei firme active din punct de
vedere economic din comuna Strunga a fost de peste 2,331 mii lei, iar numărul mediu de
angajați a fost de 17,6 angajați / unitate.
Productivitatea muncii la nivelul comunei Strunga este de peste 132 mii lei / angajat.
Numărul total de angajați din comuna Strunga în cadrul unităților economice este 80
persoane.
Indicatori economici la nivelul teritoriului comunei Strunga
u.m. 2012
număr firme - total, din care nr. 15
active economic nr. 5
cifra de afaceri a firmelor active economic mii lei 11,657,471
număr angajați din cadrul firmelor active economic număr 88
rata de activitate a firmelor % 33.3%
productivitatea muncii lei (CA)/angajat 132,471.3
cifra de afaceri medie / firmă activă lei/firmă activă 2,331,494.2
nr mediu de angajați / firmă activă nr. angajați / firmă activă 17.6
sursa datelor: Ministerul Finanțelor, calcule proprii
Potrivit oficialităților locale, în comuna Strunga principalele activități economice sunt:
Agricultura
Cultura pomilor fructiferi
Industrializarea laptelui
Zootehnie (porcine, fermă vaci de lapte ši ovine, fermă de producție găini ouătoare)
Exploatarea lemnului (producție de cherestea).
52
Pagina 53
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Agricultură
Suprafața totală a comunei Strunga este de 7.528 ha, dintre care suprafața agricolă
cuprinde 6.020 ha, ceea ce reprezintă 80,0% din suprafața totală.
Suprafața teritoriului comunei Strunga pe moduri de folosință în anul 2012
Mod folosință ha %
Total 7,528 100.00%
Agricolă - total, din care: 6,020 80.0%
Arabilă 4,120 68.4%
Livezi ši pepiniere pomicole 518 8.6%
Vii ši pepiniere viticole 37 0.6%
Păšuni ši fânețe 1,345 22.3%
Terenuri neagricole – total, din care: 1,508 20.0%
Păduri ši altă vegetație forestieră 746 49.5%
Ocupată cu ape, bălți 44 2.9%
Ocupată cu construcții 130 8.6%
Căi de comunicații ši căi ferate 139 9.2%
Terenuri degradate ši neproductive 449 29.8%
sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Iaši, calcule proprii
Din cele 6.020 ha de teren agricol, 68,4% este suprafață agricolă arabilă (4.120 ha), 8,6%
sunt suprafețe acoperite cu livezi ši pepiniere pomicole (518 ha) ši 0,6% sunt suprafețe
acoperite cu vii ši pepiniere viticole (37 ha).
53
Pagina 54
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Repartiția suprafeței AGRICOLE de la nivelul comunei
Strunga pe moduri de folosință (anul 2012)
Păšuni ši
fânețe
Vii ši pepiniere 22.3%
viticole
0.6%
Arabilă
Livezi ši
68.4%
pepiniere
pomicole
8.6%
Repartiția suprafeței NEAGRICOLE de la nivelul
comunei Strunga pe moduri de folosință (anul 2012)
Terenuri
degradate ši
neproductive
Păduri ši altă
29.8%
vegetație
forestieră
49.5%
Căi de
comunicații ši
căi ferate
9.2%
Ocupată cu Ocupată cu ape,
construcții bălți
8.6% 2.9%
49,5% din suprafața totală a terenurilor neagricole este reprezentată de păduri ši altă
vegetație forestieră.
Ponderea terenurilor degradate neproductive este de 29,8% (449 ha).
54
Pagina 55
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Activitatea agricolă în comuna Strunga
Livezi și pepiniere agricole. Conform datelor de la Registrul Agricol – din cadrul Primăriei
Strunga, la nivel local, în anul 2013, suprafața acoperită cu livezi ši pepiniere pomicole este
de 128 ha, fiind cu 42,1% (93 ha) mai mică decât suprafața din anul 2008.
Cele 128 ha de teren agricol acoperite cu livezi ši pepiniere agricole sunt cultivate în
suprafețe aproximativ egale cu pruni (45 ha – 35,2%), cireši (43 ha – 33,6%) ši meri (40 ha –
31,3%).
Repartiția suprafeței agricole cultivată cu pomi
fructiferi de la nivelul comunei Strunga (anul 2013)
Măr Prun
31.3% 35.2%
Cireš
33.6%
Comparativ cu anul 2008, în anul 2013 suprafețele cultivate cu cais, piersic ši višin au fost
desființate, iar cele cultivate cu măr ši prun au scăzut semnificativ (cu 10,0%, respectiv
64,6%).
Singurul pom fructifer care a câštigat teren în perioada 2008-2013 este cirešul (+3 ha în
anul 2013 comparativ cu anul 2008).
55
Pagina 56
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Suprafața livezilor ši pepinierelor pomicole de la nivelul teritoriului comunei Strunga
Anul 2008 Anul 2013 2013/2008
ha ha %
Total, din care 221 128 -93 -42.1%
Măr 113 40 -73 -64.6%
Prun 50 45 -5 -10.0%
Cais 2 0 -2 -100.0%
Piersic 2 0 -2 -100.0%
Cireš 40 43 3 7.5%
Višin 14 0 -14 -100.0%
sursa datelor: Primăria Comunei Strunga
Plante uleioase. Suprafața totală cultivată cu plante uleioase, la nivelul comunei Strunga în
anul 2013 este de 878 ha fiind cu 2,4% (-22 ha) mai mică decât suprafața înregistrată în anul
2008. În anul 2013, 107 ha erau cultivate cu rapiță ši 771 ha cu floarea soarelui.
Repartiția suprafeței agricole cultivată cu plante
uleioase de la nivelul comunei Strunga (anul 2013)
Floarea soarelui
87.8% Rapiță
12.2%
Legumicultură. Suprafața totală de teren agricol acoperită cu plantele legumicole este de
249 ha, dintre care 88,4% (220 ha) sunt cultivate cu cartofi. Comparativ cu anul 2008,
suprafața cultivată cu legume a crescut cu 17 ha (-6,4%).
56
Pagina 57
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Repartiția suprafeței agricole cultivată cu legume de la
nivelul comunei Strunga (anul 2013)
Tomate
1.2%
Cartofi
Varză
88.4%
10.4%
Cereale. Conform datelor de la Registrul Agricol din cadrul Primăriei comunei Strunga
suprafața cultivată cu cereale este de 3.196 ha, din care 2.454 ha (76,8%) sunt cultivate cu
porumb.
Repartiția suprafeței agricole cultivată cu cereale de la
nivelul comunei Strunga (anul 2013)
Orzoaică
0.8%
Orz
1.6%
Porumb
76.8%
Grâu
20.9%
57
Pagina 58
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Suprafața terenului agricol cultivat cu cereale de la nivelul teritoriului comunei Strunga
Anul 2008 Anul 2013 2013/2008
ha ha %
Total, din care 2806 3196 390 13.9%
Porumb 2154 2454 300 13.9%
Grâu 482 667 185 38.4%
Orz 70 50 -20 -28.6%
Orzoaică 100 25 -75 -75.0%
sursa datelor: Primăria Comunei Strunga
Pe parcursul ultimilor 5 ani, suprafața cultivată cu cereale a crescut cu 390 ha (+13,9%).
Viță de vie. În ceea ce privešte suprafața de teren agricol cultivată cu viță de vie, la nivel
local, în anul 2013, suprafața acoperită cu vii este de 41 ha viță de vie hibridă. Comparativ
cu anul 2008 suprafața acoperită cu viță de vie a scăzut cu peste 50% (se remarcă o
involuție de 57,7%, ceea ce reprezintă -56 ha).
Creșterea animalelor. La nivelul teritoriului comunei Strunga există un efectiv bogat de
animale, astfel în anul 2013 la nivel local în Registrul Agricol al Primăriei erau înregistrate
peste 4000 de ovine, peste 20 mii de păsări ši peste 900 capete bovine, respectiv porcine.
Efectivele de animale existente la nivelul comunei Strunga
Număr capete animale
Categorii de animale 2013/2008
2008 2013
număr număr %
Bovine 1,040 980 -60 -5.8%
Ovine 3,546 4,236 690 19.5%
Caprine 300 156 -144 -48.0%
Cabaline 445 415 -30 -6.7%
Porcine 1,800 935 -865 -48.1%
Păsări 24,000 24,300 300 1.3%
Familii de albine 350 581 231 66.0%
sursa datelor: Primăria Comunei Strunga
58
Pagina 59
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
În ceea ce privešte efectivul de animale, în anul 2013 comparativ cu anul 2008, la nivelul
comunei Strunga se remarcă o creštere cu 66,0% a numărului total de familii de albine
(+231 familii albine) ši o scădere de 48,0% a efectivelor de caprine (-144 capete).
Efectivele de animale existente la nivelul
comunei Strunga (anul 2013)
30,000 Păsări
24,300
efective de animale; număr de capete
25,000
20,000
15,000
Ovine
10,000
4,236 Porcine
Cabaline
5,000 935
415
0
Bovine Familii de albine Caprine
animale
980 581 156
Piscicultură
La nivelul comunei Strunga există 44 ha de teren acoperite cu ape ši bălți. În comuna
Strunga există un număr de 4 iazuri amenajate (cu o suprafață totală de 13,79 ha) ši un iaz
care în prezent este în curs de amenajare (5,45 ha – teren concesionat). 3 dintre cele 4 iazuri
amenajate sunt realizate pe teren concesionat ši un iaz este proprietate privată.
59
Pagina 60
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Silvicultură
Conform Primăriei Strunga, la nivel local, în prezent există 733 ha de pădure, dintre care 370
ha este pădure proprietate de stat ši 363 ha pădure proprietate particulară.
Repartiția suprafeței acoperită cu păduri și alte terenuri
cu vegetație forestieră (anul 2014)
proprietate
privată
49.5%
proprietate de
stat
50.5%
Turism
Din punct de vedere turistic, în comuna Strunga există o stațiune balneoclimaterică cu 6
pavilioane, cu o capacitate totală de cazare de 100 locuri, dar care în prezent nu este
funcțională din cauza condițiilor precare ši neadecvate ținând cont de vechimea imobilului.
In afară de factorii naturali existenți la nivel local, în comuna Strunga există și alte resurse
turistice ce pot fi clasificate în două categorii: obiective turistice naturale ši obiective
turistice antropice.
Resursele turistice naturale din comuna Strunga sunt:
Pădurile cu arbori exotici (5,89 ha)
Iazurile pentru agrement (13,79 ha amenajate ši 5,45 ha în curs de amenajare)
60
Pagina 61
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Obiective turistice antropice existente la nivel local sunt:
ašezare neolitică aparținând culturii Cucuteni la Hăbăšešti, pe dealul Holm
ašezare din sec. I-II d.Hr. la circa 800 m Nord-Est de Fedelešeni
ašezare din epoca neolitică (Cultura Criš ši Cultura Cucuteni) din prima epocă a
fierului, din a doua epocă a fierului ši din secolul IV d. Hr., la marginea de Nord a
satului Crivešti
Biserica Sf. Gheorghe construită în 1762 cu reparații în 1821 în satul Hăbăšešti
Biserica de lemn Sf. Nicolae a fostului schit, construită în 1747 în Fedelešeni
Lăcašuri de cult: Biserici Ortodoxe în satele Strunga, Hăbăšešti, Brătulešti, Crivešti ši
Cucova; Biserica Romano-Catolică Fărcăšeni, Casa de Adunare a Cultului Adventist
Strunga.
Stațiunea Balneoclimaterică Strunga4
Informații generale. Geologia ši hidrologia localității a fost studiată încă din secolul trecut ši
datele existențe lămuresc natura solului precum ši originea apelor minerale. Studiul referitor
la întreaga regiune cuprinsă între Siret ši Prut scoate în evidență că prin retragerea mării
sarmatiene spre bazinul Mării Negre, între rocile sedimentare au rămas reținute săruri a
căror concentrare a fost mai mare în sarmatianul mediu. Apele de adâncime, în contact
îndelungat cu aceste săruri, se mineralizează ši în anumite împrejurări tectonice sau prin
foraje apar la zi cu caracteristici fizico-chimice determinate de compoziția rocilor pe care le-
au spălat în drumul lor subteran, în cazul apelor minerale de la Strunga, acestea apar la
contactul dintre straturile complexului luto-nisipos ši straturile mai profunde argilo-
marnoase.
Caracterul principal de ape sulfuroase poate fi determinat de faptul că marnele argiloase
sarmatiene conțin grăunți de pirită ši sub acțiunea acidului carbonic se formează hidrogenul
sulfurat. Printr-un proces similar se formează bicarbonatul de fier ši prezența fierulul în
4
sursa informațiilor: http://strunga.iasi.mmb.ro/
61
Pagina 62
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
apele de la Strunga adaugă unele calități terapeutice. Gradul de mineralizare a acestor ape,
cuprins între 1,3 - 2,6 g% poate fi explicat prin dinamică apei subterane, aceasta având o
circulație mai rapidă ši nefiind mult timp în contact cu formațiunile amintite, apare mai
puțin mineralizată, constituenții cei mai importanți fiind ionii de bicarbonat, calciu, sodiu,
magneziu. Solul stațiunii are la suprafață o pătură de lut galben nisipos cu concretiuni
calcare. Fiind înclinat, facilitează drenajul apelor meteorice ši se evită stagnările care
impurifică aerul. încălzirea ši răcirea acestui sol se face mai încet, ceea ce contribuie la
atenuarea diferențelor de temperatură între zi ši noapte. Clima stațiunii Strungă este legată
de ašezarea geografică, relieful localității, vegetația ši structura solului; Pe glob stațiunea se
află în preajma intersecției meridianului de 27 grade Igt. E cu paralela de 47 grade 12
minute latitudine nordică, la o altitudine de 226 m.
Locul de amplasare a vilelor de locuit ši a dotațiilor balneare se bucură de vecinătatea
ocrotitoare a pădurii ši dealurilor care atenuează viteza curenților dinspre N ši NE Atmosfera
este liništită mai mult de 250 zile pe an, ceea ce permite ca odihna în aer liber să se facă o
perioadă îndelungată de timp. Expoziția stațiunii spre E ši S favorizează radiația solară
înspre verandele deschise, unde se poate practica aeroterapie ši expunere la soare atât vara
cât ši iarna.
Istoric. Materialul publicitar referitor la funcționarea băilor Strunga, apărut după Primul
Razbol Mondial, acreditează existența băilor încă în anul 1812 precum ši prezența de pe
atunci de vizitatori din toată Moldova ši străinătate, utilizarea certa a apelor în scop medical
se cunoašte din anul 1828, iar începuturile practicii competente se situează între 1830 -
1834, când doctorul Zotta face indicații terapeutice, A. Abrahamfi executa primele analize
chimice, iar ,,Societatea de medici ši naluralisti" din Iaši face recomandări de studii ši
cercetări. Condițiile de deservire erau în acea perioadă cu totul improprii, după cum
menționează un martor ocular - scriitorul C. Negruzzi - care vizitează localitatea în anul
1837. Anastasie Fatu, unui din cei mai luminați protagoništi ai balneoterapiei de la mijlocul
secolului trecut, a influențat remarcabil prin recomandările ši opera sa štiințifică dezvoltarea
stațiunii Strunga. în anul 1880 Inge Robert, fost arnăut al domnitorului Mihail Sturza îši
vinde mošiile pentru a realiza la bătrânețe prosperitatea unui monumental stabiliment de
62
Pagina 63
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
băi într-o poetică ši încântătoare pădure a României. Pentru timpurile de atunci opera sa
constituia un mare progres. Construise un hotel cu două etaje, un hotel mai mic pentru
vizitatorii săraci, mai multe vile ši o clădire de băi corespunzătoare, cu ape sulfuroase ši
hidroterapie. în 1890 băile trec în proprietatea prof. dr. Manolescu care le administrează
până la Primul Război Mondial, când întreaga stațiune este distrusă ši se reface cu multă
greutate. În 1930 Strunga oferă vizitatorilor toate cerințele unei stațiuni moderne, având pe
lângă clădirea băilor - hoteluri, două restaurante, cazinou, sală de concerte, cinematrograf,
etc. La sfâršitul celui de al Doilea Război Mondial, stațiunea afandu-se pe linia de fortificații
Pašcani este din nou distrusă. Parcul a fost desființat ši nici o construcție nu s-a păstrat în
bună stare. Distrugerea cazematelor aflate în perimetrul extern de protecție al izvoarelor a
cauzat perturbări hidrografice ši majoritatea surselor s-au colmatat. în 1950, prof. M. Sturza
elaborează în cadrul Institutului de balneologie din Bucurešti proiectul unui grandios
sanatoriu balnear, dar greutățile economice împiedică orice valorificare. în 1953 dr. V. Bejan,
împreună cu dr. C. Boisteanu medicul teritorial, realizează prin I.M.S. Român un proiect
limitat de amenajare, se decolmatează izvoarele, se construiešte un pavilion balnear cu 12
căzi, o centrală termică, patru pavilioane de locuit cu o capacitate de 60 pături ši se
reamenajează parcul stațiunii. Treptat se aduc îmbunătățiri administrative ši peisagistice, iar
prin contribuția štiințifică a unor cercetări se întocmešte documentația de bază necesară
extinderii practicii balneare. Astfel, prof. dr. N. Macarovici ši dr. V. Bejan, în studiul privind
structura geologică a Moldovei între Siret ši Prut, aduc unele elemente în cunoašterea
genezei apelor minerale din această regiune cu referire la izvoarele de la Strunga. Prof. dr. I.
Gugiuman ši prof. Gh. Năstase furnizând material geografic ši climatologic, au contribuit la
cunoašterea posibilităților de extindere ši permanentizare a stațiunii. InstitutuI de
balneologie din Bucurešti a efectuat în două rânduri analiza completă a tuturor izvoarelor
existente. Colectivul de balneologie al Policlinicii municipiului Iaši a realizat patru studii
privind acțiunea apelor minerale utilizate în cură internă, sub formă de băi ši aerosoli. Dr. E.
Cociasu ši colaboratorii de la Institutul de balneologie Bucurešti, au precizat prin studii
experimentale unele efecte asupra stomacului ši căilor biliare. Prof. Gh. Creteanu ši
colaboratorii au contribuit la cunoašterea acțiunii izvorului nr. 7 asupra secreției ši motilității
stomacului la persoane sănătoase ši la bolnavi cu gastrită cronică.
63
Pagina 64
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Factori terapeutici. Analizele chimice efectuate în secolul trecut comparate cu cele efectuate
mai recent arată că apele de la Strunga sunt sulfuroase, bicarbonatate, slab sulfatate,
magneziene, calcice, sodice, hipotone, atermale. în decursul timpului nu au avut loc variații
importante ale principalilor constituenți chimici. Prima analiză a fost făcută în 1834 de
farmacistul A. Abrahamfi, a doua în 1856 de dr. Th. Stenner, a treia de dr. S. Konya la 1889 ši
cea de a patra de dr. A. Saligny în 1893. Cele mai recente analize executate de Institutul de
balneologie datează din anii 1953 ši 1966. Climatul stațiunii are un caracter de cruțare
rezultat din întrepătrunderea caracteristicilor climatului de coline ši a elementelor
protectoare reprezentate de vecinătatea pădurii ši a înălțimilor. Instalațiile existente erau:
pentru băi calde cu apa minerală , secție completă de termo-hidroterapie , dotații de
electroterapie , instalații pentru aerosoli ši inhalații de cameră , buvete pentru cura internă.
64
Pagina 65
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Capitolul 5. Dezvoltare rurală. Infrastructură de locuințe și utilități
Infrastructură de transport și accesibilitate
Comuna Strunga este poziționată în partea de sud-vest a județului, plasându-se la 55 km
distanță de municipiu Iași pe DN 28 (E 583) ce este traversată teritoriul administrativ-
teritorial pe axa nord-est - sud-est. Alte căi de acces ce traversează comuna Strunga sunt
DJ280 pe direcția nord-vest și DJ208G pe direcția est-vest.
Pentru a ajunge în localitatea Strunga mai pot fi folosite drumurile naționale: DN 2 (E85),
DN 28 B (Tg. Frumos-Hîrlău-Botoșani).
Cea mai apropiată stație C.F. este situată la 10 km spre nord în orașul Târgul Frumos.
Lungimea totală a căilor de comunicații existente la nivelul comunei Strunga este 78 Km,
dintre care 10 km drumuri naționale (12,8%) ši 68 km drumuri județene ši comunale
(87,2%).
Categorii de drumuri publice la nivelul teritoriului
comunei Strunga (anul 2014)
drumuri
naționale
drumuri 12.8%
județene ši
comunale
87.2%
65
Pagina 66
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Ponderea drumurilor locale modernizate este 14,7%, iar cea a drumurilor pietruite ši de
piatră este de 72,1%.
Situația drumurilor publice de la nivelul comunei Strunga
Categorii de drumuri publice Tipuri de acoperământ Anul 2014
km % din total
Total, din care: Total 78 100.0%
Naționale Total 10 12.8%
Județene și comunale Total, din care: 68 87.2%
- Modernizate 10 14.7%
- Cu îmbrăcăminți ušoare rutiere 9 13.2%
- Pietruite 32 47.1%
- De pământ 17 25.0%
sursa datelor: Primăria Comunei Strunga
Situația drumurilor județene și comunale de pe raza
comunei Strunga pe tipuri de acoperământ (anul 2014)
Cu îmbrăcăminți
ušoare rutiere
13.2% Pietruite
47.1%
Modernizate
14.7%
De pământ
25.0%
Populația comunei Strunga beneficiază de facilități de transport public local prin curse
regulate ši trasee prestabilite. Transportul public local este asigurat prin intermediul
traseelor județene de transport rutier public de persoane. Traseul rutier ce traversează
comuna Strunga este: traseul 036 Oțeleni – Strunga – Târgu Frumos.
66
Pagina 67
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Infrastructură de utilități publice
Apă potabilă în sistem centralizat. În anul 2012, în mediul rural din județul Iaši 61,3%
dintre comune dețineau rețea de distribuție a apei (57 comune dintr-un total de 93
structuri), în timp ce în mediul rural românesc ponderea comunelor ce dețin rețea
centralizată de distribuție a apei este de 70,3%.
Lungimea rețelei de distribuție a apei din comuna Strunga este de 14,3 km, fiind cu 12,8 km
mai mare decât cea înregistrată în anul 2005 (1,5 km).
În anul 2012, rețeaua de distribuție a apei potabile din comuna Strunga reprezenta 3,5% din
lungimea totală înregistrată la nivelul mediului rural iešean.
Lungimea rețelei de alimentare cu apă la nivelul teritoriului comunei Strunga ši județului Iaši
2005 … 2008 2009 2010 2011 2012 2012/2005
kilometri kilometri %
Jud. Iaši, total 1,185.0 … 1,325.3 1,360.7 1,403.3 1,420.3 1,442.8 257.8 21.8%
Jud. Iaši, mediul rural 337.3 … 468.7 494.6 525.8 540.6 559.4 222.1 65.8%
comuna Strunga 1.5 … 9.9 13.9 13.9 13.9 14.3 12.8 853.3%
com. Strunga – % lungime m. rural 0.4% … 3.50% 3.50% 3.50% 3.50% 3.50% - -
sursa datelor: INS Bucurešti, DJS Iaši, calcule proprii
Alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor din comună se face prin sistem centralizat
pentru satele Strunga, Hăbăšešti, Fedelešeni, Brătulešti, Cucova, Fărcăšeni. Proiectul de
înființare rețea de alimentare cu apă a fost finalizat în anul 2004, cu finanțare din fonduri
SAPARD, iar extinderea a fost realizată în perioada 2005-2012.
67
Pagina 68
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei
potabile din comuna Strunga
16 13.9 13.9 13.9 14.3
14
12 9.9
10
km 8
6
4 2.8
1.5 1.5
2
0
anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Cantitatea de apă potabilă distribuită locuitorilor din comuna Strunga, în anul 2012,
cumulează 26 mii mc, din care 18 mii mc sunt pentru uz casnic (69,2%). Cantitatea de apă
potabilă distribuită la nivelul comunei Strunga, în anul 2012, reprezintă 0,6% din cantitatea
totală distribuită în județul Iaši.
Evoluția cantității de apă potabilă distribuită
consumatorilor din comuna Strunga
30 Total din care: pentru uz casnic 26
24 25
25 22 22
20
mii mc de apă
15 18
10 17 17
8 14 15
10
5
5
4 4 5
0
anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
68
Pagina 69
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
În perioada 2005-2012, cantitatea de apă distribuită populației a crescut de la an la an întrun ritm cu majorarea lungimii de rețea de distribuție a apei. În 2012, cantitatea de apă
distribuită este de peste 5 ori mai mare decât cea înregistrată în anul 2005.
În anul 2012, în comuna Strunga au fost distribuiți 4,2 mc de apă uz casnic / cap de locuitor,
în timp ce la nivel județean pentru fiecare locuitor au fost distribuiți 29,2 mc de apă uz
casnic.
Evoluția cantității de apă potabilă distribuită
consumatorilor pentru uz casnic / cap de locuitor
35.0 comuna Strunga județul Iaši
30.0
30.0 29.4 29.8 29.9 29.9
mc / cap de locuitor
25.0 28.2 29.1 29.2
20.0
15.0
10.0
3.2 3.4 3.9 3.9 4.2
5.0 0.9 0.9 1.1
0.0
anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Conform datelor prelucrate de DJS Iaši pentru Recensământul Populației ši Locuințelor, în
comuna Strunga în anul 2011 existau 1456 gospodării ši 1808 locuințe.
Din cele 1808 locuințe existente, 36,3% dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă din
rețeaua publică ši 18,4% dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă din sistem propriu.
69
Pagina 70
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de
sistemul de alimentare cu apă potabilă (RPL 2011)
apă curentă din
rețea publică
36.3%
nu are apă
curentă
45.2%
apă curentă din
sistem propriu
18.4%
Situația locuințelor din comuna Strunga pe sate componente după dotarea cu sistem de alimentare cu apă
cu apă curentă
Total
total, din nu are apă curentă
Sate componente locuințe din rețea publică din sistem propriu
care:
locuințe locuințe locuințe % locuințe % locuințe %
Comuna Strunga -
1808 990 657 36.3% 333 18.4% 818 45.2%
total, din care:
Strunga 266 226 209 78.6% 17 6.4% 40 15.0%
Brătulešti 245 135 66 26.9% 69 28.2% 110 44.9%
Crivešti 120 44 0 0.0% 44 36.7% 76 63.3%
Cucova 79 43 40 50.6% 3 3.8% 36 45.6%
Fărcăšeni 657 348 209 31.8% 139 21.2% 309 47.0%
Fedelešeni 174 34 31 17.8% 3 1.7% 140 80.5%
Gura Văii 41 2 0 0.0% 2 4.9% 39 95.1%
Hăbăšešti 226 158 102 45.1% 56 24.8% 68 30.1%
sursa datelor: DJS Iaši (RPL 2011)
70
Pagina 71
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
71
Pagina 72
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
72
Pagina 73
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
În comuna Strunga din cele 1808 locuințe, doar 202 locuințe au instalație de alimentare cu
apă caldă (11,2%).
73
Pagina 74
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Rețeaua de canalizare. În mediul rural românesc, ponderea comunelor ce dețin canalizare
publică este de 21,5%, fiind inferioară mediei înregistrată în Regiunea Nord-Est (22,3%) ši
superioară mediei rurale din județul Iaši (16,1%).
În anul 2012, în județul Iaši, situația privind lungimea totală simplă a conductelor de
canalizare se prezintă astfel:
628,6 km – total (mediul urban ši mediul rural)
543,3 km – mediul urban (86,4% din total)
85,3 km – mediul rural (13,6% din total)
8 km – comuna Strunga
Proiectul cu privire la rețeaua de canalizare a fost implemetat în anul 2010 ši a vizat doar
satul Strunga ši realizarea unei stații de epurare a apelor uzate. Înființarea rețelei de
canalizare pe o lungime de 8 km ši realizarea stației de epurare a necesitat 990 mii euro ši
proiectul a fost finanțat de Guvernul României prin Ordonanța nr. 7/2006.
Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de
instalația de canalizare (RPL 2011)
instalație de
canalizare la
rețeua publică
nu are instalație
0.3%
de canalizare
71.1% instalație de
canalizare la un
sistem propriu
14.2%
altă situație
14.4%
74
Pagina 75
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
La momentul Recensământului Populației ši Locuințelor din anul 2011, în comuna Strunga
din cele 1808 locuințe, un număr de 6 locuințe aveau canalizare la o rețea publică ši 257 de
locuințe aveau canalizare în sistem propriu.
Ponderea locuințelor fără instalație de canalizare este de 71,1%.
75
Pagina 76
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Încălzirea locuințelor. Încălzirea în comuna Strunga este asigurată cu sobe de lemne, cu
butelii de gaze lichefiate și energie electrică. În stațiunea Strunga a funcționat o centrală
termică echipată cu două cazane ce funcționau cu CLU și cu combustibil solid. Centrala
deservea blocurile, Primăria și Dispensarul. În prezent, centrala este scoasă din funcțiune
(cazanele funcționau cu randament foarte scăzut), toți consumatorii deserviți de centrală
trecând pe încălzirea cu sobe.
La Recensământul Populației ši Locuințelor, din cele 1808 locuințe existente, 37 de locuințe
erau dotate cu centrală termică proprie cu încălzire cu combustibil solid (2,0%) ši 1677
locuințe erau încălzite cu sobe / šemineu cu combustibil solid (92,8%).
86 de locuințe nu dețin sisteme de încălzire (4,8%).
Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de
modul de încălzire al locuinței (RPL 2011)
nu există
încălzire deloc
4.8%
încălzire cu sobă
/ šemineu cu altă situație
combustibil 0.4%
solid centrală proprie
92.8% cu combustibil
solid
2.0%
În prezent, localitatea nu dispune de rețea de distribuție de gaze naturale. Este întocmit un
studiu tehnico-economic privind distribuția de gaze pentru un număr de 246 consumatori
prin 231 branșamente, din care 9 branšamente sunt la instituțiile social-culturale.
76
Pagina 77
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Energie electrică. La nivelul teritoriului comunei Strunga, facilitățile de alimentare cu
energie electrică sunt asigurate de către operatorul licențiat E-ON Moldova. La nivelul
comunei Strunga, numărul locuințelor racordate este de 1699 (în anul 2011 - RPL), ceea ce
reprezintă 94% grad de racordare a locuințelor.
Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de
instalația electrică (RPL 2011)
nu are instalație
electrică
6.0%
are instalație
electrică
94.0%
Rețeaua de comunicații
În comuna Strunga rețeaua de telefonie atât fixă, cât ši mobilă este bine dezvoltată. La nivel
local, serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de către operatorul Romtelecom, iar
operatorii de telefonie mobilă sunt: Orange, Vodafone ši Cosmote.
Rețeaua de comunicații la nivelul teritoriului comunei Strunga
Număr abonați Aprilie 2014
Telefonie fixă 230
Telefonie mobilă 1600
Radio 1300
Cablu TV ši antene parabolice 900
sursa datelor: Primăria Strunga, operatori locali
77
Pagina 78
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Fondul locativ
În comuna Strunga, fondul locativ este format din 1728 locuințe, din care 98.4% sunt
locuințe proprietate privată (1701 locuințe). Locuințele din comuna Strunga reprezintă 1.2%
din fondul locativ din mediul rural iešean.
În perioada 2005-2012, fondul locativ din comuna Strunga s-a majorat cu 4,1%, adică cu 68
locuințe (toate proprietate privată). Pe parcursul ultimilor 7 ani, ponderea locuințelor
proprietate privată a fost constantă în jurul valorii de 98,4%.
Evoluția fondului locativ din comuna Strunga, județul Iași
1740 1728
total din care, proprietate privată
1713
1720 1705
1697
1700 1679
număr locuințe
1671
1680 1660 1665 1701
1686
1660 1678
1670
1640
1652
1620 1644
1633 1638
1600
1580
anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
În anul 2012, în comuna Strunga, fiecărui locuitor stabilit îi revenea o suprafață locuibilă de
14,1 mp ši este mai mare cu 1,7 mp / cap de locuitor comparativ cu media înregistrată la
nivel județean (mediul rural).
78
Pagina 79
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Suprafața medie mocuibilă pe cap de locuitor și locuință.
Analiză comparativă în mediul rural românesc
comuna Strunga
14.1
județul Iaši
12.4
mp/cap de locuitor Regiunea Nord-Est
14.2
16.1 România
34.8
36.9
mp / locuință
38.1
39.8
anul 2012,
mediul rural 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0
Suprafața medie locuibilă a unei locuințe din comuna Strunga este de 34,8 mp fiind
inferioară suprafeței medii locuibile înregistrate în mediul rural iešean (36,9 mp / locuință),
regional (38,1 mp / locuință) sau național (39,8 mp / locuință).
Evoluția locuințelor terminate în cursul anului în
comuna Strunga, județul Iași
20 18
locuințe terminate
15
număr locuințe terminate
15
11
10
10 8 8
7
5
5
0
anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
79
Pagina 80
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Numărul locuințelor finalizate în cursul anului 201, în comuna Strunga este 15 locuințe ši
reprezintă 1,3% din numărul total de locuințe finalizate în mediul rural din județul Iaši (1182
locuințe).
Comparativ cu anul 2005, în anul 2012 în comuna Strunga numărul locuințelor finalizate
este de 3 ori mai mare. În ultimii 7 ani, la nivel local au fost finalizate în total 82 de locuințe
ši reprezintă 0.9% din numărul total al locuințelor terminate în aceeaši perioadă în mediul
rural din județul Iaši.
Evoluția locuințelor finalizate în perioada 2005-2012
Locuințe terminate în timpul anului 2005 ... 2008 2009 2010 2011 2012
județul Iaši (mediul rural) 832 ... 1468 1361 1242 1183 1182
comuna Strunga 5 ... 11 18 10 8 15
% comuna Strunga din total rural județ 0.6% ... 0.7% 1.3% 0.8% 0.7% 1.3%
sursa datelor: INS Bucurešti
Dotări ale locuințelor. Conform datelor oficiale oferite de Direcția Județeană de Statistică
Iaši pe baza rezultatelor de la Recensământul Populației ši Locuințelor 2011, la nivelul
teritoriului comunei Strunga există 1456 de gospodării ši 1808 locuințe.
Din cele 1808 locuințe, 46,6% sunt localizate în satul component Fărcăšeni ši 14,7% în satul-
rešedință de comună Strunga. Cele mai puține locuințe sunt în satele componente Cucova
(4,4%) ši Gura Văii (2,3%).
80
Pagina 81
Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020
Repartiția locuințelor din comuna Strunga pe sate
componente (RPL 2011)
Cucova Gura Văii
4.4% 2.3%
Crivešti
6.6%
Fedelešeni
9.6% Fărcăšeni
36.3%
Hăbăšešti
12.5%
Strunga
14.7%
Brătulešti
13.6%
Repartiția gospodăriilor ši locuințelor din comuna Strunga pe sate componente
gospodării locuințe gospodării locuințe
număr %
Comuna Strunga - total, din care: 1456 1808 100.0% 100.0%
Strunga 226 266 15.5% 14.7%
Brătulešti 184 245 12.6% 13.6%
Crivešti
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.