Document

SDL Strunga

Tip
Document
Emitent
Comuna Strunga, jud. Iași
Pagini
244
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „SDL Strunga”, Comuna Strunga, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-strunga.ro/wp-content/uploads/2017/03/SDL_comuna-Strunga.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/strunga/73499-sdl-strunga, 07.11.2026)

Fișier creat
06.10.2014
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 1

Pagina 2

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 2

Pagina 3

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 3

Pagina 4

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 4

Pagina 5

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 CUPRINS CUVANT ÎNAINTE ....................................................................................................................... 7 PARTEA I. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE ..................................................................................... 9 Capitolul 1. Prezentare locală ...................................................................................................................... 11 Capitolul 2. Populația stabilă și structură demografică............................................................................... 23 Capitolul 3. Forța de muncă ........................................................................................................................ 33 Capitolul 4. Economie.................................................................................................................................. 48 Capitolul 5. Dezvoltare rurală. Infrastructură de locuințe și utilități .......................................................... 65 Capitolul 6. Infrastructura de servicii publice.............................................................................................. 84 Capitolul 7. Factori de mediu .................................................................................................................... 106 Capitolul 8. Administrația publică locală ................................................................................................... 109 PARTEA II. ANALIZA SWOT ...................................................................................................... 113 PARTEA III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ .................................................................... 125 Viziune, obiectiv general și obiective specifice ......................................................................................... 127 Prioritățile tematice și ținte propuse ale strategiei de dezvoltare locală ................................................. 128 Portofoliu proiecte .................................................................................................................................... 137 Fișe de proiecte ......................................................................................................................................... 140 Coerența cu politicile existente ................................................................................................................. 196 Implementare. Monitorizare. Evaluare ..................................................................................................... 200 5

Pagina 6

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Surse de finanțare a priorităților de dezvoltare și a domeniilor de acțiune ............................................. 203 ANEXE ................................................................................................................................... 209 Anexa A – Galerie foto: imobile degradate din comuna Strunga .............................................................. 211 Anexa B – Lista monumentelor istorice de pe raza comunei Strunga ...................................................... 221 Anexa C – Potențialul agricol existent la nivelul teritoriului comunei Strunga ......................................... 225 Anexa D – Sondaj de opinie în rândul actorilor locali ............................................................................... 227 6

Pagina 7

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 CUVANT ÎNAINTE Strategia de dezvoltare a unei localități este mai întâi o privire în trecut către rădăcinile comunității, prilej cu care ne reamintim cine am fost și de unde venim; apoi este o analiză a ceea ce avem în prezent, bune sau rele, adică potențialul material și uman de care dispunem sau problemele cu care ne confruntăm în diferitele domenii de activitate; în cele din urmă este o privire spre viitor plină de speranță pentru rezolvarea unor probleme mai vechi sau mai noi. Prin Strategia de Dezvoltare Localǎ a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 ne-am propus să gândim proiecte privind renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătățirea serviciilor de bază pentru economia ši populația rurală precum ši punerea în valoare a moštenirii comunei prin valorificarea adecvatǎ a patrimoniului rural, cultural și natural al satelor comunei Strunga. Obiectivul principal al Strategiei de Dezvoltare Locală este îmbunătățirea nivelului de trai al populației, prin valorificarea resurselor de care comuna Strunga dispune. În scopul atingerii acestui obiectiv, vom valoriza toate oportunitățile disponibile, prioritățile noastre fiind: dezvoltarea locală prin sprijinirea ši încurajarea economiei competitive ši diversificate, crešterea competitivității locale ši dezvoltarea locală ca zonă rurală de importanță județeană ši regională prin dezvoltarea infrastructurii locale ši a aspectului local general, crešterea atractivității comunei pentru locuitori ši îmbunătățirea condițiilor de trai la nivel local prin asigurarea accesului la servicii moderne în sectorul public ši nu în ultimul rând, îmbunătățirea condițiilor de mediu prin protejarea resurselor locale ši valorificarea potențialului local regenerabil. În scopul atingerii obiectivelor propuse, vom utiliza resurse financiare nerambursabile din diverse fonduri oferite de Uniunea Europeană pentru dezvoltarea domeniilor: economie, resurse umane, educație, sănătate, culturǎ și turism. 7

Pagina 8

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 În realizarea Strategiei de Dezvoltare Locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020, consultarea publicǎ a jucat un rol important: viziunea cetǎțenilor comunei Strunga este ȋn concordanțǎ cu obiectivele dezvoltǎrii economice și sociale, prin valorificarea resurselor locale, atragerea investițiilor ȋn zonǎ, păstrarea tradițiilor, crearea și reabilitarea infrastructurii și punerea ȋn valoare a atuului conferit de mediul înconjurător. Mecanismele instituționale implicate în fundamentarea Strategiei au avut în vedere interesele comunității. Potențialii investitori pot vedea oportunitățile de dezvoltare ale localității, ce pot viza domeniul agricol, prin dezvoltarea de fabrici de conservare legume ši fructe, sere ši solarii; pot viza totodată exploatarea potențialului balneoclimateric al zonei, dezvoltarea micilor afaceri locale, prin dezvoltarea economică ši cultural-turistică. Pentru a favoriza punerea în valoarea a potențialului natural, uman și material al comunei Strunga, administrația publică a comunei, după consultarea cetățenilor ši a specialištilor în dezvoltare, propune această Strategie de dezvoltare. Acest document strategic este echilibrat, creând premisele necesare dezvoltării în toate domeniile și toate zonele comunei: investiții în infrastructura de educație și sănătate, investiții în infrastructura stradală, modernizarea rețelelor de apă și canalizare, precum și sprijinul cetățenilor pentru accesarea de fonduri europene pentru dezvoltarea agriculturii locale ši a micilor afaceri. Credem în oamenii locului, în punctele tari ale zonei, în valorile ši în dezvoltarea durabilă a comunei Strunga. Cu stimă, Primar, Mariana Lazăr 8

Pagina 9

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 PARTEA I. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE Capitolul 1. Prezentare locală Capitolul 2. Populația stabilă ši structură demografică Capitolul 3. Forța de muncă Capitolul 4. Economie Capitolul 5. Dezvoltare rurală. Infrastructură de locuințe ši utilități Capitolul 6. Infrastructura de servicii publice Capitolul 7. Factori de mediu Capitolul 8. Administrația publică locală 9

Pagina 10

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 10

Pagina 11

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Capitolul 1. Prezentare locală Localizare geografică și acces Comuna Strunga este amplasată din punct geografic în triunghiul format de localitățile Iaši- Roman-Pašcani, la distanțe care variază între 20 ši 55 km. Strunga este poziționată în partea de sud-vest a județului, plasându-se la 55 km distanță de municipiu Iași pe DN 28 (E 583) ši se învecinează la:  Nord: comuna Helešteni (DC98: 14,1 km)  Nord-Vest: comuna Alexandru Ioan Cuza (DJ208G: 16,8 km)  Sud-Vest: comuna Butea (DN28/E583: 12,5 km)  Sud: comuna Oțeleni (DJ280: 19,0 km)  Est: Orašul Târgu Frumos (DN28/E583: 9,0 km) 11

Pagina 12

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Distanța dintre comuna Strunga ši orašul Pašcani este de aproximativ 33 km, iar între comuna Strunga ši orašul Podu Iloaiei este de aproximativ 29 km. Din centrul comunei Strunga până în municipiul Roman sunt aproximativ 32 km. Scurt istoric și componență teritorial-administrativă Strunga - sat, centru comună, atestat documentar în anul 1411. Dispune de un cadru natural adecvat, fără factori poluanți, la poalele unei păduri seculare, în subsolul căreia se găsesc numeroase izvoare minerale. In localitate există un parc de 5,89 ha și stațiunea Strunga ce are o suprafață de 2,26 ha. Hăbăšešti - așezat la izvoarele pârâului Boca. Atestat documentar în anul 1483. In sat se află Biserica "Sf. Gheorghe", construită în anul 1762, declarată monument istoric. De asemenea s-a descoperit o așezare din epoca neolitică (cultura "Cucuteni"), din prima epocă a fierului secolul IV d.Hr. și din epoca medievală secolele XV-XVI și XVII-XVIII, la "La Siliște". Fedeleșeni - atestat documentar din anul 1426, la 8 km de centrul comunei pe direcția sud- est. In sat se află Biserica de lemn "Sf. Nicolae" a fostului schit construit în 1747, declarată monument istoric și așezarea din secolele I-II d.Hr. ("La cruce"). Brătulești - sat situat la 6 km de centrul comunei. Despre apariția așezării se vorbește în "Cronica Romanului", ce atestă că acest sat datează încă din secolul al XIII-lea. Crivești - sat așezat pe valea pârâului Criva, la 6 km nord-vest de centrul comunei. Este atestat documentar din anul 1545. Pe teritoriul satului există o așezare din epoca neolitică (cultura Criș și cultura ceramicii liniare) din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului și din secolul IV d.Hr. Așezarea este cunoscută sub denumirea de "Râpa de la Șipot". Biserica situată în afara satului este considerată de localnici monument istoric, însă nu este atestată documentar. Gura Văii - situat la 3 km nord de centrul comunei, înființat în anul 1921. 12

Pagina 13

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Fărcășeni - situat la 6 km vest de centrul comunei, atestat documentar ca așezare din anul 1640. Cucova - așezat pe valea pârâului cu același nume, la 4 km vest de centrul comunei. Atestat documentar în secolul al XVII-lea. Elemente de cadru natural Tipuri de relief. Teritoriul comunei Strunga este situat în zona de contact dintre 3 mari unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (șoseaua Ruginoasa-Strunga) și Podișul Central Moldovenesc. Relieful prezintă diferențe notabile din punct de vedere al genezei, altitudinii pantelor etc., atât de la nord la sud, cât și de la est la vest, în funcție de situarea în una sau alta din cele 3 mari unități naturale. Podișul Central Moldovenesc este alcătuit dintr-un ansamblu de platouri și dealuri ce limitează spre sud teritoriul comunei Strunga. Altitudinile medii sunt de 200 - 250 m. Altitudinea maximă locală se înregistrează pe dealul Hăbășești: 297,4 m. Podișul Sucevei se detașează față de Câmpia Moldovei printr-un abrupt pe linia localităților Strunga, Gura Văii, Crivești. Altitudinile cresc de la 297 m la vest de satul Hăbășești, la 340 m spre hotarul nord-vestic. Până în prezent nu s-au semnalat alunecări de teren active în comuna Strunga, datorită amplasării in teritoriu. Clima. Zona în care se află comuna Strunga este caracterizată prin ierni reci ši veri calde, cu vânturi neregulate ši mai frecvente din nord-vest ši nord iarna ši sud, sud-est primăvara, cu ploi bogate la începutul verii. Valorile medii ale temperaturilor anuale sunt cuprinse între 8.3ºC ši 9ºC. Cele mai coborâte temperaturi medii lunare se înregistrează în ianuarie, cu 13

Pagina 14

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 valori cuprinse între -30 ši -40C, în timp ce cele mai ridicate temperaturi medii sunt înregistrate în luna iulie, cu valori de cca. 200C. În comuna Strunga se disting mai multe microclimate locale, datorită diverselor forme de relief. Astfel, în zona terenurilor joase se întâlnešte un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor târzii ši a celor timpurii din toamnă, iar pe versanții cu expoziție nordică se întâlnešte un microclimat mai rece ši cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatură medie anuală mai scăzută ši sunt afectate de vânturi puternice. Precipitațiile atmosferice înregistrează o medie de 500 – 550 mm/an, cu frecvență neuniformă. Cele mai mari cantități cad în luna iunie (75 – 80 mm in medie), iar cele mai mici în lunile de iarnă ši la începutul primăverii (20 – 30 mm în medie). Vara se produc averse torențiale, când într-un scurt timp se pot înregistra cantități ce pot depăši media lunii respective, dar ši secete (cum a fost cazul anului 2003), cu ploi puține sau chiar deloc. Ambele fenomene au consecințe negative, atât asupra terenurilor în pantă, prin activarea eroziunilor, cât ši asupra culturilor agricole prin deficitul de umiditate. Topirea bruscă a zăpezii, continuată de precipitațiile bogate de primăvară, duc la creșterea accentuată a umidității din sol. Rețeaua hidrografică. Teritoriul comunei Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinului mijlociu al Siretului (partea de sud și de vest). Alimentarea apelor curgătoare se face atât din apa provenită din scurgerea apelor de ploaie și a zăpezilor, cât și din pânzele freatice, când acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Pârâul Rediu este cea mai importantă sursă de apă a comunei. Se scurge pe teritoriul acesteia pe o distanță de 4.000 m. Apele freatice, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație, adâncime, debit și chimism, suferă variații importante. Aceste ape au un debit însemnat și o potabilitate 14

Pagina 15

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 ridicată. Pe șesul pârâului Rediu adâncimea apelor freatice variază între 0,50 și 2,0 m. Pe fundul văilor, apa freatică se află la 0,30 m adâncime. Solurile. Teritoriul comunei cuprinde soluri specifice Podișului Central Moldovenesc. Tipul de sol dominant este solul cenușiu de pădure, iar pe suprafețe mici - șesurile și lăcoviștile. Datorită reliefului înclinat și stratului de argilă, suprafețe însemnate sunt erodate sau sunt afectate de alunecări. Existența pe versanți a unor roci impermeabile în alternanță cu roci permeabile ce adăpostesc între ele pânze de apă de mică adâncime, ce umectează intens marnele din cadrul alternanțelor litologice, au dus la formarea microreliefului de alunecări (alunecări active). Alunecările de teren se produc în special în anii bogați în precipitații, când nivelul apei freatice de pe acešti versanți este aproape de suprafață, formând izvoare de coastă. Debitul izvoarelor este redus, însă în multe cazuri ele produc saraturarea zonei datorită marmelor salifere. La producerea alunecărilor de teren mai contribuie ši diferențele de nivel. Vegetație și faună. Comuna Strunga se încadrează în zona de silvostepă, care corespunde câmpiei colinare și este constituită din pajiști și pâlcuri de pădure. Pajiștile au o răspândire discontinuă în special pe versanți, fiind în parte sărăcite în specii, degradate de eroziuni, alunecări, pășunat și de extinderea culturilor agricole cărora se subordonează. Pădurile de silvostepă ocupă de asemenea areale discontinui. Fauna. Fauna este săracă fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. Ca și vegetația naturală și fauna județului a fost puternic afectată de intervențiile umane, modificarea componenței speciilor și a posibilităților de habitat. Mai reprezentative sunt rozătoarele: popândăul, šoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul. Uneori se întalnesc ši specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, 15

Pagina 16

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel, turturică, guguštiuc, pupază, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin šarpele de casă, šopârla de câmp, iar amfibienii prin broašte. Caracteristici geotehnice. Pe teritoriul comunei Strunga au fost descoperite și analizate în urmă cu 150 de ani izvoarele hidrominerale. Apele minerale de la Strunga sunt ape sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone. După aprecierile cercetătorilor, la originea mineralizației apelor stă conținutul în sulfuri metalice ši în special în sodiu din marnele sarmatiene care sub acțiunea apelor vadoase, încarcate cu CO2 dau sodă solubilă ši hidrogen sulfurat. Caracterul sulfurat al apei se datorează prezenței în marne a unor florescente de sulfați de sodiu pe care apele de infiltrație le au în soluție. Zăcământul se dezvoltă ca o contrapană a unei alunecări de teren stabilizate, desprinse din platoul Hăbăšešti. Apele minerale sunt recomandate de I.M.F.B.R.M. (Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală) în tratamente în cura internă și externă. Relații în teritoriu Comuna Strunga face parte din următoarele parteneriate strategice:  Grup de Acțiune Locală Iaši Sud-Vest  Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Ruginoasa-Helešteni-Strunga Grup de Acțiune Locală Iași Sud-Vest- scurtă descriere Asociația Grupul de Acțiune Locală (GAL) Iaši Sud-Vest este situat geografic în partea sud- vestică a județului Iaši, fiind arondat regiunii de dezvoltare Nord-Est. GAL Iaši Sud-Vest este o asociație non-guvernamentală formată din 45 de membri, reprezentând 13 parteneri publici (12 sunt Consilii Locale ši un Ocol Sillvic) ši 32 parteneri 16

Pagina 17

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 privați (6 organizații non-guvernamentale, 1 Federație sindicală din sectorul agricol, 2 asociații agricole, 23 de agenți economici). Această asociație reprezintă un parteneriat public-privat ši are ca viziune: transformarea cu succes a zonei de acțiune într-un teritoriu cu grad ridicat de satisfacție pentru populație, ținând cont de caracterul său singular, care să fie în întregime atractiv. GAL Iaši Sud-Vest are în componență 1 oraš (Târgu Frumos) ši 11 comune: Balš, Butea, Costešti, Hălăucešti, Helešteni, Gherăešti (județul Neamț), Mircešti, Mogošešti Siret, Ruginoasa, Strunga ši Al. I. Cuza. Teritoriul microregiunii GAL Iaši Sud-Vest se învecinează cu1:  La vest: comunele Hărmănešti, Stolniceni Prăjescu ši Ciohoreni  La nord: Todirešti, Cucuteni, Cotnari  La est: Ion Neculce  La sud: Oțeleni, Răchiteni, Săbăoani, Dolješti, Dulcešti, Văleni Cea mai nordică comună din GAL este comuna Ruginoasa situată la 47014'36'' latitudine nordică ši 26050'25'' longitudine estică. Cea mai sudică comună din GAL este Gherăešti situată la 49010'59'' latitudine nordică ši 26049'00'' longitudine estică. Cea mai vestică comună din GAL este Mogošešti Siret situată la 47007'58'' latitudine nordică ši 26046'59'' longitudine estică. Cea mai estică comună din GAL Strunga situată la 47012'15'' latitudine nordică ši 26098'11'' longitudine estică. GAL Iaši Sud-Vest este amplasat, în triunghiul format de drumul european Iaši-Bucurešti (E583-E85-DN2) care străbate teritoriul de la est la vest, de la sud la nord teritoriul este traversat de DJ208 care este paralel cu râul Siret, triunghiul fiind închis de DN28A Târgu Frumos – Pašcani. 1 sursa informațiilor: http://galiasisudvest.ro 17

Pagina 18

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Imagini din comuna Strunga 18

Pagina 19

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 19

Pagina 20

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 20

Pagina 21

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 21

Pagina 22

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 22

Pagina 23

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Capitolul 2. Populația stabilă și structură demografică Demografie – evoluție și potențial Județul Iaši are 2 municipii, 3 oraše ši 93 de comune. Efectivul demografic al județului Iaši este de 842.601 persoane, din care 52,7% persoane sunt localizate în mediul rural (444.053 persoane la 1 ianuarie 2013). La aceeaši dată, 1 ianuarie 2013, populația comunei Strunga era de 4.247 persoane ši reprezintă 1,0% din populația rurală iešeană. În ultimii 6 ani de zile, în perioada 2008-2013, populația comunei Strunga s-a micšorat cu 174 persoane, ceea ce în puncte procentuale este echivalentul unei scăderi de 3,9%. Trendul descendent înregistrat de efectivul demografic al comunei Strunga este foarte accentuat în comparație cu evoluția populației rurale înregistrată la nivelul României (-0,3%) sau la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est (-0,2%). În perioada 2008-2013, populația totală a județului Iaši din mediul rural a crescut cu 10.261 persoane (+2,4%). Evoluția populației din mediul rural în perioada 2008-2013 Mediul rural... 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2013/2008 persoane persoane % România 9,656,357 9,663,516 9,643,516 9,635,620 9,618,389 9,623,597 -32,760 -0.3% Regiunea Nord-Est 2,110,139 2,111,313 2,110,428 2,109,251 2,105,157 2,106,560 -3,579 -0.2% Jud. Iaši 433,792 436,420 438,025 439,715 440,722 444,053 10,261 2.4% Com. Strunga 4,421 4,398 4,371 4,329 4,286 4,247 -174 -3.9% sursa datelor: INS, calcule proprii Rata de creštere / descreštere a populației din mediul rural în perioada 2008-2013 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008…2013 persoane % față de anul precedent % mediu România 9,656,357 0.07% -0.21% -0.08% -0.18% 0.05% -0.07% Regiunea Nord-Est 2,110,139 0.06% -0.04% -0.06% -0.19% 0.07% -0.03% 23

Pagina 24

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Jud. Iaši 433,792 0.61% 0.37% 0.39% 0.23% 0.76% 0.47% Com. Strunga 4,421 -0.52% -0.61% -0.96% -0.99% -0.91% -0.80% sursa datelor: INS, calcule proprii Evoluția populației stabile din comuna Strunga, județul Iași Total din care, feminin (%) 5000 4421 4398 4371 4329 4286 4247 număr persoane, % din total 3750 2500 48.9% 49.0% 49.1% 49.0% 48.8% 48.6% 1250 0 1 ianuarie ... 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Din punct de vedere al structurii efectivului demografic rural pe sexe se observă că, la 1 ianuarie 2013, la nivel național ponderea persoanelor de sex feminin este de peste 50,04% ši ponderea persoanelor de sex masculin este de 49,96%, în timp ce la nivelul comunei Strunga distribuția este mai înclinată spre partea masculină (51,3% persoane de sex masculin; 48,6% persoane de sex feminin). Structura populației din mediul rural pe sexe, la 1 ianuarie 2013 Mediul rural din .... Total Masculin Feminin Masculin Feminin Raportul de masculinitate persoane % bărbați la 100 femei România 9,623,597 4,808,117 4,815,480 49.96% 50.04% 99.8 Regiunea Nord-Est 2,106,560 1,064,917 1,041,643 50.6% 49.4% 102.2 Jud. Iaši 444,053 226,415 217,638 51.0% 49.0% 104.0 Com. Strunga 4,247 2,183 2,064 51.4% 48.6% 105.8 sursa datelor: INS, calcule proprii 24

Pagina 25

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Structura populației rurale pe sexe: analiză comparativă Masculin Feminin 55.00% 51.0% 51.4% număr persoane, % din total 49.96% 50.6% 50.00% 50.04% 49.4% 49.0% 48.6% 45.00% 40.00% 35.00% 30.00% 1 ianuarie 2013 România Reg. Nord-Est Jud. Iaši Com. Strunga Comparând distribuția populației, din mediul rural pe sexe, înregistrată la nivel național cu cea a arealului din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est sau din județul Iaši, observăm că există o diferență între distribuții ši că populația feminină reprezintă între 49,0% ši 50% din totalul demografic rural. Raportul de masculinitate este raportul dintre numărul bărbaților ši cel al femeilor dintr-o populație dată ši, în general, este exprimat, ca numărul de bărbați la 100 de femei. În comuna Strunga, la data de 1 ianuarie 2013, raportul de masculinitate era de 105,8 bărbați la 100 femei, în timp ce în mediul rural iešean raportul de masculinitate avea valoarea de 104,0 (104 bărbați la 100 femei). În anul 2013, densitatea populației în comuna Strunga era de 56,4 locuitori / kmp, fiind mai mică comparativ cu media județeană rurală de 85,6 locuitori / kmp. În comuna Strunga din cele 4.247 persoane, 19,0% sunt tineri (cu o vârstă cuprinsă între 0 ši 14 ani), 68,1% sunt adulți ši 12,7% sunt persoane vârstnice (65 ani ši peste). 25

Pagina 26

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Structura populației din comuna Strunga, județul Iași, pe grupe de vârstă la 1 ianuarie 2013 65 ani + 0-14 ani 17.2% 19.0% 15- 64 ani 63.7% Din distribuția pe grupe de vârstă ši pe sexe a comunei Strunga, se observă că segmentele de populație tânără (0-14 ani) și populație adultă (15-64 ani) sunt mai bine reprezentate la nivelul populației de sex masculin (87,3% din totalul populației de sex masculin sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 0 ši 64 ani) comparativ cu ponderea per total (82,8%) ši ponderea la nivelul populației de sex feminin (78,0%). 22,0% din populația de sex feminin are o vârstă de 65 ani ši peste. Structura populației din comuna Strunga pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie 2013 Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Raportul de masculinitate persoane % bărbați la 100 femei 0-14 ani 809 420 389 19.0% 19.2% 18.8% 108.0 15- 64 ani 2,706 1486 1220 63.7% 68.1% 59.1% 121.8 65 ani + 732 277 455 17.2% 12.7% 22.0% 60.9 Total 4,247 2183 2064 100.0% 100.0% 100.0% 105.8 vârsta medie 38,2 ani 35,9 ani 40,6 ani - - - - sursa datelor: INS, calcule proprii 26

Pagina 27

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Raportul de masculinitate variază pe grupe de vârstă întrucât mortalitatea este diferită în cazul persoanelor de sex masculin, respectiv persoanelor de sex feminin. La nivelul comunei Strunga se remarcă valoarea indicatorului raportului de masculinitate de 60,9 bărbați la 100 femei pentru categoria vârstă 65 ani ši peste. În această situație indicatorul are o valoare mult mai mică decât raportul de masculinitate per total (105,8) ši explicat prin fenomenul cunoscut ca “ speranța de viață mai mare la femei”. În perioada 2010-2012, potrivit Direcției Județene de Statistică Iaši, la nivel județean speranța de viață, per total, a fost de 74,16 ani, în timp ce pe sexe speranța de viața a fost de 70,38 ani la bărbați, iar la femei de 78,13 ani. Structura populație din comuna Strunga pe grupe mici de vârstă (piramida vârstelor, 1 ianuarie 2013) 85 ani ši peste 19 36 80-84 ani 52 69 75-79 ani 59 127 70-74 ani Feminin 82 120 65-69 ani Masculin 65 103 60-64 ani 91 127 55-59 ani 99 107 50-54 ani 119 92 45-49 ani 139 93 40-44 ani 158 153 35-39 ani 176 124 30-34 ani 152 110 25-29 ani 218 133 20-24 ani 173 137 15-19 ani 161 144 10-14 ani 160 159 5- 9 ani 145 124 0- 4 ani 115 106 300 200 100 0 100 200 Distribuția populației din comuna Strunga pe grupe mici de vârstă evidențiază un “dezechilibru” între persoanele de sex masculin ši persoanele de sex feminin. De exemplu, 27

Pagina 28

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 ponderea persoanelor de sex masculin a căror vârstă este cuprinsă între 25 ši 29 ani (218 persoane, 10,0% din populația totală de sex masculin) diferă semnificativ de ponderea deținută de persoanele de sex feminin pentru aceleaši grupe de vârstă (133 persoane, 6,4% din populația totală de sex feminin). O diferență semnificativă între ponderile pe sexe se remarcă ši în cazul vârstelor 60 ani-79 ani. În această situație populația feminină este vizibil mai numeroasă decât populația masculină (477 persoane de sex feminin ši 297 persoane de sex masculin). Explicația este similară cu cea întâlnită în cazul raportului de masculinitate ši anume - speranța de viață mai mare la femei. Raportul de dependență demografică este un indicator al poverii economice pe care populația productivă (persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 ši 64 ani) o poartă, chiar dacă există situații în care unele persoane denumite generic “dependente” (persoanele cu vârsta cuprinsă între de până la 15 ani ši cele de peste 65 ani) sunt active, iar cele în vârstă productivă (de muncă) sunt dependente din punct de vedere economic. Indicatori demografici la nivelul teritoriului comunei Strunga ši mediul rural românesc, la 1 iulie 2012 com. Strunga jud. Iași reg. Nord-Est România 1 iulie 2012: persoane, mediul rural 0-14 ani 818 90,466 397,864 1,578,784 15-64 ani 2,720 288,267 1,354,259 6,301,393 65 ani ši peste 731 64,139 354,962 1,757,643 total 4,269 442,872 2,107,085 9,637,820 raportul de dependență demografică* 56.9 53.6 55.6 52.9 gradul de îmbătrânire demografică** 89.4 70.9 89.2 111.3 * = raportul dintre numărul persoanelor de vârstă „dependentă” (persoane de sub 15 ani ši de peste 65 ani) ši populația în vârstă de muncă (15-64 ani) exprimat la 100 de persoane. ** = raportul dintre populația cu vârstă de 65 ani + și populația cu vârsta cuprinsă între 0 ši 14 ani exprimat la 100 persoane sursa datelor: INS, calcule proprii La 1 iulie 2012, în comuna Strunga, raportul de dependență demografică era de 56,9% ceea ce înseamnă că la fiecare 100 persoane în vârstă de muncă (15-64 ani) revin 56,9 persoane “dependente” (tineri ši vârstnici). Valorile înregistrate în arealul rural al județului Iaši, arealul 28

Pagina 29

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 rural regional ši național sunt similare, acest indicator având valori cuprinse între 52,9% ši 55,6% ši sunt ušor mai mici decât cele înregistrate la nivelul teritoriului comunei Strunga. Din cartograma indicatorilor demografici se observă că presiunea asupra persoanelor active din comuna Strunga este mai mare comparativ cu valorile înregistrate la nivel județean (53,6%), regional (55,6%) ši național (52,9%). Raportul de dependență demografică și gradul de îmbătrânire demografică: analiză comparativă 120.0 111.3 100.0 89.2 89.4 % (valori la 100 persoane) 80.0 70.9 52.9 55.6 53.6 56.9 60.0 40.0 20.0 0.0 1 iulie 2012 raportul de dependență demografică gradul de îmbătrânire demografică România reg. Nord-Est jud. Iaši com. Strunga Gradul de îmbătrânire demografică, cunoscut ši sub numele de indicele vitalității populației, calculat prin raportarea populației tinere la populația vârstnică are valoarea de 89,4% pentru comuna Strunga fiind mai mare decât valoarea județeană la nivel rural (70,9%), dar mai mică decât valoarea națională (111,3%). Valorile înregistrate atât la nivel de comună, cât ši la nivel general pentru spațiul rural românesc sunt sub valoarea de 150% care asigură înlocuirea generațiilor. Natalitate, mortalitate și spor natural. În anul 2012, în comuna Strunga au fost înregistrați 45 de născuți vii ši 72 de cazuri de deces, astfel la nivel de spor natural, acesta a fost de -27 persoane. În acelaši an – anul 2012, rata natalității a fost de 10,5‰ fiind cu 0,9‰ mai mică decât cea înregistrată în mediul rural iešean. 29

Pagina 30

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 În mediul rural românesc rata sporului natural este negativă, astfel că la nivel național acest indicator are valoarea de -4,7‰. În comuna Strunga, în anul 2012, rata sporului natural a fost de 6,3‰ fiind semnificativ mai mare decât media județene (-0,4‰). Rata natalității, rata mortalității, rata sporului natural: analiză comparativă 20.0 16.9 14.3 13.2 15.0 11.9 11.4 10.5 9.6 10.6 10.0 ‰ 5.0 0.0 -0.4 -5.0 -2.7 -4.7 -10.0 -6.3 anul 2012 rata natalității rata mortalității rata sportului natural România reg. Nord-Est jud. Iaši com. Strunga Mišcarea naturală la nivelul teritoriului comunei Strunga ši mediul rural românesc România reg. Nord-Est jud. Iași com. Strunga Anul 2012: ‰, mediul rural rata natalității 9.6 10.6 11.4 10.5 rata mortalității 14.3 13.2 11.9 16.9 rata sporului natural -4.7 -2.7 -0.4 -6.3 sursa datelor: calcule proprii pe baza datelor INS 30

Pagina 31

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Evoluția ratei natalității și mortalității la nivelul comunei Strunga, județul Iași 18.0 17.2 16.9 rata mortalității 16.0 16.3 15.6 14.0 -2,5‰ -6,3‰ 12.5 rata sportului natural este negativă ‰ 13.1 11.6 12.0 10.0 rata natalității 10.5 9.5 8.9 6.0 anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 În anul 2007 ši în perioada 2009-2012, rata sporului natural la nivelul comunei Strunga a fost negativă variind între -2,5‰ (anul 2007) ši 6,3% (anul 2012). În anul 2008, rata sporului natural a fost pozitivă având valoarea de 0,9‰. În aceeaši perioadă de referință (20072012), la nivelul comunei Strunga a fost înregistrat un caz de copil născut mort, iar începând cu anul 2009 a fost înregistrat anual câte un caz de deces în rândul copiilor cu vârsta sub 1 an. În anul 2012, în mediul rural iešean numărul deceselor în rândul copiilor cu vârsta sub un an a fost de 82 cazuri, iar rata mortalității infantile a fost de 16,1‰, iar în comuna Strunga rata mortalității infantile a fost de 22,2‰. Nupțialitate și divorțialitate. La oficiile de stare civilă din mediul rural din județul Iaši, în anul 2012 au fost oficiate 1827 căsătorii, cu 119 mai multe decât în anul precedent (+7,0%). Numărul divorțurilor pronunțate în mediul rural iešean prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 417 divorțuri, cu 10 mai puține decât în anul 2011. În mediul rural din județul Iaši, numărul căsătoriilor a fost de 1.827 în anul 2012, ceea ce reprezintă 21,1% din numărul total de căsătorii înregistrat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est. 31

Pagina 32

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Căsătorii ši divorțuri la nivelul teritoriului comunei Strunga ši mediul rural românesc um com. Strunga jud. Iași reg. Nord-Est România anul 2012, mediul rural căsătorii număr 19 1,827 8,679 38,939 divorțuri număr 5 417 2,378 9,534 rata de nupțialitate ‰ 4.5 4.1 4.1 4.0 rata de divorțialitate ‰ 1.2 0.9 1.1 1.0 sursa datelor: calcule proprii pe baza datelor INS În comuna Strunga, în anul 2012 au fost oficiate 19 căsătorii ši au fost pronunțate 5 divorțuri. Comparativ cu anul precedent numărul căsătoriilor a crescut cu 6, iar numărul divorțurilor a scăzut cu 2. Rata de nupțialitate și divorțialitate în perioada 2007-2012 la nivelul teritoriului comunei Strunga, județul Iași rata de nupțialitate rata de divorțialitate 8.0 7.2 7.0 6.6 6.0 5.3 4.8 5.0 4.5 ‰ 4.0 3.0 3.0 1.8 2.0 0.9 0.9 1.2 0.5 0.7 1.0 0.0 anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 În perioada 2007-2012, în comuna Strunga rata de nupțialitate a scăzut, iar rata de divorțialitate a înregistrat o ušoară creštere. 32

Pagina 33

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Capitolul 3. Forța de muncă Populația activă și ocupată La momentul Recensământului Populației ši Locuințelor din anul 2011, potrivit datelor prelucrate de Direcția Județeană de Statistică Iaši, populația stabilă a comunei Strunga era de 3.879 persoane, dintre care populație activă 2.126 persoane (dintre care 968 persoane de sex feminin). Din cei 3.879 locuitori stabili existenți la nivelul comunei Strunga, în anul 2011, peste 45,8% erau localizați în satul component Fărcăšeni ši 14,4% în satul-rešedință Strunga. Repartiția populației stabile din comuna Strunga pe sate componente, RPL 2011 Hăbăšešti Gura Văii 9.9% Strunga 1.9% 14.4% Fedelešeni 6.8% Brătulešti 11.1% Crivešti Fărcăšeni 7.0% 45.8% Cucova 3.2% 33

Pagina 34

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 34

Pagina 35

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Populația activă pe sate componente în comuna Strunga la Recensământul Populației și al Locuințelor 2011 Populația activă Total Ocupată Šomeri Sate Populația stabilă – în căutarea unui în căutarea componente TOTAL PERSOANE rata de ocupare total - total – alt loc de muncă primului loc de pers. (% populația pers. pers. (% din total muncă (% din total activă) šomeri) šomeri) comuna Strunga 3,879 2,126 2057 96.8% 69 59.4% 40.6% Strunga 557 279 268 96.1% 11 45.5% 54.5% Brătulešti 431 254 247 97.2% 7 57.1% 42.9% Crivešti 270 144 139 96.5% 5 40.0% 60.0% Cucova 123 79 76 96.2% 3 33.3% 66.7% Fărcăšeni 1,777 955 928 97.2% 27 51.9% 48.1% Fedelešeni 263 150 138 92.0% 12 91.7% 8.3% Gura Văii 73 39 39 100.0% 0 - - Hăbăšešti 385 226 222 98.2% 4 100.0% 0.0% sursa datelor: DJS Iaši - RPL 2011, calcule proprii Structura populației stabile din comuna Strunga pe sate componente la Recensământul Populației și Locuințelor 2011 4500 4000 locuitori; % din total comună 3500 3000 Fărcăšeni 45.8% 3879 locuitori Com. Strunga 2500 2000 Strunga 1500 Crivešti Hăbăšešti 14.4% Fedelešeni 1000 7.0% 9.9% 6.8% 500 0 Brătulešti Cucova Gura Văii sate componente 11.1% 3.2% 1.9% 35

Pagina 36

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Din populația totală a comunei Strunga de 3.879 locuitori, 2.126 persoane sunt clasificate ca fiind active (ceea ce reprezintă 54,8% din total populație). Din cele 2.126 persoane active înregistrate per total, la nivelul comunei Strunga, 44,9% sunt din satul Fărcăšeni, 13,1% din satul rešedință Strunga, 11,9% din satul Brătulešti ši 10,6% din satul Hăbăšešti. Gura Văii este satul ce deține 1,8% din populația totală activă. Structura populației ACTIVE din comuna Strunga pe sate componente, RPL 2011 Hăbăšešti 10.6% Strunga Gura Văii 13.1% 1.8% Fedelešeni 7.1% Brătulešti 11.9% Crivešti 6.8% Fărcăšeni 44.9% Cucova 3.7% Pentru evidențierea statutului economic al comunei Strunga, la nivel local este necesară o analiză a ratei de ocupare (potrivit definiției oficiale INS: rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă raportul, exprimat procentual, dintre populația ocupată civilă ši resursele de muncă). Rata de ocupare la nivelul comunei Strunga, calculată pe baza datelor furnizate de DJS Iaši – RPL 2011, este de 96,8% fiind superioară mediei naționale înregistrată în anul 2011 de 59,6%. În anul 2011, la nivel regional rata de ocupare a fost de 49,7%, iar la nivel județean de 50,7%. 36

Pagina 37

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 La nivelul comunei Strunga rata de ocupare ridicată comparativ cu media celorlalte unități administrativ-teritoriale este explicată de definiția oferită de Institutul Național de Statistică2 ši prin faptul că specificul local este agro-zootehnic, astfel populația desfăšoară activități producătoare de bunuri, ce le pot aduce venituri sau le asigură, dar acest lucru nu înseamnă că populația generează venituri consumul de produse din cadrul gospodăriei. 2 Populația ocupată cuprinde, conform metodologiei Anchetei statistice asupra forței de muncă în gospodării, toate persoanele de 15 ani ši peste care au desfăšurat o activitate economică producătoare de bunuri sau servicii de cel puțin o oră (cel puțin 15 ore pentru lucrătorii pe cont propriu ši lucrătorii familiali neremunerați din agricultură anterior anului 2011) în perioada de referință (o săptămână), în scopul obținerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii. Începând din anul 2011, lucrătorii pe cont propriu ši lucrătorii familiali neremunerați care lucrează în agricultură sunt considerați persoane ocupate doar dacă sunt proprietarii producției agricole (nu neapărat ši ai pământului) obținute ši îndeplinesc una dintre următoarele condiții: a) producția agricolă este destinată, fie ši măcar în parte, vânzării sau schimbului în natura (troc); b) producția agricolă este destinată exclusiv consumului propriu dacă aceasta reprezintă o parte substanțială a consumului total al gospodăriei (sursa: INS) 37

Pagina 38

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Cartograma cu privire la rata de ocupare pe sate componente evidențiază faptul că satul Gura Văii (cel mai mic din punct de vedere al efectivului demografic ši al numărului de persoane active), rata de ocupare este de 100%. În satul-rešedință Strunga, rata de ocupare este de 96,1%. Șomeri și rata șomajului În perioada martie 2013- martie 2014, numărul total al šomerilor înregistrați în comuna Strunga a oscilat între un minimum de 17 šomeri (luna iunie 2013) ši un maximum de 41 šomeri (luna august 2013). În luna martie 2014, numărul šomerilor înregistrați era de 26 persoane, dintre care 10 sunt persoane de sex feminin. Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii în comuna Strunga, județul Iași total persoane persoane de sex feminin 50 41 39 37 37 40 34 31 32 30 26 26 25 26 persoane 24 17 20 10 16 17 14 15 9 7 11 11 11 11 10 4 5 0 mart. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb. mart. luna, anul 2013 2014 La momentul Recensământului Populației ši Locuințelor din anul 2011, potrivit datelor prelucrate de Direcția Județeană de Statistică Iaši, numărul šomerilor însuma 69 persoane, 38

Pagina 39

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 dintre care 39,1% sunt din satul Fărcăšeni, 17,4% din satul Fedelešeni ši 15,9% din satulrešedință Strunga. Structura ȘOMERILOR din comuna Strunga pe sate componente, RPL 2011 Hăbăšešti Gura Văii 5.8% Strunga 0.0% 15.9% Fedelešeni 17.4% Brătulešti 10.1% Crivešti Fărcăšeni 7.2% 39.1% Cucova 4.3% Din cei 69 de šomeri existenți în comuna Strunga, la RPL 2011, 59,4% sunt în căutarea unui alt loc de muncă ši 40,6% sunt în căutarea primului loc de muncă. 39

Pagina 40

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Structura ȘOMERILOR din comuna Strunga în funcție de statutul acestora vis-a-vis de locul de muncă în căutarea în căutarea unui primului loc de alt loc de muncă muncă 59.4% 40.6% Din cele 69 persoane šomere, 25 persoane erau de sex feminin (36,2% din total šomeri). Ponderea šomerilor din totalul populației active, la nivelul teritoriului comunei Strunga era de 3,2% la Recensământul Populației ši Locuințelor din anul 2011. Ponderea šomerilor de sex feminin din totalul populației active de sex feminin este de 2,6%. În anul 2011, la nivel național rata šomajului a fost de 5,2% per total ši de 4,9% la nivelul populației de sex feminin. La nivelul județului Iaši, rata šomajului a fost de 5,4% per total ši de 4,8% în cazul populației de sex feminin. În profil teritorial, satul Fedelešeni înregistrează cea mai mare pondere a šomerilor în rândul populației active (8,0%). În satul Gura Văii nu existau šomeri înregistrați la momentul RPL 2011. În satul-rešedință Strunga ponderea šomerilor din totalul populației active este de 3,9%, valoarea fiind superioară mediei locale de 3,2%. 40

Pagina 41

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 41

Pagina 42

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Salariați În anul 2012, la nivel național numărul mediu al salariaților3 era de 4.442.865 persoane, ceea ce reprezintă 20,8% din populația totală stabilă la data de 1 iulie. În Regiunea de Dezvoltare Nord-Est numărul mediu al salariaților se cifra la peste 505 mii persoane ši reprezenta 13,7% din totalul populației, iar în județul Iaši ponderea numărului mediu de salariați din totalul populației era de 16,5%. Numărul mediul al salariaților din comuna Strunga, în anul 2012, era de 192 persoane, fiind cu 13,5% mai mic decât numărul mediu de salariați înregistrat în urmă cu nouă ani de zile (anul 2004). Comparativ cu ponderile înregistrate la nivel național, regional sau județean, în comuna Strunga numărul mediu al salariați reprezintă doar 4,5% din totalul populației stabile existente la 1 iulie 2012. Ținând cont de faptul că, la 1 ianuarie 2012, populația comunei Strunga cu vârsta cuprinsă între 15 ši 64 ani era de 2.720 persoane, ponderea numărului mediu de salariați în cadrul grupului de persoane apte de muncă este de 7,1%. Evoluția numărului mediu al salariaților din comuna Strunga ši la nivel național 2004 … 2008 2009 2010 2011 2012 2012/2004 persoane persoane % România 4,468,837 … 5,046,317 4,774,263 4,376,044 4,348,739 4,442,865 -25,972 -0.6% reg. Nord-Est 563,041 … 592,399 556,601 499,314 492,185 505,799 -57,242 -10.2% jud. Iaši 147,620 … 164,886 153,433 137,229 134,640 138,181 -9,439 -6.4% com. Strunga 222 … 199 197 244 185 192 -30 -13.5% sursa datelor: INS, calcule proprii 3 Numărul mediu al salariaților reprezintă numărul de salariați angajați cu contracte individuale de muncă, plătiți de întreprindere pentru o durată medie normală a timpului de lucru, pe perioada de referință. Se determină ca medie aritmetică simplă calculată prin împărțirea sumei efectivelor zilnice de salariați din perioada de referință, inclusiv din zilele de repaus săptămânal, sărbători legale ši alte zile nelucrătoare, la numărul total al zilelor calendaristice. Salariații angajați cu program parțial sunt incluši proporțional cu timpul de lucru prevăzut in contractul individual de muncă (sursa: INS) 42

Pagina 43

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Numărul mediu de salariați, în perioada 2004-2012, la nivelul comunei Strunga, județul Iași număr mediu salariați % din populație totală 300 persoane; % din populația totală 244 250 222 210 199 197 188 197 192 200 185 150 100 50 5.0% 4.8% 4.5% 4.3% 4.5% 4.5% 5.6% 4.3% 4.5% 0 anul 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 37,0% dintre salariații comunei Strunga fac parte din sectorul public fiind angajați în învățământ, sănătate ši asistență socială, administrație publică ši apărare, etc., iar 34,4% sunt salariați în agricultură, silvicultură, pescuit. În comuna Strunga nu există salariați în domeniul construcțiilor. 43

Pagina 44

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Structura numărului mediu al salariaților din comuna Strunga pe activități economice (anul 2012) Industrie Servicii 2.6% 9.4% Servicii publice (administrație, învățământ, sănătate etc.) Comerț 37.0% 16.7% Agricultură, silvicultură, pescuit 34.4% Numărul mediu al salariaților din comuna Strunga ši județul Iaši comuna Strunga județul Iași comuna Strunga județul Iași persoane % Total 192 138,181 100.0% 100.0% Agricultură, silvicultură, pescuit 66 3,429 34.4% 2.5% Industrie 5 30,971 2.6% 22.4% Construcții 0 10,164 0.0% 7.4% Comerț 32 23,660 16.7% 17.1% Servicii 18 27,022 9.4% 19.6% Servicii publice (administrație, 71 42,935 37.0% 31.1% învățământ, sănătate etc.) sursa datelor: INS, DJS Iaši, calcule proprii Analiza comparativă comuna Strunga – județul Iaši a numărului mediu al salariaților pe activități economice evidențiază diferențe semnificative pentru sectoarele agricultură, silvicultură, pescuit, respectiv industrie ši servicii. Specificul comunei face ca 34,4% dintre salariați să fie încadrați în sectorul agricol, în timp ce la nivel județean ponderea salariaților din acest sector este de doar 2,5%. În județul Iaši, 44

Pagina 45

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 ponderea salariaților din sectorul industrial este de 22,4%, în timp ce la nivel local ponderea este de doar 2,6%. Câștigul salarial În anul 2012, în județul Iaši un salariat câštiga o sumă medie brută lunară de 1880 lei, fiind superioară sumei câštigate la nivelul Regiunii de dezvoltare Nord-Est (1679 lei), dar inferioară mediei naționale de 2063 lei. Evoluția câștigului salarial nominal mediu BRUT lunar 2200 2063 1980 2000 1902 1845 1761 1880 1800 1806 1841 lei 1781 1600 1680 1638 1679 1629 1623 1400 1543 1200 România reg. Nord-Est jud. Iaši 1000 anul 2008 2009 2010 2011 2012 Diferența procentuală între câštigul mediu brut lunar înregistrat la nivelul județului Iaši comparativ cu media regională este de +11,6% ši comparativ cu media regională este de - 9,0%. Astfel, salariul mediu brut câštigat de un salariat localizat în Regiunea Nord-Est reprezintă 89,6% din câštigul mediu brut iešean, iar câštigul mediu brut al unui iešean reprezintă 91,0% din câštigul mediu brut la nivel național. 45

Pagina 46

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Evoluția câštigului nominal mediu brut ši net în România Câștig salarial nominal mediu BRUT lunar Câștig salarial nominal mediu NET lunar 2008 2012 2012/2008 2008 2012 2012/2008 lei lei lei % lei lei lei % România 1761 2063 302 17.1% 1309 1507 198 15.1% Regiunea Nord-Est 1543 1679 136 8.8% 1155 1229 74 6.4% Județul Iaši 1680 1880 200 11.9% 1257 1371 114 9.1% sursa datelor: INS, calcule proprii Angajații din județul Iaši au câštigat în anul 2012 un salariu nominal mediu net lunar de 1371 lei, fiind cu 114 lei (+9,1%) mai mare decât cel înregistrat în anul 2008. În perioada 2008-2012, la nivel național câštigul salarial nominal mediu net lunar a crescut cu 15,1% (+198 lei), iar la nivel regional cu doar 6,4% (74 lei). Evoluția câștigului salarial nominal mediu NET lunar 1600 1507 1500 1444 1391 1361 1400 1309 1371 1300 1322 1342 lei 1310 1200 1257 1207 1229 1100 1192 1199 1155 1000 900 România reg. Nord-Est jud. Iaši 800 anul 2008 2009 2010 2011 2012 46

Pagina 47

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Cartograma “categorii de populație” 47

Pagina 48

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Capitolul 4. Economie Conturi naționale Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - prețuri curente, în România la nivelul anului 2011, calculate conform CAEN Rev. 2 înregistra valoarea de 26,099.9 lei / locuitor, fiind inferior produsului intern brut pe locuitor înregistrat pentru Regiunea Bucurešti-Ilfov (65,757.3 lei / locuitor). Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - prețuri curente 2008 2009 2010 2011 2008/2011 ron / locuitor ron / locuitor % România 23,934.6 23,341.4 24,435.9 26,099.9 2,165.3 9.0% Regiunea Nord -Vest 21,542.1 21,297.4 21,827.2 22,523.0 980.9 4.6% Regiunea Centru 22,707.7 22,618.8 23,428.3 24,395.4 1,687.7 7.4% Regiunea Nord - Est 14,794.5 14,649.3 15,014.8 15,445.2 650.7 4.4% Regiunea Sud-Est 19,098.9 18,738.2 20,076.8 21,258.1 2,159.2 11.3% Regiunea Bucurešti - Ilfov 59,680.2 55,079.3 58,137.0 65,757.3 6,077.1 10.2% Regiunea Sud - Muntenia 19,648.1 19,913.7 20,288.2 21,550.8 1,902.7 9.7% Regiunea Sud -Vest - Oltenia 17,831.8 17,752.8 18,735.1 19,960.9 2,129.1 11.9% Regiunea Vest 26,173.2 25,602.4 27,640.0 28,940.4 2,767.2 10.6% sursa datelor: INS, calcule proprii În regiunea Nord-Est produsul intern brut / locuitor, în anul 2011, a înregistrat 15,445.2 lei, fiind mai mare cu 4.4% decât în anul 2008. Produsul intern brut al regiunii Nord-Est reprezintă doar 0.6 din media națională ši o cincime din PIB regional Bucurešti-Ilfov. 48

Pagina 49

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Produsul intern brut (PIB) regional pe locuitor - prețuri curente, calculate conform CAEN Rev.2 Bucurešti - Ilfov 70,000.0 65,757.3 PIB regional / locuitor - RON 60,000.0 50,000.0 Vest 40,000.0 28,940.4 Centru 24,395.4 Sud - Muntenia Sud -Vest - Oltenia 30,000.0 21,550.8 19,960.9 20,000.0 România 10,000.0 Nord -Vest Reg. Sud-Est 26,099.9 22,523.0 21,258.1 NORD-EST 0.0 15,445.2 regiunea În anul 2013, potrivit datelor furnizate de Comisia Națională de Prognoză (“Prognoza de primăvară”, iunie 2013) la nivel regional PIB a crescut real cu 1,6%, în timp ce la nivelul județului Iaši crešterea este de 1,1% . Evoluția principalilor indicatori economico – sociali pe județe, Regiunea Nord-Est în anul 2013 Total regiune Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui modificare procentuală față de anul precedent Creštere reală a PIB 1.6 1.2 2.4 1.1 1.8 2.8 0.5 PIB/locuitor (euro) 4,150 4,700 3,366 5,388 3,485 3,982 2,804 Populația ocupată civilă medie 1.2 1.1 1.4 1.0 1.4 1.0 1.5 Numărul mediu de salariați 2.0 2.8 2.5 2.0 1.0 1.2 2.7 Rata šomajului înregistrat - % 5.6 6.2 4.2 4.8 4.7 5.2 9.9 Câštigul salarial mediu net lunar 1295 1328 1185 1455 1188 1212 1198 (lei / salariat) Câštigul salarial mediu net lunar 5.3 3.1 5.2 6.2 5.8 5.6 6.5 sursa datelor: CNP, Proiecția principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2016 Din datele ce prezintă evoluția principalilor indicatori economico-sociali, în Regiunea Nord- Est, se remarcă faptul că în anul 2013 comparativ cu anul precedent, în profil teritorial, 49

Pagina 50

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 județul Suceava a înregistrat cea mai bună evoluție a PIB-ului de 2,8%, cea mai slabă evoluție fiind înregistrată la nivelul județului Vaslui (0,5%). Cu toate că, la nivelul județului Iaši, PIB a crescut real cu doar 1,1% în anul 2013 comparativ cu anul 2012, PIB/locuitor înregistrează cea mai mare valoare în cadrul regiunii Nord-Est – 5.388 euro / locuitor. Astfel, la nivelul județean PIB/locuitor este mai mare cu 1238 euro decât media regională (+29,8%). Mediul de afaceri Numărul întreprinderilor active din România, în anul 2012, este de peste 472 mii unități, dintre care 50.298 unități sunt localizatate în regiunea de dezvoltare Nord-Est (ceea ce reprezintă 10,7% din total). În profil regional, județul Iaši deține poziția fruntašă ca număr de întreprinderi active existente (27,4%). Din anul 2008 până în anul 2012, la nivel județean numărul întreprinderilor active a scăzut cu aproximativ o cincime (-20,3%). Regiunea Nord-Est - repartiția pe județe a întreprinderilor active, în anul 2012 Botošani Vaslui 7.3% 8.8% Iaši 27.4% Neamț 16.1% Suceava 19.8% Bacău 20.7% 50

Pagina 51

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Evoluția numărului de întreprinderi active la nivel național ši în profil teritorial Regiunea Nord-Est 2008 2009 2010 2011 2012 2012/2008 număr număr % România 554,967 541,696 491,805 452,010 472,187 -82,780 -14.9% Regiunea Nord-Est 60,898 59,051 53,165 48,591 50,298 -10,600 -17.4% Bacău 12,318 12,086 10,758 9,827 10,403 -1,915 -15.5% Botošani 4,523 4,323 3,923 3,492 3,668 -855 -18.9% Iaši 17,319 16,671 14,902 13,344 13,797 -3,522 -20.3% Neamț 10,170 9,720 8,652 7,966 8,073 -2,097 -20.6% Suceava 11,230 11,118 10,242 9,607 9,945 -1,285 -11.4% Vaslui 5,338 5,133 4,688 4,355 4,412 -926 -17.3% sursa datelor: INS, calcule proprii În România, în anul 2012, la fiecare 1000 locuitori stabili revin 22.1 întreprinderi active. Comparativ cu valoarea regională, acest indicator ce arată bunăstarea economică locală este superior valorii (13.6 întreprinderi active / 1000 locuitori din Regiunea Nord-Est). Întreprinderi active/1.000 locuitori la nivel național și în profil teritorial Regiunea Nord-Est în anul 2012 România 25.0 22.1 întreprinderi active/1.000 locuitori Iaši 20.0 16.5 Neamț 14.5 Regiunea Nord-Est 13.6 15.0 Botošani 10.0 Bacău Suceava 8.3 14.6 14.0 Vaslui 5.0 9.9 0.0 profil teritorial com. Strunga 1.2 În comuna Strunga, conform datele Ministerului Finanțelor, numărul firmelor existente în anul 2012 era de 15 unități. Numărul unităților la 1000 locuitori este de 1,2, valoarea acestui 51

Pagina 52

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 indicator fiind de 18,9 ori mai mică decât media națională, de 11,6 ori mai mică decât media regională ši de 14,1 ori mai mică decât media județeană. Rata de activitate a firmelor din comuna Strunga este de 33,3%, conform informațiilor Ministerului Finanțelor. În anul 2012, cifra de afaceri medie a unei firme active din punct de vedere economic din comuna Strunga a fost de peste 2,331 mii lei, iar numărul mediu de angajați a fost de 17,6 angajați / unitate. Productivitatea muncii la nivelul comunei Strunga este de peste 132 mii lei / angajat. Numărul total de angajați din comuna Strunga în cadrul unităților economice este 80 persoane. Indicatori economici la nivelul teritoriului comunei Strunga u.m. 2012 număr firme - total, din care nr. 15 active economic nr. 5 cifra de afaceri a firmelor active economic mii lei 11,657,471 număr angajați din cadrul firmelor active economic număr 88 rata de activitate a firmelor % 33.3% productivitatea muncii lei (CA)/angajat 132,471.3 cifra de afaceri medie / firmă activă lei/firmă activă 2,331,494.2 nr mediu de angajați / firmă activă nr. angajați / firmă activă 17.6 sursa datelor: Ministerul Finanțelor, calcule proprii Potrivit oficialităților locale, în comuna Strunga principalele activități economice sunt:  Agricultura  Cultura pomilor fructiferi  Industrializarea laptelui  Zootehnie (porcine, fermă vaci de lapte ši ovine, fermă de producție găini ouătoare)  Exploatarea lemnului (producție de cherestea). 52

Pagina 53

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Agricultură Suprafața totală a comunei Strunga este de 7.528 ha, dintre care suprafața agricolă cuprinde 6.020 ha, ceea ce reprezintă 80,0% din suprafața totală. Suprafața teritoriului comunei Strunga pe moduri de folosință în anul 2012 Mod folosință ha % Total 7,528 100.00% Agricolă - total, din care: 6,020 80.0% Arabilă 4,120 68.4% Livezi ši pepiniere pomicole 518 8.6% Vii ši pepiniere viticole 37 0.6% Păšuni ši fânețe 1,345 22.3% Terenuri neagricole – total, din care: 1,508 20.0% Păduri ši altă vegetație forestieră 746 49.5% Ocupată cu ape, bălți 44 2.9% Ocupată cu construcții 130 8.6% Căi de comunicații ši căi ferate 139 9.2% Terenuri degradate ši neproductive 449 29.8% sursa datelor: Direcția Județeană de Statistică Iaši, calcule proprii Din cele 6.020 ha de teren agricol, 68,4% este suprafață agricolă arabilă (4.120 ha), 8,6% sunt suprafețe acoperite cu livezi ši pepiniere pomicole (518 ha) ši 0,6% sunt suprafețe acoperite cu vii ši pepiniere viticole (37 ha). 53

Pagina 54

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Repartiția suprafeței AGRICOLE de la nivelul comunei Strunga pe moduri de folosință (anul 2012) Păšuni ši fânețe Vii ši pepiniere 22.3% viticole 0.6% Arabilă Livezi ši 68.4% pepiniere pomicole 8.6% Repartiția suprafeței NEAGRICOLE de la nivelul comunei Strunga pe moduri de folosință (anul 2012) Terenuri degradate ši neproductive Păduri ši altă 29.8% vegetație forestieră 49.5% Căi de comunicații ši căi ferate 9.2% Ocupată cu Ocupată cu ape, construcții bălți 8.6% 2.9% 49,5% din suprafața totală a terenurilor neagricole este reprezentată de păduri ši altă vegetație forestieră. Ponderea terenurilor degradate neproductive este de 29,8% (449 ha). 54

Pagina 55

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Activitatea agricolă în comuna Strunga Livezi și pepiniere agricole. Conform datelor de la Registrul Agricol – din cadrul Primăriei Strunga, la nivel local, în anul 2013, suprafața acoperită cu livezi ši pepiniere pomicole este de 128 ha, fiind cu 42,1% (93 ha) mai mică decât suprafața din anul 2008. Cele 128 ha de teren agricol acoperite cu livezi ši pepiniere agricole sunt cultivate în suprafețe aproximativ egale cu pruni (45 ha – 35,2%), cireši (43 ha – 33,6%) ši meri (40 ha – 31,3%). Repartiția suprafeței agricole cultivată cu pomi fructiferi de la nivelul comunei Strunga (anul 2013) Măr Prun 31.3% 35.2% Cireš 33.6% Comparativ cu anul 2008, în anul 2013 suprafețele cultivate cu cais, piersic ši višin au fost desființate, iar cele cultivate cu măr ši prun au scăzut semnificativ (cu 10,0%, respectiv 64,6%). Singurul pom fructifer care a câštigat teren în perioada 2008-2013 este cirešul (+3 ha în anul 2013 comparativ cu anul 2008). 55

Pagina 56

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Suprafața livezilor ši pepinierelor pomicole de la nivelul teritoriului comunei Strunga Anul 2008 Anul 2013 2013/2008 ha ha % Total, din care 221 128 -93 -42.1% Măr 113 40 -73 -64.6% Prun 50 45 -5 -10.0% Cais 2 0 -2 -100.0% Piersic 2 0 -2 -100.0% Cireš 40 43 3 7.5% Višin 14 0 -14 -100.0% sursa datelor: Primăria Comunei Strunga Plante uleioase. Suprafața totală cultivată cu plante uleioase, la nivelul comunei Strunga în anul 2013 este de 878 ha fiind cu 2,4% (-22 ha) mai mică decât suprafața înregistrată în anul 2008. În anul 2013, 107 ha erau cultivate cu rapiță ši 771 ha cu floarea soarelui. Repartiția suprafeței agricole cultivată cu plante uleioase de la nivelul comunei Strunga (anul 2013) Floarea soarelui 87.8% Rapiță 12.2% Legumicultură. Suprafața totală de teren agricol acoperită cu plantele legumicole este de 249 ha, dintre care 88,4% (220 ha) sunt cultivate cu cartofi. Comparativ cu anul 2008, suprafața cultivată cu legume a crescut cu 17 ha (-6,4%). 56

Pagina 57

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Repartiția suprafeței agricole cultivată cu legume de la nivelul comunei Strunga (anul 2013) Tomate 1.2% Cartofi Varză 88.4% 10.4% Cereale. Conform datelor de la Registrul Agricol din cadrul Primăriei comunei Strunga suprafața cultivată cu cereale este de 3.196 ha, din care 2.454 ha (76,8%) sunt cultivate cu porumb. Repartiția suprafeței agricole cultivată cu cereale de la nivelul comunei Strunga (anul 2013) Orzoaică 0.8% Orz 1.6% Porumb 76.8% Grâu 20.9% 57

Pagina 58

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Suprafața terenului agricol cultivat cu cereale de la nivelul teritoriului comunei Strunga Anul 2008 Anul 2013 2013/2008 ha ha % Total, din care 2806 3196 390 13.9% Porumb 2154 2454 300 13.9% Grâu 482 667 185 38.4% Orz 70 50 -20 -28.6% Orzoaică 100 25 -75 -75.0% sursa datelor: Primăria Comunei Strunga Pe parcursul ultimilor 5 ani, suprafața cultivată cu cereale a crescut cu 390 ha (+13,9%). Viță de vie. În ceea ce privešte suprafața de teren agricol cultivată cu viță de vie, la nivel local, în anul 2013, suprafața acoperită cu vii este de 41 ha viță de vie hibridă. Comparativ cu anul 2008 suprafața acoperită cu viță de vie a scăzut cu peste 50% (se remarcă o involuție de 57,7%, ceea ce reprezintă -56 ha). Creșterea animalelor. La nivelul teritoriului comunei Strunga există un efectiv bogat de animale, astfel în anul 2013 la nivel local în Registrul Agricol al Primăriei erau înregistrate peste 4000 de ovine, peste 20 mii de păsări ši peste 900 capete bovine, respectiv porcine. Efectivele de animale existente la nivelul comunei Strunga Număr capete animale Categorii de animale 2013/2008 2008 2013 număr număr % Bovine 1,040 980 -60 -5.8% Ovine 3,546 4,236 690 19.5% Caprine 300 156 -144 -48.0% Cabaline 445 415 -30 -6.7% Porcine 1,800 935 -865 -48.1% Păsări 24,000 24,300 300 1.3% Familii de albine 350 581 231 66.0% sursa datelor: Primăria Comunei Strunga 58

Pagina 59

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 În ceea ce privešte efectivul de animale, în anul 2013 comparativ cu anul 2008, la nivelul comunei Strunga se remarcă o creštere cu 66,0% a numărului total de familii de albine (+231 familii albine) ši o scădere de 48,0% a efectivelor de caprine (-144 capete). Efectivele de animale existente la nivelul comunei Strunga (anul 2013) 30,000 Păsări 24,300 efective de animale; număr de capete 25,000 20,000 15,000 Ovine 10,000 4,236 Porcine Cabaline 5,000 935 415 0 Bovine Familii de albine Caprine animale 980 581 156 Piscicultură La nivelul comunei Strunga există 44 ha de teren acoperite cu ape ši bălți. În comuna Strunga există un număr de 4 iazuri amenajate (cu o suprafață totală de 13,79 ha) ši un iaz care în prezent este în curs de amenajare (5,45 ha – teren concesionat). 3 dintre cele 4 iazuri amenajate sunt realizate pe teren concesionat ši un iaz este proprietate privată. 59

Pagina 60

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Silvicultură Conform Primăriei Strunga, la nivel local, în prezent există 733 ha de pădure, dintre care 370 ha este pădure proprietate de stat ši 363 ha pădure proprietate particulară. Repartiția suprafeței acoperită cu păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (anul 2014) proprietate privată 49.5% proprietate de stat 50.5% Turism Din punct de vedere turistic, în comuna Strunga există o stațiune balneoclimaterică cu 6 pavilioane, cu o capacitate totală de cazare de 100 locuri, dar care în prezent nu este funcțională din cauza condițiilor precare ši neadecvate ținând cont de vechimea imobilului. In afară de factorii naturali existenți la nivel local, în comuna Strunga există și alte resurse turistice ce pot fi clasificate în două categorii: obiective turistice naturale ši obiective turistice antropice. Resursele turistice naturale din comuna Strunga sunt:  Pădurile cu arbori exotici (5,89 ha)  Iazurile pentru agrement (13,79 ha amenajate ši 5,45 ha în curs de amenajare) 60

Pagina 61

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Obiective turistice antropice existente la nivel local sunt:  ašezare neolitică aparținând culturii Cucuteni la Hăbăšešti, pe dealul Holm  ašezare din sec. I-II d.Hr. la circa 800 m Nord-Est de Fedelešeni  ašezare din epoca neolitică (Cultura Criš ši Cultura Cucuteni) din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului ši din secolul IV d. Hr., la marginea de Nord a satului Crivešti  Biserica Sf. Gheorghe construită în 1762 cu reparații în 1821 în satul Hăbăšešti  Biserica de lemn Sf. Nicolae a fostului schit, construită în 1747 în Fedelešeni  Lăcašuri de cult: Biserici Ortodoxe în satele Strunga, Hăbăšešti, Brătulešti, Crivešti ši Cucova; Biserica Romano-Catolică Fărcăšeni, Casa de Adunare a Cultului Adventist Strunga. Stațiunea Balneoclimaterică Strunga4 Informații generale. Geologia ši hidrologia localității a fost studiată încă din secolul trecut ši datele existențe lămuresc natura solului precum ši originea apelor minerale. Studiul referitor la întreaga regiune cuprinsă între Siret ši Prut scoate în evidență că prin retragerea mării sarmatiene spre bazinul Mării Negre, între rocile sedimentare au rămas reținute săruri a căror concentrare a fost mai mare în sarmatianul mediu. Apele de adâncime, în contact îndelungat cu aceste săruri, se mineralizează ši în anumite împrejurări tectonice sau prin foraje apar la zi cu caracteristici fizico-chimice determinate de compoziția rocilor pe care le- au spălat în drumul lor subteran, în cazul apelor minerale de la Strunga, acestea apar la contactul dintre straturile complexului luto-nisipos ši straturile mai profunde argilo- marnoase. Caracterul principal de ape sulfuroase poate fi determinat de faptul că marnele argiloase sarmatiene conțin grăunți de pirită ši sub acțiunea acidului carbonic se formează hidrogenul sulfurat. Printr-un proces similar se formează bicarbonatul de fier ši prezența fierulul în 4 sursa informațiilor: http://strunga.iasi.mmb.ro/ 61

Pagina 62

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 apele de la Strunga adaugă unele calități terapeutice. Gradul de mineralizare a acestor ape, cuprins între 1,3 - 2,6 g% poate fi explicat prin dinamică apei subterane, aceasta având o circulație mai rapidă ši nefiind mult timp în contact cu formațiunile amintite, apare mai puțin mineralizată, constituenții cei mai importanți fiind ionii de bicarbonat, calciu, sodiu, magneziu. Solul stațiunii are la suprafață o pătură de lut galben nisipos cu concretiuni calcare. Fiind înclinat, facilitează drenajul apelor meteorice ši se evită stagnările care impurifică aerul. încălzirea ši răcirea acestui sol se face mai încet, ceea ce contribuie la atenuarea diferențelor de temperatură între zi ši noapte. Clima stațiunii Strungă este legată de ašezarea geografică, relieful localității, vegetația ši structura solului; Pe glob stațiunea se află în preajma intersecției meridianului de 27 grade Igt. E cu paralela de 47 grade 12 minute latitudine nordică, la o altitudine de 226 m. Locul de amplasare a vilelor de locuit ši a dotațiilor balneare se bucură de vecinătatea ocrotitoare a pădurii ši dealurilor care atenuează viteza curenților dinspre N ši NE Atmosfera este liništită mai mult de 250 zile pe an, ceea ce permite ca odihna în aer liber să se facă o perioadă îndelungată de timp. Expoziția stațiunii spre E ši S favorizează radiația solară înspre verandele deschise, unde se poate practica aeroterapie ši expunere la soare atât vara cât ši iarna. Istoric. Materialul publicitar referitor la funcționarea băilor Strunga, apărut după Primul Razbol Mondial, acreditează existența băilor încă în anul 1812 precum ši prezența de pe atunci de vizitatori din toată Moldova ši străinătate, utilizarea certa a apelor în scop medical se cunoašte din anul 1828, iar începuturile practicii competente se situează între 1830 - 1834, când doctorul Zotta face indicații terapeutice, A. Abrahamfi executa primele analize chimice, iar ,,Societatea de medici ši naluralisti" din Iaši face recomandări de studii ši cercetări. Condițiile de deservire erau în acea perioadă cu totul improprii, după cum menționează un martor ocular - scriitorul C. Negruzzi - care vizitează localitatea în anul 1837. Anastasie Fatu, unui din cei mai luminați protagoništi ai balneoterapiei de la mijlocul secolului trecut, a influențat remarcabil prin recomandările ši opera sa štiințifică dezvoltarea stațiunii Strunga. în anul 1880 Inge Robert, fost arnăut al domnitorului Mihail Sturza îši vinde mošiile pentru a realiza la bătrânețe prosperitatea unui monumental stabiliment de 62

Pagina 63

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 băi într-o poetică ši încântătoare pădure a României. Pentru timpurile de atunci opera sa constituia un mare progres. Construise un hotel cu două etaje, un hotel mai mic pentru vizitatorii săraci, mai multe vile ši o clădire de băi corespunzătoare, cu ape sulfuroase ši hidroterapie. în 1890 băile trec în proprietatea prof. dr. Manolescu care le administrează până la Primul Război Mondial, când întreaga stațiune este distrusă ši se reface cu multă greutate. În 1930 Strunga oferă vizitatorilor toate cerințele unei stațiuni moderne, având pe lângă clădirea băilor - hoteluri, două restaurante, cazinou, sală de concerte, cinematrograf, etc. La sfâršitul celui de al Doilea Război Mondial, stațiunea afandu-se pe linia de fortificații Pašcani este din nou distrusă. Parcul a fost desființat ši nici o construcție nu s-a păstrat în bună stare. Distrugerea cazematelor aflate în perimetrul extern de protecție al izvoarelor a cauzat perturbări hidrografice ši majoritatea surselor s-au colmatat. în 1950, prof. M. Sturza elaborează în cadrul Institutului de balneologie din Bucurešti proiectul unui grandios sanatoriu balnear, dar greutățile economice împiedică orice valorificare. în 1953 dr. V. Bejan, împreună cu dr. C. Boisteanu medicul teritorial, realizează prin I.M.S. Român un proiect limitat de amenajare, se decolmatează izvoarele, se construiešte un pavilion balnear cu 12 căzi, o centrală termică, patru pavilioane de locuit cu o capacitate de 60 pături ši se reamenajează parcul stațiunii. Treptat se aduc îmbunătățiri administrative ši peisagistice, iar prin contribuția štiințifică a unor cercetări se întocmešte documentația de bază necesară extinderii practicii balneare. Astfel, prof. dr. N. Macarovici ši dr. V. Bejan, în studiul privind structura geologică a Moldovei între Siret ši Prut, aduc unele elemente în cunoašterea genezei apelor minerale din această regiune cu referire la izvoarele de la Strunga. Prof. dr. I. Gugiuman ši prof. Gh. Năstase furnizând material geografic ši climatologic, au contribuit la cunoašterea posibilităților de extindere ši permanentizare a stațiunii. InstitutuI de balneologie din Bucurešti a efectuat în două rânduri analiza completă a tuturor izvoarelor existente. Colectivul de balneologie al Policlinicii municipiului Iaši a realizat patru studii privind acțiunea apelor minerale utilizate în cură internă, sub formă de băi ši aerosoli. Dr. E. Cociasu ši colaboratorii de la Institutul de balneologie Bucurešti, au precizat prin studii experimentale unele efecte asupra stomacului ši căilor biliare. Prof. Gh. Creteanu ši colaboratorii au contribuit la cunoašterea acțiunii izvorului nr. 7 asupra secreției ši motilității stomacului la persoane sănătoase ši la bolnavi cu gastrită cronică. 63

Pagina 64

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Factori terapeutici. Analizele chimice efectuate în secolul trecut comparate cu cele efectuate mai recent arată că apele de la Strunga sunt sulfuroase, bicarbonatate, slab sulfatate, magneziene, calcice, sodice, hipotone, atermale. în decursul timpului nu au avut loc variații importante ale principalilor constituenți chimici. Prima analiză a fost făcută în 1834 de farmacistul A. Abrahamfi, a doua în 1856 de dr. Th. Stenner, a treia de dr. S. Konya la 1889 ši cea de a patra de dr. A. Saligny în 1893. Cele mai recente analize executate de Institutul de balneologie datează din anii 1953 ši 1966. Climatul stațiunii are un caracter de cruțare rezultat din întrepătrunderea caracteristicilor climatului de coline ši a elementelor protectoare reprezentate de vecinătatea pădurii ši a înălțimilor. Instalațiile existente erau: pentru băi calde cu apa minerală , secție completă de termo-hidroterapie , dotații de electroterapie , instalații pentru aerosoli ši inhalații de cameră , buvete pentru cura internă. 64

Pagina 65

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Capitolul 5. Dezvoltare rurală. Infrastructură de locuințe și utilități Infrastructură de transport și accesibilitate Comuna Strunga este poziționată în partea de sud-vest a județului, plasându-se la 55 km distanță de municipiu Iași pe DN 28 (E 583) ce este traversată teritoriul administrativ- teritorial pe axa nord-est - sud-est. Alte căi de acces ce traversează comuna Strunga sunt DJ280 pe direcția nord-vest și DJ208G pe direcția est-vest. Pentru a ajunge în localitatea Strunga mai pot fi folosite drumurile naționale: DN 2 (E85), DN 28 B (Tg. Frumos-Hîrlău-Botoșani). Cea mai apropiată stație C.F. este situată la 10 km spre nord în orașul Târgul Frumos. Lungimea totală a căilor de comunicații existente la nivelul comunei Strunga este 78 Km, dintre care 10 km drumuri naționale (12,8%) ši 68 km drumuri județene ši comunale (87,2%). Categorii de drumuri publice la nivelul teritoriului comunei Strunga (anul 2014) drumuri naționale drumuri 12.8% județene ši comunale 87.2% 65

Pagina 66

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Ponderea drumurilor locale modernizate este 14,7%, iar cea a drumurilor pietruite ši de piatră este de 72,1%. Situația drumurilor publice de la nivelul comunei Strunga Categorii de drumuri publice Tipuri de acoperământ Anul 2014 km % din total Total, din care: Total 78 100.0% Naționale Total 10 12.8% Județene și comunale Total, din care: 68 87.2% - Modernizate 10 14.7% - Cu îmbrăcăminți ušoare rutiere 9 13.2% - Pietruite 32 47.1% - De pământ 17 25.0% sursa datelor: Primăria Comunei Strunga Situația drumurilor județene și comunale de pe raza comunei Strunga pe tipuri de acoperământ (anul 2014) Cu îmbrăcăminți ušoare rutiere 13.2% Pietruite 47.1% Modernizate 14.7% De pământ 25.0% Populația comunei Strunga beneficiază de facilități de transport public local prin curse regulate ši trasee prestabilite. Transportul public local este asigurat prin intermediul traseelor județene de transport rutier public de persoane. Traseul rutier ce traversează comuna Strunga este: traseul 036 Oțeleni – Strunga – Târgu Frumos. 66

Pagina 67

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Infrastructură de utilități publice Apă potabilă în sistem centralizat. În anul 2012, în mediul rural din județul Iaši 61,3% dintre comune dețineau rețea de distribuție a apei (57 comune dintr-un total de 93 structuri), în timp ce în mediul rural românesc ponderea comunelor ce dețin rețea centralizată de distribuție a apei este de 70,3%. Lungimea rețelei de distribuție a apei din comuna Strunga este de 14,3 km, fiind cu 12,8 km mai mare decât cea înregistrată în anul 2005 (1,5 km). În anul 2012, rețeaua de distribuție a apei potabile din comuna Strunga reprezenta 3,5% din lungimea totală înregistrată la nivelul mediului rural iešean. Lungimea rețelei de alimentare cu apă la nivelul teritoriului comunei Strunga ši județului Iaši 2005 … 2008 2009 2010 2011 2012 2012/2005 kilometri kilometri % Jud. Iaši, total 1,185.0 … 1,325.3 1,360.7 1,403.3 1,420.3 1,442.8 257.8 21.8% Jud. Iaši, mediul rural 337.3 … 468.7 494.6 525.8 540.6 559.4 222.1 65.8% comuna Strunga 1.5 … 9.9 13.9 13.9 13.9 14.3 12.8 853.3% com. Strunga – % lungime m. rural 0.4% … 3.50% 3.50% 3.50% 3.50% 3.50% - - sursa datelor: INS Bucurešti, DJS Iaši, calcule proprii Alimentarea cu apă potabilă a gospodăriilor din comună se face prin sistem centralizat pentru satele Strunga, Hăbăšešti, Fedelešeni, Brătulešti, Cucova, Fărcăšeni. Proiectul de înființare rețea de alimentare cu apă a fost finalizat în anul 2004, cu finanțare din fonduri SAPARD, iar extinderea a fost realizată în perioada 2005-2012. 67

Pagina 68

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile din comuna Strunga 16 13.9 13.9 13.9 14.3 14 12 9.9 10 km 8 6 4 2.8 1.5 1.5 2 0 anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Cantitatea de apă potabilă distribuită locuitorilor din comuna Strunga, în anul 2012, cumulează 26 mii mc, din care 18 mii mc sunt pentru uz casnic (69,2%). Cantitatea de apă potabilă distribuită la nivelul comunei Strunga, în anul 2012, reprezintă 0,6% din cantitatea totală distribuită în județul Iaši. Evoluția cantității de apă potabilă distribuită consumatorilor din comuna Strunga 30 Total din care: pentru uz casnic 26 24 25 25 22 22 20 mii mc de apă 15 18 10 17 17 8 14 15 10 5 5 4 4 5 0 anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 68

Pagina 69

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 În perioada 2005-2012, cantitatea de apă distribuită populației a crescut de la an la an întrun ritm cu majorarea lungimii de rețea de distribuție a apei. În 2012, cantitatea de apă distribuită este de peste 5 ori mai mare decât cea înregistrată în anul 2005. În anul 2012, în comuna Strunga au fost distribuiți 4,2 mc de apă uz casnic / cap de locuitor, în timp ce la nivel județean pentru fiecare locuitor au fost distribuiți 29,2 mc de apă uz casnic. Evoluția cantității de apă potabilă distribuită consumatorilor pentru uz casnic / cap de locuitor 35.0 comuna Strunga județul Iaši 30.0 30.0 29.4 29.8 29.9 29.9 mc / cap de locuitor 25.0 28.2 29.1 29.2 20.0 15.0 10.0 3.2 3.4 3.9 3.9 4.2 5.0 0.9 0.9 1.1 0.0 anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Conform datelor prelucrate de DJS Iaši pentru Recensământul Populației ši Locuințelor, în comuna Strunga în anul 2011 existau 1456 gospodării ši 1808 locuințe. Din cele 1808 locuințe existente, 36,3% dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă din rețeaua publică ši 18,4% dețin sisteme de alimentare cu apă potabilă din sistem propriu. 69

Pagina 70

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de sistemul de alimentare cu apă potabilă (RPL 2011) apă curentă din rețea publică 36.3% nu are apă curentă 45.2% apă curentă din sistem propriu 18.4% Situația locuințelor din comuna Strunga pe sate componente după dotarea cu sistem de alimentare cu apă cu apă curentă Total total, din nu are apă curentă Sate componente locuințe din rețea publică din sistem propriu care: locuințe locuințe locuințe % locuințe % locuințe % Comuna Strunga - 1808 990 657 36.3% 333 18.4% 818 45.2% total, din care: Strunga 266 226 209 78.6% 17 6.4% 40 15.0% Brătulešti 245 135 66 26.9% 69 28.2% 110 44.9% Crivešti 120 44 0 0.0% 44 36.7% 76 63.3% Cucova 79 43 40 50.6% 3 3.8% 36 45.6% Fărcăšeni 657 348 209 31.8% 139 21.2% 309 47.0% Fedelešeni 174 34 31 17.8% 3 1.7% 140 80.5% Gura Văii 41 2 0 0.0% 2 4.9% 39 95.1% Hăbăšešti 226 158 102 45.1% 56 24.8% 68 30.1% sursa datelor: DJS Iaši (RPL 2011) 70

Pagina 71

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 71

Pagina 72

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 72

Pagina 73

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 În comuna Strunga din cele 1808 locuințe, doar 202 locuințe au instalație de alimentare cu apă caldă (11,2%). 73

Pagina 74

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Rețeaua de canalizare. În mediul rural românesc, ponderea comunelor ce dețin canalizare publică este de 21,5%, fiind inferioară mediei înregistrată în Regiunea Nord-Est (22,3%) ši superioară mediei rurale din județul Iaši (16,1%). În anul 2012, în județul Iaši, situația privind lungimea totală simplă a conductelor de canalizare se prezintă astfel:  628,6 km – total (mediul urban ši mediul rural)  543,3 km – mediul urban (86,4% din total)  85,3 km – mediul rural (13,6% din total)  8 km – comuna Strunga Proiectul cu privire la rețeaua de canalizare a fost implemetat în anul 2010 ši a vizat doar satul Strunga ši realizarea unei stații de epurare a apelor uzate. Înființarea rețelei de canalizare pe o lungime de 8 km ši realizarea stației de epurare a necesitat 990 mii euro ši proiectul a fost finanțat de Guvernul României prin Ordonanța nr. 7/2006. Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de instalația de canalizare (RPL 2011) instalație de canalizare la rețeua publică nu are instalație 0.3% de canalizare 71.1% instalație de canalizare la un sistem propriu 14.2% altă situație 14.4% 74

Pagina 75

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 La momentul Recensământului Populației ši Locuințelor din anul 2011, în comuna Strunga din cele 1808 locuințe, un număr de 6 locuințe aveau canalizare la o rețea publică ši 257 de locuințe aveau canalizare în sistem propriu. Ponderea locuințelor fără instalație de canalizare este de 71,1%. 75

Pagina 76

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Încălzirea locuințelor. Încălzirea în comuna Strunga este asigurată cu sobe de lemne, cu butelii de gaze lichefiate și energie electrică. În stațiunea Strunga a funcționat o centrală termică echipată cu două cazane ce funcționau cu CLU și cu combustibil solid. Centrala deservea blocurile, Primăria și Dispensarul. În prezent, centrala este scoasă din funcțiune (cazanele funcționau cu randament foarte scăzut), toți consumatorii deserviți de centrală trecând pe încălzirea cu sobe. La Recensământul Populației ši Locuințelor, din cele 1808 locuințe existente, 37 de locuințe erau dotate cu centrală termică proprie cu încălzire cu combustibil solid (2,0%) ši 1677 locuințe erau încălzite cu sobe / šemineu cu combustibil solid (92,8%). 86 de locuințe nu dețin sisteme de încălzire (4,8%). Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de modul de încălzire al locuinței (RPL 2011) nu există încălzire deloc 4.8% încălzire cu sobă / šemineu cu altă situație combustibil 0.4% solid centrală proprie 92.8% cu combustibil solid 2.0% În prezent, localitatea nu dispune de rețea de distribuție de gaze naturale. Este întocmit un studiu tehnico-economic privind distribuția de gaze pentru un număr de 246 consumatori prin 231 branșamente, din care 9 branšamente sunt la instituțiile social-culturale. 76

Pagina 77

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Energie electrică. La nivelul teritoriului comunei Strunga, facilitățile de alimentare cu energie electrică sunt asigurate de către operatorul licențiat E-ON Moldova. La nivelul comunei Strunga, numărul locuințelor racordate este de 1699 (în anul 2011 - RPL), ceea ce reprezintă 94% grad de racordare a locuințelor. Situația locuințelor din comuna Strunga în funcție de instalația electrică (RPL 2011) nu are instalație electrică 6.0% are instalație electrică 94.0% Rețeaua de comunicații În comuna Strunga rețeaua de telefonie atât fixă, cât ši mobilă este bine dezvoltată. La nivel local, serviciile de telefonie fixă sunt asigurate de către operatorul Romtelecom, iar operatorii de telefonie mobilă sunt: Orange, Vodafone ši Cosmote. Rețeaua de comunicații la nivelul teritoriului comunei Strunga Număr abonați Aprilie 2014 Telefonie fixă 230 Telefonie mobilă 1600 Radio 1300 Cablu TV ši antene parabolice 900 sursa datelor: Primăria Strunga, operatori locali 77

Pagina 78

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Fondul locativ În comuna Strunga, fondul locativ este format din 1728 locuințe, din care 98.4% sunt locuințe proprietate privată (1701 locuințe). Locuințele din comuna Strunga reprezintă 1.2% din fondul locativ din mediul rural iešean. În perioada 2005-2012, fondul locativ din comuna Strunga s-a majorat cu 4,1%, adică cu 68 locuințe (toate proprietate privată). Pe parcursul ultimilor 7 ani, ponderea locuințelor proprietate privată a fost constantă în jurul valorii de 98,4%. Evoluția fondului locativ din comuna Strunga, județul Iași 1740 1728 total din care, proprietate privată 1713 1720 1705 1697 1700 1679 număr locuințe 1671 1680 1660 1665 1701 1686 1660 1678 1670 1640 1652 1620 1644 1633 1638 1600 1580 anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 În anul 2012, în comuna Strunga, fiecărui locuitor stabilit îi revenea o suprafață locuibilă de 14,1 mp ši este mai mare cu 1,7 mp / cap de locuitor comparativ cu media înregistrată la nivel județean (mediul rural). 78

Pagina 79

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Suprafața medie mocuibilă pe cap de locuitor și locuință. Analiză comparativă în mediul rural românesc comuna Strunga 14.1 județul Iaši 12.4 mp/cap de locuitor Regiunea Nord-Est 14.2 16.1 România 34.8 36.9 mp / locuință 38.1 39.8 anul 2012, mediul rural 0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 Suprafața medie locuibilă a unei locuințe din comuna Strunga este de 34,8 mp fiind inferioară suprafeței medii locuibile înregistrate în mediul rural iešean (36,9 mp / locuință), regional (38,1 mp / locuință) sau național (39,8 mp / locuință). Evoluția locuințelor terminate în cursul anului în comuna Strunga, județul Iași 20 18 locuințe terminate 15 număr locuințe terminate 15 11 10 10 8 8 7 5 5 0 anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 79

Pagina 80

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Numărul locuințelor finalizate în cursul anului 201, în comuna Strunga este 15 locuințe ši reprezintă 1,3% din numărul total de locuințe finalizate în mediul rural din județul Iaši (1182 locuințe). Comparativ cu anul 2005, în anul 2012 în comuna Strunga numărul locuințelor finalizate este de 3 ori mai mare. În ultimii 7 ani, la nivel local au fost finalizate în total 82 de locuințe ši reprezintă 0.9% din numărul total al locuințelor terminate în aceeaši perioadă în mediul rural din județul Iaši. Evoluția locuințelor finalizate în perioada 2005-2012 Locuințe terminate în timpul anului 2005 ... 2008 2009 2010 2011 2012 județul Iaši (mediul rural) 832 ... 1468 1361 1242 1183 1182 comuna Strunga 5 ... 11 18 10 8 15 % comuna Strunga din total rural județ 0.6% ... 0.7% 1.3% 0.8% 0.7% 1.3% sursa datelor: INS Bucurešti Dotări ale locuințelor. Conform datelor oficiale oferite de Direcția Județeană de Statistică Iaši pe baza rezultatelor de la Recensământul Populației ši Locuințelor 2011, la nivelul teritoriului comunei Strunga există 1456 de gospodării ši 1808 locuințe. Din cele 1808 locuințe, 46,6% sunt localizate în satul component Fărcăšeni ši 14,7% în satul- rešedință de comună Strunga. Cele mai puține locuințe sunt în satele componente Cucova (4,4%) ši Gura Văii (2,3%). 80

Pagina 81

Strategia de dezvoltare locală a comunei Strunga pentru perioada 2014-2020 Repartiția locuințelor din comuna Strunga pe sate componente (RPL 2011) Cucova Gura Văii 4.4% 2.3% Crivešti 6.6% Fedelešeni 9.6% Fărcăšeni 36.3% Hăbăšešti 12.5% Strunga 14.7% Brătulešti 13.6% Repartiția gospodăriilor ši locuințelor din comuna Strunga pe sate componente gospodării locuințe gospodării locuințe număr % Comuna Strunga - total, din care: 1456 1808 100.0% 100.0% Strunga 226 266 15.5% 14.7% Brătulešti 184 245 12.6% 13.6% Crivešti

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.