Hotărâre a Consiliului Local

SDL-Strunga- 2021-2027

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 39
Emitent
Comuna Strunga, jud. Iași
Pagini
227
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 39, „SDL-Strunga- 2021-2027”, Comuna Strunga, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-strunga.ro/wp-content/uploads/2017/03/SDL-Strunga-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/strunga/73497-sdl-strunga-2021-2027, 07.11.2026)

Fișier creat
20.02.2024
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ANEXA la Hotărârea nr.39/27.08.2021 a Consiliului local al comunei Strunga,județul Iași STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI STRUNGA, JUDEȚUL IAȘI 2021 – 2027

Pagina 2

PREFAȚĂ Elaborarea prezentei strategii a reprezentat un efort imens, am încercat să cuprindem toate domeniile strategice cu o importanță ridicată în comuna noastră. În perioada următoare ne propunem să rezolvăm problemele cu care se confruntă comunitatea noastră dar în același timp să creăm noi facilități. Suntem conștienți de faptul că ne bucurăm în comuna Strunga de existența unor resurse valoroase și dezvoltarea comunei constă în antrenarea acestor resurse în circuitul economic. Suntem o echipă pregătită și dispusă să depună eforturi în sensul îndeplinirii tuturor obiectivelor asumate. Contăm pe sprijinul dumneavoastră și suntem convinși că vă veți implica în proiectele pe care le vom derula în următorii ani. Cu devotament, Ing. Sorin-Constantin LAZĂR – Primar al comunei Strunga

Pagina 3

Cuprins Lista figurilor ................................................................................................. 4 Lista imaginilor .............................................................................................. 6 Lista tabelelor................................................................................................. 7 CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI STRUNGA– ORIZONT 2027 ... 9 CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL ........................................................ 12 CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC ............................................ 22 CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL ...................................... 28 CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ............................. 33 CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE...................................... 49 CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC ................................... 57 CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC ................... 61 CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC ........................... 66 CAPITOLUL X – TURISM ....................................................................... 75 CAPITOLUL XI – ANALIZA TOWS A DOMENIILOR STRATEGICE PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI STUNGA ................................... 78 CAPITOLUL XII – TENDINȚE INTERNAȚIONALE – DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN ........................ 84 CAPITOLUL XIII – CALITATEA VIEȚII LA NIVEL NAȚIONAL ȘI EUROPEAN .............................................................................................. 101 CAPITOLUL XIV – PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI STRUNGA, JUDEȚUL IAȘI................... 123 ANEXE ..................................................................................................... 159

Pagina 4

Lista figurilor Figura 5.1: Aprecierea serviciilor de transport din comuna Strunga .......... 37 Figura 5.2: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna Strunga 38 Figura 5.3: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna Strunga 38 Figura 5.4: Aprecierea instrastructurii de salubritate din comuna Strunga .. 39 Figura 5.5: Aprecierea instrastructurii de canalizare din comuna Strunga .. 39 Figura 5.6: Aprecierea instrastructurii de iluminat public din comuna Strunga ......................................................................................................... 40 Figura 5.7: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Strunga ..... 40 Figura 5.8: Aprecierea stării drumurilor județene din comuna Strunga ....... 41 Figura 5.9: Nivelul de mulțumire față de numărul medicilor ...................... 41 Figura 5.10: Nivelul de mulțumire față de competența medici .................... 42 Figura 5.11: Nivelul de mulțumire față de numărul farmaciilor .................. 42 Figura 5.12: Nivelul de mulțumire privind aprovizionarea farmaciilor ....... 43 Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale.................. 43 Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare .. 44 Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru persoanele cu handicap ................................................................................ 44 Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni .. 45 Figura 5.17: Opinia publicului privind problemele comunei Strunga ......... 46 Figura 5.18: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor probleme ...................................................................................................... 47 Figura 5.19: Fenomene sociale negative din comuna Strunga ..................... 48 Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 - 14 ani comparativ cu populația școlară în comuna Strunga (Sursa: INSSE).................................. 52 Figura 6.2: Aprecierea nivelului de dotare a școlilor din comuna Strunga .. 54 Figura 6.3: Aprecierea nivelului de dotare a bibliotecii din comuna Strunga ..................................................................................................................... 55 Figura 6.4: Aprecierea nivelului de dotare a grădinițelor din comuna Strunga ......................................................................................................... 55 Figura 6.5: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive din comuna Strunga ......................................................................................................... 56 Figura 6.6: Aprecierea gradului de mulțumire față de cadrele didactice din comuna Strunga ........................................................................................... 56 Figura 7.1: Evoluția demografică a comunei Strunga (Sursa: INSSE) ........ 61 Figura 7.2: Evoluția emigranților și imigranților definitivi (Sursa: INSSE) 65

Pagina 5

Figura 9.1: Aprecierea nivelului comerțului din comuna Strunga ............... 71 Figura 9.2: Aprecierea activității agricole din comuna Strunga................... 71 Figura 9.3: Aprecierea activității turistice din comuna Strunga................... 72 Figura 9.4: Aprecierea activității zootehnice din comuna Strunga .............. 72 Figura 9.5: Aprecierea activității industriale din comuna Strunga............... 73 Figura 9.6: Spiritul antreprenorial din comuna Strunga ............................... 73 Figura 9.7: Elemente pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a comunei Strunga .......................................................................................... 74 Figura 13.1: Satisfacția generală a vieții .................................................... 101 Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților din comuna Strunga ................................................................................................................... 102 Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual.......................... 102 Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual, comparativ cu țările UE ..................................................................................................... 103 Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților din comuna Strunga.. 104 Figura 13.6: Venitul mediu anual al gospodăriilor respondenților ............ 104 Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de supraaglomerare ......................................................................................... 105 Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de supraaglomerare, comparativ cu țările UE ................................................. 106 Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților.............. 106 Figura 13.10: Nivelul de supraaglomerare a gospodăriilor ........................ 107 Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 107 Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării, comparativ cu țările UE ................................................................................................ 108 Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă la nivelul comunei Strunga ................................................................................................................... 109 Figura 13.14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru săptămânale ................................................................................................ 109 Figura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru săptămânale, comparativ cu țările UE........................................................ 110 Figura 13.16: Satisfacția respondenților privind utilizarea timpului ......... 110 Figura 13.17: Situația medie a orelor lucrate pe săptămână ...................... 111 Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale ........... 112 Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale, comparativ cu țările UE ............................................................................. 112 Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață ........................ 113

Pagina 6

Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață, comparativ cu țările UE ..................................................................................................... 113 Figura 13.22: Perceperea propriei sănătății de către respondenții din comuna Strunga ....................................................................................................... 114 Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți .............. 114 Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale ............................................. 115 Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale, comparativ cu țările UE ..... 115 Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale la nivelul comunei Strunga ........................................................................................ 116 Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență ............. 116 Figura 13.28: Nivelul de siguranță ............................................................. 117 Figura 13.29: Nivelul de siguranță, comparativ cu țările UE .................... 117 Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe timp de noapte la nivelul comunei Strunga ............................................................................ 118 Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic .............................................. 119 Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic, comparativ cu țările UE ...... 119 Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic la nivelul comunei Strunga .. 120 Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare ...... 120 Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare, comparativ cu țările UE ............................................................................. 121 Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață la nivelul comunei Strunga ........................................................................................ 122 Lista imaginilor Imaginea 4.1: Biserica Sfântul Gheorghe .................................................... 29 Imaginea 4.2: Biserica de lemn din Fedeleșeni ............................................ 31 Imaginea 10.1: Stațiunea balneoclimaterică Strunga ................................... 76 Imaginea 10.2: Stațiunea balneoclimaterică Strunga în prezent .................. 76 Imaginea 10.3: Plantație viticolă Strunga .................................................... 77 Imaginea 14.1: Materiale promovare SDL STRUNGA ............................. 126 Imaginea A1: Buget fonduri europene 2021 – 2027 .................................. 159

Pagina 7

Lista tabelelor Tabel 4.1: Așezări istorice și situri arheologice ........................................... 28 Tabel 4.2: Situația la nivelul bibliotecilor și a cititorilor activi (Sursa: INSSE) ......................................................................................................... 32 Tabel 5.1: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) ......................... 33 Tabel 5.2: Numărul locuințelor existente în comuna Strunga (Sursa: INSSE) ..................................................................................................................... 34 Tabel 5.3: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile (Sursa: INSSE) ............................................................................................. 35 Tabel 5.4: Situația unităților medico-sanitare (Sursa: INSSE) .................... 36 Tabel 5.5: Situația personalului medico-sanitar (Sursa: INSSE) ................. 36 Tabel 6.1: Personal didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INSSE) .......... 51 Tabel 6.2: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE) ....................................................... 51 Tabel 6.3: Ponderea gospodăriilor care au acces la internet acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE) ................................................................. 52 Tabel 6.4: Rata abandomentului școlar în învățământul preuniversitar, pe niveluri de educație ( în procente) (Sursa: INSSE) ...................................... 53 Tabel 7.1: Născuți vii în comuna Strunga (Sursa: INSSE) .......................... 61 Tabel 7.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă (Sursa: INSSE) .... 62 Tabel 7.3: Sporul natural al populației (Sursa: INSSE) ............................... 63 Tabel 7.4: Numărul căsătoriilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE) .......... 63 Tabel 7.5: Numărul divorțurilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE) .......... 63 Tabel 7.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010 – 2019 (Sursa: INSSE) . 64 Tabel 9.1: Firme active pe domenii de activitate – la nivelul anului 2019 .. 67 Tabel 9.2: Primele 10 firme (domeniul de activitate) din comuna Strunga, după cifra de afaceri: .................................................................................... 67 Tabel 9.3: Evoluția principalelor firme din comuna Strunga după cifra de afaceri, număr de angajați și productivitatea muncii ................................... 69 Tabel 9.4: Numărul șomerilor înregistrați (Sursa: INSSE) .......................... 70 Tabel 9.5: Numărul mediu al salariaților (Sursa: INSSE)............................ 70 Tabel 11.1: Analiza TOWS a profilului cultural și istoric ........................... 78 Tabel 11.2: Analiza TOWS a profilului administrativ ................................. 79 Tabel 11.3: Analiza TOWS a profilului educațional ................................... 80 Tabel 11.4: Analiza TOWS a profilului demografic .................................... 81

Pagina 8

Tabel 11.5: Analiza TOWS a profilului economic ...................................... 82

Pagina 9

CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI STRUNGA– ORIZONT 2027 Încă de la începuturile preocupărilor în ceea ce privește dezvoltarea teritorială s-a constatat faptul că zonele rurale au înregistrat un decalaj semnificativ față de zonele urbane. Zonele rurale se caracterizează prin: deficiențe structurale persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.); valoare adăugată scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele și productivitatea muncii scăzute în special în agricultura de semi-subzistență; spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces redus la credite; o piață a terenurilor nefuncțională; o orientare modestă către export; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; accesul la servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane; creșterea continuă a disparităților regionale; o pondere ridicată a populației expuse riscului de sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă; o serie de riscuri pentru oameni. Procesul de creare a Strategiei de Dezvoltare Locală reprezintă o acțiune cu caracter strategic, care are ca scop creșterea durabilă a productivității individuale, comunitare și instituționale, ceea ce poate duce la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. Programele de dezvoltare au în vedere schimbarea condițiilor fundamentale, ceea ce necesită un timp îndelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe și nu pot fi rezolvate prin acțiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe succesive, cu efecte durabile. Această strategie este rezultatul colaborării dintre membrii comunității și reprezentanții administrației publice. Obiectivul acestei strategii este de a susține eforturile viitoare de dezvoltare a comunei, prin stabilirea unor direcții principale de dezvoltare. Strategia de Dezvoltare Locală este concepută pentru a veni în ajutorul tuturor membrilor comunității locale, adresându-se deopotrivă administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor publice, organizațiilor neguvernamentale, precum și tuturor cetățenilor comunei Strunga. Planificarea, presupune luarea în calcul a factorilor ce pot influența localitatea în mod pozitiv sau negativ, pentru a adopta politici de valorificare a celor pozitivi și de preîntâmpinare sau de minimizare a celor negativi.

Pagina 10

Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea poate să-și creeze imaginea viitorului pornind de la condițiile prezente de potențial și resurse, trasând căi de realizare a viitorului. În ceea ce privește elaborarea unei strateigiei se prevăd trei etape: - etapa de fundamentare; - etapa de planificare; - etapa finală de implementare a strategiei.. În ceea ce privește potențialul comunei Strunga, se remarcă existența unor resurse valoroase în fiecare domeniu.  Cultural – istoric În comună se prezintă tradiții și obiceiuri cu scopul de a menține autenticitatea zonei;  Administrativ Comuna este poziționată în triunghiul format din trei poli importanți: Iași – Roman – Pașcani, la distanțe care variază între 20 – 50 km fapt ce favorizează, într-o oarecare măsură, la practicarea diferitelor meserii în cadrul unor diverse întreprinderi din orașele Iași, Roman, Pașcani și Târgu Frumos. Un punct pozitiv este reprezentat de existența suprafețelor agricole întinse. La nivelul UAT Strunga se regăsesc și unități medicosanitare.  Educațional Comunitatea prezintă la nivelul acesteia o infrastructură de educație relativ mulțumitoare pentru locuitorii de la nivelul acesteia, conform anchetei sociologice. Doar 55% din populația în vârstă de 0-14 ani dispune de educație.  Geografic Comuna este poziționată într-un areal favorabil pentru a desfășura activități agricole și pentru a exploata în mod propice resursele de care acesta dispune.  Socio - Demografic Populația de la nivelul unei comunități determină potențialul acesteia de dezvoltare. Gradul de solidaritate și uniune al comunității crește treptat cu numărul de locuitori .

Pagina 11

Imaginea 1.1: Uniunea comunității  Socio – Economic Datorită condițiilor favorabile și a suprafeței agricole extinse, activitatea specifică zonei este îndreptată spre:  Agricultură;  Viticultură;  Pomicultură;  Zootehnie (porcine, fermă vaci de lapte și ovine);  Ferma de producție găini ouătoare, în localitatea Hăbășești;  Societate Comercială de exploatare a lemnului – producere cherestea.  Turism Comuna Strunga face eforturi pentru a dezvolta această ramură care este cea mai apreciată atât de localnici cât și turiști datorită obiectivelor existente. Prin prezenta strategie se definesc obiectivele de dezvoltare pentru perioada 2021 – 2027.

Pagina 12

CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL După aderarea României la Uniunea Europeană, prin absorbția fondurilor europene s-a început un amplu proces de dezvoltare. Astfel, au fost implementate proiecte în toate domeniile strategice de importanță pentru țara noastră. Deși au fost implementate un număr impresionat de proiecte, încă sunt necesare mari investiții pentru a ne alinia la standardele europene. Ce se prevede pentru orizontul 2021-2027: A. O politică de coeziune modernizată, pentru toate regiunile Comisia propune modernizarea politicii de coeziune. Obiectivul este stimularea convergenței economice și sociale, sprijinind, în același timp, regiunile să valorifice pe deplin globalizarea și înzestrându-le cu instrumente adecvate pentru o creștere solidă și durabilă. Toate regiunile rămân eligibile pentru finanțare prin politica de coeziune, pe baza a trei categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, în tranziție și mai dezvoltate. Care sunt noile priorități de investiții din cadrul politicii de coeziune? Din 11 „obiective tematice” în perioada 2014-2020, noua politică de coeziune își va concentra de acum resursele pe 5 obiective de politică, pentru care UE este cea mai în măsură să asigure rezultate: 1. O Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare, transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii; 2. O Europă mai ecologică, fără emisii de carbon, care implementează Acordul de la Paris și investește în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice; 3. O Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport și digitale; 4. O Europă mai socială, care concretizează obiectivele Pilonului european al drepturilor sociale și sprijină ocuparea forței de muncă, educația, competențele, incluziunea socială la standarde ridicate de calitate și accesul egal la asistență medicală; 5. O Europă mai apropiată de cetățeni, care sprijină strategiile de dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în întreaga UE. Cea mai mare parte a investițiilor din Fondul european de dezvoltare regională și din Fondul de coeziune se vor axa pe primele două

Pagina 13

obiective: o Europă mai inteligentă și o Europă mai ecologică. Statele membre vor investi între 65 % și 85 % din alocările lor din cadrul celor două fonduri pentru aceste priorități, în funcție de prosperitatea lor relativă. „Concentrarea tematică”, adică repartizarea resurselor pe obiective de politică, nu va mai avea loc la nivel regional, ci la nivel național. Acest lucru va permite o mai mare flexibilitate în conceperea programelor finanțate din fondurile UE pentru a le adapta mai bine la nevoile regionale specifice. În conformitate cu angajamentul Comisiei, prezentat în propunerea sa pentru următorul buget pe termen lung al UE, investițiile Fondului european de dezvoltare regională și ale Fondului de coeziune ar trebui să contribuie la îndeplinirea obiectivului bugetar de alocare a cel puțin 25 % din cheltuieli pentru combaterea schimbărilor climatice. Performanțele programelor politicii de coeziune în direcția îndeplinirii acestui obiectiv vor fi monitorizate. Cum vor fi alocate fondurile? Noua metodă de alocare a fondurilor se bazează pe formula „ Berlin”, adoptată de către Consiliul European în anul 1999, care implică diferite metode de calcul pentru cele trei categorii de regiuni (regiuni mai puțin dezvoltate, regiuni în tranziție și regiuni mai dezvoltate). Această metodologie ia în considerare decalajul dintre regiuni, PIBul pe cap de locuitor și media UE, pentru a reflecta prosperitatea regională. Ea include, de asemenea, provocările sociale, economice și teritoriale, cum ar fi șomajul, densitatea scăzută a populației și, pentru regiunile mai dezvoltate, nivelurile de educație. Metoda a fost deja modificată în perioade de programare succesive pentru a reflecta evoluția coeziunii economice și sociale în Europa. Comisia propune o modificare a metodei, pentru a reflecta modul în care au evoluat disparitățile în ultimii ani, pentru a menține concentrarea resurselor către regiunile care trebuie cel mai mult să evolueze pentru a ține pasul cu restul UE și pentru a asigura un tratament echitabil pentru toți. Prin urmare, sistemul de alocare al politicii de coeziune este ușor modificat pentru a concentra și mai mult resursele în statele membre mai puțin dezvoltate și pentru a oferi un sprijin financiar mai mare pentru regiunile care se confruntă cu tranziția industrială. Alocarea are încă loc în principal în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, însă include, de asemenea, noi criterii pentru toate categoriile de regiuni - șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și integrarea migranților - pentru a reflecta mai bine situația socioeconomică

Pagina 14

din teren. În cele din urmă, Comisia propune o „plasă de siguranță” pentru a se evita modificările prea abrupte ale sumelor alocate statelor membre. În ceea ce privește Fondul de coeziune, metoda este neschimbată: statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este sub 90 % din media UE vor beneficia de Fondul de coeziune. B. Un cadru mai simplu și mai flexibil pentru politica de coeziune Simplificarea a fost principiul director al Comisiei la pregătirea noilor norme privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Încă de la începutul mandatului său, în anul 2015, Comisia Juncker a însărcinat un grup la nivel înalt de experți independenți cu prezentarea unor propuneri concrete de simplificare a accesului la fondurile UE și a utilizării acestora, inclusiv în pregătirea cadrului pentru perioada de după 2020. Necesitatea unor norme mai puțin numeroase, mai concise și mai clare a fost subliniată și în documentul de reflecție privind viitorul finanțelor UE, publicat de Comisie în iunie 2017 și confirmat de către cetățenii UE într-o consultare publică efectuată în ianuarie 2018 – 80 % dintre respondenți solicită să se reducă complexitatea normelor și să se reducă birocrația pentru beneficiarii fondurilor UE. În ceea ce privește flexibilitatea, în contextul crizei migrației și a refugiaților din 2015, dar și al catastrofelor naturale tot mai frecvente, a devenit evident că reglementarea politicii de coeziune ar trebui să permită reacții mai rapide și mai eficiente în cazul evenimentelor neprevăzute. De ce un singur set de norme pentru șapte fonduri diferite? Fragmentarea normelor care reglementează diferitele fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre („gestiunea partajată” ) a făcut ca activitatea autorităților care gestionează programele să fie complicată și a descurajat întreprinderile și antreprenorii să solicite diferite surse de finanțare din partea UE. Comisia propune acum un set unic de norme pentru 7 fonduri UE implementate în gestiune partajată: Fondul european de dezvoltare regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru frontiere externe și vize. Vor fi elaborate reglementări specifice care vor adăuga anumite dispoziții necesare pentru a ține cont de particularitățile fiecărui fond, de diferitele lor justificări, de grupurile lor țintă și de metodele de implementare.

Pagina 15

Acest set unic de norme va face lucrurile mai ușoare, atât pentru administratorii de programe, cât și pentru beneficiari. El va facilita, de asemenea, sinergiile, de exemplu dintre Fondul european de dezvoltare regională și Fondul social european+ în contextul planurilor integrate de dezvoltare urbană, pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate. Fondul pentru azil și migrație, precum și fondurile politicii de coeziune, pot finanța strategiile locale de integrare pentru migranți și solicitanții de azil. În timp ce Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe nevoile pe termen scurt la sosire (primirea și asistența medicală, de exemplu), fondurile politicii de coeziune ar putea sprijini integrarea socială și profesională pe termen lung. În plus, noile dispoziții permit, de asemenea, simplificarea sinergiilor cu alte instrumente din setul UE de instrumente bugetare, cum ar fi politica agricolă comună, programul de inovare Orizont Europa, instrumentul UE pentru mobilitatea în scop educațional Erasmus+ și LIFE, programul pentru mediu și politici climatice. Cum veți face viața micilor întreprinderi care beneficiază de fonduri UE mai ușoară? Prin mai multe „opțiuni simplificate în materie de costuri” disponibile. Acest lucru înseamnă că beneficiarii nu vor mai trebui să trimită fiecare factură sau fișă de plată, ci pot utiliza estimări, cum ar fi ratele forfetare sau prețurile fixe, pentru anumite categorii de costuri sau de personal și alte cheltuieli profesionale, precum cele cu asigurările și chiriile. De asemenea, ele pot fi rambursate pe baza rezultatelor obținute. În ce mod sunt simplificate procedurile de audit și control? 1. La începutul perioadei de programare, nu va fi necesară repetarea procedurii de durată dedesemnare a autorităților responsabile cu implementarea programelor politicii de coeziune cum s-a procedat pentru perioada 2014-2020. Statele membre pot extinde sistemul actual de punere implementare. 2. Pentru programele al căror sistem de gestionare și control funcționează bine și care au un istoricpozitiv (adică o rată de eroare scăzută), Comisia propune să se bazeze mai degrabă pe procedurile naționale de control în vigoare. 3. Se extinde principiul auditului unic. Acest lucru înseamnă că beneficiarii de fonduri, cum ar fiîntreprinderile mici și antreprenorii, ar trebui să fie supuși numai unei singure verificări, în locul unei multitudini de audituri, uneori necoordonate în totalitate. Cu mai puține controale, cum se va asigura regularitatea cheltuielilor?

Pagina 16

Propunerea Comisiei privind viitoarele norme privind politica de coeziune are ca scop realizarea unui echilibru între responsabilitate, simplificare și performanță. Chiar și cu proceduri mai puțin stricte, Comisia va continua să aibă norme foarte stricte pentru buna gestionare a fondurilor UE. Autoritățile naționale vor trebui să își stabilească propriile strategii de audit. În plus, va exista în continuare un acord minim de audit între Comisie și statele membre în scopuri de asigurare. În ce mod este noul cadru mai flexibil? Printr-o evaluare la jumătatea perioadei. La adoptarea programelor pentru perioada de programare 20212027, numai alocările corespunzătoare perioadei 2021-2024 vor fi alocate priorităților. Pentru ceilalți doi ani – 2026 și 2027 – alocările vor avea loc în urma unei evaluări la jumătatea perioadei, în 2024, ceea ce va duce la o reprogramare corespunzătoare în 2025. Statele membre vor revizui programele, luând în considerare patru elemente:  dificultățile identificate în recomandările relevante specifice fiecărei țări, adoptate în contextul semestrului european din 2023 și 2024;  situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în cauză;  progresele realizate în direcția obiectivelor de etapă ale cadrului de performanță al programelor;  Rezultatul ajustării tehnice, un exercițiu care va fi realizat în 2024 și ar putea conduce la o reexaminare a pachetelor privind politica de coeziune naționale pe baza celor mai recente statistici. Prin posibilitatea de a transfera fonduri de la o prioritate la alta în cadrul unui program de finanțare UE, fără a fi nevoie de aprobarea oficială a Comisiei. Pragul pentru un astfel de transfer este stabilit la 5 % din bugetul unei priorități. Printr-o dispoziție specifică care va permite, în cazul unui dezastru natural, mobilizarea finanțăriiîncepând din prima zi a evenimentului. C. O dimensiune teritorială accentuată, pentru a răspunde mai bine nevoilor regionale specifice În ce mod va sprijini mai bine politica de coeziune nevoile regionale specifice? Multe dintre marile dificultăți din următorul deceniu - combaterea excluziunii, schimbările climatice sau integrarea migranților - vor trebui abordate în orașele și zonele metropolitane europene. Acesta este motivul

Pagina 17

pentru care Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii urbane a politicii de coeziune. 6 % din pachetul Fondului european de dezvoltare regională sunt alocate pentru investiții în dezvoltarea urbană durabilă la nivel național. Cadrul pentru perioada 2021 – 2027 creează, de asemenea, Inițiativa urbană europeană, un nou instrument de cooperare între orașe, inovare și dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia urbană sau tranziția energetică, printre altele). În plus, În conformitate cu cel de al 5-lea obiectiv al politicii de coeziune, „Către o Europă mai aproape de cetățeni”, Comisia va sprijini în continuare strategiile locale de dezvoltare elaborate la nivelul cel mai apropiat de cetățeni. Aceste strategii locale, sub forma actualelor instrumente „ Investiții teritoriale integrate” și „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității”, ar trebui dezvoltate și aprobate de autoritățile teritoriale sau locale responsabile, care ar trebui să fie mai mult implicate sau responsabile de selectarea proiectelor finanțate de UE. „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității” ar trebui să sprijine schimbările structurale și consolidarea capacității locale de inovare. În ce mod politica de coeziune va sprijini mai bine cooperarea transfrontalieră? În perioada 2021-2027, cooperarea interregională și transfrontalieră, în primul rând, va fi facilitată, în cadrul tuturor celor 5 obiective de politică, de noua posibilitate a unei regiuni de a utiliza componente din propria alocare pentru finanțarea de proiecte oriunde în Europa, împreună cu alte regiuni. Acest lucru este, într-un fel, introducerea valorii adăugate a programelor „Interreg” în toate programele politicii de coeziune. Între timp, Fondul european de dezvoltare regională va continua să finanțeze programe specifice „Interreg”. Principalele noutăți pentru perioada 2021-2027 sunt: 1) Un accent mai puternic pe cooperarea instituțională și pe servicii publice comune 9,5 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională vor fi alocate programelor Interreg în perioada 2021-2027. Resursele vor fi mai mult concentrate pe frontierele terestre dintre statele membre în care există multe interacțiuni transfrontaliere. Investițiile Interreg vor sprijini mai mult cooperarea instituțională și vor contribui la dezvoltarea de servicii comune de interes public.

Pagina 18

Pentru îmbunătățirea calității vieții celor 150 de milioane de cetățeni care trăiesc în regiunile de frontieră, Comisia propune sprijinirea statelor membre în depășirea obstacolelor transfrontaliere rămase prin favorizarea, pe bază voluntară și cu aprobarea autorităților competente responsabile, a aplicării normelor unui stat membru într-un stat membru învecinat pentru un anumit proiect sau o anumită acțiune limitată în timp. Acest lucru ar putea contribui, de exemplu, la apariția mai multor infrastructuri de transport sau unități medicale transfrontaliere. 2) Crearea unor noi clustere de inovare paneuropene Pe lângă noua posibilitate a regiunilor de a elabora împreună proiecte comune în cadrul propriilor programe, normele politicii de coeziune 2021-2027 creează „Investițiile interregionale pentru inovare”, un instrument inspirat din succesul inițiativei Vanguard și al acțiunii pilot pentru parteneriate interregionale pentru inovare din perioada 2014-2020. Regiunilor care prezintă elemente de „specializare inteligentă” li se va acorda un sprijin financiar mai mare pentru a colabora și pentru a implica factori de decizie, cercetători, întreprinderi și alți actori din domeniul inovării. Scopul este extinderea proiectelor interregionale rentabile care pot crea lanțuri de valori europene în sectoare prioritare precum volumele mari de date, bioeconomia, eficiența resurselor, mobilitatea conectată sau producția avansată. Comisia va continua programul PEACE? De peste 20 de ani, Fondul european de dezvoltare regională oferă totodată finanțare specifică pentru programele transfrontaliere care sprijină pacea și reconcilierea în Irlanda de Nord și în regiunea de frontieră a Irlandei. Comisia intenționează să propună continuarea acestor programe, pe baza structurilor lor de gestionare existente. Un nou program PEACE+, care integrează programul Interreg pentru Irlanda de Nord și zonele frontaliere ale Irlandei, va contribui la stabilitatea socială și economică în regiunile respective. Regiunile ultraperiferice vor continua să primească sprijin special? UE va continua să ofere sprijin special celor nouă regiuni ultraperiferice (Insulele Azore, Insulele Canare, Guadelupa, Guyana Franceză, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint Martin), pentru a le ajuta să lupte împotriva dificultăților lor specifice de ordin teritorial, economic și social. În conformitate cu noua Strategie pentru regiunile ultraperiferice, prezentată în octombrie 2017, acestor regiuni li se vor furniza mijloacele de a-și dezvolta capacitățile existente, cum ar fi creșterea albastră, științele

Pagina 19

spațiale și energiile regenerabile, și pentru a beneficia de avantajele globalizării. 1. Acestea va continua să primească o alocare de fonduri europene suplimentare. 2. Acestor regiuni li se va acorda o mai mare flexibilitate în repartizarea resurselor pe obiective depolitică („concentrare tematică”). 3. Regiunile ultraperiferice vor primi noi ajutoare speciale în cadrul programelor Interreg pentruperioada 2021-2027 pentru a aprofunda integrarea lor în spațiile regionale și pentru intensificarea cooperării între ele sau cu țările terțe și țările partenere vecine. D. O legătură consolidată cu semestrul european și cu guvernanța economică a Uniunii Pentru ca investițiile UE să fie performante și pentru ca fiecare euro cheltuit pe teren să dea rezultate, sunt necesare un cadru macroeconomic sănătos și un mediu favorabil întreprinderilor. În perioada bugetară 2014-2020, politica de coeziune sprijină deja reformele structurale și politicile economice solide. Mai întâi, prin intermediul „ condiționalităților ex-ante”, care sunt condiții prealabile pe care statele membre trebuiau să le îndeplinească pentru a putea beneficia de finanțare și, în al doilea rând, prin condiționalitatea macroeconomică, care leagă politica de mecanismele-cheie de guvernanță economică ale UE. În propunerea Comisiei pentru viitoarea politică de coeziune, această legătură este consolidată. Acest lucru va contribui la un mediu favorabil creșterii în Europa, astfel încât investițiile realizate atât la nivelul UE, cât și la nivel național, regional și local să-și poată concretiza întregul potențial. De asemenea, se va asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul program consolidat de sprijin pentru reforme. Care sunt noile condiții favorabile în acest sens? „Condițiile favorabile” continuă abordarea condiționalităților exante introduse pentru perioada de finanțare 2014-2020. Sunt propuse aproximativ 20 de condiții, adică aproximativ jumătate din numărul de priorități din perioada precedentă. Ele acoperă domenii tematice similare cu cele din perioada 20142020, cum ar fi eficiența energetică și includ în continuare strategii de specializare inteligentă pentru orientarea investițiilor în cercetare și inovare. Există, de asemenea, patru condiții favorabile orizontale în domeniul achizițiilor publice, al ajutoarelor de stat, precum și în ceea ce

Pagina 20

privește punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE și Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap. Procedurile legate de asigurarea condițiilor favorabile sunt similare, dar mai simple; de exemplu, nu există niciun plan de acțiune obligatoriu care trebuie prezentat în cazul nerespectării acestei obligații. Cu toate acestea, statele membre nu vor fi în măsură să transmită cereri de plată Comisiei pentru proiecte finanțate de UE vizând condițiile neîndeplinite. Îndeplinirea acestora trebuie să fie respectată pe tot parcursul perioadei de programare. Cum este consolidată legătura cu semestrul european și cu guvernanța economică a Uniunii? Recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european vor fi luate în considerare de două ori în perioada 2021-2027: în primul rând, ca foaie de parcurs pentru programarea fondurilor și pentru conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, la începutul anului 2021-2027. Apoi, cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări vor orienta, de asemenea, o revizuire intermediară a programelor, în 2024, pentru adaptarea acestora la dificultăți noi sau persistente. În cursul perioadei, statele membre ar trebui să prezinte periodic Comisiei progresele realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor în sprijinul recomandărilor specifice fiecărei țări. Condiționalitatea macroeconomică este menținută pentru a se asigura desfășurarea investițiilor UE întrun mediu fiscal sănătos. În cazul în care un stat membru nu reușește să ia măsuri eficace sau măsuri corective în contextul principalelor mecanisme de guvernanță economică ale UE (procedura privind deficitul excesiv, procedura de dezechilibru excesiv) sau nu pune în aplicare măsurile solicitate de un program de sprijin pentru stabilitate, Comisia va propune Consiliului să suspende total sau parțial angajamentele sau plățile pentru unul sau mai multe programe ale unui stat membru. Cu toate acestea, Comisia poate, în virtutea unor circumstanțe economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate din partea statului membru în cauză, să recomande Consiliului anularea suspendării. E. Gestiune financiară eficientă și norme consolidate pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor UE Experiența din trecut a arătat importanța lansării la timp a investițiilor pe teren și a menținerii unui ritm rapid de implementare. Astfel, proiectele finanțate de UE pot genera rezultate în folosul cetățenilor în cel mai scurt timp.

Pagina 21

În plus, în perioada 2014-2020, lansarea platformei de date deschise privind coeziunea a adus cu sine un nou nivel de transparență și responsabilitate în gestionarea fondurilor UE. Cetățenii au fost în măsură să urmărească evoluția selectării proiectelor și a ratelor de plată, precum și progresele înregistrate de investițiile UE în raport cu obiectivele prestabilite. În perioada 2021-2027, noile cerințe de raportare pentru statele membre vor permite cetățenilor să urmărească progresele aproape în timp real. Cum va monitoriza Comisia performanțele și progresele investițiilor? Evaluarea la jumătatea perioadei prezentată mai sus va ține seama de progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru fiecare program la începutul perioadei și poate conduce la anumite reprogramări, dacă este necesar. În plus, rapoartele anuale de implementare se înlocuiesc cu o examinare anuală, sub forma unui dialog politic structurat între autoritățile responsabile de program și Comisie cu privire la aspecte-cheie ale implementării și ale performanțelor. Statele membre vor transmite Comisiei datele de implementare o dată la două luni, iar aceste date vor fi încărcate pe Platforma de date deschise privind coeziunea și, astfel, puse la dispoziția cetățenilor. Care sunt noile norme în ceea ce privește dezangajările? O dezangajare înseamnă că, dacă o sumă angajată pentru un program nu a fost solicitată de un stat membru după o anumită perioadă de timp - adică facturile nu au ajuns la Comisie pentru a acoperi această sumă - aceste sume încetează să mai fie disponibile pentru programul respectiv și se întorc la bugetul UE. Acest mecanism este conceput pentru a asigura punerea în aplicare rapidă și eficientă a programelor. Noul cadru prevede o revenire la regula n+2 (ani), spre deosebire de regula n+3 aplicabilă în perioada 2014-2020. Acest proces va avea loc treptat pentru a asigura o marjă adecvată pentru ajustare și va duce în același timp la o gestiune financiară mai strictă. În ceea ce privește măsura de extindere și continuitate, care prevede posibilitatea transferării treptate a proiectelor din perioada 2014-2020 în noua perioadă de programare, ea va permite începerea rapidă a perioadei de programare, facilitând buna gestionare a programelor, având în vedere normele de dezangajare. În același scop, sumele de prefinanțare au fost, de asemenea, reduse și vor constitui de acum încolo 0,5 % din resursele programului care urmează să fie plătite în fiecare an, cu excepția anului 2027, ultimul an din următoarea perioadă de finanțare.

Pagina 22

CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC Din Istoricul Parohiei Strunga se afllă că primele locuințe au fost construite de către un oarecare proprietar grec, de origine armeană, Inge, stabilit pe aceste locuri prin anii 1840-1841. Tot el a fost cel care a descoperit primul izvor de apa sulfuroasă din acest sat, izvor care-i poartă numele. Pe locul unde se află satul era un masiv forestier; pădurea de la Strunga constituia un tot unitar cu cea de la Buznea, Hândrești, Boghicea, Lunca Siretului, Heleșteni, Vladnici. Referitor la acest loc este poezia lui Vasile Alecsandri, intitulată Strunga, culeasa in jurul anului 1842, înainte de a lua ființă satul și publicată în culegerea de Poezii populare, în anul 1852 care face referire la bandele de haiduci refugiate în acest codru si care jefuiau drumeții ce tranzitau aceste locuri. În perioada 1860-1862 s-au construit primele case și anume: Cantonul lui Livadaru, situat pe un platou, la circa 100 m distanta de școala veche (la vest) și 200 m la sud față de actualul local al Băilor Strunga. Un alt canton este situat în partea de nord a satului, pe tarlaua numita "La Capelă", construit din pământ și lemn. Ambele clădiri au fost distruse în întregime. Despre movila numită "La capelă" există marturia lui C. Gane care atestă că aceasta a fost ridicată de catre Grigore Ghica, fiul voievodului Gheorghe Ghica care era capuchihae la poarta otomană și fusese numit domn al Moldovei în locul lui Gheorghe Ștefan Vodă, dupa lupta pe care o câștigase pe aceste meleaguri. Gheorghe Ștefan Vodă, domn al Moldovei între anii 1653-1658, avusese nechibzuiala să se angajeze într-o lupta alături de o coalitie din care mai făceau parte Suedia, Prusia, Transilvania și Muntenia împotriva Poloniei lui Ion Cazimir. Războiul, nenorocos, a întors pe fiecare la locul sau, iar voievozilor noștri le-a sosit destituirea de la Stambul, căci Poarta nu susținuse acest conflict. Gheorghe Ștefan nu s-a supus hotărârii de la Poartă și a trecut în Transilvania, de unde, luând ajutor de la Racoczi, s-a întors cu o armată de unguri, însă a fost bătut la Strunga. În amintirea acestei izbânzi, Grigore Ghica a ridicat această movilă ce se vede și astăzi și pe care localnicii o numesc "La capelă". Gheorghe Ștefan sa retras dupa această luptă la Mănastirea Casin, ctitoria lui, împreuna cu doamna Safta și cu fratele său Vasile – hatmanul. Tot aici, pe această "capelă" au fost înmormântați membrii familiilor Inge și Milea Robert. Capela a fost distrusă complet în timpul bombardamentelor din cel de-al Doilea Razboi Mondial, ramânând doar movila ce se vede astăzi. Mai târziu, prin anii 1865-1870, s-au construit primele locuințe taranesti de catre oamenii de prin părțile de nord ale Moldovei, in special din satele Arbore și Maloghir (Mologhir). Ei au fost aduși pentru muncile

Pagina 23

câmpului de către Inge, Milea Robert și doctorul Nicolae Manolescu. De aici rezultă faptul că satul Strunga a luat ființă prin colonizare. Cei trei au permis țăranilor aduși să defrișeze parcele de pădure pentru a obține grădini și lemn pentru construcția de case - fiecare cât putea defrișa, însă pământul rămânea tot proprietate a boierilor. Abia după anul 1921, prin lege, locuitorii satului au devenit proprietari pe terenurile unde își construiseră casele. Așezarea a căpătat o mai mare importanță la sfârșitul sec. al XlX-lea - începutul sec. al XX-lea când doctorul Nicolae Manolescu - fost director general în Ministerul Sănătății, a devenit proprietarul moșiilor de pe raza comunei Strunga și a construit stațiunea balneară și climaterică Strunga. Între anii 1895 – 1905 șoseaua națională trecea chiar prin mijlocul satului, existând o linie de tramvai, tras de cai, care transporta pasagerii de la statia CFR Tg. Frumos la Băile Strunga. În perioada anilor 1900-1905 s-a amenajat o șosea în partea de Nord a satului care în prezent este DN nr. 28, E. 583. Acțiunile binefăcătoare ale apelor de pe raza actualei stațiuni erau cunoscute înainte ca aceasta să ia naștere: ,,...cele mai multe ape conțin vitriol, iar cele din jurul satului Strunga, la 45 verste de Iași, sulf, menționa P. B. Capenhausen în lucrarea Despre cele văzute, trăite sau auzite în Moldova. Datorită structurii geologice au fost valorificate aici izvoarele minerale bicarbonatate, sulfatate, calcice sodice, magneziene, ușor sulfuroase ce au fost studiate de geologii N. Macarovici și doctorul Vlad Bejan, Strunga devenind o stațiune sezonieră balneoclimaterică. Stațiunea era renumita in 1938 când a fost menționată în Enciclopedia României la județul Roman: "stațiune balneară, situată în mijlocul unui frumos parc ce se continuă cu pădurea, pe coasta de răsărit a dealului Strunga, la 230 m înălțime.. Climat constat, temperature medie vara 20,5 C. Ape sulfuroase alkaline (7 izvoare) cunoscute și analizate încă din anul 1834. Indicațiuni: reumatism, nevralgii, curățări ale căilor respiratorii și urinare, boli de piele, sifilis. Stabiliment balnear nou, pentru băi calde și de nămol. Anotimp: I iunie - 30 August. Oficiu P.T.T., medic, farmacie. Gară la Târgu-Frumos pe linia Pașcani-Iași. Curse de autobuze de la Roman și de la Târgu-Frumos până în stațiune. Cazinou, orchestra, cinematograf. Excursii și plimbări în împrejurimi." Deși este unul din satele cele mai noi ale comunei și chiar mai mic decat alte sate din comuna, Strunga a devenit reședință de comună chiar din anul 1933, datorită faptului că aici își avea reședința și moșierul Manolescu. Până în anul 1933 satul Strunga a funcționat sub denumirea de cătun. Până în anul 1968 comuna Strunga aparținea județului Roman, iar de la această dată a trecut în componența județului Iași. ,,Importanta băilor Strunga a

Pagina 24

făcut ca, comuna care mai înainte se numea Hăbășești, să ia numele de Strunga și reședința comunei, care era mai înainte în satul Hăbășești să fie strămutată în Strunga. Aici, în timpul sezonului băilor este un oficiu telegrafo-poștal". În ceea ce privește evoluția populației comunei Strunga, tendința a fost una ascendentă: 1912: 437 locuitori; 1930: 464 locuitori; 1966: 728 locuitori; 1977: 665 locuitori. Satul Crivești În documentul din data de 28.06.1401 din timpul lui Alexandru cel Bun, în hotărnicia satului Plotunești este menționat ,,hotarul dinspre Giurgiu", considerat a fi vatra veche a satului Crivești. Acest Giurgiu este posibil să fie identificat cu Jurj Stravici care avea, în acele timpuri, în stăpânire satul Crivești. Într-un document din data de 4.04.1545 scris la Huși, Petru Voievod întărește urmașilor Străviceștilor moșiile din satul Crivești și împrejurimi. ,,Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voievod domn al țării știre facem cu această carte... Iata au venit înaintea noastra și înaintea celor noștri boieri moldovenești, Marica, jupâneasa lui Bran și sora ei, Marina jupaneasa lui Petriman și sora ei, fetele Nastei, nepoatele Maricai, strănepoatele lui Coste Stravici și Jurj Stravici, de a lor bună voie, de nimeni silite și nici învăluite și s-au împărțit ale lor drepte ocine din ale lor drepte ocini urice și direase ce au avut bunii lor Jurj și Coste Stravici de la străbunul domniei mele Alexandru Voevod și de la Ilie și stefan voevozi și din diresele ce au avut baba lor Marusca de împărțeală așijdere de la Ștefan Voevod și mama lor Nastea de împarțeală de la Domnia mea, a lor sate anume Crivești, Hotcesti si jumătate din Ravicani, partea din Crivesti și satul Găureani. Și s-a cazut în partea Maricăi jumatate de sat Crivești și satul Găureani care este o seliște". Marusca, reiese că, este bunica lui Jurj (Giurgiu) și Coste Stravici, aceasta deține pamânturi în mai toate satele actualei comune Strunga (cu excepția satului Fărcășeni și Cucova) având acte de întărire de la Ștefan Musat I care a domnit inainte de 1400 în Moldova. Este evident că Jurj (Giurgiu) Stravici deținea acte de întărire de la Alexandru cel Bun deci, în documentul de la 1401 ,,hotarul lui Giurgiu" nu se poate să fi fost al acestui Jurj Stravici. Gura Văii

Pagina 25

Sub această denumire datează din anul 1964. Anterior acesteia purta numele de Găureni si mai apoi Găureana. Referitor la vechimea acestui sat elocvente sunt descoperirile de materiale arheologice datate în secolele XV, XVII-XVIII, materializate în Repertoriul Arheologic al județului Iați. În actul de întărire emis de Petru Voevod, la 4 aprilie 1545, apare menționat ,,satul Găureani care este o siliște". Siliștea reprezinta o vatra de sat care, din motive necunoscute, și-a incetat pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp, existența. Cert este că, înainte de aceasta dată, a existat lângă hotarul satului Crivești, o vatră de sat cu numele de Găureani. Într-un document din anul 1581 este menționat satul Găureni, dar este posibil ca la acea data acesta să funcționeze ca siliște, deoarece, în documentul din 1609 apare sub această denumire, denumire menționată și în documentul din 1632. Deci, este puțin probabil, ca in decursul a 28 de ani, acesta să-și fi reluat existența. Se pare că satul și-a reluat activitatea în secolul al XVIII-lea, sub denumirea de Găureana deoarece într-o informatie din anul 1797 este menționată biserica, descoperindu-se și materiale datate în acest secol. "Această sfântă carte ce se cheamă Minei am cumparat-o eu Constantin Stroescu dimpreună cu fiul meu Gligoraș Stroescu și am dat-o la o noastră Sf. biserică la Găureana unde este hramul "Sf. Dimitrie", iar cine ar înstrăina-o de la această biserică, fără de știrea noastra, să fie sub blestemul sfintei biserici, în veci, ertăciune să nu afle și acel ce ar vinde-o și acel ce ar cumpăra-o. Și s-au cumpărat în zilele Prea Luminatului Alexandru Kalimah Voevod la veleat 1797 mart 25". Fărcășeni Este sat component al comunei Strunga situat între dealurile din stânga Siretului, pe valea pârâului Fărcășeni, la 7 km depărtare spre vest de stațiunea climatică și turistică ,,Băile Strunga". Denumirea satului are la bază toponimul maghiar Farkas = lup, probabil dupa numele întemeietorului sau poate chiar după numele animalului salbatic. Acest toponim are o arie mare de răspândire in toata tara: Farcaș - sat în comuna Reghin, județul Vrancea; Farcașa - sat în comuna Răchitoase, județul Bacău; Farcaș - sat comuna în județul Gorj etc. Împrejurarea că la Fărcășeni sunt și locuitori catolici nu explică nimic din denumirea satului, pentru că satul se numea Fărcășeni cu mult înainte de așezarea catolicilor aici. Greu este de știut prin ce împrejurare și când toponimul Farkas a intrat în compunerea denumirii Fărcășeni. Satul este foarte vechi. În anul 1640 Vasile Lupu, împreuna cu Mitropolitul Varlaam, episcopul de la Roman Dosoftei, Anastasie episcop de Rădăuți și

Pagina 26

Gheorghe episcop de Huși și cu întreg sfatul boierilor țării a dăruit Mănăstirii Trei Ierarhi din Iasi mai multe sate și mori, între care, pe primul loc, se afla satul Fărcășeni, din ținutul Roman, cu eleșteu, sat domnesc care fusese până atunci ascultător de târgul Șcheie. Dania a fost reîntărită în anul 1660. Plecand de la faptul că satul Fărcășeni a fost proprietatea mănăstirii Trei Ierarhi, împreună cu satul catolic mai vechi, Răchiteni, este foarte probabil ca, la origine, catolicii din Fărcășeni sunt coloniști aduși aici din Răchiteni, pentru a lucra pe moșia aceleiași mănăstiri. Cu timpul, catolicii din Fărcășeni s-au înmulțit și au ocupat întreg satul care exista înainte de venirea lor aici. Cucova Este situat la vest de centrul de comună, la distanță de 4 km, 1 km pe șoseaua E 583 și 3 km pe drumul comunal Fărcășeni. Este un sat relativ nou (secolul al XIX-lea) care s-a format în jurul unei cârciumi (han) atestată documentar în anul1835. Denumirea satului se pare că provine de la Cuca = Vârf de deal. În anul 1899 satul aparținea comunei Șcheia, având o populație ce era socotită, împreună cu cea a satului Fărcășeni, iar în anul 1912 avea 84 locuitori, în 1930 – 119 locuitori, în anul 1966 – 240 locuitori, iar în anul 1977 - 214 locuitori. Brătulești Acest sat este situat pe direcția sud față de centrul de comună, la o distanță de 6 km de acesta. La originea numelui stă Bratu Viteazul, care se pare a fi identic cu Bratu Stravici. La mulți boieri din țară, din secolul al XIV -lea și al XV-lea se dă numele de Viteazul. Astfel, satul și-a legat numele de acest Bratu Viteazul, luând denumirea de Brătulești. Într-un document din anul 1407 Alexandru cel Bun dăruiește bisericii "Sfintei Paraschiva" din Târgul Romanului două sate: Leucosăuți a lui Brătianu și Bratu a lui Bratu Stravici. Se poate că acest sat Bratu să reprezinte vechea vatră de sat Brătulești însă documentul ne informează că, la această dată, printre boierii care alcătuiau divanul se număra și Bratu Stravici. Din documentul emis la Suceava în anul 1491 reiese că, la această dată, satul aparținea urmașilor lui Bratu Viteazul. "Din mila lui Dumnezeu noi Ștefan Voevod domn al țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că pe această adevarată slugă a noastra Mircea și sora lui Anușca și pe sluga noastra Lazar și frații lui Dragota și Andrusco și surorile lor Neaga și Marina și pe sluga noastra Coste și sora lui Fedca și nepotii lor Toader și

Pagina 27

surorile lui Sofica și Nastea și fii lui Ivanco Varstatu și Stana, fiica lui Dragomir Casota și nepoții ei Ion și sora lui Fedca, fiii lui Dragomir Casota, nepoții lui Bratu Viteazul, i-am miluit cu deosebita noastră milă și le-am dat și le-am întărit în țara noastră, Moldova, ocina lor dreaptă satele anume: Brătulești și Fedelășani și la Cârligătura Goeștii și Vărstații ..." Fedeleșeni Satul Fedeleșeni este situat în partea de sud a teritoriului administrativ al comunei Strunga, la distanță de 7 km față de reședința comunei pe culmea dealului cu același nume. Satul Fedeleșeni apare pentru prima dată în documentul din anul 1491 în care Ștefan cel Mare întărește urmașilor lui Bratu Viteazul ținuturile din această zonă, dar se pare că vechimea acestuia este anterioară acestui an. În documentul din anul 1617 se menționează că, la această dată jumătate din satul Fedeleșeni aparținea lui Nestor Ureche, marele vornic și este posibil ca cealaltă jumătate să aparțină lui Nistor Baliste, așa cum reiese dintr-un document din anul 1643. Documentele arată că în secolul al XVIII-lea, în satul Fedeleșeni exista un schit ce apartinea lui Niculai Pilat care, printr-un zapis din anul 1747 septembrie 12, împreună cu soția lui, Maria, îl inchina episcopiei de Roman cu tot cu locul de prisacă din jurul schitului. Hăbășești Satul Hăbășești este situat în centrul teritoriului administrativ al comunei Strunga, în partea de sud față de satul de reședință, fiind legat de acesta prin șoseaua E 583 pe distanță de 1 km. Este așezat pe un podiș la izvoarele pârâului Boca, iar numele provine de la întemeietorul său, Habaș, fiind atestată documentar din secolul al XV-lea (1483). Pe cuprinsul său a fost descoperită o așezare sătească cu 44 locuințe neolitice din mileniul II î. de Hr. Denumirea de Hăbășești este relativ nouă (secolul al XVII-lea) dar se pare că anterior satul a purtat numele de "Sârbi". Această denumire este posibil să vină de la numele de familie Stravici, cu rezonanță sârbă, care încă din secolul al XlV-lea deținea numeroase teritorii din zona actuală a comunei Strunga. Aici este posibil să fi fost una din primele reședințe ale familiei Stravici care și-a pierdut numele din cauza lipsei moștenitorilor pe linie bărbătească, de-a lungul vremii.

Pagina 28

CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL Ca patrimoniu din comuna Strunga se identifică o serie de așezări dacice, precum: Așezarea neolitică aparținând culturii Cucuteni la Hăbășești, pe dealul Holm M. Petrescu-Dîmbovița reia în una din lucrările sale problematica statuetelor feminine, cu precizări speciale asupra descoperirilor de la Cucuteni-Cetățuie: statuete cu decor incizat, numai feminine, și care se caracterizează prin silueta zveltă, respectând raporturile dintre părțile anatomice ale corpului; reprezentate în picioare, cu capul nemodelat, coafura neindicată, umeri rotunjiți, uneori arcuiți, perforați, fără brațe sau amorse de brațe, cu fese accentuate sau numai sugerate („puse în legătură cu steatopigia sau obezitatea statuetelor, contestată de M. Gimbutas, ceea ce după Vl. Dumitrescu este nejustificat”). Au fost descoperite foarte puține statuete, fragmentare, cu decor pictat; de asemenea, a fost descoperită o singură statuetă en violon, dar în condiții stratigrafice incerte (de altfel, și în cercetările lui H. Schmidt, la Cucuteni-Cetățuie, s-a descoperit tot un singur exemplar, dar de la Hăbășești-Holm provin 15 piese de acest tip), toate acestea fiind puse în legătură cu un posibil cult al Zeiței Mame, simbolizând fertilitatea, fecunditatea, protecția acordată nu numai femeilor, ci și întregii comunități. Așezarea din secolele I-II d.Hr. la circa 800 m nord-est de satul Fedeleșeni Așezarea din epoca neolitică – cultura Criș și cultura Cucuteni – din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului și din secolul IV d. Hr., la marginea de nord a satului pe platoul din dreptul Bisericii și Curților Buhușoaiei, în satul Crivești. Tabel 4.1: Așezări istorice și situri arheologice Datare, Cod LMI Denumire Localitate Localizare Creatori Situl arheologic sat „La Siliște”, IS-I-m-A- de la Hăbășești, Hăbășești; la 200 m S de 03597 punct „La comuna sat Siliște” Strunga IS-I-m-A- sat sec. XV – XVI, „La Siliște”, 03597.01 Hăbășești; XVII - XVIII, Așezare la 200 m S de (RAN: comuna Epoca sat 99281.01.01, Strunga medievală

Pagina 29

99281.01.04, 99281.01.05) sat „La Siliște”, sec. IV p.Chr, IS-I-m-A- Hăbășești; Așezare la 200 m S de Epoca daco03597.02 comuna sat romană Strunga IS-I-m-A- sat „La Siliște”, 03597.03 Hăbășești; Așezare la 200 m S de Hallstatt (RAN: comuna sat 99281.01.03) Strunga IS-I-m-A- sat „La Siliște”, Eneolitic, 03597.04 Hăbășești; Așezare la 200 m S de cultura (RAN: comuna sat Cucuteni 99281.01.02) Strunga Alte obiective de interes în comuna Strunga: Biserica “Sfântul Gheorghe” construită în anul 1762 cu reparații în anul 1821, din satul Hăbășești Imaginea 4.1: Biserica Sfântul Gheorghe Biserica de lemn din Fedeleșeni – monument istoric datând din anul 1747, se află pe suprafața cimitirului satului Biserica de lemn din Fedeleșeni a fost construită în anul 1747 ca biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de poartă Nicolae Pilat a închinat schitul ca metoh al Episcopiei de Roman.

Pagina 30

În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori, dar și-a păstrat proporțiile inițiale și arhitectura exterioară. Biserica dispune de o catapeteasmă cu icoane pictate la începutul secolului al XX-lea. Pe pereții din interiorul bisericii se află icoane foarte frumoase provenind din aceeași perioadă. În anul 1999 au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni la structura originală din lemn. După mai bine de 10 ani, în anul 2002, specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei (elemente vizibile) este mâncat de carii. Ei au propus restaurarea în regim de urgență a bisericii și revenirea, pe cât este posibil, la detaliile de construcție și finisaj inițiale. S-a considerat necesar ca lemnul atacat de carii să fie tratat sau înlocuit. În anul 2000 a fost construit un turn clopotniță, pe sub care se face accesul în curtea bisericii. Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o deosebită valoare arhitecturală. Biserica de lemn din Fedeleșeni este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră. Acoperișul bisericii este din șindrilă, în patru ape. Biserica are dimensiuni medii: 13,5 m lungime, 5,3 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină. Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri, lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au bolți octogonale de dimensiuni diferite. Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului, fiind „simplificat" cu finisaje noi.

Pagina 31

Imaginea 4.2: Biserica de lemn din Fedeleșeni Alte lăcașuri de cult: bisericile ortodoxe Strunga, Hăbășești, Brătulești, Crivești și Cucova, biserica romano-catolică din satul Fărcășeni și casa de adunare a cultului adventist din satul Strunga. Ca personalități de seamă îl menționăm pe Nicolae M. Manolescu (n. 1936), medic veterinar, membru corespondent al Academiei Române. Comuna dispune de o bibliotecă ce s-a înființat în anul 1955, funcționând până în anul 1989, într-o cameră ce aparținea fostului Cămin Cultural. Din anul 1989, a fost mutată în alt spațiu, funcționând până în anul 1993, când a fost mutată în actualul sediu. Sediul biliotecii comunale se află în centrul comunei Strunga, lângă clădirea primăriei și a dispensarului. Dacă comuna ar fi dispune de un spațiu special amenajat unde să funcționeze un cămin cultural, atunci comuna ar putea desfășura mai multe activități de celebrare a tradițiilor și sărbătorilor locale, nu doar Zilele Comunei.

Pagina 32

Tabel 4.2: Situația la nivelul bibliotecilor și a cititorilor activi (Sursa: INSSE) Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Biblioteci 4 4 4 4 4 4 4 4 4 Personal angajat 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Volume existente 21415 21431 21831 21945 22161 22223 22633 22687 22761 Volume eliberate 3410 1736 7593 6665 2416 2248 2288 2110 5363 Cititori activi 311 273 265 242 273 306 349 304 349 Din numărul bibliotecilor prezentate în tabelul de mai sus doar una este publică. Numărul volumelor existente în biblioteci a crescut treptat de la an la an astfel încât la nivelul anului 2019 numărul acestora s-a majorat cu 6,28% față de anul 2011. Numărul volumelor eliberate a prezentat fluctuații de la an la an, cele mai accentuate fiind în anii 2013, 2014 și 2019. În anul 2013 s-au eliberat cele mai multe volume, ( respectiv 7.593 volume), la nivelul anului 2019 numărul acestora a crescut cu 57,27% față de anul 2011. Numărul cititorilor activi prezintă fluctuații de la an la an, cea mai ridicată valoare înregistrându-se în anii 2017 și 2019 (349 cititori), cu 12,21% mai mulți față de anul 2011. În această perioadă a tehnologizării, la nivelul comunei Strunga, potrivit datelor INSSE, interesul populației pentru cărți și informații tipărite este încă ridicat, ceea ce denotă o legătură strânsă a publicului cu lectura.

Pagina 33

CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV Comuna Strunga este formată din satele Brătulești, Crivești, Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința). Comuna Strunga se afla în triunghiul format de localitățile Iași – Roman – Pașcani, la distanțe care variază între 20 – 50 km fapt ce favorizează, într-o oarecare măsură, practicarea diferitelor meserii în cadrul unor diverse întreprinderi din orașele Iași, Roman, Pașcani și Târgu Frumos. Comuna Strunga se găsește la:  55 km la vest de municipiul Iași;  31 km la est de municipiul Roman;  28 km la sud-est de orașul Pașcani;  8 km la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Vecinii cei mai apropiați ai comunei, cu care se limitează hotarele pe cele patru puncte cardinale sunt:  nord: comuna Heleșteni, care se leagă prin drumul comunal pe o distanță de 12 km;  nord-vest: comuna Alexandru Ioan Cuza, care se leagă cu șoseaua comunală pe o distanță de 11 km și prin șoseaua națională și apoi pe o șosea comunală – ambele pe o distanță de 14 km;  sud-vest: comuna Butea, care se leagă cu șoseaua națională pe o distanță de 15 km;  sud: comuna Oțeleni, care se leagă cu șoseaua comunală Strunga – Bara, pe o distanță de 20 km;  est: orașul Târgu Frumos, care se leagă cu șoseaua națională pe o distanță de 8 km. Conform datelor oficiale, suprafața totală a intravilanului este de 538 hectare, această suprafață curpinzând pe lângă comuna de bază și trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ, care are o suprafață totală de 7.130 hectare iar extravilanul comunei se însumează la 6.592 hectare. Tabel 5.1: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) Modul de folosință pentru 2010 2011 2012 2013 2014 suprafața agricolă Total 7.528 7.528 7.528 7.528 7.463 Agricolă 6.020 6.020 6.020 6.020 6.059 Arabilă 4.120 4.120 4.120 4.120 4.155

Pagina 34

Pășuni 959 959 959 959 959 Fânețe 386 386 386 386 386 Vii și pepiniere viticole 37 37 37 37 41 Livezi și pepiniere pomicole 518 518 518 518 518 Terenuri neagricole total 1.508 1.508 1.508 1.508 1.404 Păduri și altă vegetație forestieră 746 746 746 746 733 Ocupată cu ape, bălți 44 44 44 44 37 Ocupată cu construcții 130 130 130 130 142 Căi de comunicații și căi ferate 139 139 139 139 142 Terenuri degradate și neproductive 449 449 449 449 350 La nivelul comunei Strunga se constată că suprafața fondului funciar prezintă o scădere în anul 2014 față de anul 2010 de 65 de hectare. Cea mai mare suprafață este ocupată de terenurile agricole, la nivelul cărora s-a înregistrat o creștere în anul 2014 față de anul 2010, de 35 de hectare. Creșteri au mai fost înregistrate la nivelul terenurilor ocupate cu vii și pepiniere viticole, prezentând o creștere de 4 hectare în anul 2014 față de anul 2010 și la nivelul căilor de comunicații, căilor ferate și zonele ocupate cu construcții. La polul opus se regăsesc pădurile și altă vegetație forestieră care și-au restrâns aria cu 13 hectare, zona ocupată cu ape prezintă însă o diminuare, o situație pozitivă se regăsește la terenurile degradate care în anul 2014 și-au redus suprafața cu 99 de hectare. În Uniunea Europeană - spațiul rural este definit prin recomandarea 1296 din anul 1926, în care un teritoriu de interior sau de coastă (continental sau litoral) caracterizat prin sate și orașe mici. Principalele activități desfășurate în mediul rural sunt agricole și silvice, activități de agro-cultură și pescuit, activități de agrement și petrecere a timpului liber, activități de mică industrie. La nivelul UE, spațiul rural ocupă aproximativ 90% din suprafață și 27% din populație. Există țări care nu au populație rurală și țări în care ponderea populației rurale este de 45% (România, Slovenia, Slovacia, Polonia, etc) Tabel 5.2: Numărul locuințelor existente în comuna Strunga (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Numărul 1.705 1.808 1.823 1.835 1.835 1.842 1.842 1.842 1.852 1.852 locuințelor Locuința (apartamentul) este construcția formată din una sau mai multe camere de locuit situate la același nivel al clădirii sau la niveluri

Pagina 35

diferite, prevăzută în general cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau alte spații de deservire, independentă din punct de vedere funcțional, având intrare separată din casa scării, curte sau stradă și care a fost construită, transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie. La nivelul comunei Strunga, în ceea ce privește numărul de locuințe, se poate observa că a avut loc o creștere a numărului acestora în 2019 față de anul 2010 de 8,6%. Sunt prezente stagnări pe perioade cum ar fi 2013 – 2014, când numărul locuințelor a rămas același ca și în perioadele anilor 2015 – 2017 și 2018 – 2019. În ceea ce privește dotarea comunei Strunga cu rețeaua de canalizare aceasta a fost implementată în anul 2010 fiind construiți 8 kilometri de rețea și a unei stații de epurare. Comuna nu dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale iar încălzirea locuințelor este asigurată de butelii de gaze lichefiate, sobe de lemne și energie electrică. Tabel 5.3: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Lungimea totală a rețelei simple de 13,9 13,9 14,3 27,1 27,1 26,9 26,9 26,7 26,4 26,9 distribuție a apei potabile (km) . APAVITAL S.A. asigură canalizarea și epurarea apelor uzate din comună. Rețeaua de apă este în funcție încă din anul 2005 când aceasta prezenta doar o lungime de 1,5 km. În perioada analizată 2010 – 2019, conform INSSE, se poate observa din tabelul 5.3 o creștere a numărului de kilometri de rețea simplă de distribuție a apei potabile cu 13 kilometri în 2019 față de 2010, când se prezentau doar 13,9 kilometri de rețea. La nivelul căilor de comunicații, pentru a ajunge în comuna Strunga pot fi folosite două drumuri naționale: DN 2 (E85) și DN 28B (Târgul Frumos – Hîrlău – Botoșani) Lungimea căilor de comunicații este de 78 km, dintre care 10 km drumuri naționale și 68 km drumuri județene și comunale.

Pagina 36

Cea mai apropiată stație de cale ferată este la 10 km, în orașul Târgul Frumos. Servicii sociale În cadrul Primăriei Strunga, departamentul responsabil cu serviciile sociale este Compartimentul Asistență Socială care oferă sprijin financiar pentru următoarele cazuri:  Familii sărace (familii beneficiare de ajutor social, de venit minim garantat, de ajutor pentru încălzirea locuinței);  Persoane cu handicap;  Alocații (alocații de stat pentru copii, nou-născuți, complementare, pentru susținerea familiilor mono-parentale, de hrană pentru copii cu HIV, pentru plasament familial). Tabel 5.4: Situația unităților medico-sanitare (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Cabinete medicale de 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2 familie Cabinete 2 2 2 2 2 1 1 3 1 1 stomatologice Farmacii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 La nivelul comunei Strunga sunt disponibile două cabinete medicale de familie în anul 2019 conform INSSE. Numărul cabinetelor stomatologice s-a diminuat rămânând doar un singur cabinet în anul 2019 în timp ce în anul 2017 au fost înregistrate 3 cabinete de acest fel. Comuna Strunga dispune de o singură farmacie. Tabel 5.5: Situația personalului medico-sanitar (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Medici 1 1 1 1 4 4 2 2 2 2 din total medici: medici 1 1 1 1 4 4 2 2 2 2 de familie Stomatologi 3 3 3 3 2 1 1 1 1 1 Farmaciști 5 3 3 3 3 3 3 2 2 2 Personal 3 3 6 4 4 3 3 1 2 3 sanitar mediu La nivelul comunei Strunga există doar 2 medici de familie. Numărul stomatologilor s-a diminuat treptat rămânând o singură persoană

Pagina 37

cu acest titlu de la trei ce se regăseau în această comună în perioada 2010 – 2013. Numărul farmaciștilor este în scădere, fiind disponibili doar doi farmaciști în comuna Strunga la nivelul anului 2019, fiind o diminuare de 60% comparativ cu anul 2010. Personalul sanitar mediu prezintă fluctuații de la an la an înregistrându-se trei persoane din această categorie în anul 2019, număr egal cu cel din anul 2010. În urma efectuării anchetei sociologice, au rezultat o serie de rezultate referitoare la gradul de mulțumire a locuitorilor cu privire la rețelele edilitare, utilități/servicii publice, respectiv: Serviciile de transport 15% 15% 45% 10% 15% Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Figura 5.1: Aprecierea serviciilor de transport din comuna Strunga Analizând răspunsurile oferite de către locuitorii comunei Strunga reiese faptul că majoritatea (45%) au oferit nota 1, fapt ce ne indică un grad ridicat de nemulțumire față de această componentă. Din acest punct reiese necesitatea unei investiții/ atragerea de investitori pentru serviciile de transport.

Pagina 38

Serviciile de poștă și curierat 11% 10% 58% 26% 32% 21% Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Figura 5.2: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna Strunga Analizând figura 5.3, constatăm răspunsurile privind serviciile de poștă și curierat din comună indică un grad relativ ridicat de mulțumire. Astfel, aproximativ 58% dintre respondenți au acordat notele 4 și 5 în timp ce 21% au acordat nota 1. Aceste rezultate arată necesitatea unei investiții/ atragerea de investitori pentru serviciile de transport în viitorul apropiat. Apa potabilă 5% 25% 10% 60% 35% 25% Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5 Figura 5.3: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna Strunga În ceea ce privește gradul de mulțumire față de aprovizionarea cu apă potabilă a comunei, locuitorii se declară în proporție de 25% ca fiind foarte nemulțumiți/ nemulțumiți (respectiv nota 1), urmând persoanele care au acordat nota 5 (35%) și 25% considerându-și gradul de satisfacție de nota 4. Concluzionăm că sunt necesare măsuri în această direcție.

Pagina 39

Salubritatea 10% 10% 25% Nota 1 Nota 2 Nota 3 40% Nota 4 15% 40% Nota 5 Figura 5.4: Aprecierea instrastructurii de salubritate din comuna Strunga În ceea ce privește aprecierea infrastructurii de salubritate, constatăm faptul că 40% din populația respondentă a acordat nota 1. Acest fapt indică necesitatea de investiții în această componentă. Canalizarea 5% 5% Nota 1 10% Nota 2 Nota 3 25% 65% 15% Nota 4 Nota 5 Figura 5.5: Aprecierea instrastructurii de canalizare din comuna Strunga Analizănd răspunsurile locuitorilor comunei Strunga, putem constata faptul că cele mai multe răspunsuri ( în proporție de 65%) sunt pentru nota 1, 5% dintre respondenți au acordat nota 2 și doar 15 % au acordat nota 5 rezultând necesitatea de investiții urgente în această ramură a infrastructurii.

Pagina 40

Iluminatul public Nota 1 25% 25% Nota 2 Nota 3 Nota 4 20% 20% Nota 5 10% Figura 5.6: Aprecierea instrastructurii de iluminat public din comuna Strunga Analizănd figura 5.7 cu privire la infrastructura de iluminat public, putem constata faptul că 25% dintre respondenți au acordat nota 1. Totuși, trebuie să menționăm faptul că o parte semnificativă a respondenților a acordat note peste 1. Acest fapt ne face să concluzionând că sunt necesare investiții în perioada următoare. Starea drumurilor comunale Nota 1 30% Nota 2 35% Nota 3 Nota 4 Nota 5 5% 30% Figura 5.7: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Strunga În ceea ce privește starea drumurilor comunale, constatăm faptul că cea mai mare parte a respondenților au notat această componentă cu nota 1, fapt ce indică un grad ridicat de nemulțumire. Având în vedere faptul că niciun respondent nu a apreciat această componentă cu nota 5 concluzionăm faptul că sunt necesare investiții urgente.

Pagina 41

Starea drumurilor județene Nota 1 35% 15% Nota 2 Nota 3 15% 25% Nota 4 Nota 5 25% Figura 5.8: Aprecierea stării drumurilor județene din comuna Strunga Analizând răspunsurile respondenților privind starea drumurilor județene, observăm faptul că o parte însemnată afișează o mulțumire medie, respectiv 60% dintre aceștia au acordat notele 3 și 4 . Totuși este necesar să menționăm faptul că niciun respondent nu a acodat nota 5. Având în vedere diversitatea răspunsurilor față de această componentă, concluzionăm că sunt oportune măsuri la nivel județean. Referitor la nivelul de mulțumire față de serviciile medicale/ sociale oferite, au reieșit următoarele: Numărul medicilor 60 50 40 30 20 10 10 0 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.9: Nivelul de mulțumire față de numărul medicilor În ceea ce privește numărul medicilor din comuna Strunga, răspunsurile respondenților scot în evidență un grad ridicat de mulțumire. Acest fapt ne face să concluzionăm că sunt necesare investiții în perioada viitoare pentru menținerea personalului medical și atragerea de noi cadre medicale competente care să își desfășoare activitatea în comuna Strunga.

Pagina 42

Competența medicilor 40 35 35 30 30 25 20 20 15 10 10 5 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.10: Nivelul de mulțumire față de competența medici Referitor la gradul de mulțumire față de competența medicilor, observăm faptul că populația este mulțumită și foarte mulțumită. Cu toate acestea 40% dintre respondenți sunt nemulțumiți. Sunt necesare investiții de dotare a centrelor medicale și cursuri de formare profesională pentru cadrele medicale în vederea menținerii și îmbunătățirii permanente a competenței medicilor. Numărul farmaciilor 40 35 30 30 20 15 15 10 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.11: Nivelul de mulțumire față de numărul farmaciilor În ceea ce privește numărul farmaciilor, majoritatea respondenților se consideră nemulțumiți. Cu toate acestea, a fost înregistrat un număr de 45 răspunsuri peste medie.

Pagina 43

Aprovizionarea farmaciilor 40 35 30 30 20 20 15 10 0 0 Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu nemulțumit răspund Figura 5.12: Nivelul de mulțumire privind aprovizionarea farmaciilor Referitor la aprovizionarea farmaciilor se constată un grad de satisfacție medie. Se pot realiza investiții pentru creșterea numărului de farmacii și îmbunătățirea gamei de medicamente disponibile. Numărul cabinetelor medicale 50 40 40 35 30 20 15 10 10 0 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Condițiile din cabinetele medicale 50 40 40 30 20 20 20 15 10 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale În ceea ce privește gradul de mulțumire față de condițiile din cabinetele medicale, se constată faptul că respondenții s-au declarat

Pagina 44

mulțumiți și foarte mulțumiți. Totuși este necesar să scoatem în evidență faptul că o parte semnificativă dintre respondenți, respectiv 25%, s-au declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți de condițiile din cabinetele medicale. Această componentă este una vitală pentru comunitatea locală și sunt necesare investiții pentru modernizarea cabinetelor, respectiv atragerea de investitori externi. Referitor la numărul cabinetelor medicale, constatăm că cea mai mare parte a respondenților sunt nemulțumiți. Astfel, sunt necesare măsuri de atragere a investitorilor în vederea dezvoltării acestui sector. Serviciile medicale veterinare 40 35 35 30 20 15 10 10 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare Referitor la serviciile medicale veterinare, respondenții s-au declarat în proporții nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Acest fapt denotă că sunt necesare măsuri de îmbunătățire și atragere a unor medici veterinari competenți. Asistența socială pt persoanele cu handicap 50 40 40 30 20 20 20 10 10 10 0 Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu nemulțumit răspund Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru persoanele cu handicap

Pagina 45

Referitor la serviciile de asistență socială pentru persoanele cu handicap, observăm faptul că 40%, dintre respondenți s-au declarat mulțumiți. Cu toate acestea, un număr semnificativ de respondenți s-au declarat ”nemulțumiti” și ”foarte nemulțumiti”. Concluzionăm că este necesară adoptarea unui set de măsuri în acest sens, prin realizarea unui centru de asistență socială și angajarea de personal competent. Asistența socială pentru bătrâni 60 50 50 40 30 25 20 15 10 10 0 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni În ceea ce privește asistența socială pentru bătrâni constatăm faptul că s-au înregistrat răspunsuri preponderent pozitive la acest capitol. Este necesară realizarea unui centru de asistență socială. angajarea de personal competent și asigurarea asistenței medicale la domiciliu.

Pagina 46

În opinia dumneavoastră, principalele probleme ale comunei Strunga sunt (maxim 3 nominalizări): Starea infrastructurii rutiere 45 Activitatea economică 195 Activitatea culturală 30 Lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în… 150 Lipsa locurilor de munca 210 Servicii de salubritate 15 Asistența medicală nepermanentă 45 Lipsa unei piațe agroalimentară 60 Lipsa serviciilor sociale (cămine … 105 Lipsa unui after school 15 Lipsa curățeniei 15 Infrastructura de alimentare cu gaz 15 Infrastructura agricolă 15 Nu există poliție locală 15 Gazul 15 Lipsa unei baze sportive, bazin de înot 15 Apă, canalizare și gaz 15 Ajutor financiar pentru copii 15 0 0 100 200 300 Figura 5.17: Opinia publicului privind problemele comunei Strunga Analizând răspunsurile referitoare la principalele probleme ale comunei Strunga constatăm faptul că pe primele locuri se află Lipsa locurilor de muncă, activitatea economică, lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în anumite zone ale comunei) – apă, canalizare, iluminat public și lipsa serviciilor sociale. Răspunsurile se corelează, deoarece o activitate economică este influențată de nivelul de trai al cetățenilor iar slaba dezvoltare duce la o implicare scăzută a locuitorilor Astfel, sunt necesare măsuri de susținere a activității economice, fapt ce va conduce la crearea și menținerea locurilor de muncă pentru populația comunei și implicit la creșterea gradului de nivel de trai.

Pagina 47

Acțiuni propuse pentru rezolvarea principalelor probleme (maxim 3 nominalizări): Modernizarea/refacerea infrastructurii 75 Acordarea unor facilitati investitorilor 105 Renovare camine culturale existente 45 Atragerea si stimularea investitiilor 165 Accesarea fondurilor europene 225 Infiintarea/modernizarea/extinderea 135 retelei de alimentare cu apa,… Construire piata agroalimentara 60 Construire camin de batrani, cantina 60 sociala, centru de copii etc. Înființarea unui after school 15 Modernizarea infrastructurii agricole 15 Canalizare apa 15 0 100 200 300 Figura 5.18: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor probleme După identificarea problemelelor este necesară găsirea unor soluții. Astfel, primele două acțiuni propuse pentru rezolvarea problemelor observăm că se corelează cu problemele identificate. Principalele acțiuni propuse de către public fiind accesarea fondurilor europene prin această acțiune creându-se locuri de muncă și dezvoltându-se comuna. Altă acțiune propusă este reprezentată de atragerea și stimularea investițiilor, astfel îmbunătățindu-se calitatea vieții. Concluzionăm că sunt necesare măsuri de susținere a antreprenoriatului, de atragere a investitorilor și accesarea de fonduri europene. Este necesară realizarea de proiecte de investiții în sensul construirii unui centru destinat serviciilor de asistență socială.

Pagina 48

În opinia dumneavoastră, principalele fenomene sociale negative cu carese confruntă comunitatea sunt (maxim 3 nominalizări): Șomajul 105 Sărăcia 225 Abandonul școlar 90 Migrarea forței de muncă 225 Scăderea natalității 180 0 50 100 150 200 250 Figura 5.19: Fenomene sociale negative din comuna Strunga În ceea ce privesc fenomenele sociale negative, constatăm faptul că pe primele două locuri se află sărăcia și migrarea forței de muncă. Susținerea antreprenoriatului local și atragerea unor investitori externi pot fi cheile de păstrare a forței de muncă și combaterea sărăciei de la nivelul comunei Strunga.

Pagina 49

CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE Comuna Strunga prezintă următoarea situație a sistemului de educație: Școala Gimnazială Strunga este unitate cu personalitate juridică, cuprinzând următoarele structuri: o Școala Gimnazială Strunga; o Școala Gimnazială Fărcășeni; o Școala primara Brătulești; o Grădinița cu program normal Fedeleșeni; o Grădinița cu program normal Crivești. La Școala Strunga elevii provin din mai multe sate: o ciclul primar: Strunga, Hăbășești, Gura-Văii, Crivești; o ciclul gimnazial: Strunga, Hăbășești, Gura-Văii, Crivești, Brătulești, Fedeleșeni. Elevii sunt transportați la și de la școală cu microbuzul școlar din dotare. La Școala Fărcășeni elevii provin din satele Fărcășeni și Cucova. Copiii din Cucova parcurg distanța până la școală, aproximativ un kilometru, pe jos. Școala Strunga funcționează în două corpuri de clădire cu regim de înălțime – parter. Școala Fărcășeni funcționează în trei corpuri de clădire. Celelalte structuri funcționează în câte un corp de clădire cu un nivel. Școala Gimnazială Strunga funcționează în rețeaua școlilor de stat din județul Iași Resurse materiale Unitatea școlară dispune de spații de școlarizare pentru elevi la standarde corespunzătoare unei bune desfășurări a activității didactice. Școala Gimnazială Strunga Corpul A, cladire reabilitată, cuprinde 4 săli de clasă, un laborator de informatică, o cancelarie, un cabinet director, un CDI dotat cu tot ceea ce este necesar, un hol, un grup sanitar. Dotare: mobilier nou, 22 calculatoare conectate la internet și pe care a fost instalatǎ platforma AeL, dotarea cu materiale didactice este modestă, există sistem de supraveghere video. Curtea corpului A este amenajată: platou dalat, spațiu verde. Anexe: o magazie pentru lemne, un garaj pentru microbuzul școlar.

Pagina 50

Corpul B cuprinde 4 săli de clasă, un hol, două cabinete, 3 grupuri sanitare. Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier și materiale noi, 4 calculatoare, două imprimante, telefon, fax, sistem de supraveghere video. Curtea corpului B este amenajată corespunzător: platou și căi de acces dalate, spațiu de joacă. Școala Gimnazială Fărcășeni Corpul A (4 săli de clasă, două spații depozitat materiale, două holuri). Clădirea este reabilitată în anul 2007, fiind dotată cu materiale și echipamente noi. Corpul B este o construcție de chirpici, afectată de cutremure și timp, propusă pentru demolare. Are 9 săli de clasă, din care 5 au suprafața necorespunzătoare actului didactic și un hol. Mobilierul este vechi. Corpul C are două nivele cuprinzând 6 săli de clasă, un laborator informatică, o cancelarie, un cabinet director, un spațiu ce deservește cancelaria, o arhivă și o bibliotecă. Dotare: 15 calculatoare conectate la internet și pe care a fost instalatǎ platforma AeL, 3 calculatoare, un laptop, un videoproiector, o imprimantă, telefon, fax, materiale didactice, mobilierul în stare bună. Anexe: o sală multifuncțională, reabilitată, un grup sanitar nou, cu toate dotările. Curtea este mică, raportată la numărul de elevi. Școala primară Brătulești Un corp de clădire, ce necesită reabilitare, constituit din 4 săli de clasă, două holuri, o cancelarie. Are ca anexe o magazie pentru lemne și un grup sanitar. Dotare: 11 calculatoare conectate la internet și pe care a fost instalatǎ platforma AeL, telefon, o imprimantă, mobilier vechi, materiale didactice. Curtea frumos amenajată. Locația Grădinița cu program normal Fedeleșeni Un corp de clădire, reabilitat, format din o sală de clasă, o cancelarie, un hol. Are ca anexe un grup sanitar și o magazie pentru lemne. Dotare: un calculator, mobilier și materiale didactice în bună stare. Curtea este amenajată corespunzător. Grădinița cu program normal Crivești Ocupă din fosta Școală primară o sală de clasă, un hol și o cancelarie. Mobilierul este în stare bună, materialele didactice sunt puține.

Pagina 51

Tabel 6.1: Personal didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INSSE) Nivel de instruire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 40 39 35 34 35 33 31 33 27 27 Învățământ preșcolar 8 8 7 6 5 5 5 5 6 5 Învățământ primar (inclusiv învățământul special) 13 12 12 11 11 10 10 10 9 9 Învățământ gimnazial (inclusiv învățământul special) 19 19 16 17 19 18 16 18 12 13 Conform datelor existente la nivelul platformei INSSE se constată faptul că s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului persoanelor care activează ca personal didactic, la nivelul tuturor nivelurilor de instruire, nefiind structuri de învățământ postliceal sau liceal, elevii trebuie să facă naveta spre orașele cele mai apropiate pentru a-și continua studiile. Tabel 6.2: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE) Medii de rezidență 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 2017 Urban 46 49,4 56,2 59,2 61,7 66,4 69,8 72,2 75,9 Rural 11,9 16,1 23 23,7 26,6 31,7 37,5 48,4 51,9 Conform tabelului 6.2 privind gospodăriile cu acces la un computer, la nivel național încă există discrepanțe majore între cele două medii de rezidență, tinerii din mediul urban având avantaj competitiv cu cei din mediul rural. Analizând datele dispuse de platforma INSSE, se constată faptul că s-a înregistrat un trend pozitiv la nivelul ambelor medii. În mediul rural creșterea a fost mai puternică comparativ cu mediul urban, fiind o creștere de 40% din anul 2007 până în anul 2017 în mediul rural, deși mediul urban este în avantaj cu 24% față de cel rural în anul 2017.

Pagina 52

Tabel 6.3: Ponderea gospodăriilor care au acces la internet acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE) Medii de rezidență 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 2017 Urban 33,6 42,5 50,8 54,3 59,3 64,6 68,3 71,9 77,5 Rural 3 7,6 13,5 17,8 21,8 27,7 32,8 46,6 56,9 În anul 2007 doar 3% din populația mediului rural avea acces la internet în timp ce în mediul urban 33,6% dintre aceștia aveau posibilitatea de a se conecta la internet. Ponderile au crescut treptat de la an la an ajungând în anul 2017 ca 56,9% din populația din mediul rural să aibă acces la internet, de aproximativ 19 ori mai multe persoane față de anul 2007. Din anul 2017 ponderea persoanelor ce dețin acces la internet o depășește pe cea a persoanelor ce au acces la un calculator. Creșterea nivelului de tehnologizare fiind un necesar pentru sistemul educațional și nu numai observând efectele cauzate de pandemia COVID – 19. 1000 924 902 897 861 828 900 791 800 739 705 690 651 700 599 572 548 540 506 600 461 500 426 421 410 359 400 300 200 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Populația 0 - 14 ani Populația școlară Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 - 14 ani comparativ cu populația școlară în comuna Strunga (Sursa: INSSE) Conform datelor de la nivelul INSSE, populația după domiciliu, la nivelul comunei Strunga, se constată faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 0 – 14 ani reprezintă 15,38% din populația totală la data de 1 iulie 2019, rezultând un declin comparativ cu anul 2010 unde 19,89% reprezenta populația între 0 – 14 ani. Populația școlară după cum se poate observa prezintă un declin direct proporțional cu cel al populației de 0 – 14 ani. Considerând faptul că populația școlară (preșcolari, ciclu primar și gimnazial) au până în vârsta de 14 ani, în anul 2019, 55% dintre aceștia dispun de educație.

Pagina 53

Tabel 6.4: Rata abandomentului școlar în învățământul preuniversitar, pe niveluri de educație ( în procente) (Sursa: INSSE) Nivel de agregare a Nivel de instruire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 datelor TOTAL 1,8 1,8 1,4 1,5 2 1,8 1,6 1,7 1,6 Regiunea NORDÎnvățământ primar și gimnazial 1,5 1,3 1,3 1,2 1,5 1,4 1,3 1,3 1,4 EST Iași 1,4 0,9 1,5 1,2 1,3 1,2 1,5 1,3 1,4 TOTAL 1,6 1,6 1,1 1,3 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6 Regiunea NORDÎnvățământul primar 1,3 1 0,9 1 1,3 1,2 1,1 1,2 1,2 EST Iași 1,1 0,7 0,9 0,8 1,2 0,8 1,3 1,1 1,2 TOTAL 2 1,9 1,7 1,9 2,1 2 1,8 1,8 1,7 Regiunea NORDÎnvățământ gimnazial 1,7 1,5 1,7 1,5 1,8 1,7 1,5 1,5 1,7 EST Iași 1,6 1 2,2 1,6 1,4 1,6 1,7 1,4 1,5 TOTAL : 4,2 2,9 2,9 3,5 3,6 2,6 2,6 2,6 Învățământul secundar ciclul 2 (liceal și Regiunea NORD- : 4,8 3,1 3,2 3,7 3,3 2,4 2,7 2,5 profesional) EST Iași : 2,5 3,7 2,6 3,6 3,8 2,6 2,3 2,5 TOTAL 6,3 6,1 8,9 7,9 10,7 9,7 10 9,2 9,7 Regiunea NORDÎnvățământ postliceal și de maiștri 7,1 6,2 7,8 7,4 11,6 9,6 10,7 8,5 11,2 EST Iași 5,2 4,6 7,4 6,1 11,7 11,5 12,4 10,5 12,5

Pagina 54

Rata abandonului școlar reprezintă diferența între numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar. Conform INSSE rata abandonului școlar la nivelul județului Iași înregistrează valori mai reduse decât ratele înregistrate la nivelul regiunii Nord – Est precum și nivel național pentru fiecare nivel de instruire analizat cu excepția învățământului postliceal și de maiștri unde valorile depășesc atât pe cele de la nivel național cât și pe cele de la nivel regional în perioada 2014 – 2018, iar la nivelul ciclului 2 acestea depășesc doar valorile naționale pentru anii 2014 și 2015. Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți de învățare sau o situație socio-economică precară. Alți factori importanți sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile dintre profesori și elevi. După întocmirea sondajului de opinie de la nivelul comunei Strunga au rezultat o serie de concluzii în ceea ce privește perspectiva locuitorilor față de infrastructura educațională: Dotarea școlilor 50 45 40 30 25 20 15 10 10 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 6.2: Aprecierea nivelului de dotare a școlilor din comuna Strunga Din populația respondentă, 70% au declarat faptul că sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de dotarea școlilor și doar 20% s-au declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Având în vedere răspunsurile concluzionăm că este necesară realizarea de investiții în perioada următoare în această

Pagina 55

componentă pentru a menține și a îmbunătății statutul școlilor la cel de la nivelul UE. Dotarea bibliotecilor 50 45 40 30 25 20 15 10 10 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 6.3: Aprecierea nivelului de dotare a bibliotecii din comuna Strunga În ceea ce privește dotarea bibliotecii se observă o corelare cu răspunsurile referitoare la dotarea școlii. Acest fapt scoate în evidență că este necesară realizarea unui proiect integrat în perioada următoare de modernizare după tendința actuală a școlii și bibliotecii. Dotarea grădinițelor 40 35 30 25 25 20 10 10 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 6.4: Aprecierea nivelului de dotare a grădinițelor din comuna Strunga Referitor la dotarea grădiniței, răspunsurile scot în evidență un grad mai ridicat de nemulțumire comparativ cu dotarea școlilor, respectiv a bibliotecilor. Investițiile în componenta de educație vor contribui la creșterea atractivității comunei și implicit la menținerea tinerilor în localitate, evitând fenomenul de emigrare către urban. Așa cum a fost menționat anterior este necesară realizarea unui proiect integrat de

Pagina 56

dotare modernă a infrastructurii școlare și crearea unor programe speciale. Dotarea bazei sportive 40 35 30 25 20 15 15 10 10 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 6.5: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive din comuna Strunga În ceea ce privește dotarea bazei sportive, cea mai mare parte a respondenților sunt nemulțumiți. Concluzionăm că sunt necesare investiții în această componentă. Cadrele didactice 60 55 40 20 20 15 5 5 0 Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu mulțumit nemulțumit răspund Figura 6.6: Aprecierea gradului de mulțumire față de cadrele didactice din comuna Strunga Analizând nivelul de mulțumire față de cadrele didactice, constatăm faptul că populația este mulțumită și foarte mulțumită. Concluzionăm faptul că sunt necesare măsuri de dotare a infrastructurii de educație astfel încât să rămână un mediu atractiv pentru cadrele didactice. Cu cât școlile vor fi dotate și vor asigura condiții optime pentru desfășurarea activității, cadrele didactice își vor dori să rămână și să performeze în comuna Strunga.

Pagina 57

CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Municipiul Iași de Municipiul Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ280, care duce spre sud la Oțeleni și mai departe în județul Neamț la Bâra, Stănița, înapoi în județul Iași la Dagâța și mai departe în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D). Clima Datorită poziției geografice a teritoriului, clima are un caracter continental, influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor atlantici și continentali. În timpul verii predomină timpul secetos, cu temperaturi ridicate. Iarna, predomină masele de aer venite dinspre nord-est și nord, cu manifestări frecvente ale viscolului. Media lunii cele mai reci (ianuarie) este de -4,9° C, iar a lunii cele mai calde (iulie) de 19,9° C. Temperaturi minime absolute a căror valoare scade sub 0° C se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu și se pot prelungi până în a doua decadă a lunii mai, cel mai târziu. Bruma se produce de obicei în intervalele septembrie – octombrie și martie – mai și afectează în special văile și baza versanților. Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm, la stația Roman, topirea bruscă a zăpezii și precipitațiile bogate de primăvară, duc la creșterea accentuată a umidității din sol. Numărul zilelor cu precipitații mai mari de 1 mm este de 78,2 zile anual. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt iunie și iulie, iar cele mai sărace, februarie și martie. În sezonul cald, precipitațiile au uneori un pronunțat caracter torențial, în special vara, când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Seceta apare obișnuit la sfârsitul lunii iulie și începutul lunii august și se prelungește până în septembrie. Perioade de secetă apar și în lunile mai – iunie. Grindina se produce, în general, cu cea mai mare frecvență în lunile iunie și iulie, dar se poate produce și în august. În comuna Strunga se disting mai multe microclimate locale, datorită diverselor forme de relief. Astfel, în zona terenurilor joase se întâlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor târzii și a celor timpurii din toamnă, iar pe versanții cu expoziție nordică se întâlnește un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o temperatură medie anuală mai scăzută și sunt afectate de vânturi puternice.

Pagina 58

Solurile Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat și solurilor cenușii închise, iar pe șesuri domină solurile aluviale, lacoviștile de coastă și solonețuri de coastă. Acestea sunt afectate de alunecări sau de procese de eroziune, datorate reliefului înclinat și stratului de argilă. Pentru a mări fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate este necesar să se aplice măsuri antierozionale complexe și să se administreze amendamente cu fosfogips. Solurile de pe platouri au un conținut de humus și azot, sunt bine aprovizionate cu potasiu și slab aprovizionate cu fosfor asimilat. Ca urmare a prezenței sărurilor (în special a sulfaților și a clorurilor) în depozitele pe care s-au format și în condițiile existenței apei freatice la adâncime mică o parte din soluri au suferit procese de salinizare alături de procese de gleizare și lacoviștire. Existența pe versanți a unor roci impermeabile în alternanță cu roci permeabile ce adăpostesc între ele pânze de apă de mică adâncime, ce umectează intens marnele din cadrul alternanțelor litologice, au dus la formarea microreliefului de alunecări (alunecări active). Alunecările de teren se produc în special în anii bogați în precipitații, când nivelul apei freatice de pe acești versanți este aproape de suprafață, formând izvoare de coastă. Debitul izvoarelor este redus, însă în multe cazuri ele produc sărăturarea zonei datorită marmelor salifere. La producerea alunecărilor de teren mai contribuie și diferențele de nivel. Relief Teritoriul este situat în zona de contact a trei mari unități naturale: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (Șaua Strunga – Ruginoasa) și Podișul Central Moldovenesc. Relieful este variat, cu o puternică fragmentare sub formă de platouri, creste, coline și dealuri modelate de râul Siret, râul Moldova, pârâul Bahluieț, pâraiele Rediu, pârâul Fandulica și afluenții acestora. Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief. Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care sunt adecvate unei game largi de culturi agricole. Podișul Central Moldovenesc este alcătuit dintr-un ansamblu de platouri și dealuri ce limitează spre sud teritoriul comunei Strunga. Altitudinile medii sunt de 200 – 250 m. Altitudinea maximă locală se înregistrează pe dealul Hăbășești de 297,4 m. Podișul Sucevei se detașează față de Câmpia Moldovei printr-un abrupt pe linia localităților Strunga, Gura Văii, Crivești. Altitudinile cresc de la 297 m la vest de satul Hăbășești, la 340 m spre hotarul nord-vestic.

Pagina 59

Rețeaua hidrografică Comuna Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea de nord-est) și bazinului mijlociu al Siretului (partea de sud și de vest). Alimentarea apelor curgătoare se face atât din apa provenită din scurgerea apelor de ploaie și a zăpezilor, cât și din pânzele freatice, când acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare. Cea mai importantă sursă de apă a comunei este Pârâul Rediu. Se scurge pe teritoriul acesteia pe o distanță de 4.000 m. Apele freatice, datorită condițiilor de relief, climă, geologie, vegetație, adâncime, debit și chimism, suferă variații importante. Aceste ape au un debit însemnat și o potabilitate ridicată. Pe șesul pârâului Rediu adâncimea apelor freatice variază între 0,5 și 2 m. Pe fundul văilor, apa freatică se află la 0,3 m adâncime. Vegetația și fauna În ceea ce privește acest aspect, este mai sărac, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităților umane. Ca și vegetația naturală și fauna județului a fost puternic afectată de intervențiile umane, modificarea componenței speciilor și a posibilităților de habitat. Cele mai reprezentative sunt animăluțele precum: popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul. Se întâlnesc rareori și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel, turturică, guguștiuc, pupază, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, etc. Reptilele sunt exemplificate prin șarpele de casă, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște. Comuna Strunga se situează în zona de silvostepă, care corespunde câmpiei colinare și este constituită din pajiști și pâlcuri de pădure. Pajiștile au o răspândire discontinuă în special pe versanți, fiind în parte sărăcite în specii, degradate de eroziuni, alunecări, pășunat și de extinderea culturilor agricole cărora se subordonează. Pădurile de silvostepă ocupă de asemenea areale discontinui. Caracteristicile geotehnice În cadrul comunei Strunga au fost descoperite și analizate izvoarele hidrominerale în urmă cu 150 de ani. Apele minerale de la Strunga sunt ape sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone. Cercetătorii consideră faptul că la originea mineralizației apelor stă conținutul în sulfuri metalice și în special în sodiu din marnele sarmatiene care sub acțiunea apelor vădoase, încărcate cu CO2 dau sodă solubilă și

Pagina 60

hidrogen sulfurat. Caracterul sulfurat al apei se datorează prezenței în marne a unor florescențe de sulfați de sodiu pe care apele de infiltrație le au în soluție. Zăcământul se dezvoltă ca o contrapană a unei alunecări de teren stabilizate, desprinse din platoul Hăbășești. Apele minerale sunt recomandate de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie și Recuperare Medicală în tratamente, în cura internă și externă, și au fost utilizate încă de pe vremea lui Mihail Sturdza când au început sa se valorifice aceste ape cu un potențial curativ.

Pagina 61

CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC Dezvoltarea unei localități depinde în mare parte de mărimea populației din arealul respectiv. Astfel, cu cât o comunitate va avea un număr mai mare de locuitori cu atât acea comunitate va avea șanse mai mari de a se dezvolta. Evoluția demografică a comunei Strunga 2010 - 2020 4800 4700 4645 4597 4586 4562 4600 4517 4484 4500 4403 4400 4339 4296 4300 4233 4188 4200 4100 4000 3900 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Figura 7.1: Evoluția demografică a comunei Strunga (Sursa: INSSE) În perioada 2010 – 2020, numărul persoanelor domiciliate în comuna Strunga a scăzut treptat de la an la an, ajungând de la 4645 locuitori în anul 2010 la 4188 locuitori în anul 2020. Tabel 7.1: Născuți vii în comuna Strunga (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Născuți vii 52 41 45 44 37 38 23 28 25 26 În ceea ce privește numărul de născuți vii în perioada 2010 – 2019, putem observa faptul că s-au înregistrat valori oscilante de la an la an cu tendință de diminuare a numărului de nou născuți. În anul 2010 s-a înregistrat cel mai ridicat număr de nou născuți vii (52), iar în anul 2016 se observă cea mai mică valoare de 23 nou născuți vii.

Pagina 62

Tabel 7.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă (Sursa: INSSE) Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 0 - 9 ani 588 557 553 535 505 484 444 413 391 370 344 10 - 19 ani 666 651 652 657 636 633 626 614 589 578 548 20 - 29 ani 712 714 711 690 696 670 651 627 614 583 576 30 - 39 ani 724 709 708 701 680 682 674 673 678 654 658 40 - 49 ani 514 541 556 586 621 646 666 697 676 699 680 50 - 59 ani 427 425 427 422 423 431 429 416 456 466 494 60 - 69 ani 425 400 401 403 408 405 403 398 399 376 375 70 - 79 ani 419 425 406 385 355 331 310 306 298 309 314 80 ani și peste 170 175 172 183 193 202 200 195 195 198 199 Total 4645 4597 4586 4562 4517 4484 4403 4339 4296 4233 4188 La nivelul strategiei, se impune gruparea populației pe vârste pentru a identifica direcțiile de acțiune. Comuna Strunga își propune să răspundă nevoilor populației, indiferent de grupa de vârstă și să le asigure facilități în mod egal. Un aspect foarte important de care trebuie să se țină cont este reprezentat de necesitatea găsirii unor mijloace de obținere a unui răspuns din partea populației. Aflându-ne într-o intensă și continuă evoluție informațională, percepția populației asupra unui anumit produs sau serviciu se schimbă în mod constant. Astfel, este necesară actualizarea continuă a facilităților pe care comuna Strunga le acordă populației.

Pagina 63

S-a analizat structura populației pe grupe de vârstă în perioada 2010 – 2020, iar rezultatele au scos în evidență faptul că cele mai ridicate ponderi sunt deținute de următoarele grupe de vârstă: 40 – 49 ani, 30 – 39 ani, 20 – 29 ani, și 10 – 19 ani ceea ce denotă o populație tânără a comunei. Cea mai mare pondere la nivelul anului 2020 s-a înregistrat la nivelul intervalului de vârstă de 40 – 49 ani, aceasta reprezentând 16,23%, în timp ce populația cu vârsta între 30 – 39 ani deține o pondere 15,71%. Tabel 7.3: Sporul natural al populației (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Sporul natural -19 -33 -27 -11 -22 -28 -50 -29 -39 -42 Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților vii și numărul persoanelor decedate, în anul de referință – INSSE. Pe întreaga perioadă analizată în comuna Strunga sporul natural este negativ cu cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2016 cauza fiind numărul redus al nașterilor în timp ce numărul deceselor este de cel puțin două ori mai ridicat. Tabel 7.4: Numărul căsătoriilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Căsătorii 23 13 19 13 23 12 22 29 20 17 Numărul căsătoriilor în comuna Strunga prezintă fluctuații de la an la an, în perioada 2015 – 2017 înregistrându-se o tendință ascendentă. Cel mai mare număr al căsătoriilor a fost realizat în anul 2017 cu 29 de căsătorii, iar cea mai mică valoare a fost înregistrată în anul 2015 (12 căsătorii). Tabel 7.5: Numărul divorțurilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Divorțuri 4 3 5 2 3 8 8 2 6 3 Analizând datele publice existente pe platforma online a Institutului Național de Statistică, constatăm faptul că în perioada 2010 – 2014 valorile sunt mai reduse, înregistrând numărul cel mai mic de divorțuri în anii 2013 și 2017, respectiv două divorțuri. În anii 2015 și 2016 s-au înregistrat cele mai mari valori, respectiv 8 divorțuri pentru fiecare dintre cei doi ani.

Pagina 64

Tabel 7.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010 – 2019 (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Total 973 967 891 1094 1046 1106 1074 1103 1293 1109 Fără copii 447 476 490 673 653 717 705 746 822 605 Cu 1 copil 320 303 243 266 237 249 231 218 312 286 Cu 2 copii 155 137 119 124 114 109 106 110 133 162 Cu 3 copii 31 39 25 22 28 22 21 20 15 35 Cu 4 copii 14 8 12 6 8 5 9 8 8 16 Cu 5 copii și peste 6 4 2 3 6 4 2 1 3 5 Divorțul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanței judecătorești, a ofițerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la cererile de divorț pentru care desfacerea căsătoriei a fost admisă - INSSE. La nivel județean se poate remarca faptul că numărul de divorțuri a crescut în perioada 2010-2019, astfel în anul 2019 se înregistrau cu 14% mai multe divorțuri decât în anul de referință, 2010. Se constată faptul că numărul de divorțuri crește învers proporțional cu numărul de copii ai familiei. Așadar cele mai multe cazuri de divorț sunt regăsite în familiile fără copii. Scăderi s-au înregistrat în această perioadă pentru familiile cu un singur copil, fiind o reducere de 10,63% iar pentru familiile cu 5 copii și peste la nivelul anului 2019 s-a înregistrat cu un divorț mai puțin față de anul 2010

Pagina 65

Evoluția emigranților și imigranților definitivi din comuna Strunga, perioada 2010 - 2019 120 104 100 88 83 83 84 77 80 69 72 78 53 55 60 63 63 66 40 54 57 54 56 52 45 20 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul Figura 7.2: Evoluția emigranților și imigranților definitivi (Sursa: INSSE) După cum se poate observa în figura de mai sus, numărul emigranților este mai ridicat decât cel al imigranților, doar în anii 2011 și 2012 numărul persoanelor ce s-au stabilit în comuna Strunga a depășit ușor numărul celor care au plecat. Cea mai ridicată valoare fiind înregistrată în anul 2010 pentru ambii indicatori, 104 emigranți și 78 imigranți. Numărul mai ridicat al emigranților afectează populația totală a comunei creând o tendință de diminuare a acesteia.

Pagina 66

CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC Comuna Strunga se află într-o zonă în care predominantă este agricultura, împărțită în sectorul asociativ și cel individual. În comună există mori profilate pe măcinatul porumbului și o secție de prelucrare a laptelui de vacă din cadrul fermei zootehnice a SC Agrocom SA Strunga. Comerțul se desfășoară prin intermediul magazinelor private cu profil de desfacere a produselor de larg consum. Comuna Strunga se află în triunghiul format de localitățile Iași – Roman – Pașcani, fapt ce favorizează, într-o oarecare măsură practicarea unor meserii în cadrul unor societăți și agenți economici din municipiile Iași, Roman, Pașcani și orașul Târgu Frumos. Activități specifice zonei: agricultura; pomicultura; industrializarea laptelui; zootehnie (porcine, fermă vaci de lapte și ovine); ferma de producție găini ouătoare, în localitatea Hăbășești; societate comercială de exploatare a lemnului – producere cherestea. Activități economice principale: cultura și valorificarea viței de vie; cultura pomilor fructiferi; industrializarea laptelui; creșterea animalelor; cultura și valorificarea usturoiului; comerț cu produse agricole; apicultură; executare și comercializare mobilă. Produse locale: vin; produse din lapte; carne; ouă; legume; miere, polen, lăptișor de matcă. Antreprenoriatul reprezintă un factor fundamental al dezvoltării economice. De asemenea, acesta reprezintă, în mod distinct, un proces spațial, neuniform și, prin urmare, un factor important al dezvoltării economice inegale a regiunilor și națiunilor. Antreprenoriatul este asociat frecvent cu creșterea și dezvoltarea economică, îmbunătățirea condițiilor de trai, generarea de noi locuri de muncă, progresul tehnologic etc. Conceptul de antreprenoriat este unul vast fiind explicat specialiștii din varii domenii, fiecare având o altă perspectivă asupra definiției și a factorilor care influențează mediul economic și social al acestuia. Multidiscipliniaritatea și natura complexă a antreprenoriatului sunt motive cheie pentru lipsa unui fundament teoretic unanim acceptat pentru înțelegerea acestuia drept un fenomen economic și social distinct.

Pagina 67

Dovada importanței antreprenorului constă în interesul crescut al economiștilor și a specialiștilor din alte domenii, dar și a inițiativelor publice la nivel regional sau național de susținere a antreprenoriatului. Tabel 9.1: Firme active pe domenii de activitate – la nivelul anului 2019 Domenii Nr. firme active A. Agricultură silvicultură și pescuit 4 F. Construcții 6 G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea 1 autovehiculelor și motocicletelor H. Transport și depozitare 1 M. Activități profesionale științifice și tehnice 1 La nivelul comunei Strunga se poate observa că 6 din cele 13 firme s-au axat pe domeniul construcții. Partea antreprenorială cu privire la asumarea riscului unei noi idei de afaceri nu este una încântătoare pentru locuitori. Comuna nu prezintă o paletă diversificată a domeniilor de activitate care ar veni tot în ajutorul locuitorilor, atât prin crearea unor noi locuri de muncă, creșterea nivelului de trai cât și prin facilitarea apropierii locuitorilor de punctele de interes. Tabel 9.2: Primele 10 firme (domeniul de activitate) din comuna Strunga, după cifra de afaceri: Nr. Cifra de afaceri (media Domeniu Crt. perioadei 2015 - 2019) 1 Creșterea păsărilor 6.105.612 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor 2 leguminoase și a plantelor producătoare de semințe 3.642.534 oleaginoase Activități în ferme mixte (cultura vegetală 3 1.510.391 combinată cu creșterea animalelor) Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 4 916.817 nerezidențiale 5 Transporturi rutiere de mărfuri 787.877 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și 6 199.745 nerezidențiale Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru 7 163.837 autovehicule Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie, 8 242.783 pentru construcții 9 Activități de design specializat 139.053

Pagina 68

10 Activități de design specializat 26.546 La nivelul comunei Strunga se poate observa faptul că firma care are cea mai mare cifră de afaceri din perioada 2015 – 2019 este în domeniul zootehnic, respectiv Creșterea păsărilor, având o cifră de afaceri de 6.105.612 lei (media perioadei), iar aceasta este urmată de încă două firme care activează tot în domeniul zootehnic/ agricol. Multe locuri de muncă din zonele rurale sunt legate de agricultură. Agricultorii au nevoie de mașini, construcții, combustibil, îngrășăminte și îngrijiri medicale pentru animale. Multe persoane lucrează în aceste sectoare „din amonte”. Alte persoane realizează operațiuni „în aval”, precum prepararea, prelucrarea și ambalarea alimentelor. Există, de asemenea, cei care sunt implicați în stocarea, transportul și vânzarea cu amănuntul a produselor alimentare. Cu excepția Activităților de design specializat unde activază două firme și a Lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale unde de asemenea se încadrează tot două firme, restul sunt din domenii de activitate diferite.

Pagina 69

Tabel 9.3: Evoluția principalelor firme din comuna Strunga după cifra de afaceri, număr de angajați și productivitatea muncii Cifra de afaceri Număr angajați Productivitatea muncii Nr. Re Re Re Nume firmă Înființare CAEN Crt 2015 2019 2015 2019 2015 2019 lei lei % Număr Număr % lei lei % 1 S.C. AGROCOM STRUNGA S.R.L. 1991 150 14.388.057 11.721.589 81,5 75 41 54,7 191.840,8 285.892,4 149 2 S.C. ARINA 12 S.R.L. 2013 111 1.638.075 3.455.295 210,9 3 3 100 546.025 1.151.765 210,9 S.C. AVICOLA XL COMPANY 3 2011 147 4.568.774 1.909.881 41,8 11 7 63,6 415.343,1 272.840,1 65,7 S.R.L. S.C. DMB GRUP CONSTRUCT 4 2015 4120 262.650 1.754.497 668 1 4 400 262.650 438.624,3 167 S.R.L. 5 S.C. AVI ASS GROUP S.R.L. 2007 4941 0 1.536.558 - 0 1 - - 1.536.558 - 6 S.C. NICO-ALICONSTRUCT S.R.L. 2018 4120 0 249.490 - 3 1 33,3 - 249.490 - 7 S.C. AUTO HEXTYRES S.R.L. 2018 4532 0 239.354 - 0 1 - - 239.354 - 8 S.C.C.MOB-YUG PROD S.R.L. 2006 1623 343.948 225.242 65,5 4 4 100 85.987 56.310,5 65,5 9 S.C. MARBAC DECORS.R.L. 2006 7410 143.165 149.778 - 4 2 50 35.791,3 74.889 209,2 10 S.C. DAILY STUDIO S.R.L. 2012 7410 0 78.053 - 0 4 - - 19.513,3 -

Pagina 70

Pentru a scoate în evidență tendința mediului economic din comuna Strunga s-a realizat o analiză a evoluției principalelor firme din comună, ierarhizate după cifra de afaceri. La nivelul comunei Strunga există 5 firme cu cifra de afaceri peste 1.000.000 lei și una singură a depășit 10.000.000 lei în anul 2019.0 O tendință negativă se remarcă la toate cele 10 firme analizate cu excepția firmei S.C. DMB GRUP CONSTRUCT S.R.L care a înregistrat o creștere a cifrei de afeceri de 568% în anul 2019 față de anul 2015, în plus aceasta a crescut și numărul de angajați la 4 în anul 2019. O creștere a cifrei de afaceri este regăsită și la nivelul firmei S.C. ARINA 12 S.R.L. de 110,9% în 2019 față de anul de referință însă nu a înregistrat modificări la nivelul numărului de angajați. Numărul mic de angajați din cadrul firmelor influențează populația să se îndrepte către cele mai apropiate orașe pentru a-și găsi locuri de muncă și implicit să ridice nivelul economic din alte împrejurimi. Tabel 9.4: Numărul șomerilor înregistrați (Sursa: INSSE) Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total 27 28 34 29 17 19 12 11 7 11 Masculin 21 18 23 19 10 12 9 3 3 2 Feminin 6 10 11 10 7 7 3 8 4 9 Conform datelor INSSE, numărul șomerilor a oscilat de la an la an pentru perioada analizată, cea mai redusă valoare fiind înregistrată în anul 2019 (7 șomeri), cel mai ridicat număr al șomerilor a fost înregistrat în anul 2013 (34 șomeri). În ultimii ani se prezintă un trend favorabil de descreștere a numărului șomerilor înregistrați. Tabel 9.5: Numărul mediu al salariaților (Sursa: INSSE) Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Salariați 244 185 192 202 141 131 128 134 136 145 Numărul mediu al salariaților a prezentat fluctuații în perioada 2010 – 2019, cel mai mic număr al acestora se regăsește în anul 2016, fiind de doar 128 salariați, potrivit datelor preluate de pe INSSE, în anul 2010 s-a înregistrat cel mai ridicat număr de 244 de salariați, în anul 2019 numărul acestora a scăzut cu 59,42% față de anul 2010.

Pagina 71

După realizarea sondajului de opinie la nivelul comunei Strunga au rezultat o serie de concluzii în ceea ce privește perspectiva locuitorilor față de diferitele sectoare economice: Comerț 60 50 40 20 15 15 15 5 0 Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc dezvoltat medie dezvoltat Figura 9.1: Aprecierea nivelului comerțului din comuna Strunga La nivelul aprecierii activității economice, observăm faptul că populația respondentă apreciază sectorul comerțului ca având o dezvoltare medie. Astfel, concluzionăm faptul că sunt oportune măsuri de sprijinire a acestui sector al economiei la nivel local. Agricol 60 55 50 40 35 30 20 10 5 5 0 0 Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc dezvoltat medie dezvoltat Figura 9.2: Aprecierea activității agricole din comuna Strunga În ceea ce privește sectorul agricol, constatăm faptul că există un grad ridicat de dezvoltare. Un procent semnificativ din populația respondentă (55%) a notat acest sector ca având o dezvoltare medie. Concluzionăm faptul că activitatea agricolă prezintă potențial în acest areal și sunt necesare investiții de susținere și dezvoltare a acesteia.

Pagina 72

Turism 50 40 40 35 30 20 15 10 10 0 0 Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc dezvoltat medie dezvoltat Figura 9.3: Aprecierea activității turistice din comuna Strunga Analizând sectorul de turism, constatăm faptul că cea mai mare parte a respondenților precizează faptul că turismul nu este deloc dezvoltat în comună. Ținând cont de potențialul natural și cultural pe care comuna îl deține, investițiile în acest sector ar putea face din comuna Strunga un loc atractiv, fapt ce ar putea contribui la creșterea economiei locale. Concluzionăm că sunt necesare investiții majore în această componentă – fie realizarea de proiecte pe plan local, fie atragerea de investitori. Zootehnic 60 55 40 20 20 20 5 0 0 Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc dezvoltat medie dezvoltat Figura 9.4: Aprecierea activității zootehnice din comuna Strunga În ceea ce privește activitatea zootehnică din comuna Strunga, constatăm faptul că cea mai mare parte a respondenților consideră faptul că acest sector prezintă o dezvoltare medie. Este necesar să menționăm faptul că un număr mare de respondenți au considerat faptul că acest sector nu este dezvoltat. Constatăm faptul că este necesară susținerea fermierilor, promovarea produselor locale și atragerea de investitori în zonă.

Pagina 73

Industrial 50 40 40 30 30 25 20 10 5 0 0 Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc dezvoltat medie dezvoltat Figura 9.5:

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.