Hotărâre a Consiliului Local
SDL-Strunga- 2021-2027
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,2 MB · modificat pe site: 20.02.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 39, „SDL-Strunga- 2021-2027”, Comuna Strunga, jud. Iași. Sursa: http://www.primaria-strunga.ro/wp-content/uploads/2017/03/SDL-Strunga-2021-2027.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/strunga/73497-sdl-strunga-2021-2027, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ANEXA
la Hotărârea nr.39/27.08.2021 a Consiliului local al comunei
Strunga,județul Iași
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI STRUNGA, JUDEȚUL IAȘI
2021 – 2027
Pagina 2
PREFAȚĂ
Elaborarea prezentei strategii a
reprezentat un efort imens, am încercat să
cuprindem toate domeniile strategice cu o
importanță ridicată în comuna noastră. În
perioada următoare ne propunem să rezolvăm
problemele cu care se confruntă comunitatea
noastră dar în același timp să creăm noi facilități. Suntem conștienți de
faptul că ne bucurăm în comuna Strunga de existența unor resurse valoroase
și dezvoltarea comunei constă în antrenarea acestor resurse în circuitul
economic.
Suntem o echipă pregătită și dispusă să depună eforturi în sensul
îndeplinirii tuturor obiectivelor asumate. Contăm pe sprijinul dumneavoastră
și suntem convinși că vă veți implica în proiectele pe care le vom derula în
următorii ani.
Cu devotament,
Ing. Sorin-Constantin LAZĂR – Primar al comunei Strunga
Pagina 3
Cuprins
Lista figurilor ................................................................................................. 4
Lista imaginilor .............................................................................................. 6
Lista tabelelor................................................................................................. 7
CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI STRUNGA– ORIZONT 2027 ... 9
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN,
NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL ........................................................ 12
CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC ............................................ 22
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL ...................................... 28
CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ............................. 33
CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE...................................... 49
CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC ................................... 57
CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC ................... 61
CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC ........................... 66
CAPITOLUL X – TURISM ....................................................................... 75
CAPITOLUL XI – ANALIZA TOWS A DOMENIILOR STRATEGICE
PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI STUNGA ................................... 78
CAPITOLUL XII – TENDINȚE INTERNAȚIONALE –
DEZVOLTAREA RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN ........................ 84
CAPITOLUL XIII – CALITATEA VIEȚII LA NIVEL NAȚIONAL ȘI
EUROPEAN .............................................................................................. 101
CAPITOLUL XIV – PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU
DEZVOLTAREA COMUNEI STRUNGA, JUDEȚUL IAȘI................... 123
ANEXE ..................................................................................................... 159
Pagina 4
Lista figurilor
Figura 5.1: Aprecierea serviciilor de transport din comuna Strunga .......... 37
Figura 5.2: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna Strunga 38
Figura 5.3: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna Strunga 38
Figura 5.4: Aprecierea instrastructurii de salubritate din comuna Strunga .. 39
Figura 5.5: Aprecierea instrastructurii de canalizare din comuna Strunga .. 39
Figura 5.6: Aprecierea instrastructurii de iluminat public din comuna
Strunga ......................................................................................................... 40
Figura 5.7: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Strunga ..... 40
Figura 5.8: Aprecierea stării drumurilor județene din comuna Strunga ....... 41
Figura 5.9: Nivelul de mulțumire față de numărul medicilor ...................... 41
Figura 5.10: Nivelul de mulțumire față de competența medici .................... 42
Figura 5.11: Nivelul de mulțumire față de numărul farmaciilor .................. 42
Figura 5.12: Nivelul de mulțumire privind aprovizionarea farmaciilor ....... 43
Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale.................. 43
Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare .. 44
Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru
persoanele cu handicap ................................................................................ 44
Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni .. 45
Figura 5.17: Opinia publicului privind problemele comunei Strunga ......... 46
Figura 5.18: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor
probleme ...................................................................................................... 47
Figura 5.19: Fenomene sociale negative din comuna Strunga ..................... 48
Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 - 14 ani comparativ cu
populația școlară în comuna Strunga (Sursa: INSSE).................................. 52
Figura 6.2: Aprecierea nivelului de dotare a școlilor din comuna Strunga .. 54
Figura 6.3: Aprecierea nivelului de dotare a bibliotecii din comuna Strunga
..................................................................................................................... 55
Figura 6.4: Aprecierea nivelului de dotare a grădinițelor din comuna
Strunga ......................................................................................................... 55
Figura 6.5: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive din comuna
Strunga ......................................................................................................... 56
Figura 6.6: Aprecierea gradului de mulțumire față de cadrele didactice din
comuna Strunga ........................................................................................... 56
Figura 7.1: Evoluția demografică a comunei Strunga (Sursa: INSSE) ........ 61
Figura 7.2: Evoluția emigranților și imigranților definitivi (Sursa: INSSE) 65
Pagina 5
Figura 9.1: Aprecierea nivelului comerțului din comuna Strunga ............... 71
Figura 9.2: Aprecierea activității agricole din comuna Strunga................... 71
Figura 9.3: Aprecierea activității turistice din comuna Strunga................... 72
Figura 9.4: Aprecierea activității zootehnice din comuna Strunga .............. 72
Figura 9.5: Aprecierea activității industriale din comuna Strunga............... 73
Figura 9.6: Spiritul antreprenorial din comuna Strunga ............................... 73
Figura 9.7: Elemente pe care se poate baza dezvoltarea socio-economică a
comunei Strunga .......................................................................................... 74
Figura 13.1: Satisfacția generală a vieții .................................................... 101
Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților din comuna Strunga
................................................................................................................... 102
Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual.......................... 102
Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual, comparativ cu
țările UE ..................................................................................................... 103
Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților din comuna Strunga.. 104
Figura 13.6: Venitul mediu anual al gospodăriilor respondenților ............ 104
Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de
supraaglomerare ......................................................................................... 105
Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de
supraaglomerare, comparativ cu țările UE ................................................. 106
Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților.............. 106
Figura 13.10: Nivelul de supraaglomerare a gospodăriilor ........................ 107
Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 107
Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării, comparativ
cu țările UE ................................................................................................ 108
Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă la nivelul comunei Strunga
................................................................................................................... 109
Figura 13.14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale ................................................................................................ 109
Figura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale, comparativ cu țările UE........................................................ 110
Figura 13.16: Satisfacția respondenților privind utilizarea timpului ......... 110
Figura 13.17: Situația medie a orelor lucrate pe săptămână ...................... 111
Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale ........... 112
Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale,
comparativ cu țările UE ............................................................................. 112
Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață ........................ 113
Pagina 6
Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață, comparativ cu
țările UE ..................................................................................................... 113
Figura 13.22: Perceperea propriei sănătății de către respondenții din comuna
Strunga ....................................................................................................... 114
Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți .............. 114
Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale ............................................. 115
Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale, comparativ cu țările UE ..... 115
Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale la nivelul
comunei Strunga ........................................................................................ 116
Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență ............. 116
Figura 13.28: Nivelul de siguranță ............................................................. 117
Figura 13.29: Nivelul de siguranță, comparativ cu țările UE .................... 117
Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe timp de noapte la
nivelul comunei Strunga ............................................................................ 118
Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic .............................................. 119
Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic, comparativ cu țările UE ...... 119
Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic la nivelul comunei Strunga .. 120
Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare ...... 120
Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare,
comparativ cu țările UE ............................................................................. 121
Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață la nivelul
comunei Strunga ........................................................................................ 122
Lista imaginilor
Imaginea 4.1: Biserica Sfântul Gheorghe .................................................... 29
Imaginea 4.2: Biserica de lemn din Fedeleșeni ............................................ 31
Imaginea 10.1: Stațiunea balneoclimaterică Strunga ................................... 76
Imaginea 10.2: Stațiunea balneoclimaterică Strunga în prezent .................. 76
Imaginea 10.3: Plantație viticolă Strunga .................................................... 77
Imaginea 14.1: Materiale promovare SDL STRUNGA ............................. 126
Imaginea A1: Buget fonduri europene 2021 – 2027 .................................. 159
Pagina 7
Lista tabelelor
Tabel 4.1: Așezări istorice și situri arheologice ........................................... 28
Tabel 4.2: Situația la nivelul bibliotecilor și a cititorilor activi (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 32
Tabel 5.1: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) ......................... 33
Tabel 5.2: Numărul locuințelor existente în comuna Strunga (Sursa: INSSE)
..................................................................................................................... 34
Tabel 5.3: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile
(Sursa: INSSE) ............................................................................................. 35
Tabel 5.4: Situația unităților medico-sanitare (Sursa: INSSE) .................... 36
Tabel 5.5: Situația personalului medico-sanitar (Sursa: INSSE) ................. 36
Tabel 6.1: Personal didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INSSE) .......... 51
Tabel 6.2: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă – pe
medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE) ....................................................... 51
Tabel 6.3: Ponderea gospodăriilor care au acces la internet acasă – pe medii
de rezidență (%) (Sursa: INSSE) ................................................................. 52
Tabel 6.4: Rata abandomentului școlar în învățământul preuniversitar, pe
niveluri de educație ( în procente) (Sursa: INSSE) ...................................... 53
Tabel 7.1: Născuți vii în comuna Strunga (Sursa: INSSE) .......................... 61
Tabel 7.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă (Sursa: INSSE) .... 62
Tabel 7.3: Sporul natural al populației (Sursa: INSSE) ............................... 63
Tabel 7.4: Numărul căsătoriilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE) .......... 63
Tabel 7.5: Numărul divorțurilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE) .......... 63
Tabel 7.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea
căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010 – 2019 (Sursa: INSSE) . 64
Tabel 9.1: Firme active pe domenii de activitate – la nivelul anului 2019 .. 67
Tabel 9.2: Primele 10 firme (domeniul de activitate) din comuna Strunga,
după cifra de afaceri: .................................................................................... 67
Tabel 9.3: Evoluția principalelor firme din comuna Strunga după cifra de
afaceri, număr de angajați și productivitatea muncii ................................... 69
Tabel 9.4: Numărul șomerilor înregistrați (Sursa: INSSE) .......................... 70
Tabel 9.5: Numărul mediu al salariaților (Sursa: INSSE)............................ 70
Tabel 11.1: Analiza TOWS a profilului cultural și istoric ........................... 78
Tabel 11.2: Analiza TOWS a profilului administrativ ................................. 79
Tabel 11.3: Analiza TOWS a profilului educațional ................................... 80
Tabel 11.4: Analiza TOWS a profilului demografic .................................... 81
Pagina 8
Tabel 11.5: Analiza TOWS a profilului economic ...................................... 82
Pagina 9
CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI STRUNGA– ORIZONT 2027
Încă de la începuturile preocupărilor în ceea ce privește dezvoltarea
teritorială s-a constatat faptul că zonele rurale au înregistrat un decalaj
semnificativ față de zonele urbane.
Zonele rurale se caracterizează prin: deficiențe structurale
persistente (numărul mare al populației ocupate în agricultură, îmbătrânirea
populației, un număr mare de exploatații de subzistență etc.); valoare
adăugată scăzută a produselor agro-alimentare; randamentele și
productivitatea muncii scăzute în special în agricultura de semi-subzistență;
spirit antreprenorial slab pentru dezvoltarea activităților economice, acces
redus la credite; o piață a terenurilor nefuncțională; o orientare modestă
către export; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; accesul la
servicii și infrastructură cu mult în urma zonelor urbane; creșterea continuă
a disparităților regionale; o pondere ridicată a populației expuse riscului de
sărăcie și excluziune socială; o administrație publică ineficientă; o serie de
riscuri pentru oameni.
Procesul de creare a Strategiei de Dezvoltare Locală reprezintă o
acțiune cu caracter strategic, care are ca scop creșterea durabilă a
productivității individuale, comunitare și instituționale, ceea ce poate duce
la asigurarea unor venituri mai mari pentru indivizi. Programele de
dezvoltare au în vedere schimbarea condițiilor fundamentale, ceea ce
necesită un timp îndelungat, iar problemele rurale sunt foarte complexe și nu
pot fi rezolvate prin acțiuni pe termen scurt. Sunt necesare programe
succesive, cu efecte durabile.
Această strategie este rezultatul colaborării dintre membrii
comunității și reprezentanții administrației publice. Obiectivul acestei
strategii este de a susține eforturile viitoare de dezvoltare a comunei, prin
stabilirea unor direcții principale de dezvoltare.
Strategia de Dezvoltare Locală este concepută pentru a veni în
ajutorul tuturor membrilor comunității locale, adresându-se deopotrivă
administrației publice, mediului de afaceri, instituțiilor publice,
organizațiilor neguvernamentale, precum și tuturor cetățenilor comunei
Strunga.
Planificarea, presupune luarea în calcul a factorilor ce pot influența
localitatea în mod pozitiv sau negativ, pentru a adopta politici de
valorificare a celor pozitivi și de preîntâmpinare sau de minimizare a celor
negativi.
Pagina 10
Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care
comunitatea poate să-și creeze imaginea viitorului pornind de la condițiile
prezente de potențial și resurse, trasând căi de realizare a viitorului.
În ceea ce privește elaborarea unei strateigiei se prevăd trei etape:
- etapa de fundamentare;
- etapa de planificare;
- etapa finală de implementare a strategiei..
În ceea ce privește potențialul comunei Strunga, se remarcă
existența unor resurse valoroase în fiecare domeniu.
Cultural – istoric
În comună se prezintă tradiții și obiceiuri cu scopul de a menține
autenticitatea zonei;
Administrativ
Comuna este poziționată în triunghiul format din trei poli
importanți: Iași – Roman – Pașcani, la distanțe care variază între 20 – 50 km
fapt ce favorizează, într-o oarecare măsură, la practicarea diferitelor meserii
în cadrul unor diverse întreprinderi din orașele Iași, Roman, Pașcani și
Târgu Frumos. Un punct pozitiv este reprezentat de existența suprafețelor
agricole întinse. La nivelul UAT Strunga se regăsesc și unități medicosanitare.
Educațional
Comunitatea prezintă la nivelul acesteia o infrastructură de educație
relativ mulțumitoare pentru locuitorii de la nivelul acesteia, conform
anchetei sociologice. Doar 55% din populația în vârstă de 0-14 ani dispune
de educație.
Geografic
Comuna este poziționată într-un areal favorabil pentru a desfășura
activități agricole și pentru a exploata în mod propice resursele de care
acesta dispune.
Socio - Demografic
Populația de la nivelul unei comunități determină potențialul
acesteia de dezvoltare. Gradul de solidaritate și uniune al comunității crește
treptat cu numărul de locuitori
.
Pagina 11
Imaginea 1.1: Uniunea comunității
Socio – Economic
Datorită condițiilor favorabile și a suprafeței agricole extinse,
activitatea specifică zonei este îndreptată spre:
Agricultură;
Viticultură;
Pomicultură;
Zootehnie (porcine, fermă vaci de lapte și ovine);
Ferma de producție găini ouătoare, în localitatea Hăbășești;
Societate Comercială de exploatare a lemnului – producere
cherestea.
Turism
Comuna Strunga face eforturi pentru a dezvolta această ramură care
este cea mai apreciată atât de localnici cât și turiști datorită obiectivelor
existente.
Prin prezenta strategie se definesc obiectivele de dezvoltare pentru
perioada 2021 – 2027.
Pagina 12
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN,
NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL
După aderarea României la Uniunea Europeană, prin absorbția
fondurilor europene s-a început un amplu proces de dezvoltare. Astfel, au
fost implementate proiecte în toate domeniile strategice de importanță
pentru țara noastră.
Deși au fost implementate un număr impresionat de proiecte, încă
sunt necesare mari investiții pentru a ne alinia la standardele europene.
Ce se prevede pentru orizontul 2021-2027:
A. O politică de coeziune modernizată, pentru toate
regiunile
Comisia propune modernizarea politicii de coeziune. Obiectivul este
stimularea convergenței economice și sociale, sprijinind, în același timp,
regiunile să valorifice pe deplin globalizarea și înzestrându-le cu
instrumente adecvate pentru o creștere solidă și durabilă. Toate regiunile
rămân eligibile pentru finanțare prin politica de coeziune, pe baza a trei
categorii: regiuni mai puțin dezvoltate, în tranziție și mai dezvoltate.
Care sunt noile priorități de investiții din cadrul politicii de
coeziune?
Din 11 „obiective tematice” în perioada 2014-2020, noua politică de
coeziune își va concentra de acum resursele pe 5 obiective de politică,
pentru care UE este cea mai în măsură să asigure rezultate:
1. O Europă mai inteligentă prin inovare, digitalizare,
transformare economică și sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii;
2. O Europă mai ecologică, fără emisii de carbon, care
implementează Acordul de la Paris și investește în tranziția energetică,
energia din surse regenerabile și lupta împotriva schimbărilor climatice;
3. O Europă mai conectată, cu rețele strategice de transport
și digitale;
4. O Europă mai socială, care concretizează obiectivele
Pilonului european al drepturilor sociale și sprijină ocuparea forței de
muncă, educația, competențele, incluziunea socială la standarde ridicate de
calitate și accesul egal la asistență medicală;
5. O Europă mai apropiată de cetățeni, care sprijină
strategiile de dezvoltare la nivel local și dezvoltarea urbană durabilă în
întreaga UE.
Cea mai mare parte a investițiilor din Fondul european de
dezvoltare regională și din Fondul de coeziune se vor axa pe primele două
Pagina 13
obiective: o Europă mai inteligentă și o Europă mai ecologică. Statele
membre vor investi între 65 % și 85 % din alocările lor din cadrul celor
două fonduri pentru aceste priorități, în funcție de prosperitatea lor relativă.
„Concentrarea tematică”, adică repartizarea resurselor pe obiective
de politică, nu va mai avea loc la nivel regional, ci la nivel național. Acest
lucru va permite o mai mare flexibilitate în conceperea programelor
finanțate din fondurile UE pentru a le adapta mai bine la nevoile regionale
specifice.
În conformitate cu angajamentul Comisiei, prezentat în propunerea
sa pentru următorul buget pe termen lung al UE, investițiile Fondului
european de dezvoltare regională și ale Fondului de coeziune ar trebui să
contribuie la îndeplinirea obiectivului bugetar de alocare a cel puțin 25 %
din cheltuieli pentru combaterea schimbărilor climatice. Performanțele
programelor politicii de coeziune în direcția îndeplinirii acestui obiectiv vor
fi monitorizate.
Cum vor fi alocate fondurile?
Noua metodă de alocare a fondurilor se bazează pe formula „
Berlin”, adoptată de către Consiliul European în anul 1999, care implică
diferite metode de calcul pentru cele trei categorii de regiuni (regiuni mai
puțin dezvoltate, regiuni în tranziție și regiuni mai dezvoltate).
Această metodologie ia în considerare decalajul dintre regiuni, PIBul pe cap de locuitor și media UE, pentru a reflecta prosperitatea regională.
Ea include, de asemenea, provocările sociale, economice și teritoriale, cum
ar fi șomajul, densitatea scăzută a populației și, pentru regiunile mai
dezvoltate, nivelurile de educație. Metoda a fost deja modificată în perioade
de programare succesive pentru a reflecta evoluția coeziunii economice și
sociale în Europa.
Comisia propune o modificare a metodei, pentru a reflecta modul
în care au evoluat disparitățile în ultimii ani, pentru a menține
concentrarea resurselor către regiunile care trebuie cel mai mult să
evolueze pentru a ține pasul cu restul UE și pentru a asigura un tratament
echitabil pentru toți.
Prin urmare, sistemul de alocare al politicii de coeziune este ușor
modificat pentru a concentra și mai mult resursele în statele membre mai
puțin dezvoltate și pentru a oferi un sprijin financiar mai mare pentru
regiunile care se confruntă cu tranziția industrială. Alocarea are încă loc în
principal în funcție de PIB-ul pe cap de locuitor, însă include, de
asemenea, noi criterii pentru toate categoriile de regiuni - șomajul în rândul
tinerilor, nivelul scăzut de educație, schimbările climatice și primirea și
integrarea migranților - pentru a reflecta mai bine situația socioeconomică
Pagina 14
din teren. În cele din urmă, Comisia propune o „plasă de siguranță” pentru a
se evita modificările prea abrupte ale sumelor alocate statelor membre.
În ceea ce privește Fondul de coeziune, metoda este neschimbată:
statele membre al căror VNB pe cap de locuitor este sub 90 % din media UE
vor beneficia de Fondul de coeziune.
B. Un cadru mai simplu și mai flexibil pentru politica de
coeziune
Simplificarea a fost principiul director al Comisiei la pregătirea
noilor norme privind politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Încă
de la începutul mandatului său, în anul 2015, Comisia Juncker a însărcinat
un grup la nivel înalt de experți independenți cu prezentarea unor propuneri
concrete de simplificare a accesului la fondurile UE și a utilizării acestora,
inclusiv în pregătirea cadrului pentru perioada de după 2020.
Necesitatea unor norme mai puțin numeroase, mai concise și mai
clare a fost subliniată și în documentul de reflecție privind viitorul
finanțelor UE, publicat de Comisie în iunie 2017 și confirmat de către
cetățenii UE într-o consultare publică efectuată în ianuarie 2018 – 80 %
dintre respondenți solicită să se reducă complexitatea normelor și să se
reducă birocrația pentru beneficiarii fondurilor UE. În ceea ce privește
flexibilitatea, în contextul crizei migrației și a refugiaților din 2015, dar și al
catastrofelor naturale tot mai frecvente, a devenit evident că reglementarea
politicii de coeziune ar trebui să permită reacții mai rapide și mai eficiente
în cazul evenimentelor neprevăzute.
De ce un singur set de norme pentru șapte fonduri diferite?
Fragmentarea normelor care reglementează diferitele fonduri UE
implementate în parteneriat cu statele membre („gestiunea partajată” ) a
făcut ca activitatea autorităților care gestionează programele să fie
complicată și a descurajat întreprinderile și antreprenorii să solicite diferite
surse de finanțare din partea UE.
Comisia propune acum un set unic de norme pentru 7 fonduri UE
implementate în gestiune partajată: Fondul european de dezvoltare
regională, Fondul de coeziune, Fondul social european+, Fondul european
pentru pescuit și afaceri maritime, Fondul pentru azil și migrație, Fondul
pentru securitate internă și Instrumentul pentru frontiere externe și vize.
Vor fi elaborate reglementări specifice care vor adăuga anumite
dispoziții necesare pentru a ține cont de particularitățile fiecărui fond, de
diferitele lor justificări, de grupurile lor țintă și de metodele de
implementare.
Pagina 15
Acest set unic de norme va face lucrurile mai ușoare, atât pentru
administratorii de programe, cât și pentru beneficiari. El va facilita, de
asemenea, sinergiile, de exemplu dintre Fondul european de dezvoltare
regională și Fondul social european+ în contextul planurilor integrate de
dezvoltare urbană, pentru regenerarea zonelor urbane defavorizate.
Fondul pentru azil și migrație, precum și fondurile politicii de
coeziune, pot finanța strategiile locale de integrare pentru migranți și
solicitanții de azil. În timp ce Fondul pentru azil și migrație se va concentra
pe nevoile pe termen scurt la sosire (primirea și asistența medicală, de
exemplu), fondurile politicii de coeziune ar putea sprijini integrarea socială
și profesională pe termen lung.
În plus, noile dispoziții permit, de asemenea, simplificarea
sinergiilor cu alte instrumente din setul UE de instrumente bugetare, cum ar
fi politica agricolă comună, programul de inovare Orizont Europa,
instrumentul UE pentru mobilitatea în scop educațional Erasmus+ și LIFE,
programul pentru mediu și politici climatice.
Cum veți face viața micilor întreprinderi care beneficiază de
fonduri UE mai ușoară?
Prin mai multe „opțiuni simplificate în materie de costuri”
disponibile. Acest lucru înseamnă că beneficiarii nu vor mai trebui să trimită
fiecare factură sau fișă de plată, ci pot utiliza estimări, cum ar fi ratele
forfetare sau prețurile fixe, pentru anumite categorii de costuri sau de
personal și alte cheltuieli profesionale, precum cele cu asigurările și chiriile.
De asemenea, ele pot fi rambursate pe baza rezultatelor obținute.
În ce mod sunt simplificate procedurile de audit și control?
1. La începutul perioadei de programare, nu va fi necesară
repetarea procedurii de durată dedesemnare a autorităților responsabile cu
implementarea programelor politicii de coeziune cum s-a procedat pentru
perioada 2014-2020. Statele membre pot extinde sistemul actual de punere
implementare.
2. Pentru programele al căror sistem de gestionare și control
funcționează bine și care au un istoricpozitiv (adică o rată de eroare
scăzută), Comisia propune să se bazeze mai degrabă pe procedurile
naționale de control în vigoare.
3. Se extinde principiul auditului unic. Acest lucru înseamnă
că beneficiarii de fonduri, cum ar fiîntreprinderile mici și antreprenorii, ar
trebui să fie supuși numai unei singure verificări, în locul unei multitudini
de audituri, uneori necoordonate în totalitate.
Cu mai puține controale, cum se va asigura regularitatea
cheltuielilor?
Pagina 16
Propunerea Comisiei privind viitoarele norme privind politica de
coeziune are ca scop realizarea unui echilibru între responsabilitate,
simplificare și performanță. Chiar și cu proceduri mai puțin stricte, Comisia
va continua să aibă norme foarte stricte pentru buna gestionare a fondurilor
UE.
Autoritățile naționale vor trebui să își stabilească propriile strategii
de audit. În plus, va exista în continuare un acord minim de audit între
Comisie și statele membre în scopuri de asigurare.
În ce mod este noul cadru mai flexibil?
Printr-o evaluare la jumătatea perioadei.
La adoptarea programelor pentru perioada de programare 20212027, numai alocările corespunzătoare perioadei 2021-2024 vor fi alocate
priorităților. Pentru ceilalți doi ani – 2026 și 2027 – alocările vor avea loc în
urma unei evaluări la jumătatea perioadei, în 2024, ceea ce va duce la o
reprogramare corespunzătoare în 2025. Statele membre vor revizui
programele, luând în considerare patru elemente:
dificultățile identificate în recomandările relevante specifice
fiecărei țări, adoptate în contextul semestrului european din 2023 și 2024;
situația socioeconomică din statul membru sau regiunea în
cauză;
progresele realizate în direcția obiectivelor de etapă ale
cadrului de performanță al programelor;
Rezultatul ajustării tehnice, un exercițiu care va fi realizat în
2024 și ar putea conduce la o reexaminare a pachetelor privind politica de
coeziune naționale pe baza celor mai recente statistici.
Prin posibilitatea de a transfera fonduri de la o prioritate la alta
în cadrul unui program de finanțare UE, fără a fi nevoie de aprobarea
oficială a Comisiei. Pragul pentru un astfel de transfer este stabilit la 5 %
din bugetul unei priorități.
Printr-o dispoziție specifică care va permite, în cazul unui dezastru
natural, mobilizarea finanțăriiîncepând din prima zi a evenimentului.
C. O dimensiune teritorială accentuată, pentru a răspunde
mai bine nevoilor regionale specifice
În ce mod va sprijini mai bine politica de coeziune nevoile
regionale specifice?
Multe dintre marile dificultăți din următorul deceniu - combaterea
excluziunii, schimbările climatice sau integrarea migranților - vor trebui
abordate în orașele și zonele metropolitane europene. Acesta este motivul
Pagina 17
pentru care Comisia propune consolidarea în continuare a dimensiunii
urbane a politicii de coeziune.
6 % din pachetul Fondului european de dezvoltare regională sunt
alocate pentru investiții în dezvoltarea urbană durabilă la nivel național.
Cadrul pentru perioada 2021 – 2027 creează, de asemenea, Inițiativa
urbană europeană, un nou instrument de cooperare între orașe, inovare și
dezvoltare a capacităților în toate prioritățile tematice ale Agendei urbane
pentru UE (integrarea migranților, locuințele, calitatea aerului, sărăcia
urbană sau tranziția energetică, printre altele).
În plus, În conformitate cu cel de al 5-lea obiectiv al politicii de
coeziune, „Către o Europă mai aproape de cetățeni”, Comisia va sprijini în
continuare strategiile locale de dezvoltare elaborate la nivelul cel mai
apropiat de cetățeni.
Aceste strategii locale, sub forma actualelor instrumente „ Investiții
teritoriale integrate” și „Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunității”, ar trebui dezvoltate și aprobate de autoritățile teritoriale sau
locale responsabile, care ar trebui să fie mai mult implicate sau responsabile
de selectarea proiectelor finanțate de UE. „Dezvoltarea locală plasată sub
responsabilitatea comunității” ar trebui să sprijine schimbările structurale și
consolidarea capacității locale de inovare.
În ce mod politica de coeziune va sprijini mai bine cooperarea
transfrontalieră?
În perioada 2021-2027, cooperarea interregională și transfrontalieră,
în primul rând, va fi facilitată, în cadrul tuturor celor 5 obiective de politică,
de noua posibilitate a unei regiuni de a utiliza componente din propria
alocare pentru finanțarea de proiecte oriunde în Europa, împreună cu
alte regiuni. Acest lucru este, într-un fel, introducerea valorii adăugate a
programelor „Interreg” în toate programele politicii de coeziune.
Între timp, Fondul european de dezvoltare regională va continua să
finanțeze programe specifice „Interreg”. Principalele noutăți pentru perioada
2021-2027 sunt:
1) Un accent mai puternic pe cooperarea instituțională și pe servicii
publice comune
9,5 miliarde EUR din Fondul european de dezvoltare regională vor
fi alocate programelor Interreg în perioada 2021-2027. Resursele vor fi mai
mult concentrate pe frontierele terestre dintre statele membre în care există
multe interacțiuni transfrontaliere. Investițiile Interreg vor sprijini mai mult
cooperarea instituțională și vor contribui la dezvoltarea de servicii comune
de interes public.
Pagina 18
Pentru îmbunătățirea calității vieții celor 150 de milioane de cetățeni
care trăiesc în regiunile de frontieră, Comisia propune sprijinirea statelor
membre în depășirea obstacolelor transfrontaliere rămase prin favorizarea,
pe bază voluntară și cu aprobarea autorităților competente responsabile, a
aplicării normelor unui stat membru într-un stat membru învecinat
pentru un anumit proiect sau o anumită acțiune limitată în timp. Acest lucru
ar putea contribui, de exemplu, la apariția mai multor infrastructuri de
transport sau unități medicale transfrontaliere.
2) Crearea unor noi clustere de inovare paneuropene
Pe lângă noua posibilitate a regiunilor de a elabora împreună
proiecte comune în cadrul propriilor programe, normele politicii de coeziune
2021-2027 creează „Investițiile interregionale pentru inovare”, un
instrument inspirat din succesul inițiativei Vanguard și al acțiunii pilot
pentru parteneriate interregionale pentru inovare din perioada 2014-2020.
Regiunilor care prezintă elemente de „specializare inteligentă” li se
va acorda un sprijin financiar mai mare pentru a colabora și pentru a implica
factori de decizie, cercetători, întreprinderi și alți actori din domeniul
inovării. Scopul este extinderea proiectelor interregionale rentabile care
pot crea lanțuri de valori europene în sectoare prioritare precum volumele
mari de date, bioeconomia, eficiența resurselor, mobilitatea conectată sau
producția avansată.
Comisia va continua programul PEACE?
De peste 20 de ani, Fondul european de dezvoltare regională oferă
totodată finanțare specifică pentru programele transfrontaliere care sprijină
pacea și reconcilierea în Irlanda de Nord și în regiunea de frontieră a
Irlandei. Comisia intenționează să propună continuarea acestor
programe, pe baza structurilor lor de gestionare existente. Un nou program
PEACE+, care integrează programul Interreg pentru Irlanda de Nord și
zonele frontaliere ale Irlandei, va contribui la stabilitatea socială și
economică în regiunile respective.
Regiunile ultraperiferice vor continua să primească sprijin
special?
UE va continua să ofere sprijin special celor nouă regiuni
ultraperiferice (Insulele Azore, Insulele Canare, Guadelupa, Guyana
Franceză, Madeira, Martinica, Mayotte, Réunion și Saint Martin), pentru a
le ajuta să lupte împotriva dificultăților lor specifice de ordin teritorial,
economic și social.
În conformitate cu noua Strategie pentru regiunile ultraperiferice,
prezentată în octombrie 2017, acestor regiuni li se vor furniza mijloacele de
a-și dezvolta capacitățile existente, cum ar fi creșterea albastră, științele
Pagina 19
spațiale și energiile regenerabile, și pentru a beneficia de avantajele
globalizării.
1. Acestea va continua să primească o alocare de fonduri
europene suplimentare.
2. Acestor regiuni li se va acorda o mai mare flexibilitate în
repartizarea resurselor pe obiective depolitică („concentrare tematică”).
3. Regiunile ultraperiferice vor primi noi ajutoare speciale în
cadrul programelor Interreg pentruperioada 2021-2027 pentru a aprofunda
integrarea lor în spațiile regionale și pentru intensificarea cooperării între
ele sau cu țările terțe și țările partenere vecine.
D. O legătură consolidată cu semestrul european și cu
guvernanța economică a Uniunii
Pentru ca investițiile UE să fie performante și pentru ca fiecare euro
cheltuit pe teren să dea rezultate, sunt necesare un cadru macroeconomic
sănătos și un mediu favorabil întreprinderilor. În perioada bugetară
2014-2020, politica de coeziune sprijină deja reformele structurale și
politicile economice solide. Mai întâi, prin intermediul „ condiționalităților
ex-ante”, care sunt condiții prealabile pe care statele membre trebuiau să le
îndeplinească pentru a putea beneficia de finanțare și, în al doilea rând, prin
condiționalitatea macroeconomică, care leagă politica de mecanismele-cheie
de guvernanță economică ale UE.
În propunerea Comisiei pentru viitoarea politică de coeziune,
această legătură este consolidată.
Acest lucru va contribui la un mediu favorabil creșterii în Europa,
astfel încât investițiile realizate atât la nivelul UE, cât și la nivel național,
regional și local să-și poată concretiza întregul potențial. De asemenea, se va
asigura deplina complementaritate și coordonare cu noul program
consolidat de sprijin pentru reforme.
Care sunt noile condiții favorabile în acest sens?
„Condițiile favorabile” continuă abordarea condiționalităților exante introduse pentru perioada de finanțare 2014-2020. Sunt propuse
aproximativ 20 de condiții, adică aproximativ jumătate din numărul de
priorități din perioada precedentă. Ele acoperă domenii tematice similare cu
cele din perioada 20142020, cum ar fi eficiența energetică și includ în
continuare strategii de specializare inteligentă pentru orientarea
investițiilor în cercetare și inovare.
Există, de asemenea, patru condiții favorabile orizontale în
domeniul achizițiilor publice, al ajutoarelor de stat, precum și în ceea ce
Pagina 20
privește punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale a UE și
Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap.
Procedurile legate de asigurarea condițiilor favorabile sunt similare,
dar mai simple; de exemplu, nu există niciun plan de acțiune obligatoriu
care trebuie prezentat în cazul nerespectării acestei obligații. Cu toate
acestea, statele membre nu vor fi în măsură să transmită cereri de plată
Comisiei pentru proiecte finanțate de UE vizând condițiile neîndeplinite.
Îndeplinirea acestora trebuie să fie respectată pe tot parcursul perioadei de
programare.
Cum este consolidată legătura cu semestrul european și cu
guvernanța economică a Uniunii?
Recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului
european vor fi luate în considerare de două ori în perioada 2021-2027: în
primul rând, ca foaie de parcurs pentru programarea fondurilor și pentru
conceperea programelor din cadrul politicii de coeziune, la începutul anului
2021-2027.
Apoi, cele mai recente recomandări specifice fiecărei țări vor
orienta, de asemenea, o revizuire intermediară a programelor, în 2024,
pentru adaptarea acestora la dificultăți noi sau persistente. În cursul
perioadei, statele membre ar trebui să prezinte periodic Comisiei progresele
realizate în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor în sprijinul
recomandărilor specifice fiecărei țări.
Condiționalitatea macroeconomică este menținută pentru a se
asigura desfășurarea investițiilor UE întrun mediu fiscal sănătos. În cazul în
care un stat membru nu reușește să ia măsuri eficace sau măsuri corective în
contextul principalelor mecanisme de guvernanță economică ale UE
(procedura privind deficitul excesiv, procedura de dezechilibru excesiv) sau
nu pune în aplicare măsurile solicitate de un program de sprijin pentru
stabilitate, Comisia va propune Consiliului să suspende total sau parțial
angajamentele sau plățile pentru unul sau mai multe programe ale unui stat
membru. Cu toate acestea, Comisia poate, în virtutea unor circumstanțe
economice excepționale sau ca urmare a unei cereri motivate din partea
statului membru în cauză, să recomande Consiliului anularea suspendării.
E. Gestiune financiară eficientă și norme consolidate
pentru îmbunătățirea rezultatelor investițiilor UE
Experiența din trecut a arătat importanța lansării la timp a
investițiilor pe teren și a menținerii unui ritm rapid de implementare. Astfel,
proiectele finanțate de UE pot genera rezultate în folosul cetățenilor în cel
mai scurt timp.
Pagina 21
În plus, în perioada 2014-2020, lansarea platformei de date deschise
privind coeziunea a adus cu sine un nou nivel de transparență și
responsabilitate în gestionarea fondurilor UE. Cetățenii au fost în măsură să
urmărească evoluția selectării proiectelor și a ratelor de plată, precum și
progresele înregistrate de investițiile UE în raport cu obiectivele prestabilite.
În perioada 2021-2027, noile cerințe de raportare pentru statele membre
vor permite cetățenilor să urmărească progresele aproape în timp real.
Cum va monitoriza Comisia performanțele și progresele
investițiilor?
Evaluarea la jumătatea perioadei prezentată mai sus va ține seama
de progresele realizate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor stabilite
pentru fiecare program la începutul perioadei și poate conduce la anumite
reprogramări, dacă este necesar.
În plus, rapoartele anuale de implementare se înlocuiesc cu o
examinare anuală, sub forma unui dialog politic structurat între autoritățile
responsabile de program și Comisie cu privire la aspecte-cheie ale
implementării și ale performanțelor. Statele membre vor transmite Comisiei
datele de implementare o dată la două luni, iar aceste date vor fi încărcate pe
Platforma de date deschise privind coeziunea și, astfel, puse la dispoziția
cetățenilor.
Care sunt noile norme în ceea ce privește dezangajările?
O dezangajare înseamnă că, dacă o sumă angajată pentru un
program nu a fost solicitată de un stat membru după o anumită perioadă de
timp - adică facturile nu au ajuns la Comisie pentru a acoperi această sumă -
aceste sume încetează să mai fie disponibile pentru programul respectiv și se
întorc la bugetul UE. Acest mecanism este conceput pentru a asigura
punerea în aplicare rapidă și eficientă a programelor.
Noul cadru prevede o revenire la regula n+2 (ani), spre deosebire de
regula n+3 aplicabilă în perioada 2014-2020. Acest proces va avea loc
treptat pentru a asigura o marjă adecvată pentru ajustare și va duce în același
timp la o gestiune financiară mai strictă.
În ceea ce privește măsura de extindere și continuitate, care prevede
posibilitatea transferării treptate a proiectelor din perioada 2014-2020 în
noua perioadă de programare, ea va permite începerea rapidă a perioadei de
programare, facilitând buna gestionare a programelor, având în vedere
normele de dezangajare.
În același scop, sumele de prefinanțare au fost, de asemenea, reduse
și vor constitui de acum încolo 0,5 % din resursele programului care
urmează să fie plătite în fiecare an, cu excepția anului 2027, ultimul an din
următoarea perioadă de finanțare.
Pagina 22
CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC
Din Istoricul Parohiei Strunga se afllă că primele locuințe au fost
construite de către un oarecare proprietar grec, de origine armeană, Inge,
stabilit pe aceste locuri prin anii 1840-1841. Tot el a fost cel care a
descoperit primul izvor de apa sulfuroasă din acest sat, izvor care-i poartă
numele. Pe locul unde se află satul era un masiv forestier; pădurea de la
Strunga constituia un tot unitar cu cea de la Buznea, Hândrești, Boghicea,
Lunca Siretului, Heleșteni, Vladnici. Referitor la acest loc este poezia lui
Vasile Alecsandri, intitulată Strunga, culeasa in jurul anului 1842, înainte de
a lua ființă satul și publicată în culegerea de Poezii populare, în anul 1852
care face referire la bandele de haiduci refugiate în acest codru si care
jefuiau drumeții ce tranzitau aceste locuri.
În perioada 1860-1862 s-au construit primele case și anume:
Cantonul lui Livadaru, situat pe un platou, la circa 100 m distanta de școala
veche (la vest) și 200 m la sud față de actualul local al Băilor Strunga. Un
alt canton este situat în partea de nord a satului, pe tarlaua numita "La
Capelă", construit din pământ și lemn. Ambele clădiri au fost distruse în
întregime. Despre movila numită "La capelă" există marturia lui C. Gane
care atestă că aceasta a fost ridicată de catre Grigore Ghica, fiul voievodului
Gheorghe Ghica care era capuchihae la poarta otomană și fusese numit
domn al Moldovei în locul lui Gheorghe Ștefan Vodă, dupa lupta pe care o
câștigase pe aceste meleaguri. Gheorghe Ștefan Vodă, domn al Moldovei
între anii 1653-1658, avusese nechibzuiala să se angajeze într-o lupta alături
de o coalitie din care mai făceau parte Suedia, Prusia, Transilvania și
Muntenia împotriva Poloniei lui Ion Cazimir. Războiul, nenorocos, a întors
pe fiecare la locul sau, iar voievozilor noștri le-a sosit destituirea de la
Stambul, căci Poarta nu susținuse acest conflict. Gheorghe Ștefan nu s-a
supus hotărârii de la Poartă și a trecut în Transilvania, de unde, luând ajutor
de la Racoczi, s-a întors cu o armată de unguri, însă a fost bătut la Strunga.
În amintirea acestei izbânzi, Grigore Ghica a ridicat această movilă ce se
vede și astăzi și pe care localnicii o numesc "La capelă". Gheorghe Ștefan sa retras dupa această luptă la Mănastirea Casin, ctitoria lui, împreuna cu
doamna Safta și cu fratele său Vasile – hatmanul. Tot aici, pe această
"capelă" au fost înmormântați membrii familiilor Inge și Milea Robert.
Capela a fost distrusă complet în timpul bombardamentelor din cel de-al
Doilea Razboi Mondial, ramânând doar movila ce se vede astăzi.
Mai târziu, prin anii 1865-1870, s-au construit primele locuințe
taranesti de catre oamenii de prin părțile de nord ale Moldovei, in special
din satele Arbore și Maloghir (Mologhir). Ei au fost aduși pentru muncile
Pagina 23
câmpului de către Inge, Milea Robert și doctorul Nicolae Manolescu. De
aici rezultă faptul că satul Strunga a luat ființă prin colonizare. Cei trei au
permis țăranilor aduși să defrișeze parcele de pădure pentru a obține grădini
și lemn pentru construcția de case - fiecare cât putea defrișa, însă pământul
rămânea tot proprietate a boierilor. Abia după anul 1921, prin lege, locuitorii
satului au devenit proprietari pe terenurile unde își construiseră casele.
Așezarea a căpătat o mai mare importanță la sfârșitul sec. al XlX-lea -
începutul sec. al XX-lea când doctorul Nicolae Manolescu - fost director
general în Ministerul Sănătății, a devenit proprietarul moșiilor de pe raza
comunei Strunga și a construit stațiunea balneară și climaterică Strunga.
Între anii 1895 – 1905 șoseaua națională trecea chiar prin mijlocul satului,
existând o linie de tramvai, tras de cai, care transporta pasagerii de la statia
CFR Tg. Frumos la Băile Strunga. În perioada anilor 1900-1905 s-a
amenajat o șosea în partea de Nord a satului care în prezent este DN nr. 28,
E. 583.
Acțiunile binefăcătoare ale apelor de pe raza actualei stațiuni erau
cunoscute înainte ca aceasta să ia naștere: ,,...cele mai multe ape conțin
vitriol, iar cele din jurul satului Strunga, la 45 verste de Iași, sulf, menționa
P. B. Capenhausen în lucrarea Despre cele văzute, trăite sau auzite în
Moldova. Datorită structurii geologice au fost valorificate aici izvoarele
minerale bicarbonatate, sulfatate, calcice sodice, magneziene, ușor
sulfuroase ce au fost studiate de geologii N. Macarovici și doctorul Vlad
Bejan, Strunga devenind o stațiune sezonieră balneoclimaterică. Stațiunea
era renumita in 1938 când a fost menționată în Enciclopedia României la
județul Roman: "stațiune balneară, situată în mijlocul unui frumos parc ce se
continuă cu pădurea, pe coasta de răsărit a dealului Strunga, la 230 m
înălțime.. Climat constat, temperature medie vara 20,5 C. Ape sulfuroase
alkaline (7 izvoare) cunoscute și analizate încă din anul 1834. Indicațiuni:
reumatism, nevralgii, curățări ale căilor respiratorii și urinare, boli de piele,
sifilis. Stabiliment balnear nou, pentru băi calde și de nămol. Anotimp: I
iunie - 30 August. Oficiu P.T.T., medic, farmacie. Gară la Târgu-Frumos pe
linia Pașcani-Iași. Curse de autobuze de la Roman și de la Târgu-Frumos
până în stațiune. Cazinou, orchestra, cinematograf. Excursii și plimbări în
împrejurimi."
Deși este unul din satele cele mai noi ale comunei și chiar mai mic
decat alte sate din comuna, Strunga a devenit reședință de comună chiar din
anul 1933, datorită faptului că aici își avea reședința și moșierul Manolescu.
Până în anul 1933 satul Strunga a funcționat sub denumirea de cătun. Până
în anul 1968 comuna Strunga aparținea județului Roman, iar de la această
dată a trecut în componența județului Iași. ,,Importanta băilor Strunga a
Pagina 24
făcut ca, comuna care mai înainte se numea Hăbășești, să ia numele de
Strunga și reședința comunei, care era mai înainte în satul Hăbășești să fie
strămutată în Strunga. Aici, în timpul sezonului băilor este un oficiu
telegrafo-poștal".
În ceea ce privește evoluția populației comunei Strunga, tendința a
fost una ascendentă:
1912: 437 locuitori;
1930: 464 locuitori;
1966: 728 locuitori;
1977: 665 locuitori.
Satul Crivești
În documentul din data de 28.06.1401 din timpul lui Alexandru cel
Bun, în hotărnicia satului Plotunești este menționat ,,hotarul dinspre
Giurgiu", considerat a fi vatra veche a satului Crivești. Acest Giurgiu este
posibil să fie identificat cu Jurj Stravici care avea, în acele timpuri, în
stăpânire satul Crivești. Într-un document din data de 4.04.1545 scris la
Huși, Petru Voievod întărește urmașilor Străviceștilor moșiile din satul
Crivești și împrejurimi. ,,Cu mila lui Dumnezeu Noi Petru Voievod domn al
țării știre facem cu această carte... Iata au venit înaintea noastra și înaintea
celor noștri boieri moldovenești, Marica, jupâneasa lui Bran și sora ei,
Marina jupaneasa lui Petriman și sora ei, fetele Nastei, nepoatele Maricai,
strănepoatele lui Coste Stravici și Jurj Stravici, de a lor bună voie, de nimeni
silite și nici învăluite și s-au împărțit ale lor drepte ocine din ale lor drepte
ocini urice și direase ce au avut bunii lor Jurj și Coste Stravici de la
străbunul domniei mele Alexandru Voevod și de la Ilie și stefan voevozi și
din diresele ce au avut baba lor Marusca de împărțeală așijdere de la Ștefan
Voevod și mama lor Nastea de împarțeală de la Domnia mea, a lor sate
anume Crivești, Hotcesti si jumătate din Ravicani, partea din Crivesti și
satul Găureani. Și s-a cazut în partea Maricăi jumatate de sat Crivești și satul
Găureani care este o seliște". Marusca, reiese că, este bunica lui Jurj
(Giurgiu) și Coste Stravici, aceasta deține pamânturi în mai toate satele
actualei comune Strunga (cu excepția satului Fărcășeni și Cucova) având
acte de întărire de la Ștefan Musat I care a domnit inainte de 1400 în
Moldova. Este evident că Jurj (Giurgiu) Stravici deținea acte de întărire de
la Alexandru cel Bun deci, în documentul de la 1401 ,,hotarul lui Giurgiu"
nu se poate să fi fost al acestui Jurj Stravici.
Gura Văii
Pagina 25
Sub această denumire datează din anul 1964. Anterior acesteia purta
numele de Găureni si mai apoi Găureana. Referitor la vechimea acestui sat
elocvente sunt descoperirile de materiale arheologice datate în secolele XV,
XVII-XVIII, materializate în Repertoriul Arheologic al județului Iați. În
actul de întărire emis de Petru Voevod, la 4 aprilie 1545, apare menționat
,,satul Găureani care este o siliște". Siliștea reprezinta o vatra de sat care, din
motive necunoscute, și-a incetat pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă
de timp, existența. Cert este că, înainte de aceasta dată, a existat lângă
hotarul satului Crivești, o vatră de sat cu numele de Găureani.
Într-un document din anul 1581 este menționat satul Găureni, dar
este posibil ca la acea data acesta să funcționeze ca siliște, deoarece, în
documentul din 1609 apare sub această denumire, denumire menționată și în
documentul din 1632. Deci, este puțin probabil, ca in decursul a 28 de ani,
acesta să-și fi reluat existența. Se pare că satul și-a reluat activitatea în
secolul al XVIII-lea, sub denumirea de Găureana deoarece într-o informatie
din anul 1797 este menționată biserica, descoperindu-se și materiale datate
în acest secol.
"Această sfântă carte ce se cheamă Minei am cumparat-o eu
Constantin Stroescu dimpreună cu fiul meu Gligoraș Stroescu și am dat-o la
o noastră Sf. biserică la Găureana unde este hramul "Sf. Dimitrie", iar cine
ar înstrăina-o de la această biserică, fără de știrea noastra, să fie sub
blestemul sfintei biserici, în veci, ertăciune să nu afle și acel ce ar vinde-o și
acel ce ar cumpăra-o. Și s-au cumpărat în zilele Prea Luminatului Alexandru
Kalimah Voevod la veleat 1797 mart 25".
Fărcășeni
Este sat component al comunei Strunga situat între dealurile din
stânga Siretului, pe valea pârâului Fărcășeni, la 7 km depărtare spre vest de
stațiunea climatică și turistică ,,Băile Strunga". Denumirea satului are la
bază toponimul maghiar Farkas = lup, probabil dupa numele întemeietorului
sau poate chiar după numele animalului salbatic. Acest toponim are o arie
mare de răspândire in toata tara: Farcaș - sat în comuna Reghin, județul
Vrancea; Farcașa - sat în comuna Răchitoase, județul Bacău; Farcaș - sat
comuna în județul Gorj etc.
Împrejurarea că la Fărcășeni sunt și locuitori catolici nu explică
nimic din denumirea satului, pentru că satul se numea Fărcășeni cu mult
înainte de așezarea catolicilor aici. Greu este de știut prin ce împrejurare și
când toponimul Farkas a intrat în compunerea denumirii Fărcășeni. Satul
este foarte vechi. În anul 1640 Vasile Lupu, împreuna cu Mitropolitul
Varlaam, episcopul de la Roman Dosoftei, Anastasie episcop de Rădăuți și
Pagina 26
Gheorghe episcop de Huși și cu întreg sfatul boierilor țării a dăruit
Mănăstirii Trei Ierarhi din Iasi mai multe sate și mori, între care, pe primul
loc, se afla satul Fărcășeni, din ținutul Roman, cu eleșteu, sat domnesc care
fusese până atunci ascultător de târgul Șcheie. Dania a fost reîntărită în anul
1660.
Plecand de la faptul că satul Fărcășeni a fost proprietatea mănăstirii
Trei Ierarhi, împreună cu satul catolic mai vechi, Răchiteni, este foarte
probabil ca, la origine, catolicii din Fărcășeni sunt coloniști aduși aici din
Răchiteni, pentru a lucra pe moșia aceleiași mănăstiri. Cu timpul, catolicii
din Fărcășeni s-au înmulțit și au ocupat întreg satul care exista înainte de
venirea lor aici.
Cucova
Este situat la vest de centrul de comună, la distanță de 4 km, 1 km
pe șoseaua E 583 și 3 km pe drumul comunal Fărcășeni. Este un sat relativ
nou (secolul al XIX-lea) care s-a format în jurul unei cârciumi (han) atestată
documentar în anul1835. Denumirea satului se pare că provine de la Cuca =
Vârf de deal. În anul 1899 satul aparținea comunei Șcheia, având o
populație ce era socotită, împreună cu cea a satului Fărcășeni, iar în anul
1912 avea 84 locuitori, în 1930 – 119 locuitori, în anul 1966 – 240 locuitori,
iar în anul 1977 - 214 locuitori.
Brătulești
Acest sat este situat pe direcția sud față de centrul de comună, la o
distanță de 6 km de acesta. La originea numelui stă Bratu Viteazul, care se
pare a fi identic cu Bratu Stravici. La mulți boieri din țară, din secolul al
XIV -lea și al XV-lea se dă numele de Viteazul. Astfel, satul și-a legat
numele de acest Bratu Viteazul, luând denumirea de Brătulești.
Într-un document din anul 1407 Alexandru cel Bun dăruiește
bisericii "Sfintei Paraschiva" din Târgul Romanului două sate: Leucosăuți a
lui Brătianu și Bratu a lui Bratu Stravici. Se poate că acest sat Bratu să
reprezinte vechea vatră de sat Brătulești însă documentul ne informează că,
la această dată, printre boierii care alcătuiau divanul se număra și Bratu
Stravici.
Din documentul emis la Suceava în anul 1491 reiese că, la această
dată, satul aparținea urmașilor lui Bratu Viteazul. "Din mila lui Dumnezeu
noi Ștefan Voevod domn al țării Moldovei, facem cunoscut cu această carte
a noastră tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi cetindu-se, că pe
această adevarată slugă a noastra Mircea și sora lui Anușca și pe sluga
noastra Lazar și frații lui Dragota și Andrusco și surorile lor Neaga și
Marina și pe sluga noastra Coste și sora lui Fedca și nepotii lor Toader și
Pagina 27
surorile lui Sofica și Nastea și fii lui Ivanco Varstatu și Stana, fiica lui
Dragomir Casota și nepoții ei Ion și sora lui Fedca, fiii lui Dragomir Casota,
nepoții lui Bratu Viteazul, i-am miluit cu deosebita noastră milă și le-am dat
și le-am întărit în țara noastră, Moldova, ocina lor dreaptă satele anume:
Brătulești și Fedelășani și la Cârligătura Goeștii și Vărstații ..."
Fedeleșeni
Satul Fedeleșeni este situat în partea de sud a teritoriului
administrativ al comunei Strunga, la distanță de 7 km față de reședința
comunei pe culmea dealului cu același nume. Satul Fedeleșeni apare pentru
prima dată în documentul din anul 1491 în care Ștefan cel Mare întărește
urmașilor lui Bratu Viteazul ținuturile din această zonă, dar se pare că
vechimea acestuia este anterioară acestui an. În documentul din anul 1617 se
menționează că, la această dată jumătate din satul Fedeleșeni aparținea lui
Nestor Ureche, marele vornic și este posibil ca cealaltă jumătate să aparțină
lui Nistor Baliste, așa cum reiese dintr-un document din anul 1643.
Documentele arată că în secolul al XVIII-lea, în satul Fedeleșeni
exista un schit ce apartinea lui Niculai Pilat care, printr-un zapis din anul
1747 septembrie 12, împreună cu soția lui, Maria, îl inchina episcopiei de
Roman cu tot cu locul de prisacă din jurul schitului.
Hăbășești
Satul Hăbășești este situat în centrul teritoriului administrativ al
comunei Strunga, în partea de sud față de satul de reședință, fiind legat de
acesta prin șoseaua E 583 pe distanță de 1 km. Este așezat pe un podiș la
izvoarele pârâului Boca, iar numele provine de la întemeietorul său, Habaș,
fiind atestată documentar din secolul al XV-lea (1483). Pe cuprinsul său a
fost descoperită o așezare sătească cu 44 locuințe neolitice din mileniul II î.
de Hr. Denumirea de Hăbășești este relativ nouă (secolul al XVII-lea) dar se
pare că anterior satul a purtat numele de "Sârbi". Această denumire este
posibil să vină de la numele de familie Stravici, cu rezonanță sârbă, care
încă din secolul al XlV-lea deținea numeroase teritorii din zona actuală a
comunei Strunga. Aici este posibil să fi fost una din primele reședințe ale
familiei Stravici care și-a pierdut numele din cauza lipsei moștenitorilor pe
linie bărbătească, de-a lungul vremii.
Pagina 28
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL
Ca patrimoniu din comuna Strunga se identifică o serie de așezări
dacice, precum:
Așezarea neolitică aparținând culturii Cucuteni la Hăbășești, pe
dealul Holm
M. Petrescu-Dîmbovița reia în una din lucrările sale problematica
statuetelor feminine, cu precizări speciale asupra descoperirilor de la
Cucuteni-Cetățuie: statuete cu decor incizat, numai feminine, și care se
caracterizează prin silueta zveltă, respectând raporturile dintre părțile
anatomice ale corpului; reprezentate în picioare, cu capul nemodelat,
coafura neindicată, umeri rotunjiți, uneori arcuiți, perforați, fără brațe sau
amorse de brațe, cu fese accentuate sau numai sugerate („puse în legătură cu
steatopigia sau obezitatea statuetelor, contestată de M. Gimbutas, ceea ce
după Vl. Dumitrescu este nejustificat”). Au fost descoperite foarte puține
statuete, fragmentare, cu decor pictat; de asemenea, a fost descoperită o
singură statuetă en violon, dar în condiții stratigrafice incerte (de altfel, și în
cercetările lui H. Schmidt, la Cucuteni-Cetățuie, s-a descoperit tot un singur
exemplar, dar de la Hăbășești-Holm provin 15 piese de acest tip), toate
acestea fiind puse în legătură cu un posibil cult al Zeiței Mame, simbolizând
fertilitatea, fecunditatea, protecția acordată nu numai femeilor, ci și întregii
comunități.
Așezarea din secolele I-II d.Hr. la circa 800 m nord-est de satul
Fedeleșeni
Așezarea din epoca neolitică – cultura Criș și cultura Cucuteni –
din prima epocă a fierului, din a doua epocă a fierului și din secolul IV d.
Hr., la marginea de nord a satului pe platoul din dreptul Bisericii și Curților
Buhușoaiei, în satul Crivești.
Tabel 4.1: Așezări istorice și situri arheologice
Datare,
Cod LMI Denumire Localitate Localizare
Creatori
Situl arheologic sat
„La Siliște”,
IS-I-m-A- de la Hăbășești, Hăbășești;
la 200 m S de
03597 punct „La comuna
sat
Siliște” Strunga
IS-I-m-A- sat sec. XV – XVI,
„La Siliște”,
03597.01 Hăbășești; XVII - XVIII,
Așezare la 200 m S de
(RAN: comuna Epoca
sat
99281.01.01, Strunga medievală
Pagina 29
99281.01.04,
99281.01.05)
sat
„La Siliște”, sec. IV p.Chr,
IS-I-m-A- Hăbășești;
Așezare la 200 m S de Epoca daco03597.02 comuna
sat romană
Strunga
IS-I-m-A- sat
„La Siliște”,
03597.03 Hăbășești;
Așezare la 200 m S de Hallstatt
(RAN: comuna
sat
99281.01.03) Strunga
IS-I-m-A- sat
„La Siliște”, Eneolitic,
03597.04 Hăbășești;
Așezare la 200 m S de cultura
(RAN: comuna
sat Cucuteni
99281.01.02) Strunga
Alte obiective de interes în comuna Strunga:
Biserica “Sfântul Gheorghe” construită în anul 1762 cu
reparații în anul 1821, din satul Hăbășești
Imaginea 4.1: Biserica Sfântul Gheorghe
Biserica de lemn din Fedeleșeni – monument istoric
datând din anul 1747, se află pe suprafața cimitirului satului
Biserica de lemn din Fedeleșeni a fost construită în anul 1747 ca
biserică a Schitului Fedeleșeni. La data de 12 septembrie 1747, vornicul de
poartă Nicolae Pilat a închinat schitul ca metoh al Episcopiei de Roman.
Pagina 30
În decursul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori, dar
și-a păstrat proporțiile inițiale și arhitectura exterioară.
Biserica dispune de o catapeteasmă cu icoane pictate la începutul
secolului al XX-lea. Pe pereții din interiorul bisericii se află icoane foarte
frumoase provenind din aceeași perioadă.
În anul 1999 au fost realizate lucrări de reparații, fără a se interveni
la structura originală din lemn. După mai bine de 10 ani, în anul 2002,
specialiștii au constatat că lemnul căpriorilor și grinzilor șarpantei (elemente
vizibile) este mâncat de carii. Ei au propus restaurarea în regim de urgență a
bisericii și revenirea, pe cât este posibil, la detaliile de construcție și finisaj
inițiale. S-a considerat necesar ca lemnul atacat de carii să fie tratat sau
înlocuit. În anul 2000 a fost construit un turn clopotniță, pe sub care se face
accesul în curtea bisericii.
Potrivit specialiștilor, biserica de lemn din Fedeleșeni are o
deosebită valoare arhitecturală.
Biserica de lemn din Fedeleșeni este construită din bârne masive de
stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În secolul
al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe
interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie din piatră.
Acoperișul bisericii este din șindrilă, în patru ape. Biserica are dimensiuni
medii: 13,5 m lungime, 5,3 m lățime și 2,48 m înălțimea până la streașină.
Construcția are formă dreptunghiulară (de navă), cu un pridvor
alipit pe latura de sud și cu altar poligonal. În interior, ea este
compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. De clădirea
bisericii este adosat pe latura de sud un pridvor peste care se înalță turnul
clopotniță de formă pătrată și acoperit cu învelitoare în patru ape. Pridvorul
a fost la început deschis, dar în prezent este închis cu scânduri. Pronaosul
este despărțit de naos prin stâlpi și schelet din lemn închis cu scânduri,
lăsând trei goluri dreptunghiulare de acces. Pronaosul, naosul și altarul au
bolți octogonale de dimensiuni diferite.
Spațiul interior nu mai are detaliile inițiale ale prelucrării lemnului,
fiind „simplificat" cu finisaje noi.
Pagina 31
Imaginea 4.2: Biserica de lemn din Fedeleșeni
Alte lăcașuri de cult: bisericile ortodoxe Strunga, Hăbășești,
Brătulești, Crivești și Cucova, biserica romano-catolică din satul Fărcășeni
și casa de adunare a cultului adventist din satul Strunga.
Ca personalități de seamă îl menționăm pe Nicolae M. Manolescu
(n. 1936), medic veterinar, membru corespondent al Academiei Române.
Comuna dispune de o bibliotecă ce s-a înființat în anul 1955,
funcționând până în anul 1989, într-o cameră ce aparținea fostului Cămin
Cultural. Din anul 1989, a fost mutată în alt spațiu, funcționând până în anul
1993, când a fost mutată în actualul sediu. Sediul biliotecii comunale se află
în centrul comunei Strunga, lângă clădirea primăriei și a dispensarului. Dacă
comuna ar fi dispune de un spațiu special amenajat unde să funcționeze un
cămin cultural, atunci comuna ar putea desfășura mai multe activități de
celebrare a tradițiilor și sărbătorilor locale, nu doar Zilele Comunei.
Pagina 32
Tabel 4.2: Situația la nivelul bibliotecilor și a cititorilor activi (Sursa: INSSE)
Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Biblioteci 4 4 4 4 4 4 4 4 4
Personal angajat 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Volume existente 21415 21431 21831 21945 22161 22223 22633 22687 22761
Volume eliberate 3410 1736 7593 6665 2416 2248 2288 2110 5363
Cititori activi 311 273 265 242 273 306 349 304 349
Din numărul bibliotecilor prezentate în tabelul de mai sus doar una este publică.
Numărul volumelor existente în biblioteci a crescut treptat de la an la an astfel încât la nivelul anului 2019 numărul
acestora s-a majorat cu 6,28% față de anul 2011.
Numărul volumelor eliberate a prezentat fluctuații de la an la an, cele mai accentuate fiind în anii 2013, 2014 și
2019. În anul 2013 s-au eliberat cele mai multe volume, ( respectiv 7.593 volume), la nivelul anului 2019 numărul acestora a
crescut cu 57,27% față de anul 2011.
Numărul cititorilor activi prezintă fluctuații de la an la an, cea mai ridicată valoare înregistrându-se în anii 2017 și
2019 (349 cititori), cu 12,21% mai mulți față de anul 2011.
În această perioadă a tehnologizării, la nivelul comunei Strunga, potrivit datelor INSSE, interesul populației pentru
cărți și informații tipărite este încă ridicat, ceea ce denotă o legătură strânsă a publicului cu lectura.
Pagina 33
CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV
Comuna Strunga este formată din satele Brătulești, Crivești,
Cucova, Fărcășeni, Fedeleșeni, Gura Văii, Hăbășești și Strunga (reședința).
Comuna Strunga se afla în triunghiul format de localitățile Iași –
Roman – Pașcani, la distanțe care variază între 20 – 50 km fapt ce
favorizează, într-o oarecare măsură, practicarea diferitelor meserii în cadrul
unor diverse întreprinderi din orașele Iași, Roman, Pașcani și Târgu Frumos.
Comuna Strunga se găsește la:
55 km la vest de municipiul Iași;
31 km la est de municipiul Roman;
28 km la sud-est de orașul Pașcani;
8 km la sud-vest de orașul Târgu Frumos.
Vecinii cei mai apropiați ai comunei, cu care se limitează hotarele
pe cele patru puncte cardinale sunt:
nord: comuna Heleșteni, care se leagă prin drumul comunal pe o
distanță de 12 km;
nord-vest: comuna Alexandru Ioan Cuza, care se leagă cu șoseaua
comunală pe o distanță de 11 km și prin șoseaua națională și apoi pe
o șosea comunală – ambele pe o distanță de 14 km;
sud-vest: comuna Butea, care se leagă cu șoseaua națională pe o
distanță de 15 km;
sud: comuna Oțeleni, care se leagă cu șoseaua comunală Strunga –
Bara, pe o distanță de 20 km;
est: orașul Târgu Frumos, care se leagă cu șoseaua națională pe o
distanță de 8 km.
Conform datelor oficiale, suprafața totală a intravilanului este de
538 hectare, această suprafață curpinzând pe lângă comuna de bază și
trupurile de intravilan dispersate în cadrul teritoriului administrativ, care are
o suprafață totală de 7.130 hectare iar extravilanul comunei se însumează la
6.592 hectare.
Tabel 5.1: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE)
Modul de folosință pentru
2010 2011 2012 2013 2014
suprafața agricolă
Total 7.528 7.528 7.528 7.528 7.463
Agricolă 6.020 6.020 6.020 6.020 6.059
Arabilă 4.120 4.120 4.120 4.120 4.155
Pagina 34
Pășuni 959 959 959 959 959
Fânețe 386 386 386 386 386
Vii și pepiniere viticole 37 37 37 37 41
Livezi și pepiniere pomicole 518 518 518 518 518
Terenuri neagricole total 1.508 1.508 1.508 1.508 1.404
Păduri și altă vegetație forestieră 746 746 746 746 733
Ocupată cu ape, bălți 44 44 44 44 37
Ocupată cu construcții 130 130 130 130 142
Căi de comunicații și căi ferate 139 139 139 139 142
Terenuri degradate și neproductive 449 449 449 449 350
La nivelul comunei Strunga se constată că suprafața fondului
funciar prezintă o scădere în anul 2014 față de anul 2010 de 65 de hectare.
Cea mai mare suprafață este ocupată de terenurile agricole, la nivelul cărora
s-a înregistrat o creștere în anul 2014 față de anul 2010, de 35 de hectare.
Creșteri au mai fost înregistrate la nivelul terenurilor ocupate cu vii și
pepiniere viticole, prezentând o creștere de 4 hectare în anul 2014 față de
anul 2010 și la nivelul căilor de comunicații, căilor ferate și zonele ocupate
cu construcții. La polul opus se regăsesc pădurile și altă vegetație forestieră
care și-au restrâns aria cu 13 hectare, zona ocupată cu ape prezintă însă o
diminuare, o situație pozitivă se regăsește la terenurile degradate care în
anul 2014 și-au redus suprafața cu 99 de hectare.
În Uniunea Europeană - spațiul rural este definit prin recomandarea
1296 din anul 1926, în care un teritoriu de interior sau de coastă (continental
sau litoral) caracterizat prin sate și orașe mici. Principalele activități
desfășurate în mediul rural sunt agricole și silvice, activități de agro-cultură
și pescuit, activități de agrement și petrecere a timpului liber, activități de
mică industrie.
La nivelul UE, spațiul rural ocupă aproximativ 90% din suprafață și
27% din populație.
Există țări care nu au populație rurală și țări în care ponderea
populației rurale este de 45% (România, Slovenia, Slovacia, Polonia, etc)
Tabel 5.2: Numărul locuințelor existente în comuna Strunga (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Numărul
1.705 1.808 1.823 1.835 1.835 1.842 1.842 1.842 1.852 1.852
locuințelor
Locuința (apartamentul) este construcția formată din una sau mai
multe camere de locuit situate la același nivel al clădirii sau la niveluri
Pagina 35
diferite, prevăzută în general cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau alte
spații de deservire, independentă din punct de vedere funcțional, având
intrare separată din casa scării, curte sau stradă și care a fost construită,
transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o
singură gospodărie.
La nivelul comunei Strunga, în ceea ce privește numărul de
locuințe, se poate observa că a avut loc o creștere a numărului acestora în
2019 față de anul 2010 de 8,6%. Sunt prezente stagnări pe perioade cum ar
fi 2013 – 2014, când numărul locuințelor a rămas același ca și în perioadele
anilor 2015 – 2017 și 2018 – 2019.
În ceea ce privește dotarea comunei Strunga cu rețeaua de
canalizare aceasta a fost implementată în anul 2010 fiind construiți 8
kilometri de rețea și a unei stații de epurare.
Comuna nu dispune de o rețea de distribuție a gazelor naturale iar
încălzirea locuințelor este asigurată de butelii de gaze lichefiate, sobe de
lemne și energie electrică.
Tabel 5.3: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile
(Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Lungimea
totală a rețelei
simple de
13,9 13,9 14,3 27,1 27,1 26,9 26,9 26,7 26,4 26,9
distribuție a
apei potabile
(km)
.
APAVITAL S.A. asigură canalizarea și epurarea apelor uzate din
comună. Rețeaua de apă este în funcție încă din anul 2005 când aceasta
prezenta doar o lungime de 1,5 km.
În perioada analizată 2010 – 2019, conform INSSE, se poate
observa din tabelul 5.3 o creștere a numărului de kilometri de rețea simplă
de distribuție a apei potabile cu 13 kilometri în 2019 față de 2010, când se
prezentau doar 13,9 kilometri de rețea.
La nivelul căilor de comunicații, pentru a ajunge în comuna Strunga
pot fi folosite două drumuri naționale: DN 2 (E85) și DN 28B (Târgul
Frumos – Hîrlău – Botoșani)
Lungimea căilor de comunicații este de 78 km, dintre care 10 km
drumuri naționale și 68 km drumuri județene și comunale.
Pagina 36
Cea mai apropiată stație de cale ferată este la 10 km, în orașul
Târgul Frumos.
Servicii sociale
În cadrul Primăriei Strunga, departamentul responsabil cu serviciile
sociale este Compartimentul Asistență Socială care oferă sprijin financiar
pentru următoarele cazuri:
Familii sărace (familii beneficiare de ajutor social, de venit
minim garantat, de ajutor pentru încălzirea locuinței);
Persoane cu handicap;
Alocații (alocații de stat pentru copii, nou-născuți,
complementare, pentru susținerea familiilor mono-parentale, de hrană
pentru copii cu HIV, pentru plasament familial).
Tabel 5.4: Situația unităților medico-sanitare (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cabinete
medicale de 2 3 3 2 2 2 2 2 2 2
familie
Cabinete
2 2 2 2 2 1 1 3 1 1
stomatologice
Farmacii 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
La nivelul comunei Strunga sunt disponibile două cabinete medicale
de familie în anul 2019 conform INSSE.
Numărul cabinetelor stomatologice s-a diminuat rămânând doar un
singur cabinet în anul 2019 în timp ce în anul 2017 au fost înregistrate 3
cabinete de acest fel. Comuna Strunga dispune de o singură farmacie.
Tabel 5.5: Situația personalului medico-sanitar (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Medici 1 1 1 1 4 4 2 2 2 2
din total
medici: medici 1 1 1 1 4 4 2 2 2 2
de familie
Stomatologi 3 3 3 3 2 1 1 1 1 1
Farmaciști 5 3 3 3 3 3 3 2 2 2
Personal
3 3 6 4 4 3 3 1 2 3
sanitar mediu
La nivelul comunei Strunga există doar 2 medici de familie.
Numărul stomatologilor s-a diminuat treptat rămânând o singură persoană
Pagina 37
cu acest titlu de la trei ce se regăseau în această comună în perioada 2010 –
2013.
Numărul farmaciștilor este în scădere, fiind disponibili doar doi
farmaciști în comuna Strunga la nivelul anului 2019, fiind o diminuare de
60% comparativ cu anul 2010.
Personalul sanitar mediu prezintă fluctuații de la an la an
înregistrându-se trei persoane din această categorie în anul 2019, număr egal
cu cel din anul 2010.
În urma efectuării anchetei sociologice, au rezultat o serie de
rezultate referitoare la gradul de mulțumire a locuitorilor cu privire la
rețelele edilitare, utilități/servicii publice, respectiv:
Serviciile de transport
15%
15% 45%
10%
15%
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.1: Aprecierea serviciilor de transport din comuna Strunga
Analizând răspunsurile oferite de către locuitorii comunei Strunga
reiese faptul că majoritatea (45%) au oferit nota 1, fapt ce ne indică un grad
ridicat de nemulțumire față de această componentă. Din acest punct reiese
necesitatea unei investiții/ atragerea de investitori pentru serviciile de
transport.
Pagina 38
Serviciile de poștă și curierat
11%
10%
58% 26%
32%
21%
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.2: Aprecierea serviciilor de poștă și curierat din comuna Strunga
Analizând figura 5.3, constatăm răspunsurile privind serviciile de
poștă și curierat din comună indică un grad relativ ridicat de mulțumire.
Astfel, aproximativ 58% dintre respondenți au acordat notele 4 și 5 în timp
ce 21% au acordat nota 1. Aceste rezultate arată necesitatea unei
investiții/ atragerea de investitori pentru serviciile de transport în
viitorul apropiat.
Apa potabilă
5%
25%
10%
60% 35%
25%
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.3: Aprecierea aprovizionării cu apă potabilă din comuna Strunga
În ceea ce privește gradul de mulțumire față de aprovizionarea cu
apă potabilă a comunei, locuitorii se declară în proporție de 25% ca fiind
foarte nemulțumiți/ nemulțumiți (respectiv nota 1), urmând persoanele care
au acordat nota 5 (35%) și 25% considerându-și gradul de satisfacție de nota
4. Concluzionăm că sunt necesare măsuri în această direcție.
Pagina 39
Salubritatea
10%
10% 25%
Nota 1
Nota 2
Nota 3 40%
Nota 4
15%
40%
Nota 5
Figura 5.4: Aprecierea instrastructurii de salubritate din comuna Strunga
În ceea ce privește aprecierea infrastructurii de salubritate,
constatăm faptul că 40% din populația respondentă a acordat nota 1. Acest
fapt indică necesitatea de investiții în această componentă.
Canalizarea
5% 5%
Nota 1 10%
Nota 2
Nota 3 25%
65% 15%
Nota 4
Nota 5
Figura 5.5: Aprecierea instrastructurii de canalizare din comuna Strunga
Analizănd răspunsurile locuitorilor comunei Strunga, putem
constata faptul că cele mai multe răspunsuri ( în proporție de 65%) sunt
pentru nota 1, 5% dintre respondenți au acordat nota 2 și doar 15 % au
acordat nota 5 rezultând necesitatea de investiții urgente în această
ramură a infrastructurii.
Pagina 40
Iluminatul public
Nota 1 25% 25%
Nota 2
Nota 3
Nota 4 20% 20%
Nota 5 10%
Figura 5.6: Aprecierea instrastructurii de iluminat public din comuna
Strunga
Analizănd figura 5.7 cu privire la infrastructura de iluminat public,
putem constata faptul că 25% dintre respondenți au acordat nota 1. Totuși,
trebuie să menționăm faptul că o parte semnificativă a respondenților a
acordat note peste 1. Acest fapt ne face să concluzionând că sunt
necesare investiții în perioada următoare.
Starea drumurilor comunale
Nota 1
30%
Nota 2 35%
Nota 3
Nota 4
Nota 5 5%
30%
Figura 5.7: Aprecierea stării drumurilor comunale din comuna Strunga
În ceea ce privește starea drumurilor comunale, constatăm faptul că
cea mai mare parte a respondenților au notat această componentă cu nota 1,
fapt ce indică un grad ridicat de nemulțumire. Având în vedere faptul că
niciun respondent nu a apreciat această componentă cu nota 5
concluzionăm faptul că sunt necesare investiții urgente.
Pagina 41
Starea drumurilor județene
Nota 1 35%
15%
Nota 2
Nota 3 15%
25%
Nota 4
Nota 5 25%
Figura 5.8: Aprecierea stării drumurilor județene din comuna Strunga
Analizând răspunsurile respondenților privind starea drumurilor
județene, observăm faptul că o parte însemnată afișează o mulțumire medie,
respectiv 60% dintre aceștia au acordat notele 3 și 4 . Totuși este necesar să
menționăm faptul că niciun respondent nu a acodat nota 5. Având în vedere
diversitatea răspunsurilor față de această componentă, concluzionăm că
sunt oportune măsuri la nivel județean.
Referitor la nivelul de mulțumire față de serviciile medicale/ sociale
oferite, au reieșit următoarele:
Numărul medicilor
60 50
40 30
20 10 10
0
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.9: Nivelul de mulțumire față de numărul medicilor
În ceea ce privește numărul medicilor din comuna Strunga,
răspunsurile respondenților scot în evidență un grad ridicat de mulțumire.
Acest fapt ne face să concluzionăm că sunt necesare investiții în
perioada viitoare pentru menținerea personalului medical și atragerea
de noi cadre medicale competente care să își desfășoare activitatea în
comuna Strunga.
Pagina 42
Competența medicilor
40 35
35 30
30
25 20
20
15 10
10 5
5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.10: Nivelul de mulțumire față de competența medici
Referitor la gradul de mulțumire față de competența medicilor,
observăm faptul că populația este mulțumită și foarte mulțumită. Cu toate
acestea 40% dintre respondenți sunt nemulțumiți. Sunt necesare investiții
de dotare a centrelor medicale și cursuri de formare profesională
pentru cadrele medicale în vederea menținerii și îmbunătățirii
permanente a competenței medicilor.
Numărul farmaciilor
40 35
30
30
20 15 15
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.11: Nivelul de mulțumire față de numărul farmaciilor
În ceea ce privește numărul farmaciilor, majoritatea respondenților
se consideră nemulțumiți. Cu toate acestea, a fost înregistrat un număr de 45
răspunsuri peste medie.
Pagina 43
Aprovizionarea farmaciilor
40 35
30
30
20
20 15
10
0
0
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
nemulțumit răspund
Figura 5.12: Nivelul de mulțumire privind aprovizionarea farmaciilor
Referitor la aprovizionarea farmaciilor se constată un grad de
satisfacție medie. Se pot realiza investiții pentru creșterea numărului de
farmacii și îmbunătățirea gamei de medicamente disponibile.
Numărul cabinetelor medicale
50
40
40 35
30
20 15
10
10
0
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Condițiile din cabinetele medicale
50
40
40
30
20 20
20 15
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.13: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale
În ceea ce privește gradul de mulțumire față de condițiile din
cabinetele medicale, se constată faptul că respondenții s-au declarat
Pagina 44
mulțumiți și foarte mulțumiți. Totuși este necesar să scoatem în evidență
faptul că o parte semnificativă dintre respondenți, respectiv 25%, s-au
declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți de condițiile din cabinetele
medicale. Această componentă este una vitală pentru comunitatea locală și
sunt necesare investiții pentru modernizarea cabinetelor, respectiv
atragerea de investitori externi.
Referitor la numărul cabinetelor medicale, constatăm că cea mai
mare parte a respondenților sunt nemulțumiți. Astfel, sunt necesare măsuri
de atragere a investitorilor în vederea dezvoltării acestui sector.
Serviciile medicale veterinare
40 35 35
30
20 15
10
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.14: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare
Referitor la serviciile medicale veterinare, respondenții s-au declarat
în proporții nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Acest fapt denotă că sunt
necesare măsuri de îmbunătățire și atragere a unor medici veterinari
competenți.
Asistența socială pt persoanele cu handicap
50 40
40
30 20 20
20 10 10
10
0
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
nemulțumit răspund
Figura 5.15: Nivelul de mulțumire privind asistența socială pentru
persoanele cu handicap
Pagina 45
Referitor la serviciile de asistență socială pentru persoanele cu
handicap, observăm faptul că 40%, dintre respondenți s-au declarat
mulțumiți. Cu toate acestea, un număr semnificativ de respondenți s-au
declarat ”nemulțumiti” și ”foarte nemulțumiti”. Concluzionăm că este
necesară adoptarea unui set de măsuri în acest sens, prin realizarea
unui centru de asistență socială și angajarea de personal competent.
Asistența socială pentru bătrâni
60 50
50
40
30 25
20 15
10
10 0
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.16: Nivelul de mulțumire privind aistența socială pentru bătrâni
În ceea ce privește asistența socială pentru bătrâni constatăm faptul
că s-au înregistrat răspunsuri preponderent pozitive la acest capitol. Este
necesară realizarea unui centru de asistență socială. angajarea de
personal competent și asigurarea asistenței medicale la domiciliu.
Pagina 46
În opinia dumneavoastră, principalele probleme ale comunei
Strunga sunt (maxim 3 nominalizări):
Starea infrastructurii rutiere 45
Activitatea economică 195
Activitatea culturală 30
Lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în… 150
Lipsa locurilor de munca 210
Servicii de salubritate 15
Asistența medicală nepermanentă 45
Lipsa unei piațe agroalimentară 60
Lipsa serviciilor sociale (cămine … 105
Lipsa unui after school 15
Lipsa curățeniei 15
Infrastructura de alimentare cu gaz 15
Infrastructura agricolă 15
Nu există poliție locală 15
Gazul 15
Lipsa unei baze sportive, bazin de înot 15
Apă, canalizare și gaz 15
Ajutor financiar pentru copii 15
0
0 100 200 300
Figura 5.17: Opinia publicului privind problemele comunei Strunga
Analizând răspunsurile referitoare la principalele probleme ale
comunei Strunga constatăm faptul că pe primele locuri se află Lipsa
locurilor de muncă, activitatea economică, lipsa rețelelor tehnico-edilitare
(în anumite zone ale comunei) – apă, canalizare, iluminat public și lipsa
serviciilor sociale. Răspunsurile se corelează, deoarece o activitate
economică este influențată de nivelul de trai al cetățenilor iar slaba
dezvoltare duce la o implicare scăzută a locuitorilor Astfel, sunt necesare
măsuri de susținere a activității economice, fapt ce va conduce la
crearea și menținerea locurilor de muncă pentru populația comunei și
implicit la creșterea gradului de nivel de trai.
Pagina 47
Acțiuni propuse pentru rezolvarea principalelor
probleme (maxim 3 nominalizări):
Modernizarea/refacerea infrastructurii 75
Acordarea unor facilitati investitorilor 105
Renovare camine culturale existente 45
Atragerea si stimularea investitiilor 165
Accesarea fondurilor europene 225
Infiintarea/modernizarea/extinderea
135
retelei de alimentare cu apa,…
Construire piata agroalimentara 60
Construire camin de batrani, cantina
60
sociala, centru de copii etc.
Înființarea unui after school 15
Modernizarea infrastructurii agricole 15
Canalizare apa 15
0 100 200 300
Figura 5.18: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor
probleme
După identificarea problemelelor este necesară găsirea unor soluții.
Astfel, primele două acțiuni propuse pentru rezolvarea problemelor
observăm că se corelează cu problemele identificate. Principalele acțiuni
propuse de către public fiind accesarea fondurilor europene prin această
acțiune creându-se locuri de muncă și dezvoltându-se comuna. Altă acțiune
propusă este reprezentată de atragerea și stimularea investițiilor, astfel
îmbunătățindu-se calitatea vieții. Concluzionăm că sunt necesare măsuri
de susținere a antreprenoriatului, de atragere a investitorilor și
accesarea de fonduri europene. Este necesară realizarea de proiecte de
investiții în sensul construirii unui centru destinat serviciilor de
asistență socială.
Pagina 48
În opinia dumneavoastră, principalele fenomene
sociale negative cu carese confruntă
comunitatea sunt (maxim 3 nominalizări):
Șomajul 105
Sărăcia 225
Abandonul școlar 90
Migrarea forței de muncă 225
Scăderea natalității 180
0 50 100 150 200 250
Figura 5.19: Fenomene sociale negative din comuna Strunga
În ceea ce privesc fenomenele sociale negative, constatăm faptul că
pe primele două locuri se află sărăcia și migrarea forței de muncă.
Susținerea antreprenoriatului local și atragerea unor investitori externi
pot fi cheile de păstrare a forței de muncă și combaterea sărăciei de la
nivelul comunei Strunga.
Pagina 49
CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE
Comuna Strunga prezintă următoarea situație a sistemului de
educație:
Școala Gimnazială Strunga este unitate cu personalitate juridică,
cuprinzând următoarele structuri:
o Școala Gimnazială Strunga;
o Școala Gimnazială Fărcășeni;
o Școala primara Brătulești;
o Grădinița cu program normal Fedeleșeni;
o Grădinița cu program normal Crivești.
La Școala Strunga elevii provin din mai multe sate:
o ciclul primar: Strunga, Hăbășești, Gura-Văii, Crivești;
o ciclul gimnazial: Strunga, Hăbășești, Gura-Văii, Crivești,
Brătulești, Fedeleșeni. Elevii sunt transportați la și de la școală cu
microbuzul școlar din dotare.
La Școala Fărcășeni elevii provin din satele Fărcășeni și Cucova.
Copiii din Cucova parcurg distanța până la școală, aproximativ un
kilometru, pe jos.
Școala Strunga funcționează în două corpuri de clădire cu regim de
înălțime – parter. Școala Fărcășeni funcționează în trei corpuri de clădire.
Celelalte structuri funcționează în câte un corp de clădire cu un nivel.
Școala Gimnazială Strunga funcționează în rețeaua școlilor de stat
din județul Iași
Resurse materiale
Unitatea școlară dispune de spații de școlarizare pentru elevi la
standarde corespunzătoare unei bune desfășurări a activității didactice.
Școala Gimnazială Strunga
Corpul A, cladire reabilitată, cuprinde 4 săli de clasă, un laborator
de informatică, o cancelarie, un cabinet director, un CDI dotat cu tot ceea ce
este necesar, un hol, un grup sanitar. Dotare: mobilier nou, 22 calculatoare
conectate la internet și pe care a fost instalatǎ platforma AeL, dotarea cu
materiale didactice este modestă, există sistem de supraveghere video.
Curtea corpului A este amenajată: platou dalat, spațiu verde.
Anexe: o magazie pentru lemne, un garaj pentru microbuzul școlar.
Pagina 50
Corpul B cuprinde 4 săli de clasă, un hol, două cabinete, 3 grupuri
sanitare. Sălile de clasă sunt dotate cu mobilier și materiale noi, 4
calculatoare, două imprimante, telefon, fax, sistem de supraveghere video.
Curtea corpului B este amenajată corespunzător: platou și căi de
acces dalate, spațiu de joacă.
Școala Gimnazială Fărcășeni
Corpul A (4 săli de clasă, două spații depozitat materiale, două
holuri). Clădirea este reabilitată în anul 2007, fiind dotată cu materiale și
echipamente noi.
Corpul B este o construcție de chirpici, afectată de cutremure și
timp, propusă pentru demolare. Are 9 săli de clasă, din care 5 au suprafața
necorespunzătoare actului didactic și un hol. Mobilierul este vechi.
Corpul C are două nivele cuprinzând 6 săli de clasă, un laborator
informatică, o cancelarie, un cabinet director, un spațiu ce deservește
cancelaria, o arhivă și o bibliotecă.
Dotare: 15 calculatoare conectate la internet și pe care a fost
instalatǎ platforma AeL, 3 calculatoare, un laptop, un videoproiector, o
imprimantă, telefon, fax, materiale didactice, mobilierul în stare bună.
Anexe: o sală multifuncțională, reabilitată, un grup sanitar nou, cu
toate dotările. Curtea este mică, raportată la numărul de elevi.
Școala primară Brătulești
Un corp de clădire, ce necesită reabilitare, constituit din 4 săli de
clasă, două holuri, o cancelarie. Are ca anexe o magazie pentru lemne și un
grup sanitar.
Dotare: 11 calculatoare conectate la internet și pe care a fost
instalatǎ platforma AeL, telefon, o imprimantă, mobilier vechi, materiale
didactice. Curtea frumos amenajată.
Locația Grădinița cu program normal Fedeleșeni
Un corp de clădire, reabilitat, format din o sală de clasă, o
cancelarie, un hol. Are ca anexe un grup sanitar și o magazie pentru lemne.
Dotare: un calculator, mobilier și materiale didactice în bună stare.
Curtea este amenajată corespunzător.
Grădinița cu program normal Crivești
Ocupă din fosta Școală primară o sală de clasă, un hol și o
cancelarie.
Mobilierul este în stare bună, materialele didactice sunt puține.
Pagina 51
Tabel 6.1: Personal didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INSSE)
Nivel de instruire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 40 39 35 34 35 33 31 33 27 27
Învățământ preșcolar 8 8 7 6 5 5 5 5 6 5
Învățământ primar (inclusiv învățământul special) 13 12 12 11 11 10 10 10 9 9
Învățământ gimnazial (inclusiv învățământul special) 19 19 16 17 19 18 16 18 12 13
Conform datelor existente la nivelul platformei INSSE se constată faptul că s-a înregistrat o tendință de scădere a
numărului persoanelor care activează ca personal didactic, la nivelul tuturor nivelurilor de instruire, nefiind structuri de
învățământ postliceal sau liceal, elevii trebuie să facă naveta spre orașele cele mai apropiate pentru a-și continua studiile.
Tabel 6.2: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE)
Medii de rezidență 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 2017
Urban 46 49,4 56,2 59,2 61,7 66,4 69,8 72,2 75,9
Rural 11,9 16,1 23 23,7 26,6 31,7 37,5 48,4 51,9
Conform tabelului 6.2 privind gospodăriile cu acces la un computer, la nivel național încă există discrepanțe majore
între cele două medii de rezidență, tinerii din mediul urban având avantaj competitiv cu cei din mediul rural. Analizând
datele dispuse de platforma INSSE, se constată faptul că s-a înregistrat un trend pozitiv la nivelul ambelor medii. În mediul
rural creșterea a fost mai puternică comparativ cu mediul urban, fiind o creștere de 40% din anul 2007 până în anul 2017 în
mediul rural, deși mediul urban este în avantaj cu 24% față de cel rural în anul 2017.
Pagina 52
Tabel 6.3: Ponderea gospodăriilor care au acces la internet acasă – pe medii
de rezidență (%) (Sursa: INSSE)
Medii de rezidență 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 2017
Urban 33,6 42,5 50,8 54,3 59,3 64,6 68,3 71,9 77,5
Rural 3 7,6 13,5 17,8 21,8 27,7 32,8 46,6 56,9
În anul 2007 doar 3% din populația mediului rural avea acces la
internet în timp ce în mediul urban 33,6% dintre aceștia aveau posibilitatea
de a se conecta la internet. Ponderile au crescut treptat de la an la an
ajungând în anul 2017 ca 56,9% din populația din mediul rural să aibă acces
la internet, de aproximativ 19 ori mai multe persoane față de anul 2007. Din
anul 2017 ponderea persoanelor ce dețin acces la internet o depășește pe cea
a persoanelor ce au acces la un calculator. Creșterea nivelului de
tehnologizare fiind un necesar pentru sistemul educațional și nu numai
observând efectele cauzate de pandemia COVID – 19.
1000 924 902 897 861 828
900 791
800
739 705 690 651
700 599 572 548 540 506
600 461
500 426 421 410
359
400
300
200
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Populația 0 - 14 ani Populația școlară
Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 - 14 ani comparativ cu
populația școlară în comuna Strunga (Sursa: INSSE)
Conform datelor de la nivelul INSSE, populația după domiciliu, la
nivelul comunei Strunga, se constată faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă
între 0 – 14 ani reprezintă 15,38% din populația totală la data de 1 iulie
2019, rezultând un declin comparativ cu anul 2010 unde 19,89% reprezenta
populația între 0 – 14 ani. Populația școlară după cum se poate observa
prezintă un declin direct proporțional cu cel al populației de 0 – 14 ani.
Considerând faptul că populația școlară (preșcolari, ciclu primar și
gimnazial) au până în vârsta de 14 ani, în anul 2019, 55% dintre aceștia
dispun de educație.
Pagina 53
Tabel 6.4: Rata abandomentului școlar în învățământul preuniversitar, pe niveluri de educație ( în procente) (Sursa: INSSE)
Nivel de agregare a
Nivel de instruire 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
datelor
TOTAL 1,8 1,8 1,4 1,5 2 1,8 1,6 1,7 1,6
Regiunea NORDÎnvățământ primar și gimnazial 1,5 1,3 1,3 1,2 1,5 1,4 1,3 1,3 1,4
EST
Iași 1,4 0,9 1,5 1,2 1,3 1,2 1,5 1,3 1,4
TOTAL 1,6 1,6 1,1 1,3 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6
Regiunea NORDÎnvățământul primar 1,3 1 0,9 1 1,3 1,2 1,1 1,2 1,2
EST
Iași 1,1 0,7 0,9 0,8 1,2 0,8 1,3 1,1 1,2
TOTAL 2 1,9 1,7 1,9 2,1 2 1,8 1,8 1,7
Regiunea NORDÎnvățământ gimnazial 1,7 1,5 1,7 1,5 1,8 1,7 1,5 1,5 1,7
EST
Iași 1,6 1 2,2 1,6 1,4 1,6 1,7 1,4 1,5
TOTAL : 4,2 2,9 2,9 3,5 3,6 2,6 2,6 2,6
Învățământul secundar ciclul 2 (liceal și Regiunea NORD-
: 4,8 3,1 3,2 3,7 3,3 2,4 2,7 2,5
profesional) EST
Iași : 2,5 3,7 2,6 3,6 3,8 2,6 2,3 2,5
TOTAL 6,3 6,1 8,9 7,9 10,7 9,7 10 9,2 9,7
Regiunea NORDÎnvățământ postliceal și de maiștri 7,1 6,2 7,8 7,4 11,6 9,6 10,7 8,5 11,2
EST
Iași 5,2 4,6 7,4 6,1 11,7 11,5 12,4 10,5 12,5
Pagina 54
Rata abandonului școlar reprezintă diferența între numărul elevilor
înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în evidență la sfârșitul aceluiași
an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la
începutul anului școlar.
Conform INSSE rata abandonului școlar la nivelul județului Iași
înregistrează valori mai reduse decât ratele înregistrate la nivelul regiunii
Nord – Est precum și nivel național pentru fiecare nivel de instruire analizat
cu excepția învățământului postliceal și de maiștri unde valorile depășesc
atât pe cele de la nivel național cât și pe cele de la nivel regional în perioada
2014 – 2018, iar la nivelul ciclului 2 acestea depășesc doar valorile
naționale pentru anii 2014 și 2015.
Abandonul școlar generează șomaj, excluziune socială, sărăcie și
probleme de sănătate. Sunt multe motive care pot explica de ce unii tineri
renunță prea devreme la studii: probleme personale sau familiale, dificultăți
de învățare sau o situație socio-economică precară. Alți factori importanți
sunt funcționarea sistemului de învățământ, atmosfera din școli și relațiile
dintre profesori și elevi.
După întocmirea sondajului de opinie de la nivelul comunei Strunga
au rezultat o serie de concluzii în ceea ce privește perspectiva locuitorilor
față de infrastructura educațională:
Dotarea școlilor
50 45
40
30 25
20 15
10
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.2: Aprecierea nivelului de dotare a școlilor din comuna Strunga
Din populația respondentă, 70% au declarat faptul că sunt mulțumiți
și foarte mulțumiți de dotarea școlilor și doar 20% s-au declarat nemulțumiți
și foarte nemulțumiți. Având în vedere răspunsurile concluzionăm că este
necesară realizarea de investiții în perioada următoare în această
Pagina 55
componentă pentru a menține și a îmbunătății statutul școlilor la cel de
la nivelul UE.
Dotarea bibliotecilor
50 45
40
30 25
20 15
10
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.3: Aprecierea nivelului de dotare a bibliotecii din comuna Strunga
În ceea ce privește dotarea bibliotecii se observă o corelare cu
răspunsurile referitoare la dotarea școlii. Acest fapt scoate în evidență că
este necesară realizarea unui proiect integrat în perioada următoare de
modernizare după tendința actuală a școlii și bibliotecii.
Dotarea grădinițelor
40 35
30 25 25
20
10
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.4: Aprecierea nivelului de dotare a grădinițelor din comuna
Strunga
Referitor la dotarea grădiniței, răspunsurile scot în evidență un grad
mai ridicat de nemulțumire comparativ cu dotarea școlilor, respectiv a
bibliotecilor. Investițiile în componenta de educație vor contribui la
creșterea atractivității comunei și implicit la menținerea tinerilor în
localitate, evitând fenomenul de emigrare către urban. Așa cum a fost
menționat anterior este necesară realizarea unui proiect integrat de
Pagina 56
dotare modernă a infrastructurii școlare și crearea unor programe
speciale.
Dotarea bazei sportive
40 35
30 25
20 15 15
10
10
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.5: Aprecierea nivelului de dotare a bazei sportive din comuna
Strunga
În ceea ce privește dotarea bazei sportive, cea mai mare parte a
respondenților sunt nemulțumiți. Concluzionăm că sunt necesare investiții
în această componentă.
Cadrele didactice
60 55
40
20
20 15
5 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.6: Aprecierea gradului de mulțumire față de cadrele didactice din
comuna Strunga
Analizând nivelul de mulțumire față de cadrele didactice, constatăm
faptul că populația este mulțumită și foarte mulțumită. Concluzionăm
faptul că sunt necesare măsuri de dotare a infrastructurii de educație
astfel încât să rămână un mediu atractiv pentru cadrele didactice. Cu
cât școlile vor fi dotate și vor asigura condiții optime pentru
desfășurarea activității, cadrele didactice își vor dori să rămână și să
performeze în comuna Strunga.
Pagina 57
CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC
Comuna se află în vestul județului, la sud-vest de orașul Târgu
Frumos. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Municipiul
Iași de Municipiul Roman. Lângă Hăbășești, din acest drum se ramifică
șoseaua județeană DJ280, care duce spre sud la Oțeleni și mai departe în
județul Neamț la Bâra, Stănița, înapoi în județul Iași la Dagâța și mai
departe în județul Vaslui la Băcești (unde se termină în DN15D).
Clima
Datorită poziției geografice a teritoriului, clima are un caracter
continental, influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor
atlantici și continentali. În timpul verii predomină timpul secetos, cu
temperaturi ridicate. Iarna, predomină masele de aer venite dinspre nord-est
și nord, cu manifestări frecvente ale viscolului.
Media lunii cele mai reci (ianuarie) este de -4,9° C, iar a lunii cele
mai calde (iulie) de 19,9° C. Temperaturi minime absolute a căror valoare
scade sub 0° C se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai
timpuriu și se pot prelungi până în a doua decadă a lunii mai, cel mai târziu.
Bruma se produce de obicei în intervalele septembrie – octombrie și
martie – mai și afectează în special văile și baza versanților.
Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm, la stația
Roman, topirea bruscă a zăpezii și precipitațiile bogate de primăvară, duc la
creșterea accentuată a umidității din sol. Numărul zilelor cu precipitații mai
mari de 1 mm este de 78,2 zile anual. Lunile cele mai bogate în precipitații
sunt iunie și iulie, iar cele mai sărace, februarie și martie. În sezonul cald,
precipitațiile au uneori un pronunțat caracter torențial, în special vara, când
se înregistrează averse de o intensitate deosebită.
Seceta apare obișnuit la sfârsitul lunii iulie și începutul lunii august
și se prelungește până în septembrie. Perioade de secetă apar și în lunile mai
– iunie.
Grindina se produce, în general, cu cea mai mare frecvență în lunile
iunie și iulie, dar se poate produce și în august.
În comuna Strunga se disting mai multe microclimate locale,
datorită diverselor forme de relief. Astfel, în zona terenurilor joase se
întâlnește un microclimat umed, cu o frecvență mare a brumelor târzii și a
celor timpurii din toamnă, iar pe versanții cu expoziție nordică se întâlnește
un microclimat mai rece și cu precipitații mai bogate. Platourile înalte au o
temperatură medie anuală mai scăzută și sunt afectate de vânturi puternice.
Pagina 58
Solurile
Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat și
solurilor cenușii închise, iar pe șesuri domină solurile aluviale, lacoviștile de
coastă și solonețuri de coastă. Acestea sunt afectate de alunecări sau de
procese de eroziune, datorate reliefului înclinat și stratului de argilă. Pentru
a mări fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate este necesar să se
aplice măsuri antierozionale complexe și să se administreze amendamente
cu fosfogips.
Solurile de pe platouri au un conținut de humus și azot, sunt bine
aprovizionate cu potasiu și slab aprovizionate cu fosfor asimilat. Ca urmare
a prezenței sărurilor (în special a sulfaților și a clorurilor) în depozitele pe
care s-au format și în condițiile existenței apei freatice la adâncime mică o
parte din soluri au suferit procese de salinizare alături de procese de gleizare
și lacoviștire.
Existența pe versanți a unor roci impermeabile în alternanță cu roci
permeabile ce adăpostesc între ele pânze de apă de mică adâncime, ce
umectează intens marnele din cadrul alternanțelor litologice, au dus la
formarea microreliefului de alunecări (alunecări active).
Alunecările de teren se produc în special în anii bogați în
precipitații, când nivelul apei freatice de pe acești versanți este aproape de
suprafață, formând izvoare de coastă. Debitul izvoarelor este redus, însă în
multe cazuri ele produc sărăturarea zonei datorită marmelor salifere. La
producerea alunecărilor de teren mai contribuie și diferențele de nivel.
Relief
Teritoriul este situat în zona de contact a trei mari unități naturale:
Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei (Șaua Strunga – Ruginoasa) și Podișul
Central Moldovenesc. Relieful este variat, cu o puternică fragmentare sub
formă de platouri, creste, coline și dealuri modelate de râul Siret, râul
Moldova, pârâul Bahluieț, pâraiele Rediu, pârâul Fandulica și afluenții
acestora. Regiunea se caracterizează printr-o îmbinare armonioasă între
toate formele de relief. Relieful bogat oferă zone de deal și câmpie care sunt
adecvate unei game largi de culturi agricole.
Podișul Central Moldovenesc este alcătuit dintr-un ansamblu de
platouri și dealuri ce limitează spre sud teritoriul comunei Strunga.
Altitudinile medii sunt de 200 – 250 m. Altitudinea maximă locală se
înregistrează pe dealul Hăbășești de 297,4 m.
Podișul Sucevei se detașează față de Câmpia Moldovei printr-un
abrupt pe linia localităților Strunga, Gura Văii, Crivești. Altitudinile cresc
de la 297 m la vest de satul Hăbășești, la 340 m spre hotarul nord-vestic.
Pagina 59
Rețeaua hidrografică
Comuna Strunga aparține bazinului superior al Bahluiețului (partea
de nord-est) și bazinului mijlociu al Siretului (partea de sud și de vest).
Alimentarea apelor curgătoare se face atât din apa provenită din
scurgerea apelor de ploaie și a zăpezilor, cât și din pânzele freatice, când
acestea ajung la suprafață sub formă de izvoare.
Cea mai importantă sursă de apă a comunei este Pârâul Rediu. Se
scurge pe teritoriul acesteia pe o distanță de 4.000 m.
Apele freatice, datorită condițiilor de relief, climă, geologie,
vegetație, adâncime, debit și chimism, suferă variații importante. Aceste ape
au un debit însemnat și o potabilitate ridicată. Pe șesul pârâului Rediu
adâncimea apelor freatice variază între 0,5 și 2 m. Pe fundul văilor, apa
freatică se află la 0,3 m adâncime.
Vegetația și fauna
În ceea ce privește acest aspect, este mai sărac, fiind mult diminuată
în urma expansiunii activităților umane. Ca și vegetația naturală și fauna
județului a fost puternic afectată de intervențiile umane, modificarea
componenței speciilor și a posibilităților de habitat.
Cele mai reprezentative sunt animăluțele precum: popândăul,
șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul. Se întâlnesc rareori
și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările mai
frecvente sunt reprezentate de prigorie, graur, ciocârlie, porumbel, turturică,
guguștiuc, pupază, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, etc.
Reptilele sunt exemplificate prin șarpele de casă, șopârla de câmp, iar
amfibienii prin broaște.
Comuna Strunga se situează în zona de silvostepă, care corespunde
câmpiei colinare și este constituită din pajiști și pâlcuri de pădure.
Pajiștile au o răspândire discontinuă în special pe versanți, fiind în
parte sărăcite în specii, degradate de eroziuni, alunecări, pășunat și de
extinderea culturilor agricole cărora se subordonează. Pădurile de silvostepă
ocupă de asemenea areale discontinui.
Caracteristicile geotehnice
În cadrul comunei Strunga au fost descoperite și analizate izvoarele
hidrominerale în urmă cu 150 de ani. Apele minerale de la Strunga sunt ape
sulfuroase, bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, hipotone.
Cercetătorii consideră faptul că la originea mineralizației apelor stă
conținutul în sulfuri metalice și în special în sodiu din marnele sarmatiene
care sub acțiunea apelor vădoase, încărcate cu CO2 dau sodă solubilă și
Pagina 60
hidrogen sulfurat. Caracterul sulfurat al apei se datorează prezenței în marne
a unor florescențe de sulfați de sodiu pe care apele de infiltrație le au în
soluție. Zăcământul se dezvoltă ca o contrapană a unei alunecări de teren
stabilizate, desprinse din platoul Hăbășești.
Apele minerale sunt recomandate de Institutul de Medicină Fizică,
Balneoclimatologie și Recuperare Medicală în tratamente, în cura internă și
externă, și au fost utilizate încă de pe vremea lui Mihail Sturdza când au
început sa se valorifice aceste ape cu un potențial curativ.
Pagina 61
CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC
Dezvoltarea unei localități depinde în mare parte de mărimea
populației din arealul respectiv. Astfel, cu cât o comunitate va avea un
număr mai mare de locuitori cu atât acea comunitate va avea șanse mai mari
de a se dezvolta.
Evoluția demografică a comunei Strunga 2010 - 2020
4800
4700 4645
4597 4586
4562
4600 4517
4484
4500 4403
4400 4339
4296
4300 4233
4188
4200
4100
4000
3900
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 7.1: Evoluția demografică a comunei Strunga (Sursa: INSSE)
În perioada 2010 – 2020, numărul persoanelor domiciliate în
comuna Strunga a scăzut treptat de la an la an, ajungând de la 4645 locuitori
în anul 2010 la 4188 locuitori în anul 2020.
Tabel 7.1: Născuți vii în comuna Strunga (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Născuți vii 52 41 45 44 37 38 23 28 25 26
În ceea ce privește numărul de născuți vii în perioada 2010 – 2019,
putem observa faptul că s-au înregistrat valori oscilante de la an la an cu
tendință de diminuare a numărului de nou născuți. În anul 2010 s-a
înregistrat cel mai ridicat număr de nou născuți vii (52), iar în anul 2016 se
observă cea mai mică valoare de 23 nou născuți vii.
Pagina 62
Tabel 7.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă (Sursa: INSSE)
Vârsta 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
0 - 9 ani 588 557 553 535 505 484 444 413 391 370 344
10 - 19 ani 666 651 652 657 636 633 626 614 589 578 548
20 - 29 ani 712 714 711 690 696 670 651 627 614 583 576
30 - 39 ani 724 709 708 701 680 682 674 673 678 654 658
40 - 49 ani 514 541 556 586 621 646 666 697 676 699 680
50 - 59 ani 427 425 427 422 423 431 429 416 456 466 494
60 - 69 ani 425 400 401 403 408 405 403 398 399 376 375
70 - 79 ani 419 425 406 385 355 331 310 306 298 309 314
80 ani și peste 170 175 172 183 193 202 200 195 195 198 199
Total 4645 4597 4586 4562 4517 4484 4403 4339 4296 4233 4188
La nivelul strategiei, se impune gruparea populației pe vârste pentru a identifica direcțiile de acțiune. Comuna
Strunga își propune să răspundă nevoilor populației, indiferent de grupa de vârstă și să le asigure facilități în mod egal.
Un aspect foarte important de care trebuie să se țină cont este reprezentat de necesitatea găsirii unor mijloace de
obținere a unui răspuns din partea populației. Aflându-ne într-o intensă și continuă evoluție informațională, percepția
populației asupra unui anumit produs sau serviciu se schimbă în mod constant. Astfel, este necesară actualizarea continuă a
facilităților pe care comuna Strunga le acordă populației.
Pagina 63
S-a analizat structura populației pe grupe de vârstă în perioada 2010
– 2020, iar rezultatele au scos în evidență faptul că cele mai ridicate ponderi
sunt deținute de următoarele grupe de vârstă: 40 – 49 ani, 30 – 39 ani, 20 –
29 ani, și 10 – 19 ani ceea ce denotă o populație tânără a comunei. Cea mai
mare pondere la nivelul anului 2020 s-a înregistrat la nivelul intervalului de
vârstă de 40 – 49 ani, aceasta reprezentând 16,23%, în timp ce populația cu
vârsta între 30 – 39 ani deține o pondere 15,71%.
Tabel 7.3: Sporul natural al populației (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sporul natural -19 -33 -27 -11 -22 -28 -50 -29 -39 -42
Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților vii și
numărul persoanelor decedate, în anul de referință – INSSE.
Pe întreaga perioadă analizată în comuna Strunga sporul natural este
negativ cu cea mai mare valoare înregistrându-se în anul 2016 cauza fiind
numărul redus al nașterilor în timp ce numărul deceselor este de cel puțin
două ori mai ridicat.
Tabel 7.4: Numărul căsătoriilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Căsătorii 23 13 19 13 23 12 22 29 20 17
Numărul căsătoriilor în comuna Strunga prezintă fluctuații de la an
la an, în perioada 2015 – 2017 înregistrându-se o tendință ascendentă. Cel
mai mare număr al căsătoriilor a fost realizat în anul 2017 cu 29 de căsătorii,
iar cea mai mică valoare a fost înregistrată în anul 2015 (12 căsătorii).
Tabel 7.5: Numărul divorțurilor în comuna Strunga (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Divorțuri 4 3 5 2 3 8 8 2 6 3
Analizând datele publice existente pe platforma online a Institutului
Național de Statistică, constatăm faptul că în perioada 2010 – 2014 valorile
sunt mai reduse, înregistrând numărul cel mai mic de divorțuri în anii 2013
și 2017, respectiv două divorțuri. În anii 2015 și 2016 s-au înregistrat cele
mai mari valori, respectiv 8 divorțuri pentru fiecare dintre cei doi ani.
Pagina 64
Tabel 7.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010
– 2019 (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 973 967 891 1094 1046 1106 1074 1103 1293 1109
Fără copii 447 476 490 673 653 717 705 746 822 605
Cu 1 copil 320 303 243 266 237 249 231 218 312 286
Cu 2 copii 155 137 119 124 114 109 106 110 133 162
Cu 3 copii 31 39 25 22 28 22 21 20 15 35
Cu 4 copii 14 8 12 6 8 5 9 8 8 16
Cu 5 copii și peste 6 4 2 3 6 4 2 1 3 5
Divorțul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanței judecătorești, a
ofițerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la cererile de divorț pentru care desfacerea căsătoriei a fost
admisă - INSSE.
La nivel județean se poate remarca faptul că numărul de divorțuri a crescut în perioada 2010-2019, astfel în anul
2019 se înregistrau cu 14% mai multe divorțuri decât în anul de referință, 2010.
Se constată faptul că numărul de divorțuri crește învers proporțional cu numărul de copii ai familiei. Așadar cele mai
multe cazuri de divorț sunt regăsite în familiile fără copii. Scăderi s-au înregistrat în această perioadă pentru familiile cu un
singur copil, fiind o reducere de 10,63% iar pentru familiile cu 5 copii și peste la nivelul anului 2019 s-a înregistrat cu un
divorț mai puțin față de anul 2010
Pagina 65
Evoluția emigranților și imigranților definitivi din comuna
Strunga, perioada 2010 - 2019
120 104
100 88
83 83 84
77
80 69 72
78 53 55
60
63 63 66
40 54 57 54 56
52
45
20
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Stabiliri cu domiciliul Plecări cu domiciliul
Figura 7.2: Evoluția emigranților și imigranților definitivi (Sursa: INSSE)
După cum se poate observa în figura de mai sus, numărul
emigranților este mai ridicat decât cel al imigranților, doar în anii 2011 și
2012 numărul persoanelor ce s-au stabilit în comuna Strunga a depășit ușor
numărul celor care au plecat. Cea mai ridicată valoare fiind înregistrată în
anul 2010 pentru ambii indicatori, 104 emigranți și 78 imigranți. Numărul
mai ridicat al emigranților afectează populația totală a comunei creând o
tendință de diminuare a acesteia.
Pagina 66
CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC
Comuna Strunga se află într-o zonă în care predominantă este
agricultura, împărțită în sectorul asociativ și cel individual. În comună există
mori profilate pe măcinatul porumbului și o secție de prelucrare a laptelui de
vacă din cadrul fermei zootehnice a SC Agrocom SA Strunga. Comerțul se
desfășoară prin intermediul magazinelor private cu profil de desfacere a
produselor de larg consum.
Comuna Strunga se află în triunghiul format de localitățile Iași –
Roman – Pașcani, fapt ce favorizează, într-o oarecare măsură practicarea
unor meserii în cadrul unor societăți și agenți economici din municipiile
Iași, Roman, Pașcani și orașul Târgu Frumos.
Activități specifice zonei: agricultura; pomicultura;
industrializarea laptelui; zootehnie (porcine, fermă vaci de lapte și ovine);
ferma de producție găini ouătoare, în localitatea Hăbășești; societate
comercială de exploatare a lemnului – producere cherestea.
Activități economice principale: cultura și valorificarea viței de
vie;
cultura pomilor fructiferi; industrializarea laptelui; creșterea animalelor;
cultura și valorificarea usturoiului; comerț cu produse agricole; apicultură;
executare și comercializare mobilă.
Produse locale: vin; produse din lapte; carne; ouă; legume; miere,
polen, lăptișor de matcă.
Antreprenoriatul reprezintă un factor fundamental al dezvoltării
economice. De asemenea, acesta reprezintă, în mod distinct, un proces
spațial, neuniform și, prin urmare, un factor important al dezvoltării
economice inegale a regiunilor și națiunilor.
Antreprenoriatul este asociat frecvent cu creșterea și dezvoltarea
economică, îmbunătățirea condițiilor de trai, generarea de noi locuri de
muncă, progresul tehnologic etc. Conceptul de antreprenoriat este unul vast
fiind explicat specialiștii din varii domenii, fiecare având o altă perspectivă
asupra definiției și a factorilor care influențează mediul economic și social
al acestuia. Multidiscipliniaritatea și natura complexă a antreprenoriatului
sunt motive cheie pentru lipsa unui fundament teoretic unanim acceptat
pentru înțelegerea acestuia drept un fenomen economic și social distinct.
Pagina 67
Dovada importanței antreprenorului constă în interesul crescut al
economiștilor și a specialiștilor din alte domenii, dar și a inițiativelor publice
la nivel regional sau național de susținere a antreprenoriatului.
Tabel 9.1: Firme active pe domenii de activitate – la nivelul anului 2019
Domenii Nr. firme active
A. Agricultură silvicultură și pescuit 4
F. Construcții 6
G. Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea
1
autovehiculelor și motocicletelor
H. Transport și depozitare 1
M. Activități profesionale științifice și tehnice 1
La nivelul comunei Strunga se poate observa că 6 din cele 13 firme
s-au axat pe domeniul construcții. Partea antreprenorială cu privire la
asumarea riscului unei noi idei de afaceri nu este una încântătoare pentru
locuitori. Comuna nu prezintă o paletă diversificată a domeniilor de
activitate care ar veni tot în ajutorul locuitorilor, atât prin crearea unor noi
locuri de muncă, creșterea nivelului de trai cât și prin facilitarea apropierii
locuitorilor de punctele de interes.
Tabel 9.2: Primele 10 firme (domeniul de activitate) din comuna Strunga,
după cifra de afaceri:
Nr. Cifra de afaceri (media
Domeniu
Crt. perioadei 2015 - 2019)
1 Creșterea păsărilor 6.105.612
Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
2 leguminoase și a plantelor producătoare de semințe 3.642.534
oleaginoase
Activități în ferme mixte (cultura vegetală
3 1.510.391
combinată cu creșterea animalelor)
Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și
4 916.817
nerezidențiale
5 Transporturi rutiere de mărfuri 787.877
Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și
6 199.745
nerezidențiale
Comerț cu amănuntul de piese și accesorii pentru
7 163.837
autovehicule
Fabricarea altor elemente de dulgherie și tâmplărie,
8 242.783
pentru construcții
9 Activități de design specializat 139.053
Pagina 68
10 Activități de design specializat 26.546
La nivelul comunei Strunga se poate observa faptul că firma care
are cea mai mare cifră de afaceri din perioada 2015 – 2019 este în domeniul
zootehnic, respectiv Creșterea păsărilor, având o cifră de afaceri de
6.105.612 lei (media perioadei), iar aceasta este urmată de încă două firme
care activează tot în domeniul zootehnic/ agricol.
Multe locuri de muncă din zonele rurale sunt legate de agricultură.
Agricultorii au nevoie de mașini, construcții, combustibil, îngrășăminte și
îngrijiri medicale pentru animale. Multe persoane lucrează în aceste sectoare
„din amonte”. Alte persoane realizează operațiuni „în aval”, precum
prepararea, prelucrarea și ambalarea alimentelor. Există, de asemenea, cei
care sunt implicați în stocarea, transportul și vânzarea cu amănuntul a
produselor alimentare.
Cu excepția Activităților de design specializat unde activază două
firme și a Lucrărilor de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale
unde de asemenea se încadrează tot două firme, restul sunt din domenii de
activitate diferite.
Pagina 69
Tabel 9.3: Evoluția principalelor firme din comuna Strunga după cifra de afaceri, număr de angajați și productivitatea muncii
Cifra de afaceri Număr angajați Productivitatea muncii
Nr. Re Re Re
Nume firmă Înființare CAEN
Crt 2015 2019 2015 2019 2015 2019
lei lei % Număr Număr % lei lei %
1 S.C. AGROCOM STRUNGA S.R.L. 1991 150 14.388.057 11.721.589 81,5 75 41 54,7 191.840,8 285.892,4 149
2 S.C. ARINA 12 S.R.L. 2013 111 1.638.075 3.455.295 210,9 3 3 100 546.025 1.151.765 210,9
S.C. AVICOLA XL COMPANY
3 2011 147 4.568.774 1.909.881 41,8 11 7 63,6 415.343,1 272.840,1 65,7
S.R.L.
S.C. DMB GRUP CONSTRUCT
4 2015 4120 262.650 1.754.497 668 1 4 400 262.650 438.624,3 167
S.R.L.
5 S.C. AVI ASS GROUP S.R.L. 2007 4941 0 1.536.558 - 0 1 - - 1.536.558 -
6 S.C. NICO-ALICONSTRUCT S.R.L. 2018 4120 0 249.490 - 3 1 33,3 - 249.490 -
7 S.C. AUTO HEXTYRES S.R.L. 2018 4532 0 239.354 - 0 1 - - 239.354 -
8 S.C.C.MOB-YUG PROD S.R.L. 2006 1623 343.948 225.242 65,5 4 4 100 85.987 56.310,5 65,5
9 S.C. MARBAC DECORS.R.L. 2006 7410 143.165 149.778 - 4 2 50 35.791,3 74.889 209,2
10 S.C. DAILY STUDIO S.R.L. 2012 7410 0 78.053 - 0 4 - - 19.513,3 -
Pagina 70
Pentru a scoate în evidență tendința mediului economic din comuna
Strunga s-a realizat o analiză a evoluției principalelor firme din comună,
ierarhizate după cifra de afaceri. La nivelul comunei Strunga există 5 firme
cu cifra de afaceri peste 1.000.000 lei și una singură a depășit 10.000.000 lei
în anul 2019.0
O tendință negativă se remarcă la toate cele 10 firme analizate cu
excepția firmei S.C. DMB GRUP CONSTRUCT S.R.L care a înregistrat o
creștere a cifrei de afeceri de 568% în anul 2019 față de anul 2015, în plus
aceasta a crescut și numărul de angajați la 4 în anul 2019. O creștere a cifrei
de afaceri este regăsită și la nivelul firmei S.C. ARINA 12 S.R.L. de 110,9%
în 2019 față de anul de referință însă nu a înregistrat modificări la nivelul
numărului de angajați.
Numărul mic de angajați din cadrul firmelor influențează populația
să se îndrepte către cele mai apropiate orașe pentru a-și găsi locuri de muncă
și implicit să ridice nivelul economic din alte împrejurimi.
Tabel 9.4: Numărul șomerilor înregistrați (Sursa: INSSE)
Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 27 28 34 29 17 19 12 11 7 11
Masculin 21 18 23 19 10 12 9 3 3 2
Feminin 6 10 11 10 7 7 3 8 4 9
Conform datelor INSSE, numărul șomerilor a oscilat de la an la an
pentru perioada analizată, cea mai redusă valoare fiind înregistrată în anul
2019 (7 șomeri), cel mai ridicat număr al șomerilor a fost înregistrat în anul
2013 (34 șomeri). În ultimii ani se prezintă un trend favorabil de descreștere
a numărului șomerilor înregistrați.
Tabel 9.5: Numărul mediu al salariaților (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Salariați 244 185 192 202 141 131 128 134 136 145
Numărul mediu al salariaților a prezentat fluctuații în perioada 2010
– 2019, cel mai mic număr al acestora se regăsește în anul 2016, fiind de
doar 128 salariați, potrivit datelor preluate de pe INSSE, în anul 2010 s-a
înregistrat cel mai ridicat număr de 244 de salariați, în anul 2019 numărul
acestora a scăzut cu 59,42% față de anul 2010.
Pagina 71
După realizarea sondajului de opinie la nivelul comunei Strunga au
rezultat o serie de concluzii în ceea ce privește perspectiva locuitorilor față
de diferitele sectoare economice:
Comerț
60 50
40
20 15 15 15
5
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.1: Aprecierea nivelului comerțului din comuna Strunga
La nivelul aprecierii activității economice, observăm faptul că
populația respondentă apreciază sectorul comerțului ca având o dezvoltare
medie. Astfel, concluzionăm faptul că sunt oportune măsuri de
sprijinire a acestui sector al economiei la nivel local.
Agricol
60 55
50
40 35
30
20
10 5 5
0
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.2: Aprecierea activității agricole din comuna Strunga
În ceea ce privește sectorul agricol, constatăm faptul că există un
grad ridicat de dezvoltare. Un procent semnificativ din populația
respondentă (55%) a notat acest sector ca având o dezvoltare medie.
Concluzionăm faptul că activitatea agricolă prezintă potențial în acest
areal și sunt necesare investiții de susținere și dezvoltare a acesteia.
Pagina 72
Turism
50 40
40 35
30
20 15
10
10 0
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.3: Aprecierea activității turistice din comuna Strunga
Analizând sectorul de turism, constatăm faptul că cea mai mare
parte a respondenților precizează faptul că turismul nu este deloc dezvoltat
în comună. Ținând cont de potențialul natural și cultural pe care comuna îl
deține, investițiile în acest sector ar putea face din comuna Strunga un loc
atractiv, fapt ce ar putea contribui la creșterea economiei locale.
Concluzionăm că sunt necesare investiții majore în această componentă
– fie realizarea de proiecte pe plan local, fie atragerea de investitori.
Zootehnic
60 55
40
20 20
20
5
0
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.4: Aprecierea activității zootehnice din comuna Strunga
În ceea ce privește activitatea zootehnică din comuna Strunga,
constatăm faptul că cea mai mare parte a respondenților consideră faptul că
acest sector prezintă o dezvoltare medie. Este necesar să menționăm faptul
că un număr mare de respondenți au considerat faptul că acest sector nu este
dezvoltat. Constatăm faptul că este necesară susținerea fermierilor,
promovarea produselor locale și atragerea de investitori în zonă.
Pagina 73
Industrial
50
40
40
30
30 25
20
10 5
0
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.5:
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.