Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
COMUNA ROȘCANI
CONSILIUL LOCAL
Comuna Roscuni, județul Iași,
Tel /lax: (004) 0232 — 25.70.58; COD FISCAL 16511583;
E-mail: primaria roseani(vahvo.ru ww. ptimariaroscani. ro
,
HOTĂRÂREA nr. 07 din data de 26.02.2026
privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare
intercomunitară - Dezvoltare Sustenabită și Integrată în "Țara de Sus, 2026 — 2035
Consiliul Logal al comunei Roșeani, legal constituit, întrunit în ședința ordinară din data de
26.02.2026;
Având în vedere:
Referatul de aprobare nr. 34/16.02.2026 al Primarului Comunei Roșcani;
Raportul de specialitate nr, 33/16.02.2026 întocmii de către Secretarul General al
comunei;
Avizele consultative ale comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local Roșcani;
Hotărârea Consiliului Local nr, 21/26,03.2021 privind aderarea Comunei Roșcani la
„Asociația de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă $* Integrată în Țara de
Sus”;
Prevederile Contractului de finanțare nr, 2.046 pentru proiectul „Creșterea capacității
administrative a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și
Integrată în Țara de Sus”, Cod SMIS; 324052;
Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată elaborată de consultantul Horvâh &
Partness, ce integrează propunerile rezultate din procesul de consultare publică;
În temeiul prevederilor:
Art. 129 alin. (2) lit. b) și alin. (4) lit. e) din OU.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
Art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în adm 'nistrația publică,
Statutului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată
în Țara de Sus;
Pagină 1 din 3
Pagina 2
Pagina 3
În temeiul art. 139 alin. (1) și art. 196 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 57/2010 privind Codul
administrativ,
HOTĂRĂȘTE:
Art, 1. Se aprobă Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare
intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus, pertru perioada 2026 —
2035, conform Anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre,
Art, 2. Documentul aprobat la Art. 1] constituie cadrul strategic pentru accesarea fondurilor
europene și naționale și cuprinde viziunea de dezvoltare a microregiunii, precum și lista de
proiecte prioritare pentru UAT Roșcani.
Art. 3, Primarul comunei Roșcani, prin aparatul de specialitate, va duce la îndeplinire
prevederile prezentei hotărâri,
Art, 4, Prezenta hotărâre se comunică, prin intermediul Secretarului General, Instituției
Prefectului, Primarului Comunei Roșcani, Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare
Sustenabilă și Inteprată în Țara de Sus și se publică în Monitorul Oficiat Local pe pagina de
internet www.primariaroseani,ro,
ședință, Contrasemnează pentru legalitate,
Secretar general,
iaca,
h el Vieriu Lăcri
PS
Hotărârea a iată cu votul a 11 consilieri „pentru“, 0, împotriră“, O abțineri“.
Nr. consilieri prezenți: | 1
Nr. consilieri în funcție: 1]
PROC EDURI OBL IGAT ORII ULTERIOARE ADOPTĂRII HOTĂRÂRII
„CONSILIUL UI LOCAL, „NR. 07/26. 02. 2026 ;
"Î Semnătura persoanei ;
Operațiuni efectuate Data ZZ/L.L/AN responsabile să
[e efectueze procedura
doptarea hotărârii s-a făcut cu majoritate 4 |
| Mao DI
p simplă p absolută calificată |
p AL ui
_ NI
Pagină 2 din 3
Pagina 4
Pagina 5
Comunicarea către primar
“Comunicarea către prefectul județului
Aducerea la cunoștința publică
Comunicarea. numai în cazul celei cu
caracter individual
Hotărârea devine ol igatorie sau produce
iefeci juridice, după caz
Pagină 3 din 3
Pagina 6
Pagina 7
Cofinanțat de
Uniunea Europeană
Livrabii Finat
Strategia de Dezvoltare Teritorială integrată a de
Asociației
Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă
și
integrată în Țara de Sus, 2028 — 2035
lanuarie 2026
Pagina 8
Țara de Sus — o microregiune conectată, competitivă și
incluzivă,
care valorifică sustenabil resursele locale, îmbunătățește |
calita ea vieții și își consolidează identitatea culturală
Obiectiv strategic 1 — Cresterea coneclivității teritoriale și transfrontaliere a
Microregiunii Țara de Sus
Obiectiv strategic 2 — Consolidarea capacității economice regionale prin dezvoltarea
infrastructurii și creșterea valorii adăugate generate
Pagina 9
(ÎD) TARA de sus
Cuprins
1.
2,
3,
3.3 Chestionare tematice — o privire
asupra întregii microregiuni nea nenana 16
acauce
4. Profil socio-economic al microregiunii
Țara de Sus
4,1 Indicele Compozital Dezvoltării Locale
(CDL)
4.2 Populație și structură demografică
4.3 Forță de muncă, sărăgie și
protenție socială
4.4 Educație școlară si educația
adulților „ananas ana 48
4.5 intrastructură școlară
nana nana nea eeeanna annaeneenaanaa paaaaaneauaaaaseuaa DE
46 SĂNĂate n anna aaa
nnnueneneeneae aaa ea aaa 77
4.7. Infrastructură și dezvoltare lOCalĂ
ceea aaa
4.8 Economie
4.9 Mediu și protecția mediului...
4.10 Turism și patrimoniu cultural
4.11 Cercetare, inovare și digitalizare
4 ANBliză SWOT a
anemie aaa 126
$ Pilonii Strategiei și nevoile de dezvoltare adresate
„138
6
7 Logica de intervenție si obiectivele specifice...
Pitonul 1: Dezvoltare socială și capital uman
se ea aaa saca 148
Pilonul 2: Dezvoltare Teritoriată prin conectivitate ....
nn 149
3
Pagina 10
(4) TARA de si
Pilonul 3: infrastructură durabilă
Pitonul 4: Creșterea competitivității tocate
Pilonul 5: Îmbunătățirea vatorificării resurselor nana cec 156
Capacitate administrativă „neam enn ne enen e amnnnenaanannena 158
8 Identificarea surselor de finanțare si a proiectelor prioritare „acc ec ece eee 159
8.1 Ari 'tectura surselor de finanțare
8.2 Proiecteintegrate și surse multiple de finanțare „nenea ncereeeoeeee
9 Proiecte strategice » prioritare Țara de SUS „cn naeaaceernecen e nenenea ne veeeee
9. Griterii de prioritizare a proiectelor,
9.2 Drumuri Strategice
93 Apăși Canalizare pane ne re nana rare 185
„cane
94 Gaze Natural neant ea enervant 186
9.5 Rețele Esențiale (Energie-Comunicații) ,
9.6 Conectivitate administrativă și Insthuțională near nea eanea 187
10 Pian de acțiune ana nneaneea en nena somarea en a na rnaara 188 ;
„ecrane eee
10.1 Operaționalizarea ADI ITI Țara de SUS cron nene nana nenea reno 188
Arhitectura de Guvernanță
10.2 Operaționalizarea cadrului strategic și instituțional în logica celor cinei
piloni (perioada 2025-2027)
10.3 Consolidarea portofoliului de proiecte al micraregiunii în relație cu pitonii
de dezvoltare (perioada 2025-2027)... 193
10.4 implementarea proiectelor în cadrul mecanismului ITI, pe direcțitle
specitice pilonilor (perioada 2026-2035) .
10.5 Promovarea rezultatelor și pregătirea perioadei de următoare (2026-2035)
194
10,6 Ob.ectivele și activitățile pe fiecare pilon... nenea nenea 194
11 Mecanisme de guvernanță și implementare... ee creerea eee 221
11.1 Parteneriat inter-instituțional pentru coordonarea Strategiei și a
mecanismului ÎTI nennneeeenennaeeeeanaera aan na renaaennnene 221
nenea enma nea
11.2 Roluri și responsabilități delegate către ADI iTi Țara de Sus......... cae. 223
11.3 Monitorizarea și evaluarea Strategiei..
Pagina 11
(DI TARA de Sus
Anexe - Lista de Proiecte Structurată Piioni
pe
Metodologie !CDL
12 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale
ACID ce nana
Bibliografie... aaa
tanara
Pagina 12
(3 TARA de sus
1. Introducere
Prezentul document reprezintă livrabilul final aferent Strategiei de Dezvoltare
Teritorială Integrată ([Ti) Țara de Sus, eiaborai în baza Contractului de servicii de
consultanță pentru Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială integrată a
de Dezvoltare intercomunitară — Dezvoltare Sustenabilă și integrată în Țara
Asociației
de Sus pentru perioada 2026-2035.
Strategia ITI Țara de Sus reflectă versiunea finală a documentului strategic, rezultată
în urma unui amplu de analiză, consultare și validare, derulat în colaborare cu
proces
Asociația de Dezvoltare intercomunitară — Dezvoltare Sustenabilă și integrată în Țara
de Sus. În procesul de elaborare au fost parcurse următoarele etape principale:
m derularea procesului de consultare cu actorii rolovanți de la nivel locai și
regional;
m identificarea nevoilor suplimentare de dezvoltare și investiții, pe baza
concluziilor analizei socio-economice și ale analizei SWOT,
m analizarea, actualizarea și revizuirea portofoliului existent de proiecte,
« elaborarea strategiei în baza viziunii și a obiectivelor strategice agreate la
nivelul AD! IT! Țara de Sus, în concordanță cu prioritățile de investiții ale
României, așa cum sunt acestea definite în documentele programatice aferente,
disponihile la momentul elaborării;
m formularea orientărilor privind implementarea strategiei, cu accent pe
mecanismele de guvernanță, coordonare și monitorizare.
Structura Strategiei ITI Țara de Sus este concepută astfel încât să faciliteze a
înțelegere clară și coerentă a direcțiilor de dezvoltare propiise, a intervențiilor prioritare
a cadrului de implementare, contribuind la fundamentarea deciziilor strategice și la
și
susținerea dezvoltării teritoriale integrate a zonei.
Pagina 13
(5) TARA des
1.1 Contextul Strategiei
Investițiile Teritoriale integrate sunt un mecanism instituit de Uniunea Europeana în
cadrul Politicii de Coeziune, care reprezintă unul dintre pilonii princi; ali din Cadrul
Financial Multianual. În perioada 2021-2027, Politica de Coeziune beneficiază de o
alocare de aproximativ 378 de miliarde de euro, însumând puțin peste o treime
(34,5%) din bugetui tatal al UE.
Pentru perioada de programare 2028-2034, Comisia Europeană a propus un nou
cadru financiar multianual și un set de regulamente care restructurează modul de
funcționare a politicii de coeziune și a! fondurilor europene. În locul arhitecturii actuale,
bazate pe mai multe fonduri și programe cu reguli distincte, se propune instituirea unui
fond unic pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură,
dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, pentru perioada 2028-2034.
În cadrul acestui nou fond, dezvoltarea teritorială integrată rămâne un principiu
central, documentele de propunere privind politica de coeziune subliniind necesitatea
folosirii instumentelor teritoriale integrate (inclusiv ITI, dezvoltare urbană integrată,
CLLDILEADER etc.) pentru a aborda într-un mod coordonat provocările economice,
sociale, demografice și de mediu ale orașelor, zonelor rurale și regiunilor cu specific
aparte?
În noul cadru, planificarea și utilizarea fondurilor se vor concentra în jurul Planurilor
Naționale și Regionale de Parteneriat, documente unice care reunesc intervențiile
finanțate din fondul menționat, inclusiv cele de tip dezvoltare teritorială integrată,
Pentru teritorii precum !7! Țara de Sus, aceasta înseamnă că strateg a teritorială și
1 COMMUNICATION FROM THE COMMISSION - A dynamic EU Budget for the priorities ot the future
- The Multiannua! Financial! Framework 2028-2034
? Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL
estabiishing the European Fund for economic, sociali and teritorial cohesion, agriculture and rural,
fisheries and maritime, prosperity and security for the period 2028-2034
2 REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the
European Fund for Regional Development including for European Teritorial Cooperation (interreg) and
the Cohesion Fund as part of the Fund set out in Regulation and establishing conditions for the
implementation of the Union support to regional developnient from 2028 to 2034 Pa
Pagina 14
(ras A de sus
portotoliui de proiecte trebuie concepute astfei încât să poată fi preluate și finanțate în
cadrul acestor planuri.
Politica de Coeziune are ca obiectiv principal convergența statelor și regiunilor prin
reducerea troptată a diferențelor și a disparităților dintre nivelele de dezvoltare și
de trai. ITI operațlonalizează ucesle pinvipii, permițând combinarea mai multor
fonduri europene (FEDR, FSE+ și Fondul de Coeziune) într-o strategie teritorială
integrată, specifică fiecărei regiuni. Prin comparație cu alocările sectoriale,
mecanismul (Ti creează pachete complexe de investiții (ex: infrastructură, educație,
economie verde), coordonate la nivel European, național și local, Prin această
coordonare, ITI maximizează efectul multiplicator al cheltuielilor europene,
valorificând unul dintre cei mai importanți piloni ai bugetului Lniunii Europene.
Regulamentul (UE) 2021/1060 stabilește cadrul comun pentru fondurile UE în
perioada 20212027 și definește ITI ca un mecanism de implementare a strategiilor
teritoriale atunci când nevoile investiționale depășesc limitele unei singure priorități
sau ale unui singur program. În termeni operaționali, aceasta permite gruparea
finanțărilor dist ssăt multe fonduri și programe europene pentru a execula u stalegit
integrată într- n teritoriu clar definit. Condiția de fond este ca teritoriul în cauză să
dispună de o strategie teritorială integrată, intersectorială
Componentele minime cerute de Regulament pentru strategiile teritoriale (de care
depinde 1T!) sunt:
« delimitarea geografică a zonei vizate;
o analiză a nevoilor de dezvoltare și a potențialului, inclusiv a intercanexiunilor
economice, sociale și de mediu;
m o abordare integrată care răspunde nevoilor identificate;
4 Regulamentul (UE) 2021/1060 a! Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de
stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social
European Plus, Fondul de Coeziune, Fondul peniru o tranziție justă și Fondul European pentru
Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură, precum și normele financiare pentru aceste fonduri și pentru
Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul pentru securitate internă și instrumentul penlru
managementul frontierelor și vize.
Pagina 15
(ÎI TARA e sus
implicarea partenerilor conform art. 865,
Strategiile revin în tesponsabilitatea
autorităților sau organismelor teritoriale
competente și includ o tistă a intervențiilor propuse pentru
finanțare.
În plus, Regulamentul accent
pune pe parteneriat (art. 86), coca ce presupune
participarea activă a actorilor locali în pregătiieu
și implementarea strategiei,
precum și existența unor capacități administrative adecvate
pentru gestionarea
mecanismului (inclusiv asistență tehnică),
1.2 Mecanismul IT în România
Legea 178/20205 creează puntea de legătură între
regulamentele Uniunii Europene și
aplicarea lor în România. Aceasta permite ca mecanismul ITI
să fie implementat
efectiv în teritoriu prin desemnarea unor
zone eligibile și prin constituirea unor struoturi
locale de guvernanță (asociații de dezvoltare
intercomunitară), care să elaboreze și
să pună în aplicare strategiile integrate de dezvoltare
cu sprijinul fondurilor europene
și naționale.
În practică, Legea 176/2020
operaționalizează la nivel național prevederile
Regulamentului UE și trasează concret direcții ITI
șase privind :
m Recunoașterea oficială a ITI ca instrument de
dezvoltare teritorială în
România, în conformitate cu regulamentele Uniuni! Europene.
m Posibilitatea de a desemna microregiuni (zone clar
delimitate, cu nevoi și
potențial de dezvoltare specifice) în care mecanismul ITI să fie
aplicat,
n instituirea cadrului de guvernanță prin care fi
pot constituite asociații de
dezvoltare intercomunitară (ADI). Acestea sunt structuri de
cooperare între
$ Articolul 86 — Parteneriat și mai
guvernanță pe multe niveluri. Stabilește obligația stitelor membre
de a asigura implicarea parteneritor relovanii (autorități locale,
regionale, parteneri evonomici și
sociali, societatea civilă) în pregătirea, implemeniarea și evaluarea programelor
ITI, și strategiitor, inclusiv
S Legea nr. 176 din 18 august 2120 pentru
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2017
privind aprobarea programului-pilot de descentralizare a unor competențe din domeniul dezvoltării
regionale și at fandurilnr europene aprobă DUG nr. 88/2017, care reglementează unul
descentralizarea pentru
competențelor și pentru huplomentarea mecanismului investiții Teritoriale integrate
(ITI) în România.
Pagina 16
(ÎȘ) TARA de sus
autoritățile locale din teritoriul vizat și au rolul de a elabora și implementa
strategia integrată de dezvoltare.
w Stabilirea responsabilitățilar pentru autoritățile centrale și locale, Legea
că ministerele și autoritățile care gestionează programele de
prevăzând
(cum sunt programele operaționale sau programul național de
finanțare
dezvoltare rurală) trebuie să asigure coordonarea și sprijinul necesar pentru
aplicarea !Ti.
w Crearea unui cadru pentru descentralizare, Legea permițând transferul unor
legate de pregătirea și selecția proiectelor către structurile teritoriale
atribuții
ADI, astfel incât deciziile să fie mai aproape de comunitățile vizate,
wm Permite integrarea finanțărilor stabilind că intervențiile cuprinse în strategiile
ITI pot : finanțate din mai multe surse: fonduri europene, programe naționale
și resurse locale.
Prima experiența a României cu mecanismul ITI a avut loc în perioada 2014-2020,
când România a implementat ITI prin Strategia integrată a Deltei Dunării, cu finanțări
din toate cele 7 Programe Operaționale aferente Politicii de Coeziune, plus PNDR.
Această experiență-pilot a confirmat potențialul instrumentului, dar a scos în evidență
și provocări:
w integrarea intervențiilor multi-program,
coordonarea între numeroși actori,
a asigurarea capacității administrative și a unui sistem unitar de management și
control,
În perioada 2021-2027, România a creat mai multe inițiative ITI pentru sprijinirea
dezvoltării teritoriale integrate; în Acordul de Parteneriat au fost inctuse oticial patru
zone — ITI Delta Dunării, [Ti Valea Jiului, ITI Moții — Țara de Piatră și ITI Microregiunea
Țara Făgărașului — beneficiind de alocări pentru proiecte multi-program. Totodată, s-
alte structuri IT! în afara Acordului, precum A.D.I Țara de Sus și A.D..
au înființat și
Silvaniei. Obiectivul este acela de a promova o dezvoltare teritorială
Țara
10
Pagina 17
(TARA |
de sus
și planificat. Aceasta implică:
ITI sunt aliniate la o gamă largă de programe naționale și regionale:
a Intervențiile
Programele Operaționale Regionale (POR), Programe Operaționale naționale
POT, POIM, POC, POCU, POS, POM, precum și la Planul Waționai
precum
Strategic (PNS) — Politica Agricolă Comună: de asemenea, ITi-urile pot accesa i
din i
fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și programe
de cercetare-inovare precum PNCDI IV;
consolidarea guvernanței multi-nivel pentru a evita fragmentarea care se poale
m
bucăți, dublarea unor investiții, lipsa unei
manifesta prin proiecte finanțate pe
viziuni unitare pentru teritoriu sau competiție sau chiar conflict între instituții
privind cine decide și cine implementează.
11
Pagina 18
2. Rațiunea utilizării instrumentului ITI pentru Țara de Sus
În contextul actual al politicii de coeziune a Uniunii i-utopene, instrumentul Investiții
Teritoriale Integrate (IT!) se dovedește a fi nu doar un mecanism de finanțare, ci o
veritabilă platformă de transformare strategică pentru microregiuni cu provocări și
potențial distinct, precum Țara de Sus. Fundamentarea utilizării ITI în acest teritoriu
derivă dintr-o analiză atentă a contextului socio-economic, a vulnerabilităților
structurale și a oportunităților de dezvoltare identificate în cadtul procesului participativ
de planificare itrategică.
Țara de Sus reunește trei județe: Suceava, Botoșani și Iași și concentrează un teritoriu
cu peste 650.000 de locuitori, majoritatea dispersați în comunități rurale cu capacitate
administrativă și financiară limitată. Analiza socio-economică relevă existența unor
decalaje semnificative față de media regională și națională, atât în ceea ce privește
intrastructura, cât și accesul la servicii publice, ocuparea forței de muncă sau nivelul
de trai. Aceste vulnerabilități sunt accentuate de fenomene precum migrația tinerilor,
depopularea, sărăcia și excluziunea socială, dar și de o economie locală dominată de
agricultură de subzistență și IMM-uri cu resurse limitate.
În același timp. Țara de Sus dispune de resurse naturale, patrimoniu cultural, capital
uman și poziționare strategică ta granița cu Ucraina și Republica Moldova, elemente
care, integrate într-o strategie coerentă, pot genera dezvoltare economică și socială
sustenabilă. ITI devine astfel instrumentul optim pentru a valorifica acest potențial,
permițând o abordare integrată, multisectorială și participativă, adaptată specificului
focal,
ITI permite corelarea intervențiilor din domenii diverse într-un cadru strategic unitar,
Această abordare răspunde direct nevoilor complexe identificate în analiza SWOT,
unde fragmentarea intervențiilor și lipsa de coerență au fost semnalate ca principale
obstacole în calea dezvoltării. Această integrare permite nu doar evitarea
suprapuneriloi sau a dublării investițiilor, ci și maximizarea impactului fiecărei
intervenții asupra dezvoltării teritoriale.
De asemenea, IT! încurajează colaborarea între UAT-uri, mediul privat, ONG-uri și
cetățeni, facilitând dezvoltarea de proiecte comune și schimbul de bune practici. La
12
Pagina 19
(ÎN TARA de su
nivel european, !Ti este considerat un instrument cheie pentru consolidarea
guvernanței multi-nivei și pentru implicarea directă a actorilor tocali în procesul
decizional. Proiecte precum modernizarea drumurilor comunale sau dezvoltarea de
parcuri industriale sunt realizate în parteneriat între administrații locale, mediul privat
și comunitate, cu impact asupra mobilității, atractivității investiționale și creării de locuri
de muncă.
La nivel european, ITI este considerat un mecanism esențial pentru implementarea
politicii de coeziune într-o manieră integrată și adaptată specificului local. Experiența
din România (ex. IT! Delta Dunării) și din alte state membre arată că succesul ITI
depinde de abordarea integrată, de implicarea actorilor locali și de capacitatea de a
combina resursele financiare pentru a răspunde nevoilor teritoriale.
Prin utilizarea instrumentului ITI, Țara de Sus beneficiază de un cadru operațional care
permite integrarea, flexibilitatea și eficiența intervențiilor strategice, consolidarea
capacității administrative și stimularea cooperării regionale. Acest model de
programare strategică asigură nu doar absorbția eficiență a fondurilor, ci și crearea
unui impact durabil asupra dezvoltării teritoriale, coeziunii sociale și competitivității
economice a microregiunii.
2.1 Justificarea Mecanismului ITI în baza ICDL
Analiza indicatorilor socio-economic evidențiază în mod clar faptul că microregiunea
ITI Țara de Sus se confruntă cu decalaje structurale semnificative față de media
națională, care justifică caracterul urgent și prioritar al investițiilor integrate în
acest teritoriu. Aceste decalaje sunt persistente, interdependente și afectează
simultan piața muncii, infrastructura de bază, serviciile publice și dinamica
demografică,
Din perspectiva pieței muncii, microregiunea se confruntă cu o serie de vulnerabilități.
Rata șomajului este de 3,2%, peste media națională de 1,9%, iar ponde rea salariaților
în populația totală este semnificativ mai redusă, de doar 6,82%, comparativ cu
aproximativ 29% la nivel național. Aceste date sugerează existența unor dezechilibre
structurale la nivelul pieței muncii locale.
Microregiunea înregistrează un nivel foarte redus al dinamicii locuirii. Numărul
locuințelor finalizate este mult sub media națională, indicând un interes investiționai
13
Pagina 20
(TARA de SUS
scăzut și o atractivitate rezidențială limitată. Această situație este strâns corelată cu
migrația externă și internă, microregiunea înregistrând un număr mai mare de
emigranți definitivi la 1.000 de locuitori decât media națională. Migrația ridicată
confirmă faptul că populația activă și calificată continuă să părăsească terițoriul în lipsa
oportunităților economice și a condițiilor adecvate de trai.
În același timp, un element distinctiv al microregiunii îl reprezintă rata natalității peste
media națională (9,07 născuți vii ia 1.000 de iocuitori comparativ cu 6,84 la nivel
național). Acest aspect indică existența unui potențial demografic pozitiv, care, în
absența unor intervenții rapida, riscă să fie irosit prin perpetuarea migrației și a sărăciei
structurale.
Deficiențele sunt deosebit de pronunțate în domeniul serviciilor de sănătate,
Microregiunea dispune de doar 2,39 unități medicale ia 1.000 de locuitori, iar
numărul de medici este de 1,74 la 1.000 de locuitori, semnificativ sub media
națională de 3,62 medici la 1.000 de locuitori. Această situație limitează accesul
populației la servicii medicale de bază, accentuează inegalitățiie teritoriale și afectează
direct calitatea vieții și reziliența socială.
În ceea ce pri 'ește infrastructura și utilitățile publice, microregiunea se confruntă
cu deficite majore. Lungimea străzilor orășenești raportată la populație și numărul
vehiculelor destinate transportului public sunt exttem de reduse, ceea ce afectează
mobilitatea și conectivitatea internă. De asemenea, rețelele de apă potabilă,
canalizare și gaze sunt mult mai puțin dezvoltate decât media națională, limitând
accesul la servicii esențiale și descurajând investițiile economice și rezidențiale.
Deși microregiunea se confruntă cu o serie de vulnerabilități structurale, aceasta
beneficiază de resurse și oportunități relevante pentru dezvoltare, inclusiv un potențial
demografic favorabil și disponibilitatea unor resurse locale care pot susține inițiative
economice și sociale. În acest context, intervențiile integrate pot transforma aceste
resurse în factori reali de dezvoltare și coeziune teritorială.
14
Pagina 21
(ÎȚI ȚARA de SUS
3. Metodologie
ITI Țara de Sus s-a consiruit pas cu
Procesul de elaborare a prezentei strategii pentru
detaliată teritoriului și a comunit ăților sale,
asemenea unui demers de explorare a
pas,
profundă a nevoilor, a potențialui ui și
în care fiecare etapă a contribuit la înțelegerea
utilizată urmărit să îmbine analiza riguroasă a
a aspirațiilor locale. Met odologia a
locali, astfel încât rezultatul fina! să
datelor statistice cu implicarea activă a actorilor
oamenilor care trăiesc, lucrează și
reflecte nu doar cifre și tendințe, ci și vocea
dezvoltă acest teritoriu,
Dacumentarea și analiza datelor cantitative
3.1
unui volum extins de date cantitative,
Primul a vizat colectarea și analizarea
pas
Institutului Național de Statistică și din
în special din sursele oficiale ale
provenite
de date accesibile publicului, Au fost examinate:
bazele
dinamica populației, structurile demografice și migrația;
m
economică, sectoarele competitive și piața muncii,
= situația
de infrastructură, accesibilitatea și serviciiie publice;
a nivetul
mediului, patrimoniul natural și cultural;
» starea
pentru teritoriul rural și mic urban.
a indicatori socio-econornici relevanți
unui „fundal obiectiv”, necesar pentru
Acest demers cantitativ a permis conturarea
identificarea tendințelor majare care influențează
încadrările comparative și pentru
În perspectiva perioadei 2028-2034.
evoluția microregiunii
datelor calitative direct din teritoriu
3 2 Colectarea
reală comunităților, au fost
statistică cu experienți a a
Pentru a completa perspectiva
UAT-uril ai mediului privat, ai
calitative de la reprezentanți ai or,
colectate date
non-UA T. Vocea actorilor
neguvernamentale și ai instituțiilor publice
organizațiilor
să răspundă nevoilor reale și
locali fost esențială, deoarece strategia își propune
a
celor care cunosc cel mai bine teritoriul.
percepțiilor
15
Pagina 22
(6) TAR. AR Sus
Au fost analizate informații privind:
w provocările administrative și instituționale ale UAT-urilor,
ii dificultățile și potențialul întâlnit de mediul economic;
= rolul și limitările actorilor comunitari și ai mediului asociativ;
E=3 modul în care comunitățile percep direcțiile de dezvoltare, oportunitățile și
vulnerabilitățile locale,
3.3 Ghestionare tematice — o privire asupra întregii microregiuni
Pentru a surprinde diversitatea reală a teritoriului și pentru a asigura o
reprezeniativitate cât mai largă, au fost elaborate și diseminate patru chestionare
distincte, adaptate fiecărei categorii de actori relevanți:
m Chestionar pentru reprezentanții UAT-urilor din microregiune, vizând
capacitatea administrativă, nevoile de infrastructură, servicile publice și
proiectele prioritare.
« Chestionar pentru mediul privat, centrat pe accesul la piață, investiții, forță de
muncă și oportunități de dezvoltare.
w Chestic ar pentru mediul ONG, orientat pe coeziune socială, inițiative
comunitare, cultură, educație și incluziune,
Chestionar pentru instituțiile non-UAT (scoli, spitale, agenții locale etc.), axat
pe nevoile sectoriale și pe interdependențele cu administrațiile locale.
Prin intermediul chestionarelor, zeci de actori din teritoriu și-au exprimat viziunea
asupra dezvoltării locale, iar datele culese au fost integrate în analiza SWOT și în
definirea portofoliului preliminar de proiecte.
3.4 Întâlniri tematice de consultare — dialog, reflecție, co-creare
Un element central al metodologiei i-a reprezentat organizarea a nouă întâlniri
tematice de consultare, desfășurate în diferite locații din microregiune sau online,
astfel încât toți actorii interesați să poată participa. Aceste întâlniri au avut rolul de a
transforma analiza într-un proces participativ, în care:
16
Pagina 23
administrațiile tocale și-au exprimat dificultățile și au prioritizat nevoile;
reprezentanții mediului privat au contribuit cu perspective asupra investițiilor și
forței de muncă;
organizațiile neguvernamentale au evidențiat dimensiuni precum coeziunea
socială, patrimoniul cuitural sau parteneriatele comunitare;
instituțiile publice sectoriale au discutat necesitățile specifice domeniilor pe care
le gestionează,
Discuțiite au fost structurate pe tome precum infrastructura, dezvoltarea economică,
mediul, educația, mobilitatea, cultura și serviciile sociale. Aceste întâlniri au oferit
context, nuanțe și exemple concrete, care nu pot fi surprinse exclusiv prin date
statistice,
3.5 Sinteza informațiilor și fundamentarea direcțiilor strategice
Toate dațele colectate, cantitative, calitative, rezultate din chestionare și conoluziile
întâlnurilor tematice au tost integrate într-un proces de analiză care a w mărit:
Lui identificarea nevoilor de dezvoltare;
surprinderea potențialului nevalorificat;
conturarea unei viziuni comune pentru ITI Țara de Sus;
structurarea unei analize SWOT actualizate;
fundamentarea unui portofoliu de proiecte care să răspundă priorităților
identificate și să fie adaptabil la mecanismele de finanțare 2028-2034,
dezvoltarea unui plan de acțiune și a logicii de intervenție;
fundamentarea guvernanței și organizării ADI ITI Țara de Sus,
Metodologia aplicată a permis construirea unei strategii nu doar tehnice, ci și vii — o
strategie care reflectă realitatea teritoriului, cu provocările și oportunitățile sale, și în
același timp oferă o direcție clară pentru dezvoltarea integrată a ITI Țara de Șus în
perioada următoare.
17
Pagina 24
CD) 7pRA de sus
4, Profil socio-economic al microregiunii Țara de Sus
Microregiunea ITI „Țara de Sus” este situată în partea de nord-est a României, În zona
istorică a Moldovei, și reunește teritorii din trei județe: Botoșani, Suceava și Iași. Din
punct de vedere administrativ, microregiunea cuprinde 128 de unități administrativ-
teritoriale (UA -uri), distribuite astfel:
m Județul Botoșani — integral inclus în microregiune, însumând 78 de UAT-uri.
Acesta ocupă partea nordică a miororegiunii, având frontieră cu lcraina la nord
și cu Republica Moldova la est.
m Județut Suceava — microregiunea include 13 UAT-uri din zona estică și nord
estică, aflate la limita cu județul Botoșani. Această zonă reprezintă partea
vestică a microregiunii.
« Județul Iași — sunt incluse 35 de UAT-uri din partea de nord a județului, formând
imita sudică a microregiunii.
Teritorial, Microregiunea ITI „Țara de Sus” este situată între două granițe
internaționale (Ucraina și Republica Moldova), iar spre sud se învecinează cu restul
județului Iași, formând un ansamblu compact în nord-estul României. Această
poziționare îi conferă un caracter transfrontalier, strategic pentru cooperarea regională
și dezvoltarea integrată, așa cum reiese din harta de mai jos (figura 1).
Analiza socio-econornică a microregiuni „Țara de Sus“ a fost realizată pe baza datelor
publice furnizate de Institutul Național de Stalistică, precum și a rapoartelor și bazelor
de date disponibile la nivel județean, regional, național! și european. În cadrul
procesului de analiză au fost utilizate cele mai relevante informații disponibile, însă,
pentru anumit - domenii, datele statistice nu sunt colectate sistematic la nivei de UAT
pentru toți indicatorii de interes. în aceste situații, au fost utilizate estimări și corelări
bazate pe date agregate la nivel județean sau regional, în vederea asigurării unei
imagini cât mai complete asupra evoluțiilor socio-econormice ale teritoriului.
Analiza cuprinde, în principal, date aferente perioadei 2021-2024, considerate
relevante pentru conturarea tendințelor recente de dezvoltare. Procesul de colectare,
actualizare și detaliere a datelor stațiștice va continua și în perioada de implementare
18
Pagina 25
a strategiei, inclusiv cu ocazia primei revizuiri a acesteia, urmărindu-se extinderea
bazei de date la nivelul celor 126 de UAT-uri și îmbunătățirea acurateței analizei
teritoriale.
Figură 1. Harta microregiunii [1] „Jara de Sus”
ceri?
e) tot
N
Tabel 7. Suprafață, nr. locuitori și densitatea poputației pentru microreghunea [71 „Țara de Sus"
1 BT MUNICIPIUL BOTOSANI
[i BT MUNICIPIUL DORGHOI 6.074 32693 576.51
Si
3 Bi GRAS BUCEGEA 14.667 PLZ) B9,38
Fi 57 ORAȘ DARABANI 10.013 T1ăz 115,35
SN
5 BT ORAȘ FLAMÂNIZI 10.880 EI57 72% III-A e
”
6 BȚ GRAȘ SAVENI 5.696 6447 109,35
_
7 BT GRAS ȘTEFANEȘTI $.666 5033 53.06
Ri
â BT ADAȘENI 3.064 1535 4435
Ș 5 ALBEȘTI 3.613 6260 65.13
10 BT AVRAMENI 787 3314 22,63
N
1 BT BALUȘENI 7.036 444 53.12
19
Pagina 26
12 BLÂNDEȘTI 4.720 1640 34,75
" 1658 35.80
ia BRAÂEȘTI 5317
14 BI “BROSCAUȚI 3.951 3915 73.78
15 BT CALARASI 5.858 3285 55,07
” 56,13
CÂNDEȘTI 3.430 1920
GONGEȘI PA: 1766 68,35
GOPALAU 5.249 3996 7837
DN Ă
4.166 1887 Pr în
GORLATENI "B0E6 1736 34 33
"CORNI 73 5761 81,00
33 COȘOLA 4851 3153 64 45
si
BT COȚUSCA 12.373 4335 33.35
PERISTEȘTI 7812 4007 82,82
"ERIS INEȘTI 8.419 EXI:) 54,36
ESTI STA 6133 106,23
(GENI 8.217 3053 3715
ai
DERSGA 3.851 5340 53.92
A
DiMAGHENI 3775 7358 3547
”
DOBARCENI oii 5253 37 48
BRAGUSENI îjiă 3360 BB
32 Br DURNEȘTI 7.481 3349 44,77
"33 "FRUMUȘIGA B.566 5056 55,54
GEORGE ENESCU 5.968 Ș104 52,01
i
GORBANEȘTI 8.198 3148 38.40
i
HÂNEȘTI 5973 2563 45.59
HAVĂRNA 5.558 1153 43.87
E N:ia FILIȘEU-HORIA 5.647 3312 6.64
"35 Bi HLIBIGENI 6.938 3016 43,47
40 HUDEȘTI 10.281 5647 54,93
”
4 IBANEȘTI 4681 3660 7819
43 LEGRGA 4167 2236 63,68
43 BT LOZNĂ 3.516 1862 74,01
îi
44 87 LUNCA 737 3787 51.38
20
Pagina 27
(3 TARA de sus
MANOLEASA
o
45 BT MIHAI EMINESCU 3.701 dă
47 BI MIHAILENI 2515 3075
MIHALAȘENI 8.3413 2423
48 BT
BT MILEANGA 5887 5107
45
60 BT MITO6 2504 1686
Ă 2508
5 BT NIGSENI 4.536
PAI 7.553 ad
Sa BT TINIȘ
Ai
5 486 D533 1843
53 BT BOMĂRLA
7
515 3367 CIP IN
SA BT GRAJENI
iz
RAGHIȚI 7158 5
să RT
56 BT RABAUȚI-PRUT 7058 5687
57 BT RĂUȘENI E 104 3151
RIPIGENI 5.602 Si
58 ST
NE: ic
59 BT ROMA PI ZT
” 1903
60 87 ROMÂNEȘTI 3.957
6i 87 SÂNTA MĂRE 6.343 ă18
62 BT ȘENDRICENI 8.305 3568
63 BT STAUCENI 4 34d 3873
64 af ȘTIUBIENI 4.802 378
63 BT SUMARAU 10.563 381Ă
6 ET SULIȚA 6.450 D545
67 BT TOBIRENI 5.344 EETI
65 BT TRUȘEȘTI 10.037 7:77
TUDORA 7.426 "2852
69 BT
UNGURENI 13.548 "6086
BT
ZA BT UNȚENI 6.453 3450
BT VACULEȘTI 6.0dă 1656
72
II-a VĂRFU CÂMPULUI 7192 077
E
BT 4.803 185%
74 VIISGARA
BT VLABENI Giâi 4553
75
VLĂSINEȘTI 5.755 2636
76 BT
VORNICENI 6.008 3700
BT
21
Pagina 28
(N) TARA de sus
8.276 6636 80,19
496.865 39383i 73,77
îi
i Sy GRAS DOLHASGA 11058 11607 0.54
7
az SV GRAȘ LITENI 7291 8878 137.75
ai
3 Sy GRAȘ SIRET 6708 154,46
4 SV BOLHESTI 3317 77.55
EX SV" DUMBRAVENI 7088 466,28
e
Pg 4327 105,45
3756 89,35
Ș
HANȚESTI 3776 92,82
E SIMINIGEA 3555 6451
ia UDEȘTI Tâsă GE
Ri) SV VEREȘTI 5343 776.03
12 SV ZAMOSTEA 3659 DE
13 5VIVORISTEA 5814 57,65
SV Total 73547 104,38
MUNIGIPIUL PAȘCANI 30766 408,47
a
ORAȘ HARLAU 10345 754.18
GRAS PODU ILOAIEI 8952 50271
GRAS TÂRGU FRUMOS 9597 37740
ANDRIESENI 3506 35,93
3
3021 547
i
4778 103,36
BELCESTI 10.353 10231 98,82
BIVOLARI 7.396 3359 PIAN
i
GEPLENIȚA”” 4533 3565 73.57
is GOARNELE CAPREI 4.432 3438 5501
zis COSTEȘTI 2.638 1484 55,50
da is COTNARI 10.333 5643 56,55
1415 GUGUTENI Z6ă4 1103 38,73
55 DELENI 15115 5635 55,78
"15 is ERBICENI Bidd 5154 63,29
17 IS FÂNTÂNELE 3.318 1988 59,86
22
Pagina 29
(E) TARA de sus
ag stra eritotială
acut
18 IS FOCURI 8.050
19 IS GROPNIȚA 174
20 IS HÂRMANEȘTI DI83
zis ION o
NECULCE ȚAgi
22 5 LESPEZI 5153
2315 PLUGARI 5447
"24 IS PROBOTA 7.874
28 îs ROSCÂNI 3.792
26 5 RUGINGĂSA 5.785
275 SGOBINȚI 7120
ză 5 ȘIBOTE d.638
25 "IS SIREȚEL 5.653
30 IS ȚIGĂNAȘI 6453
E IN: TOBIREȘTI 4385
32 IS TRIFEȘTI 5.695 435 80,14
33 15 VALEA SEACA 3.585 BIȚI 142,56
34 is VĂNATORI Ă
5.173 415 73.25
35 [EI VLADENI 7.933 "3486 4S6A
IS Total ZA
943 187039 85,50
Tatal microregiune INN
7804741 653337 CC
Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor PL 2077
4.1 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL)
În realizarea analizei socio-economice a microregiunii IT! Țara de Sus, au fost
analizate informațiile și datele statistice disponibile Ia nivel local și național, în raport
cu specificul teritorial a! microregiunii. Analiza calitativă a fost completată de o analiză
cantitativă, care a vizat identificarea și selecția indicatorilor relevanți disponibili la nivel
de unități administrativ-teritoriale (UAT), proveniți din surse statistice oficiale, precum
Institutul Naționai de Statistică și din alte baze de date administrative p'ablice.
Pe baza acestor informații, a fost construit un indice Compozit al Dezvoltării Locale
(ICDL), în conformitate cu recomandările metodologice ale Organizației pentru
Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind elaborarea indicatorilor compoziți
(OECD 8 JRC, Handbook on Constructing Composite Indicators). ICDL reprezintă un
23
Pagina 30
(3) TARA de Sus
instrument sintetic de evaluare a nivelului de dezvoltare locală, utilizat pentru a susține
analiza socio-economică și pentru a fundamenta procesul de identificare a nevoilor și
priorităților de intervenție în cadrul strategiei ITI.
Construcția indicelui Compozit ai Dezvoltării Locale (ICDL) pentru microregiunea INI)
Tara de Sus a avut la bază orientările naționale privind coordonarea și implementarea
investițiilor Teritoriale integrate (ITI) pentru perioada de programare 2021-2027,
elaborate de Ministerul investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), precum și cadrul
european stabilit prin Regulimentul (1JF) nr. 1060/2021 privind Dispozițiile Comune.
Conform articolului 28, alineatul (1), literela b) și c) din regulament, strategiile ITI
trebuie să includă, ca elemente minimale, analiza nevoilor de dezvoltare și a
potențialului economic, socia! și de mediu, precum și descrierea unei abordări
integrate pentru a răspunde acestor nevoi.
În vederea îndeplinirii acestor cerințe, analiza socio-economică a fost fundamentată
pe o analiză SWOT, considerată optimă pentru identificarea punctelor tari, punctelor
slabe, oportunităților și amenințărilor la nivel teritorial. În acest context, Indicele
Compozit al Dezvoltării Locale (CDL) a fost utilizat ca instrument cantitativ de suport,
conceput pentru a surprinde într-o manieră sintetică disparitățile teritoriale,
vulnerabilitățile structurale și potențialele de dezvoltare ale microregiuni,
Selecția și structurarea !CDL sunt aliniate metodologic cu abordarea promovată de
MIPE, conform Legii nr. 176/2020, ICDL fiind un instrument utilizat pentru evidențierea
decalajelor economice și demografice, a elementelor specifice de mediu și cadru
natural, precum și a profilului socio-economic al teritoriilor vizate. în acest sens, ICDL
exprimă performanțele teritoriale din patru perspective majore — demografie, servicii
sociale și infrastructură, structură econormică și patrimoniu cultural și de mediu — prin
utilizarea unui set de 27 de indicatori relevanți, grupați în 12 domenii tematice.
Structura indicelui și dimensiunile analizate
Indicele Comp xzit a! Dezvoltării Locale pentru ITI Țara de Sus evaluează dezvoliarea
locată din patru perspective majore, considerate relevante:
1. Demografie
2. Servicii sociale și infrastructură
3. Structură economică
4. Patrimoniu cultural și de mediu
Fiecare dimensiune este compusă dintr-un set de indicatori cantitativi care surprind
diferite fațete ale dezvoltării teritoriale, precum dinamica populației, accesul la senvicii
publice, infrastructura de bază, capacitatea economică, atractivitatea turistică și
existența patrimoniului natural și cultural.
24
Pagina 31
Rezultate
Aplicarea Indicelui Compozit a! Dezvoltării Locale (ICDL) pentru mic 'oregiunea ITI
Tara de Sus a permis o evaluare sintetică și comparabilă a nivelului de dezvoltare
teritorială, atât la nivel agregat, cât și pe cele patru dimensiuni analizate: demogralie,
servicii sociale și infrastructură, structură economică și patrimoniu cultural și de mediu.
Rezultatele obținute au tost analizate comparativ cu valorile de referință la nivel
național, în vederea identificării decalajelor structurale și a principalelor vulnerabilități
ale teritoriului.
La nivelul dimensiunii demografice, microregiunea ITi Țara de Sus înregistrează un
scor ușor inferior mediei naționale, ceea ce indică o situație demografică fragilă, dar
aliniată tendințelor generale observate la nivelul României. Acest rezultat reflectă o
combinație de factori precum densitatea redusă a populației, ratele scăzute ale
natalității, procesul accentuat de îmbătrânire demografică și pierderile de populație
prin migrație definitivă. Deși aceste fenomene nu sunt exclusive mieroregiunii, ele
limitează capacitatea de regenerare demografică și afectează sustenabililatea
dezvaltării locale,
Dimensiunea serviciilor sociale și a infrastructurii evidențiază un decalaj mai pronunțat
față de nivelut național. Scorul obținut de IT! Țara de Sus sugerează un nivel insuficient
de dezvoltare a infrastructurii de bază și a serviciilor publice esențiale. Accesul la
servicii medicale, mobilitatea publică, infrastructura de transport, precum și rețelele de
utilități (apă, canalizare, energie) sunt sub nivelul mediu naționali, ceea ce afectează
calitatea vieții și atractivitatea teritoriului pentru populație și investitori, În domeniul
educației, deși există o intrastructură școlară relativ bine reprezentată din punct de
vedere numeric, dotătile moderne și echipamentele IT rămân insuficiente, iar accesul
este neuniform distribui la nivelul microregiuni.
Cea rai mare diferență față de media națională se înregistrează în cadrul dimensiunii
structurii economice, unde ITi Țara de Sus obține un scor semnificativ inferior. Acest
rezultat reflectă o capacitate redusă de atragere și menținere a forței de muncă, o
pondere scăzută a salariaților în populația totală și niveluri relativ ridicate ale somajului,
De asemenea, infrastructura turistică este slab dezvoltată, iar gradul de utilizare a
capacităților existente este redus, ceea ce limitează potențialul de diversificare
economică,
În ceea ce privește patrimoniul cultural și de mediu, scorul obținut de microregiune
este sub media națională, deși această dimensiune înregistrează valori relativ reduse
și la nivelul întregii țări. Rezultatul indică existența unor resurse naturale și culturale
care nu sunt suficient valorificate din punct de vedere economic și social, Deși
infrastructura culturală de bază este prezentă, aceasta nu este integrată în mod
25
Pagina 32
eticient în circuite turistice sau în inițiative de dezvoltare locală, tar potențialul natural
al teritoriului rămâne, în mare parte, insuficient exploatat.
ICDL pe 4 dimensiuni
1, Demo ati a. Structura 4. Patrimoniu tc
Ei avenonică cutturoi și de
itramtuctură rediu
Bii ara do Su» e Național
Analiza ICDL la nivelul celor 12 domenii evidențiază disparități Interne semnificative,
în special întro iocalitățilo urbane și cele rurale din cadrul microregiunii ITI Țara de Sus,
Domeniite asociate infrastructurii de bază — precum transportul, rețelele de apă și
canalizare și sistemul de energie — înregistrează performanțe considerabil mai
scăzute în mediul rurai, unde accesul la servicii publice și utilități rămâne limitat sau
fragmentat. De asemenea, decalajele sunt accentuate în domeniile atragerii forței de
muncă și infrastructurii turistice, unde activitățile economice și investițiile se
concentrează preponderent în centrele urbane, în timp ce zonele rurale se confruntă
cu o capacitate redusă de generare a locuritor de muncă și de valorificare a potențiatului
tocal.
26
Pagina 33
(AD) TARA de sus
ICDL pe 12 domenii
1,20
1,00
0,80
D650
sati
pure
momemne fi! Țeta de Sus ae Național
4.2 Populație și structură demografică
Teritoriul ITI „Țara de Sus” are o suprafață totală 780474,11 hectare și cuprinde 126
de unități administrativ-teritoriale. Populația totală este de 653397 loc uitori, conform
Recensământului Populației și L.ocuințelor din 20217.
Repartizarea pe județe este următoarea:
w Județul Botoșani: 498.668 ha și 392.821 locuitori (78 UAT-uri)
m Județul Iași (zona inclusă în ITI): 211.343 ha și 187029 locuitori (35 UAT-uri)
m Județul Suceava (zona inclusă în ITI): 70.464 ha și 73.547 locuitori (13 UAT-
uri),
Evoluția populației la niveiul microregiunii Ti „Țara de Sus”, analizată pe baza datelor
recensămintelor din 2011 și 2021, evidențiază o tendință de scădere damografică, în
concordanță cu evoluțiie înregistrate la nivel național. Populația totală a teritoriului ITI,
format din 126 de UAT-uri, s-a redus de ia 693.638 locuitori în anul 2011 la. 653.928
? Recensământul Populației și Locuințelor, 2021. Disponibil online:
hiips:/Aww.recensamantromaria.ro/ Accesat în data de 3.11.2025.
27
Pagina 34
locuitori în anul 2021, ceea ce reprezintă o diminuare cu 39.710 locuitori, respeciiv
5,72%, Ritmul de scădere este apropiat de media națională (-5,31%) și ușor peste
media Regiunii Nord-Est (-2,29%),
Analiza la nivelu! județelor care includ UAT-uri aparținând teritoriului ITI evidențiază
evoluții diferențiate. In UAT-urile din județul Botoșani incluse în ITI, populația a scăzut
cu 19.805 locuitori (4,80%), evoluția fiind comparabilă cu tendințele observate la nivel
național. UAT-urile din județul Suceava incluse în ITI înregistrează o reducere mai
moderată, de 2.330 locuitori (-3,07%), ceea ce indică o relativă stabilitate demografică.
În UAT-utile din justețul Iași incluse în ITI, populația a scăzut cu 17.575 locuitori (-
8,57%), evoluția fiind mai pronunțată comparativ cu media națională,
Figură 2. Modilicări populația (2011 vs. 2020
Populație (RPL 2011 vs. RPL 2021)
:
FE: Tara dat faut (126) Pi
i
mud, IS (35 ÎI
suc, SV (33) ji TI] :
jud. BY (is) MR
G F990G0 200000 300000 400000 500000 500000 700000 BOOEOA
ERPL2073 E RPL 2034
28
Pagina 35
figură 3. Procent scădere peputație (2077 va. 2021]
brocent scădere populație (RPL2011-RPL2021)|
tețiiune NE
Național
ITtȚara de îs (226)
000% 100% 2,007 3,004 400% S00% 600% 70
Densitatea media a populației la nivelul microregiunii este de 837, locuitori/km?,
densitate ușor mai mare decât media la nivel național din 2022,% respectiv 79,9
locuitoti/km2?, Acest indicator variază la nivelul microtegiunii, de la o densitate de
aproximativ 30 de locuitori/ km2 în comunele Manoleasa și Văculești din jud. Botoșani
la densități record în zone urbane precum Orașul Târgu Frumos (377,10 loc/km?) sau
municipiul Pașcani (408,47 ioc/km2),
Structura etnică a populației indică o proporție de 1,4% cetățeni de etnie romă din
totalul populației microregiunii, respectiv 9222 persoane de etnie romă auto-declarate
la Recensământul Populației și Locuințelor din 20212. Numărul persoanelor de etnie
romă este, în general, subestimat în statisticile oficiale, ca urmare a reticenți romilor
de asumare a etniei în contextul stigmatizării și prejudecăților existente la nivelul
societății, Localitățile cu cei mai mulți romi sunt evidențiate în tabelul nr. 2.
Tabel 2. UAT-uri cu procent mare de roti
BT ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI
2 institutul Național de Statistică, 2023. ROMÂNIA ÎN CIFRE - breviar statistic - Disponibil anline:
https://insse.rolems/șites/defaulVfiles/ield/pubiicatiilromania_in cifre 2023.pdi Accesat în data de
3.11.2025.
* Recensământul Papulației și Locuințelor, 2021. Disponibil online:
hiips:/Aww.recensamantrornania.ro/ Accesat în data de 3.11.2025.
29
Pagina 36
A] TARA de sus Vie
a
E
| ăi Oa i |
îm ORAGDOLHASGA OO tata]
pre EREI mmm gi i -
"15 DRĂȘ RĂRLAU 6345 "849% i
ORAȘ GOBU LO | 5055 “Goa” ă
pg
Sursa: Prelucrarea aiitorilor pe baza datelor RPL 2021
De asemenez conform Recensământului din 202110, în microregiunea ITI „Țara de
Sus” erau înregistrați 1.529 de cetățeni ucraineni cu domiciliu sau reședință stabilă.
Majoritatea covârșitoare locuiau în județul Botoșani, unde au fost înregistrați 1.500 de
cetățeni ucraineni. Cele mai mari comunități se regăsesc în comunele Hănești și
Cândești, fiecare dintre acestea având peste 500 de locuitori ucraineni. i
[ai
Microregiunea ITI „Tara de Sus” se caracterizează prin diversitate etnică, ceea ce îi
conferă un profi! cultural aparte. Pe lângă populația majoritar română, în teritoriu sunt
prezente comunități semnificative de ucraineni, romi, lipoveni, polonezi și alte grupuri
etnice, fiecare contribuind la identitatea interetnică a zonei.
Regiunea Nord-Est înregistrează un spor natural negativ în perioada 2021--2024,
însă declinul demografie este mai redus decât în majoritatea celorlalte regiuni ale țării.
Numărul pierderitor naturale scade în 2022 și 2023 (aprox. -9.300/-9.700 persoane),
apoi crește din nou în 2024 (12.850).
Rata sporului natural, situată între —2,3%0 și --3,7%o, plasează regiunea peste media
națională, fiind printre zonele cu ce! mai puțin accentuat declin natural.
La nivelul celor 126 de UAT-uri care fac parte din ITi „Țara de Sus”, numărul de
născuți vii și rata natalității variază foarte mult. Pentru a evidenția dinamica natalității
în perioada analizată, am calculat evoluția numărului de născuți vii prin diferența dintre
valoarea înregistrată în anul 2024 și cea din 2021. Ulterior, această modificare
absolută a fost raportată ia valoarea din anul de bază (2021), obținându-se astfel
* Recensământul Populației și Locuințelor, 2024. Disponibil online:
hitps:/Amww.recensamantromania.rof Accesat în data de 3.11.2925.
30
Pagina 37
CI TARA de sus
procentul de evoluție, care permite
compararea declinului sau creșterii natalității între
diferite UAT-uri, indiferent de mărimea
populației acestora.
În total, microregiunea
înregistrează o reducere de —1,929 vii
născuți (-24,2%), ceea
ce reflectă un declin demografic semnificativ.
Comparativ, Regiunea Nord-Est în
ansamblu se confruntă cu un dezlin mai
și accentuat (—30,86%), iar nivelul naționai
înregistrează o reducere de —26,79%. Rata
natalității la nivelul microregiunii (8,79%)
fămâne însă peste media națională
(6,84%-), datorită aportului pozitiv al județului
Suceava.
i
Tabel 3. Evotuie năseuți vi 2021-2024 în nivetut
«nicroreggiunii
Tatal
microregiune
36436 35005 20455 AB0Bă
gi
Am identificat însă 21 de UAT-uri cu
evoluție pozitivă a numărului de nou-născuți, iar
unele dintre aceste au o creștere de peste de
30%, exemplu, orașul Bucecea din jud.
Botoșani (creștere a nou născiiților cu 37%, având rată
o a natalității de 14,15 %o),
comuna Concești (creștere a nou născuților cu 31%, având
o rată a natalității de
11,8 %0). Cea mai mare creștere a numărului de
nou născuți este în: comuna
Dimăcheni din județul Botoșani, având în 2024
cu 133% mai mulți născuți vii
comparativ cu anul 2021. O astfel! de evoluție pozitivă trebui
ar analizată pentru a
identifica factorii care au contribuit la rezultat,
astfel încât experiența să poată fi
valorificată ca model de bună practică și aplicată în alte
și UAT-uri din microregiune.
31
RSI eee tZ ace
Pagina 38
ORAȘ BLICECEA 37,21%
e “ORAȘ SAVENI e 7
CRISTEȘTI
O DIMAGHENI
GORBANEȘII
"35.00%
e
so "ZAMOSTEA ăi
PROBOTA 97004
ORGANI BO
" SCOBINȚI 23,33%
5015 Născufi vii pe județe si iocalități
Datele emigranții definitivi arată o creștere constantă și semnificativă a
privind
care stabilesc domiciliul în afara României În toate cele trei
numărului persoanelor își
ale în perioada 2021-2024. La nivelul !T! „Țara de Sus”, numărul
județe microregiuni,
total al emigranților a crescut de ia 1.076 persoane în 2021 la 2.313 în 2024, ceea ce
dublare în trei ani, La nivel județean, cea mai mare contribuție la acest
reprezintă o
din Botoșani, unde numărul emigranților crește de la 638 în 2021 ia
fenomen provine
1,514 în 2024,
32
Pagina 39
Yabst5. Număr emigranți definitivi
i
BT (78 UAT) 1030
|
i
Pa
! Total microregiune 1076 1609 1763
| Sursa: Dale INS TEMPO; PORSOGE ; Emigi
Lerner udețe si localități de plscân
mei montare ma ema aaa mame ea mea are tai aaa as.
Figură a. Emigeanți definitivi ITI Tara de Sus (2021-2024)
Emigranți definitivi ITI Țara de Sus (2021
2024)
2500
"2000
1800
1000
500
LI]
2022 2023 2024
În comparație cu celelalte de
regiuni dezvoltare, Regiunea Nord-Est se remarcă
printr-un volum mult mai ridicat a! imigranților definitivi în
perioada 2021-2024,
ajungând la peste 28800 de imigranți în 2022. dintre
Diferențele regiuni sugerează
că Nord-Estul a fost una dintre principalele de
zone intrare și siabilire pentru
persoanele afectate de războiul din Ucraina.
La nivelul microregiunii ITI „Țara de Sus”, această
tendință se reflectă în dinamica
județelor Botoșani, Iași și Suceava, Județul Iași înregistrează cele mai
mari valori
absolute de imigranți definitivi, cu peste 10.000 de în
imigranți 2022, poziționându-
se ca cel mai puternic pol de atracție din regiune datorită infrastructurii
medicale,
universitare și administrative. Scăderea puternică a în
imigrației 2023 și 2024 în
regiunea Nord-Est reflectă o diminuare a fluxurilor generate de conflictul din
Ucraina,
precum și o redistribuire a persoanelor relocate către alte regiuni sau alte
țări.
33
Pagina 40
AG TA RA de 4S Sale
Total imigranți definitivi pe regiune (2021-2024)
VEGIUNEA NORD-EST
RECIUNEA BUCURESTI - LFOV
REGIUNEA SUD-EST
REGIUNEA GENTRI
UEGIUNEA NORD-VEST
i '
REGIUNEA VEST i i
REGIUNEA SUD-MUNTENIA [9 6220; |
„Ul
REGIUNEA SUV QTE.NIA 4 EUL |
i i
În ansamblu, evoluțiile demagtafice din teritoriul IT! „Țara de Sus” urmează tendințele
generale observate la nivel național, însă zona își păsti ează câteva trăsături care pot
susține dezvoltarea pe termen lung. Populația este relativ bine distribuită în teritoriu,
natalitatea se menține peste media națională, iar diversitatea etnică și culturală oferă
un caracter sparte comunitățitor locale.
4.3 Forță de muncă, sărăcie și protecție socială
Numărul mediu al salariaților variază semnificativ între mediul urban și cel rural.
Ponderea salariaților (calculată ca procent din totalul populației) care sunt înregistrați
cu forme legale de muncă variază între 2,25% în comuna Ripiceni din județul Botoșani
și 40,82% în municipiul Botoșani. Alte localități în care ponderea angajaților ește peste
medie sunt: municipiul Dorohoi (25,24%), municipiul Pașcani (33,63%) sau arașul
Târgu Frumos (32,09%). Peste 80% din cele 127 de UAT-uri care compun
microregiunez ITI „Țara de Sus” au o pondere a salariaților de sub 10% din totalul
populației. Numărul salariaților în general crește de ia un an la altul, însă numărul
acestora rămâne limitat.
34
Pagina 41
Mediul rural se confruntă cu probleme
structurale care limitează angajarea în forme
legale. Lipsa investițiilor, accesul difici! la
transpori, puținele firme active și dependența
de agricultura de subzistență reduc mult
numărul locurilor de muncă stabile. În multe
:
comune, populația activă migrează către în
orașe sau străinătate, ceca ce 3
accentuează deficitul de forță de muncă
și posibilitățile reduse de creare a unor
activități economice locale.
Figură 5. Totat salariați Ir Țara de Sus (2021-2023)
Total salariați (Hi Țara de Sus)
1000 : j
î
90000
89000
A8000
27000
R6000
84000
&iuup
83000
82000
2022 2043
Tabel 6. Num&t angajați pe tocalitate
AȘ DARĂBÂNI
ORAȘ FLAMANZI
15,74%
"751%
"761%
"ALBEȘTI
"291%
AVRAMENI
489%
“BALUSENI "doi i
Pagina 42
BLANDESTI RI
BRĂEȘTI IL:
- OROGOAUȚI “ss
o
349%
rm GOALA :
OREI 5 său
ti “5
ză
EOSULAĂ
m OUA
""DIMACHENI
OB ARE
PRIMEA
a ci
GEORGE ENESGUI
COR BANEGII
HĂNEȘTI
""HAVĂRNA
LIȘEU-HORIA
HLIPIGENI |
sr e
0 m
BARE
LOZNA
LUNCA
pe ANGEASA
36
Pagina 43
MIHAL EMINESCU
O NĂIRĂILENI”
“NIGSENI
PALTINIS
154 |
4,65%
"710%
D733,
7ă6ă
"6aiv,
adi
33%
"7,06%
Pagina 44
ORAȘ DOLHASCA
FÂNTÂNELE
GRAMEȘTI
a
ți
ORAȘ HARLAU
" GRAȘ PODU ILOAIEI
“ENVOLARI
"GEPLENIȚĂ
COSTEȘTI
"ESTNARI
DECE
ERBIGENI
"FANTANELE
"FOCURI
HĂRMANEȘTI |
Pagina 45
21 15 ION NECULCE 707 709 774 14,07%
“că
PUG AR m e ag
478%
PROBOTA o "169 i Î o ÎN
ROȘGANI gi "611%
RUGINOĂSA ÎN E n LE
363 "6,29%
O BINȚI
e ge "5,04%
“ei
“SIREȚ
ȚIGĂNAȘI
TODIREȘTI
VANATORI „450 150 3,76%
CADE gg im “iad
m i 300”
“SE0GĂ"00,
Sursa: INS TEMEG, FO147045 - Numărul medii al sal
Structura populației ocupate în județele Botoșani, Suceava și Iași arată diferențe
economice și o distribuție neuniformă a locurilor de muncă între sectoarele economice,
În județul Botoșani se remarcă o dependență ridicată de agricultură, unde lucrează
aproximativ 26.800 persoane, confirmând un profil său preponderent rural. În schimb,
industriile moderne sunt slab reprezentate, sectorul IT având sub 1.000 de angajați,
iar activitățile profesionale doar 1.600 persoane.
Județul Suceava are un profil mai echilibrat, cu valori ridicate atât în agricultură
(36.100 persoane), cât și în industria prelucrătoare (32.800 mii perso' ne). Comerțul
și serviciile susțin suplimentar piața muncii, prin aproximativ 32.000 angajați, ceea ce
oferă județului o bază economică variată și o capacitate mai bună de absorbție a fortei
de muncă. Totuși, sectoarele cu valoare ridicată, precum IT-ul, rămân reduse ca
dimensiune (1900 persoane).
39
Pagina 46
(E) TARA de sus
Pe de altă parte, județul Iași se detașează ca principal pol economic a! microregiuni.
Industria prelucrătoare angajează 39.200 persoane, iar comerțul aproximativ 38.000,
dar diferența majoră vine din sectoarele moderne: IT-ul ajunge la 18.800 mii angajați,
serviciile profe sionale la 8.200, iar sănătatea la 26.800 mii.
fabot 7.Popitația ocupata pu activități ale economiei (pe județ)
B INDUSTRIA EXTRAGTIVA
& INDUSTRIA PRELUGRA TOARE
"D'BRO :
! ELECTRICA £ TERMICA, GAZE, APA CALDA
i
SI AER CONDITIONAT
"E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,
|
| GEȘTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE
| DECONTAMINARE
pm GORE par
l'â âu
GomEâi RIDIGATĂ SI GU AMANUNTUL; 52
REPARAREA AUTOVEHICULELOR ȘI
MOTOCIGLETELOR
i TRANEEOIEI ȘI DEO ARE e
ga
n OELURI i RESTAURANTE ag
“L TRANZACTII IMOBILIARE "03
! M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE Si E
TEHNICE
SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT
"O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; 34
ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL. PUBLIC
NU ATARE
i
" GSANATATE SI ASISTENTĂ SOCIALA 75
Pagina 47
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE 0,8 1,4
i i
SI RECREATIVE
S ALTE ACTIVITATI SERVIGII I-A RV A 5
DE
ST D-F economiei i
[ia ocupata civila pe activități ale
de secțiune CAEN Rev. 2, sexe, maororegiuni, regiuni de dezvoltare si județe
Ponderea nivelul Ti IT de din totalul
șomerilor ia microregiuni „Țara de Sus” este 3,3%
populației în anul 2024, o pondere care depășește cu mult nivelul național de 1,8%
pentru același an. De asemenea, observătn o creștere constantă a ponderii șamerilor
în perioada 2021-2024, iar anul 2024 reprezintă vâriul acestei evoluții, cu: cea mai
ridicată proporție a persoanelor fără loc de muncă din intervalul analizat. La nivel de
județ, în Suceava (13 UAT-uri) remarcăm cea mai mare rată a șomajului, de
aproximativ 4% în anul 2024, în timp ce în jud. Botoșani (78 IAT-uri) ponderea
șomerilor este da 2,67%. La nlvel de localitate, comuna Corni din județul Botoșani are
0% pondere a șomerilor, iar localități precum municipiul Pașcani sau comuna Belcești
(jud. Iași) au 1% pondere a șomerilor înregistrați. Rate ale șomajului de peste 8% se
regăsesc în localitățile Cristinești (8,5%), Dimăcheni (9,5%), Hudești (8,3%),
Figură 6. Ponderea șorneritor ITI și rational (2021-2024)
Ponderea șomerilor ;
2022 2023
gifIȚara de Sus Național
m
Pagina 48
i Rio RA de su:
tabelă, Ponderea șorneritor pe tocatități, 2021-2024
BT MUNICIPIUL BOTOȘANI 04 0,6 [
i.
BT MUNICIPIUL DOROHOI
i ii BUGEOEA Ra
Ei = ORAȘ
a: "ORAȘ DARABANI
MC: ORAȘ SAVENI
logo ORAȘ GTEFANEȘTI 08
9
"CONGEȘTI
- CGBATĂT = gg
e CCR DARE gg
GOIA
COȚUSCĂ
ChisTegii
pa
CAINE
" "CURTEȘTI
DÂNGENI
"BERSCA
DD AGHERI
i DO RAGE ..
-
FRUMUȘIGA
"GEORGE ENESCU 17 25
42
Pagina 49
(7) ȚARA de sus
cane HANEȘii Aa
“FILIȘEU-HORIA ar ace Rea
CER
BUD
ANEI
ORB
in) Ma
MANOLEASA
"MIHAILENI
MILEANGA
NT
BRAJENI
Raci
"RADAUȚI-BRUI”
RIBIGENI
Op
""ROMĂNEȘTI
SARPE AARE”
ȘENDRICENI
SFAUGERI
ȘTIUBIENI
SUHARAU
BT TODIRENI
"TRUȘEȘTI
BT TUDORA
Pagina 50
UNGURENI
"UNȚE
VACULEȘTI
„ VÂRFU CÂMPULUI
AGORA
VORNICENI
gr e EREI”
Jud. Botoșani total (78 UAT) ”
:
MI) GRAȘ SIRE
“DOL a e seen a
jpg HEȘI
3
GRAMEȘTI
“" SIMINIGEA
VEREȘTI
"ANOSTEA
, Suceava total (13 U
“MUNICIPIUL PASCANI
ORAȘ HÂRLAU
"GRAS PODU ILOAIEI
BELGEȘTI 10
Bi
CEPLENIȚĂ
IS "EGARNELE CAPREI 56 4.3 «
Pagina 51
SIEȘ
COTNARI
CUCUTENI
DELENI
ERBIGENI
- - EARITANEE
HARMANEȘTI
= TRI REGULGE A
PROBOTA
ROSGANI
RUGINGĂSA
- scoaiiți
poe
"TODIREȘTI
gag RIEEGI
GEAEE mr ee
5 ALEA
00 TANAR gag e
E RE a
Jud. Iași total 35 UAT) >
“totzi calizategiiriiă me ÎI e | a ag
“Național mn ma ia .
apr op
Sursă datelor. INS TEMPO, SOM101E - Șomeri înregistrați la Slârșilul lui, ps sexe, județe si localități
Datele pentru perioada 2021-2023 arată că Regiunea Nord-Est rămâne una dintre
cele mai vulnerabile din România în ceea ce privește riscul de sărăcie, excluziune
socială și deprivare materială, Chiar dacă indicatorii prezintă unele îmbunătățiri față
de anul 2021, nivelurile rămân constant peste media națională,
45
Pagina 52
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în Nord-Est este de 38,7% în 2023,
față de media națională de 32%. Chiar dacă a scăzut față de anul 2021 (42,7%),
regiunea se menține în grupul teritoriilor cu vulnerabilitate ridicată. Valori apropiate so
regăsesc doar în Sud-Est și Sud-Muntenia.
În ceea ce privește rata deprivării materiale și sociale, regiunea Nord-Est prezintă
valori ridicate, de 32,3% în 2023, însă cu o îmbunătățire semnificativă față de anul
2022 (40,3%). Deși rămâne peste media națianală (31,4%), regiunea se poziționează
mai bine decât Sud-Est sau Sud-Muntenia.
Yabat 9. bate ci (pe rotii)
2024 2022 2023
Naț 55 345 DIE: II
DE 7 A IE AN I-A IN
Regiunea NORD- ÎNC e e i
oa
pg
; 50,3 46,0 49 NIL 7 INN INN LA IN
Regiunea SUL EST 453 L-A AC +
BOB 7 a BE
ini alea aaa 08
MUNTENIA
"Regiunea O 164 192 123 1.2 3028 251 205
BUCURESTI -
I.FOV
Rog SUEDIEI 05
VEST OLTENIA
“Regiunea VEST
Sursa datelor. INS TEMPO. SAR1745 Rata fiscului de sărăcie sau exciuziune sociala, SĂRII6F Rata
i persoanelor de sub 64 ani din gospodăriile cu intensitate foarte redusa a muncii, SAR117E - Rata depravării
| materiale si sociale
45
Pagina 53
(E TARA de sus
Figură 7. Rala riscului de sărăcie sau excluziune socială 2023
Rata riscului de sărăcie sau excluziune
socială 2023
Rogimea SUD-EST îs a,
Regiunea SUD-VEST OLTENIA ta
Regiunea NORD-EST
Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea CENTRU
Regiunea VEST
Regiunea NORD-VEST Ba
Regiunea BUCURESTI - LFOV
Najionat 328% |
0% 10,0% 20,0% 30,0% 40.04 St
Figură 8. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în Regiunea Nord-tist
Rata riscului de sărăcie sau excluziune
socială în regiunea Nord-Est
4304 2
: 42,74
420% i
4304
400% |
1 39.0%4 |
38,7%
38,0% | Tzu
2020 20241 2022 2024
Piața muncii din teritoriul ITI „Țara de Sus” evidențiază diferențe semnificative între
mediul urban și cel rural, precum și o distribuție neuniformă a activități or economice,
Centrele urbane și zonele cu dezvoltare economică mai ridicată, în speciai cele din
județul Iași, concentrează o parte importantă a locurilor de muncă și a sectoarelor
economice cu valoare adăugată mai mare, în timp ce multe comunități rurale rămân
dependente de agricultură și de activități economice cu productivitate redusă. Chiar
dacă numărul salariaților este în creștere, ponderea acestora rămâne redusă în
majoritatea localităților, iar nivelul șomajului și riscul de sărăcie indică provocări
47
Pagina 54
(63) TARA de sus
sociale și economice care neceșită intervenții coordonate. Totodată, diversitatea
profilului economic al microregiuni, existența unor poli iocaii de dezvoitare și
disponibilitatea resursei umane oferă premise pentru diversificarea ecunumiai locale
și dezvoltarea unor oportunități de angajare adaptate nevoilor comunităților.
4.4 Educație școlară și educația adulților
Numărul total de unități școlare din microregiunea ITI „Țara de Sus” este de 222, dintre
care 135 în județul Batoșani (având cele mai multe UAT-uri incluse, respectiv 78), 18
în cele 13 localități din județul Suceava și 69 de unități școlare în 35 de UAT-uri din
județul Iași. Așa cum era de așteptat, cele mai multe unități școlare se regăsesc În
municipii: Botoșani (39), Dorohoi (13), Pașcani (13),
Tabet 10. Numar unități școlare pe iocaltate
ii i MUNICIPIUL BOTOȘANI 45]
o DRAG OTE ANES e
o ADAȘENI
—
ABEȘEI
BALUȘENI a
BLÂNDEȘTI ai
iai
BRAEȘTI
BROSOAUȚI
GÂNDEȘTI i
n Na
CONCEȘTI i
ai
GOPALAU Ei
""CORBARENI ” ” Ti
- CORLATI 2
48
Pagina 55
21 BT CORNI
"GOȚUSCA
“CRISTEȘTI
- GRISTINE STI ne e se
DERSCA
DIMĂGHENI
DURNEȘTI
HĂNESTI
HIUDEȘTI
LUNCA
IND: A: MIHAILENI
“TNFALASENI
ILEANA e
50 BT MITOC
51 BT NICȘENI
rai “m
Pagina 56
ROMĂNEȘII mean se
""STAUGENI
TRUȘESTI
= AREU CAMPULUI
VL ABINESTI
"VORNIGENI
i pn O O an
i Jud. Botoșani total
RAȘ LITENI
GRAS SIRET
DOLHEȘTI
DUMBRAVENI
FANT,
emma GRAMEȘI ama
iRNȚEGITi
SIMINICEA i
"UDEȘTI
Pagina 57
SV ZAMOSTEA : : Î
"“MUNIGIPIUL PÂȘCANI
m ORA ARIA e mape
—BERȘPODU ILOAIEI e a a aa
ai
“BALȘ ai
o IERI i
" BELGEȘTI ai
GEPLENIȚA
IRT î3 EGARNELE CAPRE
, mm
O E
TA,
CUCUTENI
DELENI
ERBICENI
19 15 7
GROPUIȚA
pg me m
PARMA
PLUGARI
PROBOTA
ROSEANI
O RUGINGASA
SCOBINȚI
ȘIPOTE
o e
GIREȚEL
51
Pagina 58
33 IS VALEA SEACA
; Total micrareg ana ÎTI „Țara de Sus" 77
! Sursa datelor: INS TEMPO, SCL701C - Un e de învățămâni pe niveluri de educație, județe si localități
Populația școlară în cadrul microregiuni ITI „Țara de Sus" însuma un total de 1007895
elevi și studenți în anul 2024, conform datelor INS, Dintre aceștia, doar 469 de ante-
preșcolar erau înscriși la creșă (241 în municipiul Botoșani, 31 în Oraș Podu Iloaiei,
100 în municipiul Pașcani, 74 în Oraș Târgu Frumos). Una dintre nevoile identificate
din perspectiva educațională este cea de dezvoltare a rețelei de creșe, având în
vedere numărul extrem de redus de ante-preșcolari înscriși raportat la populația
școlară totală. Cererea depășește cu mult oferta actuală, iar lipsa creșelor limitează
accesul copiii r mici la educație timpurie și pune presiune suplimentară pe familii, în
special pe părinții care lucrează.
De asemenea, am calculat procente estimative ale copiilor cu vârste între 3-5 ani care
sunt înscriși la grădiniță. Procentul mediu al copiilor (3-5 ani) înrolați la grădiniță la
nivelul microregiunii este de 75,19%, procent similar cu media națională de 75%.
Totuși, media la nivelul Uniunii Europene este de 93%, iar România și-a asumat să
ajungă la nivelul țintei europene de minimum 96% participare în educația timpurie
pentru copiii între 3 ani și vârsta de intrare în învățământul primar. Această țintă este
asumată în cadrut Spațiului European al Educației 2030, respectiv în documentele de
planificare naționale precum PNRR și Strategia pentru educație timpurie.
În unele orașe și municipii procentul copiilor cu vârste de 3-5 ani înscriși la grădiniță
apare ca fiind mai mare de 100%. Acest lucru nu indică o eroare, ci reflectă două
fenomene. O parte dintre copiii raportați depășesc deja vârsta de 5 ani, dar sunt în
continuare înrolați în sistemul preșcolar. În plus, există un fenomen de „turism
educaționa!”, în care părinții își înscriu copiii la grădinițe sau școli considerate mai
bune decât cele din localitățile de domiciliu, ceea ce crește artificial numărul de copii
52
Pagina 59
raportați în anumite unități adminiatrativ-teritoriale. Pe de altă parie, în localitățile
rurale, procentul copillor de 3-5 ani înscriși la grădiniță-este foarte mic: (26%),
Curtești
Păltiniș (27%), Ripiceni (19%), Varu Câmpului (18%). Identiticăm asifel nevoia de
extindere și modernizare a infrastructurii educaționale din mediu! rural, de
precum și
servicii care să facă participarea mai accesibilă pentru familii prin dezvoliarea de
grădinițe mai aproape de comunități, programe flexibile, transport școlar adaptat
și
campanii locale de conștientizare privind beneficiile educației timpurii.
Figuiă 9. Total populație școlară 11
TOTAL populație școlară (2024)
Tatal microregăme (7? fara de Sus (126)
Total judezul tai (45)
Total purtețul Suceava (13) i]
Tutat putețut Batogani (78)
20000 40000 60000 80000 LGORUO 120009
53
Pagina 60
() TARA de ză
Figura 7N întal eng inserș la creșă Hi
Total copii înscriși la creșă (2024)
- Total mitraregiune INI fara die Sus (126)
Total județul fași (254
uta! pablesi Suceava 033 GQ
Totul șueteuf Botoșani (78)
iii 100 709 300 400 500
Tabel 17. Panutație școlară, 2024
21242 100,34%
Boâă 116,54%
Do E
"BT ORAȘ BUGEGEA 730 120 L-a A
“Bit DARABANI aa
AȘ 1513 oi
oi
1445”
LG
oi
o
AVEAM na Re
ga FiT3%,
aa Se 0 : "63,57%
4 BALUSENI
87 BLANDEȘTI gg 08 30
o 3 d
RAEGI
nu aa
og BRO SEA 5
a „
a GAARA ES
“18 8 GANDESTI mă
OO 182
Ai BT CONCEȘII
m GOALA
54
Pagina 61
(II TARA de sus
CORDARENI ! 70,32%
e a _. i |
o
CORNI 83,83%
DOUA
au =
GOTUȘGA
"CRISTEGi "82.70%
“BBB
CURTEȘTI
—ANIGERII "7055
i
DERSCA Dre
"80,19%
DOBĂRCENI
DRĂGUȘENI
"
URNEȘTI—— 78,56%
FRUMUSICA IAR ALA
GE ENESCU” mg
GORBANEȘTI "TB
AEG 31%
"HAVÂRNA Si 33
met,
“HLIPICENI
HUBEȘTI 163 70,31%
BĂNEȘTI
E a
ea
LUNGA i 55 9701039 i
BANO BD pa
"BT MIHATEMINESCU 610 0 Sia 6003
"BT MIHAILENI =
Br MIHALAȘENI 5
0 ETERNE
03 A
Pagina 62
PALIINIȘ
. ai
PRAJENI
87.01%
38%
STAUCEN
ȘTIUBIENI
“GC e pa 0”
LAC
00
"50,36%,
VLASINEȘTI i) 428
"7 NORNIGENI aaa
De e e et:
"dota jadoțul Botoga “008033 8%
ANA BOLRASCA aaa 24
ORAS
E) 237 76,79%
DOLHEȘTI 365 7 98 73,47%
"DUMBRAVENI 1515 FT 79,26%
56
Pagina 63
i
|
"GRAMEȘTI
HANȚEȘTI 0 145403 ooBou i
GRI gap gi i
EI e pa EEE
RI . me
igo
13 SV ZVORIȘTEA 539
Total judajul Suceava a [1-7 72,36%
2402
DS MUNIGIPIUL PASCANI
7009 100 ÎN: "69,09%
GA HARLAU
gi
40,80% |
m
Ea 80
CEPLENIȚA ']
"IS “COARNELE GAPREI 931 e) 803
a e et
COTNARI 76 0 Dă"
să EA
5
DEI 5
""ERBIGENI [] 126 183 68,85%
ARTAR Bg i
Tg iii "EOGURI 3 a i 135 m 436 ii . i
"80,37%
RONA 0 5 m a
A II: HĂRMANEȘTI 229 [) „00
Pa 18 ON NEGULGE 30 3 73,53%.
gg O E Sati
e]
IE 2 PLUGARI i iii 60,95%
IN Ea PROBOTA Ir:
NE 7 387 "68.00%
57
Pagina 64
i
27 Ss OSCOBINȚ 720 Bo 45%
08 gipote oa "Gad
pa 03 GIREȚEL oa gag E3565
gre a RA . "oa! |
gg TODIREȘȚI Bg ae
_ pg ogm
481 _ mă
“A 7RaTORI e me EL
e]
|
gg og NCADENI oa 9 i
Total județului 7 aaa aa” Ama
"Toal nicroregiune iti Țara de Sus a ea 75,19%
Medie europeană 93% i
“Sursa dalelo ielor: (NS TEMPO, SCL.103D Populația cola pe niveluri educație, siiocaltăi
- de județe
Un total de 7709 de cadre didactice predau unui număr de 100.785 elevi și studenți,
la nivelul întregii microregiuni ITI „Țara de Sus”, În anul 2024, în microregiunea ITI
sunt aptoximativ 76,5 cadre didactice la 1.000 de elevi, comparativ cu aproximativ
72,2 la nivel uațional. Diferența indică o disponibilitate ușor mai ridicată a resursei
umane didactice în unitățile de învățământ din teritoriul ITI, sugerând existența unor
condiții favorabile pentru desfășurarea procesului educațional. În unele zone rurale
există încă școli cu clase supradimensionate sau cu deficit de personal calificat, iar în
alte localități apar clase foare mici, care îngreunează eficiența utilizării resurselor, d
Aceste diferențe arată nevoia de o distribuție mai echilibrată a cadrelor didactice, de ;
măsuri de atragere și păstrare a profesorilor în comunitățile rurale și de investiții
continue în formarea profesională.
58
Pagina 65
Figură 11. Personal Vidactic ia 1000 ce elevi
Personal dirlactic la 1000 de elevi (2024)
Naățional
Miza regiune [TI
70007100 72007300 24007540 760000 i
4.5 Infrastructură școlară
În anul 2024, multe dintre unitățile școlare erau deja dotate cu echipan ente IT pentru
elevi și studenți, în urma programelor de finanțare dedicate digitalizării sistemului
educaționalÎn: anul 2024, numărul mediu de elevi care revin unui echipament IT în
microregiunea ITI este de aproximativ 3,8 elevilechipament, comparativ cu
aproximativ 4,5 elevi/echipament la nivel național. Această situație indică un nivel
telativ bun de dotare tehnologică în unitățile de învățărnânt din teritoriul ITI, sugerânci
existența unei baze favorabile pentru susținerea procesului educațional digital și
pentru dezvoltarea competențelor digitale ale elevilor. Situația nu este însă uniformă,
deoarece există diferențe majore între localități, influențate de accesul diferit la
proiecte de finanțare și de capacitatea administrativă locală.
Este important de menționat că nevoile de digitalizare sunt dinamice. Acest lucru a
reieșit și din focus grupuri, unde participanții au semnalat necesitatea unor actualizări
periodice ale echipamentelor, precum și nevoia de formare și sprijin pentru utilizarea
eficientă a instrumentelor digitale în procesul didactic. Acest aspect indică faptul că
59
Pagina 66
(5) TARA de Sus
investițiile în infrastructură trebuie dublate de investiții în competențele digitale ale
cadrelor didactice.
Figură 12. Ni. Medi elevifechipamenui
Nr. mediu elevi/echipameni IT (2024)
Național
ic rage ÎTI
dd Rău) 380 400 E) 4dt 4,60
tahod 12. Număr echipamente IT în unități șoolate pe lacatități
72?
ORÂȘ FLAMANZI
O ORVERII m
RAE
DRE e
TEPARII
m a
E
"ALBEȘTI
ARTEI"
"
“BALUȘENI
"
BROSCAUȚI
“GALARAȘI
“CÂNDEȘTI
"CONGEȘTI
Pagina 67
i
(Î) Tana de sus
COPALAU
13 BT CORDARENI
i "AR CORIATENI
6ORNI
" GOGULA
GOȚUȘGA
"CRISTESTI
CURTEȘTI
pp DÂNGENI
n E
BP ABRER—**
ARE
BURNEȘTI
BP ROI
GEORGE ERESOU a
Pe 155 Ă
COBAREȘII
36 E IN HANEȘ
"ga [i HILIȘEU-HORIA 8
gg UE
8 MU mg
LOZNA
LUNCA ay!
NP TA: MANOLEASA 360
a BT MMIHATEMINESCU OO
47 BT MIHAILENI 7
48 BT MIHALAȘENI "353
“3 at LEANA
a ee
Cp RER TRE a
PALTINIȘ 35
61
Pagina 68
POMARILA
DAE gaga
RIPIGENI
eee
""ROMANEȘTI di
"ai ET "SANTA MARE
O SEIUBIENI
" SUHARAU
“SULA
=
"TUDORA
E GORE
n REFERI
0 NAGULEGII aa
VIIȘOARA
SCADERI pg
mg A INETI gap
DE n NEI mr
VOR ă
GRAȘ DOLHASCA 127
ORAȘITENI
ger DRE ERE 80
Du i
e ANITANELE ga
GRATII,
-
HANȚEȘTI 126
Pagina 69
(3) TARA de su
Esi
VEREȘTI
" ZAMOSTEA
MUNICIPIUL PAȘGANI 547 III: I-A
ZT
HARLAU mem i ne a
ORAȘ
"GRAS PODUILOALEI
ORAȘ TARGUFRUMOS 606 8
„2
ANBRIESENI
BELCEȘTI
O BIVOLĂRI
CEBLENIA a
COSTEȘTI
"" EOYNARI
i
mg OFERI
16 18 ERBICENI
HARMANEȘTI
24 [3 PROBOTA
i I$ ROȘGÂNI
IS RUGINGASA
i S6oBiNȚI
"IS ȘIPOTE
În GREȚEL za mm
63
Pagina 70
(3) TARA de su
pg e age ei
PERI 353
m 080 NVALEAGEAGĂ mp a
porii
În RO e e 3
35 ȘI OVIADENI a DI 0,90
; Total mioraregiune
: Total 7
național
lafrastructura școlară din microregiunea !T! „Țara de Sus” prezintă diferențe între
mediul urban și mediul rural. Unitățile de învățământ din orașe dispun de cele mai
bune dotări, atât în ceea ce privește laboratoarele, cât și terenurile de sport. Municipiul
Botoșani include cel mai mare număr de laboratoare școlare și terenuri de sport cu
272 de laboratoare și 24 de terenuri de sport, iar municipiul Dorohoi completează
această imagine cu 105 laboratoare și 10 terenuri. Chiar și orașele mici, precum
Bucecea sau Săveni, se situează peste media rurală, Bucecea având 24 de
laboratoare, iar Săveni 9 laboratoare și 2 terenuri.
În comunele rușale, dotările sunt mult mai reduse. Multe localități funcționează cu unul
sau două laboratoare, iar câteva nu beneficiază de astfel de spații deloc. Exemple
precum Blândești (0 laboratoare, O terenuri), -Călărași (0 laboratoare, D terenuri),
Mihăileni (0 laboratoare, 0 terenuri) sau Probota (0 laboratoare, O terenuri) evidențiază
zonele unde infrastructura educațională este extrem de limitată. În județul Iași,
comuna Andrieșeni se confruntă cu aceeași problemă, având 0 laboratoare și O
terenuri.
Există însă și comune rurale cu investiții semnificative, chiar dacă nu ating nivelul
unităților urbane. În județul Botoșani, comuna Frumușica dispune de 4 laboratoare și
4 terenuri, iar Vorona de 4 laboratoare și 4 terenuri, ambele situându-se peste media
mediului rural. În județul Iași, comune precum Ruginoasa (3 laboratoare și 3 terenuri)
64
Pagina 71
(ÎL TARA de
sau Șipote (2 laboratoare și 1 teren) demonstrează interesul și investițiile locale peniru
îmbunătățirea condițiilor școlare.
Tabel 13. intrastzuctură școlară pe iocatități fiaboratoase si terenuri de sport]
MUNICIPIUL BOTOȘANI
MUNIGIPIUL DOROHOI op
ORA BIEEDEA e ep
DARABĂI
"“ORĂȘ FLĂMÂNZI
DRĂȘ SAVENI
(DĂȘENI
ALBESTI
AVRAMENI
DORIT e re i
BRAEȘTI ai
siaini
ONGEȘII a
aie
iai i]
Di
pi - ami
DI e a
CRISTEȘ
CRISTINEȘTI PI
= GURTEȘgI
DERSCA
DIMAGHENI
"DOBĂRCENI
65
Pagina 72
TARA de
RUMUȘICA 4
GEORGE EREBUS
. - a mg
IARNA” 9
HILISEU-RORIA
ULIPIGENI
—BUBEGTI
ge
go
g
5
—j N -
ÎN A ”
MILEANCA
“ROG pe mg
"RIGENI- rm gi mg
un - 5
a Dn
PRAJENI mg a
EI eg gr
m e _
RADAUȚEPRUT
ROMA i a
ROMÂNEȘTI i
alei
SANTAMARE
— oiolpl
SENBRIGENI 5
”
EN 3
“STIUBIENI
SUHARAU o ai
ia p
i i i i mia
wi
iai
66
Pagina 73
1!
|
i
:
TUDORA
UNGURENI
“ “UNȚER
VAGULEȘI
"VĂRFU CÂMPULUI
IȘOARA
“VORNIGENI
--ORRORR”
8
"ORAȘ LITENI go
ORAȘ SIRET
â
“FÂNȚĂNELE
UBEȘTI
ORAȘ PODU ILOAIEI
"ORAȘ TÂRGU FRUMOS
BALȘ
ÎN BALȚAȚI
5 BELCEȘTI IN Ro iai
gr NN:
IS “GEPLENIȚA
COARNELE CAPREI
67
Pagina 74
COSTEȘTI
gg OR m m
= pg)
15 ERBICENI =
mg PAREPA a
IS PLUGARI
gi OO
"SCOBINȚI
gmp gt
și
VALEA SEACA”
pg mg e AR FOR
gamma e RER
Sotul
ii micraregiune n Ă 721 aa
Sursa datelor: INS SCL106C niveluri de localiăli, |
” TEMPO, - Laboratoare școlare pe educație, județe si
i SCL1108 - Terenuri de sport pe niveluri de educație, județe si localități
În Regiunea Nord-Est, abandonul școlar se menține la niveluri relativ reduse în ultimii
ani, cu o tendință de scădere atât în ciclul primar-gimnazial, cât și în învățământul
liceal și profesional. În 2023, rata abandonului în învățământul primar și gimnazial
coboară la 0,8%, ușor sub media națională. Acest nivel sugerează că participarea
școlară a devenit mai stabilă, chiar și în comunitățile rurale, unde fenomenul este de
obicei mai pronunțat.
68
Pagina 75
A Tana de
Diferențele dintre județe sunt moderate. Suceava are cea mai mică rată a abandonului
în 2023, de doar 0,4%, urmată de Iași și Botoșani, fiecare cu 0,7%. Valorile sunt
apropiate și indică un comportament educațional relativ uniform la nivel regional.
Pentru ciclul liceal și profesional, unde riscul de abandon este în mod tradițional mai
fidicat, situația din Nord-Est s-a îmbunătățit vizibil. Rata scade la 0,9% în 2023, fiind
îni linie cu media națională. Județul Suceava se situează din nou cel mai bine (0,8%),
în timp ce Iași și Botoșani rămân la niveluri comparabile,
Tobe 14. Rata abamlonului școlar
i Național
“Regiun
MAGROREGIUNEA boi
"Regiunea NORD-EST
Suceava
oi că BUGET
|
i Regiunea SUD-MUNTENIA
Regiunea BUCURESTI - |LEOV
MACROREGILINEA PĂTRU
Regiunea ȘIJO-VEST OLTENIA
Ri VEST
mo
69
Pagina 76
AER TARA de Sus
Figură 13. Rata abandonului școlar în regiunea Nord-Est
Rata abandonului școlar în regiunea Nord-Est
2,50%
200%
1.50%
mn îi RR
0,50%
00 Dia . ,
ada 2022 2023
verifice Învățământ primar Și piei mele Invățiunăntul securtar ciclul 2 (liveat si profesional
Numărui elevilor cate au promovat examenul de bacalaureat a înregistrat o creștere
constantă la nivel național în perioada 2021-2023, de la 99.336 de absolvenți în 2021
la 108,473 în 2023. Această tendință se regăsește în majoritatea macroregiunilor și
regiunilor de dezvoltare, dași ritmul creșterii diferă de la un teritoriu la altul.
În Regiunea Nord-Est, numărul candidaților promovați crește de la 18.184 în 2021 la
18.790 în 2023, însă avansul este mai temperat comparativ cu alte regiuni. Creșterea
totală de aproximativ 600 de elevi pe parcursul a trei ani este modestă raportat la
dimensiunea | opulației școlare a regiunii. Această evoluție lentă reflectă provocările
persistente din sistemul educațional regional, precum decalajele ruralurban,
mobilitatea ridicată a populației și resursele educaționale mai limitate în multe zone.
La nivel județean, situația este diferită de la un județ ta altuț:
Iași rămâne județul cu cel mai mare număr de absolvenți, înregistrând valori
stabile: 4.426 în 2021, 4.525 în 2022 și 4.494 în 2023. Județul confirmă rolul
său de pol educațional regionali.
e Suceava înregistrează o creștere vizibilă, de ia 3.934 la 4.170 de absolvenți în
2023.
70
Pagina 77
i Botoșani are valori mal reduse și o evoluție oscilantă, revenind totuși în 2023
la un nivel peste cel din 2021 (de la 2.182 la 2.251 de promovați).
Comparativ cu alte regiuni ale țării, Nord-Estuj se plasează în jumătațea Inferioară a
clasamentului, în timp ce zone precum București-lifov sau ' Sud-Muntenia
înregistrează creșteri mult mai dinamice.
Yabet 15. Numărul alevitor care au promavat examenul de Bacalaureat
21
i
| Național 99338 101298
La ma ea mari map ai
MAGROREGIUNEA UNU 54363 6808
4 e manere măi
| Regiunea NORD VEST 13301 14ă40 |
A :
"Regiunea i ÎN i e: ANI MN MI
| i 72: -':
i MACROREG DO
| Regiunea ii
NORD-EST
"Botoșani în
|
Suceava
Regiunea BUCURESTI LEO 18035
“MACROREGIUNEA PATRU
"Regiunea Si „VEST OLTENIA
"Regiunea VEST ă
Sursa gatelor: INS TEMEG,. Sc 1096 Muimărul sfevilor „care: ce au promovat e
-
2 e
În microregiunea IT! „Țara de Sus”, municipiul Iași funcționează ca un pol de
dezvoltare academică și de cercetare, datorită universităților sale cu tradiție și a
capacității lor:de a atrage resurse, proiecte și specialiști:
Universitatea „Alexandru loan Cuza” Iași"! - 15 facultăți cu un total de număr
total de 25.175 studenți, din care 22.772 sunt români și 2.145 străini (situație
de licență, master, doctorat și mobilități
% Site-ul UAIC disponibil ontine: hitps:/Arer.uaic.ro/ Accesat în data de 7.11.2025.
71
Pagina 78
it Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iași!? — 11 facultăți cu un total de
aproximativ 13,000 de studenți.
i Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” lașit? — 4 facultăți cu
un total ze aproximativ 9000 de studenți.
te Universitatea de Științele Vieții „on lonescu de la Brad” Iași! — 4 facultăți cu
aproximativ 4500 de studenți.
i Univers tatea Națională de Arte „George Enescu” tași'% — 3 facultăți cu
aproximativ 1600 de studenți.
De asemenea, în județul Suceava axistă Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava!
care are 11 facultăți cu un total de 9967 de studenți (2024).
Prezența unui număr atât de mare de instituții de învățământ superior consolidează
rolul lașului ca centru de formare pentru o mare paris a tinerilor din Regiunea Nord-
Est, dar și ca punct de atracție pentru studenți din alte regiuni ale țării și din străinătate.
Studenții internaționali, inclusiv cei atrași de programele de medicină și inginerie, aduc
diversitate culturată și contribuie direct la economia locală prin iocuire, consum și
participarea la activități academice și de cercetare,
Ca urmare a numărului mare de universități din Iași, numărul de absolvenți este cu
mult mai mare decât cel din celelalte 2 județe. În anul 2023, în județul Iași au finalizat
studiile universitare 11.834 de studenți, în timp ce în județul Suceava 2.500 de
absolvenți finalizau învățământul superior.
Tabel 16. Atsolvenți în învățământul superior
Botoșani
a ui
e
mg e Pe
“ducăauă gg
*2 Site-ul disponibil ontine hitps:/Mrwyw.tuiasi.ro/ Accesat în data de 7.11,2025,
%3 Site-ul UMF Iași disponibil online hitps;/Avww.umfiasi.rolre Accesal în data de 7.11.2025,
'4 Site-ul USV disponibi! online: his: ccesat în data de 7.11.2025,
15 Site-ul disponibit online: bit Accesai în data de 7.11.2025,
* Site-ul USV disponibil ontine: hilps://usv,roidespre-ncilcovestea- ndastral. Accesat în data de
7.11.2025,
72
Pagina 79
(5) TARA de sus
Aceste universități au atras în ultimii ani fonduri nerambursabile consistente, ceea ce
a permis dezvoltarea unor programe educaționale moderne, extinderea cooperării
transfrontaliere și consolidarea activităților de cercetare și inovare. În.tabelul de mai
jos sunt prezentate câteva dintre proiectele relevante.
Tabet 17. Proiecte în universități
long ccess to health, Program terreg ;
|
„Ștefan cel Mare” NEXT VI-A România-leraina 2021-2027, Programul Interreg NEXT VI-A
Suceava i România-lJeraina 2021-2027
|
> Valoare totală: 386.922,84 EURO (din care 100,922,40 EU 0 USV)
> Proiectul își propune îmbunătățirea aacesului la serviciile de asistență : ;
medicală pentru persoanele care locuiesc în regiunile de frontieră, inclusiv :
griipurile vulnerabile, aum ar fi refugiații, persoanele strămutate intern și ;
:
: persoanele cu dizabilități, i |
! Climate Synergy - Sustainable Yield through Modeling and Nebwarked Ertoris i ;
i for Riverbank and Dams Governanco underiying Community Climate
| Resilience
i > Valoare totală; 1.393,048,85 EURO (din care 167.934,36 EURO USV)
|
> Proiectul abordează câteva provocări teritoriale în zona transfrontalieră, :
precum: impactul schimbăritor climatice, degradarea mediului, gestionarea
i
| apei și controlul riscului de inundații, diferențele econarnice dintre cele două :
regiuni (România și LJcraina) și cooperarea transfrontalieră 'mitată,
ro(activ) pe muncii viitorul! Cc
piața Praciică-ți
| > Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 4.930,138,35 lei
|
> Saopul principat al proiectului constă în creșterea angajabilității studenților :
din Universitatea “Ștetan ce! Mare” din Suceava ca urmare a îmbunătățirii
competențelor acestora raportat. la temele transversale actuale ale pieței
muncii care rezidă din adoptarea noilor tehnologii, adoptarea conduitei
ecologice în activitățile economice, adoptarea noilor metode de integrare a
forței de muncă în mecanismul antreprenoriat. i
! i
” Universitatea i Elevating Higher Education public policies: an empowering SPRingbaard :
| :
„Alexandru loan (HESPRI), Tip proiect HORIZON-MSCA-2021-5£-01
; Cuza” iași >» Perioada de implementare: 01/01/2023-31/12/2026
> Scop: Să dezvolte strategii inovatoare care să îmbunăt?'ească politicile
| publice și competitivitatea învățământului superior, ținând cont de cele două
i direcții care au modelat universitățite în ultimele decenii: tradiția umanistă a
:
| guvernanței universitare și reformele neoliberale.
73
Pagina 80
iatform tor heiping small and medium tarmers to incorporate digital
Technology for improved Opportunities (PHITO), Tip proiect HORIZON-IA,
; :
HORIZON-CL6-2022-F ARM2FORK-02-two-stage
> Perioada de implementare: 1/09/2023-31/08/2028 pe
i i
> Scop: Să ajute fermierii tnici și mijlocii să beneficieze de tehnologiile digitale
din agricultură
tniversitațea de Golaborare transfrontalieră pentru alimente mai sigure: cercetare avansată a ! ;
|
ființele Vieții „lon ! agenților patogeni infecțioși în camea proaspătă comercializată, PN WV =
lonescu de i Brad” - bilaterat/multilaterai
Cooperare europeană și internațională =
tași >» Perioada de implementare: 2024-2025
> Scop: îmbunătățirea capacității de cercetare în domeniul agenților patogeni
alimentari în România și Republica Moldova, prin crearea unei rețele
:
transfrontaliere de specialiști,
Rata de participare a adulților la educația formală și non-formală în anul 2022 variază
puternic între regiunile României, ceea ce evidențiază diferențe majore în accesul la
formare continuă, aportunități profesionale și cultura învățării pe tot parcursul vieții.
Regiunea Nord-Est înregistrează o rată de 21,5%, situându-se ușor sub valoarea
Macroregiunii 2, din care face parte (22%) și sub media națională estimată prin valorile
celorlalte regiuni. Acest nive! relativ scăzut sugerează un acces limitat al adulților la
programe de formare continuă, dar și o implicare redusă în activități educaționale
desfășurate în afara sistemului formal.
Tabel 18. Rata de participare a Cultitor ta activități de formare
Macroregiunea 1
N O Nordest
21,8
m e
id
“
Macroregiunea 2
Sud-Est
“
Macroregiunea 3
74
Pagina 81
|
Regiunea Bucureștiiilovy
Wacroregiunea 4 i
i
|
|
pa ia activități educaționale “i
i datelor. INS TEMPO, AED106A - Rata de paricipare: populejei ocupale |
|
| i
În Regiunea Nord-Est, nivelul de cunoaștere a limbilor străine prezintă un profil
dar rămâne vizibil sub nivelul regiunilor mai dezvoltate. Aproape una din
echilibrat,
cinci (18,6%) declară că poate înțelege și utiliza doar câteva cuvinte sau
persoane
fraze, o valoare peste media națională, semn că mulți adulți au avut o expunere
limitată la învățarea unei limbi străine, mai ales în mediul rural. În același timp, aproape
treime dintre locuitori (28,1%) se autoevaluează ia nivel începător, procent similar
o
cu cel al Macroregiunii 2 și mai ridicat față de media națională. Totuși, diferențele apar
vârful doar 15,9% dintre persoane ajung la nivel avansat, „nult sub media
(a distribuției:
la de București-lifov sau Nord-Vest, zone unde piața muncii
națională și mare distanță
este mult mai internaționalizată, iar accesul la formare și expunere la limbi străine este
mai mare.
Tabel 19. Procentul adulților care cunosc cei puțin o limbă străină
Național
“ 10,7 22.2 55 "281
Macroregiunea
est
| "Centru
| Macroregiunea 2
ț „Nord-Est
GE
Pagina 82
(AZ) TARA de Sus
Macroregiunea 3
Sud-Muntenia
„Regiunea Hucureștilifov
Ă "Macroregiunsa
4
: Sursa datelor: ÎNS TEMPO; A. E
limba străină după ru outcevelua
de competenta
Conform: Raport privind Starea Învățământului din Județul Botoșani (anul școlar 2024-
2025), fu
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.