Plan Urbanistic General (PUG)

PUG Roscani MG st ist predarest.geo final CJp.152

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Pe site-ul primăriei
PUG_Roscani_MG_st_ist_predarest.geo_final_CJp.152.pdf
Emitent
Comuna Roșcani, jud. Iași
Pagini
201
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG), „PUG Roscani MG st ist predarest.geo final CJp.152”, Comuna Roșcani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaroscani.ro/wp-content/uploads/2025/01/PUG_Roscani_MG_st_ist_predarest.geo_final_CJp.152.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/roscani/101419-pug-roscani-mg-st-ist-predarest-geo-final-cjp-152, 07.11.2026)

Fișier creat
12.12.2024
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI JUDEȚUL IAȘI P.U.G. VOLUMUL I MEMORIU GENERAL • BENEFICIAR: COMUNA ROȘCANI – JUDEȚUL IAȘI • PROIECTANT GENERAL: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI J 22 - 3398 - 2008 tel. 0742 577 556 • PROIECTANT URBANISM: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI J 22 - 3398 - 2008 tel. 0742 577 556 • DATA ELABORĂRII: AUGUST 2018 - DECEMBRIE 2022 PROIECT NR.145A/U Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 001

Pagina 2

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI LISTA DE SEMNĂTURI Proiectant general: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI Proiectant urbanism: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI Șef proiect: arh. Carmen Șlusaru Colectiv de elaborare: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI • Urbanism și amenajarea teritoriului: arh. Șlusaru Anișoara Carmen • Echipare edilitară: ing. Dumitroaia Andrei • Studiu Geotehnic: ing. Vieru Ioan • Studiu Topo: ing. Ionel Cristinel ing. Hurjui Daniela • Studiu Istoric: conf. univ. dr. Vasile Cotiugă prof.univ.dr.arh. Doina Dascălu Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 002

Pagina 3

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI PLAN URBANISTIC GENERAL CUPRINS A. PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației 1.2. Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluție 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relații în teritoriu 2.4. Activități economice 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.6. Circulație 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Necesități și opțiuni ale populației 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluție posibilă, priorități 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităților 3.5. Evoluția populației 3.6. Organizarea circulației 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecția mediului 3.11. Reglementări urbanistice Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 003

Pagina 4

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE (scheme, cartograme, grafice) VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism 2. Baza legală a elaborării 3. Domeniul de aplicare II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit. 5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public. 6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii. 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii. 8. Reguli cu privire la echiparea edilitară. 9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții. 10. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și împrejmuiri. III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ 11. Zone și subzone funcționale IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN VI. UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ B. PIESE DESENATE PLANȘA nr.1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU sc. 1:25000 PLANȘA nr.2-1 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI sc. 1:5000 ROȘCANI PLANȘA nr.2-2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI sc. 1:5000 RĂDENI Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 004

Pagina 5

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI PLANȘA nr.3-1 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE sc. 1:5000 ROȘCANI PLANȘA nr.3-2 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE sc. 1:5000 RĂDENI PLANȘA nr.4-1 REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ sc. 1:5000 ROȘCANI PLANȘA nr.4-2 REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ sc. 1:5000 RĂDENI PLANȘA nr.5-1 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR – sc. 1:5000 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ROȘCANI PLANȘA nr.5-2 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR – sc. 1:5000 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ RĂDENI Șef proiect, arh. Anișoara Carmen Șlusaru Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 005

Pagina 6

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. Date de recunoaștere a documentației PUG • Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Beneficiar: COMUNA ROȘCANI - județul IAȘI • Proiectant general: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. - IAȘI • Subproiectanți, colaboratori, reambulare topo: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. - IAȘI • Urbanism și Amenajarea Teritoriului: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. - IAȘI • Studiu topo: P.F.A. HURJUI DANIELA și P.F.A. IONEL CRISTINEL - Iași • Studiu geotehnic: P.F.A. VIERU IOAN - Iași • Număr proiect: 145A/U / 2018 • Data elaborării: 2018 - 2020 1.2. Obiectul lucrării - PUG • Solicitări ale temei-program Studiul de față se înscrie în tematica de cercetare - proiectare pentru anii 2018 – 2020 la tema „DOCUMENTAȚII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM” la poziția – PLANURI URBANISTICE GENERALE - PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI ROȘCANI. • Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de consiliul local. Planurile Urbanistice Generale au caracter de reglementare și răspund programului de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial-administrativă de bază. Documentația materializează politica de dezvoltare definită de Consiliul Local Roșcani prin „Strategia de dezvoltare a comunei Roșcani”, care cuprinde obiectivele și măsurile principale pentru amenajarea și dezvoltarea armonioasă a teritoriului administrativ, în conformitate cu actele normative în vigoare. Dintre actele normative aflate în vigoare, două legi au implicații directe asupra teritoriului studiat: Legea nr.351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități și Legea nr.84 / 2004 pentru înființarea unor comune. Astfel, la Articolul 5 din Legea nr.351/2001, se menționează că „Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau localitățile rurale și a Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 006

Pagina 7

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr. IV”. Pe baza acestei prevederi legislative și a documentațiilor care atestă îndeplinirea condițiilor din Legea nr. 351 / 2001 – Anexa nr. IV, pct. 4.0 - Condiții necesare pentru înființarea de noi comune, a fost promulgată Legea nr.84 / 2004 pentru înființarea unor comune, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.310 din 07/04/2004, prin care a fost posibilă reorganizarea administrativă a unui număr de 7 teritorii administrative comunale (Focuri, Mircești, Rediu, Șcheia, Târgu Frumos, Todirești și Trifești) de pe teritoriul județului Iași1. Astfel, prin reorganizarea comunei Trifești, din componența acesteia mai fac parte satele Trifești (reședința de comună), Hermeziu, Vladomira și Zaboloteni. Prin reorganizare, a luat ființă comuna Roșcani din care fac parte satele Rădeni și Roșcani, acesta din urmă fiind centrul administrativ al comunei nou înființate. Pentru întocmirea prezentului studiu, pe care îl vom denumi în continuare PUG, suportul juridic este asigurat de o serie de acte normative (legi, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, ordine) pe baza cărora au fost formulate conținutul-cadru și metodologia de elaborare a documentațiilor de urbanism. Principalul act legislativ care definește activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism este Legea nr.350 /2001 cu modificările și completările ulterioare, corelată cu legislația în domeniul autorizării construcțiilor definită prin Legea nr.50 /1991 privind autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor cu modificările și completările ulterioare. Documentația se întocmește avînd la bază prevederile din H.G.R. nr.525 /1996 pentru aprobarea „Regulamentului general de urbanism”, „Ghid privind elaborarea și aprobarea regulamentelor locale de urbanism” – indicativ: GM-007-2000 - aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr.21/N/10.04.2000 și „Ghid privind metodologia de elaborare și conținul-cadru al Planului Urbanistic General" – indicativ: GP038/99- aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr.13N/10.03.1999. Actele normative menționate reglementează conținutul documentațiilor de urbanism și creează cadrul normativ specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Legislație conexă care întregește prevederile actelor normative enumerate mai sus: În domeniul urbanismului • Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul; • Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport; 1 De fapt, prin Legea nr.84/2004 a fost aprobată înființarea unor comune în mai multe județe (Alba, Arad, Argeș, Bacău, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea). Componența și satele reședințe ale comunelor înființate potrivit alin.(1) din Legea nr.84/2004 sunt cele prevăzute în anexa nr.1, iar componența și satele reședințe ale comunelor existente, ca urmare a reorganizării acestora conform alin.(1), sunt cele prevăzute în anexa nr.2 din Lege. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 007

Pagina 8

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a II-a – Apa (modificată de Legea nr.20 /2006); • Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –Secțiunea a III-a – Zone protejate; • Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități (cu modificările și completările ulterioare); • Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a V-a – Zone de risc natural; • Legea nr.190/26.05.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice; • Codul civil actualizat prin Legea nr.287/2009, Legea nr.71/2011, Legea nr.60/2012, Legea nr.138/2014, Legea nr.17/2017; • Hotărârea de Guvern nr.525/1996, cu completările și modificările ulterioare, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism; • Hotărârea de Guvern nr.584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban. În domeniul construcțiilor • Legea nr.10 /1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în construcții; • Legea nr.50/1991 cu modificările și completările ulterioare; • Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50 /1991aprobate cu ordinul M.D.R.L. nr.839/2009; • Legea nr.114 /1996 legea locuinței, cu modificările și completările ulterioare; • Ordonanța Guvernului nr.63 /2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea de Guvern nr.766 /1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții (Regulamente privind: a.activitatea de metrologie în construcții; b.conducerea și asigurarea calității în construcții; c.stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor; d.urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor; e.agrementul tehnic pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții; f.autorizarea și acreditarea laboratoarelor de analize și încercări în construcții; g.certificarea de conformitate a calității produselor folosite în construcții); • Hotărâre de Guvern nr.273 /1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora, modificată de Hotărârea nr.940 din 19 iulie 2006, Hotărârea nr.1.303 din 24 octombrie 2007 și Hotărârea nr.444 din 28 mai 2014; • Hotărâre de Guvern nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor; • Hotărâre de Guvern nr.571 din 10 august 2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții și amenajări care se supun avizării / autorizării privind securitatea la incendiu; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 008

Pagina 9

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Ordinul comun nr.34/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea precizărilor privind avizarea documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor; • PRECIZĂRI nr.5.122NN /1.384 /178/ 25-05;11-06;30-03-1999 - privind modul de constituire și virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de construcții, cu corespondent în devizul general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a Constructorilor, emise de ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, ministrul muncii și protecției sociale și ministrul transporturilor. În domeniul administrației publice • Legea nr.215 /2001 a administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.188 /1999 privind statutul funcționarului public cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.51 /2006– Legea serviciilor comunitare de utilități publice, modificată de Legea nr.204 din 9 noiembrie 2012 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008 pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51 /2006 și a Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr.241 /2006; • Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 - legea administrației publice locale și Legea nr.286 din 6 iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215 /2001 cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.213 /1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia cu modificările și completările ulterioare; În domeniul proprietății funciare • Legea fondului funciar nr.18 /1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.1 /2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18 /1991 și ale Legii nr.196 /1997 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40 /1997 pentru modificarea și completarea Legii locuinței nr.114 /1996, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.7 /1996– legea cadastrului și publicității imobiliare, cu modificările și completările ulterioare. Actele normative complementare domeniului: • Legea nr.184 /2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată; • Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările ulterioare; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 009

Pagina 10

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Ordonanță de urgență nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr.265 /2006, cu modificările și completările ulterioare; • Lege nr.254 din 14 decembrie 2010 pentru abrogarea Legii nr.98 /1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică; • Legea nr.107 /1996 - legea apelor, modificată prin Legea nr.310 /2004, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.45 /1994 legea apărării naționale a României, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă; • Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.307 /2006 privind apărarea împotriva incendiilor; • Legea nr.41 din 24 mai 1995 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68 din 26 august 1994 privind protejarea patrimoniului cultural național; • Ordonanța Guvernului nr.43 /1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificările și completările ulterioare; • Ordonanța Guvernului nr.2 /2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea de Guvern nr.540 din 22 iunie 2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea de Guvern nr.62 /1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General, modificată prin Hotărârea nr.119 din 25 februarie 2015 pentru modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 62/1996; • Hotărârea de Guvern nr.930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică; • Hotărârea de Guvern nr.31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiidin domeniul turismului; • Hotărârea de Guvern nr.742 /2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor; • Ordinul nr.2.490 din 13 decembrie 2006 al ministrului culturii și cultelor privind abrogarea Ordinului ministrului culturii și cultelor nr.2.830/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Comisiei de Avizare a Lăcașurilor de Cult, cu modificările ulterioare; • Ordinul nr.117 din 28 februarie 2002 al ministrului sănătății și familiei privind aprobarea Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcție, amenajare și reglementare sanitară a funcționării obiectivelor și a activităților desfășurate în acestea, altele decât cele supuse înregistrării în registrul comerțului și a Procedurilor de reglementare sanitară a punerii pe piață a substanțelor și produselor noi sau importate pentru prima dată și destinate utilizării ori consumului uman; • Ordinul MAI nr.180 din 29.11.2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0010

Pagina 11

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Ordinul nr.662 din 28 iunie 2006 al ministrului mediului și gospodăririi apelor privind aprobarea Procedurii și a competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor; • Ordinul nr.326 /2001 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor privind abilitarea oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene și a direcțiilor generale pentru agricultură și industrie alimentară județene, respectiv a Municipiului București, să îndeplinească atribuțiile prevăzute la articolul 74 -103 din Legea nr.18 /1991, republicată. • Ordinul nr.119 /2014 al ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației; • HOTĂRÂRE nr.1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe. Această enumerare nu este limitativă, se poate completa și actualiza cu noile reglementări apărute ulterior elaborării prezentului Plan Urbanistic General. • Ediții anterioare ale PUG, modificări sau completări necesare. Comuna Roșcani este comună nou înființată, în anul 2004, având la baza Legea nr.351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități și Legea nr.84 / 2004 pentru înființarea unor comune. Până în anul 2004, comuna Roșcani a făcut parte din comuna Trifești județul Iași și, ca urmare, a fost cuprinsă în Planul Urbanistic General al Comunei Trifești din județul Iași, elaborat în anul 1998. Prin reorganizare, a luat ființă comuna Roșcani din care fac parte satele Rădeni și Roșcani, acesta din urmă fiind centrul administrativ al comunei nou înființate. În componența comunei Trifești, au rămas satele Trifești (reședința de comună), Hermeziu, Vladomira și Zaboloteni În această situație, este necesară actualizarea Planului Urbanistic General al comunei Trifești în noua componență și elaborarea Planului Urbanistic General pentru comuna Roșcani compusă din satele Roșcani și Rădeni. 1.3. Surse documentare În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Roșcani: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului: • Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V • Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași – SC HABITAT PROIECT SA Iași • Planul Urbanistic General al municipiului Iași – Atelier de urbanism – URBIS 90 • Planul Urbanistic General al Comunei Trifești – județul Iași 1998 • Studiu geotehnic comuna Roșcani – ing. Vieru Ioan – 2015 • Planul de Dezvoltare Regionala NORD-EST - 2014-2020 • Strategia de Dezvoltare Locală - comunei Roșcani 2016 -2020 Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0011

Pagina 12

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Documentație în vederea eliberării avizului de la Direcția Județeană de Administrare a Drumurilor și Podurilor. b.Surse statistice: • Sursa: Institutul Național de Statistică - Baze de date statistice -TEMPO - Online - Serii de timp; • Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași; • Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Roșcani. c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților: Proiecte pentru: • Modernizare drum comunal DC 7 Rădeni – Roșcani – limita comuna Roșcani - Studiu de fezabilitate - Proiect tehnic. • Modernizare drum comunal DC Valea Popii – Căuești – Ieduț - Studiu de fezabilitate. • Asfaltare drum comunal pe o lungime de 4,5 km, Rădeni – Roșcani, comuna Roșcani, județul Iași – Proiect tehnic + Detalii de execuție - pr.nr.4/2014 - S.C. D&G PRINT LINE S.R.L.Iași – S.C. SPEED IAȘI S.R.L. • Modernizare drumuri sătești în comuna Roșcani, județul Iași, în baza Hotărârii nr.37 din 27.08.2015 (Lucrări de pietruire a drumurilor sătești în satele Roșcani și Rădeni, comuna Roșcani). • Alimentare cu apă și rețea canalizare în comuna ROȘCANI, județul Iași - Studiu de fezabilitate - certificat de urbanism nr.523 din 24.10.2017 emis de Consiliul Județean Iași. • Grupuri sanitare, instalații interioare și exterioare școli mediul rural - ȘCOALĂ clasele I-IV, sat Roșcani, comuna Roșcani, județul IAȘI – Documentație pentru obținerea autorizației de construire - pr.nr.2601/2006– S.C. ProCONRIM S.R.L.Iași. • Modernizare grădiniță cu program normal sat Rădeni, comuna ROȘCANI- certificat de urbanism nr.457 din 4.10.2016 emis de Consiliul Județean Iași. • Construire cămin cultural în sat Rădeni, comuna Roșcani, județul Iași – Studiu de fezabilitate - pr.nr.894/2007- S.C. MIHUL S.R.L. Iași. • Construire Școala arte și meserii sat Rădeni, comuna Roșcani, județul Iași - Proiect tehnic - pr.nr.876/2007 - S.C. MIHUL S.R.L. Iași. • Construire sală de sport - Școala gimnazială sat Rădeni, comuna Roșcani, județul Iași - Proiect tehnic - 2008. d. Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc.1:25.000 și sc.1:5.000 întocmite de P.F.A. Hurjui Daniela și P.F.A. Ionel Cristinel, reambulate de către S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI, pe baza imaginilor ortofotogrametrice puse la dispoziție de către Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a județului Iași. e. Documentații edilitare: • Ștefan Vintilă - „Instalații sanitare și de gaze” - E.D.P. – București, 1995; • Theodor Mateescu – „Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” – Ed. „Gheorghe Asachi” Iași, 1996; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0012

Pagina 13

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • NTPA 002 /2002 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”; • Ordonanță de urgență nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr.265 /2006, cu modificările și completările ulterioare; • Legea nr.107 /1996 - „Legea apelor”- modificată prin Legea nr.310/2004, cu modificările și completările ulterioare. PLANUL URBANISTIC GENERAL conține piese scrise și desenate structurate în concordanță cu Ghidul privind metodologia și conținutul – cadru de elaborare, indicativ GP 038/1999, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.13/N/1999 și Ghidul privind elaborarea regulamentului local de urbanism aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, indicativ GM-007-2000. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Roșcani și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare a localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente. Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt: • Reașezarea localităților comunei Roșcani în vatra lor firească, prin includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al localităților la data elaborării; • Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităților; • Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale; • Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică; • Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate; • Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale. În conținutul lucrării, se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme: • Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor; • Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante; • Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității; • Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile de dezvoltare; • Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.); Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0013

Pagina 14

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului; • Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general; • Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun; • Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire; • Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității; • Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; • Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. • Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII 2.1. Evoluție Comuna Roșcani este situată în județul Iași, în nord-estul județului, la aproximativ 40km nord–nord-vest față de municipiul Iași, lângă pădurea Roșcani. Nu este străbătută de nici un drum național sau județean. Satele sunt legate de DN24C (care trece, la est de comună, prin comunele Probota și Trifești), prin drumul comunal DC7 care, pe o lungime de 6210 Km, de la intrarea pe teritoriul comunei și până la școala din satul Rădeni, a fost clasificat ca drum județean: DJ 249C. Legătura cu municipiul Iași se realizează pe rețeaua rutieră E58(E583), DN24C, DJ 249C și DC7 și pe calea ferată Iași-Lețcani-Dorohoi, cea mai apropiată stație de cale ferată fiind halta Iacobenii Vechi la aproximativ 12km spre vest. Comuna Roșcani este localizată pe hartă la 47°26′18.12″ latitudine nord și 27°25′42.78″ longitudine est și are în componență, la momentul actual, 2 sate: Roșcani care este și centrul de comună și Rădeni. Comuna a fost înființată în anul 1864, primind numele satului de reședință și cuprindea localitățile Roșcani, Păuleni și Căuești (Comoara). Satul Roșcani mai apare și sub numele de Capul Dealului, Roșcanii lui Pandele și Roșcanii lui Stroescu. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era formată din satele Roșcani, Rădeni, Borșa, Găureni, Albota, Eduțul, Căuești și Păuleni, având în total o suprafață cam de 7919 ha și 1957 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una de aburi, cinci biserici și trei școli cu 102 elevi. (George Ioan Lahovary - Marele Dicționar Geografic al României 1902). Anuarul Socec din 1925, consemnează comuna în aceeași plasă, având 1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost desființată, satele Rădeni și Păuleni trecând la comuna Hermeziu, iar satele Roșcani și Căuești la comuna Bivolari - sursa - „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0014

Pagina 15

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 216, 218. 15 iulie 1931. În decursul timpului, comuna a făcut parte din plasa Cârniceni(1904) și din plasa Bivolari(1909). După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din regiunea Iași. În anul 1950, comuna Roșcani aparținea de raionul Iași, iar în anul 1956, de raionul Vlădeni. În 1968, prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialite România, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această dată fiind desființate și satele Căuești(Comoara) (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu Rădeni). Comuna a fost reînființată în forma ei actuală, în anul 2004 în baza Legii nr.84/2004 pentru înființarea unor comune. Reînființarea comunei Roșcani în anul 2004, cu două sate: Rădeni și Roșcani, s-a realizat ca o consecință a comunicării dificile a celor două sate cu satul Trifești (reședința comunei Trifești), din care au făcut parte începând cu anul 1968. Comuna are o suprafață de 3799 ha (Institutul Național de Statistică - domeniul AGRICULTURA - tabel AGR101B - anul 2014) din care 221,134 ha intravilan (conform măsurători topografice în teren - anul 2014 vizate OCPI Iași) și 3577,866 ha extravilan. Satul Roșcani este atestat documentar din anul 1772, numele său provenind de la porecla dată proprietăresei moșiei, Roșca, sau de la dealul Roștei. Satul Rădeni este atestat documentar din anul 1554, fiind un sat format din răzeși cu moșiile despărțite prin hotare. De la răscrucea de drumuri Pietriș, la cca. 2,50 km pe partea stângă a drumului, se conturează o movilă cu diametrul de 20 - 30 m si înălțimea de 1,5m. Locul se numește La Movilă. Pe teritoriul comunei, sunt șase movile așezate pe locurile cele mai înalte, ele având un rol strategic, fiind totodată și centre geografice în jurul cărora s-au grupat comunitățile familiale ale gintelor daco-getice. La intrarea în sat, pe partea stângă, se află biserica construită în secolul al XVII-lea, pe locul unei biserici din anul 1485, în curtea căreia se află monumentul eroilor ridicat în anul 1938. Descoperirile arheologice, printre care și marea așezare cucuteniană, dovedesc vechimea locuirii încă din preistorie. Comuna Roșcani apare în Lista de monumente din anul 2015 cu 3 monumente, astfel: • La poziția 1470 - indicativ IS-II-m-B-04233 - Biserica de lemn „Sf. Voievozi” sat RĂDENI; comuna ROȘCANI Cartier Roșcani - sec. XVII. • La poziția 1471 - indicativ IS-II-m-B-04234 - Biserica „Sf. Treime” sat RĂDENI; comuna ROȘCANI – 1750. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0015

Pagina 16

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • La poziția 1474 - indicativ IS-II-m-B-04237 - Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” sat ROȘCANI; comuna POPEȘTI 1780 Biserica „Sf. Voievozi” din satul RĂDENI - monument cu indicativul IS-II-m-B-04233 - are hramul Sf. Mihail și Gavril și se află localizată în cimitirul satului Rădeni. Biserica de lemn din Rădeni a fost construită în secolul al XVII-lea, pe locul unei biserici mai vechi din 1485. În decursul timpului, s-au efectuat lucrări de reparații ale acestui lăcaș de cult. O serie de adăugiri au avut loc în jurul anului 1850. În anul 1938, în curtea bisericii, a fost ridicat un monument în formă de cruce în memoria eroilor căzuți în primul război mondial. Pe monument, sunt înscrise numele eroilor localnici căzuți pe front, precum și inscripția următoare: „Ridicat în anul 1938 luna mai sub înțeleapta domnie a M.S. Regelui Carol II, sub arhipăstoria I.P.S. Mitropolit Nicodim, ministru cultelor și artelor Victor Iamandi, prefect jud. Iași col. Caracaș Sava, pretor pl. Turia I. Prică, primar com. Roșcani Gr. Manea”. În curtea bisericii, înspre vest, se află un turn-clopotniță din lemn. Acesta este abandonat în prezent, în locul lui fiind construit un turn-clopotniță din zidărie la intrarea în cimitir. Biserica de lemn din Rădeni este construită în totalitate din bârne de lemn. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din tablă vopsită în cărămiziu. În biserică se intră printr-un pridvor care are deasupra sa un turn-clopotniță. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0016

Pagina 17

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Biserica din satul ROȘCANI - are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica a fost construită în jurul anului 1780. Ea se află localizată în cimitirul satului Roșcani și a fost refăcută complet în perioada 1818-1819. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți în culoarea gălbuie. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are, astăzi, învelitoare din tablă. În biserică, se intră printr-un pridvor care are deasupra sa un turn-clopotniță. În decursul timpului, s-au efectuat și alte lucrări de reparații ale acestui lăcaș de cult. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți astfel că nu se mai văd bârnele. În curtea bisericii, se află monumentul eroilor căzuți în primul război mondial. În spatele altarului, este mormântul preotului Gheorghe Ilievig (1840-1870). Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0017

Pagina 18

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Referitor la inventarierea din Lista monumentelor din anul 2015, semnalăm următoarele inadvertențe: - la poziția 1471 – monumentul cu indicativul IS-II-m-B-04234 - Biserica „Sf. Treime” sat RĂDENI este inexistentă. Din cercetările efectuate în teren și discuțiile cu reprezentanții primăriei și clerului, aceștia nu o situează în satul Rădeni, ci în partea de nord a satului Roșcani și afirmă că nu mai exista în teren după anul 1900, când catapeteasma și alte obiecte au fost preluate de celelalte biserici. - la poziția 1474 - indicativ IS-II-m-B-04237 - Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din satul ROȘCANI este trecută comuna POPEȘTI în loc de comuna ROȘCANI. Comuna Popești nu are în componență satul Roșcani, ci un sat care se numește Doroșcani și în care există biserica „Sf. Nicolae”, aflată în listă la poziția 1370 - indicativ IS-II-m-B-04151. În site-ul Societății Biblice din România - http://www.bisericiromania.org, care oferă un catalog și fotografii ale bisericilor din România, la pag.27, poziția 529, apare Biserica „Sf. Voievozi” din satul RĂDENI, comuna Roșcani - monument cu indicativul IS-II-m-B-04233, iar la pag.28, poziția 547, apare Biserica „Sf. Gheorghe” din sat ROȘCANI, comuna Roșcani - monument cu indicativul IS-II-m-B-04237. Biserica „Sf. Treime” sat RĂDENI, comuna ROȘCANI nu apare în această listă, actualizată la nivelul anului 2015. Biserica din satul Roșcani de astăzi este biserică cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”, biserică care a aparținut fostului sat Căuești, biserică care există în zona școlii vechi și nu este monument istoric. Este de analizat dacă se poate propune a fi inclusă în Lista Monumentelor Istorice. Referitor la Biserica „Sf. Treime”, care nu poate fi identificată în teren, menționăm că pe Dealul Viei, aflat deasupra satului Roșcani, există cartată o biserică (fig. 29 – din Studiul istoric ) ale cărei ruine se mai păstrau în perioada interbelică. Nu avem informații privind anul construirii, hramul sau dacă această biserică a fost inventariată cândva, ca monument. Dată fiind neconcordanța între datele înscrise în Lista Monumentelor Istorice și situația reală din teren, referitor la biserici, atât cele care sunt monumente istorice, cât și cele care nu Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0018

Pagina 19

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI sunt monumente istorice, este necesară elaborarea, în mod distinct, a unui studiu aprofundat, detaliat, independent de cel de fundamentare a documentației de urbanism pentru Planul Urbanistic General al comunei Roșcani. Studiul va trebui întocmit de specialiști în domeniu, la comanda primăriei comunei Roșcani sau a proprietarilor. Pe baza studiului istoric elaborat în cadrul PUG Roșcani, a unui studiu detaliat, elaborat în condițiile de mai sus și a datelor din teren, se impune corectarea și actualizarea Listei monumentelor istorice. Așa cum se menționează în P.A.T.J. Iași, repartiția și evoluția în teritoriu a rețelei de localități, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiții naturale și social-economice din diferite etape istorice. În cadrul județului Iași, rețeaua urbană are o distribuție relativ dezechilibrată în teritoriu, întrucît trei localități urbane sunt situate în partea de vest a județului (Pașcani, Tg. Frumos, Hârlău) și una în partea central-estică (Iași). Similar, se poate spune că rețeaua de așezări rurale are o repartiție neuniformă în teritoriu. Deși au evoluat în principal sub acțiunea factorilor social-economici, așezările rurale au ținut seama și de particularitățile cadrului natural, mai ales sub aspectul poziției și localizării lor în raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse variate (lemn, piatră, loc de pășunat și de cultivat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru extinderea vetrelor, ș.a. Analizând rețeaua de sate după pozitie și localizare se constată că acestea nu sunt dispuse dezordonat, ci răspândite într-o anumită ordine, putând fi deosebite șiruri (sau aliniamente) de așezări situate în condiții asemănătoare sau identice. Referitor la formarea și evoluția așezărilor rurale menționăm că actuala rețea este rezultatul unui proces istoric, multisecular, care atestă continuitatea de locuire a acestui teritoriu din cele mai vechi timpuri. Se consideră că actuala configurație este moștenită din perioada feudală, cu completările ulterioare care s-au produs prin defrișări, împroprietăriri, roiri. Astfel, rețeaua de așezări prinde a se contura mai bine abia în partea a doua a sec.XIX prin formarea de sate noi prin împroprietărire, mai ales în câmpia colinară, pe văile principalelor cursuri de apă sau prin defrișări în zonele de podiș. La definitivarea și fixarea rețelei de sate au contribuit în mare măsură și construcția de căi ferate, ca și modernizarea drumurilor principale. Acestea au provocat fenomenul de roire, satele de codru și cele retrase, migrând spre zone deschise, de-a lungul drumurilor și spre văi. Fenomenul de roire demografică, prin geneza cătunelor și autonomizarea lor treptată, după mai multe generații, în raport cu satul matcă (Ilie Bădescu - Sociologie rurală - Editura Mica Valahie -2011) și formarea de sate prin împroprietărire au determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi. Fenomenul de extindere tentaculară a vetrelor de sate ia amploare după 1989 aproape în tot județul, satele ieșind din perimetrele în care au fost încorsetate și obligate să se dezvolte prin legea sistematizării din 1974. Urmărind evoluția în timp a localităților comunei Roșcani și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane și în funcție de situarea Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0019

Pagina 20

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute. Comuna Roșcani face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 60 minute. După anul 1990, comuna Roșcani este rezultatul punerii în aplicare a Legii nr.84/2004 - pentru înființarea unor comune și a Legii nr.351/2001 - P.A.T.N. - Secțiunea a IV-a - Populația și rețeaua de localități, actualizată prin legea nr.100/2007. „Condiții necesare pentru înființarea de comune” așa cum a fost modificat și prezentat în Legea nr.100/2007, anexa nr. IV pct. 4.0, având următorul cuprins: Nr.crt. Condiția necesară Cantitate/Necesitate 1.*) Număr de locuitori minimum 1500 Populația ocupată în activități neagricole (% din totalul minimum 25% 2.*) populației ocupate) Locuințe construite după anul 1960 (% din numărul total de minimum 45% 3.*) locuințe) Potențial economic care să asigure echilibrul bugetar al Da 4. comunei Legături între satul-reședință de comună și celelalte sate pe Da 5. drumuri publice modernizate/cu îmbrăcăminți ușoare (% din totalul drumurilor) Situarea fiecăruia dintre satele componente ale comunei Da 6. propuse spre înființare la distanță mai mare de 5 km față de actualul sat-reședință de comună Reducerea distanței totale între satele componente ale Da comunei propuse spre înființare și actualul sat-reședință, în 7. raport cu distanța totală dintre acestea și satul-reședință al comunei înființate - minimum 15 km Spații construite pentru instituții și dotări: Da - primărie - școală primară și gimnazială 8. - dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic - post de poliție - stație/haltă CF sau stație transport auto *) După declararea noii comune, este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul- reședință de comună, conform pct. 2.0. din Anexa nr. IV, acestea fiind: - sediu de primărie, grădiniță, școală primară și gimnazială; dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; poștă, servicii telefonice; sediu de poliție și de jandarmerie; cămin cultural cu bibliotecă; magazin general, spații pentru servicii; teren de sport amenajat; parohie; cimitir; stație/haltă C.F. sau stație de transport auto; dispensar veterinar; sediu al serviciului de pompieri; puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor; alimentare cu apă prin cișmele stradale. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0020

Pagina 21

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Astfel, întrucât noua comună întrunește aproape în totalitate aceste condiții, a fost posibilă, în anul 2004, înființarea comunei, actul de înființare având la bază Legea 84/2004. 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.2.1. Așezarea geografică Teritoriul comunei Roșcani se află situat în nord-estul județului Iași, în partea de nord-vest față de municipiul Iași, la 47°26′18.12″ latitudine nord și 27°25′42.78″ longitudine est. Comuna Roșcani, are în componență satele Roșcani și Rădeni și se învecinează: • la nord – cu teritoriul comunelor Andrieșeni și Bivolari; • la est – cu teritoriul comunei Trifești; • la sud – cu teritoriul comunei Probota; • la vest – cu teritoriul comunei Vlădeni. 2.2.2. Relieful Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Roșcani se încadrează în zona colinară a Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, cu altitudini care variază de la +70,0m, în șesul pârâului Roșcani, pînă la altitudini de 185,20m (dealul Căuești), în partea de nord a comunei. În acest perimetru, se distinge o zonă colinară alcătuită din dealuri domoale, cu platouri largi, în zonele înalte ale teraselor. 2.2.3. Rețeaua hidrografică Apele de suprafață. Cursurile de apă de pe teritoriul comunei Roșcani, aparțin bazinului hidrografic al râului Bahlui și râului Jijia (Prut). Rețeaua hidrografică este reprezentată de următoarele cursuri de apă: - Roșca (Valea Roștei), afluent de stânga, necodificat, al râului Frasin - situat la vest de satul Roșcani, are cursul de la nord-vest spre sud-est și se varsă în pârâul Frasin la vest, în zona Iazului Roșcuța; pe cursul său, pe teritoriul comunei Roșcani, în partea de vest, se află Iazul Roșca (Roșcuța), Iazul Roșca I (Ferma I) și Iazul Roșca II (Ferma II). - Roșcani, afluent de stînga al râului Frasin, situat la vest de satul Roșcani, are cursul de la vest spre est și se varsă în pârâul Frasin în zona Iazului Căuești (Comoara); pe cursul său, pe teritoriul comunei Roșcani, în partea de vest, se află Iazul Roșcani I (Boțoroga) și Iazul Roșcani II (Manea Garabet). - Fundătura - care curge de la vest la est, pe teritoriul comunei Roșcani, la vest de satul Rădeni și se unește, în partea de sud, sud-vest cu râul Frasin (afluent de stânga al râului Jijia), la sud de Iazul Rădeni. - Frasin, afluent de stânga al râului Jijia, care curge pe direcția nord-sud, străbătând de-a lungul, prin centru, satele Roșcani și Rădeni și în care se varsă cursurile de apă Roșcani și Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0021

Pagina 22

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Fundătura la vest, respectiv Valea Gârdului, Valea Popii și Culicea la est; pe cursul său, pe teritoriul comunei Roșcani, de la nord la sud, se află Iazul Căuești (Comoara), Heleșteiele Comoara, Iazul Păuleni, Iazul Rădeni, Iazul Stângăceni. - Valea Gârdului - care curge pe direcția nord-sud și se unește, în partea de nord, nord-est cu râul Frasin (afluent de stânga al râului Jijia), cam la jumătatea distanței dintre Iazul Roșcuța și Iazul Căuești (Comoara). - Valea Popii - care curge pe direcția nord-sud și se unește, în partea de nord, nord-est cu râul Frasin (afluent de stânga al râului Jijia), în zona Iazului Căuești (Comoara); pe cursul său, pe teritoriul comunei Roșcani, de la nord la sud, se află Iazul Valea Popii (Grădina) și Iazul La Saivane. - Culicea - care curge pe direcția nord-sud și se unește spre sud-est cu râul Frasin, în zona Iazului Rădeni; pe cursul său, pe teritoriul satului Rădeni, se află Iazul Culicea; Lacurile menționate sunt caracterizate prin baraje care realizează acumulări permanente. Lacurile neutilizate în prezent ca iazuri, fără luciu de apă, având cuveta stufizată, vor face obiectul unor documentații ce se vor elabora ulterior și în care se va analiza situația acestora. Râul Prut, cu o lungime de peste 300 km pe latura de est a Câmpiei Moldovei, își mărește debitul destul de puțin de la intrarea în această subunitate (67 m 3/s) până la ieșire (Ungheni, 72,5 m3/s). Deficitul general al resurselor de apă pe cuprinsul Câmpiei Moldovei i-a determinat pe locuitorii acestei unități să amenajeze numeroase iazuri (320), cu o suprafață totală de 6.000 ha și un volum de 185 mil.m3, acestea constituind una din caracteristicile peisajului. Ele sunt prezente pe majoritatea văilor secundare uneori sub formă de salbă, fiind utilizate pentru piscicultură, irigații, reținerea undelor de viitură. Dintre cele mai importante iazuri amintim: Sulița – Dracșani pe Sitna, Podu Iloaiei pe Bahluieț, Ciurbești pe Nicolina, Negreni, Tătărăști, Nănești pe Bașeu, Tansa pe pârâul Vulpoiu, Roșcani. Zona cercetată este amplasată în bazinul hidrografic al Prutului (cod cadastral XII-l), bazinul inferior al râului Jijia, ce primește pe partea dreaptă o serie de afluenți, dintre care menționăm râul Miletin și râul Bahlui cu afluenții săi. Perimetrul este situat pe arealul Provinciei de climă continentală, în regiunea Câmpiei Moldovei, cu expunere estică și debite moderate sau mari, tipul de alimentare este de zonă colinară cu altitudine redusă, remarcându-se predominarea râurilor cu regim de scurgere permanentă sau sezonieră. Precipitațiile înregistrate în bazinul văii râului Prut, ca sursă principală de alimentare pentru apele de suprafață și pentru cele freatice, au evidențiat, în zona perimetrului, o distribuție neuniformă a acestora, funcție de anotimp, cu precizarea că se remarcă o tendință continuă de diminuare, pe fondul unor perioade prelungite de secetă, de precipitații reduse cantitativ sau apreciabile cantitativ, dar care se desfașoară într-o perioadă scurtă de timp. Rețeaua hidrologică principală din zonă este reprezentată de catre râul Bahlui și Jijia, care, la paralela amplasamentului obiectivului, are o poziție transversală față de direcția elementelor morfostructurale. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0022

Pagina 23

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Apele de adâncime. Apa subterană se află cantonată în pachete granular permeabile ale cuaternarului, fiind prezentă la adîncimi variind între 6,00-20,0metri pe terase și 2,00-3,50 metri pe văi, prezentând un potențial hidric variat, constituit din ape subterane (minerale sau dulci) și din ape de suprafață, prezentând variații mici ale debitelelor în funcție de regimul pluviometric. Pânza freatică este cantonată în baza stratului de argilă prăfoasă, situată la adâncimea de 2,00-18,00m având caracter ușor ascensional, în funcție de regimul pluviometric și cu debite normale. Apele subterane freatice sunt reprezentate, în special, prin acumulări în depozite de terasă, din apropierea albiei minore, care sunt marcate de izvoare, colectate de către râul Jijia, râul Bahlui și afluenții din zonă. Cele mai bogate pânze freatice se dezvoltă în luncile și terasele inferioare. Pe teritoriul comunei Roșcani, se poate considera că apa subterană este prezentă la adâncimi cuprinse între 0,50m și 15,0m, având caracter ușor ascensional, variabil, funcție de regimul pluviometric, de descărcările din amonte și microrelief și în cantități reduse. 2.2.4. Clima Comuna Roșcani aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe ale maximului baric al Azorelor în timpul verii și al celui euro-asiatic în perioada friguroasă. Temperatura medie anuală variază între 9,6°C și 8°C. Temperatura medie a lunii iulie oscilează între 21,2°C la Iași și 19,8°C la Dorohoi iar cea a lunii ianuarie între – 3,7°C la Iași și – 4,5°C la Dorohoi. Desfășurarea pe cca 10' în latitudine a acestei subunități geografice determină o diferență de 5 kcal/cm2/an între sud și nord: 118 kcal/cm2/an în sud și 112,5 kcal/cm2/an în nord. Cele mai coborâte temperaturi se înregistrează iarna în depresiunile umede situate la contactul Câmpiei Moldovei cu podișul înalt din vecinătate; aici condițiile morfologice favorizează frecvente inversiuni termice. Dacă în nord, vest și sud, precipitațiile oscilează între 500 și 550 mm (569 mm la Botoșani, 526 mm la Frumușica, 518 mm la Iași), în părțile de NE și central – estică ale câmpiei, acestea descresc sub 500 mm (488 mm la Trușești, 452 mm la Avrămeni, 465 mm la Bivolari). O expresie clară a nuanțelor continentale excesive ale climatului o constituie ploile torențiale din sezonul cald, care alternează adesea cu perioade de secetă. În cursul unui an, sunt, în medie, 190 zile fără precipitații, care se pot grupa în 6 – 11 intervale secetoase, cu durată medie de 14 – 18 zile fiecare; cumularea acestora, mai ales în perioada de vegetație a culturilor, are influențe negative asupra recoltelor, iar statistica arată că, o dată la 2 ani, secetele pot dura 28 zile, iar o dată la 10 ani – pot dura 42 zile. Evapotranspirația potențială variază între 600 și 700 mm, deficitul anual de umiditate fiind de 150 – 180 mm, ceea ce necesită compensarea lui prin irigații. Direcția dominantă a vântului este, peste tot, dinspre NV. În sud, datorită orientării văilor Jijia ș.a., frecvență mai mare au direcțiile nord-vest și sud-est. Numărul mediu al zilelor cu viscol este de 7,5 la Iași, cele mai multe fiind în luna ianuarie (vezi roza vântului). Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0023

Pagina 24

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic căruia îi aparține amplasamentul, impune următoarele încadrări: - din punct de vedere al încărcării date de zăpadă conform CR1-1-3/2012 rezultă: Sk = 2,5 kN/m2; - din punctul de vedere al încărcării din vânt conform CR1-1-4/2012: qb = 0,70 kPa; - adâncimea maximă de îngheț, conform STAS 6054-77, este considerată 80-90 cm de la cota terenului; - amplasamentul se află sub incidența cutremurelor moldave, cu epicentrul în zona Vrancea și conform prevederilor din normativul P100-1/2013, zona amplasamentului, se încadrează astfel: ➢ zonă cu valoare de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,25g pentru un interval mediu de recurență de 50 de ani. ➢ perioada de control (colț) Tc = 0,7 sec Din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor de teren, Podișul Moldovei este recunoscut pentru multitudinea alunecărilor, dominant consecvente și obsecvente (datorită monoclinului). Cauza constă în dominarea argilelor în Câmpia Moldovei și alternanța acestora cu roci permeabile (conglomerate, pietrișuri, gresii și nisipuri) în rest. În Câmpia Moldovei, domină alunecările superficiale și de adâncime medie. Podișul Sucevei și Central Moldovenesc au multe alunecări în cuiburi și brazde, pe suprafețele structurale și în valuri, pe frunțile de cueste. Sudul Podișului Bârladului se compune dominant din roci friabile, dar și din argile care declanșează frecvente alunecări superficiale, la ploi și dezgheț, însoțite de o ravenare activă. 2.2.5. Caracteristici hidrogeologice Analizând din punct de vedere hidrogeologic, apa freatică de pe interfluvii și versanți, în general, are adâncimi de 0...20m, un grad de mineralizare ridicat, înregistând mari variații de nivel și debit de la o perioadă la alta a anului. În nisipurile și prundișurile teraselor fluviatile (mai precis la baza acestora) se găsesc ape subterane cu calități superioare și adâncimi de 4 – 20m, relativ constante și suficiente ca debit pentru nevoile localnicilor. În luncile râurilor principale, stratele acvifere se află la partea inferioară a depozitului aluvial, fiind ascensionale și puternic mineralizate, deci nepotabile. În vestul și sudul Câmpiei Moldovei, la contactul cu Podișul Sucevei și cu cel al Bârladului, prin scurgerea subterană și de suprafață de pe versanții alăturați, se produce o supraumezire a terenurilor. Aici, în perioadele umede, apa subterană apare la suprafață iar în perioadele secetoase prelungite, nivelul acestora coboară sub talvegul râurilor. Din punct de vedere hidrografic, în zona comunei, predomină torentele și apele mari primavara și toamna și pâraiele subțiri pe timp de vară - toamnă. Zona comunei este străbătută de pârâul Roșcani și afluenții de dreapta ai râului Jijia și aparține bazinului hidrografic Jijia(Prut), pâraie cu debite sezoniere și cu debite mari și chiar torențiale, în perioadele de toamnă-primavară, în timpul apelor provenite din ploi și zăpezi. 2.2.6. Caracteristicile geologice Din punct de vedere geologic, comuna Roșcani este situată pe aria de dezvoltare a formațiunilor sedimentare aparținând părții centrale a unității geostructurale cunoscută sub Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0024

Pagina 25

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI denumirea de Platforma Moldovenească. Spre vest, formațiuni sedimentare aparținînd Molasei Pericarpatice și Zonei flisului Paleogen. Stratigrafia. Perimetrul este situat într-un areal care se încadrează din punct de vedere geostructural în partea centrală a Platformei Moldovenești. Această unitate majoră reprezintă terminația sud-vestică a Platformei Est-Europene. În evoluția geologică a Platformei Moldovenești, au fost separate două etape distincte: etapa de geosinclinal, în care platforma era o arie mobilă, stadiu concretizat în fundamentul cristalin și etapa de stabilitate, platformică, caracterizată printr-un domeniu rigid, supus unor mișcări oscilatorii pe verticală, marcate de transgresiuni și regresiuni marine, în timpul cărora s-au sedimentat depozitele ce alcătuiesc cuvertura sedimentară. Sintetizând informațiile obținute despre fundamentul Platformei Moldovenești, se pot separa patru complexe cristaline: complexul paragnaiselor cu microclin; complexul micașisturilor cu granat, andaluzit și sillimant cu intercalații de șisturi amfibolice, precum și cuarțite cu magnetit; complexul micașisturilor epigenetice, șisturi amfibolice cu epidot străbătute de pegmatite și complexul rocilor epimetamorfice. Cuvertura sedimentară. Transgresiv și discordant peste fundamentul cristalin, peneplenizat, se dispune o stivă de depozite sedimentare neafectate tectonic, atribuite pe criterii lito-biostratigrafice intervalului Vendian-Cuaternar. Regiunea nu a funcționat în tot acest timp ca bazin de acumulare, ci a cunoscut faza de exondare care a alternat cu faze de submersie, separându-se trei megacicluri de sedimentare: Vendian sup.- Devonian; Cretacic-Eocen mediu si Badenian sup.-Meoțian. Sarmațianul. Depozitele sarmațiene de la exteriorul Carpaților aparțin bazinului dacic al Paratethisului separându-se în cadrul lor, patru subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian si Kersonian. Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terasă care însoțesc malurile râului Bahlui și ale principalilor afluenți de dreapta ai râului Jijia, pârâul Roșcani și aparține bazinului hidrografic Jijia(Prut). Acestea sunt constituite, la suprafață, de nisipuri fine sau mediu granular; în afară de acestea mai apar depozite de loess sau agile loessoide și soluri fosile îngropate. Ca o caracteristică a zonei, remarcăm grosimea mare a depozitelor de terasă, cuprinsă între 10-14 m, ce se dispun peste depozitele de subasment, constituite din roci, cu o constituție litologică diversă, ce aparțin depozitelor de platformă. Depozitele sedimentare cele mai tinere din zonă se dispun discordant atât peste formațiunile orogenului carpatic cât și peste depozitele Platformei Moldovenești, fiind atribuite Pleistocenului superior și Holocenului. - Pleistocenului superior îi sunt atribuite în cadrul zonei de flis și de molasă, depozitele de aluviuni și deluviuni, iar pentru Platforma Moldovenească depozitele de loessuri, nisipuri, bolovănișuri și prundișuri. Deasemenea, pleistocenul superior înglobează și depozitele de pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri ale teraselor superioare. - Holocenului, în general, îi sunt atribuite pietrișurile și nisipurile fluviatile ale teraselor inferioare și aluviunile recente ale luncilor, cât și modificarile de suprafață produse datorită alunecărilor de teren. 2.2.7. Caracteristicile tectonice Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0025

Pagina 26

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Tectonica Platformei Moldovenești În evoluția Platformei Moldovenești, au fost separate două stadii distincte: l. Stadiul de geosinclinal, concretizat prin formațiunile metamorfice intens cutate și străbătute de intruziuni magmatice (Archaic-Proterozoic mediu). 2. Stadiul de bazin de acumulare în care platforma a suferit mișcări oscilatorii pe verticală, asociate cu transgresiuni marine și exondări (Vendian-Meoțian). Platforma Moldovenească prezintă un aranjament tectonic ruptural, influențat în mare măsură de mișcările orogenezei alpine. S-a realizat astfel coborârea accentuată a marginei vestice a Platformei și afundarea ei sub orogenul carpatic, coborârea având loc în trepte și afectând atât fundamentul cristalin cât și depozitele de cuvertură. Pe ansamblu, Platforma Moldovenească prezintă o inclinare spre SE cu 5-8 m/km ca rezultat al mișcărilor de basculare survenite în pleistocen. Geneza reliefului actual din Platforma Moldovenească este datorat naturii rocilor acumulate, apariției orogenului și înălțării lui diferențiate în faza valahă, toate aceste cauze fiind în legătură directă cu factorii externi de eroziune, care au avut rol predominant. Considerații asupra petrografiei și vârstei formațiunilor din Platforma Moldovenească. Cercetările executate în perimetru au pus în evidență prezența următoarelor petrotipuri: Argilele - caracteristice domeniului de platformă, în special din sarmațian, sunt roci terigene, cu textură pelitică și structură microstratificată, determinată de însuși fenomenul sedimentării. Culoarea este în general cenușie, cenușiu - gălbuie sau cenușiu - negricioasă datorită prezenței grafitului sau a unor incluziuni vegetale cărbunoase. Constituenții mineralogici se caracterizează prin prezența unor mase argiloase cu o pondere de 75-80% minerale argiloase (alumosilicați hidratați). Constituienții alogeni sunt reprezentați prin cristale de cuarț, feldspați și bioclaste diverse. În argile, se intâlnesc uneori fragmente de lamellibranchiate, cu cochilii fragile, caracteristice de altfel pentru acest nivel stratigrafic. Se remarcă, de asemenea, prezența carbonatului de calciu fin diseminat. Considerăm că acesta a rezultat din dezagregarea țestelor și cochiliilor de fosile, deși nu este exclus să fie rezultat prin procesul de precipitare. Marnele - au compoziția mineralogică asemănătoare cu a argilelor, doar procentajul de minerale argiloase (50-60%) și carbonați (20-30%) diferă, precum și un grad mai avansat de compactitate datorat presiunilor mari, care au generat și o serie de transformări diagenetice mai avansate. Structura este microstratificată, chiar daca vizual pare o structură masivă. Textura este pelitică, fină, asemănătoare cu a argilelor. Compoziția mineralogică de bază este determinată de mineralele argiloase care se găsesc în proportie de 40-70%, iar dintre acestea, montmorillonitul și haloisitul(caolinul-halloysite) predomină. Această masă argiloasă conține și carbonat de calciu tot autigen (cca.10%) care dă aspectul unei matrici. Dintre constituienții alogeni, care nu depășesc însă 2-3%, apar: cuarțul, feldspații, în special plagioclazi (plagioclase), mice, minerale opace, în special sulfuri. Gresiile apar sporadic, în strate centrimetrice, mai rar decimetrice. Sunt roci psamitice, de culoare cenușie-gălbuie, cu o structură compactă. Gresiile sunt constituite mineralogic din: cuarț în procent de 50-85%, feldspați 2-3%, mice, minerale argiloase, fragmente litice. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0026

Pagina 27

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Cuarțul este prezent sub formă de cristale ușor rulate, ceea ce dovedește o distanță de transport relativ mică. Feldspații, prezenți în procent mic, au în general caracter potasic. Fragmentele litice provin din roci metamorfice, iar prezența lor se explică tot prin distanța mică de transport. Constituienții autigeni sunt reprezentați prin oxizi de fier, calcit, dolomit și, mai rar, glauconit. Cimentul este fie silicios, fie calcaros, sau un amestec de silice și carbonați, la care se observă un proces de recristalizare. Nisipurile sunt fine, prăfoase, uneori cu frecvente fragmente de cochilii. Repetarea pe verticală a acestor tipuri de roci, conduce la concluzia că, într-un interval relativ mic de timp, au avut loc mai multe mișcări epirogenetice pozitive și negative care au schimbat condițiile de mediu de sedimentare de la litoral neritic la abisal pelitic. Vârsta formațiunilor care aflorează în cadrul Platformei Moldovenești, din perimetrul studiat, este sarmațiană și anume volhiniană. Depozitele cuaternare (reprezentate prin depozite pleistocene) sunt rezultatul activității de eroziune, transport și depunere de-a lungul timpului, a râului Bahlui și Jijia și sunt reprezentate prin: soluri vegetale, prafuri și nisipuri loessoide, argile mâloase, argile prăfoase loessoide, intercalații de pietrișuri, nisipuri. Zona cercetată se caracterizează prin prezența pământurilor macroporice, reprezentate prin argile prăfoase loessoide, praf argilos, în zonele înalte, cu plaje de calcar și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, investigat pînă la adâncimea de 7,00m, cu sensibilitate la umezire grupa B (PSU) dispus peste un strat de argilă, plastic vartoasă, iar în zonele joase, apare argila. 2.2.8. Caracteristicile geotehnice Pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare și a adâncimii de fundare și în conformitate cu NP074-2014, au fost executate foraje cu diametrul de 5.5'' cu adâncimi de 2,50-7,00m pe aliniamente longitudinale, la echidistanțe de 200-250m (Planșa SG1). Pe lângă datele obținute din cercetarea amplasamentului, pentru formularea concluziilor și recomandărilor au mai fost luate în considerare și informațiile obținute în urma consultării documentațiilor realizate în zonă și vecinătăți (profile litologice, studii geotehnice, de stabilitate, raionare geotehnică, etc.), cât și prospecțiunile executate pe teritoriul administrativ al comunei Roșcani, care are în componența sa localitățile: Roșcani și Rădeni. Stratificația existentă se poate rezuma, conform celor expuse în cele ce urmează. Pe teritoriul satului Roșcani, s-au delimitat, în zona limitrofă, un numar de 7 trupuri de extindere a intravilanului în suprafață de 203089,363 m2. Trupul 1, în suprafață de 68448,874m2 - delimitat în partea de N-V a satului Roșcani, situat pe valea pârâului Boțoroga și Valea Lăstarilor, care se învecinează cu pădurea Roșcani, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 0,0-4,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și fâneață, s-au executat 4 foraje(F1÷F4). Forajele F1÷F3 au pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0027

Pagina 28

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI - 0,30-5,50m argilă cafenie gălbuie la galbenă maronie, plastic consistent, cu contracții și umflări mari (PUCM); la metrul 5,50 apar infiltrații de apă; - 5,50-7,00m argilă galbenă cu zone cenușii, plastic consistent la plastic vârtos. Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de nord a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU), obținându-se, în intervalul 1,40-1,80m, o rezistență la penetrare în valoare de 3875 kPa indicând prezenta unor pământuri consistente. În sectorul delimitat pe valea Lăstarilor, s-a pus în evidență următoarea stratificație din foraj F4: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,30-6,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, vârtoasă, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU), obținându-se în intervalul 1,50-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 6931 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată în forajele F1÷F3, la adâncimea de peste 5,5m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4,50m având un nivel ușor ascensional, iar în valea Lăstarilor, nivelul apei se găsește la adâncimi mai mari de 7.0m. Trupul 2, în suprafață de 9437,761m2 - delimitat în partea de N a satului Roșcani, pe valea Țiganului, situat la piciorul unui versant, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 8,0–10,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca pășune și în cele 2 foraje executate F5 și F6, a pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,30-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de nord a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,30-1,50m, o rezistență la penetrare în valoare de 10062 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase, tari. Apa subterană nu a fost interceptată în forajele executate în trupul T2, până la adâncimea de 7,00m, iar nivelul hidrostatic în fântâna cea mai apropiată, se găsește la adâncimea de 7,50m, având un nivel ușor ascensional. Trupul 3, în suprafață de 24117,524m2 - delimitat în partea nordică a satului Roșcani, situat la piciorul unui versant, pe valea Gârdului, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 4,0-10,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în cele 3 foraje executate F6÷F8, a pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-0,90m sol vegetal, cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,90-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,50-1,80m, o rezistență la penetrare în valoare de 5478 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0028

Pagina 29

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Apa subterană nu a fost interceptată în forajele executate până la adâncimea de 7,00m, iar nivelul hidrostatic în fântâna cea mai apropiată, se găsește la adâncimea de peste 7,00m, având un nivel ușor ascensional. Trupul 4, în suprafață de 5666.501m2 - delimitat in partea de S-V a satului Roșcani, situat pe malul Iazului Mare, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 3,0-5,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și, din forajul executat, F9, s-a pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-1,20m sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante; - 1,20-5,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari (PUCM); la metrul 5,50 apar infiltrații de apă; - 5,00-7,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistent la plastic vârtos. Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,60m, o rezistență la penetrare în valoare de 4993 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată, în forajul executat, la adâncimea de 5,00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de peste 4,00m. Trupul 5, în suprafață de 63508.703m2 - delimitat în partea de S a satului Roșcani, situat pe valea Stânii, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2,0-5,0%, utilizat în prezent ca teren arabil și pășune, în cele 3 foraje executate F10÷F12, a pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante; - 0,30-6,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari (PUCM). Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,50-1,80m, o rezistență la penetrare care are o valoare de 67088 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată în forajul F10, executat în partea de nord a trupului, la adâncimea de 5,00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4,00m. În zonele mai înalte ale trupului, spre partea de sud, apa se găsește la adâncimi mai mari de 7,00m, având un nivel ușor ascensional. Trupul 6, delimitat în partea de NV a satului Roșcani, în suprafață de 11200.000m 2, situat pe un platou din Dealul Roșcani/Dealul Paladi, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2.0-6.0%, este utilizat în prezent ca fermă vegetală. Forajele executate în zonă au pus în evidență următoarea stratificație: - 0.0-0.30 sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante. - 0.30-6.00 argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari(PUCM). Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se în intervalul 1.50 -1.80m, o rezistență la penetrare în valoare de 6708kPa, indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 5.00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4.00m. În zonele mai înalte ale trupului, spre partea de sud, apa se găsește la adâncimi mai mari de 7.00m, având un nivel ușor ascensional. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0029

Pagina 30

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Trupul 7, delimitat în partea de NV a satului Roșcani, în suprafață de 20710.000m 2, situat pe un platou din Dealul Roșcani/Dealul Paladi, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2.0-6.0%, este utilizat în prezent ca fermă agro-zootehnică. Forajele executate în zonă au pus în evidență următoarea stratificație: - 0.0-0.30 sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante. - 0.30-6.00 argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari(PUCM). Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se în intervalul 1.50 -1.80m, o rezistență la penetrare în valoare de 6708kPa, indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 5.00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4.00m. În zonele mai înalte ale trupului, spre partea de sud, apa se găsește la adâncimi mai mari de 7.00m, având un nivel ușor ascensional. Pe teritoriul satului Rădeni, s-au delimitat în zona limitrofă a satului, un număr de 10 trupuri de extindere a intravilanului în suprafață de 239576,166m2. Trupul 1, în suprafață de 13371,345m2 - delimitat în partea de N-V a satului Rădeni, având acces la drumul comunal, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil, cu o pantă cuprinsă de circa 2,0-6,0% și, în cele 2 foraje executate, F13 și F14, a pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-1,00m sol vegetal, negru, cu resturi de rădăcini de plante; - 0,50-6,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU). - 6,00-7,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistent. Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,30-1,90m, o rezistență la penetrare în valoare de 3667 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată în F13 și F14, iar nivelul apei s-a stabilizat la adâncimea de peste 5,00m. Trupul 2, în suprafață de 10275.826m2 - delimitat în partea de vest a satului Rădeni, situat pe versantul nord-estic al dealului Păuleni, pe vale, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 0,0-5,0%, este utilizat în prezent ca pășune și, în forajul executat - F15, a pus în evidență următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0.30-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,50-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 5813 kPa indicând prezenta unor pământuri vârtoase. Apa subterană nu a fost interceptată în foraje, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 7,00m. Trupul 3, în suprafață de 18535.101m2 - delimitat în partea central nordică a satului Rădeni, situat pe versantul estic al dealului Căuești, pe vale, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 4,0-10,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în cele 2 foraje executate – F31 și F32, a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0030

Pagina 31

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI - 0,00-0,90m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,90-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 5739 kPa indicând prezenta unor pământuri vârtoase. Apa subterană nu a fost interceptată în foraje, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 7,00m. Trupul 4, în suprafață de 41151,979m2 - delimitat în partea central nordică a satului Rădeni, situat pe versantul estic al dealului Căuești, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 8,0-15,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și, în cele 3 foraje executate, F16÷F18, a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,30-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic consistentă, sensibilă la umezire grupa B(PSU). Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 2683 kPa indicând prezența unor pământuri consistente. Apa subterană nu a fost interceptată în foraje, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 4,00m, fiind amplasată mult sub cota trupului. Trupul 5, în suprafață de 23085,795m2 - delimitat în partea central nordică a satului Rădeni, situat la piciorul versantului vestic al dealului Moșanca, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 10,0-15,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și, în cele 3 foraje executate, F19÷F21, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: - 0,00-0,70m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,70-4,50...7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU); - 4,50-6,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistent la plastic vârtoasă. Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 9391 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată numai în forajul F21, la adâncimea de 4,50m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4,00m. Trupul 6, în suprafață de 3236,899m2 - delimitat în partea nordică a satului Rădeni, situat la piciorul versantului sudic al dealului Moșanca, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 0,0-1,0%, este parțial construit și utilizat în prezent ca teren arabil și, în forajul executat, F22, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: - 0,00-0,70m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,70-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 9391 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0031

Pagina 32

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Apa subterană nu a fost interceptată în foraj, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 6,50m, fiind amplasată mult sub cota trupului. Trupul 7, în suprafață de 95332,233m2 - delimitat în partea sud estică a satului Rădeni, situat la piciorul versantului sudic al dealului Moșanca, cu acces la drumul asfaltat Rădeni-Trifești, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2,0-4,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în cele 4 foraje executate, F24÷F26, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,30... 0,90-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos la tare, sensibilă la umezire grupa B(PSU); Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 3577 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană nu a fost interceptată în foraj, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 6,50m, fiind amplasată mult sub cota trupului. Trupul 8, în suprafață de 6545,597m2 - delimitat în partea sudică a satului Rădeni, situat la piciorul versantului nordic al dealului Păuleni, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 0,0-1,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în forajul executat, F27, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,30-7,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari(PUCM). Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 8720 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană nu a fost interceptată în foraj, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 5,50m, fiind amplasată mult sub cota trupului. Trupul 9, în suprafață de 27041,391m2 - delimitat în partea sudică a satului Rădeni, situat la piciorul versantului nordic al dealului Păuleni, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2,0-15,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și, în cele 3 foraje executate, F28÷F30, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație: - 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante; - 0,30-6,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari(PUCM); la metrul 6,00 apar infiltrații de apă; - 6,00-7,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistentă. Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m, o rezistență la penetrare în valoare de 8720 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată în forajele executate, la adâncimea de 6,00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 5,00m. Trupul 10, delimitat în partea nord-estică a satului Rădeni, în suprafață de 1000.000m2, situat la piciorul versantului vestic al dealului Moșanca, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2.0-15.0%, este utilizat în prezent pentru obictivele existente - captare apă subterană și rezervor înmagazinare, stație pompare. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0032

Pagina 33

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Forajele executate în zonă au pus în evidență următoarea stratificație: - 0.0-0.30 sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante. - 0.30-6.00 argilă, cafenie la galbenă maronie, plastic vârtoasă, cu contracții și umflări mari(PUCM). La metrul 6.00 apar infiltrații de apă. - 6.00-7.00 argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistentă. Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se în intervalul 1.40 -1.70m, o rezistență la penetrare în valoare de 8720kPa, indicând prezența unor pământuri vârtoase. Apa subterană a fost interceptată în forajele executate, la adâncimea de 6.00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 5.00m. Din datele de mai sus și în conformitate cu NP 074 – 2014, categoria geotehnică preliminară a amplasamentului este stabilită după cum urmează: - condițiile de teren Teren dificil, sensibil la umezire grupa B (PSU) și PUCM 6 puncte - apa subterană fără epuismente 1 punct - construcție de importanță normală 3 puncte - vecinătăți fără riscuri 1 punct - zona seismică de calcul ag=0.25g 2 puncte - total 13 puncte CATEGORIA GEOTEHNICĂ 2 ȘI UN RISC GEOTEHNIC MODERAT. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 1. Amplasamentul cercetat are stabilitatea generală și locală asigurată în contextul actual, panta generală de circa 0-20º, neexistând manisfestări de alunecare în zonele de extindere a intravilanului. Amplasamentul nu este supus inundării sau viiturilor de apă din precipitații. Perimetrul poate fi considerat stabil în condițiile actuale, iar lucrările proiectate nu afectează stabilitatea amplasamentului în cazul păstrării proprietăților fizico-mecanice ale terenului de fundare. 2. Având în vedere stratificația existentă pe amplasamente, descrisă la cap.IV. al studiului geotehnic -SINTEZA INFORMAȚIILOR OBȚINUTE DIN INVESTIGAREA TERENULUI DE FUNDARE, caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare precum și prevederile din GE044-2001 și cele din GP 014/97, s-au determinat valorile presiunilor plastice și critice, în următoarele ipoteze: 2.1. Pentru lucrări ce se vor desfășura în stratul de argilă prăfoasă, sensibilă la umezire grupa B (PSU), cu asigurarea unei adâncimi minime de fundare de 1,10 m și cu lățimea tălpii de 0,60m, de la nivelul terenului amenajat, cu încastrarea cu 0,20m în terenul bun de fundare, condiționat de caracteristicile tasărilor specifice suplimentare ale terenului de fundare, obținânduse următoarele valori: Ppl = 130 KPa Pcr =160 KPa Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0033

Pagina 34

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI 2.2. Pentru lucrări ce se vor desfășura în stratul de argilă, cu contracții și umflări mari(PUCM), cu asigurarea unei adâncimi minime de fundare de 2,00 m și cu lățimea tălpii de 0,60m, de la nivelul terenului natural, condiționat de caracteristicile tasărilor specifice suplimentare ale terenului de fundare, obținându-se următoarele valori: Ppl = 180 KPa Pcr =220 Kpa 2.3. La definitivarea realizării proiectului de execuție se va stabili soluția de fundare având în vedere prevederile din normativul NP112-2004, NP 125-2010 și NP126-2010. 3. Având în vedere caracteristicele fizico-mecanice ale amplasamentului, sunt necesare următoarele măsuri constructive care să contracareze efectele acestor fenomene: 3.1. Micșorarea sensibilității construcțiilor la deformațiile terenului, prin sporirea rezistenței și rigidității părții inferioare a construcției prin folosirea centurilor armate și alegerea unor forme în plan cât mai simple, de preferință dreptunghiulară. 3.2. Adâncimea minimă de fundare, pentru fundațiile exterioare ale construcției, este de 1,10...2,00m(CTA) conform recomandărilor din NP 125-2010, NP126-2010, iar pentru fundațiile interioare, adâncimea minimă este de 0,80m. Lațimea minimă a tălpii fundațiilor va fi de 0,60 m. La stabilirea dimensiunilor în plan ale fundațiilor, proiectantul va avea în vedere ca valorile presiunilor efective pe talpa fundației să fie în concordanță cu valorile presiunilor plastice și critice menționate, vezi punctul 2.1-2.2. Regimul de înălțime al clădirii este P, P+M, iar structura de rezistență propusă este alcatuită din cadre din beton armat, cu zidărie din cărămidă, pe fundații continui din beton armat. 4. Având în vedere valoarea mică a investiției, se va institui un program special de urmărire a comportării construcției numai dacă pe parcursul exploatării se vor observa fenomene determinate de valori peste limita admisă a tasărilor diferențiate, concretizate prin apariția fisurilor în conformitate cu STAS 2745-90, ST-016-97 și P 130-99. 5. Având în vedere natura pământurilor în care se vor executa săpături, se va ține cont de natura pământurilor, iar săpătura generală și cea pentru fundații se vor face conform C 169-88 după cum urmează. Săpaturile cu pereți verticali nesprijiniți se pot realiza cu adâncimea de până la 0,90m. Pentru săpături cu pereți verticali nesprijiniți, până la adâncimea mai sus menționată, se impun următoarele măsuri: - Terenul din jurul săpăturilor să nu fie încărcat și să fie ferit de vibrații. - Pamântul rezultat din săpătură va fi depozitat la o distanță mai mare decât adâncimea săpăturii. - Apele rezultate din precipitații sau de proveniență accidentală vor fi evacuate rapid. - Se va realiza evacuarea apelor din groapa de fundație (când este cazul), pregătirea terenului de fundație, atestarea terenului de fundație și turnarea imediată a betonului prevăzut pentru realizarea ei. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0034

Pagina 35

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Dacă turnarea fundației nu se realizează imediat după săpare și se observă fenomene de surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui sau de transformare a acestuia în perete cu taluz. Pentru realizarea de săpături mai adânci, este necesar a se executa săpăturile cu pereți verticali sprijiniți. Pentru săpături mai adânci de 3,0m, se vor respecta prevederile din normativul NP120-06. Tipul betoanelor utilizate pentru infrastructură, va fi conform normativului NE 012-07 privind cerințele de durabilitate. Execuția lucrărilor va începe numai după obținerea tuturor avizelor și acordurilor specificate în certificatul de urbanism. 6. Proiectantul va întocmi un caiet de sarcini pentru executant și instrucțiuni de exploatare pentru beneficiar. În cadrul instrucțiunilor de exploatare, pe lângă prevederile din normativul P130-99 referitoare la măsurile de supraveghere curente a comportării în timp a construcției se vor prezenta și măsurile menționate în codul de proiectare și execuție pentru construcții fundate pe pământuri cu sensibilitate la umezire grupa A (PSU) normativ NP 125-2010 referitor la comportarea în timp. 7. Umpluturile ce se vor realiza, se vor face de preferință cu argilă prăfoasă sau praf argilos, dispusă în straturi de 10 – 15 cm și care se vor compacta până ce gradul de compactare va depăși 92% (conform normativ C 56-85). Înaintea folosirii pământului în terasamente, va fi determinată umiditatea optimă de compactare a acestuia aplicându-se corecțiile necesare, dacă este cazul (conform STAS 1913/13-83) 8. Pentru protejarea și urmărirea comportării în timp a construcției, se impun următoarele măsuri: - Evitarea plantării sau menținerea de pomi fructiferi, arbuști sau arbori ornamentali la mai puțin de 3,0m de construcție, datorită faptului că se pot produce tasări sau deplasări pe orizontală, datorită împingerii provocate de creșterea diametrului trunchiului sau a rădăcinii. - Anexele clădirii (terase,scări) vor fi fundate la aceeași adâncime cu construcția, pentru a evita degradarea lor ca urmare a tasărilor diferențiate. 9. Conform indicatorului Ts 1981, pământurile în care se vor executa săpături, se încadrează în categorii de tărie astfel: • Sol vegetal poziția 9 săpătură manuală „teren mijlociu”, săpătură mecanică „teren categoria I”. • Argilă, poziția 28, săpătură manuală „teren mijlociu”, săpătură mecanică „teren categoria a II a”. • Argilă prăfoasă, argilă, poziția 16, săpătură manuală „teren mijlociu”, săpătură mecanică „teren categoria a II a” 10. La proiectare, pe timpul execuției și pe toată durata exploatării, se vor respecta prevederile din STAS-urile și normativele în vigoare și în mod deosebit cele din: ST 016-97, C 169-88, C 56-85, NP 112 – 04 , P100/1 – 2013 , NP 122-2010, NP 125-2010 , NP 057-02, P 13099, SR EN 1997-1:2004/A1:2014, SR EN 1997-2:2007/AC:2010, GE 044-2001, STAS 2745-90, STAS 6054-77. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0035

Pagina 36

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Această enumerare nefiind limitativă, se va completa cu măsurile specifice condițiilor locale precum și noile legiferări apărute ulterior prezentului studiu. Se vor respecta și prevederile referitoare la normele de protecția muncii în vigoare și în mod deosebit cele din Norme generale de protecția muncii - 2002 - editate de M.M.S.S. și M.S.F. - Ordinul comun nr.508/933/20-11;25-11-2002 (M.M.S.S., M.S.F.) - ORDIN al ministrului muncii și solidarității sociale și al ministrului sănătății și familiei privind aprobarea Normelor generale de protecție a muncii. Pe parcursul execuției, este necesar a se realiza, pe bază de contract de asistență tehnică, monitorizarea geotehnică a execuției, în conformitate cu prevederile pct. 2.5.1 din normativul NP 074-14, prin care să se adapteze, dacă este necesar, detaliile de execuție în funcție de condițiile geotehnice întâlnite și de comportarea lucrărilor în faza de construcție. Monitorizarea geotehnică a execuției poate fi efectuată de elaboratorul studiului geotehnic, de unități autorizate sau de specialiști atestați pentru domeniul Af – rezistență și stabilitate a terenului de fundare a construcțiilor și a masivelor de pământ. 2.2.9. Riscuri naturale Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență, o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Roșcani, următoarele: o inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire; o cutremurele de origine tectonică; o alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau, în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr.62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr.190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat face obiectul unor studii specifice și colaborări ale tuturor factorilor implicați. Așa cum se menționează în studiul geotehnic, din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor de teren, Podișul Moldovei este recunoscut pentru multitudinea alunecărilor, dominant consecvente și obsecvente (datorită monoclinului). Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0036

Pagina 37

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Cauza constă în dominarea argilelor în Câmpia Moldovei și alternanța acestora cu roci permeabile (conglomerate, pietrișuri, gresii și nisipuri) în rest. În Câmpia Moldovei, domină alunecările superficiale și de adâncime medie. Podișul Sucevei și Central Moldovenesc au multe alunecări în cuiburi și brazde, pe suprafețele structurale și, în valuri, pe frunțile de cueste. Sudul Podișului Bârladului se compune dominant din roci friabile, dar și din argile care declanșează frecvente alunecări superficiale, la ploi și dezgheț, însoțite de o ravenare activă. În studiul geotehnic întocmit de către PFA Vieru Ioan, se menționează că în zonele de extindere a intravilanului nu există manisfestări de alunecare. Pentru județul Iași, societatea S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A. București a întocmit un studiu, privind alunecările de teren, la nivelul anului 2010-2011. Studiul are la bază contractul nr.14662 din 30.12.2010 cu Consiliul Județean Iași și se intitulează „Servicii de elaborare hărți de risc la alunecări de teren pentru 25 de unități administrative din județul Iași” mai precis „Servicii de elaborare hărți de risc la alunecări de teren pentru următoarele 25 unități administrativ – teritoriale: Municipiul Iași și comunele Aroneanu, Bălțați, Bivolari, Butea, Ceplenița, Costuleni, Dagâța, Dobrovăț, Erbiceni, Gorban, Mădârjac, Moțca, Movileni, Probota, Popești, Popricani, Răducăneni, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Todirești, Tomești, Ungheni, Voinești. Studiul menționat precizează: Comuna Roșcani se situează într-o zonă de influență unde factorul hidroclimatic a fost apreciat ca fiind: Kd = 0,4. După calculul coeficientului mediu de producere a alunecărilor de teren, au fost puse în evidență zonele critice, considerate ariile pentru care valoarea Km > 0.5. În prezent, nu există fenomene de alunecare active, dar există zone cu probabilitate mare de apariție a fenomenului. Dezvoltarea acestor zone va trebui să fie atent monitorizată, iar eliberarea autorizațiilor de construire, în arealele marcate ca fiind cu probabilitate mare de apariție a fenomenului de alunecare, să se facă numai pe baza unui studiu geotehnic care să pună în evidență soluția ce trebuie adoptată pentru construcția respectivă. În comuna Roșcani, județul Iași, au fost vizionate următoarele zone unde s-au produs fenomene de alunecări de teren în intravilan: zona Gârdului și zona Stâlpeni. În zona Gârdului, în anii 1970, s-a produs o alunecare de teren care a afectat numeroase locuințe situate pe acest versant. În momentul de față, versantul este stabilizat prin plantări cu arbori, însă, ținând cont de poziția copacilor (aspect de „pădure beată”), acesta este antrenat întrun proces lent de alunecare. Valea Gârdului (Gârda) prezintă maluri cu înclinări mari, în formă de „V” (vale relativ tânără), acolo localizându-se eroziuni. În zona Stâlpeni, alunecările de teren observate au dimensiuni mari. Corpul alunecării prezintă urme de șiroire, numeroase văluriri, tipice zonelor alunecate. Zona de reful din aval, este însoțită de vegetație hidrofilă și numeroase bălți. Fața de desprindere se situează în zona de cornișă a versantului. Cauza alunecărilor o reprezintă panta terenului și izvoarele de pantă care, în contact cu argila cafenie – gălbuie, contractilă generează umflări (litologia). Pentru această zonă se recomandă o terasare, drenare și plantații sistematice de arbori. Alunecările de teren apărute pe raza comunei Roșcani, de-a lungul timpului, au viteze de deplasare relativ mici, fapt ce permite evacuarea persoanelor ce locuiesc în zona afectată de fenomen. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0037

Pagina 38

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Pagubele fizice ce se pot înregistra se pot vizualiza pe harta digitală realizată în cadrul studiului, iar valoarea acestora este direct proporțională cu amploarea fenomenului și gradul de dezvoltare urbanistică al arealului de apariție a fenomenului de alunecare. În zonele amintite, valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între 0,5 și 0,65. Aceste valori arată faptul că în Comuna Roșcani există un risc mediu de producere a alunecarilor de teren. În funcție de factorii declanșatori, se pot lua în considerare următoarele măsuri generale de prevenire: Funcție de condițiile de teren Factor Metode de combatere - coloane de var pământuri moi - măsuri structurale argile glomerulare - protejarea infiltrării apelor de suprafață - protecție superficială a rocii roci alterate - instalarea de lucrări de apărare - colmatarea fisurilor roci fisurate - instalarea de plase sau panouri ancorate - instalarea de lucrări de apărare roci cu orientare defavorabilă în strat (suprafață înclinată a rocii de bază, nu există măsuri specifice șistozitate, clivaj etc.) discontinuități de material orientate în mod nu există măsuri specifice defavorabil (falii, lentile etc.) alternanță de straturi din punct de vedere al - drenaje permeabilității și/sau rigidității - măsuri structurale Funcție de procesele geomorfologice Factor Metode de combatere seism - proiectare antiseismică a structurilor de sprijin destinderi glaciare nu există măsuri specifice eroziune fluvială de picior al versantului - instalarea de lucrări de apărare eroziune costieră - instalarea de lucrări de apărare eroziune glaciară - instalarea de lucrări de apărare eroziune subterană (sufozii) nu există măsuri specifice supraîncărcarea coamelor dealurilor - terasamente înlăturarea vegetației (din eroziune, incendii - reîmpădurire de pădure, secetă) Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0038

Pagina 39

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Funcție de procese fizice Factor Metode de combatere perioade ploioase scurte și intense - instalarea de sisteme de drenaj a apelor de perioade ploioase îndelungate suprafață topirea rapidă a zăpezii cicluri de îngheț-dezgheț scăderea bruscă a nivelului apelor din lacuri - instalarea de sisteme de regularizare după inundații sau ruperea barajelor naturale Funcție de procese antropice Factor Metode de combatere - excavarea taluzurilor sau piciorului - măsuri legislative și punerea lor în aplicare taluzurilor - încărcarea taluzurilor sau zonelor de coamă - golirea lacurilor de acumulare - irigațiile în zonele de pantă - întreținerea defectuoasă a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare - instalarea rețelei de alimentare cu apă fără rețea de canalizare - despăduririle - exploatarea minieră de suprafață și adâncime - crearea depozitelor de materiale granulare afânate - vibrații induse artificial (trafic, baterea de piloți, mașini grele etc.) Măsuri pentru prevenirea și atenuarea riscului la alunecări de teren 1. Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce privește normativele ce reglementează întocmirea documentațiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul NP074-2007 stabilește condițiile minimale cantitative și calitative de întocmire a documentației geotehnice. Verificarea acestor documentații de către specialiști autorizați (verificatori) pe domeniul AF este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban. Suplimentar, se recomandă ca, în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoțit și de o expertiză care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariția unor astfel de fenomene este probabilă. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0039

Pagina 40

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI 2. Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice (inclinometrie, piezometrie etc.) și topografice. În acest fel, se poate gestiona reabilitarea zonelor afectate de instabilitate. 3. Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidență raportul cost/beneficiu în ceea ce privește tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să includă analiza economic, soluții de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative căilor de comunicații blocabile de către fenomenele de instabilitate. 4. Prezența apei reprezintă cel mai important factor declanșator al fenomenelor de instabilitate, astfel încât, acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri: - Având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă potabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se poate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din puțurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriu impermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructură să se instituie obligativitatea racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul colector. - Se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în care se poate realiza modernizarea rețelei în această zonă, se propune protejarea conductelor cu canivouri de beton. Astfel, s-ar putea evita amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au inițial un caracter local, dar avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai însemnate prin saturarea materialului deluvial și diminuarea rezistenței la forfecare la interfața acestuia cu roca de bază. - Dacă se ține seama de condițiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcții paralele: execuția unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate precum și prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare și dimensionare va trebui să facă obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafață și înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate. Pentru comuna Roșcani, zonele cu risc de alunecări de teren, au fost marcate pe planșa de analiză a situației existente, cât și pe cea de reglementări urbanistice – cu propunerea de luare de măsuri de combatere până la înlăturarea definitivă a oricăror riscuri. De asemenea se vor lua și măsuri de combatere a execusului de umiditate, acesta fiind una din principalele cauze de producere a eventualelor alunecări de teren. 2.3. Relații în teritoriu Comuna Roșcani este situată în nord-estul județului Iași, în partea de nord-vest față de municipiul Iași și se învecinează: • la nord – cu teritoriul comunelor Andrieșeni și Bivolari; • la est – cu teritoriul comunei Trifești; • la sud – cu teritoriul comunei Probota; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0040

Pagina 41

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI • la vest – cu teritoriul comunei Vlădeni. Centrul politico-administrativ al comunei Roșcani este localitatea cu același nume. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul rutier E58(E583), DN24C și DC7, distanța față de acesta fiind de 40 Km și pe calea ferată IașiLețcani-Dorohoi, cea mai apropiată stație de cale ferată fiind halta Iacobenii Vechi, la aproximativ 12 km spre vest și respectiv stația de cale ferată Vlădeni, la cca 16 km distanță de traseul drumului comunal DC7. Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Roșcani este situat în partea de nord-nord-vest a comunei. Localitatea este dezvoltată de-a lungul (de o parte și de alta) a drumului comunal D.C.7, care o străbate pe toată lungimea și care face legătura cu localitățile comunei Vlădeni, spre vest și localitățile comunei Trifești, spre est. Teritoriul localității Rădeni este situat în partea de sud a comunei. Localitatea este străbătută în lungul ei, de la nord-vest la sud-est de drumul comunal D.C.7. Drumul comunal D.C.7 străbate, de la vest-nord-vest la est-sud-est, teritoriul comunei Roșcani și este dezvoltat pe tronsonul dintre localitatea Rădeni la intersecția cu DN24C, pînă la intersecția, în localitatea Borșa, cu drumul județean D.J. 282C - Țigănași (DN24C) - Vlădeni – Hălceni (D.J.282). Drumul comunal D.C.7 este clasificat ca drum județean – D.J. 249C - pe o lungime de 6,210 km, din intersecția cu DN 24C până la școala din Rădeni. Calea ferată Iași-Lețcani-Dorohoi trece în partea de vest a comunei, având gară în localitatea Vlădeni, la cca 16km distanță de localitatea Roșcani și halta Iacobenii Vechi aflată la cca 12km distanță de localitatea Roșcani. Relațiile în teritoriu ale comunei Roșcani se concretizează în două direcții majore: în primul rînd, cu comunele învecinate și în al doilea rînd, cu municipiul Iași. Între comuna Roșcani și comunele învecinate se definește un sistem de relații de cooperare și colaborare privind strategiile locale de dezvoltare, conservarea patrimoniului culturalși a tradițiilor valoroase, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare și a infrastructurii de transport, îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, etc. Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă (navetismul), aprovizionarea cu produse comerciale și bunuri de larg consum, comercializarea pe piața orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, microferme sau asociații, precum și pentru utilizarea serviciilor specializate din domeniile învățămînt, sănătate, financiar-bancar, justiție, etc. ale municipiului. Aceste relații sunt facilitate pe traseul drumului E58(E583), DN24C, DC7 și căii ferate IașiLețcani-Dorohoi. De asemenea se mențin unele relații de cooperare cu satele componente ale comunei Trifești, comună din care a facut parte până în 2004 și comuna Roșcani. Relațiile economice Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0041

Pagina 42

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Relațiile economice ale comunei Roșcani se realizează prin interacțiunea cu comunele învecinate, cu zonele urbane apropiate – municipiul Iași – dar și cu străinătatea. Relațiile cu comunele învecinate se manifestă în domeniul schimburilor de produse, în special agro-zootehnice, în cadrul târgurilor organizate în zonă. Având în vedere distanța redusă și infrastructura comercială de care dispune (depozitele en-gros), municipiul Iași devine sursă de aprovizionare cu bunuri și produse de larg consum pentru societățile comerciale care funcționează în comună. Precizăm că relațiile cu zona urbană se realizează în dublu sens, deoarece orașul devine piață de desfacere a surplusului de produse agricole rezultat în gospodăriile din comuna Roșcani. Menționăm că zona rurală a comunei reprezintă și sursa de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraș, în special industria alimentară. Apropierea de municipiul Iași, ca centru de polarizare a forței de muncă, exercită, de altfel, o influență favorabilă asupra întregii vieți economice a comunei. Alte relații se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună, plecate la muncă în diferite țări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viață, chiar dacă cea mai mare parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului. Relații demografice Resursele umane din comuna Roșcani sunt afectate de insuficienta dezvoltare economică a comunei, fapt ce le determină să plece din comună spre marile centre urbane sau în afara țării, în căutarea unui loc de muncă. În eventualitatea în care aleg să rămână, sunt ocupate majoritar în agricultură. În prezent, deși situația economică a orașului Iași a devenit mai bună, mai ales din perspectiva investițiilor străine, investiții care pot asigura noi locuri de muncă, numeroși locuitori ai comunei, optează pentru munca în afara țării, în timp ce, mare parte a tinerilor rămân să lucreze, după terminarea studiilor superioare, în marile orașe (Iași, etc.). Fondul funciar și intravilanul actual Comuna Roșcani se situează în grupa comunelor de dimensiuni medii din județ, având o suprafață administrativă de 3799 ha. Situația fondului funciar anul 2014 – comuna Roșcani Nr. Suprafața crt. Folosință Structura (%) ha) 1. Suprafața totală – din care: 3799 100,0 - 2. Terenuri agricole total – din care: 2771 72,94 100 2.1 Arabile 2114 55,65 76,29 Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0042

Pagina 43

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI 2.2 Pășuni 453 11,92 16,35 2.3 Fânețe 183 4,82 6,60 Vii și pepiniere viticole 16 0,42 0,58 2.4 Livezi și pepiniere pomicole 5 0,13 0,18 3. Terenuri neagricole total – din care: 1028 27,06 100 3.1 Păduri și altă vegetație forestieră 734 19,32 71,40 3.2 Ape și bălți 107 2,82 10,41 3.3 Construcții 67 1,76 6,52 3.4 Căi de comunicații și căi ferate 58 1,53 5,64 3.5 Terenuri degradate și neproductive 62 1,63 6,03 Sursa: Institutul Național de Statistică - TEMPO - Online - Serii de timp. STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2014 0,58% 6,60% 0,18% 16,35% Arabil 76,29% Pășuni Fânețe Vii Livezi Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0043

Pagina 44

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI STRUCTURA TERENURILOR NEAGRICOLE - 2014 5,64% 6,03% 6,52% Păduri 10,41% Ape 71,40% Construcții Căi de comunicații - drumuri și căi ferate Neproductive În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (2114 ha - 76,29% din total agricol), reprezentând mai bine de jumătate din suprafața totală a comunei (55,65%). Se remarcă ponderea mare a terenurilor ocupate cu păduri (734 ha - 71,40 % din total neagricol). Suprafața teritoriului intravilan existent, conform datelor deținute de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Iași și prezentate în studiul topografic întocmit pentru comuna Roșcani la nivelul anului 2015, este de 221,134 ha (5,82% din totalul suprafeței administrative), ceea ce reprezintă o creștere de 139,17 % față de intravilanul de 158,900 ha stabilit anterior, prin Planul Urbanistic General elaborat pentru comuna Trifești - 1998-2002. După anul 1990, se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei Trifești și mai apoi a comunei Roșcani. Se observă două tendințe majore. Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin Schița de sistematizare întocmită înainte de 1990, în special de-a lungul căilor de comunicație. Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localității, se impune un studiu atent în scopul propunerii unui intravilan corespunzător și a unor variante care să suporte eventuale extinderi în etapele ulterioare. Relația cu Planurile de Amenajare a Teritoriului Național După cum am menționat, analizele și elaborarea Planului Urbanistic General al comunei Roșcani s-au subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - secțiunilor Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0044

Pagina 45

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI aprobate prin lege (Secțiunea I - Rețele de transport, Secțiunea II - Apa, Secțiunea III - Zone protejate, Secțiunea IV - Rețeaua de localități, Secțiunea a V-a - Zone de risc natural, Secțiunea VIII- Turism). Pentru elaborarea acestui proiect, au fost extrase, analizate și interpretate date și relații cu implicații directe asupra modului de amenajare a teritoriului și dezvoltarea comunei din Planul de amenajare a teritoriului județului Iași, continuând detalierea problemelor de amenajare teritorială, care constituie pachetul de principii directoare ce se transmit planului urbanistic general. Astfel, prin Legea nr.363/2006 prin care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului național – Secțiunea I – Rețele de transport, se stabilesc lucrările de infrastructură rutieră, ferată, navală și aeriană de interes național și care constituie cauze de utilitate publică majore. Acestea sunt cuprinse în listele de investiții, anexe la bugetele ordonatorilor principal de credite și sunt realizate pe bază de studii de fezabilitate elaborate și aprobate conform dispozițiilor legale. Prevederile cuprinse în plan sunt obligatorii și se aplică în amenajarea teritoriului județului, municipiilor, orașelor sau comunelor după caz. Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru căi de comunicații se stabilesc prin documentații de urbanism și/sau de amenajarea teritoriului și prin studii de fezabilitate. Expropierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor și scoaterea din circuitul agricol și silvic se fac conform legii. Astfel, pe terenurile rezervate dezvoltării căilor de comunicație stabilite prin documentații de urbanism și amenajarea teritoriului sunt interzise autorizarea executării construcțiilor definitive. În cadrul legii, cu anexele 1÷10 aferente, au fost stabilite lucrări de construire pentru: ▪ autostrăzi; ▪ drumuri expres prin modernizarea de trasee existente sau realizarea de trasee noi; ▪ construirea de noi poduri pe Dunăre și pe râul Prut; ▪ realizarea de linii simple sau duble de cale ferată pe trasee noi; ▪ realizarea de linii de cale ferată cu viteză sporită pe trasee existente sau noi; ▪ realizarea de linii de cale ferată cu viteză mare pe trasee existente și noi (dezvoltarea rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a liniilor existente); ▪ realizarea de lucrări de amenajare de căi navigabile pe Dunăre, râuri și canale; ▪ realizarea de lucrări în puncte de traversare cu bacul; ▪ amenajarea și modernizarea porturilor existente; ▪ realizarea de noi porturi; ▪ realizarea de lucrări de modernizarea a infrastructurii, a mijloacelor de protecție a navigației aeriene și de deservire în aeroporturi existente; ▪ construirea de noi aeroporturi. Referitor la teritoriul administrativ al comunei Roșcani, în cadrul Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea I au fost prevăzute următoarele lucrări: - mărirea carosabilului pe D.N. 28 Iași – Tg. Frumos - Roman – lucrare care este executată la momentul actual; - traseu de autostradă Târgu-Mureș-Iași-Ungheni ce va străbate teritoriul județului Iași de la vest la est. Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0045

Pagina 46

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI Secțiunea a II -a APA a fost aprobată prin legea 171 din 1997, modificată prin Legea nr.20/2006. În cadrul ei, sunt prevăzute de asemenea lucrări de interes național ce constituie cauză de utilitate publică. Și aceste prevederi sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice. În funcție de cerințele și posibilitățile de finanțare de la bugetul de stat, aceste lucrări se pot extinde și/sau diversifica, la propunerile autorităților publice județene, municipale, orășenești sau comunale. Autoritățile administrației publice vor coopera în aplicarea prevederilor acestei legi, luând măsuri pentru: • asigurarea protecției resurselor de apă împotriva epuizării, poluării și degradării lor, printro utilizare durabilă; • corelarea resurselor cu cerințele de apă pentru populație, industrie, irigație și alte folosințe, precum și integrarea acestor acțiuni în amenajarea teritoriului pe termen scurt, mediu și lung. Astfel, conform anexei 2 din „Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a - Apa. Resursele de apă dulce”- putem preciza că teritoriul administrativ al comunei Roșcani se află situat în cadrul bazinului hidrografic Prut, bazin caracterizat prin resurse hidrografice specifice sub 50% din resursa medie pe țară și care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în vederea creșterii resurselor specifice acestui bazin și prin zone cu resurse de apă cu vulnerabilitate moderată. Principalul curs de apă, din zonă, este râul Bahlui, curs de apă degradat, care necesită măsuri prioritare de depoluare pentru creșterea calității apei și în care se varsă cursurile de apă de pe teritoriul comunei Roșcani: Roșca (Valea Roștei), afluent de stînga, necodificat, al râului Frasin, pe care se află Iazul Roșcuța, Iazul Roșca I, Iazul Roșca II; Roșcani, afluent de stînga al râului Frasin, pe care se află Iazul Roșcani I, Iazul Roșcani II; Fundătura; Frasin, afluent de stânga al râului Jijia pe care se află Iazul Căuești (Comoara), Heleșteiele Comoara, Iazul Păuleni, Iazul Rădeni, Iazul Stângăceni; Valea Gârdului; Valea Popii pe care se află Iazul Valea Popii (Grădina) și Iazul La Saivane; Culicea pe care se află Iazul Culicea. Cursurile de apă de pe teritoriul comunei Roșcani, aparțin bazinului hidrografic al râului Bahlui și râului Jijia (Prut) și sunt descrise detaliat la pct. 2.2.3. Rețeaua hidrografică. Legea nr.5 din 2 martie 2000 aprobă Secțiunea III – zone protejate – din PATN. Astfel, în sensul legii mai sus menționate, zonele protejate sunt zonele naturale sau construite delimitate geografic și/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural și/sau cultural și sunt declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu. În cadrul anexelor, sunt prezentate zonele și valorile de patrimoniu natural, cultural și construit. Delimitarea zonelor de protecție pentru valorile de patrimoniu prevăzute în anexe, pe baza unui studiu de specialitate, este responsabilitatea autorității publice locale, cu sprijinul autorităților publice centrale cu atribuții în domeniu. De asemenea, legiuitorul permite actualizarea periodică a listei monumentelor, în condițiile legii. Articolul 10 din Legea nr.5/2000, precizează: (1) Până la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protecție a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr. III, în condițiile art.5 alin.(2), se instituie zone de Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0046

Pagina 47

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI protecție a monumentelor istorice, de 100 metri în municipii și orașe, de 200 metri în comune și de 500 metri în afara localităților. (2) Distanțele sunt măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor istorice definite la art.1 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural național, aprobată prin Legea nr.41/1995. În cadrul anexelor, sunt prezentate rezervații ale biosferei, parcuri naționale și naturale, rezervații și monumente ale naturii, gruparea geografică și localizarea teritorială a zonelor naturale protejate de interes național, valorile de patrimoniu cultural de interes național (monumente istorice de valoare națională excepțională - monumente și ansambluri de arhitectură, cetăți, curți domnești ruinate, biserici fortificate, cetăți sătești, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, ansambluri urbane, biserici de lemn, biserici rupestre, muzee etnografice, biserici și ansambluri mânăstirești, arhitectură industrială, arhitectură populară, monumente și situri arheologice), precum și unitățile teritorial administrative cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național. Conform Legii nr.5 din 6 martie 2000, lege ce consfințește aprobarea secțiunii III – zone protejate – din PATN, pe teritoriul comunei Roșcani, este menționată, în Anexa nr.1 - Zone naturale protejate de interes național și monumente ale naturii, cap.2.0. Rezervații și monumente ale naturii, la pct. 2.539. pădurea Roșcani, cu 34,60 ha, la comuna Trifești de care aparținea în anul 2000 satul Roșcani. Pădurea Roșcani este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IVa IUCN (Arie de management pentru habitat/specie - rezervație naturală de tip forestier), situată în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Roșcani. Pădurea Roșcani, arie protejată de importanță națională 34,60 ha, este o rezervație forestieră de amestec, specifică silvostepei, în care se întâlnește Cărpinița (element submediteranean aflat aici la limita nordică a arealului său), Scumpia (element ponticomediteranean), precum și o bogată și variantă floră ierboasă cu numeroase elemente sudice. Rezervația Naturală Pădurea Roșcani - 2.539 cu suprafața de 34,60 ha Coordonate: 47°26′29″ N 27°24′28″ E Aria naturală, cu suprafața de 34,60 de hectare, se află în partea nord-estică a județului Iași, în Podișul Moldovei (ocupând partea sud-estică a Câmpiei Moldovei), în partea vestică a satului Roșcani. Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii naturale protejate) și reprezintă o zonă împădurită cu rol de protecție pentru mai multe specii arboricole de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus orientalis), arțar (Acer platanoides) sau tei (Tilia). Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0047

Pagina 48

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI În arealul rezervației, este prezentă și specia cunoscută sub denumirea populară de cărpiniță (Carpinus orientalis), care vegetează alături de alte specii de arbuști, printre care dârmozul (Viburnum lantana), scumpia (Cotinus) și mojdreanul (Fraxinus ornus). Pe teritoriul administrativ al comunei Roșcani este identificat și un sit de importanță comunitară: Pădurea Roșcani - RO SCI 0167 cu suprafața de 56 ha. Coordonate: 47°26′30″ N 27°24′29″ E Pădurea Roșcani - RO SCI 0167 este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Valoarea conservativă a sitului este dată de prezența a două habitate protejate la nivel european, ambele fiind prioritare și aflate aici cu o stare bună de conservare. Această valoare este întregită de prezența din abundență a cărpiniței, o specie termofilă submediteraneană aflată aici la limita nordică a arealului său natural din România. Situl se suprapune parțial (55,42%) cu Rezervația Naturală Pădurea Roșcani. În ceea ce privește delimitarea în teren, există neconcordanțe între limitele sitului și cele ale rezervației naturale prezentate pe site-ul autorității centrale și celei silvice, situație reprezentată grafic în piesele desenate aferente localității Roșcani. Vegetația Situl este important pentru protejarea a două tipuri de habitate prioritare la nivel european care aici au o stare bună de conservare. Vegetația de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp. reprezintă un habitat cu valoare conservativă foarte mare, caracterizat prin prezența în etajul superior a stejarului pedunculat cu puțin amestec de gorun, tei, frasin și cireș sălbatic. În etajul inferior domină cărpinița, alături de care se mai pot întâlni și arțarul tătăresc, jugastrul, mărul sau părul pădureț. Cărpinița se află aici la limita nordică a arealului său de răspândire. Dintre arbuștii întâlniți amintim porumbarul, păducelul, salba râioasă, socul, lemnul câinesc, dârmoxul și sângerul, iar în mod diseminat poate fi prezentă și scumpia. Speciile ierboase reprezentative pentru acest tip de habitat sunt vindeceaua, rozogurile, lăcrămioarele, silnicul, mărgica, golomățul, cerențelul, stânjenelul, pătlagina, pecetea lui Solomon, iarba fiarelor, păiușul, viorelele nemirositoare, cătușnica și șolovârfița. Stepele ponto-sarmatice reprezintă unul din tipurile de habitate din zona stepică, caracterizat prin prezența coliliei și a păiușului. Fauna Diversitatea mare a nevertebratelor din acest sit se regăsește la nivelul mai multor grupe sistematice precum cele ale păianjenilor, melcilor, cosașilor, lăcustelor, viespilor, fluturilor diurni Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0048

Pagina 49

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI sau nocturni, ploșnițelor de plante, gărgărițelor, carabilor, albinelor, bondarilor și al multor altor grupe cu rol important în lanțurile trofice. Dintre amfibieni și reptile, pot fi întâlniți șarpele de alun, șopârla de câmp, broasca săpătoare brună, brotăcelul, broasca râioasă brună, broasca roșie de pădure, năpârca și gușterul. Situl abundă în păsări, multe fiind specii clocitoare în habitatele forestiere precum corbul, ciocârlia de pădure, cinteza de pădure, pitulicea mică, silvia mică, mierla, ciocârlia roșcată, măcăleandrul, ochiul boului, presura galbenă, porumbelul gulerat, ciocănitoarea de stejar, ciocnitoarea mică, botgrosul, muscarul sur, pițigoiul cu coadă lungă, alături de multe altele. În habitatele deschise de stepă sau în cele cu puține tufărișuri, se întâlnesc specii precum presura sură, codobatura galbenă, sfrânciocul roșiatic, mărăcinarul mic și cel negru, pietrarul sur, sticletele, fâsa de câmp, vrabia de câmp, ciocârlia de câmp, fazanul, prepelița, uliul rândunelelor și multe altele. Frecvent sunt văzute în sit mamifere precum vulpea, ariciul, iepurele de câmp, căpriorul sau mistrețul. Micromamiferele sunt reprezentate de multe specii de șoareci, chițcani și lilieci. În ceea ce privește rețeaua națională de localități, conform PATN secțiunea IV, aceasta este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri. Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea: a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană; b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european; c) rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități; d) rangul III - orașe; e) rangul IV - sate reședință de comună; f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor. Trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, cu respectarea principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali prevăzuți în anexa nr. II, pentru localitățile urbane, și în anexa nr. IV, pentru localitățile rurale. Principalii indicatori, elementele și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru ierarhizarea localităților urbane și rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor și taxelor. Articolul 4 din Legea nr.351/6 iulie 2001, precizează: În zonele lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km, Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru: a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență; b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe. Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau localitățile rurale și a populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0049

Pagina 50

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr.IV. Pentru dezvoltarea echilibrată a localităților urbane și rurale, Guvernul, cu participarea autorităților administrației publice locale, va acționa pentru sprijinirea și revitalizarea unor comune cuprinse în anexele nr.IV și V, în care s-au produs scăderi accentuate de populație în ultimii 30 de ani. În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor de rangul I, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în dezvoltarea teritoriului. Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente fără personalitate juridică. Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale. Asociația zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale și cu consultarea populației în condițiile legii, în a cărei rază teritorială s-a constituit, adoptă programul de dezvoltare a zonei. În vederea optimizării evoluției marilor aglomerări urbane, prin lege, se pot înființa în cadrul acestora, zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de funcționare, cadrul instituțional de administrare, precum și facilitățile acordate. În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a localităților urbane și a asigurării de spații de agrement și recreere, în planurile urbanistice elaborate și aprobate potrivit legii se va prevedea înființarea de centuri sau zone verzi în jurul Capitalei României și al municipiilor de rangul I. Planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere și de dezvoltare pentru integrarea în spațiul european, precum și cele sectoriale se vor elabora pe baza prevederilor secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național - Rețele de transport, Apa - Resursele de apă dulce, Zone protejate, Rețeaua de localități, Zone de risc natural, precum și ale altor secțiuni ale Planului de amenajare a teritoriului național aprobate prin lege. Astfel, conform Legii nr.351/2001, ANEXA Nr.IV, pct. 1.0. Ierarhizarea localităților rurale pe ranguri, localitatea Roșcani este o localitate rurală de rang IV – sat reședință de comună; localitatea Rădeni este o localitate rurală de rang V – sat component al comunei; Legea nr.351/2001 stabilește elementele și nivelurile de dotare pentru localitățile rurale de rangul IV, în ANEXA Nr.IV, pct. 2.0. și pentru localitățile rurale de rangul V, în ANEXA Nr.IV, pct. 3.0. astfel: 2.0.Elemente și nivel de dotare a localităților rurale de rang IV Rangul IV este atribuit satelor resedință de comună. Dotările minime obligatorii necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt: - sediu de primărie; - grădiniță, școală primară și gimnazială; - dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic; - poștă, servicii telefonice; - sediu de poliție și de jandarmerie; Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0050

Pagina 51

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI - cămin cultural cu bibliotecă; - magazin general, spații pentru servicii; - teren de sport amenajat; - parohie; - cimitir; - stație/haltă C.F. sau stație de transport auto; - dispensar veterinar; - sediu al serviciului de pompieri; - puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor; - alimentare cu apă prin cișmele stradale. 3.0. Elemente și nivel de dotare a localitatilor rurale de rang V Rangul V este atribuit satelor componente ale comunelor și satelor aparținând municipiilor sau orașelor. Existența unor dotări publice sau comerciale și dimensiunea acestora sunt determinate de numărul de locuitori și de specificul așezării. Dotările minime obligatorii în satele avînd peste 200 de locuitori sunt: - scoală primară; - punct sanitar; - magazin pentru comerț alimentar și nealimentar. Aceste dotări sunt necesare și în cazul satelor avînd o populație de pînă la 200 de locuitori, cînd satele respective sunt izolate, situate la distanțe de peste 3 - 5 km față de satul cel mai apropiat care dispune de astfel de dotări. Se poate observa faptul că localitățile Roșcani și Rădeni au un nivel de echipare satisfăcător. Condițiile necesare pentru înființarea de comune conform pct. 4.0. din Anexa nr.IV din Legea nr.351 din 6 iulie 2001 sunt prezentate în tabelul de mai jos. Nr. Cantitate/ Modul în care este Condiția necesară crt. Necesitate îndeplinită cerința 1. Populația minimă 1500 locuitori 1566 locuitori în anul 2014 2. Potențial economic care să asigure Da Da echilibrul bugetar al comunei 3. Legături pe drumuri sau pe cale ferată Da Comuna este străbătută de între satul de reședință de comună și drumul comunal DC7. celelalte sate componente 4. Reducerea distanței dintre satul reședință Da Comuna are în de comună și celelalte sate componente componența sa doar 2 sate; nu sunt trupuri izolate greu accesibile 5. Spații construite pentru instituții și dotări* Există spații construite atât -primărie Da pentru Primărie, cât și Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0051

Pagina 52

PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI -școală primară și gimnazială Da pentru desfășurea -dispensar uman,

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.