Plan Urbanistic General (PUG)
PUG Roscani MG st ist predarest.geo final CJp.152
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,4 MB · modificat pe site: 14.01.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG), „PUG Roscani MG st ist predarest.geo final CJp.152”, Comuna Roșcani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaroscani.ro/wp-content/uploads/2025/01/PUG_Roscani_MG_st_ist_predarest.geo_final_CJp.152.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/roscani/101419-pug-roscani-mg-st-ist-predarest-geo-final-cjp-152, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
PLAN URBANISTIC GENERAL
COMUNA ROȘCANI
JUDEȚUL IAȘI
P.U.G.
VOLUMUL I
MEMORIU GENERAL
• BENEFICIAR: COMUNA ROȘCANI – JUDEȚUL IAȘI
• PROIECTANT GENERAL: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI
J 22 - 3398 - 2008
tel. 0742 577 556
• PROIECTANT URBANISM: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI
J 22 - 3398 - 2008
tel. 0742 577 556
• DATA ELABORĂRII: AUGUST 2018 - DECEMBRIE 2022
PROIECT NR.145A/U
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 001
Pagina 2
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
LISTA DE SEMNĂTURI
Proiectant general: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI
Proiectant urbanism: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI
Șef proiect: arh. Carmen Șlusaru
Colectiv de elaborare:
S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI
• Urbanism și amenajarea teritoriului:
arh. Șlusaru Anișoara Carmen
• Echipare edilitară: ing. Dumitroaia Andrei
• Studiu Geotehnic: ing. Vieru Ioan
• Studiu Topo: ing. Ionel Cristinel
ing. Hurjui Daniela
• Studiu Istoric: conf. univ. dr. Vasile Cotiugă
prof.univ.dr.arh. Doina Dascălu
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 002
Pagina 3
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
PLAN URBANISTIC GENERAL
CUPRINS
A. PIESE SCRISE
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației
1.2. Obiectul lucrării
1.3. Surse documentare
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluție
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.3. Relații în teritoriu
2.4. Activități economice
2.5. Populația. Elemente demografice și sociale
2.6. Circulație
2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial
2.8. Zone cu riscuri naturale
2.9. Echipare edilitară
2.10. Probleme de mediu
2.11. Necesități și opțiuni ale populației
3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
3.1. Studii de fundamentare
3.2. Evoluție posibilă, priorități
3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu
3.4. Dezvoltarea activităților
3.5. Evoluția populației
3.6. Organizarea circulației
3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial
3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale
3.9. Dezvoltarea echipării edilitare
3.10. Protecția mediului
3.11. Reglementări urbanistice
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 003
Pagina 4
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
3.12. Obiective de utilitate publică
4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE
5. ANEXE (scheme, cartograme, grafice)
VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM
I. DISPOZIȚII GENERALE
1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism
2. Baza legală a elaborării
3. Domeniul de aplicare
II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR
4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului
natural și construit.
5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public.
6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii.
7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii.
8. Reguli cu privire la echiparea edilitară.
9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenurilor pentru construcții.
10. Reguli cu privire la amplasarea de spații verzi și împrejmuiri.
III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ
11. Zone și subzone funcționale
IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN
V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN
VI. UNITĂȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ
B. PIESE DESENATE
PLANȘA nr.1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU sc. 1:25000
PLANȘA nr.2-1 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI sc. 1:5000
ROȘCANI
PLANȘA nr.2-2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI sc. 1:5000
RĂDENI
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 004
Pagina 5
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
PLANȘA nr.3-1 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE sc. 1:5000
ROȘCANI
PLANȘA nr.3-2 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE sc. 1:5000
RĂDENI
PLANȘA nr.4-1 REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ sc. 1:5000
ROȘCANI
PLANȘA nr.4-2 REGLEMENTĂRI – ECHIPARE EDILITARĂ sc. 1:5000
RĂDENI
PLANȘA nr.5-1 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR – sc. 1:5000
OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ ROȘCANI
PLANȘA nr.5-2 PROPRIETATEA ASUPRA TERENURILOR – sc. 1:5000
OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ RĂDENI
Șef proiect,
arh. Anișoara Carmen Șlusaru
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 005
Pagina 6
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL
1. INTRODUCERE
1.1. Date de recunoaștere a documentației PUG
• Denumirea lucrării: PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Beneficiar: COMUNA ROȘCANI - județul IAȘI
• Proiectant general: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. - IAȘI
• Subproiectanți, colaboratori, reambulare topo: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. - IAȘI
• Urbanism și Amenajarea Teritoriului: S.C. ARHISTUDIO LAM S.R.L. - IAȘI
• Studiu topo: P.F.A. HURJUI DANIELA și P.F.A. IONEL CRISTINEL - Iași
• Studiu geotehnic: P.F.A. VIERU IOAN - Iași
• Număr proiect: 145A/U / 2018
• Data elaborării: 2018 - 2020
1.2. Obiectul lucrării - PUG
• Solicitări ale temei-program
Studiul de față se înscrie în tematica de cercetare - proiectare pentru anii 2018 – 2020 la
tema „DOCUMENTAȚII PRIVIND AMENAJAREA TERITORIULUI ȘI URBANISM” la poziția –
PLANURI URBANISTICE GENERALE - PLAN URBANISTIC GENERAL AL COMUNEI
ROȘCANI.
• Prevederi ale programului de dezvoltare a localităților, inițiat și aprobat de consiliul local.
Planurile Urbanistice Generale au caracter de reglementare și răspund programului de
amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce compun unitatea teritorial-administrativă
de bază. Documentația materializează politica de dezvoltare definită de Consiliul Local Roșcani
prin „Strategia de dezvoltare a comunei Roșcani”, care cuprinde obiectivele și măsurile principale
pentru amenajarea și dezvoltarea armonioasă a teritoriului administrativ, în conformitate cu actele
normative în vigoare.
Dintre actele normative aflate în vigoare, două legi au implicații directe asupra teritoriului
studiat: Legea nr.351 / 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități și Legea nr.84 / 2004 pentru înființarea unor comune.
Astfel, la Articolul 5 din Legea nr.351/2001, se menționează că „Organizarea de noi
comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma consultării prin referendum local
a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se preiau localitățile rurale și a
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 006
Pagina 7
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile rurale în cauză, pe baza
documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse în anexa nr. IV”.
Pe baza acestei prevederi legislative și a documentațiilor care atestă îndeplinirea
condițiilor din Legea nr. 351 / 2001 – Anexa nr. IV, pct. 4.0 - Condiții necesare pentru înființarea
de noi comune, a fost promulgată Legea nr.84 / 2004 pentru înființarea unor comune, publicată
în Monitorul Oficial, Partea I nr.310 din 07/04/2004, prin care a fost posibilă reorganizarea
administrativă a unui număr de 7 teritorii administrative comunale (Focuri, Mircești, Rediu, Șcheia,
Târgu Frumos, Todirești și Trifești) de pe teritoriul județului Iași1.
Astfel, prin reorganizarea comunei Trifești, din componența acesteia mai fac parte satele
Trifești (reședința de comună), Hermeziu, Vladomira și Zaboloteni.
Prin reorganizare, a luat ființă comuna Roșcani din care fac parte satele Rădeni și Roșcani,
acesta din urmă fiind centrul administrativ al comunei nou înființate.
Pentru întocmirea prezentului studiu, pe care îl vom denumi în continuare PUG, suportul
juridic este asigurat de o serie de acte normative (legi, ordonanțe, hotărâri ale Guvernului, ordine)
pe baza cărora au fost formulate conținutul-cadru și metodologia de elaborare a documentațiilor
de urbanism.
Principalul act legislativ care definește activitatea de amenajare a teritoriului și urbanism
este Legea nr.350 /2001 cu modificările și completările ulterioare, corelată cu legislația în
domeniul autorizării construcțiilor definită prin Legea nr.50 /1991 privind autorizarea executării
construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor cu modificările și completările
ulterioare.
Documentația se întocmește avînd la bază prevederile din H.G.R. nr.525 /1996 pentru
aprobarea „Regulamentului general de urbanism”, „Ghid privind elaborarea și aprobarea
regulamentelor locale de urbanism” – indicativ: GM-007-2000 - aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T.
nr.21/N/10.04.2000 și „Ghid privind metodologia de elaborare și conținul-cadru al Planului
Urbanistic General" – indicativ: GP038/99- aprobat prin Ordinul M.L.P.A.T. nr.13N/10.03.1999.
Actele normative menționate reglementează conținutul documentațiilor de urbanism și
creează cadrul normativ specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în
planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice.
Legislație conexă care întregește prevederile actelor normative enumerate mai sus:
În domeniul urbanismului
• Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul;
• Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea I – Rețele de transport;
1 De fapt, prin Legea nr.84/2004 a fost aprobată înființarea unor comune în mai multe județe (Alba, Arad, Argeș,
Bacău, Botoșani, Brașov, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Iași, Maramureș, Mehedinți,
Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea). Componența
și satele reședințe ale comunelor înființate potrivit alin.(1) din Legea nr.84/2004 sunt cele prevăzute în anexa nr.1,
iar componența și satele reședințe ale comunelor existente, ca urmare a reorganizării acestora conform alin.(1), sunt
cele prevăzute în anexa nr.2 din Lege.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 007
Pagina 8
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a II-a – Apa (modificată de Legea nr.20 /2006);
• Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –Secțiunea
a III-a – Zone protejate;
• Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a IV-a – Rețeaua de localități (cu modificările și completările ulterioare);
• Legea nr.575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național –
Secțiunea a V-a – Zone de risc natural;
• Legea nr.190/26.05.2009 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr.142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național Secțiunea a VIII-a -
zone cu resurse turistice;
• Codul civil actualizat prin Legea nr.287/2009, Legea nr.71/2011, Legea nr.60/2012, Legea
nr.138/2014, Legea nr.17/2017;
• Hotărârea de Guvern nr.525/1996, cu completările și modificările ulterioare, pentru
aprobarea Regulamentului General de Urbanism;
• Hotărârea de Guvern nr.584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban.
În domeniul construcțiilor
• Legea nr.10 /1995 privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/1995 privind calitatea în
construcții;
• Legea nr.50/1991 cu modificările și completările ulterioare;
• Normele metodologice de aplicare a Legii nr.50 /1991aprobate cu ordinul M.D.R.L.
nr.839/2009;
• Legea nr.114 /1996 legea locuinței, cu modificările și completările ulterioare;
• Ordonanța Guvernului nr.63 /2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții
– I.S.C.cu modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea de Guvern nr.766 /1997 - pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea
în construcții (Regulamente privind: a.activitatea de metrologie în construcții; b.conducerea și
asigurarea calității în construcții; c.stabilirea categoriei de importanță a construcțiilor; d.urmărirea
comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor; e.agrementul tehnic
pentru produse, procedee și echipamente noi în construcții; f.autorizarea și acreditarea
laboratoarelor de analize și încercări în construcții; g.certificarea de conformitate a calității
produselor folosite în construcții);
• Hotărâre de Guvern nr.273 /1994 pentru aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor
de construcții și instalații aferente acestora, modificată de Hotărârea nr.940 din 19 iulie 2006,
Hotărârea nr.1.303 din 24 octombrie 2007 și Hotărârea nr.444 din 28 mai 2014;
• Hotărâre de Guvern nr.925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare și
expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și construcțiilor;
• Hotărâre de Guvern nr.571 din 10 august 2016 pentru aprobarea categoriilor de construcții
și amenajări care se supun avizării / autorizării privind securitatea la incendiu;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 008
Pagina 9
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Ordinul comun nr.34/M30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru
apobarea precizărilor privind avizarea documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării
construcțiilor;
• PRECIZĂRI nr.5.122NN /1.384 /178/ 25-05;11-06;30-03-1999 - privind modul de
constituire și virare de către investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de
construcții, cu corespondent în devizul general al lucrării, cotă aferentă Casei Sociale a
Constructorilor, emise de ministrul lucrărilor publice și amenajării teritoriului, ministrul muncii și
protecției sociale și ministrul transporturilor.
În domeniul administrației publice
• Legea nr.215 /2001 a administrației publice locale cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.188 /1999 privind statutul funcționarului public cu modificările și completările
ulterioare;
• Legea nr.51 /2006– Legea serviciilor comunitare de utilități publice, modificată de Legea
nr.204 din 9 noiembrie 2012 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2008
pentru modificarea și completarea Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr.51 /2006 și a
Legii serviciului de alimentare cu apă și de canalizare nr.241 /2006;
• Legea nr.215 din 23 aprilie 2001 - legea administrației publice locale și Legea nr.286 din 6
iulie 2006 pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215 /2001 cu
modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.213 /1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia cu modificările
și completările ulterioare;
În domeniul proprietății funciare
• Legea fondului funciar nr.18 /1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum
și unele măsuri adiacente, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, cu modificările și
completările ulterioare;
• Legea nr.1 /2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18 /1991 și ale Legii
nr.196 /1997 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40 /1997 pentru
modificarea și completarea Legii locuinței nr.114 /1996, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.7 /1996– legea cadastrului și publicității imobiliare, cu modificările și completările
ulterioare.
Actele normative complementare domeniului:
• Legea nr.184 /2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, republicată;
• Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, cu modificările și completările
ulterioare;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 009
Pagina 10
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Ordonanță de urgență nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului, aprobată
prin Legea nr.265 /2006, cu modificările și completările ulterioare;
• Lege nr.254 din 14 decembrie 2010 pentru abrogarea Legii nr.98 /1994 privind stabilirea
și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică;
• Legea nr.107 /1996 - legea apelor, modificată prin Legea nr.310 /2004, cu modificările și
completările ulterioare;
• Legea nr.45 /1994 legea apărării naționale a României, cu modificările și completările
ulterioare;
• Legea nr.481 din 8 noiembrie 2004 privind protecția civilă;
• Legea nr.571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările
ulterioare;
• Legea nr.307 /2006 privind apărarea împotriva incendiilor;
• Legea nr.41 din 24 mai 1995 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.68 din 26 august
1994 privind protejarea patrimoniului cultural național;
• Ordonanța Guvernului nr.43 /1997 privind regimul juridic al drumurilor, cu modificările și
completările ulterioare;
• Ordonanța Guvernului nr.2 /2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și
completările ulterioare;
• Hotărârea de Guvern nr.540 din 22 iunie 2000 privind aprobarea încadrării în categorii
funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice, cu
modificările și completările ulterioare;
• Hotărârea de Guvern nr.62 /1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiții și de
dezvoltare, precum și a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul
Statului Major General, modificată prin Hotărârea nr.119 din 25 februarie 2015 pentru modificarea
și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 62/1996;
• Hotărârea de Guvern nr.930 din 11 august 2005 pentru aprobarea Normelor speciale
privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică;
• Hotărârea de Guvern nr.31 din 24 ianuarie 1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare
a documentațiilor de urbanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind
construcțiidin domeniul turismului;
• Hotărârea de Guvern nr.742 /2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii
și Cultelor;
• Ordinul nr.2.490 din 13 decembrie 2006 al ministrului culturii și cultelor privind abrogarea
Ordinului ministrului culturii și cultelor nr.2.830/2003 pentru aprobarea Regulamentului privind
organizarea și funcționarea Comisiei de Avizare a Lăcașurilor de Cult, cu modificările ulterioare;
• Ordinul nr.117 din 28 februarie 2002 al ministrului sănătății și familiei privind aprobarea
Procedurilor de reglementare sanitară pentru proiectele de amplasare, construcție, amenajare și
reglementare sanitară a funcționării obiectivelor și a activităților desfășurate în acestea, altele
decât cele supuse înregistrării în registrul comerțului și a Procedurilor de reglementare sanitară
a punerii pe piață a substanțelor și produselor noi sau importate pentru prima dată și destinate
utilizării ori consumului uman;
• Ordinul MAI nr.180 din 29.11.2022 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și protecție civilă;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0010
Pagina 11
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Ordinul nr.662 din 28 iunie 2006 al ministrului mediului și gospodăririi apelor privind
aprobarea Procedurii și a competențelor de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a
apelor;
• Ordinul nr.326 /2001 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor privind abilitarea
oficiilor de studii pedologice și agrochimice județene și a direcțiilor generale pentru agricultură și
industrie alimentară județene, respectiv a Municipiului București, să îndeplinească atribuțiile
prevăzute la articolul 74 -103 din Legea nr.18 /1991, republicată.
• Ordinul nr.119 /2014 al ministrului sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă și
sănătate publică privind mediul de viață al populației;
• HOTĂRÂRE nr.1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării
de mediu pentru planuri și programe.
Această enumerare nu este limitativă, se poate completa și actualiza cu noile reglementări
apărute ulterior elaborării prezentului Plan Urbanistic General.
• Ediții anterioare ale PUG, modificări sau completări necesare.
Comuna Roșcani este comună nou înființată, în anul 2004, având la baza Legea nr.351 /
2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua
de localități și Legea nr.84 / 2004 pentru înființarea unor comune.
Până în anul 2004, comuna Roșcani a făcut parte din comuna Trifești județul Iași și, ca
urmare, a fost cuprinsă în Planul Urbanistic General al Comunei Trifești din județul Iași, elaborat
în anul 1998. Prin reorganizare, a luat ființă comuna Roșcani din care fac parte satele Rădeni și
Roșcani, acesta din urmă fiind centrul administrativ al comunei nou înființate.
În componența comunei Trifești, au rămas satele Trifești (reședința de comună),
Hermeziu, Vladomira și Zaboloteni
În această situație, este necesară actualizarea Planului Urbanistic General al comunei
Trifești în noua componență și elaborarea Planului Urbanistic General pentru comuna Roșcani
compusă din satele Roșcani și Rădeni.
1.3. Surse documentare
În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare
referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Roșcani:
a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului și studii întocmite anterior
sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului:
• Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V
• Planul de Amenajare a Teritoriului Județului Iași – SC HABITAT PROIECT SA Iași
• Planul Urbanistic General al municipiului Iași – Atelier de urbanism – URBIS 90
• Planul Urbanistic General al Comunei Trifești – județul Iași 1998
• Studiu geotehnic comuna Roșcani – ing. Vieru Ioan – 2015
• Planul de Dezvoltare Regionala NORD-EST - 2014-2020
• Strategia de Dezvoltare Locală - comunei Roșcani 2016 -2020
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0011
Pagina 12
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Documentație în vederea eliberării avizului de la Direcția Județeană de Administrare a
Drumurilor și Podurilor.
b.Surse statistice:
• Sursa: Institutul Național de Statistică - Baze de date statistice -TEMPO - Online - Serii de
timp;
• Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași;
• Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Roșcani.
c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților:
Proiecte pentru:
• Modernizare drum comunal DC 7 Rădeni – Roșcani – limita comuna Roșcani - Studiu de
fezabilitate - Proiect tehnic.
• Modernizare drum comunal DC Valea Popii – Căuești – Ieduț - Studiu de fezabilitate.
• Asfaltare drum comunal pe o lungime de 4,5 km, Rădeni – Roșcani, comuna Roșcani,
județul Iași – Proiect tehnic + Detalii de execuție - pr.nr.4/2014 - S.C. D&G PRINT LINE S.R.L.Iași
– S.C. SPEED IAȘI S.R.L.
• Modernizare drumuri sătești în comuna Roșcani, județul Iași, în baza Hotărârii nr.37 din
27.08.2015 (Lucrări de pietruire a drumurilor sătești în satele Roșcani și Rădeni, comuna
Roșcani).
• Alimentare cu apă și rețea canalizare în comuna ROȘCANI, județul Iași - Studiu de
fezabilitate - certificat de urbanism nr.523 din 24.10.2017 emis de Consiliul Județean Iași.
• Grupuri sanitare, instalații interioare și exterioare școli mediul rural - ȘCOALĂ clasele I-IV,
sat Roșcani, comuna Roșcani, județul IAȘI – Documentație pentru obținerea autorizației de
construire - pr.nr.2601/2006– S.C. ProCONRIM S.R.L.Iași.
• Modernizare grădiniță cu program normal sat Rădeni, comuna ROȘCANI- certificat de
urbanism nr.457 din 4.10.2016 emis de Consiliul Județean Iași.
• Construire cămin cultural în sat Rădeni, comuna Roșcani, județul Iași – Studiu de
fezabilitate - pr.nr.894/2007- S.C. MIHUL S.R.L. Iași.
• Construire Școala arte și meserii sat Rădeni, comuna Roșcani, județul Iași - Proiect tehnic
- pr.nr.876/2007 - S.C. MIHUL S.R.L. Iași.
• Construire sală de sport - Școala gimnazială sat Rădeni, comuna Roșcani, județul Iași -
Proiect tehnic - 2008.
d. Suportul topografic al lucrării este format din planuri sc.1:25.000 și sc.1:5.000
întocmite de P.F.A. Hurjui Daniela și P.F.A. Ionel Cristinel, reambulate de către S.C.
ARHISTUDIO LAM S.R.L. IAȘI, pe baza imaginilor ortofotogrametrice puse la dispoziție de către
Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a județului Iași.
e. Documentații edilitare:
• Ștefan Vintilă - „Instalații sanitare și de gaze” - E.D.P. – București, 1995;
• Theodor Mateescu – „Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” – Ed. „Gheorghe
Asachi” Iași, 1996;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0012
Pagina 13
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• NTPA 002 /2002 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de
canalizare a centrelor populate”;
• Ordonanță de urgență nr.195 din 22 decembrie 2005 privind protecția mediului, aprobată
prin Legea nr.265 /2006, cu modificările și completările ulterioare;
• Legea nr.107 /1996 - „Legea apelor”- modificată prin Legea nr.310/2004, cu modificările și
completările ulterioare.
PLANUL URBANISTIC GENERAL conține piese scrise și desenate structurate în
concordanță cu Ghidul privind metodologia și conținutul – cadru de elaborare, indicativ GP
038/1999, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.13/N/1999 și Ghidul privind elaborarea regulamentului
local de urbanism aprobat cu Ordinul MLPAT nr. 21/N/10.04.2000, indicativ GM-007-2000.
Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Roșcani și stabilește
obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare a localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani,
pe baza analizelor multicriteriale a situației existente.
Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt:
• Reașezarea localităților comunei Roșcani în vatra lor firească, prin includerea în
intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al
localităților la data elaborării;
• Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării
funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a
localităților;
• Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor
colectivității locale;
• Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică;
• Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de
proprietate;
• Delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale.
În conținutul lucrării, se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme:
• Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor;
• Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție
de folosința principală și de natura activităților dominante;
• Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea
populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității;
• Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile
de dezvoltare;
• Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve,
să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști,
piețele, ș.a.);
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0013
Pagina 14
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și
destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul
de ocupare și utilizare a terenului;
• Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate
obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general;
• Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de
ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun;
• Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire;
• Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și
urmărite de primăria localității;
• Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate,
asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice;
• Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de
poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului.
• Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru
necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii.
2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII
2.1. Evoluție
Comuna Roșcani este situată în județul Iași, în nord-estul județului, la aproximativ 40km
nord–nord-vest față de municipiul Iași, lângă pădurea Roșcani. Nu este străbătută de nici un drum
național sau județean. Satele sunt legate de DN24C (care trece, la est de comună, prin
comunele Probota și Trifești), prin drumul comunal DC7 care, pe o lungime de 6210 Km, de la
intrarea pe teritoriul comunei și până la școala din satul Rădeni, a fost clasificat ca drum județean:
DJ 249C.
Legătura cu municipiul Iași se realizează pe rețeaua rutieră E58(E583), DN24C, DJ 249C
și DC7 și pe calea ferată Iași-Lețcani-Dorohoi, cea mai apropiată stație de cale ferată fiind halta
Iacobenii Vechi la aproximativ 12km spre vest.
Comuna Roșcani este localizată pe hartă la 47°26′18.12″ latitudine nord și 27°25′42.78″
longitudine est și are în componență, la momentul actual, 2 sate: Roșcani care este și centrul de
comună și Rădeni.
Comuna a fost înființată în anul 1864, primind numele satului de reședință și cuprindea
localitățile Roșcani, Păuleni și Căuești (Comoara). Satul Roșcani mai apare și sub numele de
Capul Dealului, Roșcanii lui Pandele și Roșcanii lui Stroescu.
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Turia a județului Iași și era
formată din satele Roșcani, Rădeni, Borșa, Găureni, Albota, Eduțul, Căuești și Păuleni, având în
total o suprafață cam de 7919 ha și 1957 de locuitori. În comună funcționau o moară de apă, una
de aburi, cinci biserici și trei școli cu 102 elevi. (George Ioan Lahovary - Marele Dicționar
Geografic al României 1902). Anuarul Socec din 1925, consemnează comuna în aceeași plasă,
având 1047 de locuitori în satele Căuești, Păuleni, Rădeni și Roșcani. În 1931, comuna a fost
desființată, satele Rădeni și Păuleni trecând la comuna Hermeziu, iar satele Roșcani și Căuești
la comuna Bivolari - sursa - „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0014
Pagina 15
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul
oficial și imprimeriile statului (161): 216, 218. 15 iulie 1931.
În decursul timpului, comuna a făcut parte din plasa Cârniceni(1904) și din plasa
Bivolari(1909).
După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată, fiind inclusă în raionul Iași din
regiunea Iași. În anul 1950, comuna Roșcani aparținea de raionul Iași, iar în anul 1956, de raionul
Vlădeni.
În 1968, prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii
Socialite România, ea a fost din nou desființată și inclusă integral în comuna Trifești, de această
dată fiind desființate și satele Căuești(Comoara) (comasat cu Roșcani) și Păuleni (comasat cu
Rădeni).
Comuna a fost reînființată în forma ei actuală, în anul 2004 în baza Legii nr.84/2004 pentru
înființarea unor comune.
Reînființarea comunei Roșcani în anul 2004, cu două sate: Rădeni și Roșcani, s-a realizat
ca o consecință a comunicării dificile a celor două sate cu satul Trifești (reședința comunei
Trifești), din care au făcut parte începând cu anul 1968.
Comuna are o suprafață de 3799 ha (Institutul Național de Statistică - domeniul
AGRICULTURA - tabel AGR101B - anul 2014) din care 221,134 ha intravilan (conform măsurători
topografice în teren - anul 2014 vizate OCPI Iași) și 3577,866 ha extravilan.
Satul Roșcani este atestat documentar din anul 1772, numele său provenind de la porecla
dată proprietăresei moșiei, Roșca, sau de la dealul Roștei.
Satul Rădeni este atestat documentar din anul 1554, fiind un sat format din răzeși cu
moșiile despărțite prin hotare.
De la răscrucea de drumuri Pietriș, la cca. 2,50 km pe partea stângă a drumului, se
conturează o movilă cu diametrul de 20 - 30 m si înălțimea de 1,5m. Locul se numește La Movilă.
Pe teritoriul comunei, sunt șase movile așezate pe locurile cele mai înalte, ele având un
rol strategic, fiind totodată și centre geografice în jurul cărora s-au grupat comunitățile familiale
ale gintelor daco-getice.
La intrarea în sat, pe partea stângă, se află biserica construită în secolul al XVII-lea, pe
locul unei biserici din anul 1485, în curtea căreia se află monumentul eroilor ridicat în anul 1938.
Descoperirile arheologice, printre care și marea așezare cucuteniană, dovedesc vechimea
locuirii încă din preistorie.
Comuna Roșcani apare în Lista de monumente din anul 2015 cu 3 monumente, astfel:
• La poziția 1470 - indicativ IS-II-m-B-04233 - Biserica de lemn „Sf. Voievozi” sat RĂDENI;
comuna ROȘCANI Cartier Roșcani - sec. XVII.
• La poziția 1471 - indicativ IS-II-m-B-04234 - Biserica „Sf. Treime” sat RĂDENI; comuna
ROȘCANI – 1750.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0015
Pagina 16
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• La poziția 1474 - indicativ IS-II-m-B-04237 - Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” sat
ROȘCANI; comuna POPEȘTI 1780
Biserica „Sf. Voievozi” din satul RĂDENI - monument cu indicativul IS-II-m-B-04233 - are
hramul Sf. Mihail și Gavril și se află localizată în cimitirul satului Rădeni.
Biserica de lemn din Rădeni a fost construită în secolul al XVII-lea, pe locul unei biserici
mai vechi din 1485. În decursul timpului, s-au efectuat lucrări de reparații ale acestui lăcaș de
cult. O serie de adăugiri au avut loc în jurul anului 1850.
În anul 1938, în curtea bisericii, a fost ridicat un monument în formă de cruce în memoria
eroilor căzuți în primul război mondial. Pe monument, sunt înscrise numele eroilor localnici căzuți
pe front, precum și inscripția următoare: „Ridicat în anul 1938 luna mai sub înțeleapta domnie a
M.S. Regelui Carol II, sub arhipăstoria I.P.S. Mitropolit Nicodim, ministru cultelor și artelor Victor
Iamandi, prefect jud. Iași col. Caracaș Sava, pretor pl. Turia I. Prică, primar com. Roșcani Gr.
Manea”.
În curtea bisericii, înspre vest, se află un turn-clopotniță din lemn. Acesta este abandonat
în prezent, în locul lui fiind construit un turn-clopotniță din zidărie la intrarea în cimitir.
Biserica de lemn din Rădeni este construită în totalitate din bârne de lemn. Pereții exteriori
au fost tencuiți și văruiți în culoarea albă. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are astăzi învelitoare din
tablă vopsită în cărămiziu.
În biserică se intră printr-un pridvor care are deasupra sa un turn-clopotniță.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0016
Pagina 17
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Biserica din satul ROȘCANI - are hramul „Nașterea Maicii Domnului”.
Biserica a fost construită în jurul anului 1780. Ea se află localizată în cimitirul satului
Roșcani și a fost refăcută complet în perioada 1818-1819. Pereții exteriori au fost tencuiți și văruiți
în culoarea gălbuie. Inițial acoperită cu șindrilă, ea are, astăzi, învelitoare din tablă.
În biserică, se intră printr-un pridvor care are deasupra sa un turn-clopotniță.
În decursul timpului, s-au efectuat și alte lucrări de reparații ale acestui lăcaș de cult. Pereții
exteriori au fost tencuiți și văruiți astfel că nu se mai văd bârnele.
În curtea bisericii, se află monumentul eroilor căzuți în primul război mondial. În spatele
altarului, este mormântul preotului Gheorghe Ilievig (1840-1870).
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0017
Pagina 18
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Referitor la inventarierea din Lista monumentelor din anul 2015, semnalăm următoarele
inadvertențe:
- la poziția 1471 – monumentul cu indicativul IS-II-m-B-04234 - Biserica „Sf. Treime”
sat RĂDENI este inexistentă. Din cercetările efectuate în teren și discuțiile cu reprezentanții
primăriei și clerului, aceștia nu o situează în satul Rădeni, ci în partea de nord a satului Roșcani
și afirmă că nu mai exista în teren după anul 1900, când catapeteasma și alte obiecte au fost
preluate de celelalte biserici.
- la poziția 1474 - indicativ IS-II-m-B-04237 - Biserica de lemn „Sf. Gheorghe” din satul
ROȘCANI este trecută comuna POPEȘTI în loc de comuna ROȘCANI. Comuna Popești nu are
în componență satul Roșcani, ci un sat care se numește Doroșcani și în care există biserica „Sf.
Nicolae”, aflată în listă la poziția 1370 - indicativ IS-II-m-B-04151.
În site-ul Societății Biblice din România - http://www.bisericiromania.org, care oferă un
catalog și fotografii ale bisericilor din România, la pag.27, poziția 529, apare Biserica „Sf.
Voievozi” din satul RĂDENI, comuna Roșcani - monument cu indicativul IS-II-m-B-04233, iar la
pag.28, poziția 547, apare Biserica „Sf. Gheorghe” din sat ROȘCANI, comuna Roșcani -
monument cu indicativul IS-II-m-B-04237. Biserica „Sf. Treime” sat RĂDENI, comuna ROȘCANI
nu apare în această listă, actualizată la nivelul anului 2015.
Biserica din satul Roșcani de astăzi este biserică cu hramul „Nașterea Maicii Domnului”,
biserică care a aparținut fostului sat Căuești, biserică care există în zona școlii vechi și nu este
monument istoric. Este de analizat dacă se poate propune a fi inclusă în Lista Monumentelor
Istorice.
Referitor la Biserica „Sf. Treime”, care nu poate fi identificată în teren, menționăm că pe
Dealul Viei, aflat deasupra satului Roșcani, există cartată o biserică (fig. 29 – din Studiul istoric )
ale cărei ruine se mai păstrau în perioada interbelică. Nu avem informații privind anul construirii,
hramul sau dacă această biserică a fost inventariată cândva, ca monument.
Dată fiind neconcordanța între datele înscrise în Lista Monumentelor Istorice și situația
reală din teren, referitor la biserici, atât cele care sunt monumente istorice, cât și cele care nu
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0018
Pagina 19
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
sunt monumente istorice, este necesară elaborarea, în mod distinct, a unui studiu aprofundat,
detaliat, independent de cel de fundamentare a documentației de urbanism pentru Planul
Urbanistic General al comunei Roșcani. Studiul va trebui întocmit de specialiști în domeniu, la
comanda primăriei comunei Roșcani sau a proprietarilor.
Pe baza studiului istoric elaborat în cadrul PUG Roșcani, a unui studiu detaliat, elaborat în
condițiile de mai sus și a datelor din teren, se impune corectarea și actualizarea Listei
monumentelor istorice.
Așa cum se menționează în P.A.T.J. Iași, repartiția și evoluția în teritoriu a rețelei de
localități, în ansamblu, este rezultatul unui complex de condiții naturale și social-economice din
diferite etape istorice.
În cadrul județului Iași, rețeaua urbană are o distribuție relativ dezechilibrată în teritoriu,
întrucît trei localități urbane sunt situate în partea de vest a județului (Pașcani, Tg. Frumos,
Hârlău) și una în partea central-estică (Iași). Similar, se poate spune că rețeaua de așezări rurale
are o repartiție neuniformă în teritoriu.
Deși au evoluat în principal sub acțiunea factorilor social-economici, așezările rurale au
ținut seama și de particularitățile cadrului natural, mai ales sub aspectul poziției și localizării lor în
raport cu posibilitățile de alimentare cu apă, cu existența unor resurse variate (lemn, piatră, loc
de pășunat și de cultivat), a unor microclimate de adăpostire, a terenurilor prielnice pentru
extinderea vetrelor, ș.a. Analizând rețeaua de sate după pozitie și localizare se constată că
acestea nu sunt dispuse dezordonat, ci răspândite într-o anumită ordine, putând fi deosebite șiruri
(sau aliniamente) de așezări situate în condiții asemănătoare sau identice.
Referitor la formarea și evoluția așezărilor rurale menționăm că actuala rețea este
rezultatul unui proces istoric, multisecular, care atestă continuitatea de locuire a acestui teritoriu
din cele mai vechi timpuri. Se consideră că actuala configurație este moștenită din perioada
feudală, cu completările ulterioare care s-au produs prin defrișări, împroprietăriri, roiri.
Astfel, rețeaua de așezări prinde a se contura mai bine abia în partea a doua a sec.XIX
prin formarea de sate noi prin împroprietărire, mai ales în câmpia colinară, pe văile principalelor
cursuri de apă sau prin defrișări în zonele de podiș. La definitivarea și fixarea rețelei de sate au
contribuit în mare măsură și construcția de căi ferate, ca și modernizarea drumurilor principale.
Acestea au provocat fenomenul de roire, satele de codru și cele retrase, migrând spre zone
deschise, de-a lungul drumurilor și spre văi.
Fenomenul de roire demografică, prin geneza cătunelor și autonomizarea lor treptată,
după mai multe generații, în raport cu satul matcă (Ilie Bădescu - Sociologie rurală - Editura Mica
Valahie -2011) și formarea de sate prin împroprietărire au determinat în unele cazuri extinderi
tentaculare sau constituirea de nuclee noi.
Fenomenul de extindere tentaculară a vetrelor de sate ia amploare după 1989 aproape în
tot județul, satele ieșind din perimetrele în care au fost încorsetate și obligate să se dezvolte prin
legea sistematizării din 1974.
Urmărind evoluția în timp a localităților comunei Roșcani și a relațiilor ce s-au stabilit între
acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem
afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova.
Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane și în funcție de situarea
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0019
Pagina 20
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60
minute. Comuna Roșcani face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 60 minute.
După anul 1990, comuna Roșcani este rezultatul punerii în aplicare a Legii nr.84/2004 -
pentru înființarea unor comune și a Legii nr.351/2001 - P.A.T.N. - Secțiunea a IV-a - Populația și
rețeaua de localități, actualizată prin legea nr.100/2007.
„Condiții necesare pentru înființarea de comune” așa cum a fost modificat și prezentat în
Legea nr.100/2007, anexa nr. IV pct. 4.0, având următorul cuprins:
Nr.crt. Condiția necesară Cantitate/Necesitate
1.*) Număr de locuitori minimum 1500
Populația ocupată în activități neagricole (% din totalul minimum 25%
2.*)
populației ocupate)
Locuințe construite după anul 1960 (% din numărul total de minimum 45%
3.*)
locuințe)
Potențial economic care să asigure echilibrul bugetar al Da
4.
comunei
Legături între satul-reședință de comună și celelalte sate pe Da
5. drumuri publice modernizate/cu îmbrăcăminți ușoare (% din
totalul drumurilor)
Situarea fiecăruia dintre satele componente ale comunei Da
6. propuse spre înființare la distanță mai mare de 5 km față de
actualul sat-reședință de comună
Reducerea distanței totale între satele componente ale Da
comunei propuse spre înființare și actualul sat-reședință, în
7.
raport cu distanța totală dintre acestea și satul-reședință al
comunei înființate - minimum 15 km
Spații construite pentru instituții și dotări: Da
- primărie
- școală primară și gimnazială
8.
- dispensar uman, farmacie sau punct farmaceutic
- post de poliție
- stație/haltă CF sau stație transport auto
*) După declararea noii comune, este necesară completarea dotărilor minime obligatorii în satul-
reședință de comună, conform pct. 2.0. din Anexa nr. IV, acestea fiind: - sediu de primărie,
grădiniță, școală primară și gimnazială; dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
poștă, servicii telefonice; sediu de poliție și de jandarmerie; cămin cultural cu bibliotecă; magazin
general, spații pentru servicii; teren de sport amenajat; parohie; cimitir; stație/haltă C.F. sau stație
de transport auto; dispensar veterinar; sediu al serviciului de pompieri; puncte locale pentru
depozitarea controlată a deșeurilor; alimentare cu apă prin cișmele stradale.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0020
Pagina 21
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Astfel, întrucât noua comună întrunește aproape în totalitate aceste condiții, a fost posibilă,
în anul 2004, înființarea comunei, actul de înființare având la bază Legea 84/2004.
2.2. Elemente ale cadrului natural
2.2.1. Așezarea geografică
Teritoriul comunei Roșcani se află situat în nord-estul județului Iași, în partea de nord-vest
față de municipiul Iași, la 47°26′18.12″ latitudine nord și 27°25′42.78″ longitudine est.
Comuna Roșcani, are în componență satele Roșcani și Rădeni și se învecinează:
• la nord – cu teritoriul comunelor Andrieșeni și Bivolari;
• la est – cu teritoriul comunei Trifești;
• la sud – cu teritoriul comunei Probota;
• la vest – cu teritoriul comunei Vlădeni.
2.2.2. Relieful
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul comunei Roșcani se încadrează în zona
colinară a Moldovei, subunitatea Câmpia Moldovei, cu altitudini care variază de la +70,0m, în
șesul pârâului Roșcani, pînă la altitudini de 185,20m (dealul Căuești), în partea de nord a
comunei. În acest perimetru, se distinge o zonă colinară alcătuită din dealuri domoale, cu platouri
largi, în zonele înalte ale teraselor.
2.2.3. Rețeaua hidrografică
Apele de suprafață.
Cursurile de apă de pe teritoriul comunei Roșcani, aparțin bazinului hidrografic al râului
Bahlui și râului Jijia (Prut).
Rețeaua hidrografică este reprezentată de următoarele cursuri de apă:
- Roșca (Valea Roștei), afluent de stânga, necodificat, al râului Frasin - situat la vest de
satul Roșcani, are cursul de la nord-vest spre sud-est și se varsă în pârâul Frasin la vest, în zona
Iazului Roșcuța; pe cursul său, pe teritoriul comunei Roșcani, în partea de vest, se află Iazul
Roșca (Roșcuța), Iazul Roșca I (Ferma I) și Iazul Roșca II (Ferma II).
- Roșcani, afluent de stînga al râului Frasin, situat la vest de satul Roșcani, are cursul de la
vest spre est și se varsă în pârâul Frasin în zona Iazului Căuești (Comoara); pe cursul său, pe
teritoriul comunei Roșcani, în partea de vest, se află Iazul Roșcani I (Boțoroga) și Iazul Roșcani
II (Manea Garabet).
- Fundătura - care curge de la vest la est, pe teritoriul comunei Roșcani, la vest de satul
Rădeni și se unește, în partea de sud, sud-vest cu râul Frasin (afluent de stânga al râului Jijia),
la sud de Iazul Rădeni.
- Frasin, afluent de stânga al râului Jijia, care curge pe direcția nord-sud, străbătând de-a
lungul, prin centru, satele Roșcani și Rădeni și în care se varsă cursurile de apă Roșcani și
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0021
Pagina 22
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Fundătura la vest, respectiv Valea Gârdului, Valea Popii și Culicea la est; pe cursul său, pe
teritoriul comunei Roșcani, de la nord la sud, se află Iazul Căuești (Comoara), Heleșteiele
Comoara, Iazul Păuleni, Iazul Rădeni, Iazul Stângăceni.
- Valea Gârdului - care curge pe direcția nord-sud și se unește, în partea de nord, nord-est
cu râul Frasin (afluent de stânga al râului Jijia), cam la jumătatea distanței dintre Iazul Roșcuța și
Iazul Căuești (Comoara).
- Valea Popii - care curge pe direcția nord-sud și se unește, în partea de nord, nord-est cu
râul Frasin (afluent de stânga al râului Jijia), în zona Iazului Căuești (Comoara); pe cursul său,
pe teritoriul comunei Roșcani, de la nord la sud, se află Iazul Valea Popii (Grădina) și Iazul La
Saivane.
- Culicea - care curge pe direcția nord-sud și se unește spre sud-est cu râul Frasin, în zona
Iazului Rădeni; pe cursul său, pe teritoriul satului Rădeni, se află Iazul Culicea;
Lacurile menționate sunt caracterizate prin baraje care realizează acumulări permanente.
Lacurile neutilizate în prezent ca iazuri, fără luciu de apă, având cuveta stufizată, vor face
obiectul unor documentații ce se vor elabora ulterior și în care se va analiza situația acestora.
Râul Prut, cu o lungime de peste 300 km pe latura de est a Câmpiei Moldovei, își mărește
debitul destul de puțin de la intrarea în această subunitate (67 m 3/s) până la ieșire (Ungheni, 72,5
m3/s).
Deficitul general al resurselor de apă pe cuprinsul Câmpiei Moldovei i-a determinat pe
locuitorii acestei unități să amenajeze numeroase iazuri (320), cu o suprafață totală de 6.000 ha
și un volum de 185 mil.m3, acestea constituind una din caracteristicile peisajului. Ele sunt
prezente pe majoritatea văilor secundare uneori sub formă de salbă, fiind utilizate pentru
piscicultură, irigații, reținerea undelor de viitură. Dintre cele mai importante iazuri amintim: Sulița
– Dracșani pe Sitna, Podu Iloaiei pe Bahluieț, Ciurbești pe Nicolina, Negreni, Tătărăști, Nănești
pe Bașeu, Tansa pe pârâul Vulpoiu, Roșcani.
Zona cercetată este amplasată în bazinul hidrografic al Prutului (cod cadastral XII-l),
bazinul inferior al râului Jijia, ce primește pe partea dreaptă o serie de afluenți, dintre care
menționăm râul Miletin și râul Bahlui cu afluenții săi. Perimetrul este situat pe arealul Provinciei
de climă continentală, în regiunea Câmpiei Moldovei, cu expunere estică și debite moderate sau
mari, tipul de alimentare este de zonă colinară cu altitudine redusă, remarcându-se predominarea
râurilor cu regim de scurgere permanentă sau sezonieră.
Precipitațiile înregistrate în bazinul văii râului Prut, ca sursă principală de alimentare pentru
apele de suprafață și pentru cele freatice, au evidențiat, în zona perimetrului, o distribuție
neuniformă a acestora, funcție de anotimp, cu precizarea că se remarcă o tendință continuă de
diminuare, pe fondul unor perioade prelungite de secetă, de precipitații reduse cantitativ sau
apreciabile cantitativ, dar care se desfașoară într-o perioadă scurtă de timp.
Rețeaua hidrologică principală din zonă este reprezentată de catre râul Bahlui și Jijia, care,
la paralela amplasamentului obiectivului, are o poziție transversală față de direcția elementelor
morfostructurale.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0022
Pagina 23
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Apele de adâncime.
Apa subterană se află cantonată în pachete granular permeabile ale cuaternarului, fiind
prezentă la adîncimi variind între 6,00-20,0metri pe terase și 2,00-3,50 metri pe văi, prezentând
un potențial hidric variat, constituit din ape subterane (minerale sau dulci) și din ape de suprafață,
prezentând variații mici ale debitelelor în funcție de regimul pluviometric.
Pânza freatică este cantonată în baza stratului de argilă prăfoasă, situată la adâncimea de
2,00-18,00m având caracter ușor ascensional, în funcție de regimul pluviometric și cu debite
normale.
Apele subterane freatice sunt reprezentate, în special, prin acumulări în depozite de
terasă, din apropierea albiei minore, care sunt marcate de izvoare, colectate de către râul Jijia,
râul Bahlui și afluenții din zonă. Cele mai bogate pânze freatice se dezvoltă în luncile și terasele
inferioare.
Pe teritoriul comunei Roșcani, se poate considera că apa subterană este prezentă la
adâncimi cuprinse între 0,50m și 15,0m, având caracter ușor ascensional, variabil, funcție de
regimul pluviometric, de descărcările din amonte și microrelief și în cantități reduse.
2.2.4. Clima
Comuna Roșcani aparține zonei de climat temperat-continental cu puternice influențe ale
maximului baric al Azorelor în timpul verii și al celui euro-asiatic în perioada friguroasă.
Temperatura medie anuală variază între 9,6°C și 8°C. Temperatura medie a lunii iulie oscilează
între 21,2°C la Iași și 19,8°C la Dorohoi iar cea a lunii ianuarie între – 3,7°C la Iași și – 4,5°C la
Dorohoi. Desfășurarea pe cca 10' în latitudine a acestei subunități geografice determină o
diferență de 5 kcal/cm2/an între sud și nord: 118 kcal/cm2/an în sud și 112,5 kcal/cm2/an în nord.
Cele mai coborâte temperaturi se înregistrează iarna în depresiunile umede situate la contactul
Câmpiei Moldovei cu podișul înalt din vecinătate; aici condițiile morfologice favorizează frecvente
inversiuni termice.
Dacă în nord, vest și sud, precipitațiile oscilează între 500 și 550 mm (569 mm la Botoșani,
526 mm la Frumușica, 518 mm la Iași), în părțile de NE și central – estică ale câmpiei, acestea
descresc sub 500 mm (488 mm la Trușești, 452 mm la Avrămeni, 465 mm la Bivolari).
O expresie clară a nuanțelor continentale excesive ale climatului o constituie ploile
torențiale din sezonul cald, care alternează adesea cu perioade de secetă. În cursul unui an, sunt,
în medie, 190 zile fără precipitații, care se pot grupa în 6 – 11 intervale secetoase, cu durată
medie de 14 – 18 zile fiecare; cumularea acestora, mai ales în perioada de vegetație a culturilor,
are influențe negative asupra recoltelor, iar statistica arată că, o dată la 2 ani, secetele pot dura
28 zile, iar o dată la 10 ani – pot dura 42 zile.
Evapotranspirația potențială variază între 600 și 700 mm, deficitul anual de umiditate fiind
de 150 – 180 mm, ceea ce necesită compensarea lui prin irigații.
Direcția dominantă a vântului este, peste tot, dinspre NV. În sud, datorită orientării văilor
Jijia ș.a., frecvență mai mare au direcțiile nord-vest și sud-est. Numărul mediu al zilelor cu viscol
este de 7,5 la Iași, cele mai multe fiind în luna ianuarie (vezi roza vântului).
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0023
Pagina 24
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Regimul climato-meteorologic specific arealului geografic căruia îi aparține
amplasamentul, impune următoarele încadrări:
- din punct de vedere al încărcării date de zăpadă conform CR1-1-3/2012 rezultă: Sk = 2,5
kN/m2;
- din punctul de vedere al încărcării din vânt conform CR1-1-4/2012: qb = 0,70 kPa;
- adâncimea maximă de îngheț, conform STAS 6054-77, este considerată 80-90 cm de la
cota terenului;
- amplasamentul se află sub incidența cutremurelor moldave, cu epicentrul în zona Vrancea
și conform prevederilor din normativul P100-1/2013, zona amplasamentului, se încadrează astfel:
➢ zonă cu valoare de vârf a accelerației terenului pentru proiectare ag = 0,25g pentru un
interval mediu de recurență de 50 de ani.
➢ perioada de control (colț) Tc = 0,7 sec
Din punct de vedere al potențialului de producere a alunecărilor de teren, Podișul Moldovei
este recunoscut pentru multitudinea alunecărilor, dominant consecvente și obsecvente (datorită
monoclinului).
Cauza constă în dominarea argilelor în Câmpia Moldovei și alternanța acestora cu roci
permeabile (conglomerate, pietrișuri, gresii și nisipuri) în rest. În Câmpia Moldovei, domină
alunecările superficiale și de adâncime medie. Podișul Sucevei și Central Moldovenesc au multe
alunecări în cuiburi și brazde, pe suprafețele structurale și în valuri, pe frunțile de cueste. Sudul
Podișului Bârladului se compune dominant din roci friabile, dar și din argile care declanșează
frecvente alunecări superficiale, la ploi și dezgheț, însoțite de o ravenare activă.
2.2.5. Caracteristici hidrogeologice
Analizând din punct de vedere hidrogeologic, apa freatică de pe interfluvii și versanți, în
general, are adâncimi de 0...20m, un grad de mineralizare ridicat, înregistând mari variații de nivel
și debit de la o perioadă la alta a anului. În nisipurile și prundișurile teraselor fluviatile (mai precis
la baza acestora) se găsesc ape subterane cu calități superioare și adâncimi de 4 – 20m, relativ
constante și suficiente ca debit pentru nevoile localnicilor. În luncile râurilor principale, stratele
acvifere se află la partea inferioară a depozitului aluvial, fiind ascensionale și puternic
mineralizate, deci nepotabile.
În vestul și sudul Câmpiei Moldovei, la contactul cu Podișul Sucevei și cu cel al Bârladului,
prin scurgerea subterană și de suprafață de pe versanții alăturați, se produce o supraumezire a
terenurilor. Aici, în perioadele umede, apa subterană apare la suprafață iar în perioadele
secetoase prelungite, nivelul acestora coboară sub talvegul râurilor.
Din punct de vedere hidrografic, în zona comunei, predomină torentele și apele mari
primavara și toamna și pâraiele subțiri pe timp de vară - toamnă.
Zona comunei este străbătută de pârâul Roșcani și afluenții de dreapta ai râului Jijia și
aparține bazinului hidrografic Jijia(Prut), pâraie cu debite sezoniere și cu debite mari și chiar
torențiale, în perioadele de toamnă-primavară, în timpul apelor provenite din ploi și zăpezi.
2.2.6. Caracteristicile geologice
Din punct de vedere geologic, comuna Roșcani este situată pe aria de dezvoltare a
formațiunilor sedimentare aparținând părții centrale a unității geostructurale cunoscută sub
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0024
Pagina 25
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
denumirea de Platforma Moldovenească. Spre vest, formațiuni sedimentare aparținînd Molasei
Pericarpatice și Zonei flisului Paleogen.
Stratigrafia. Perimetrul este situat într-un areal care se încadrează din punct de vedere
geostructural în partea centrală a Platformei Moldovenești. Această unitate majoră reprezintă
terminația sud-vestică a Platformei Est-Europene. În evoluția geologică a Platformei
Moldovenești, au fost separate două etape distincte: etapa de geosinclinal, în care platforma
era o arie mobilă, stadiu concretizat în fundamentul cristalin și etapa de stabilitate, platformică,
caracterizată printr-un domeniu rigid, supus unor mișcări oscilatorii pe verticală, marcate de
transgresiuni și regresiuni marine, în timpul cărora s-au sedimentat depozitele ce alcătuiesc
cuvertura sedimentară.
Sintetizând informațiile obținute despre fundamentul Platformei Moldovenești, se pot
separa patru complexe cristaline: complexul paragnaiselor cu microclin; complexul
micașisturilor cu granat, andaluzit și sillimant cu intercalații de șisturi amfibolice, precum
și cuarțite cu magnetit; complexul micașisturilor epigenetice, șisturi amfibolice cu epidot
străbătute de pegmatite și complexul rocilor epimetamorfice.
Cuvertura sedimentară. Transgresiv și discordant peste fundamentul cristalin,
peneplenizat, se dispune o stivă de depozite sedimentare neafectate tectonic, atribuite pe criterii
lito-biostratigrafice intervalului Vendian-Cuaternar. Regiunea nu a funcționat în tot acest timp ca
bazin de acumulare, ci a cunoscut faza de exondare care a alternat cu faze de submersie,
separându-se trei megacicluri de sedimentare: Vendian sup.- Devonian; Cretacic-Eocen mediu
si Badenian sup.-Meoțian.
Sarmațianul. Depozitele sarmațiene de la exteriorul Carpaților aparțin bazinului dacic al
Paratethisului separându-se în cadrul lor, patru subetaje: Buglovian, Volhinian, Basarabian si
Kersonian.
Cuaternarul este reprezentat prin depozite de terasă care însoțesc malurile râului Bahlui
și ale principalilor afluenți de dreapta ai râului Jijia, pârâul Roșcani și aparține bazinului hidrografic
Jijia(Prut). Acestea sunt constituite, la suprafață, de nisipuri fine sau mediu granular; în afară de
acestea mai apar depozite de loess sau agile loessoide și soluri fosile îngropate.
Ca o caracteristică a zonei, remarcăm grosimea mare a depozitelor de terasă, cuprinsă
între 10-14 m, ce se dispun peste depozitele de subasment, constituite din roci, cu o constituție
litologică diversă, ce aparțin depozitelor de platformă.
Depozitele sedimentare cele mai tinere din zonă se dispun discordant atât peste
formațiunile orogenului carpatic cât și peste depozitele Platformei Moldovenești, fiind atribuite
Pleistocenului superior și Holocenului.
- Pleistocenului superior îi sunt atribuite în cadrul zonei de flis și de molasă, depozitele
de aluviuni și deluviuni, iar pentru Platforma Moldovenească depozitele de loessuri, nisipuri,
bolovănișuri și prundișuri. Deasemenea, pleistocenul superior înglobează și depozitele de
pietrișuri, bolovănișuri și nisipuri ale teraselor superioare.
- Holocenului, în general, îi sunt atribuite pietrișurile și nisipurile fluviatile ale teraselor
inferioare și aluviunile recente ale luncilor, cât și modificarile de suprafață produse datorită
alunecărilor de teren.
2.2.7. Caracteristicile tectonice
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0025
Pagina 26
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Tectonica Platformei Moldovenești
În evoluția Platformei Moldovenești, au fost separate două stadii distincte:
l. Stadiul de geosinclinal, concretizat prin formațiunile metamorfice intens cutate și
străbătute de intruziuni magmatice (Archaic-Proterozoic mediu).
2. Stadiul de bazin de acumulare în care platforma a suferit mișcări oscilatorii pe verticală,
asociate cu transgresiuni marine și exondări (Vendian-Meoțian). Platforma Moldovenească
prezintă un aranjament tectonic ruptural, influențat în mare măsură de mișcările orogenezei
alpine. S-a realizat astfel coborârea accentuată a marginei vestice a Platformei și afundarea ei
sub orogenul carpatic, coborârea având loc în trepte și afectând atât fundamentul cristalin cât și
depozitele de cuvertură.
Pe ansamblu, Platforma Moldovenească prezintă o inclinare spre SE cu 5-8 m/km ca
rezultat al mișcărilor de basculare survenite în pleistocen.
Geneza reliefului actual din Platforma Moldovenească este datorat naturii rocilor
acumulate, apariției orogenului și înălțării lui diferențiate în faza valahă, toate aceste cauze fiind
în legătură directă cu factorii externi de eroziune, care au avut rol predominant.
Considerații asupra petrografiei și vârstei formațiunilor din Platforma Moldovenească.
Cercetările executate în perimetru au pus în evidență prezența următoarelor petrotipuri:
Argilele - caracteristice domeniului de platformă, în special din sarmațian, sunt roci
terigene, cu textură pelitică și structură microstratificată, determinată de însuși fenomenul
sedimentării. Culoarea este în general cenușie, cenușiu - gălbuie sau cenușiu - negricioasă
datorită prezenței grafitului sau a unor incluziuni vegetale cărbunoase. Constituenții mineralogici
se caracterizează prin prezența unor mase argiloase cu o pondere de 75-80% minerale argiloase
(alumosilicați hidratați).
Constituienții alogeni sunt reprezentați prin cristale de cuarț, feldspați și bioclaste diverse.
În argile, se intâlnesc uneori fragmente de lamellibranchiate, cu cochilii fragile, caracteristice de
altfel pentru acest nivel stratigrafic. Se remarcă, de asemenea, prezența carbonatului de calciu
fin diseminat. Considerăm că acesta a rezultat din dezagregarea țestelor și cochiliilor de fosile,
deși nu este exclus să fie rezultat prin procesul de precipitare. Marnele - au compoziția
mineralogică asemănătoare cu a argilelor, doar procentajul de minerale argiloase (50-60%) și
carbonați (20-30%) diferă, precum și un grad mai avansat de compactitate datorat presiunilor
mari, care au generat și o serie de transformări diagenetice mai avansate. Structura este microstratificată, chiar daca vizual pare o structură masivă. Textura este pelitică, fină, asemănătoare
cu a argilelor.
Compoziția mineralogică de bază este determinată de mineralele argiloase care se găsesc
în proportie de 40-70%, iar dintre acestea, montmorillonitul și haloisitul(caolinul-halloysite)
predomină. Această masă argiloasă conține și carbonat de calciu tot autigen (cca.10%) care dă
aspectul unei matrici.
Dintre constituienții alogeni, care nu depășesc însă 2-3%, apar: cuarțul, feldspații, în
special plagioclazi (plagioclase), mice, minerale opace, în special sulfuri.
Gresiile apar sporadic, în strate centrimetrice, mai rar decimetrice. Sunt roci psamitice, de
culoare cenușie-gălbuie, cu o structură compactă. Gresiile sunt constituite mineralogic din: cuarț
în procent de 50-85%, feldspați 2-3%, mice, minerale argiloase, fragmente litice.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0026
Pagina 27
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Cuarțul este prezent sub formă de cristale ușor rulate, ceea ce dovedește o distanță de
transport relativ mică. Feldspații, prezenți în procent mic, au în general caracter potasic.
Fragmentele litice provin din roci metamorfice, iar prezența lor se explică tot prin distanța mică
de transport. Constituienții autigeni sunt reprezentați prin oxizi de fier, calcit, dolomit și, mai rar,
glauconit. Cimentul este fie silicios, fie calcaros, sau un amestec de silice și carbonați, la care se
observă un proces de recristalizare.
Nisipurile sunt fine, prăfoase, uneori cu frecvente fragmente de cochilii.
Repetarea pe verticală a acestor tipuri de roci, conduce la concluzia că, într-un interval
relativ mic de timp, au avut loc mai multe mișcări epirogenetice pozitive și negative care au
schimbat condițiile de mediu de sedimentare de la litoral neritic la abisal pelitic.
Vârsta formațiunilor care aflorează în cadrul Platformei Moldovenești, din perimetrul
studiat, este sarmațiană și anume volhiniană.
Depozitele cuaternare (reprezentate prin depozite pleistocene) sunt rezultatul activității de
eroziune, transport și depunere de-a lungul timpului, a râului Bahlui și Jijia și sunt reprezentate
prin: soluri vegetale, prafuri și nisipuri loessoide, argile mâloase, argile prăfoase loessoide,
intercalații de pietrișuri, nisipuri.
Zona cercetată se caracterizează prin prezența pământurilor macroporice, reprezentate
prin argile prăfoase loessoide, praf argilos, în zonele înalte, cu plaje de calcar și concrețiuni de
calcar alterate, plastic vârtos, investigat pînă la adâncimea de 7,00m, cu sensibilitate la umezire
grupa B (PSU) dispus peste un strat de argilă, plastic vartoasă, iar în zonele joase, apare argila.
2.2.8. Caracteristicile geotehnice
Pentru determinarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare și a
adâncimii de fundare și în conformitate cu NP074-2014, au fost executate foraje cu diametrul de
5.5'' cu adâncimi de 2,50-7,00m pe aliniamente longitudinale, la echidistanțe de 200-250m
(Planșa SG1).
Pe lângă datele obținute din cercetarea amplasamentului, pentru formularea concluziilor
și recomandărilor au mai fost luate în considerare și informațiile obținute în urma consultării
documentațiilor realizate în zonă și vecinătăți (profile litologice, studii geotehnice, de stabilitate,
raionare geotehnică, etc.), cât și prospecțiunile executate pe teritoriul administrativ al comunei
Roșcani, care are în componența sa localitățile: Roșcani și Rădeni.
Stratificația existentă se poate rezuma, conform celor expuse în cele ce urmează.
Pe teritoriul satului Roșcani, s-au delimitat, în zona limitrofă, un numar de 7
trupuri de extindere a intravilanului în suprafață de 203089,363 m2.
Trupul 1, în suprafață de 68448,874m2 - delimitat în partea de N-V a satului Roșcani,
situat pe valea pârâului Boțoroga și Valea Lăstarilor, care se învecinează cu pădurea Roșcani,
prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 0,0-4,0%, este parțial construit, utilizat în
prezent ca teren arabil și fâneață, s-au executat 4 foraje(F1÷F4).
Forajele F1÷F3 au pus în evidență următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0027
Pagina 28
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
- 0,30-5,50m argilă cafenie gălbuie la galbenă maronie, plastic consistent, cu contracții
și umflări mari (PUCM); la metrul 5,50 apar infiltrații de apă;
- 5,50-7,00m argilă galbenă cu zone cenușii, plastic consistent la plastic vârtos.
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de nord a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU), obținându-se, în intervalul 1,40-1,80m,
o rezistență la penetrare în valoare de 3875 kPa indicând prezenta unor pământuri consistente.
În sectorul delimitat pe valea Lăstarilor, s-a pus în evidență următoarea stratificație din
foraj F4:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,30-6,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, vârtoasă, sensibilă la
umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de
penetrare dinamică cu con (PDU), obținându-se în intervalul 1,50-1,70m, o rezistență la penetrare
în valoare de 6931 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată în forajele F1÷F3, la adâncimea de peste 5,5m, iar nivelul
hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4,50m având un nivel ușor ascensional, iar în valea
Lăstarilor, nivelul apei se găsește la adâncimi mai mari de 7.0m.
Trupul 2, în suprafață de 9437,761m2 - delimitat în partea de N a satului Roșcani, pe
valea Țiganului, situat la piciorul unui versant, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între
8,0–10,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca pășune și în cele 2 foraje executate F5 și
F6, a pus în evidență următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,30-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni
de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de nord a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,30-1,50m,
o rezistență la penetrare în valoare de 10062 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase,
tari.
Apa subterană nu a fost interceptată în forajele executate în trupul T2, până la adâncimea
de 7,00m, iar nivelul hidrostatic în fântâna cea mai apropiată, se găsește la adâncimea de 7,50m,
având un nivel ușor ascensional.
Trupul 3, în suprafață de 24117,524m2 - delimitat în partea nordică a satului Roșcani,
situat la piciorul unui versant, pe valea Gârdului, prezintă o suprafață cu o pantă care variază
între 4,0-10,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în cele 3
foraje executate F6÷F8, a pus în evidență următoarea stratificație:
- 0,00-0,90m sol vegetal, cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,90-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, plastic vârtos,
sensibilă la umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de
penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,50-1,80m, o rezistență la penetrare
în valoare de 5478 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0028
Pagina 29
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Apa subterană nu a fost interceptată în forajele executate până la adâncimea de 7,00m,
iar nivelul hidrostatic în fântâna cea mai apropiată, se găsește la adâncimea de peste 7,00m,
având un nivel ușor ascensional.
Trupul 4, în suprafață de 5666.501m2 - delimitat in partea de S-V a satului Roșcani,
situat pe malul Iazului Mare, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 3,0-5,0%, este
parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și, din forajul executat, F9, s-a pus în evidență
următoarea stratificație:
- 0,00-1,20m sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante;
- 1,20-5,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar
alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari (PUCM); la metrul 5,50 apar infiltrații de apă;
- 5,00-7,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistent la plastic vârtos.
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de
penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,60m, o rezistență la penetrare
în valoare de 4993 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată, în forajul executat, la adâncimea de 5,00m, iar nivelul
hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de peste 4,00m.
Trupul 5, în suprafață de 63508.703m2 - delimitat în partea de S a satului Roșcani, situat
pe valea Stânii, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2,0-5,0%, utilizat în prezent ca
teren arabil și pășune, în cele 3 foraje executate F10÷F12, a pus în evidență următoarea
stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante;
- 0,30-6,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar alterate,
plastic vârtos, cu contracții și umflări mari (PUCM).
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de
penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,50-1,80m, o rezistență la penetrare
care are o valoare de 67088 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată în forajul F10, executat în partea de nord a trupului, la
adâncimea de 5,00m, iar nivelul hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4,00m. În zonele mai
înalte ale trupului, spre partea de sud, apa se găsește la adâncimi mai mari de 7,00m, având un
nivel ușor ascensional.
Trupul 6, delimitat în partea de NV a satului Roșcani, în suprafață de 11200.000m 2,
situat pe un platou din Dealul Roșcani/Dealul Paladi, prezintă o suprafață cu o pantă care
variază între 2.0-6.0%, este utilizat în prezent ca fermă vegetală.
Forajele executate în zonă au pus în evidență următoarea stratificație:
- 0.0-0.30 sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante.
- 0.30-6.00 argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar
alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari(PUCM).
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare, prin sondaj de penetrare dinamică
cu con (PDU) obținându-se în intervalul 1.50 -1.80m, o rezistență la penetrare în valoare de
6708kPa, indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 5.00m, iar nivelul hidrostatic s-a
stabilizat la adâncimea de 4.00m. În zonele mai înalte ale trupului, spre partea de sud, apa se
găsește la adâncimi mai mari de 7.00m, având un nivel ușor ascensional.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0029
Pagina 30
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Trupul 7, delimitat în partea de NV a satului Roșcani, în suprafață de 20710.000m 2,
situat pe un platou din Dealul Roșcani/Dealul Paladi, prezintă o suprafață cu o pantă care
variază între 2.0-6.0%, este utilizat în prezent ca fermă agro-zootehnică.
Forajele executate în zonă au pus în evidență următoarea stratificație:
- 0.0-0.30 sol vegetal, negru, cu rădăcini de plante.
- 0.30-6.00 argilă, cafenie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni de calcar
alterate, plastic vârtos, cu contracții și umflări mari(PUCM).
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare, prin sondaj de penetrare dinamică
cu con (PDU) obținându-se în intervalul 1.50 -1.80m, o rezistență la penetrare în valoare de
6708kPa, indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată la adâncimea de 5.00m, iar nivelul hidrostatic s-a
stabilizat la adâncimea de 4.00m. În zonele mai înalte ale trupului, spre partea de sud, apa se
găsește la adâncimi mai mari de 7.00m, având un nivel ușor ascensional.
Pe teritoriul satului Rădeni, s-au delimitat în zona limitrofă a satului, un număr de
10 trupuri de extindere a intravilanului în suprafață de 239576,166m2.
Trupul 1, în suprafață de 13371,345m2 - delimitat în partea de N-V a satului Rădeni,
având acces la drumul comunal, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil, cu o
pantă cuprinsă de circa 2,0-6,0% și, în cele 2 foraje executate, F13 și F14, a pus în evidență
următoarea stratificație:
- 0,00-1,00m sol vegetal, negru, cu resturi de rădăcini de plante;
- 0,50-6,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni
de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU).
- 6,00-7,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistent.
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate prin sondaj de
penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,30-1,90m, o rezistență la penetrare
în valoare de 3667 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată în F13 și F14, iar nivelul apei s-a stabilizat la adâncimea
de peste 5,00m.
Trupul 2, în suprafață de 10275.826m2 - delimitat în partea de vest a satului Rădeni,
situat pe versantul nord-estic al dealului Păuleni, pe vale, prezintă o suprafață cu o pantă care
variază între 0,0-5,0%, este utilizat în prezent ca pășune și, în forajul executat - F15, a pus în
evidență următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0.30-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni
de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,50-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 5813 kPa indicând prezenta unor pământuri vârtoase.
Apa subterană nu a fost interceptată în foraje, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai
apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 7,00m.
Trupul 3, în suprafață de 18535.101m2 - delimitat în partea central nordică a satului
Rădeni, situat pe versantul estic al dealului Căuești, pe vale, prezintă o suprafață cu o pantă care
variază între 4,0-10,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în cele 2 foraje
executate – F31 și F32, a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație:
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0030
Pagina 31
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
- 0,00-0,90m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,90-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni
de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 5739 kPa indicând prezenta unor pământuri vârtoase.
Apa subterană nu a fost interceptată în foraje, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai
apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 7,00m.
Trupul 4, în suprafață de 41151,979m2 - delimitat în partea central nordică a satului
Rădeni, situat pe versantul estic al dealului Căuești, prezintă o suprafață cu o pantă care variază
între 8,0-15,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și, în cele 3 foraje executate, F16÷F18, a
pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,30-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni
de calcar alterate, plastic consistentă, sensibilă la umezire grupa B(PSU).
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 2683 kPa indicând prezența unor pământuri consistente.
Apa subterană nu a fost interceptată în foraje, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai
apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 4,00m, fiind amplasată mult sub cota trupului.
Trupul 5, în suprafață de 23085,795m2 - delimitat în partea central nordică a satului
Rădeni, situat la piciorul versantului vestic al dealului Moșanca, prezintă o suprafață cu o pantă
care variază între 10,0-15,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și, în cele 3 foraje executate,
F19÷F21, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație:
- 0,00-0,70m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,70-4,50...7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și
concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU);
- 4,50-6,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistent la plastic vârtoasă.
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 9391 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată numai în forajul F21, la adâncimea de 4,50m, iar nivelul
hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 4,00m.
Trupul 6, în suprafață de 3236,899m2 - delimitat în partea nordică a satului Rădeni, situat
la piciorul versantului sudic al dealului Moșanca, prezintă o suprafață cu o pantă care variază
între 0,0-1,0%, este parțial construit și utilizat în prezent ca teren arabil și, în forajul executat, F22,
s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație:
- 0,00-0,70m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,70-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și concrețiuni
de calcar alterate, plastic vârtos, sensibilă la umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 9391 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0031
Pagina 32
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Apa subterană nu a fost interceptată în foraj, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai
apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 6,50m, fiind amplasată mult sub cota trupului.
Trupul 7, în suprafață de 95332,233m2 - delimitat în partea sud estică a satului Rădeni,
situat la piciorul versantului sudic al dealului Moșanca, cu acces la drumul asfaltat Rădeni-Trifești,
prezintă o suprafață cu o pantă care variază între 2,0-4,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil
și pășune și, în cele 4 foraje executate, F24÷F26, s-a pus în evidență, în partea de sud,
următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,30... 0,90-7,00m argilă prăfoasă, cafenie gălbuie la galbenă maronie, cu plaje și
concrețiuni de calcar alterate, plastic vârtos la tare, sensibilă la umezire grupa B(PSU);
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 3577 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană nu a fost interceptată în foraj, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai
apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 6,50m, fiind amplasată mult sub cota trupului.
Trupul 8, în suprafață de 6545,597m2 - delimitat în partea sudică a satului Rădeni, situat
la piciorul versantului nordic al dealului Păuleni, prezintă o suprafață cu o pantă care variază între
0,0-1,0%, este utilizat în prezent ca teren arabil și pășune și, în forajul executat, F27, s-a pus în
evidență, în partea de sud, următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,30-7,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, plastic vârtos, cu contracții și umflări
mari(PUCM).
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 8720 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană nu a fost interceptată în foraj, iar în zonă, nivelul apei în fântâna cea mai
apropiată de perimetru, se găsește la adâncimea de 5,50m, fiind amplasată mult sub cota trupului.
Trupul 9, în suprafață de 27041,391m2 - delimitat în partea sudică a satului Rădeni,
situat la piciorul versantului nordic al dealului Păuleni, prezintă o suprafață cu o pantă care variază
între 2,0-15,0%, este parțial construit, utilizat în prezent ca teren arabil și, în cele 3 foraje
executate, F28÷F30, s-a pus în evidență, în partea de sud, următoarea stratificație:
- 0,00-0,30m sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante;
- 0,30-6,00m argilă, cafenie la galbenă maronie, plastic vârtos, cu contracții și umflări
mari(PUCM); la metrul 6,00 apar infiltrații de apă;
- 6,00-7,00m argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistentă.
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a
trupului, prin sondaj de penetrare dinamică cu con(PDU) obținându-se, în intervalul 1,40-1,70m,
o rezistență la penetrare în valoare de 8720 kPa indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată în forajele executate, la adâncimea de 6,00m, iar nivelul
hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 5,00m.
Trupul 10, delimitat în partea nord-estică a satului Rădeni, în suprafață de
1000.000m2, situat la piciorul versantului vestic al dealului Moșanca, prezintă o suprafață cu o
pantă care variază între 2.0-15.0%, este utilizat în prezent pentru obictivele existente - captare
apă subterană și rezervor înmagazinare, stație pompare.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0032
Pagina 33
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Forajele executate în zonă au pus în evidență următoarea stratificație:
- 0.0-0.30 sol vegetal, negru cafeniu, cu rădăcini de plante.
- 0.30-6.00 argilă, cafenie la galbenă maronie, plastic vârtoasă, cu contracții și umflări
mari(PUCM). La metrul 6.00 apar infiltrații de apă.
- 6.00-7.00 argilă galbenă, cu zone cenușii, plastic consistentă.
Lucrările de foraj s-au completat cu lucrări de prospectare realizate în partea de N a trupului,
prin sondaj de penetrare dinamică cu con (PDU) obținându-se în intervalul 1.40 -1.70m, o
rezistență la penetrare în valoare de 8720kPa, indicând prezența unor pământuri vârtoase.
Apa subterană a fost interceptată în forajele executate, la adâncimea de 6.00m, iar nivelul
hidrostatic s-a stabilizat la adâncimea de 5.00m.
Din datele de mai sus și în conformitate cu NP 074 – 2014, categoria geotehnică
preliminară a amplasamentului este stabilită după cum urmează:
- condițiile de teren
Teren dificil, sensibil la umezire grupa B (PSU) și PUCM 6 puncte
- apa subterană fără epuismente 1 punct
- construcție de importanță normală 3 puncte
- vecinătăți fără riscuri 1 punct
- zona seismică de calcul ag=0.25g 2 puncte
- total 13 puncte
CATEGORIA GEOTEHNICĂ 2 ȘI UN RISC GEOTEHNIC MODERAT.
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
1. Amplasamentul cercetat are stabilitatea generală și locală asigurată în contextul actual,
panta generală de circa 0-20º, neexistând manisfestări de alunecare în zonele de extindere a
intravilanului. Amplasamentul nu este supus inundării sau viiturilor de apă din precipitații.
Perimetrul poate fi considerat stabil în condițiile actuale, iar lucrările proiectate nu
afectează stabilitatea amplasamentului în cazul păstrării proprietăților fizico-mecanice ale
terenului de fundare.
2. Având în vedere stratificația existentă pe amplasamente, descrisă la cap.IV. al studiului
geotehnic -SINTEZA INFORMAȚIILOR OBȚINUTE DIN INVESTIGAREA TERENULUI DE
FUNDARE, caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare precum și prevederile din
GE044-2001 și cele din GP 014/97, s-au determinat valorile presiunilor plastice și critice, în
următoarele ipoteze:
2.1. Pentru lucrări ce se vor desfășura în stratul de argilă prăfoasă, sensibilă la umezire
grupa B (PSU), cu asigurarea unei adâncimi minime de fundare de 1,10 m și cu lățimea tălpii de
0,60m, de la nivelul terenului amenajat, cu încastrarea cu 0,20m în terenul bun de fundare,
condiționat de caracteristicile tasărilor specifice suplimentare ale terenului de fundare, obținânduse următoarele valori:
Ppl = 130 KPa Pcr =160 KPa
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0033
Pagina 34
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
2.2. Pentru lucrări ce se vor desfășura în stratul de argilă, cu contracții și umflări
mari(PUCM), cu asigurarea unei adâncimi minime de fundare de 2,00 m și cu lățimea tălpii de
0,60m, de la nivelul terenului natural, condiționat de caracteristicile tasărilor specifice
suplimentare ale terenului de fundare, obținându-se următoarele valori:
Ppl = 180 KPa Pcr =220 Kpa
2.3. La definitivarea realizării proiectului de execuție se va stabili soluția de fundare având
în vedere prevederile din normativul NP112-2004, NP 125-2010 și NP126-2010.
3. Având în vedere caracteristicele fizico-mecanice ale amplasamentului, sunt necesare
următoarele măsuri constructive care să contracareze efectele acestor fenomene:
3.1. Micșorarea sensibilității construcțiilor la deformațiile terenului, prin sporirea rezistenței
și rigidității părții inferioare a construcției prin folosirea centurilor armate și alegerea unor forme în
plan cât mai simple, de preferință dreptunghiulară.
3.2. Adâncimea minimă de fundare, pentru fundațiile exterioare ale construcției, este de
1,10...2,00m(CTA) conform recomandărilor din NP 125-2010, NP126-2010, iar pentru fundațiile
interioare, adâncimea minimă este de 0,80m.
Lațimea minimă a tălpii fundațiilor va fi de 0,60 m.
La stabilirea dimensiunilor în plan ale fundațiilor, proiectantul va avea în vedere ca valorile
presiunilor efective pe talpa fundației să fie în concordanță cu valorile presiunilor plastice și critice
menționate, vezi punctul 2.1-2.2.
Regimul de înălțime al clădirii este P, P+M, iar structura de rezistență propusă este
alcatuită din cadre din beton armat, cu zidărie din cărămidă, pe fundații continui din beton armat.
4. Având în vedere valoarea mică a investiției, se va institui un program special de urmărire
a comportării construcției numai dacă pe parcursul exploatării se vor observa fenomene
determinate de valori peste limita admisă a tasărilor diferențiate, concretizate prin apariția fisurilor
în conformitate cu STAS 2745-90, ST-016-97 și P 130-99.
5. Având în vedere natura pământurilor în care se vor executa săpături, se va ține cont de
natura pământurilor, iar săpătura generală și cea pentru fundații se vor face conform C 169-88
după cum urmează.
Săpaturile cu pereți verticali nesprijiniți se pot realiza cu adâncimea de până la 0,90m.
Pentru săpături cu pereți verticali nesprijiniți, până la adâncimea mai sus menționată, se
impun următoarele măsuri:
- Terenul din jurul săpăturilor să nu fie încărcat și să fie ferit de vibrații.
- Pamântul rezultat din săpătură va fi depozitat la o distanță mai mare decât adâncimea
săpăturii.
- Apele rezultate din precipitații sau de proveniență accidentală vor fi evacuate rapid.
- Se va realiza evacuarea apelor din groapa de fundație (când este cazul), pregătirea
terenului de fundație, atestarea terenului de fundație și turnarea imediată a betonului
prevăzut pentru realizarea ei.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0034
Pagina 35
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Dacă turnarea fundației nu se realizează imediat după săpare și se observă fenomene de
surpare, se vor lua măsuri de sprijinire a peretelui sau de transformare a acestuia în perete cu
taluz.
Pentru realizarea de săpături mai adânci, este necesar a se executa săpăturile cu pereți
verticali sprijiniți.
Pentru săpături mai adânci de 3,0m, se vor respecta prevederile din normativul NP120-06.
Tipul betoanelor utilizate pentru infrastructură, va fi conform normativului NE 012-07
privind cerințele de durabilitate.
Execuția lucrărilor va începe numai după obținerea tuturor avizelor și acordurilor
specificate în certificatul de urbanism.
6. Proiectantul va întocmi un caiet de sarcini pentru executant și instrucțiuni de exploatare
pentru beneficiar.
În cadrul instrucțiunilor de exploatare, pe lângă prevederile din normativul P130-99
referitoare la măsurile de supraveghere curente a comportării în timp a construcției se vor
prezenta și măsurile menționate în codul de proiectare și execuție pentru construcții fundate pe
pământuri cu sensibilitate la umezire grupa A (PSU) normativ NP 125-2010 referitor la
comportarea în timp.
7. Umpluturile ce se vor realiza, se vor face de preferință cu argilă prăfoasă sau praf
argilos, dispusă în straturi de 10 – 15 cm și care se vor compacta până ce gradul de compactare
va depăși 92% (conform normativ C 56-85). Înaintea folosirii pământului în terasamente, va fi
determinată umiditatea optimă de compactare a acestuia aplicându-se corecțiile necesare, dacă
este cazul (conform STAS 1913/13-83)
8. Pentru protejarea și urmărirea comportării în timp a construcției, se impun următoarele
măsuri:
- Evitarea plantării sau menținerea de pomi fructiferi, arbuști sau arbori ornamentali la
mai puțin de 3,0m de construcție, datorită faptului că se pot produce tasări sau deplasări pe
orizontală, datorită împingerii provocate de creșterea diametrului trunchiului sau a rădăcinii.
- Anexele clădirii (terase,scări) vor fi fundate la aceeași adâncime cu construcția, pentru
a evita degradarea lor ca urmare a tasărilor diferențiate.
9. Conform indicatorului Ts 1981, pământurile în care se vor executa săpături, se
încadrează în categorii de tărie astfel:
• Sol vegetal poziția 9 săpătură manuală „teren mijlociu”, săpătură mecanică „teren
categoria I”.
• Argilă, poziția 28, săpătură manuală „teren mijlociu”, săpătură mecanică „teren
categoria a II a”.
• Argilă prăfoasă, argilă, poziția 16, săpătură manuală „teren mijlociu”, săpătură
mecanică „teren categoria a II a”
10. La proiectare, pe timpul execuției și pe toată durata exploatării, se vor respecta
prevederile din STAS-urile și normativele în vigoare și în mod deosebit cele din: ST 016-97, C
169-88, C 56-85, NP 112 – 04 , P100/1 – 2013 , NP 122-2010, NP 125-2010 , NP 057-02, P 13099, SR EN 1997-1:2004/A1:2014, SR EN 1997-2:2007/AC:2010, GE 044-2001, STAS 2745-90,
STAS 6054-77.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0035
Pagina 36
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Această enumerare nefiind limitativă, se va completa cu măsurile specifice condițiilor
locale precum și noile legiferări apărute ulterior prezentului studiu.
Se vor respecta și prevederile referitoare la normele de protecția muncii în vigoare și în
mod deosebit cele din Norme generale de protecția muncii - 2002 - editate de M.M.S.S. și M.S.F.
- Ordinul comun nr.508/933/20-11;25-11-2002 (M.M.S.S., M.S.F.) - ORDIN al ministrului muncii
și solidarității sociale și al ministrului sănătății și familiei privind aprobarea Normelor generale de
protecție a muncii.
Pe parcursul execuției, este necesar a se realiza, pe bază de contract de asistență tehnică,
monitorizarea geotehnică a execuției, în conformitate cu prevederile pct. 2.5.1 din normativul NP
074-14, prin care să se adapteze, dacă este necesar, detaliile de execuție în funcție de condițiile
geotehnice întâlnite și de comportarea lucrărilor în faza de construcție.
Monitorizarea geotehnică a execuției poate fi efectuată de elaboratorul studiului geotehnic,
de unități autorizate sau de specialiști atestați pentru domeniul Af – rezistență și stabilitate a
terenului de fundare a construcțiilor și a masivelor de pământ.
2.2.9. Riscuri naturale
Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează,
sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube
materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale
acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență, o
stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și
destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Roșcani,
următoarele:
o inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare datorită ploilor, topirii zăpezilor,
ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic),
blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire;
o cutremurele de origine tectonică;
o alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci.
Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau, în mare măsură, atenuate. La
nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de
producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția
cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care
sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări.
Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție.
Conform Ordinului comun al MLPAT nr.62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr.190/288 din 31 iulie
1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și
inundații.
Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat
face obiectul unor studii specifice și colaborări ale tuturor factorilor implicați.
Așa cum se menționează în studiul geotehnic, din punct de vedere al potențialului de
producere a alunecărilor de teren, Podișul Moldovei este recunoscut pentru multitudinea
alunecărilor, dominant consecvente și obsecvente (datorită monoclinului).
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0036
Pagina 37
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Cauza constă în dominarea argilelor în Câmpia Moldovei și alternanța acestora cu roci
permeabile (conglomerate, pietrișuri, gresii și nisipuri) în rest. În Câmpia Moldovei, domină
alunecările superficiale și de adâncime medie. Podișul Sucevei și Central Moldovenesc au multe
alunecări în cuiburi și brazde, pe suprafețele structurale și, în valuri, pe frunțile de cueste. Sudul
Podișului Bârladului se compune dominant din roci friabile, dar și din argile care declanșează
frecvente alunecări superficiale, la ploi și dezgheț, însoțite de o ravenare activă.
În studiul geotehnic întocmit de către PFA Vieru Ioan, se menționează că în zonele de
extindere a intravilanului nu există manisfestări de alunecare.
Pentru județul Iași, societatea S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A. București a întocmit un
studiu, privind alunecările de teren, la nivelul anului 2010-2011. Studiul are la bază contractul
nr.14662 din 30.12.2010 cu Consiliul Județean Iași și se intitulează „Servicii de elaborare hărți de
risc la alunecări de teren pentru 25 de unități administrative din județul Iași” mai precis „Servicii
de elaborare hărți de risc la alunecări de teren pentru următoarele 25 unități administrativ –
teritoriale: Municipiul Iași și comunele Aroneanu, Bălțați, Bivolari, Butea, Ceplenița, Costuleni,
Dagâța, Dobrovăț, Erbiceni, Gorban, Mădârjac, Moțca, Movileni, Probota, Popești, Popricani,
Răducăneni, Românești, Roșcani, Ruginoasa, Todirești, Tomești, Ungheni, Voinești.
Studiul menționat precizează: Comuna Roșcani se situează într-o zonă de influență unde
factorul hidroclimatic a fost apreciat ca fiind: Kd = 0,4.
După calculul coeficientului mediu de producere a alunecărilor de teren, au fost puse în
evidență zonele critice, considerate ariile pentru care valoarea Km > 0.5.
În prezent, nu există fenomene de alunecare active, dar există zone cu probabilitate mare
de apariție a fenomenului. Dezvoltarea acestor zone va trebui să fie atent monitorizată, iar
eliberarea autorizațiilor de construire, în arealele marcate ca fiind cu probabilitate mare de apariție
a fenomenului de alunecare, să se facă numai pe baza unui studiu geotehnic care să pună în
evidență soluția ce trebuie adoptată pentru construcția respectivă.
În comuna Roșcani, județul Iași, au fost vizionate următoarele zone unde s-au produs
fenomene de alunecări de teren în intravilan: zona Gârdului și zona Stâlpeni.
În zona Gârdului, în anii 1970, s-a produs o alunecare de teren care a afectat numeroase
locuințe situate pe acest versant. În momentul de față, versantul este stabilizat prin plantări cu
arbori, însă, ținând cont de poziția copacilor (aspect de „pădure beată”), acesta este antrenat întrun proces lent de alunecare. Valea Gârdului (Gârda) prezintă maluri cu înclinări mari, în formă de
„V” (vale relativ tânără), acolo localizându-se eroziuni.
În zona Stâlpeni, alunecările de teren observate au dimensiuni mari. Corpul alunecării
prezintă urme de șiroire, numeroase văluriri, tipice zonelor alunecate. Zona de reful din aval, este
însoțită de vegetație hidrofilă și numeroase bălți. Fața de desprindere se situează în zona de
cornișă a versantului.
Cauza alunecărilor o reprezintă panta terenului și izvoarele de pantă care, în contact cu
argila cafenie – gălbuie, contractilă generează umflări (litologia). Pentru această zonă se
recomandă o terasare, drenare și plantații sistematice de arbori.
Alunecările de teren apărute pe raza comunei Roșcani, de-a lungul timpului, au viteze de
deplasare relativ mici, fapt ce permite evacuarea persoanelor ce locuiesc în zona afectată de
fenomen.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0037
Pagina 38
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Pagubele fizice ce se pot înregistra se pot vizualiza pe harta digitală realizată în cadrul
studiului, iar valoarea acestora este direct proporțională cu amploarea fenomenului și gradul de
dezvoltare urbanistică al arealului de apariție a fenomenului de alunecare.
În zonele amintite, valorile coeficientului de risc la alunecări de teren sunt cuprinse între
0,5 și 0,65. Aceste valori arată faptul că în Comuna Roșcani există un risc mediu de producere
a alunecarilor de teren.
În funcție de factorii declanșatori, se pot lua în considerare următoarele măsuri generale
de prevenire:
Funcție de condițiile de teren
Factor Metode de combatere
- coloane de var
pământuri moi
- măsuri structurale
argile glomerulare - protejarea infiltrării apelor de suprafață
- protecție superficială a rocii
roci alterate
- instalarea de lucrări de apărare
- colmatarea fisurilor
roci fisurate - instalarea de plase sau panouri ancorate
- instalarea de lucrări de apărare
roci cu orientare defavorabilă în strat
(suprafață înclinată a rocii de bază, nu există măsuri specifice
șistozitate, clivaj etc.)
discontinuități de material orientate în mod
nu există măsuri specifice
defavorabil (falii, lentile etc.)
alternanță de straturi din punct de vedere al - drenaje
permeabilității și/sau rigidității - măsuri structurale
Funcție de procesele geomorfologice
Factor Metode de combatere
seism - proiectare antiseismică a structurilor de
sprijin
destinderi glaciare nu există măsuri specifice
eroziune fluvială de picior al versantului - instalarea de lucrări de apărare
eroziune costieră - instalarea de lucrări de apărare
eroziune glaciară - instalarea de lucrări de apărare
eroziune subterană (sufozii) nu există măsuri specifice
supraîncărcarea coamelor dealurilor - terasamente
înlăturarea vegetației (din eroziune, incendii - reîmpădurire
de pădure, secetă)
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0038
Pagina 39
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Funcție de procese fizice
Factor Metode de combatere
perioade ploioase scurte și intense - instalarea de sisteme de drenaj a apelor de
perioade ploioase îndelungate suprafață
topirea rapidă a zăpezii
cicluri de îngheț-dezgheț
scăderea bruscă a nivelului apelor din lacuri - instalarea de sisteme de regularizare
după inundații sau ruperea barajelor naturale
Funcție de procese antropice
Factor Metode de combatere
- excavarea taluzurilor sau piciorului - măsuri legislative și punerea lor în aplicare
taluzurilor
- încărcarea taluzurilor sau zonelor de coamă
- golirea lacurilor de acumulare
- irigațiile în zonele de pantă
- întreținerea defectuoasă a rețelelor de
alimentare cu apă și canalizare
- instalarea rețelei de alimentare cu apă fără
rețea de canalizare
- despăduririle
- exploatarea minieră de suprafață și
adâncime
- crearea depozitelor de materiale granulare
afânate
- vibrații induse artificial (trafic, baterea de
piloți, mașini grele etc.)
Măsuri pentru prevenirea și atenuarea riscului la alunecări de teren
1. Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de
instabilitate este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce privește
normativele ce reglementează întocmirea documentațiilor geotehnice pentru proiectare.
Normativul NP074-2007 stabilește condițiile minimale cantitative și calitative de întocmire a
documentației geotehnice. Verificarea acestor documentații de către specialiști autorizați
(verificatori) pe domeniul AF este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban.
Suplimentar, se recomandă ca, în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoțit și de o expertiză
care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariția unor astfel de
fenomene este probabilă.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0039
Pagina 40
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
2. Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitate cunoscute cu mijloace fizice
(inclinometrie, piezometrie etc.) și topografice. În acest fel, se poate gestiona reabilitarea zonelor
afectate de instabilitate.
3. Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidență raportul cost/beneficiu în
ceea ce privește tratarea fiecărei zone afectate de alunecări de teren. Acest plan trebuie să
includă analiza economic, soluții de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative căilor
de comunicații blocabile de către fenomenele de instabilitate.
4. Prezența apei reprezintă cel mai important factor declanșator al fenomenelor de
instabilitate, astfel încât, acestea trebuie înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:
- Având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă potabilă,
dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se poate trage concluzia că
un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din puțurile drenante ale utilizatorilor casnici
sau din fosele septice impropriu impermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor
de infrastructură să se instituie obligativitatea racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul
colector.
- Se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în care
se poate realiza modernizarea rețelei în această zonă, se propune protejarea conductelor cu
canivouri de beton. Astfel, s-ar putea evita amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au inițial
un caracter local, dar avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai însemnate prin
saturarea materialului deluvial și diminuarea rezistenței la forfecare la interfața acestuia cu roca
de bază.
- Dacă se ține seama de condițiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea
drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcții paralele: execuția unui
sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a
apelor menajere uzate precum și prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare și
dimensionare va trebui să facă obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să
asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafață și înlăturarea freaticului acolo
unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.
Pentru comuna Roșcani, zonele cu risc de alunecări de teren, au fost marcate pe planșa
de analiză a situației existente, cât și pe cea de reglementări urbanistice – cu propunerea de luare
de măsuri de combatere până la înlăturarea definitivă a oricăror riscuri. De asemenea se vor lua
și măsuri de combatere a execusului de umiditate, acesta fiind una din principalele cauze de
producere a eventualelor alunecări de teren.
2.3. Relații în teritoriu
Comuna Roșcani este situată în nord-estul județului Iași, în partea de nord-vest față de
municipiul Iași și se învecinează:
• la nord – cu teritoriul comunelor Andrieșeni și Bivolari;
• la est – cu teritoriul comunei Trifești;
• la sud – cu teritoriul comunei Probota;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0040
Pagina 41
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
• la vest – cu teritoriul comunei Vlădeni.
Centrul politico-administrativ al comunei Roșcani este localitatea cu același nume.
Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul
rutier E58(E583), DN24C și DC7, distanța față de acesta fiind de 40 Km și pe calea ferată IașiLețcani-Dorohoi, cea mai apropiată stație de cale ferată fiind halta Iacobenii Vechi, la aproximativ
12 km spre vest și respectiv stația de cale ferată Vlădeni, la cca 16 km distanță de traseul drumului
comunal DC7.
Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei
Teritoriul localității Roșcani este situat în partea de nord-nord-vest a comunei. Localitatea
este dezvoltată de-a lungul (de o parte și de alta) a drumului comunal D.C.7, care o străbate pe
toată lungimea și care face legătura cu localitățile comunei Vlădeni, spre vest și localitățile
comunei Trifești, spre est.
Teritoriul localității Rădeni este situat în partea de sud a comunei. Localitatea este
străbătută în lungul ei, de la nord-vest la sud-est de drumul comunal D.C.7. Drumul comunal
D.C.7 străbate, de la vest-nord-vest la est-sud-est, teritoriul comunei Roșcani și este dezvoltat pe
tronsonul dintre localitatea Rădeni la intersecția cu DN24C, pînă la intersecția, în localitatea
Borșa, cu drumul județean D.J. 282C - Țigănași (DN24C) - Vlădeni – Hălceni (D.J.282). Drumul
comunal D.C.7 este clasificat ca drum județean – D.J. 249C - pe o lungime de 6,210 km, din
intersecția cu DN 24C până la școala din Rădeni.
Calea ferată Iași-Lețcani-Dorohoi trece în partea de vest a comunei, având gară în
localitatea Vlădeni, la cca 16km distanță de localitatea Roșcani și halta Iacobenii Vechi aflată la
cca 12km distanță de localitatea Roșcani.
Relațiile în teritoriu ale comunei Roșcani se concretizează în două direcții majore: în primul
rînd, cu comunele învecinate și în al doilea rînd, cu municipiul Iași.
Între comuna Roșcani și comunele învecinate se definește un sistem de relații de
cooperare și colaborare privind strategiile locale de dezvoltare, conservarea patrimoniului
culturalși a tradițiilor valoroase, în scopul dezvoltării mediului economic, dezvoltării edilitare și a
infrastructurii de transport, îmbunătățirii abilităților organizatorice ale comunităților locale, etc.
Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă
(navetismul), aprovizionarea cu produse comerciale și bunuri de larg consum, comercializarea
pe piața orașului de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, microferme sau
asociații, precum și pentru utilizarea serviciilor specializate din domeniile învățămînt, sănătate,
financiar-bancar, justiție, etc. ale municipiului.
Aceste relații sunt facilitate pe traseul drumului E58(E583), DN24C, DC7 și căii ferate IașiLețcani-Dorohoi.
De asemenea se mențin unele relații de cooperare cu satele componente ale comunei
Trifești, comună din care a facut parte până în 2004 și comuna Roșcani.
Relațiile economice
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0041
Pagina 42
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Relațiile economice ale comunei Roșcani se realizează prin interacțiunea cu comunele
învecinate, cu zonele urbane apropiate – municipiul Iași – dar și cu străinătatea.
Relațiile cu comunele învecinate se manifestă în domeniul schimburilor de produse, în
special agro-zootehnice, în cadrul târgurilor organizate în zonă.
Având în vedere distanța redusă și infrastructura comercială de care dispune (depozitele
en-gros), municipiul Iași devine sursă de aprovizionare cu bunuri și produse de larg consum
pentru societățile comerciale care funcționează în comună. Precizăm că relațiile cu zona urbană
se realizează în dublu sens, deoarece orașul devine piață de desfacere a surplusului de produse
agricole rezultat în gospodăriile din comuna Roșcani. Menționăm că zona rurală a comunei
reprezintă și sursa de materie primă pentru unele ramuri industriale din oraș, în special industria
alimentară.
Apropierea de municipiul Iași, ca centru de polarizare a forței de muncă, exercită, de altfel,
o influență favorabilă asupra întregii vieți economice a comunei.
Alte relații se desfășoară cu străinătatea, prin perspectiva persoanelor din comună, plecate
la muncă în diferite țări din Europa. Repatrierea valutei de către cei care lucrează în străinătate
contribuie, într-o anumită măsură, la ridicarea standardului de viață, chiar dacă cea mai mare
parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține
fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului.
Relații demografice
Resursele umane din comuna Roșcani sunt afectate de insuficienta dezvoltare economică
a comunei, fapt ce le determină să plece din comună spre marile centre urbane sau în afara țării,
în căutarea unui loc de muncă. În eventualitatea în care aleg să rămână, sunt ocupate majoritar
în agricultură.
În prezent, deși situația economică a orașului Iași a devenit mai bună, mai ales din
perspectiva investițiilor străine, investiții care pot asigura noi locuri de muncă, numeroși locuitori
ai comunei, optează pentru munca în afara țării, în timp ce, mare parte a tinerilor rămân să
lucreze, după terminarea studiilor superioare, în marile orașe (Iași, etc.).
Fondul funciar și intravilanul actual
Comuna Roșcani se situează în grupa comunelor de dimensiuni medii din județ, având o
suprafață administrativă de 3799 ha.
Situația fondului funciar anul 2014 – comuna Roșcani
Nr. Suprafața
crt. Folosință Structura (%)
ha)
1. Suprafața totală – din care: 3799 100,0 -
2. Terenuri agricole total – din care: 2771 72,94 100
2.1 Arabile 2114 55,65 76,29
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0042
Pagina 43
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
2.2 Pășuni 453 11,92 16,35
2.3 Fânețe 183 4,82 6,60
Vii și pepiniere viticole 16 0,42 0,58
2.4 Livezi și pepiniere pomicole 5 0,13 0,18
3. Terenuri neagricole total – din care: 1028 27,06 100
3.1 Păduri și altă vegetație forestieră 734 19,32 71,40
3.2 Ape și bălți 107 2,82 10,41
3.3 Construcții 67 1,76 6,52
3.4 Căi de comunicații și căi ferate 58 1,53 5,64
3.5 Terenuri degradate și neproductive 62 1,63 6,03
Sursa: Institutul Național de Statistică - TEMPO - Online - Serii de timp.
STRUCTURA TERENURILOR AGRICOLE - 2014
0,58%
6,60% 0,18%
16,35%
Arabil
76,29% Pășuni
Fânețe
Vii
Livezi
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0043
Pagina 44
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
STRUCTURA TERENURILOR NEAGRICOLE - 2014
5,64% 6,03%
6,52%
Păduri
10,41%
Ape
71,40%
Construcții
Căi de comunicații -
drumuri și căi ferate
Neproductive
În cadrul terenurilor agricole, cea mai mare pondere o are terenul arabil (2114 ha - 76,29%
din total agricol), reprezentând mai bine de jumătate din suprafața totală a comunei (55,65%).
Se remarcă ponderea mare a terenurilor ocupate cu păduri (734 ha - 71,40 % din total
neagricol).
Suprafața teritoriului intravilan existent, conform datelor deținute de Oficiul de Cadastru și
Publicitate Imobiliară Iași și prezentate în studiul topografic întocmit pentru comuna Roșcani la
nivelul anului 2015, este de 221,134 ha (5,82% din totalul suprafeței administrative), ceea ce
reprezintă o creștere de 139,17 % față de intravilanul de 158,900 ha stabilit anterior, prin Planul
Urbanistic General elaborat pentru comuna Trifești - 1998-2002.
După anul 1990, se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor comunei Trifești
și mai apoi a comunei Roșcani.
Se observă două tendințe majore.
Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin Schița
de sistematizare întocmită înainte de 1990, în special de-a lungul căilor de comunicație.
Cea de a doua tendință a fost cea de ocupare a unor parcele libere din interiorul
intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente.
În vederea asigurării posibilităților de dezvoltare a localității, se impune un studiu atent în
scopul propunerii unui intravilan corespunzător și a unor variante care să suporte eventuale
extinderi în etapele ulterioare.
Relația cu Planurile de Amenajare a Teritoriului Național
După cum am menționat, analizele și elaborarea Planului Urbanistic General al comunei
Roșcani s-au subordonat Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - secțiunilor
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0044
Pagina 45
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
aprobate prin lege (Secțiunea I - Rețele de transport, Secțiunea II - Apa, Secțiunea III - Zone
protejate, Secțiunea IV - Rețeaua de localități, Secțiunea a V-a - Zone de risc natural, Secțiunea
VIII- Turism).
Pentru elaborarea acestui proiect, au fost extrase, analizate și interpretate date și relații cu
implicații directe asupra modului de amenajare a teritoriului și dezvoltarea comunei din Planul de
amenajare a teritoriului județului Iași, continuând detalierea problemelor de amenajare teritorială,
care constituie pachetul de principii directoare ce se transmit planului urbanistic general.
Astfel, prin Legea nr.363/2006 prin care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului
național – Secțiunea I – Rețele de transport, se stabilesc lucrările de infrastructură rutieră, ferată,
navală și aeriană de interes național și care constituie cauze de utilitate publică majore. Acestea
sunt cuprinse în listele de investiții, anexe la bugetele ordonatorilor principal de credite și sunt
realizate pe bază de studii de fezabilitate elaborate și aprobate conform dispozițiilor legale.
Prevederile cuprinse în plan sunt obligatorii și se aplică în amenajarea teritoriului județului,
municipiilor, orașelor sau comunelor după caz.
Delimitarea terenurilor, a culoarelor și a amplasamentelor necesare pentru căi de
comunicații se stabilesc prin documentații de urbanism și/sau de amenajarea teritoriului și prin
studii de fezabilitate. Expropierea pentru cauză de utilitate publică, ocuparea terenurilor și
scoaterea din circuitul agricol și silvic se fac conform legii. Astfel, pe terenurile rezervate
dezvoltării căilor de comunicație stabilite prin documentații de urbanism și amenajarea teritoriului
sunt interzise autorizarea executării construcțiilor definitive.
În cadrul legii, cu anexele 1÷10 aferente, au fost stabilite lucrări de construire pentru:
▪ autostrăzi;
▪ drumuri expres prin modernizarea de trasee existente sau realizarea de trasee noi;
▪ construirea de noi poduri pe Dunăre și pe râul Prut;
▪ realizarea de linii simple sau duble de cale ferată pe trasee noi;
▪ realizarea de linii de cale ferată cu viteză sporită pe trasee existente sau noi;
▪ realizarea de linii de cale ferată cu viteză mare pe trasee existente și noi (dezvoltarea
rețelei feroviare cuprinde și lucrări de electrificare sau de dublare a liniilor existente);
▪ realizarea de lucrări de amenajare de căi navigabile pe Dunăre, râuri și canale;
▪ realizarea de lucrări în puncte de traversare cu bacul;
▪ amenajarea și modernizarea porturilor existente;
▪ realizarea de noi porturi;
▪ realizarea de lucrări de modernizarea a infrastructurii, a mijloacelor de protecție a
navigației aeriene și de deservire în aeroporturi existente;
▪ construirea de noi aeroporturi.
Referitor la teritoriul administrativ al comunei Roșcani, în cadrul Planului de amenajare a
teritoriului național - Secțiunea I au fost prevăzute următoarele lucrări:
- mărirea carosabilului pe D.N. 28 Iași – Tg. Frumos - Roman – lucrare care este
executată la momentul actual;
- traseu de autostradă Târgu-Mureș-Iași-Ungheni ce va străbate teritoriul județului Iași de
la vest la est.
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0045
Pagina 46
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
Secțiunea a II -a APA a fost aprobată prin legea 171 din 1997, modificată prin Legea
nr.20/2006. În cadrul ei, sunt prevăzute de asemenea lucrări de interes național ce constituie
cauză de utilitate publică. Și aceste prevederi sunt obligatorii pentru autoritățile administrației
publice. În funcție de cerințele și posibilitățile de finanțare de la bugetul de stat, aceste lucrări se
pot extinde și/sau diversifica, la propunerile autorităților publice județene, municipale, orășenești
sau comunale.
Autoritățile administrației publice vor coopera în aplicarea prevederilor acestei legi, luând
măsuri pentru:
• asigurarea protecției resurselor de apă împotriva epuizării, poluării și degradării lor, printro utilizare durabilă;
• corelarea resurselor cu cerințele de apă pentru populație, industrie, irigație și alte folosințe,
precum și integrarea acestor acțiuni în amenajarea teritoriului pe termen scurt, mediu și lung.
Astfel, conform anexei 2 din „Planul de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a
- Apa. Resursele de apă dulce”- putem preciza că teritoriul administrativ al comunei Roșcani se
află situat în cadrul bazinului hidrografic Prut, bazin caracterizat prin resurse hidrografice specifice
sub 50% din resursa medie pe țară și care necesită lucrări prioritare de gospodărire a apelor în
vederea creșterii resurselor specifice acestui bazin și prin zone cu resurse de apă cu
vulnerabilitate moderată.
Principalul curs de apă, din zonă, este râul Bahlui, curs de apă degradat, care necesită
măsuri prioritare de depoluare pentru creșterea calității apei și în care se varsă cursurile de apă
de pe teritoriul comunei Roșcani: Roșca (Valea Roștei), afluent de stînga, necodificat, al râului
Frasin, pe care se află Iazul Roșcuța, Iazul Roșca I, Iazul Roșca II; Roșcani, afluent de stînga al
râului Frasin, pe care se află Iazul Roșcani I, Iazul Roșcani II; Fundătura; Frasin, afluent de
stânga al râului Jijia pe care se află Iazul Căuești (Comoara), Heleșteiele Comoara, Iazul Păuleni,
Iazul Rădeni, Iazul Stângăceni; Valea Gârdului; Valea Popii pe care se află Iazul Valea Popii
(Grădina) și Iazul La Saivane; Culicea pe care se află Iazul Culicea.
Cursurile de apă de pe teritoriul comunei Roșcani, aparțin bazinului hidrografic al râului
Bahlui și râului Jijia (Prut) și sunt descrise detaliat la pct. 2.2.3. Rețeaua hidrografică.
Legea nr.5 din 2 martie 2000 aprobă Secțiunea III – zone protejate – din PATN. Astfel, în
sensul legii mai sus menționate, zonele protejate sunt zonele naturale sau construite delimitate
geografic și/sau topografic, care cuprind valori de patrimoniu natural și/sau cultural și sunt
declarate ca atare pentru atingerea obiectivelor specifice de conservare a valorilor de patrimoniu.
În cadrul anexelor, sunt prezentate zonele și valorile de patrimoniu natural, cultural și
construit. Delimitarea zonelor de protecție pentru valorile de patrimoniu prevăzute în anexe, pe
baza unui studiu de specialitate, este responsabilitatea autorității publice locale, cu sprijinul
autorităților publice centrale cu atribuții în domeniu. De asemenea, legiuitorul permite actualizarea
periodică a listei monumentelor, în condițiile legii.
Articolul 10 din Legea nr.5/2000, precizează:
(1) Până la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protecție a valorilor de
patrimoniu cultural, prevăzute în anexa nr. III, în condițiile art.5 alin.(2), se instituie zone de
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0046
Pagina 47
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
protecție a monumentelor istorice, de 100 metri în municipii și orașe, de 200 metri în comune și
de 500 metri în afara localităților.
(2) Distanțele sunt măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor
istorice definite la art.1 alin.(2) din Ordonanța Guvernului nr.68/1994 privind protejarea
patrimoniului cultural național, aprobată prin Legea nr.41/1995.
În cadrul anexelor, sunt prezentate rezervații ale biosferei, parcuri naționale și naturale,
rezervații și monumente ale naturii, gruparea geografică și localizarea teritorială a zonelor
naturale protejate de interes național, valorile de patrimoniu cultural de interes național
(monumente istorice de valoare națională excepțională - monumente și ansambluri de arhitectură,
cetăți, curți domnești ruinate, biserici fortificate, cetăți sătești, castele, conace, palate, cule, clădiri
civile urbane, ansambluri urbane, biserici de lemn, biserici rupestre, muzee etnografice, biserici
și ansambluri mânăstirești, arhitectură industrială, arhitectură populară, monumente și situri
arheologice), precum și unitățile teritorial administrative cu concentrare foarte mare a
patrimoniului construit cu valoare culturală de interes național.
Conform Legii nr.5 din 6 martie 2000, lege ce consfințește aprobarea secțiunii III – zone
protejate – din PATN, pe teritoriul comunei Roșcani, este menționată, în Anexa nr.1 - Zone
naturale protejate de interes național și monumente ale naturii, cap.2.0. Rezervații și monumente
ale naturii, la pct. 2.539. pădurea Roșcani, cu 34,60 ha, la comuna Trifești de care aparținea în
anul 2000 satul Roșcani.
Pădurea Roșcani este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IVa IUCN (Arie de management pentru habitat/specie - rezervație naturală de tip forestier), situată
în județul Iași, pe teritoriul administrativ al comunei Roșcani.
Pădurea Roșcani, arie protejată de importanță națională 34,60 ha, este o rezervație
forestieră de amestec, specifică silvostepei, în care se întâlnește Cărpinița (element
submediteranean aflat aici la limita nordică a arealului său), Scumpia (element ponticomediteranean), precum și o bogată și variantă floră ierboasă cu numeroase elemente sudice.
Rezervația Naturală Pădurea Roșcani - 2.539 cu suprafața de 34,60 ha
Coordonate: 47°26′29″ N 27°24′28″ E
Aria naturală, cu suprafața de 34,60 de hectare, se află în partea nord-estică a județului
Iași, în Podișul Moldovei (ocupând partea sud-estică a Câmpiei Moldovei), în partea vestică a
satului Roșcani.
Rezervația naturală a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000
(privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - arii naturale
protejate) și reprezintă o zonă împădurită cu rol de protecție pentru mai multe specii arboricole
de stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus orientalis), arțar (Acer
platanoides) sau tei (Tilia).
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0047
Pagina 48
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
În arealul rezervației, este prezentă și specia cunoscută sub denumirea populară de
cărpiniță (Carpinus orientalis), care vegetează alături de alte specii de arbuști, printre care
dârmozul (Viburnum lantana), scumpia (Cotinus) și mojdreanul (Fraxinus ornus).
Pe teritoriul administrativ al comunei Roșcani este identificat și un sit de importanță
comunitară:
Pădurea Roșcani - RO SCI 0167 cu suprafața de 56 ha.
Coordonate: 47°26′30″ N 27°24′29″ E
Pădurea Roșcani - RO SCI 0167 este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane
și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei
protejate.
Valoarea conservativă a sitului este dată de prezența a două habitate protejate la nivel
european, ambele fiind prioritare și aflate aici cu o stare bună de conservare. Această valoare
este întregită de prezența din abundență a cărpiniței, o specie termofilă submediteraneană aflată
aici la limita nordică a arealului său natural din România.
Situl se suprapune parțial (55,42%) cu Rezervația Naturală Pădurea Roșcani.
În ceea ce privește delimitarea în teren, există neconcordanțe între limitele sitului și cele
ale rezervației naturale prezentate pe site-ul autorității centrale și celei silvice, situație
reprezentată grafic în piesele desenate aferente localității Roșcani.
Vegetația
Situl este important pentru protejarea a două tipuri de habitate prioritare la nivel european
care aici au o stare bună de conservare. Vegetația de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp.
reprezintă un habitat cu valoare conservativă foarte mare, caracterizat prin prezența în etajul
superior a stejarului pedunculat cu puțin amestec de gorun, tei, frasin și cireș sălbatic.
În etajul inferior domină cărpinița, alături de care se mai pot întâlni și arțarul tătăresc,
jugastrul, mărul sau părul pădureț.
Cărpinița se află aici la limita nordică a arealului său de răspândire.
Dintre arbuștii întâlniți amintim porumbarul, păducelul, salba râioasă, socul, lemnul
câinesc, dârmoxul și sângerul, iar în mod diseminat poate fi prezentă și scumpia. Speciile
ierboase reprezentative pentru acest tip de habitat sunt vindeceaua, rozogurile, lăcrămioarele,
silnicul, mărgica, golomățul, cerențelul, stânjenelul, pătlagina, pecetea lui Solomon, iarba fiarelor,
păiușul, viorelele nemirositoare, cătușnica și șolovârfița.
Stepele ponto-sarmatice reprezintă unul din tipurile de habitate din zona stepică,
caracterizat prin prezența coliliei și a păiușului.
Fauna
Diversitatea mare a nevertebratelor din acest sit se regăsește la nivelul mai multor grupe
sistematice precum cele ale păianjenilor, melcilor, cosașilor, lăcustelor, viespilor, fluturilor diurni
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0048
Pagina 49
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
sau nocturni, ploșnițelor de plante, gărgărițelor, carabilor, albinelor, bondarilor și al multor altor
grupe cu rol important în lanțurile trofice.
Dintre amfibieni și reptile, pot fi întâlniți șarpele de alun, șopârla de câmp, broasca
săpătoare brună, brotăcelul, broasca râioasă brună, broasca roșie de pădure, năpârca și gușterul.
Situl abundă în păsări, multe fiind specii clocitoare în habitatele forestiere precum corbul,
ciocârlia de pădure, cinteza de pădure, pitulicea mică, silvia mică, mierla, ciocârlia roșcată,
măcăleandrul, ochiul boului, presura galbenă, porumbelul gulerat, ciocănitoarea de stejar,
ciocnitoarea mică, botgrosul, muscarul sur, pițigoiul cu coadă lungă, alături de multe altele.
În habitatele deschise de stepă sau în cele cu puține tufărișuri, se întâlnesc specii precum
presura sură, codobatura galbenă, sfrânciocul roșiatic, mărăcinarul mic și cel negru, pietrarul sur,
sticletele, fâsa de câmp, vrabia de câmp, ciocârlia de câmp, fazanul, prepelița, uliul rândunelelor
și multe altele.
Frecvent sunt văzute în sit mamifere precum vulpea, ariciul, iepurele de câmp, căpriorul
sau mistrețul. Micromamiferele sunt reprezentate de multe specii de șoareci, chițcani și lilieci.
În ceea ce privește rețeaua națională de localități, conform PATN secțiunea IV, aceasta
este compusă din localități urbane și din localități rurale, ierarhizate pe ranguri.
Potrivit prezentei legi, ierarhizarea localităților pe ranguri este următoarea:
a) rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanță europeană;
b) rangul I - municipii de importanță națională, cu influență potențială la nivel european;
c) rangul II - municipii de importanță interjudețeană, județeană sau cu rol de echilibru în
rețeaua de localități;
d) rangul III - orașe;
e) rangul IV - sate reședință de comună;
f) rangul V - sate componente ale comunelor și sate aparținând municipiilor și orașelor.
Trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale,
cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii, cu
respectarea principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali prevăzuți în anexa nr. II, pentru
localitățile urbane, și în anexa nr. IV, pentru localitățile rurale.
Principalii indicatori, elementele și nivelurile de dotare prevăzute de lege pentru
ierarhizarea localităților urbane și rurale vor sta la baza criteriilor de stabilire a impozitelor și
taxelor.
Articolul 4 din Legea nr.351/6 iulie 2001, precizează:
În zonele lipsite de orașe pe o rază de 25-30 km, Guvernul, cu participarea autorităților
administrației publice locale, va acționa în mod prioritar pentru:
a) modernizarea unor localități rurale cu rol de servire în zona de influență;
b) declararea de noi orașe, promovând programe speciale de coparticipare la susținerea
financiară a dezvoltării instituționale, necesare în vederea înființării acestor noi orașe.
Organizarea de noi comune se face prin lege, la propunerea consiliului local, în urma
consultării prin referendum local a populației din unitatea administrativ-teritorială de la care se
preiau localitățile rurale și a populației din unitățile administrativ-teritoriale care preiau localitățile
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0049
Pagina 50
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
rurale în cauză, pe baza documentației prin care se atestă îndeplinirea condițiilor minime cuprinse
în anexa nr.IV.
Pentru dezvoltarea echilibrată a localităților urbane și rurale, Guvernul, cu participarea
autorităților administrației publice locale, va acționa pentru sprijinirea și revitalizarea unor comune
cuprinse în anexele nr.IV și V, în care s-au produs scăderi accentuate de populație în ultimii 30
de ani.
În vederea dezvoltării echilibrate a teritoriului din zona Capitalei României și a municipiilor
de rangul I, unitățile administrativ-teritoriale de bază din aceste zone se pot asocia într-un
parteneriat voluntar în scopul înființării de zone metropolitane aferente spațiului urban. Asocierea
contribuie la întărirea complementarităților între aceste unități și factorii de decizie interesați în
dezvoltarea teritoriului.
Zonele metropolitane prevăzute la alin. (1) funcționează ca entități independente fără
personalitate juridică.
Zonele metropolitane pot funcționa pe un perimetru independent de limitele unităților
administrativ-teritoriale, stabilit de comun acord de autoritățile administrației publice locale.
Asociația zonei metropolitane, cu acordul consiliilor locale și cu consultarea populației în
condițiile legii, în a cărei rază teritorială s-a constituit, adoptă programul de dezvoltare a zonei.
În vederea optimizării evoluției marilor aglomerări urbane, prin lege, se pot înființa în cadrul
acestora, zone de dezvoltare. Legea va prevedea perimetrul, durata de funcționare, cadrul
instituțional de administrare, precum și facilitățile acordate.
În vederea protejării elementelor cadrului natural, a prevenirii extinderii necontrolate a
localităților urbane și a asigurării de spații de agrement și recreere, în planurile urbanistice
elaborate și aprobate potrivit legii se va prevedea înființarea de centuri sau zone verzi în jurul
Capitalei României și al municipiilor de rangul I.
Planurile de dezvoltare națională, regionale, inclusiv cele transfrontaliere și de dezvoltare
pentru integrarea în spațiul european, precum și cele sectoriale se vor elabora pe baza
prevederilor secțiunilor Planului de amenajare a teritoriului național - Rețele de transport, Apa -
Resursele de apă dulce, Zone protejate, Rețeaua de localități, Zone de risc natural, precum și ale
altor secțiuni ale Planului de amenajare a teritoriului național aprobate prin lege.
Astfel, conform Legii nr.351/2001, ANEXA Nr.IV, pct. 1.0. Ierarhizarea localităților rurale
pe ranguri, localitatea Roșcani este o localitate rurală de rang IV – sat reședință de comună;
localitatea Rădeni este o localitate rurală de rang V – sat component al comunei;
Legea nr.351/2001 stabilește elementele și nivelurile de dotare pentru localitățile rurale de
rangul IV, în ANEXA Nr.IV, pct. 2.0. și pentru localitățile rurale de rangul V, în ANEXA Nr.IV, pct.
3.0. astfel:
2.0.Elemente și nivel de dotare a localităților rurale de rang IV
Rangul IV este atribuit satelor resedință de comună. Dotările minime obligatorii
necesare în vederea servirii tuturor satelor din cadrul comunei respective sunt:
- sediu de primărie;
- grădiniță, școală primară și gimnazială;
- dispensar medical, farmacie sau punct farmaceutic;
- poștă, servicii telefonice;
- sediu de poliție și de jandarmerie;
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0050
Pagina 51
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
- cămin cultural cu bibliotecă;
- magazin general, spații pentru servicii;
- teren de sport amenajat;
- parohie;
- cimitir;
- stație/haltă C.F. sau stație de transport auto;
- dispensar veterinar;
- sediu al serviciului de pompieri;
- puncte locale pentru depozitarea controlată a deșeurilor;
- alimentare cu apă prin cișmele stradale.
3.0. Elemente și nivel de dotare a localitatilor rurale de rang V
Rangul V este atribuit satelor componente ale comunelor și satelor aparținând
municipiilor sau orașelor. Existența unor dotări publice sau comerciale și dimensiunea acestora
sunt determinate de numărul de locuitori și de specificul așezării. Dotările minime obligatorii în
satele avînd peste 200 de locuitori sunt:
- scoală primară;
- punct sanitar;
- magazin pentru comerț alimentar și nealimentar.
Aceste dotări sunt necesare și în cazul satelor avînd o populație de pînă la 200 de locuitori,
cînd satele respective sunt izolate, situate la distanțe de peste 3 - 5 km față de satul cel mai
apropiat care dispune de astfel de dotări.
Se poate observa faptul că localitățile Roșcani și Rădeni au un nivel de echipare
satisfăcător.
Condițiile necesare pentru înființarea de comune conform pct. 4.0. din Anexa nr.IV din
Legea nr.351 din 6 iulie 2001 sunt prezentate în tabelul de mai jos.
Nr. Cantitate/ Modul în care este
Condiția necesară
crt. Necesitate îndeplinită cerința
1. Populația minimă 1500 locuitori 1566 locuitori în anul 2014
2. Potențial economic care să asigure Da Da
echilibrul bugetar al comunei
3. Legături pe drumuri sau pe cale ferată Da Comuna este străbătută de
între satul de reședință de comună și drumul comunal DC7.
celelalte sate componente
4. Reducerea distanței dintre satul reședință Da Comuna are în
de comună și celelalte sate componente componența sa doar 2
sate; nu sunt trupuri izolate
greu accesibile
5. Spații construite pentru instituții și dotări* Există spații construite atât
-primărie Da pentru Primărie, cât și
Proiect nr.145A/U/ ASL / URB / PUG-ROȘCANI /MGR / DOC-A4 / 0051
Pagina 52
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA ROȘCANI
-școală primară și gimnazială Da pentru desfășurea
-dispensar uman,
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.