Document
Strategia de Dezvoltare Locala 2021-2027 Roscani
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,4 MB · modificat pe site: 04.10.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategia de Dezvoltare Locala 2021-2027 Roscani”, Comuna Roșcani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaroscani.ro/wp-content/uploads/2023/10/Strategia-de-Dezvoltare-Locala-2021-2027-Roscani.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/roscani/100827-strategia-de-dezvoltare-locala-2021-2027-roscani, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA
DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
ÎNTOCMIT: S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L
Pagina 2
Cuvânt înainte
Strategia de dezvoltare locală a comunei Roșcani a fost elaborată pornind de la
problemele specifice ale localității, abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele și
cu planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european și constă în crearea
unei viziuni pe termen mediu și lung pentru perioada 2021-2027 cu scopul îmbunătățirii
calității vieții și creșterea nivelului de trai al tuturor locuitorilor comunei.
Procesul de elaborare a strategiei a implicat analiza tuturor factorilor care ne
influențează comuna, atât pozitiv cât și negativ pentru a realiza un suport solid de referință,
având la bază o analiză-diagnostic, privind planificarea și trasarea liniilor de acțiune pe
termen mediu și lung în realizarea de proiecte și programe viabile și sustenabile de dezvoltare
a comunei.
Nevoile comunității și starea prezentă care ne caracterizează comuna stau la baza
direcțiilor de acțiune pentru perioada 2021 - 2027.
Obiectivele propuse, precum și direcțiile de acțiune destinate a genera atingerea acestor
obiective au făcut subiectul unui proces consistent de consultare deoarece Strategia de
Dezvoltare Locală reprezintă un instrument care are drept scop asigurarea dezvoltării
economice.
Viziunea de dezvoltare a comunei Roșcani înglobează materializarea în timp a unor
politici benefice comunității locale și cetățenilor comunei, ca cetățeni europeni.
Comuna Roșcani trebuie să se dezvolte ca și comună europeană, cu standarde de
calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii publice
și comerciale, resurse umane, asistență socială, educație, sănătate, siguranța cetățeanului etc.,
dar și să se integreze și să mobilizeze activ la nivel regional potențialul existent.
Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat și îmi doresc să ne bucurăm în continuare de
fiecare proiect realizat.
Cu stimă,
Primarul Comunei Roșcani
Gheorghiu Ginovel
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
CUVÂNT ÎNAINTE 1
INTRODUCERE 8
CAPITOLUL I – DESCRIERE 11-95
1. CARACTERISTICI GENERALE 12
1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord-Est 12
1.2. Prezentarea generală a judetului Iași 30
1.3. Prezentarea generală a comunei Roșcani 35
2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA ROȘCANI 36
2.1. Așezare geografică 36
2.2. Geologie 37
2.3. Relief 39
2.4. Tectonică 41
2.5. Climă 42
2.6. Hidrografie 43
2.7. Vegetație și faună 44
2.8. Soluri 49
3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 51
3.1. Activitatea economică generală 51
3.2. Agricultura în comuna Roșcani 54
4. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 61
4.1. Evoluția populației 61
4.2. Densitatea populației 63
4.3. Structura populației 63
4.4. Dinamica populației 66
4.5. Resursele umane 68
5. CIRCULAȚIA. CĂI DE COMUNICAȚIE 71
6. INTRAVILAN. ZONE FUNCȚIONALE 73
6.1. Zona pentru instituții publice și servicii 75
6.2. Activitatea culturală în comuna Roșcani 78
6.3. Activitatea școlară 79
7. ZONE CU RISCURI NATURALE 82
8. ECHIPAREA EDILITARĂ 83
9. PROBLEME DE MEDIU 84
10. COMUNA ROȘCANI, PARTE DIN GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ 92
VALEA PRUTULUI
11. CONCLUZII REZULTATE DIN ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE REALIZATE LA 84
NIVELUL COMUNEI ROȘCANI
12. NECESITĂȚI ALE POPULAȚIEI 95
3
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT 96-114
1. ASPECTE TEORETICE 97
2. REPERE ÎN ANALIZA SWOT 98
3. ANALIZA SWOT PE DOMENII DE ACTIVITATE 100
4. CONCLUZII ANALIZA SWOT 114
CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ 115-180
1. TIPURI DE STRATEGII 116
2. CONCEPTE 119
3. DIMENSIUNILE PLANIFICĂRII 121
4. UTILIZAREA PLANIFICĂRII STRATEGICE 123
5. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI 124
6. PRINCIPII ȘI OBIECTIVE- STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 143
7. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD - EST 144
8. MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 179
CAPITOLUL IV – DIRECȚII DE ACȚIUNE 181-222
1. DIRECȚII DE ACȚIUNE COMUNA ROȘCANI PERIOADA 2021-2027 183
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2021-2027 192
3. ASPECTE SOCIALE – COMUNA ROȘCANI 195
4. DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE ÎN 198
COMUNA ROȘCANI PERIOADA 2021-2027
5. PORTOFOLIU DE PROIECTE – COMUNA ROȘCANI 2021-2027 206
6. MONITORIZAREA. EVALUAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A 216
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
7. POTENȚIALE SURSE DE FINANȚARE NERAMBURSABILĂ 218
8. CONCLUZII 220
BIBLIOGRAFIE 223
ANEXA 1 224-229
4
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
LISTA FIGURILOR
CAPITOLUL I – DESCRIERE
Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est
Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea Nord – Est
Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Vaslui
Fig. 1.1.4 Populația rezidentă în Regiunea Nord – Est
Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România
Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România
Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km
Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distributie a apei în Regiunea Nord – Est - km
Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km
Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019
Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est
Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016
Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016
Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I
Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II
Fig. 1.2.1 Harta județul Iași
Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași
Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E
Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași
Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Roșcani
Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași
Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Roșcani, județul Iași
Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași - relief
Fig 2.4.1 Harta riscului seismic
Fig 2.4.2 Harta riscului seismic
Fig 2.5.1 Zone afectate de inundații istorice semnificative
Fig 2.6.1 Harta hidrografica si hidrogeologica a zonei comuei Roșcani
Fig Fig 2.7.1 Rezervația Pădurea Roșcani
Fig. 2.7.2 Porc mistreț
Fig. 2.7.3 Căprioara
Fig. 2.7.4 Jderul
Fig. 2.7.5 Cucuveaua
Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp
Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu
Fig. Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Pădurea Roșcani”
Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Roșcani
Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Roșcani
Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha)
Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha)
Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor agricole
Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole, comuna Roșcani
Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Roșcani
Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale
5
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 4.1.1 Evoluția populației în comuna Roșcani
Fig. 4.1.2 Evoluția populației pe sexe în comuna Roșcani
Fig. 4.2.1 Densitatea loc/km2 comunei Roșcani
Fig 4.3.1 Structura populației pe grupe de vârstă - 2021
Fig 4.3.2 Piramida populației pe grupe de vârstă - 2021
Fig. 4.3.3 Piramida vârstelor în comuna Roșcani, 2021
Fig. 4.3.4 Structura populației feminine după fertilitate
Fig. 4.4.1 Născuți vii – comuna Roșcani
Fig. 4.4.2 Natalitate - comuna Roșcani
Fig. 4.4.3 Decedați – comuna Roșcani
Fig. 4.4.4 Mortalitate – comuna Roșcani
Fig. 4.4.5 Evoluția indicatorilor dinamicii naturale în perioada 2016- 2020
Fig 4.5.1 Numărul mediu de salariați 2016- 2020
Fig 4.5.2 Numărul de șomeri 2016 - 2020
Fig. 6.1 Evoluție suprafață locuibilă 2016- 2020
Fig. 6.1.1 Primăria comunei Roșcani, județul Iași
Fig. 6.1.2 Sat Roșcani, comuna Roșcani
Fig. 6.1.3 Sat Rădeni, comuna Roșcani
Fig. 6.1.4 Sat Miclăușeni, comuna Roșcani, județul Iași
Fig. 6.2.1 Biserica ortodoxă Sf. Mihail și Gavril
Fig. 6.3.1 Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ
Fig. 6.3.2 Evoluția de cadre didactice pe cicluri de învățământ
Fig. 6.3.3 Elevi, pe cicluri de învățământ/ cadre didactice
Fig. 10.1 Teritoriul de activitate a GAL Valea Prutului
CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT
Fig. 2.1. Prezentare analiza strategică
CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ
Fig 1.1 Reprezentare grafică a întocmirii SDL
Fig 2.1 Relația planificării cu alte procese decizionale
Fig 2.2. Ciclul de viața al unui proces de planificare
Fig. 3.1. Dimensiunea planificării – reprezentare grafică
6
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
LISTA TABELELOR
CAPITOLUL I – DESCRIERE
Tabelul 1.1.1: Organizarea administrativă a teritoriului
Tabelul 1.1.2: Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est
Tabelul 1.1.3: Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2019
Tabelul 1.1.4: Utilități publice de interes local – 2019
Tabelul 1.1.5: Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km
Tabelul 1.1.6: Distanțe rutiere între principale județe și capitală
Tabelul 1.1.7: Lungimea cailor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019
Tabelul 1.2.1: Structura mediului de afaceri în județul Iași
Tabelul 1.2.2: Structura mediului de afaceri în județul Iași
Tabelul 3.2.1: Structura culturilor agricole, comuna Roșcani
Tabelul 3.2.2: Producția totală obținută, comuna Roșcani – tone
Tabel 3.2.3: Efective de animale comuna Roșcani
Tabelul 4.1.1: Evoluția populației în comuna Roșcani
Tabelul 4.2.1: Densitatea populației în comuna Roșcani
Tabelul 4.3.1: Structura populației pe grupe de vârstă
Tabelul 4.5.1: Populația aptă de muncă cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani
Tabelul 4.5.2: Raportul de substituire a populației
Tabelul 6.1: Evoluția fondului de locuințe pentru comuna Roșcani 2016 - 2020
Tabelul 6.3.1: Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ
Tabelul 6.3.2: Evoluția efectivului de cadre didactice în comuna Roșcani
Tabelul 6.3.3: Evoluția numărului de elevi / 1 cadru didactic
Tabelul 6.3.4: Evoluția dotării sălilor de clasă și numărului de elevi/1 sală de clasă
Tabelul 9.1: Disfuncționalități identificate în comuna Roșcani 2021
CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT
Tabelul 2.1: Analiza SWOT
7
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
INTRODUCERE
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
8
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Strategia de Dezvoltare Locală În baza analizei stării actuale a
reprezintă un demers integrator cu privire comunei Roșcani a fost realizată analiza
la direcțiile de urmat pentru realizarea SWOT a principalelor sectoare economice
dezideratului de dezvoltare durabilă în pentru a avea o viziune asupra comunei în
comună. ansamblul său.
Acestă stategie va ajuta la Pe baza concluziilor etapei de
stabilirea unei direcții unitare pentru evaluare a stării actuale precum și a
comunitate în termenii obiectivelor sale analizei SWOT a teritoriului au fost
operaționale și furnizează baza alocării formulate, în cadrul unei echipe
resurselor necesare pentru orientarea multidisciplinare, obiectivele strategice
acesteia spre atingerea acestor obiective. precum și cele specifice care stabilesc
Strategia de dezvoltare locală a direcțiile de acțiune pentru comuna
comunei Roșcani este realizată pe o Roșcani în ansamblul său.
perioadă de 6 ani respectiv perioada 2021- Obiectivele propuse, precum și
2027. direcțiile de acțiune destinate a genera
În elaborarea Strategiei de atingerea acestor obiective au făcut
Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a subiectul unui proces consistent de
stării actuale a comunei, atât din punct de consultare publică deoarece Strategia de
vedere cantitativ (date statistice furnizate Dezvoltare Locală reprezintă un
de diferite instituții publice) cât și calitativ instrument participativ care implică
(focus grupuri cu reprezentanți ai întreaga comunitate și care are drept scop
sectorului public și privat și chestionare asigurarea dezvoltării economice.
individuale aplicate cetățenilor comunei). În vederea realizării unui nivel cât
Așadar această evaluare a pornit mai ridicat de consens în cadrul procesului
de la analiza Regiunii Nord Est și a județul de consultare s-a urmărit obținerea unui
Iași pentru a vedea unde se situează feed - back din partea instituțiilor
indicatorii și datele analizate a comunei publice/private de pe teritoriul comunei.
Roșcani în raport cu media județeană și Astfel, pe baza nevoilor identificate
cea regională. în urma auditului teritorial și luând în
Analiza comunei Roșcani a pornit calcul dezideratele celor consultați,
de la prezentarea cadrului natural și a viziunea de dezvoltare a comunei Roșcani
caracteristicilor specifice care este „Dezvoltare durabilă și echilibrată
caracterizează relieful comunei. prin susținerea unui mediu economic
Analiza indicatorilor economici, stabil, sănătos, diversificat și prin creșterea
demografici și sociali a conturat specificul calității vieții cetățenilor”.
economic al comunei și tendințele actuale
și viitoare ale populației.
9
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Un instrument important de Principiile de bază folosite în
verificare periodică a legitimității și planificarea strategică:
relevanței Strategiei de Dezvoltare a • șansele comunității de a avea succes
localității este actualizarea periodică a sporesc în cazul când există un plan
listei de proiecte prioritare. strategic care include folosirea
Se recomandă ca la un interval de oportunităților apărute în mediul
12-18 luni, Autoritatea Publică Locală să exterior;
evalueze fiecare proiect din lista de • șansele comunității de a avea succes
priorități pe baza unor criterii cum ar fi: sunt mai mari dacă liderii ei își
• impactul estimat la nivelul proiectează perspectiva împreună cu
comunei, membrii organizației astfel, încât toți
• posibilitatea de a atrage sursele de să fie implicați în procesul de realizare
finanțare, a perspectivei.
• orizontul de timp necesar pentru În cele mai multe cazuri, o strategie
finalizarea investiției, etc. de dezvoltare locală este un demers pe
Pe baza analizei efectuate, Consiliul termen lung, fiind o proiecție în viitor a
Local ia decizia de menținere sau comunității.
actualizare a listei de proiecte prioritare. Această viziune a comunității cu
Strategia este definită drept cadrul privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să
care orientează alegerile, care determină fie împărtășită de toți actorii relevanți de
natura și direcția unei comunități. la nivel local și transpusă într-un set de
Planurile strategice sunt obiective specifice și un plan concret de
documente elaborate pe termen lung, care acțiuni.
se revizuiesc periodic și care pun în relație Strategia nu este altceva decât un
eforturile de planificare a acțiunilor. instrument care permite luarea unei
Un astfel de exercițiu permite unei decizii la un moment dat pe baza
comunități să realizeze o prioritizare, o evaluărilor anterioare cu caracter
ierarhizare a problemelor în funcție de justificativ.
resursele disponibile. Planificarea strategică este un
proces sistematic prin care comunitatea
agreează anumite priorități, care sunt
esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și
se află în concordanță cu evoluția mediului
înconjurător.
10
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
CAPITOLUL I
DESCRIERE
COMUNA ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
11
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
1. CARACTERISTICI GENERALE
1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord – Est
Nord-Est este o regiune de Regiunea se caracterizează printr-
dezvoltare a României, creată în 1998. o îmbinare armonioasă între toate
Sediul Agenției pentru Dezvoltare formele de relief: 28% munți, 12% relief
Regională Nord-Est se află în municipiul subcarpatic, 60% podiș. Relieful bogat
Piatra Neamț, chiar dacă cel mai mare oferă zone de deal și câmpie care sunt
oraș al regiunii este municipiul Iași. adecvate unei game largi de culturi
Ca și celelate regiuni de dezvoltare,
agricole, iar zonele de munte cu peisaje
Regiunea de dezvoltare Nord-Est nu are spectaculoase sunt favorabile dezvoltării
puteri administrative, funcțiile sale turismului.
principale fiind coordonarea proiectelor Pe ansamblul Regiunii Nord - Est
de dezvoltare regionale care fac parte din sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și
regiunile istorice Moldova și Bucovina. ca potențial de dezvoltare între vestul mai
Regiunea Nord-Est este cea mai dezvoltat al Regiunii și estul mult rămas
întinsă regiune de dezvoltare a în urma (județele Botoșani, Vaslui, Iași).
României, o unitate teritorial-statistică Regiunea Nord-Est este organizată
de nivelul al doilea (NUTS 2), conform în 6 județe, 17 municipii, 29 orașe si 112
clasificării EUROSTAT. Grupează 6 județe localități componente ale muncipiilor și
- unități administrativ teritoriale de orașelor.
nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Mediul rural al acestei regiuni este
Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui. format din 506 comune și 2.414 sate.
Are o suprafață de 36.850 kmp, Din tabelul 1.1.1 se observă faptul
reprezentând 15,46% din suprafața totală că în județul Suceava sunt cele mai multe
a țării, iar granițele externe ale regiuniicentre urbane, adică 16, urmat de județul
sunt cu Ucraina și Republica Moldova. Bacău cu 8 centre urbane, 7 în județul
Botoșani și câte 5 centre urbane în
județele Iași, Neamț și Vaslui.
Tabel 1.1.1
Organizarea administrativă a teritoriului
Localități
Unitate Suprafață Număr Număr componente Număr Număr
teritorială totală(ha) municipii orașe ale municipiilor comune sate
și oraselor
Bacău 662.052 3 5 19 85 491
Botoșani 498.569 2 5 17 71 333
Iași 547.558 2 3 11 93 418
Neamț 589.614 2 3 16 78 344
Suceava 855.350 5 11 33 98 379
Vaslui 531.840 3 2 16 81 449
Regiunea N - E 3.684.983 17 29 112 506 2.414
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
12
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Localizare geografică Din punct de vedere teritorial –
Regiunea Nord-Est este regiunea administrativ, Regiunea Nord-Est se
de dezvoltare cu cea mai mare suprafață învecinează la nord cu Ucraina, la est cu
din România, fiind amplasată în partea Republica Moldova, la sud cu Regiunea
de nord-est a țării. Sud-Est (județele Vrancea și Galați), la
În cadrul Uniunii Europene, vest cu Regiunea Centru (județele
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est Covasna, Harghita și Mureș) și Regiunea
reprezintă una din regiunile situate la Nord-Vest (județele Bistrița Năsăud și
limita estică ale acesteia, alături de Maramureș).
Regiunea Sud-Est și alte regiuni de Regiunea de Dezvoltare Nord-Est
dezvoltare din alte state. are o suprafață de 3.684.983 hectare, și
Cele mai importante resurse este cea mai mare regiune de dezvoltare
naturale din regiune sunt: materiale de a României ca suprafață și populație.
construcții, gaze naturale, sare, turbă, Județul Suceava ocupă cea mai
mangan, sulfuri polimetalice, ape însemnată suprafață, de 855.350 hectare,
minerale carbogazoase, ape minerale etc. respectiv 23% din Regiunea Nord – Est,
Județele din vestul regiunii dispun urmat de județul Bacău care se
de o gamă mult mai variată de resurse desfășoară pe 662.052 de hectare și
naturale. reprezintă 18% din suprafață, județul
Regiunea Nord-Est dispune de Neamț cu 589.614 hectare și 16% din
potențial în producerea de energie regiune și județul Iași cu 547.558 hectare
solară, și de potențial în producerea de și cu un procent de 15% din suprafață.
energie eoliană și biomasă. Județele Vaslui și Botoșani în
Județele cu cel mai ridicat procente reprezintă câte 14% din
potențial în energia solară și biomasă regiunea Nord-Est cu o suprafață de
sunt cele din partea de est: Vaslui, Iași, 531.840 hectare a județul Vaslui și
Botoșani. 498.569 hectare a județului Botoșani.
Vaslui Bacău
14% 18%
Suceava Botoșani
23% 14%
Iași
Neamț 15%
16%
Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est
13
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Date demografice Deși la nivelul regiunii se
Disparitățile de ordin demografic
conturează un rezultat negativ, acest
din Regiunea Nord-Est sunt influențate în
rezutat nu se regăsește în toate județele
foarte mare măsură, atât de cadrul
componente ale acestei regiuni.
natural (amplasare, forme de relief,
Astfel în perioada de referință
influențe climatice, resurse naturale, etc.),
2015-2020, județul Botoșani
cât și de nivelul de dezvoltare economică.
înregistrează cea mai mare scădere de
Populația regiunii este de
5,75%, urmat de județul Vaslui cu o
3.180.791 locuitori, adică 16,47% din
scădere de 4,84% și județul Neamț cu o
populația rezidentă a României care în
depreciere de aproximativ 4,62%.
anul 2020 este de 19.317.984 locuitori,
Județul Bacău înregistrează o
iar densitatea populației era de 81,04
scădere în anii 2015-2020, de 3,91 %,
loc/km². Din punct de vedere al
urmat de județul Suceava cu o scădere a
densității, Regiunea Nord – Est ocupă
populației de 1,39 %.
locul al doilea, după Regiunea București-
Ilfov. 791.753
793.559 792.692
789.935
În perioada analizată populația 787.589
788.659
din Regiunea Nord –Est a înregistrat un
curs descendent, având o scădere de
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Iași
3.272.210
3.256.734
3.239.573
3.222.732 Singurul județ în care se
3.198.564
3.184.215
înregistrează o creștere a populației
este județul Iași, cu o creștere de 0,52%.
2015 2016 2017 2018 2019 2020
2,79% în anul 2020 față de anul 2015.
Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea
Nord – Est
Tabelul 1.1.2
Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Regiunea Nord - Est 3.272.210 3.256.734 3.239.573 3.222.732 3.198.564 3.184.215
Bacău 604.567 600.549 595.534 591.053 585.146 581.442
Botoșani 399.273 394.625 390.320 385.268 379.622 376.562
Iași 787.589 788.659 789.935 791.753 793.559 792.692
Neamț 459.457 455.643 451.544 447.232 441.811 438.460
Suceava 631.309 629.733 628.316 627.439 624.563 623.019
Vaslui 390.015 387.525 383.924 379.987 373.863 372.040
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
14
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.3
Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2020
Total 3.184.215
Regiunea Nord - Est Urban 1.344.549 42,23
Rural 1.839.666 57,77
Total 581.442
Bacău Urban 252.281 43,39
Rural 329.161 56,61
Total 376.562
Botoșani Urban 155.242 41,23
Rural 221.320 58,77
Total 792.692
Iași Urban 372.375 46,98
Rural 420.317 53,02
Total 438.460
Neamț Urban 155.788 35,53
Rural 282.672 64,47
Total 623.019
Suceava Urban 254.219 40,80
Rural 368.800 59,20
Total 372.040
Vaslui Urban 154.644 41,57
Rural 217.396 58,43
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
Din totalul locuitorilor din
Regiunea Nord - Est, 58% locuiesc în
mediul rural în număr de 1.839.666
persoane iar 42% dintre aceștia locuiesc
în mediul urban în număr de 1.344.549 Urban
persoane. 42%
Rural
Diferențe destul de semnificative 58%
apar și în ceea ce privește gradul de
urbanizare înregistrat de aceste județe.
Cele mai urbanizate județe – din
punct de vedere al ponderii populației
urbane din totalul populației stabile sunt
Iași (46,98%) și Bacău (43,39%). Fig. 1.1.4 Populația rezidentă
Județul Vaslui are o pondere a în Regiunea Nord – Est
populației urbane de 41,57%, județul
Botoșani de 41,23% iar județul Neamț are
ponderea cea mai redusă de populație în
mediul urban, de 35,53%.
15
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România
Cu toate că Regiunea Nord-Est Mai există încă sate, cătune sau
este cea mai mare regiune de dezvoltare gospodării izolate neelectrificate,
a României sub aspectul numărului de concentrate mai ales în zona județului
locuitori și al suprafeței deținute, ea se Vaslui și Botoșani.
situează pe ultimul loc în raport cu Totodată, deși numeroase zone
nivelul de dezvoltare. dispun de oportunități (energii
Astfel, se remarcă discrepanțe regenerabile, potențial agricol și
între județe în ceea ce privește situația zootehnic ridicat), datorită gradului
utilităților publice de interes local. redus de atractivitate nu reușesc să
atragă investițiile necesare care să
valorifice aceste oportunități și implicit
să contribuie la relansarea economică.
16
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România
Totodată, zona rurală se Mai mult, fenomenul migratoriu
confruntă cu probleme de mediu - are loc și în rândul tinerilor absolvenți de
suprafețe întinse sunt afectate de liceu care dețin o calificare – mulți fiind
fenomenele de pantă (eroziune, plecați în căutarea unui loc de muncă în
alunecări de teren, inundații), însumând alte State Membre ale Uniunii Europene.
o treime din suprafața totală afectată a În aceste condiții, asistăm la un
României. nivel ridicat al șomajului în rândul
Cele mai multe din orașele mici și tinerilor – practic, la fiecare trei tineri cu
mijlocii ale regiunii se confruntă cu un vârsta cuprinsă între 15 si 24 de ani,
nivel scăzut de atractivitate datorat unui unul dintre ei este șomer.
complex de factori economici, sociali, de
mediu.
17
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.4
Utilități publice de interes local – 2019
Regiunea
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
Nord Est
Lungimea rețelei
de distribuție a
10.315,2 2.111,5 999,9 2.766,1 1.623,9 1.521,1 1.292,7
apei potabile (km)
Lungimea simplă
a conductelor de
4.880,6 1.032,0 314,5 1.328,6 609,4 1.058,0 538,1
canalizare (km)
Total
15.195,8 3.143,5 1.314,4 4.094,7 2.233,3 2.579,1 1.830,8
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
Atât rețeaua de alimentare cu De asemenea, capacitatea
apă potabilă, cât și cea de canalizare stațiilor de epurare a apelor reziduale
sunt insuficient dezvoltate pentru a cât și capacitatea de depozitare a
corespunde nevoilor populației, atât în deșeurilor sunt insuficiente, față de
mediul rural cât și în mediul urban, iar cerințele actuale.
în unele localități poluarea straturilor Se observă faptul că județul cel
freatice datorată infiltrărilor de mai dezvoltat din punct de vedere a
reziduuri nemetalifere, periclitează grav utilităților publice este județul Iași cu
sănătatea populației, chiar în arealele cu 4.094,7 km de rețea (2.766,1 km apă,
rețele convenționale sau unde 1.328,6 km canal), iar cel mai slab
instalațiile de tratare sunt insuficiente dezvoltat județ din acest punct de
sau vechi. vedere este județul Botoșani cu 1.314,4
km de rețea (999,6 km apă, 314,5 km
canal).
Vaslui
1.830,8 Bacău
3.143,5
Suceava
2.579,1 Botoșani
1.314,4
Neamț
2.233,3
Iași
4.094,7
Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km
18
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Vaslui
1.292,7 Bacău
2.111,5
Suceava
1.521,1 Botoșani
999,9
Neamț
1.623,9
Iași
2.766,1
Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distribuție a apei în Regiunea Nord – Est - km
În ceea ce privește rețeaua de
aducțiune cu apă, în județul Iași erau Județele cele mai slab dezvoltate
2.766,1 km în 2019, în județul Suceava sunt Vaslui cu 1.292,7 km de rețea de
1.521,1 km de rețea, în județul Bacău distribuție a apei și județul Botoșani cu
2.111,5 km și în județul Neamț 1.623,9 999,9 km.
km.
Vaslui
538,1 Bacău
1.032,0
Suceava
1.058,0 Botoșani
314,5
Neamț
609,4 Iași
1.328,6
Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km
În județul Iași în 2019 erau Și în ceea ce privește rețeaua de
1.328,6 km de rețea, în județul Bacău canalizare, județele Vaslui și Botoșani
1.302 km rețea de canalizare, în județul sunt cele mai slab dezvoltate, cu 538,1
Suceava 1.058 km și în județul Neamț km de conducte de canalizare în județul
609,4 km. Vaslui, respectiv 314,5 km de rețea în
județul Botoșani.
19
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Transporturi București - Dimitrovgrad –
Accesul în Regiunea de Dezvoltare Alexandroupolis, cu ramificațiile Sankt
Nord-Est se poate realiza atât prin Petersburg Moscova-Kiev, Kaliningrad,
intermediul căilor rutiere, cât și prin respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk,
intermediul căilor feroviare sau aeriene. Gomel și Liubașevska – Odessa.
Cele mai importante rețele rutiere care Transportul rutier reprezintă cel
traversează regiunea sunt: mai dezvoltat sistem de transport din
• Drumul European E85: (Lituania, punct de vedere teritorial, care acoperă
Belarus, Ucraina) – Siret – aproape în întregime zonele locuite,
Suceava – Fălticeni - Roman - diferența fiind făcută de calitatea
Bacău – Buzău – Urziceni – drumurilor.
București – Giurgiu - (Bulgaria, Principalele magistrale feroviare
Grecia); care asigură accesul în Regiunea Nord-
• Drumul European E574: Bacău - Est sunt:
Onești - Târgu Secuiesc – Brașov – • Magistrala principală 500:
Pitești – Craiova; București (nord) - Ploiești (sud) -
• Drumul European E581: Tișița – Adjud - Pașcani - Suceava -
Tecuci – Bârlad – Huși – Albița - Vicșani;
(Republica Moldova, Ucraina); • Magistrala principală 600:
• Drumul European E58: (Austria, Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna -
Slovacia, Ucraina) - Halmeu – Baia Vaslui - Iași – Ungheni.
Mare – Dej - Bistrița - Vatra La acestea se adaugă aproximativ
Dornei – Suceava - Botoșani - 20 magistrale feroviare secundare, care
Târgu Frumos - Iași - (Republica asigură conexiunea celor mai importante
Moldova, Ucraina, Rusia); localități din regiune.
• Drumul European E583: Săbăoani Accesul în Regiunea Nord-Est se
– Iași – Sculeni; poate realiza și prin intermediul căilor
• Drumul European E576: Suceava aeriene:
– Vatra Dornei – Cluj-Napoca. • Municipiul Iași – Aeroportul
De asemenea, Regiunea de Internațional Iași;
Dezvoltare Nord-Est este traversată de • Municipiul Bacău – Aeroportul
Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Internațional “George Enescu”;
Vîborg - Sankt Petersburg - Pskov - • Orașul Salcea - Aeroportul
Gomel - Kiev - Lijubașevka - Chișinău – Internațional "Ștefan cel Mare".
20
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.5
Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km
Categorii de Regiunea
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
drumuri publice Nord Est
Total 18.980 3.235 3.146 3.297 2.475 4.211 2.616
Străzi orășenești 4.071 779 566 807 436 1.066 417
Drumuri Naționale 2.665 450 422 356 419 628 390
Drumuri Județene
12.244 2.006 2.158 2.134 1.620 2.517 1.809
și comunale
Județene 5.386 922 675 997 727 1.130 935
Comunale 6.858 1.084 1.483 1.137 893 1.387 874
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
Vaslui Bacău
2.616 3.235
14% 17%
Suceava Botoșani
4.211 3.146
22% 17%
Neamț Iași
2.475 3.297
13% 17%
Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Din datele furnizate de Institutul Județul Suceava deține cel mai
Național de Statistică reiese faptul că mare procent, de 22% din totalul
lungimea totală a drumurilor din drumurilor din Regiunea Nord – Est
Regiunea Nord Est este de 18.980 km. urmat de județul Iași cu o rețea de
Din județele componente ale drumuri de 3.297 km, județul Bacău cu
regiunii se detașează județul Suceava 3.235 km, Botoșani 3.146 km, județul
care deține o rețea de drumuri de 4.211 Vaslui cu 2.616 km și cea mai mică rețea
km, cea mai densă rețea, urmat de de drumuri în judetul Neamț cu doar
județele Iași, Bacău, Botoșani, Vaslui si 2.475 km de drumuri.
Neamț.
21
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Vaslui
Bacău
417
779
10%
Suceava 19%
1.066 Botoșani
26% 566
14%
Neamț Iași
436 807
11% 20%
Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019
În anul 2019 lungimea totală a Bacău cu 779 kilometri și un procent de
străzilor orășenești era de 4.071 19% precum și județul Botoșani cu 566
kilometri. kilometri și 14 procente.
Din acestă valoare, ponderea cea Din figura 1.1.11 se observă că
mai mare se regăsește la nivelul cea mai mică pondere a străzilor
județului Suceava cu 1.066 km și 26% orășenești se regăsește în județul Neamț
din lungimea totală a străzilor cu 436 kilometri cu un procent de 11%
orășenești, urmat de județul Iași cu 807 din total și în județul Vaslui cu 417
kilometri și un procent de 20%, județul kilometri cu un procent de 10%.
Vaslui Bacău
390 450
15% 17%
Suceava Botoșani
628 422
23% 16%
Iași
Neamț 356
419 13%
16%
Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Drumurile naționale care se Județul Bacău are o rețea de
găsesc în regiunea nord – est însumează drumuri naționale de 450 kilometri,
2.665 de kilometri. Și pentru acestă județul Botoșani deține o rețea de 422
categorie de drumuri județul Suceava km, urmat de județul Neamț cu o rețea
deține cel mai mare procent, de 23%, iar de drumuri naționale de 419 kilometri.
pe ultimul loc se află județul Iași cu 356 Din punct de vedere a drumurilor
kilometri. naționale județul Vaslui are în rețeaua
sa o rețea de 390 kilometri.
22
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Bacău
2.006
Vaslui 16%
1.809
15%
Suceava Botoșani
2.517 2.158
21% 18%
Neamț Iași
1.620 2.134
13% 17%
Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019
Și densitatea drumurilor La lungimea drumurilor județene
județene și comunale este insuficient și comunale, pe primul loc se situează
dezvoltată, fiind de 12.224 km. Cele mai județul Suceava, cu o rețea de drumuri
slab dezvoltate județe în acest sens sunt de 2.517 km și un procent de 21% din
județul Neamț cu 1.620 km și județul totalul drumurilor din Regiunea Nord –
Vaslui cu 1.809 km. Est.
Județul Iași deține o rețea de
drumuri de 2.134 km, urmat de județul
Botoșani cu 2.158 km de drumuri și
județul Bacău cu o rețea de 2.006 km.
Tabelul 1.1.6
Distanțe rutiere între principale județe și capitală
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui București
Bacău - 193 130 58 151 83 294
Botoșani 193 - 125 145 42 258 499
Iași 130 187 - 139 145 71 430
Neamț 58 145 139 - 103 129 354
Suceava 151 42 145 103 - 216 457
Vaslui 83 258 71 129 216 - 359
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
După cum se observă în tabelul Din județul Suceava până la
de mai sus, cel mai aproape municipiu capitala României sunt 457 km, iar din
de capitala București este Bacăul fiind județul Iași sunt 430 km.
în partea cea mai sudică a regiunii, la o Distanța din județul Vaslui la
distanță de 294 km, iar cel mai capitala București este de 359 km, iar
îndepărtat este municipiul Botoșani la din județul Neamț de 354 km.
o distanță de 499 kilometri fiind situat
în partea cea mai nordică.
23
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.7
Lungimea căilor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019
Categorii de căi Regiunea
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
ferate Nord Est
Total 1614 221 161 290 173 520 249
Electrificată 663 189 0 137 89 248 0
Linii normale 1583 221 161 274 173 508 246
Linii normale cu
1043 109 161 145 99 338 191
o cale
Linii normale cu
540 112 0 129 74 170 55
2 căi
Din punct de vedere a Județul Iași are o infrastructură
infrastructurii feroviare, în județele feroviară de 290 km, dintre care 274
Vaslui și Botoșani nu există căi km linii normale și 137 km linii
electrificate. De asemenea în județul electrificate, județul Vaslui are o rețea
Botoșani nu există căi feroviare cu 2 feroviară de 249 km doar de linii
linii. normale, județul Bacău are o rețea de
Cel mai dezvolvat municipiu din 221 km rețea feroviară dintre care 221
punct de vedere feroviar este județul km linii normale și 189 km linii
Suceava cu 520 km de căi ferate, din electrificate iar județul Neamț are o
care 508 km linii normale și 248 km rețea feroviară de 173 km, dintre care
linii electrificate, iar cel mai slab 173 km rețea normală și 89 km rețea
dezvoltat în acest sens este județul electrificată.
Botoșani cu 161 km linii normale.
508
274
248 246
221
189 173
161
137
89
0 0
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
Electrificată Linii normale Linii normale cu o cale Linii normale cu 2 căi
Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est
24
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Investiții
Zonele rurale sunt caracterizate Adăugând la toate aceste
printr-un nivel redus de dezvoltare al elemente și lipsa locurilor de muncă,
infrastructurii de bază – gradul redus de obținem un tablou al cauzelor care
modernizare a drumurilor comunale determină migrarea tinerilor din mediul
care determină o accesibilitate redusă rural fie către alte State Membre (în
către centrele urbane (implicit la servicii căutarea unui loc de muncă), fie către
de educație și sănătate), infrastructura zonele urbane dezvoltate.
de utilități insuficient dezvoltată din Regiunea Nord – Est este
punct de vedere cantitativ și calitativ în puternic influențată de următoarele:
raport cu populația existentă, accesul • Nefinalizarea lucrărilor de investiții
redus la internet și la serviciile aferente demarate în cadrul Programului Național
societății informaționale. de Dezvoltare Locală;
În cele mai multe cazuri • Capacitate insuficientă a
infrastructura tehnică-edilitară existentă grădinițelor/numărului de locuri în
este învechită, iar satele arondate nu raport cu populația preșcolară existentă;
sunt conectate la rețele de utilități. Numărul insuficient de gradinițe
Accesibilitatea și mobilitatea în existente în mediul rural – aspect
interiorul localităților este limitată de confirmat și de datele statistice existente
gradul avansat de uzură a străzilor (56% din totalul populației preșcolare
orășenești, de lipsa/insuficiența locurilor are domiciliul în mediul rural și este
de parcare, de foarte slaba prezență a deservită de doar 9% din numărul total
unor forme alternative de transport de grădinițe).
(biciclete, transport ecologic). • Starea avansată de degradare a unor
Nivelul redus al investițiilor școli generale, grupuri școlare, inclusiv a
private realizate, precum și efectele sălilor de sport aferente;
crizei economice și financiare au condus • Dotare materială insuficientă pentru
la o restrângere a locurilor de muncă atelierele din școli;
existente. Lipsa locurilor de muncă • Mijloacele de transport insuficiente
atractive, a oportunităților de petrecere pentru elevii din satele arondate
a timpului liber determină numeroși orașelor;
absolvenți de învațământ superior să își • Campusuri școlare insuficiente;
stabilească domiciliul în alte zone, • În mediul rural există școli renovate
urbane, mai dezvoltate. care au fost închise din lipsa de elevi;
• Dotări insuficiente pentru cabinetele de
terapie din învățământul special;
25
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Investiții PNDL
Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016
Din harta de mai sus se observă Cele mai puține solicitări au venit
faptul că cele mai multe solicitări de din partea unităților administrative
finanțare au venit din partea unităților aparținând județelor Neamț, Vaslui și
administrative din județele Iași, Suceava Bacău.
și Botoșani.
26
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016
Din figura alăturată se poate standard adecvat unui stat membru al
observa faptul că cele mai multe Uniunii Europene, creând condiții
solicitări au fost pentru drumuri care optime pentru desfășurarea
reprezintă o mare problemă pentru învățământului.
toate unitățile administrative ale Și rețeaua edilitară ridică mari
regiunii. probleme în acestă zonă, însă datorită
De asemenea infrastructura diverselor fonduri alocate, lucrurile
educațională trebuie adusă la un încep să urmeze un trend pozitiv.
27
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I
Programul Național de PNDL reprezintă sursa
Dezvoltare Locală, coordonat de principală de finanțare pentru
Ministerul Dezvoltării Regionale și infrastructura locală și are la bază
Administrației Publice, stabilește cadrul principiul conform căruia în fiecare
legal pentru implementarea unor localitate din țară trebuie să fie asigurat
proiecte de importanță națională, care un set minim de servicii publice (10S),
susțin dezvoltarea regională prin în domeniile: sănătate, educație, apă –
realizarea unor lucrări de infrastructură canalizare, energie termică și electrică,
rutieră, tehnico-edilitară și socio- inclusiv iluminat public, transport /
educativă. drumuri, salubrizare, cultură, culte,
locuire și sport.
28
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II
Subprograme: Programul se finanțează din
Subprogramul „Modernizarea transferuri de la bugetul de stat, în
satului românesc” limita fondurilor aprobate anual în
Subprogramul „Regenerarea bugetul MDRAP, din fonduri aprobate
urbană a municipiilor și orașelor” anual cu această destinație în bugetele
Subprogramul „Infrastructură locale ale unităților administrativla nivel județean” teritoriale beneficiare și din alte surse
Cea de-a doua etapă a legal constituite.
programului finanțează 9.500 de
obiective de investiții, dintre care
2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de
școli și 5.000 de alte obiective (din toate
domeniile eligibile).
Pentru aceste investiții sunt
alocate fonduri în valoare de 30 de
miliarde de lei credite de angajament.
29
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
1.2. Prezentare generală, județul Iași
Fig. 1.2.1 Harta județul Iași
• Suprafață: 5.476 km2; Distanțe rutiere: Transport aerian:
• Populație rezidentă: București – 389 km 22 destinații
792.692 locuitori; Oradea – 565 km Rute interne:
• Drumuri publice: 3.297 Arad – 678 km București;
km - din care drumuri Constanța – 423 km Timișoara;
naționale: 356 km; Chișinău – 170 km Oradea (via București).
• Linii de cale ferată: 291 Cernăuți – 230 km Rute externe:
km - din care Botoșani – 123 km Viena, Londra, Tel Aviv,
electrificate: 137 km. Suceava – 148 km Paris, Roma, Bruxelles,
Piatra Neamț – 135 km Koln, Munchen, Larnaca,
Bacău – 128 km Barcelona, Milano,
Vaslui – 73 km Veneția, Catania, Bologna,
Galați – 221 km Dortmund, Eindhoven,
Malmo, Salonic, Billund.
30
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Populația județului Iași
Situat în nord-estul României, 2020
12%
18%
județul Iași face parte din Regiunea de
dezvoltare Nord-Est.
Delimitat la est de râul Prut și de 19%
12%
granița României cu Republica Moldova,
județul Iași asigură o importantă punte
de legătură funcțională, economică dar și 14%
25%
socială între țara noastră și spațiul estic,
extracomunitar.
Totodată, această poziționare Bacău Botoșani Iași
geografică „la est de vest, la vest de est” îi Neamț Suceava Vaslui
confer o serie de caracteristici distincte, Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E
care decurg direct din situarea în cea mai
săracă regiune a României și a Uniunii La nivel regional, Iași reprezintă
Europene, la interferența cu influențele cel mai mare județ ca populație,
culturale venite din zona estică. însumând 25% din totalul înregistrat în
Municipiul Iași, reședința de regiunea Nord-Est.
județ, păstrează eleganța și elitismul de Cu o suprafață de 5.476 km², și o
fostă capitală a regiunii istorice Moldova concentrare masivă a locuitorilor în
și a României, între anii 1916 și 1918, municipiul Iași, județul are o densitate a
constituind un spațiu în puternic populației ridicată, de 144,76
contrast cu restul teritoriului județean. locuitori/km2, semnificativ mai mare
Nivelul său de dezvoltare îl decât media regională de 86,41
poziționează ca principalul centru urban locuitori/km2 și cea națională de 81,08
din nord-estul României, pol național de locuitori/km2.
creștere cu rol important la nivelul Privind distribuția pe medii de
întregii regiuni. locuire, se remarcă un grad ridicat de
ruralitate, în contextul în care, în județul
791.753
793.559 792.692 Iași, 53% din populație trăiește în mediul
789.935
787.589 788.659 rural (față de 46% media națională), pe
teritoriul a 93 de comune.
2015 2016 2017 2018 2019 2020 Mediul urban este compus din
cinci unități administrative, dintre care
Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași
Municipiul Iași este cea mai mare
așezare urbană.
Potrivit datelor furnizate de Sistemul urban al județului Iași
Institutul Național de Statistică, este, așadar, un sistem de tip policentric
populația rezidentă a județului este în cu relații mono-direcționate, dominat de
creștere cu 5.103 persoane, înregistrând Iași.
792.692 locuitori în anul 2020, față de
787.589 locuitori în 2015.
31
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.2.1
Structura mediului de afaceri în județul Iasi
din care: pe clase de mărime, după
numărul de salariați
Nr.
Județul Iași Total
salariați
Activități (secțiuni CAEN, Rev. 2) 250 și
0-9 10-49 50-249
peste
Agricultură, vânătoare și silvicultură 447 388 51 5 3 4.023
Industrie extractivă 13 9 4 0 0 209
Industrie prelucrătoare 1.607 1.273 248 69 17 27.331
Energie electrică și termică, gaze și apă 77 61 6 7 3 5.909
Construcții 2.057 1.735 274 46 2 12.029
Comerț 5.345 4.911 402 30 2 26.596
Hoteluri și restaurante 720 550 147 22 1 5.833
Transport și depozitare 1.438 1.305 115 15 3 7.987
Informații și comunicare 1.115 988 99 24 4 12.027
Intermedieri financiare și asigurări 232 218 13 1 0 2.010
Tranzacții imobiliare 694 671 21 2 0 1.090
Activități profesionale, științifice și
2.354 2.255 86 12 1 5.514
tehnice
Activități de servicii administrative și
727 627 76 16 8 15.373
activități de servicii suport
Învățământ 253 231 22 0 0 18.224
Sănătate și asistență socială 779 719 56 3 1 20.286
Activități de spectacole, culturale si
345 324 19 2 0 2.462
recreative
Alte activități de servicii 623 595 23 5 0 2.457
Total 18.826 16.860 1662 259 45 169.360
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019
Cea mai mare parte a salariaților,
Mediul de afaceri local este
un număr de 27.331 persoane, sunt
dominat de comerț, cu un număr de
angajați în domeniul industriei, repectiv
5.345 societăți, domeniul construcțiilor
în industria prelucrătoare.
cu 2.057 societăți și domeniul de
26.596 de salariați regăsim în
activități profesionale și științifice cu
domeniul comerțului și 20.286 de
2.354 de societăți.
salariați în domeniul sănătății și
În județul Iași cele mai multe
asistenței sociale.
societăți au un număr mic de salariați,
În învățământ erau angajate
respectiv 16.860 de societăți au până la
18.224 de persoane în anul 2019, iar în
9 angajați, 1.662 de societăți au între 10
domeniul serviciilor erau angajate
și 49 de angajați, 259 de societăți au
15.373 de persoane.
între 50 și 249 de salariați și doar 45
În cifre absolute, în județul Iași în
societăți au peste 250 de angajați.
anul 2019 erau angajate 169.360 de
persoane, în cadrul a 18.826 societăți.
32
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.2.2
Structura mediului de afaceri în județul Iași
Județul Iași Cifra de
Activități(sețiuni CAEN, Rev. 2) afaceri mil. lei
Industria extractivă 519
Industrie prelucrătoare 8.011
Energie electrică și termică, gaze și apă 688
Construcții 3.986
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea 17.270
autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice
Hoteluri și restaurante 893
Transport si depozitare 1.941
Informații și comunicații 2.467
Tranzacții imobiliare și activități prestate întreprinderilor 2.716
Învățământ 48
Sănătate și asistență socială 460
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 576
Total 39.574
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019
În ceea ce privește cifra de Domeniul transporturilor din
afaceri generată de întreprinderile județul Iași a avut în anul 2019 o cifră
ieșene, 43,64% provine din sectorul de afaceri de 1.941 milioane de lei.
comerțului, 20,24% din industrie, Domeniul energiei a avut în anul
10,07% din construcții, 6,86% din 2019 o cifră de afaceri de 688 milioane
tranzacții, 6,23% din informații și de lei.
telecomunicații și cele mai puține Valori mai mici s-au înregistrat în
încasări se înregistrează în sectorul domeniul industriei extractive, unde
învățământului și al sănătății. cifra de afaceri în anul 2019 a fost de
În anul 2019, în domeniul 519 milioane de lei și în domeniul
comerțului cifra de afaceri a însumat turismului care a înregistrat o cifră de
17.270 milioane de lei, în domeniul afaceri de 893 milioane de lei.
industriei cifra de afaceri a însumat În domeniul sănătății s-a
8.011 milioane de lei, iar în domeniul înregistrat o cifră de afaceri de 460
construcțiilor 3.986 milioane de lei. milioane de lei, iar în învățământ s-a
În domeniul tranzacțiilor înregistrat o cifră de afaceri de doar 48
mobiliare, cifra de afaceri a fost de milioane de lei.
2.716 milioane de lei. Domeniul alte activități și servicii
În domeniul informațiilor și a a înregistrat o cifră de afaceri de 576
comunicațiilor cifra de afaceri în 2019 a milioane de lei în anul 2019 în județul
fost de 2.467 milioane de lei. Iași.
33
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași
G.A.L. – urile sunt Grupurile de Prin consultatea actorilor locali
Acțiune Locală, și reprezintă parteneriate importanți, se stabilesc prioritățile de
de tip public-privat, în care partea publică finanțare ale teritoriului.
deține un procent de 49%, la nivel Fiecare GAL își propune un număr
decizional de alcătuire și 51% este de 6-7 linii de finanțare prioritare pentru
deținut de partea privată. zonă. Stabilirea liniilor de finanțare
Aceste grupuri au un rol important prioritare pentru zonă depinde de
în mediul rural, contribuind la specificul zonei și cerințelor actorilor de
dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului la ședințele de consultare publică.
de activitate (mai multe comune grupate), În linii mari măsurile cuprinse în
având propriile bugete de finanțare a PNDR 2014-2020 sunt adaptate la
proiectelor de tip: organizare de activități specificul zonal și la nevoile specifice
non-agricole, dezvoltarea de întreprinderi dintr-un anumit areal geografic însă dacă
mici, dezvoltare locală și infrastructură echipa GAL identifică niște nevoi speciale
etc. care nu se regăsesc în liniile de finanțare
Obiectivul GAL-ului este naționale, ea are libertatea de a crea o
dezvoltarea zonei în care își desfășoară nouă măsură atipică și inovativă pentru a
activitatea. satisface nevoile din zona de activitate.
34
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
1.3. Prezentarea generală a comunei Roșcani
Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Roșcani
Din punct de vedere Comuna se învecinează:
administrativ, comuna este situată în • Nord – comuna Bivolari, județul Iași;
partea de nord a județului Iași. • Nord-Vest - comuna Andrieșeni,
Comuna Roșcani este strabătută județul Iași;
de șoseaua națională DN24, care trece • Est - comuna Trifești, județul Iași;
pe la est de comună și prin comuna • Vest - comuna Vlădeni, județul Iași;
• Sud- comuna Roșcani, județul Neamț;
Trifești.
Suprafață: 3.799 ha Evenimente locale: Numele localităților
Populație: 1.561 Zilele comunei aflate în administrație:
Nr. locuințe: 578 Facilități oferite • Roșcani;
Nr. grădinițe: 2 investitorilor: • Rădeni;
Nr. școli: 2 Teren
Forță de muncă
35
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA ROȘCANI
2.1. Așezarea geografică
Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași
Din punct de vedere geografic, Din punct de vedere tectonic,
amplasamentul este situat în partea zona se situează în extremitatea sudcentral – estică a unității Podișul vestică a Platformei Ruso Moldovenești
Moldovei, subunitatea de relief Câmpia ce manifestă mișcări pozitive, de 5mm pe
Moldovei (Câmpia Jijiei) – Culoarul an.
Bahluiului. Tectonic, Platforma
Amplasamentul face parte din Moldovenească, ca parte componentă a
subtipul podiș de tip câmpie colinară Platformei Est-europene, a trecut prin
(Câmpia Moldovei), cu interfluvii late, stadiul de geosinclinal în Arhaic
nivelate pe roci moi miocene, altitudini Proterozoicul inferior, când se constituie
generale aproape de 200m, văi largi cu nucleul vechi din roci cristaline cu grad
iazuri, versanți cu alunecări multe, înalt de metamorfism, la limita cu
influența structurii se simte foarte puțin ultrametamorfismul, și din roci
sub formă de interfluvii sau coline ușor magmatice ale soclului.
asimetrice. Întrucât astfel de roci se formează
Amplasamentul se integrează la zeci de kilometrii adâncime rezultă că
întru totul ansamblului Podișului acestea au ajuns la suprafață prin intense
Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ procese de eroziune ce s-au manifestat în
simplă, cu o mobilitate tectonică redusă, lungile perioade de evoluție ca arie
cu structură și litologie destul de continentală.
uniforme.
36
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.2. Geologie
Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Roșcani, județul Iași
Din punct de vedere geologic, zona Depozitele constituente au vârste
se află pe unitatea structurală majoră, de la Vendian superior, apoi Paleozoică,
Platforma Moldovenească. Mezozoică și Neozoică (Meoțian).
Platforma Moldovenească este Pe intervalul Vendian superior –
unitatea geologică situată în fața Meoțian procesul de acumulare a evoluat
Carpaților Orientali, de care este în diverse bazine de sedimentare.
delimitată la suprafață de falia Pe intervalul menționat procesul
pericarpatică. de sedimentare nu a fost continuu
Are o serie de trăsături de relief existând unele întreruperi.
imprimate de litologia depozitelor Funcție de acestea, care au generat
constituente. lacune de sedimentare, au fost separate 3
Soclul este alcătuit din paragnaise cicluri mari de sedimentare:
plagioclazice și ortognaise roșii sau 1) ciclul Vendian – Devonian;
cenușii cu microclin. Totul este străbătut 2) ciclul Berriassian – Paleocen
de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe (Eocen);
s-au făcut datări de vârstă absolută 3) ciclul Badenian – Meoțian.
rezultând vârste cuprinse între 1390- La acestea se adaugă depozite
1583 milioane de ani (Proterozoic). Cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc
Cuvertura are o grosime însumată arterele hidrografice.
stratigrafic 2500-6000m.
37
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Platforma Moldovenească este o Din punct de vedere litologic,
platformă tipică la care fundamentul este sarmațianul este reprezentat aproape
acoperit cu o cuvertură groasă de câțiva exclusiv, prin roci detritice ca argile,
mii de metri. marne, nisipuri cu intercalații de gresii și
Din întreaga cuvertura aflorează calcare oolitice.
numai depozite Cenomaniene, Badeniene, Depozitele precuaternare,
Sarmațiene și Meoțiene. existente la zi în Câmpia Moldovei, sunt
Podișul Moldovenesc, relief de reprezentate printr-un complex argilodealuri și coline, s-a format pe fondul marnos cu intercalații de nisipuri și gresii.
litologic al depozitelor sarmațiene Spre vest și sud de această unitate, către
(constituite predominant din argile si periferia bazinului hidrografic al Jijiei,
nisipuri cu unele intercalații de calcare și peste aceste formațiuni se găsesc frecvent
gresii) și al aranjamentului structural nisipuri, gresii și calcare oolitice.
cvasiorizontal (ușoară înclinare NV-SE). Cuaternarul, este reprezentat prin
Majoritatea dealurilor se prezintă prundișuri, nisipuri, nisipuri argiloase,
ca platouri, formate pe seama rocilor mai argile în varietăți și loessuri. Aceste
dure (calcare și gresii), cum sunt depozite au structură diferențiată, printrplatourile: Tansa-Repedea, Dealul Mare, o sedimentare normală, ca de exemplu, în
Fălticeni etc. (cu înălțimea medie de terase și șesuri.
400m). Ușoara înclinare spre SE și De remarcat, prezența loessurilor,
intercalațiile grezo-calcaroase au care se găsesc în loc, dar și pe interfluviile
favorizat, sub acțiunea apelor curgătoare, sculpturale apărute în procesul de
apariția de cueste. transformare naturală a complexului
În partea de NE a Podișului argilo-marnos.
Moldovei, în bazinul hidrografic al Jijiei, Depozitele cuaternare uneori
unde lipsesc gresiile și calcarele, împreună cu cele sarmatice se pot
eroziunea a fost mult mai activă, prezenta și sub forma unui amestec, mai
conducând la un relief de coline și dealuri mult sau mai puțin omogen, care îmbracă
domoale (150-200m), denumit Câmpia versanții deluviali și coluviali, sau se
Moldovei. adună la baza lor în conuri de dejecție și
Aceasta se suprapune peste trei glacisuri.
unități structurale: Platforma Podișul Moldovei are fundament
Moldovenească (până la falia Fălciu- de platformă, iar nivelarea de suprafață sPlopana), Platforma Bârladului (între a făcut pe roci sedimentare mio-pliocene
faliile Fălciu-Plopana și Adjud-Oancea) și dispuse monoclin, spre SSE. Nivelările
Platforma Covurluiului, prezentând prin eroziune, a culmilor superioare, au
fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate început în postsarmațian, de la nord spre
acoperit de o cuvertură, cu formațiuni sud, și s-au extins până în post
nedeformate prin cutări. villafranchian.
Formațiunile întâlnite în zonă
amplasamentului studiat aparțin
Sarmațianului și Cuaternarului.
38
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.3. Relief
Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași - relief
Amplasamentul se integrează întru În plan regional, Podișul
totul ansamblului Podișului Moldovei, cu Moldovenesc se suprapune peste trei
o alcătuire geologică relativ simplă, cu o unități structurale: Platforma
mobilitate tectonică redusă, cu structură Moldovenească (până la falia Fălciuși litologie destul de uniforme. Plopana), Platforma Bârladului (între
Relieful actual al regiunii este de faliile Fălciu-Plopana și Adjud-Oancea) și
tip sculptural. Dacă avem în vedere Platforma Covurluiului, prezentând
poziția stratelor geologice și constituția fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate
acestora sub aspect fizico-chimic, relativ acoperit de o cuvertură, cu formațiuni
neuniforme, care s-au comportat diferit nedeformate prin cutări.
pe parcursul modelării externe, aspectele Fundamentul reprezintă etapa de
structurale și litologice ale genezei geosinclinal, în care s-au manifestat
reliefului sunt conforme. intense procese geodinamice (orogeneza,
De asemenea pe seama produselor metamorfism, magmatism), finalizată prin
denundării generale, acumulate pe sisteme orogenetice distincte.
suprafețe întinse și la niveluri altitudinale Platforma Moldovenească este
diferite, s-au creat forme de relief de unitatea geologică situată în fața
acumulare. Nu pot fi omise diversele Carpaților Orientali, de care este
forme de relief antropic. delimitată la suprafață de falia
Din punct de vedere pericarpatică.
geomorfologic, arealul se încadrează în Are o serie de trăsături de relief
unitatea Podișului Moldovenesc la imprimate de litologia depozitelor
contactul cu subunitatea Câmpia constituente.
Moldovei.
39
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Terenurile comunei Roșcani Astfel, la nord de localitatea
aparțin cuverturii sedimentare a marii Roșcani, unde se află bazinul de recepție
unități tectono-structurale "Platforma al văii Frasinului, alunecările de teren
Moldovenească". Relieful comunei a afectează versanții tuturor văilor
evoluat în condițiile substratului geologic torențiale afluente, iar formele erozionale
menționat și sub acțiunea agenților sunt reprezentate chiar de aceste văi
externi de modelare. Principalele tipuri (torenți).
de relief care se diferențiază pe teritoriul Aceeași situație se întâlnește și la
comunei sunt reprezentate prin: sud-vest de Roșcani și pe tot parcursul
interfluvii sculpturale, versanți, terase și văii Frasinului. De menționat este
zone de luncă. faptul că de la localitatea Rădeni, spre
a) Interfluviile sculpturale se sud, versanții văii sunt mai mult afectați
prezintă sub forma unor culmi colinare cu de eroziuni torențiale decât de alunecări.
altitudini cuprinse între 150-180 m. Aceleași fenomene de degradare,
Aceste forme de relief se prezintă sub dar de mai mică intensitate, se întâlnesc
forma unor platouri netede practic pe versanții văii Cherchezoaia.
orizontale, fiind lipsite, în general de Fenomenele de degradare aduc prejudicii
fenomene de degradare, motiv pentru terenurilor agricole fiind improprii
care sunt terenuri foarte bune pentru pentru construcții.
agricultură, căi de comunicație și c) Terasele Prutului se prezintă
construcții. sub forma unor trepte mai mult sau mai
Ele sunt bine reprezentate în puțin dezvoltate, etajate. Ȋn zona comunei
dealurile: Păuleni -177 m, Taberei - 160,2 Roșcani sunt prezente punctual și mai
m, Caraiman - 210 m, Căuești -185,2 m. degradate terasele superioare în dealul
b) Versanții mărginesc Moșanca, dealul Taberei (terasa de 100interfluviile sculpturale, iar în această 110 m). Prin caracterele lor geologice și
zonă au pante cuprinse între 5-25%, cei morfologice terasele reprezintă terenuri
cu valori accentuate fiind afectați de foarte bune pentru agricultură, căi de
intense procese de degradare, sub formă comunicație, dar mai ales pentru așezările
de eroziuni torențiale și alunecări de situate pe ele.
teren. d) Luncile se dezvoltă de-a lungul
Cele mai mari valori ale pantei se principalelor văi. Se prezintă sub forma
întâlnesc pe versanții văii Frasinului și unor suprafețe plane, constituite din
Cherchezoaia, unde apar și cele mai aluviuni argilo-nisipoase, fiind adeseori
intense fenomene de degradare. afectate de inundații.
40
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.4. Tectonică
Fig 2.4.1 Harta riscului seismic
Sub aspect geologicotectonic, zona studiată se află în
condițiile specifice județului Iași,
găsindu-se sub influența
cutremurelor de tip “moldavic"
ce au epicentrul în zona Vrancei.
Zona Vrancea este
principala sursă seismică din țară,
dar pe teritoriul României se
manifestă mai multe categorii de
cutremure, după cum urmează:
Fig 2.4.2 Harta riscului seismic
• Superficiale - cu adâncimea de focar sub 5 km;
• Crustale (denumite normale) - cu adâncimea de focar între 5 și 30 km;
• Intermediare - cu adâncimea de focar între 70 și 170 km.
Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a
cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150
km și se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006
(“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru clădiri”) în zona de hazard seismic C, cu o valoare a accelerației orizontale a
terenului ag = 0,25 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec.
41
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.5. Climă
Fig 2.5.1 Zone afectate de inundații istorice semnificative
Climatul are un caracter temperat Maxima înregistrată în 24 de ore a
continental cu unele particularități fost de 95,6 mm, la data de 29.07.1991.
determinate de altitudine, circulația Cele mai ploioase luni sunt cele de
atmosferică, formele și fragmentarea vară cu ponderea de 45% din întreaga
reliefului. Iernile sunt friguroase și cantitate de precipitații cazută într-un an.
umede, iar verile călduroase. Sfârșitul toamnei, iarna și începutul
Temperatura medie anuală la primăverii (octombrie-martie), se
stația meteorologică Roman este de +8,50 caracterizează prin cantități de
C, prezentând: temperatura medie a lunii precipitații mici care reprezintă doar 25%
celei mai calde = 19,90C (iulie) și din total.
temperatura medie lunară negativă = - În sezonul cald precitațiile au un
4,50 C (decembrie). pronunțat caracter torențial, înregistrând
Temperatura maximă absolută averse de o intensitate deosebită.
înregistrată este de +38,20 C (în data de Cantitățile mari de precipitații căzute în
17.08.1952) și temperatura minimă intervale scurte de timp provoacă vara
absolută înregistrată este de -33,20 C (în inundații și eroziunea solului, iar iarna
data de 20.02.1954), în acest context înzăpeziri.
rezultând o valoare a amplitudinii termice În valea Siretului sunt frecvente o
absolute de 71,40 C. serie de fenomene meteorologice precum
Aceste diferențieri mari termice cețuri, brume, înghețuri care se produc
sunt rezultatul acțiunii combinate a mai timpuriu toamna și mai târziu
radiației solare, a circulației maselor de primăvara, destul de frecvente sunt și
aer și caracteristicile suprafeței active din fenomenele de inversiune termică.
zona văii Siretului. Având în vedere prevederile din
Precipitațiile atmosferice au media STAS 6054-77 (“Teren de fundare -
anuală de 519,4 mm/an. Cea mai mică Adâncimi maxime de îngheț”), adâncimea
cantitate de precipitații se înregistrează în de îngheț maximă din zonă este de 0,9 –
luna ianuarie - 19,6 mm, iar maximul în 1,00 m față de cota terenului natural.
luna iunie - 78,8 mm.
42
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.6. Hidrografie
Fig 2.6.1 Harta hidrografica si hidrogeologica a zonei comuei Roșcani
Din punct de vedere hidrologic și Cele mai mari scurgeri ale
hidrogeologic apele freatice sunt pâraielor menționate mai sus se produc
reprezentate prin strate acvifere primăvara la topirea zăpezii și vara în
descendente acumulate în depozitele timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici
sarmațiene și cuaternare, care sunt se produc iarna și toamna. Ȋn timpul
drenate natural prin secționarea lor de scurgerilor mari, creșterile de nivele și
către văile râurilor și ies la zi sub formă debite au provocat inundații și exces de
de izvoare. Stratele acvifere sunt de umiditate în luncile aferente.
adâncime (captive), și strate libere. Pentru a limita acțiunea
Colectorul hidrografic este inundațiilor pe valea Frasinului s-au
reprezentat de pârâul Frasin și lacurile de executat o serie de baraje care reglează
acumulare, alimentate în zonă de debitul în aval.
principalele pâraie radiale, ramificate Apele subterane sunt legate direct
până în apropierea comunei. de constituția litologică, fiind cantonate la
Apele de suprafață din teritoriul baza depozitelor cuatemare, în
comunei aparțin bazinului hidrografic al intercalațiile nisipoase ale orizontului
Prutului, fiind reprezentate de cursurile poros permeabil din baza formațiunilor
superioare ale pârâurilor Frasin și loessoide.
Cherchezoaia.
43
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.7. Vegetație și faună
Fig 2.7.1 Rezervația Pădurea Roșcani
Vegetația naturala din teritoriul suferit modificări sub influența vegetației
comunei aparține zonei de silvostepă și spontane.
de stepă, la care se asociază vegetația de Vegetația de stepă este prezentă
luncă și vegetația palustră (de mlaștină). de-a lungul văii.
Vegetația de silvostepă aparține zonei Vegetația de luncă este
nordice a silvostepei din Podișul caracteristică solurilor aluvionare si
Moldovei. Iăcoviștelor inundate periodic și cu exces
Silvostepa este formată din pâlcuri de umiditate freatică. Pajiștile sunt
izolate de pădure de stejar și gorun în formate din specii hidrofile și mezofile,
amestec cu alte foioase și din pajiști de graminee (pir, păiuș, coada vulpii), la care
silvostepă constituite din colilie, pir, se asociază subordonat trifoi.
firuță, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș etc.. Vegetația palustră apare în arii
Ȋn prezent peisajul natural de izolate, localizate în formele de relief
silvostepă s-a modificat deoarece multe negative cu înmlăștiniri permanente sau
suprafețe de teren au fost introduse în prelungite și este formată din asociații de
circuitul arabil, iar pâlcurile de pădure au plante hidrofile.
44
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fauna este una săracă, fiind mult
mai diminuată în urma expansiunii
activităților umane, având aspecte atât
celei de stepă (mici rozătoare), cât și ale
celei de pădure.
Fauna pădurilor era mult mai
abundentă în trecut, când nu era așa mult Fig. 2.7.2 Porc mistreț
vânată de om. În prezent, din cauza
creșterii densității populației și a
reducerii suprafeței ocupată cu păduri,
fauna este mult stânjenită în înmulțirea și
răspândirea ei.
Dintre mamifere, sunt mai
comune:
• vulpea (Vulpes vulpes),
• mistrețul (Sus scrofa),
• căprioara (Capreolus capreolus),
• iepurele (Lepus europaeus),
• veverița (Sciurus vulgaris), Fig. 2.7.3 Căprioara
• bursucul (Meles meles),
• jderul (Martes martes),
• dihorul (Putorius putorius),
• pisica sălbatică (Felis silvestris),
• diverși șoareci de pădure etc.
Fig. 2.7.4 Jderul
45
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
În această zonă se mai întâlnesc, în
număr redus, rozătoarele, reprezentate
îndeosebi prin rozătoare vătămătoare
culturilor, ca:
• popândăul (Citellus citellus),
• hârciogul (Cricetus cricetus),
• Iepurele de câmp(Lepus
europeaus),
• cățelul pământului (Spalax sp.),
• șoareci de câmp (Microtus arvalis).
Fig. 2.7.5 Cucuveaua
Dintre păsările mici abundă:
• ciocârlia de câmp (Alauda
arvensis),
• huhurez (Strix nebulosa),
• mierlă (Turdus merula merula),
• rândunică(Hirundo rustica rustica),
• lăstun(Riparia riparia),
• cucuveaua(Athene noctua),
• dumbrăveancă(Coracias garrulus), Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp
• ciocănitoarea pestriță
(Dendrocopos major),
• stârcul cenușiu(Ardea cinerea),
• găinușa de baltă (Gallinula
chloropus),
• cristeiul de baltă(Rallus aquaticus),
• lișița(Fulica atra),
• grauri (Sturnus vulgaris),
• vrăbii (Passer domesticus) și
ciori (Corvus sp.).
Dintre păsările mari, mai specifice
sunt
• prepelița (Coturnix coturnix),
• potârnichea (Perdixperdix),
Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu
• fazanul (Phasianus colchicus).
46
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Situl Natura 2000 “Pădurea Roșcani”
Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Pădurea Roșcani”
Situl Natura 2000 ROSCI0167 Roșcani datează din perioada anilor 1990,
Pădurea Roșcani a fost declarat pentru fiind înființată ca arie naturală protejată
conservarea habitatelor de importanță de interes local în anul 1994, în temeiul
comunitară 62C0* Stepe ponto-sarmatice Hotărârii Consiliului Județean Iași nr.
și 91I0* Vegetație de silvostepă 8/1994. Ulterior, prin Legea nr. 5/2000
eurosiberiană cu Quercus spp. privind aprobarea Planului de amenajare
Ariile naturale din perimetrul a teritoriului național – Secțiunea a III a –
Pădurii Roșcani sunt localizate în Câmpia Zone Protejate, Pădurea Roșcani a fost
Moldovei, regiunea biogeografică a desemnată arie naturală protejată de
Colinelor Pădureni Căuești în partea de interes național, cod 2.539, în suprafață
central- estică a județului Iași. de 34,6 ha. Conform Ordonanței de
Mai precis, ariile protejate se află urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu
între localitățile Vâlcele la vest și Roșcani modificările și completările uterioare,
la nord și nord- est. Pădurea Roșcani se încadrează în
Altitudinea medie față de nivelul categoria rezervațiilor naturale de tip
mării este de 139 m. Altitudinea minimă forestier, iar după clasificarea IUCN se
este de 86 m iar cea maximă de 180 m. încadrează în categoria IV, tip F –
Aria protejată de interes național forestier.
2.539 Pădurea Roșcani a fost declarată în Datorită valorii sale din punct de
scopul conservării unei păduri de amestec vedere conservativ, Pădurea Roșcani a
formată din stejar, gorun, arțar, tei și fost desemnată prin Ordinul ministrului
frasin ca și a elementului mediului și dezvoltării durabile nr.
submediteranian cărpinița – Carpinus 1964/2007 privind instituirea regimului
orientalis – aflat la limita nordică a de arie naturală protejată a siturilor de
arealului său – loc unic în Moldova. importanță comunitară, ca parte
Primele intenții de conservare a integrantă a rețelei ecologice europene
patrimoniului natural din zona Pădurea Natura 2000 în România, modificat și
47
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
completat prin Ordinul nr. 2387/2011 ca comunitare prioritare 91I0* Vegetație de
sit de importanță comunitară, ROSCI0167 silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp
Pădurea Roșcani, pe o suprafață de 56 ha. și 62C0* Stepe ponto-sarmatice (pe
Conform reglementărilor Monitorului 23% din suprafață).
Oficial din 29 noiembrie 2011, scopul Primul habitat cuprinde păduri
desemnării îl reprezintă conservarea a xero-termofile (adaptate la un climat
două habitate de importanță comunitară: uscat și cald), cu răspândire mai largă în
62C0* Stepe ponto-sarmatice sudul și estul țării, formate din diferite
respectiv 91I0* Vegetație de silvostepă specii de stejari, care se dezvoltă pe soluri
eurosiberiană cu Quercus spp. profunde, uscate pe timpul verii.
Localizare - această rezervație Caracteristică este prezența în
forestieră se întinde pe o suprafață de etajul inferior al pădurii a arțarului
56 ha și se află în raza comunei tătărăsc (Acer tataricum), a jugastrului
Roșcani, Direcția Silvică Iași, Ocolul Silvic (Acer campestre), a mărului (Malus
Iași (UP I Roșcani , ua 42A, 44A si B), sylvestris), etc.
coordonatele sitului N 47º 26’ 29’’, E 27º Subarboretul, bine reprezentat,
24’ 28’’ este alcătuit din specii precum păducelul,
Capital natural - “Pădurea porumbarul, dârmoxul, măceșul, etc.
Roșcani” a fost constituită inițial ca arie Habitatul Stepe ponto-sarmatice
protejată de interes național, fiind se instalează pe coaste uscate, din stepă
declarată prin Legea nr. 5/2000. și silvostepă și are un pronunțat caracter
Aproximativ 77% din suprafața continental.
sitului este alcătuită din pădure de Se dezvoltă pe soluri bogate în
foioase, speciile cele mai întâlnite fiind baze, cu un deficit de umiditate pe timpul
stejarul, gorunul, arțarul, teiul și frasinul. verii. Pajiștile specifice acestui habitat au
Rezervația este importantă pentru dispărut din Bărăgan, se regăsesc doar
prezența din abundență a speciei ca fragmente de vegetație, pe dealurile
Carpinus orientalis (cărpiniță), aflată la improprii pentru agricultură.
limita nordică a arealului său natural în Caracteristică este existența a trei
România. etaje de vegetație: cel superior având o
Diseminat se găsește și scumpia înălțime de aprox 100 cm, alcătuit din
(Cotinus coggygria), un arbust care plante erbacee din familia gramineelor,
crește spontan la marginea pădurilor și cu tulpini subțiri, înalte, cu frunze
sub formă de pâlcuri, mai ales în înguste, prevăzute în vârful semințelor cu
Dobrogea și Banat. peri lungi, albi și pufoși, (năgara, colilia,
Este utilizată ca plantă etc), etajul mijlociu cu o înălțime de
ornamentală pentru frunze și aprox. 40 cm alcătuită în principal din
inflorescențe. Frunzele și scoarța au plante din familia Poaceae precum iarbaproprietăți medicinale. calului, păiușul stepic și în sfârșit etajul
Din punct de vedere al rețelei inferior alcătuit din specii scunde ca
Natura 2000, situl ”Pădurea Roșcani” trifoiul, iarba lăptoasă, albița, etc..
(ROSCI0167) adăpostește habitatele
48
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.8. Soluri
Caracteristica învelișului de sol, a Cernoziomurile
comunei Roșcani, o constituie Ocupă suprafețe mai restrânse,
predominarea cernoziomurilor și a corespunzătoare fragmentelor de terase
solurilor aluviale . joase și glacisurilor coluviale (sau
Suprafețe mai mici ocupă solurile coluvio-proluviale) uscate, și la contactul
hidromorfe, solurile neevoluate și cu șesul văilor.
trunchiate și complexele de soluri. Cernoziomurile tipice apar și pe
Cernoziomurile cambice versanți cu pante moderate 5-10s.
Sunt solurile zonale ale regiunii de Din cauza acțiunii de spălare a
silvostepă în care se plasează acest apelor de șiroire și a carbonaților care
teritoriu și le întâlnim pe toate platourile sunt levigați mai puțin, aflându-se mai
largi interfluviale și pe terenurile slab aproape de suprafață (40-50m) adică
înclinate (cu eroziune slabă, până la sub orizontul A, aceste soluri incomplet
imperceptibilă) din partea superioară a evoluate prezintă o morfologie în care
versanților, mai sus de curba de 150-160 orizonturile nu sunt clar diferențiate – de
m. tipul A/B, C sau A, A/C, C.
Cernoziomurile cambice au o Orizontul A este subțire (15-30
morfologie de tip A, B, C în care orizontul cm), conținând humus (1,1-4%), azot
A are o grosime de 40-45 cm, iar (0,15-0,22%), fosfor mobil (2-18
orizontul B de 30-40 cm. Aceste soluri se mg/100 g sol), potasiu mobil (12-21 și
caracterizează prin conținut ridicat de peste 50 mg/100 g sol), reacție neutră
humus, grad ridicat de saturație în baze slab alcalină (pH=6,8-8,3) cu o structură
(85-90%) activitate biologică bună, glomerurală și textură predominant
capacitate ridicată de nitrificare și sunt lutoasă.
slab erodate. Pe teritoriul comunei Roșcani sunt
Pentru mărirea producției nu sunt multe varietăți determinate fie de gradul
necesare măsuri pedoameliorative de eroziune, fie de compactizare a rocii,
specifice, ci numai parțial îngrășăminte fie de apa freatică aflată aproape de
chimice, irigații. suprafață, fie de existența sărurilor sau a
Acolo unde panta este mai mare fragmentelor de rocă calcaroasă.
sunt necesare măsuri antierozionale Sunt soluri mai bune pentru
(arături pe curba de nivel, culturi în fâșii cultură, însă și cu luarea unor măsuri
sau benzi înierbate) și măsuri de pedoameliorative pentru fiecare subtip
refacere a grosimii orizontului cu humus în parte.
prin: gunoi de grajd, doze mărite de
îngrășăminte chimice, adâncirea treptată
a arăturii.
49
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Solurile aluviale
Se dezvoltă în suprafață pe lunca Solurile coluviale și coluvioSiretului și pe arii mai restrânse în șesul proluviale ocupă suprafețe restrânse la
afluenților acestuia. contactul șesului cu versanții sau pe văile
S-au format pe depozite fluviatile înguste .
unele cu textură mai ușoară luto- Aceste soluri s-au dezvoltat pe
nisipoasă, altele cu textură mai grea, depunerile coluviale și proluvioluto-argiloasă și argiloasă. coluviale, au o textură lutoasă și luto-
Alte aluviuni sunt atat de tinere argiloasă, iar conținutul în humus
încât pe profil apare stratificația variază între 2,6-4% cu pH 7,1-8.
depunerilor în loc de orizontul de sol. Sunt necesare măsuri
În cadrul solurilor aluviale se hidroameliorative pentru coborârea
întâlnesc soluri îngropate. nivelului hidrostatic și folosirea
Solurile aluviale sunt slabe, îngrășămintelor chimice și organice.
moderate sau bogate în humus, cu Sunt pretabile pentru culturile de
predominarea celor moderate. cereale, pășuni și fânețe.
Orizonturile sunt slab diferențiate, În afara acestor tipuri de soluri, pe
drenajul este moderat până la insuficient teritoriul comunei Roșcani au fost
(datorită texturii) și cu manifestări de identificate următoarele clase de sol:
gleizare în partea superioară, datorită Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri,
stratului de apă subterană la mică Hidrisoluri, Protisoluri și Antrisoluri.
adâncime (2-3 m). Ravenele, sunt rezultatul eroziunii
Caracteristicile chimice bune ale în adâncime.
acestor soluri denotă că sunt terenuri La ploi torențiale procesul de
bune pentru culturile prășitoare, eroziune în adâncime continuă.
cerealiere și masă verde.
Pentru evitarea inundațiilor și
pentru coborârea nivelului freatic sunt
necesare unele măsuri
hidroameliorative. Pentru creșterea
productivității lor sunt necesare
îngrășăminte chimice și organice.
50
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE – COMUNA ROȘCANI
3.1. Activitatea economică generală
În prezent, deși situația economică Relația cu orașul Iași este
a județului Iași a devenit mai bună, mai constituită în principal din deplasările
ales din perspectiva investițiilor străine în pentru muncă (navetismul),
domeniul industriei, domeniul serviciilor aprovizionarea cu produse și bunuri de
IT, investiții care pot asigura noi locuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru
muncă, numeroși locuitori ai comunei, comercializarea în special a produselor
optează pentru munca în afara țării, în agroalimentare, cât și din deplasările
timp ce, mare parte a tinerilor rămân să pentru învățământ preuniversitar, pentru
lucreze, după terminarea studiilor serviciile specializate din domeniul
superioare, în orașul Iași. sănătății, pentru serviciile financiar-
Locuitorii rămași în comună se bancare, etc.
ocupă îndeosebi cu comerțul și Aceste relații sunt facilitate de
agricultura. transportul în comun organizat prin
Relațiile economice ale comunei rețeaua de autobuze și microbuze între
Roșcani se realizează prin interacțiunea comuna Roșcani și orașul Iași.
cu comunele învecinate, cu zonele urbane Relațiile cu zonele urbane se
apropiate dar și cu străinătatea. realizează în dublu sens, dar nu sunt prea
Referitor la calitatea vieții, situația solide datorită distanței mari.
este departe de nivelul la care s-a ajuns în Orașul Iași devine piață de
statele dezvoltate ale UE, la care România desfacere a surplusului de produse
se raportează de mai mult de un deceniu. agricole rezultat în gospodăriile din
Gradul de acoperire cu rețelele de comună, și sursă de aprovizionare cu
utilități este mediu, drumurile ridică bunuri și produse de larg consum pentru
probleme de accesibilitate, serviciile societățile comerciale care funcționează
publice sunt puține iar nivelul de în comună.
informare este și el scăzut. Alte relații se desfășoară cu
Între comuna Roșcani și comunele străinătatea, prin perspectiva persoanelor
învecinate se conturează un sistem de din comună, plecate la muncă în diferite
relații de cooperare, colaborare și țări din Europa.
coordonare în vederea implementării Repatrierea valutei de către cei
strategiilor locale de dezvoltare, pentru care lucrează în străinătate contribuie,
conservarea patrimoniului rural și într-o anumită măsură, la ridicarea
cultural, în scopul dezvoltării mediului standardului de viață, chiar dacă cea mai
economic, dezvoltării edilitare și a mare parte a investițiilor sunt orientate în
infrastructurii de transport. construcția de locuințe și cumpărarea de
bunuri, prea puține fiind direcționate în
domeniul antreprenoriatului.
51
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Agenții economici din comună nu Contribuția sectorului primar
sunt foarte optimiști cu privire la respectiv a agriculturii la PIB este de doar
perspectivele de viitor ale mediului de 7%, iar productivitatea per persoană
afaceri; printre cele mai importante reprezintă 25% din media națională.
probleme identificate de aceștia fiind: Serviciile subdezvoltate din zonele
• Migrația forței de muncă; rurale și calitatea slabă a infrastructurii
• Lipsa de personal calificat; împiedică dezvoltarea altor activități
• Problemele financiare (impozitare, economice și implicit, crearea de
fiscalitate mare, dobânzi bancare oportunități de angajare alternative.
ridicate); Pe de altă parte, dat fiind faptul că
• Obținerea dificilă a finanțărilor aproximativ 28% din forța de muncă din
europene și a informațiilor legate de agricultură este sub 35 de ani, are niveluri
acestea; reduse de educație și calificare și, în
• Condițiile meteo nefavorabile și consecință, posibilități reduse de
calamitățile din ultimii ani – aceasta adaptare la cerințele pieței muncii,
constituind o problemă importantă susținerea investițiilor în dezvoltarea
pentru societățile agricole. programelor de orientare și formare
Dintre persoanele care ar dori să- profesională poate contribui la creșterea
și înceapă o afacere, cele mai multe ar nivelului de competențe ale forței de
face asta în domeniul agricol și cel de muncă.
creștere a animalelor, meserii tradiționale Aceste măsuri pot concura la o mai
în mediul rural. bună exploatare a potențialului sectorului
În ceea ce privește agenții agro-alimentar, sporindu-i rolul de motor
economici, aceștia nu dispun de al creșterii economice sustenabile,
informații cu privire la transformările pe competitive și incluzive.
care le înregistrează România odată cu Lipsa utilităților, accesibilitatea
integrarea în Uniunea Europeană. inferioară, reducerea deplasărilor pentru
Puținele informații de care dispun muncă spre municipiile din județ
cu privire la legislație și fondurile (datorită distanței dar și a restrângerii
structurale provin, în general, din mass- activităților industriale) plasează comuna
media. într-o zonă rurală.
În România, proporția forței de Activitățile economice s-au
muncă active în agricultură este cea mai dezvoltat în concordanță cu potențialul și
mare din UE (aproximativ 30%), o mare resursele locale, economia locală fiind
parte activând în agricultură de axată pe cultura plantelor și creșterea
subzistență și de semi subzistență. animalelor, valorificând astfel suprafața
de teren arabil, precum și suprafețele cu
pășuni și fânețe.
52
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
În comuna Roșcani activitatea Activitatea din domeniul agriculturii
economică este slab dezvoltată iar ocupă locul al doilea, cu 8 agenți
nevoile populației nu sunt satisfăcute pe economici dintre care 4 ferme cu profil
plan local într-o măsură mlțumitoare. agricol, 1 fermă mixtă și 3 ferme
În anul 2021 în comuna Roșcani își zootehnice.
desfășurau activitatea 24 de agenți Agricultura în comuna Roșcani se
economici. desfășoară atât în sistem intensiv în
Activiatate economică principală fermele specializate cât și în sistem
este reprezentată de activitatea din extensiv în gospodăriile proprii.
comerț care însumează 14 agenți Ca și servicii, pe teritoriul comunei
economici. există o societate care are ca obiect de
activitate activități medicale și o societate
care oferă servicii de consultanță în
domeniul securității și sănătății în muncă.
alte servicii - consultanță 1
servicii medicale 1
comerț 14
agricultură 8
0 2 4 6 8 10 12 14 16
Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Roșcani
33% • Activitatea economică principală
este reprezentată de activitățile din
67%
domeniul serviciilor, unde activează un
număr de 16 agenți economici, fiind
Sector secundar Secundar terțiar activitatea economică de bază în ceea ce
privește sursa veniturilor din comună,
Fig 3.1.2 Structura activităților economice
a comunei Roșcani reprezentând 67% din totalul agenților
economici din comună.
Din figura 3.1.2 reiese că din punct • Activitatea economică secundară
de vedere al numărului de societăți este reprezentată de agricultură, deținând
economice înregistrate la Registrul 33% din totalul activităților economice
Comerțului, comuna Roșcani are caracter din comună și însumând 8 de agenți
predominant terțiar. economici.
În urma analizei informațiilor În comuna Roșcani își desfășoară
furnizate de primăria Roșcani, județul Iași activitatea un număr de 24 de agenți
pentru anul 2021 privind societățile economici iar în comunitate rămâne o
economice înregistrate din comună, pe problemă migrația tinerilor în orașele
domenii de activitate, se constată apropiate și în străinătate datorită
următoarele: instabilității financiare și a locurilor de
muncă insuficiente și neatractive.
53
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
3.2. Agricultura în comuna Roșcani
Teritoriul administrativ al Terenurile degradate și
comunei Roșcani se întinde pe o suprafață neproductive ocupă o suprafață de 62
de 3.799 hectare și dispune de o ofertă de hectare.
naturală favorabilă pentru dezvoltarea Terenurile neagricole ocupă
agriculturii. 1.028 hectare. Din acestea fac parte și
Cu 2.771 de hectare de teren alunecările de teren.
agricol din care 2.114 hectare teren Alunecările de teren împreună cu
arabil, cultivarea pământului a fost și a eroziunea areolară și liniară micșorează
rămas o îndeletnicire a oamenilor locului. potențialul economic al unor terenuri sau
O suprafață însemnată este le scot complet din categoria terenurilor
ocupată cu pajiști, adică 636 hectare, agricole.
dintre care 183 fânețe și 453 pășuni. Pe teritoriul comunei Roșcani,
Rețeaua hidrografică ocupă o alunecările de teren sunt răspândite pe
suprafață de 107 hectare. majoritatea versanților.
Viile și pepinierele viticole Eroziunea areolară produce
însumează 16 hectare. degradarea solurilor pe toți versanții și
Pădurile și vegetația forestieră platourile slab înclinate.
sunt destul de dezvoltate în comuna Eroziune mai intensă întâlnim în
Roșcani și se întind pe 734 hectare. zonele de alunecări unde apar roci de
Suprafața ocupată cu construcții solidificare la zi.
deține 67 hectare, căile de comunicații Microrelieful de eroziune
și căile ferate se întind pe 58 hectare. torențială este puțin răspândit și este
reprezentat prin ravene.
Terenuri degradate și neproductive 62
Căi de comunicație și căi ferate 58
Suprafață ocupată cu construcții 67
Suprafată ocupată cu ape, bălți 107
Păduri și altă vegetație forestieră 734
Terenuri neagricole 1028
Livezi și pepiniere pomicole 5
Vii și pepiniere viticole 16
Fânețe 183
Pășuni 453
Suprafață arabilă 2114
Suprafață agricolă 2771
Suprafață totală 3799
Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha)
54
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Suprafață agricolă
3% 2%1% 2%
Păduri și altă vegetație
19% forestieră
Suprafată ocupată cu ape, bălți
Suprafață ocupată cu construcții
73%
Căi de comunicație și căi ferate
Terenuri degradate și
neproductive
Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha)
Potențialul agricol al comunei
Roșcani este determinat de prezența
terenului arabil, a terenurilor ocupate de
1%
pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole 17%
care reprezintă premisele care
favorizează activitățile bazate pe cultura
plantelor și creșterea animalelor.
Cadrul natural generos, cu dealuri
înierbate și cu păduri, câmpuri largi de
82%
podiș și terasele mai joase prezintă Suprafață arabilă
condiții foarte bune și pentru creșterea
Pășuni
animalelor.
Fondul forestier de pe raza Vii și pepiniere viticole
teritoriului comunei ocupă o suprafață de Fig.
3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor
734 ha, adică 19% din suprafața totală a agricole
comunei.
Din fondul funciar al comunei, Din suprafața agricolă, ponderea
suprafața agricolă ocupă ponderea cea cea mai mare, de 82% este ocupată de
mai mare, cu un procent de 73% și 2.771 teren arabil, în special cultura mare.
hectare, iar suprafața ocupată cu terenuri 17% din teren este ocupat de
neagricole ocupă 27% adică 1.028 pășuni și 1% este ocupat de vii și
hectare. pepiniere viticole.
55
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Culturi agricole Floarea soarelui este cultivată pe o
Principalele plante care se cultivă suprafață de 183 ha în anul 2020 și ocupă
pe teritoriul comunei Roșcani sunt: 14% din suprafața arabilă a comunei.
porumbul, grâul și floarea soarelui. Pe Aceste culturi se desfășoară pe
suprafețe mai mici se cultivă soia, 55% din suprafața arabilă a comunei și
cartoful, cânepa pentru fibre, rapița, prezintă numeroase aspecte pozitive cum
mazăre, lupin, fasolea, legume în câmp, ar fi evitarea eroziunii solului, a
sfecla furajeră. degradării prin spălarea de la suprafață a
Din graficul de mai jos se observă solului, respectiv a reducerei calității și
că, cea mai mare pondere a terenului fertilitătii, precum și scăderea riscului de
arabil cultivat este ocupat de cultura alunecare a terenului.
porumbului care se desfășoară pe o Suprafețe mai mici sunt cultivate
suprafață de 559 ha și ocupă un procent cu soia, cânepă pentru fibră și cartofi.
însemnat din suprafața arabilă a comunei O soluție pentru dezvoltarea
Roșcani, de 44%. zonelor rurale ar fi eficientizarea
Porumbul reprezintă cultura de lucrărilor agricole prin întocmirea unor
bază și datorită specificului zonal, cultura asolamente eficiente care să asigure o
se pretează destul de bine pe relieful de agricultură durabilă și sustenabil.
pe teritoriul comunei Roșcani.
Este o cultură importantă și 3% Porumb
datorită faptului că produsele agricole 6% boabe
Grâu
14%
obținute sunt folosite în hrana animalelor. 44%
Floarea
Grâul se cultivă pe o suprafață soarelui
Soia
destul de întinsă, pe 428 ha, în anul 2020
și ocupa 33% din terenul arabil al 33% Cartofi
comunei. Este o cultură importantă și
Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole,
datorită faptului că produsele agricole comuna Roșcani
obținute sunt folosite în hrana animalelor.
Tabel 3.2.1
Structura culturilor agricole, comuna Roșcani
Structura culturilor agricole - ha 2018 2019 2020
Porumb boabe 466 681 559
Grâu 376 158 428
Floarea soarelui 370 189 183
Soia 86 73 78
Cânepă pentru fibră 10 82 0
Cartofi 30 15 41
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria Roșcani, Registrul Agricol – 2020
56
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabel 3.2.2
Producții medii, comuna Roșcani – kg
Producție obținută – tone 2018 2019 2020
Porumb boabe 4,1 3,8 1,3
Grâu 3,5 2,4 0,5
Floarea soarelui 1,3 1,4 1,1
Soia 1,8 2,4 0,0
Cânepă pentru fibră 1,5 2,5 0,0
Cartofi 0,8 1,5 1,1
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria ROȘCANI, Registrul Agricol – 2020
Producția variază de la an la an Raportând producțiile obținute la
datorită instabilității condițiilor climatice, suprafețele cultivate, obținem producțiile
cât și neaplicării măsurilor agrotehnice medii pe hectar pentru fiecare cultură în
corespunzătoare unei bune dezvoltări a parte.
plantelor. Producțiile medii la hectar
Evoluția producțiilor medii la obținute sunt cu mult sub producțiile
hectar a pricipalelor culturi agricole obținute de alte țări europene.
înregistrează fluctuații în perioada 2018- Acest lucru este din cauza
2020. tehnologiilor agricole învechite folosite de
Anul 2020 a fost un an foarte dificil agricultorii care lucrează terenurile și a
pentru agricultura din comuna Roșcani, echipamentelor depășite tehnologic
toate culturile au fost afectate de folosite în procesele de cultivare.
fenomene meteo nefavorabile Deși comuna dispune de un
înregistrând producții foarte mici . potențial agricol însemnat, acesta nu este
exploatat suficient.
4,1 3,8
3,5
2,4 2,4 2,5
1,8 1,5
1,3 1,4 1,5 1,3
0,8 1,1 1,1
0,5
0,0 0,0
2018 2019 2020
Porumb boabe Grâu Floarea soarelui Soia Cânepă pentru fibră Cartofi
Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Roșcani
În anul 2020 producțiile culturilor
agricole au fost afectate de fenomene
meteo negative iar fermierii au înregistrat
pierderi majore, în unele cazuri totale ale
producțiilor agricole.
57
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Zootehnie Per total se înregistrează scăderi la
Creșterea animalelor este un numărul de animale la toate categoriile,
sector care se dezvoltă pe baza mai puțin la ovine, păsări și familii de
potențialului vegetal. albine.
Creșterea animalelor este o Se obsevă faptul că scăderile s-au
ocupație tradițională, asigurându-se înregistrat la nivelul efectivelor de bovine
necesarul de carne, lapte și produse cu 20%, ajungând de la 25 de capete la 20
lactate pentru populația locală și de capete în anul 2020, la nivelul
disponibilități de vânzare, atât pe plan efectivelor de caprine cu 32% care au
local dar și pe piața urbană apropiată. ajuns în 2020 la 82 de capete, cu 37 de
Creșterea animalelor se practică în capete mai puțin decât în 2018, la nivelul
ferme de animale și în ferme mixte în suinelor cu 8%, mai puține decât în 2018
sistem intensiv dar și familii care practică când se înregistrau 123 de capete iar în
creșterea animalelor în sistem 2020 s-au înregistrat cu 10 capete mai
gospodăresc. puțin, la nivelul cabalinelor care au scăzut
Conform înregistrărilor statistice, cu 8%, ajungând la 274 de capete în 2020,
efectivele de animale sunt prezentate în cu 23 de capete mai puține decât în 2018.
tabelul următor: Creșteri se înregistrează la
Tabel 3.2.3 numărul efectivelor de ovine care au
Efective de animale comuna Roșcani înregistrat o evoluție pozitivă și au
Efective de crescut de la 607 capete în 2018 la 616 de
2017 2018 2019
animale capete în 2020, la nivelul efectivelor de
Bovine 25 21 20 păsări care au înregistrat o creștere de
Ovine 607 839 616
21% și au ajuns în anul 2020 la un număr
Caprine 119 127 82
Suine 123 123 113 de 3.839 de capete și la nivelul familiilor
Cabaline 297 299 274 de albine care au înregistrat o creștere
Păsări 3.177 3.761 3.839 semnificativă de 57%, ajungând de la 812
Familii de albine 812 951 1.274 familii în anul 2018 la 1274 de familii în
Sursa: date furnizate de primăria
anul 2020, cu 462 de familii mai mult.
Roșcani, Registrul Agricol – 2020
În perioada 2018-2020 efectivele
La nivelul anului 2020, structura
de animale înregistrează fluctuații la
efectivelor de animale se prezintă astfel:
nivelul comunei.
3.761 3.839
3.177
607 839 616
25 119 123 297 21 127 123 299 20 82 113 274
2018 2019 2020
Bovine Ovine Caprine Suine Cabaline Păsări
Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale
58
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Pentru creșterea producției Servicii pentru agricultură
vegetale și zootehnice se impune Mecanizarea
fertilizarea suprafețelor existente, Gradul de mecanizare al
utilizarea îngrășămintelor naturale, agriculturii nu este unul echilibrat și din
utilizarea de soiuri productive pentru acest motiv productivitatea culturilor
culturile agricole, creșterea de rase agricole este scăzută.
ameliorate de bovine și ovine, folosirea pe Această
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.