Document

Strategia de Dezvoltare Locala 2021-2027 Roscani

Tip
Document
Emitent
Comuna Roșcani, jud. Iași
Pagini
229
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategia de Dezvoltare Locala 2021-2027 Roscani”, Comuna Roșcani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariaroscani.ro/wp-content/uploads/2023/10/Strategia-de-Dezvoltare-Locala-2021-2027-Roscani.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/roscani/100827-strategia-de-dezvoltare-locala-2021-2027-roscani, 07.11.2026)

Fișier creat
22.12.2021
Fișier modificat
31.01.2022
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 ÎNTOCMIT: S.C. RIVA SYSTEMS S.R.L

Pagina 2

Cuvânt înainte Strategia de dezvoltare locală a comunei Roșcani a fost elaborată pornind de la problemele specifice ale localității, abordate într-un cadru integrat, corelate cu obiectivele și cu planurile strategice elaborate la nivel regional, național și european și constă în crearea unei viziuni pe termen mediu și lung pentru perioada 2021-2027 cu scopul îmbunătățirii calității vieții și creșterea nivelului de trai al tuturor locuitorilor comunei. Procesul de elaborare a strategiei a implicat analiza tuturor factorilor care ne influențează comuna, atât pozitiv cât și negativ pentru a realiza un suport solid de referință, având la bază o analiză-diagnostic, privind planificarea și trasarea liniilor de acțiune pe termen mediu și lung în realizarea de proiecte și programe viabile și sustenabile de dezvoltare a comunei. Nevoile comunității și starea prezentă care ne caracterizează comuna stau la baza direcțiilor de acțiune pentru perioada 2021 - 2027. Obiectivele propuse, precum și direcțiile de acțiune destinate a genera atingerea acestor obiective au făcut subiectul unui proces consistent de consultare deoarece Strategia de Dezvoltare Locală reprezintă un instrument care are drept scop asigurarea dezvoltării economice. Viziunea de dezvoltare a comunei Roșcani înglobează materializarea în timp a unor politici benefice comunității locale și cetățenilor comunei, ca cetățeni europeni. Comuna Roșcani trebuie să se dezvolte ca și comună europeană, cu standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie – infrastructură, industrie, agricultură, servicii publice și comerciale, resurse umane, asistență socială, educație, sănătate, siguranța cetățeanului etc., dar și să se integreze și să mobilizeze activ la nivel regional potențialul existent. Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat și îmi doresc să ne bucurăm în continuare de fiecare proiect realizat. Cu stimă, Primarul Comunei Roșcani Gheorghiu Ginovel

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI CUVÂNT ÎNAINTE 1 INTRODUCERE 8 CAPITOLUL I – DESCRIERE 11-95 1. CARACTERISTICI GENERALE 12 1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord-Est 12 1.2. Prezentarea generală a judetului Iași 30 1.3. Prezentarea generală a comunei Roșcani 35 2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA ROȘCANI 36 2.1. Așezare geografică 36 2.2. Geologie 37 2.3. Relief 39 2.4. Tectonică 41 2.5. Climă 42 2.6. Hidrografie 43 2.7. Vegetație și faună 44 2.8. Soluri 49 3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 51 3.1. Activitatea economică generală 51 3.2. Agricultura în comuna Roșcani 54 4. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 61 4.1. Evoluția populației 61 4.2. Densitatea populației 63 4.3. Structura populației 63 4.4. Dinamica populației 66 4.5. Resursele umane 68 5. CIRCULAȚIA. CĂI DE COMUNICAȚIE 71 6. INTRAVILAN. ZONE FUNCȚIONALE 73 6.1. Zona pentru instituții publice și servicii 75 6.2. Activitatea culturală în comuna Roșcani 78 6.3. Activitatea școlară 79 7. ZONE CU RISCURI NATURALE 82 8. ECHIPAREA EDILITARĂ 83 9. PROBLEME DE MEDIU 84 10. COMUNA ROȘCANI, PARTE DIN GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ 92 VALEA PRUTULUI 11. CONCLUZII REZULTATE DIN ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE REALIZATE LA 84 NIVELUL COMUNEI ROȘCANI 12. NECESITĂȚI ALE POPULAȚIEI 95 3

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT 96-114 1. ASPECTE TEORETICE 97 2. REPERE ÎN ANALIZA SWOT 98 3. ANALIZA SWOT PE DOMENII DE ACTIVITATE 100 4. CONCLUZII ANALIZA SWOT 114 CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ 115-180 1. TIPURI DE STRATEGII 116 2. CONCEPTE 119 3. DIMENSIUNILE PLANIFICĂRII 121 4. UTILIZAREA PLANIFICĂRII STRATEGICE 123 5. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI 124 6. PRINCIPII ȘI OBIECTIVE- STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 143 7. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD - EST 144 8. MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 179 CAPITOLUL IV – DIRECȚII DE ACȚIUNE 181-222 1. DIRECȚII DE ACȚIUNE COMUNA ROȘCANI PERIOADA 2021-2027 183 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2021-2027 192 3. ASPECTE SOCIALE – COMUNA ROȘCANI 195 4. DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE ÎN 198 COMUNA ROȘCANI PERIOADA 2021-2027 5. PORTOFOLIU DE PROIECTE – COMUNA ROȘCANI 2021-2027 206 6. MONITORIZAREA. EVALUAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A 216 STRATEGIEI DE DEZVOLTARE 7. POTENȚIALE SURSE DE FINANȚARE NERAMBURSABILĂ 218 8. CONCLUZII 220 BIBLIOGRAFIE 223 ANEXA 1 224-229 4

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 LISTA FIGURILOR CAPITOLUL I – DESCRIERE Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea Nord – Est Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Vaslui Fig. 1.1.4 Populația rezidentă în Regiunea Nord – Est Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distributie a apei în Regiunea Nord – Est - km Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019 Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016 Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016 Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II Fig. 1.2.1 Harta județul Iași Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Roșcani Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Roșcani, județul Iași Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași - relief Fig 2.4.1 Harta riscului seismic Fig 2.4.2 Harta riscului seismic Fig 2.5.1 Zone afectate de inundații istorice semnificative Fig 2.6.1 Harta hidrografica si hidrogeologica a zonei comuei Roșcani Fig Fig 2.7.1 Rezervația Pădurea Roșcani Fig. 2.7.2 Porc mistreț Fig. 2.7.3 Căprioara Fig. 2.7.4 Jderul Fig. 2.7.5 Cucuveaua Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu Fig. Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Pădurea Roșcani” Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Roșcani Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Roșcani Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha) Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha) Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor agricole Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole, comuna Roșcani Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Roșcani Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale 5

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 4.1.1 Evoluția populației în comuna Roșcani Fig. 4.1.2 Evoluția populației pe sexe în comuna Roșcani Fig. 4.2.1 Densitatea loc/km2 comunei Roșcani Fig 4.3.1 Structura populației pe grupe de vârstă - 2021 Fig 4.3.2 Piramida populației pe grupe de vârstă - 2021 Fig. 4.3.3 Piramida vârstelor în comuna Roșcani, 2021 Fig. 4.3.4 Structura populației feminine după fertilitate Fig. 4.4.1 Născuți vii – comuna Roșcani Fig. 4.4.2 Natalitate - comuna Roșcani Fig. 4.4.3 Decedați – comuna Roșcani Fig. 4.4.4 Mortalitate – comuna Roșcani Fig. 4.4.5 Evoluția indicatorilor dinamicii naturale în perioada 2016- 2020 Fig 4.5.1 Numărul mediu de salariați 2016- 2020 Fig 4.5.2 Numărul de șomeri 2016 - 2020 Fig. 6.1 Evoluție suprafață locuibilă 2016- 2020 Fig. 6.1.1 Primăria comunei Roșcani, județul Iași Fig. 6.1.2 Sat Roșcani, comuna Roșcani Fig. 6.1.3 Sat Rădeni, comuna Roșcani Fig. 6.1.4 Sat Miclăușeni, comuna Roșcani, județul Iași Fig. 6.2.1 Biserica ortodoxă Sf. Mihail și Gavril Fig. 6.3.1 Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ Fig. 6.3.2 Evoluția de cadre didactice pe cicluri de învățământ Fig. 6.3.3 Elevi, pe cicluri de învățământ/ cadre didactice Fig. 10.1 Teritoriul de activitate a GAL Valea Prutului CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT Fig. 2.1. Prezentare analiza strategică CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ Fig 1.1 Reprezentare grafică a întocmirii SDL Fig 2.1 Relația planificării cu alte procese decizionale Fig 2.2. Ciclul de viața al unui proces de planificare Fig. 3.1. Dimensiunea planificării – reprezentare grafică 6

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 LISTA TABELELOR CAPITOLUL I – DESCRIERE Tabelul 1.1.1: Organizarea administrativă a teritoriului Tabelul 1.1.2: Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est Tabelul 1.1.3: Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2019 Tabelul 1.1.4: Utilități publice de interes local – 2019 Tabelul 1.1.5: Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km Tabelul 1.1.6: Distanțe rutiere între principale județe și capitală Tabelul 1.1.7: Lungimea cailor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019 Tabelul 1.2.1: Structura mediului de afaceri în județul Iași Tabelul 1.2.2: Structura mediului de afaceri în județul Iași Tabelul 3.2.1: Structura culturilor agricole, comuna Roșcani Tabelul 3.2.2: Producția totală obținută, comuna Roșcani – tone Tabel 3.2.3: Efective de animale comuna Roșcani Tabelul 4.1.1: Evoluția populației în comuna Roșcani Tabelul 4.2.1: Densitatea populației în comuna Roșcani Tabelul 4.3.1: Structura populației pe grupe de vârstă Tabelul 4.5.1: Populația aptă de muncă cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani Tabelul 4.5.2: Raportul de substituire a populației Tabelul 6.1: Evoluția fondului de locuințe pentru comuna Roșcani 2016 - 2020 Tabelul 6.3.1: Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ Tabelul 6.3.2: Evoluția efectivului de cadre didactice în comuna Roșcani Tabelul 6.3.3: Evoluția numărului de elevi / 1 cadru didactic Tabelul 6.3.4: Evoluția dotării sălilor de clasă și numărului de elevi/1 sală de clasă Tabelul 9.1: Disfuncționalități identificate în comuna Roșcani 2021 CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT Tabelul 2.1: Analiza SWOT 7

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 INTRODUCERE STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI 8

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Strategia de Dezvoltare Locală În baza analizei stării actuale a reprezintă un demers integrator cu privire comunei Roșcani a fost realizată analiza la direcțiile de urmat pentru realizarea SWOT a principalelor sectoare economice dezideratului de dezvoltare durabilă în pentru a avea o viziune asupra comunei în comună. ansamblul său. Acestă stategie va ajuta la Pe baza concluziilor etapei de stabilirea unei direcții unitare pentru evaluare a stării actuale precum și a comunitate în termenii obiectivelor sale analizei SWOT a teritoriului au fost operaționale și furnizează baza alocării formulate, în cadrul unei echipe resurselor necesare pentru orientarea multidisciplinare, obiectivele strategice acesteia spre atingerea acestor obiective. precum și cele specifice care stabilesc Strategia de dezvoltare locală a direcțiile de acțiune pentru comuna comunei Roșcani este realizată pe o Roșcani în ansamblul său. perioadă de 6 ani respectiv perioada 2021- Obiectivele propuse, precum și 2027. direcțiile de acțiune destinate a genera În elaborarea Strategiei de atingerea acestor obiective au făcut Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a subiectul unui proces consistent de stării actuale a comunei, atât din punct de consultare publică deoarece Strategia de vedere cantitativ (date statistice furnizate Dezvoltare Locală reprezintă un de diferite instituții publice) cât și calitativ instrument participativ care implică (focus grupuri cu reprezentanți ai întreaga comunitate și care are drept scop sectorului public și privat și chestionare asigurarea dezvoltării economice. individuale aplicate cetățenilor comunei). În vederea realizării unui nivel cât Așadar această evaluare a pornit mai ridicat de consens în cadrul procesului de la analiza Regiunii Nord Est și a județul de consultare s-a urmărit obținerea unui Iași pentru a vedea unde se situează feed - back din partea instituțiilor indicatorii și datele analizate a comunei publice/private de pe teritoriul comunei. Roșcani în raport cu media județeană și Astfel, pe baza nevoilor identificate cea regională. în urma auditului teritorial și luând în Analiza comunei Roșcani a pornit calcul dezideratele celor consultați, de la prezentarea cadrului natural și a viziunea de dezvoltare a comunei Roșcani caracteristicilor specifice care este „Dezvoltare durabilă și echilibrată caracterizează relieful comunei. prin susținerea unui mediu economic Analiza indicatorilor economici, stabil, sănătos, diversificat și prin creșterea demografici și sociali a conturat specificul calității vieții cetățenilor”. economic al comunei și tendințele actuale și viitoare ale populației. 9

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Un instrument important de Principiile de bază folosite în verificare periodică a legitimității și planificarea strategică: relevanței Strategiei de Dezvoltare a • șansele comunității de a avea succes localității este actualizarea periodică a sporesc în cazul când există un plan listei de proiecte prioritare. strategic care include folosirea Se recomandă ca la un interval de oportunităților apărute în mediul 12-18 luni, Autoritatea Publică Locală să exterior; evalueze fiecare proiect din lista de • șansele comunității de a avea succes priorități pe baza unor criterii cum ar fi: sunt mai mari dacă liderii ei își • impactul estimat la nivelul proiectează perspectiva împreună cu comunei, membrii organizației astfel, încât toți • posibilitatea de a atrage sursele de să fie implicați în procesul de realizare finanțare, a perspectivei. • orizontul de timp necesar pentru În cele mai multe cazuri, o strategie finalizarea investiției, etc. de dezvoltare locală este un demers pe Pe baza analizei efectuate, Consiliul termen lung, fiind o proiecție în viitor a Local ia decizia de menținere sau comunității. actualizare a listei de proiecte prioritare. Această viziune a comunității cu Strategia este definită drept cadrul privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să care orientează alegerile, care determină fie împărtășită de toți actorii relevanți de natura și direcția unei comunități. la nivel local și transpusă într-un set de Planurile strategice sunt obiective specifice și un plan concret de documente elaborate pe termen lung, care acțiuni. se revizuiesc periodic și care pun în relație Strategia nu este altceva decât un eforturile de planificare a acțiunilor. instrument care permite luarea unei Un astfel de exercițiu permite unei decizii la un moment dat pe baza comunități să realizeze o prioritizare, o evaluărilor anterioare cu caracter ierarhizare a problemelor în funcție de justificativ. resursele disponibile. Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitatea agreează anumite priorități, care sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător. 10

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 CAPITOLUL I DESCRIERE COMUNA ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI 11

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 1. CARACTERISTICI GENERALE 1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord – Est Nord-Est este o regiune de Regiunea se caracterizează printr- dezvoltare a României, creată în 1998. o îmbinare armonioasă între toate Sediul Agenției pentru Dezvoltare formele de relief: 28% munți, 12% relief Regională Nord-Est se află în municipiul subcarpatic, 60% podiș. Relieful bogat Piatra Neamț, chiar dacă cel mai mare oferă zone de deal și câmpie care sunt oraș al regiunii este municipiul Iași. adecvate unei game largi de culturi Ca și celelate regiuni de dezvoltare, agricole, iar zonele de munte cu peisaje Regiunea de dezvoltare Nord-Est nu are spectaculoase sunt favorabile dezvoltării puteri administrative, funcțiile sale turismului. principale fiind coordonarea proiectelor Pe ansamblul Regiunii Nord - Est de dezvoltare regionale care fac parte din sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și regiunile istorice Moldova și Bucovina. ca potențial de dezvoltare între vestul mai Regiunea Nord-Est este cea mai dezvoltat al Regiunii și estul mult rămas întinsă regiune de dezvoltare a în urma (județele Botoșani, Vaslui, Iași). României, o unitate teritorial-statistică Regiunea Nord-Est este organizată de nivelul al doilea (NUTS 2), conform în 6 județe, 17 municipii, 29 orașe si 112 clasificării EUROSTAT. Grupează 6 județe localități componente ale muncipiilor și - unități administrativ teritoriale de orașelor. nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Mediul rural al acestei regiuni este Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui. format din 506 comune și 2.414 sate. Are o suprafață de 36.850 kmp, Din tabelul 1.1.1 se observă faptul reprezentând 15,46% din suprafața totală că în județul Suceava sunt cele mai multe a țării, iar granițele externe ale regiuniicentre urbane, adică 16, urmat de județul sunt cu Ucraina și Republica Moldova. Bacău cu 8 centre urbane, 7 în județul Botoșani și câte 5 centre urbane în județele Iași, Neamț și Vaslui. Tabel 1.1.1 Organizarea administrativă a teritoriului Localități Unitate Suprafață Număr Număr componente Număr Număr teritorială totală(ha) municipii orașe ale municipiilor comune sate și oraselor Bacău 662.052 3 5 19 85 491 Botoșani 498.569 2 5 17 71 333 Iași 547.558 2 3 11 93 418 Neamț 589.614 2 3 16 78 344 Suceava 855.350 5 11 33 98 379 Vaslui 531.840 3 2 16 81 449 Regiunea N - E 3.684.983 17 29 112 506 2.414 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 12

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Localizare geografică Din punct de vedere teritorial – Regiunea Nord-Est este regiunea administrativ, Regiunea Nord-Est se de dezvoltare cu cea mai mare suprafață învecinează la nord cu Ucraina, la est cu din România, fiind amplasată în partea Republica Moldova, la sud cu Regiunea de nord-est a țării. Sud-Est (județele Vrancea și Galați), la În cadrul Uniunii Europene, vest cu Regiunea Centru (județele Regiunea de Dezvoltare Nord-Est Covasna, Harghita și Mureș) și Regiunea reprezintă una din regiunile situate la Nord-Vest (județele Bistrița Năsăud și limita estică ale acesteia, alături de Maramureș). Regiunea Sud-Est și alte regiuni de Regiunea de Dezvoltare Nord-Est dezvoltare din alte state. are o suprafață de 3.684.983 hectare, și Cele mai importante resurse este cea mai mare regiune de dezvoltare naturale din regiune sunt: materiale de a României ca suprafață și populație. construcții, gaze naturale, sare, turbă, Județul Suceava ocupă cea mai mangan, sulfuri polimetalice, ape însemnată suprafață, de 855.350 hectare, minerale carbogazoase, ape minerale etc. respectiv 23% din Regiunea Nord – Est, Județele din vestul regiunii dispun urmat de județul Bacău care se de o gamă mult mai variată de resurse desfășoară pe 662.052 de hectare și naturale. reprezintă 18% din suprafață, județul Regiunea Nord-Est dispune de Neamț cu 589.614 hectare și 16% din potențial în producerea de energie regiune și județul Iași cu 547.558 hectare solară, și de potențial în producerea de și cu un procent de 15% din suprafață. energie eoliană și biomasă. Județele Vaslui și Botoșani în Județele cu cel mai ridicat procente reprezintă câte 14% din potențial în energia solară și biomasă regiunea Nord-Est cu o suprafață de sunt cele din partea de est: Vaslui, Iași, 531.840 hectare a județul Vaslui și Botoșani. 498.569 hectare a județului Botoșani. Vaslui Bacău 14% 18% Suceava Botoșani 23% 14% Iași Neamț 15% 16% Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est 13

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Date demografice Deși la nivelul regiunii se Disparitățile de ordin demografic conturează un rezultat negativ, acest din Regiunea Nord-Est sunt influențate în rezutat nu se regăsește în toate județele foarte mare măsură, atât de cadrul componente ale acestei regiuni. natural (amplasare, forme de relief, Astfel în perioada de referință influențe climatice, resurse naturale, etc.), 2015-2020, județul Botoșani cât și de nivelul de dezvoltare economică. înregistrează cea mai mare scădere de Populația regiunii este de 5,75%, urmat de județul Vaslui cu o 3.180.791 locuitori, adică 16,47% din scădere de 4,84% și județul Neamț cu o populația rezidentă a României care în depreciere de aproximativ 4,62%. anul 2020 este de 19.317.984 locuitori, Județul Bacău înregistrează o iar densitatea populației era de 81,04 scădere în anii 2015-2020, de 3,91 %, loc/km². Din punct de vedere al urmat de județul Suceava cu o scădere a densității, Regiunea Nord – Est ocupă populației de 1,39 %. locul al doilea, după Regiunea București- Ilfov. 791.753 793.559 792.692 789.935 În perioada analizată populația 787.589 788.659 din Regiunea Nord –Est a înregistrat un curs descendent, având o scădere de 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Iași 3.272.210 3.256.734 3.239.573 3.222.732 Singurul județ în care se 3.198.564 3.184.215 înregistrează o creștere a populației este județul Iași, cu o creștere de 0,52%. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2,79% în anul 2020 față de anul 2015. Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea Nord – Est Tabelul 1.1.2 Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Regiunea Nord - Est 3.272.210 3.256.734 3.239.573 3.222.732 3.198.564 3.184.215 Bacău 604.567 600.549 595.534 591.053 585.146 581.442 Botoșani 399.273 394.625 390.320 385.268 379.622 376.562 Iași 787.589 788.659 789.935 791.753 793.559 792.692 Neamț 459.457 455.643 451.544 447.232 441.811 438.460 Suceava 631.309 629.733 628.316 627.439 624.563 623.019 Vaslui 390.015 387.525 383.924 379.987 373.863 372.040 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 14

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.3 Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2020 Total 3.184.215 Regiunea Nord - Est Urban 1.344.549 42,23 Rural 1.839.666 57,77 Total 581.442 Bacău Urban 252.281 43,39 Rural 329.161 56,61 Total 376.562 Botoșani Urban 155.242 41,23 Rural 221.320 58,77 Total 792.692 Iași Urban 372.375 46,98 Rural 420.317 53,02 Total 438.460 Neamț Urban 155.788 35,53 Rural 282.672 64,47 Total 623.019 Suceava Urban 254.219 40,80 Rural 368.800 59,20 Total 372.040 Vaslui Urban 154.644 41,57 Rural 217.396 58,43 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE Din totalul locuitorilor din Regiunea Nord - Est, 58% locuiesc în mediul rural în număr de 1.839.666 persoane iar 42% dintre aceștia locuiesc în mediul urban în număr de 1.344.549 Urban persoane. 42% Rural Diferențe destul de semnificative 58% apar și în ceea ce privește gradul de urbanizare înregistrat de aceste județe. Cele mai urbanizate județe – din punct de vedere al ponderii populației urbane din totalul populației stabile sunt Iași (46,98%) și Bacău (43,39%). Fig. 1.1.4 Populația rezidentă Județul Vaslui are o pondere a în Regiunea Nord – Est populației urbane de 41,57%, județul Botoșani de 41,23% iar județul Neamț are ponderea cea mai redusă de populație în mediul urban, de 35,53%. 15

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România Cu toate că Regiunea Nord-Est Mai există încă sate, cătune sau este cea mai mare regiune de dezvoltare gospodării izolate neelectrificate, a României sub aspectul numărului de concentrate mai ales în zona județului locuitori și al suprafeței deținute, ea se Vaslui și Botoșani. situează pe ultimul loc în raport cu Totodată, deși numeroase zone nivelul de dezvoltare. dispun de oportunități (energii Astfel, se remarcă discrepanțe regenerabile, potențial agricol și între județe în ceea ce privește situația zootehnic ridicat), datorită gradului utilităților publice de interes local. redus de atractivitate nu reușesc să atragă investițiile necesare care să valorifice aceste oportunități și implicit să contribuie la relansarea economică. 16

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România Totodată, zona rurală se Mai mult, fenomenul migratoriu confruntă cu probleme de mediu - are loc și în rândul tinerilor absolvenți de suprafețe întinse sunt afectate de liceu care dețin o calificare – mulți fiind fenomenele de pantă (eroziune, plecați în căutarea unui loc de muncă în alunecări de teren, inundații), însumând alte State Membre ale Uniunii Europene. o treime din suprafața totală afectată a În aceste condiții, asistăm la un României. nivel ridicat al șomajului în rândul Cele mai multe din orașele mici și tinerilor – practic, la fiecare trei tineri cu mijlocii ale regiunii se confruntă cu un vârsta cuprinsă între 15 si 24 de ani, nivel scăzut de atractivitate datorat unui unul dintre ei este șomer. complex de factori economici, sociali, de mediu. 17

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.4 Utilități publice de interes local – 2019 Regiunea Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui Nord Est Lungimea rețelei de distribuție a 10.315,2 2.111,5 999,9 2.766,1 1.623,9 1.521,1 1.292,7 apei potabile (km) Lungimea simplă a conductelor de 4.880,6 1.032,0 314,5 1.328,6 609,4 1.058,0 538,1 canalizare (km) Total 15.195,8 3.143,5 1.314,4 4.094,7 2.233,3 2.579,1 1.830,8 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE Atât rețeaua de alimentare cu De asemenea, capacitatea apă potabilă, cât și cea de canalizare stațiilor de epurare a apelor reziduale sunt insuficient dezvoltate pentru a cât și capacitatea de depozitare a corespunde nevoilor populației, atât în deșeurilor sunt insuficiente, față de mediul rural cât și în mediul urban, iar cerințele actuale. în unele localități poluarea straturilor Se observă faptul că județul cel freatice datorată infiltrărilor de mai dezvoltat din punct de vedere a reziduuri nemetalifere, periclitează grav utilităților publice este județul Iași cu sănătatea populației, chiar în arealele cu 4.094,7 km de rețea (2.766,1 km apă, rețele convenționale sau unde 1.328,6 km canal), iar cel mai slab instalațiile de tratare sunt insuficiente dezvoltat județ din acest punct de sau vechi. vedere este județul Botoșani cu 1.314,4 km de rețea (999,6 km apă, 314,5 km canal). Vaslui 1.830,8 Bacău 3.143,5 Suceava 2.579,1 Botoșani 1.314,4 Neamț 2.233,3 Iași 4.094,7 Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km 18

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Vaslui 1.292,7 Bacău 2.111,5 Suceava 1.521,1 Botoșani 999,9 Neamț 1.623,9 Iași 2.766,1 Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distribuție a apei în Regiunea Nord – Est - km În ceea ce privește rețeaua de aducțiune cu apă, în județul Iași erau Județele cele mai slab dezvoltate 2.766,1 km în 2019, în județul Suceava sunt Vaslui cu 1.292,7 km de rețea de 1.521,1 km de rețea, în județul Bacău distribuție a apei și județul Botoșani cu 2.111,5 km și în județul Neamț 1.623,9 999,9 km. km. Vaslui 538,1 Bacău 1.032,0 Suceava 1.058,0 Botoșani 314,5 Neamț 609,4 Iași 1.328,6 Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km În județul Iași în 2019 erau Și în ceea ce privește rețeaua de 1.328,6 km de rețea, în județul Bacău canalizare, județele Vaslui și Botoșani 1.302 km rețea de canalizare, în județul sunt cele mai slab dezvoltate, cu 538,1 Suceava 1.058 km și în județul Neamț km de conducte de canalizare în județul 609,4 km. Vaslui, respectiv 314,5 km de rețea în județul Botoșani. 19

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Transporturi București - Dimitrovgrad – Accesul în Regiunea de Dezvoltare Alexandroupolis, cu ramificațiile Sankt Nord-Est se poate realiza atât prin Petersburg Moscova-Kiev, Kaliningrad, intermediul căilor rutiere, cât și prin respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk, intermediul căilor feroviare sau aeriene. Gomel și Liubașevska – Odessa. Cele mai importante rețele rutiere care Transportul rutier reprezintă cel traversează regiunea sunt: mai dezvoltat sistem de transport din • Drumul European E85: (Lituania, punct de vedere teritorial, care acoperă Belarus, Ucraina) – Siret – aproape în întregime zonele locuite, Suceava – Fălticeni - Roman - diferența fiind făcută de calitatea Bacău – Buzău – Urziceni – drumurilor. București – Giurgiu - (Bulgaria, Principalele magistrale feroviare Grecia); care asigură accesul în Regiunea Nord- • Drumul European E574: Bacău - Est sunt: Onești - Târgu Secuiesc – Brașov – • Magistrala principală 500: Pitești – Craiova; București (nord) - Ploiești (sud) - • Drumul European E581: Tișița – Adjud - Pașcani - Suceava - Tecuci – Bârlad – Huși – Albița - Vicșani; (Republica Moldova, Ucraina); • Magistrala principală 600: • Drumul European E58: (Austria, Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Slovacia, Ucraina) - Halmeu – Baia Vaslui - Iași – Ungheni. Mare – Dej - Bistrița - Vatra La acestea se adaugă aproximativ Dornei – Suceava - Botoșani - 20 magistrale feroviare secundare, care Târgu Frumos - Iași - (Republica asigură conexiunea celor mai importante Moldova, Ucraina, Rusia); localități din regiune. • Drumul European E583: Săbăoani Accesul în Regiunea Nord-Est se – Iași – Sculeni; poate realiza și prin intermediul căilor • Drumul European E576: Suceava aeriene: – Vatra Dornei – Cluj-Napoca. • Municipiul Iași – Aeroportul De asemenea, Regiunea de Internațional Iași; Dezvoltare Nord-Est este traversată de • Municipiul Bacău – Aeroportul Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Internațional “George Enescu”; Vîborg - Sankt Petersburg - Pskov - • Orașul Salcea - Aeroportul Gomel - Kiev - Lijubașevka - Chișinău – Internațional "Ștefan cel Mare". 20

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.5 Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km Categorii de Regiunea Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui drumuri publice Nord Est Total 18.980 3.235 3.146 3.297 2.475 4.211 2.616 Străzi orășenești 4.071 779 566 807 436 1.066 417 Drumuri Naționale 2.665 450 422 356 419 628 390 Drumuri Județene 12.244 2.006 2.158 2.134 1.620 2.517 1.809 și comunale Județene 5.386 922 675 997 727 1.130 935 Comunale 6.858 1.084 1.483 1.137 893 1.387 874 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE Vaslui Bacău 2.616 3.235 14% 17% Suceava Botoșani 4.211 3.146 22% 17% Neamț Iași 2.475 3.297 13% 17% Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Din datele furnizate de Institutul Județul Suceava deține cel mai Național de Statistică reiese faptul că mare procent, de 22% din totalul lungimea totală a drumurilor din drumurilor din Regiunea Nord – Est Regiunea Nord Est este de 18.980 km. urmat de județul Iași cu o rețea de Din județele componente ale drumuri de 3.297 km, județul Bacău cu regiunii se detașează județul Suceava 3.235 km, Botoșani 3.146 km, județul care deține o rețea de drumuri de 4.211 Vaslui cu 2.616 km și cea mai mică rețea km, cea mai densă rețea, urmat de de drumuri în judetul Neamț cu doar județele Iași, Bacău, Botoșani, Vaslui si 2.475 km de drumuri. Neamț. 21

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Vaslui Bacău 417 779 10% Suceava 19% 1.066 Botoșani 26% 566 14% Neamț Iași 436 807 11% 20% Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019 În anul 2019 lungimea totală a Bacău cu 779 kilometri și un procent de străzilor orășenești era de 4.071 19% precum și județul Botoșani cu 566 kilometri. kilometri și 14 procente. Din acestă valoare, ponderea cea Din figura 1.1.11 se observă că mai mare se regăsește la nivelul cea mai mică pondere a străzilor județului Suceava cu 1.066 km și 26% orășenești se regăsește în județul Neamț din lungimea totală a străzilor cu 436 kilometri cu un procent de 11% orășenești, urmat de județul Iași cu 807 din total și în județul Vaslui cu 417 kilometri și un procent de 20%, județul kilometri cu un procent de 10%. Vaslui Bacău 390 450 15% 17% Suceava Botoșani 628 422 23% 16% Iași Neamț 356 419 13% 16% Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Drumurile naționale care se Județul Bacău are o rețea de găsesc în regiunea nord – est însumează drumuri naționale de 450 kilometri, 2.665 de kilometri. Și pentru acestă județul Botoșani deține o rețea de 422 categorie de drumuri județul Suceava km, urmat de județul Neamț cu o rețea deține cel mai mare procent, de 23%, iar de drumuri naționale de 419 kilometri. pe ultimul loc se află județul Iași cu 356 Din punct de vedere a drumurilor kilometri. naționale județul Vaslui are în rețeaua sa o rețea de 390 kilometri. 22

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Bacău 2.006 Vaslui 16% 1.809 15% Suceava Botoșani 2.517 2.158 21% 18% Neamț Iași 1.620 2.134 13% 17% Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019 Și densitatea drumurilor La lungimea drumurilor județene județene și comunale este insuficient și comunale, pe primul loc se situează dezvoltată, fiind de 12.224 km. Cele mai județul Suceava, cu o rețea de drumuri slab dezvoltate județe în acest sens sunt de 2.517 km și un procent de 21% din județul Neamț cu 1.620 km și județul totalul drumurilor din Regiunea Nord – Vaslui cu 1.809 km. Est. Județul Iași deține o rețea de drumuri de 2.134 km, urmat de județul Botoșani cu 2.158 km de drumuri și județul Bacău cu o rețea de 2.006 km. Tabelul 1.1.6 Distanțe rutiere între principale județe și capitală Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui București Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoșani 193 - 125 145 42 258 499 Iași 130 187 - 139 145 71 430 Neamț 58 145 139 - 103 129 354 Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE După cum se observă în tabelul Din județul Suceava până la de mai sus, cel mai aproape municipiu capitala României sunt 457 km, iar din de capitala București este Bacăul fiind județul Iași sunt 430 km. în partea cea mai sudică a regiunii, la o Distanța din județul Vaslui la distanță de 294 km, iar cel mai capitala București este de 359 km, iar îndepărtat este municipiul Botoșani la din județul Neamț de 354 km. o distanță de 499 kilometri fiind situat în partea cea mai nordică. 23

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.7 Lungimea căilor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019 Categorii de căi Regiunea Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui ferate Nord Est Total 1614 221 161 290 173 520 249 Electrificată 663 189 0 137 89 248 0 Linii normale 1583 221 161 274 173 508 246 Linii normale cu 1043 109 161 145 99 338 191 o cale Linii normale cu 540 112 0 129 74 170 55 2 căi Din punct de vedere a Județul Iași are o infrastructură infrastructurii feroviare, în județele feroviară de 290 km, dintre care 274 Vaslui și Botoșani nu există căi km linii normale și 137 km linii electrificate. De asemenea în județul electrificate, județul Vaslui are o rețea Botoșani nu există căi feroviare cu 2 feroviară de 249 km doar de linii linii. normale, județul Bacău are o rețea de Cel mai dezvolvat municipiu din 221 km rețea feroviară dintre care 221 punct de vedere feroviar este județul km linii normale și 189 km linii Suceava cu 520 km de căi ferate, din electrificate iar județul Neamț are o care 508 km linii normale și 248 km rețea feroviară de 173 km, dintre care linii electrificate, iar cel mai slab 173 km rețea normală și 89 km rețea dezvoltat în acest sens este județul electrificată. Botoșani cu 161 km linii normale. 508 274 248 246 221 189 173 161 137 89 0 0 Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui Electrificată Linii normale Linii normale cu o cale Linii normale cu 2 căi Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est 24

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Investiții Zonele rurale sunt caracterizate Adăugând la toate aceste printr-un nivel redus de dezvoltare al elemente și lipsa locurilor de muncă, infrastructurii de bază – gradul redus de obținem un tablou al cauzelor care modernizare a drumurilor comunale determină migrarea tinerilor din mediul care determină o accesibilitate redusă rural fie către alte State Membre (în către centrele urbane (implicit la servicii căutarea unui loc de muncă), fie către de educație și sănătate), infrastructura zonele urbane dezvoltate. de utilități insuficient dezvoltată din Regiunea Nord – Est este punct de vedere cantitativ și calitativ în puternic influențată de următoarele: raport cu populația existentă, accesul • Nefinalizarea lucrărilor de investiții redus la internet și la serviciile aferente demarate în cadrul Programului Național societății informaționale. de Dezvoltare Locală; În cele mai multe cazuri • Capacitate insuficientă a infrastructura tehnică-edilitară existentă grădinițelor/numărului de locuri în este învechită, iar satele arondate nu raport cu populația preșcolară existentă; sunt conectate la rețele de utilități. Numărul insuficient de gradinițe Accesibilitatea și mobilitatea în existente în mediul rural – aspect interiorul localităților este limitată de confirmat și de datele statistice existente gradul avansat de uzură a străzilor (56% din totalul populației preșcolare orășenești, de lipsa/insuficiența locurilor are domiciliul în mediul rural și este de parcare, de foarte slaba prezență a deservită de doar 9% din numărul total unor forme alternative de transport de grădinițe). (biciclete, transport ecologic). • Starea avansată de degradare a unor Nivelul redus al investițiilor școli generale, grupuri școlare, inclusiv a private realizate, precum și efectele sălilor de sport aferente; crizei economice și financiare au condus • Dotare materială insuficientă pentru la o restrângere a locurilor de muncă atelierele din școli; existente. Lipsa locurilor de muncă • Mijloacele de transport insuficiente atractive, a oportunităților de petrecere pentru elevii din satele arondate a timpului liber determină numeroși orașelor; absolvenți de învațământ superior să își • Campusuri școlare insuficiente; stabilească domiciliul în alte zone, • În mediul rural există școli renovate urbane, mai dezvoltate. care au fost închise din lipsa de elevi; • Dotări insuficiente pentru cabinetele de terapie din învățământul special; 25

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Investiții PNDL Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016 Din harta de mai sus se observă Cele mai puține solicitări au venit faptul că cele mai multe solicitări de din partea unităților administrative finanțare au venit din partea unităților aparținând județelor Neamț, Vaslui și administrative din județele Iași, Suceava Bacău. și Botoșani. 26

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016 Din figura alăturată se poate standard adecvat unui stat membru al observa faptul că cele mai multe Uniunii Europene, creând condiții solicitări au fost pentru drumuri care optime pentru desfășurarea reprezintă o mare problemă pentru învățământului. toate unitățile administrative ale Și rețeaua edilitară ridică mari regiunii. probleme în acestă zonă, însă datorită De asemenea infrastructura diverselor fonduri alocate, lucrurile educațională trebuie adusă la un încep să urmeze un trend pozitiv. 27

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I Programul Național de PNDL reprezintă sursa Dezvoltare Locală, coordonat de principală de finanțare pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și infrastructura locală și are la bază Administrației Publice, stabilește cadrul principiul conform căruia în fiecare legal pentru implementarea unor localitate din țară trebuie să fie asigurat proiecte de importanță națională, care un set minim de servicii publice (10S), susțin dezvoltarea regională prin în domeniile: sănătate, educație, apă – realizarea unor lucrări de infrastructură canalizare, energie termică și electrică, rutieră, tehnico-edilitară și socio- inclusiv iluminat public, transport / educativă. drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport. 28

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II Subprograme: Programul se finanțează din Subprogramul „Modernizarea transferuri de la bugetul de stat, în satului românesc” limita fondurilor aprobate anual în Subprogramul „Regenerarea bugetul MDRAP, din fonduri aprobate urbană a municipiilor și orașelor” anual cu această destinație în bugetele Subprogramul „Infrastructură locale ale unităților administrativla nivel județean” teritoriale beneficiare și din alte surse Cea de-a doua etapă a legal constituite. programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament. 29

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 1.2. Prezentare generală, județul Iași Fig. 1.2.1 Harta județul Iași • Suprafață: 5.476 km2; Distanțe rutiere: Transport aerian: • Populație rezidentă: București – 389 km 22 destinații 792.692 locuitori; Oradea – 565 km Rute interne: • Drumuri publice: 3.297 Arad – 678 km București; km - din care drumuri Constanța – 423 km Timișoara; naționale: 356 km; Chișinău – 170 km Oradea (via București). • Linii de cale ferată: 291 Cernăuți – 230 km Rute externe: km - din care Botoșani – 123 km Viena, Londra, Tel Aviv, electrificate: 137 km. Suceava – 148 km Paris, Roma, Bruxelles, Piatra Neamț – 135 km Koln, Munchen, Larnaca, Bacău – 128 km Barcelona, Milano, Vaslui – 73 km Veneția, Catania, Bologna, Galați – 221 km Dortmund, Eindhoven, Malmo, Salonic, Billund. 30

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Populația județului Iași Situat în nord-estul României, 2020 12% 18% județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Delimitat la est de râul Prut și de 19% 12% granița României cu Republica Moldova, județul Iași asigură o importantă punte de legătură funcțională, economică dar și 14% 25% socială între țara noastră și spațiul estic, extracomunitar. Totodată, această poziționare Bacău Botoșani Iași geografică „la est de vest, la vest de est” îi Neamț Suceava Vaslui confer o serie de caracteristici distincte, Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E care decurg direct din situarea în cea mai săracă regiune a României și a Uniunii La nivel regional, Iași reprezintă Europene, la interferența cu influențele cel mai mare județ ca populație, culturale venite din zona estică. însumând 25% din totalul înregistrat în Municipiul Iași, reședința de regiunea Nord-Est. județ, păstrează eleganța și elitismul de Cu o suprafață de 5.476 km², și o fostă capitală a regiunii istorice Moldova concentrare masivă a locuitorilor în și a României, între anii 1916 și 1918, municipiul Iași, județul are o densitate a constituind un spațiu în puternic populației ridicată, de 144,76 contrast cu restul teritoriului județean. locuitori/km2, semnificativ mai mare Nivelul său de dezvoltare îl decât media regională de 86,41 poziționează ca principalul centru urban locuitori/km2 și cea națională de 81,08 din nord-estul României, pol național de locuitori/km2. creștere cu rol important la nivelul Privind distribuția pe medii de întregii regiuni. locuire, se remarcă un grad ridicat de ruralitate, în contextul în care, în județul 791.753 793.559 792.692 Iași, 53% din populație trăiește în mediul 789.935 787.589 788.659 rural (față de 46% media națională), pe teritoriul a 93 de comune. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Mediul urban este compus din cinci unități administrative, dintre care Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași Municipiul Iași este cea mai mare așezare urbană. Potrivit datelor furnizate de Sistemul urban al județului Iași Institutul Național de Statistică, este, așadar, un sistem de tip policentric populația rezidentă a județului este în cu relații mono-direcționate, dominat de creștere cu 5.103 persoane, înregistrând Iași. 792.692 locuitori în anul 2020, față de 787.589 locuitori în 2015. 31

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.2.1 Structura mediului de afaceri în județul Iasi din care: pe clase de mărime, după numărul de salariați Nr. Județul Iași Total salariați Activități (secțiuni CAEN, Rev. 2) 250 și 0-9 10-49 50-249 peste Agricultură, vânătoare și silvicultură 447 388 51 5 3 4.023 Industrie extractivă 13 9 4 0 0 209 Industrie prelucrătoare 1.607 1.273 248 69 17 27.331 Energie electrică și termică, gaze și apă 77 61 6 7 3 5.909 Construcții 2.057 1.735 274 46 2 12.029 Comerț 5.345 4.911 402 30 2 26.596 Hoteluri și restaurante 720 550 147 22 1 5.833 Transport și depozitare 1.438 1.305 115 15 3 7.987 Informații și comunicare 1.115 988 99 24 4 12.027 Intermedieri financiare și asigurări 232 218 13 1 0 2.010 Tranzacții imobiliare 694 671 21 2 0 1.090 Activități profesionale, științifice și 2.354 2.255 86 12 1 5.514 tehnice Activități de servicii administrative și 727 627 76 16 8 15.373 activități de servicii suport Învățământ 253 231 22 0 0 18.224 Sănătate și asistență socială 779 719 56 3 1 20.286 Activități de spectacole, culturale si 345 324 19 2 0 2.462 recreative Alte activități de servicii 623 595 23 5 0 2.457 Total 18.826 16.860 1662 259 45 169.360 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019 Cea mai mare parte a salariaților, Mediul de afaceri local este un număr de 27.331 persoane, sunt dominat de comerț, cu un număr de angajați în domeniul industriei, repectiv 5.345 societăți, domeniul construcțiilor în industria prelucrătoare. cu 2.057 societăți și domeniul de 26.596 de salariați regăsim în activități profesionale și științifice cu domeniul comerțului și 20.286 de 2.354 de societăți. salariați în domeniul sănătății și În județul Iași cele mai multe asistenței sociale. societăți au un număr mic de salariați, În învățământ erau angajate respectiv 16.860 de societăți au până la 18.224 de persoane în anul 2019, iar în 9 angajați, 1.662 de societăți au între 10 domeniul serviciilor erau angajate și 49 de angajați, 259 de societăți au 15.373 de persoane. între 50 și 249 de salariați și doar 45 În cifre absolute, în județul Iași în societăți au peste 250 de angajați. anul 2019 erau angajate 169.360 de persoane, în cadrul a 18.826 societăți. 32

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.2.2 Structura mediului de afaceri în județul Iași Județul Iași Cifra de Activități(sețiuni CAEN, Rev. 2) afaceri mil. lei Industria extractivă 519 Industrie prelucrătoare 8.011 Energie electrică și termică, gaze și apă 688 Construcții 3.986 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea 17.270 autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice Hoteluri și restaurante 893 Transport si depozitare 1.941 Informații și comunicații 2.467 Tranzacții imobiliare și activități prestate întreprinderilor 2.716 Învățământ 48 Sănătate și asistență socială 460 Alte activități de servicii colective, sociale și personale 576 Total 39.574 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019 În ceea ce privește cifra de Domeniul transporturilor din afaceri generată de întreprinderile județul Iași a avut în anul 2019 o cifră ieșene, 43,64% provine din sectorul de afaceri de 1.941 milioane de lei. comerțului, 20,24% din industrie, Domeniul energiei a avut în anul 10,07% din construcții, 6,86% din 2019 o cifră de afaceri de 688 milioane tranzacții, 6,23% din informații și de lei. telecomunicații și cele mai puține Valori mai mici s-au înregistrat în încasări se înregistrează în sectorul domeniul industriei extractive, unde învățământului și al sănătății. cifra de afaceri în anul 2019 a fost de În anul 2019, în domeniul 519 milioane de lei și în domeniul comerțului cifra de afaceri a însumat turismului care a înregistrat o cifră de 17.270 milioane de lei, în domeniul afaceri de 893 milioane de lei. industriei cifra de afaceri a însumat În domeniul sănătății s-a 8.011 milioane de lei, iar în domeniul înregistrat o cifră de afaceri de 460 construcțiilor 3.986 milioane de lei. milioane de lei, iar în învățământ s-a În domeniul tranzacțiilor înregistrat o cifră de afaceri de doar 48 mobiliare, cifra de afaceri a fost de milioane de lei. 2.716 milioane de lei. Domeniul alte activități și servicii În domeniul informațiilor și a a înregistrat o cifră de afaceri de 576 comunicațiilor cifra de afaceri în 2019 a milioane de lei în anul 2019 în județul fost de 2.467 milioane de lei. Iași. 33

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași G.A.L. – urile sunt Grupurile de Prin consultatea actorilor locali Acțiune Locală, și reprezintă parteneriate importanți, se stabilesc prioritățile de de tip public-privat, în care partea publică finanțare ale teritoriului. deține un procent de 49%, la nivel Fiecare GAL își propune un număr decizional de alcătuire și 51% este de 6-7 linii de finanțare prioritare pentru deținut de partea privată. zonă. Stabilirea liniilor de finanțare Aceste grupuri au un rol important prioritare pentru zonă depinde de în mediul rural, contribuind la specificul zonei și cerințelor actorilor de dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului la ședințele de consultare publică. de activitate (mai multe comune grupate), În linii mari măsurile cuprinse în având propriile bugete de finanțare a PNDR 2014-2020 sunt adaptate la proiectelor de tip: organizare de activități specificul zonal și la nevoile specifice non-agricole, dezvoltarea de întreprinderi dintr-un anumit areal geografic însă dacă mici, dezvoltare locală și infrastructură echipa GAL identifică niște nevoi speciale etc. care nu se regăsesc în liniile de finanțare Obiectivul GAL-ului este naționale, ea are libertatea de a crea o dezvoltarea zonei în care își desfășoară nouă măsură atipică și inovativă pentru a activitatea. satisface nevoile din zona de activitate. 34

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 1.3. Prezentarea generală a comunei Roșcani Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Roșcani Din punct de vedere Comuna se învecinează: administrativ, comuna este situată în • Nord – comuna Bivolari, județul Iași; partea de nord a județului Iași. • Nord-Vest - comuna Andrieșeni, Comuna Roșcani este strabătută județul Iași; de șoseaua națională DN24, care trece • Est - comuna Trifești, județul Iași; pe la est de comună și prin comuna • Vest - comuna Vlădeni, județul Iași; • Sud- comuna Roșcani, județul Neamț; Trifești. Suprafață: 3.799 ha Evenimente locale: Numele localităților Populație: 1.561 Zilele comunei aflate în administrație: Nr. locuințe: 578 Facilități oferite • Roșcani; Nr. grădinițe: 2 investitorilor: • Rădeni; Nr. școli: 2 Teren Forță de muncă 35

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA ROȘCANI 2.1. Așezarea geografică Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași Din punct de vedere geografic, Din punct de vedere tectonic, amplasamentul este situat în partea zona se situează în extremitatea sudcentral – estică a unității Podișul vestică a Platformei Ruso Moldovenești Moldovei, subunitatea de relief Câmpia ce manifestă mișcări pozitive, de 5mm pe Moldovei (Câmpia Jijiei) – Culoarul an. Bahluiului. Tectonic, Platforma Amplasamentul face parte din Moldovenească, ca parte componentă a subtipul podiș de tip câmpie colinară Platformei Est-europene, a trecut prin (Câmpia Moldovei), cu interfluvii late, stadiul de geosinclinal în Arhaic nivelate pe roci moi miocene, altitudini Proterozoicul inferior, când se constituie generale aproape de 200m, văi largi cu nucleul vechi din roci cristaline cu grad iazuri, versanți cu alunecări multe, înalt de metamorfism, la limita cu influența structurii se simte foarte puțin ultrametamorfismul, și din roci sub formă de interfluvii sau coline ușor magmatice ale soclului. asimetrice. Întrucât astfel de roci se formează Amplasamentul se integrează la zeci de kilometrii adâncime rezultă că întru totul ansamblului Podișului acestea au ajuns la suprafață prin intense Moldovei, cu o alcătuire geologică relativ procese de eroziune ce s-au manifestat în simplă, cu o mobilitate tectonică redusă, lungile perioade de evoluție ca arie cu structură și litologie destul de continentală. uniforme. 36

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.2. Geologie Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Roșcani, județul Iași Din punct de vedere geologic, zona Depozitele constituente au vârste se află pe unitatea structurală majoră, de la Vendian superior, apoi Paleozoică, Platforma Moldovenească. Mezozoică și Neozoică (Meoțian). Platforma Moldovenească este Pe intervalul Vendian superior – unitatea geologică situată în fața Meoțian procesul de acumulare a evoluat Carpaților Orientali, de care este în diverse bazine de sedimentare. delimitată la suprafață de falia Pe intervalul menționat procesul pericarpatică. de sedimentare nu a fost continuu Are o serie de trăsături de relief existând unele întreruperi. imprimate de litologia depozitelor Funcție de acestea, care au generat constituente. lacune de sedimentare, au fost separate 3 Soclul este alcătuit din paragnaise cicluri mari de sedimentare: plagioclazice și ortognaise roșii sau 1) ciclul Vendian – Devonian; cenușii cu microclin. Totul este străbătut 2) ciclul Berriassian – Paleocen de filoane cu pegmatite. Pe aceste probe (Eocen); s-au făcut datări de vârstă absolută 3) ciclul Badenian – Meoțian. rezultând vârste cuprinse între 1390- La acestea se adaugă depozite 1583 milioane de ani (Proterozoic). Cuaternare, mai ales terasele ce însoțesc Cuvertura are o grosime însumată arterele hidrografice. stratigrafic 2500-6000m. 37

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Platforma Moldovenească este o Din punct de vedere litologic, platformă tipică la care fundamentul este sarmațianul este reprezentat aproape acoperit cu o cuvertură groasă de câțiva exclusiv, prin roci detritice ca argile, mii de metri. marne, nisipuri cu intercalații de gresii și Din întreaga cuvertura aflorează calcare oolitice. numai depozite Cenomaniene, Badeniene, Depozitele precuaternare, Sarmațiene și Meoțiene. existente la zi în Câmpia Moldovei, sunt Podișul Moldovenesc, relief de reprezentate printr-un complex argilodealuri și coline, s-a format pe fondul marnos cu intercalații de nisipuri și gresii. litologic al depozitelor sarmațiene Spre vest și sud de această unitate, către (constituite predominant din argile si periferia bazinului hidrografic al Jijiei, nisipuri cu unele intercalații de calcare și peste aceste formațiuni se găsesc frecvent gresii) și al aranjamentului structural nisipuri, gresii și calcare oolitice. cvasiorizontal (ușoară înclinare NV-SE). Cuaternarul, este reprezentat prin Majoritatea dealurilor se prezintă prundișuri, nisipuri, nisipuri argiloase, ca platouri, formate pe seama rocilor mai argile în varietăți și loessuri. Aceste dure (calcare și gresii), cum sunt depozite au structură diferențiată, printrplatourile: Tansa-Repedea, Dealul Mare, o sedimentare normală, ca de exemplu, în Fălticeni etc. (cu înălțimea medie de terase și șesuri. 400m). Ușoara înclinare spre SE și De remarcat, prezența loessurilor, intercalațiile grezo-calcaroase au care se găsesc în loc, dar și pe interfluviile favorizat, sub acțiunea apelor curgătoare, sculpturale apărute în procesul de apariția de cueste. transformare naturală a complexului În partea de NE a Podișului argilo-marnos. Moldovei, în bazinul hidrografic al Jijiei, Depozitele cuaternare uneori unde lipsesc gresiile și calcarele, împreună cu cele sarmatice se pot eroziunea a fost mult mai activă, prezenta și sub forma unui amestec, mai conducând la un relief de coline și dealuri mult sau mai puțin omogen, care îmbracă domoale (150-200m), denumit Câmpia versanții deluviali și coluviali, sau se Moldovei. adună la baza lor în conuri de dejecție și Aceasta se suprapune peste trei glacisuri. unități structurale: Platforma Podișul Moldovei are fundament Moldovenească (până la falia Fălciu- de platformă, iar nivelarea de suprafață sPlopana), Platforma Bârladului (între a făcut pe roci sedimentare mio-pliocene faliile Fălciu-Plopana și Adjud-Oancea) și dispuse monoclin, spre SSE. Nivelările Platforma Covurluiului, prezentând prin eroziune, a culmilor superioare, au fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate început în postsarmațian, de la nord spre acoperit de o cuvertură, cu formațiuni sud, și s-au extins până în post nedeformate prin cutări. villafranchian. Formațiunile întâlnite în zonă amplasamentului studiat aparțin Sarmațianului și Cuaternarului. 38

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.3. Relief Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Roșcani în județul Iași - relief Amplasamentul se integrează întru În plan regional, Podișul totul ansamblului Podișului Moldovei, cu Moldovenesc se suprapune peste trei o alcătuire geologică relativ simplă, cu o unități structurale: Platforma mobilitate tectonică redusă, cu structură Moldovenească (până la falia Fălciuși litologie destul de uniforme. Plopana), Platforma Bârladului (între Relieful actual al regiunii este de faliile Fălciu-Plopana și Adjud-Oancea) și tip sculptural. Dacă avem în vedere Platforma Covurluiului, prezentând poziția stratelor geologice și constituția fiecare câte un soclu cu formațiuni cutate acestora sub aspect fizico-chimic, relativ acoperit de o cuvertură, cu formațiuni neuniforme, care s-au comportat diferit nedeformate prin cutări. pe parcursul modelării externe, aspectele Fundamentul reprezintă etapa de structurale și litologice ale genezei geosinclinal, în care s-au manifestat reliefului sunt conforme. intense procese geodinamice (orogeneza, De asemenea pe seama produselor metamorfism, magmatism), finalizată prin denundării generale, acumulate pe sisteme orogenetice distincte. suprafețe întinse și la niveluri altitudinale Platforma Moldovenească este diferite, s-au creat forme de relief de unitatea geologică situată în fața acumulare. Nu pot fi omise diversele Carpaților Orientali, de care este forme de relief antropic. delimitată la suprafață de falia Din punct de vedere pericarpatică. geomorfologic, arealul se încadrează în Are o serie de trăsături de relief unitatea Podișului Moldovenesc la imprimate de litologia depozitelor contactul cu subunitatea Câmpia constituente. Moldovei. 39

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Terenurile comunei Roșcani Astfel, la nord de localitatea aparțin cuverturii sedimentare a marii Roșcani, unde se află bazinul de recepție unități tectono-structurale "Platforma al văii Frasinului, alunecările de teren Moldovenească". Relieful comunei a afectează versanții tuturor văilor evoluat în condițiile substratului geologic torențiale afluente, iar formele erozionale menționat și sub acțiunea agenților sunt reprezentate chiar de aceste văi externi de modelare. Principalele tipuri (torenți). de relief care se diferențiază pe teritoriul Aceeași situație se întâlnește și la comunei sunt reprezentate prin: sud-vest de Roșcani și pe tot parcursul interfluvii sculpturale, versanți, terase și văii Frasinului. De menționat este zone de luncă. faptul că de la localitatea Rădeni, spre a) Interfluviile sculpturale se sud, versanții văii sunt mai mult afectați prezintă sub forma unor culmi colinare cu de eroziuni torențiale decât de alunecări. altitudini cuprinse între 150-180 m. Aceleași fenomene de degradare, Aceste forme de relief se prezintă sub dar de mai mică intensitate, se întâlnesc forma unor platouri netede practic pe versanții văii Cherchezoaia. orizontale, fiind lipsite, în general de Fenomenele de degradare aduc prejudicii fenomene de degradare, motiv pentru terenurilor agricole fiind improprii care sunt terenuri foarte bune pentru pentru construcții. agricultură, căi de comunicație și c) Terasele Prutului se prezintă construcții. sub forma unor trepte mai mult sau mai Ele sunt bine reprezentate în puțin dezvoltate, etajate. Ȋn zona comunei dealurile: Păuleni -177 m, Taberei - 160,2 Roșcani sunt prezente punctual și mai m, Caraiman - 210 m, Căuești -185,2 m. degradate terasele superioare în dealul b) Versanții mărginesc Moșanca, dealul Taberei (terasa de 100interfluviile sculpturale, iar în această 110 m). Prin caracterele lor geologice și zonă au pante cuprinse între 5-25%, cei morfologice terasele reprezintă terenuri cu valori accentuate fiind afectați de foarte bune pentru agricultură, căi de intense procese de degradare, sub formă comunicație, dar mai ales pentru așezările de eroziuni torențiale și alunecări de situate pe ele. teren. d) Luncile se dezvoltă de-a lungul Cele mai mari valori ale pantei se principalelor văi. Se prezintă sub forma întâlnesc pe versanții văii Frasinului și unor suprafețe plane, constituite din Cherchezoaia, unde apar și cele mai aluviuni argilo-nisipoase, fiind adeseori intense fenomene de degradare. afectate de inundații. 40

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.4. Tectonică Fig 2.4.1 Harta riscului seismic Sub aspect geologicotectonic, zona studiată se află în condițiile specifice județului Iași, găsindu-se sub influența cutremurelor de tip “moldavic" ce au epicentrul în zona Vrancei. Zona Vrancea este principala sursă seismică din țară, dar pe teritoriul României se manifestă mai multe categorii de cutremure, după cum urmează: Fig 2.4.2 Harta riscului seismic • Superficiale - cu adâncimea de focar sub 5 km; • Crustale (denumite normale) - cu adâncimea de focar între 5 și 30 km; • Intermediare - cu adâncimea de focar între 70 și 170 km. Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km și se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic C, cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,25 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec. 41

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.5. Climă Fig 2.5.1 Zone afectate de inundații istorice semnificative Climatul are un caracter temperat Maxima înregistrată în 24 de ore a continental cu unele particularități fost de 95,6 mm, la data de 29.07.1991. determinate de altitudine, circulația Cele mai ploioase luni sunt cele de atmosferică, formele și fragmentarea vară cu ponderea de 45% din întreaga reliefului. Iernile sunt friguroase și cantitate de precipitații cazută într-un an. umede, iar verile călduroase. Sfârșitul toamnei, iarna și începutul Temperatura medie anuală la primăverii (octombrie-martie), se stația meteorologică Roman este de +8,50 caracterizează prin cantități de C, prezentând: temperatura medie a lunii precipitații mici care reprezintă doar 25% celei mai calde = 19,90C (iulie) și din total. temperatura medie lunară negativă = - În sezonul cald precitațiile au un 4,50 C (decembrie). pronunțat caracter torențial, înregistrând Temperatura maximă absolută averse de o intensitate deosebită. înregistrată este de +38,20 C (în data de Cantitățile mari de precipitații căzute în 17.08.1952) și temperatura minimă intervale scurte de timp provoacă vara absolută înregistrată este de -33,20 C (în inundații și eroziunea solului, iar iarna data de 20.02.1954), în acest context înzăpeziri. rezultând o valoare a amplitudinii termice În valea Siretului sunt frecvente o absolute de 71,40 C. serie de fenomene meteorologice precum Aceste diferențieri mari termice cețuri, brume, înghețuri care se produc sunt rezultatul acțiunii combinate a mai timpuriu toamna și mai târziu radiației solare, a circulației maselor de primăvara, destul de frecvente sunt și aer și caracteristicile suprafeței active din fenomenele de inversiune termică. zona văii Siretului. Având în vedere prevederile din Precipitațiile atmosferice au media STAS 6054-77 (“Teren de fundare - anuală de 519,4 mm/an. Cea mai mică Adâncimi maxime de îngheț”), adâncimea cantitate de precipitații se înregistrează în de îngheț maximă din zonă este de 0,9 – luna ianuarie - 19,6 mm, iar maximul în 1,00 m față de cota terenului natural. luna iunie - 78,8 mm. 42

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.6. Hidrografie Fig 2.6.1 Harta hidrografica si hidrogeologica a zonei comuei Roșcani Din punct de vedere hidrologic și Cele mai mari scurgeri ale hidrogeologic apele freatice sunt pâraielor menționate mai sus se produc reprezentate prin strate acvifere primăvara la topirea zăpezii și vara în descendente acumulate în depozitele timpul ploilor torențiale, iar cele mai mici sarmațiene și cuaternare, care sunt se produc iarna și toamna. Ȋn timpul drenate natural prin secționarea lor de scurgerilor mari, creșterile de nivele și către văile râurilor și ies la zi sub formă debite au provocat inundații și exces de de izvoare. Stratele acvifere sunt de umiditate în luncile aferente. adâncime (captive), și strate libere. Pentru a limita acțiunea Colectorul hidrografic este inundațiilor pe valea Frasinului s-au reprezentat de pârâul Frasin și lacurile de executat o serie de baraje care reglează acumulare, alimentate în zonă de debitul în aval. principalele pâraie radiale, ramificate Apele subterane sunt legate direct până în apropierea comunei. de constituția litologică, fiind cantonate la Apele de suprafață din teritoriul baza depozitelor cuatemare, în comunei aparțin bazinului hidrografic al intercalațiile nisipoase ale orizontului Prutului, fiind reprezentate de cursurile poros permeabil din baza formațiunilor superioare ale pârâurilor Frasin și loessoide. Cherchezoaia. 43

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.7. Vegetație și faună Fig 2.7.1 Rezervația Pădurea Roșcani Vegetația naturala din teritoriul suferit modificări sub influența vegetației comunei aparține zonei de silvostepă și spontane. de stepă, la care se asociază vegetația de Vegetația de stepă este prezentă luncă și vegetația palustră (de mlaștină). de-a lungul văii. Vegetația de silvostepă aparține zonei Vegetația de luncă este nordice a silvostepei din Podișul caracteristică solurilor aluvionare si Moldovei. Iăcoviștelor inundate periodic și cu exces Silvostepa este formată din pâlcuri de umiditate freatică. Pajiștile sunt izolate de pădure de stejar și gorun în formate din specii hidrofile și mezofile, amestec cu alte foioase și din pajiști de graminee (pir, păiuș, coada vulpii), la care silvostepă constituite din colilie, pir, se asociază subordonat trifoi. firuță, bărboasă, trifoi, obsigă, păiuș etc.. Vegetația palustră apare în arii Ȋn prezent peisajul natural de izolate, localizate în formele de relief silvostepă s-a modificat deoarece multe negative cu înmlăștiniri permanente sau suprafețe de teren au fost introduse în prelungite și este formată din asociații de circuitul arabil, iar pâlcurile de pădure au plante hidrofile. 44

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fauna este una săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activităților umane, având aspecte atât celei de stepă (mici rozătoare), cât și ale celei de pădure. Fauna pădurilor era mult mai abundentă în trecut, când nu era așa mult Fig. 2.7.2 Porc mistreț vânată de om. În prezent, din cauza creșterii densității populației și a reducerii suprafeței ocupată cu păduri, fauna este mult stânjenită în înmulțirea și răspândirea ei. Dintre mamifere, sunt mai comune: • vulpea (Vulpes vulpes), • mistrețul (Sus scrofa), • căprioara (Capreolus capreolus), • iepurele (Lepus europaeus), • veverița (Sciurus vulgaris), Fig. 2.7.3 Căprioara • bursucul (Meles meles), • jderul (Martes martes), • dihorul (Putorius putorius), • pisica sălbatică (Felis silvestris), • diverși șoareci de pădure etc. Fig. 2.7.4 Jderul 45

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 În această zonă se mai întâlnesc, în număr redus, rozătoarele, reprezentate îndeosebi prin rozătoare vătămătoare culturilor, ca: • popândăul (Citellus citellus), • hârciogul (Cricetus cricetus), • Iepurele de câmp(Lepus europeaus), • cățelul pământului (Spalax sp.), • șoareci de câmp (Microtus arvalis). Fig. 2.7.5 Cucuveaua Dintre păsările mici abundă: • ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), • huhurez (Strix nebulosa), • mierlă (Turdus merula merula), • rândunică(Hirundo rustica rustica), • lăstun(Riparia riparia), • cucuveaua(Athene noctua), • dumbrăveancă(Coracias garrulus), Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp • ciocănitoarea pestriță (Dendrocopos major), • stârcul cenușiu(Ardea cinerea), • găinușa de baltă (Gallinula chloropus), • cristeiul de baltă(Rallus aquaticus), • lișița(Fulica atra), • grauri (Sturnus vulgaris), • vrăbii (Passer domesticus) și ciori (Corvus sp.). Dintre păsările mari, mai specifice sunt • prepelița (Coturnix coturnix), • potârnichea (Perdixperdix), Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu • fazanul (Phasianus colchicus). 46

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Situl Natura 2000 “Pădurea Roșcani” Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Pădurea Roșcani” Situl Natura 2000 ROSCI0167 Roșcani datează din perioada anilor 1990, Pădurea Roșcani a fost declarat pentru fiind înființată ca arie naturală protejată conservarea habitatelor de importanță de interes local în anul 1994, în temeiul comunitară 62C0* Stepe ponto-sarmatice Hotărârii Consiliului Județean Iași nr. și 91I0* Vegetație de silvostepă 8/1994. Ulterior, prin Legea nr. 5/2000 eurosiberiană cu Quercus spp. privind aprobarea Planului de amenajare Ariile naturale din perimetrul a teritoriului național – Secțiunea a III a – Pădurii Roșcani sunt localizate în Câmpia Zone Protejate, Pădurea Roșcani a fost Moldovei, regiunea biogeografică a desemnată arie naturală protejată de Colinelor Pădureni Căuești în partea de interes național, cod 2.539, în suprafață central- estică a județului Iași. de 34,6 ha. Conform Ordonanței de Mai precis, ariile protejate se află urgență a Guvernului nr. 57/2007, cu între localitățile Vâlcele la vest și Roșcani modificările și completările uterioare, la nord și nord- est. Pădurea Roșcani se încadrează în Altitudinea medie față de nivelul categoria rezervațiilor naturale de tip mării este de 139 m. Altitudinea minimă forestier, iar după clasificarea IUCN se este de 86 m iar cea maximă de 180 m. încadrează în categoria IV, tip F – Aria protejată de interes național forestier. 2.539 Pădurea Roșcani a fost declarată în Datorită valorii sale din punct de scopul conservării unei păduri de amestec vedere conservativ, Pădurea Roșcani a formată din stejar, gorun, arțar, tei și fost desemnată prin Ordinul ministrului frasin ca și a elementului mediului și dezvoltării durabile nr. submediteranian cărpinița – Carpinus 1964/2007 privind instituirea regimului orientalis – aflat la limita nordică a de arie naturală protejată a siturilor de arealului său – loc unic în Moldova. importanță comunitară, ca parte Primele intenții de conservare a integrantă a rețelei ecologice europene patrimoniului natural din zona Pădurea Natura 2000 în România, modificat și 47

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 completat prin Ordinul nr. 2387/2011 ca comunitare prioritare 91I0* Vegetație de sit de importanță comunitară, ROSCI0167 silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp Pădurea Roșcani, pe o suprafață de 56 ha. și 62C0* Stepe ponto-sarmatice (pe Conform reglementărilor Monitorului 23% din suprafață). Oficial din 29 noiembrie 2011, scopul Primul habitat cuprinde păduri desemnării îl reprezintă conservarea a xero-termofile (adaptate la un climat două habitate de importanță comunitară: uscat și cald), cu răspândire mai largă în 62C0* Stepe ponto-sarmatice sudul și estul țării, formate din diferite respectiv 91I0* Vegetație de silvostepă specii de stejari, care se dezvoltă pe soluri eurosiberiană cu Quercus spp. profunde, uscate pe timpul verii. Localizare - această rezervație Caracteristică este prezența în forestieră se întinde pe o suprafață de etajul inferior al pădurii a arțarului 56 ha și se află în raza comunei tătărăsc (Acer tataricum), a jugastrului Roșcani, Direcția Silvică Iași, Ocolul Silvic (Acer campestre), a mărului (Malus Iași (UP I Roșcani , ua 42A, 44A si B), sylvestris), etc. coordonatele sitului N 47º 26’ 29’’, E 27º Subarboretul, bine reprezentat, 24’ 28’’ este alcătuit din specii precum păducelul, Capital natural - “Pădurea porumbarul, dârmoxul, măceșul, etc. Roșcani” a fost constituită inițial ca arie Habitatul Stepe ponto-sarmatice protejată de interes național, fiind se instalează pe coaste uscate, din stepă declarată prin Legea nr. 5/2000. și silvostepă și are un pronunțat caracter Aproximativ 77% din suprafața continental. sitului este alcătuită din pădure de Se dezvoltă pe soluri bogate în foioase, speciile cele mai întâlnite fiind baze, cu un deficit de umiditate pe timpul stejarul, gorunul, arțarul, teiul și frasinul. verii. Pajiștile specifice acestui habitat au Rezervația este importantă pentru dispărut din Bărăgan, se regăsesc doar prezența din abundență a speciei ca fragmente de vegetație, pe dealurile Carpinus orientalis (cărpiniță), aflată la improprii pentru agricultură. limita nordică a arealului său natural în Caracteristică este existența a trei România. etaje de vegetație: cel superior având o Diseminat se găsește și scumpia înălțime de aprox 100 cm, alcătuit din (Cotinus coggygria), un arbust care plante erbacee din familia gramineelor, crește spontan la marginea pădurilor și cu tulpini subțiri, înalte, cu frunze sub formă de pâlcuri, mai ales în înguste, prevăzute în vârful semințelor cu Dobrogea și Banat. peri lungi, albi și pufoși, (năgara, colilia, Este utilizată ca plantă etc), etajul mijlociu cu o înălțime de ornamentală pentru frunze și aprox. 40 cm alcătuită în principal din inflorescențe. Frunzele și scoarța au plante din familia Poaceae precum iarbaproprietăți medicinale. calului, păiușul stepic și în sfârșit etajul Din punct de vedere al rețelei inferior alcătuit din specii scunde ca Natura 2000, situl ”Pădurea Roșcani” trifoiul, iarba lăptoasă, albița, etc.. (ROSCI0167) adăpostește habitatele 48

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.8. Soluri Caracteristica învelișului de sol, a Cernoziomurile comunei Roșcani, o constituie Ocupă suprafețe mai restrânse, predominarea cernoziomurilor și a corespunzătoare fragmentelor de terase solurilor aluviale . joase și glacisurilor coluviale (sau Suprafețe mai mici ocupă solurile coluvio-proluviale) uscate, și la contactul hidromorfe, solurile neevoluate și cu șesul văilor. trunchiate și complexele de soluri. Cernoziomurile tipice apar și pe Cernoziomurile cambice versanți cu pante moderate 5-10s. Sunt solurile zonale ale regiunii de Din cauza acțiunii de spălare a silvostepă în care se plasează acest apelor de șiroire și a carbonaților care teritoriu și le întâlnim pe toate platourile sunt levigați mai puțin, aflându-se mai largi interfluviale și pe terenurile slab aproape de suprafață (40-50m) adică înclinate (cu eroziune slabă, până la sub orizontul A, aceste soluri incomplet imperceptibilă) din partea superioară a evoluate prezintă o morfologie în care versanților, mai sus de curba de 150-160 orizonturile nu sunt clar diferențiate – de m. tipul A/B, C sau A, A/C, C. Cernoziomurile cambice au o Orizontul A este subțire (15-30 morfologie de tip A, B, C în care orizontul cm), conținând humus (1,1-4%), azot A are o grosime de 40-45 cm, iar (0,15-0,22%), fosfor mobil (2-18 orizontul B de 30-40 cm. Aceste soluri se mg/100 g sol), potasiu mobil (12-21 și caracterizează prin conținut ridicat de peste 50 mg/100 g sol), reacție neutră humus, grad ridicat de saturație în baze slab alcalină (pH=6,8-8,3) cu o structură (85-90%) activitate biologică bună, glomerurală și textură predominant capacitate ridicată de nitrificare și sunt lutoasă. slab erodate. Pe teritoriul comunei Roșcani sunt Pentru mărirea producției nu sunt multe varietăți determinate fie de gradul necesare măsuri pedoameliorative de eroziune, fie de compactizare a rocii, specifice, ci numai parțial îngrășăminte fie de apa freatică aflată aproape de chimice, irigații. suprafață, fie de existența sărurilor sau a Acolo unde panta este mai mare fragmentelor de rocă calcaroasă. sunt necesare măsuri antierozionale Sunt soluri mai bune pentru (arături pe curba de nivel, culturi în fâșii cultură, însă și cu luarea unor măsuri sau benzi înierbate) și măsuri de pedoameliorative pentru fiecare subtip refacere a grosimii orizontului cu humus în parte. prin: gunoi de grajd, doze mărite de îngrășăminte chimice, adâncirea treptată a arăturii. 49

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Solurile aluviale Se dezvoltă în suprafață pe lunca Solurile coluviale și coluvioSiretului și pe arii mai restrânse în șesul proluviale ocupă suprafețe restrânse la afluenților acestuia. contactul șesului cu versanții sau pe văile S-au format pe depozite fluviatile înguste . unele cu textură mai ușoară luto- Aceste soluri s-au dezvoltat pe nisipoasă, altele cu textură mai grea, depunerile coluviale și proluvioluto-argiloasă și argiloasă. coluviale, au o textură lutoasă și luto- Alte aluviuni sunt atat de tinere argiloasă, iar conținutul în humus încât pe profil apare stratificația variază între 2,6-4% cu pH 7,1-8. depunerilor în loc de orizontul de sol. Sunt necesare măsuri În cadrul solurilor aluviale se hidroameliorative pentru coborârea întâlnesc soluri îngropate. nivelului hidrostatic și folosirea Solurile aluviale sunt slabe, îngrășămintelor chimice și organice. moderate sau bogate în humus, cu Sunt pretabile pentru culturile de predominarea celor moderate. cereale, pășuni și fânețe. Orizonturile sunt slab diferențiate, În afara acestor tipuri de soluri, pe drenajul este moderat până la insuficient teritoriul comunei Roșcani au fost (datorită texturii) și cu manifestări de identificate următoarele clase de sol: gleizare în partea superioară, datorită Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri, stratului de apă subterană la mică Hidrisoluri, Protisoluri și Antrisoluri. adâncime (2-3 m). Ravenele, sunt rezultatul eroziunii Caracteristicile chimice bune ale în adâncime. acestor soluri denotă că sunt terenuri La ploi torențiale procesul de bune pentru culturile prășitoare, eroziune în adâncime continuă. cerealiere și masă verde. Pentru evitarea inundațiilor și pentru coborârea nivelului freatic sunt necesare unele măsuri hidroameliorative. Pentru creșterea productivității lor sunt necesare îngrășăminte chimice și organice. 50

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE – COMUNA ROȘCANI 3.1. Activitatea economică generală În prezent, deși situația economică Relația cu orașul Iași este a județului Iași a devenit mai bună, mai constituită în principal din deplasările ales din perspectiva investițiilor străine în pentru muncă (navetismul), domeniul industriei, domeniul serviciilor aprovizionarea cu produse și bunuri de IT, investiții care pot asigura noi locuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru muncă, numeroși locuitori ai comunei, comercializarea în special a produselor optează pentru munca în afara țării, în agroalimentare, cât și din deplasările timp ce, mare parte a tinerilor rămân să pentru învățământ preuniversitar, pentru lucreze, după terminarea studiilor serviciile specializate din domeniul superioare, în orașul Iași. sănătății, pentru serviciile financiar- Locuitorii rămași în comună se bancare, etc. ocupă îndeosebi cu comerțul și Aceste relații sunt facilitate de agricultura. transportul în comun organizat prin Relațiile economice ale comunei rețeaua de autobuze și microbuze între Roșcani se realizează prin interacțiunea comuna Roșcani și orașul Iași. cu comunele învecinate, cu zonele urbane Relațiile cu zonele urbane se apropiate dar și cu străinătatea. realizează în dublu sens, dar nu sunt prea Referitor la calitatea vieții, situația solide datorită distanței mari. este departe de nivelul la care s-a ajuns în Orașul Iași devine piață de statele dezvoltate ale UE, la care România desfacere a surplusului de produse se raportează de mai mult de un deceniu. agricole rezultat în gospodăriile din Gradul de acoperire cu rețelele de comună, și sursă de aprovizionare cu utilități este mediu, drumurile ridică bunuri și produse de larg consum pentru probleme de accesibilitate, serviciile societățile comerciale care funcționează publice sunt puține iar nivelul de în comună. informare este și el scăzut. Alte relații se desfășoară cu Între comuna Roșcani și comunele străinătatea, prin perspectiva persoanelor învecinate se conturează un sistem de din comună, plecate la muncă în diferite relații de cooperare, colaborare și țări din Europa. coordonare în vederea implementării Repatrierea valutei de către cei strategiilor locale de dezvoltare, pentru care lucrează în străinătate contribuie, conservarea patrimoniului rural și într-o anumită măsură, la ridicarea cultural, în scopul dezvoltării mediului standardului de viață, chiar dacă cea mai economic, dezvoltării edilitare și a mare parte a investițiilor sunt orientate în infrastructurii de transport. construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului. 51

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Agenții economici din comună nu Contribuția sectorului primar sunt foarte optimiști cu privire la respectiv a agriculturii la PIB este de doar perspectivele de viitor ale mediului de 7%, iar productivitatea per persoană afaceri; printre cele mai importante reprezintă 25% din media națională. probleme identificate de aceștia fiind: Serviciile subdezvoltate din zonele • Migrația forței de muncă; rurale și calitatea slabă a infrastructurii • Lipsa de personal calificat; împiedică dezvoltarea altor activități • Problemele financiare (impozitare, economice și implicit, crearea de fiscalitate mare, dobânzi bancare oportunități de angajare alternative. ridicate); Pe de altă parte, dat fiind faptul că • Obținerea dificilă a finanțărilor aproximativ 28% din forța de muncă din europene și a informațiilor legate de agricultură este sub 35 de ani, are niveluri acestea; reduse de educație și calificare și, în • Condițiile meteo nefavorabile și consecință, posibilități reduse de calamitățile din ultimii ani – aceasta adaptare la cerințele pieței muncii, constituind o problemă importantă susținerea investițiilor în dezvoltarea pentru societățile agricole. programelor de orientare și formare Dintre persoanele care ar dori să- profesională poate contribui la creșterea și înceapă o afacere, cele mai multe ar nivelului de competențe ale forței de face asta în domeniul agricol și cel de muncă. creștere a animalelor, meserii tradiționale Aceste măsuri pot concura la o mai în mediul rural. bună exploatare a potențialului sectorului În ceea ce privește agenții agro-alimentar, sporindu-i rolul de motor economici, aceștia nu dispun de al creșterii economice sustenabile, informații cu privire la transformările pe competitive și incluzive. care le înregistrează România odată cu Lipsa utilităților, accesibilitatea integrarea în Uniunea Europeană. inferioară, reducerea deplasărilor pentru Puținele informații de care dispun muncă spre municipiile din județ cu privire la legislație și fondurile (datorită distanței dar și a restrângerii structurale provin, în general, din mass- activităților industriale) plasează comuna media. într-o zonă rurală. În România, proporția forței de Activitățile economice s-au muncă active în agricultură este cea mai dezvoltat în concordanță cu potențialul și mare din UE (aproximativ 30%), o mare resursele locale, economia locală fiind parte activând în agricultură de axată pe cultura plantelor și creșterea subzistență și de semi subzistență. animalelor, valorificând astfel suprafața de teren arabil, precum și suprafețele cu pășuni și fânețe. 52

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 În comuna Roșcani activitatea Activitatea din domeniul agriculturii economică este slab dezvoltată iar ocupă locul al doilea, cu 8 agenți nevoile populației nu sunt satisfăcute pe economici dintre care 4 ferme cu profil plan local într-o măsură mlțumitoare. agricol, 1 fermă mixtă și 3 ferme În anul 2021 în comuna Roșcani își zootehnice. desfășurau activitatea 24 de agenți Agricultura în comuna Roșcani se economici. desfășoară atât în sistem intensiv în Activiatate economică principală fermele specializate cât și în sistem este reprezentată de activitatea din extensiv în gospodăriile proprii. comerț care însumează 14 agenți Ca și servicii, pe teritoriul comunei economici. există o societate care are ca obiect de activitate activități medicale și o societate care oferă servicii de consultanță în domeniul securității și sănătății în muncă. alte servicii - consultanță 1 servicii medicale 1 comerț 14 agricultură 8 0 2 4 6 8 10 12 14 16 Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Roșcani 33% • Activitatea economică principală este reprezentată de activitățile din 67% domeniul serviciilor, unde activează un număr de 16 agenți economici, fiind Sector secundar Secundar terțiar activitatea economică de bază în ceea ce privește sursa veniturilor din comună, Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Roșcani reprezentând 67% din totalul agenților economici din comună. Din figura 3.1.2 reiese că din punct • Activitatea economică secundară de vedere al numărului de societăți este reprezentată de agricultură, deținând economice înregistrate la Registrul 33% din totalul activităților economice Comerțului, comuna Roșcani are caracter din comună și însumând 8 de agenți predominant terțiar. economici. În urma analizei informațiilor În comuna Roșcani își desfășoară furnizate de primăria Roșcani, județul Iași activitatea un număr de 24 de agenți pentru anul 2021 privind societățile economici iar în comunitate rămâne o economice înregistrate din comună, pe problemă migrația tinerilor în orașele domenii de activitate, se constată apropiate și în străinătate datorită următoarele: instabilității financiare și a locurilor de muncă insuficiente și neatractive. 53

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 3.2. Agricultura în comuna Roșcani Teritoriul administrativ al Terenurile degradate și comunei Roșcani se întinde pe o suprafață neproductive ocupă o suprafață de 62 de 3.799 hectare și dispune de o ofertă de hectare. naturală favorabilă pentru dezvoltarea Terenurile neagricole ocupă agriculturii. 1.028 hectare. Din acestea fac parte și Cu 2.771 de hectare de teren alunecările de teren. agricol din care 2.114 hectare teren Alunecările de teren împreună cu arabil, cultivarea pământului a fost și a eroziunea areolară și liniară micșorează rămas o îndeletnicire a oamenilor locului. potențialul economic al unor terenuri sau O suprafață însemnată este le scot complet din categoria terenurilor ocupată cu pajiști, adică 636 hectare, agricole. dintre care 183 fânețe și 453 pășuni. Pe teritoriul comunei Roșcani, Rețeaua hidrografică ocupă o alunecările de teren sunt răspândite pe suprafață de 107 hectare. majoritatea versanților. Viile și pepinierele viticole Eroziunea areolară produce însumează 16 hectare. degradarea solurilor pe toți versanții și Pădurile și vegetația forestieră platourile slab înclinate. sunt destul de dezvoltate în comuna Eroziune mai intensă întâlnim în Roșcani și se întind pe 734 hectare. zonele de alunecări unde apar roci de Suprafața ocupată cu construcții solidificare la zi. deține 67 hectare, căile de comunicații Microrelieful de eroziune și căile ferate se întind pe 58 hectare. torențială este puțin răspândit și este reprezentat prin ravene. Terenuri degradate și neproductive 62 Căi de comunicație și căi ferate 58 Suprafață ocupată cu construcții 67 Suprafată ocupată cu ape, bălți 107 Păduri și altă vegetație forestieră 734 Terenuri neagricole 1028 Livezi și pepiniere pomicole 5 Vii și pepiniere viticole 16 Fânețe 183 Pășuni 453 Suprafață arabilă 2114 Suprafață agricolă 2771 Suprafață totală 3799 Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha) 54

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Suprafață agricolă 3% 2%1% 2% Păduri și altă vegetație 19% forestieră Suprafată ocupată cu ape, bălți Suprafață ocupată cu construcții 73% Căi de comunicație și căi ferate Terenuri degradate și neproductive Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Roșcani (ha) Potențialul agricol al comunei Roșcani este determinat de prezența terenului arabil, a terenurilor ocupate de 1% pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole 17% care reprezintă premisele care favorizează activitățile bazate pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Cadrul natural generos, cu dealuri înierbate și cu păduri, câmpuri largi de 82% podiș și terasele mai joase prezintă Suprafață arabilă condiții foarte bune și pentru creșterea Pășuni animalelor. Fondul forestier de pe raza Vii și pepiniere viticole teritoriului comunei ocupă o suprafață de Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor 734 ha, adică 19% din suprafața totală a agricole comunei. Din fondul funciar al comunei, Din suprafața agricolă, ponderea suprafața agricolă ocupă ponderea cea cea mai mare, de 82% este ocupată de mai mare, cu un procent de 73% și 2.771 teren arabil, în special cultura mare. hectare, iar suprafața ocupată cu terenuri 17% din teren este ocupat de neagricole ocupă 27% adică 1.028 pășuni și 1% este ocupat de vii și hectare. pepiniere viticole. 55

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Culturi agricole Floarea soarelui este cultivată pe o Principalele plante care se cultivă suprafață de 183 ha în anul 2020 și ocupă pe teritoriul comunei Roșcani sunt: 14% din suprafața arabilă a comunei. porumbul, grâul și floarea soarelui. Pe Aceste culturi se desfășoară pe suprafețe mai mici se cultivă soia, 55% din suprafața arabilă a comunei și cartoful, cânepa pentru fibre, rapița, prezintă numeroase aspecte pozitive cum mazăre, lupin, fasolea, legume în câmp, ar fi evitarea eroziunii solului, a sfecla furajeră. degradării prin spălarea de la suprafață a Din graficul de mai jos se observă solului, respectiv a reducerei calității și că, cea mai mare pondere a terenului fertilitătii, precum și scăderea riscului de arabil cultivat este ocupat de cultura alunecare a terenului. porumbului care se desfășoară pe o Suprafețe mai mici sunt cultivate suprafață de 559 ha și ocupă un procent cu soia, cânepă pentru fibră și cartofi. însemnat din suprafața arabilă a comunei O soluție pentru dezvoltarea Roșcani, de 44%. zonelor rurale ar fi eficientizarea Porumbul reprezintă cultura de lucrărilor agricole prin întocmirea unor bază și datorită specificului zonal, cultura asolamente eficiente care să asigure o se pretează destul de bine pe relieful de agricultură durabilă și sustenabil. pe teritoriul comunei Roșcani. Este o cultură importantă și 3% Porumb datorită faptului că produsele agricole 6% boabe Grâu 14% obținute sunt folosite în hrana animalelor. 44% Floarea Grâul se cultivă pe o suprafață soarelui Soia destul de întinsă, pe 428 ha, în anul 2020 și ocupa 33% din terenul arabil al 33% Cartofi comunei. Este o cultură importantă și Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole, datorită faptului că produsele agricole comuna Roșcani obținute sunt folosite în hrana animalelor. Tabel 3.2.1 Structura culturilor agricole, comuna Roșcani Structura culturilor agricole - ha 2018 2019 2020 Porumb boabe 466 681 559 Grâu 376 158 428 Floarea soarelui 370 189 183 Soia 86 73 78 Cânepă pentru fibră 10 82 0 Cartofi 30 15 41 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria Roșcani, Registrul Agricol – 2020 56

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabel 3.2.2 Producții medii, comuna Roșcani – kg Producție obținută – tone 2018 2019 2020 Porumb boabe 4,1 3,8 1,3 Grâu 3,5 2,4 0,5 Floarea soarelui 1,3 1,4 1,1 Soia 1,8 2,4 0,0 Cânepă pentru fibră 1,5 2,5 0,0 Cartofi 0,8 1,5 1,1 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria ROȘCANI, Registrul Agricol – 2020 Producția variază de la an la an Raportând producțiile obținute la datorită instabilității condițiilor climatice, suprafețele cultivate, obținem producțiile cât și neaplicării măsurilor agrotehnice medii pe hectar pentru fiecare cultură în corespunzătoare unei bune dezvoltări a parte. plantelor. Producțiile medii la hectar Evoluția producțiilor medii la obținute sunt cu mult sub producțiile hectar a pricipalelor culturi agricole obținute de alte țări europene. înregistrează fluctuații în perioada 2018- Acest lucru este din cauza 2020. tehnologiilor agricole învechite folosite de Anul 2020 a fost un an foarte dificil agricultorii care lucrează terenurile și a pentru agricultura din comuna Roșcani, echipamentelor depășite tehnologic toate culturile au fost afectate de folosite în procesele de cultivare. fenomene meteo nefavorabile Deși comuna dispune de un înregistrând producții foarte mici . potențial agricol însemnat, acesta nu este exploatat suficient. 4,1 3,8 3,5 2,4 2,4 2,5 1,8 1,5 1,3 1,4 1,5 1,3 0,8 1,1 1,1 0,5 0,0 0,0 2018 2019 2020 Porumb boabe Grâu Floarea soarelui Soia Cânepă pentru fibră Cartofi Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Roșcani În anul 2020 producțiile culturilor agricole au fost afectate de fenomene meteo negative iar fermierii au înregistrat pierderi majore, în unele cazuri totale ale producțiilor agricole. 57

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Zootehnie Per total se înregistrează scăderi la Creșterea animalelor este un numărul de animale la toate categoriile, sector care se dezvoltă pe baza mai puțin la ovine, păsări și familii de potențialului vegetal. albine. Creșterea animalelor este o Se obsevă faptul că scăderile s-au ocupație tradițională, asigurându-se înregistrat la nivelul efectivelor de bovine necesarul de carne, lapte și produse cu 20%, ajungând de la 25 de capete la 20 lactate pentru populația locală și de capete în anul 2020, la nivelul disponibilități de vânzare, atât pe plan efectivelor de caprine cu 32% care au local dar și pe piața urbană apropiată. ajuns în 2020 la 82 de capete, cu 37 de Creșterea animalelor se practică în capete mai puțin decât în 2018, la nivelul ferme de animale și în ferme mixte în suinelor cu 8%, mai puține decât în 2018 sistem intensiv dar și familii care practică când se înregistrau 123 de capete iar în creșterea animalelor în sistem 2020 s-au înregistrat cu 10 capete mai gospodăresc. puțin, la nivelul cabalinelor care au scăzut Conform înregistrărilor statistice, cu 8%, ajungând la 274 de capete în 2020, efectivele de animale sunt prezentate în cu 23 de capete mai puține decât în 2018. tabelul următor: Creșteri se înregistrează la Tabel 3.2.3 numărul efectivelor de ovine care au Efective de animale comuna Roșcani înregistrat o evoluție pozitivă și au Efective de crescut de la 607 capete în 2018 la 616 de 2017 2018 2019 animale capete în 2020, la nivelul efectivelor de Bovine 25 21 20 păsări care au înregistrat o creștere de Ovine 607 839 616 21% și au ajuns în anul 2020 la un număr Caprine 119 127 82 Suine 123 123 113 de 3.839 de capete și la nivelul familiilor Cabaline 297 299 274 de albine care au înregistrat o creștere Păsări 3.177 3.761 3.839 semnificativă de 57%, ajungând de la 812 Familii de albine 812 951 1.274 familii în anul 2018 la 1274 de familii în Sursa: date furnizate de primăria anul 2020, cu 462 de familii mai mult. Roșcani, Registrul Agricol – 2020 În perioada 2018-2020 efectivele La nivelul anului 2020, structura de animale înregistrează fluctuații la efectivelor de animale se prezintă astfel: nivelul comunei. 3.761 3.839 3.177 607 839 616 25 119 123 297 21 127 123 299 20 82 113 274 2018 2019 2020 Bovine Ovine Caprine Suine Cabaline Păsări Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale 58

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI ROȘCANI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Pentru creșterea producției Servicii pentru agricultură vegetale și zootehnice se impune Mecanizarea fertilizarea suprafețelor existente, Gradul de mecanizare al utilizarea îngrășămintelor naturale, agriculturii nu este unul echilibrat și din utilizarea de soiuri productive pentru acest motiv productivitatea culturilor culturile agricole, creșterea de rase agricole este scăzută. ameliorate de bovine și ovine, folosirea pe Această

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.