Document
Document, Comuna Rediu
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 45,2 MB · modificat pe site: 21.05.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, Comuna Rediu, jud. Iași. Sursa: https://www.primariarediu.ro/wp-content/uploads/2023/04/monografie-rediu-gheorghe-agafitei-1975.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/rediu/1808-document-comuna-rediu, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
AGAFIȚEI
DIN TRECUTUL UNOB
„VECHI AȘEZĂRI RURALE
Pagina 2
DIN PRECUIUL UNOR VECHI ASBZÂRI RURATB
de
Gh, Agafiței
Pagina 3
PREPARĂ -
a tmoontal
de înță este un docunent de arhivă privină
îmoraren
satele gin comuna Rediu,nenario a multor șveninente Za Care an
pi întimplivi povestite.de bătrinia — ati
aanogat
n cele 00 soma aaris im o+au redat toate nmamzntelo Quhonsee
4e oi mnai acele ca au patuț da cereonre claritate deafăgunirii,
agezirieIn aprijiml color afirmate am
în $inp a istariei. acesta
la lduorarea de înjă cifre gi date staiiaticoghitrție £0t0=
ndăogat
grafii și documenta .Qân veahinoe -
agegări au gupravețuit miltor frănîntiri de veacuri, de
Aceste
irezese. interes și, dncă ecouri ale trăirii lor au aus pte
noooa
nă dn noi,acensta aste da niraree » =
RodiunPațee,Zahorna gi 2dutesți este vorim în .primal
Denpne
celelalte ageziri mai noi. care ale |
pînă și în ronet pi dcapre
oâtuiesc în prezent commae - ări
După câte cunoae zu s-a oaupai nimeni pînă în prezent ca să
facă 0 îucrara mai cuprinsătoare asuma acestor asezitri,In unele
tipărituri goa anințit doar. în treacăt câte ceva despre aceste .
î
sațe,S=n saris_ chiar gi o carte în 1935 de_oătra un fiu nl satu
Dai Diutegti dar cartea de atunci cuprindea nunni bătălia de la
aătărăni gi înfrângerea armatei voevodului Pompa în ami 1615
denpupra Duategtilore za .. - ,
Mm întoomit această încenre dntorită faptului că nceste 10-
duri înb trezeso multe amințiri, An fost îndemnat gi de gînâul că
dacă în viitor se vor găsi gi alte materinle poante mai înterasane
te pe care nu lemn putut cunoapte s0 va întooni o 2uorare ma.
amplă oare să redea în înțregine unele realități aân trecutul ae
cestor fiout=o setea O
agezitrieAn pi cu de cunoastere a ndevărului
istoric și toioânță de a răspunde la apelul făcut de autorități
Privind fatocniren acestor lucrări pa comună,
za.
Mm tăiruiț în această direcție mai ales după ce somu ficat O
unele uohimbiri de une a unor oate.ale commeiePe ntunoi an fost
Bolicitat gi-mi spun piireren în acenață privânță,dar an
primit
ateontul unog tovarăși străini de localitate,nedocunentnți să
PoȚi ale
a1 firecatului nceetor ăgegiri
ve
trei sate de mat sus Principate
tuiț mită vreme mueleul Pe mpeg avut
utepti sm de Rediu ini Tațer, Obiectul
cerooțiirilor de £
Pagina 4
comunet,su ca scop firezirea curiozitații i.
cuprină toate agezirile
sate pentru desvoltabea interosulai î8t0*
0caitiorilae din aceste
si-i dea seama de prezent pi să se poată ori
»i0 oa prin trecut
ențn mai ugar apte viitore 4 4
în mnea de caroatare pentru întocmirea maririi an fost apti
arhivelor ds stat din Bucurogti pf. Hagi caro
șinit de canducarea
materialele necesare,Pentru reânron cit
miau pus la Giapoziție
din fotocopiile preaentuln. volun,am fost
mai, fidelă n imagiăilar
de maestirul fotogra? Pavel Nagtagiu din înpie -
ajutat
imaginea vieții sosânle ma a putut £i conturată decât în
___pacă
parte,se var..ctai. ponte gi alții ce var ayrofunda gi nai mult Sue
bieotul de fnțăi gi vor dn 1n iveniă îngruri noâ,conmpletind cesa
ce mu San arătat sioie z
In acenati ducraro nu am făcut; decât un modest început; pene
40 a mu.se piere 00l6_co say patut cunoapte pînă în prezent
despre entelo din comuna REDIU4
GheAgafiței
215V11I=1975
Pagina 5
COMUNA _R: 2974 cpt IX Teza :
privire generală +13. 10e a 3-a nea iara
2 se întân=
de municipiul Iași, teritariul comanei
ASBZARS, Față unici teritariul
pi 1a sud est de arama
de către paștea d6 norg-vest, fiină flancat
nre28(1api-Pagcani) pi la nord est de ârumul județean
național
eg na 7 2 sale centrale teritoriul ește ștrăbătut de
de drumul județean modernizat nr, 288, Întinderea
la osț la vest
cuprinsă între hotarele ueycanilor ,Movi1enilorPo-
oommei 6stș
0 dungime de aproximativ 10 magi
pricanilor și orașul Iași,pe
mai mare parta din suprafața acestui teri-
o line de 5 kmeQea
agricol din care arabil 57%,păguni și finețe
toniu(98,14)ente
14 iar restul livezi,vii gi păduri,
CARAGTERISNIGI,Din punct de vedera geanor fologic, teritioriul
cunoscut în literatura de specialitate sub âșnumirea de"0în-
este
pia Molădovai" subăiviziunea colinară Jijia-! E ee
rocilor este asemănătoare cu cele din sarmaticul mi
Formația
asezate în straturi gi avînd diferite compoziții în-
jlooiu,fiină
cepînă cu cele argilo-nisipoase sau argilo-narnoase și sftrgină
cu cele lutoasee 3 2 4
colinare cu da- |
RELIEFUL aste înfățișat sub formă de..dealuri
presiuni caracteristice Câmpiei Jijiei avînd înclinări pînă la
15041titudinile variază în limitele de:45 m,în gesul Bahlui,120
mepodiș Horlepti,141 n,podis 2ăutesti,205 m,Capu-Rediului, culni-
nână cu piscul Breazului care are 2068, & s
Unele părți din teritoriu ou hîrtoape și costișe sînt brăzda-
te în profunzine sau la suprafață de torenții de ploi gi viitu=
rile țopirilor de zăpezi,0 mare parte din aceste precipitații se
infiltrează prin diferitele suprapuneri de roci sub formă de de
pozite freatice ce din timp în tinp proâuo_ alunecări de teren
pa suprafețe însemate ca cele de pe coasta Muntenilor din 1969,
sau cele de 1a Capu-Rediului,zof sau Valea-Iupului din 1975... |
|
= Beremurile nadegradate cu însemate cantități mutritive fa
ca golurile să aibă o deosebită fertilitate necesară culturilor
de ceriala pi de plante tehnice,Celelalte terenuri pot fi folo=
Biue la plantări de livezi și vii sau pot fi împădurite,
.
QIIMA, Prin dinamica atmosferică a maselor de aer acționate
din direcția noră-vestului Buropei,clima este c0sa
Cu veri călăiroase și uscate și ierni friguroase cu
mânine de precipitații,
Pagina 6
4210 9
riăicindu-se vara pînă la
nanperaturile veriază
=36,69 In și primăveri temper
oovarînă iarna pînă 1a toame
zi la zi jăcână în limitșle de 96
turile se schimbă de 1a
+90%04 multe ori chiar Și nai ridicate, ip
pînă 1a de
anual pînă 1a 518 mau
Canțitățile de precipitații ajunge Ă
neînsermmate schimbări față de
neori nai mari san mai mici,cu
meteorologică Iași,0 parte din
cele înregistrate de Stațiunea i
vechi timpuri, au. fost captete prin 7înapele din adînoine din
le suprafață sînt depozitate în bazine
4îni altele care ies
tuburi de aânoție ca în Rediu gi Breazue
gi canalizate pe
furtuni și grinăini se întâlnesc mai mult
Fenomenele de
cele de brume și înghețuri voama și prinăvarae
vara iar
formează pajiștile de silvo-stepă și fânațu-
Vegetația o
de erbacee printre care gi cele ne=
pile naturale predominate
mșețelul,coada șoricelului,siminocul sau ruscuja
dicinale ca
rădăcini se foloseau în trecut la boala spînzuluie
ale cărei
găsește ca rănăgițe a vechilor reăiuri por=
Arboretul se
de stejari, ulmi, rasini pînă la cele de
mină de la speciile
oireși și salcîni,
Pama o formează nâreiogii,popînăăii,nevăatuicile,goare-
câînp,ăihorii,bizanii eto,parte fiină diunători agricul-—
cii de
vurii,
Dintre păsările cari se văd iarna în teritoriul acesta
pot fi enunerate: jarca cioara uliul, cucuvaie, bufnița,vrabia;
pițigoiul, dunbrăveenca gi altele,
comunei a 1 ianuarie 1974 era-de 7126 suflete
POPULAȚIA
(3i=3196+P=3995) din care populație activă 3601,salariați prin
diferite întreprinderi ale Iagului 1500,țărani cooperatori
960 și indiviânali 1,nestul lmordăză în alte domenii dectt a-
gricultareă, Pondul. de-locui$ avea 1254 locuinie,
ECONOMIA în Gommnă o reprezintă agricultura prin cultura
Fi
terenurilor în proprietate gi prin cregterea animalelore
Ta data de 1 ian,1974 suprafața acestor teremri cuprin
dea 3759 ha,din care erapil 2287 ha. ,piguni naturale 979 haep
?ânețuri națurale 487 hasplivezi 31 ha,,vii 95 ha, păduri 30
neproduotive 242 ha, lucrări de amelborare 10 ha, 9
rări 2 hae
In privința cregterii aninalelor situația se p
2
în felul urnățors
Pagina 7
+ DahaSe
geptelul sist
Vale eoseseeeaneee250eoeeese ellos.
......0..
Qaluseoeaseeoneene LOGeeeneeeeeeeeee
ERE SE ES E ERE eee
onora, pIT10pmeeeeneueeeeuTEITeaeseonean3086 =11997
notal
din aria comanei după modelul de propriețate: -
norenuri na,
COpoueeseesVii=222 s... teren arabil= 52
1pAsSe has
Mares ep sess0 avesennnnee= 579 has
1phs5p0oasta ppesesesee
..0 »»e= 900 has
1,A,5eParma Căprițăe pese
920 ..vnveossese= 395 he
Te Ap pUricanie e spe hasăin37592/
112=0287
Gu A PiRediuessesooeneea95 pposeeseee asset:
De anii miti naspa teren m arabil=4193 has
Motale oopesoneoeeneoee 31! ocee
mărfurilor s0_face âe către cele.4 magazine
Comerțul, Desfacerea
materiale prin cele două ateliere. de
miste iar preluorarea unor
croitorie, Voluml de mărfuri în 1973 totaliza
cojocărie și de
suna de 2,483+100 1eis
de voațe instituțiile comunei,
VIAZA SOGTAT. CUIZURATĂ este dusă
către Căminul cultural,sub controlul gi înăruna-
în special de
rea Conitetului commnal de partid, ;
dea tipurat în 5 școli su 8 car=
INVAg MINTUL, Munca cu cartea s-a
puri de șlădiri,la cei 972 elevi au lucrat 56_caâre didactice
1a c1,1-10 plus copii celor 4 grădinițe,Spațiul de gcalari-
da
toate goolile cuprinăea 2959467 nepeșcolile au fost
zare pentru
folosite și ca locuri de adunare pentru activitățile căminelae
culturale, a,
SÂNĂnAZEA PURIICĂ deservită da un dispenșar aflat în centrul 00
manei are 2.punota smitare la Horlegti gi Valaa-Impului, Ca pere
sonal sanitar se aflau 2 meăioi,Rouă noago,un asistent igienist,
trei surori nedicalo,un dezinfectar și un îngrijitere ET
IS7R desfăgoară într-o clădire peopțieă
A se
etațe_de stat,iar pentru postul de miliție o olădire propriee
Bohipament țehnio.Rlectrificare în comnă totaliza 500 de j
cuințe,toate Batele mu fost electrificate parțial,
Gine are ocazia să privească de pe înălțini peste ari
Pagina 8
Mii:
ai
de apezări omenești în î
âerile din această arie teren,cu
felăurii culmilor de âsaluri la po
azturi de văi pe âupă
lacuri de iazuri seu fug
sat o viațăs -
lua cunoptință de unele as
în capitolele ce urmează se va
acestor așezări ce au înfruntat veacurile
peote din trecutul
vromurile noastre să fie cunoscute a9a cun
ajungână pînă în
20 veden astăzie
PN E ea
1) pânăria, Con,Redtu=Dosar nre3/1974 page
2) Tăen page 9i 4
Pagina 9
a
0 parte âin satul Rodiu asa cun arăta în 1975
Satul acesta este localitatea de recedință a comnei Rediu,
Numele prescurtat și-l poartă dîn 1968,Pînă atmnoi satul s-a
munit Rediu-fatar inv pe la începutul. secolului Rediu lui Tatar aga cur se găsește în âocunente,
Așezarea satului se află lîngă orasul ieși către nord-vest
la depărtare de 4,50 im,de Păcnreț,2 im,față de Munteni gi 2
Brezului, ă
knefață de păâurea
Marele dicționar geografic al României din 1898-1902 ni-l
indică în partea de est a satului Mutești,situnt pe vâloeaua
pârâului Siliștea în capătul de nord-vest a pîrtului Rediu,pe
' coasta dealului. Mârzepti gi pe cea a Qapu-Rediu?ui,
In vechime aria satului gbnsa pînă în hudița Tnăsenilor
ve cobora pînă în pîrîul Reătului,pînă în dreptul Pitărenilore
pa acolo țineau îmagurile ce înconjurau locuințele de peste
pîrtu a HLoontenilor, Anaronicenilor,Cărpenilor și Dunbrăveni=
lor pînă la Basa Constmtinesou, Apoi satul se întinăea pe 0ea-
lată parte a pîrfului ln marginea coastei Cepu-Roăiului une
de îslazul se întinâea pînă în grădinile potanrenilorUrsăohee
nilor,Mihălăohenilor,Ghelărenilar,Conțenilor pînă în Silistea
Inprejurul satului erau numai hățaguri de vite,5trîngerea |
rezei se făcea pe dîmb 1a GhAilenei și de eoolu o porni
Pagina 10
-6-
Datimiei ânpă grădini pînă pe gesul din cetul, satul
gomata pe
biserică, Aceasta junățate de gi+In 0e8-
și apoi pe după în prina
turma de vite mergea pe după Rediu pînă 1a,15_pră-
1a14ă junitate
20£,In 1910 marginea satului era unde-i gcoala,
jini gau_pînă în
Steniștea vitelor se făcea pe locul casei lui GhuCarp,De..a0010
imag,Peste drun satul ținea pînă la fîntina lui
poata tot era
Baltag unde găsea casa lui I,Gheban i în apropiere vorăeiul
se
14 GhsEnache,Peste pîrtu pînă la Pităreni gi teonteni, dincolo
ae șanțurile ce ae nai cunosațitnă în josul satului pe âupă gră-
tot islaz,Casele ersu rare,Cele mai dese se găseau în
dini era
fună sub pădure,EBraa locuințele Scutăreni1or,0onțeni1ar,Prisă-
oărenilar,Băltăgenilor, Grăoiuneni1ce, Viziteenilor,Pănăsenilor, |
Haiduilor,Săndenilor ete,,Satul de azi s-a întins pe toate coa=
stele ce-l înconjoară, = ;
Din fundul Rediului se lasă la vale pîrtul SILIȘTEA,Pe 10-
curile de acolo a fost prima așezare a satului,pîrtul trece prin
fața primăriei comnei,se unește ja pod la ar.Carp cu pirîul Re-
diu ce vine de la iaz gi de acolo se strecoară gerpuină de-alun=
gul satului, traversază Valșa Radiului,taie âruml națbonal nre
28 în dreptul Autobazei nr.2 Iapi pi se varsă în Bahlui, Inaânțe
de 1944 acest pîrțu era hotar despărțitor între municipiul Iași
și teritoriul con,Rediu-fatar,Pe partea stingă a lui se află
coasta Muntenilor_ gi ceairul lui Peretz cu cimitirul evreese
iar pe partea draaptă coasta Văii Rediului, SA e
„HSărăoia de apă a Câmpiei Molăovei și creșterea în număr ma
re a vitelor a impus construcții de iazuri,mari sau mici,în lun
gul tuturor văilor,servinăd ca adăpătari,surse piscicole
„ Pe cursul acestui pîrîu în „partea de norâ-vest a satului
*
a-a construit în 1912 iazul aga cun se vede azi,Pînă în acel
en pe locurile de acolo mu era decât un helegteu pomenit pi de.
docunente încă po 1a 16667/1n 1972 iazul a fast golit de
apă,ca
să se poată aăînci, fiină nflit,Lipsină agregatele pentru astfel
de lucrări iazul a rănas în starea dinainte; r:
AR
Pe Valea-Rediului,în 1962,5-a construit un nic iaz pentru
imigatul grădânși de zarzavat, Alunocările de
teren,_din
lau de
desființat, Locuitorii au, făcut unul mai a deal de
care a fost tot mio gi acesta,
+
Prin 1968 se începuse oonstruoția unui sei mai 18 vi
iaz
Pagina 11
și acun acolo ridicăturile de pănînț ale iezătireie
conirului îmi
Intre podul luntenilor gi. Zapi,lu poalele
Perotaytot pentru îrigări,ovreii haluți au reconstruit veohiul
lor iaz nunit pe vremuri "zaluzul lui Pergtz"aDo le plecarea
vabarii lor în Palesțina,iazul a pbnas în piirăaire,In prezent
este plin de păpurie avînă aspect de baltă,
In 1972 locală emunța un plan al municipiului Iasi
presa
pentru regularizarea pîrțiului Rediu pi refacerea arumlui în
re cele ouă 10calitiți,Proiactul de atumoi mu s-a mai pus
în aplicare și nici nu s-a mai diecutat âea tea.
Subsolul Rediului este împânzit da apo,Hivelul lor nu dee
păiposte 6-7 meiceste ape erau captate pe vremri de lcouitori
în fântinisiiulte din ele se mai văă în cuprinsul eatului cu
numirile celor ce le«au construit cațfînțîna lui îZabarilă,
a lui GheCarp(1n inz),a lui Hestaso Viziteu,n lui MeBaltaz,
(eea cu cumpină) a lui Haidău,a lui Hihalache Gatrineșcu,a Păe
văienilor(din josul satului) a lui Gretanasă,a lui C„Gharasim,
a lui Hristea Scutaru eto,Cu toate că înaînte satul ara mie
și casele rare, satul avea în 1893 un nuniie de 29 zântânitfa
majoritatea fîntânilor apa este sălcie,Fîntinile din preaje
na iazului și cele de la marginea Rediului dinspre Iași au ae
pă bunăe
In emâi 1940-1941 județul a înceront Bă facă câtava fine
tîni sistenatice cu pompe,lu fest planțate tiburilo de ciment
îm hățaggnai sue de iaz,lîngă V„baltaz,Nedtna rezultate, din
cauza debitului mie de ape,au fost astupate,
Datorită înițiațivei și momnoii parsonale a fostului paroh
al satului prePeUrsachesale ctrui. planuri erau
sprijinite și
de mutorițățile 10calo,s=a reupit să se capteze izvoarele din
Pmâulm Vii „Prin mancă voluntară și contmibția bineaseă
a
locuitorilor apa poțabili a fost nducă conducte în
vs gat
Chiar din enul 1956,e4 tirziu gurile de iepâre <y<O—
a apei seu
îmmilțit prin insțaliiri da robinețe pe la rispînții
apa cun
se văd în prezent,
Tegtura centrului de comună cu orașul gi
gatele
prejurini se face numai pe drumurile
oxiotente,Cele
oeeu apre Munteni,Păcureț și ValeaoTmpului fe
s=au
din omuna alwmecirilor de teren din
1960
Pagina 12
de 1a început,între cele 2 l0caguri de cult,
In fotocopia
diatinge imaginea rimăgițeloe din vechiul rodiu„Rediu înset-
| se
91 docunentele poneneso de multe redturi în ținutul
au pbdure
Japilorymine ae sate cs-ei poartă în aceste denuniri pecetea
Gzistenței lor de asezitri vechi,Inafară de Rediu lui fatar și
Rediu-freagului erau ponenite,5au se mai au încă depre:Regiul-
Nae ieăiuzii tropo)10i,Rediul-largoi Rodiul-0iaurului otoe
Tângă aceste roăiuri,în înfundături de văi gi văgtuni,adă-
postiți de vânturi și furtuni oamenii gi-au croit siliști,pi-au
duraț locuințe și adăposturi pentru vite,au înconjurat grădini
cu ganțuri plantate cu spini de âraoilă sau cu garduri de muie
1e,au făcut plentitri do pomi aau de viță de vin trăind în acele
locuri oîț vremurile liniptite o îngăâuiau,0înd nu mai ara chip
de stat din cauza popoarelor ce ne pustiau țara,oi se bojeneau
din calea urgiilor spre alte locurile mai ferițe de prinejăii
și se întoroemu cînă eoveninentele o îngăâuiau luîndu-gi “viața
Fi
de 1a începute .
Numele de Rediu lui Tatar a fost purtat de acenstă așezare
sute de ani și este menționat ds multe âocunente,In timpurile
de demult numele de sate se dădeau după nunele celui ce era pro
prieter a1 locului sau după originea l0cuițorilor,Unele mai pure
tau nunele văilor sau dalurilor unde se asezau locuitorii și
chiar și nume de porecle,
Da
Dunitru Cantemir în serierile sale arăta că pe vrenea creg=
varii puterii otomane unii dintre locuitorii din sudul Dunarii
291 găsom refugiul în Moldova fornind commâtiți cu ddmunirilă
lor iar ofteva neamri boierești alo tătarilor care au fost lu
ate ostatece în necontenitele războaie între sciți și Mo
oreptinîndu-se pi de bună voie slujind cu rîwmă dommițoriloe
rii mu fost puși în dregătorii polițice și în conduceri
avînd
aceleași drepturi ca 9i bistinapiti/n contextul celor mat
de
sus s-ar putea deduce de undei purta anul aceoț nund da Re
1ni MatareAprofimătna cercetările enigma deslegee
pare să se
Hai întti să voden ce ne vorbesc rămășițele gisite în cuprir
noeotui teritoriuțde Broiu pînă către
Ja Valea Tapului)
muri îndepărtate ă :
pi £,îndopărtate,
Pagina 13
asozoci
și Zuîndeptrtat teritoriul satul i,
în trecutul îndepărtat pe
au mai fost asezări onenești,Cercetă=
Rediu și în înprejurini
renumiți au dat la iveală rănăpițe daviață
tori gi specialieti
chiar din de trecere de la neolițio la epoca
organizată epopa
bronzului(2200 ani î,e,n,)cînă oamenii se ocupau cu vânatul,
animalelor, cultivarea prinitivă a plantelor, olări=
creșterea
“ul confeoționării uneltelor âs bronzeiiai jds se
și începerea
enumeră cîteva din aceste locuri unde s-au făcut descoperirile:
2)"DBATUL EREAZU,La Saloîni,Pe panta sudică a dealului Brea-
est de sat și la circa 1 imenoră de izvoarele minerale
zu,la
locul numit sfa Salcîni,s-a descoperit o întinsă agezare
pe
din care s-au cules fragmente ceramice din perioada de trecare
de la neolitic la epoca bronzului( faza Horoăogiea Foltești) cu
multe elemente livice de la sfîrșitul la Tene-ului sau eventual din perioada corespunzătoare provinciși, vacia(p1,0Y/2) „âe
1a începutul epocii nigrațislor(seosȚY e.n,)precun și din pe=
rioada Zeuăalismulni (sec, XVII-XVIII) a
D)"DEAIUL BURSUCĂRIBI,Pe panta sudică a dealului Bursucă=
piei,în stînga pîrfului Breazu,la circa 2 Ym,est de sat s-au
fragmente ceramice aparținînă epocii migrațiilor
descoperit
o)nyTA TBODORESCU,Pe terasa înfericară a Bahluiului, în sec-
țorul din marginea sud-estică a satmlui,la suă de locul numit
Moara Beldimen,între viile din apropierea izvorului,s-a d8860-
periț o așezare din care s-au cules frazmente ceramice aparți=
nînă neoliticulni dezvoltat( faza Cucutoni B),începutul epocii
migrațiilor sec IV esnsple0V/9=11) „probabil sec, VI,resturi de
vase Iuorate la roată din pastă zerunțuroasă sau nisipoasă,cu
pietricele în compoziție,uneori decorate cu âungi adîncite 0-
rizontal,prezentîna unele analogii cu ceramica conplexurilar
Bratei-Ipotesti-Gîndegti,9i fauăalismului desvoltati(secsXVII-
IVIII)e SA
A .
URSULBA,Pe dreapta pîrtului Breazu,în fosta li
vadă a Școlii Pedagogice,pe Valea Ursulea,s=au descoperit
mente ceramice din perioada de trecere da la neolitic la
putul epocii bronzulni( faza Horodistea=Foltesti)din Hala
ul târziul seo„VITI)", a
"la gunoiște,Pe un montiocul si
Pagina 14
vestică a dealului Breazu,la 1 knesud=est de sat s-au
+a
coperit așohii lamelare de silex patinat din paleoliticul
și fragmente ceranice cure aparțin neoliticului
perior,precun
dezvoltat( fază neprecizată a culturei Cucuteni) „sfîrsitul ep
oii bronzului(cultura NouăpleXVI/21 seceIII sau, IV Genepi pe-
feudalismlui desvoltat 300, ZVII-AVII1)n$
vionăei
a E
m, Techeri niiprela 104 geoepatie al Ponpnaei” idei D990,
9enp,
1902 pae227 a £
„If? cai 00 PE fa e
cca, Mai ET urit din partea d esta
A aita în doc,istorice și, cartografice ale sec XV=XiF"'Analale=
e șt, ale UnivyenAlex,T,0uzatIagi MomeXVI/1970 page 68 4
3)Diraoția Gairh,St,Buc, i5ttlpitute Rediu îi Tatarndanie ză
cută de 11193 Alex, Îmi B,Cunupâsiis, 579/1668 foaia 2342347
4)Azha St, Tagi-Pref,dvă, Tași-Serv,Sanitar Dos,37/1893. |, 2 0
5)D,Oantemir "Descrierea MolaoveinRă, Pineret,/1967 SapeXY page
191192, Z
6)ncaa.de Șt,50c0, gi Politice a RSR "Așezări din Holdova. de
1a paleolitic pînă în seo,XVITI 8d,1970 pag,214-215 Și page
174,Gercetare prof,N,Zaharia 1053=1958,-
Pagina 15
Dx Pa
8 IO0ATtOii SPUN DESPRE SATUL 108
interesează de trecutul 100ali-
Puțini sânt oamenii ce se
și cei mai mulți puține își mai anin=
văii unde=ei duc viața
+ese chiar din cele trăite de eie
în urmă,oînă mergeam la 4reburile cîn-
Cu juniitate de veac
bătrânii satului,îmi ciulean urechile să a
pului cu unii din
ciudate din povestirile lor,Inainte vreme Came
mă întîmplări
slobozi la vorbă gi-9i dopănau mai cu plăcere a-
mii erau mai
vorba nunele satului, unul din bătrâni
mânțirile,Vonină despre
de aemu1$ locurile acestea au fost căl-
spunea oă în timpurile
său i-ar £1 istoriait cum că tatăl lui
cațe de tătari,Bunicul
în din marginea Sâliștei borăeie tătărăști
ar fi apucat pădurea j
ele locuiau tătari prinpi prizioneri și aduși 1a mm=
9i oh în
moșie,De la unul din acești tătari s-ar trage și manele
că pe
.
satului, auzit-o cu mai malți ani
Aesoapi poveste,puțin schinbată,an
în urmă de la un bătrân care s-a stins nu demult din viațăe
Prin 1888,circula o variantă asemănătoare reprodusă în Dic
jionarul geografic al juâ,Iagi, Autorul o punea în legătură cu
! originea gatului Rediu lui Tatare"Se spune că nunele acestui
cu E) [23
poate i trebuie
Toate cele de mai sus nu-s decât; legende,Adevărul
căutat în alță partea
PĂREREIE ÎSTORIOGRAPITOR
Prina atestare scrisă despre Rediu-Tatar o găsim în 0pe=
rele lui liiron Costin în locul unde se arată răscoala boiari-
ior din 1612 împotriva lui Tompa Voddelmptayscrie cronicarul,
a avat 100 la Pîntîna lui Păourar gi s-a întine pînă la Rediu
Sata eveniment care a dat mai apoi curaj Elisavetei Movilă
să vină cu armate poloneze și să învingă pe Tomșa la Tăță=
= 0
mini Ing TEategti/
”Tocurile prăvină zahorna,care mai apoi s-au numit Tată
rini,din vechime au fost ale soției lui Șanâro Titiranul
re era hatnanul optirei lui Ștefan cel Mare,Docunen
rață că mogiile lor erau nu departe de Rediu lui fi
acest șanâro Tătăranul strănepotul lui Sinion
Pagina 16
—12-
arieni, erâăe că se trage și nunele satului de Reâtu lui Ta»
se
document din, 1824 almogte=
tere, pogăan, cercetiină și rozunînă un
nitorilor sarâarului Botezatu(Condica E nre830 ArheSt,lai)scri-
confirmă lui Șenărea mătărenul satele de zestre ale
a: "Ștefan
sale Magăei anune Moimeșții,Sîrbii și Tătărani din sus
soției
de ttrgul Boulmi,Moimeștii sînt desigur cei din jud,Iași plasa
Copou lîngă Rediu-iitropolis, Tataranii( sectie el mai departe)e
o conjuoturi a mea pentru Tamura din copia d-lui. arhive GheIo=
nescu, Presupun că în vraun suret se afla scris Tatapa(NÎN>sau
manzpa4in> în 100 de Tatal cu Î| aruncat deasupra giruluișăin.
acestea copistul condicei a putut să facă TaMSpa M semănînd foarve tare cu 7 iar 8 cu 7 în sorierea cirilică cursivă,De aici se
“rage conoluzia: Mătăranii de la care și Șenărea s-a numit Tă4ăranul,ar putea să fie în cazul acesta Rediu-Tatarului sau Redin lui Tatar din acseaș plasă a jud,lagi,ceva mai jos de Moi
mești alăturea de satul mătărugint
Referinâu-se la acelaș âccunent prof,li, Costăchescu a tras
aceeași concluzie: "poarte înteresantă știrea cu privire la falge QaAWEKNa,Cu Șanâru Pătărenul trebuie pusă în legătură gi nu=
mele satului Rediu lui TMețar de lîngă Tăutești și nu departe
de Moimeetân5/
== e, at
al jua,Iași Ra, 1668 91914
1)6onsteChirițavpioționar geografie 2!
2)iirin Costin "Opere"compl, Fă, PePePanaintescu 1958,p,60,Zac
175șIdem pe61-62,Zac,12-143Gh,Băileanu-"Iagul în sec.XVII,
ReveMitr401d,91 Sucevei nr,11-12/1964 pe 645șA,Papiu Ilarian
"Tezaurul âe â0c,istorice peRomânia page 241,
3) h,Coârescu "Uricaruln"vol, XIV p.72=73e
4)1,Bogâzm "Doonmentele Imi Ștefan cel Mare Vol,11/1915 pe168=
169; Arh,St,Iași Conăica E nr,830 p,108,
5) W,Costăchoscunpocunente moldovenești de ln Ștefan cel Mare
de I,Bogăan Ba,1933 p.,76,
Pagina 17
Pagina 18
„7 FR
i
S-A 1 MOȘIA REDIU 7
cre le cunoașten ne mărturiseo că mo=
primele catagrafii pe
lui Tatar fost proprietatea m-rii dnei Ierarhi din
gia Rediu a
acestei moșii e fost femare,După indicațiile daTagi, Suprafața
fost hotarnic al setului,V,Potur născut în 1884 și care
+e de un
încă nai trăiegte,nogia avea următoarele hotare
In sa de către suâ,mogia cuprinâea tot Copoul pînă
partea
fostul Roc,7 rogiori ei pînă mai jos de erăaina 0o=
dincolo de
în dinspre Păcurari se întinâaa pînă în Bahlui
pou, iar partea
toată partea de jos de la Berăria-Veche pînă la moa=
cuprinzând
va Beldiman gi pînă la movilele de lîngă Păcurețe
In partea de către vest linia de hotar nergea din areptul
ridica spre Capu-feăiului pa linin arumlui din dosul
morii,se
se vede o movilă encotită ca punct zoodezic în nar-
păduri +: unde
fostei propietăți Ciolan,Nu departe de această movilă,pe
ginea
fîntîna lui cobora la vale pe la sud de 10-
lîngă Baltag, hotarul
curile numite "la 15 prăjini" oprindu-se în pîrîul Uricului,Pe
acestui pârîu mergea către măutești pînă la Podul Pădu=
lungul
varului în dreptul întretăierii drumurilor Dăutești Valea-Iupudu
lui și Rediti-Hovila lui Samoil5,Din punctul acela,hotarul ținea
cursul pîrfului 70? pînă la drumul ce se numeatia zarzărho cotea
zarea Zofului pînă la junătatea lui și se îndrepta spre Fun-
pe
dul Văii și sprs pădurea Mîrzești,către noră est,
De la pădurea liîrzești,hotarul mergea pe cursul pîrtului cu
același nune pe sub poalele dealurilor Barbă-Iată,coasta Conachi
și Bursucăria pînă la"poâul de 1utșo cotea pe sub dealul Pia-
vrasAlbă,suia spre iazul lui Stroici pînă în apropiere de Moi-
megti,o lua peste dealul Olari către locurile zise Prasini și
văi,de unde se înârepta spre Stînca Roznovenului mergînă pînă
la podul Neagra,De acolo o 00ol6a spre Capu-Dealului și Vînă-
ori. de unăe direoțianBuaziul împuțit" pi Iazul Mitropoliei
pe
în fața Cârligulni,o cotea spre Ursulea,apoi spre Sărărie fă
oînă conjuctura cu locul de unâe s-a pornit,
Conturâînâu=le cu mintea sau privinâu-le de undeva de sus; !
îți poți pune întrebarea:0înd și cun s-a format această mopie,
din ce proprietăți a luat naștere și cun de a ajuns în stăpt=
nirea m-rei trei-lerarhi? p
5
Din documente reiese că această mopie a fost formată din
mopiit:1) Copoul cu o parte din Muntenini,2)Pițoanii
Pagina 19
4)Valea lui Tatar și 5)Rediu lui Tatar(Valea Bacului) e
MOȘIA COPOU, Intre dealurile Copoului, ascunsă între vii,există
astăzi o bisericuță care-și mai păstrează pe frontispiciu săși
în litere de piatră nunele otitorului,Este locagul de închipate
nare făcut cu cheltuiala V,v,VYasile Impu și sfințit de însugi pae
$riarhul Kiril la 50 aprilie 1714641638).
NeA,Bogdan în monografia "Orapul Iain, ne spune că acest
domnitor “avea în partea locului una din mogiile sale aormești
gi poate gi curți de petrecere în cursul verii, ..
terminarea mostirii Trei Terarhilor și sfințirea făcută
După
la 6 mai 1639,tot autorul de mai sus ne spune căt "Acest locag
după obiceiul din vremuri a fost închinat de Vasile
dumezeese
m-rei Troi-Sfatitelor căreia i. s-a hărăzit apoi și moșia
Tupu
înoonjurătoare,De atunci biserica a fost administrată de egu=
menii greoi de la Trei-5fetitele care triniteau pentru slujbă du—
câte wn călugăr răzieț pînă în momeniml. secularizăa
mnezgască
rii
Moșia tirgului care se întindea pe o nare suprafață de 100;
ca a oricărui oraș, fiina socotită proprietate Gomească,voevo=
avut privilegiul de a face danii din ea24șa a făcut și
zii au
domâțorul Vasile Tupu după cun von vedea că l-au practicat gi
alți domitori ds mai tîrziu,
Pe această parte da moșie nu se găsenc acte,Poata că odată
cu secularizarea o £i luat și ele ărumul Greciei ca multe alte-
18 care nu se mai găsesce
Mogia aceasta era partea de sud-est a fostei moșii Rediu
lui Tatar,Ba cuprinăea tot Copoul cu lunteninea de mijloc și
cea âe sus,cu tot terenul din jurul bisericuței dintre asalu=
rile Qopoului pe unde astăzi se întind viile I,A,Sepînă în ei-
mitirul evreese ,precun și Păcurarii,
Dovadă că terenurile din această parte da noșie atingeau
Bahluiul,sudul grădinei Copou și locurile unde î9i aveau căzăr-
nile soldații cuvalerigti,ne-o mărturisesc docunentele,
Insuși Departanentul Imorărilor Publice cu adresa 4025 din.
7 iulie 1850,cerea prin reprezentantul său H,Kogălniceanu Come
ducerii acestei mînăstiri,să accepte răscumpărarea a 534,000
«
jeni avaârați din platoul Gopoului unde Hătminia urna Băii
struiască căzărmile de infanterie gi cavalerie iar orașt
tîrziu e
facă grădină pi piață publică ca început,si mai
*
Pagina 20
tot platoul a +6a0opou2/ 3
rea pe K
de jos, către Bahlui lîngă âruml ee merge din 0
„Și în partea
a stînga,aproape de locul îmbezm=
vag la rohatea Păourarilor,din
marelui logofăt Alex,Ghican,înauși arhinanăritul Sofro44 aunisalo
la 28 august 1844 wm act de danie pen |
nie al Trei-Sfetitelor serme
teren din moșia Rediu ln Mațar,oa să se facă atru o parte din
să zidoască bisariontfocasul a fost construit
oolo cimitir și se
astăzi sub numole de biserica SP,Treine din mahalaua
și există 9i
mai apoi că și locurile de danie făcute de
Păcurarilor,Von vedea
Voevoăul 0,Duca în partea de către Păcurari se întindeau pî-
către
nă în Bahlui,
aceasta care probabil î9i trăgea nunele de. 1a Radu
PIȚOANII,liogia
în lui Ștefan cel Maro?be găsea la cea=
Tisoul fost atolnio vrenea
1n1ță extremitate a fostei moșii Rediu lui Tatar,între Moinești
12 1400564 Stînca Rozmovam astăzi)si Mâr-
gi posaânicițIălegti pe
Dume terta Iota an Fresini,Văi și Olari pâ=
în iazul lui Stroici și Cagu-Dealului cu Bursucăria și tot te
mă
renul din jur pînă în Dîrvari,
Satul Pițoani a fost asezat pe unde sînt prasnite siliștile
încă drin 1888 purta denunirea de pițoanilte
din Olari,Ace1 deal
deal s-a format un alt sat 1mînă cu timpul nume=
coastele acestui
1e âe Vânători, ;
Un document din 8 ma 1638,ne arată că hotarele Pițeanilor 00
înciasau ou cale relatate de oamenii bătrîni cs au cunoscut moșia
Rediu lui Tatar,Reproducen acel documenț care ne va ajuta să des-
legin și misterul Rufenilort
Iată noi Gavrilașco mare logto)f<ă)t și Dumitragco Bare vor=
nic de țara de gios gi Toader Petriceico mare vornic de țara de
|
sus,Gavril hatman și pârcălab a9 Suceava și Ghiorehi mare pahagi
|
Iorănchi mare vist, „Paleăi nare visteVelioico mare comis, toma mg-
re stol«nido,Vasili Banul mare meăcelnicecr)gi Dunitragoo Iara
1e cimoer,ștefan mere sluger, Balan agă,Racoviță al doilea 10gț0)
feu)t Ghiorehi Roșca al doilea vist,,Alexanăru doilea al posta
îsi
și Doderașoo al treilea logqo»f<ăpt gi Ghiorghi ștefan posteyl=
Tinta vornic, îrenâafir vornio,scriem și mărturisin cu aosastă
sorisoare a noasțră prscun au venit, înainten nonttră,Șș
măacul mare armaș gi și fratele lui Simion,feoiorii lui
Pagina 21
Doria i
acel sat unbla în trei părți,doâ părți au
anune Pițoanii,care
treia parte au rănas fra
vînâut ditr'acel sat,partea lor,dar a
Ursul,această parte au rănas ne- N
telui lor,celui mai mare,snune
sat este la țincwt Bgilor,între Hoimegti gi
vânăută, care acel
hotarul tirgului lagilor,Aceia am vîndut binecredinei0=
între
iubitoreu)lui domului nostru Ioan Vasile
sului și de Hristos
es.(10c alb în original)gi au plătit lor d9vvevoă,în prețul
acet hai'sus numiți bani în măinile lor,lui ștef(a)n Moiplin
gi frățîne-siu Simion, înaintea noastră gi au
măscul mare armag
rină tot hotarul satului aceluia,pînă unăe unbla din
arătat da
începe hotarul de la o vale a Mîrzeștilor gi tre
veoi,oare se
dial răsărit gi prin valea Hoineștilor unde este
ce pese spre
Pițoanilor și de acolo mergi piste drum în curmeziș și
giliete
vale la Rădiu gi de acolo pin săs pîntla vale ci să nu=
pisti
megte Siliște și de acolo mergi pînă să împreună cu hotarul
posaânicilor și cu hotarul satului Moineștilor și s'au tot
și seme și de ctre hoterul tărgului Bgilor din toate
stălpi
părțile,mergi tot cu hoțarul tărgului Egilor,pără unde s'au
început și așa s'au sffigit tot hotarul satului, ță
Deci noi văzîna acela lor bună voie vănzare și tocnală ce ȘI
făcut cu domul nostru și plata deplin,așijăere și noi am
au
această a noastră!scriscare,și pentru mai buna credin=
Zăcut
măinilar noastre gi pecoțile o an întărit?
ță cu iscăliturile
Iași veleat 7146(1658)mai 8
Gavril vel logofăt Dumbtragco vel vornie
meoăor Petriceico vornie
Docunentul numește pe cumpărător "domnul nostru 10an Vasi-
1e_Voevodt Cine era e1?
avut două soții de la care i-au
se știe că Vasile Iupu a
băieți,De la prima soție 1-a avut pe Iom, iar
rămas și fete și
cunoscut în istorie și sub numele
ae la a doua pe ștefăniță
de Papură Voâă,
Pițoani 8-2 făcut pe vremea cînd tatăl
Cumpărarea moșiei
"poftele domilor gi a i
său se gîloevea cu atei Basarab,
Miron Costin în cronica sa,Tot
păraților n-au hotar"spune
și Vasile tupu "on cu hire înaltă și împărătească,
șa
dorit să-gi vadă pe fecior dormmes
a90t4 dameascăn,a
ae otzlară agayunul dintre cei doi oameni de încres
sultanului Hurat,gi de pasa de Siliatra,obține pentr
Pagina 22
-.[-
domnia șirii Rominești,îneă fură știrea gultenuluie
prins de visurile de "lățire gi avuție carbăn,fl 1asă po
Soan Vodă dam în Moldova,9i o pornește în 1639 să ocupe pene
01 Românească, Ajunanla o vale care se chiană RSbma"
tru Țara
spună cronica,"l-au tîmpinațu un ceaug de 1a împărăție cu poe
wunca să se întoarcă îndărăptujștiină că nu era do gîguit cu
sultanul lurat, după mai malte lupte cu muntenii care-i ata
cau coada arnaței oale de "dirăbanți de țară sm călărițVae
sile Iupu s-a întors în lioldova din această expediție ruși
| gi anărîte
€ ginat
, Ioan Voâiyînțelegînă "poticala»
| tătîne-azu căruia nu i-ar fi putut
sta bine fură domie,fiină'alab pi
desnodat de nfini și da picioare”e
a renwmțat la trone
Piinăa trinia la Constantinopol
pentru vindecare,nu a durat mult și
y s-a stins âiîn viața?/
i Rămăgițele pinîntoști ale lui Io
i oem Vodă i-au fost aduse în țară și
depușe în biserica Ivei Ierarhi din
Tași, Tot din acea vrene moșia lui,
10 TOIVOD Pitcanii,a rinas în proprietatea nt=
IT
tapiserie de mornînt- năstirii în care a fost înnornîntate
RUPE N 1 I,Docunentele ne Zac să înțălegen că această n0=
pie nu a fost alța decît cea de a 3=a parte din Pițomni neo
vânâută de Ursul, fiul col maro a lui Gheorghe Hoinăscul 0
dată cu celelalte două pirți,Satul gi mopia erau însă 08
cute încă din 1667-68 de pe vremea lui Iliap Alexanăru
poate gi mai dinninte,Despre moșia aceasta și satul cea e-
Xistat cu acest nume,s-a început a se vorbi mai mult din
cea de a doua domie a lui Constantin Ducas
In vremea Veveliihni Racoviță,pe la 1704,sntul era ale
cătut dintr silap de țigani și din 31 case de rupi
"ee i-a scos de sub leginsă fie poslupnioi pe mogiea
Locuitorii din Rufeni,înafara color 12 zile de Imeru pe
care 10 datorau mopiei plus celelalte angarale,își cultivau.
terenurile ce 1i se cuveneau pentru hrana lor și a vitelor
din care plăteau aijna,Docunentele ne arată că aveau și gr
Pagina 23
care m-rea nu avea voie să le ia dij=
dini de zarzavat de pe
locuitorii din Rufeni și depre cei din Urgoale(ază,
măsDespre
Ursulea de la curbura șoselei Copou-0îrlig), ce aparține
nunit
țoț de această m=re,ni se spune că de la o vreme n-au
neau
să-și achite dijma, Această nesupunerea determinat
mai vrut
divanul din 1775 să poruncescă dsptayiovilor. săi-forțeze a
da șiar egumenul m-rii și pe vechil îi volnicea de ao lu=
o, pe
12/
a” opia Rufenilar cuprinăeatRufenii mari și Rufenii mici, B-
tot se cunosc și astăzi,cu vîlceaua ce se întinăe de
zau cum
ln vest la est pînă în șoseaua ce merge către Vînători,avână
Dîrvarii 9i în dreapta coastele din jur,străjuit de
în stînga
Rufeni din sudul celor două holmuri care se iăică
aealul
la drumul mare ce se lasă către e1 din gura Breazului,
pînă
așezat unâeva gi satul cu acela, nu-
Pe, dealul acesta era pe
NOe amințit că în 1639 m=rea Copou cu toată averea a, fost;
s-a
Trei Ierarhilor de însuși Velupu,Voevodul C„Duca
dată în seama
în ruine o repară gi o separă apoi cu toate bnuri-
găsinăd-=o
10 ei din jur printre care și pădurea Breazului cu Urgoale-—
Iei Și Rufenii,
Din lista de documente a m-rii Trei-Iererhi din Iași,ce
se găsesc transerise în niște conăici la Arh,Ste București,
unul dîn 1702 iulie 21(ii,579 cope £e207-208Y).ea-
aesprinden
că pentru a 5-a parte din Pițeani răscumpărat de
re ne arată
la marele vameș Frengulea,s-a stîrnit o neîn-
C,Duca Vevede
țelegere între egumenii celor două mînăstiri și o juâecață
în divan,Două docunente de mai târziu unul din 1704,mai 3, de
1a VevpWeRacoviță(lis.578 2,150V) 91 altul din 1711, nove30, de
12 VeveN,Mavrocorăat(Ms,578 £,151-152)ne spune că Rufenii e-
rau a 3-a parte din satul Pițoani,deci acelag 100 de răză-
gie cumpărat probabil, de vameg da la Ursul Moimăscul gi pen=
vru care era judecata,
Din toate reiese că,odată cu dania făcută de Prangulea.
morii Copoului,din orăin,Duca vodă unește nceastă a 5-a par-
tețaga după cun se cunoaște după procesul de la 1702)cu ce-
lelalte două părți cumpărate de Ioan Vasile, voetoa,In urma
unei noi o face danie m-rii Copou, det
hotarnice,
Prangulea a mai avut cumpărături provenite tot
Pițoanilortun 100 de la Anița lui Tofan cu nea:
cope£+205Y) „altul de la Grigore nepotul Ii 1
579
Pagina 24
-.9-
măseul(11o,0p0,206207)3i un bătrân întreg,loc de la Antinia
poția lui Stoian foot cilărag de Parigrad(!19,579 cope fe206)e
le-a făcut Premguloa danie morii 00=
monto aceste cumpărături
pou la porunca lui ConsteDucae
omoștea intențiile Ve vaOuDaca
Presupun că marele vaneg
care mu mai gtia de unde să găsească bani pentru plata datoviilor co 1e avea,ipelînă la e1 poate,fie că nu aravut, dea
își cumpărase pinînturi,fie că nu i-a dat ptiindu-l 1arece
con și giretydomitorul 1-a forțat a=gi dărui cupărăturile
marii restaurată de e1,cu chip că 10-a răscunpărat e1, d la
vanegeNeprimină nici un ban,î1 găsin pe Fremgulea în 1702 în
fața diwanului cerîndu-și retragerea dantele
Ce a mai urmat după aceen mu se știe,Hogia Rufenilor a
riimas mai doparte a m-rii Copou,Prin 1760 găsin că această
mânăstire ou mogia de mai sus era iarăși sub tutela Trei-le=
rarhilor,iiogia Rufenilor,din ordin domeso,a fost atunoi din
nou hotitrnicită de lerinia vornicul cu ajutorul oamenilor bă=
trână iărturia, (118,578 2,148) cuprindea urnătoarelet
"Deci. noî. precun en etiut și am apucat din bătrânii noș=
tri,an spus și an arătat d-sale vornicului și călugărilor de
la Treisfetitele aindtraun readiu ce se chiană Băgura pre
din gios de vie alăturea unde au fost prisaca cuparului, Deci
dummealui olucerul State întrasă o bucată de 10c în partea
călugărilor de la prisacă câtva și ace bucată do 100 o lua=
să Gumealui State clucerul fără ispravă, Agijdere și pentru
două părți ce au cumpărat VVodă âîn partea Pițesmilor acele
părți încă le-au ales și l0-au stîlpit care părți le-au cum
părat V,Vodă da 1n armașul Moimăscul și de la fratele stu Si=
2icn,Deci noi precuă am ales și an sttlpiț facen știre nări
ei dumitale să fii miria dumitale sinitos,Robii măriei dumnie
tale Iom ot iioimești și Ștefan ot tan și Done ot tam pi Ga
yril ot ten și Mihai nepot Moimăscului ot T?auri,inârei ot
tan și Stratulat ot tan pi Gheorghe de 1n Oânin popii lui
Mardare facen gtire măriei tale",
Irimia vornicul an iscălit,
VALEA LUI PA 7 A Reiceasă vale era numită în
1902 de harele dicționar geografie a1 Romfnieinvalea
2uitin legătură cu ea se află gi marea Copou, Odată
da manea frei Ierarhi, Veve0eDuca o nai înzeatreză
Pagina 25
ae 100 din hoțarul tg,lagi,Locul nu era altul decît acela une
de ao gtsepte astiszi satul Arcazu cu tot terenul până în pă |
toată coasta iiuntenilor,ou locurile unde se "află ci-,
dure,cu
mătirul israelit gi cu Valea Rediului partea dinspre Huntenie
Su urnărin însă docunentul de danie de la veleat 7210(1701)
fovr,10,attt numai oît se vorbepte în 01 de hotarele acelui
100: +
"Și am miluit=o gi cu 0 bucată din hotarul ta, Iașilor pre
giur sfinta m=re,cu locuri do țarină și de fînață gi cu vii
cu 100 de hălăetou în Valeca) lui Tatar care am trimis domia
mea pre boierul nostru Ștefan Pilat vornicul de poartă de au
hotarit pi au sttlpit ncoa bucată de 100 împreună cu mulți
oameni buni care sînt serii anume în mărturie,și s-au înce
put hotarul deasupra fîntînii Zmeului în pisc s-au pus sttlși
de pintră pi do acolo drept la deal spre răsărit alăturea cu
satul la ârumul cel mare caro merge pentre vii s-au pus sttlpul de piatră și de acolo drept în sus pe drumul cel mare prin
capetele viilor pîn! la Manga gi de la Tanga tot în sus pe
ărumual. cel mare până în dreptul a âouo cruci de piatră s-au
pus sttlpi de piațră despre răsărit și de-acolo âruml în sus
spre readiu tot pe ârun la vale alături cu hotarul Rufenilor
până se împreună cu hotarul Hîrzeștilor și cu hotarul lui Con=
stantin gramaticul s=au pus sttlpi de piatră lîngă arumal
Mârzestilor și dogeolo drept spre mhinzăzi pisti podișul și
taie niște pămtnturi în curnezia pînă în piscu și de acolo
piscu n vale pînă la o piatră veche a gramaticului alăture
cu părăul pe daspre răsărit împotriva unui rîwnicel a răpoe
satului și de-acolo tot alăture cu pîrăul în gios pînă la
note spini într-o poieniță la a14 stâlp vechi a erănăticului
9â da-acolo în gios pisti pârău opre apus de capu readiului
£
din gion s-au pus sttlpi do piatră gi de acolo drumul pe zare
dealului pînă se împreună cu alt drum ce vine pe deasupra Re=
diu lui Tatar s-au pus stflpi de piatră între drumari,de=a0oă
10 în gios tot druml pînă în țărmurile Bahluiului din sus i
de podețul ce trece piste Vale(a) lui Tatar gi de mcolo Bahe
luiul în gios pînă în gura Văii Copoului sau pus piatră din.
deal de drumul cel mare gi de acolo drept la deal spre i
rit pre costișă pîn ln sttlpul ce s-a început hotar
Pentru aceoa ca să fie ăreapto ocină gi mopia gi
damie:afintei nîniațiri ce soria mai sus Copoul în
Pagina 26
mape
Mai către sud de rohatea Păcurarilor pe linia ceairului lui
peretn, din Bahlui pînă în hotarale Rufenilor,lîrzegtilor gi Dăuveștilor pi din hotarvle Miroslavei gi Găurenilor pînă în coasța Monțenilor se formase o moșie cu munele det _ . -
REDIU HIT PATAR, Inainte locurile acestei mopii au aparținut fiot
de moșia tg,Ingi,Inițial moșia Rediu lui Tatar a cuprins aria
satului de astăzi cu coasta de la Qapu-Rediului pi cu 0 parte .
din cea a Tutiriei pînă în dreptul unor gențuri vechi de grădini,
Ia aceastii suprafață s-a mai aăiogaț apoi toată Valea Rediului
din Greapta pirîului pînă în Bahlui,Locurile au fost date de di-
feriți dommitori_ ca danie unor boieri. greci,
» „ Prâma danie_a fost făcută de Vevelliep Alexandru slugerului
Enache Qunupi la 4 nova166Ț(vezi, copia ispisocului din pagacare
urmează) „Locul ge numea Valea Bacului iîndentificat cu valea Si-
liștei, co pornea de 1a movila de după păâure punot geodezie azi
dar aara 38 chema movila lui Alexandru, Voevod,la începutul sec0=
ului mai avea ohioge cu coarânc p3.0as să
„A doua danie a fosi făcută de Xeveștafan Patriceiloo la 14 fe-
br,1674 acgluiaș hoiar și cuprindea valea âs Jn iaz în joa ce
purta numele de Valea lui Știubei(în unsla docunente Valea lui
Giubai) A se vedea Condica m-rei Mrei-Iamarhi (De, Arh. St, Buc,
3,578 2,418 și £,120Y121,Iăem GopsH5,579 £,226%227 cu data de
1675 și 2,234), * ? i
Murină Bnache Cumupi locurile le mogtenește fratele său Qon-
stantin ciohodarul devenit apoi capuchihae la GonatentinopoleNe=
avînd urmași,cînă s-a stins din viață,locul a rămas doresc, eve
Qonst Cantemir, la 19 sept; 1688, face aceste locuri danie erănăti-
cului Gonsti,Sevastos,Mogia purța scum nunele de Rediu lui Tatar,
(A se vedea namscrisele578 £,121-122 și 579 £,228X230),
Acesti grămătie, hoa să nu stea toț de gtloovin cu locuițopii
din cealaltă ngiunătate de Rediu dinspre Bahlui
rămasă în_sea-
na ttrguluin cari vene de»i stricau pădurea,a cerut a
și qi.
pătat în dm de la V,veAntiohe Qantenir la 1 iulie
1697 și apea
parte de 10e ce se mumea mediul ttrgului "(115,578
Gop,£,122)e
Ia 1 1,1713 prin dintă,esto 1ăsață toată
tăiate,
marei Trei suis : i
Iarerhilar,. =. .
Acte pe această mopie a avut pi un boier de jară theAlbo
făcute cu violegug, Pagină în Polonia pe
ctna era voenie de
Iumng,9i=a piorăut privilegiile, id:
Pagina 27
Au mai fost gi alții cart au venit cu âresa în divan pen-
de la Rediu lui Tatar ca frații postolnioi Ghe
ru locurile
orghe Ioan Ursuleț, dar 14 s-au rupt căci erau făcute în
pi
cînă pierâut don=
fara grmniților, în vrenea Șt,Peotriceico si-a
Nideuai ispisocul de danie de la Vevellieg Alexan-
jos urmează
numește Rădiu lui Matar la Valea-Bacului” din leat
axu noa se
1176(1667)nov,41
“Gu mila lui Dumezeu io Ilieg Alexanâru vosvod dom Ță-
sâmnile aceste 2acem tuturor ocine pre dînsul va
»âi Molăovei
cine cu urechile va auzi socotind domia nea dimpre=
ozuta sau
sfatul nostru boiarii țării mari ei mici,oă din
ună cu tot
fiind oboină domii au fost volnioi a da și a milui pre
veci
voiarii și slugii cari au slujit domului stu cu dreptate
pre |
sate sau hie cu ce au vrut să-i miluiască volnioi m
ori cu
și între noi aflându-se boiarul nostru Enache slug&
fost,aga
vul de slujit și altor domi ce au fost mai întfiu de noi,
au
mare gi cu bună-eredință iară acmu slujină gi don-
cu âreptate
niei mele și țării domiei mele iarăși cu dreptate și cu cre-
slujbă,Socotit-an cu toți boiarii. datumi-an și l-am mi
dință
1uiț cu o bucată de loc din hotarul târgului ncastru Iașului
la Valea Bacului și an ales și an trinis pe boiarul nostru
dumnealui Ragco logofăt al doilea și pre alți boieri și pe Uț
și Qrăgan din tirgu din Ep gi megiași de prin pregiur anune
boiarii nogiri Roderașco Jora medelniceriu și Zota ce-au fost
slugeriil și Nicula pîreălavul și Părvul vătavul de la Buhug
și Manasă a Picioroganului și Mardare preotul de la sînt I-
can din târg din Iași și Gavril de Iagi și Cristea ai Gheor-
găiesai din tîrg din 59 și Stoian de Tăutești gi Grigore yor-
nicelul de Uricani și alt Vasile de-acolo și înache din 89
și Nicolai de E9 și Bejan de Uricani și Gheorghe din Găureni
și Grigore de-acolea și lihalco ds-acolea și Vasile vornice-
dul Jorei din Tăutești și mulți oameni buni,și dnc-au mersu
acolea la Valea acului au purces însemână locul după porun=
oa noastră,
Hotarul se începo de lîngă Măgură din drumul cel mare une
vale s-au pus un stîlp în pisc la aria popii lui Gh
sfânt Ton și. de-acolo preste pîrtul lui. Giubeiu în 0
Pagina 28
Erhi-i
întram deligar sau pus un sttlp împotriva
ariei popei
Ohaonghe și de acolo pe cremotă în gios drept odăiei lui S4=
mio Phsărarul într dîmbei sau
pus un stîlp de piatră și
acolea pre costie în gios și iar pre muchie unde se suie 0 EU
Yarea de la helepteu s-au pus un sttlp do piatră în mohea ——
dealului între drumuri gi de acolo pre drum pre din deal de
oânia Pioiorogmului pînă una întră
arumul în Reaâiul lui
Tatar a<au pie un sttlp pi de acolo
drept în gios prin Răe
diu lui Tatar pînă la răspîntia
drumlui s=au pus a14 sttlp
gi de acolo drept la deal prin Rediu
prin un colnio unde ias=
ve afară ln movila lui Alexanâru
Vâdă,unde se-mpreuni ou ho
tarul Ciurenilor carele iaste a
nînistirei a Sooolei și de-a
cole la vale s<au pus un stîlp în mache în
niște vîrtoape și
de=acolea la vale preste drun s=eu
pus un stîlpu în movilă
Și deacolea valea în sus mască
pînă!n hoțarul Tăutegtilore
Acestă 100 le-am daț danie boierului
nostru ce mai sus sori
9plui îmache slugerul cu țot venitul
precum serie îm same
ca să-pi facă casă pre acel 10e
gi odaia si prisăci și he
leptee,sii-gi are și să cosdaseă ca Să-i
fie danie și mâlue
îne și moșie în veoi,Agijăerea
și după a notei viață și dom=
nie pre cine Dumezeu va
alege dom într'anoastră
dovei țară a i0l-
dania și tocneala nosteă să
nu stmice ce mai vîrtos să
aibă a da și a întări boiarului
nostru lui Imache slugerul
căci iaste slugă dreaptă
domilor iară Cine să va
strica ispiti a
dmia noastră măcar cât de
puțin acela să fie neertaț
și această orodință domiei
noastră ce mai sus scrie
1ie9 Alexanăru noi 1-
Vavegi credința boiarilor
nostri a mari și a
mici dumeHiron Costin
vel âvortnioy ae Para
sile de Gios, dune Va
vel vornic ae Țara de
Sus, dun, Grigornsco Hăbăgesoul gi
Constantin ptroălabi de
Hotîn, dum, Constanțin Bumsel
pîroilabi as și Stan,
Neamțu, dun, Alex,3i Iacob pâroălabi
Prangolea de Roman, dune
portar ds Suceava, dumeNi00lai
Racovi
Pagina 29
Proveniența locului. diniiee Reăiu lui Tetar
și Bahlui ne=o
lămaresty, rîndurile, ce vrmează extrase
din îspisocul Veveân=
tiohe Cantsmir din 1607;
"Pacen știre domia me pentru oredineios
boigra nostru Qon=
Stantin Savasto grănițicul carili ni
se jelui pentru o danie
gi miluire ca l-au fosti milniț
răposatul părintale nostru eu
0 bucată de loo ce iaste la Răăiu lui
Tatar care loc și noi
niluindu=ne Dumezeu cu domia
pării Moldovei am întăriț du
misale cu uric,Deci fiină Reaiul
hotărît pe giumătate în par=
te dunisale cun îi seriu uricile
iară ceialalță giunătate de
Readiu despre Bahlui zămîntnă în
asena iîrgului are strioăe
ciune și pîn:Râăiu lui
partea dunisale despre parea Răăiu lui
târgului că au numele părții Rădiu
lui as târg întră oamenii
da taie și strică și
Pendiul dumisale și nu poate
apăra,Deci
ca să nu stee ot de gilcevi ni
S=au rugati ca să-l miluim și
Bă-1 întărin și cu acea
parte din ăâiu ca să fie tot
a aumi=
sale,„Deoi și noi văzînă
cererea dumisale cu onle-gt
du-l că „Gunăscîn=
în viață răposaț părintele
nostru deplin pîn la sfâna
git vieții măriei .
sale și în urnă până ce
ne-au niluiț Durme=
zeu și pre noi cu domia
țării gi astăzi domigă
nouă și noastre și
țării slujește cu dreptate
ne-am nilostivit și noi cu
" osebită milă noastră de
am dat pi an niluiy
acea giumătațe de
Pagina 30
10,4, Bogdan "Orașul Iagirnonografie ietarieă-so
Mațianaă Iasi 1913-1915 p+459,
PT DN atiea "Qrapele în viața Zeuda1ă80,1957 p+41894 :
a oa
5)Dirsoția G„Arh,St,Buo,Minist, Iuer,Publice Moldova Do0s238/
1850 Dos,372/1949'2,66-67, sta
4)Biserica 5£, treime Păcurari-Inventar nr, 6/1831
"0 Ă
5)Arh.55, Iași-Condica Agachi Vol.I lise, 628 Dos,201/1529
6)Gn,Ghivinesou-durate și Izvoads Vol, XXI( 1400-1653) Bă, 1929
pa108 și 155, - - : £
7)GeChirița Dioț,aoografio a1 sua, Iagi, Bă. 1888 ia
p+174=178 |
Bir, GAph,St,Buo,ls,578 £,167șArh,5t,Iași 0CC X11/32 copadin
sec.XIX, . . . . șI
9hiiiron Costin "Gpers" BA,P,P„Panaintescu E,
1958 pe112 za0,22,
page113 zac, 25,pagell] za0,37 și page119 zac,42
Ă
10)De6Arh SteBuoe-ii-rea ffrei Ierarhia, 579 :£,220=220Y
11)Id9n 48.578 2,150Y și 151-152
12) Iden 15,578 £,1537 154 gi 1547
13) demn 1i5,578 fe2145-145Yi 146...
14) 3ame ia, 578 2118; Iden 579 Copef,226Y227 cu data 7183(1675)
gi $,254,
i5)iăen 45,578 £,128-128Y
Pagina 31
timp cu mopia,toponinicul și 1-a iuat de la pădurea cu munele
da
vRediu lui Mater! ce se găsea
pe Valea Bacului chiar înaînțe de
1615 9i despre care se crede că a fost lui i
a pan Șenărea Tătăra-
nul în vechine,
;
Locurile satului de astăzi erau în trecut locurile
tesTapi,
Prina proprietate sub formă de moșie a luat
naștere acolo odată
cu hrisovul de danie făcută lui Enache Cunupi de
către Vev [li
e9 Alexandru în anul 1667, sia
înainte vrene chiar de a lua ființă proprietatea |
particulară
Slăturea. de loourile acelea,se găseau așezări omenești
atestate
de docunente cu numele de Qăăi,sttlpiturile
executate în 1667 âe
logofeți sau vornici de poartă în aslimitarea
moșiei lui Enache
Cunupi ne anintese âe unele |
din ele ca:0daia Picioroganului, Oda
ia lui popa Gheorghe,0ania lui Simion
Păsărarul gi mai apoi -
ia lui Enache Cunupi,a lui Consantin Sevasos
și casa lui Pavel,” .
Cs erau acele oafi? Cuvîntul. oanie este
nae origine tureea=
scă" și nvine de la oaă care înseamă
oănie,încăpere și s-ar pu=
tea să fie f,vehi în linba românească
anume nu împrumtaț de 1a
turoii osmalti ci,fiină termen
pastoral răspînăit de la tureii -
vechi cumani sau pecinegin?
îm trecut, locurile din jurul orașului
Iași erau cunoscute
mai mult ca locuri ae
pășune, îmașuri, fânețe sau suhaturi pentru
vitele arășenilor,Un docunent din
7208(1700)apri1 15,ne arață că
existau la Rediu lui Tatar
"herghelii domești,boierești și că=
lugăreșii și cirezi de vaci Și turme oină
de
In timpurile ae 3
demlt,șoltuzii și pârgarii tirgului Iași
puteau atribui din ocolul acestuia
unele locuri pe timp imi. „A
tai de 2-3 ani în
scopul păgunatului pentru văte,pentaru formării
de stupine sau pentru aiferive
culturi în
Pagina 32
Ta început proprietari de odăi nu erau decît
persoane cu A
repnegustori,preoți și mici boieri deținători de animale,8i pu=
su
tut întemeia în apropierea tirgului astfel de oâsi cari
erau u=
gor de supraveghtat,0daia lui popa Gheorghe nu era
alta decât a-
ceea a preotui Mardare, parohul bisericii sf,Ioan din Iași
ce se
crede că păstorea și pe locuitorii celorlalte odăi dela
Reaiu ai
Tatar, daia Pioioropanului ne amintește de o uliță din Iași cea
purtat acel nune,A fost probabil o persoană însemnată și stare
cu
din monent cesirada i-a purtat multă vrene numele,
Pe întindezild:'aîn preajma rămășițilar din vechiul rediu
9=
xistă și azi un 100 cu numele de: "Siligtenn Acolo
an fost age
zări (de 1ocuitori) și mai vechi ae vreme ce acest
numa însearmă
sat părăsit,
Prin 1623 pe podișul pustiu de pe dealul
Copoului,unde abia
începuse a se planta vii,exista o cîglă de cai a Tatarilor
ce Li
rau puși în slujba aormie15/se poate crede că
hergheliile lor și
a altor câgle ce or fi mai fost pe acele locuri
ajungeau cu păs=
cuiul pînă în preajma Rediu lui Tatar,Dacă unii
ain locuitori au
pus în legătură numele satului cu acela a2
ostașilor dela cîgle-
le tătărăști,nu au avut
dreptate, deoarece pădurea își avea manele
cu mult mai înaînțe de la cineva care a avuti=o
ca proprietate,
Căzile,în vremrile ae demlt,erau încaărate în
economia ță=
rii,Această economie sra însă dictată în
mare măsură de intere=
sele suzeranilor turei,Ba nu se putea baza
decât pe produsele ce-
rialiere(în special grîu, orz, ovăz) și în esa mai
mare parte atît
pe conerțul cu animale cît și cu proâusul obținut
de la ale,De
asta una Qin îndeletmicirile de bază ale
locuitorilor sara ereg=
terea vitelor cere se făcea mi
usor;cu mai puțină cheltuială în
să cu mi multe șanse de câștig,
Animalele fiină în număr nare și
păgunele ăestul de sufioi=
ente, adăpostirea lor, atât vara ot și
iarna, se făcea în cîmp, A=
colo, lîngă atînele ae 0i,tîrle de boi și vite de
tamazlte sau
cîșle de oai,în preajma ocoalelor
cu saelele și șoproanele făcu
te din stuf și
papură, ca apărători pentru vremri de
furtuni,
viscole și geruri ae iarnă, stăteau
cîslapii,vacarii, bouarii și
Cibanii cu familiile și calabaltoul
lor,Ri se adăposteau vara
jdenlipi de turmele ce 1e aveau în
pază,erau nevoiți si
Jscă acolo în oîmp,mai ales că ereu dsprinși cu n
o
Pagina 33
i
. =28-, ș]
„0ădile aveau nai mulți oanoni,Agta de |
depindea întinderea de
teren 09-l avosu sau ce-l puteau obține da 1a goltuzii și |
pîzaae
Pii tirgului acei proprietari cari posedau un munti” mai mare gal.
nai ni de aninalo,Așa de pildi odaia elugerului Znache Curupi
primul proprietar în 1667 pe Valea Baoului dela Rediu lui Tata
(docul ce se vede în fotocopia din 1 capelI) avea pentru mm ||
oile âe mcolosept case de oaneni"6loei ae
socotepte câte 4 aufle= ||
te de familie aunărul sufletelor se ridica
la 32, Docunentale de
atunci ne dau și nune cajlatase a
Pioioroganului, Grigore sau Mie
haloea de acole" adică de la celelalte
odăi, Bi au fost de față
cînd a luat ființă moșia lui Cunupi
unăe mu fost chemați și von
nioeii din Uricani și Tutesti,Rediu lui
Tatar neavînă vornicel
nu exista ca sate
Ommenii căilor erau străini de
localițate,aduși ca slugi
din diferite locuri și întrebuințați
ca piatori sau munoitoră de
pămînt în țarinile cs se fornau sau la
oricare alte treburi de
care avea nevoie stăpânii 1oreivînă nevoie
de hrani,mai ales că
locuim în cîmp cu familiile,se
ocupau și cu lucrul pămîntului
ce-l căpătem pentru nevoile
or, culțivână ceriale,In solul aces=
ta "fornână gospodăria rurală
cu pluguri, erape,rari e, seceri, 00
Se,cițe,boi de jua,așezările |
au ina mane de oâzi sau armanes!/
Unificarea acelor odăi dela Reaiu îmi
Tatar a format satul care
a ajuns în stadiul așa cun se vede
azi,la încoput satul s-a nus
1t cătună, "Cătumele erau de
5 foluri:cu pînă la 5
tre 5 gospodărât, în
pi 20 gospodării și 20 și 50 gospodtriiț?fa
rilor satul ncesta a
parcurs toate aceste forne âe
Satul Rediu 1ni Tatar și
pere a luat nagtere( data precis
se cuncapte)în nu
tinpul domiei lui intiohe
Cantemir, Oamenii dela
Pagina 34
4/oizeația GuArheSteR,9.R,Conăuliarii îrei Torarhi i9,57
sAbasanesea Vol, pagell6s
"Surete și îzvonde"
6/pireoția 0Arh,St,R,S,R,Conde morii (roi Ierarhi 5,578 :
și 119șiden Copelis,570 2,226
7/ihahibinescu "Surete și izvonde" VoL,IX (Prefață la âe
te bnanrabene) 8,1914 page
8/ cu0,Giurgeou
"Prinoipatele Ronine ln începutul seosXIZ
ȘteBuc,1957 page84e Și
9/DâreGeNEheSteReSeReCond,monii vei Ierarhi 9,578 £p128
Pagina 35
LITIGII
între Con,Iagi, organele de stat și n-rea Trei Ierahilar
cu i
privire la inagul ttrgului din perimetrul moșiei Rediu lui
Tatar,
După cun s-a arătat în unul din capitolele anterioare,mo=
gia Rediu lui Tatar a Trei-Sfetițelor,s-a întins
peste năsură,
Aceasța s-a făcut în dauna tg,Iagi cele nai vechi ttr-
care,ca
guri,gi-a avut ocol cu pănînturi proprii, "Organizare vieții unui orag mărit ou donații unor mînăsțiri și caselor
boierești,
a tulburat dezvoltarea tinită a vechiului ttrețilre văzndu=
se strânporat,în privința vitelor ce rănăsese/fără
suhaturi,
au început a se plânge autorităților,
Această problenă ajungînă în fața divanului Holăovei, fiină
dezbătută la data de 9 iulia 1779,8-a hotărât ca întreg ima9ul, din jurul orașului să fie lăsat pentru vitele
vârgoveți107 „Să Li
“7 legătură cu
problena imagului Veva CeDelioruzi a dat atunei și o hotărâre scrisă din care spicuin următoarele:
"Facen știre cu acest hrisov a domiei mele,tuturor cât
se cade a ști că,în multe rînduri,ăîndu-ne jalbă Ia
orășenii
șului au arătat precun vitele lor îndată cun ies din
oraș afară la păgunat,le închiă cei cu moșiile de prin
prejur,une=
ori cu pricină că ar fi păscut la imaș,alteori
că ar fi călcat la fînațe,și vrînă să facă ispașă cer plață de la
aceștia,
iar osebit de gflcevi și pagube ce se fac toțăeauna
între âîngii,tăgîndu-se încă și pe 1a judecăți, „"socotinău-se
că no
rodul unui orag ca acestacmai»ales unde este gi
dormescu nos=
tru Scaun,se află într-o <strâmytoare
ca aceasta,și a nu avea
100 să-și păguneze vitele atttcottygi cei
streini care vin cu
trebuințele neîncetat și se âuo- nu este nioi
cu cale de vre=
ne ce și moșiile dimprejur sînt tottâin>looul
orașului acestu=
1a,9i degi s-au și dat danie de către
răposații domi 1a mt=
năgtiri<gi»altora,cu toate că ou dreptul nu a
fost,însă și 0Pragul atunoi a fost mai mio,dar gi acelora
cărora 14 s-au dat
nogiile nu s-au întins mai mult pînă la
atâta a face strâmte»
reală și supărare orăgenilor,precum
acumț?,,
"04 întru aceea,iată, împreună cu tot
Sfatul nos:
tărâi ca, de-acun înainte, tot locul de
prin prejurul
Pagina 36
cît se arată pai jos,să fie sloboa gi neoprit de nineni în
veci,năiesț,..(rediin partea unde scrie de Rediu lui atar)ra=
cun și despre apus pînă la Rediu lui 7atar gi dealul Copoului,
pe antnâonă părțile pînă la Brezu,și pe deoparte și pe de al
ta,fînă la iazul Hitropoliei,gesul Bahluiului în sus pînă 1a
Rediu lui Matar,Pe acest 100 pe cît se cuprinde mai susp
genii precum și cei nentătătorri, care cu trobuință sau pentru
nevoile lor vin aici gi se duo,să fie voinici de bete mpi
pilguna vitele lor firă de nioi o plată,fitră de nici 0 suple
rare sau oprire de cățra nineni,cn pe un 10c sloboa ce este
al oragului, însă puindu=pi și oricine pizitori la vite și fe
vină locul în țarini și fînațe ca să nu facă păgubirișgi ne
neni aă nu poată a năini sau a da cueva dintr'ncel 100,să pue
nă atîni,sau pentru păsunat,ori măcar cu alta chinuri de vîne
aiiri,0i șă fie în vooi,toț locul acesta,sloboa pentru trebuine
țale oraguluig
"Deei,poruncin efințiilor voastre, cuvioșilor ogumeni de
pe la mînăstiri gi altora cărora veți fi avînă denie pe 10=
cul acesta ce se arată mai sus,rEzînă hrisowl acesta,cu to=
|
Yii gă vă feriți și pe acest 10 nici un chip de oprire săma |
faceți, 9i>pe nimeni să nuol supirați nici sis năimâți ni
car ga ari cu ce chip cueve să se dea,după cun poruncin mai
BSus,așa să urmați
E 4
roi ani cît a mat stat după aceea C,lieruzi ce dormm,călu=
gării Droi-Sfețitelor io fi resfectat hotărtrea, însă după ae
ceia nu a nai fost luată în seamă de vreme ce în 1786 VeVa,
MezeIelivrocorăat într=un a1t hrisov ua aceleași. hotirârt,
Ie fel a făcut în 1926 gi Vav,Scerlat Alex,Calineh dar din
Cauza eveninentelor cu zavera de 12 1921,apot cu ocupația rue
seaacă și cu domina Reg,Oreanic,problera imagului a viimas în
Suspensie pînă în 1850,8ra pi greu să se mai poată lua vreo
măsură atunci cînd citadela erocismului ora Trei-5fetitele
pi cînd arogența călugărilor ae acolo ajunsess ln
culme;
Ta 1850,0bptea corpului negustorese din
capitala Molăoe
vei se tînguia Sfatului mmioipial cu
urmiitoareles . „"este
Stiut 91 precum urioile vechi dovedese,capițala
Iași a avat
Vremurilar și încalcarea ginților barbare proăuotnă
i Pea populației capitalei mopie tirgului prin rare taca
Pagina 37
aritul ce aveau domitorii mai înainte că locurile fără stă
pîn erau domești,domitorii streini și-au însușit drepțăți pe
locurile tîrgurilor și din ele au dăruit parte la unii gi la
alții iar mai cu seamă, la nînăstirile închinate sfintelor 10=
caguri de peste Bunireg2/„ pi rugau autoritățile să întervyi=
ca
nă pentru ca orășenii să poată intra în posesia pământurilor
înstrăinate fără drepte
Cererea negustorilor a fost cercetată de mnoipialitate
care a intervenit de mai mlte ori 1a Bepartamentul Binlium=
tru a Moldovei și abia în 1851 gi-au găsit ecou la Sfatul Ade
ministrativ care a redactat o anaforă către domitorul Gr„Alex,
Ghica, Anafora cerena)Hăsuri de ridicarea plenurilor pentru
stabilirey vechilor hotare ale moșiei Iași,b)Egumenii ce au re=
fuzat să se prezinte cu actele mogiilor să fie obligați la aaceasta pentru a se putea întocmi planurile,tar nînăstirile
gi proprietarii ce se vor sinți nedreptățiți să-și reclame
drepturile 1a judscătorii,0)Să se aplice dispozițiile hrisoas.
.
velor din 1779,1786 și 1816 iar țoate îngrădirila 1ocurilar
Zără de arepturi să se desființeze,a)Dritul șebiei de
păguna=
vea vitelor să fie fără plată,
Rezoluția domitorului nu a dat satisfacție locuitorilor
deoarece a încuviințat numai arâtul șerbiei după hrisoavele
amintițe, iar celelalte dorințe rănîneau suspendate ca și în
trecute
In 1859 sfatul mmicipial se adresează în aceeași
proble=
mă ministerului de interne în fruntea căruia afla
se Mihai?
Kogălniceanu, El aprobă cererile cu următoarele
observații
"Acest îmaș, din mai mite alte domeetă,
rezultă că avea o
întindere femareșel însă s-a redus mulț
prin continue danii
către eguneneștile mânăstiri, danii făcute
mai ales de către
domii fanarioți,
Lăcomia posesorilor,slăbioiunea locuitorilor
dîn mahalale
91 mai ales nepăsarea autorităților
au adus lucrurile la os
sa stare că inagul Iașilor care avea
o întindere de poște as=
tăzi este redus la proporții totul
cu strâmte gi neîndestu=
lătoare treburilor comnei și
întrebuințarea lui lovită
dări grele și asupritoare, tribunalele d
Vor trebui să hi
Pagina 38
: a
A mica aa nau
(3) ami AA d i
pa i CA
Ara i tin amet
ÎȘ mda AA” . (50
Co ui ar (i so,
e Dama 42 cană
wm dius Ș7>7n
Au]
Ta RA
ma Mb a ct
co
by
ara mă toattat
PA .
6,
3 tf
Pagina 39
până atunci să se respecte statul=qoul din 1850-1851 peste ca-
nogiile nînăstirești au făcut not împresurări cu înființa=
ve
p2 primină imașul oragului vite strei=
ourămidării,9i pe
iei
li cole de mai
Imeririle comise din 1850-51 ce stabilise
nla plasa întfia dinspre Păcurari, curgerea pt
sus prevedeau:
hotarului inagului de moșia Rediu lui Ta
ziului dispărțitoriu
se mențină liberă ca în trecut pentru paseri,nascuri
varsă
se oonstateze 100a1 și valoarea lar să se înplie
și altole,si
îndoit de vinovați în, foloaul păgubagilor ,mărgininăd a=
nească
necuviințe viitor,Vite de speculație să nu se nai
senenea pe
păgune,nărginindu-se ca fiecare gospodar să nu ți
îngăduie pe
mari sau în lipsă 04, comparîndu=ae 10
mă mai mult de trei vite
oprească cu totul pe posesori de a-mai
oi la o vită mare,să se
imagul tirgului vite streine la păsuneșsub nici im
învoi pe
săi se lase ocazia posesorului mopiei Rediu lui în
cuvânt m
înașul tîrgoveților gi ceeace a luat 61 de
4ar da a împresura
să 11 se întoarcă în anratg3/
la locuitori cu neărept
STATUI, PROPRIETAR AT. ROSIRI REDIU TAI TATARe
secularizarea averilor rînăsțirești din 1265 statul
După
SIE, 0aizora tegii împărțit țăranilor olzcașii de=
rarale,s-e
osmeni liberisproblema imagului nefiind rezolvate,pE9
venină
dese; nsîntreruptă au continuat între Com,Tași și stataAbia în
aprilie 1860 apare legea prin care statul a cedat commnei Tagi
imagul cerute
Docul de pe Valea Redivlui cu cole 64 ogoare de câte o
ătata de falce a color 64impropietări ți au rănas 1oguito=
ju
ilor din Rediu lui Tatar și celor dân liuntani, Aranjamentele
ooforn legii din 29 martie 1975 privină mele despăgubiri
e. și cele cu care statul avea contracte d» arendare înainte
de npariția legii s-au rezolvat mai ușor,statul obligîndu=se
săi plătenacă câte 5000 104 mmnicipiului pe fiecare an pentru
Bodiu îmi Matar și CopousArenădtrile ermu făcute și de oălugi= .
mii mopii mrei-Stetitelor pi uneori erau pe ternene lungi și
fungi, iar arenanșii pe ntumoi se bucurau de toate drepturi
1e de proprietate, 4
In sotul de înohewra a ranjamentelor stabilite prin legea
din 1869,hotarale dintre mopia foâiu lui Matar și Zap avem
următorul traseu:
Pagina 40
34
dă
"Și s-a făcut movilă în apropiere de colțul gemțului pepi=
mierei de po Cîrlog;de nici s-au mers prin valea nuntă "Ina
șul Poteci>n pi 1a deal prin tufăriș gi înainte prin păâureypt= A
nă la împlinirea a 200 de stînjeni unde s=a făcut movilă în
marginea unei poienițe;și de acolo iarăgi înnînte tot prin pă PA
s=a împlinit 206 stînjeni,unde aseneni s-a făcut mo
dure pînă
vilu în marginea ganțului de la Breazu,gi tot linia dreaptă
șloah și la vale pe ganț și prin un rădiao numit Scorțăa- RDI,
penie
wm mic pis& pînă în mohe dealului dinspre satul lun
oăiypeste
veni din Copou,pînă unde s-a găsit 298 atînjeni și s-a ridicat
noviltie AM
o lu vale pînă 1a în
Da noolo apoi poa mar tot linia dreptă
movâlășgi apoi 200
plinirea a 200 stânjeni unde s-a Zicut iaripi
traou pesto pîrtul Bronzului gi peste pârsul ce vine prin
g=a TE,
satul Rodiu lui Zatar și ln împlinirea a 200 de stânjeni s-a
pidioat de asemenea o movilă în coasta dealului în apropiere.
fîntînășde acolo s-a mens apoi tot la deal până ia hota
da o Pc
ul mogioi Hiroslava Imi Beldiman,unde lîngă hotar sub un dânib,
în apropiere de satul numit Capul-Rediului ps<e riâicat movilă,
unde ma găsit 160 de stiinjenișiar de aici s-a luat direo-
pînă D008
ție niază=zi,alăturea cu hotarul despărțitor mopiei Hiros=
spre
lava dc Rodin lui Tatar,pînă la împlinirea a 292 siînjeni un-
ae ftcut movilăjgi de acolo s-a mars tot înainte pînă la
a<a
împlinirea a 207 stînjeni,unăe a+a riâicai de asenenea movilăș
și âe acolo tot înainte pe dun ce este hotari. despărțitor Mi=
voslavei as Rediu lui Tatar,pînă la împlinirea 266 stînjenia
unde sua ridicaț movilășăia acel punct ga nero țot înainte
pe linia acalui hotar pînă la capul ganului lui Beldiman pînă
unâce sua împlinit 735 stânjeni făoîndu=se o movilă,De acolo
sa lunț direcția pa șanț pînă deasupra șoselei Poăul-Il0aei
Iași împlinit 245 stânjeni unde s-a ficut novilag7/
până aa
Prin 1998-92 orgencle juâiciare se ocupau încă de disputele
Qon Iași cu l0ouitorii din Rediu=tațar pe motivul că dețin mai
malț teren,Curtea ac apel a respins pretențiile Iagului pe mo=
tiv că înpropriotăririle su nouta po temeiul unei legi și
vi
poata o Emizotăe de ăla a oarecare
Gh„Ghibineson rscanzie la "Inagebgslagi de Perotz"7,0oârescu
Tevaistorioă 1916 1 î
a și ttirguri iiolă, A, Vol, 17/1960
Iagi'oxtras din Ieiiioulea( Bu )
4 1992enre35=A0tăit
Pagina 41
POPULAȘIA REDIU TUL TATAR |
= N 4
cifre din trecutul satului-
Dațe și
lui Tatar se gă- T
locuitorii din Rediu
primele date despre ..
în Uricarul, Date mai vechi
în,0onâica liugilor publicată
gesc d0-
se azăea importanță păstrării
mu sînt deoarece în trecut nu
stat și nici dregătorii na erau
ounentelor în oamcelariile ae
arhive,lulte documente au fost
de a întocni dosare da
obligați
călcat yara,unele au fost
distruse de invadatorii cari ne-au
străine și duse în alte țări, iar
Imate în timpul unor ocupații
i altele arse de încediie
satului nu se găneso decît
Date mai vechi despre populația
miorofilnele catagrafiilor aduse în FE
cu începere din 1805,Din
1774 lipsește și |
la Moscova, a oeolului Copou, pe ;
ară de cea
o reproâuceCu datele ăin,Condica
nici publicațiile rusești nu
cunoscută populația acestui |
liuzilor” din 1805 începe să fie
mai mul ăsoît că no E
însă sînt. £,sunare și nu ne spun Ș
gat,Ble
Yrai-Sfetitelor și că satul acesta,
șia Rediu lui Tatar era a
35 birnici și 10 scutelnioie
de moșie avea 45 locuitori cu
pe catagra=
gi nai ințeresante ni le dă
Data nai amănunțite PREA
Tatar erau 69%a-
ea găsin că în Reaiu lui
fia anului 1920,In
1s era ocupația,pe categorii,0 par
milii împărțite, după cun
în caărul agiei,hătmăniei sau
+e ain locuitori făceau slujbă
aceba care erau în slujba difarite-
a haremalui,Veneau apoi eu
țării luați ca argați și slugi
lor fețe boierești din capitala
familiare,liai sra 0 categorie, doi numai,pur=
în treburile lor
din care unul din ținutul Cârligăturei,
numele de mazili
vând în a-
și-au găsit posibilități de viață
Pierzîndu-gi boieria
marei pentru această noșie,Hai
cest sat,probabil în slujba
nr „slujitorilor bisericii și
sînt dați în această catagrafie
cel al orîndarilore
din serviciile armatei î1 constituiau aproape
Amgajații
„ erau aceia carg,în schin=
2/3 > din totalul locuitorilor,Bi
. între-
de făceau serviciul fără plată și cu
bul scutirii bir,
numele de seimeni gi erau de două fe
inele proprie,purtau
hătminești,Seinenii egiești în număr de 57.
1orivagiegti și
ogteneasoă și. misiunea 10 53
aveau rol de jandarmi în slujba
stăpînirea statului în menținerea
era aceea de a sprijini
sate,Bi erau aceia car păzeau gran WI
arăinei în orage și 4
la împlinirea birurilor și altor
1e,ajutau pe slujagi
Pagina 42
30
gi vămilor,Cei de la a-
puși în slujba oaranținelor
ve sau erau astăzi
navetiști aga cun 21 fac și
gie își făceau serviciul ca
cari sînt întrebuințați în servioiiunii locuitori ai commnei
le orașului,
armatei pe care se sprijinea
Hătminia era comandamentul
conanădanent se găseau în apropierea
aomia,Găzărnile acestui
nătmiăniei găsim că erau angajați
curților dormești, In slujba
erau întrebmințați în
aințra locuitorii satului, Probabil
doi
sau 1a aiferite corvezie
serviciile de gardă
amintiți un număr de 4 locuitori
Qa ostasi de haren sînt
acesta era împrumutat de 1a
unele de 2ustagi,Humele
purtînă domeas=
făceau de garâă la curtea
soldații străini(alhanezi)oe
peste pantaloni fuste
care în vremarile de demult purtau
că și
erau învrebuințați tot ca
acei din Rediu lui 2atar
sourte,și la 0
domitorului "căci ds
la palatul Gomesce al soției
pază mică, aceas=
aomești,casa mare gi casa
+meme au fost două case
fapt pentru care de la un
urnă rezervată dcamei țării
“a din nareng2/
nodsi jărigrăâene 1 s-a zis
timp odată cu introducerea
orânâuire în întocnirea 0ști=
RegeOrganic achimbînă “vechea
da țării un număr de ti-
îndatoriri figoărui sat de a
rei,a pus sat era
sub arne,unărul din fiecare
ngri care să slujească
l0cuitoriloreGun pe atmei armata ță-
propobyional cu numărul
limițat de oameni,nici din sațe
wii vrebuia să aibă un nunăr
ci manai aosi cu o costituție ro-
mu erau luați toți tinerii
ani,Serviciul militar dura 6
bustă și cu etatea între 20-30
armatei dovedeau 0 purtare bună,
ani, Mineri care în timpul
buni pi O vacă/ain par=
Jiberau primeau în dar 2 boi
oână se
tea autorităților,
tragerea le sorți, Tinerii erau
Imcorporarea se făcea prin
din care cauză autoritiițile aveau
sperioși,neînvățați cu lunea,
Lor, căoi fugoau,Erau vremrile a=
dificultăți cu încorporarea
dremgă în sctibrila sale când pe
colea despre care amintește
eroanul și 1-a dus la oaste,Nioi - >
mBădița Vasile 1-a prins cu
vois ami cunune pînă nu-și făceau armata
preoții nu avezu
grele și emii strângeau aoruri mlțe
pespărțirile âe sat erau
vremrile acelea au rămas cîntecele de 0ă=
1a cei plecați,Din
vinie și de dar ale înărăgostiților despărțiți cat "Pisărică
cu jale/și cu jale pi cu aor/
de sub soare/De ce cînți apa
întînplat ceva/Sau s-a niritat mîn=
Deasupra căzărnilor/0ri s-a
Pagina 43
-37-
4, -
tă 8 = ae
aemezi crezi: za pagza19) da nunărul emilor de
e era în vigoare și
ini ca cete și darurile multe. cu acede
s-a i cale
cîntete-de cătănie, arată bebații satpcagt.
anului 1820 ne că toi din
Gatagrafia
angajați în serviciile oragului,fie în cele âe.
de fanilie,erau
ca slugi la diferiți boieri din 1agi carTondar
ordine, publică,fie
Balș, Y,MeSturza, V„Ruseti, Gr Ghica, Alexulievrocorănti sau beizadeaua
eram gi alții care-și aveau argații din Re
Sosrlat Oalimeh,Mai
asta în conătoile vistariei,în anul. de mai. 805;
di ivi Matar,De
ereu trecuți cu birul, Bram socotiți scutiți,Zilele_de muncă
mu
primit mogie după lege î1 făceau mai mult fe
pentru păntatul, pe
A
meile gi ccpiiie & ;
miei, etteda ipiita toata ante. Li preotalui
„Văduva ji probabil
Iacob amintit de catagrafia anului 1832 gi nana fostului preot.
Gheorghe din catagrafia de la 1820,Aceasta se deduce prin compa= PAR
varea celor două catagrafii, A
sd dnă astăzi st ca
Nume din vechile catagrafii se și tn
Maxim, G1o0bemu, Mocanu, Sanâu, Potur Yizâtiu, Anâronie, Baltag,Uraache,
PC
ete, Erau mlțe mune de Munteanu, oameni veniți de la mmnte,sau nu-
me de Ungureni porecle date Arăelenilor cari ae refugiau în Mol-
dova din cavza peraecnțiilor ungurilor papistazie
In catagrafia anului 1832 se găseau 85 capi de familie vant
de mnoă,Ga birnioci figurau nunai 75,restul fiină scuțiți de bir
gi havalale precun și de cvartira asteneasca6fiina întrebuințați
în slujba mogiei,Birul anual agupra satului însuma 2250 Leila
mumăteul de mai sus dacă se mai adeogă(14 văduva,4 bătrâni nevol=
nici un scutit de strajă,un vătaf de moșia,2 dascăli gi 2 preoți)
24 persaena,totalul locuitorilor se ridica la 107, . ..
Qatagrafia de mai. aus aminteste și da preotul 7h„Baltag, fi
ul. dui Pințilie Baltag cal din catagrafia anului 1820,Pare-șa că
această familie se trăgea din Băltăgenii de la mijlocul gegeal
XVIIolea și anume din clucerul Qonstantin( 1669) „Generația a IV=
tra pi.a Y=cea din această familie ara formață mmai din preoți,
ierodiacani. și protopopilfațini aveau nltă ocupație,ln IeBaltag
din Rediu-Matar £1 găsin în 1920 daraban, Probabil ara rudă cu
căpitanul N,Paltag fiul căminarului ȘteBaltag din .1746/
rusească din 1835 ne arată că netul avea numai 76..10ui=
usa
tari”/De vene ce statisticile timpului înregistrau numa capii
de familie impuse 1a bir,populație relativă era aceea iepită
Pagina 44
] 3
din înmițirea nr.de fanilii dat de catagrafii cu media nr„de
copii al unei fenilii adică cu 5eReiesă că în anul de mai susș
în Rediu lui Tatar,se găseau aproximtiv 380 de suflete,
avea 77 birnici,Dacă mai adăogăn 1 vătaf de mo
In 1858,satul
slugi la care avea dreptul m-rea,tot ale moșiei(nehlizu=
șie,2
atunci) jidov orândar,2 nevolnici,5 văăuve,2 preoți
tă pînă
2 dascali,In total ereu 92 fani1i49
pi
din 1845 găsin înregistrați 105 locuitori din
In catagrafia
birnici,Prelipsisul tăbliței vechi al acestei ca
oare 91 erau
cu cei 77 birnici din 1858 și ne dă 15mariris
vegrafii începe
sa scad 29 și anunet 3 după poruncile visteriei ca
din acegtea
de bir,9 norți,1 strămtat în alte locuri,5 pribagiți,
scutiți
negtiindu-se unde,20 tmecuți la nevolnici și 1 vătat de mogieș
50,Adăogînă la aceștia 27 însurățoi plus 6 veniți din
pinîneau
la cifră 3 scutiți și 10 ne=
alte 10c0ur1801,Adăogîndu=se scai
numărul lor se ridica la 10520
volniei
că datele de mai sus erau conexate cu cele
Avână în vadere
ale satului Munteni,nr„populeției din Reâiu Imi Tatar nu era
departe ae cel din 1838,
Tn emâi Inâ 1945 s-au stabilit în Rediu, familiile: Grigore
sân Gherasim Vizitiu Ioan Leonte și lanase Ciobanu veniți
și!
iar Ciobanu crîșmar cu hae(simbrie) la Hristache Gre=
din Poeni,
Bostan gi Costache sîn Ioan Grăciun ereu veniți din
cu,lorâache
Lețoaii-Noi(Dațcanii-Vechi au âevenit Bogonosul de astăzi) „Vă
taful moșiei era pe atunci Gavril Simioniță Potur,
catagrafii privind acest sat nu se mai găsesc până da -
Alte
Zornarea statului național,0 statistică a Protoeriei JudeIași,
ne dă cîâfrie familiile din 1873 care se ridicau la 152 capete,
cu 528 sufleteLl(i aân 1878 cu un run de 172 fanilii și 508
suzletel?/a tot 172 fan,cu 598 suzletel3/
1s06,în acest sat erau
Din recensămintele făcute după 1864 redăn cifre din anîi
care urnează:
In anul 1912 âec,19 au fost recenzați în Rediu lui Tatar 751
suflete,Ia 29_d20,1930,satul avea 892 suflete(11=454+7=458) gru=
în cu 201 oltairi%
pate 197 gcepoaării
ta recen,din 25 Prese
In anul 1941 satul avea 1074 sufleta,iar
înregistrat 1035, suflete împărțite în 254 goapcăării
1048_s=e
gi loouină în 262 olndirii?
*ăont 2a 21 febr,1956 ne 0ă
Datele din ppăaltib,receaținînt
ES
Pagina 45
39
620+P=656far 1a
powulație totală do 1258 suflete din care
o
la 15-111/1966,8-an înregistrat în
altimal recensintat făcut
următoarele cifre: nresuflotelor=1375_din cars
Rediu lui 2atar
goapodirii care locuiau în 339 0l=
îi=679+=668 grupate în 365
canerelTâria satului cuprindea atei
ati cu 340 locuințe a 590
în perioada dintre cele 2 recenserinte populația
92 ha,Numai
suflete, Proviziunile pentru viiter arată o
ga nbrât cu 117
crogtere și. mai mare a ponu
Mat a XE ae
E piloe" Uz ioarul Vol,VII1/1886 pe253
1) 2he0
și Uvicarul Vo2,II1/1866 pa532=553e
"Ingii veohilae gidiri"Râ, 1974 pnge
păăleiu pi. 1,Caprom
000
12 1 Partea 11/1851 Dese
)innlele parlamentare ale Rom, Tom]
Lonencu "Yânttoriînmonosra?ia fololo=
A)I,C0iubotaru pi Silvian
duâea Creației populare Ed,1971 De 203a
pică Casa
Staiagi=0001 Copou 7,166 0pe,284 nre20 2,99=100
5)ira
a. 15 fe 1202124
6)ArheSteagi= se 8 aride <a
5f,5ava Iași XXXVI /10 pa 66?
7)hoheSteBucosii=rea
"pineipatela Ron,la începutul ss0,XIX Bâde pie BUCe
80 0aGiurăuvu
1957 pa24l nre1288 295-099
9) hai. să ingi-0eo1. Copou 2r+1316 0pe1468
Cpe1619 £,101=106Y
10)Azhp5ty1agi-0001. Copgtuoitze 3425 nr, 1002
11) APhaStelași-Prote jude Ia9 î=D05e 23,/1875e
12)ArhaS5telasi se D95 31/1818. Ș
se 99.
13)QeGhârâța-Dicțegeogreal Suâeleei Bd, 1888 Pe191e
își din 1950 VoleIX nreere8
14)prp5abîn Hanui 3 RaoePopula
Del43% satistie al judeIași âs
15)iîngteGentral Stațisțic-Inărunător
GheHâhoo din 25 iem,1948 Dra CPa49 Po6=7e
lapi din 21111956 nre0Pe94 pe86e
16)RecansspopeRege Iași Raion,
15eiII=1966 formlae DA Și P4 rrânăria Reâiue
17)Recenepope dîn
Pagina 46
i,
A
„rivâte prin legile timpurilor 2
a
pin cele mai vechi timpuri viața locuitorilor de 1a sate a.
ae eninaleloreDe ae a-i
legată de mnoa pinîntului și creșterea
2oat gi tot
produsele pentru hrană gi îmbrăotmințe
colo î9i procurau
tei puteau stoareo toațe birurilo,.. . —
de acolo stăpînirile
exista încă,10cu2 fiind domeae, ore aânsi da
0ână satul nu
a2te pirți oapi beneficiau de unele uși
Rodiu-Datar oameni din
când era pusti1t8,08nă pămînturile 80 Dora
pini mai ales țara
lunturile si anturile priven.pe propri
cu .oanenți odsilor, toate
cun putea,Cînă locurile s-au trensfore
ate ce-și dijmia slugile
ființă satul, boiepul prin vomnicelul său .
mat în mogie pi a luat
1unturilar, olicilor și a1 altor îndațoriri devenite
aplica datina
$o literă de logos A a E =
sub care a-au unificat oâtâlo de
olarul grec Const,Sevaatos
__ în_orâine asa can
Rodiu lui Tatar a avut grijă să puie satul
1n
orînduielile feudale ale pamiti10% 48' ntwici,Ga. gre
0 caroma
mitie a1 curții domegti el qunoptea practicile întrowmânțate
de boierii țării asupra supușilor de pe mogiile 10%e as 2
Constantin Sevastoa însă mu a stăpânit _mul4ă vreme satul ai
„ 1 immmarie toată a
mogia dcoarece prin diața sa din 1715 de la
vanea de la Rediu lui Mațer(mopie și sat) au intrat în stăpini-
rea morii Tpoi Iararhi din Ta9412/9in vramea aceea locuitorii ae
cestui gat au fost luați în primire de aâninistrația 1ațizunăti=
lo acestei nînietiri ca zestre de robi ai păntntului,fiină 80
cotiți kelarul noaățoailoe_cHlugări greci, Această situație a ție
muț până la secularizarea averilor minăstirești din 1863,m$
precis,pînă la împropriotivirile 20 conform degii din 1864e..
Clong era nunit orice locuitor care făcea olacă,adică care
muncea grațuit daținătorului de păntnt un mumie de gile pe an
1a orice treabă ora pus attt cu imațele oît și cu uneltele,vi=
tele și hrană propria,0laga,aocasta devenită mai titraiu boie= ..
rese,a devenit cea mai ruginoasă fornă de oxploațare ce s-a prace
tioat secole de-arînâul în țară la note
_ 1a început alaca se făcea de Wwmăvoie ata cun se peaoțioa
înaințe cu 1tutari i..cu mltă veselie în unele din nile în tine.
pul prăpitului vara sau deafăcatul. de porunb toama în apocial ln
Pagina 47
41
up). satalat,
'7n vechime așa înțelegeau țărenii de pe mogii să răsplătoas-
stipînii do pânînturi unde se agezau,cu nooste daruri de bi
ou pe
ntvoie în mmoă când vedea că so îngloțeao traburilo pe nopiogea
gom al răsplățirii lor față de binefiontoretra 0 îngiânință zur
soopuri ascunse atîț a celor cu pinînt cât; pi acelora fErie
Cu impul însă sistemul clăcii a degenerat în exploatare care
iotovit un noan întreg în folosul câtorva inpi,5—a njuna pînă a-
a
colo ca țiirenii olioagi oii fie priviți ca un fel de aropt al pro
priotițiinfaghăinduli+ae libartatea de a se mita da po 0 mopie.!
pe alta,Pravila VaveVasile Iupu din 1646 spuneat
nQână va fugi țăranul dela locul oi dela stăpînul su,atamei
minanea nioseroa să fiu=l prinească,iar de-l va gi prini deoântă,a-
tunoi dograb si-l înțoaroi la gatul 1ui do unde ostoșiar do va fi
având
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.