Document

Document, Comuna Rediu

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
vizualizează
Emitent
Comuna Rediu, jud. Iași
Pagini
374 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, Comuna Rediu, jud. Iași. Sursa: https://www.primariarediu.ro/wp-content/uploads/2023/04/monografie-rediu-gheorghe-agafitei-1975.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/rediu/1808-document-comuna-rediu, 04.11.2026)

Fișier creat
26.04.2023
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

AGAFIȚEI DIN TRECUTUL UNOB „VECHI AȘEZĂRI RURALE

Pagina 2

DIN PRECUIUL UNOR VECHI ASBZÂRI RURATB de Gh, Agafiței

Pagina 3

PREPARĂ - a tmoontal de înță este un docunent de arhivă privină îmoraren satele gin comuna Rediu,nenario a multor șveninente Za Care an pi întimplivi povestite.de bătrinia — ati aanogat n cele 00 soma aaris im o+au redat toate nmamzntelo Quhonsee 4e oi mnai acele ca au patuț da cereonre claritate deafăgunirii, agezirieIn aprijiml color afirmate am în $inp a istariei. acesta la lduorarea de înjă cifre gi date staiiaticoghitrție £0t0= ndăogat grafii și documenta .Qân veahinoe - agegări au gupravețuit miltor frănîntiri de veacuri, de Aceste irezese. interes și, dncă ecouri ale trăirii lor au aus pte noooa nă dn noi,acensta aste da niraree » = RodiunPațee,Zahorna gi 2dutesți este vorim în .primal Denpne celelalte ageziri mai noi. care ale | pînă și în ronet pi dcapre oâtuiesc în prezent commae - ări După câte cunoae zu s-a oaupai nimeni pînă în prezent ca să facă 0 îucrara mai cuprinsătoare asuma acestor asezitri,In unele tipărituri goa anințit doar. în treacăt câte ceva despre aceste . î sațe,S=n saris_ chiar gi o carte în 1935 de_oătra un fiu nl satu Dai Diutegti dar cartea de atunci cuprindea nunni bătălia de la aătărăni gi înfrângerea armatei voevodului Pompa în ami 1615 denpupra Duategtilore za .. - , Mm întoomit această încenre dntorită faptului că nceste 10- duri înb trezeso multe amințiri, An fost îndemnat gi de gînâul că dacă în viitor se vor găsi gi alte materinle poante mai înterasane te pe care nu lemn putut cunoapte s0 va întooni o 2uorare ma. amplă oare să redea în înțregine unele realități aân trecutul ae cestor fiout=o setea O agezitrieAn pi cu de cunoastere a ndevărului istoric și toioânță de a răspunde la apelul făcut de autorități Privind fatocniren acestor lucrări pa comună, za. Mm tăiruiț în această direcție mai ales după ce somu ficat O unele uohimbiri de une a unor oate.ale commeiePe ntunoi an fost Bolicitat gi-mi spun piireren în acenață privânță,dar an primit ateontul unog tovarăși străini de localitate,nedocunentnți să PoȚi ale a1 firecatului nceetor ăgegiri ve trei sate de mat sus Principate tuiț mită vreme mueleul Pe mpeg avut utepti sm de Rediu ini Tațer, Obiectul cerooțiirilor de £

Pagina 4

comunet,su ca scop firezirea curiozitații i. cuprină toate agezirile sate pentru desvoltabea interosulai î8t0* 0caitiorilae din aceste si-i dea seama de prezent pi să se poată ori »i0 oa prin trecut ențn mai ugar apte viitore 4 4 în mnea de caroatare pentru întocmirea maririi an fost apti arhivelor ds stat din Bucurogti pf. Hagi caro șinit de canducarea materialele necesare,Pentru reânron cit miau pus la Giapoziție din fotocopiile preaentuln. volun,am fost mai, fidelă n imagiăilar de maestirul fotogra? Pavel Nagtagiu din înpie - ajutat imaginea vieții sosânle ma a putut £i conturată decât în ___pacă parte,se var..ctai. ponte gi alții ce var ayrofunda gi nai mult Sue bieotul de fnțăi gi vor dn 1n iveniă îngruri noâ,conmpletind cesa ce mu San arătat sioie z In acenati ducraro nu am făcut; decât un modest început; pene 40 a mu.se piere 00l6_co say patut cunoapte pînă în prezent despre entelo din comuna REDIU4 GheAgafiței 215V11I=1975

Pagina 5

COMUNA _R: 2974 cpt IX Teza : privire generală +13. 10e a 3-a nea iara 2 se întân= de municipiul Iași, teritariul comanei ASBZARS, Față unici teritariul pi 1a sud est de arama de către paștea d6 norg-vest, fiină flancat nre28(1api-Pagcani) pi la nord est de ârumul județean național eg na 7 2 sale centrale teritoriul ește ștrăbătut de de drumul județean modernizat nr, 288, Întinderea la osț la vest cuprinsă între hotarele ueycanilor ,Movi1enilorPo- oommei 6stș 0 dungime de aproximativ 10 magi pricanilor și orașul Iași,pe mai mare parta din suprafața acestui teri- o line de 5 kmeQea agricol din care arabil 57%,păguni și finețe toniu(98,14)ente 14 iar restul livezi,vii gi păduri, CARAGTERISNIGI,Din punct de vedera geanor fologic, teritioriul cunoscut în literatura de specialitate sub âșnumirea de"0în- este pia Molădovai" subăiviziunea colinară Jijia-! E ee rocilor este asemănătoare cu cele din sarmaticul mi Formația asezate în straturi gi avînd diferite compoziții în- jlooiu,fiină cepînă cu cele argilo-nisipoase sau argilo-narnoase și sftrgină cu cele lutoasee 3 2 4 colinare cu da- | RELIEFUL aste înfățișat sub formă de..dealuri presiuni caracteristice Câmpiei Jijiei avînd înclinări pînă la 15041titudinile variază în limitele de:45 m,în gesul Bahlui,120 mepodiș Horlepti,141 n,podis 2ăutesti,205 m,Capu-Rediului, culni- nână cu piscul Breazului care are 2068, & s Unele părți din teritoriu ou hîrtoape și costișe sînt brăzda- te în profunzine sau la suprafață de torenții de ploi gi viitu= rile țopirilor de zăpezi,0 mare parte din aceste precipitații se infiltrează prin diferitele suprapuneri de roci sub formă de de pozite freatice ce din timp în tinp proâuo_ alunecări de teren pa suprafețe însemate ca cele de pe coasta Muntenilor din 1969, sau cele de 1a Capu-Rediului,zof sau Valea-Iupului din 1975... | | = Beremurile nadegradate cu însemate cantități mutritive fa ca golurile să aibă o deosebită fertilitate necesară culturilor de ceriala pi de plante tehnice,Celelalte terenuri pot fi folo= Biue la plantări de livezi și vii sau pot fi împădurite, . QIIMA, Prin dinamica atmosferică a maselor de aer acționate din direcția noră-vestului Buropei,clima este c0sa Cu veri călăiroase și uscate și ierni friguroase cu mânine de precipitații,

Pagina 6

4210 9 riăicindu-se vara pînă la nanperaturile veriază =36,69 In și primăveri temper oovarînă iarna pînă 1a toame zi la zi jăcână în limitșle de 96 turile se schimbă de 1a +90%04 multe ori chiar Și nai ridicate, ip pînă 1a de anual pînă 1a 518 mau Canțitățile de precipitații ajunge Ă neînsermmate schimbări față de neori nai mari san mai mici,cu meteorologică Iași,0 parte din cele înregistrate de Stațiunea i vechi timpuri, au. fost captete prin 7înapele din adînoine din le suprafață sînt depozitate în bazine 4îni altele care ies tuburi de aânoție ca în Rediu gi Breazue gi canalizate pe furtuni și grinăini se întâlnesc mai mult Fenomenele de cele de brume și înghețuri voama și prinăvarae vara iar formează pajiștile de silvo-stepă și fânațu- Vegetația o de erbacee printre care gi cele ne= pile naturale predominate mșețelul,coada șoricelului,siminocul sau ruscuja dicinale ca rădăcini se foloseau în trecut la boala spînzuluie ale cărei găsește ca rănăgițe a vechilor reăiuri por= Arboretul se de stejari, ulmi, rasini pînă la cele de mină de la speciile oireși și salcîni, Pama o formează nâreiogii,popînăăii,nevăatuicile,goare- câînp,ăihorii,bizanii eto,parte fiină diunători agricul-— cii de vurii, Dintre păsările cari se văd iarna în teritoriul acesta pot fi enunerate: jarca cioara uliul, cucuvaie, bufnița,vrabia; pițigoiul, dunbrăveenca gi altele, comunei a 1 ianuarie 1974 era-de 7126 suflete POPULAȚIA (3i=3196+P=3995) din care populație activă 3601,salariați prin diferite întreprinderi ale Iagului 1500,țărani cooperatori 960 și indiviânali 1,nestul lmordăză în alte domenii dectt a- gricultareă, Pondul. de-locui$ avea 1254 locuinie, ECONOMIA în Gommnă o reprezintă agricultura prin cultura Fi terenurilor în proprietate gi prin cregterea animalelore Ta data de 1 ian,1974 suprafața acestor teremri cuprin dea 3759 ha,din care erapil 2287 ha. ,piguni naturale 979 haep ?ânețuri națurale 487 hasplivezi 31 ha,,vii 95 ha, păduri 30 neproduotive 242 ha, lucrări de amelborare 10 ha, 9 rări 2 hae In privința cregterii aninalelor situația se p 2 în felul urnățors

Pagina 7

+ DahaSe geptelul sist Vale eoseseeeaneee250eoeeese ellos. ......0.. Qaluseoeaseeoneene LOGeeeneeeeeeeeee ERE SE ES E ERE eee onora, pIT10pmeeeeneueeeeuTEITeaeseonean3086 =11997 notal din aria comanei după modelul de propriețate: - norenuri na, COpoueeseesVii=222 s... teren arabil= 52 1pAsSe has Mares ep sess0 avesennnnee= 579 has 1phs5p0oasta ppesesesee ..0 »»e= 900 has 1,A,5eParma Căprițăe pese 920 ..vnveossese= 395 he Te Ap pUricanie e spe hasăin37592/ 112=0287 Gu A PiRediuessesooeneea95 pposeeseee asset: De anii miti naspa teren m arabil=4193 has Motale oopesoneoeeneoee 31! ocee mărfurilor s0_face âe către cele.4 magazine Comerțul, Desfacerea materiale prin cele două ateliere. de miste iar preluorarea unor croitorie, Voluml de mărfuri în 1973 totaliza cojocărie și de suna de 2,483+100 1eis de voațe instituțiile comunei, VIAZA SOGTAT. CUIZURATĂ este dusă către Căminul cultural,sub controlul gi înăruna- în special de rea Conitetului commnal de partid, ; dea tipurat în 5 școli su 8 car= INVAg MINTUL, Munca cu cartea s-a puri de șlădiri,la cei 972 elevi au lucrat 56_caâre didactice 1a c1,1-10 plus copii celor 4 grădinițe,Spațiul de gcalari- da toate goolile cuprinăea 2959467 nepeșcolile au fost zare pentru folosite și ca locuri de adunare pentru activitățile căminelae culturale, a, SÂNĂnAZEA PURIICĂ deservită da un dispenșar aflat în centrul 00 manei are 2.punota smitare la Horlegti gi Valaa-Impului, Ca pere sonal sanitar se aflau 2 meăioi,Rouă noago,un asistent igienist, trei surori nedicalo,un dezinfectar și un îngrijitere ET IS7R desfăgoară într-o clădire peopțieă A se etațe_de stat,iar pentru postul de miliție o olădire propriee Bohipament țehnio.Rlectrificare în comnă totaliza 500 de j cuințe,toate Batele mu fost electrificate parțial, Gine are ocazia să privească de pe înălțini peste ari

Pagina 8

Mii: ai de apezări omenești în î âerile din această arie teren,cu felăurii culmilor de âsaluri la po azturi de văi pe âupă lacuri de iazuri seu fug sat o viațăs - lua cunoptință de unele as în capitolele ce urmează se va acestor așezări ce au înfruntat veacurile peote din trecutul vromurile noastre să fie cunoscute a9a cun ajungână pînă în 20 veden astăzie PN E ea 1) pânăria, Con,Redtu=Dosar nre3/1974 page 2) Tăen page 9i 4

Pagina 9

a 0 parte âin satul Rodiu asa cun arăta în 1975 Satul acesta este localitatea de recedință a comnei Rediu, Numele prescurtat și-l poartă dîn 1968,Pînă atmnoi satul s-a munit Rediu-fatar inv pe la începutul. secolului Rediu lui Tatar aga cur se găsește în âocunente, Așezarea satului se află lîngă orasul ieși către nord-vest la depărtare de 4,50 im,de Păcnreț,2 im,față de Munteni gi 2 Brezului, ă knefață de păâurea Marele dicționar geografic al României din 1898-1902 ni-l indică în partea de est a satului Mutești,situnt pe vâloeaua pârâului Siliștea în capătul de nord-vest a pîrtului Rediu,pe ' coasta dealului. Mârzepti gi pe cea a Qapu-Rediu?ui, In vechime aria satului gbnsa pînă în hudița Tnăsenilor ve cobora pînă în pîrîul Reătului,pînă în dreptul Pitărenilore pa acolo țineau îmagurile ce înconjurau locuințele de peste pîrtu a HLoontenilor, Anaronicenilor,Cărpenilor și Dunbrăveni= lor pînă la Basa Constmtinesou, Apoi satul se întinăea pe 0ea- lată parte a pîrfului ln marginea coastei Cepu-Roăiului une de îslazul se întinâea pînă în grădinile potanrenilorUrsăohee nilor,Mihălăohenilor,Ghelărenilar,Conțenilor pînă în Silistea Inprejurul satului erau numai hățaguri de vite,5trîngerea | rezei se făcea pe dîmb 1a GhAilenei și de eoolu o porni

Pagina 10

-6- Datimiei ânpă grădini pînă pe gesul din cetul, satul gomata pe biserică, Aceasta junățate de gi+In 0e8- și apoi pe după în prina turma de vite mergea pe după Rediu pînă 1a,15_pră- 1a14ă junitate 20£,In 1910 marginea satului era unde-i gcoala, jini gau_pînă în Steniștea vitelor se făcea pe locul casei lui GhuCarp,De..a0010 imag,Peste drun satul ținea pînă la fîntina lui poata tot era Baltag unde găsea casa lui I,Gheban i în apropiere vorăeiul se 14 GhsEnache,Peste pîrtu pînă la Pităreni gi teonteni, dincolo ae șanțurile ce ae nai cunosațitnă în josul satului pe âupă gră- tot islaz,Casele ersu rare,Cele mai dese se găseau în dini era fună sub pădure,EBraa locuințele Scutăreni1or,0onțeni1ar,Prisă- oărenilar,Băltăgenilor, Grăoiuneni1ce, Viziteenilor,Pănăsenilor, | Haiduilor,Săndenilor ete,,Satul de azi s-a întins pe toate coa= stele ce-l înconjoară, = ; Din fundul Rediului se lasă la vale pîrtul SILIȘTEA,Pe 10- curile de acolo a fost prima așezare a satului,pîrtul trece prin fața primăriei comnei,se unește ja pod la ar.Carp cu pirîul Re- diu ce vine de la iaz gi de acolo se strecoară gerpuină de-alun= gul satului, traversază Valșa Radiului,taie âruml națbonal nre 28 în dreptul Autobazei nr.2 Iapi pi se varsă în Bahlui, Inaânțe de 1944 acest pîrțu era hotar despărțitor între municipiul Iași și teritoriul con,Rediu-fatar,Pe partea stingă a lui se află coasta Muntenilor_ gi ceairul lui Peretz cu cimitirul evreese iar pe partea draaptă coasta Văii Rediului, SA e „HSărăoia de apă a Câmpiei Molăovei și creșterea în număr ma re a vitelor a impus construcții de iazuri,mari sau mici,în lun gul tuturor văilor,servinăd ca adăpătari,surse piscicole „ Pe cursul acestui pîrîu în „partea de norâ-vest a satului * a-a construit în 1912 iazul aga cun se vede azi,Pînă în acel en pe locurile de acolo mu era decât un helegteu pomenit pi de. docunente încă po 1a 16667/1n 1972 iazul a fast golit de apă,ca să se poată aăînci, fiină nflit,Lipsină agregatele pentru astfel de lucrări iazul a rănas în starea dinainte; r: AR Pe Valea-Rediului,în 1962,5-a construit un nic iaz pentru imigatul grădânși de zarzavat, Alunocările de teren,_din lau de desființat, Locuitorii au, făcut unul mai a deal de care a fost tot mio gi acesta, + Prin 1968 se începuse oonstruoția unui sei mai 18 vi iaz

Pagina 11

și acun acolo ridicăturile de pănînț ale iezătireie conirului îmi Intre podul luntenilor gi. Zapi,lu poalele Perotaytot pentru îrigări,ovreii haluți au reconstruit veohiul lor iaz nunit pe vremuri "zaluzul lui Pergtz"aDo le plecarea vabarii lor în Palesțina,iazul a pbnas în piirăaire,In prezent este plin de păpurie avînă aspect de baltă, In 1972 locală emunța un plan al municipiului Iasi presa pentru regularizarea pîrțiului Rediu pi refacerea arumlui în re cele ouă 10calitiți,Proiactul de atumoi mu s-a mai pus în aplicare și nici nu s-a mai diecutat âea tea. Subsolul Rediului este împânzit da apo,Hivelul lor nu dee păiposte 6-7 meiceste ape erau captate pe vremri de lcouitori în fântinisiiulte din ele se mai văă în cuprinsul eatului cu numirile celor ce le«au construit cațfînțîna lui îZabarilă, a lui GheCarp(1n inz),a lui Hestaso Viziteu,n lui MeBaltaz, (eea cu cumpină) a lui Haidău,a lui Hihalache Gatrineșcu,a Păe văienilor(din josul satului) a lui Gretanasă,a lui C„Gharasim, a lui Hristea Scutaru eto,Cu toate că înaînte satul ara mie și casele rare, satul avea în 1893 un nuniie de 29 zântânitfa majoritatea fîntânilor apa este sălcie,Fîntinile din preaje na iazului și cele de la marginea Rediului dinspre Iași au ae pă bunăe In emâi 1940-1941 județul a înceront Bă facă câtava fine tîni sistenatice cu pompe,lu fest planțate tiburilo de ciment îm hățaggnai sue de iaz,lîngă V„baltaz,Nedtna rezultate, din cauza debitului mie de ape,au fost astupate, Datorită înițiațivei și momnoii parsonale a fostului paroh al satului prePeUrsachesale ctrui. planuri erau sprijinite și de mutorițățile 10calo,s=a reupit să se capteze izvoarele din Pmâulm Vii „Prin mancă voluntară și contmibția bineaseă a locuitorilor apa poțabili a fost nducă conducte în vs gat Chiar din enul 1956,e4 tirziu gurile de iepâre <y<O— a apei seu îmmilțit prin insțaliiri da robinețe pe la rispînții apa cun se văd în prezent, Tegtura centrului de comună cu orașul gi gatele prejurini se face numai pe drumurile oxiotente,Cele oeeu apre Munteni,Păcureț și ValeaoTmpului fe s=au din omuna alwmecirilor de teren din 1960

Pagina 12

de 1a început,între cele 2 l0caguri de cult, In fotocopia diatinge imaginea rimăgițeloe din vechiul rodiu„Rediu înset- | se 91 docunentele poneneso de multe redturi în ținutul au pbdure Japilorymine ae sate cs-ei poartă în aceste denuniri pecetea Gzistenței lor de asezitri vechi,Inafară de Rediu lui fatar și Rediu-freagului erau ponenite,5au se mai au încă depre:Regiul- Nae ieăiuzii tropo)10i,Rediul-largoi Rodiul-0iaurului otoe Tângă aceste roăiuri,în înfundături de văi gi văgtuni,adă- postiți de vânturi și furtuni oamenii gi-au croit siliști,pi-au duraț locuințe și adăposturi pentru vite,au înconjurat grădini cu ganțuri plantate cu spini de âraoilă sau cu garduri de muie 1e,au făcut plentitri do pomi aau de viță de vin trăind în acele locuri oîț vremurile liniptite o îngăâuiau,0înd nu mai ara chip de stat din cauza popoarelor ce ne pustiau țara,oi se bojeneau din calea urgiilor spre alte locurile mai ferițe de prinejăii și se întoroemu cînă eoveninentele o îngăâuiau luîndu-gi “viața Fi de 1a începute . Numele de Rediu lui Tatar a fost purtat de acenstă așezare sute de ani și este menționat ds multe âocunente,In timpurile de demult numele de sate se dădeau după nunele celui ce era pro prieter a1 locului sau după originea l0cuițorilor,Unele mai pure tau nunele văilor sau dalurilor unde se asezau locuitorii și chiar și nume de porecle, Da Dunitru Cantemir în serierile sale arăta că pe vrenea creg= varii puterii otomane unii dintre locuitorii din sudul Dunarii 291 găsom refugiul în Moldova fornind commâtiți cu ddmunirilă lor iar ofteva neamri boierești alo tătarilor care au fost lu ate ostatece în necontenitele războaie între sciți și Mo oreptinîndu-se pi de bună voie slujind cu rîwmă dommițoriloe rii mu fost puși în dregătorii polițice și în conduceri avînd aceleași drepturi ca 9i bistinapiti/n contextul celor mat de sus s-ar putea deduce de undei purta anul aceoț nund da Re 1ni MatareAprofimătna cercetările enigma deslegee pare să se Hai întti să voden ce ne vorbesc rămășițele gisite în cuprir noeotui teritoriuțde Broiu pînă către Ja Valea Tapului) muri îndepărtate ă : pi £,îndopărtate,

Pagina 13

asozoci și Zuîndeptrtat teritoriul satul i, în trecutul îndepărtat pe au mai fost asezări onenești,Cercetă= Rediu și în înprejurini renumiți au dat la iveală rănăpițe daviață tori gi specialieti chiar din de trecere de la neolițio la epoca organizată epopa bronzului(2200 ani î,e,n,)cînă oamenii se ocupau cu vânatul, animalelor, cultivarea prinitivă a plantelor, olări= creșterea “ul confeoționării uneltelor âs bronzeiiai jds se și începerea enumeră cîteva din aceste locuri unde s-au făcut descoperirile: 2)"DBATUL EREAZU,La Saloîni,Pe panta sudică a dealului Brea- est de sat și la circa 1 imenoră de izvoarele minerale zu,la locul numit sfa Salcîni,s-a descoperit o întinsă agezare pe din care s-au cules fragmente ceramice din perioada de trecare de la neolitic la epoca bronzului( faza Horoăogiea Foltești) cu multe elemente livice de la sfîrșitul la Tene-ului sau eventual din perioada corespunzătoare provinciși, vacia(p1,0Y/2) „âe 1a începutul epocii nigrațislor(seosȚY e.n,)precun și din pe= rioada Zeuăalismulni (sec, XVII-XVIII) a D)"DEAIUL BURSUCĂRIBI,Pe panta sudică a dealului Bursucă= piei,în stînga pîrfului Breazu,la circa 2 Ym,est de sat s-au fragmente ceramice aparținînă epocii migrațiilor descoperit o)nyTA TBODORESCU,Pe terasa înfericară a Bahluiului, în sec- țorul din marginea sud-estică a satmlui,la suă de locul numit Moara Beldimen,între viile din apropierea izvorului,s-a d8860- periț o așezare din care s-au cules frazmente ceramice aparți= nînă neoliticulni dezvoltat( faza Cucutoni B),începutul epocii migrațiilor sec IV esnsple0V/9=11) „probabil sec, VI,resturi de vase Iuorate la roată din pastă zerunțuroasă sau nisipoasă,cu pietricele în compoziție,uneori decorate cu âungi adîncite 0- rizontal,prezentîna unele analogii cu ceramica conplexurilar Bratei-Ipotesti-Gîndegti,9i fauăalismului desvoltati(secsXVII- IVIII)e SA A . URSULBA,Pe dreapta pîrtului Breazu,în fosta li vadă a Școlii Pedagogice,pe Valea Ursulea,s=au descoperit mente ceramice din perioada de trecere da la neolitic la putul epocii bronzulni( faza Horodistea=Foltesti)din Hala ul târziul seo„VITI)", a "la gunoiște,Pe un montiocul si

Pagina 14

vestică a dealului Breazu,la 1 knesud=est de sat s-au +a coperit așohii lamelare de silex patinat din paleoliticul și fragmente ceranice cure aparțin neoliticului perior,precun dezvoltat( fază neprecizată a culturei Cucuteni) „sfîrsitul ep oii bronzului(cultura NouăpleXVI/21 seceIII sau, IV Genepi pe- feudalismlui desvoltat 300, ZVII-AVII1)n$ vionăei a E m, Techeri niiprela 104 geoepatie al Ponpnaei” idei D990, 9enp, 1902 pae227 a £ „If? cai 00 PE fa e cca, Mai ET urit din partea d esta A aita în doc,istorice și, cartografice ale sec XV=XiF"'Analale= e șt, ale UnivyenAlex,T,0uzatIagi MomeXVI/1970 page 68 4 3)Diraoția Gairh,St,Buc, i5ttlpitute Rediu îi Tatarndanie ză cută de 11193 Alex, Îmi B,Cunupâsiis, 579/1668 foaia 2342347 4)Azha St, Tagi-Pref,dvă, Tași-Serv,Sanitar Dos,37/1893. |, 2 0 5)D,Oantemir "Descrierea MolaoveinRă, Pineret,/1967 SapeXY page 191192, Z 6)ncaa.de Șt,50c0, gi Politice a RSR "Așezări din Holdova. de 1a paleolitic pînă în seo,XVITI 8d,1970 pag,214-215 Și page 174,Gercetare prof,N,Zaharia 1053=1958,-

Pagina 15

Dx Pa 8 IO0ATtOii SPUN DESPRE SATUL 108 interesează de trecutul 100ali- Puțini sânt oamenii ce se și cei mai mulți puține își mai anin= văii unde=ei duc viața +ese chiar din cele trăite de eie în urmă,oînă mergeam la 4reburile cîn- Cu juniitate de veac bătrânii satului,îmi ciulean urechile să a pului cu unii din ciudate din povestirile lor,Inainte vreme Came mă întîmplări slobozi la vorbă gi-9i dopănau mai cu plăcere a- mii erau mai vorba nunele satului, unul din bătrâni mânțirile,Vonină despre de aemu1$ locurile acestea au fost căl- spunea oă în timpurile său i-ar £1 istoriait cum că tatăl lui cațe de tătari,Bunicul în din marginea Sâliștei borăeie tătărăști ar fi apucat pădurea j ele locuiau tătari prinpi prizioneri și aduși 1a mm= 9i oh în moșie,De la unul din acești tătari s-ar trage și manele că pe . satului, auzit-o cu mai malți ani Aesoapi poveste,puțin schinbată,an în urmă de la un bătrân care s-a stins nu demult din viațăe Prin 1888,circula o variantă asemănătoare reprodusă în Dic jionarul geografic al juâ,Iagi, Autorul o punea în legătură cu ! originea gatului Rediu lui Tatare"Se spune că nunele acestui cu E) [23 poate i trebuie Toate cele de mai sus nu-s decât; legende,Adevărul căutat în alță partea PĂREREIE ÎSTORIOGRAPITOR Prina atestare scrisă despre Rediu-Tatar o găsim în 0pe= rele lui liiron Costin în locul unde se arată răscoala boiari- ior din 1612 împotriva lui Tompa Voddelmptayscrie cronicarul, a avat 100 la Pîntîna lui Păourar gi s-a întine pînă la Rediu Sata eveniment care a dat mai apoi curaj Elisavetei Movilă să vină cu armate poloneze și să învingă pe Tomșa la Tăță= = 0 mini Ing TEategti/ ”Tocurile prăvină zahorna,care mai apoi s-au numit Tată rini,din vechime au fost ale soției lui Șanâro Titiranul re era hatnanul optirei lui Ștefan cel Mare,Docunen rață că mogiile lor erau nu departe de Rediu lui fi acest șanâro Tătăranul strănepotul lui Sinion

Pagina 16

—12- arieni, erâăe că se trage și nunele satului de Reâtu lui Ta» se document din, 1824 almogte= tere, pogăan, cercetiină și rozunînă un nitorilor sarâarului Botezatu(Condica E nre830 ArheSt,lai)scri- confirmă lui Șenărea mătărenul satele de zestre ale a: "Ștefan sale Magăei anune Moimeșții,Sîrbii și Tătărani din sus soției de ttrgul Boulmi,Moimeștii sînt desigur cei din jud,Iași plasa Copou lîngă Rediu-iitropolis, Tataranii( sectie el mai departe)e o conjuoturi a mea pentru Tamura din copia d-lui. arhive GheIo= nescu, Presupun că în vraun suret se afla scris Tatapa(NÎN>sau manzpa4in> în 100 de Tatal cu Î| aruncat deasupra giruluișăin. acestea copistul condicei a putut să facă TaMSpa M semănînd foarve tare cu 7 iar 8 cu 7 în sorierea cirilică cursivă,De aici se “rage conoluzia: Mătăranii de la care și Șenărea s-a numit Tă4ăranul,ar putea să fie în cazul acesta Rediu-Tatarului sau Redin lui Tatar din acseaș plasă a jud,lagi,ceva mai jos de Moi mești alăturea de satul mătărugint Referinâu-se la acelaș âccunent prof,li, Costăchescu a tras aceeași concluzie: "poarte înteresantă știrea cu privire la falge QaAWEKNa,Cu Șanâru Pătărenul trebuie pusă în legătură gi nu= mele satului Rediu lui TMețar de lîngă Tăutești și nu departe de Moimeetân5/ == e, at al jua,Iași Ra, 1668 91914 1)6onsteChirițavpioționar geografie 2! 2)iirin Costin "Opere"compl, Fă, PePePanaintescu 1958,p,60,Zac 175șIdem pe61-62,Zac,12-143Gh,Băileanu-"Iagul în sec.XVII, ReveMitr401d,91 Sucevei nr,11-12/1964 pe 645șA,Papiu Ilarian "Tezaurul âe â0c,istorice peRomânia page 241, 3) h,Coârescu "Uricaruln"vol, XIV p.72=73e 4)1,Bogâzm "Doonmentele Imi Ștefan cel Mare Vol,11/1915 pe168= 169; Arh,St,Iași Conăica E nr,830 p,108, 5) W,Costăchoscunpocunente moldovenești de ln Ștefan cel Mare de I,Bogăan Ba,1933 p.,76,

Pagina 17

Pagina 18

„7 FR i S-A 1 MOȘIA REDIU 7 cre le cunoașten ne mărturiseo că mo= primele catagrafii pe lui Tatar fost proprietatea m-rii dnei Ierarhi din gia Rediu a acestei moșii e fost femare,După indicațiile daTagi, Suprafața fost hotarnic al setului,V,Potur născut în 1884 și care +e de un încă nai trăiegte,nogia avea următoarele hotare In sa de către suâ,mogia cuprinâea tot Copoul pînă partea fostul Roc,7 rogiori ei pînă mai jos de erăaina 0o= dincolo de în dinspre Păcurari se întinâaa pînă în Bahlui pou, iar partea toată partea de jos de la Berăria-Veche pînă la moa= cuprinzând va Beldiman gi pînă la movilele de lîngă Păcurețe In partea de către vest linia de hotar nergea din areptul ridica spre Capu-feăiului pa linin arumlui din dosul morii,se se vede o movilă encotită ca punct zoodezic în nar- păduri +: unde fostei propietăți Ciolan,Nu departe de această movilă,pe ginea fîntîna lui cobora la vale pe la sud de 10- lîngă Baltag, hotarul curile numite "la 15 prăjini" oprindu-se în pîrîul Uricului,Pe acestui pârîu mergea către măutești pînă la Podul Pădu= lungul varului în dreptul întretăierii drumurilor Dăutești Valea-Iupudu lui și Rediti-Hovila lui Samoil5,Din punctul acela,hotarul ținea cursul pîrfului 70? pînă la drumul ce se numeatia zarzărho cotea zarea Zofului pînă la junătatea lui și se îndrepta spre Fun- pe dul Văii și sprs pădurea Mîrzești,către noră est, De la pădurea liîrzești,hotarul mergea pe cursul pîrtului cu același nune pe sub poalele dealurilor Barbă-Iată,coasta Conachi și Bursucăria pînă la"poâul de 1utșo cotea pe sub dealul Pia- vrasAlbă,suia spre iazul lui Stroici pînă în apropiere de Moi- megti,o lua peste dealul Olari către locurile zise Prasini și văi,de unde se înârepta spre Stînca Roznovenului mergînă pînă la podul Neagra,De acolo o 00ol6a spre Capu-Dealului și Vînă- ori. de unăe direoțianBuaziul împuțit" pi Iazul Mitropoliei pe în fața Cârligulni,o cotea spre Ursulea,apoi spre Sărărie fă oînă conjuctura cu locul de unâe s-a pornit, Conturâînâu=le cu mintea sau privinâu-le de undeva de sus; ! îți poți pune întrebarea:0înd și cun s-a format această mopie, din ce proprietăți a luat naștere și cun de a ajuns în stăpt= nirea m-rei trei-lerarhi? p 5 Din documente reiese că această mopie a fost formată din mopiit:1) Copoul cu o parte din Muntenini,2)Pițoanii

Pagina 19

4)Valea lui Tatar și 5)Rediu lui Tatar(Valea Bacului) e MOȘIA COPOU, Intre dealurile Copoului, ascunsă între vii,există astăzi o bisericuță care-și mai păstrează pe frontispiciu săși în litere de piatră nunele otitorului,Este locagul de închipate nare făcut cu cheltuiala V,v,VYasile Impu și sfințit de însugi pae $riarhul Kiril la 50 aprilie 1714641638). NeA,Bogdan în monografia "Orapul Iain, ne spune că acest domnitor “avea în partea locului una din mogiile sale aormești gi poate gi curți de petrecere în cursul verii, .. terminarea mostirii Trei Terarhilor și sfințirea făcută După la 6 mai 1639,tot autorul de mai sus ne spune căt "Acest locag după obiceiul din vremuri a fost închinat de Vasile dumezeese m-rei Troi-Sfatitelor căreia i. s-a hărăzit apoi și moșia Tupu înoonjurătoare,De atunci biserica a fost administrată de egu= menii greoi de la Trei-5fetitele care triniteau pentru slujbă du— câte wn călugăr răzieț pînă în momeniml. secularizăa mnezgască rii Moșia tirgului care se întindea pe o nare suprafață de 100; ca a oricărui oraș, fiina socotită proprietate Gomească,voevo= avut privilegiul de a face danii din ea24șa a făcut și zii au domâțorul Vasile Tupu după cun von vedea că l-au practicat gi alți domitori ds mai tîrziu, Pe această parte da moșie nu se găsenc acte,Poata că odată cu secularizarea o £i luat și ele ărumul Greciei ca multe alte- 18 care nu se mai găsesce Mogia aceasta era partea de sud-est a fostei moșii Rediu lui Tatar,Ba cuprinăea tot Copoul cu lunteninea de mijloc și cea âe sus,cu tot terenul din jurul bisericuței dintre asalu= rile Qopoului pe unde astăzi se întind viile I,A,Sepînă în ei- mitirul evreese ,precun și Păcurarii, Dovadă că terenurile din această parte da noșie atingeau Bahluiul,sudul grădinei Copou și locurile unde î9i aveau căzăr- nile soldații cuvalerigti,ne-o mărturisesc docunentele, Insuși Departanentul Imorărilor Publice cu adresa 4025 din. 7 iulie 1850,cerea prin reprezentantul său H,Kogălniceanu Come ducerii acestei mînăstiri,să accepte răscumpărarea a 534,000 « jeni avaârați din platoul Gopoului unde Hătminia urna Băii struiască căzărmile de infanterie gi cavalerie iar orașt tîrziu e facă grădină pi piață publică ca început,si mai *

Pagina 20

tot platoul a +6a0opou2/ 3 rea pe K de jos, către Bahlui lîngă âruml ee merge din 0 „Și în partea a stînga,aproape de locul îmbezm= vag la rohatea Păourarilor,din marelui logofăt Alex,Ghican,înauși arhinanăritul Sofro44 aunisalo la 28 august 1844 wm act de danie pen | nie al Trei-Sfetitelor serme teren din moșia Rediu ln Mațar,oa să se facă atru o parte din să zidoască bisariontfocasul a fost construit oolo cimitir și se astăzi sub numole de biserica SP,Treine din mahalaua și există 9i mai apoi că și locurile de danie făcute de Păcurarilor,Von vedea Voevoăul 0,Duca în partea de către Păcurari se întindeau pî- către nă în Bahlui, aceasta care probabil î9i trăgea nunele de. 1a Radu PIȚOANII,liogia în lui Ștefan cel Maro?be găsea la cea= Tisoul fost atolnio vrenea 1n1ță extremitate a fostei moșii Rediu lui Tatar,între Moinești 12 1400564 Stînca Rozmovam astăzi)si Mâr- gi posaânicițIălegti pe Dume terta Iota an Fresini,Văi și Olari pâ= în iazul lui Stroici și Cagu-Dealului cu Bursucăria și tot te mă renul din jur pînă în Dîrvari, Satul Pițoani a fost asezat pe unde sînt prasnite siliștile încă drin 1888 purta denunirea de pițoanilte din Olari,Ace1 deal deal s-a format un alt sat 1mînă cu timpul nume= coastele acestui 1e âe Vânători, ; Un document din 8 ma 1638,ne arată că hotarele Pițeanilor 00 înciasau ou cale relatate de oamenii bătrîni cs au cunoscut moșia Rediu lui Tatar,Reproducen acel documenț care ne va ajuta să des- legin și misterul Rufenilort Iată noi Gavrilașco mare logto)f<ă)t și Dumitragco Bare vor= nic de țara de gios gi Toader Petriceico mare vornic de țara de | sus,Gavril hatman și pârcălab a9 Suceava și Ghiorehi mare pahagi | Iorănchi mare vist, „Paleăi nare visteVelioico mare comis, toma mg- re stol«nido,Vasili Banul mare meăcelnicecr)gi Dunitragoo Iara 1e cimoer,ștefan mere sluger, Balan agă,Racoviță al doilea 10gț0) feu)t Ghiorehi Roșca al doilea vist,,Alexanăru doilea al posta îsi și Doderașoo al treilea logqo»f<ăpt gi Ghiorghi ștefan posteyl= Tinta vornic, îrenâafir vornio,scriem și mărturisin cu aosastă sorisoare a noasțră prscun au venit, înainten nonttră,Șș măacul mare armaș gi și fratele lui Simion,feoiorii lui

Pagina 21

Doria i acel sat unbla în trei părți,doâ părți au anune Pițoanii,care treia parte au rănas fra vînâut ditr'acel sat,partea lor,dar a Ursul,această parte au rănas ne- N telui lor,celui mai mare,snune sat este la țincwt Bgilor,între Hoimegti gi vânăută, care acel hotarul tirgului lagilor,Aceia am vîndut binecredinei0= între iubitoreu)lui domului nostru Ioan Vasile sului și de Hristos es.(10c alb în original)gi au plătit lor d9vvevoă,în prețul acet hai'sus numiți bani în măinile lor,lui ștef(a)n Moiplin gi frățîne-siu Simion, înaintea noastră gi au măscul mare armag rină tot hotarul satului aceluia,pînă unăe unbla din arătat da începe hotarul de la o vale a Mîrzeștilor gi tre veoi,oare se dial răsărit gi prin valea Hoineștilor unde este ce pese spre Pițoanilor și de acolo mergi piste drum în curmeziș și giliete vale la Rădiu gi de acolo pin săs pîntla vale ci să nu= pisti megte Siliște și de acolo mergi pînă să împreună cu hotarul posaânicilor și cu hotarul satului Moineștilor și s'au tot și seme și de ctre hoterul tărgului Bgilor din toate stălpi părțile,mergi tot cu hoțarul tărgului Egilor,pără unde s'au început și așa s'au sffigit tot hotarul satului, ță Deci noi văzîna acela lor bună voie vănzare și tocnală ce ȘI făcut cu domul nostru și plata deplin,așijăere și noi am au această a noastră!scriscare,și pentru mai buna credin= Zăcut măinilar noastre gi pecoțile o an întărit? ță cu iscăliturile Iași veleat 7146(1658)mai 8 Gavril vel logofăt Dumbtragco vel vornie meoăor Petriceico vornie Docunentul numește pe cumpărător "domnul nostru 10an Vasi- 1e_Voevodt Cine era e1? avut două soții de la care i-au se știe că Vasile Iupu a băieți,De la prima soție 1-a avut pe Iom, iar rămas și fete și cunoscut în istorie și sub numele ae la a doua pe ștefăniță de Papură Voâă, Pițoani 8-2 făcut pe vremea cînd tatăl Cumpărarea moșiei "poftele domilor gi a i său se gîloevea cu atei Basarab, Miron Costin în cronica sa,Tot păraților n-au hotar"spune și Vasile tupu "on cu hire înaltă și împărătească, șa dorit să-gi vadă pe fecior dormmes a90t4 dameascăn,a ae otzlară agayunul dintre cei doi oameni de încres sultanului Hurat,gi de pasa de Siliatra,obține pentr

Pagina 22

-.[- domnia șirii Rominești,îneă fură știrea gultenuluie prins de visurile de "lățire gi avuție carbăn,fl 1asă po Soan Vodă dam în Moldova,9i o pornește în 1639 să ocupe pene 01 Românească, Ajunanla o vale care se chiană RSbma" tru Țara spună cronica,"l-au tîmpinațu un ceaug de 1a împărăție cu poe wunca să se întoarcă îndărăptujștiină că nu era do gîguit cu sultanul lurat, după mai malte lupte cu muntenii care-i ata cau coada arnaței oale de "dirăbanți de țară sm călărițVae sile Iupu s-a întors în lioldova din această expediție ruși | gi anărîte € ginat , Ioan Voâiyînțelegînă "poticala» | tătîne-azu căruia nu i-ar fi putut sta bine fură domie,fiină'alab pi desnodat de nfini și da picioare”e a renwmțat la trone Piinăa trinia la Constantinopol pentru vindecare,nu a durat mult și y s-a stins âiîn viața?/ i Rămăgițele pinîntoști ale lui Io i oem Vodă i-au fost aduse în țară și depușe în biserica Ivei Ierarhi din Tași, Tot din acea vrene moșia lui, 10 TOIVOD Pitcanii,a rinas în proprietatea nt= IT tapiserie de mornînt- năstirii în care a fost înnornîntate RUPE N 1 I,Docunentele ne Zac să înțălegen că această n0= pie nu a fost alța decît cea de a 3=a parte din Pițomni neo vânâută de Ursul, fiul col maro a lui Gheorghe Hoinăscul 0 dată cu celelalte două pirți,Satul gi mopia erau însă 08 cute încă din 1667-68 de pe vremea lui Iliap Alexanăru poate gi mai dinninte,Despre moșia aceasta și satul cea e- Xistat cu acest nume,s-a început a se vorbi mai mult din cea de a doua domie a lui Constantin Ducas In vremea Veveliihni Racoviță,pe la 1704,sntul era ale cătut dintr silap de țigani și din 31 case de rupi "ee i-a scos de sub leginsă fie poslupnioi pe mogiea Locuitorii din Rufeni,înafara color 12 zile de Imeru pe care 10 datorau mopiei plus celelalte angarale,își cultivau. terenurile ce 1i se cuveneau pentru hrana lor și a vitelor din care plăteau aijna,Docunentele ne arată că aveau și gr

Pagina 23

care m-rea nu avea voie să le ia dij= dini de zarzavat de pe locuitorii din Rufeni și depre cei din Urgoale(ază, măsDespre Ursulea de la curbura șoselei Copou-0îrlig), ce aparține nunit țoț de această m=re,ni se spune că de la o vreme n-au neau să-și achite dijma, Această nesupunerea determinat mai vrut divanul din 1775 să poruncescă dsptayiovilor. săi-forțeze a da șiar egumenul m-rii și pe vechil îi volnicea de ao lu= o, pe 12/ a” opia Rufenilar cuprinăeatRufenii mari și Rufenii mici, B- tot se cunosc și astăzi,cu vîlceaua ce se întinăe de zau cum ln vest la est pînă în șoseaua ce merge către Vînători,avână Dîrvarii 9i în dreapta coastele din jur,străjuit de în stînga Rufeni din sudul celor două holmuri care se iăică aealul la drumul mare ce se lasă către e1 din gura Breazului, pînă așezat unâeva gi satul cu acela, nu- Pe, dealul acesta era pe NOe amințit că în 1639 m=rea Copou cu toată averea a, fost; s-a Trei Ierarhilor de însuși Velupu,Voevodul C„Duca dată în seama în ruine o repară gi o separă apoi cu toate bnuri- găsinăd-=o 10 ei din jur printre care și pădurea Breazului cu Urgoale-— Iei Și Rufenii, Din lista de documente a m-rii Trei-Iererhi din Iași,ce se găsesc transerise în niște conăici la Arh,Ste București, unul dîn 1702 iulie 21(ii,579 cope £e207-208Y).ea- aesprinden că pentru a 5-a parte din Pițeani răscumpărat de re ne arată la marele vameș Frengulea,s-a stîrnit o neîn- C,Duca Vevede țelegere între egumenii celor două mînăstiri și o juâecață în divan,Două docunente de mai târziu unul din 1704,mai 3, de 1a VevpWeRacoviță(lis.578 2,150V) 91 altul din 1711, nove30, de 12 VeveN,Mavrocorăat(Ms,578 £,151-152)ne spune că Rufenii e- rau a 3-a parte din satul Pițoani,deci acelag 100 de răză- gie cumpărat probabil, de vameg da la Ursul Moimăscul gi pen= vru care era judecata, Din toate reiese că,odată cu dania făcută de Prangulea. morii Copoului,din orăin,Duca vodă unește nceastă a 5-a par- tețaga după cun se cunoaște după procesul de la 1702)cu ce- lelalte două părți cumpărate de Ioan Vasile, voetoa,In urma unei noi o face danie m-rii Copou, det hotarnice, Prangulea a mai avut cumpărături provenite tot Pițoanilortun 100 de la Anița lui Tofan cu nea: cope£+205Y) „altul de la Grigore nepotul Ii 1 579

Pagina 24

-.9- măseul(11o,0p0,206207)3i un bătrân întreg,loc de la Antinia poția lui Stoian foot cilărag de Parigrad(!19,579 cope fe206)e le-a făcut Premguloa danie morii 00= monto aceste cumpărături pou la porunca lui ConsteDucae omoștea intențiile Ve vaOuDaca Presupun că marele vaneg care mu mai gtia de unde să găsească bani pentru plata datoviilor co 1e avea,ipelînă la e1 poate,fie că nu aravut, dea își cumpărase pinînturi,fie că nu i-a dat ptiindu-l 1arece con și giretydomitorul 1-a forțat a=gi dărui cupărăturile marii restaurată de e1,cu chip că 10-a răscunpărat e1, d la vanegeNeprimină nici un ban,î1 găsin pe Fremgulea în 1702 în fața diwanului cerîndu-și retragerea dantele Ce a mai urmat după aceen mu se știe,Hogia Rufenilor a riimas mai doparte a m-rii Copou,Prin 1760 găsin că această mânăstire ou mogia de mai sus era iarăși sub tutela Trei-le= rarhilor,iiogia Rufenilor,din ordin domeso,a fost atunoi din nou hotitrnicită de lerinia vornicul cu ajutorul oamenilor bă= trână iărturia, (118,578 2,148) cuprindea urnătoarelet "Deci. noî. precun en etiut și am apucat din bătrânii noș= tri,an spus și an arătat d-sale vornicului și călugărilor de la Treisfetitele aindtraun readiu ce se chiană Băgura pre din gios de vie alăturea unde au fost prisaca cuparului, Deci dummealui olucerul State întrasă o bucată de 10c în partea călugărilor de la prisacă câtva și ace bucată do 100 o lua= să Gumealui State clucerul fără ispravă, Agijdere și pentru două părți ce au cumpărat VVodă âîn partea Pițesmilor acele părți încă le-au ales și l0-au stîlpit care părți le-au cum părat V,Vodă da 1n armașul Moimăscul și de la fratele stu Si= 2icn,Deci noi precuă am ales și an sttlpiț facen știre nări ei dumitale să fii miria dumitale sinitos,Robii măriei dumnie tale Iom ot iioimești și Ștefan ot tan și Done ot tam pi Ga yril ot ten și Mihai nepot Moimăscului ot T?auri,inârei ot tan și Stratulat ot tan pi Gheorghe de 1n Oânin popii lui Mardare facen gtire măriei tale", Irimia vornicul an iscălit, VALEA LUI PA 7 A Reiceasă vale era numită în 1902 de harele dicționar geografie a1 Romfnieinvalea 2uitin legătură cu ea se află gi marea Copou, Odată da manea frei Ierarhi, Veve0eDuca o nai înzeatreză

Pagina 25

ae 100 din hoțarul tg,lagi,Locul nu era altul decît acela une de ao gtsepte astiszi satul Arcazu cu tot terenul până în pă | toată coasta iiuntenilor,ou locurile unde se "află ci-, dure,cu mătirul israelit gi cu Valea Rediului partea dinspre Huntenie Su urnărin însă docunentul de danie de la veleat 7210(1701) fovr,10,attt numai oît se vorbepte în 01 de hotarele acelui 100: + "Și am miluit=o gi cu 0 bucată din hotarul ta, Iașilor pre giur sfinta m=re,cu locuri do țarină și de fînață gi cu vii cu 100 de hălăetou în Valeca) lui Tatar care am trimis domia mea pre boierul nostru Ștefan Pilat vornicul de poartă de au hotarit pi au sttlpit ncoa bucată de 100 împreună cu mulți oameni buni care sînt serii anume în mărturie,și s-au înce put hotarul deasupra fîntînii Zmeului în pisc s-au pus sttlși de pintră pi do acolo drept la deal spre răsărit alăturea cu satul la ârumul cel mare caro merge pentre vii s-au pus sttlpul de piatră și de acolo drept în sus pe drumul cel mare prin capetele viilor pîn! la Manga gi de la Tanga tot în sus pe ărumual. cel mare până în dreptul a âouo cruci de piatră s-au pus sttlpi de piațră despre răsărit și de-acolo âruml în sus spre readiu tot pe ârun la vale alături cu hotarul Rufenilor până se împreună cu hotarul Hîrzeștilor și cu hotarul lui Con= stantin gramaticul s=au pus sttlpi de piatră lîngă arumal Mârzestilor și dogeolo drept spre mhinzăzi pisti podișul și taie niște pămtnturi în curnezia pînă în piscu și de acolo piscu n vale pînă la o piatră veche a gramaticului alăture cu părăul pe daspre răsărit împotriva unui rîwnicel a răpoe satului și de-acolo tot alăture cu pîrăul în gios pînă la note spini într-o poieniță la a14 stâlp vechi a erănăticului 9â da-acolo în gios pisti pârău opre apus de capu readiului £ din gion s-au pus sttlpi do piatră gi de acolo drumul pe zare dealului pînă se împreună cu alt drum ce vine pe deasupra Re= diu lui Tatar s-au pus stflpi de piatră între drumari,de=a0oă 10 în gios tot druml pînă în țărmurile Bahluiului din sus i de podețul ce trece piste Vale(a) lui Tatar gi de mcolo Bahe luiul în gios pînă în gura Văii Copoului sau pus piatră din. deal de drumul cel mare gi de acolo drept la deal spre i rit pre costișă pîn ln sttlpul ce s-a început hotar Pentru aceoa ca să fie ăreapto ocină gi mopia gi damie:afintei nîniațiri ce soria mai sus Copoul în

Pagina 26

mape Mai către sud de rohatea Păcurarilor pe linia ceairului lui peretn, din Bahlui pînă în hotarale Rufenilor,lîrzegtilor gi Dăuveștilor pi din hotarvle Miroslavei gi Găurenilor pînă în coasța Monțenilor se formase o moșie cu munele det _ . - REDIU HIT PATAR, Inainte locurile acestei mopii au aparținut fiot de moșia tg,Ingi,Inițial moșia Rediu lui Tatar a cuprins aria satului de astăzi cu coasta de la Qapu-Rediului pi cu 0 parte . din cea a Tutiriei pînă în dreptul unor gențuri vechi de grădini, Ia aceastii suprafață s-a mai aăiogaț apoi toată Valea Rediului din Greapta pirîului pînă în Bahlui,Locurile au fost date de di- feriți dommitori_ ca danie unor boieri. greci, » „ Prâma danie_a fost făcută de Vevelliep Alexandru slugerului Enache Qunupi la 4 nova166Ț(vezi, copia ispisocului din pagacare urmează) „Locul ge numea Valea Bacului iîndentificat cu valea Si- liștei, co pornea de 1a movila de după păâure punot geodezie azi dar aara 38 chema movila lui Alexandru, Voevod,la începutul sec0= ului mai avea ohioge cu coarânc p3.0as să „A doua danie a fosi făcută de Xeveștafan Patriceiloo la 14 fe- br,1674 acgluiaș hoiar și cuprindea valea âs Jn iaz în joa ce purta numele de Valea lui Știubei(în unsla docunente Valea lui Giubai) A se vedea Condica m-rei Mrei-Iamarhi (De, Arh. St, Buc, 3,578 2,418 și £,120Y121,Iăem GopsH5,579 £,226%227 cu data de 1675 și 2,234), * ? i Murină Bnache Cumupi locurile le mogtenește fratele său Qon- stantin ciohodarul devenit apoi capuchihae la GonatentinopoleNe= avînd urmași,cînă s-a stins din viață,locul a rămas doresc, eve Qonst Cantemir, la 19 sept; 1688, face aceste locuri danie erănăti- cului Gonsti,Sevastos,Mogia purța scum nunele de Rediu lui Tatar, (A se vedea namscrisele578 £,121-122 și 579 £,228X230), Acesti grămătie, hoa să nu stea toț de gtloovin cu locuițopii din cealaltă ngiunătate de Rediu dinspre Bahlui rămasă în_sea- na ttrguluin cari vene de»i stricau pădurea,a cerut a și qi. pătat în dm de la V,veAntiohe Qantenir la 1 iulie 1697 și apea parte de 10e ce se mumea mediul ttrgului "(115,578 Gop,£,122)e Ia 1 1,1713 prin dintă,esto 1ăsață toată tăiate, marei Trei suis : i Iarerhilar,. =. . Acte pe această mopie a avut pi un boier de jară theAlbo făcute cu violegug, Pagină în Polonia pe ctna era voenie de Iumng,9i=a piorăut privilegiile, id:

Pagina 27

Au mai fost gi alții cart au venit cu âresa în divan pen- de la Rediu lui Tatar ca frații postolnioi Ghe ru locurile orghe Ioan Ursuleț, dar 14 s-au rupt căci erau făcute în pi cînă pierâut don= fara grmniților, în vrenea Șt,Peotriceico si-a Nideuai ispisocul de danie de la Vevellieg Alexan- jos urmează numește Rădiu lui Matar la Valea-Bacului” din leat axu noa se 1176(1667)nov,41 “Gu mila lui Dumezeu io Ilieg Alexanâru vosvod dom Ță- sâmnile aceste 2acem tuturor ocine pre dînsul va »âi Molăovei cine cu urechile va auzi socotind domia nea dimpre= ozuta sau sfatul nostru boiarii țării mari ei mici,oă din ună cu tot fiind oboină domii au fost volnioi a da și a milui pre veci voiarii și slugii cari au slujit domului stu cu dreptate pre | sate sau hie cu ce au vrut să-i miluiască volnioi m ori cu și între noi aflându-se boiarul nostru Enache slug& fost,aga vul de slujit și altor domi ce au fost mai întfiu de noi, au mare gi cu bună-eredință iară acmu slujină gi don- cu âreptate niei mele și țării domiei mele iarăși cu dreptate și cu cre- slujbă,Socotit-an cu toți boiarii. datumi-an și l-am mi dință 1uiț cu o bucată de loc din hotarul târgului ncastru Iașului la Valea Bacului și an ales și an trinis pe boiarul nostru dumnealui Ragco logofăt al doilea și pre alți boieri și pe Uț și Qrăgan din tirgu din Ep gi megiași de prin pregiur anune boiarii nogiri Roderașco Jora medelniceriu și Zota ce-au fost slugeriil și Nicula pîreălavul și Părvul vătavul de la Buhug și Manasă a Picioroganului și Mardare preotul de la sînt I- can din târg din Iași și Gavril de Iagi și Cristea ai Gheor- găiesai din tîrg din 59 și Stoian de Tăutești gi Grigore yor- nicelul de Uricani și alt Vasile de-acolo și înache din 89 și Nicolai de E9 și Bejan de Uricani și Gheorghe din Găureni și Grigore de-acolea și lihalco ds-acolea și Vasile vornice- dul Jorei din Tăutești și mulți oameni buni,și dnc-au mersu acolea la Valea acului au purces însemână locul după porun= oa noastră, Hotarul se începo de lîngă Măgură din drumul cel mare une vale s-au pus un stîlp în pisc la aria popii lui Gh sfânt Ton și. de-acolo preste pîrtul lui. Giubeiu în 0

Pagina 28

Erhi-i întram deligar sau pus un sttlp împotriva ariei popei Ohaonghe și de acolo pe cremotă în gios drept odăiei lui S4= mio Phsărarul într dîmbei sau pus un stîlp de piatră și acolea pre costie în gios și iar pre muchie unde se suie 0 EU Yarea de la helepteu s-au pus un sttlp do piatră în mohea —— dealului între drumuri gi de acolo pre drum pre din deal de oânia Pioiorogmului pînă una întră arumul în Reaâiul lui Tatar a<au pie un sttlp pi de acolo drept în gios prin Răe diu lui Tatar pînă la răspîntia drumlui s=au pus a14 sttlp gi de acolo drept la deal prin Rediu prin un colnio unde ias= ve afară ln movila lui Alexanâru Vâdă,unde se-mpreuni ou ho tarul Ciurenilor carele iaste a nînistirei a Sooolei și de-a cole la vale s<au pus un stîlp în mache în niște vîrtoape și de=acolea la vale preste drun s=eu pus un stîlpu în movilă Și deacolea valea în sus mască pînă!n hoțarul Tăutegtilore Acestă 100 le-am daț danie boierului nostru ce mai sus sori 9plui îmache slugerul cu țot venitul precum serie îm same ca să-pi facă casă pre acel 10e gi odaia si prisăci și he leptee,sii-gi are și să cosdaseă ca Să-i fie danie și mâlue îne și moșie în veoi,Agijăerea și după a notei viață și dom= nie pre cine Dumezeu va alege dom într'anoastră dovei țară a i0l- dania și tocneala nosteă să nu stmice ce mai vîrtos să aibă a da și a întări boiarului nostru lui Imache slugerul căci iaste slugă dreaptă domilor iară Cine să va strica ispiti a dmia noastră măcar cât de puțin acela să fie neertaț și această orodință domiei noastră ce mai sus scrie 1ie9 Alexanăru noi 1- Vavegi credința boiarilor nostri a mari și a mici dumeHiron Costin vel âvortnioy ae Para sile de Gios, dune Va vel vornic ae Țara de Sus, dun, Grigornsco Hăbăgesoul gi Constantin ptroălabi de Hotîn, dum, Constanțin Bumsel pîroilabi as și Stan, Neamțu, dun, Alex,3i Iacob pâroălabi Prangolea de Roman, dune portar ds Suceava, dumeNi00lai Racovi

Pagina 29

Proveniența locului. diniiee Reăiu lui Tetar și Bahlui ne=o lămaresty, rîndurile, ce vrmează extrase din îspisocul Veveân= tiohe Cantsmir din 1607; "Pacen știre domia me pentru oredineios boigra nostru Qon= Stantin Savasto grănițicul carili ni se jelui pentru o danie gi miluire ca l-au fosti milniț răposatul părintale nostru eu 0 bucată de loo ce iaste la Răăiu lui Tatar care loc și noi niluindu=ne Dumezeu cu domia pării Moldovei am întăriț du misale cu uric,Deci fiină Reaiul hotărît pe giumătate în par= te dunisale cun îi seriu uricile iară ceialalță giunătate de Readiu despre Bahlui zămîntnă în asena iîrgului are strioăe ciune și pîn:Râăiu lui partea dunisale despre parea Răăiu lui târgului că au numele părții Rădiu lui as târg întră oamenii da taie și strică și Pendiul dumisale și nu poate apăra,Deci ca să nu stee ot de gilcevi ni S=au rugati ca să-l miluim și Bă-1 întărin și cu acea parte din ăâiu ca să fie tot a aumi= sale,„Deoi și noi văzînă cererea dumisale cu onle-gt du-l că „Gunăscîn= în viață răposaț părintele nostru deplin pîn la sfâna git vieții măriei . sale și în urnă până ce ne-au niluiț Durme= zeu și pre noi cu domia țării gi astăzi domigă nouă și noastre și țării slujește cu dreptate ne-am nilostivit și noi cu " osebită milă noastră de am dat pi an niluiy acea giumătațe de

Pagina 30

10,4, Bogdan "Orașul Iagirnonografie ietarieă-so Mațianaă Iasi 1913-1915 p+459, PT DN atiea "Qrapele în viața Zeuda1ă80,1957 p+41894 : a oa 5)Dirsoția G„Arh,St,Buo,Minist, Iuer,Publice Moldova Do0s238/ 1850 Dos,372/1949'2,66-67, sta 4)Biserica 5£, treime Păcurari-Inventar nr, 6/1831 "0 Ă 5)Arh.55, Iași-Condica Agachi Vol.I lise, 628 Dos,201/1529 6)Gn,Ghivinesou-durate și Izvoads Vol, XXI( 1400-1653) Bă, 1929 pa108 și 155, - - : £ 7)GeChirița Dioț,aoografio a1 sua, Iagi, Bă. 1888 ia p+174=178 | Bir, GAph,St,Buo,ls,578 £,167șArh,5t,Iași 0CC X11/32 copadin sec.XIX, . . . . șI 9hiiiron Costin "Gpers" BA,P,P„Panaintescu E, 1958 pe112 za0,22, page113 zac, 25,pagell] za0,37 și page119 zac,42 Ă 10)De6Arh SteBuoe-ii-rea ffrei Ierarhia, 579 :£,220=220Y 11)Id9n 48.578 2,150Y și 151-152 12) Iden 15,578 £,1537 154 gi 1547 13) demn 1i5,578 fe2145-145Yi 146... 14) 3ame ia, 578 2118; Iden 579 Copef,226Y227 cu data 7183(1675) gi $,254, i5)iăen 45,578 £,128-128Y

Pagina 31

timp cu mopia,toponinicul și 1-a iuat de la pădurea cu munele da vRediu lui Mater! ce se găsea pe Valea Bacului chiar înaînțe de 1615 9i despre care se crede că a fost lui i a pan Șenărea Tătăra- nul în vechine, ; Locurile satului de astăzi erau în trecut locurile tesTapi, Prina proprietate sub formă de moșie a luat naștere acolo odată cu hrisovul de danie făcută lui Enache Cunupi de către Vev [li e9 Alexandru în anul 1667, sia înainte vrene chiar de a lua ființă proprietatea | particulară Slăturea. de loourile acelea,se găseau așezări omenești atestate de docunente cu numele de Qăăi,sttlpiturile executate în 1667 âe logofeți sau vornici de poartă în aslimitarea moșiei lui Enache Cunupi ne anintese âe unele | din ele ca:0daia Picioroganului, Oda ia lui popa Gheorghe,0ania lui Simion Păsărarul gi mai apoi - ia lui Enache Cunupi,a lui Consantin Sevasos și casa lui Pavel,” . Cs erau acele oafi? Cuvîntul. oanie este nae origine tureea= scă" și nvine de la oaă care înseamă oănie,încăpere și s-ar pu= tea să fie f,vehi în linba românească anume nu împrumtaț de 1a turoii osmalti ci,fiină termen pastoral răspînăit de la tureii - vechi cumani sau pecinegin? îm trecut, locurile din jurul orașului Iași erau cunoscute mai mult ca locuri ae pășune, îmașuri, fânețe sau suhaturi pentru vitele arășenilor,Un docunent din 7208(1700)apri1 15,ne arață că existau la Rediu lui Tatar "herghelii domești,boierești și că= lugăreșii și cirezi de vaci Și turme oină de In timpurile ae 3 demlt,șoltuzii și pârgarii tirgului Iași puteau atribui din ocolul acestuia unele locuri pe timp imi. „A tai de 2-3 ani în scopul păgunatului pentru văte,pentaru formării de stupine sau pentru aiferive culturi în

Pagina 32

Ta început proprietari de odăi nu erau decît persoane cu A repnegustori,preoți și mici boieri deținători de animale,8i pu= su tut întemeia în apropierea tirgului astfel de oâsi cari erau u= gor de supraveghtat,0daia lui popa Gheorghe nu era alta decât a- ceea a preotui Mardare, parohul bisericii sf,Ioan din Iași ce se crede că păstorea și pe locuitorii celorlalte odăi dela Reaiu ai Tatar, daia Pioioropanului ne amintește de o uliță din Iași cea purtat acel nune,A fost probabil o persoană însemnată și stare cu din monent cesirada i-a purtat multă vrene numele, Pe întindezild:'aîn preajma rămășițilar din vechiul rediu 9= xistă și azi un 100 cu numele de: "Siligtenn Acolo an fost age zări (de 1ocuitori) și mai vechi ae vreme ce acest numa însearmă sat părăsit, Prin 1623 pe podișul pustiu de pe dealul Copoului,unde abia începuse a se planta vii,exista o cîglă de cai a Tatarilor ce Li rau puși în slujba aormie15/se poate crede că hergheliile lor și a altor câgle ce or fi mai fost pe acele locuri ajungeau cu păs= cuiul pînă în preajma Rediu lui Tatar,Dacă unii ain locuitori au pus în legătură numele satului cu acela a2 ostașilor dela cîgle- le tătărăști,nu au avut dreptate, deoarece pădurea își avea manele cu mult mai înaînțe de la cineva care a avuti=o ca proprietate, Căzile,în vremrile ae demlt,erau încaărate în economia ță= rii,Această economie sra însă dictată în mare măsură de intere= sele suzeranilor turei,Ba nu se putea baza decât pe produsele ce- rialiere(în special grîu, orz, ovăz) și în esa mai mare parte atît pe conerțul cu animale cît și cu proâusul obținut de la ale,De asta una Qin îndeletmicirile de bază ale locuitorilor sara ereg= terea vitelor cere se făcea mi usor;cu mai puțină cheltuială în să cu mi multe șanse de câștig, Animalele fiină în număr nare și păgunele ăestul de sufioi= ente, adăpostirea lor, atât vara ot și iarna, se făcea în cîmp, A= colo, lîngă atînele ae 0i,tîrle de boi și vite de tamazlte sau cîșle de oai,în preajma ocoalelor cu saelele și șoproanele făcu te din stuf și papură, ca apărători pentru vremri de furtuni, viscole și geruri ae iarnă, stăteau cîslapii,vacarii, bouarii și Cibanii cu familiile și calabaltoul lor,Ri se adăposteau vara jdenlipi de turmele ce 1e aveau în pază,erau nevoiți si Jscă acolo în oîmp,mai ales că ereu dsprinși cu n o

Pagina 33

i . =28-, ș] „0ădile aveau nai mulți oanoni,Agta de | depindea întinderea de teren 09-l avosu sau ce-l puteau obține da 1a goltuzii și | pîzaae Pii tirgului acei proprietari cari posedau un munti” mai mare gal. nai ni de aninalo,Așa de pildi odaia elugerului Znache Curupi primul proprietar în 1667 pe Valea Baoului dela Rediu lui Tata (docul ce se vede în fotocopia din 1 capelI) avea pentru mm || oile âe mcolosept case de oaneni"6loei ae socotepte câte 4 aufle= || te de familie aunărul sufletelor se ridica la 32, Docunentale de atunci ne dau și nune cajlatase a Pioioroganului, Grigore sau Mie haloea de acole" adică de la celelalte odăi, Bi au fost de față cînd a luat ființă moșia lui Cunupi unăe mu fost chemați și von nioeii din Uricani și Tutesti,Rediu lui Tatar neavînă vornicel nu exista ca sate Ommenii căilor erau străini de localițate,aduși ca slugi din diferite locuri și întrebuințați ca piatori sau munoitoră de pămînt în țarinile cs se fornau sau la oricare alte treburi de care avea nevoie stăpânii 1oreivînă nevoie de hrani,mai ales că locuim în cîmp cu familiile,se ocupau și cu lucrul pămîntului ce-l căpătem pentru nevoile or, culțivână ceriale,In solul aces= ta "fornână gospodăria rurală cu pluguri, erape,rari e, seceri, 00 Se,cițe,boi de jua,așezările | au ina mane de oâzi sau armanes!/ Unificarea acelor odăi dela Reaiu îmi Tatar a format satul care a ajuns în stadiul așa cun se vede azi,la încoput satul s-a nus 1t cătună, "Cătumele erau de 5 foluri:cu pînă la 5 tre 5 gospodărât, în pi 20 gospodării și 20 și 50 gospodtriiț?fa rilor satul ncesta a parcurs toate aceste forne âe Satul Rediu 1ni Tatar și pere a luat nagtere( data precis se cuncapte)în nu tinpul domiei lui intiohe Cantemir, Oamenii dela

Pagina 34

4/oizeația GuArheSteR,9.R,Conăuliarii îrei Torarhi i9,57 sAbasanesea Vol, pagell6s "Surete și îzvonde" 6/pireoția 0Arh,St,R,S,R,Conde morii (roi Ierarhi 5,578 : și 119șiden Copelis,570 2,226 7/ihahibinescu "Surete și izvonde" VoL,IX (Prefață la âe te bnanrabene) 8,1914 page 8/ cu0,Giurgeou "Prinoipatele Ronine ln începutul seosXIZ ȘteBuc,1957 page84e Și 9/DâreGeNEheSteReSeReCond,monii vei Ierarhi 9,578 £p128

Pagina 35

LITIGII între Con,Iagi, organele de stat și n-rea Trei Ierahilar cu i privire la inagul ttrgului din perimetrul moșiei Rediu lui Tatar, După cun s-a arătat în unul din capitolele anterioare,mo= gia Rediu lui Tatar a Trei-Sfetițelor,s-a întins peste năsură, Aceasța s-a făcut în dauna tg,Iagi cele nai vechi ttr- care,ca guri,gi-a avut ocol cu pănînturi proprii, "Organizare vieții unui orag mărit ou donații unor mînăsțiri și caselor boierești, a tulburat dezvoltarea tinită a vechiului ttrețilre văzndu= se strânporat,în privința vitelor ce rănăsese/fără suhaturi, au început a se plânge autorităților, Această problenă ajungînă în fața divanului Holăovei, fiină dezbătută la data de 9 iulia 1779,8-a hotărât ca întreg ima9ul, din jurul orașului să fie lăsat pentru vitele vârgoveți107 „Să Li “7 legătură cu problena imagului Veva CeDelioruzi a dat atunei și o hotărâre scrisă din care spicuin următoarele: "Facen știre cu acest hrisov a domiei mele,tuturor cât se cade a ști că,în multe rînduri,ăîndu-ne jalbă Ia orășenii șului au arătat precun vitele lor îndată cun ies din oraș afară la păgunat,le închiă cei cu moșiile de prin prejur,une= ori cu pricină că ar fi păscut la imaș,alteori că ar fi călcat la fînațe,și vrînă să facă ispașă cer plață de la aceștia, iar osebit de gflcevi și pagube ce se fac toțăeauna între âîngii,tăgîndu-se încă și pe 1a judecăți, „"socotinău-se că no rodul unui orag ca acestacmai»ales unde este gi dormescu nos= tru Scaun,se află într-o <strâmytoare ca aceasta,și a nu avea 100 să-și păguneze vitele atttcottygi cei streini care vin cu trebuințele neîncetat și se âuo- nu este nioi cu cale de vre= ne ce și moșiile dimprejur sînt tottâin>looul orașului acestu= 1a,9i degi s-au și dat danie de către răposații domi 1a mt= năgtiri<gi»altora,cu toate că ou dreptul nu a fost,însă și 0Pragul atunoi a fost mai mio,dar gi acelora cărora 14 s-au dat nogiile nu s-au întins mai mult pînă la atâta a face strâmte» reală și supărare orăgenilor,precum acumț?,, "04 întru aceea,iată, împreună cu tot Sfatul nos: tărâi ca, de-acun înainte, tot locul de prin prejurul

Pagina 36

cît se arată pai jos,să fie sloboa gi neoprit de nineni în veci,năiesț,..(rediin partea unde scrie de Rediu lui atar)ra= cun și despre apus pînă la Rediu lui 7atar gi dealul Copoului, pe antnâonă părțile pînă la Brezu,și pe deoparte și pe de al ta,fînă la iazul Hitropoliei,gesul Bahluiului în sus pînă 1a Rediu lui Matar,Pe acest 100 pe cît se cuprinde mai susp genii precum și cei nentătătorri, care cu trobuință sau pentru nevoile lor vin aici gi se duo,să fie voinici de bete mpi pilguna vitele lor firă de nioi o plată,fitră de nici 0 suple rare sau oprire de cățra nineni,cn pe un 10c sloboa ce este al oragului, însă puindu=pi și oricine pizitori la vite și fe vină locul în țarini și fînațe ca să nu facă păgubirișgi ne neni aă nu poată a năini sau a da cueva dintr'ncel 100,să pue nă atîni,sau pentru păsunat,ori măcar cu alta chinuri de vîne aiiri,0i șă fie în vooi,toț locul acesta,sloboa pentru trebuine țale oraguluig "Deei,poruncin efințiilor voastre, cuvioșilor ogumeni de pe la mînăstiri gi altora cărora veți fi avînă denie pe 10= cul acesta ce se arată mai sus,rEzînă hrisowl acesta,cu to= | Yii gă vă feriți și pe acest 10 nici un chip de oprire săma | faceți, 9i>pe nimeni să nuol supirați nici sis năimâți ni car ga ari cu ce chip cueve să se dea,după cun poruncin mai BSus,așa să urmați E 4 roi ani cît a mat stat după aceea C,lieruzi ce dormm,călu= gării Droi-Sfețitelor io fi resfectat hotărtrea, însă după ae ceia nu a nai fost luată în seamă de vreme ce în 1786 VeVa, MezeIelivrocorăat într=un a1t hrisov ua aceleași. hotirârt, Ie fel a făcut în 1926 gi Vav,Scerlat Alex,Calineh dar din Cauza eveninentelor cu zavera de 12 1921,apot cu ocupația rue seaacă și cu domina Reg,Oreanic,problera imagului a viimas în Suspensie pînă în 1850,8ra pi greu să se mai poată lua vreo măsură atunci cînd citadela erocismului ora Trei-5fetitele pi cînd arogența călugărilor ae acolo ajunsess ln culme; Ta 1850,0bptea corpului negustorese din capitala Molăoe vei se tînguia Sfatului mmioipial cu urmiitoareles . „"este Stiut 91 precum urioile vechi dovedese,capițala Iași a avat Vremurilar și încalcarea ginților barbare proăuotnă i Pea populației capitalei mopie tirgului prin rare taca

Pagina 37

aritul ce aveau domitorii mai înainte că locurile fără stă pîn erau domești,domitorii streini și-au însușit drepțăți pe locurile tîrgurilor și din ele au dăruit parte la unii gi la alții iar mai cu seamă, la nînăstirile închinate sfintelor 10= caguri de peste Bunireg2/„ pi rugau autoritățile să întervyi= ca nă pentru ca orășenii să poată intra în posesia pământurilor înstrăinate fără drepte Cererea negustorilor a fost cercetată de mnoipialitate care a intervenit de mai mlte ori 1a Bepartamentul Binlium= tru a Moldovei și abia în 1851 gi-au găsit ecou la Sfatul Ade ministrativ care a redactat o anaforă către domitorul Gr„Alex, Ghica, Anafora cerena)Hăsuri de ridicarea plenurilor pentru stabilirey vechilor hotare ale moșiei Iași,b)Egumenii ce au re= fuzat să se prezinte cu actele mogiilor să fie obligați la aaceasta pentru a se putea întocmi planurile,tar nînăstirile gi proprietarii ce se vor sinți nedreptățiți să-și reclame drepturile 1a judscătorii,0)Să se aplice dispozițiile hrisoas. . velor din 1779,1786 și 1816 iar țoate îngrădirila 1ocurilar Zără de arepturi să se desființeze,a)Dritul șebiei de păguna= vea vitelor să fie fără plată, Rezoluția domitorului nu a dat satisfacție locuitorilor deoarece a încuviințat numai arâtul șerbiei după hrisoavele amintițe, iar celelalte dorințe rănîneau suspendate ca și în trecute In 1859 sfatul mmicipial se adresează în aceeași proble= mă ministerului de interne în fruntea căruia afla se Mihai? Kogălniceanu, El aprobă cererile cu următoarele observații "Acest îmaș, din mai mite alte domeetă, rezultă că avea o întindere femareșel însă s-a redus mulț prin continue danii către eguneneștile mânăstiri, danii făcute mai ales de către domii fanarioți, Lăcomia posesorilor,slăbioiunea locuitorilor dîn mahalale 91 mai ales nepăsarea autorităților au adus lucrurile la os sa stare că inagul Iașilor care avea o întindere de poște as= tăzi este redus la proporții totul cu strâmte gi neîndestu= lătoare treburilor comnei și întrebuințarea lui lovită dări grele și asupritoare, tribunalele d Vor trebui să hi

Pagina 38

: a A mica aa nau (3) ami AA d i pa i CA Ara i tin amet ÎȘ mda AA” . (50 Co ui ar (i so, e Dama 42 cană wm dius Ș7>7n Au] Ta RA ma Mb a ct co by ara mă toattat PA . 6, 3 tf

Pagina 39

până atunci să se respecte statul=qoul din 1850-1851 peste ca- nogiile nînăstirești au făcut not împresurări cu înființa= ve p2 primină imașul oragului vite strei= ourămidării,9i pe iei li cole de mai Imeririle comise din 1850-51 ce stabilise nla plasa întfia dinspre Păcurari, curgerea pt sus prevedeau: hotarului inagului de moșia Rediu lui Ta ziului dispărțitoriu se mențină liberă ca în trecut pentru paseri,nascuri varsă se oonstateze 100a1 și valoarea lar să se înplie și altole,si îndoit de vinovați în, foloaul păgubagilor ,mărgininăd a= nească necuviințe viitor,Vite de speculație să nu se nai senenea pe păgune,nărginindu-se ca fiecare gospodar să nu ți îngăduie pe mari sau în lipsă 04, comparîndu=ae 10 mă mai mult de trei vite oprească cu totul pe posesori de a-mai oi la o vită mare,să se imagul tirgului vite streine la păsuneșsub nici im învoi pe săi se lase ocazia posesorului mopiei Rediu lui în cuvânt m înașul tîrgoveților gi ceeace a luat 61 de 4ar da a împresura să 11 se întoarcă în anratg3/ la locuitori cu neărept STATUI, PROPRIETAR AT. ROSIRI REDIU TAI TATARe secularizarea averilor rînăsțirești din 1265 statul După SIE, 0aizora tegii împărțit țăranilor olzcașii de= rarale,s-e osmeni liberisproblema imagului nefiind rezolvate,pE9 venină dese; nsîntreruptă au continuat între Com,Tași și stataAbia în aprilie 1860 apare legea prin care statul a cedat commnei Tagi imagul cerute Docul de pe Valea Redivlui cu cole 64 ogoare de câte o ătata de falce a color 64impropietări ți au rănas 1oguito= ju ilor din Rediu lui Tatar și celor dân liuntani, Aranjamentele ooforn legii din 29 martie 1975 privină mele despăgubiri e. și cele cu care statul avea contracte d» arendare înainte de npariția legii s-au rezolvat mai ușor,statul obligîndu=se săi plătenacă câte 5000 104 mmnicipiului pe fiecare an pentru Bodiu îmi Matar și CopousArenădtrile ermu făcute și de oălugi= . mii mopii mrei-Stetitelor pi uneori erau pe ternene lungi și fungi, iar arenanșii pe ntumoi se bucurau de toate drepturi 1e de proprietate, 4 In sotul de înohewra a ranjamentelor stabilite prin legea din 1869,hotarale dintre mopia foâiu lui Matar și Zap avem următorul traseu:

Pagina 40

34 dă "Și s-a făcut movilă în apropiere de colțul gemțului pepi= mierei de po Cîrlog;de nici s-au mers prin valea nuntă "Ina șul Poteci>n pi 1a deal prin tufăriș gi înainte prin păâureypt= A nă la împlinirea a 200 de stînjeni unde s=a făcut movilă în marginea unei poienițe;și de acolo iarăgi înnînte tot prin pă PA s=a împlinit 206 stînjeni,unde aseneni s-a făcut mo dure pînă vilu în marginea ganțului de la Breazu,gi tot linia dreaptă șloah și la vale pe ganț și prin un rădiao numit Scorțăa- RDI, penie wm mic pis& pînă în mohe dealului dinspre satul lun oăiypeste veni din Copou,pînă unde s-a găsit 298 atînjeni și s-a ridicat noviltie AM o lu vale pînă 1a în Da noolo apoi poa mar tot linia dreptă movâlășgi apoi 200 plinirea a 200 stânjeni unde s-a Zicut iaripi traou pesto pîrtul Bronzului gi peste pârsul ce vine prin g=a TE, satul Rodiu lui Zatar și ln împlinirea a 200 de stânjeni s-a pidioat de asemenea o movilă în coasta dealului în apropiere. fîntînășde acolo s-a mens apoi tot la deal până ia hota da o Pc ul mogioi Hiroslava Imi Beldiman,unde lîngă hotar sub un dânib, în apropiere de satul numit Capul-Rediului ps<e riâicat movilă, unde ma găsit 160 de stiinjenișiar de aici s-a luat direo- pînă D008 ție niază=zi,alăturea cu hotarul despărțitor mopiei Hiros= spre lava dc Rodin lui Tatar,pînă la împlinirea a 292 siînjeni un- ae ftcut movilăjgi de acolo s-a mars tot înainte pînă la a<a împlinirea a 207 stînjeni,unăe a+a riâicai de asenenea movilăș și âe acolo tot înainte pe dun ce este hotari. despărțitor Mi= voslavei as Rediu lui Tatar,pînă la împlinirea 266 stînjenia unde sua ridicaț movilășăia acel punct ga nero țot înainte pe linia acalui hotar pînă la capul ganului lui Beldiman pînă unâce sua împlinit 735 stânjeni făoîndu=se o movilă,De acolo sa lunț direcția pa șanț pînă deasupra șoselei Poăul-Il0aei Iași împlinit 245 stânjeni unde s-a ficut novilag7/ până aa Prin 1998-92 orgencle juâiciare se ocupau încă de disputele Qon Iași cu l0ouitorii din Rediu=tațar pe motivul că dețin mai malț teren,Curtea ac apel a respins pretențiile Iagului pe mo= tiv că înpropriotăririle su nouta po temeiul unei legi și vi poata o Emizotăe de ăla a oarecare Gh„Ghibineson rscanzie la "Inagebgslagi de Perotz"7,0oârescu Tevaistorioă 1916 1 î a și ttirguri iiolă, A, Vol, 17/1960 Iagi'oxtras din Ieiiioulea( Bu ) 4 1992enre35=A0tăit

Pagina 41

POPULAȘIA REDIU TUL TATAR | = N 4 cifre din trecutul satului- Dațe și lui Tatar se gă- T locuitorii din Rediu primele date despre .. în Uricarul, Date mai vechi în,0onâica liugilor publicată gesc d0- se azăea importanță păstrării mu sînt deoarece în trecut nu stat și nici dregătorii na erau ounentelor în oamcelariile ae arhive,lulte documente au fost de a întocni dosare da obligați călcat yara,unele au fost distruse de invadatorii cari ne-au străine și duse în alte țări, iar Imate în timpul unor ocupații i altele arse de încediie satului nu se găneso decît Date mai vechi despre populația miorofilnele catagrafiilor aduse în FE cu începere din 1805,Din 1774 lipsește și | la Moscova, a oeolului Copou, pe ; ară de cea o reproâuceCu datele ăin,Condica nici publicațiile rusești nu cunoscută populația acestui | liuzilor” din 1805 începe să fie mai mul ăsoît că no E însă sînt. £,sunare și nu ne spun Ș gat,Ble Yrai-Sfetitelor și că satul acesta, șia Rediu lui Tatar era a 35 birnici și 10 scutelnioie de moșie avea 45 locuitori cu pe catagra= gi nai ințeresante ni le dă Data nai amănunțite PREA Tatar erau 69%a- ea găsin că în Reaiu lui fia anului 1920,In 1s era ocupația,pe categorii,0 par milii împărțite, după cun în caărul agiei,hătmăniei sau +e ain locuitori făceau slujbă aceba care erau în slujba difarite- a haremalui,Veneau apoi eu țării luați ca argați și slugi lor fețe boierești din capitala familiare,liai sra 0 categorie, doi numai,pur= în treburile lor din care unul din ținutul Cârligăturei, numele de mazili vând în a- și-au găsit posibilități de viață Pierzîndu-gi boieria marei pentru această noșie,Hai cest sat,probabil în slujba nr „slujitorilor bisericii și sînt dați în această catagrafie cel al orîndarilore din serviciile armatei î1 constituiau aproape Amgajații „ erau aceia carg,în schin= 2/3 > din totalul locuitorilor,Bi . între- de făceau serviciul fără plată și cu bul scutirii bir, numele de seimeni gi erau de două fe inele proprie,purtau hătminești,Seinenii egiești în număr de 57. 1orivagiegti și ogteneasoă și. misiunea 10 53 aveau rol de jandarmi în slujba stăpînirea statului în menținerea era aceea de a sprijini sate,Bi erau aceia car păzeau gran WI arăinei în orage și 4 la împlinirea birurilor și altor 1e,ajutau pe slujagi

Pagina 42

30 gi vămilor,Cei de la a- puși în slujba oaranținelor ve sau erau astăzi navetiști aga cun 21 fac și gie își făceau serviciul ca cari sînt întrebuințați în servioiiunii locuitori ai commnei le orașului, armatei pe care se sprijinea Hătminia era comandamentul conanădanent se găseau în apropierea aomia,Găzărnile acestui nătmiăniei găsim că erau angajați curților dormești, In slujba erau întrebmințați în aințra locuitorii satului, Probabil doi sau 1a aiferite corvezie serviciile de gardă amintiți un număr de 4 locuitori Qa ostasi de haren sînt acesta era împrumutat de 1a unele de 2ustagi,Humele purtînă domeas= făceau de garâă la curtea soldații străini(alhanezi)oe peste pantaloni fuste care în vremarile de demult purtau că și erau învrebuințați tot ca acei din Rediu lui 2atar sourte,și la 0 domitorului "căci ds la palatul Gomesce al soției pază mică, aceas= aomești,casa mare gi casa +meme au fost două case fapt pentru care de la un urnă rezervată dcamei țării “a din nareng2/ nodsi jărigrăâene 1 s-a zis timp odată cu introducerea orânâuire în întocnirea 0ști= RegeOrganic achimbînă “vechea da țării un număr de ti- îndatoriri figoărui sat de a rei,a pus sat era sub arne,unărul din fiecare ngri care să slujească l0cuitoriloreGun pe atmei armata ță- propobyional cu numărul limițat de oameni,nici din sațe wii vrebuia să aibă un nunăr ci manai aosi cu o costituție ro- mu erau luați toți tinerii ani,Serviciul militar dura 6 bustă și cu etatea între 20-30 armatei dovedeau 0 purtare bună, ani, Mineri care în timpul buni pi O vacă/ain par= Jiberau primeau în dar 2 boi oână se tea autorităților, tragerea le sorți, Tinerii erau Imcorporarea se făcea prin din care cauză autoritiițile aveau sperioși,neînvățați cu lunea, Lor, căoi fugoau,Erau vremrile a= dificultăți cu încorporarea dremgă în sctibrila sale când pe colea despre care amintește eroanul și 1-a dus la oaste,Nioi - > mBădița Vasile 1-a prins cu vois ami cunune pînă nu-și făceau armata preoții nu avezu grele și emii strângeau aoruri mlțe pespărțirile âe sat erau vremrile acelea au rămas cîntecele de 0ă= 1a cei plecați,Din vinie și de dar ale înărăgostiților despărțiți cat "Pisărică cu jale/și cu jale pi cu aor/ de sub soare/De ce cînți apa întînplat ceva/Sau s-a niritat mîn= Deasupra căzărnilor/0ri s-a

Pagina 43

-37- 4, - tă 8 = ae aemezi crezi: za pagza19) da nunărul emilor de e era în vigoare și ini ca cete și darurile multe. cu acede s-a i cale cîntete-de cătănie, arată bebații satpcagt. anului 1820 ne că toi din Gatagrafia angajați în serviciile oragului,fie în cele âe. de fanilie,erau ca slugi la diferiți boieri din 1agi carTondar ordine, publică,fie Balș, Y,MeSturza, V„Ruseti, Gr Ghica, Alexulievrocorănti sau beizadeaua eram gi alții care-și aveau argații din Re Sosrlat Oalimeh,Mai asta în conătoile vistariei,în anul. de mai. 805; di ivi Matar,De ereu trecuți cu birul, Bram socotiți scutiți,Zilele_de muncă mu primit mogie după lege î1 făceau mai mult fe pentru păntatul, pe A meile gi ccpiiie & ; miei, etteda ipiita toata ante. Li preotalui „Văduva ji probabil Iacob amintit de catagrafia anului 1832 gi nana fostului preot. Gheorghe din catagrafia de la 1820,Aceasta se deduce prin compa= PAR varea celor două catagrafii, A sd dnă astăzi st ca Nume din vechile catagrafii se și tn Maxim, G1o0bemu, Mocanu, Sanâu, Potur Yizâtiu, Anâronie, Baltag,Uraache, PC ete, Erau mlțe mune de Munteanu, oameni veniți de la mmnte,sau nu- me de Ungureni porecle date Arăelenilor cari ae refugiau în Mol- dova din cavza peraecnțiilor ungurilor papistazie In catagrafia anului 1832 se găseau 85 capi de familie vant de mnoă,Ga birnioci figurau nunai 75,restul fiină scuțiți de bir gi havalale precun și de cvartira asteneasca6fiina întrebuințați în slujba mogiei,Birul anual agupra satului însuma 2250 Leila mumăteul de mai sus dacă se mai adeogă(14 văduva,4 bătrâni nevol= nici un scutit de strajă,un vătaf de moșia,2 dascăli gi 2 preoți) 24 persaena,totalul locuitorilor se ridica la 107, . .. Qatagrafia de mai. aus aminteste și da preotul 7h„Baltag, fi ul. dui Pințilie Baltag cal din catagrafia anului 1820,Pare-șa că această familie se trăgea din Băltăgenii de la mijlocul gegeal XVIIolea și anume din clucerul Qonstantin( 1669) „Generația a IV= tra pi.a Y=cea din această familie ara formață mmai din preoți, ierodiacani. și protopopilfațini aveau nltă ocupație,ln IeBaltag din Rediu-Matar £1 găsin în 1920 daraban, Probabil ara rudă cu căpitanul N,Paltag fiul căminarului ȘteBaltag din .1746/ rusească din 1835 ne arată că netul avea numai 76..10ui= usa tari”/De vene ce statisticile timpului înregistrau numa capii de familie impuse 1a bir,populație relativă era aceea iepită

Pagina 44

] 3 din înmițirea nr.de fanilii dat de catagrafii cu media nr„de copii al unei fenilii adică cu 5eReiesă că în anul de mai susș în Rediu lui Tatar,se găseau aproximtiv 380 de suflete, avea 77 birnici,Dacă mai adăogăn 1 vătaf de mo In 1858,satul slugi la care avea dreptul m-rea,tot ale moșiei(nehlizu= șie,2 atunci) jidov orândar,2 nevolnici,5 văăuve,2 preoți tă pînă 2 dascali,In total ereu 92 fani1i49 pi din 1845 găsin înregistrați 105 locuitori din In catagrafia birnici,Prelipsisul tăbliței vechi al acestei ca oare 91 erau cu cei 77 birnici din 1858 și ne dă 15mariris vegrafii începe sa scad 29 și anunet 3 după poruncile visteriei ca din acegtea de bir,9 norți,1 strămtat în alte locuri,5 pribagiți, scutiți negtiindu-se unde,20 tmecuți la nevolnici și 1 vătat de mogieș 50,Adăogînă la aceștia 27 însurățoi plus 6 veniți din pinîneau la cifră 3 scutiți și 10 ne= alte 10c0ur1801,Adăogîndu=se scai numărul lor se ridica la 10520 volniei că datele de mai sus erau conexate cu cele Avână în vadere ale satului Munteni,nr„populeției din Reâiu Imi Tatar nu era departe ae cel din 1838, Tn emâi Inâ 1945 s-au stabilit în Rediu, familiile: Grigore sân Gherasim Vizitiu Ioan Leonte și lanase Ciobanu veniți și! iar Ciobanu crîșmar cu hae(simbrie) la Hristache Gre= din Poeni, Bostan gi Costache sîn Ioan Grăciun ereu veniți din cu,lorâache Lețoaii-Noi(Dațcanii-Vechi au âevenit Bogonosul de astăzi) „Vă taful moșiei era pe atunci Gavril Simioniță Potur, catagrafii privind acest sat nu se mai găsesc până da - Alte Zornarea statului național,0 statistică a Protoeriei JudeIași, ne dă cîâfrie familiile din 1873 care se ridicau la 152 capete, cu 528 sufleteLl(i aân 1878 cu un run de 172 fanilii și 508 suzletel?/a tot 172 fan,cu 598 suzletel3/ 1s06,în acest sat erau Din recensămintele făcute după 1864 redăn cifre din anîi care urnează: In anul 1912 âec,19 au fost recenzați în Rediu lui Tatar 751 suflete,Ia 29_d20,1930,satul avea 892 suflete(11=454+7=458) gru= în cu 201 oltairi% pate 197 gcepoaării ta recen,din 25 Prese In anul 1941 satul avea 1074 sufleta,iar înregistrat 1035, suflete împărțite în 254 goapcăării 1048_s=e gi loouină în 262 olndirii? *ăont 2a 21 febr,1956 ne 0ă Datele din ppăaltib,receaținînt ES

Pagina 45

39 620+P=656far 1a powulație totală do 1258 suflete din care o la 15-111/1966,8-an înregistrat în altimal recensintat făcut următoarele cifre: nresuflotelor=1375_din cars Rediu lui 2atar goapodirii care locuiau în 339 0l= îi=679+=668 grupate în 365 canerelTâria satului cuprindea atei ati cu 340 locuințe a 590 în perioada dintre cele 2 recenserinte populația 92 ha,Numai suflete, Proviziunile pentru viiter arată o ga nbrât cu 117 crogtere și. mai mare a ponu Mat a XE ae E piloe" Uz ioarul Vol,VII1/1886 pe253 1) 2he0 și Uvicarul Vo2,II1/1866 pa532=553e "Ingii veohilae gidiri"Râ, 1974 pnge păăleiu pi. 1,Caprom 000 12 1 Partea 11/1851 Dese )innlele parlamentare ale Rom, Tom] Lonencu "Yânttoriînmonosra?ia fololo= A)I,C0iubotaru pi Silvian duâea Creației populare Ed,1971 De 203a pică Casa Staiagi=0001 Copou 7,166 0pe,284 nre20 2,99=100 5)ira a. 15 fe 1202124 6)ArheSteagi= se 8 aride <a 5f,5ava Iași XXXVI /10 pa 66? 7)hoheSteBucosii=rea "pineipatela Ron,la începutul ss0,XIX Bâde pie BUCe 80 0aGiurăuvu 1957 pa24l nre1288 295-099 9) hai. să ingi-0eo1. Copou 2r+1316 0pe1468 Cpe1619 £,101=106Y 10)Azhp5ty1agi-0001. Copgtuoitze 3425 nr, 1002 11) APhaStelași-Prote jude Ia9 î=D05e 23,/1875e 12)ArhaS5telasi se D95 31/1818. Ș se 99. 13)QeGhârâța-Dicțegeogreal Suâeleei Bd, 1888 Pe191e își din 1950 VoleIX nreere8 14)prp5abîn Hanui 3 RaoePopula Del43% satistie al judeIași âs 15)iîngteGentral Stațisțic-Inărunător GheHâhoo din 25 iem,1948 Dra CPa49 Po6=7e lapi din 21111956 nre0Pe94 pe86e 16)RecansspopeRege Iași Raion, 15eiII=1966 formlae DA Și P4 rrânăria Reâiue 17)Recenepope dîn

Pagina 46

i, A „rivâte prin legile timpurilor 2 a pin cele mai vechi timpuri viața locuitorilor de 1a sate a. ae eninaleloreDe ae a-i legată de mnoa pinîntului și creșterea 2oat gi tot produsele pentru hrană gi îmbrăotmințe colo î9i procurau tei puteau stoareo toațe birurilo,.. . — de acolo stăpînirile exista încă,10cu2 fiind domeae, ore aânsi da 0ână satul nu a2te pirți oapi beneficiau de unele uși Rodiu-Datar oameni din când era pusti1t8,08nă pămînturile 80 Dora pini mai ales țara lunturile si anturile priven.pe propri cu .oanenți odsilor, toate cun putea,Cînă locurile s-au trensfore ate ce-și dijmia slugile ființă satul, boiepul prin vomnicelul său . mat în mogie pi a luat 1unturilar, olicilor și a1 altor îndațoriri devenite aplica datina $o literă de logos A a E = sub care a-au unificat oâtâlo de olarul grec Const,Sevaatos __ în_orâine asa can Rodiu lui Tatar a avut grijă să puie satul 1n orînduielile feudale ale pamiti10% 48' ntwici,Ga. gre 0 caroma mitie a1 curții domegti el qunoptea practicile întrowmânțate de boierii țării asupra supușilor de pe mogiile 10%e as 2 Constantin Sevastoa însă mu a stăpânit _mul4ă vreme satul ai „ 1 immmarie toată a mogia dcoarece prin diața sa din 1715 de la vanea de la Rediu lui Mațer(mopie și sat) au intrat în stăpini- rea morii Tpoi Iararhi din Ta9412/9in vramea aceea locuitorii ae cestui gat au fost luați în primire de aâninistrația 1ațizunăti= lo acestei nînietiri ca zestre de robi ai păntntului,fiină 80 cotiți kelarul noaățoailoe_cHlugări greci, Această situație a ție muț până la secularizarea averilor minăstirești din 1863,m$ precis,pînă la împropriotivirile 20 conform degii din 1864e.. Clong era nunit orice locuitor care făcea olacă,adică care muncea grațuit daținătorului de păntnt un mumie de gile pe an 1a orice treabă ora pus attt cu imațele oît și cu uneltele,vi= tele și hrană propria,0laga,aocasta devenită mai titraiu boie= .. rese,a devenit cea mai ruginoasă fornă de oxploațare ce s-a prace tioat secole de-arînâul în țară la note _ 1a început alaca se făcea de Wwmăvoie ata cun se peaoțioa înaințe cu 1tutari i..cu mltă veselie în unele din nile în tine. pul prăpitului vara sau deafăcatul. de porunb toama în apocial ln

Pagina 47

41 up). satalat, '7n vechime așa înțelegeau țărenii de pe mogii să răsplătoas- stipînii do pânînturi unde se agezau,cu nooste daruri de bi ou pe ntvoie în mmoă când vedea că so îngloțeao traburilo pe nopiogea gom al răsplățirii lor față de binefiontoretra 0 îngiânință zur soopuri ascunse atîț a celor cu pinînt cât; pi acelora fErie Cu impul însă sistemul clăcii a degenerat în exploatare care iotovit un noan întreg în folosul câtorva inpi,5—a njuna pînă a- a colo ca țiirenii olioagi oii fie priviți ca un fel de aropt al pro priotițiinfaghăinduli+ae libartatea de a se mita da po 0 mopie.! pe alta,Pravila VaveVasile Iupu din 1646 spuneat nQână va fugi țăranul dela locul oi dela stăpînul su,atamei minanea nioseroa să fiu=l prinească,iar de-l va gi prini deoântă,a- tunoi dograb si-l înțoaroi la gatul 1ui do unde ostoșiar do va fi având

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.