Plan Urbanistic General (PUG)

PUG comuna Rediu

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Anul
2024
Descriere
format: PDF
Emitent
Comuna Rediu, jud. Iași
Publicat online
21.05.2024
Pagini
247 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG) (2024), „PUG comuna Rediu”, Comuna Rediu, jud. Iași. Sursa: https://www.primariarediu.ro/wp-content/uploads/2024/05/PUG-rediu-2011-1.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/rediu/1747-pug-comuna-rediu, 04.11.2026)

Fișier creat
13.05.2021
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Str. Anastasie Panu nr. 52 – Iași; Nr. Reg. Com. J22 – 1218 – 2002; Cod Unic Înregistrare 14997119 Cont RO28BRDE240SV14607602400, RO17TREZ4065069XXX000918, e-mail: [email protected], ª0745 304514 «0332446832 PUG PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU VOLUMUL I MEMORIU GENERAL BENEFICIAR CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI REDIU PROIECTANT SC ATD PROIECT SRL PROIECT NR. 20 / 2006

Pagina 2

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU COLECTIV DE ELABORARE • Șef proiect - Arh. Poiană Daniel Lucian • Urbanism - Arh. Poiană Daniel Lucian • Echipare tehnico - edilitară - Ing. Dorneanu Marina • Reambulare - Arh. Poiană Daniel Lucian - Des. Poiană Pavel Claudiu - Ing. Pîrvan Flavius - Ing. Dorneanu Marina - Des. Perju Georgeta • Geotehnie - Ing. Vosniuc Mircea - documentație anexată • Desenatori - Des. Perju Georgeta - Des. Poiană Pavel Claudiu • Tehnoredactare - Des. Georgeta Perju MEMORIU GENERAL 2

Pagina 3

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU CUPRINS PLAN URBANISTIC GENERAL PIESE SCRISE VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1 . Date de recunoaștere a documentației 1.2 . Obiectul lucrării 1.3. Surse documentare 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. Evoluție 2.2. Elemente ale cadrului natural 2.3. Relații în teritoriu 2.4. Activități economice 2.5. Populația. Elemente demografice și sociale 2.6. Circulație 2.7. Intravilan existent. Zone funcționale. Bilanț teritorial 2.8. Zone cu riscuri naturale 2.9. Echipare edilitară 2.10. Probleme de mediu 2.11. Disfuncționalități 2.12. Necesități și opțiuni ale populației 3. PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ 3.1. Studii de fundamentare 3.2. Evoluție posibilă, priorități 3.3. Optimizarea relațiilor în teritoriu 3.4. Dezvoltarea activităților 3.5. Evoluția populației 3.6. Organizarea circulației 3.7. Intravilan propus. Zonificare funcțională. Bilanț teritorial 3.8. Măsuri în zonele cu riscuri naturale 3.9. Dezvoltarea echipării edilitare 3.10. Protecția mediului 3.11. Reglementări urbanistice 3.12. Obiective de utilitate publică 4. CONCLUZII - MĂSURI ÎN CONTINUARE 5. ANEXE ( scheme, cartograme, grafice ) MEMORIU GENERAL 3

Pagina 4

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU VOLUMUL II - REGULAMENT LOCAL DE URBANISM I. DISPOZIȚII GENERALE 1. Rolul Regulamentului Local de Urbanism 2. Baza legală a elaborării 3. Domeniul de aplicare II. REGULI DE BAZĂ PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR 4. Reguli cu privire la păstrarea integrității mediului și protejarea patrimoniului natural și construit 5. Reguli cu privire la siguranța construcțiilor și la apărarea interesului public 6. Reguli de amplasare și retrageri minime obligatorii 7. Reguli cu privire la asigurarea acceselor obligatorii 8. Reguli cu privire la echiparea edilitară 9. Reguli cu privire la forma și dimensiunile terenului și construcțiilor 10. Reguli cu privire la amplasarea de parcaje, spații verzi și împrejmuiri III. ZONIFICAREA FUNCȚIONALĂ 11. Zone și subzone funcționale IV. PREVEDERI LA NIVELUL ZONELOR FUNCȚIONALE DIN INTRAVILAN V. PREVEDERI PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR DIN EXTRAVILAN VI. UNITAȚI TERITORIALE DE REFERINȚĂ MEMORIU GENERAL 4

Pagina 5

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU PIESE DESENATE PLANȘA 1 ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU PLANȘA 2.1 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Rediu, Breazu PLANȘA 2.2 SITUAȚIA EXISTENTĂ – DISFUNCȚIONALITĂȚI Horlești, Tăutești PLANȘA 3.1 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE Rediu, Breazu PLANȘA 3.2 REGLEMENTĂRI URBANISTICE – ZONIFICARE Horlești, Tăutești PLANȘA 4.1 REGLEMENTĂRI - ECHIPARE EDILITARĂ Rediu, Breazu PLANȘA 4.2 REGLEMENTĂRI - ECHIPARE EDILITARĂ Horlești, Tăutești PLANȘA 5.1 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Rediu, Breazu PLANȘA 5.2 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICĂ Horlești, Tăutești șef proiect, Arh. Poioană Daniel Lucian MEMORIU GENERAL 5

Pagina 6

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU VOLUMUL I - MEMORIU GENERAL 1. INTRODUCERE 1.1. DATE DE RECUNOAȘTERE A DOCUMENTAȚIEI • denumirea lucrării: REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • beneficiar: CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI REDIU • proiectant general: SC ATD PROIECT SRL - IAȘI • subproiectanți: PF. Ing. Vosniuc Mircea • număr proiect 20 • data elaborării : 2006 - 2007 1.2. OBIECTUL LUCRARII Prin apariția Legii nr. 50 / 1991 republicată, completată și modificată cu Legea 453/2001 privind "Autorizarea executării construcțiilor și unele măsuri pentru realizarea locuințelor" s-a reglementat conținutul documentațiilor de urbanism, creându-se cadrul normativ - specific studierii dezvoltării localităților și concretizării resurselor în planuri de amenajare a teritoriului și planuri urbanistice. Lucrarea de față se referă la Planul Urbanistic General al comunei Rediu și stabilește obiectivele, acțiunile și măsurile de dezvoltare ale localităților comunei pentru următorii 5÷10 ani, pe baza analizelor multicriteriale a situației existente. • Solicitări ale temei program Printre principalele elemente ce au stat la baza elaborării Planului Urbanistic General sunt: • Reașezarea localităților Rediu, Breazu, Horlești și Tăutești în vatra lor firească, prin includerea în intravilanul existent a tuturor zonelor construite și amenajate, situate pe teritoriul administrativ al localităților la data elaborării; • Mărirea intravilanului existent cu suprafețele necesare, pentru o primă etapă a dezvoltării funcțiunilor localității și excluderea zonelor (terenurilor) improprii dezvoltării armonioase a localităților; • Materializarea urbanistică a programului de dezvoltare a localităților pe baza propunerilor colectivității locale; • Definirea și asigurarea cu amplasamente pentru obiectivele de utilitate publică; • Posibilități de realizare a obiectivelor propuse în condițiile respectării dreptului de proprietate. MEMORIU GENERAL 6

Pagina 7

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU În conținutul lucrării se vor regăsi tratate următoarele categorii de probleme: • Delimitarea intravilanului, respectiv a zonelor construite sau destinate construcțiilor; • Împărțirea teritoriului în zone funcționale și organizarea relațiilor dintre acestea în funcție de folosința principală și de natura activităților dominante; • Volumul și structura potențialului, resursele de muncă, aspecte sociale privind mobilitatea populației și ocuparea resurselor de muncă, repartiția și structura populației în cadrul localității; • Potențialul economic al localității, repartizarea activităților pe ramuri și profile, posibilitățile de dezvoltare; • Stabilirea traseelor și a datelor caracteristice ale circulației care urmează să se conserve, să se modifice sau să se creeze (tipul de transport în comun, căile pietonale, pistele de bicicliști, piețele, ș.a.); • Stabilirea reglementărilor specifice localității și a zonelor funcționale pentru amplasare și destinația construcțiilor, precum și a regimului de înălțime și a indicilor de control privind modul de ocupare și utilizare a terenului; • Evidențierea formei de proprietate asupra terenurilor, fixarea amplasamentelor rezervate obiectivelor de utilitate publică și altor lucrări și instalații de interes general; • Delimitarea zonelor, siturilor și obiectivelor protejate sau de pus în valoare din motive de ordin istoric, arhitectural - urbanistic, artistic sau peisagistic și stabilirea măsurilor ce se impun; • Delimitarea zonelor cu interdicție definitivă sau temporară de construire; • Delimitarea zonelor sau subzonelor ce pot fi reabilitate prin operațiuni care pot fi inițiate și urmărite de primăria localității; • Dezvoltarea sistemului de rețele tehico-edilitare, în corelație cu necesitățile rezultate, asigurarea amplasamentelor pentru obiective specifice; • Reabilitarea, protecția și conservarea mediului, identificarea și eliminarea surselor de poluare, epurare a apelor, eliminarea deșeurilor, măsuri de protecția mediului, apei și solului. Pe baza propunerilor de amenajare și dezvoltare, materialul oferă instrumente de lucru necesare urmăririi aplicării P.U.G. în principalele domenii. Prezentul PLAN URBANISTIC GENERAL - prescurtat în lucrare PUG s-a elaborat în conformitate cu prevederile actelor normative în vigoare, specifice domeniului sau complementare acestuia. Dintre principalele acte normative, cu implicații asupra dezvoltării urbanistice, se menționează: Baza proiectării • Legea nr. 350 / 2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul republicată prin Legea nr. 345/2009; Actele normative complementare domeniului sunt: • Codul civil român; • Legea nr. 50 / 1991 republicată prin OUG nr. 218/2008 • Legea nr. 71 / 1996 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea I: Căi de co/1municație; • Legea nr. 171 / 1997 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea II: Apa, modificată prin Legea nr. 20/2006; MEMORIU GENERAL 7

Pagina 8

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • Legea nr. 5 / 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea III: Zone protejate; • Legea nr. 351 / 2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea IV: Rețeaua de localități; • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea V: Zone de risc; • Hotărârea de Guvern nr. 525/1996, pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism republicată prin Hotărârea de Guvern nr. 855/2001; • Legea nr. 98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică republicată prin Legea nr. 316/2004; • Hotărârea de Guvern 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban. • Ghidul privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al Planului Urbanistic General indicativ GPO 38/99 aprobat cu ORDINUL MLPAT NR.13N/10.03.1999 • Ghidul cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea Regulamentului Local De Urbanism, aprobat cu Ordinul MLPAT nr.21/N/10.04.2000; • Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului; • Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice republicată prin Legea nr. 259/2006;. • Ordinul ministrului Sănătății nr. 536 / 1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației cu modificările și completările ulterioare; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 47/1998, privind aprobarea „Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale”, publicat în Monitorul Oficial nr. 138bis/1998; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 50/1998, privind „Norme tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localități rurale”; • Ordinul comun nr. 34/N/M.30/3422/4221 din 1995 al MLPAT, MapN, MI și SRI pentru apobarea Precizărilor privind avizarea documentațiilor de urbanism și amenajarea teritoriului, precum și a documentațiilor tehnice pentru autorizarea executării construcțiilor • Legea nr. 107/1996 a apelor republicată prin legea nr.112/2006 • Ordinul Ministrului de interne nr. 791/1998 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor; • Legea nr. 10 / 1995 privind calitatea în construcții • Hotărârea de Guvern nr. 31 / 1996 pentru aprobarea metodologiei de avizare a documentațiilor de urabanism privind zone și stațiuni turistice și a documentațiilor tehnice privind construcțiile în domeniul turismului; • Legea nr. 46 / 2008 – Codul Sivic reactualizat; • HGR nr. 349/2005 privind depozitarea deșeurilor; • Legea nr. 82/1998 pentru aprobarea O.G. nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor; • OUG nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române republicată cu OUG nr. 125/2003; MEMORIU GENERAL 8

Pagina 9

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • Ordinul MLPAT nr.91/1991 privind formularele, procedura de autorizare și conținutul documentațiilor; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 43/1997 pentru aprobarea Normelor tehnice privind încadrarea în categorii a drumurilor naționale, aprobată prin Legea nr. 82/1998 și modificată prin OG nr.7/2010; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.46/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; • Ordinul Ministerului Transporturilor nr.47/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale; • Ordinul Ministerului de Interne nr.775/1998 pentru aprobarea Normelor generale de prevenire și stingere a incendiilor; • Legea nr.7 / 1995 privind cadastrul și publicitatea imobiliară • Legea nr. 54 / 1998 - privind circulația juridică a terenurilor; • Legea nr. 33 / 1994 - privind exproprierea pentru o cauză de utilitate publică; • Legea nr. 213 / 1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia • Legea nr. 219 / 1998 - privind regimul concesiunilor republicată cu Legea nr. 528/2004; • Legiea nr. 18/1991 a fondului funciar • Legea nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect republicată cu Legea nr. 43/2004; • Hotarârea de guvern nr. 1519/2004 pentru aprobarea Regulamentului privind dobandirea dreptului de semnaturã pentru documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism si a Regulamentului referitor la organizarea si functionarea Registrului Urbanistilor din România • Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă republicată cu Legea nr. 212/2006; • Ordonanta Guvernului Nr. 47/2000 privind stabilirea unor masuri de protectie a monumentelor istorice care fac parte din Lista patrimoniului mondial (aprobata prin Legea nr. 564/2001) si Anexa la OG 47/2000 cu Metodologia privind continutul- cadru al planurilor de protectie si gestiune a monumentelor istorice inscrise in Lista patrimoniului mondial • Hotararea Guvernului Nr. 711/2001 pentru infiintarea Centrului National pentru Asezari Umane (habitat) si Hotararea Guvernului nr. 1707/2005 pentru modificarea HG nr. 711/2001 • Hotararea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigentele minime de continut ale documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale si Hotãrârea Guvernului nr. 447/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare si continutul hartilor de risc natural al alunecarilor de teren si inundatii. • Ordonanța Guvernului nr. 47 / 1994 privind apărarea împotriva dezastrelor; • Hotărârea de Guvern nr. 930/2005 privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară; MEMORIU GENERAL 9

Pagina 10

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • Hotărârea de Guvern nr. 540 / 2000 privind aprobarea încadrării în categorii funcționale a drumurilor publice și a drumurilor de utilitate privată deschise circulației publice; • Ordinul comun nr. 214/RT/16/NN/martie 1999 al ministrului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului și al ministrului Lucrărilor Publice și Amenajării teritoriului pentru aprobarea procedurilor de promovare a documentațiilor și de emitere a acordului de mediu la planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului; MEMORIU GENERAL 10

Pagina 11

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 1.3. SURSE DOCUMENTARE În scopul întocmirii prezentei documentații au fost cercetate o serie de surse documentare referitoare la stadiul actual al dezvoltarii comunei Rediu: a. Documentații de urbanism și de amenajarea teritoriului, și studii întocmite anterior sau concomitent cu elaborarea P.U.G.- ului: • Planul de Amenajare a Teritoriului Național - secțiunile I-V • Planul de Amenajare a Teritoriului Județean – SC HABITAT PROIECT SA - 2001 • Planul Urbanistic General a comunei Rediu – SC PRODOMUS SRL – 1997 • Planul Urbanistic General a comunei Rediu – SC ATD proiect SRL – 2003 • Planul Urbanistic General a municipiului Iași – Atelier de urbanism – URBIS 90 • Analiza geotehnică a comunei Rediu – pr. dr. ing. Boțu Nicolae - 2003 • Analiza geotehnică a comunei Rediu – PF ing. Vosniuc Mircea - 2007 • Studiu privind dezvoltarea socio-economică a județului Iași, Orizont 2004, comuna Rediu întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România – filiala Iași, din anul 1997 • Studiu privind stabilirea notelor de bonitare și a claselor de calitate, pe categorii de folosință și teritorii administrative din județul Iași – O.J.S.P.A. Iași – 2001 b. Surse statistice: • Date statistice de la Direcția Județeană de Statistică Iași; • Date puse la dispoziție de către Consiliul Local al comunei Rediu. c. Proiecte de investiții elaborate în domenii ce privesc dezvoltarea localităților • Proiect de inființare distribuție de gaze naturale în localitățile Rediu și Breazu – SC STETOM SRL Iași - 2003 • Proiect de alimentare cu gaze naturale a localității Valea Lupului – SC COMPACT EXPIM SRL Iași - 2003 • Proiect de alimentare cu apa a localității Valea Lupului - 2003 d. Suportul topografic al lucrării este format din: • planuri sc. 1:25.000 și sc. 1:5.000 reambulate în 2006 de către S.C. ATD PROIECT S.R.L. IAȘI. • Planurile topografice preluate din PUG comuna Rediu. • Ortofotoplanuri ale comunei Rediu achiziționate de la OCPI Iași. e. Documentații edilitare : • Ștefan Vintilă- „ Instalații sanitare și de gaze” E.D.P. –București 1995; • Theodor Mateescu –„ Calculul instalațiilor sanitare apă, canal, gaze” –Ed. „ Gheorghe Asachi” Iași, 1996; • V. Voinescu; ș.a. –„Îndrumătorul instalatorului” E.T. București, 1964; • Titu Costăchescu, ș.a. –„Ghid de proiectare instalații electrice pentru construcții”- Ed. „Scrisul Romănesc” Craiova, 1978; • C. Bianchi – „Luminotehnica” vol I,I, -Ed. Teh. București, 1990; MEMORIU GENERAL 11

Pagina 12

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • SR 1343-1/2006 – „Alimentări cu apă. Determinarea cantităților de apă potabilă pentru localitățile urbane și rurale.; • STAS 1478-90-Alimentarea cu apă la construcțiile civile și industriale • STAS 1846-1/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă de canalizare. Prescripții de proiectare. • STAS 1846-2/2006 – Canalizări exterioare. Determinarea debitelor de apă pluviale. • STAS 1795/1990- Canalizare interioara. • I22/1999 – Normativ pentru proiectarea si executarea conductelor de aducțiune și a rețelelor de alimentare cu apă și canalizare ale localitaților. • N086/2005- Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de stins incendii. • P66/2001-Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare a localităților din mediu rural. • GP106/2004-Ghid de proiectare, execuție și exploatare a lucrărilor de alimentare cu apă și canalizare în mediul rural. • C90/83 – „Normativ privind condițiile de descărcare a apelor uzate în rețelele de canalizare a centrelor populate”; • Legea nr.112 pentru modificarea și completarea Legii nr. 107/1996; • PE106 – „ Normativ pentru proiectarea liniilor electrice aeriene de joasă tensiune”; • STAS 832- „Influențe ale instalațiilor electrice de înaltă tensiune asupra liiniilor de înaltă tensiune asupra liniilor de telecomunicațiilor”; • I6/98 –„Normativ pentru proiectarea și executarea rețelelor și instalațiilor de utilizare a gazelor naturale”; • Normativ departamental nr. 3615-94 – „Proiectarea și construirea conductelor colectoare și de transport gaze naturale”. MEMORIU GENERAL 12

Pagina 13

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII URBANISTICE 2.1. EVOLUȚIE Comuna Rediu este situată în vecinătatea nord-vestică a municipiului Iași, avînd centru de comună situat la aproximativ 6 Km distanță. În componența comenei intră satele: Rediu, Breazu, Horlești și Tăutești. Din comună a mai făcut parte și satul Valea Lupului care în anul 2004 a devenit comună independentă. • Date privind evoluția în timp a unităților teritorial-administrative ce face obiectul PUG Satul Rediu, denumit și Rediu Tătar, este o așezare veche, atestată documentar din secolul al XV-lea - 1472, așezat într-o mică depresiune, pe valea pârâului cu același nume. Pe versantul dealului Breazu din apropiere s-au descoperit fragmente ceramice din faza Horodiștea-Foltești, sfârșitul epocii „La Tene”, începutul migrațiilor (sec. IV e.n.) și feudalismul dezvoltat (sec. XVII – XVIII). Tot aici s-a descoperit o așezare neolitică. Satul Breazu este așezat pe versantul sudic al dealului Mârzești, fiind o așezare nouă (după 1945), cu locuitori veniți din Rediu ale căror case au fost distruse de alunecările de teren din ultimii ani. Localnicii îi mai spun Tătăruși. Satul Horlești este așezat pe versatul drept al pârâului Zahorna (Izvoarele) în vatra căruia s-au descoperit fragmente ceramice de la sfârșitul Hallstat-ului din sec. III-IV e.n., precum și de la sfârșitul epocii bronzului „La Tene” și feudalism. Zahorna - satul cu care s-a contopit, numit și Tătărani este atestat la 1842 sub numele de „Geamiri”, ceea ce înseamnă „situat peste deal”. Așezarea s-a format pe locul unei foste moșii (Horlești) prin împroprietărirea unor însurăței în anul 1879. Satul Tăutești este situat într-un hârtop la izvoarele pârâului cu același nume, în vatra și împrejurimile căruia s-au descoperit fragmente ceramice și urme de așezări din neolitic (Aperești, Coasta Hândeiului și Zofu), faza Horodiștea-Foltești, bronz Hallstat, începutul migrațiilor, epoca feudalismului timpuriu și dezvoltat. Localitatea se află la aproximativ 6 Km de centru comunei pe direcția nord – vest, este o așezare veche, atestată din secolul al XVII –lea (1634), al cărui nume vine de la antroponimul Tăunul. • Caracteristici semnificative ale teritoriului și localităților , repere în evoluția spațială a localităților O altă componentă importantă în evoluția localităților este fenomenul de roire și formarea de sate prin împroprietărire, care au determinat în unele cazuri extinderi tentaculare sau constituirea de nuclee noi, ceea ce au condus la unificarea vetrelor satelor apropiate (sate contopite). Acestă situație poate fi ilustrată și de evoluția localităților Rediu și Breazu. După tipologia funcțională localitatea Rediu face parte din grupa localităților rurale cu funcțiuni agro-industriale și de cazare. •Evoluția localităților înainte de anul 1990 În timp localitățile comunei Rediu au trecut prin perioade de dezvoltare și regres, determinate atât de condițiile social economice, cât și de migrarea populației câtre oraș începând cu anii 1960 și către comuna din anul 1990. Datorită politicii de urbanism practicate înainte de 1990 localitățile au suferit o reducere a intravilanului în condițiile unei migrări excesive a populației către orașe. MEMORIU GENERAL 13

Pagina 14

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU •Evoluția localuităților după 1990 Urmărind evoluția în timp a localităților componente a comunei Rediu și a relațiilor ce s-au stabilit între acestea și restul teritoriului județului Iași, în mod special a relațiilor cu municipiul Iași, putem afirma că teritoriul comunei face parte din zona de influență a celui mai mare oraș din Moldova. Aceasta a rezultat din puterea reală de polarizare a localităților urbane 1 și în funcție de situarea unităților administativ-teritoriale - comunele - în raport cu izocronele de deplasare de 30 și 60 minute. După anul 1990 se înregistrează o stagnare a migrației către oraș a populației rurale, pentru ca în ultimii ani să se înregistreze o migrare inversă de la oraș la sat, creșterea populației înregistrându-se mai ales în centrul de comună. La nivelul localităților comunei se înregistrează o extindere a zonei de locuit în afara intravilanului, prin construirea fără autorizații. În metodologia de lucru a studiului, comuna Rediu face parte din grupa comunelor situate în izocrona de 30', atracția pentru municipiul Iași fiind foarte puternică. 1 În cazul nostru este vorba despre municipiul Iași MEMORIU GENERAL 14

Pagina 15

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL • Așezare geografică Teritoriul comunei Rediu se află situat în partea central-estică a județului Iași - în partea nord - estică a României, între 46°50N-47°36N latitudine nordică și 26°33N - 26°07N longitudine estică. • Așezare geografică Teritoriul comunei Rediu se află situat în partea central-estică a județului Iași - în partea nord - estică a României, între 46°50N-47°36N latitudine nordică și 26°33N - 26°07N longitudine estică. • Caracteristicile reliefului Teritoriul comunei Rediu se încadrează din punct de vedere geomorfologic în marea unitate a Podișului Moldovenesc. Relieful se prezintă sub formă de interfluvii largi, cu platouri întinse și cu versanți cu diferite grade de înclinare. Pe interfluvii se întâlnesc terenuri foarte fertile. Pantele sunt cuprise între 50 și 250 și adesea sunt afectate de procese de eroziune și de alunecări. Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat, iar pe suprafețe mai mici se întâlnesc și lăcoviști, lăcoviști de coastă afectate de procese de eroziune. Pentru a mări fertilitatea solurilor erodate și a celor sărăturate este necesar să se aplice măsuri antierozionale complexe și să se administreze amendamente cu fosfogips. • Rețeaua hidrografică Apa de suprafață. Localitățile comunei REDIU sunt în vecinătate de cursuri de apă pe lungimi mici în genere torente cu regim pasager, exceptând localitatea Rediu care este străbătută de pârâul Rediu și Horlesti care este străbătută de pârâul Zahorna. Cursurile de apă sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații. Astfel în perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor de pe versanti, pe văile torentelor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt se impun lucrări de consolidare și ameliorare a malurilor, cât și regularizarea albiilor în zonele afectate și în general în localități. Pe perimetrul comunei se află următoarele acumulări: • Iazul Tăutești I - cu o suprafață de 10,00ha; • Iazul Tăutești II - cu o suprafață totală de 3,00ha; • Iazul Rediu - cu o suprafață de 1,00ha ; • Lacul de acumulare Rediu - cu o suprafață de 15,00ha ; Apa de adâncime Pe toata suprafața comunei REDIU există apa subterana cantonata ăn pachetul granular permeabil. Deoarece pânza de apă are un nivei relativ constant, rezultă că adâncimea la care se găsește este funcție de cota terenului natural. Astfel în luncile văilor apa subterana se găsește la adâncimi de 2,50-3,00, pe versanti la 612 m, iar la partea superioară a versantilor și pe platouri la16-18 m; Apa subterană nu prezintă agresivitate sulfatică sau magneziană. • Clima Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 9-10°C și cantități medii de precipitații de 500-700 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri si păduri cu altitudine de 200-800 m. Temperatura minima a aerului coboară pana la cca. -20°C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +39°C în cele de vară. Pe arealul zonei predomină scurgerea precipitațiilor de primăvară și de iarnă, alimentarea nivală fiind de sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm. MEMORIU GENERAL 15

Pagina 16

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • Caracteristicile geotehnice Amplasamentele studiate - REDIU - BREAZU -- HORLESTI -TAUTESTI se găsesc situate pe raza comunei REDIU - JUDEȚUL IAȘI. GEOMORFOLOGIC zona studiata se încadrează: • regiunea - Câmpia Moldovei; • subregiunea - Câmpia Jijiei Inferioare • unitatea - Culoarul Bahlui • subunitatea - Terasa Superioară GEOLOGIC zona este caracterizată de prezența formațiunilor de vârstă sarmațiană și cuaternară. SARMATIANUL - fundamentul zonei este reprezentat de argila marnoasă bazală, vânata cenușie, prezenta la adâncimi de peste 12-14 m pe versanti si la baza acestora, si la adâncimi de peste 16-18 m în zona superioară a versanților și pe platouri. CUATERNARUL este reprezentat: • pe platouri și la partea superioară a versanților: o soluri vegetale și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80-1,00 m - variabile; o argila prăfoasa loessoida, în grosimi de 5-6 m; o orizonturi granulare în grosimi de 3-5 m; o argila stratificată galbena cafenie, plastic vârtoasă cu intercalații si pungi de nisip și orizonturi calcaroase și grezoase, strat prezent până la orizontul marnos degradat ''in situ" în grosimi de 1-2 m; • pe versanti: o apar în suprafață aproximativ de la prima treime a versantului - argile prăfoase remaniate - pachet în grosimi de 3-5 m, sub care este prezent orizontul argilos, argile stratificate cu incluziuni nisipoase, prezent până la stratul bazal; • la baza versantilor: o în suprafață soluri și umpluturi de pământ în grosimi de 0,80 -1,50 urmate de argile prăfoase remaniate în grosimi de 1-3 m: o argile galbene cafenii, plastic vârtoase în grosimi de 8-9 m; o orizontul marnos degradat "in situ" în grosimi de cca.2 m. • Seismicitatea amplasamentului: Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, rezultă pentru amplasament zona „ C” de seismicitate, caracterizată prin: Ks --coeficient de seismicitate = 0,20 Te - perioada de colt = l .00 Msk - grad seismic asimilat = VIII • Adâncimi de îngheț: Conform prevederi STAS 6054/77 adâncimea de îngheț a teritoriului administrativ Rediu este de 0,90m de la suprafața terenului. • Regimul climato-meteorologic Având În vedere stratificația existentă pe amplasamente ca teren bun de fundare se poate considera complexul loessoid, sensibil la umezire existent pe platouri (cu respectarea prevederilor din normativul P 7/2000) orizonturile argilo-prăfoase deluviale de pe versanți, în genere spre baza acestora sau argilele existente în unele zone pe văi ( cu respectarea prevederilor normativului N.P.ll 2/2004). MEMORIU GENERAL 16

Pagina 17

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Regimul climato-meteorologic este caracterizat prin temperaturi medii anuale de 90- 0 10 C și cantități medii de precipitații de 500-600 mm, regim ce corespunde unei clime continentale de dealuri și păduri cu altitudine de 200-400 m. Temperatura minimă a aerului coboară până la cca -200C în lunile de iarna si in lunile de vara atinge valori maxime de cca. 4-360C. Pe arealul zonei predomină scurgerea precipitațiilor de primăvară și de iarnă, alimentarea nivala fiind sub 40%. Stratul scurgerii medii multianuale este de 150-200 mm. Conform prevederi NM.P.074/2002 se sublimează faptul că orice construcție definitivă sau provizorie trebuie să aibă la bază un studiu geotehnic ce va prezenta natura stratificației terenului de fundare de pe amplasamentul analizat. Studiul se va întocmi conform normativ N.P.074/2002 ("Normativ Privind Principiile, Exigențele și Metodele Cercetării Geotehnice a Terenului de Fundare"), respectiv G.T.035/2002 ("Ghid Privind Modul de întocmire și Verificare a Documentațiilor Geotehnice pentru Construcții"), ambele editate sub egida MLPTL. Se vor determina indicii geotehnici fizici și mecanici ai terenului pană la adâncimea de cel puțin 6,00 m față de nivelul tălpii fundației; se va indica nivelul hidrostatic și eventualele tendințe de ascensiune a apei subterane în foraj (ca de altfel și compoziția chimică a acestei ape). Se va calcula capacitatea portantă la nivelul tălpii de fundare prin determinarea lui p pi. si p cr. (se va putea folosi p conv. doar Ia clădirile provizorii sau la cele agro-zootehnice - vezi STAS 3300/2-85). In cazul în care amplasamentul viitoarei construcții este situat la baza unui versant, pe versant sau pe cornișa acestuia este obligatorie efectuarea unui calcul de stabilitate locală și generală. Se vor determina coeficienții de siguranță la alunecare atât pentru caracteristicile terenului în stare naturală cât și saturată. Se va lua în calcul și efectul seismului asupra stabilității versantului. In timpul execuției se va evita realizarea oricărei săpaturi (mai cu seamă la baza versantului) care să pună în pericol stabilitatea întregului amplasament. In ambele situații descrise mai sus (specifice mai mult zonelor de coastă sau de la baza versanților comunei Rediu proiectarea infrastructurii oricărei construcții se va face cu respectarea prevederilor normativului N.P. l 12/2004. Studiile geotehnice efectuate pe diverse amplasamente de pe platourile versanților comunei REDIU au scos în evidentă faptul că terenul de fundare ii reprezintă un strat destul de gros de argilă prăfoasă loessoida, galbenă cafenie, sensibilă la umezire, grupa A. Acest teren este considerat ca fiind dificil de fundare, deoarece la u mc/i reprezintă tasari suplimentare sub acțiunea încărcărilor repartizate de fundații sau alte încărcări exterioare. Din această cauză fundarea pe astfel de terenuri trebuie să respecte și condițiile impuse de Normativul P 7/2000 ("Normativ Privind Proiectarea. Executarea și Exploatarea Construcțiilor Fundate pe Pământul Sensibil la Umezire") pe lângă cele indicate mai sus. In principal prin acest normativ se impun condiții de proiectare, executare și exploatare în așa fel să nu se producă o umezire suplimentară a pământului de sub talpa fundației. Structura de rezistentă a clădirii trebuie astfel concepută încât să poată prelua eventualele tasări diferențiate, care ar putea să apară în urma umezirii suplimentare a terenului de sub fundații. Ținând cont de situația concretă a comunei REDIU se fac următoarele recomandări cu privire la proiectarea, executarea și exploatarea construcțiilor. ADÂNCIMEA MINIMA DE FUNDARE se va considera conform prevederi normativ P 7/2000 cu respectarea adâncimii de îngheț conform STAS 6054/77, care în zona comunei REDIU este de 0,90 m de la suprafața terenului: o pentru fundațiile_exterioare adâncimea de fundare va fi de minim 1.50 m în cazul construcțiilor din clasa de importanta I - l l și de minim 1.00 m pentru cele din clasa de importanță III și IV; MEMORIU GENERAL 17

Pagina 18

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU o pentru fundațiile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de l,00m, respectiv de 0,80 m; o tălpile fundațiilor se vor găsi sub pardoseala subsolului cu minim 0,80 m în cazul construcțiilor din clasa de importanta I - I I si cu 0.60 m în cazul construcțiilor de importanta I I I și IV. Identificarea clasei de importantă a construcției după STAS 10100/0-75 corelat cu prevederi normativ P 7/2000. Clasa III: - construcții de importanta normală, clădiri de locuit, construcții industriale și agro-zootehnice curente: Clasa IV:- construcții de importantă redusă, construcții agro-zootehnice (construcții parter, diverse pentru creșterea animalelor și păsărilor etc.), construcții de locuit parter, sau parter și etaj, alte construcții civile și industriale care adăpostesc bunuri de mica valoare și în care lucrează un personal redus. In cazul argilelor grase contractile existente pe văi și lunca, adâncimea de fundare se va considera conform N.P.001/96 de minim l ,50 m din CTA și o pătrundere în terenul bun de fundare - minim 20 cm. In cazul argilelor prăfoase remaniate existente la baza versanților, pe văi sau pe versanți, adâncimea de fundare va respecta prescripțiile N. P. 112/2004 -minim 1.10 m de la CTA cu o pătrundere în terenul bun de fundare - minim 20 cm. • Recomandări privind utilizarea terenului de fundare. CAPACITATEA PORTANTA A TERENULUI trebuie determinată pentru fiecare situație în parte pe baza studiilor geotehnice absolut obligatorii. Un astfel de studiu trebuie sa aibă la bază cel puțin un foraj de 6-8" (dus până la 6 sub talpa fundației conform N.P.074/2002) din care să se extragă probe netulburate în vederea obținerii parametrilor rezistenței la forfecare O si c. Dimensionarea fundațiilor se va face la p pi. cu încarcări din gruparea fundamentală, iar verificarea la p cr. cu încarcări din gruparea speciala (S'l'AS 3300/2-85). Presiunea convenționala p conv. va fi folosita numai în cazul construcțiilor provizorii sau la cele agrozootehnice. In cazul comunei REDIU este indicat ca valorile capacității portante să nu depășească următoarele valori: - pentru teren de fundare argile- argile grase: p pl.= 2,00 KPa si " p cr - 260 KPa - pentru teren de fundare loessoid: p p i . - 160 KPa si per. --2 10 KPa - pentru argile prăfoase remaniate, portanța se va considera: P p i . - 180 KPa si p.cr= 230 KPa In cazul realizării unor fundații la construcții provizorii se va putea funda în umpluturi și se va conta pe o capacitate portantă p conv. - 100 KPa cu respectarea adâncimii de îngheț. Foarte important este determinarea pe baza încercărilor de laborator a sensibilității terenului de fundare la umezire sau a contracțiilor și umflărilor mari. In cazul în care se va constata că pe amplasament exista un PSU, acest lucru va fi scos în evidentă imediat pentru a se adopta măsurile necesare la proiectare, execuție, exploatare-(Normativ P 7/2000) sau N.P.OOI/% în cazul argilelor grase contractile. Se vor lua măsuri pentru evitarea infiltrării în teren la nivelul tălpii fundației a apelor de suprafață (precipitații, topirea zăpezilor), sau a celor rezultate din rețele, instalații construcții hidroedilitare. Versanții se vor nivela în terase cu pante de maxim 1:1 și se vor inerba. MEMORIU GENERAL 18

Pagina 19

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU UMPLUTURILE SI TERASAMENTELE - se vor realiza cu pământ local sortat cu tehnologie aferentă standardelor, normativelor în vigoare: STAS 1913/13-83 și normative: C 56/85,029/85. Conform Ts/1991 pământul de pe amplasamente se poate încadra: o umpluturi - poz. 2 - manual tare - mecanic categoria II o argila prăfoasa- poz.16 - manual tare - mecanic categoria !I o prafuri argiloase - poz. 18 - manual tare - mecanic categoria l o argile - poz. 21 - manual tare - mecanic categoria I I . Lucrările de săpaturi vor respecta prevederile normativului C 169/88 pe.4.16 si 4.29. Verificarea naturii terenului se va face conform măsurii prevăzute în normativ C 56/85, BC nr.8/87 și N.P.074/2002. Luând în considerare toate cele descrise mai sus, pe planurile comunei REDIU au fost trasate zone de interdicții definitive sau temporare pentru realizarea oricărui t ip de construcții. In zonele indicate ca având ințerdicții definitive de construire (inundabile, alunecătoare sau cu potențial mare de alunecare) este interzisă realizarea oricărei construcții definitive. In zonele cu interdicții temporare este permisă construirea clădirilor definitive sau provizorii cu condiția realizării inițiale a unui studiu geolehnic detaliat conform N.P.074/2002, respective G.T.035/2002 și a unei analize de stabilitate locală și generală a versantului pe care se găsește amplasamentul viitoarei construcții. In celelalte zone fără restricții de construcție se pot proiecta și realiza clădiri cu regim de înălțime D+P+1 ...2E, cu structura de rezistentă din zidărie portantă, cadre din beton armat, mixte sau ușoare, cu condiția efectuării unui studiu geotehnic absolute obligatoriu. Acest studiu nu este cerut în cazul realizării unor construcții provizorii, f. fundații deosebite. Pe zonele de platou, acolo unde terenul bun de fundare este reprezentat de pachetul de argile prăfoase loessoide, se vor Iau măsuri suplimentare cu respectarea indicațiilor din Normativul P 7/2000 descrise succint și în materialul de față iar în zonele de șes și luncă se vor respecta prevederile N.P.001/96. Se recomandă ca zonele afectate de alunecări sau susceptibile de instabilitate, erodări prăbușiri etc. să fie de urgenta amenajate prin terasari, plantari de arbuști, inerbari sau unde se impune, prin lucrări speciale de consolidare și drenare, lucrări ce se vor realiza în urma unor studii și proiecte de specialitate la obiect. Deasemeni, albiile pâraielor din intravilan trebuiesc consolidate, amenajate și regularizate. • Riscuri naturale Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor și importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, nu prea dezvoltată și destul de fragmentată, sunt considerate riscuri naturale, afectând și teritoriul comunei Ungheni, următoarele: • cutremurele de origine tectonică; MEMORIU GENERAL 19

Pagina 20

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • inundațiile provocate de rețeaua apelor interioare, datorită ploilor, topirii zăpezilor, ruperii sau distrugerii accidentale a unor lucrări hidrotehnice (caracter antropic), blocarea scurgerii apelor datorită ghețurilor, împotmolire; • alunecările de teren, prăbușirile, avalanșele de pământ sau roci. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza: • Cercetărilor de teren • Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor; • Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop; • Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN; • Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor; În județul Iași nu s-a întocmit un astfel de studiu pentru toate localitățile. În aceste condiții identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor existente la această dată. În perioada actuală în zonele amplasamentelor se constată următoarele: • Unele amplasamente prezintă zone cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost marcate în planșele 2.1 și 2.2; Măsurile imediate propuse sunt următoarele: • Delimitarea terenurilor alunecate și inundabile, inclusiv a zonelor de influență și instituirea perimetrelor cu interdicții de construire. • Inventarierea construcțiilor cuprinse în zonele de interdicție, cu stabilirea regimului juridic și economic al terenurilor afectate. Alte măsuri secundare de utilizare rațională a terenurilor supuse alunecărilor sunt: • evitarea supraîncărcării cu construcții grele a căror fundație este instalată superficial; săparea debleurilor și a altor lucrări de artă pentru șosele și căi ferate; înlăturarea pe cât posibil sau reducerea circulatiei de tonaj greu etc.; se taie arborii prea grei care nu au o rădăcină pivotantă care să străbată întregul deluviu de alunecare; • evitarea înghețului, dezghețului și crăparea solului prin acoperirea cu ierburi și plantații adecvate regiunii. MEMORIU GENERAL 20

Pagina 21

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.3. RELAȚII ÎN TERITORIU • Încadrarea în rețeaua de localități Comuna Rediu este situată în partea central estică a județului Iași și în partea de nord – vest a municipiului Iași. Aceasta se învecinează: • la nord – cu teritoriul comunei Movileni; • la nord-est – cu teritoriul comunei Popricani; • la est – cu teritoriul municipiului Iași; • la sud – cu teritoriul comunei Valea Lupului și teritoriul municipiului Iași; • la sud-vest – cu teritoriul com. Valea Lupului și teritoriul com Miroslava; • la vest – cu teritoriul comunelor Românești și Lețcani; Cele 4 vetre de sat sunt dezvoltate în general de-a lungul principalelor cai de comunicație rutieră. Centrul politico-administrativ al comunei Rediu, este localitatea Rediu. Ca și alte localități ale teritoriului administrativ, Rediu face parte din localitățile rurale situate în zona de deplasare de 30 min. față de municipiul Iași, având cu acesta relații de subordonare pe linie administrativă. Legătura cu cel mai important centru din județ - municipiul Iași, este asigurată pe traseul rutier DJ 280 E, distanța față de acesta fiind de aproximativ 6 Km. În prezent funcțiile de bază ale localității sunt funcția agricolă și funcția de cazare a populației proprii. Față de satele componente ale comunei, localitatea Rediu are rol de coordonare administrativă și socio-culturală. Legăturile cu comunele învecinate sunt asigurate de: • D.J. 282 care pornește din Iași – trece prin localitatea Breazu – Movileni și ajunge în localitatea Gropnița; • D.J. 248 B care pornește din localitatea Vînători – trece prin satul Horlești, – Lețcani, Voinești și ajunge în localitatea Negrești • DJ 280 E care face legătura între municipiul Iași – trece prin localitatea Rediu – și ajunge în D.J. 282 in dreptul localității Breazu; • DC 21 asigură legătura în cadrul comunei între satele Rediu și Tăutești; • DC21A asigură legătura în cadrul comunei între satele Rediu și Breazu • Încadrarea în teritoriul administrativ al comunei Teritoriul localității Rediu - centru de teritoriu administrativ - este situat în partea sud – estică a teritoriului administrativ și în partea nord vestică a municipiului Iași. Localitatea este dezvoltată de –a lungul drumului județean DJ 280E (cu precădere pe partea de vest), care face legătura cu municipiul Iași (spre sud). Satul Breazu este situat în partea central – estică a teritoriului administrativ, fiind practic o continuare a localității Rediu, și este dezvoltat de-a lungul DJ 282., care face legătura cu localitațile Iași (spre est) și Horlești (spre vest). Se remarcă legătura directă cu centrul de teritoriu administrativ, fapt ce ușurează realizarea relațiilor de subordonare administrativ-teritorială și de folosire a dotărilor social-culturale. Relații în teritroriu: - cu localitatea Rediu - relații de subordonare administrativ-teritorială și de folosire a dotărilor social-culturale pe care le acesta le oferă; MEMORIU GENERAL 21

Pagina 22

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU - cu satele Tăutești și Horlești - relații mai puțin importante având în vedere că nu prea are dotări de interes comunal; Satul Horlești este situat în partea nordică a teritoriului administrativ și este dezvoltat de-a lungul drumurilor DJ 282 care face legătura cu localitațile Breazu și Iași (spre est) și DJ 248B care face legătura cu teritoriile satelor Vânători – Popricani (spre est) și Lețcani (spre sud). Relații în teritroriu: - cu localitatea Rediu - relații de subordonare administrativ-teritorială și de folosire a dotărilor social-culturale pe care le acesta le oferă; - cu satele Breazu și Tăuteștii - relații mai puțin importante având în vedere că nu prea are dotări de interes comunal; este situat în partea centrală a teritoriului administrativ al comunei și este dezvoltat dea lungul DC21, drum ce face legătura cu localitățile Horlești (spre nord) și Breazu (spre vest); Relații în teritroriu: - cu localitatea Rediu - relații de subordonare administrativ-teritorială și de folosire a dotărilor social-culturale pe care le acesta le oferă; - cu satele Breazu și Horlești - relații mai puțin importante având în vedere că nu prea are dotări de interes comunal; Relațiile cu municipiul Iași sunt constituite în principal din deplasările pentru muncă, pentru aprovizionarea cu produse comerciale și de larg consum și pentru comercializarea pe piața comunei de produse agroalimentare obținute în gospodăriile individuale, microferme sau asociații, precum și pentru utilizarea dotărilor acestuia (spital, liceu, judecătorie, etc). Aceste relații sunt facilitate de un sistem rutier de calitate medie pentru satele Rediu, Breazu și Horlești și de calitate proastă pentru satul Tăutești și se fac în mare parte cu mijloace de transport ocazionale oferite de particulari, prin curse regulate de maxi-taxi efectuate de trasportatori autorizați. MEMORIU GENERAL 22

Pagina 23

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.3. ACTIVITATI ECONOMICE • Profilul economic al comunei Economia comunei are un caracter preponderent agricol. Pânâ în anul 1989 volumul activității economice se realiza în proporție de 53% în agricultură. 38,8% în industrie iar restul în sfera circulației și serviciilor. După anul 1990 volumul activității economice a scăzut, crescând ponderea agriculturii. • AGRICULTURA Din punct de vedere al zonării producției agricole, comuna se încadrează în zona a Va, zona Lețcani, favorabilă producției de carne, cereale și legume. Fond funciar. După întindere, comuna se situează în grupa comunelor de dimensiune medie din județ, suprafața agricolă având o pondere de 81% în suprafața totală a comunei. Situația fondului funciar la 1 ianuarie 1997 – comuna Rediu Nr. Folosință Suprafața Structura (%) crt. (ha) 1. Suprafața totală – din care: 5573 100,0 - 2. Terenuri agricole – din care: 4512 81,0 100,0 3. Arabile 2428 43,6 53,8 4. Pășuni 1096 20,0 24,3 5. Fânețe 773 13,9 17,1 6. Vii 199 3,4 4,4 7. Livezi 16 0,2 0,4 8. Terenuri neagricole – din care: 1061 19,0 100,0 9. Păduri 318 5,7 30,0 10. Ape 66 1,2 6,2 11. Drumuri 116 2,1 10,9 12. Construcții 144 2,6 13,6 13. Neproductiv 417 7,4 39,3 14. Teren agricol intravilan 321 - 7,1 Comuna se evidențiază prin existența unei rezerve de pășuni și fânețe (41,4% din suprafața arabilă). Din evidențele cadastrale rezultă că 7,1% din duprafața agricolă este amplasată în intravilanul localităților, premisă pentru practicarea pe aceste suprafețe a unei agriculturi intensive. Potențialul productiv al zonei. Teritoriul comunei Rediu se încadrează după studiile efectuate de O.J.S.P.A. Iași, în următoarele stări calitative: Zone de fertilitate: arabil – III, Grădini de legume și zarzavat – III Zone de favorabilitate: vii – IV, Livezi – IV, pășuni – V, fânețe – V Pentru majoritatea culturilor de câmp potențial productiv al pământului exprimat în note de bonitate este ușor superior mediei pe județ la grâu și orz, inferior în cazul culturilor de porumb, floarea soarelui și pomicole. Potențialul productiv al pășunilor și fânețelor este destul de scăzut, fiind doar de 23 puncte. Comuna nu este zonă de interes pomicol. MEMORIU GENERAL 23

Pagina 24

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU POTENȚIALUL PRODUCTIV AL COMUNEI REDIU EXPRIMAT ÎN NOTE DE BONITATE NATURALĂ nr. crt CULTURA COMUNA JUDEȚUL IAȘI % 1 Grâu 59 58 101,7 2 Orz de toamnă 58 57 101,8 3 Porumb 45 46 97,8 4 Fasole - 54 - 5 Soia - 61 - 6 Floarea soarelui 46 49 93,9 7 In pentru ulei - 62 - 8 Sfeclă de zahăr - 47 - 9 Cartof - 45 - 10 Pomi 15 28 53,6 11 Vii - 48 - Factori degenerativi ai solului. Circa 50% din suprafața agricolă a comunei este afectată de unul sau mai mulți factori degenerativi ai solului. Gradul de compactitate a terenurilor agricole este destul de ridicat (66%). Un aspect aparte îl constituie faptul că 47% din suprafața salinizată este teren amendabil. SITUAȚIA FACTORILOR DE DEGRADARE A SOLURILOR LA 31. DEC. 1996 nr. PONDEREA ÎN SUPR. crt FACTORUL DE DEGRADARE SUPRAFAȚA AGRICOLĂ (ha) (%) 1 Aciditate 125 2,8 2 Salinizare 525 11,6 3 Exces de umiditate 510 11,3 4 Inundabilitate - - 5 Compactitate 2982 66,1 6 Eroziune 1850 91,0 7 Alunecări 975 21,6 8 Ravene 44 1,0 Îmbunătățiri funciare. În anul 1989 în comună erau amenajate pentru irigat 130 ha, mărindu-se până în anul 1996 la 583 ha din care 453 în sisteme mari. În acest an erau irigate în mod efectiv 121 ha cu ajutorul a două stații de pompare. Lucrările de combatere a eroziunii solului. De asemenea în comună au fost efectuate lucrări de desecare în sisteme mari pe 233 ha de combatere a eroziunii solului pe 272 ha. Proprietatea funciară și organizarea exploatației agricole. În comună există 2296 proprietăți funciare su 2810 ha, rezultate prin aplicarea legii 18/1991, revenind în medie pe proprietate 1,22 ha, su 32% sub nivelul mediu al județului. Se remarcă faptul că numărul proprietăților funciare este cu 38% mai mare decât numărul gospodăriilor, ceea ce sugerează existența unui număr de proprietari cu domiciliul în alte localități și existența unor gospodării cu mai multe proprietăți. La nivelul anului 1996 în comună exista o singură societate agricolă cu 54 ha teren arabil, majoritatea suprafețelor agricole fiind lucrate individual. MEMORIU GENERAL 24

Pagina 25

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Mecanizarea agriculturii. Comuna are servicii de mecanizare asigurate prin secția din Rediu a „Agromec” Movileni. În comună există 32 tractoare din care 10 ale „Agromec” și 11 ale unor societăți cu capital de stat, 11 ale unor persoane fizice. De asemenea în comună există și 9 combine de cereale ale „Agromec”. Tractoarele fac parte în totalitate din categoria celor de putere medie de tipul 65 CP. În prezent, pe tractor încărcătura medie este de 60 ha teren arabil, iar pe combină de 210 ha teren arabil. Gradul de dotare mecanică a comunei este relativ bun. Parcul de mașini și tractoare este uzat în proporție de 70%, impunându-se înlocuirea structurii actuale de mașini și agregate mecanice în aceeași proporție. Servicii de asistență tehnică, sanitar - veterinare și de reproducție. În comună îndrumarea tehnică este asigurată de Centrul Agricol unde lucrează 3 agronomi. Seviciile sanitar-veterinare sunt asigurate prin Dispensarul Sanitar-Veterinar Comunal ce dispune de un sediu propriu, unde lucrează un număr de 9 cadre salariate, din care 3 medici veterinari. Reproducția animalelor este asigurată de OJRSA prin 2 puncte de însămânțare artificială unde lucrează un număr de 2 operatori. Starea parimoniului cooperatist. Prin desființarea cooperativei agricole patrimoniul acesteia a fost împărțit diferitor noi deținători prin diverse modalități vânzări cu sau fără licitații, transferuri, stocări, etc. AEI din localitate este cumpărat de SEMTEST, dar este neperformant. Considerăm că procesul de transfer a bunurilor cooperativei și asociației desființate, către alți proprietari, s-a făcut cu unele abateri de la normele legale. În acest sens, este necesară revizuirea legalității transferului acestor bunuri și clarificarea situației lor juridice. Producția vegetală. Structura culturilor de câmp este dezechilibrată. Predomină porumbul (58%), plantele furajere (18,8%) și culturile păioase (18,2%). Producțiile medii și totale obținute în 1996 sunt modeste fiind sub potențialul productiv al zonei. PRODUCȚIA VEGETALĂ A COMUNEI REDIU Structura culturilor de câmp nr. SUPRAFAȚA (HA) STRUCTURA (%) crt CULTURA Realizări Proiecții Realizări Proiecții 1985 1989 1996 2000 2010 1985 1989 1996 2000 2010 1 Grâu – secară 730 640 443 560 600 27,0 25,8 18,2 23,0 23,5 2 Orz – orzoaică 130 447 - 120 130 4,8 18,0 - 5,0 5,5 3 Porumb 1201 1061 1220 580 580 44,4 42,8 50,2 24,0 24,0 4 Fasole 4 - - 75 80 0,1 - - 3,0 3,5 5 Floarea soarelui 80 51 49 120 130 3,0 2,2 2,0 5,0 5,5 6 Soia 158 - - 75 80 5,8 - - 3,0 3,5 7 Sfeclă de zahăr 5 23 28 110 110 0,2 0,9 1,2 4,5 4,5 8 Cartof 30 52 15 50 50 1,1 2,1 0,6 2,0 2,0 9 Legume - total 47 25 16 75 75 1,7 1,0 0,7 3,0 3,5 10 Plante furajere 322 178 457 560 560 11,9 7,2 18,8 23,0 23,0 11 Alte culturi - - 200 103 33 - - 8,3 4,5 1,5 12 Arabil - total 2707 2477 2428 2428 2428 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 MEMORIU GENERAL 25

Pagina 26

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Producții totale nr. ANUL crt PRODUSUL Realizări Proiecții 1985 1989 1996 2000 2010 1 Grâu 1864 1880 1370 1960 2280 2 Orz 489 2103 - 480 570 3 Porumb 6420 5086 4899 2320 2495 4 Fasole 41 - - 80 120 5 Floarea soarelui 60 110 88 145 210 6 Soia 216 - - 110 145 7 Sfeclă de zahăr 393 1083 590 2750 3300 8 Cartof 972 1215 75 850 1000 9 Legume – total 1060 323 134 975 1125 Producții medii Nr. Produsul Anul crt. Realizări proiecții 1985 1989 1996 2000 2010 1. Grâu 2553 2937 3090 3500 3800 2. Orz 3761 4705 - 4000 4400 3. Porumb 5346 4794 4015 4000 4300 4. Fasole 1025 - - 1100 1500 5. Floarea soarelui 750 2200 1796 1200 1600 6. Soia 1367 - - 1500 1800 7. Sfeclă de zahăr 78600 47087 21070 25000 30000 8. Cartof 32000 16875 5000 17000 20000 9. Legume total 22553 12920 8375 13000 150000 Cultura pajiștilor. Ponderea pajiștilor este ridicată în cadrul patrimoniului funciar al zonei. Potențialul productiv al solului este slab. Doar în condițiile aplicării unor programe speciale de regenerare a pajiștilor și fânețelor se va putea miza la nivelul anului 2004 pe obținerea unor producții ridicate. CULTURA PAJIȘTILOR – COMUNA REDIU Nr. INDICATORUL UNITATEA DE PROIECȚII crt MĂSURĂ 2000 2010 I. Pășuni 1 Suprafață Ha 1096 1096 2 Producția medie Kg/ha 4800 6000 3 Producția totală t.m.v. 5261 6576 4 Unități nutritive mii UN 1052 1315 5 Proteină digestibilă t PD 105 132 II. Fânețe 1 Suprafață Ha 773 773 2 Producția medie Kg/ha 800 1000 3 Producția totală t fân 618 773 4 Unități nutritive mii UN 290 363 5 Proteină digestibilă t PD 35 43 MEMORIU GENERAL 26

Pagina 27

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Sectorul pomi – viticol. Producțiile medii și totale sunt fluctuante fiind influențate de condițiile meteorologice. În anii buni se pot obține producții la nivelul potențialului productiv al zonei și al materialului biologic plantat. Modificările în suprafață de plantații se datorează defrișărilor tehnologice. În prezent predomină următoarele specii: cireși-vișini (52%), pruni (21,5%), meri (9%). PRODUCȚIA POMI - VITICOLĂ – COMUNA REDIU Pomicultura Nr. UNITATEA ANUL crt SPECIFICARE DE REALIZĂRI PROIECȚII MĂSURĂ 1985 1989 1996 2000 2010 Pomi total nr. 20325 36492 25385 27310 29000 1 Pruni nr. 7128 11900 5450 5700 6000 2 Meri nr. 3333 4000 2320 2700 3000 3 Peri nr. 1351 1400 1025 1000 1000 4 Piersici nr. 73 662 80 90 100 5 Cireși și vișini nr. 2106 15830 13214 14200 15000 6 Caiși și zarzări nr. 1831 1200 1040 1250 1400 7 Nuci nr. 3294 1500 2114 2200 2300 8 Alți pomi nr. 1209 - 142 170 200 Fructe total tone 393 535 346 535 590 1 Prune tone 84 142 155 180 200 2 Mere tone 81 78 29 90 100 3 Pere tone 33 37 15 25 30 4 Piersici tone 1 2 - 1 1 5 Cireși și vișini tone 39 251 96 200 219 6 Caiși și zarzări tone 33 15 17 17 20 7 Nuci tone 91 10 26 20 18 8 Alțe fructe tone 31 - 8 2 2 Viticultura Nr. UNITATEA ANUL crt SPECIFICARE DE MĂSURĂ REALIZĂRI PROIECȚII 1985 1989 1996 2000 2010 Vii total 1 Suprafață Ha 237 291 223 260 280 2 Producția totală Tone 355 1216 1658 1820 1710 3 Producția medie Kg/ha 1498 4179 7502 7000 6100 Vii altoite 4 Suprafață Ha 207 270 207 230 250 5 Producția totală Tone 76 1132 1460 1656 1500 6 Producția medie Kg/ha 367 4196 7049 7200 600 Producția animalieră. După anul 1990 efectivele de animale au scăzut puternic Producțiile medii și totale sunt relativ mulțumitoare, fiind însă evidentă lipsa unei furajări corespunzătoare. Asigurarea cu lapte a comunei este mulțumitoare revenind circa 11 persoane pe o vacă în lactație. Densitatea animalelor și încărcătura pășunilor cu animale sunt reduse, fiind în anul 1996 de 41 UVM/100 ha A + P +F și respectiv 128 UVM/100 ha P. MEMORIU GENERAL 27

Pagina 28

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU PRODUCȚIA ANIMALIERĂ ÎN COMUNA REDIU Efectivele de animale. Nr. ANUL crt SPECIA REALIZĂRI PREVIZIUNI 1986 1990 1996 2000 2010 1 Bovine total 4248 4527 1128 1295 1350 Din care : matcă 1708 1800 597 700 740 2 Porcine total 3887 4148 913 2165 2300 Din care : matcă 206 320 75 120 150 3 Ovine total 10442 12584 2944 3530 3700 Din care : matcă 5494 5500 2174 2800 2900 4 Cabaline total 303 350 205 230 240 5 Păsări total 83471 59788 10000 28500 30000 6 Familii de albine (nr.) 427 350 60 120 150 Producții totale Nr. UNITATEA ANUL crt PRODUSUL DE REALIZĂRI PREVIZIUNI MĂSURĂ 1986 1989 1996 2000 2010 1 Carne total – sacrificată t.gr.v 1277 973 124 473 549 2 Lapte de vacă hl 34761 41006 16710 17640 20630 3 Lapte de oaie hl 1446 1300 974 911 964 4 Lână kg 49350 47789 7040 7500 8500 5 Ouă Mii buc. 5127 9071 1000 1995 2400 6 Miere extrasă kg 3110 4200 1020 1400 2200 7 Gunoi de grajd Mii tone 86,0 92,1 23,7 29,1 30,4 Producții medii Nr. UNITATEA ANUL crt PRODUSUL DE MĂSURĂ REALIZĂRI PREVIZIUNI 1986 1989 1996 2000 2010 1 Lapte de vacă l/cap 2100 2800 3000 3150 3400 2 Lapte de oaie l/cap 27 25 40 35 35 Indicatori sintetici Nr. UNITATEA ANUL crt INDICATORUL DE MĂSURĂ REALIZĂRI PREVIZIUNI 1986 1989 1996 2000 2010 1 Efective totale U.V.M. 6440 6921 1761 2490 2615 2 Densitatea animalelor UMV/100ha 150 161 41 58 61 APF 3 Încărcătura pe pășune UMV/100ha 433 477 128 148 154 P Preluarea și prelucrarea producției agricole. În comună există o brutărie, un centru de prelucrare a laptelui (S.C. „Agromixt”) și 3 puncte de prelucrare a laptelui pentru S.C. „Lactis” S.A. Iași. MEMORIU GENERAL 28

Pagina 29

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • SILVICULTURA ȘI GOSPODĂRIREA APELOR Silvicultura. Comuna are un perimetru silvic de 318 ha, reprezentând 30% din terenurile neagricole. Prin aplicarea legii fondului funciar au trecut în posesia a 2 persoane 1,7 ha de pădure. Pădurea este administrată de Ocolul Silvic Iași. Datorită ponderii ridicate a terenurilor neproductive din cadrul perimetrelor neagricole (417 ha reprezentând 39,3%) și a unor fenomene degenerative complexe a terenului agricol (eroziune, alunecări, ravene) ce afectează circa 64% din agricol, este posibil pe viitor, orizont 2050, extinderea mai energică a perimetrelor silvice antiezozionale și recuperarea terenurilor neproductive prin împăduriri pe circa 500 ha. Exploatarea apelor. Conform evidenței cadastrale în comună există 66 ha luciu de apă. Pe perimetrul comunei se află următoarele acumulări: • Iazul Tăutești I - cu o suprafață de 10,00ha; • Iazul Tăutești II - cu o suprafață totală de 3,00ha; • Iazul Rediu - cu o suprafață de 1,00ha ; • Lacul de acumulare Rediu - cu o suprafață de 15,00ha ; • ACTIVITATI NEAGRICOLE Fiind o localitate preurbană a municipiului Iași, nu a existat tendința dezvoltării de sine stătătoare a unei economii deversificate. Există activități manufacturiere de prelucrare a lemnului, morărit, croitorie, etc. De asemenea prin asociațiile familiale s-a diversificat rețeaua comercială, ecestea adăugându-se la cele 4 magazine mixte ale cooperației de consum din Iași. Cooperativa de credit din Lețcani deservește și comuna Rediu. MEMORIU GENERAL 29

Pagina 30

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE În întreaga perioadă a anilor 1930 – 2005 populația comunei a crescut lent dar permanent. Numărul total al locuitorilor comunei în anul 2002 era de 3273 persoane (6453 persoane incluzând satul Valea Lupului). La recensământul din 2002 – locuitorii comunei erau organizați în 2251 gospodării cu 5439 de camere de locuit având o suprafață de 91803mp (incluzând satul Valea Lupului). Habitatul este format din case țărănești specifice Câmpiei Moldovei, Pe fiecare locuitor revenea în medie 14,22 mp suprafață locuibilă. Densitatea populației a ajuns la 115,8 loc./Km2. Pe locuitor revine în medie 0,81 ha teren agricol. Activitățile neagricole local au o dezvoltare modestă, comuna păstrându-și și în prezent un profil agricol, fapt reflectat și în structura socio-profesională a populației. Schimbările de domiciliu au frecvență moderată și un sold pozitiv, în anul 2001 au plecat din comună 97 persoane și au venit 221, rezultând un sold pozitiv de 124 de persoane. Numărul de salariați din comună este însemnat dar cunoaște însă o scădere continuă; în anul 1994 existau în comună 232 salariați, din care 126 lucrau în agricultură Rata șomajului era în 1996 de 2,0% su 6,2% mai mică decât media județului Iași. După numărul populației, comuna Rediu este o așezare rurală de mărime medie a județului Iași. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în următorii ani să se dezvolte într-un ritm accentuat, activitățile neagricole locale și să se asigure condiții mai bune pentru populația comunei de a se deplasa la lucru în alte localități, surplusul de forță de muncă existent va putea fi folosit în alte localități din zonă îndeosebi în unele sectoare de activitate din municipiul Iași. • Numărul și evoluția populației Dinamica evoluției populației a înregistrat o creștere a numărului de locuitori în perioada 1930 - 2005, populația totală crescând de la 1440 la 3750 persoane, valoare care poziționează comuna Rediu pe zona de mijloc în ierarhia unităților teritorial administrative ale județului Iași în ceea ce privește numărul populației. Evoluția populației comunei Rediu în perioada 1930 - 2002 Denumire Populația la recensâmânt localitate 1930 1966 1977 1992 2002 2004 2005 1 Rediu 892 1690 1356 1084 1491 2 Breazu - - 807 1082 826 3 Horlești 341 534 849 959 974 4 Tăutești 207 299 220 244 162 TOTAL 1440 2523 3232 3369 3453 3663 3750 Dinamică(%) 100,00% 175,21% 128,10% 104,24% 102,49% 106,08% 102,40% Dinamică 2005 față de 260,42% 1930 5 ValeaLupului 378 1492 2438 2078 3000 - - TOTAL 1818 4015 5670 5447 6453 - - Sursa: Evidențele privind recensămintele populației D.J.S. Iași, februarie 2007. MEMORIU GENERAL 30

Pagina 31

PUG G REACTUALIZAR RE PLAN UR RBANISTIC C GENERA AL COMUNA A REDIU EVOLUȚIA P POPULAȚIEI CO OMUNEI REDIU ÎN Î PERIOADA 19 930-2005 40 000 35 500 30 000 25 500 20 000 15 500 10 000 5 500 0 1930 0 1966 1977 1992 2002 2005 Numărul to otal al gosspodăriilor conform re ecensământtului din anul 2002 pe total te eritoriu adminisstrativ, inclusiv Valea Lupului L erau u de 2018 gospodării g ( Rediu – 45 58, Breazu – 250, Tăuttești – 54, Horlești – 336 șiș Valea Lupului - 920)). Fără loca alitatea Vale ea Lupului e erau 1098 gospodării g PONDE EREA POPU ULAȚIEI LOC CALITĂȚILO OR COMUNE EI REDIU ÎN N TOTALUL POPULAȚIEI - 2002 4,69% % 23,92% % 43 3,18% 28,21% REDIU BREAZU HORLEȘTI TĂUTEȘT TI A REDIU - TOTAL COMUNA T POPULAȚIE = 3453 LOC CUITORI o Numărrul și evoluția populației localității Red diu Î anul 20 În 002 popula ația localită ății Rediu este de 1491 1 locuitori, din ca are 763 bă ărbați (51,17% %) și 728 femei f (48,8 83%), rezultând o structură desstul de echilibrată pe sexe. Prezentăm m mai jos evoluția e pop pulației din n sat în perrioada 193 30-2002: Populație teeritoriu An nul Populațiee Rediu Prrocent % administrrativ 19 930 892 1440 61,94% 6 19 966 16990 2523 66,98% 6 19 977 13556 3232 41,96% 4 19 992 10884 3369 32,18% 3 20 002 14991 3453 43,18% 4 Sursa: Eviidențele prrivind recen nsămintele e populației D.J.S. Iașși Ritmurile de creșterre pe intervvale sunt: Se observă că de-a lungul perrioadei stud S diate pentrru care exiistă date statistice, Rediu R a conccentrat un procent ca are oscileaază între 40 4 – 60% din d popula ația comun nei, în linii mari, populațția localitățții Rediu în nregistrând d practic aproape o dublare d appopulației față f de 193 30. După anul 1989, stattisticile ilusstrează o creștere c co ontinuuă a numărului populației. MEM MORIU GEN NERAL 31

Pagina 32

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU o Numărul și evoluția populației localității Horlești În anul 2002 populația localității Horlești este de 974 locuitori, din care 481 bărbați (49,38%) și 493 femei (50,62%), fiind a doua localitate aparținătoare ca mărime, după Rediu. Prezentăm mai jos evoluția populației din sat în perioada 1930-2002: Populație teritoriu Anul Populație Horlești Procent % administrativ 1930 341 1440 23,68% 1966 534 2523 21,17% 1977 849 3232 26,27% 1992 959 3369 28,47% 2002 974 3453 28,21% Sursa: Evidențele privind recensămintele populației D.J.S. Iași Se observă că ponderea deținută de localitatea Horlești de-a lungul perioadei studiate pentru care există date statistice, variază în jurul a 23 - 28 % din populația teritoriului administrativ. Urmărind ritmul de creștere în perioadele evidențiate anterior, se constată că satul Horlești: • în perioada 1930 - 1966, perioadă de dezvoltare naturală, necoordonată, satul Horlești are un ritm mediu anual de creștere mare; • în perioadele 1966 - 2002 localitatea Horlești are o evoluție constantă, înregistrând fenomene de creștere, în pas cu evoluția populației totale din teritoriul administrativ. o Numărul și evoluția populației localității Breazu În anul 2002 populația localității Breazu este de 826 locuitori, din care 432 bărbați (52,30%) și 394 femei (47,70%), fiind a treia localitate din teritoriul administrativ ca mărime, după Rediu și Horlești. Prezentăm mai jos evoluția populației din sat în perioada 1930-2002: Populație teritoriu Anul Populație Breazu Procent % administrativ 1930 - 1440 - 1966 - 2523 - 1977 807 3232 24,97% 1992 1082 3369 32,12% 2002 826 3453 23,92% Sursa: Evidențele privind recensămintele populației D.J.S. Iași Se observă că ponderea deținută de localitatea Breazu de-a lungul perioadei studiate pentru care există date statistice, variază în jurul a 23÷32 % din populația comunei. Urmărind ritmul de creștere în perioadele evidențiate anterior, se constată: • în perioada 1992 – 2002 localitatea Breazu are o evoluție inconstantă, înregistrând fenomene de scădere, contrastând cu evoluția comunei. o Numărul și evoluția populației localității Tăutești În anul 2002 populația localității Tăutești este de 162 locuitori, din care 81 bărbați (50,00%) și 81 femei (50,00%), fiind a patra localitate aparținătoare ca mărime, după Rediu. MEMORIU GENERAL 32

Pagina 33

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Prezentăm mai jos evoluția populației din sat în perioada 1930-2002: Anul Populație Tăutești Populație teritoriu administrativ Procent % 1930 207 1440 14,38% 1966 299 2523 11,85% 1977 220 3232 6,81% 1992 244 3369 7,24% 2002 162 3453 4,69% Sursa: Evidențele privind recensămintele populației D.J.S. Iași Se observă că ponderea deținută de localitatea Horlești de-a lungul perioadei studiate pentru care există date statistice, variază de la 14 la 5% din populația teritoriului administrativ. Urmărind ritmul de creștere în perioadele evidențiate anterior, se constată că satul Tăutești: • în perioada 1930 - 1966, perioadă de dezvoltare naturală, necoordonată, satul Tăutești are un ritm mediu anual de creștere; • în perioada 1966 - 2002, perioadă de dezvoltare naturală, necoordonată, satul Tăutești are un ritm mediu anual de scădere, contrastând cu evoluția comunei; • Mișcarea naturală și migratorie Din analiza realizată la P.A.T. rezultă că în perioada 1990 – 2005 atât sporul natural cât și cel migratoriu au avut un curs ușor ascendent, ceea ce a permis o apreciere pe anul 2010 a unei creșteri a populației. Densitatea brută - 3453 locuitori / 572,862ha în intravilan existent, este de cca 6 locuitori la ha. Densitatea netă a locuitorilor - 3453 locuitori / 366,255 ha în zona pentru locuințe este 9 locuitori la ha. POPULAȚIA TOTALĂ STABILĂ ÎN PERIOADA 1930 – 2005 fara localitatea Valea Lupului AN 1930 1966 1977 1992 2002 2004 2005 SEX Masculin 685 1276 1626 1677 1757 1851 1880 Feminin 755 1247 1606 1692 1696 1812 1870 Total Rediu - nou 1440 2523 3232 3369 3453 3663 3750 Sursa: B.D.L. - Fișele localității Rediu - DJS Iași POPULAȚIA LEGALĂ AN 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 TOTAL 5623 5691 5797 5899 6521 6417 3681 3755 Sursa: B.D.L. - Fișele localității Rediu - DJS Iași MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI AN NASCUȚI VII MORȚI SPOR MORȚI NATU-RAL SUB 1 AN 1990 68 50 18 4 1991 63 46 17 1 1992 67 66 1 2 MEMORIU GENERAL 33

Pagina 34

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 1993 61 65 -4 - 1994 66 63 2 3 1995 65 63 2 1 1996 53 63 -10 - 1997 65 67 -2 1 1998 78 56 22 2 1999 71 75 -4 3 2000 85 60 25 2 2001 64 61 3 2 2002 76 64 12 - 2003 70 61 9 - 2004 71 68 3 1 2005 69 53 16 1 Sursa: B.D.L. - Fișele localității Rediu - DJS Iași MIȘCAREA MIGRATORIE A POPULAȚIEI AN SOSIRI PLECĂRI SOLD 1990 36 844 -808 1991 81 154 -73 1992 115 207 -922 1993 158 95 63 1994 116 98 18 1995 88 120 -32 1996 48 111 -37 1997 186 83 103 1998 125 76 49 1999 161 82 79 2000 157 80 77 2001 221 97 124 2002 410 91 319 2003 362 125 237 2004 193 92 101 2005 142 70 72 Sursa: B.D.L. - Fișele localității Rediu - DJS Iași, 1990-2003 În comuna Rediu, la recensământul din 2002 pe etnii, situația se prezenta astfel: Nr. Localitate Populația la recensâmânt 2002 crt. total români rromi germani slovaci lipoveni 1. Rediu 1491 1482 3 0 0 6 2. Breazu 826 826 0 0 0 0 3. Horlești 974 974 0 0 0 0 4. Tăutești 162 162 0 0 0 0 TOTAL 3453 3444 3 0 0 6 Sursa: B.D.L. - Fișele localității Rediu - DJS Iași, 1990-2003 MEMORIU GENERAL 34

Pagina 35

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Numărul populației ocupate pe principalele activități în anul 2005 – comuna Rediu: Nr. Activitatea Anul crt. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Total – din care: 381 551 459 433 425 346 1 Agricultură 95 96 62 31 31 31 2 Industrie 86 175 107 128 128 121 3 Industria prelucratoare 84 175 107 128 128 121 4 Energie el., termică, gaze 2 - - - - - și apă 5 Construcții - 73 93 93 93 24 6 Comerț 12 57 18 18 15 15 7 Transport – depozitare, - - 12 12 12 12 poștă și telecomunicații 8 Administrație publică 11 10 10 10 10 10 9 Învățământ 69 73 70 73 73 73 10 Sănătate și as. socială 23 34 40 19 14 14 Sursa: B.D.L. - Fișele localității Rediu - DJS Iași, 1990-2003 Populația după situația economică la recensământul din 2002 – administrativ Rediu Nr. Activitatea LOCALITATEA crt Rediu Breazu Horlești Tăutești Total – din care: 1486 815 961 159 1 Populația activă totală 446 287 380 38 2 Populația ocupată 418 276 370 35 3 Șomeri - din care: 28 11 10 3 4 În căutarea unui alt loc de muncă 11 10 7 - 5 În căut. primului loc de muncă 17 1 3 3 6 Populația inactivă totală 1040 528 581 121 7 Elevi sau studenți 261 128 130 23 8 Pensionari 377 214 275 38 9 Casnici 218 83 56 35 10 Întreținuți de alte persoane 142 74 118 20 11 Într. de stat sau de org. privată 4 1 - - 12 Altă situație economică 38 28 2 5 13 Resurse de muncă (2 + 3 + 4) 457 297 387 38 14 Rezerva de forță muncă (3 + 4) 39 21 17 3 Din procentele evidențiate în tabelul de mai sus, concluzionăm: - resursele de muncă reprezintă 34,14% din totalul populației; - populația activă este de 33,33% din totalul populației; - șomajul este de 4,52% raportat la populația activă; Ocuparea populației active nu ar trebui să constituie o problemă, având în vedere posibilitățile de angajare în muncile din agricultură. Numărul mediu al salariaților este destul de mic, și înregistrează o scădere continuă: începând cu anul 2001, de la 551 persoane la 346 persoane. Din acestea majoritatea lucreaza în industrie. Pentru a folosi resursele umane existente este necesar ca în perspectivă să se dezvolte în ritm accelerat activitățile neagricole locale și să asigure condiții mai bune populației de a se deplasa în alte localități. MEMORIU GENERAL 35

Pagina 36

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.6. CIRCULATIE Rețeaua rutieră a comunei este formată din drumuri județene, naționale și comunale în lungime totală de 240,00 Km în diferite stări tehnice. Gradul de vascularizare rutieră este de 6 Km drumuri județene și comunale la 100 ha suprafața totală, cu 98% mai mare decât media pe județ. În partea de sud a comunei, la mică distanță de teritoriul administrativ, trece drumul național DN 28 (DE 583). SITUAȚIA DRUMURILOR LA 1 IANUARIE 2007 ÎN COMUNA REDIU Nr. CATEGORII DE DRUM LUNGIME ( KM ) STRUCTURĂ ( % ) crt 1 Drumuri total – din care: 38,92 100,00 2 Drumuri naționale - - 3 Drumuri județene și comunale 38,92 100,00 4 Din care: betonate 10,00 25,69 5 Pavate - - 6 Asfaltate 13,058 33,55 7 Pietruite 7,542 19,38 8 din pământ 8,320 21,38 Unele sectoare din drumurile judetene și comunale sunt în stare foarte proastă de întreținere și nu corespund nici din punct de vedere al îmbrăcăminții și nici al caracteristicilor în profil transversal și a asigurării vizibilității. Intersecțiile străzilor principale atât cu D.J. sau D.C., cât și a drumurilor secundare cu străzile principale (în extravilan clasificate drumuri comunale) sunt aproape în totalitate necorespunzătoare. Străzile, necesită îmbrăcăminte definitivă pe măcar 50m în adâncime la intersecțiile cu drumurile principale, deoarece acestea se încarcă cu noroi, periclitând siguranța circulației. Podurile care asigură legăturile peste pâraiele din teritoriul comunei sunt în cea mai mare parte din beton. Teritoriul comunei Rediu este străbătut de următoarele căi de comunicație: • DJ 282 – în lungime de 58,625 km drum aflat în stare medie, asfaltat - cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens o Origine: Km 0+000 - Iași, o Traseu: Breazu - Horlești - Larga Jilia - Movileni - Potingeni – Mălăești - Gropnița - Săveni - Hălceni - Mitoc - Șipote - Iazu Nou o Destinație: Km 58+625 Limita Jud. Botoșani (Iazu Nou) • DJ 248 B – în lungime de 65,000 km – drum aflat în stare medie, betonat – cu 2 benzi de circulație – câte 1 pe fiecare sens; o Origine: Km 0+000 - Vânători (DN 24), o Traseu: Horlești - Bogonos - Letcani - Cucuteni - Scoposeni - Horlești - Lungani - Voinești - Vocotești - Mânjești - Budești - Hadimbu - Mironeasa - CiocaBoca - Bica - Frenciugi o Destinație: Km 65+000 Limita Jud.Vaslui (Frenciugi) • DJ 280 E – în lungime de 5,820 km, Reclasat din: DC 21 + drum in curs de modernizare o Origine: Km 0+000 - Iași (DN 28) o Destinație: Km 5+820 - Rediu MEMORIU GENERAL 36

Pagina 37

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • DC 21 – în lungime de 7,100 km, Reclasat din: DC 21 – drum de pământ nemodernizat, aflat în stare proastă. o Origine: Km 0+000 - Rediu o Destinație: Km 7+100 - Tăutești (DJ 248B) • DC 21 A – în lungime de 2,000 km + drum pietruit aflat in stare medie; o Origine: Km 0+000 - DJ 282 (Breazu) o Destinație: Km 2+000 - Rediu (DJ 280E) Din analiza Planului de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) - Secțiunea I - Căi de comunicație, aprobată prin Legea nr.71/1996 rezultă că teritoriul comunei Rediu este afectat de următoarele lucrări: • Traseu de autostradă Târgu Mureș – Piatra Neamț – Roman – Târgu Frumos – Iași – Sculeni – frontiera de stat. Acest traseu străbate teritoriul județului Iași de la vest la est – făcând legătura între județul Neamț și teritoriul Republicii Moldova, și străbate și teritoriul comunei Rediu de la sud-vest la nord-est; Comuna nu dispune de căi de comunicație feroviară. Din proiectele și programele Zonei metrpolitane Iași menționăm propunerea pentru „Varianta de ocolire a municipiului Iași”, propunere din care rezultă că șoseaua ocolitoare va trece și pe teritoriul comunei Rediu. Aceasta urmărește de fapt traseul DJ 248B care intră în comuna Rediu din zona satului Bogonos comuna Lețcani, trece prin localitatea Horlești și iese către localitatea Vânători din comuna Popricani. În zona satului Horlești șoseaua se abate de la traseu, scurtând bucla de legătură între cele două trupuri aparținătoare satului. MEMORIU GENERAL 37

Pagina 38

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.7. INTRAVILAN EXISTENT. ZONE FUNCTIONALE. BILANT TERITORIAL Intravilanul existent este cel stabilit prin PUG comuna Rediu – în anul 2002 și are o suprafață de 572,862ha în afară de satul Valea Lupului care s-a desprins de comuna Rediu, devenind comună separată. În componența intravilanului existent intră trupurile aflate pe teritoriul administrativ al comunei nou înființate, cuprinzând atât zonele construite cât și o serie de trupuri ce au fost propuse în intravilan pentru satisfacerea unor nevoi ale echipării tehnico-edilitare, gospodărie comunala sau altele și care din diferite motive de ordin financiar sau tehnic nu au putut fi realizate. BILANȚUL ZONELOR FUNCȚIONALE ÎN INTRAVILANUL EXISTENT ESTE URMĂTORUL: EXISTENT Suprafața Procent% din total ZONE FUNCȚIONALE (ha) intravilan Zona locuințe și funcțiuni complementare 366,255 63,93 Zona unități industriale 0,17 0,03 Zona unităti agricole 13,29 2,32 Zona instituții publice și servicii 3,85 0,67 Zona căi de comunicație rutieră 61,17 10,68 Zona spații verzi, complexe sportive, etc. 12,17 2,12 Zona constr. aferente lucr. tehnico -edilitare 1,35 0,24 Zona gospodărie comunala, cimitire 1,84 0,32 Zona destinație specială 0,07 0,01 Terenuri libere 108,967 19,02 Ape 3,73 0,65 Păduri 0 0,00 Terenuri neproductive 0 0,00 Total intravilan - fara Valea Lupului 572,862 100,00 Suprafața actuală a teritoriului intravilan pe sate, se prezintă astfel : Nr. Suprafața teritoriului Suprafața teritoriului crt. Satul intravilan existent (ha) intravilan existent (ha) 1990 2002 1 Rediu 155,472 234,634 2 Breazu 99,312 142,112 3 Horlești 113,368 150,682 4 Tăutești 38,213 44,184 6 Trupuri separate - 1,250 Raportat la total intravilan 406,365 572,862 teritoriu administrativ actual 5 Valea Lupului 250,405 373,020 Total intravilan teritoriu 656,770 945,882 administrativ 2002 Introducerea suprafețelor în intravilan a fost făcută ținându-se seama de perimetrul construibil dinainte de anul 1990, perimetru restrâns și care lasa în afara vetrelor satelor o mulțime de construcții. MEMORIU GENERAL 38

Pagina 39

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Zona pentru locuințe ocupă 63,93% din teritoriul intravilan și este formată în mare majoritate din locuințe cu nivel mic de înalțime - 1-2 niveluri. Starea clădirilor de locuit este în proporție de 50% bună, însă materialul folosit este predominant chirpiciul cu invelitori din tiglă, tablă sau azbociment. Dacă casele vechi au un caracter rural, cele noi, mai bine utilate făcute în ultimii ani – în special cele din zona Rediu Horlești și Breazu, au caracter urban și semiurban și sunt realizate din materiale durabile. Structura acestei zone este caracteristică a satelor moldovene, parcelări cu o configurație specifică determinată de condiții istorice și de relief cu case amplasate izolat pe parcelă. Majoritatea gospodăriilor cuprind casa și anexele, cu un nivel mediu de organizare și calitate uneori chiar mediocră a construcțiilor. Materiale de construcții sunt în general ieftine nedurabile, chirpici, paiantă lemn, la casele mai vechi și materiale durabile la majoritatea celor noi, cărămidă, beton armat, șarpanta din lemn. După anul 1990 se observă o dezvoltare a fondului construit al locuințelor din localitățile componente a comunei Rediu. Se observă două tendințe majore: Prima constă în ocuparea unor terenuri în afara perimetrului construibil stabilit prin Schița de sistematizare din 1989, în special de-a lungul căilor de comunicație. Cea de a doua tendință a fost de ocupare a unor parcele libere din interiorul intravilanului sau printr-un proces de divizare a parcelelor existente. Acest proces a fost determinat și de către restricțiile naturale - versanți cu potențial de instabilitate sau de luncă - deși îndiguite, cu exces de umiditate. Conform Recensământului din 2002, în comuna Rediu se aflau 2018 de gospodării repartizate astfel : NR. SATUL NR. GOSPODĂRII CRT. 1 Rediu 458 2 Breazu 250 3 Horlești 336 4 Tăutești 54 Total comuna Rediu 1098 5 Valea Lupului - care intre timp a devenit comună 920 TOTAL 2018 În anul 2005 în comuna Rediu s-au înregistrat 1294 locuințe din care 1293 din fonduri private și 1 din fonduri publice Zona pentru instituții publice și servicii ocupă doar 0,67% din teritoriul intravilan, situație normală pentru comunele colinare și de șes, unde suprafața terenurilor agricole este preponderentă. • Învățământul. În anul 2006 în comună învățământul se desfășura în grădinițe cu 130 copii (în cadrul școlilor) și 4 școli cu 310 elevi, beneficiind de 14 săli de clasă și 32 cadre didactice. În medie pe clasă revin 22 copii iar pe un cadru didactic 9 copii preșcolari și elevi. Din punct de vedere al învățământului, pe teritoriul comunei se află urmatoarele dotări: • Școala generală cl. I – VIII – Rediu; • Școala generală cl. I – VIII – Horlești; • Școala generală cl. I – VIII – Tăutești; • Școala generală cl. I – IV – Breazu; MEMORIU GENERAL 39

Pagina 40

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI ȘCOLARE RURALE DIN COMUNA REDIU Nr. INDICATORUL (NR.) ANUL Crt 1999 2000 2002 2003 2004 2005 Total elevi – din care: 603 613 558 587 342 310 2 Învățământ primar 287 287 265 290 160 157 3 Învățământ gimnazial 316 326 293 271 143 118 Din constatările făcute pe teren a rezultat că starea de întreținere a localurilor pentru școli nu este foarte bună, acestea necesitând reparații curente sau capitale. Comuna dispune de 2 biblioteci care sunt școlare, cu un fond total de aproximativ 10000 volume. • Rețeaua sanitară în anul 2005 beneficia de: • Medici în sectorul public 1 • Medici în sectorul privat 2 • Stomatologi în sectorul public 1 • Stomatologi în sectorul privat 1 • Farmaciști în sectorul privat 1 • Personal mediu sanitar în sectorul public 2 • Personal mediu sanitar în sectorul privat 3 • Cabinete medicale în sectorul public 1 • Cabinete medicale în sectorul privat 2 • Cabinete stomatologice în sectorul privat 1 • Cabinete medicale de familie sector privat 2 • Viața religioasă este facilitată de existența în cadrul comunei a 4 biserici ortodoxe și 2 case de cult adventist • Situația social - culturală a comunei în cadrul județului poate fi considerată mult sub nivelul mediu. În ceea ce privește finanțarea bugetară locală în anul 1995 veniturile proprii au avut o pondere în veniturile bugetare totale ale comunei de 34,6%, restul provenind din impozitele pe salarii. Veniturile extrabugetare au fost nesemnificative (0,6 milioane lei). Cheltuielile cu organele executive reprezintă 26,3% din totalul cheltuielilor begetare efectuate. • Monumente istorice șI de arhitectură Pe teritoriul comunei Rediu nu există nici un monument istoric înscris în “Lista monumentelor istorice” Zona unităților industriale și agricole ocupă 13,46ha%, respectiv – 2,35% din teritoriul intravilan și este formată din terenurile Stațiunii de cercetare Breazu și din vechile sedii ale CAP-urilor, SMA-urilor și IAS-urilor ale căror cladiri s-au inchiriat sau vândut unor firme sau din terenuri particulare în care se desfășoară activități de mică producție, și depozitare Zona de gospodărie comunală și cimitire este formată de fapt din cimitirele aflate în intravilan. Zona construcțiilor aferente lucrărilor tehnico - edilitare este reprezentată de terenurile rezervate ocupării cu obiective din domeniul alimentării cu apă: rezervoare, stații de tratare, stații de epurare, puțuri de captare a apei. • Rețeaua electrică avea la sfârșitul anului 1995 un număr de 25 posturi TRAFO cu o putere instalată de 5917 KVA, cu un comcum total mai mare cu 49% față de anul 1989. Se remarcă numărul în creștere al abonaților casnici, comuna fiind electrificată aproape integral (99,4% din gospodării). MEMORIU GENERAL 40

Pagina 41

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Nr. Indicatorul Unitatea 1989 1995 % crt. de măsură 1 Consum total Mwh 3456 5149 149,0 2 din care: casnic Mwh 579 945 197,3 3 Abonați total Nr. 1452 1741 119,9 4 din care: casnic Nr. 1375 1659 120,7 5 Consum iluminat public Mwh - 79 - 6 Consum mediu casnic Mwh 421 570 135,4 • Aprovizionarea cu apă se realizează din pânza freatică prin fântâni care au grad de nepotabilitate bacteorologică și chimică de 14% respectiv 19%. Comuna dispunea la nivelul anului 2001 și de o rețea de alimentare su apă în lungime de 0,4km • Aprovizionarea cu gaze se realizează su ajutorul rețelelor de distribuție în lungime totală de 14,00 km • Telefonie. Comuna are un număr de 3 unități PTTR – centrale și în anul 2001, un număr de 973 de abonați – telefonie fixă. • Poștă. În comună există o agenție poștală care în anul 1995 a avut următorul volum de activitate: s-au transmis 6963 corespondențe. 262 colete, 967 mandate poștale telegrafice și 1247 mandate de pensii în medie pe lună. În comună în anul 2004 erau 1170 abonați radio și 1271 abonați TV. Zona căilor de comunicație rutieră reprezintă 10,68% din teritoriul intravilan și este formată din drumurile județene, comunale care traversează intravilanul localităților, precum și din străzile satelor comunei. Din cauza reliefului frământat pe care sunt amplasate satele, rețeaua locală de străzi prezintă trasee lungi și neregulate, precum și profile longitudinale și transversale necorespunzătoare, lipsite de îmbrăcăminți și de șanțuri. Terenurile agricole ocupă cca 19,02% din teritoriul intravilan și sunt aferente gospodăriilor proprietate privată ale populației care are din cultivarea acestora și sursa principală de hrană, dar și o sursă de câștig. Terenurile ocupate de ape din teritoriul intravilan sunt formate din pâraiele care traversează intravilanele și de iazul din localitatea Rediu. Acestea au o suprafață de 3,73ha reprezentând 0,65% din teritoriul intravilan existent. MEMORIU GENERAL 41

Pagina 42

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.8. ZONE CU RISCURI NATURALE Conform Ordinului comun al MLPAT nr. 62/N, MAPPN nr.1955 și DAPL nr. 190/288 din 31 iulie 1998, zonele expuse la riscuri naturale sunt reprezentate cu prioritate de alunecări de teren și inundații. Identificarea, inventarierea și delimitarea acestor zone în conformitate cu ordinul menționat se face prin grija consiliilor județene și locale pe baza: • Cercetărilor de teren • Studiilor geotehnice privind construibilitatea terenurilor și condițiile de fundare a construcțiilor; • Concluziilor studiilor de specialitate, întocmite în acest scop; • Detalierii macrozonării teritoriului țării cuprinsă în secțiunea PATN; • Informațiilor de la localnici privind evoluția fenomenelor, ritmicitatea și amploarea lor; În comuna Rediu nu s-a întocmit un astfel de studiu. În aceste condiții identificarea și delimitarea zonelor cu riscuri naturale s-a făcut pe baza datelor și informațiilor existente la această dată. Terenurile, în afara unor procese relativ continue care le deteriorează și le degradează, sunt supuse efectelor unor riscuri naturale cu urmări grave asupra lor cu importante pagube materiale, uneori și cu pierderi de vieți omenești. În general, sunt considerate riscuri naturale acele evenimente care schimbă într-un timp relativ scurt și cu un grad apreciabil de violență o stare de echilibru existentă. Pe teritoriul comunei Rediu există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșele 2.1, 2.2 de situație existentă. În literatura de specialitate din acest domeniu, sunt considerate riscuri naturale, care pot afecta și teritoriul comunei Rediu, următoarele fenomene: • Cutremurele de origine tectonică provocate de fenomene de faliere a scoarței terestre; Acest fenomen poate avea ca efect: avarii la strucurile de rezistență ale clădirilor și/sau distrugeri parțiale sau totale ale unor clădiri, pierderi de vieți omenești; Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Rediu se află situată în zonă cu intensitate seismică 8 pe scara MSK, cu perioadă medie de revenire de cca 50 de ani. Conform STAS 11100/1-77 corelat cu normativ P100/92, rezultă că teritoriul comunei Rediu este amplasat în zona „C” de seismicitate, caracterizată prin: Ks - coeficient de seismicitate =0,20 Te - perioada de colt = l .00 Msk - grad seismic asimilat = VIII • Inundațiile provocate de ploi torențiale, topiri bruște de zăpadă, accidente produse la lucrările existente pe cursurile râurilor – rupturi de baraje, diguri, canale, deteriorarea regularizării cursurilor de apă și/sau erori umane legate de exploatarea construcțiilor hidrotehnice și de obturarea albiei râurilor prin depozitarea de diverse materiale etc; La producerea de inundații obiectivele afectate pot fi: clădiri, drumuri, poduri, podețe, căi ferate, rețele tehnico-edilitare, baraje, diguri, suprafețe din intravilan și extravilan, pierderi de vieți omenești; MEMORIU GENERAL 42

Pagina 43

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, comuna Rediu nu se află situată în zonă afectată de inundații, iar cantitatea maximă de precipitații căzute în 24 de ore – între anii 1901 – 1997 a fost de 150 – 200mm. Riscuri de inudații o În localitatea Rediu – de-a lungul văii pârâului Rediu (Fundu Văii) și a afluentului său din partea de est a satului; o În localitatea Breazu – de-a lungul văii de la nord, nord-vest de biserică; o În localitatea Horlești de-a lungul părâului Cacaina și partea sudică a DJ 248B la ieșirea spre Vânători – Popricani; o În localitatea Tăutești – de-a lungul văii de scurgere a apelor în iazul Tăutești și în zona intravilanului, în partea de nord – vest a iazului; o zone inundabile - întălnite de obicei de-a lungul pâraielor neregularizate și zonelor ravenare. Din planul de Apărare împotriva inundațiilor preluat de la primăria Rediu am extras câteva din obiectivele ce pot fi afectate în cazul revărsării sau scurgerii pe versanți: • Obiective ce pot fi afectate prin revărsarea pârâului Fundul Văii: o Gospodării – 20 – în loc Rediu; o DJ (280E) – 0,60km; • Obiective ce pot fi afectate prin revărsarea pârâului Valea Lupului: o 10ha pășune; • Obiective ce pot fi afectate prin revărsarea pârâului Cacaina (Zahorna): o Gospodării – 6 – în loc Horlești; o 1 obiectiv economic; o 2 podețe; o 12 ha pădure; • Obiective ce pot fi afectate prin scurgerea pe versanți - Valea Prisacei: o 3 poduri lemn+metal; o 12 podețe lemn + metal; • Obiective ce pot fi afectate prin scurgerea pe versanți - Valea Tăutești: o Amenajarea piscicolă Tăutești; o 25 ha de pășune • Obiective ce pot fi afectate prin scurgerea pe versanți - Valea David: o 30 ha de pășune • Alunecările de teren provocate de precipitații atmosferice care pot provoca reactivarea unor alunecări vechi și apariția alunecărilor noi; eroziunea apelor curgătoare cu acțiune permanentă la baza versanților; acțiunea înghețului și a dezghețului; acțiunea cutremurelor care reactivează alunecările vechi și declanșează alunecări primare; săpături executate pe versanți sau la baza lor; defrișarea abuzivă a plantațiilor și a pădurilor, care produce declanșarea energiei versanților La alunecări de teren: obiectivele care pot fi afectate sunt: rețele tehnico-edilitare, poduri, podețe, drumuri, căi ferate, suprafețe din intravilan și extravilan. Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Național – Secțiunea a V-a Zone de risc natural, în macrozonarea teritoriului din punct de vedere al riscului la alunecări de teren, comuna Rediu se află situată în zonă cu risc ridicat – mare, fiind afectată de alunecări primare. Pe teritoriul administrativ, în zona intravilanelor au fost identificate suprafețe de teren predispuse la alunecări de teren. MEMORIU GENERAL 43

Pagina 44

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Riscuri de alunecare o pe versanții puternic înclinați în extremitățile de vest a satului Rediu; o În localitatea Rediu – pe partea vestică și de-a lungul DJ 280E; o În zona dintre limitele intravilanelor Rediu și Breazu; o În zona trupului separat de localitate din partea de vest a localității Rediu, inclusiv zona cimitirului Rediu; o La limita sudică a localității Tăutești; o În localitatea Horlești, pe versantul din partea de est a DJ 282 – planul 2, pe segmentul cuprins între zona centrală a localității și ieșirea din partea de nord spre Movileni și zona ravenei din partea de est a DJ248B; o Zona de est a satului Horlești; • Fenomene meteorologice periculoase; Conform planului de Apărare împotriva inundațiilor preluat de la primăria Rediu, în perioada 2001 – 2004 nu s-au înregistrat fenomene hidrometeorologice periculoase. • Emisii radioactive naturale. Pe teritoriul comunei Rediu nu au fost semnalate fenomene de emisii radioactive naturale. Efectele distructive ale acestor fenomene pot fi evitate sau în mare măsură, atenuate. La nivelul actual al cunoștințelor științifice, deși nu este posibil de prevăzut exact timpul lor de producere, se poate determina destul de precis locul unde ele se vor produce, în fapt, cu excepția cutremurelor, celelalte sunt previzibile cel puțin cu câteva ore înainte. Se știe, spre exemplu, care sunt zonele inundabile, zonele de mare seismicitate (gradul 7 și peste) sau cele cu alunecări. Acest lucru poate permite adoptarea de măsuri eficiente de protecție. 2.9. ECHIPARE EDILITARĂ MEMORIU GENERAL 44

Pagina 45

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Gospodărirea apelor Comuna Rediu dispune în prezent: În satele Breazu și Rediu, alimentarea cu apă a consumatorilor este asigurată din captări de apă subterană, printr-un sistem de rezervoare de înmagazinare și distribuție pe traseul conductei de aducțiune. Alimentare cu apă Pe teritoriul comunei Rediu există sisteme locale de alimentare cu apă destinate satelor Rediu și Breazu. Asigurarea alimentării cu apă a consumatorilor în satele Rediu și Breazu este realizată parțial, din captare de ape subterane, printr-un sistem de rezervoare de înmagazinare și distribuție pe traseul conductei de aducțiune. Există în Breazu și o conductă de transport a apei potabile, alimentată dintr-un rezervor de înmagazinare aparținând Liceului Agricol Iași. Alimentarea cu apă a consumatorilor casnici din Tăutești și Horlești este realizată în prezent cu surse locale, respectiv fântăni de tip rural. Canalizare Din punct de vedere al echipării cu sisteme centralizate de canalizare care să cuprindă rețele colectoare, stații de preepurare și epurare a apelor uzate menajere, se constată că în comuna Rediu nu sunt asigurate astfel de utilități. În prezent colectarea, evacuarea și descărcarea apelor uzate menajere din cadrul gospodăriilor se realizează local –hazna de tip uscat, nevidanjabilă sau prin descărcare prin incinta proprietăților. Apele meteorice de pe acoperișurile caselor nu sunt canalizate, colectarea și scurgerea lor realizându-se la „zi”. Apele pluviale de pe suprafețele sistematizate nu beneficiază de un sistem centralizat de colectarea apelor pluviale, scurgerea realizându-se la nivelul străzilor, dar majoritatea drumurilor neavând practicate șanțuri colectoare adiacente, iar cele existente nu sunt întreținute și sunt într-o stare necorespunzătoare. Alimentarea cu energie electrică Pe teritoriul comunei Rediu sunt localizate rețele electrice aeriene de înaltă tensiune (110KV), rețele electrice aeriene de medie tensiune (20KV) și rețele electrice aeriene de joasă tensiune (0,4KV). În toate satele componente ale comunei există rețea de distribuție, de joasă tensiunea energiei electrice, care alimentează consumatorii casnici și un număr de 18 posturi de transformare aeriene de MT/JT. Posturile de transformare aeriene sunt racordate la o rețea formată din linii aeriene de 20KV legate la sistemul energetic național. Posturile de transformare sunt dispuse astfel pe teritoriul comunei: PT1 -1 buc. în Tăutești; PT1-PT3 – 3 buc. în Horlești și PT1-PT7-7 buc. în satele Breazu și Rediu, Pe unele porțiuni de trasee, rețeaua de distribuție de joasă tensiune 0,4KV,este pozată pe stâlpi din lemn degradați, în satele Rediu, Breazu, Horlești și Tăutești. În toate satele comunei s-a constat inexistența iluminatului stradal, exceptând porțiunea din satul Valea Lupului, dinspre drumul național DN28. Telefonie Comuna Rediu dispune de o centrală telefonică automată tip CNE cu 250 de linii în Valea Lupului și de o centrală telefonică automată tip CVE cu 250 de linii în Rediu. Toate satele comunei beneficiază de o rețea telefonică, rețelele telefonice din satele Horlești, Tăutești, Breazu și Rediu sunt cuplate la centrala telefonică automată existentă în Rediu, iar rețeaua telefonică din Valea Lupului este cuplată la centrala telefonică automată localizată în sat. Rețeaua telefonică și liniile telefonice la abonați sunt din cabluri coaxiale. MEMORIU GENERAL 45

Pagina 46

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Alimentarea cu căldură În prezent alimentarea cu căldură a consumatorilor individuali în satele Breazu, Horlești și Tăutești, se realizează, cu sobe alimentate cu combustibil solid (lemn sau cărbune), neexistând rețea de distribuție a energiei termice necesare încălzirii și preparării apei calde menajere a locuințelor. În Rediu alimentarea cu căldură a consumatorilor se realizează parțial, cu sobe alimentate cu combustibil solid (lemn sau cărbune) , cu sobe alimentate cu combustibil gazos –gaz metan și centralizat cu ajutorul centralelor termice individuale (microcentrale, grupuri termice, etc.) pe coblustibil gazos din conducta de distribuție a gazului metan existentă. Alimentarea cu gaze naturale Pe teritoriul comunei Rediu există o rețea de repartiție (transport) gaz metan și rețele de distribuție a gazului metan parțial în Rediu și Breazu. Rețeaua de distribuție a gazului metan în Breazu (parțial) este alimentată din conducta de repatiție ( transport) printr-o stație de reglare măsurare existentă în incinta S.C.” Antibiotice”. Parțial în Breazu, prepararea hranei se realizează cu aparate locale de gătit –aragaze, alimentate la conducta de utilizare gaz metan, racordată la rețeaua de distribuție existentă. În prezent în satele Horlești, Tăutești, Rediu și Breazu, prepararea hranei realizându-se cu aparate locale de gătit –aragaze, cu butelii, neexistând rețea de distribuție a gazului metan. Gospodărire comunală Depozitarea necontrolată a deșeurilor constitue o sursă majoră de poluare și degradare a solului. Problema deșeurilor devine acută datorită creșterii cantității acestora. O serie de deșeuri rezultate sunt depozitate neorganizat pe terenuri libere. În gospodării salubrizarea se realizează local, însă este necesară găsirea unei soluții pentru viitor în ceea ce privește salubritatea. O altă problemă o constitue cimitirele aflate în intravilan. Între gospodăriile localnicilor sau la limita intravilanului, învecinându-se cu gospodăriile și putându-se favoriza răspăndirea molimelor. Este necesară izolarea acestora de zonele rezidențiale. Disfuncționalități Lipsa unor surse de apă necesare asigurării consumurilor existente și de perspectivă și capacitatea redusă de distribuție a apei la consumatori. Lipsa totală a sistemului de canalizare a apelor uzate menajere și pluviale și a stâlpilor de preepurare și epurare a acestora. Existența unor porțiuni de trasee din rețeaua de distribuție de joasă tensiune 0,4KV, pe stâlpi din lemn degradați cât și inexistența iluminatului stradal în satele Rediu, Breazu, Horlești și Tăutești. Neonorarea cererilor de instalare a unor noi posturi telefonice. Lipsa totală a sistemului centralizat de alimentare cu căldură și lipsa totală a rețelei de distribuție a gazului metan în localitățile componente. Nu există un sistem de oragnizare a colectării individuale, depozitării individuale, a descărcării și a transportării deșeurilor menajere. MEMORIU GENERAL 46

Pagina 47

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU 2.10. PROBLEME DE MEDIU SITUAȚIA EXISTENTĂ Cadrul natural. Elementele cadrului natural: relief, condiții geotehnice, condiții hidrologice, climă, spații verzi, cursuri și oglinzi de apă, sunt prezentate detaliat în capitolul 2.2 – Elemente ale cadrului natural Resurse naturale ale solului și subsolului Pe teritoriul comunei Rediu nu există resurse naturale majore. Pădurile reprezintă o resursă naturală a zonei, atât pentru produsele specifice (lemn, fructe de pădure, ciuperci, etc.), cât și pentru resursele faunistice cu valoare cinegetică, pentru potențialul turistic și de agrement, deocamdată insuficient valorificat, sau pentru rolul complex ecologic. Deasemeni iazurile de pe teritoriul comunei reprezintă o resursă naturală importantă. Riscuri naturale Pe teritoriul comunei Rediu există o serie de zone cu cu fenomene de instabilitate în activitate, zone cu pericol de inundabilitate sau cu umiditate excesivă, zone ce au fost identificate în teren și marcate în planșele 2.1, 2.2 de situație existentă și care au fost prezentate detaliat în capitolul 2.8 – riscuri naturale Monumente ale naturii și istorice Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comunei Rediu se găsesc următoarele monumente: • Monumente ale naturii: o 16 exemplare Stejar (Quercus robur) de 200 ani, satul Rediu Tatar, comuna Rediu; o La Mârzesti exista Beta trigyna – sfecla salbatica (vulnerabila) si laleaua de padure (vulnerabila) (Tulipa biebersteiniana). Restrictii stabilite în legatura cu monumentele naturii: o este interzisa orice interventie asupra tulpinii, coroanei sau radacinilor arborilor monument, fara aprobarea scrisa a Filialei Iasi a Academiei Române – Subcomisia Monumentelor Naturii; o se interzice urcatul pe coroana, precum si recoltatul florilor, fructelor si al semintelor; o sunt interzise pasunatul si cositul în terenul ocupat de flora protejata, precum si accesul persoanelor neautorizate în spatiul împrejmuit respectiv. o este interzis recoltatul plantelor si semintelor de interes stiintific naturalistic; o sunt interzise distrugerea sau stergerea inscriptiilor de pe panourile indicatoare si deteriorarea împrejmuirii de protectie. • Perimetre speciale forestiere protejate: Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urma cu plantatii forestiere pentru combaterea eroziunii solului si stabilizarea versantilor alunecatori (H.G. nr. 786/30.12.1993). o Padurea Breazu-Munteni, situata la nord de municipiul Iasi; teren extravilan: 70,8 ha; adaposteste: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabila), lalea pestrita (Fritillaria montana) (vulnerabila), Nectaroscordum dioscordis (planta vulnerabila). Brâul verde de paduri care brodeaza municipiul Iasi are un rol benefic si din punct de vedere al protectiei mediului, prin îmbunatatirea climatului si purificarea atmosferei, constituind în acelasi timp o importanta zona de agrement pentru locuitorii din strabuna capitala a Moldovei. Toate acestea au determinat ca padurile ce înconjoara municipiul Iasi sa fie incluse în cadrul unor perimetre forestiere cu regim special de protectie. O încadrare a zonelor ocrotite de aceasta natura, a caror lista a fost prezentata anterior, în categoriile de clasificare a I.U.C.N. este dificilă. MEMORIU GENERAL 47

Pagina 48

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU Restrictii stabilite în cuprinsul perimetrelor speciale forestiere protejate: o este, de regula, interzis accesul mijloacelor de transport hipo si auto; acesta va fi limitat la minimum posibil si permis numai pe drumurile si potecile special amenajate. Se accepta accesul persoanelor în scop turistic sau de recreere, dar numai în zonele stabilite în acest scop. o se interzice exploatarea arborilor, a arboretului, a vegetatiei arbustive si subarbustive, cu exceptia lucrarilor de întretinere necesare; o sunt interzise lucrarile de constructie, deschiderea de cariere si saparea de santuri. Se accepta numai interventiile de întretinere si reparatii la constructiile existente (canale de scurgere a apei, drumuri, drenuri etc.); o se interzice pasunatul în interiorul perimetrelor special protejate. Se accepta exploatarea covorului ierbaceu numai prin cosire, dupa perioada de însamântare naturala; o se interzice schimbarea folosintei actuale a perimetrelor respective o Propuneri de situri NATURA 2000 • Pădurea și pajiștile de la Mârzești - Iași aparținând de comunele Popricani și Rediu cu o suprafață de 232,10 ha - Arie de Importanta Avifaunistică. • Dealul lui Dumnezeu – aparținînd de comuna Rediu cu o suprafață de 569,60 ha - Arie de Importanta Comunitară Restricții: o pe teritoriul siturilor Natura 2000 se accepta promovarea activitatilor de dezvoltare durabila care sa permita conservarea speciilor sau a habitatelor pentru care a fost declarata zona respectiva ca sit Natura 2000. o toate proiectele amplasate în reteaua Natura 2000 se supun evaluarii impactului asupra mediului. o conform Legii 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, toate siturile propuse trebuiesc protejate din momentul propunerii lor. o factorii interesati au obligatia de a respecta planurile de management ale siturilor pe car ele detin si de a continua o buna gospodarire a terenului. o adminisrasiile locale si judetene au obligatia de a tine cont în planurile de dezvoltare de siturile Natura 2000. o Situri arheologice și monumente istorice și de arhitectură: Pe cuprinsul teritoriului administrativ al comunei Rediu există o serie de situri arheologice – prezentate mai jos, unele înscrise în Lista Monumentelor Istorice, iar unele dintre ele reperate. Acestea se află situate atât în zonele intravilane, cât și în zonele extravilane ale comunei: • Situri arheologice incluse în Lista Monumentelor Istorice: • IS-I-s-B-03546 – Așezare – sat Breazu – „Dealul Breazu” („La Salcâmi”) la cca. 300m NE de sat, pe panta sudică a dealului Breazu – Eneolitic final, cultura Horodiștea – Erbiceni; • IS-I-s-B-03646 – Situl arheologic de la Rediu, punct „Bădărău” – sat Rediu – „Bădărău”, cartier Munteni, la marginea de SV a fostului sat, pe pante și cornișa dealului; (localizat pe teritoriul com. Valea Lupului) Referințe cartografice (1:25000): L-35-32-A-c Coordonate geografice: Lat. N: 47°10’45”, Long.E: 27°31’40”, MEMORIU GENERAL 48

Pagina 49

PUG REACTUALIZARE PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA REDIU • IS-I-s-B-03646.01 – Situl Vatra medievală a satului Munteni – sat Rediu – „Bădărău”, cartier Munteni, la marginea de SV a fostului sat, pe pante și cornișa dealului – sec.XV-XVIII Epoca medievală; Referințe cartografice (1:25000): L-35-32-A-c Coordonate geografice: Lat. N: 47°10’45”, Long.E: 27°31’40”, • IS-I-s-B-03646.02 – Așezare – sat Rediu – „Bădărău”, cartier Munteni, la marginea de SV a fostului sat, pe pante și cornișa dealului – sec.IV – Epoca daco - romană; • IS-I-s-B-03646.03 – Așezare – sat Rediu – „Bădărău”, cartier Munteni, la marginea de SV a fostului sat, pe pante și cornișa dealului – Hallstatt; • IS-I-s-B-03647 – Situl arheologic de la Rediu, punct „Valea Mută” – sat Rediu – „Valea Mută”, cartier Munteni, la cca 800m de fostul sat, pe interfluviul dintre pâraiele Rediu-Tătar și Valea Mută; Referințe cartografice (1:25000): L-35-32-A-c Coordonate geografice: Lat. N: 47°11’10”, Long.E: 27°31’10”. • IS-I-s-B-03647.01 – Vatra medievală a satului Munteni de la „Valea Mută” – sat Rediu – „Valea Mută”, cartier Munteni, la cca 800m de fostul sat, pe interfluviul dintre pâraiele Rediu-Tătar și Valea Mută – sec. XVII-XVIII Epoca medievală; • IS-I-s-B-03647.02 – Așezare – sat Rediu – „Valea Mută”, cartier Munteni, la cca 800m de fostul sat, pe interfluviul dintre pâraiele Rediu-Tătar și Valea Mută – sec. III-IV Epoca daco-romană; • IS-I-s-B-03647.03 – Așezare – sat Rediu – „Valea Mută”, cartier Munteni, la cca 800m de fostul sat, pe interfluviul dintre pâraiele Rediu-Tătar și Valea Mută – Hallstatt; • IS-I-s-B-03647.04 – Așezare – sat Rediu – „Valea Mută”, cartier Munteni, la cca 800m de fostul sat, pe interfluviul dintre pâraiele Rediu-Tătar și Valea Mută – Epoca bronzului târziu, cultura nouă; •

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.