Hotărâre a Consiliului Local

HCL nr. 43 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni, pentru perioada 2025-2032

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 43
Data
24.06.2025
Emitent
Comuna Răducăneni, jud. Iași
Pagini
63
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 43 din 24.06.2025, „HCL nr. 43 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni, pentru perioada 2025-2032”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/ha/2025/06/hcl_43_06_2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104429-hcl-nr-43-privind-aprobarea-strategiei-de-dezvoltare-locala-a-comunei, 09.11.2026)

Fișier creat
26.06.2025
Arhivat
09.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RĂDUCĂNENI H O T Ă R Â R E A Nr. 43 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni, pentru perioada 2025-2032 Consiliul local al comunei Răducăneni, județul Iași, legal constituit conform Ordinului nr. 499/2024 al Prefectului Județului Iași, întrunit la lucrările ședinței ordinare din data de 24 iunie 2025, la convocarea primarului prin Dispoziția nr. 252/2025, modificată și completată prin Dispoziția nr. 256/2025; Având în vedere: - referatul de aprobare și proiectul de hotărâre ale primarului comunei, înregistrate sub nr. 5906/RG/2025; - anunțul înregistrat sub numărul 5907/RG/2025 al secretarului general al comunei, prin care face publică intenția consiliului local de a adopta un act administrativ cu caracter normativ, anunț făcut în temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată; - avizele, înregistrate sub nr. 42/CEBF/2025 și sub nr. 42/CAPJ/2025, ale Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Comunei Răducăneni și rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, înregistrat sub nr. 6711/RG/2025, nr. 6712/RG/2025, nr. 6713/RG/2025 și nr. 6714/RG/2025 ; În conformitate cu prevederile: - Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; - art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu completările și modificările ulterioare; - art. 129, alin. 2, lit. b) și alin. (4), lit. e) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 139, alin. (3) și art. 196, alin. (1), lit. a) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: ARTICOL UNIC (1) Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Primarul comunei va duce la îndeplinire prezenta hotărâre. Secretarul general al comunei va comunica prezenta hotărâre compartimentelor de resort, precum și Instituției Prefectului Județului Iași pentru controlul legalității. Adoptată astăzi 24 iunie 2025. PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Consilier local, Emil ENCUȚ Contrasemnează pentru legalitate Secretar general Cătălin-Rivelino BUMBARU Prezenta hotărâre a fost adoptată în unanimitate, la ședință participând 13 dintre cei 15 consilieri locali aflați în funcție ai Consiliului Local al Comunei Răducăneni.

Pagina 2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RĂDUCĂNENI Anexa la Hotărârea nr. 43 din 24 iunie 2025 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 1

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 CUPRINS 1. INTRODUCERE pg. 3 2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE pg. 7 3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI_____ pg. 11 3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA STRATEGIEI__________pg.11 3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPE ELABORĂRII STRATEGIEI_______________________________ pg. 12 4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE pg.16 4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST _________________________________pg.16 4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI IAȘI pg.17 4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI pg.20 4.3.1. SCURT ISTORIC pg. 21 4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ___ pg.25 4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ pg.28 4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ pg.29 4.3.5 TURISMUL pg.30 4.5.6. POPULAȚIA pg.31 4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE___________________________________________pg.34 5. ANALIZA SWOT pg. 35 6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ__ pg.43 6.1. VIZIUNEA pg.43 6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE pg.43 6.2.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR___________________________________________ pg.44 6.2.2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC LOCAL_________________________________ pg.47 6.2.3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE pg.48 6.2.4. CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE_____________________________________pg.44 2

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE_____________________________________________ pg.51 8. PORTOFOLIUL DE PROIECTE_____________________________________________________________________pg.57 BIBLIOGRAFIE_________________________________________________________________________________________pg.60 LISTA FIGURI/TABELE________________________________________________________________________________pg.61 1. INTRODUCERE Prezenta strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument esențial de management și planificare pentru dezvoltarea durabilă a comunei Răducăreni, județul Iaș. Prin intermediul strategiei de dezvoltare locală se va stabili o direcție clară, mobilizarea și coordonarea tuturor resurselor și energiilor existente pentru modernizare și progres. În cadrul realizării strategiei de dezvoltare se dorește implicarea și consultarea tuturor actorilor interesați: autoritățile publice locale, cetățeni, mediul antreprenorial și societatea civilă. Consiliul Local în calitate de autoritate deliberativă și Primăria Comunei Raducăreni, prin primarul comunei, în calitate de autoritate executivă, inițiatorii de drept ai prezentei strategii, își asumăm depunerea tuturor eforturilor necesare pentru realizarea strategiei locale și ulterior ducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor și proiectelor cuprinse în vederea dezvoltării comunei, îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, a actului administrativ și dezvoltarea mediului antreprenorial. Pornind de la analiza situației actuale a zonei, vom stabili o nouă viziune pentru dezvoltarea comunei Raducăneni, noi axe prioritare de dezvoltare și vom propune proiecte și măsuri. Colectarea informațiilor și a datelor premergătoare analizei va avea la bază date din surse oficiale dar și informații obținute direct de cetățeni și mediul de afaceri, tocmai cu scopul de a identifica cât mai în detaliu nevoile și propria viziune a acestora pentru dezvoltarea comunei. 3

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Pe tot parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală se va avea în vedere corelarea cu documentele programatice existente la nivele superioare (strategia de dezvoltare națională, strategia de dezvoltare județeană) dar și contextul național și european și oportunitățile de finanțare existente, respectiv, programele naționale de finanțare și fonduri europene pentru investiții în infrastructura locală, servicii sociale, educație, protecția mediului, etc. Un alt aspect important ce se va avea în vedere în elaborarea strategiei de dezvoltare locală este respectarea principiilor legate de transparența, dezvoltarea durabilă, sustenabilitate și reducerea impactului asupra mediul înconjurător (DNSH). O dată finalizată strategia de dezvoltare locală va constituii un ghid de acțiune ce include axe prioritare, obiective, proiecte și măsuri, la dispoziția autorităților publice locale, a cărui scop este, ca prin implementare, să genereze dezvoltarea comunități locale, a economiei și creșterea calității vieții cetățenilor comunei. 4

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 DEFINIRE TERMENI ȘI ABREVIERI Dezvoltare economică locală: - un proces participativ, în cadrul căruia membrii comunității, din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula activitatea comercială locală, care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a localității. Dezvoltarea durabilă: - dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Sustenabilitate: - calitate a unei activități de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Planificarea strategică: - reprezintă acțiunile desfășurate în vederea creării unui planului strategic, care să cuprindă toate proiectele și obiectivele necesare pentru a putea atinge viziunea SDL - Strategie de dezvoltare locală IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii; ONG - Organizații Non-guvernamentale INS - Institutul Național pentru Statistică PUG - Planul Urbanistic General PUZ - Plan Urbanistic Zonal PAT – Programul Asistență Tehnică PCIDIF -Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare PDD – Programul Dezvoltare Durabilă 5

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 PEO – Programul Educație și Ocupare PT – Programul Transport PIDS – Programul Incluziune și Demnitate Socială PTJ – Programul Tranziție Justă PS -Programul Sănătate PNDL - Programul Național de Dezvoltare Locală PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență AFM - Administrația Fondului de Mediu CNI- Compania Națională de Investiții ONU - Organizației Națiunilor Unite UE - Uniunea Europeană SWOT - acronimul de la strengths, weaknesses, opportunities and threats, adica puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari ale companiei . DNSH – acronimul de la: ”DO NO SIGNIFICANT HARM” și înseamnă a nu prejudicia în mod semnificativ mediu înconjurător. 6

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE În anul 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat un document istoric - Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest document își propune, prin cele 17 obiective ale sale, un viitor mai bun, nu doar pentru noi, dar si pentru copiii noștri. Cele 17 obiecțive adoptate sunt prezentate sugestiv în imaginea de mai jos: Imaginea 1. Obiectivele Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă 7

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Româ nia, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adună rii Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei”, ră spunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă , reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă . La nivel național, Româ nia adoptă ”Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030” prin care stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030. Strategia susenunțată susține dezvoltarea Româ niei pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu, este orientată că tre cetă țean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecă rui cetă țean, într-un mod echitabil, eficient, într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. În ultimii ani omenirea a fost marcată de o serie de crize multiple și interconectate, generate de o pandemie, ră zboi și conflicte sociale, schimbă ri climatice severe, generâ nd o volatilitate crescută a piețelor globale, mai ales cea a energiei și alimentelor. Raportul Organizației Națiunilor Unite din anul 2022, privind obiectivele definite de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă , pune în evidență efectele devastatoare ale crizelor globale asupra realiză rii acestor obiective, subliniindu-se necesitatea unor investiții importante în sustenabilitate, pentru a consolida reziliența societă ții în ansamblu. În acest context Româ nia are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocă rilor secolului XXI întrucâ t tră im o perioadă 8

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 marcată de procesul de globalizare, de accentuare a inegalită ților și de agravare a problemelor de mediu. O importanță deosebită trebuie acordată adaptă rii la noile exigente privind dezvoltarea durabilă și asigurarea unei tranziții rapide că tre economia verde. Pentru ca dezvoltarea durabilă să reușească în Româ nia și, prin urmare Agenda 2030, împreună cu angajamentele Uniunii Europene, Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a Româ niei 2030 este construită în jurul cetă țeanului și nevoilor generațiilor viitoare. Se pleacă de la premisa că , dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gâ ndire care, odată însușit de că tre cetă țean, va ajuta la crearea unei societă ți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față schimbă rilor aduse de probleme actuale globale, regionale și naționale, inclusiv scă derea demografică . Grija statului față de cetă țean și respectul cetă țeanului față de instituții, față de aproapele să u, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durabilă . Dezvoltarea Durabilă reprezintă , în contextul româ nesc, dorința realiză rii unui echilibru, o sinteză între aspirațiile cetă țeanului nă scut liber, societatea de care depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Dacă în ultimii ani țintele Româ niei erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atâ t Româ nia, câ t și UE trebuie să -și reproiecteze priorită țile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă . Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare. Toate programele, proiectele și sursele de finanțare puse la dispoziție de instituțiile internaționale, europene și naționale converg spre respectarea principiilor parte a conceptului de dezvoltare durabilă , fapt pentru care, suntem 9

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 obligați la râ ndul nostru ca în elaborarea prezentei strategii de dezvoltare să avem în vedere în permanență aceste aspecte. În baza celor expuse referitoare la contextul național și internațional de dezvoltare putem concluziona faptul că vom aveam în vedere integrarea strategiei de dezvoltare a comunei Raducă reni în liniile trasate de Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a Româ niei 2030, respectiv Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă . 10

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI 3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA STRATEGIEI În procesul elaboră rii și implementă rii strategiilor de dezvoltare locală sunt implicați urmă torii actori de pe plan local:  administrația publică locală ;  comunitatea locală ;  mediul de afaceri;  reprezentanții societă ții civile. Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare comunitară presupune parteneriatul între actorii mai sus menționați. Un rol aparte îl are însă administrația publică locală , care participă atâ t în faza de elaborare dar și în cea de implementare a inițiativelor de dezvoltare locală . Întreg procesul de planificare a strategiei de dezvoltare locală trebuie să aibă în vedere respectarea urmă toarelor principii considerate a fi esențiale și în procesul de elaborare a mă surilor: 1) Principiul sustenabilității potrivit că ruia proiectele implementate în baza mă surilor și obiectivelor strategiei de dezvoltare locală vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe termen lung. 2) Principiul egalității de șanse potrivit că ruia integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul social al durabilită ții, pot genera oportunită ți de dezvoltare sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare. 11

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 3) Principiul integrării potrivit că ruia integrarea este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de planificare a dezvoltă rii locale. O strategie de dezvoltare acoperă un set complet de obiective de dezvoltare, nu este un document strategic sectorial, ci integrează nevoile diferitelor sectoare. 4) Principiul Inovării. Inovarea este un element esențial și logic a planifică rii de jos în sus în care un plan de dezvoltare locală evoluează printr-o serie de consultă ri, discuții, dezbateri între actorii locali. Inovația este astfel o condiție prealabilă pentru mă surile de dezvoltare, care sunt "adaptate" la nevoile actorilor locali. 5) Principiul publicității și transparenței potrivit că ruia publicitatea și transparența în luare deciziilor vor asigura participarea actorilor locali în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală și în acest mod strategia va reflecta și priorită țile acestora de dezvoltare. 6) Principiul legitimității este strâ ns legat de principiul de publicitate și transparență . Un proces transparent și deschis poate duce la o strategie de dezvoltare, care este "împă rtă șită " de că tre comunită țile locale și oferă o bază complet legitimă pentru punerea sa în aplicare. 7) Principiul controlului, monitorizării și evaluării potrivit că ruia este neapă rat esențial să existe mecanisme adecvate pentru control, monitorizarea și urmă rire a punerii în aplicare a strategiei de dezvoltare locală . 3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI Strategia de dezvoltare locală face posibilă coordonarea activă a proceselui de dezvoltare din teritoriu, clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunită ții. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți în procesul de dezvoltare locală . Literatura de specialitate identifică cel 12

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 puțin șapte tră să turi care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu (CSÁ TH M., 1993): 1. Imagine asupra viitorului – prin acestă caracteristică se întelege faptul că strategia este parte a gâ ndirii pe termen lung asupra viitorului comunei; 2. Creativitate – vizează dezvoltarea creativă prin scenarii de dezvoltare diverse astfel încâ t să se valorifice câ t mai mult potențialul zonei; 3. Flexibilitate - strategia de dezvoltare locală trebuie să se adapteze constant la condițiile externe și/sau interne construind posibile planuri ce urmează a fi aplicate pentru diferite situații ce pot aparea pe parcurs; 4. Activitate – strategia de dezvoltare locală trebuie sa manifeste un comportament activ și să reacționeze constant factorii interni/si externi 5. Create pentru acțiune - strategia de dezvoltare este compusă de programe, a că ror aplicare implică acțiune concretă direcționată spre îmbună tă țirea situației țintă ; 6. Orientare spre schimbare - strategia vizează elaborarea unui pachet de proiecte/acțiuni care odată implementate, să ducă la schimbare și dezvoltare; 7. Orientare spre un câștig durabil- scopul strategiei de dezvoltare locale este orientat spre atingerea unei dezvoltă ri durabile. Orice strategie de dezvoltare locală trebuie să includă o etapă introductivă care cuprinde două pă rți, o analiză a contextului național și internațional de dezvoltare și integrarea în alte documente programatice existente la nivele superioare sau macronivele (Programele de dezvoltare naționale/regionale, Programe de dezvoltare rurală , că rțile verzi ale dezvoltă rii regionale și rurale, etc.) și o prezentare a actorilor implicați, pricipiilor și etapelor/fazelor de parcurs în elaborarea acesteia. 13

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 După partea introductivă începe efectiv etapa de elaborare a strategiei și include urmă toarele faze: Faza 1 Colectarea datelor și analiza acestora (determinarea bazei economice, evaluarea structurii pieței forței de muncă , evaluarea nevoilor pieței forței de muncă , examinarea oportunită ților și a constrâ ngerilor dezvoltă rii economice, examinarea /evaluarea capacită ții instituționale locale). Culegerea datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaboră rii strategiei de dezvoltare locală iar datele trebuie culese direct de la beneficiarul strategiei respectiv din surse statistice oficiale (anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau naționale de statistică , alte surse și statistici oficiale). Plecâ nd de la această bază de date urmează un alt pas important pentru elaborarea planului de dezvoltare și anume analiza SWOT. În cadrul analizei SWOT se evaluează mai întâ i specificul intern al entită ții pentru care se elaborează strategia, punctele forte și punctele slabe. Apoi se analizează influențele exterioare, efectele pozitive fiind considerate ca posibilită ți, iar cele negative ca pericole. Faza 2 Stabilirea strategiei de dezvoltare locală (stabilirea scopurilor și criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilită ților de acțiune, dezvoltarea unei strategii pe direcții strategice de dezvoltare). În acestă etapă sunt identificate direcțiile de dezvoltare strategică și stabilite obiectivele generale. Faza 3 Selectarea proiectelor de dezvoltare locală. În această etapă sunt prezentate programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de dezvoltare. Se are în vedere identificarea proiectelor de dezvoltare posibile și evaluarea viabilită ții acestora. Faza 4 Construcția planurilor de acțiune. Această fază include pre-evaluarea rezultatelor proiectelor/mă surilor, stabilirea nevoilor pentru realizare și identificarea posibilelor surselor de finanțare. 14

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Faza 5 Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea. Această fază cuprinde stabilirea orarului pentru implementarea programului de dezvoltare, precizarea nevoilor de natură financiară , acțiuni de implementare, monitorizare și evaluare. O reprezentarea a etapelor de elaborare a unei strategii de dezvoltare este vizibilă în figura de mai jos: Figura nr. 1. Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală Fa Colectarea datelor și analiza acestora za 1 Fa Stabilirea strategiei de dezvoltare locală za 2 Fa Selectarea proiectelor de dezvoltare locală za 3 Fa Construcția planurilor de acțiune za 4 Fa Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea za 5 15

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE 4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST Comuna Ră ducă neni se află în județul Iași, parte a regiunii de dezvoltare 1 Nord-Est. Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a Româ niei este o zonă in care istoria, cultura și traditia completează mediul natural, deosebit de atră gă tor. Regiunea Nord- Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a Româ niei sub aspectul numă rului de locuitori și al suprafeței deținute. Din perspectiva geografică , linia peisajului variază de la lanturile muntoase împă durite din Vest, spre podișurile line din centru și apoi că tre câ mpii in Est, cu lacuri, vii și zone agricole extinse. Beneficiind de o bogată tradiție istorică , culturală și spirituală , regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putâ nd fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. Principalele orase ale regiunii sunt: Iasi, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultură , artă , tradiție si spiritualitate din Româ nia, a fost vreme de secole capitala Moldovei. Bacău, renumit in Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, in prezent este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică , dinamică si cu numeroase investiții stră ine. Suceava și Piatra Neamt, orase care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare in că lă toria spirituală de vizitare a mă nă stirilor sau pentru plimbarile montane pe care le oferă Carpatii. Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orase au fost martori ai unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori si muzicieni româ ni celebri. In prezent Botosani și Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regională , în ceea ce privește industria textilă și prelucră toare. 16

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special că tre nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacă u. PIB-ul per capita în regiune este cel mai mic din Româ nia, la circa două treimi din media națională . În prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă . Turisum este de asemenea foarte important, în special în zonele montane din vestul regiunii, precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava sau Bacă u. Alte atracții turistice sunt mă nă stirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul universal. 4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚUL IAȘI Județul Iași se află în nord-estul Romaniei, fiind unul dintre cele 4 județe care alcă tuiesc granița cu Republica Moldova. 50% din populația județului locuiește în orașul reședință de județ care poartă același nume. Județul Iași este mă rginit la vest de râ ul Moldova și la est de râ ul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentâ nd 2,3% din suprafața ță rii (ocupâ nd locul 23 între celelalte județe ale Româ niei). Imaginea 2. Harta județului Iași Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râ urile Bahlui și Jijia, avâ nd versanți afectați de alunecă ri de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), avâ nd și zone reprezentate de luncile 17

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 râ urilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), stră bă tut de afluenții râ urilor Bâ rlad și Vaslui. Iași, ca oraș, deține o pozitie importantă în economia Româ niei, dezvoltarea sa este strâ ns dependentă de așezarea geografică favorabilă la ră scrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iașului este una dintre cele mai importante legă turi de transit comercial din partea estică a Româ niei. Rețeaua sa de șosele și că i ferate este usor accesibilă din orice zonă a ță rii. Județul Iași are în compoziție un numă r de 5 orașe, după cum urmează : Iași, Pașcani, Tâ rgu – Frumos, Podu Iloaie și Hâ rlă u. Primele două dintre acestea sunt și municipii. De asemenea, conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Iași, la nivelul județului sunt 93 de comune, totalizâ nd 418 sate la nivelul acestora. Deși județul Iași deține o mare suprafață de teren agricol, această resursă nu poate fi eficient valorificată , productivitatea fiind scă zută la toate tipurile de culturi, datorită influenței urmă torilor factori: calitatea terenului (cu o diversitate pronunțată ), alternanța categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparație cu alte unită ți de suprafață similare din țară ; forța de muncă îmbă trâ nită , migrarea tineretului că tre centrele urbane; gradul mare de să ră cie a proprietarilor care întâ mpină mari dificultă ți în realizarea culturilor și creșterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea și modernizarea agriculturii; instabilitatea și eroziunea solului, numeroasele alunecă ri de teren. Structura de organizare a producției agricole a județului Iași combină exploatații agricole mici fă ră personalitate juridică , orientate că tre auto-consum, cu exploatații agricole mari și foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza arendei sau concesionă rii terenului. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt culturile de porumb, grâ u și secară și de floarea soarelui. Structura culturilor agricole din județ a suferit modifică ri din cauza schimbă rii formei de proprietate de la începutul anilor '90 dar și din cauza să ră ciei populației care folosește porumbul în cantită ți mari, nemă cinat, ca furaj pentru animale și ajunge să fie de multe ori în surplus. În ceea ce priveste infrastructura rutieră a județul Iași se constată o îmbună tă țire a acesteiea prin lucră rile de modernizare efectuate în ultimii ani asupra drumurilor naționale/europene, județene și comunale. Județul Iasi este stră bă tut de o fracțiune de coridor rutier european, Roman -Tg. Frumos cu ramificație că tre 18

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Botoșani (E58) și Iași (E 583) și urmează a fi legat prin Autostrada A7 și A8 de celelalate orașe importante din regiune: Pascani, Bacă u, Focsani, Buzau, dar și de celelalte regiuni ale tă rii. Imaginea nr. 3 - Traseu autostrada A7 și legatura cu A8 Analizâ nd situația drumurilor publice din județ, se constată , din punct de vedere cantitativ, județul Iași deține o densitate relativ mare de drumuri, de aproximativ 43 km/100 km. Județul Iași are un grad bun de acoperire a județului cu infrastructură de tip rutier ce asigură accesibilitatea necesară , însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor județene și comunale, situație ce determină timpi de deplasare crescuți că tre acestea. Rețeaua de că i ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară în ceea ce privește dotarea tehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și de amplasament impun unele restricții de circulație. Județul este traversat de una din cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces direct și relativ rapid că tre Iași. În ceea ce priveste rețelele de alimentare cu apă potabilă și canalizare se constată o creștere masiva a lungimii acestora și a numă rului de beneficiari atâ t în mediul urban câ t și în mediul rural în contextul proiectelor desfă șurate de autorită țile publice locale în ultimii ani. Resursele de apă din rural și sistemele de salubritate publică au un impact direct și imediat asupra să nă tă ții membrilor gospodă riei, în afară de efectul lor potențial exercitat asupra stimulă rii investițiilor neagricole. Cu toată creșterea din ultimii ani sistemele de apa și canalizare sunt insuficiente în zona rurală . 4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI 19

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Comuna Ră ducă neni este situată în partea de sud-est a județului Iasi, la o distanță de aproximativ 44 km de municipiul reședință de județ, pe traseul DN 28 Să bă oani-Iași-Albița. Imaginea nr.4 - Localizarea Comunei Raducăneni pe harta județului Iași Comuna Ră ducă neni are în componență patru localită ți: Raducă neni (format prin contopirea satelor Raducă neni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Se învecinează cu urmă toarele comune:  la nord si nord – vest - comuna Costuleni,  la sud – vest – comuna Ciortești,  la sud – comunele Dolhesti, Moșna,  la est – comuna Gorban,  la nord – est – comuna Grozești. În ceea ce privește situarea în raport cu infrastructura majoră de că i de comunicație, comuna Ră ducă neni beneficiază de traseul DN 28, care traversează teritoriul administrativ pe direcția NV-SV, concentrâ nd pe traictoria sa și intravilanele a trei dintre localită țile componente (Ră ducă neni, Bohotin si Isaiia). Acest drum național a fost reclasat în drum județean, și este singura axa majoră de circulatie care structurează teritoriul. Legă turile cu unită țile administrative care nu se situează pe această axa sunt asigurate printr-un drum judetean (DJ 244 F), care conectează comunele Dolhesti, Moșna și Grozești cu centrul de sistem, respectiv printr-un drum comunal (DC 66) care face legă tura cu comuna Ciortești. 20

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Ră ducă neni este situat în partea centrală sud-estică a Platformei Moldovenești, reflectâ nd întregul ansamblu structural în care se încadrează . 4.3.1. SCURT ISTORIC Comuna Ră ducă neni are în componență patru localită ți: Ră ducă neni (format prin contopirea satelor Ră ducă neni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Primele trei dintre acestea s-au dezvoltat în lungul unui drum comercial pe valea pâ râ ului Bohotin. Acest culoar de trecere există probabil încă din neolitic și etapa geto-tracică , date fiind urmele așeză rilor datâ nd din perioadele respective din zonele Cetă țuia, Marmora și din apropierea satului Roșu. Arealul cuprins între vă ile Bohotinului și Coziei a fost locuit începâ nd încă din paleolitic și pâ nă în prezent, în vetrele satelor actuale sau în apropierea acestora. Un exemplu în acest sens îl constituie satul Ră ducă neni, în a că rui extremitate sudică sunt suprapuse urme de locuire din etapa neolitică , cultura geto-dacică , paleocreștină sec. IV î.Ch și perioada formă rii primelor formațiuni feudale (prin tezaurul de pe dealul Beșleaga, datat 754-809, și fragmente de ceramică din aceeași epocă , mergâ nd pâ nă în sec. X-XI). Începâ nd din sec. XVII, există urme de locuire în vatra actuală a satului Bazga. În aceeași perioadă (sec. XVII), boierul Ră ducanu Rosetti a primit moșie domnească pe dealul Hemeiosul, în apropierea vetrei Bazga, înființâ nd acolo o așezare. Urmașii să i au pă ră sit această așezare, stabilindu-se pe valea Bohotinului, la sud de acesta și la sud est de vatra Bazga, dezvoltâ ndu-se astfel așezarea Ră ducă neni. Inițial, populația a fost formată majoritar din robi și clă cași. În 1844 au fost aduși catolici din ținutul Romanului de că tre boierul Constantin Rosseti, care s-au stabilit la nord est de valea Bohotinului, formâ nd un nucleu catolic în jurul bisericii ce datează din sec. XIX, dar și robi țigani, care se stabilesc în aceeași parte a vetrei. La începutul secolului XX, Ră ducă neniul avea statutul de tâ rg, situat pe drumul spre Galiția și spre Chișină u și Cetatea Albă . Se consideră că acest tâ rg era un punct important de intersecție a drumului ce unea ținuturile din sud cu Polonia (actualul DN 28), cu cel pe care se realiza transportul de marfă spre Chișină u, ce traversa Prutul în dreptul localită ții Drînceni (în prezent DJ 244 F). Acest fapt este susținut și de colonizarea și împroprietă rirea unei populații de evrei din Galiția și Polonia. Se 21

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 pă strează și astă zi Ulița negustorească și Piața între Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică , formâ ndu-se un nucleu central între aceste construcții și Ulița negustorească , paralel cu traseul DN 28 actual. Localită țile Ră ducă neni și Bazga au fost privilegiate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, datorită faptului că frații Rosseti fă ceau parte din Divanul adhoc. Se înființează astfel școala din Bazga în 1870 (astă zi dispă rută ), și se construiește “Digul boieresc” pentru a apă ra de inundații pă mâ nturile fraților Rosseti care se întindeau pâ nă în lunca joasă a Jijiei. Digul a fost consolidat și funcționează și în prezent. În aceeași perioadă în satul Bazga au fost împă rțite pă mâ nturi cu pă șuni și livezi că lugă rilor de la Schitu Duca. Ră ducă neni-ul are statut de comună din 1900. Vetrele satelor Bâ zga și Ră ducă neni s-au extins progresiv în anii 1960-1980, unindu-se într-o singură așezare, Ră ducă neni. Prin contopire, s-a trecut la reorganizarea administrativă din 1966. Satul Bohotin s-a format la intersecția actualului drum 244 F (de proveniență medievală , ce asigura tranzitul de mă rfuri peste Prut) cu DN 28. În extremitatea estică a vetrei satului există o așezare neolitică (cu regim de rezervație arheologică ). În marginea de vest a satului, în punctul “ Gră dina lui Beșteleagă ” s-a descoperit în anul 1983 o așezare “La Tene”. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost construită mă nă stirea Bohotin, în prezent dispă rută . Actuala vatră a satului a fost întemeiată probabil prin dă ruirea moșiei mă nă stireșri boierului Buhuși (1750-1780) de că tre domnitorul din acea vreme. Denumirea așeză rii vine de la numele mă nă stirii și al localită ții medievale Gura Bohotin, aflată în apropierea vă rsă rii în Prut a râ ului Jijia, astă zi dispă rută . Populația era constituită din clă cași din zonele Bacă u și Dorohoi, care s-au așezat pe coastele dealului Gîrnet. Moșia a trecut în proprietatea familiei Sturza la începutul sec. XVIII, localnicii fiind robi pe moșia acestora pâ nă în 1924. În secolul XIX, boierul Sturza a colonizat și o populație de robi țigani la est de valea Bohotinului, formâ nd satul nou. Localitatea Bohotin a avut statut de comună începâ nd din 1920. Satul Isaiia s-a dezvoltat la poalele dealului Chiriloaia, în nordul acestuia, în lungul aceluiași drum comercial de pe valea Bohotinului. Este atestat din sec. XVIII în legă tură cu moșia Sturzeștilor. Isaiia a fost probabil un sat de oameni liberi, cu islaz comunal în jurul albiei Bohotinului, care aveau ca principală ocupație agricultura și 22

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 viticultura. Extinderea vetrei satului spre est peste albia Bohotinului s-a produs la începutul sec. XX, pă strâ ndu-se în partea mediană islazul comunal. Satul Roșu este atestat ca locuire din perioada paleolitică și geto-dacică . În punctul “Crama Frantz Dasca” (Fâ ntâ na CAP), situată la cca 700m sud de sat, s-a descoperit o așezare din paleoliticul final. La cca. 500m est de așezarea paleolitică , în apropierea fostului sector zootehnic, s-a identificat o așezare hallstattiană tâ rzie. S-a dezvoltat ca loc de popas la intrarea actualului drum de tranzit DC 56 dinspre ținutul Vasluiului spre Prut. În sec. XVIII pă mâ nturile cu vii și pomi din jurul vetrei satului aparțineau mă nă stirii Schitu Duca. Sub domnia lui Cuza, în sec. XIX, moșia a fost împă rțită clă cașilor. O altă parte din populația satului a fost formată din iobagii de pe moșia boierului Solescu, împroprietă riți în 1918. În perioada postbelică , localită țile Ră ducă neni și Bohotin aveau fiecare statut de comună , iar Isaiia fă cea parte din comuna Gorban, ală turi de satul Gura Bohotin actual. Teritoriul administrativ actual al comunei a fost constituit în 1966, reunind cele patru sate. Centrele de polarizare a teritoriului erau inițial Ră ducă neni și Bohotin, care evoluaseră în unită ți administrative diferite. După 1966 se observă o dezvoltare a localită ții Ră ducă neni, cu creșterea rolului să u teritorial, concomitent cu regresia celorlalte sate față de centrul de comună . Comuna are un profil predominant agricol, bazat pe resursele valoroase de sol, și pe dezvoltarea plantațiilor viti-pomicole, care întâ lnesc condiții favorabile în această zonă . Agricultura a că pă tat amploare mai ales după construirea “Digului boieresc”, din 1870, cu o lungime de 2700m, care proteja împotriva inundațiilor o suprafață de teren 540 ha. Amplificarea activită ților agricole s-a fă cut însă în detrimentul pă durilor, care sunt într-o regresie permanentă . Poziția la intersecția unor drumuri comerciale a impulsionat negoțul și meșteșugurile, mai ales după colonizarea negustorilor evrei din Galiția și Polonia. Aceste activită ți au dus la transformarea Ră ducă neniului într-un tâ rg. Din anul 1978, acesta a fost propus pentru a deveni centru urban, nereușind însă să îndeplinească criteriile de dezvoltare a activită ților industriale și serviciilor impuse. În 1992 s-a propus organizarea unui centru modern de comună pe traseul DN 28, centru care a preluat în cea mai mare parte activită țile de servicii și comerciale ale 23

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 centrului vechi. După 1989, vechea zonă centrală este punctual reactivată în jurul bisericii catolice și a pieței. În 1998 Ră ducă neniul a fost din nou propus pentru examinare pentru declararea ca oraș, însă propunerea a fost respinsă , urmâ nd a fi reconsiderată după stabilirea printr-un nou proiect de lege a unui set de indicatori minimali pentru definirea localită ților urbane. În ceea ce privește configurația întravilanului, după 1989 au dispă rut trupurile izolate din intravilan, în special prin desființarea CAP și IAS. Prin schimbarea formelor de proprietate, în aceeași perioadă au apă rut zone întinse ale lotiză rilor locuitorilor comunei ocupâ nd terenuri cu destinația livezi, vii, teren agricol. În aceste lotiză ri au apă rut case în lungul drumurilor, care au fost introduse în intravilan prin P.U.G. Pe terenurile fostului CAP s-au menținut proprietă ți ale unor ferme ce s-au privatizat și ale proprietarilor particulari. În ansamblu, evoluția urbană a teritoriului a avut în linii mari urmă toarele direcții:  așeză rile s-au format în lungul drumurilor comerciale, de tranzit, sau la intersecția acestora. Traseul aproximativ al acestor drumuri se pă strează și în prezent;  vetrele satelor Ră ducă neni, Bohotin și Roșu pă strează urme suprapuse de locuire, creâ nd elemente de interes arheologic, istoric și arhitectural;  dezvoltarea în teritoriu a rețelei de așeză ri medievale este o rezultantă a formei de proprietate, zona fiind împă rțită în trei domenii: al fraților Ră ducanu, Solescu, și al Sturzeștilor;  domeniile mă nă stirești au jucat un rol important în dezvoltarea așeză rii Bohotin, în urma împroprietă ririi; Vetrele satelor s-au dezvoltat pe versanți, terenurile din luncă fiind folosite în scop agricol. Numai migrațiile cele mai recente (robii țigani de la Ră ducă neni, Bohotin și Roșu) au creat așeză ri de luncă . Se remarcă menținerea islazului comunal în centrul localită ților, în urma extinderii țesutului urban spre marginile vetrei. 4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ Teritoriul comunei Ră ducă neni apartine reliefului de podiș monoclinal al Platformei Moldovenești, caracterizat de prezența platourilor monoclinale și 24

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 cuestelor, respectiv a formelor de vale subsecventă , consecventă și obsecventă , rezultate prin acțiunea factorilor erozionali asupra structurii monoclinale. Porțiunea din extremitatea estică a comunei aparține unită ții joase a șesului Jijiei, care are o lă țime medie de 2.5 km și o altitudine absolută de aproximativ 30 m, cu un relief de acumulare fluviatilă . Altitudinile maxime se întâ lnesc în partea de NV (ating cca 415 m), unde se desfă șoară treapta cea mai înaltă de relief, respectiv platourile Dolhești-Bunești, situate la extremitatea estică a Podișului Central Moldovenesc. Altitudinile minime se întâ lnesc în șesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul Gorban, fiind de 28 – 29 m. De la vest la est, relieful prezintă o serie de trepte succesive, care coboară spre șesul Prut – Jijia, întrerupte în zona centrală de valea pâ râ ului Bohotin. Pe dreapta pâ râ ului Bohotin, platoul monoclinal a fost fragmentat de că tre afluenții permanenți sau cu scurgere intermitentă ai acestuia printr-o serie de dealuri:  Dealul Ursoaia (270 m) și Gorgului, separate de pâ râ ul Pietrele, afluent al Bohotinului;  Platoul Paguba și dealul Tarina, situate la sud de localitatea Ră ducă neni, ale că ror versanți au o pozitie favorabilă pentru culturile viti-pomicole;  Dealul Garnet marginește spre vest satul Bohotin, fiind afectat de procese geomorfologice actuale intense (alunecă ri, ravenare), cu forme de relief aferente (cornișe de desprindere, corpuri deluviale, organisme torențiale);  Dealul Bacalu, cu o altitudine de 267 m, localizat la vest de dealul Garnet și la sud de localitatea Ră ducă neni;  Dealul Pietriș din estul satului Bohotin, cu o altitudine de 225 m, acoperit cu pă șuni;  Dealul Chiriloaia, situat in sudul satului Isaiia, acoperit de un masiv forestier;  Dealul “2 Lei”, localizat in partea de NV a comunei, constituie prin amplasarea sa punctul de acces in satul Ră ducă neni; Pe stanga vă ii Bohotinului se dispun alte forme deluroase, dintre care se disting: 25

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032  Dealul Rediu;  Dealul Marmora;  Dealul Cretu;  Dealul Mitoc; În special dealurile din partea de nord-est a teritoriului comunal sunt acoperite cu pă duri. Formele de vale sunt reprezentate prin vă ile celor doi afluenti ai Jijiei de pe teritoriul comunei, respectiv pâ raiele Bohotin și Cozia, ambele cu o directie NV – SE. La nivelul comunei Ră ducă neni se remarcă un înveliș pedologic variat, dominat de soluri zonale din clasa cernisoluri și luvisoluri, completate de o serie de soluri azonale și de complexe de soluri, cu o expansiune teritorială mult mai redusă . Ca utilizare agricolă , cele mai rentabile sunt cernisolurile, urmate de luvisoluri și de unele soluri intrazonale – aluviosoluri. Cu o productivitate mult mai redusă remarcă m solurile azonale, afectate de o serie de procese negative (gleizare, pseudogleizare, eroziune, salinizare etc), unele dintre aceste fenomene extinzâ ndu-se datorită cauzelor naturale sau antropice și asupra solurilor fertile (cernoziomuri, preluvosoluri). Teritoriul comunei Ră ducă neni se incadrează în arealul climatului temperat continental, cu nuanțe și influențe specifice reliefului deluros, cu amplitudini termice mari de 650C și precipitatii medii anuale limitate. Acestea se datorează predominarii maselor de aer continental, de origine acvatică , reci in timpul iernii, calde și uscate vară . Temperatura medie anuală este de 9,80C, temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,70C și a celei mai calde (iulie) de 20,80C. Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse intre 84,1% in luna ianuarie și 64,6% in luna iulie. Media lunară a precipitațiilor prezintă o creștere a valorilor din martie pâ nă in iulie (136,7 l/m2) și o descreștere treptată din august pâ nă în octombrie, pentru că în noiembrie media precipitațiilor sa cunoască o ușoară creștere. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului Iași variază de la 450 - 500 mm în medie pe an la limitele de nord - est și sud, la 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă și câ mpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrâ nduse cantită ți mari în mai și iunie, uneori și iulie (65 - 75 mm în medie) și mici în decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, pâ nă în ultima 26

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 decadă a lunii martie, câ nd se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 - 40% cad vara, 23 - 30% primă vara, 17 - 23% toamna și 10 - 17% iarna. În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fă ră precipitaii, iar gruparea lor în perioada vegetativă a culturilor, are influențe negative asupra recoltelor. Precipitațiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistreză un numă r mediu de 33 zile. O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este înghețul, care se produce, în medie, toamna în octombrie și primă vara în aprilie, numă rul mediu al zilelor cu îngheț fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai tâ rziu la 21 mai. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iași, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înă lțimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40 zile de iarnă , iar în dealurile și culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numă rul mediu al zilelor cu îngheț este de aproximativ 110. Factorii geografici locali influentează în mod diferit valoarea și regimul elementelor meterologice, contribuind la individualizarea unor tipuri de microclimate: de șes aluvial, de vă i mici, de versant (cu expoziție estică , nordică , sudică ), de platou (defrișat, cu pă dure). Apele subterane libere includ strate acvifere fă ră presiune, și sunt cantonate în depozitele secționate de vă i, puternic influențate de precipitații. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variații mari ale nivelului hidrostatic, bogate în să ruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilită ții. Cele care spală argile și marne sarmaiene se încarcă și mai mult în să ruri. Apele de suprafață aparțin bazinului hidrografic al Prutului și sunt reprezentate prin Jijia și afluenții să i de dreapta, Bohotinul și Cozia, care drenează împreună cu rețeaua lor permanentă sau temporară teritoriul comunei. Pe teritoriul comunei în satul Ră ducă neni există un lac natural cu vegetație hidrofilă (Lacul de Aramă ). Râ ul Prut constituie artera hidrografică majoră din regiune, dar cursul să u este în afara teritoriului Ră ducă neni. Râ ul Jijia curge la limita nord-estică a teritoriului administrativ al comunei, pe o lungime de 22 km. 27

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Pâ râ ul Bohotin stră bate comuna de la NV la SE, avâ nd o vale consecventă , cu o lungime totală de 20 km, dintre care 12 km în teritoriul comunei Ră ducă neni. Pâ râ ul Cozia curge la nord și nord-est de intravilanul satului Roșu pe o distanța de aproximativ 5 km, după care se varsă în Jijia. Râ ul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari, însă debitele sale medii sunt reduse (4,8m3/s) din cauza scurgerii zonale să race. Bazinul hidrografic al râ ului Jijia se caracterizează prin frecvente și accentuate variații de nivel și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul. Apele mari se produc în general în intervalul martie - iunie, câ nd se transportă aproximativ 70% din stocul anual. 4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ Prin poziția sa, teritoriul comunei Ră ducă neni se incadrează în zona de silvostepă , cu areale restranse de stepă , la care se asociază vegetația azonală : de luncă și vegetația palustră (de mlaștină ). În prezent, peisajul natural de silvostepă s-a modificat deoarece suprafețe de teren au fost introduse în circuitul arabil, iar pâ lcurile de pă dure au suferit modifică ri sub influența vegetației spontane. Ochiurile de stepă , acolo unde s-au mai pă strat nemodificate de om, sunt reprezentate prin specii caracteristice de paiuș, colilie si negară . Datorită etajă rii descendente a reliefului de la vest la est, se constată o zonalitate verticală pe aceeași direcție, cu limitele dificil de trasat, datorită tranzacțiilor difuze, pă trunderii adâ nci a vailor și modifică rilor antropice. În zona înaltă din NV si V predomină subetajul de gorun, stejar și fag. Fagetele se gă sesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperind culmile și platourile de pe interfluviul Crasna-Bohotin. La înă lțimi mai joase, o frecvență mai mare o au gorunetele, stejaretele, goruneto- stejaretele, si sleauri ale acestora cu carpen, tei și esențe în amestec. În cadrul pajiștilor, reduse ca numă r și areal se intâ lnesc o serie de asociații vegetale. În cadrul vegetației de luncă cresc specii arboricole ca plopul, salcia și specii ierboase ca coada calului, coada racului. În mlaștini și în bă lți cresc: rogozul, papura, stuful și pipirigul. 28

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Fauna este în general să racă , fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activită ților umane. În lunci tră iesc roză toarele: popâ ndă ul, șoarecele de câ mp, hâ rciogul, iepurele, dihorul. Se întâ lnesc și specii caracteristice pă durii: vulpea, că prioara, mistrețul. Pă să rile mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, sticlete, graur, ciocâ rlie, porumbel, turturică , gugustiuc, pupă za, câ nepar, mă ră cinar, vrabie, cioară , râ ndunică , lă stun, prepeliâ ă , etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casa, șopâ rla de câ mp, iar amfibienii prin broaște. 4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ Structura de organizare a producției agricole combină exploatații agricole mici fă ră personalitate juridică , orientate că tre auto-consum, cu exploatații agricole de tip comercial. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt culturile de porumb, grâ u, secară și de floarea soarelui. Terenurile agricole ocupă 77% din suprafața comunei, avâ nd un potențial natural de fertilitate diferit. Situația terenului la nivelul comunei Ră ducă neni se prezintă , după cum urmează : Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole Categorie suprafețe agricole Suprafața (ha) Procentul Total fond funciar 8162 100,00% Suprafață agricolă totală 6325 66,12% Teren arabil 3825 58,42% Fânețe 509 2,90% Pășuni 1233 25,56% Vii și pepiniere viticole 490 4,45% Livezi și pepiniere pomicole 268 8,67% Păduri 1103 23,32% Alte suprafețe 734 7,51% Activitatea economică locală predominantă la nivelul comunei Ră ducă neni, o constitutie agricultura, cu precă dere de subzistență . Față de această constatare, activitatea agricolă comportă cele mai mari riscuri, prin dependența față de condițiile meteo. Capacitatea redusă a producă torilor agricoli de a interveni pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici, se datorează lipsei și 29

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 insuficienei dotă rilor pentru agricultură : sisteme de irigații, lucră ri antierozionale, îndiguiri. Zona Ră ducă neni este și o importantă zonă de livezi pentru industria alimentară la nivelul județului Iași. Zootehnia – Activitatea zootehnică la nivel comunei Ră ducă neni, se desfă șoară preponderent în cadrul gospodă riilor mici fiind susținută de existența unei suprafețe considerabile de pașune și fâ nețe, aproximativ 1700 de hectare. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului la nivelul comunei Raducă reni figurează înregistarate un numă r de 117 societă ție comerciale/cooperative agricole, un numă r redus comparativ cu numă rul persoanelor apte de muncă din comună . Numă rul mic al societă ților comerciale întregistrate, oferă o posibilă explicație a ratei somajului din comuna Raducă neni care la data de 31.03.2025 este ridicată -2,5 % în timp ce rata somajului la nivelul județului Iași este de 1,6%. Marea majoritate a agenților economici sunt microîntreprinderi, cu un numă r redus de salariați și domenii de activitate: comerț, servicii, construcții. 4.3.5 TURISMUL Turismul repezintă o oportunitate de dezvoltare a economiei locale. Comuna Ră ducă neni, ca poziție geografică , se află într-o zonă favorizată , cu poțential turistic și de agrement ridicat. Potentialul forestier important, fondul de floră și faună , calitatea peisagistică și a unor bogă ții cum ar fi: izvoarele feruginoase, carierele de piatră , oglinzile de apă , siturile arheologice, ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic. Pe teritoriul comunei sunt cateva locuri incluse în categoria de rezervații:  Flora spontană rara de pe Pietrișul Bohotinului – rezervația geologică –paleontologică „Piraul Pietrei”;  Pe valea Bohotinului rezervația geologică – paleontologică „Pietrosu - Bohotin”;  La vest de fostul sat Bazga (inclus în satul Ră ducă neni) platoul „La Hâ rtie” cu etajul fagului – monument natural de interes local;  Movila tumulară , probabil dacica, sau chiar mai veche din punctul Dambul Amiezii din saiia – monument natural de interes local; 30

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032  Siturile arheologice, care sunt cercetate sistematic: Isaiia – balta Popii și Bazga – Cetă țuie – monument natural de interes local; Un alt punct de atracție turistică ar trebui sa-l constituie izvoarele minerale din zonă . Alte obiective antropice de interes local de pe teritoriul comunei sunt: „digul boieresc”, zona de uliță evreiască dintre biserica ortodoxă și cea catolică , datâ nd din secolul XIX, o dată cu colonizarea evreilor din Polonia și Galitia în satul Ră ducă neni, biserica ortodoxă din Bazga (Ră ducă nei) secolul XIX, școala din Bazga datâ nd de la 1913, biserica ortodoxă din cimitirul Ră ducă neni secolul XIX, biserica catolică din Ră ducă neni – 1840, cantonul silvic din Ră ducă neni – 1930 (arhitectură neoromanească ), biserica sfâ ntul Nicolae din Bohotin – 1840, rezervația arheologică situată la est de satul Bohotin - așezare neolitică . 4.5.6. POPULAȚIA Comuna Ră ducă neni, figurează la nivelul anului 2024 cu un numă r de 9117 persoane înregistrate cu domiciliu, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică , baza de date Tempo Online. Comparativ cu anul 1992, populația comunei Raducă neni a crescut cu un numă r de 484 persoane, întrucâ t numă rul persoanelor carea aveau atunci domiciliu era de 8633 persoane. Referitor la structura populației se identifică faptul că un numă r de 1991 persoane reprezentâ nd 21,82% din totalul populației au o vâ rstă cuprinsă între 0-19 ani, 5943 persoane reprezentâ nd 65,19% din totalul populației o vâ rstă între 20-64 ani iar 1183 persoane reprezentâ nd 12,98% din totalul populației o vâ rstă de peste 65 ani. Din analiza acestor date se evidențiază faptul că marea majoritate a populației (65,19 %) este populație activă , capabilă de muncă ce aduce plus valoare comunei. O imagine de ansamblu a structurii populației pe grupe de vâ rstă se poate vedea în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vârstă Grupe de vârstă Număr persoane Procent 0- 4 ani 499 5- 9 ani 439 21,84 % 10-14 ani 460 15-19 ani 593 31

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 0-19 ani 1991 20-24 ani 662 25-29 ani 661 30-34 ani 675 35-39 ani 792 40-44 ani 778 65,19 % 45-49 ani 757 50-54 ani 676 55-59 ani 553 60-64 ani 389 20-64 ani 5943 65-69 ani 359 70-74 ani 289 75-79 ani 204 12,98 % 80-84 ani 163 85 ani și peste 168 64- 85 ani și peste 1183 În ceea ce privește natalitatea se poate observa că numă rul de copii nă scuți vii este în scă dere raportâ ndu-ne la perioada 2019-2023. Dacă în anul 2019 numă rul copiilor nă scuți vii era de 94 copii iar ulterior pe un trend de creștere usoară în anul 2020-113 copii și în anul 2021- 100 copii, numă rul copiilor nă scuți vi scade în anul 2022 la 82 copii și crește nesemnificativ în anul 2023 la 86 copii. Raportat la totalul populației se observă un numă r foarte mic de copii nă scuți în perioada 2019-2023 respectiv 475 copii. În oglidă numă rul persoanelor decedate în perioada 2019-2023 este de 555 persoane. În anul 2019 - 114 persone, în anul 2020 - 131 persoane, în anul 2021 - 118 persoane, în anul 2022 - 105 persoane iar în anul 2023 - 87 persoane. O imagine de ansamblu a persoanelor nă scute în comparație cu cele decedate în perioada 2019 - 2023 se poate observa în tabelul de mai jos. Tabelul nr. 3 -Situația comparată a copiilor născuți vii cu persoanele decedate Anul Copii născuți Persoane decedate Diferență vii 2019 94 114 -20 2020 113 131 -18 32

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 2021 100 118 -18 2022 82 105 -23 2023 86 87 -1 Total 475 555 -80 Se poate concluziona astfel un spor negativ al natalită ții în toți anii 2019-2023, practic un fenomen de îmbă trâ nire a populație întrucâ t numă rul copiilor nou nă scuți a fost mai mic decâ t decesele înregistrate. Referitor la migrație se constată pentru aceiași perioada de referință (anii 2019-2023) o creștere a numă rului persoanelor care au plecat și și-au schimbat domiciliul pe raza comunei Raducă neni în comparație cu numă rul persoanelor care și-au stabilit domiciliul în comună . Pracțic în acest interval de referință au fost înregistrate un numă r de 1179 plecă ri raportate la 984 persoane care și-au stabilit domiciliul în comună . O detaliere a situației pe fiecare an este prezentată în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 4 -Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu persoanele plecate. Anul Persoane Persoane Diferență stabilite plecate 2019 111 194 -83 2020 88 180 -100 2021 107 229 -122 2022 108 248 -140 2023 570 328 +242 Total 984 194 -195 Datele prezentate mai sus ne evidențiază faptul că în comuna Raducă neni populația este într-un proces de îmbă trâ nire, cu spor natural negativ și o ușoară tendință de plecare din localitate. 4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE 33

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Comuna Raducă neni deține o vastă rețea de drumuri comunale, stră zi respectiv rețele de energie electrică , apă , canalizare, ilumina public. Nu există rețea de alimentare cu gaz metan și nici piste pentru biciclete. O situație detaliată se poate vedea în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele 1 Drumuri comunale 10 km 2 Străzi 144 km 3 Rețea de apă potabilă 101 km 4 Rețea de canalizare 42 km 5 Rețea de energie electrică 144 km 6 Rețea de iluminat public 112 km În ceea ce priveste infrastructura educațională există în comuna Raducă neni două gradinițe și 5 unită ți școlare clasele primare și gimnaziale:  Gră dinița, sat Ră ducă neni;  Gră dinița cu program normal, sat Ră ducă neni;  Ș coala cu clasele I-IV, sat Bohotin;  Ș coala cu clasele I-IV, sat Isaiia;  Ș coala cu clasele I-VIII, sat Bohotin;  Ș coala cu clasele I-VIII, sat Roșu;  Ș coala cu clasele I-VIII "Lascar Rosetti", sat Ră ducă neni Comuna deține și o bibliotecă funcțională cu un numă r mare de că rți. Legat de serviciile de să nă tate și serviciile sociale - comuna este deservită pentru serviciile medicale adresate populației de că tre 9 medici și servicii farmaceutice. Asistența socială este asigurată în baza legislației printr-un departament de asistență socială . La nivelul comunei nu există alte facilită ți pentru prestarea de servicii sociale. 5. ANALIZA SWOT Analiza SWOT este o tehnică utilizată pentru a evalua Punctele tari (Strengths), Punctele slabe (Weaknesses), Oportunită țile (Opportunities) și Amenință rile (Threats) în cadrul unei organizații. Este un instrument foarte popular în 34

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 managementul strategic și este folosit de organizații din întreaga lume pentru a ajuta la planificarea și implementarea schimbă rilor. Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a comunită ții, permițâ nd o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor de intercondiționare. Totodată , oferă o imagine de ansamblu atâ t a problemele, câ t și a realiză rilor comunită ții. În cadrul prezentei strategii am indetificat 5 domenii prioritare ce urmează a fi analizate: 1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE; 2. ECONOMIE LOCALĂ; 3. MEDIU ȘI TURISM; 4. INFRASTRUCTURA; 5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ. 1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Numă r ridicat de locuitori raportat  Rata șomajului destul de ridicată ; la suprafată totală a comunei;  Calificare insuficientă a forței de  Structură relativ omogenă a muncă activă ; populației;  Sporul natural negativ;  Procent ridicat al populației active în raport cu populația totală  Migrația populației din alte zone a comunei; aproape inexistentă ;  Forță de muncă locală capabilă să  Persoanele care practică agricultura lucreze în agricultură și alte de subzistență nu sunt înregistrate domenii; în sistemele de asigură ri sociale și de să nă tate;  Costul redus al forței de muncă locale;  Lipsa spaților modernizate și a  Spații suficiente pentru dotă rilor suficiente pentru serviciile desfă șurarea serviciilor publice sociale și culturale; locale;  Unită ți de învă tă mâ nt insuficient  Accesul facil la serviciile sociale modernizate; publice de asistență socială ; 35

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032  Numă r suficient de unitați de  Spații medicale insuficient dotate și învă tă mâ nt raportat la numă r modernizate și lipsa specializă rilor școlari/preșcolari; medicale;  Unită ți medicale;  Lipsa spaților publice pentru  Existența unei biblioteci comunale; activită ți sociale în aer liber. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Numă r ridicat de locuitori raportat  Continuarea procesului de la suprafată totală a comunei; îmbă trâ nirea populației;  Creșterea sporului natural la nivelul  Migrarea forței de muncă comunei prin susținerea familiilor calificată în stră ină tate; tinere și stoparea fenomenului migrației;  Fonduri insuficiente și instabilitate  Promovarea desfă șurii activită ților legislativă pentru desfă șurarea în sociale prin oraganizații condiții optime a serviciilor sociale. nonguvernamentale;  Promovarea de parteneriate cu mediul de afaceri pentru cursuri de calificare și reconversie profesională ;  Accesarea de fonduri pentru modernizare și dotarea cu echipament modern a unită ților școlare, medicale și a celorlalte spații destinate serviciilor sociale. 2. ECONOMIE LOCALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Infrastrucutră de acces facila în  Creșterea suprafețelor agricole zona: DN 28 Iași – Albița; lă sate neexploatate;  Suprafeței mari de teren agricol la  Exploatații agricole fă râ mițate în dispoziția fermierilor; care se practică mai mult agricultură  Suprafețe mari de pă șunile și de subzistență . fâ nețele disponibile pentru creșterea animalelor;  Reticență și dezinteres pentru 36

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032  Existența la nivelul comunei a unui asocierea fermierilor și a fond forestier considerabil – 1103 exploatațiilor agricole; ha, natura dreptului de proprietate fiind atâ t public câ t și privat;  Dezinteres în menținerea și practicarea obiceiurilor și tradițiilor  Activitate economică privată pe raza comunei; locale, ca si cea a activită ților meșteșugă rești;  Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate și eficiență economică scă zute;  Lipsa punctelor de colectare și/sau procesare a produselor agricole;  Servicii bancare inexistente;  Lipsa activită ții economice private care să genereze locuri de muncă noi;  Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii și pentru activitatea de cercetare- dezvoltare; OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Programe și legislație favorabila ce  Fonduri insuficiente și instabilitate încurajează asocierea fermierilor și legislativă ; a exploatațiilor agricole;  Îmbă trâ nirea populației active și  Fonduri europene și naționale migrația; disponibile pentru extinderea, modernizara și/sau dotarea  Lipsa personalului calificat; exploatațiilor agricole  Oferte de creditare greu accesibile și  Fonduri europene și naționale rata ridicată a dobâ nzii la credite; pentru inființarea de noi activită ți economice;  Promovarea și sprijinul autorită ților locale pentru investitori noi în zonă 37

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 3. MEDIU ȘI TURISM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Mediu înconjură tor curat proteja de  Slaba informare a cetă țenilor autoritatea publică locală prin privitoare la respectarea legislației aplicarea normelor legislative din domeniul protecției mediului; privind protecția mediului;  Inexistența unor strategii de  Actiuni constante de ecologizare din promovare a comunei pentru partea autorită ților locale și creșterea numă rului de turiști pe cetă țeni; teritoriul acesteia;  Colectarea selectivă a deseurilor  Lipsa facilită ților oferite de (menajere, reciclabile) autoritatea publică locală pentru  Existența la nivelul comunei a unui promovarea dezvoltă rii turismului; fond forestier generos;  Lipsa unită ților de cazare suficiente  Existența caselor construite în stil în comună ; traditional și a unui relief variat.  Slaba dezvoltare a agroturismului;  Poluare redusă ceea ce conferă  Lipsa unor zone amenajate pentru comunei un nivel de atractivitate agreement (spații pentru gră tare, ridicat pentru locuit și activită ți în spații amenajate pentru practicarea aer liber; activită ților sportive, camping);  Existența în comună a unor rezervatii arheologice și situri;  Creșterea suprafețelor agricole lă sate neexploatate;  Relief bogat și activită ți agricole ce favorizează dezvoltarea  Risc de degradarea factorilor de agroturismului; mediu prin nerespectarea legislației  Ocupația principală a locuitorilor, și normelor naționale în vigoare; agricultura este favorabilă practică rii agroturismului;  Nu există un punct de informare turistică în comună OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Accesarea programelor finanțate de  Lipsa de informare și conștientizare Uniunea Europeană și de Guvernul a populației locale cu privire la Româ niei de că tre autoritata problemele de mediu; publică locală destinate proiectelor 38

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 de protecția mediului în mediul  Deversarea și sau depozitarea rural; (Colectare selectivă deșeuri, deșeurilor menajere în arii care nu reciclare, etc.) sunt amenajate pentru astfel de  Accesarea programelor finanțate de activită ți, conform normelor în Uniunea Europeană și de Guvernul vigoare. Româ niei în vederea dezvoltă rii infrastructurii locale cu impact  Lipsa infrastructurii de bază direct asupra mediului; (utilită ți, drumuri, piste biciclete,  Dezvoltarea educației ecologice la etc); nivelul comunită ții locale prin  Insuficienta folosire a implicarea unită ților școlare în oportunită ților acordate turismului acțiuni de promovare și protecție a rural; mediului înconjură tor;  Promovarea identită ții locale și a spațiului natural și cultural al zonei;  Adoptarea și aplicarea unei strategii în domeniul atragerii turistilor în zona. 4. INFRASTRUCTURA PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Traversarea comunei de DN 28  Drumurile comunale nu sunt Iași – Albița; asfaltate în integralitate  Infrastructura de baza dezvoltată  Strazile comunale nu sunt asfaltate (rețea energie electrică , apă și în integralitate canalizare)  Lipsesc trotuarele și pistele de  Există rețea de iluminat public; biciclete;  Existența unui dispensar medical și  Drumurile agricole și forestiere nu a mai multor farmacii umane și sunt modernizate; veterinare.  Rețeaua de iluminat public nu este  Existenta mai multor parcuri și modernizată cu becuri led sau spații de joaca pentru copii; panouri solare;  Rețea de telefonie mobile, rețea de  Retelele de utilită ți nu acoperă telefonie fixă și internet de viteză necesarul comunei; mare.  Lipsesc punctele de reîncarcare cu 39

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 energie electrică pentru mașinile electrice;  Punctul de colectare a deșeurilor nu respectă standardele in vigoare;  Autoritatea locală nu deține în dotare mijloace pentru întreținerea drumurilor și spaților publice;  Clă dirile că minelor culturale, unită ților școlare și celelalate clă diri publice nu sunt dotate cu panouri solare și nu sunt reabilitate energetic;  Spațiile verzi, parcurile și spațiile recreative sunt insuficiente; OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Fonduri europene și naționale aflate  Fonduri insuficiente și instabilitate la dispoziția autorită ților locale și a legislativă ; mediului privat pentru dezvoltarea infrastructurii locale;  Lipsa resurselor financiare, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor  Existența Studiilor de Fezabilitate pentru proiecte de modernizare a pentru îndeplinirea obiectivelor de infrastructurii locale. investiții propuse;  Apelarea la consultanță externă  Cunoștințe insuficiente legate de pentru obținerea de fonduri elaborarea și administrarea europene, pentru proiectele de proiectelor finanțate din fondurile infrastructură . europene pentru proiecte de infrastructură și mediu; 5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE  Autoritatea publică depune eforturi  Resurse financiare insuficiente susținute pentru îmbună tă țirea și destinate moderniză rii și dezvoltă rii digitalizarea activită ții activită ților instituției; administrative;  Lipsa unei metode de evaluare a 40

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032  Se organizează acțiuni de informare activită ți administrative de că tre și consultare a cetă țenilor prin cetă țean; ședințe și mijloce de comunicare  Experiență relativ scă zută în online; gestionarea proiectelor cu finanțare  Autorită țile publice locale își externă sau națională ; desfă șoară activitatea după  Posibilită ți reduse de motivare principiile transparenței procesului financiară a personalului și de decizional publicâ nd și informâ nd atragere a persoanelor cu calificare cetă țenii înainte de luarea unor superioară în structurile decizii; funcționarilor publici;  Există în cadrul primă riei  Nu există la nivelul autorită ților comparimente dedicate furniză rii publice locale un program de de informații de interes public; cooperare și înfră țire instituționale  Există în cadrul primă riei cu alte instituții similare din țară și comparimente dedicate solutionă rii stră ină tate în vederea schimbului de problemelor sociale și de ajutor de know-how și de bune practici în urgentă ; rezolvarea problemelor locale;  Primă ria deține o pagină de internet proprie a instituției, actualizată cu informații;  Se utilizează mijloace de comunicare moderne (email, fax, scan) în cadrul procesului de comunicare cu cetațeanul;  Se menține o colaborare bună cu alte instituții ale administrației locale și județene;  Participarea, în limita fondurilor disponibile, a tuturor categoriilor de personal la activită ți de formare continua. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI  Accesarea programelor finanțate de  Instabilitate legislativă la nivel Uniunea Europeană și de Guvernul național care perturbă activitatea Româ niei destinate proiectelor de administrativă digitalizare a adminstrației publice locale;  Fonduri insuficiente pentru 41

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032  Dezvoltarea capacită ții digitalizare și creșterea capacită ții administrative prin pregă tirea și administrative; formarea continua a personalului din administrația publică .  Schimbă ri politice dese în conducerea autorită ților publice  Încheierea de parteneriate și protocoale de colaborare cu locale, care să conducă la autoritațiel publice privind incoerențe în aplicarea politicilor schimbul de informații în mediul publice și întâ rzieri în online (ex: DRPCIV, PATRIMVEN – implementarea acestora. ANAF, ANCPI ONLINE, DDATP,etc.);  Relații de cooperare cu instituții similare din Româ nia și din alte state în vederea schimbului de know-how în procesul decizional la nivel local; 42

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ 6.1. VIZIUNEA Viziunea este starea viitoare a zonei ce rezultă din implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare, pentru care, membrii grupului de acțiune locală și ceilalți actorii locali, continuă să depună eforturi pentru a o atinge. Viziunea de dezvoltare la nivel local trebuie să reflecte câ t mai bine nevoile reale ale comunită ții și reprezintă o descriere a stă rii ideale dorite privind mediul, economia, și starea socială a comunei. Stabilirea viziunii are la baza analiza tuturor informațiilor colectate în etapa de analiza a nevoilor dar și consultarea comunită ții locale cu privire la propria viziune de dezvoltare pentru a identifica cea mai buna versiune posibilă a comunei pentru urmă torii ani. Astfel, în cadrul prezentei strategii de dezvoltare locală am stabilit urmă toarea viziune de dezvoltare pentru perioada 2025-2032 COMUNA RADUCĂNENI VA FI UN SPAȚIU PLĂCUT DE LOCUIT, CU INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII MODERNE, ATRACTIV PENTRU MEDIUL DE AFACERI ȘI TURIȘTI. 6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE Pentru realizarea viziunii pe baza analizei realizate și în urma consultă rii reprezentanților administrației publice locale, a mediului de afaceri și a cetă țenilor au fost trasate 4 direcții strategice de dezvoltare. Pentru fiecare direcție strategică de dezvoltare au fost stabilite axe prioritare, obiective generale SMART (Specific, Mă surabil, Realizabil, Realist, Limitat în timp) și proiecte/mă suri. Gradul de îndeplinire a obiectivelor poate fi evaluat pe baza indicatorilor de evaluare stabiliți în cadrul capitolului 7. Implementare, monitorizare și evaluare. 6.2.1. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 1 - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR În cadrul direcției strategice nr. 1: Dezvoltarea infrastructurii locale și creștera calității vieții cetățenilor s-au inclus axe prioritare de dezvoltare care vizează 43

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, dezvoltarea facilită ților de agrement și petrecere a timpului liber, dezvoltarea serviciilor de învă ță mâ nt, să nă tate, sociale și culturale. O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și mă surile/proiectele propuse este vizibilă mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.1 Dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea calității vieții cetățenilor AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1.1.„Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 56, situat în comuna 1.1.Modernizarea și Răducăneni, județul Iași” reabilitarea drumurilor comunale. Sursa de finanțare: Buget Local 1.2.1.„Modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești, precum și amenajare 1.MODERNIZAREA ȘI 1.2.Asfaltarea străzilor intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna REABILITAREA amenajarea șanțurilor, Răducăneni, județul Iași” INFRASTRUCTURII trotuarelor și a caiilor de RUTIERE acces. Sursa de finanțare: Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” 1.3.1.„Modernizare drumuri agricole 1.3.Dezvoltarea comuna Raducăreni, județul Iași” infrastructurii de acces agricol. Sursa de finanțare: Buget Local 2.1.1.”Realizare stație de pompare/ridicare a presiunii, extindere rețea de alimentare cu apă, precum și 2.1.Dezvoltarea redimensionare tronson de canalizare în sistemului de alimentare sat Răducăneni, comuna Răducăneni, cu apă potabilă județul Iași” 2.DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII Sursa de finanțare: Buget Local TEHNICO- EDILITARE 2.2.1.„Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Răducăneni, 2.2.Dezvoltarea Județul Iași" sistemului de canalizare Sursa de finanțare: PNDL II 44

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 2.3.1.„Extindere rețea de distribuție 2.3.Dezvoltarea și energie electrică în comuna Răducăneni, modernizarea rețelei de Județul Iași" distribuție a energiei electrice Sursa de finanțare: Buget Local 2.4.1. „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public al Comunei Răducăneni, Județul Iași” 2.4.Modernizarea și extinderea rețelei de Surse de Finanțare: Programul privind iluminat public creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public- Agenția Fondului pentru Mediu 3.1.1.„Construire sală de sport școlară și teren de sport multifuncțional în comuna Răducăneni, județul Iași” 3.1.Modernizarea infrastructurii sportive Sursa de finanțare: Programul Regional 3.DEZVOLTAREA Nord-Est 2021-2027 FACILITĂȚILOR DE AGREMENT 3.2.1.”Modernizarea și dotarea parcurilor ȘI PETRECERE A cu echipament de joacă pentru copii și TIMPULUI 3.2.Modernizarea și/sau pentru practicarea activităților de fitness LIBER înființarea de noi spații în aer liber” verzi, parcuri și spații de joacă pentru copii Sursa de finanțare: Buget Local sau PNDL -acțiune pentru GAL-uri M1/6B 4.1.1.„Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași” 4.DEZVOLTAREA 4.1. Dezvoltarea și SERVICIILOR DE modernizarea Sursa de finanțare: PNRR ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI infrastructurii de EDUCAȚIE învătământ 4.1.2.„Reabilitare și modernizare Școala <<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: PNRR 45

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 4.1.3.„Reabilitare și modernizare Școala nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: PNRR 4.1.4.„Reabilitare și modernizare Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: PNDL I 4.1.5.„Reabilitare și modernizare școala și grădinița Bazga, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finațare: PNDL II 4.1.6.„Reabilitare și modernizare școală gimnazială și grădinița Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finațare: PNDL II 4.1.7.„Reabilitare și modernizare școala primară și grădinița Trestiana, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finațare: PNDL II 4.1.8.„Demolare școală primară corp C1 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finantare: Programul național de investiții ,,Școli sigure și sănătoase”. 4.1.9.„Demolare Școală Bohotin corp C2, C3, C4 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finantare: Programul național de 46

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 investiții ,,Școli sigure și sănătoase”. 4.1.10. „Achiția de microbuze scolare electrice și construire stație de încărcare” Sursa de finanțare: Bugetul Local 4.2.1. Aprobarea unui proiect de hotărâre de consiliu local privind acordarea de burse școlare pentru copii proveniți din medii defavorizate Sursa de finanțare: Buget Local 4.2.2. Aprobarea unui proiect de hotărâre de consiliu local privind acordarea gratuită de rechizite pentru copii din medii defavorizate și a unei mese calde pentru toți copii care frecventează cursurile școlare. Sursa de finanțare: Buget Local/ Buget General - Programul Național "Masă sănătoasă" în anul 2025 4.2. Asigurarea accesului la educație a copiilor 4.2.3. Măsuri de sprijin pentru aflați în situații de risc îmbunătățirea accesului și a participării la educație a copiilor provenind din comunități marginalizate - Pași fără Bariere: Incluziune, Educație și Oportunități egale” Sursa de finanțare: Program Educație și Ocupare 2021-2027 – Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene 4.2.4. „Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate” Sursa de finanțare: Programul Incluziune și Demnitate Socială; 47

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 5.1.1. ”Construire și dotare dispensar medical în localitatea Roșu, comuna 5.1.Dezvoltarea și Răducăneni, județul Iași” modernizarea unităților 5. DEZVOLTAREA medicale Sursa de finanțare: CNI SERVICIILOR DE SĂNĂTATE, 5.2.1. „Construirea de locuințe nZEB plus - ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI 5.2.Dotarea unităților pentru tineri/locuințe de serviciu pentru A SECTORULUI medicale cu echipamente specialiști din sănătate și învățământ în CULTURAL medicale performante și comuna Răducăneni, județul Iași” atragerea specialistilor din domeniul sănățății Sursa de finanțare: PNRR 6.2.2 DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC LOCAL În cadrul direcției strategice nr.2 - Dezvoltarea sectorului economic local s-au inclus axe prioritare prin care se dorește dezvoltarea și consolidarea mediului economic local avâ nd ca target sprijinirea activită ții economice de servicii producție, susținerea și promovarea producă torilor locali dar și dezvoltarea turismului local. O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și mă surile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.2 Dezvoltarea sectorului economic local AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu 1.1. Sprijinirea mediului de local privind scutirea de la plata afaceri privat prin impozitului pe teren și/sau acordarea de facilități 1.ÎNCURAJAREA ȘI clădiri/mijloace de transport, aflate în fiscale si dezvoltarea de SPRIJINIREA proprietatea persoanelor juridice care servicii publice menite să INIȚIATIVEI PRIVATE crează noi locuri de muncă. promoveze activitatea ÎN DOMENIUL economică locală și SERVICIILOR ȘI Temei legal: Legea 227/2015 cu atragerea de noi investiții PRODUCȚIEI. modificările și completările ulterioare 1.2.Promovarea 1.2.1.Organizarea de întâlniri de lucru oportunităților de finanțare între persoane de specialitate 48

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 (consultanți) și localnicii interesați să depună noi proiecte de finanțare și sprijinirea în depunerea și existente și informarea implementarea lor. cetățenilor. Sursa de finanțare: Buget Local 2.1.1.”Modernizare și extindere piață de produse agroalimentare în comuna 2.1. Crearea infrastructurii Raducăreni, județul Iași” pentru comercializare a 2.SUSȚINEREA produselor agroalimentare Sursă de finațare: Buget Local PRODUCĂTORILOR LOCALI ȘI CREAREA 2.2.Promovarea produselor 2.2.1. Organizarea de evenimente/târguri INFRASTRUCTURII locale și dezvoltarea de produse agroalimentare pentru DE DEZVOLTARE. posibilităților de producătorii locali. valorificarea a acestora în cadrul evenimentelor și/sau Sursa de finanțare:Buget Local tărgurilor 3.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu 3.1.Sprijinirea dezvoltării local privind scutirea/ reducerea turismului prin acordarea impozitului pe clădirile utilizate în de facilități fiscale domeniu turismului operatorilor economici care desfășoară activități în Temei legal: Legea 227/2015 cu domeniul turismului modificările și completările ulterioare 3.2.1.”Înființarea punct turistic în comuna 3.DEZVOLTAREA 3.2. Promovarea comunei și Răducăneni, județul Iași”. TURISMULUI LOCAL a obiectivelor în vederea atragerii de noi turisti Sursa de finanțare: Buget Local 3.3. Promovarea 3.3.1. Organizarea de întâlniri de lucru cu oportunităților de finanțare persoanele interesate și sprijinirea în a unităților turistice depunerea și implementarea proiectelor existente și informarea de finațare a unitățiilor turistice. cetățenilor. Sursa de finanțare: Buget Local 49

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 6.2.3. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE În cadrul direcției strategice nr. 3 - Protecția mediului și utilizarea resurselor regenerabile s-au inclus axe prioritare prin care se vizează creșterea eficienței energetice a clă dirilor publice și a sistemului de iluminat, încurajarea utiliză rii energiei din surse regenerabile și a mijloacelor de transport nepoluante și îmbună tă țirea managementului deșeurilor și promovarea de acțiuni pentru protejarea mediului înconjură tor. O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și mă surile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.3 Protecția mediului și utilizarea resurselor regenerabile AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1.1. Reabilitarea energetică a primăriei și a blocurilor din 1.1. Reabilitarea energetică localitatea Răducăneni, Județul Iași a clădirilor. Sursa de finanțare: AFM 1.2. 1”Instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în 1.CREȘTEREA EFICIENȚEI vederea acoperirii necesarului de ENERGETICE A consum și livrării surplusului în CLĂDIRILOR PUBLICE ȘI rețeaua națională pentru clădirea A SISTEMULUI DE primăriei comunei Raducăneni, 1.2. Utilizarea energiilor ILUMINAT PUBLIC localitatea Raducăneni, Județul Iași regenerabile pentru iluminatul public și Sursa de finanțare: AFM încălzire. 1.2.2. ”Anveloparea blocurilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) din comuna Răducăneni, Județul Iași” Sursa de finanțare: MDLPA 2.ÎNCURAJAREA 2.1.1.”Realizarea infrastructurii 2.1. Realizarea de piste UTILIZARII ENERGIEI rutiere pentru biciclete în comuna pentru biciclete. DIN SURSE Raducăneni, jud. Iași” 50

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Sursa de finanțare:AFM REGENERABILE ȘI A 2.2.1. „Construire puncte de încărcare MIJOACELOR DE a mijloacelor de transport electrice în TRANSPORT 2.2. Construirea stații de localitatea Raducăneni, Comuna NEPOLUANTE încărcare a mijloacelor de Raducăneni, județul Iași” transport electrice. Sursa de finanțare: AFM 3.1. Încurajarea acțiunilor 3.1.1. ”Amenajarea de puncte de de reciclare a deșeurilor de colectare a deșeurilor de echipamente echipamente electrice si electrice și electronice (DEEE)”. electronice (DEEE) prin amenajarea de puncte de Sursa de finanțare: Buget Local colectare 3.2.1. Organizarea de evenimente și acțiuni anuale pentru protejarea 3.2. Încurajarea educație și mediului în parteneriat cu școlile din 3.ÎMBUNĂTĂȚIREA promovarea acțiunilor comună desfășurate în cadrul MANAGEMENTULUI privind protecția mediului acțiunilor școlare ”Săptămâna verde” DEȘEURILOR ȘI în rândul elevilor. PROMOVAREA Sursă de finanțare Buget Local ACȚIUNILOR PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI 3.3.1. Organizarea de acțiuni de colectare a deșeurilor din jurul albiilor răurilor, drumurilor sau alte 3.3. Creșterea gradului de zone, implicând cetățenii și mediul de constientizare și implicare a afaceri, în cadrul unui zile a cetățenilor în acțiuni de ecologizării locale. protejare a mediului Sursă de finanțare: Buget local 6.2.4. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 4. CREȘTEREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE În cadrul direcției strategice nr. 4 Creșterea capacității administrative s-au inclus axe prioritare prin care se vizează digitalizarea actitivă ții administrative, dotarea cu echipamente și utilaje a serviciilor publice precum și modernizarea spațiilor destinate activită ții administrative și serviciilor publice oferite cetă țenilor. 51

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și mă surile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.4 CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.Digitalizarea activității 1.1. Eficientizarea actului 1.1.1. ”Transformarea digitală a și cresterea calității administrativ prin dotarea autorității locale, comuna actului administrativ cu aparatură IT Răducăneni, Jud. Iași”. performantă și programe software dedicate Surse de finanțare: Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării Program: ”Transformarea Digitală a Autorităților Publice Locale DIGILOCAL”. 1.1.2.”Elaborarea în format GIS a documențației de amenajare a teritoriului PUG a comunei Răducăneni, județul Iasi.„ Sursă de finanțare: PNRR 1.2. Formarea continuă a Adoptarea la nivel local a unei personalului administrației strategii de formare profesională publice locale continuă a aparatului de specialitate al primarului Sursă de finanțare:Buget Local 1.3. Facilitarea accestului Actualizarea procedurilor de lucru în cetățenilor la actul cadrul Controlului Intern Managerial administrativ prin și includerea mijloacelor electronice utilizarea mijloacelor de de comunicare la distanță și plată comunicare și plată online. pentru preluarea cererilor și/sau comunicarea răspunsurilor sau a altor acte administrative. 1.4. Asigurarea Publicare pe pagina web a comunei a transparenței actelor tuturor informațiilor impuse de administrative ale prevederile legislației privind administrației publice transparenta decizională precum și a locale informațiilor de interes public 52

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 2.Dotarea cu echipamente 2.2.Dotarea cu utilaje 2.2.1„Dotarea cu utilaje și și utilaje a serviciilor pentru întreținerea echipamente specifice pentru publice domeniului public. serviciile publice, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: Programul National de Dezvoltare Rurală 2.3.Dotarea cu utilaje și 2.3.1.„Dotarea cu echipamente pentru echipamente de intervenție intervenții în situații de urgență, pentru situații de urgență inclusiv servicii de amenajare spațiu/ teren unde se va instala echipamentul” Sursa de finanțare: Programul Interreg NEXT VI A România – Republica Moldova – proiect transfrontalier” 3.Modernizarea spațiilor 3.1.Îmbunătățirea 3.1.1.”Modernizare, extindere și destinate activității condițiilor de lucru și a dotare sediu Primărie Răducăneni, administrative și infrastructurii de comuna Răducăneni, județul Iași„ serviciilor publice oferite desfășurare a actului cetățenilor administrativ Sursa de finanțare: CNI 53

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE Implementarea strategiei de dezvoltare locală poate fi considerată faza cea mai importantă a procesului de dezvoltare locală întrucâ t transpune toate planurile construite și eforturile depuse în rezultate. Trebuie precizat că în această etapă se pot realiza ajustă ri ale strategiei de dezvoltare dacă contextul de implementare impune acest lucru. Atunci câ nd ne raportă m la contextul de implementare avem în vedere modifică ri ale legislației la nivel european și național, instabilitate politică , noi programe/linii de finanțare a proiectelor, probleme economice și chiar situații de fortă majoră cum ar fi: calamită ți, dezastre naturale, razboi, etc. Pentru implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare locală trebuie realizat un cadru general de implementare asumat de că tre toți actorii implicați și îndeplinirea urmă toarelor condiții. 1. Aprobarea strategiei de dezvoltare Locală; 2. Desemnarea unei comisii de implementare care să comunice și organizeze demersurile de întreprins în implementare dar și a unei comisii de monitorizare; 3. Existența capacității operaționale și financiare de implementare; 4. Susținerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile beneficiare. Actorii implicați în procesul implementă rii strategiei de dezvoltare locală sunmenționați sunt: administrația publică locală , comunitatea locală , firmele private și reprezentanții societă ții civile. Putem concluziona, așadar, că modul de implementare a strategiei este influențat direct de relațiile dintre cei 4 actori, fapt pentru care se recomandă o bună comunicare a administrației publice locale cu comunitatea, mediul privat și nonguvernamental dar și o deschidere din partea acestora pentru implicare și sprijin în activitatea administrativă și implicit în implementarea strategiei. Monitorizarea strategiei de dezvoltare trebuie efectuată obligatoriu la perioade de timp prestabilite și presupune întocmirea de că tre comisia de monitorizare a unor rapoarte periodice privind gradul de îndeplinire al obiectivelor generale și stadiul proiectelor/mă surilor propuse. Principalul scop al activită ții de monitorizarea efectuate în perioada de implementare este de a evidenția evoluția din procesul de implementare, deficiențele constatate și pe baza acestora de a formula recomandă ri pentru remedierea și ajustarea/actualizarea strategiei. 54

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Evaluarea implementă rii strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a țintelor propuse inițial cu situația dezvoltă rii comunei la diferite momente. Pentru realizarea unei evaluă ri corecte trebuie stabiliti indicatorii de evaluare și urmă rită evoluția acestora. Indicatori propuși în vederea realiză rii evaluă rii implementă rii strategiei de dezvoltare locală a comunei Ră ducă reni pe fiecare direcție de dezvoltare propusă sunt prevă zuți în tabelul de mai jos: Tabelul nr.6 - Indicatori de evaluare DIRECȚ II STRATEGICE INDICATORI  Nr. de km de drum comunal asfaltati;  Nr. de km de stră zi asfaltate;  Nr. de km de șanțuri realizate;  Nr. de km de trotuare realizate;  Nr. de mp de că i de acces realizate;  Nr. de km de drum agricol modernizat;  Nr. de km de rețea de apă și canalizare realizați;  Nr. stațiilor de pompare/ridicare a presiunii realizate;  Nr. de km de rețea energie electrică realizați;  Nr. de km de rețea de iluminat public extinsi și DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE NR. 1 - modernizați; DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII  Nr. spaților puse la dispoziție pentru activită ți LOCALE Ș I CREȘ TEREA CALITĂ Ț II VIEȚ II sportive; CETĂ Ț ENILOR  Nr. școlilor reabilitate și modernizate;  Nr. parcurilor dotate cu echipament de joacă pentru copii și pentru practicarea activită ților de fitness în aer liber;  Nr. copii proveniți din medii sociale defavorizate beneficiari de bursă ;  Nr. copii beneficiari de rechizite școlare masă caldă ;  Nr. unită ți medicale dotate și modernizate;  Nr.locuințe nZEB construite; DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE STRATEGICA  Nr. de societă ții comerciale înființate; NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI  Nr. de noi locuri de muncă create; ECONOMIC LOCAL  Nr. de șomeri înregistrați  Nr. de proiecte depuse pentru finanțare de că tre cetă țeni în urma sedințelor de lucru desfă șurate 55

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 de autoritatea publică locală ;  Nr. de fermieri înregistrați;  Nr. de producă tori locali care comerciealizează produse locale înregistrați;  Nr. de agropensiuni/ puncte gastronomice nou înființate;  Nr. persoanelor care au solicitat informații turistie de la punctul turistic local  Nr. clă dirilor reabilitate energetic;  Nr. și puterea panourilor fotovoltaice instalate;  Nr. km de piste de biciclete realizate;  Nr. de stații de încă rcare mașini electrice realizate; DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE STRATEGICA  Nr. puncte de colectare a deseurilor electrice și NR. 3. PROTECȚ IA MEDIULUI Ș I electronice (DEEE) realizate; UTILIZAREA RESURSELOR  Cantitatea deșeurilor electrice și electronice REGENERABILE (DEEE) colectată ;  Nr. de acțiuni de ecologizare realizate împreună cu cetă țenii și mediul de afaceri;  Nr de acțiuni de ecologizare realizate împreuna cu elevii;  Starea generală a imobilului unde se desfă șoară actul administrativ;  Timpul de soluționare a cererilor;  Gradul de satisfacție al cetă țenilor raportat la actul administrativ;  Nr. funcțioanari publici care au participat la DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE STRATEGICA cursuri de formare profesională ; NR. 4. CREȘ TEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE  Nr. de cereri depuse prin mijloace electronice de comunicare;  Nr. de cereri soluționate care au fost comunicate prin mijloace electronice de comunicare;  Suprafața din domeniul public întreținută cu mijloace, echipamente și utilaje proprii. 56

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 Se recomanda reviziuirea și actualizarea la un interval de 1-2 ani a strategiei conform mețiunilor din acest capitol, fă ră a viza modifică ri majore de conținut (viziune, direcții strategiice de dezvoltare, obiective generale) ci doar modificarea/completarea proiectelor și identificarea programelor de finanțare care le pot susține. 57

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 PORTOFOLIUL DE PROIECTE 1. Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 56, situat în comuna Răducăneni, județul Iași”; 2. Modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești, precum și amenajare intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna Răducăneni, județul Iași; 3. Modernizare drumuri agricole comuna Raducăreni, județul Iași; 4. Realizare stație de pompare/ridicare a presiunii, extindere rețea de alimentare cu apă, precum și redimensionare tronson de canalizare în sat Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 5. Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Răducăneni, Județul Iași; 6. Extindere rețea de distribuție energie electrică în comuna Răducăneni, Județul Iași; 7. Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public al Comunei Răducăneni, Județul Iași; 8. Construire sală de sport școlară și teren de sport multifuncțional în comuna Răducăneni, județul Iași; 9. Modernizarea și dotarea parcurilor cu echipament de joacă pentru copii și pentru practicarea activităților de fitness în aer liber; 10. Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 11. Reabilitare și modernizare Școala <<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 12. Reabilitare și modernizare Școala nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 13. Reabilitare și modernizare Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna Răducăneni, județul Iași; 14. Reabilitare și modernizare școala și grădinița Bazga, comuna Răducăneni, județul Iași; 58

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 15. Reabilitare și modernizare școală gimnazială și grădinița Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași; 16. Reabilitare și modernizare școala primară și grădinița Trestiana, comuna Răducăneni, județul Iași; 17. Demolare școală primară corp C1 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași; 18. Achiția de microbuze scolare electrice și construire stație de încărcare; 19. Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate; 20. Măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea accesului și a participării la educație a copiilor provenind din comunități marginalizate - Pași fără Bariere: Incluziune, Educație și Oportunități egale” 21. Demolare Școală Bohotin corp C2, C3, C4 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași; 22. Construire și dotare dispensar medical în localitatea Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași; 23. Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ în comuna Răducăneni, județul Iași; 24. Modernizare și extindere piată de produse agroalimentare în comuna Raducăneni, județul Iași; 25. Înființarea punct turistic în comuna Răducăneni, județul Iași; 26. Reabilitarea energetică a primăriei și a blocurilor din localitatea Răducăneni, Județul Iași; 27. Instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională pentru clădirea primăriei comunei Raducăneni, localitatea Raducăneni, Județul Iași; 28. Anveloparea blocurilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) din comuna Răducăneni, Județul Iași; 59

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 29. Realizarea infrastructurii rutiere pentru biciclete în comuna Raducăneni, jud. Iași; 30. Construire puncte de încărcare a mijloacelor de transport electrice în localitatea Raducăneni, Comuna Răducăneni, județul Iași; 31. Amenajarea de puncte de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE); 32. Transformarea digitală a autorității locale, comuna Răducăneni, Jud. Iași; 33. Elaborarea în format GIS a documențației de amenajare a teritoriului PUG a comunei Răducăneni, județul Iași; 34. Dotarea cu utilaje și echipamente specifice pentru serviciile publice, comuna Răducăneni, județul Iași; 35. Dotarea cu echipamente pentru intervenții în situații de urgență, inclusiv servicii de amenajare spațiu/ teren unde se va instala echipamentul; 36. Modernizare, extindere și dotare sediu Primărie Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 60

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 BIBLIOGRAFIE 1. Strategia Națională pentru DEZVOLTAREA DURABILĂ a Româ niei 2030; 2. BALOGH Marton - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală ”, Revista Transilvană de Ș tiințe Administrative; 3. GHIOLȚ AN, Că lin BALOGH Má rton HOSU, Ioan DRAGOȘ , Dacian-Cosmin - Dezvoltare regională și locală . Cluj:Editura Gewalt, 2001; 4. HĂ DADEA Ionuț Că tă lin - Construcția Strategiilor de Dezvoltare Locală în arealul rural al zonei metropolitane Cluj-Napoca, Revista Transilvană de Ș tiințe Administrative 1(44) / 2019, pp. 17-33; 5. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ră ducă neni, Județul Iași perioada 2014-2020; 6. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 7. https://www.comunaraducaneni.ro/; 8. https://commission.europa.eu/publications/sustainable-europe-2030_ro; 9. https://commission.europa.eu/energy-climate-change-environment/overall- targets-and-reporting/2030-targets_ro; 10. https://www.mae.ro/node/35919; 11. https://www.onrc.ro/index.php/ro/; 12.https://ro.wikipedia.org/wiki/ Comuna_R%C4%83duc%C4%83neni,_Ia%C8%99i; 13. https://iasi.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-iasi/geografie-si-statistici/; 14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i ; 15. https://pe-harta.ro/iasi/; 16. https://www.listafirme.ro/; 61

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 LISTA FIGURI ȘI TABELE 1. Figura nr. 1 - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală _____pg.15 2. Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole__________________________________pg.29 3. Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vâ rstă _____________________pg.32 4. Tabelul nr. 3 - Situația comparată a copiilor nă scuți vii cu persoanele decedate________________________________________________________________________pg.33 5. Tabelul nr. 4 - Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu persoanele plecate_____________________________________________________________pg. 33 6. Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele_______________________________ pg.34 7. Tabelul nr. 6 - Indicatori de evaluare_________________________________________pg.54 PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Consilier local, Emil ENCUȚ Contrasemnează pentru legalitate Secretar general Cătălin-Rivelino BUMBARU 62