Hotărâre a Consiliului Local
HCL nr. 43 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni, pentru perioada 2025-2032
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 863 KB · modificat pe site: 05.08.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 43 din 24.06.2025, „HCL nr. 43 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni, pentru perioada 2025-2032”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/ha/2025/06/hcl_43_06_2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104429-hcl-nr-43-privind-aprobarea-strategiei-de-dezvoltare-locala-a-comunei, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RĂDUCĂNENI
H O T Ă R Â R E A Nr. 43
privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni,
pentru perioada 2025-2032
Consiliul local al comunei Răducăneni, județul Iași, legal constituit conform Ordinului nr.
499/2024 al Prefectului Județului Iași, întrunit la lucrările ședinței ordinare din data de 24 iunie 2025, la
convocarea primarului prin Dispoziția nr. 252/2025, modificată și completată prin Dispoziția nr.
256/2025;
Având în vedere:
- referatul de aprobare și proiectul de hotărâre ale primarului comunei, înregistrate sub nr. 5906/RG/2025;
- anunțul înregistrat sub numărul 5907/RG/2025 al secretarului general al comunei, prin care face publică
intenția consiliului local de a adopta un act administrativ cu caracter normativ, anunț făcut în temeiul
prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică,
republicată;
- avizele, înregistrate sub nr. 42/CEBF/2025 și sub nr. 42/CAPJ/2025, ale Comisiilor de specialitate din
cadrul Consiliului Local al Comunei Răducăneni și rapoartele compartimentelor de resort din cadrul
aparatului de specialitate al primarului, înregistrat sub nr. 6711/RG/2025, nr. 6712/RG/2025, nr.
6713/RG/2025 și nr. 6714/RG/2025 ;
În conformitate cu prevederile:
- Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
- art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu completările și modificările
ulterioare;
- art. 129, alin. 2, lit. b) și alin. (4), lit. e) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul art. 139, alin. (3) și art. 196, alin. (1), lit. a) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032,
conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Primarul comunei va duce la îndeplinire prezenta hotărâre.
Secretarul general al comunei va comunica prezenta hotărâre compartimentelor de resort, precum
și Instituției Prefectului Județului Iași pentru controlul legalității.
Adoptată astăzi 24 iunie 2025.
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ
Consilier local,
Emil ENCUȚ
Contrasemnează pentru legalitate
Secretar general
Cătălin-Rivelino BUMBARU
Prezenta hotărâre a fost adoptată în unanimitate, la ședință participând 13 dintre cei 15 consilieri locali aflați în funcție ai Consiliului Local al
Comunei Răducăneni.
Pagina 2
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI RĂDUCĂNENI
Anexa la Hotărârea nr. 43 din 24 iunie 2025
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A
COMUNEI RĂDUCĂNENI,
JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
1
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
CUPRINS
1. INTRODUCERE pg. 3
2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE pg. 7
3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI_____ pg. 11
3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA STRATEGIEI__________pg.11
3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPE ELABORĂRII STRATEGIEI_______________________________ pg. 12
4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A UNITĂȚII ADMINISTRATIV
TERITORIALE pg.16
4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST _________________________________pg.16
4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI IAȘI pg.17
4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI pg.20
4.3.1. SCURT ISTORIC pg. 21
4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ___ pg.25
4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ pg.28
4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ pg.29
4.3.5 TURISMUL pg.30
4.5.6. POPULAȚIA pg.31
4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE___________________________________________pg.34
5. ANALIZA SWOT pg. 35
6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ__ pg.43
6.1. VIZIUNEA pg.43
6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE pg.43
6.2.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII
CETĂȚENILOR___________________________________________ pg.44
6.2.2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC LOCAL_________________________________ pg.47
6.2.3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE pg.48
6.2.4. CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE_____________________________________pg.44
2
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE_____________________________________________ pg.51
8. PORTOFOLIUL DE PROIECTE_____________________________________________________________________pg.57
BIBLIOGRAFIE_________________________________________________________________________________________pg.60
LISTA FIGURI/TABELE________________________________________________________________________________pg.61
1. INTRODUCERE
Prezenta strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument esențial de
management și planificare pentru dezvoltarea durabilă a comunei Răducăreni, județul
Iaș. Prin intermediul strategiei de dezvoltare locală se va stabili o direcție clară,
mobilizarea și coordonarea tuturor resurselor și energiilor existente pentru
modernizare și progres.
În cadrul realizării strategiei de dezvoltare se dorește implicarea și
consultarea tuturor actorilor interesați: autoritățile publice locale, cetățeni, mediul
antreprenorial și societatea civilă.
Consiliul Local în calitate de autoritate deliberativă și Primăria Comunei
Raducăreni, prin primarul comunei, în calitate de autoritate executivă, inițiatorii de
drept ai prezentei strategii, își asumăm depunerea tuturor eforturilor necesare pentru
realizarea strategiei locale și ulterior ducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor și
proiectelor cuprinse în vederea dezvoltării comunei, îmbunătățirii calității vieții
cetățenilor, a actului administrativ și dezvoltarea mediului antreprenorial.
Pornind de la analiza situației actuale a zonei, vom stabili o nouă viziune
pentru dezvoltarea comunei Raducăneni, noi axe prioritare de dezvoltare și vom
propune proiecte și măsuri. Colectarea informațiilor și a datelor premergătoare
analizei va avea la bază date din surse oficiale dar și informații obținute direct de
cetățeni și mediul de afaceri, tocmai cu scopul de a identifica cât mai în detaliu nevoile și
propria viziune a acestora pentru dezvoltarea comunei.
3
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Pe tot parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală se va avea în vedere
corelarea cu documentele programatice existente la nivele superioare (strategia de
dezvoltare națională, strategia de dezvoltare județeană) dar și contextul național și
european și oportunitățile de finanțare existente, respectiv, programele naționale de
finanțare și fonduri europene pentru investiții în infrastructura locală, servicii sociale,
educație, protecția mediului, etc.
Un alt aspect important ce se va avea în vedere în elaborarea strategiei de
dezvoltare locală este respectarea principiilor legate de transparența, dezvoltarea
durabilă, sustenabilitate și reducerea impactului asupra mediul înconjurător (DNSH).
O dată finalizată strategia de dezvoltare locală va constituii un ghid de acțiune
ce include axe prioritare, obiective, proiecte și măsuri, la dispoziția autorităților publice
locale, a cărui scop este, ca prin implementare, să genereze dezvoltarea comunități
locale, a economiei și creșterea calității vieții cetățenilor comunei.
4
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
DEFINIRE TERMENI ȘI ABREVIERI
Dezvoltare economică locală: - un proces participativ, în cadrul căruia
membrii comunității, din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula
activitatea comercială locală, care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a
localității.
Dezvoltarea durabilă: - dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a
compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
Sustenabilitate: - calitate a unei activități de a se desfășura fără a epuiza
resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de
satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.
Planificarea strategică: - reprezintă acțiunile desfășurate în vederea creării
unui planului strategic, care să cuprindă toate proiectele și obiectivele necesare pentru
a putea atinge viziunea
SDL - Strategie de dezvoltare locală
IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii;
ONG - Organizații Non-guvernamentale
INS - Institutul Național pentru Statistică
PUG - Planul Urbanistic General
PUZ - Plan Urbanistic Zonal
PAT – Programul Asistență Tehnică
PCIDIF -Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
PDD – Programul Dezvoltare Durabilă
5
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
PEO – Programul Educație și Ocupare
PT – Programul Transport
PIDS – Programul Incluziune și Demnitate Socială
PTJ – Programul Tranziție Justă
PS -Programul Sănătate
PNDL - Programul Național de Dezvoltare Locală
PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență
AFM - Administrația Fondului de Mediu
CNI- Compania Națională de Investiții
ONU - Organizației Națiunilor Unite
UE - Uniunea Europeană
SWOT - acronimul de la strengths, weaknesses, opportunities and threats, adica
puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari ale companiei .
DNSH – acronimul de la: ”DO NO SIGNIFICANT HARM” și înseamnă a nu prejudicia în
mod semnificativ mediu înconjurător.
6
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
DE DEZVOLTARE
În anul 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat un
document istoric - Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest document își
propune, prin cele 17 obiective ale sale, un viitor mai bun, nu doar pentru noi, dar si
pentru copiii noștri.
Cele 17 obiecțive adoptate sunt prezentate sugestiv în imaginea de mai jos:
Imaginea 1. Obiectivele Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
7
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Româ nia, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite și Uniunii
Europene și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale
Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adună rii Generale a ONU A/RES/70/1, în
cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015.
Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil
al Europei”, ră spunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă , reprezintă
documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei
2030 pentru Dezvoltare Durabilă .
La nivel național, Româ nia adoptă ”Strategia Națională pentru dezvoltarea
durabilă a României 2030” prin care stabilește cadrul național pentru susținerea
Agendei 2030. Strategia susenunțată susține dezvoltarea Româ niei pe trei piloni
principali, respectiv economic, social și de mediu, este orientată că tre cetă țean și se
centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile
fiecă rui cetă țean, într-un mod echitabil, eficient, într-un mediu curat, în mod
echilibrat și integrat.
În ultimii ani omenirea a fost marcată de o serie de crize multiple și
interconectate, generate de o pandemie, ră zboi și conflicte sociale, schimbă ri
climatice severe, generâ nd o volatilitate crescută a piețelor globale, mai ales cea a
energiei și alimentelor.
Raportul Organizației Națiunilor Unite din anul 2022, privind obiectivele
definite de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă , pune în evidență efectele
devastatoare ale crizelor globale asupra realiză rii acestor obiective, subliniindu-se
necesitatea unor investiții importante în sustenabilitate, pentru a consolida reziliența
societă ții în ansamblu.
În acest context Româ nia are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de
dezvoltare pentru a face față provocă rilor secolului XXI întrucâ t tră im o perioadă
8
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
marcată de procesul de globalizare, de accentuare a inegalită ților și de agravare a
problemelor de mediu. O importanță deosebită trebuie acordată adaptă rii la noile
exigente privind dezvoltarea durabilă și asigurarea unei tranziții rapide că tre
economia verde.
Pentru ca dezvoltarea durabilă să reușească în Româ nia și, prin urmare
Agenda 2030, împreună cu angajamentele Uniunii Europene, Strategia Națională
pentru dezvoltarea durabilă a Româ niei 2030 este construită în jurul cetă țeanului și
nevoilor generațiilor viitoare. Se pleacă de la premisa că , dezvoltarea durabilă
prezintă un cadru de gâ ndire care, odată însușit de că tre cetă țean, va ajuta la crearea
unei societă ți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face
față schimbă rilor aduse de probleme actuale globale, regionale și naționale, inclusiv
scă derea demografică . Grija statului față de cetă țean și respectul cetă țeanului față de
instituții, față de aproapele să u, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică
vor duce la o societate durabilă .
Dezvoltarea Durabilă reprezintă , în contextul româ nesc, dorința realiză rii
unui echilibru, o sinteză între aspirațiile cetă țeanului nă scut liber, societatea de care
depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine.
Dacă în ultimii ani țintele Româ niei erau stabilite în raport cu evoluția
economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atâ t Româ nia, câ t și UE
trebuie să -și reproiecteze priorită țile pe termen mediu și lung pentru atingerea
obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă . Aceasta este o cale sigură
prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare.
Toate programele, proiectele și sursele de finanțare puse la dispoziție de
instituțiile internaționale, europene și naționale converg spre respectarea
principiilor parte a conceptului de dezvoltare durabilă , fapt pentru care, suntem
9
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
obligați la râ ndul nostru ca în elaborarea prezentei strategii de dezvoltare să avem în
vedere în permanență aceste aspecte.
În baza celor expuse referitoare la contextul național și internațional de
dezvoltare putem concluziona faptul că vom aveam în vedere integrarea strategiei de
dezvoltare a comunei Raducă reni în liniile trasate de Strategia Națională pentru
dezvoltarea durabilă a Româ niei 2030, respectiv Agenda 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă .
10
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE
ELABORĂRII STRATEGIEI
3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA
STRATEGIEI
În procesul elaboră rii și implementă rii strategiilor de dezvoltare locală sunt
implicați urmă torii actori de pe plan local:
administrația publică locală ;
comunitatea locală ;
mediul de afaceri;
reprezentanții societă ții civile.
Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare comunitară presupune
parteneriatul între actorii mai sus menționați. Un rol aparte îl are însă administrația
publică locală , care participă atâ t în faza de elaborare dar și în cea de implementare a
inițiativelor de dezvoltare locală .
Întreg procesul de planificare a strategiei de dezvoltare locală trebuie să aibă
în vedere respectarea urmă toarelor principii considerate a fi esențiale și în procesul
de elaborare a mă surilor:
1) Principiul sustenabilității potrivit că ruia proiectele implementate în baza
mă surilor și obiectivelor strategiei de dezvoltare locală vor contribui la conservarea
și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia
locală pe termen lung.
2) Principiul egalității de șanse potrivit că ruia integrarea socială și egalitatea
de șanse constituie pilonul social al durabilită ții, pot genera oportunită ți de
dezvoltare sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare.
11
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
3) Principiul integrării potrivit că ruia integrarea este o consecință logică a unui
proces transparent și deschis de planificare a dezvoltă rii locale. O strategie de
dezvoltare acoperă un set complet de obiective de dezvoltare, nu este un document
strategic sectorial, ci integrează nevoile diferitelor sectoare.
4) Principiul Inovării. Inovarea este un element esențial și logic a planifică rii de
jos în sus în care un plan de dezvoltare locală evoluează printr-o serie de consultă ri,
discuții, dezbateri între actorii locali. Inovația este astfel o condiție prealabilă pentru
mă surile de dezvoltare, care sunt "adaptate" la nevoile actorilor locali.
5) Principiul publicității și transparenței potrivit că ruia publicitatea și
transparența în luare deciziilor vor asigura participarea actorilor locali în procesul de
elaborare a strategiei de dezvoltare locală și în acest mod strategia va reflecta și
priorită țile acestora de dezvoltare.
6) Principiul legitimității este strâ ns legat de principiul de publicitate și
transparență . Un proces transparent și deschis poate duce la o strategie de
dezvoltare, care este "împă rtă șită " de că tre comunită țile locale și oferă o bază
complet legitimă pentru punerea sa în aplicare.
7) Principiul controlului, monitorizării și evaluării potrivit că ruia este
neapă rat esențial să existe mecanisme adecvate pentru control, monitorizarea și
urmă rire a punerii în aplicare a strategiei de dezvoltare locală .
3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI
Strategia de dezvoltare locală face posibilă coordonarea activă a proceselui de
dezvoltare din teritoriu, clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și
domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunită ții.
Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai
importanți în procesul de dezvoltare locală . Literatura de specialitate identifică cel
12
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
puțin șapte tră să turi care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu
acest domeniu (CSÁ TH M., 1993):
1. Imagine asupra viitorului – prin acestă caracteristică se întelege faptul că
strategia este parte a gâ ndirii pe termen lung asupra viitorului comunei;
2. Creativitate – vizează dezvoltarea creativă prin scenarii de dezvoltare diverse
astfel încâ t să se valorifice câ t mai mult potențialul zonei;
3. Flexibilitate - strategia de dezvoltare locală trebuie să se adapteze constant la
condițiile externe și/sau interne construind posibile planuri ce urmează a fi aplicate
pentru diferite situații ce pot aparea pe parcurs;
4. Activitate – strategia de dezvoltare locală trebuie sa manifeste un
comportament activ și să reacționeze constant factorii interni/si externi
5. Create pentru acțiune - strategia de dezvoltare este compusă de programe, a
că ror aplicare implică acțiune concretă direcționată spre îmbună tă țirea situației
țintă ;
6. Orientare spre schimbare - strategia vizează elaborarea unui pachet de
proiecte/acțiuni care odată implementate, să ducă la schimbare și dezvoltare;
7. Orientare spre un câștig durabil- scopul strategiei de dezvoltare locale este
orientat spre atingerea unei dezvoltă ri durabile.
Orice strategie de dezvoltare locală trebuie să includă o etapă introductivă care
cuprinde două pă rți, o analiză a contextului național și internațional de dezvoltare și
integrarea în alte documente programatice existente la nivele superioare sau macronivele (Programele de dezvoltare naționale/regionale, Programe de dezvoltare
rurală , că rțile verzi ale dezvoltă rii regionale și rurale, etc.) și o prezentare a actorilor
implicați, pricipiilor și etapelor/fazelor de parcurs în elaborarea acesteia.
13
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
După partea introductivă începe efectiv etapa de elaborare a strategiei și
include urmă toarele faze:
Faza 1 Colectarea datelor și analiza acestora (determinarea bazei
economice, evaluarea structurii pieței forței de muncă , evaluarea nevoilor pieței
forței de muncă , examinarea oportunită ților și a constrâ ngerilor dezvoltă rii
economice, examinarea /evaluarea capacită ții instituționale locale). Culegerea
datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaboră rii strategiei de
dezvoltare locală iar datele trebuie culese direct de la beneficiarul strategiei respectiv
din surse statistice oficiale (anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau
naționale de statistică , alte surse și statistici oficiale).
Plecâ nd de la această bază de date urmează un alt pas important pentru
elaborarea planului de dezvoltare și anume analiza SWOT. În cadrul analizei SWOT se
evaluează mai întâ i specificul intern al entită ții pentru care se elaborează strategia,
punctele forte și punctele slabe. Apoi se analizează influențele exterioare, efectele
pozitive fiind considerate ca posibilită ți, iar cele negative ca pericole.
Faza 2 Stabilirea strategiei de dezvoltare locală (stabilirea scopurilor și
criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilită ților de acțiune, dezvoltarea unei
strategii pe direcții strategice de dezvoltare). În acestă etapă sunt identificate
direcțiile de dezvoltare strategică și stabilite obiectivele generale.
Faza 3 Selectarea proiectelor de dezvoltare locală. În această etapă sunt
prezentate programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de
dezvoltare. Se are în vedere identificarea proiectelor de dezvoltare posibile și
evaluarea viabilită ții acestora.
Faza 4 Construcția planurilor de acțiune. Această fază include pre-evaluarea
rezultatelor proiectelor/mă surilor, stabilirea nevoilor pentru realizare și
identificarea posibilelor surselor de finanțare.
14
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Faza 5 Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea.
Această fază cuprinde stabilirea orarului pentru implementarea programului de
dezvoltare, precizarea nevoilor de natură financiară , acțiuni de implementare,
monitorizare și evaluare.
O reprezentarea a etapelor de elaborare a unei strategii de dezvoltare este
vizibilă în figura de mai jos:
Figura nr. 1. Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală
Fa Colectarea datelor și analiza acestora
za
1
Fa Stabilirea strategiei de dezvoltare locală
za
2
Fa Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
za
3
Fa Construcția planurilor de acțiune
za
4
Fa Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea
za
5
15
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A
UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE
4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST
Comuna Ră ducă neni se află în județul Iași, parte a regiunii de dezvoltare 1
Nord-Est. Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a Româ niei este o
zonă in care istoria, cultura și traditia completează mediul natural, deosebit de
atră gă tor. Regiunea Nord- Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a Româ niei
sub aspectul numă rului de locuitori și al suprafeței deținute.
Din perspectiva geografică , linia peisajului variază de la lanturile muntoase
împă durite din Vest, spre podișurile line din centru și apoi că tre câ mpii in Est, cu
lacuri, vii și zone agricole extinse. Beneficiind de o bogată tradiție istorică , culturală și
spirituală , regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu
prezentul, potențialul acesteia putâ nd fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii,
a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.
Principalele orase ale regiunii sunt:
Iasi, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante
centre universitare, de cultură , artă , tradiție si spiritualitate din Româ nia, a fost
vreme de secole capitala Moldovei.
Bacău, renumit in Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, in prezent
este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie
puternică , dinamică si cu numeroase investiții stră ine.
Suceava și Piatra Neamt, orase care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au
devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare
in că lă toria spirituală de vizitare a mă nă stirilor sau pentru plimbarile montane pe
care le oferă Carpatii.
Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orase au fost
martori ai unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști,
scriitori si muzicieni româ ni celebri. In prezent Botosani și Vaslui sunt centre
importante pentru dezvoltarea regională , în ceea ce privește industria textilă și
prelucră toare.
16
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special că tre
nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacă u. PIB-ul
per capita în regiune este cel mai mic din Româ nia, la circa două treimi din media
națională . În prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă . Turisum este de
asemenea foarte important, în special în zonele montane din vestul regiunii,
precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava sau Bacă u. Alte atracții turistice
sunt mă nă stirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul universal.
4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚUL IAȘI
Județul Iași se află în nord-estul Romaniei, fiind unul dintre cele 4 județe care
alcă tuiesc granița cu Republica Moldova. 50% din populația județului locuiește în
orașul reședință de județ care poartă același nume. Județul Iași este mă rginit la vest
de râ ul Moldova și la est de râ ul Prut (care constituie și granița cu Republica
Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere,
reprezentâ nd 2,3% din suprafața ță rii (ocupâ nd locul 23 între celelalte județe ale
Româ niei).
Imaginea 2. Harta județului Iași
Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată
de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râ urile Bahlui și Jijia, avâ nd versanți
afectați de alunecă ri de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi
deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), avâ nd și zone reprezentate de luncile
17
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
râ urilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m),
stră bă tut de afluenții râ urilor Bâ rlad și Vaslui.
Iași, ca oraș, deține o pozitie importantă în economia Româ niei, dezvoltarea sa
este strâ ns dependentă de așezarea geografică favorabilă la ră scrucea vechilor
drumuri economice. Regiunea Iașului este una dintre cele mai importante legă turi
de transit comercial din partea estică a Româ niei. Rețeaua sa de șosele și că i ferate
este usor accesibilă din orice zonă a ță rii.
Județul Iași are în compoziție un numă r de 5 orașe, după cum urmează : Iași,
Pașcani, Tâ rgu – Frumos, Podu Iloaie și Hâ rlă u. Primele două dintre acestea sunt și
municipii. De asemenea, conform datelor oferite de Direcția Județeană de
Statistică Iași, la nivelul județului sunt 93 de comune, totalizâ nd 418 sate la nivelul
acestora.
Deși județul Iași deține o mare suprafață de teren agricol, această resursă nu
poate fi eficient valorificată , productivitatea fiind scă zută la toate tipurile de
culturi, datorită influenței urmă torilor factori: calitatea terenului (cu o diversitate
pronunțată ), alternanța categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparație cu
alte unită ți de suprafață similare din țară ; forța de muncă îmbă trâ nită , migrarea
tineretului că tre centrele urbane; gradul mare de să ră cie a proprietarilor care
întâ mpină mari dificultă ți în realizarea culturilor și creșterea animalelor; lipsa
capitalului pentru restructurarea și modernizarea agriculturii; instabilitatea și
eroziunea solului, numeroasele alunecă ri de teren.
Structura de organizare a producției agricole a județului Iași combină
exploatații agricole mici fă ră personalitate juridică , orientate că tre auto-consum, cu
exploatații agricole mari și foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza arendei sau
concesionă rii terenului. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul
arabil sunt culturile de porumb, grâ u și secară și de floarea soarelui. Structura
culturilor agricole din județ a suferit modifică ri din cauza schimbă rii formei de
proprietate de la începutul anilor '90 dar și din cauza să ră ciei populației care
folosește porumbul în cantită ți mari, nemă cinat, ca furaj pentru animale și ajunge să
fie de multe ori în surplus.
În ceea ce priveste infrastructura rutieră a județul Iași se constată o
îmbună tă țire a acesteiea prin lucră rile de modernizare efectuate în ultimii ani asupra
drumurilor naționale/europene, județene și comunale. Județul Iasi este stră bă tut de o
fracțiune de coridor rutier european, Roman -Tg. Frumos cu ramificație că tre
18
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Botoșani (E58) și Iași (E 583) și urmează a fi legat prin Autostrada A7 și A8 de
celelalate orașe importante din regiune: Pascani, Bacă u, Focsani, Buzau, dar și de
celelalte regiuni ale tă rii.
Imaginea nr. 3 - Traseu autostrada A7 și legatura cu A8
Analizâ nd situația drumurilor publice din județ, se constată , din punct de
vedere cantitativ, județul Iași deține o densitate relativ mare de drumuri, de
aproximativ 43 km/100 km. Județul Iași are un grad bun de acoperire a județului cu
infrastructură de tip rutier ce asigură accesibilitatea necesară , însă cu un grad
insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor județene și comunale,
situație ce determină timpi de deplasare crescuți că tre acestea.
Rețeaua de că i ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară în ceea
ce privește dotarea tehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și de
amplasament impun unele restricții de circulație. Județul este traversat de una din
cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces direct și relativ rapid că tre Iași.
În ceea ce priveste rețelele de alimentare cu apă potabilă și canalizare se
constată o creștere masiva a lungimii acestora și a numă rului de beneficiari atâ t în
mediul urban câ t și în mediul rural în contextul proiectelor desfă șurate de autorită țile
publice locale în ultimii ani.
Resursele de apă din rural și sistemele de salubritate publică au un impact
direct și imediat asupra să nă tă ții membrilor gospodă riei, în afară de efectul lor
potențial exercitat asupra stimulă rii investițiilor neagricole. Cu toată creșterea din
ultimii ani sistemele de apa și canalizare sunt insuficiente în zona rurală .
4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI
19
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Comuna Ră ducă neni este situată în partea de sud-est a județului Iasi, la o
distanță de aproximativ 44 km de municipiul reședință de județ, pe traseul DN 28
Să bă oani-Iași-Albița.
Imaginea nr.4 - Localizarea Comunei Raducăneni pe harta județului Iași
Comuna Ră ducă neni are în componență patru localită ți: Raducă neni (format
prin contopirea satelor Raducă neni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Se învecinează
cu urmă toarele comune:
la nord si nord – vest - comuna Costuleni,
la sud – vest – comuna Ciortești,
la sud – comunele Dolhesti, Moșna,
la est – comuna Gorban,
la nord – est – comuna Grozești.
În ceea ce privește situarea în raport cu infrastructura majoră de că i de
comunicație, comuna Ră ducă neni beneficiază de traseul DN 28, care traversează
teritoriul administrativ pe direcția NV-SV, concentrâ nd pe traictoria sa și
intravilanele a trei dintre localită țile componente (Ră ducă neni, Bohotin si Isaiia).
Acest drum național a fost reclasat în drum județean, și este singura axa majoră
de circulatie care structurează teritoriul. Legă turile cu unită țile administrative
care nu se situează pe această axa sunt asigurate printr-un drum judetean (DJ 244 F),
care conectează comunele Dolhesti, Moșna și Grozești cu centrul de sistem,
respectiv printr-un drum comunal (DC 66) care face legă tura cu comuna Ciortești.
20
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Ră ducă neni este situat în
partea centrală sud-estică a Platformei Moldovenești, reflectâ nd întregul ansamblu
structural în care se încadrează .
4.3.1. SCURT ISTORIC
Comuna Ră ducă neni are în componență patru localită ți: Ră ducă neni (format
prin contopirea satelor Ră ducă neni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Primele trei
dintre acestea s-au dezvoltat în lungul unui drum comercial pe valea pâ râ ului
Bohotin. Acest culoar de trecere există probabil încă din neolitic și etapa geto-tracică ,
date fiind urmele așeză rilor datâ nd din perioadele respective din zonele Cetă țuia,
Marmora și din apropierea satului Roșu.
Arealul cuprins între vă ile Bohotinului și Coziei a fost locuit începâ nd încă din
paleolitic și pâ nă în prezent, în vetrele satelor actuale sau în apropierea acestora. Un
exemplu în acest sens îl constituie satul Ră ducă neni, în a că rui extremitate sudică sunt
suprapuse urme de locuire din etapa neolitică , cultura geto-dacică , paleocreștină sec.
IV î.Ch și perioada formă rii primelor formațiuni feudale (prin tezaurul de pe dealul
Beșleaga, datat 754-809, și fragmente de ceramică din aceeași epocă , mergâ nd pâ nă în
sec. X-XI).
Începâ nd din sec. XVII, există urme de locuire în vatra actuală a satului Bazga.
În aceeași perioadă (sec. XVII), boierul Ră ducanu Rosetti a primit moșie domnească
pe dealul Hemeiosul, în apropierea vetrei Bazga, înființâ nd acolo o așezare. Urmașii
să i au pă ră sit această așezare, stabilindu-se pe valea Bohotinului, la sud de acesta și la
sud est de vatra Bazga, dezvoltâ ndu-se astfel așezarea Ră ducă neni.
Inițial, populația a fost formată majoritar din robi și clă cași. În 1844 au fost
aduși catolici din ținutul Romanului de că tre boierul Constantin Rosseti, care s-au
stabilit la nord est de valea Bohotinului, formâ nd un nucleu catolic în jurul bisericii ce
datează din sec. XIX, dar și robi țigani, care se stabilesc în aceeași parte a vetrei.
La începutul secolului XX, Ră ducă neniul avea statutul de tâ rg, situat pe drumul
spre Galiția și spre Chișină u și Cetatea Albă . Se consideră că acest tâ rg era un punct
important de intersecție a drumului ce unea ținuturile din sud cu Polonia (actualul DN
28), cu cel pe care se realiza transportul de marfă spre Chișină u, ce traversa Prutul în
dreptul localită ții Drînceni (în prezent DJ 244 F). Acest fapt este susținut și de
colonizarea și împroprietă rirea unei populații de evrei din Galiția și Polonia. Se
21
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
pă strează și astă zi Ulița negustorească și Piața între Biserica Ortodoxă și Biserica
Catolică , formâ ndu-se un nucleu central între aceste construcții și Ulița
negustorească , paralel cu traseul DN 28 actual.
Localită țile Ră ducă neni și Bazga au fost privilegiate în timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza, datorită faptului că frații Rosseti fă ceau parte din Divanul adhoc. Se înființează astfel școala din Bazga în 1870 (astă zi dispă rută ), și se construiește
“Digul boieresc” pentru a apă ra de inundații pă mâ nturile fraților Rosseti care se
întindeau pâ nă în lunca joasă a Jijiei. Digul a fost consolidat și funcționează și în
prezent. În aceeași perioadă în satul Bazga au fost împă rțite pă mâ nturi cu pă șuni și
livezi că lugă rilor de la Schitu Duca.
Ră ducă neni-ul are statut de comună din 1900. Vetrele satelor Bâ zga și
Ră ducă neni s-au extins progresiv în anii 1960-1980, unindu-se într-o singură așezare,
Ră ducă neni. Prin contopire, s-a trecut la reorganizarea administrativă din 1966.
Satul Bohotin s-a format la intersecția actualului drum 244 F (de proveniență
medievală , ce asigura tranzitul de mă rfuri peste Prut) cu DN 28. În extremitatea estică
a vetrei satului există o așezare neolitică (cu regim de rezervație arheologică ). În
marginea de vest a satului, în punctul “ Gră dina lui Beșteleagă ” s-a descoperit în anul
1983 o așezare “La Tene”. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost construită
mă nă stirea Bohotin, în prezent dispă rută .
Actuala vatră a satului a fost întemeiată probabil prin dă ruirea moșiei
mă nă stireșri boierului Buhuși (1750-1780) de că tre domnitorul din acea vreme.
Denumirea așeză rii vine de la numele mă nă stirii și al localită ții medievale Gura
Bohotin, aflată în apropierea vă rsă rii în Prut a râ ului Jijia, astă zi dispă rută .
Populația era constituită din clă cași din zonele Bacă u și Dorohoi, care s-au
așezat pe coastele dealului Gîrnet. Moșia a trecut în proprietatea familiei Sturza la
începutul sec. XVIII, localnicii fiind robi pe moșia acestora pâ nă în 1924. În secolul XIX,
boierul Sturza a colonizat și o populație de robi țigani la est de valea Bohotinului,
formâ nd satul nou. Localitatea Bohotin a avut statut de comună începâ nd din 1920.
Satul Isaiia s-a dezvoltat la poalele dealului Chiriloaia, în nordul acestuia, în
lungul aceluiași drum comercial de pe valea Bohotinului. Este atestat din sec. XVIII în
legă tură cu moșia Sturzeștilor. Isaiia a fost probabil un sat de oameni liberi, cu islaz
comunal în jurul albiei Bohotinului, care aveau ca principală ocupație agricultura și
22
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
viticultura. Extinderea vetrei satului spre est peste albia Bohotinului s-a produs la
începutul sec. XX, pă strâ ndu-se în partea mediană islazul comunal.
Satul Roșu este atestat ca locuire din perioada paleolitică și geto-dacică . În
punctul “Crama Frantz Dasca” (Fâ ntâ na CAP), situată la cca 700m sud de sat, s-a
descoperit o așezare din paleoliticul final. La cca. 500m est de așezarea paleolitică , în
apropierea fostului sector zootehnic, s-a identificat o așezare hallstattiană tâ rzie. S-a
dezvoltat ca loc de popas la intrarea actualului drum de tranzit DC 56 dinspre ținutul
Vasluiului spre Prut. În sec. XVIII pă mâ nturile cu vii și pomi din jurul vetrei satului
aparțineau mă nă stirii Schitu Duca. Sub domnia lui Cuza, în sec. XIX, moșia a fost
împă rțită clă cașilor. O altă parte din populația satului a fost formată din iobagii de pe
moșia boierului Solescu, împroprietă riți în 1918.
În perioada postbelică , localită țile Ră ducă neni și Bohotin aveau fiecare statut
de comună , iar Isaiia fă cea parte din comuna Gorban, ală turi de satul Gura Bohotin
actual.
Teritoriul administrativ actual al comunei a fost constituit în 1966, reunind
cele patru sate. Centrele de polarizare a teritoriului erau inițial Ră ducă neni și Bohotin,
care evoluaseră în unită ți administrative diferite. După 1966 se observă o dezvoltare
a localită ții Ră ducă neni, cu creșterea rolului să u teritorial, concomitent cu regresia
celorlalte sate față de centrul de comună .
Comuna are un profil predominant agricol, bazat pe resursele valoroase de sol,
și pe dezvoltarea plantațiilor viti-pomicole, care întâ lnesc condiții favorabile în
această zonă . Agricultura a că pă tat amploare mai ales după construirea “Digului
boieresc”, din 1870, cu o lungime de 2700m, care proteja împotriva inundațiilor o
suprafață de teren 540 ha. Amplificarea activită ților agricole s-a fă cut însă în
detrimentul pă durilor, care sunt într-o regresie permanentă .
Poziția la intersecția unor drumuri comerciale a impulsionat negoțul și
meșteșugurile, mai ales după colonizarea negustorilor evrei din Galiția și Polonia.
Aceste activită ți au dus la transformarea Ră ducă neniului într-un tâ rg.
Din anul 1978, acesta a fost propus pentru a deveni centru urban, nereușind
însă să îndeplinească criteriile de dezvoltare a activită ților industriale și serviciilor
impuse.
În 1992 s-a propus organizarea unui centru modern de comună pe traseul DN
28, centru care a preluat în cea mai mare parte activită țile de servicii și comerciale ale
23
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
centrului vechi. După 1989, vechea zonă centrală este punctual reactivată în jurul
bisericii catolice și a pieței.
În 1998 Ră ducă neniul a fost din nou propus pentru examinare pentru
declararea ca oraș, însă propunerea a fost respinsă , urmâ nd a fi reconsiderată după
stabilirea printr-un nou proiect de lege a unui set de indicatori minimali pentru
definirea localită ților urbane.
În ceea ce privește configurația întravilanului, după 1989 au dispă rut trupurile
izolate din intravilan, în special prin desființarea CAP și IAS.
Prin schimbarea formelor de proprietate, în aceeași perioadă au apă rut zone
întinse ale lotiză rilor locuitorilor comunei ocupâ nd terenuri cu destinația livezi, vii,
teren agricol. În aceste lotiză ri au apă rut case în lungul drumurilor, care au fost
introduse în intravilan prin P.U.G. Pe terenurile fostului CAP s-au menținut
proprietă ți ale unor ferme ce s-au privatizat și ale proprietarilor particulari.
În ansamblu, evoluția urbană a teritoriului a avut în linii mari urmă toarele
direcții:
așeză rile s-au format în lungul drumurilor comerciale, de tranzit, sau la intersecția
acestora. Traseul aproximativ al acestor drumuri se pă strează și în prezent;
vetrele satelor Ră ducă neni, Bohotin și Roșu pă strează urme suprapuse de locuire,
creâ nd elemente de interes arheologic, istoric și arhitectural;
dezvoltarea în teritoriu a rețelei de așeză ri medievale este o rezultantă a formei de
proprietate, zona fiind împă rțită în trei domenii: al fraților Ră ducanu, Solescu, și al
Sturzeștilor;
domeniile mă nă stirești au jucat un rol important în dezvoltarea așeză rii Bohotin,
în urma împroprietă ririi;
Vetrele satelor s-au dezvoltat pe versanți, terenurile din luncă fiind folosite în
scop agricol. Numai migrațiile cele mai recente (robii țigani de la Ră ducă neni, Bohotin
și Roșu) au creat așeză ri de luncă . Se remarcă menținerea islazului comunal în centrul
localită ților, în urma extinderii țesutului urban spre marginile vetrei.
4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ
Teritoriul comunei Ră ducă neni apartine reliefului de podiș monoclinal al
Platformei Moldovenești, caracterizat de prezența platourilor monoclinale și
24
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
cuestelor, respectiv a formelor de vale subsecventă , consecventă și obsecventă ,
rezultate prin acțiunea factorilor erozionali asupra structurii monoclinale.
Porțiunea din extremitatea estică a comunei aparține unită ții joase a șesului Jijiei,
care are o lă țime medie de 2.5 km și o altitudine absolută de aproximativ 30 m, cu un
relief de acumulare fluviatilă .
Altitudinile maxime se întâ lnesc în partea de NV (ating cca 415 m), unde
se desfă șoară treapta cea mai înaltă de relief, respectiv platourile Dolhești-Bunești,
situate la extremitatea estică a Podișului Central Moldovenesc.
Altitudinile minime se întâ lnesc în șesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul
Gorban, fiind de 28 – 29 m. De la vest la est, relieful prezintă o serie de trepte
succesive, care coboară spre șesul Prut – Jijia, întrerupte în zona centrală de valea
pâ râ ului Bohotin.
Pe dreapta pâ râ ului Bohotin, platoul monoclinal a fost fragmentat de că tre
afluenții permanenți sau cu scurgere intermitentă ai acestuia printr-o serie de
dealuri:
Dealul Ursoaia (270 m) și Gorgului, separate de pâ râ ul Pietrele,
afluent al Bohotinului;
Platoul Paguba și dealul Tarina, situate la sud de localitatea Ră ducă neni, ale
că ror versanți au o pozitie favorabilă pentru culturile viti-pomicole;
Dealul Garnet marginește spre vest satul Bohotin, fiind afectat de
procese geomorfologice actuale intense (alunecă ri, ravenare), cu forme de
relief aferente (cornișe de desprindere, corpuri deluviale, organisme
torențiale);
Dealul Bacalu, cu o altitudine de 267 m, localizat la vest de dealul Garnet și la
sud de localitatea Ră ducă neni;
Dealul Pietriș din estul satului Bohotin, cu o altitudine de 225 m, acoperit cu
pă șuni;
Dealul Chiriloaia, situat in sudul satului Isaiia, acoperit de un masiv
forestier;
Dealul “2 Lei”, localizat in partea de NV a comunei, constituie prin
amplasarea sa punctul de acces in satul Ră ducă neni;
Pe stanga vă ii Bohotinului se dispun alte forme deluroase, dintre care se
disting:
25
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Dealul Rediu;
Dealul Marmora;
Dealul Cretu;
Dealul Mitoc;
În special dealurile din partea de nord-est a teritoriului comunal sunt acoperite
cu pă duri. Formele de vale sunt reprezentate prin vă ile celor doi afluenti ai Jijiei de pe
teritoriul comunei, respectiv pâ raiele Bohotin și Cozia, ambele cu o directie NV – SE.
La nivelul comunei Ră ducă neni se remarcă un înveliș pedologic variat, dominat
de soluri zonale din clasa cernisoluri și luvisoluri, completate de o serie de soluri
azonale și de complexe de soluri, cu o expansiune teritorială mult mai redusă . Ca
utilizare agricolă , cele mai rentabile sunt cernisolurile, urmate de luvisoluri și de
unele soluri intrazonale – aluviosoluri. Cu o productivitate mult mai redusă remarcă m
solurile azonale, afectate de o serie de procese negative (gleizare, pseudogleizare,
eroziune, salinizare etc), unele dintre aceste fenomene extinzâ ndu-se datorită
cauzelor naturale sau antropice și asupra solurilor fertile (cernoziomuri,
preluvosoluri).
Teritoriul comunei Ră ducă neni se incadrează în arealul climatului temperat
continental, cu nuanțe și influențe specifice reliefului deluros, cu amplitudini termice
mari de 650C și precipitatii medii anuale limitate. Acestea se datorează predominarii
maselor de aer continental, de origine acvatică , reci in timpul iernii, calde și uscate
vară . Temperatura medie anuală este de 9,80C, temperatura medie a lunii celei mai
reci (ianuarie) este de -3,70C și a celei mai calde (iulie) de 20,80C.
Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse intre 84,1% in luna
ianuarie și 64,6% in luna iulie. Media lunară a precipitațiilor prezintă o creștere a
valorilor din martie pâ nă in iulie (136,7 l/m2) și o descreștere treptată din august
pâ nă în octombrie, pentru că în noiembrie media precipitațiilor sa cunoască o ușoară
creștere.
Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului Iași variază de la 450 -
500 mm în medie pe an la limitele de nord - est și sud, la 550 mm în zona de contact
dintre zona înaltă și câ mpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud.
În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrâ nduse cantită ți mari în mai și iunie, uneori și iulie (65 - 75 mm în medie) și mici în
decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de
ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, pâ nă în ultima
26
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
decadă a lunii martie, câ nd se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul
precipitațiilor, 35 - 40% cad vara, 23 - 30% primă vara, 17 - 23% toamna și 10 - 17%
iarna.
În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fă ră precipitaii, iar gruparea lor în
perioada vegetativă a culturilor, are influențe negative asupra recoltelor.
Precipitațiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistreză un numă r
mediu de 33 zile.
O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este înghețul,
care se produce, în medie, toamna în octombrie și primă vara în aprilie, numă rul
mediu al zilelor cu îngheț fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10
septembrie, iar cel mai tâ rziu la 21 mai. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în
jurul datei de 14 octombrie, la Iași, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înă lțimi mai
mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40 zile de iarnă , iar în
dealurile și culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numă rul mediu al zilelor
cu îngheț este de aproximativ 110.
Factorii geografici locali influentează în mod diferit valoarea și regimul
elementelor meterologice, contribuind la individualizarea unor tipuri de
microclimate: de șes aluvial, de vă i mici, de versant (cu expoziție estică , nordică ,
sudică ), de platou (defrișat, cu pă dure).
Apele subterane libere includ strate acvifere fă ră presiune, și sunt
cantonate în depozitele secționate de vă i, puternic influențate de precipitații. Sunt
ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variații mari ale nivelului hidrostatic, bogate
în să ruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilită ții. Cele care spală
argile și marne sarmaiene se încarcă și mai mult în să ruri.
Apele de suprafață aparțin bazinului hidrografic al Prutului și sunt
reprezentate prin Jijia și afluenții să i de dreapta, Bohotinul și Cozia, care drenează
împreună cu rețeaua lor permanentă sau temporară teritoriul comunei. Pe teritoriul
comunei în satul Ră ducă neni există un lac natural cu vegetație hidrofilă (Lacul de
Aramă ).
Râ ul Prut constituie artera hidrografică majoră din regiune, dar cursul să u este
în afara teritoriului Ră ducă neni. Râ ul Jijia curge la limita nord-estică a teritoriului
administrativ al comunei, pe o lungime de 22 km.
27
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Pâ râ ul Bohotin stră bate comuna de la NV la SE, avâ nd o vale consecventă , cu o
lungime totală de 20 km, dintre care 12 km în teritoriul comunei Ră ducă neni. Pâ râ ul
Cozia curge la nord și nord-est de intravilanul satului Roșu pe o distanța de
aproximativ 5 km, după care se varsă în Jijia.
Râ ul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari,
însă debitele sale medii sunt reduse (4,8m3/s) din cauza scurgerii zonale să race.
Bazinul hidrografic al râ ului Jijia se caracterizează prin frecvente și accentuate
variații de nivel și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul. Apele mari
se produc în general în intervalul martie - iunie, câ nd se transportă aproximativ 70%
din stocul anual.
4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ
Prin poziția sa, teritoriul comunei Ră ducă neni se incadrează în zona de
silvostepă , cu areale restranse de stepă , la care se asociază vegetația azonală : de
luncă și vegetația palustră (de mlaștină ).
În prezent, peisajul natural de silvostepă s-a modificat deoarece suprafețe de
teren au fost introduse în circuitul arabil, iar pâ lcurile de pă dure au suferit modifică ri
sub influența vegetației spontane. Ochiurile de stepă , acolo unde s-au mai pă strat
nemodificate de om, sunt reprezentate prin specii caracteristice de paiuș, colilie si
negară .
Datorită etajă rii descendente a reliefului de la vest la est, se constată o
zonalitate verticală pe aceeași direcție, cu limitele dificil de trasat, datorită
tranzacțiilor difuze, pă trunderii adâ nci a vailor și modifică rilor antropice.
În zona înaltă din NV si V predomină subetajul de gorun, stejar și fag. Fagetele
se gă sesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperind culmile și platourile de pe
interfluviul Crasna-Bohotin.
La înă lțimi mai joase, o frecvență mai mare o au gorunetele, stejaretele,
goruneto- stejaretele, si sleauri ale acestora cu carpen, tei și esențe în amestec. În
cadrul pajiștilor, reduse ca numă r și areal se intâ lnesc o serie de asociații vegetale.
În cadrul vegetației de luncă cresc specii arboricole ca plopul, salcia și specii
ierboase ca coada calului, coada racului. În mlaștini și în bă lți cresc: rogozul, papura,
stuful și pipirigul.
28
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Fauna este în general să racă , fiind mult mai diminuată în urma expansiunii
activită ților umane. În lunci tră iesc roză toarele: popâ ndă ul, șoarecele de câ mp,
hâ rciogul, iepurele, dihorul. Se întâ lnesc și specii caracteristice pă durii: vulpea,
că prioara, mistrețul. Pă să rile mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, sticlete,
graur, ciocâ rlie, porumbel, turturică , gugustiuc, pupă za, câ nepar, mă ră cinar, vrabie,
cioară , râ ndunică , lă stun, prepeliâ ă , etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate
prin șarpe de casa, șopâ rla de câ mp, iar amfibienii prin broaște.
4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ
Structura de organizare a producției agricole combină exploatații agricole mici
fă ră personalitate juridică , orientate că tre auto-consum, cu exploatații agricole de tip
comercial. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt
culturile de porumb, grâ u, secară și de floarea soarelui.
Terenurile agricole ocupă 77% din suprafața comunei, avâ nd un potențial
natural de fertilitate diferit.
Situația terenului la nivelul comunei Ră ducă neni se prezintă , după cum
urmează :
Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole
Categorie suprafețe agricole Suprafața (ha) Procentul
Total fond funciar 8162 100,00%
Suprafață agricolă totală 6325 66,12%
Teren arabil 3825 58,42%
Fânețe 509 2,90%
Pășuni 1233 25,56%
Vii și pepiniere viticole 490 4,45%
Livezi și pepiniere pomicole 268 8,67%
Păduri 1103 23,32%
Alte suprafețe 734 7,51%
Activitatea economică locală predominantă la nivelul comunei Ră ducă neni, o
constitutie agricultura, cu precă dere de subzistență . Față de această constatare,
activitatea agricolă comportă cele mai mari riscuri, prin dependența față de
condițiile meteo. Capacitatea redusă a producă torilor agricoli de a interveni
pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici, se datorează lipsei și
29
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
insuficienei dotă rilor pentru agricultură : sisteme de irigații, lucră ri antierozionale,
îndiguiri. Zona Ră ducă neni este și o importantă zonă de livezi pentru industria
alimentară la nivelul județului Iași.
Zootehnia – Activitatea zootehnică la nivel comunei Ră ducă neni, se desfă șoară
preponderent în cadrul gospodă riilor mici fiind susținută de existența unei suprafețe
considerabile de pașune și fâ nețe, aproximativ 1700 de hectare.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului la
nivelul comunei Raducă reni figurează înregistarate un numă r de 117 societă ție
comerciale/cooperative agricole, un numă r redus comparativ cu numă rul
persoanelor apte de muncă din comună . Numă rul mic al societă ților comerciale
întregistrate, oferă o posibilă explicație a ratei somajului din comuna Raducă neni care
la data de 31.03.2025 este ridicată -2,5 % în timp ce rata somajului la nivelul județului
Iași este de 1,6%.
Marea majoritate a agenților economici sunt microîntreprinderi, cu un numă r
redus de salariați și domenii de activitate: comerț, servicii, construcții.
4.3.5 TURISMUL
Turismul repezintă o oportunitate de dezvoltare a economiei locale. Comuna
Ră ducă neni, ca poziție geografică , se află într-o zonă favorizată , cu poțential turistic și
de agrement ridicat.
Potentialul forestier important, fondul de floră și faună , calitatea peisagistică
și a unor bogă ții cum ar fi: izvoarele feruginoase, carierele de piatră , oglinzile de apă ,
siturile arheologice, ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic. Pe teritoriul
comunei sunt cateva locuri incluse în categoria de rezervații:
Flora spontană rara de pe Pietrișul Bohotinului – rezervația
geologică –paleontologică „Piraul Pietrei”;
Pe valea Bohotinului rezervația geologică – paleontologică „Pietrosu -
Bohotin”;
La vest de fostul sat Bazga (inclus în satul Ră ducă neni) platoul „La
Hâ rtie” cu etajul fagului – monument natural de interes local;
Movila tumulară , probabil dacica, sau chiar mai veche din punctul
Dambul Amiezii din saiia – monument natural de interes local;
30
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Siturile arheologice, care sunt cercetate sistematic: Isaiia – balta Popii și
Bazga – Cetă țuie – monument natural de interes local;
Un alt punct de atracție turistică ar trebui sa-l constituie izvoarele minerale din
zonă . Alte obiective antropice de interes local de pe teritoriul comunei sunt:
„digul boieresc”, zona de uliță evreiască dintre biserica ortodoxă și cea catolică ,
datâ nd din secolul XIX, o dată cu colonizarea evreilor din Polonia și Galitia în satul
Ră ducă neni, biserica ortodoxă din Bazga (Ră ducă nei) secolul XIX, școala din Bazga
datâ nd de la 1913, biserica ortodoxă din cimitirul Ră ducă neni secolul XIX, biserica
catolică din Ră ducă neni – 1840, cantonul silvic din Ră ducă neni – 1930 (arhitectură
neoromanească ), biserica sfâ ntul Nicolae din Bohotin – 1840, rezervația arheologică
situată la est de satul Bohotin - așezare neolitică .
4.5.6. POPULAȚIA
Comuna Ră ducă neni, figurează la nivelul anului 2024 cu un numă r de 9117
persoane înregistrate cu domiciliu, conform datelor furnizate de Institutul Național
de Statistică , baza de date Tempo Online. Comparativ cu anul 1992, populația
comunei Raducă neni a crescut cu un numă r de 484 persoane, întrucâ t numă rul
persoanelor carea aveau atunci domiciliu era de 8633 persoane.
Referitor la structura populației se identifică faptul că un numă r de 1991
persoane reprezentâ nd 21,82% din totalul populației au o vâ rstă cuprinsă între 0-19
ani, 5943 persoane reprezentâ nd 65,19% din totalul populației o vâ rstă între 20-64
ani iar 1183 persoane reprezentâ nd 12,98% din totalul populației o vâ rstă de peste
65 ani. Din analiza acestor date se evidențiază faptul că marea majoritate a populației
(65,19 %) este populație activă , capabilă de muncă ce aduce plus valoare comunei.
O imagine de ansamblu a structurii populației pe grupe de vâ rstă se poate
vedea în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vârstă
Grupe de vârstă Număr persoane Procent
0- 4 ani 499
5- 9 ani 439
21,84 %
10-14 ani 460
15-19 ani 593
31
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
0-19 ani 1991
20-24 ani 662
25-29 ani 661
30-34 ani 675
35-39 ani 792
40-44 ani 778
65,19 %
45-49 ani 757
50-54 ani 676
55-59 ani 553
60-64 ani 389
20-64 ani 5943
65-69 ani 359
70-74 ani 289
75-79 ani 204
12,98 %
80-84 ani 163
85 ani și peste 168
64- 85 ani și peste 1183
În ceea ce privește natalitatea se poate observa că numă rul de copii nă scuți vii
este în scă dere raportâ ndu-ne la perioada 2019-2023. Dacă în anul 2019 numă rul
copiilor nă scuți vii era de 94 copii iar ulterior pe un trend de creștere usoară în anul
2020-113 copii și în anul 2021- 100 copii, numă rul copiilor nă scuți vi scade în anul
2022 la 82 copii și crește nesemnificativ în anul 2023 la 86 copii. Raportat la totalul
populației se observă un numă r foarte mic de copii nă scuți în perioada 2019-2023
respectiv 475 copii.
În oglidă numă rul persoanelor decedate în perioada 2019-2023 este de 555
persoane. În anul 2019 - 114 persone, în anul 2020 - 131 persoane, în anul 2021 - 118
persoane, în anul 2022 - 105 persoane iar în anul 2023 - 87 persoane.
O imagine de ansamblu a persoanelor nă scute în comparație cu cele decedate
în perioada 2019 - 2023 se poate observa în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3 -Situația comparată a copiilor născuți vii cu persoanele decedate
Anul Copii născuți Persoane decedate Diferență
vii
2019 94 114 -20
2020 113 131 -18
32
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
2021 100 118 -18
2022 82 105 -23
2023 86 87 -1
Total 475 555 -80
Se poate concluziona astfel un spor negativ al natalită ții în toți anii 2019-2023,
practic un fenomen de îmbă trâ nire a populație întrucâ t numă rul copiilor nou nă scuți
a fost mai mic decâ t decesele înregistrate.
Referitor la migrație se constată pentru aceiași perioada de referință (anii
2019-2023) o creștere a numă rului persoanelor care au plecat și și-au schimbat
domiciliul pe raza comunei Raducă neni în comparație cu numă rul persoanelor care
și-au stabilit domiciliul în comună .
Pracțic în acest interval de referință au fost înregistrate un numă r de 1179
plecă ri raportate la 984 persoane care și-au stabilit domiciliul în comună .
O detaliere a situației pe fiecare an este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 4 -Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu persoanele
plecate.
Anul Persoane Persoane Diferență
stabilite plecate
2019 111 194 -83
2020 88 180 -100
2021 107 229 -122
2022 108 248 -140
2023 570 328 +242
Total 984 194 -195
Datele prezentate mai sus ne evidențiază faptul că în comuna Raducă neni
populația este într-un proces de îmbă trâ nire, cu spor natural negativ și o ușoară
tendință de plecare din localitate.
4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE
33
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Comuna Raducă neni deține o vastă rețea de drumuri comunale, stră zi
respectiv rețele de energie electrică , apă , canalizare, ilumina public. Nu există rețea de
alimentare cu gaz metan și nici piste pentru biciclete.
O situație detaliată se poate vedea în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele
1 Drumuri comunale 10 km
2 Străzi 144 km
3 Rețea de apă potabilă 101 km
4 Rețea de canalizare 42 km
5 Rețea de energie electrică 144 km
6 Rețea de iluminat public 112 km
În ceea ce priveste infrastructura educațională există în comuna Raducă neni
două gradinițe și 5 unită ți școlare clasele primare și gimnaziale:
Gră dinița, sat Ră ducă neni;
Gră dinița cu program normal, sat Ră ducă neni;
Ș coala cu clasele I-IV, sat Bohotin;
Ș coala cu clasele I-IV, sat Isaiia;
Ș coala cu clasele I-VIII, sat Bohotin;
Ș coala cu clasele I-VIII, sat Roșu;
Ș coala cu clasele I-VIII "Lascar Rosetti", sat Ră ducă neni
Comuna deține și o bibliotecă funcțională cu un numă r mare de că rți.
Legat de serviciile de să nă tate și serviciile sociale - comuna este deservită
pentru serviciile medicale adresate populației de că tre 9 medici și servicii
farmaceutice. Asistența socială este asigurată în baza legislației printr-un
departament de asistență socială . La nivelul comunei nu există alte facilită ți pentru
prestarea de servicii sociale.
5. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o tehnică utilizată pentru a evalua Punctele tari (Strengths),
Punctele slabe (Weaknesses), Oportunită țile (Opportunities) și Amenință rile
(Threats) în cadrul unei organizații. Este un instrument foarte popular în
34
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
managementul strategic și este folosit de organizații din întreaga lume pentru a ajuta
la planificarea și implementarea schimbă rilor.
Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de
dezvoltare a comunită ții, permițâ nd o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor de
intercondiționare. Totodată , oferă o imagine de ansamblu atâ t a problemele, câ t și a
realiză rilor comunită ții.
În cadrul prezentei strategii am indetificat 5 domenii prioritare ce urmează a fi
analizate:
1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE;
2. ECONOMIE LOCALĂ;
3. MEDIU ȘI TURISM;
4. INFRASTRUCTURA;
5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ.
1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Numă r ridicat de locuitori raportat Rata șomajului destul de ridicată ;
la suprafată totală a comunei;
Calificare insuficientă a forței de
Structură relativ omogenă a muncă activă ;
populației;
Sporul natural negativ;
Procent ridicat al populației
active în raport cu populația totală Migrația populației din alte zone
a comunei; aproape inexistentă ;
Forță de muncă locală capabilă să Persoanele care practică agricultura
lucreze în agricultură și alte de subzistență nu sunt înregistrate
domenii; în sistemele de asigură ri sociale și
de să nă tate;
Costul redus al forței de muncă
locale; Lipsa spaților modernizate și a
Spații suficiente pentru dotă rilor suficiente pentru serviciile
desfă șurarea serviciilor publice sociale și culturale;
locale; Unită ți de învă tă mâ nt insuficient
Accesul facil la serviciile sociale modernizate;
publice de asistență socială ;
35
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Numă r suficient de unitați de Spații medicale insuficient dotate și
învă tă mâ nt raportat la numă r modernizate și lipsa specializă rilor
școlari/preșcolari; medicale;
Unită ți medicale;
Lipsa spaților publice pentru
Existența unei biblioteci comunale; activită ți sociale în aer liber.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Numă r ridicat de locuitori raportat Continuarea procesului de
la suprafată totală a comunei; îmbă trâ nirea populației;
Creșterea sporului natural la nivelul Migrarea forței de muncă
comunei prin susținerea familiilor
calificată în stră ină tate;
tinere și stoparea fenomenului
migrației; Fonduri insuficiente și instabilitate
Promovarea desfă șurii activită ților legislativă pentru desfă șurarea în
sociale prin oraganizații condiții optime a serviciilor sociale.
nonguvernamentale;
Promovarea de parteneriate cu
mediul de afaceri pentru cursuri de
calificare și reconversie
profesională ;
Accesarea de fonduri pentru
modernizare și dotarea cu
echipament modern a unită ților
școlare, medicale și a celorlalte
spații destinate serviciilor sociale.
2. ECONOMIE LOCALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Infrastrucutră de acces facila în Creșterea suprafețelor agricole
zona: DN 28 Iași – Albița; lă sate neexploatate;
Suprafeței mari de teren agricol la Exploatații agricole fă râ mițate în
dispoziția fermierilor;
care se practică mai mult agricultură
Suprafețe mari de pă șunile și de subzistență .
fâ nețele disponibile pentru
creșterea animalelor; Reticență și dezinteres pentru
36
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Existența la nivelul comunei a unui asocierea fermierilor și a
fond forestier considerabil – 1103 exploatațiilor agricole;
ha, natura dreptului de proprietate
fiind atâ t public câ t și privat; Dezinteres în menținerea și
practicarea obiceiurilor și tradițiilor
Activitate economică privată pe raza
comunei; locale, ca si cea a activită ților
meșteșugă rești;
Folosirea unor tehnologii vechi, cu
productivitate și eficiență
economică scă zute;
Lipsa punctelor de colectare și/sau
procesare a produselor agricole;
Servicii bancare inexistente;
Lipsa activită ții economice private
care să genereze locuri de muncă
noi;
Slaba preocupare pentru
introducerea noilor tehnologii și
pentru activitatea de cercetare-
dezvoltare;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Programe și legislație favorabila ce Fonduri insuficiente și instabilitate
încurajează asocierea fermierilor și legislativă ;
a exploatațiilor agricole;
Îmbă trâ nirea populației active și
Fonduri europene și naționale
migrația;
disponibile pentru extinderea,
modernizara și/sau dotarea Lipsa personalului calificat;
exploatațiilor agricole
Oferte de creditare greu accesibile și
Fonduri europene și naționale rata ridicată a dobâ nzii la credite;
pentru inființarea de noi activită ți
economice;
Promovarea și sprijinul autorită ților
locale pentru investitori noi în zonă
37
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
3. MEDIU ȘI TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Mediu înconjură tor curat proteja de Slaba informare a cetă țenilor
autoritatea publică locală prin privitoare la respectarea legislației
aplicarea normelor legislative din domeniul protecției mediului;
privind protecția mediului; Inexistența unor strategii de
Actiuni constante de ecologizare din promovare a comunei pentru
partea autorită ților locale și creșterea numă rului de turiști pe
cetă țeni; teritoriul acesteia;
Colectarea selectivă a deseurilor Lipsa facilită ților oferite de
(menajere, reciclabile) autoritatea publică locală pentru
Existența la nivelul comunei a unui promovarea dezvoltă rii turismului;
fond forestier generos; Lipsa unită ților de cazare suficiente
Existența caselor construite în stil în comună ;
traditional și a unui relief variat. Slaba dezvoltare a agroturismului;
Poluare redusă ceea ce conferă Lipsa unor zone amenajate pentru
comunei un nivel de atractivitate agreement (spații pentru gră tare,
ridicat pentru locuit și activită ți în
spații amenajate pentru practicarea
aer liber;
activită ților sportive, camping);
Existența în comună a unor
rezervatii arheologice și situri; Creșterea suprafețelor agricole
lă sate neexploatate;
Relief bogat și activită ți agricole ce
favorizează dezvoltarea Risc de degradarea factorilor de
agroturismului; mediu prin nerespectarea legislației
Ocupația principală a locuitorilor, și normelor naționale în vigoare;
agricultura este favorabilă
practică rii agroturismului;
Nu există un punct de informare
turistică în comună
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Accesarea programelor finanțate de Lipsa de informare și conștientizare
Uniunea Europeană și de Guvernul a populației locale cu privire la
Româ niei de că tre autoritata problemele de mediu;
publică locală destinate proiectelor
38
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
de protecția mediului în mediul Deversarea și sau depozitarea
rural; (Colectare selectivă deșeuri, deșeurilor menajere în arii care nu
reciclare, etc.) sunt amenajate pentru astfel de
Accesarea programelor finanțate de activită ți, conform normelor în
Uniunea Europeană și de Guvernul vigoare.
Româ niei în vederea dezvoltă rii
infrastructurii locale cu impact Lipsa infrastructurii de bază
direct asupra mediului; (utilită ți, drumuri, piste biciclete,
Dezvoltarea educației ecologice la etc);
nivelul comunită ții locale prin Insuficienta folosire a
implicarea unită ților școlare în oportunită ților acordate turismului
acțiuni de promovare și protecție a
rural;
mediului înconjură tor;
Promovarea identită ții locale și a
spațiului natural și cultural al zonei;
Adoptarea și aplicarea unei strategii
în domeniul atragerii turistilor în
zona.
4. INFRASTRUCTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Traversarea comunei de DN 28 Drumurile comunale nu sunt
Iași – Albița; asfaltate în integralitate
Infrastructura de baza dezvoltată Strazile comunale nu sunt asfaltate
(rețea energie electrică , apă și în integralitate
canalizare) Lipsesc trotuarele și pistele de
Există rețea de iluminat public; biciclete;
Existența unui dispensar medical și Drumurile agricole și forestiere nu
a mai multor farmacii umane și sunt modernizate;
veterinare. Rețeaua de iluminat public nu este
Existenta mai multor parcuri și modernizată cu becuri led sau
spații de joaca pentru copii; panouri solare;
Rețea de telefonie mobile, rețea de Retelele de utilită ți nu acoperă
telefonie fixă și internet de viteză necesarul comunei;
mare. Lipsesc punctele de reîncarcare cu
39
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
energie electrică pentru mașinile
electrice;
Punctul de colectare a deșeurilor
nu respectă standardele in vigoare;
Autoritatea locală nu deține în
dotare mijloace pentru întreținerea
drumurilor și spaților publice;
Clă dirile că minelor culturale,
unită ților școlare și celelalate clă diri
publice nu sunt dotate cu panouri
solare și nu sunt reabilitate
energetic;
Spațiile verzi, parcurile și spațiile
recreative sunt insuficiente;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Fonduri europene și naționale aflate Fonduri insuficiente și instabilitate
la dispoziția autorită ților locale și a legislativă ;
mediului privat pentru dezvoltarea
infrastructurii locale; Lipsa resurselor financiare, inclusiv
pentru cofinanțarea proiectelor
Existența Studiilor de Fezabilitate
pentru proiecte de modernizare a pentru îndeplinirea obiectivelor de
infrastructurii locale. investiții propuse;
Apelarea la consultanță externă Cunoștințe insuficiente legate de
pentru obținerea de fonduri elaborarea și administrarea
europene, pentru proiectele de proiectelor finanțate din fondurile
infrastructură . europene pentru proiecte de
infrastructură și mediu;
5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Autoritatea publică depune eforturi Resurse financiare insuficiente
susținute pentru îmbună tă țirea și destinate moderniză rii și dezvoltă rii
digitalizarea activită ții activită ților instituției;
administrative; Lipsa unei metode de evaluare a
40
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Se organizează acțiuni de informare activită ți administrative de că tre
și consultare a cetă țenilor prin cetă țean;
ședințe și mijloce de comunicare Experiență relativ scă zută în
online; gestionarea proiectelor cu finanțare
Autorită țile publice locale își externă sau națională ;
desfă șoară activitatea după Posibilită ți reduse de motivare
principiile transparenței procesului financiară a personalului și de
decizional publicâ nd și informâ nd atragere a persoanelor cu calificare
cetă țenii înainte de luarea unor superioară în structurile
decizii; funcționarilor publici;
Există în cadrul primă riei Nu există la nivelul autorită ților
comparimente dedicate furniză rii publice locale un program de
de informații de interes public; cooperare și înfră țire instituționale
Există în cadrul primă riei cu alte instituții similare din țară și
comparimente dedicate solutionă rii stră ină tate în vederea schimbului de
problemelor sociale și de ajutor de know-how și de bune practici în
urgentă ; rezolvarea problemelor locale;
Primă ria deține o pagină de internet
proprie a instituției, actualizată cu
informații;
Se utilizează mijloace de comunicare
moderne (email, fax, scan) în cadrul
procesului de comunicare cu
cetațeanul;
Se menține o colaborare bună cu alte
instituții ale administrației locale și
județene;
Participarea, în limita fondurilor
disponibile, a tuturor categoriilor de
personal la activită ți de formare
continua.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Accesarea programelor finanțate de Instabilitate legislativă la nivel
Uniunea Europeană și de Guvernul național care perturbă activitatea
Româ niei destinate proiectelor de administrativă
digitalizare a adminstrației publice
locale; Fonduri insuficiente pentru
41
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Dezvoltarea capacită ții digitalizare și creșterea capacită ții
administrative prin pregă tirea și administrative;
formarea continua a personalului
din administrația publică . Schimbă ri politice dese în
conducerea autorită ților publice
Încheierea de parteneriate și
protocoale de colaborare cu locale, care să conducă la
autoritațiel publice privind incoerențe în aplicarea politicilor
schimbul de informații în mediul publice și întâ rzieri în
online (ex: DRPCIV, PATRIMVEN – implementarea acestora.
ANAF, ANCPI ONLINE, DDATP,etc.);
Relații de cooperare cu instituții
similare din Româ nia și din alte
state în vederea schimbului de
know-how în procesul decizional la
nivel local;
42
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ
6.1. VIZIUNEA
Viziunea este starea viitoare a zonei ce rezultă din implementarea cu succes
a strategiei de dezvoltare, pentru care, membrii grupului de acțiune locală și ceilalți
actorii locali, continuă să depună eforturi pentru a o atinge.
Viziunea de dezvoltare la nivel local trebuie să reflecte câ t mai bine nevoile
reale ale comunită ții și reprezintă o descriere a stă rii ideale dorite privind mediul,
economia, și starea socială a comunei. Stabilirea viziunii are la baza analiza tuturor
informațiilor colectate în etapa de analiza a nevoilor dar și consultarea comunită ții
locale cu privire la propria viziune de dezvoltare pentru a identifica cea mai buna
versiune posibilă a comunei pentru urmă torii ani.
Astfel, în cadrul prezentei strategii de dezvoltare locală am stabilit urmă toarea
viziune de dezvoltare pentru perioada 2025-2032
COMUNA RADUCĂNENI VA FI UN SPAȚIU PLĂCUT DE LOCUIT, CU
INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII MODERNE, ATRACTIV PENTRU MEDIUL DE
AFACERI ȘI TURIȘTI.
6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE
Pentru realizarea viziunii pe baza analizei realizate și în urma consultă rii
reprezentanților administrației publice locale, a mediului de afaceri și a cetă țenilor
au fost trasate 4 direcții strategice de dezvoltare. Pentru fiecare direcție strategică de
dezvoltare au fost stabilite axe prioritare, obiective generale SMART (Specific,
Mă surabil, Realizabil, Realist, Limitat în timp) și proiecte/mă suri. Gradul de
îndeplinire a obiectivelor poate fi evaluat pe baza indicatorilor de evaluare stabiliți în
cadrul capitolului 7. Implementare, monitorizare și evaluare.
6.2.1. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 1 - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR
În cadrul direcției strategice nr. 1: Dezvoltarea infrastructurii locale și creștera
calității vieții cetățenilor s-au inclus axe prioritare de dezvoltare care vizează
43
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare, dezvoltarea facilită ților de agrement și petrecere a timpului liber,
dezvoltarea serviciilor de învă ță mâ nt, să nă tate, sociale și culturale.
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
mă surile/proiectele propuse este vizibilă mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.1
Dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea calității vieții cetățenilor
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1.1.„Modernizare prin asfaltare drum
comunal DC 56, situat în comuna
1.1.Modernizarea și
Răducăneni, județul Iași”
reabilitarea drumurilor
comunale.
Sursa de finanțare: Buget Local
1.2.1.„Modernizare prin asfaltare drumuri
comunale și sătești, precum și amenajare
1.MODERNIZAREA ȘI
1.2.Asfaltarea străzilor intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna
REABILITAREA
amenajarea șanțurilor, Răducăneni, județul Iași”
INFRASTRUCTURII
trotuarelor și a caiilor de
RUTIERE
acces. Sursa de finanțare: Programul Național de
Investiții „Anghel Saligny”
1.3.1.„Modernizare drumuri agricole
1.3.Dezvoltarea comuna Raducăreni, județul Iași”
infrastructurii de acces
agricol. Sursa de finanțare: Buget Local
2.1.1.”Realizare stație de
pompare/ridicare a presiunii, extindere
rețea de alimentare cu apă, precum și
2.1.Dezvoltarea redimensionare tronson de canalizare în
sistemului de alimentare sat Răducăneni, comuna Răducăneni,
cu apă potabilă județul Iași”
2.DEZVOLTAREA
INFRASTRUCTURII
Sursa de finanțare: Buget Local
TEHNICO- EDILITARE
2.2.1.„Extindere rețea de alimentare cu apă
și canalizare în comuna Răducăneni,
2.2.Dezvoltarea
Județul Iași"
sistemului de canalizare
Sursa de finanțare: PNDL II
44
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
2.3.1.„Extindere rețea de distribuție
2.3.Dezvoltarea și energie electrică în comuna Răducăneni,
modernizarea rețelei de Județul Iași"
distribuție a energiei
electrice Sursa de finanțare: Buget Local
2.4.1. „Modernizarea și eficientizarea
sistemului de iluminat public al Comunei
Răducăneni, Județul Iași”
2.4.Modernizarea și
extinderea rețelei de Surse de Finanțare: Programul privind
iluminat public creșterea eficienței energetice a
infrastructurii de iluminat public- Agenția
Fondului pentru Mediu
3.1.1.„Construire sală de sport școlară și
teren de sport multifuncțional în comuna
Răducăneni, județul Iași”
3.1.Modernizarea
infrastructurii sportive
Sursa de finanțare: Programul Regional
3.DEZVOLTAREA
Nord-Est 2021-2027
FACILITĂȚILOR DE
AGREMENT
3.2.1.”Modernizarea și dotarea parcurilor
ȘI PETRECERE A
cu echipament de joacă pentru copii și
TIMPULUI
3.2.Modernizarea și/sau pentru practicarea activităților de fitness
LIBER
înființarea de noi spații în aer liber”
verzi, parcuri și spații de
joacă pentru copii Sursa de finanțare: Buget Local sau PNDL
-acțiune pentru GAL-uri M1/6B
4.1.1.„Reabilitare și modernizare
Grădinița cu Program Normal
Răducăneni, comuna Răducăneni, județul
Iași”
4.DEZVOLTAREA 4.1. Dezvoltarea și
SERVICIILOR DE modernizarea Sursa de finanțare: PNRR
ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI infrastructurii de
EDUCAȚIE învătământ 4.1.2.„Reabilitare și modernizare Școala
<<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finanțare: PNRR
45
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
4.1.3.„Reabilitare și modernizare Școala
nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni,
județul Iași”
Sursa de finanțare: PNRR
4.1.4.„Reabilitare și modernizare Liceul
Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finanțare: PNDL I
4.1.5.„Reabilitare și modernizare școala și
grădinița Bazga, comuna Răducăneni,
județul Iași”
Sursa de finațare: PNDL II
4.1.6.„Reabilitare și modernizare școală
gimnazială și grădinița Roșu, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finațare: PNDL II
4.1.7.„Reabilitare și modernizare școala
primară și grădinița Trestiana, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finațare: PNDL II
4.1.8.„Demolare școală primară corp C1 și
realizare construcție nouă, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finantare: Programul național de
investiții ,,Școli sigure și sănătoase”.
4.1.9.„Demolare Școală Bohotin corp C2,
C3, C4 și realizare construcție nouă,
comuna Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finantare: Programul național de
46
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
investiții ,,Școli sigure și sănătoase”.
4.1.10. „Achiția de microbuze scolare
electrice și construire stație de încărcare”
Sursa de finanțare: Bugetul Local
4.2.1. Aprobarea unui proiect de hotărâre
de consiliu local privind acordarea de
burse școlare pentru copii proveniți din
medii defavorizate
Sursa de finanțare: Buget Local
4.2.2. Aprobarea unui proiect de hotărâre
de consiliu local privind acordarea
gratuită de rechizite pentru copii din
medii defavorizate și a unei mese calde
pentru toți copii care frecventează
cursurile școlare.
Sursa de finanțare: Buget Local/
Buget General - Programul Național
"Masă sănătoasă" în anul 2025
4.2. Asigurarea accesului
la educație a copiilor
4.2.3. Măsuri de sprijin pentru
aflați în situații de risc
îmbunătățirea accesului și a participării
la educație a copiilor provenind din
comunități marginalizate - Pași fără
Bariere: Incluziune, Educație și
Oportunități egale”
Sursa de finanțare: Program Educație și
Ocupare 2021-2027 – Ministerul
Investițiilor și Proiectelor Europene
4.2.4. „Furnizarea de servicii integrate în
comunitățile rurale – facilitarea accesului
persoanelor vulnerabile la servicii de bază
eficiente și de calitate”
Sursa de finanțare: Programul Incluziune
și Demnitate Socială;
47
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
5.1.1. ”Construire și dotare dispensar
medical în localitatea Roșu, comuna
5.1.Dezvoltarea și
Răducăneni, județul Iași”
modernizarea unităților
5. DEZVOLTAREA medicale
Sursa de finanțare: CNI
SERVICIILOR DE
SĂNĂTATE,
5.2.1. „Construirea de locuințe nZEB plus -
ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI
5.2.Dotarea unităților pentru tineri/locuințe de serviciu pentru
A SECTORULUI
medicale cu echipamente specialiști din sănătate și învățământ în
CULTURAL
medicale performante și comuna Răducăneni, județul Iași”
atragerea specialistilor
din domeniul sănățății Sursa de finanțare: PNRR
6.2.2 DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI
ECONOMIC LOCAL
În cadrul direcției strategice nr.2 - Dezvoltarea sectorului economic local s-au
inclus axe prioritare prin care se dorește dezvoltarea și consolidarea mediului
economic local avâ nd ca target sprijinirea activită ții economice de servicii producție,
susținerea și promovarea producă torilor locali dar și dezvoltarea turismului local.
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
mă surile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.2
Dezvoltarea sectorului economic local
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu
1.1. Sprijinirea mediului de
local privind scutirea de la plata
afaceri privat prin
impozitului pe teren și/sau
acordarea de facilități
1.ÎNCURAJAREA ȘI clădiri/mijloace de transport, aflate în
fiscale si dezvoltarea de
SPRIJINIREA proprietatea persoanelor juridice care
servicii publice menite să
INIȚIATIVEI PRIVATE crează noi locuri de muncă.
promoveze activitatea
ÎN DOMENIUL
economică locală și
SERVICIILOR ȘI Temei legal: Legea 227/2015 cu
atragerea de noi investiții
PRODUCȚIEI. modificările și completările ulterioare
1.2.Promovarea 1.2.1.Organizarea de întâlniri de lucru
oportunităților de finanțare între persoane de specialitate
48
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
(consultanți) și localnicii interesați să
depună noi proiecte de finanțare și
sprijinirea în depunerea și
existente și informarea
implementarea lor.
cetățenilor.
Sursa de finanțare: Buget Local
2.1.1.”Modernizare și extindere piață de
produse agroalimentare în comuna
2.1. Crearea infrastructurii
Raducăreni, județul Iași”
pentru comercializare a
2.SUSȚINEREA produselor agroalimentare
Sursă de finațare: Buget Local
PRODUCĂTORILOR
LOCALI ȘI CREAREA
2.2.Promovarea produselor 2.2.1. Organizarea de evenimente/târguri
INFRASTRUCTURII
locale și dezvoltarea de produse agroalimentare pentru
DE DEZVOLTARE.
posibilităților de producătorii locali.
valorificarea a acestora în
cadrul evenimentelor și/sau Sursa de finanțare:Buget Local
tărgurilor
3.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu
3.1.Sprijinirea dezvoltării local privind scutirea/ reducerea
turismului prin acordarea impozitului pe clădirile utilizate în
de facilități fiscale domeniu turismului
operatorilor economici care
desfășoară activități în Temei legal: Legea 227/2015 cu
domeniul turismului modificările și completările ulterioare
3.2.1.”Înființarea punct turistic în comuna
3.DEZVOLTAREA
3.2. Promovarea comunei și Răducăneni, județul Iași”.
TURISMULUI LOCAL
a obiectivelor în vederea
atragerii de noi turisti Sursa de finanțare: Buget Local
3.3. Promovarea 3.3.1. Organizarea de întâlniri de lucru cu
oportunităților de finanțare persoanele interesate și sprijinirea în
a unităților turistice depunerea și implementarea proiectelor
existente și informarea de finațare a unitățiilor turistice.
cetățenilor.
Sursa de finanțare: Buget Local
49
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
6.2.3. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI
UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE
În cadrul direcției strategice nr. 3 - Protecția mediului și utilizarea resurselor
regenerabile s-au inclus axe prioritare prin care se vizează creșterea eficienței
energetice a clă dirilor publice și a sistemului de iluminat, încurajarea utiliză rii
energiei din surse regenerabile și a mijloacelor de transport nepoluante și
îmbună tă țirea managementului deșeurilor și promovarea de acțiuni pentru
protejarea mediului înconjură tor.
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
mă surile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.3
Protecția mediului și utilizarea resurselor regenerabile
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1.1. Reabilitarea energetică a
primăriei și a blocurilor din
1.1. Reabilitarea energetică localitatea Răducăneni, Județul Iași
a clădirilor.
Sursa de finanțare: AFM
1.2. 1”Instalarea sistemelor de
panouri fotovoltaice pentru
producerea de energie electrică, în
1.CREȘTEREA EFICIENȚEI vederea acoperirii necesarului de
ENERGETICE A consum și livrării surplusului în
CLĂDIRILOR PUBLICE ȘI rețeaua națională pentru clădirea
A SISTEMULUI DE primăriei comunei Raducăneni,
1.2. Utilizarea energiilor
ILUMINAT PUBLIC localitatea Raducăneni, Județul Iași
regenerabile pentru
iluminatul public și
Sursa de finanțare: AFM
încălzire.
1.2.2. ”Anveloparea blocurilor cu risc
seismic ridicat (PNCCRS) din comuna
Răducăneni, Județul Iași”
Sursa de finanțare: MDLPA
2.ÎNCURAJAREA 2.1.1.”Realizarea infrastructurii
2.1. Realizarea de piste
UTILIZARII ENERGIEI rutiere pentru biciclete în comuna
pentru biciclete.
DIN SURSE Raducăneni, jud. Iași”
50
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Sursa de finanțare:AFM
REGENERABILE ȘI A 2.2.1. „Construire puncte de încărcare
MIJOACELOR DE a mijloacelor de transport electrice în
TRANSPORT 2.2. Construirea stații de localitatea Raducăneni, Comuna
NEPOLUANTE încărcare a mijloacelor de Raducăneni, județul Iași”
transport electrice.
Sursa de finanțare: AFM
3.1. Încurajarea acțiunilor
3.1.1. ”Amenajarea de puncte de
de reciclare a deșeurilor de
colectare a deșeurilor de echipamente
echipamente electrice si
electrice și electronice (DEEE)”.
electronice (DEEE) prin
amenajarea de puncte de
Sursa de finanțare: Buget Local
colectare
3.2.1. Organizarea de evenimente și
acțiuni anuale pentru protejarea
3.2. Încurajarea educație și mediului în parteneriat cu școlile din
3.ÎMBUNĂTĂȚIREA
promovarea acțiunilor comună desfășurate în cadrul
MANAGEMENTULUI
privind protecția mediului acțiunilor școlare ”Săptămâna verde”
DEȘEURILOR ȘI
în rândul elevilor.
PROMOVAREA
Sursă de finanțare Buget Local
ACȚIUNILOR PENTRU
PROTECȚIA MEDIULUI
3.3.1. Organizarea de acțiuni de
colectare a deșeurilor din jurul
albiilor răurilor, drumurilor sau alte
3.3. Creșterea gradului de
zone, implicând cetățenii și mediul de
constientizare și implicare a
afaceri, în cadrul unui zile a
cetățenilor în acțiuni de
ecologizării locale.
protejare a mediului
Sursă de finanțare: Buget local
6.2.4. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 4. CREȘTEREA CAPACITĂȚII
ADMINISTRATIVE
În cadrul direcției strategice nr. 4 Creșterea capacității administrative s-au
inclus axe prioritare prin care se vizează digitalizarea actitivă ții administrative,
dotarea cu echipamente și utilaje a serviciilor publice precum și modernizarea
spațiilor destinate activită ții administrative și serviciilor publice oferite cetă țenilor.
51
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
mă surile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.4
CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.Digitalizarea activității 1.1. Eficientizarea actului 1.1.1. ”Transformarea digitală a
și cresterea calității administrativ prin dotarea autorității locale, comuna
actului administrativ cu aparatură IT Răducăneni, Jud. Iași”.
performantă și programe
software dedicate Surse de finanțare: Ministerul
Cercetării Inovării și Digitalizării
Program: ”Transformarea Digitală a
Autorităților Publice Locale
DIGILOCAL”.
1.1.2.”Elaborarea în format GIS a
documențației de amenajare a
teritoriului PUG a comunei
Răducăneni, județul Iasi.„
Sursă de finanțare: PNRR
1.2. Formarea continuă a Adoptarea la nivel local a unei
personalului administrației strategii de formare profesională
publice locale continuă a aparatului de specialitate
al primarului
Sursă de finanțare:Buget Local
1.3. Facilitarea accestului Actualizarea procedurilor de lucru în
cetățenilor la actul cadrul Controlului Intern Managerial
administrativ prin și includerea mijloacelor electronice
utilizarea mijloacelor de de comunicare la distanță și plată
comunicare și plată online. pentru preluarea cererilor și/sau
comunicarea răspunsurilor sau a
altor acte administrative.
1.4. Asigurarea Publicare pe pagina web a comunei a
transparenței actelor tuturor informațiilor impuse de
administrative ale prevederile legislației privind
administrației publice transparenta decizională precum și a
locale informațiilor de interes public
52
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
2.Dotarea cu echipamente 2.2.Dotarea cu utilaje 2.2.1„Dotarea cu utilaje și
și utilaje a serviciilor pentru întreținerea echipamente specifice pentru
publice domeniului public. serviciile publice, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finanțare: Programul
National de Dezvoltare Rurală
2.3.Dotarea cu utilaje și 2.3.1.„Dotarea cu echipamente pentru
echipamente de intervenție intervenții în situații de urgență,
pentru situații de urgență inclusiv servicii de amenajare spațiu/
teren unde se va instala
echipamentul”
Sursa de finanțare: Programul
Interreg NEXT VI A România –
Republica Moldova – proiect
transfrontalier”
3.Modernizarea spațiilor 3.1.Îmbunătățirea 3.1.1.”Modernizare, extindere și
destinate activității condițiilor de lucru și a dotare sediu Primărie Răducăneni,
administrative și infrastructurii de comuna Răducăneni, județul Iași„
serviciilor publice oferite desfășurare a actului
cetățenilor administrativ Sursa de finanțare: CNI
53
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Implementarea strategiei de dezvoltare locală poate fi considerată faza cea mai
importantă a procesului de dezvoltare locală întrucâ t transpune toate planurile construite și
eforturile depuse în rezultate. Trebuie precizat că în această etapă se pot realiza ajustă ri ale
strategiei de dezvoltare dacă contextul de implementare impune acest lucru. Atunci câ nd ne
raportă m la contextul de implementare avem în vedere modifică ri ale legislației la nivel
european și național, instabilitate politică , noi programe/linii de finanțare a proiectelor,
probleme economice și chiar situații de fortă majoră cum ar fi: calamită ți, dezastre naturale,
razboi, etc.
Pentru implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare locală trebuie realizat un
cadru general de implementare asumat de că tre toți actorii implicați și îndeplinirea
urmă toarelor condiții.
1. Aprobarea strategiei de dezvoltare Locală;
2. Desemnarea unei comisii de implementare care să comunice și organizeze
demersurile de întreprins în implementare dar și a unei comisii de monitorizare;
3. Existența capacității operaționale și financiare de implementare;
4. Susținerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile
beneficiare.
Actorii implicați în procesul implementă rii strategiei de dezvoltare locală
sunmenționați sunt: administrația publică locală , comunitatea locală , firmele private și
reprezentanții societă ții civile. Putem concluziona, așadar, că modul de implementare a
strategiei este influențat direct de relațiile dintre cei 4 actori, fapt pentru care se recomandă
o bună comunicare a administrației publice locale cu comunitatea, mediul privat și
nonguvernamental dar și o deschidere din partea acestora pentru implicare și sprijin în
activitatea administrativă și implicit în implementarea strategiei.
Monitorizarea strategiei de dezvoltare trebuie efectuată obligatoriu la perioade de
timp prestabilite și presupune întocmirea de că tre comisia de monitorizare a unor rapoarte
periodice privind gradul de îndeplinire al obiectivelor generale și stadiul
proiectelor/mă surilor propuse.
Principalul scop al activită ții de monitorizarea efectuate în perioada de implementare
este de a evidenția evoluția din procesul de implementare, deficiențele constatate și pe
baza acestora de a formula recomandă ri pentru remedierea și ajustarea/actualizarea
strategiei.
54
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Evaluarea implementă rii strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a
țintelor propuse inițial cu situația dezvoltă rii comunei la diferite momente. Pentru realizarea
unei evaluă ri corecte trebuie stabiliti indicatorii de evaluare și urmă rită evoluția acestora.
Indicatori propuși în vederea realiză rii evaluă rii implementă rii strategiei de
dezvoltare locală a comunei Ră ducă reni pe fiecare direcție de dezvoltare propusă sunt
prevă zuți în tabelul de mai jos:
Tabelul nr.6 - Indicatori de evaluare
DIRECȚ II STRATEGICE INDICATORI
Nr. de km de drum comunal asfaltati;
Nr. de km de stră zi asfaltate;
Nr. de km de șanțuri realizate;
Nr. de km de trotuare realizate;
Nr. de mp de că i de acces realizate;
Nr. de km de drum agricol modernizat;
Nr. de km de rețea de apă și canalizare realizați;
Nr. stațiilor de pompare/ridicare a presiunii
realizate;
Nr. de km de rețea energie electrică realizați;
Nr. de km de rețea de iluminat public extinsi și
DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE NR. 1 -
modernizați;
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
Nr. spaților puse la dispoziție pentru activită ți
LOCALE Ș I CREȘ TEREA CALITĂ Ț II VIEȚ II
sportive;
CETĂ Ț ENILOR
Nr. școlilor reabilitate și modernizate;
Nr. parcurilor dotate cu echipament de joacă
pentru copii și pentru practicarea activită ților
de fitness în aer liber;
Nr. copii proveniți din medii sociale
defavorizate beneficiari de bursă ;
Nr. copii beneficiari de rechizite școlare masă
caldă ;
Nr. unită ți medicale dotate și modernizate;
Nr.locuințe nZEB construite;
DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE STRATEGICA Nr. de societă ții comerciale înființate;
NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI Nr. de noi locuri de muncă create;
ECONOMIC LOCAL Nr. de șomeri înregistrați
Nr. de proiecte depuse pentru finanțare de că tre
cetă țeni în urma sedințelor de lucru desfă șurate
55
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
de autoritatea publică locală ;
Nr. de fermieri înregistrați;
Nr. de producă tori locali care comerciealizează
produse locale înregistrați;
Nr. de agropensiuni/ puncte gastronomice nou
înființate;
Nr. persoanelor care au solicitat informații
turistie de la punctul turistic local
Nr. clă dirilor reabilitate energetic;
Nr. și puterea panourilor fotovoltaice instalate;
Nr. km de piste de biciclete realizate;
Nr. de stații de încă rcare mașini electrice
realizate;
DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE STRATEGICA Nr. puncte de colectare a deseurilor electrice și
NR. 3. PROTECȚ IA MEDIULUI Ș I electronice (DEEE) realizate;
UTILIZAREA RESURSELOR Cantitatea deșeurilor electrice și electronice
REGENERABILE (DEEE) colectată ;
Nr. de acțiuni de ecologizare realizate împreună
cu cetă țenii și mediul de afaceri;
Nr de acțiuni de ecologizare realizate împreuna
cu elevii;
Starea generală a imobilului unde se desfă șoară
actul administrativ;
Timpul de soluționare a cererilor;
Gradul de satisfacție al cetă țenilor raportat la
actul administrativ;
Nr. funcțioanari publici care au participat la
DIRECȚ IA DE DEZVOLTARE STRATEGICA cursuri de formare profesională ;
NR. 4. CREȘ TEREA CAPACITATII
ADMINISTRATIVE Nr. de cereri depuse prin mijloace electronice de
comunicare;
Nr. de cereri soluționate care au fost comunicate
prin mijloace electronice de comunicare;
Suprafața din domeniul public întreținută cu
mijloace, echipamente și utilaje proprii.
56
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
Se recomanda reviziuirea și actualizarea la un interval de 1-2 ani a strategiei conform
mețiunilor din acest capitol, fă ră a viza modifică ri majore de conținut (viziune, direcții
strategiice de dezvoltare, obiective generale) ci doar modificarea/completarea proiectelor și
identificarea programelor de finanțare care le pot susține.
57
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
PORTOFOLIUL DE PROIECTE
1. Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 56, situat în comuna Răducăneni,
județul Iași”;
2. Modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești, precum și amenajare
intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna Răducăneni, județul Iași;
3. Modernizare drumuri agricole comuna Raducăreni, județul Iași;
4. Realizare stație de pompare/ridicare a presiunii, extindere rețea de alimentare cu
apă, precum și redimensionare tronson de canalizare în sat Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași;
5. Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Răducăneni, Județul
Iași;
6. Extindere rețea de distribuție energie electrică în comuna Răducăneni, Județul Iași;
7. Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public al Comunei
Răducăneni, Județul Iași;
8. Construire sală de sport școlară și teren de sport multifuncțional în comuna
Răducăneni, județul Iași;
9. Modernizarea și dotarea parcurilor cu echipament de joacă pentru copii și pentru
practicarea activităților de fitness în aer liber;
10. Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași;
11. Reabilitare și modernizare Școala <<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași;
12. Reabilitare și modernizare Școala nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni, județul
Iași;
13. Reabilitare și modernizare Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna Răducăneni,
județul Iași;
14. Reabilitare și modernizare școala și grădinița Bazga, comuna Răducăneni, județul
Iași;
58
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
15. Reabilitare și modernizare școală gimnazială și grădinița Roșu, comuna
Răducăneni, județul Iași;
16. Reabilitare și modernizare școala primară și grădinița Trestiana, comuna
Răducăneni, județul Iași;
17. Demolare școală primară corp C1 și realizare construcție nouă, comuna
Răducăneni, județul Iași;
18. Achiția de microbuze scolare electrice și construire stație de încărcare;
19. Furnizarea de servicii integrate în comunitățile rurale – facilitarea accesului
persoanelor vulnerabile la servicii de bază eficiente și de calitate;
20. Măsuri de sprijin pentru îmbunătățirea accesului și a participării la educație a
copiilor provenind din comunități marginalizate - Pași fără Bariere: Incluziune,
Educație și Oportunități egale”
21. Demolare Școală Bohotin corp C2, C3, C4 și realizare construcție nouă, comuna
Răducăneni, județul Iași;
22. Construire și dotare dispensar medical în localitatea Roșu, comuna Răducăneni,
județul Iași;
23. Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru
specialiști din sănătate și învățământ în comuna Răducăneni, județul Iași;
24. Modernizare și extindere piată de produse agroalimentare în comuna Raducăneni,
județul Iași;
25. Înființarea punct turistic în comuna Răducăneni, județul Iași;
26. Reabilitarea energetică a primăriei și a blocurilor din localitatea Răducăneni,
Județul Iași;
27. Instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în
rețeaua națională pentru clădirea primăriei comunei Raducăneni, localitatea
Raducăneni, Județul Iași;
28. Anveloparea blocurilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) din comuna Răducăneni,
Județul Iași;
59
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
29. Realizarea infrastructurii rutiere pentru biciclete în comuna Raducăneni, jud. Iași;
30. Construire puncte de încărcare a mijloacelor de transport electrice în localitatea
Raducăneni, Comuna Răducăneni, județul Iași;
31. Amenajarea de puncte de colectare a deseurilor de echipamente electrice si
electronice (DEEE);
32. Transformarea digitală a autorității locale, comuna Răducăneni, Jud. Iași;
33. Elaborarea în format GIS a documențației de amenajare a teritoriului PUG a
comunei Răducăneni, județul Iași;
34. Dotarea cu utilaje și echipamente specifice pentru serviciile publice, comuna
Răducăneni, județul Iași;
35. Dotarea cu echipamente pentru intervenții în situații de urgență, inclusiv servicii de
amenajare spațiu/ teren unde se va instala echipamentul;
36. Modernizare, extindere și dotare sediu Primărie Răducăneni, comuna Răducăneni,
județul Iași;
60
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
BIBLIOGRAFIE
1. Strategia Națională pentru DEZVOLTAREA DURABILĂ a Româ niei 2030;
2. BALOGH Marton - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală ”,
Revista Transilvană de Ș tiințe Administrative;
3. GHIOLȚ AN, Că lin BALOGH Má rton HOSU, Ioan DRAGOȘ , Dacian-Cosmin -
Dezvoltare regională și locală . Cluj:Editura Gewalt, 2001;
4. HĂ DADEA Ionuț Că tă lin - Construcția Strategiilor de Dezvoltare Locală în
arealul rural al zonei metropolitane Cluj-Napoca, Revista Transilvană de Ș tiințe
Administrative 1(44) / 2019, pp. 17-33;
5. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Ră ducă neni, Județul Iași perioada
2014-2020;
6. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
7. https://www.comunaraducaneni.ro/;
8. https://commission.europa.eu/publications/sustainable-europe-2030_ro;
9. https://commission.europa.eu/energy-climate-change-environment/overall-
targets-and-reporting/2030-targets_ro;
10. https://www.mae.ro/node/35919;
11. https://www.onrc.ro/index.php/ro/;
12.https://ro.wikipedia.org/wiki/
Comuna_R%C4%83duc%C4%83neni,_Ia%C8%99i;
13. https://iasi.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-iasi/geografie-si-statistici/;
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i ;
15. https://pe-harta.ro/iasi/;
16. https://www.listafirme.ro/;
61
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
LISTA FIGURI ȘI TABELE
1. Figura nr. 1 - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală _____pg.15
2. Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole__________________________________pg.29
3. Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vâ rstă _____________________pg.32
4. Tabelul nr. 3 - Situația comparată a copiilor nă scuți vii cu persoanele
decedate________________________________________________________________________pg.33
5. Tabelul nr. 4 - Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu
persoanele plecate_____________________________________________________________pg. 33
6. Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele_______________________________ pg.34
7. Tabelul nr. 6 - Indicatori de evaluare_________________________________________pg.54
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ
Consilier local,
Emil ENCUȚ
Contrasemnează pentru legalitate
Secretar general
Cătălin-Rivelino BUMBARU
62