Document

PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI

Tip
Document
Emitent
Comuna Răducăneni, jud. Iași
Pagini
262 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/hdp/2018/plan_amenajament_pastoral_bun.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104109-plan-amenajament-pastoral-comuna-raducaneni-judetul-iasi, 09.11.2026)

Fișier creat
14.02.2018
Fișier modificat
23.03.2018
Arhivat
09.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA RĂDUCĂNENI JUDEȚUL IAȘI IAȘI 2018 DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro

Pagina 2

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro AVIZ AL PLANULUI DE AMENAJAMENT PASTORAL AL COMUNEI RĂDUCĂNENI În urma studierii Planului de Amenajament Pastoral al comunei Răducănei, s-a constatat că respectă prevederile art.9, alin.2 al HG 78/2015 care precizează următoarele: (2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ- teritoriale; b) descrierea solului și a florei; c) capacitatea de pășunat a pajiștii; d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor; e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative. Având în vedere aceste aspecte precum și Hotararea Consiliului Local nr. ......din ..............al comunei Răducăneni avizăm Planul de Amenajament Pastoral. Președinte, Laurentiu PRECUP Monica Ionela PANDELEA Veronica SAVUȚA Membru Secretar DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro

Pagina 3

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro ECHIPA DE LUCRU: Instituția Semnătura DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDETEANA IAȘI Inginer Gabriel Vasile HOHA Inginer Roxana FLOREA Consilier Florin AIOANEI PRIMĂRIA RĂDUCĂNENI Ilie PĂDURE BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI RĂDUCĂNENI Primar Viorel ILIE Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost întocmită. Prezenta lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral sau partial, fără aprobarea scrisă a autorilor. DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro

Pagina 4

DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro HCL DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064 Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618 E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro

Pagina 5

Cuprins Introducere Capitolul 1. Situația teritorial-administrativă 1.1. Amplasarea teritorială a localității 1.2. Denumirea deținătorului legal 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament Capitolul II. Organizarea teritoriului 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii 2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv 2.4. Baza cartografică utilizată 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor 2.6. Enclave Capitolul III - Caracteristici geografice și climatice 3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului 3.2. Altitudine, expoziție, pantă 3.3. Caracteristici pedologice și geologice 3.4. Rețeaua hidrografică 3.5. Date climatice Capitolul IV - Vegetația 4.1. Date fitoclimatice 4.2. Descrierea tipurilor de stațiune 4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor 4.4. Descrierea vegetației lemnoase Capitolul V - Cadrul de amenajare 5.1. Procedee de culegere a datelor din teren 5.2. Obiective social - economice și ecologice 5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor 5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral Capitolul VI - Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor 6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști 6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau supraînsămânțarea pajiștilor 6.3. Capacitatea de pășunat 6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale 6.5. Căi de acces 6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă Capitolul VII - Descriere parcelară Capitolul VIII - Diverse 8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia 8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament 8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului 8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă Anexa 1 - Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor BIBLIOGRAFIE 0

Pagina 6

INTRODUCERE Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea pajiștilor proprietatea publică private a comunei Raducaneni, județul Iași. El cuprinde elemente legate de situația teritorialadministrativă, organizarea teritoriului, caracteristicile geografice, climatice și pedologice ale acestuia, precum și descrierea parcelară a vegetației forestiere și ierboase cu încadrarea ei în tipuri de stațiuni și pajiști conform normelor tehnice în vigoare. Lucrarea cuprinde, de asemenea, planul decenal de îngrijire și exploatare a pajiștilor cu documentațiile tehnice necesare, conform normelor în vigoare. Reglementarea organizării, administrării și exploatării pajiștilor permanente Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente (conform Ordonanței de urgență a Guvernului -OUG nr. 34/2013). Toate problemele și rezolvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de amenajamente pastorale‖ ale pajiștilor permanente, precum și prin respectarea de către autoritățile administrației publice locale a obligațiilor prevăzute de lege în acest domeniu. Legislația în domeniu face referire la:  Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.  Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013.  Ordinul nr. 125/2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente.  Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013. 1

Pagina 7

 Legea nr.16 din 29 februarie 2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;  Hotărârea nr.78/2015 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/3013 privind organizarea, administrarea si exploatarea oajistilor permenente si pentru modificarea si completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1064/2013;  Nota 187356/24.02.2015 a Directiei Generale de Industrie Alimentara, Compartimentul Consultanta, Extensie si Formare Profesionala din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale privind constituirea grupurilor de lucru in conformitate cu prevederile art.8 din Hotararea nr.78/2015;  Legea nr.86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind organizarea, administrarea și expoatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial,Partea I,nr.491 din 02.07.2014).  O.U.G. nr. 34/2013 (act publicat in monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind - organizarea, administrarea exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.  Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind - metodologia de calcul a încărcăturii optime de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).  Hotărâre nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul Romaniei (act publicat în monitorul oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013);  Ordinul nr. 407/2.051 din 2013 – Pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și închirierea suprafețelor de pajști aflate în domeniul public/privat al comunelor,oraselor, respectiv al municipiilor, (act publicat in Monitorul Oficial,Partea I, nr 333 din 07.06.2013). 2

Pagina 8

Instrumentele de management al pajiștilor În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajiști permanente, trebuie să fie utilizate atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice și juridice. Instrumente tehnice și juridice Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiștilor aflate în domeniul public și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București se face de către consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. În administrarea pajiștilor unei comune, localități principalul instrument utilizat este planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiștilor ce se stabilește prin amenajamente pastorale, ce îndeplinește un dublu rol, fiind atât un instrument juridic (solicitat și prevăzut de lege), cât și un instrument tehnic (necesită implicarea specialiștilor în cercetare din diferite domenii și elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la păstrarea compoziției floristice, a ratei de creștere a plantelor și de randament al pajiștilor, pentru a asigura cerințele nutriționale ale animalelor /OUG nr. 34/2013,OR. nr.544 din 21/06/2013, HG 1064 din11/12/2013). În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (1), se specifică faptul că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii. Modul de implementare a amenajamentului pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5)). În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine exclusiv utilizatorilor. Amenajamentul pastoral În vederea creșterii suprafețelor eligibile la articolul 6 din Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013-Organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, se stipulează că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014). Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014). „Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor‖, în conformitate cu obiectivele de management al pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea 3

Pagina 9

prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991‖, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013). Măsurile prevăzute în „amenajamentul pastoral‖ se elaborează astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale zonei. Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului –cadru elaborat de Institutul de Cercetare - Dezvoltare pentru Pajiști Brașov. Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale; b) descrierea solului și a florei; c) capacitatea de pășunat a pajiștii; d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor; e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative. În condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea întreținerii și utilizării suprafețelor de pajiști, precum și pentru conservarea, ameliorarea și păstrarea biodiversității acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă acțiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare. Întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene. Principii fundamentale de respectat la întocmirea amenajamentului pastoral, conform - Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale (2014) sunt: a. asigurarea producției de furaje pentru tot parcursul anului (conveier); b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an; c. elaborarea lucrărilor de îmbunătățire ținând cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei ce va fi amenajată; d. respectarea metodologiei de întocmire din prezentul ghid; e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de agromediu sub incidența cărora intră pajiștea ce va fi amenajată; f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a graficului de execuție a acestuia. 4

Pagina 10

Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor Ordonanței de urgență 34/2013. Conform legii nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991-pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani. Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani." Utilizator de pășuni și fânețe–„crescător de animale, persoană fizică având animalele înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale, persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință pășuni și fânețe, conform clasificării statistice a activităților economice în Uniunea Europeană pentru producția vegetală și animală, care deține legal dreptul de folosință asupra suprafeței agricole și care valorifică pășunea prin pășunare cu efective de animale sau prin cosire cel puțin o dată pe an;‖ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014). Deținători de pajiști -titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari ai pajiștilor.(Legea 86/2014) Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus în „amenajamentul pastoral‖, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții speciale de îndeplinire 5

Pagina 11

a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare‖(art.6 alin.(2) din HG nr. 1064 11/12/2013). Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în diminuarea sau înlăturarea procesului de degradare a pajiștilor permanente printr-un mod rațional de gospodărire a fondului pastoral național, premisă sigură a practicării unei agriculturi durabile, condiții ce asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de protecție a mediului și de păstrare a tradițiilor, conformliteraturii de specialitate și Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014. Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie «Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile județene de zootehnie. Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013, astfel cum au fost modificate și completate prin Hotărârea78/2015, se aprobă, în condițiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii amintite anterior. Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune .Un aspect important în cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor. Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:  Întocmirea temei de proiectare;  Faza de teren;  Faza de redactare;  Faza de editare. Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea temei de proiectare s-a făcut face la sediul UAT Raducaneni și are ca scop analizarea principalelor probleme referitoare la amenajarea pășunilor. Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința 6

Pagina 12

1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hârți UAT și a parcelarului); recunoașterea terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor. Fazele de redactare și editare presupun redactarea respectiv editarea tuturor documentelor socitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale cele mai corespunzătoare; propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc. Conferințele de amenajare În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Raducaneni prima conferință de amenajare, iar după recepționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare. a. La prima conferință proiectanții au prezentat :  numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;  proveniența, situației lor legale, gruparea lor pe corpuri și trupuri;  dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren;  materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare;  colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor;  problematica specifică regiunii;  suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu. S-au discutat și s-au făcut propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren. b. La conferința a 2-a, s-a prezentat:  situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren: asupra capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport tehnic;  gruparea definitivă a pășunilor pe corpuri, trupuri și unități de exploatare;  s-au făcut propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale cele mai corespunzătoare; 7

Pagina 13

 s-au făcut propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc. 8

Pagina 14

CAPITOLUL I SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității Comuna Raducaneni este situată în partea de sud-est a județului, pe malurile Bohotinului și pe malul drept al Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Chișinău prin punctul de trecere a frontierei de la Albița. Acest drum se intersectează la Bohotin cu șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord-est de Grozești, și spre sud-vest de Moșna. Răducăneni se învecinează la nord cu comuna Costuleni, la vest cu comuna Ciortești, la sud cu comunele Moșna și Gorban, iar la est cu comuna Grozești. Comuna Raducaneni este formată din satele:  Răducăneni  Bohotin  Roșu  Isaiia Conform datelor raportate în Situația Statistică a Terenurilor, la nivelul anului 2017 situația pajiștilor și fânețelor din comuna Raducaneni este următoarea: Tabelul 1.1. Pajiști (ha) Fânețe (ha) Total Total UAT 840.53 255.62 1. Proprietate publică 811,67 0 1096.15 2. Proprietate privată 59.22 255.62 - UAT 811,67 0 - Persoane fizice 59.22 255.62 9

Pagina 15

Fig. 1.1. Comuna Raducaneni, județul Iași 10

Pagina 16

1.2. Denumirea deținătorului legal Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul comunei Raducaneni este de 1096.15 ha din care 811,67 ha în administrarea Consiliului local al UAT Raducaneni. Deținătorii legali ai pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de amenajament pastoral sunt: -UAT comuna Raducaneni Adresa: Sat Raducaneni, Comuna Raducaneni Județul Iași Cod poștal: 707400; Telefon: 0232-292438, Fax: 0232-292438 Reprezentant legal: Viorel ILIE Funcția reprezentantului legal: Primar - persoane fizice conform Anexei 2. 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legal sunt următoarele: -inventarul Consiliul Local Raducanei, conform Hotărârii Consiliul local Raducanei, nr 34 din 30.10.2014; - Anexa nr. 5 întocmită in anul 2015.conform Legii 165/2013; - titluri de proprietate ale proprietarilor de pajiști. Tabelul 1.2 Patrimoniul pajiștilor din UAT Raducaneni Trupul de Bazin Nr Teritoriu administrativ Observații pajiște hidrografic 1. Roșu Jijia - 2. Răducăneni Bohotin - 3. Răducăneni Bohotin Bohotin - 4. Isaiia Bohotin - 5. Bazga Bohotin - NOTĂ : Pct. 3 și 4 se completează doar dacă este cazul. Pe raza comunei Raducaneni, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie 2007, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3. 11

Pagina 17

Tabelul 1.3. Categoria de folosință a terenurilor și suprafața declarată la APIA în anul 2016 Suprafață totală Declarată APIA Nedeclarată la Nr crt Trupul de pajiște pajiști UAT (ha) (ha) APIA (ha) 1. ROȘU - 330,04 2. RĂDUCĂNENI - 168,80 3. BOHOTIN - 45,31 Total = 811,67 4. ISAIIA - 145,60 5. BAZGA - 121,92 - 811,67 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament La nivelul comunei sunt puține informații centralizate, referitoare la lucrările de îmbunătățire efectuate pe pajiștile administrate de UAT Raducaneni. Informațiile sunt preluate de la fermierii care au concesionat pajiștea de la UAT Raducaneni. Măsurile care au fost efectuate pentru îmbunătățirea calității pajiștilor, până în anul 2017, sunt următoarele:  Fertilizare cu 145 kg/ ha azotat de amoniu, suprafața de pășune de 811,67 ha; Pentru anul 2016, s-au propus efectuarea următoarelor lucrări:  Fertilizarea întregii suprafețe, respectiv 811,67 ha pășune, astfel încât să se asigure o cantitate de 150 kg/ha;  Cosit o dată sau de două ori, în funcție de necesități vegetația dăunătoare de pe pajiști;  Eliminarea arbuștilor crescuți pe pajiști; Producția medie de iarbă a pajiștilor de pe raza UAT Raducaneni, determinată pe baza datelor raportate la Directia pentru Agricultură a Județului Iași, în ultimii 5 ani, sunt prezentate în tabelul 1.3. Tabelul 1.4 Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Raducaneni (sursa: Directia pentru Agricultură a Județului Iași) Anul Anul Anul Anul Anul Nr Specificare Media 2012 2013 2014 2015 2016 1 Trupul de pajiste 2 Suprafața (ha) 3 Producție medie (to/ ha/an ) 4 Producție totalã (tone) NOTĂ: Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4. Din datele prezentate în tabelul 1.4. rezultă un mozaic de date, care credem noi, nu sunt conforme cu realitatea de pe teren. 12

Pagina 18

CAPITOLUL II ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu Trupurile de pajiște de pe raza UAT Raducaneni ce urmează a fi amenajate sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1. Pajiștile din proprietatea UAT Raducaneni ce urmează a fi amenajate Trupul de pajiște Suprafața Parcele descriptive componente Nr. Denumire (ha) T-38,P-1000 1,89 T-39,P-1004,1005,1006,1007,1008,1009,1010 63,85 T-40,P-1014 14,8 T-41,P-1018 15,04 T-51,P-1090 20,43 T-55,P-1099 19,5 T-56,P-1104,1133,1134 28,58 1. ROȘU T-56,P-1124,1143 20,05 T-57,P-1163 6,14 T-57,P-1168 38,18 T-81,P-1978,1980 33,79 T-81,P-1982 15,43 T-82,P-1985,1987 22,87 T-82,P-1988 29,49 Total trup * 330,04 T-64,P-1429,1434 1,77 T-64,P-1434 0,49 T-64,P-1434 2,60 T-62,P-1409 4,22 T-62,P-1411 2,28 2. RĂDUCĂNENI T-62,P-1414,1415,1416,1417,1418 18,31 T-65,P-1148,1449,1450,1451,1453 37,08 T-65,P-1453,1454,1455,1456,1457 20,72 T-74,P-1918 23,02 T-74,P-1911,1912,1913,1914,1915,1918 50,82 T-74,P-1921 7,49 Total trup * 168,80 T-113,P-2402,2403,2404 3,15 3 BOHOTIN T-114,P-2402,2421,2422 25,25 T-116,P-2491 16,91 Total trup * 45,31 T-84,P-1992 30,27 T-99,P-2030,2031,2032 17,80 T-102,P-2200,2201,2202,2206 17,89 4 ISAIIA T-103,P-2209 2,01 T-103,P-2209,2211 2,98 T-104,P-2212 3,39 13

Pagina 19

T-104,P-2214 1,46 T-104,P-2214 1,74 T-106,P-2302/1 1,02 T-106,P-2306 12,98 T-106,P-2306 21,98 T-107,P-2311 15,79 T-110,P-2386,2387,2388,2389,2399,2390 12,77 T-110,P-2390 2,96 T-110,P-2390 0,39 T-110,P-2391 0,17 Total trup * 145,60 T-3,P-29 1,53 T-3,P-29,85,86,87 19,17 T-3,P-108, 0,68 T-3,P-99,100,103,104 11,74 5 BAZGA T-69,P-1746/1 50,79 T-68,P- 1635,1636,1637,1638,1674,1675,1676/1, 38,01 1683/1,1686/1,1687/1,1688/1,1689/1,1690/1, 1691/1,1694/1,1695/1 Total trup * 121,92 TOTAL GENERAL 811,67 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii 14

Pagina 20

Pe suprafața comunei Raducaneni, pajiștile sunt grupate în 5 trupuri de pajiște. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Raducaneni și vecinătățile acestora. Tabelul 2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște Vecinii și hotarele pajiștilor Localitate Trup de pajiște Parcela Vecinãtãți ( Sat ) descriptivã N S E V Nr Nr 1 T 38 HCA 951 De 1013 P 1000 2 T 39 DE 1013 T 38 DE 1013 Com. 1004 Costulei 3 T 40 HCA 951 De 1013 P 1014 4 T41 A 1019 A 1019 DE 1013 P 1018 5 T 51 HCA CCD 1122 HCA HCA 1080 P 1090 1081 1081 6 T 55 HCA CCD 1102 HCA Proprietari P 1099 1033 1033 7 T 56 Ccd 1102 De 1136 De 1136 P 1104 ROȘU 1 Roșu 8 T 57 De 1136 De 1136 P 1163 9 T 57 CCD 1102 De 1136 P 1163 10 T 57 CCD 1102 P 1168 11 T 81 DE 1981 DE 1989 P 1978, 1980 12 T 81 CCD 1102 DE 1981 DC 1989 P 1982 13 T 82 HCA CCD 1102 HCA P1987 1083 1083 14 T 82 DC 1989 R Jijia HCA 1083 P 1988 1 T 64 DC 1435 HC 1447 HCA Stație P 1429 1430 epurare 2 T 64 DC 1435 Stație DE 1433 P1434 epurare RĂDUCĂNENI 2 Răducăneni 3 T 64 DC 1435 HC 1447 HCA 1437 P 1434 4 T 62 DC 1407 HC 1447 HC 1447 P 1411 P 1409 5 T 62 DC 1407 HC 1447 P 1409 P 1414 15

Pagina 21

P 1411 6 T 62 DC 1407 HC 1447 P 1411 HCA 1419 P 1414 7 T 65 HC 1447 DE Pârâu Cimitir P 1453 Hemeiosu Ortodox 8 T 65 DE Proprietăți Pârâu Proprietăți P 1455 Hemeiosu 9 T 74 DE Com. Com. Oc. Silv. P 1918 Moșna Moșna Răducănei 10 T 74 HC 1447 DE DE Pârâu P 1919 Hemeiosu 11 T 74 HC 1447 DE DE DE P 1921 1 T 113 HC 1447 Pârâu DC 2204 Proprietăți P 2404 2 T 114 Pârâu P 2491 Proprietăți Proprietăți BOHOTIN 3 Bohotin P 2420 3 T 116 P 2420 Proprietăți Proprietăți Proprietăți P 2491 1 T 84 DC 1989 CCD 2029 P 1992 2 T 99 DE Com. CCD 2029 Teren ADS P 2030 Gorban 3 T 102 HC 2182 DC 2204 Com. Intrav. P 2200, Gorban Isaiia 2202, 2203, 2208 4 T 103 Intrav Intrav. DE P 2209 Isaiia Isaiia 5 T 103 NR 1447 DC 2204 DE NR 1447 P 2209 6 T 104 DE NR 1447 NR 1447 DE 2236 P 2212 7 T 104 DE DE 2236 ISAIIA 4 Isaiia P 2214 8 T 104 DE DE DE DE 2236 P 2214 9 T 106 DE DE P 2302/1 10 T 106 Proprietari DE HCA DE 2344 P 2306 1103 11 T 106 Proprietari De 2344 P 2306 12 T 107 CD 2029 Proprietari DC 1989 P 2311 13 T 110 DE HC 1447 DE DE P 2386 14 T 110 Proprietari de de P 2390 P 2390 16

Pagina 22

15 T 110 Proprietari DE DE DE P 2390 16 T 110 DE DC 2207 DE DE P 2391 1 T3 DE DE 106 DE Oc. Silvic P 29 Răducăneni 2 T3 Proprietăți DE 106 DE 106 Oc. Silvic P 86 Răducăneni 3 T3 NR 105 DE 106 NR 105 P 99 4 T3 Proprietăți DE 106 NR 105 DE 106 BAZGA 5 Bazga P 99 5 T 69 DE 106 Oc silv. Proprietăți Oc silv. P Răduc. Răducăneni 1746/1 6 T 69 Proprietăți Oc silv. Proprietăți P 1746/1 P Răduc 1695/1 17

Pagina 23

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii: a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune; b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha; c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște. Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajăriipastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare. Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 10 m², pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă. Trupurile de pajiște de pe teritoriul UAT Raducaneni precum și și limitele de demarcare ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3. Tabelul 2.3. Trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Raducaneni și limitele de demarcare ale acestora Trup de pajiste Limite de demarcare Nr Denumire N S E V Hotar Costuleni DE 1989 Propr. Propr. private 1. ROȘU private Intrav. Raducaneni Hotar DE 1435 Propr. private 2. RĂDUCĂNENI Mosna Propr. private DE 2204 Propr. Propr. private 3. BOHOTIN private DE 1989 Com. Propr. Propr. private 4. ISAIIA gorban private Propr. private OS Propr. O S Raducaneni 5. BAZGA Raducaneni private 2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază, plan cadastral. Planul cadastral al UAT Raducaneni a fost utilizat pentru întocmirea amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4. 18

Pagina 24

Tabelul 2.4 Evidența trupurilor de pajiște din UAT Raducaneni Nr. Indicativ Plan Suprafața pe trupuri de pajiști (ha) Total Crt. - trup de pajiste 1. ROSU 1.89 63.85 14.8 15.04 20.43 19.5 28.58 20.05 6.14 38.18 33.79 15.43 22.87 29.49 330.04 2. RADUCANENI 1.77 0.49 2.60 4.22 2.28 18.31 37.08 20.72 23.02 50.82 7.49 168.80 3. BOHOTIN 3.15 25.25 16.91 45.31 4. ISAIIA 30.27 17.80 17.89 2.01 2.98 3.39 1.46 1.74 1.02 12.98 21.98 15.79 12.77 2.96 0.39 0.17 145.60 5. BAZAGA 1.53 19.17 0.68 11.74 50.79 38.01 121.92 19

Pagina 25

2.4.2. Ridicări în plan UAT Raducaneni dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan. 2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor Determinarea suprafețelor pajiștilor din UAT Raducaneni s-a făcut având la bază Anexa 5 întocmită în 2015 conform Legii 165/2013 și inventarul Consiliul Local Raducaneni, conform Hotărârii Consiliul local Raducaneni, nr 34 din 30.10.2014 Suprafața totală a pajiștilor din proprietatea UAT Raducaneni este de 811,67 ha. 2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe Toate pajiștile din proprietatea UAT Raducaneni au suprafața totală de 811,67 ha. Toată această suprafață se folosește exclusiv ca pășune. Tabelul 2.5 Modul de utilizare a pajiștilor în UAT Raducaneni Pãșuni Fânețe Valorificare mixtã Fãrã scopuri Total Din care la Consililul ( ha ) ( ha) (pãșune, fâneațã) (ha.) productive (ha) suprafațã Local 811,67 - - - 811,67 811,67 2.5.2. Organizarea administrativă Pajistile aflate în proprietatea UAT Raducaneni se exploatează până în prezent numai prin pășunat nerațional, cu o încarcatura mare de animale, inclusiv cu executarea pașunatului în afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni au contribuit la degradarea covorului ierbos, dar și la reducerea productiei de masă verde, cantitativ si calitativ. O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea UAT Raducaneni, din punct de vedere productiv, arătă că acestea dau o producție mică de masă verde de 6000 – 7000 kg/ha iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ. In prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătațirea calitativă și cantitativă a pajiștii se vor executa urmatoarele măsuri: - repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale; - organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțierea în parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat; - lucrări de îmbunătățire de suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative nevaloroase; - fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil cu îngrășăminte organice. 2.6. Enclave Pe teritoriul UAT Raducaneni nu sunt înregistrate enclave. 20

Pagina 26

CAPITOLUL III CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE Așezare geografică, limite Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Răducăneni este situat în partea de sud-est a județului Iași (figura nr. 1). Fig. 3.1 Așezarea administrativă a comunei Răducăneni. Comuna Răducăneni se învecinează cu următoarele teritorii administrative din județul Iași: - la nord: Costuleni, Prisecani și Grozești; - la est: Grozești; - la sud-est: Gorban; - la sud: Moșna; - la sud-vest: Ciortești; - la vest: Costuleni. Relieful Florea N. et al. (1968) consideră că în condițiile unui teritoriu accidentat, relieful reprezintă unul din factorii principali în formarea învelișului de sol, care intervine nu numai direct ci și indirect, determinând o etajare și o nuanțare a celorlalți factori (climă, vegetație, etc.). 21

Pagina 27

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Răducăneni este situată în partea de est a Podișului Moldovei, mai precis pe rama nord-estică a Podișului Central Moldovenesc, în subunitatea Dealurile Comarna-Răducăneni. În anul 1946, Năstase Gh. a denumit segmentul din versantul drept al Văii Prutului (din care face parte și comuna Răducăneni) între Țuțora și Grozești, „Fața Prutului“ iar ulterior, în 1958, același autor a denumit arealul cuprins între Tomești și Cozmești, foarte sugestiv, „Cuestele Prutului“ (cf. Martiniuc C., 1960). Tipurile genetice și formele principale de relief Diversitatea geomorfologică apreciabilă a reliefului din arealul studiat este rezultatul modelării îndelungate a formațiunilor sedimentare, în structură general monoclinală, de către rețeaua hidrografică. Principalele tipuri genetice de relief din arealul studiat sunt cele specifice Podișului Central Moldovenesc, respectiv: relieful structural litologic, relieful sculptural (fluviodenudațional) în structură general monoclinală și relieful de acumulare fluvială (figura nr. 3). Relieful structural Relieful structural, restrâns pe 776 ha (8.88% din suprafața comunei de 8.739 ha), ocupă ultimul loc, subordonat față de relieful sculptural (fluvio-denudațional) și relieful fluvial de acumulare și se impune prin platouri structural-litologice. De asemenea, aici includem și diferențierea principalelor tipuri de văi dezvoltate în structură monoclinală. Fig. 3.3 Tipurile și formele de relief din comuna Răducăneni 22

Pagina 28

Aceste platouri se mențin în relief sub forma unor de martori de eroziune mai restrânși, (Dl. Humăriei, Dl. Nucului, Podișul Răducăneni, Dl. Socilor, Dl. Gorgu, Dl. Ursoi) sau mai extinși (Dl. Moșna, Dl. Creț), grefați pe placa grezo-calcaroasă basarabiană. Tot aici amintim și platoul înalt din Dl. Crăsnița, Dl. La Hârtie și Dl. Bacalul Vechi, dezvoltat pe gresiile cineritice meoțiene. Tipurile de văi condiționate de structură Rețeaua hidrografică, datorită adâncirii și dezvoltării sale continue, este responsabilă de formarea unor văi cu caracteristici diferite, care evidențiază caracterul general monoclinal al structurii geologice. Principalele tipuri de văi dezvoltate în structură geologică monoclinală sunt văile consecvente/reconsecvente, subsecvente și obsecvente. Văile consecvente/reconsecvente (cataclinale) sunt formate și dezvoltate pe direcția generală de înclinare a stratelor geologice (N-S) și în mod tipic prezintă un profil transversal simetric. Cu toate acestea, majoritatea văilor consecvente/reconsecvente din Podișul Moldovei, inclusiv din bazinul Prutului mijlociu, din care face parte și comuna Răducăneni, în sens extins, se caracterizează printr-un profil transversal asimetric (Ionită I., 1998, 2000). Valea Prutului (formată la nivelul suprafeței inițiale a câmpiei sarmatice-pliocene) este consecventă, cu mici tronsoane subsecvente diagonal precum între Țutora și Grozești fiind orientată pe direcția WNW-ESE. De aceea, profilul său transversal este asimetric, specific asimetriei structurale de ordinul I în care versantul drept, din România, reprezintă o frunte scurtă dar amplă de cuestă, cu expoziție generală N-NE, fragmentată de o succesiune de văi tipic subsecvente, și anume: Tătarca, Comarna, Covasna și Cozia, Bohotin. În schimb, versantul stâng al văii Prutului, din Republica Moldova, foarte larg extins este un revers de cuestă cu expoziție generală S-SV, pe care s-a format un sistem bine dezvoltat de terase fluviale. La rândul său, versantul stâng este secționat de o serie de afluenți ai Prutului (Delia, Varșava, Brătuleanca, Trăisteni, Nârnova), ale căror văi reconsecvente pun în evidență o succesiune de cueste specifice asimetriei structurale de ordinul al II-lea. În aval de Grozești, valea Prutului își schimbă orientarea pe direcția NNV-SSE redevenind consecventă Văile subsecvente (ortoclinale) au direcția de curgere V-E sau E-V, transversală pe direcția generală de înclinare a stratelor geologice sau pe care le retează sub un unghi mai mare sau mai mic de 90 º (Băcăuanu V., 1968). Caracteristic acestor tipuri de văi este profilul transversal clasic asimetric, în care versantul orientat invers înclinării stratelor, cu expoziție 23

Pagina 29

generală nordică, joacă rol de frunte de cuestă, fiind în general scurt, abrupt, afectat de intense procese geomorfologice. În schimb, versantul conform cu înclinarea stratelor, cu orientare generală sudică, este un amplu revers de cuestă, uniform, cu pante mai domoale și mai slab afectat de procese geomorfologice. O categorie aparte sunt văile subsecvente diagonale în care versantul drept (frunte de cuestă) are orientare NE iar versantul stâng (revers de cuestă) are orientare SV. Acestea sunt văile specifice arealului studiat și, în contextul orientării lor pe direcția NV-SE versantul stâng reprezintă un revers iar versantul drept o frunte de cuestă, așa cum sunt tipic subsecvente diagonale văile Bohotin, Cozia și Ochiului. Văile obsecvente au direcție de scurgere inversă orientării stratelor geologice, având profilul tranversal simetric, cu versanți puternic degradați, iar cel longitudinal scurt, în această categorie intrând mici vâlcele de pe dreapta Bohotinului (Pietrele, Băzguța, Păgubașul, Hemeiosul, Chiriloaia și Isaiia). Relieful sculptural (fluvio-denudațional) în structură general monoclinală Fizionomia de ansamblu a reliefului este datorată în primul rând acțiunii agenților externi, „denudaționali― și, secundar, a celor interni, geologici (Hârjoabă, 1968). Relieful sculptural reprezintă „totalitatea formelor de relief dintr-o anumită regiune care a luat naștere în urma acțiunii destructive a factorilor externi. În sens restrâns, se referă doar la relieful creat de acțiunea sculpturală (destructivă) a râurilor“ (Donisă I., Boboc N., Ioniță I., 2009). Relieful sculptural (fluvio-denudațional) în structură general monoclinală constituie tipul genetic predominant ca distribuție din arealul comunei Răducăneni, deoarece ocupă o arie de 5.281 ha, ceea ce reprezintă 60.43% din suprafața totală a comunei. Acesta se impune prin două forme specifice, și anume: culmile interfluviale sculpturale și versanții deluviali. Culmile interfluviale Donisă I., Boboc N. și Ioniță I. (2009) definesc culmea ca partea superioară prelungită și relativ îngustă a unui interfluviu din regiuni muntoase, deluroase sau colinare. Culmile interfluviale din comuna Răducăneni dețin o pondere redusă, de doar 2.31% (202 ha) din totalul suprafeței comunei. În general, culmile interfluviale sculpturale sunt slab înclinate și acoperite de eluvii deoarece produsele de alterare rămân în situ, deci intensitatea eroziunii solului este neapreciabilă sau slabă. Pe seama lor s-au format, de obicei, soluri uniforme, profunde, fertile, bine structurate. 24

Pagina 30

O parte din culmile interfluviale sculpturale locale provin din culmile-platou structurale, în urma distrugerii orizonturilor mai dure, prin regresia obârșiei văilor torențiale. În cadrul teritoriului analizat se conturează o culme mai importantă și anume culmea Bohotin-Ochiului cu o lungime de circa 6.900 m și lățime cuprinsă între 30-350 m pe care sunt înserate dealurile Zamotic și Surpa. Versanții deluviali Versanții reprezintă forme de relief înclinate ce flanchează văile de o parte și de alta (Donisă I. et al., 2009). În contextul structurii general monoclinale a substratului geologic din Podișul Central Moldovenesc, factorii modelatori externi, în special eroziunea fluvială și deplasările de teren, au condus la dezvoltarea unui relief tipic deluros. Versanții deluviali reprezintă forma predominantă de relief local extinzându-se pe 5.079 ha ceea ce reprezintă 58.12% din suprafața totală a teritoriului administrativ Răducăneni. Relieful arealului studiat este tipic Podișului Central Moldovenesc, unde cele mai caracteristice forme de relief sunt platourile structural-litologice și cuestele. Principalele elemente componente ale unei cueste, fruntea și reversul, reprezintă două categorii importante de versanți. Frunțile de cuestă secționează capetele stratelor geologice, au pante pronunțate, sunt scurte și afectate intens de procese de degradare. Reversurile de cuestă sunt conforme cu înclinarea formațiunilor geologice, au pante domoale și sunt mult mai extinse în suprafață. Versanți cu rol de frunte de cuestă Frunțile de cuestă ocupă 3.100 ha (35.47% din aria totală a comunei), deci cea mai mare parte din arealul studiat. În cea mai mare parte aceste frunți de cueste sunt fragmentate de către o succesiune de vâlcele obsecvente care se înscriu în relief sub formă de amfiteatre (hârtoape) simple sau compuse. Frecvent frunțile de cuestă se prezintă ca un versant relativ scurt dar puternic înclinat, afectat în mod caracteristic de alunecări de teren, urmate de eroziunea în suprafață și ravenare De menționat însă că în valea Bohotinului, fruntea de cuestă este bi-etajată, după cum urmează: segmentul principal, situat la baza versantului drept, de 125-130 m amplitudine, este dezvoltat pe formațiuni basarabiene, iar segmentul secundar, de cca. 60 m, amplasat în partea superioară a frunții, se grefează pe formațiuni meoțiene, îndeosebi gresii cineritice. Între cele două etaje (segmente) ale acestui tip de frunte de cuestă se intercalează numeroși umeri structural-litologici, dezvoltați deasupra plăcii grezo-calcaroase basarabiene (de exemplu în dealurile Humăriei, Ursoii, Gorgului, Socilor etc.). 25

Pagina 31

Lungimea frunților de cuestă, ca diferență între bază și muchie, este de 500-1.200 m în cazul versantului drept al Coziei și Ochiului și 500-2.700 m pentru versantrul drept al Bohotinului iar lungimea acestora este de aproximativ 10.650 m respectiv 10.800 m Versanți deluviali cu rol de reversuri de cuestă În Podișul Moldovei reversurile de cuestă reprezintă versanții cu orientarea conform cu înclinarea genarală a stratelor geologice spre SSE. Acești versanți sunt, de obicei, prelungi, slabmoderat înclinați, afectați îndeosebi de eroziunea în suprafață și folosiți cu precădere ca arabil sau plantații viti-pomicole. Deoarece văile afluenților de pe dreapta Prutului (Cozia, Bohotin, Ochiul) sunt orientate pe direcția VNV-ESE (văile subsecvente diagonale), se înțelege ușor că versantul lor stâng joacă rol de revers de cuestă. Trăsătura caracteristică a reversurilor de cuestă din arealul studiat o constituie faptul că ele sunt subordonate, nu predominante, ca pondere întrucât ele ocupă 1.778 ha (20.35% din aria totală). Din această suprafață, 1.117 ha (63%) revin reversurilor de cuestă slab-moderat degradate și 661 ha (37%) reversurilor puternic degradate. Versantul stâng al Bohotinului este revers de cuestă cu lungimea de cca. 11 km și lățimea descrescătoare dinspre VNV spre ESE de la circa 2.0 km la aproximativ 0.8 km. Acolo unde versantul este fragmentat de mici vâlcele are loc o degradare mai pronunțată a terenului, inclusiv sub formă de aluncări de teren. În rest, versantul este fie slab-moderat erodat, fie puternicexcesiv erodat cu schelet de calcar oolitic adus la suprafață. Din cauza proceselor geomorfologice actuale, fizionomia inițială a reversurilor de cuestă puternic degradate a fost mult modificată, astfel că microrelieful local se aseamănă foarte mult cu cel al frunților de cuestă. Dezvoltarea alunecărilor de teren pe reversurile de cuestă poate fi provocată fie prin adâncirea rapidă a văilor, într-un timp scurt, fie prin formarea și dezvoltarea apreciabilă a unor ravene de versant. Relieful de acumulare fluvială Deși în ansamblu arealul studiat are un caracter predominant sculptural, în lungul versantului drept al Prutului, sau a principalelor văi (Bohotin, Cozia, Ochiul,) precum și la contactul dintre diferite trepte de relief, se întâlnesc variate forme de relief acumulative sau acumulativo-sculpturale cum ar fi șesurile, terasele și glacisurile coluvio-proluvio-deluviale. Șesurile aluviale Șesurile aluviale sunt cele mai recente forme ale reliefului de acumulare, de vârstă holocenă, apărute datorită acțiunii rețelei hidrografice, având cele mai mici valori ale declivității și altitudinii. Ele ocupă o suprafață apreciabilă de 2.411 ha ceea ce reprezintă 27.59% din arealul studiat. 26

Pagina 32

Șesul Bohotinului este aluvio-coluvial și din amonte de Răducăneni, din zona confluenței cu Pârâul Pietrei-Bazga, și până în satul Bohotin acesta are a lățime apreciabilă, până la 400-500 m, datorită reducerii pantei profilului longitudinal de la 21.9 ‰, în sectorul superior, la 1.3 ‰ în sectorul mijlociu, la Bohotin și 0.3 ‰ în sectorul inferior, la Gura Bohotin. Totuși, în aval de satul Bohotin, lunca se îngustează la 100-250 m lățime. Aceasta particularitate este strâns legată de dinamica mai intensă a alunecărilor de teren de pe versantul drept al văii Bohotinului care au condus la ștrangularea șesului aluvial. Terasele fluviale Terasele fluviale constitue una din cele mai importante categorii geomorfologice referitoare la evoluția cuaternară a Podișului Moldovei și, mai ales, a văilor sale (Băcăuanu V., 1978). Formarea acestor trepte morfologice se datorește adâncirii ritmice a văilor, întreruptă de perioade favorabile acumulărilor și sunt constituite din alternanțe de nisipuri grosiere, pietrișuri și chiar bolovănișuri acoperite de luturi loessoide aluvio-coluviale. În arealul studiat, altitudinile mai mici și relieful sub formă de treaptă, luturile cu nisipuri și prundișuri la bază, cu soluri fosile, sunt argumente ce i-a făcut pe unii cercetători, Sevastos R. (1908, 1911), David M. (1922), Jeanrenaud P. (1971), să admită ideea existenței unor terase ale văii Prutului. Aceștia menționează existența unor depozite fluviale, pleistocene, de terasă pe versanții dealurile Surpa și Zamotic De asemenea, David M. (1922) a menționat existența pietrișului cantonat în loessul mai nisipos de la baza interfluviului din zona satului Roșu, iar Sevastos R. (1908) presupune că la baza luturilor loessoide care îmbracă Dl. Marmurii s-ar afla nisipuri cuaternare. Pe baza cercetărilor sale de lungă durată, Băcăuanu V. (1968) ajunge la concluzia că pe dreapta Prutului între Țuțora și Răducăneni, nu există terase fluviale care să corespundă diferitelor etape de evoluție a acestei văi deoarece autorii citați atribuie calitatea de terase unor „lehmuri aluvionare―, „nisipuri argiloase loessoide cu stratificație torențială―, „cuverturi de loess―etc., iar noțiunea de „prundiș― se referă la fragmente mici de gresii și calcare sarmatice. Pe aceste considerente, Băcăuanu V. (1978) susține că întregul sistem de terase dintre Țuțora și Răducăneni este etalat pe flancul stâng al văii Prutului și că dimensiunile văii de 15 km la partea superioară și 7-8 km de luncă nu ar justifică prezența teraselor bilateral. În plus, în această zonă, condițiile și factorii morfogenetici au dus la formarea unor glacisuri echivalente teraselor cu altitudini relative de 100-60 și chiar 20 m. 27

Pagina 33

Formațiunile de racord De cele mai multe ori, trecerea de la suprafața versanților afectați de eroziune în suprafață, eroziune în adâncime sau alunecări de teren, la suprafața mai netedă a șesurilor aluviale se face prin intermediul unor acumulări de contact (coluvii, proluvii, glacisuri). Aceste formațiuni ocupă 271 ha reprezentând 3.10% din arealul studiat. În arealul studiat, în funcție de materialul din componența glacisurilor, acestea pot fi coluviale, proluviale sau mixte (mai frecvent coluvio-proluvio-aluviale). Glacisurile coluviale se formează în partea inferioară a versanților nefragmentați de afluenți secundari prin depunerea materialelor dislocate prin eroziunea solului de pe versanți. De regulă, ele sunt destul de bogat humifere și au o textură relativ fină. La baza versanților puternic afectați de alunecări de teren, cu stratificări litologice diferite, glacisurile devin mixte, respectiv glacisuri deluvio-proluvio-coluviale și cu texturi mai grosiere. Litologia depozitelor de suprafață (Geologia) Din punct de vedere geologic, după cum se observă in figura nr. 4, arealul studiat se înscrie în aria largă a Platformei Moldovenești, din a cărei cuvertură sedimentară eroziunea a scos la zi formațiuni basarabiene (Sarmațianul mediu), chersoniene (Sarmațianul superior) și meoțiene, ce prezintă o înclinare ușoară de cca. 7-8m/km pe direcția NNW-SSE (Jeanrenaud P., 1961, 1965, 1971; Jeanrenaud P., Saraiman A., 1995; Ionesi L. et al, 1995). Fig. 3.4 Harta formațiunilor litologice 28

Pagina 34

Basarabianul extins pe 68% din suprafața comunei, are cea mai largă dezvoltare și apare la zi pe versanții afluenților de dreapta ai Prutului, respectiv Cozia, Bohotin și Ochiul. În arealul studiat, Jeanrenaud P. (1971, 1995) distinge un complex sedimentar alcătuit din argile, nisipuri argiloase, nisipuri și argile nisipoase depuse în facies marin, salmastru, în care există câteva nivele de intercalații de apă dulce cu Congerii. În această stivă de sedimente se poate identifica, în unele locuri, orizontul nisipurilor de Bârnova cu Mactra macarovici cum ar fi între dealurile Gorgu și Ursoii la 200-217 m sau în Râpa Hemeiosului la 175 m, la vest de Bohotin (figura nr. 3.5). Fig.3. 5. Nisipuri de Bârnova în Râpa Hemeiosului O notă aparte în peisajul reliefului, de-a lungul versantului drept al văii Prutului, este dată de orizontul reper al calcarului oolitic, în facies neritico-litoral, cu Mactra podolica, cu grosimea de 3-5 m, cunoscut sub numele de “orizontul calcarului de Repedea”, suprapus peste complexul argilos cu intercalații nisipoase. În dealurile Gorgu și Ursoii, pe pârâul Pietrei, la vest de Răducăneni, calcarul oolitic de Repedea apare la 223 m, de unde trece ușor în partea superioară în gresii oolitice (figura nr. 3.6). 29

Pagina 35

Fig. 3.6 Placa grezo-calcaroasă basarabiană pe versantul drept al Bohotinului, în rezervația geologică și paleontologică Pârâul Pietrei – Bazga, Răducăneni. Chersonianul apare în facies deltaic și este format dintr-un pachet monoton de argile, argile nisipoase și nisipuri având la bază un orizont caracteristic de nisipuri cu intercalații de gresii calcaroase de Păun. Formațiunile chersoniene ocupă circa 11% din suprafața comunei și se extind fie sub forma unei fâșii pe latura vestică a arealului studiat, spre zona culmii principale Crasna-Bohotin, fie sub forma unor martori de eroziune, în Dl. Creț, Dl. Nucului sau Dl. Moșna. Meoțianul se păstrează izolat (2%), la peste 380 m altitudine, sub formă de martori de eroziune situați pe culmea interfluvială Crasna-Bohotin (Dl. Batalul Vechi, Dl. La Hârtie și Dl. Crăsnița). În cadrul său, Jeanrenaud P. (1961, 1965,1971) a separat două orizonturi, și anume: orizontul inferior, reper, de Nuțasca – Ruseni, format din bancuri de cinerite andezitice cu concrețiuni grezoase, despărțite prin nisipuri și argile și orizontul superior constituit dintr-o succesiune de nisipuri, nisipuri argiloase și argile, în structură încrucișată. Cele mai recente formațiuni aparțin Cuaternarului (19% din aria totală), când se definitivează aspectul actual al reliefului. Acestea sunt reprezentate prin formațiuni recente, respectiv: eluvii, deluvii, coluvii, proluvii și aluvii. Hidrografia și hidrogeologia Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Răducăneni aparține bazinului hidrografic al Prutului mijlociu, principalele râuri ce drenează arealul studiat fiind Jijia, Bohotin și Cozia Apele de suprafață Râul Prut reprezintă principala arteră hidrografică din zonă dar cursul său este în afara teritoriului comunal. Debitul mediu al Prutului la Ungheni este de 72.5 m3 / sec iar regimul scurgerii este 13.89% iarna, 38.86% primăvara, 30.67% vara și 15.58% toamna. 30

Pagina 36

Râul Jijia drenează extremitatea estică a teritoriului comunal pe o lungime de 19.700 km, altitudinea, de la intrarea și până la ieșirea de pe teritoriul comunal, fiind de 27.9 m rezultă deci o pantă medie de 1.4 o/oo, evidențiată și în meandrarea puternică a râului. În cadrul anului scurgerea diurnă variază foarte mult, existând perioade de creșteri și descreșteri succesive, după cum râurile primesc ape, predominant, din surse de suprafață sau din cele subterane remarcându-se o scurgere bogată sau o scurgere redusă. Astfel, repartiția scurgerii anuale pe râul Jijia, la postul Victoria, are valori de 13.55% iarna, 45.44% primăvara, 32.07% vara și 8.94% toamna (Băcăuanu V., 1980). Sursele de impurificare determină frecvent modificarea caracteristicilor chimice naturale a apelor: poluarea râurilor se produce prin deversarea apelor uzate menajere și industriale, cât și în urma proceselor biochimice din perioada scurgerii lichide minime. Din acest punct de vedere râul Jijia are ape degradate calitativ după confluența cu Bahluiul, care aduce ape murdare prin deversările efectuate în zona orașului Iași. Râul Bohotin drenează partea central-sudică a teritoriului comunal pe direcția NV-SE. Râul își are obârșia pe teritoriul comunei Costuleni, între Dealurile Fagul lui Budacu și Piciorului, și se varsă în Jijia pe teritoriul comunei Gorban. De la obârșie și până la debușare, râul Bohotin are o lungime de aproximativ 17 km, panta medie de 12%, coeficient de sinuozitate de 1.19, suprafață drenată de 61 km 2, altitudinea medie de 176 m și debit specific de 2.20 l/skm2. Cei mai importanți afluienți se află pe partea dreaptă, Pietrele, Băzguța, Păgubosul, Hemeiosul, Chiriloaia și Isaiia, care au caracter torențial, ravenați în cursul superior, pante mari de scurgere și bazin de recepție redus. Râul Cozia străbate partea de NE a teritoriului pe o distanță de circa 3000 m, unde cursul inferior al acestuia se prezintă sub forma unei văi înguste cu aspect de ravenă a albiei minore și pantă de scurgere mare, 16 o/oo. Apele freatice - În zonele mai înalte ale culmilor, adâncimea apelor freatice este de 6 – 10 m putând depașii pe alocuri 10 m ca urmare a alcătuirii geologice permeabile. Au debit însemnat, mineralizare slabă și potabilitate bună. - În treimea inferioara, adâncimea apelor freatice este în jur de 4-6 m. Ieșirea la zi sub forma de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează mici ochiuri de gleiosoluri. Au debite relativ bogate, mineralizare slabă și potabilitate bună. - În zonele de șes mai înalte, adâncimea apei freatice oscilează între 2-3 m, apa de aici având o mineralizare slabă-moderată și potabilitate slabă. 31

Pagina 37

- În zonele cele mai joase din ses, nivelul apei freatice oscilează intre 0.3 – 2.0 m influențând puternic profilul de sol prin înmlăștinire și gleizare. Avand o mineralizare moderatputernică, unele soluri de aici au suferit fenomene de halomorfism. În partea superioară a șesului, în depozitele fine argilo-nisipoase cu intercalații de nisipuri, stratul acvifer este lenticular, având duritate mare, mineralizare ridicată și mari variații de nivel astfel că, pot afecta partea inferioară a profilului de sol. Aceste ape freatice se încadrează în tipul pseudoacvifer liber, autohton, moderat oscilant, determinând procese de gleizare, salinizare și alcalizare a solurilor. În ceea ce privește gradul de mineralizare a apelor pedofreatice, conform datelor O.S.P.A Iași (1990), analizate din trei profile de sol din localitatea Răducăneni, s-a constatat prezența în partea inferioară acestora a unui orizont pedofreatic cu mari variații de nivel, în funcție de condițiile climatice. În funcție de gradul de mineralizare a rezultat că apele pedofreatice au o reacție slab alcalină și, după conținutul în săruri solubile, sunt de la puternic sălcii la slab sărate, accentuând proprietățile saline și alcaline a solurilor, pe fondul unui drenaj slab. Clima Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate accentuată, caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ ridicată și frecvență mare a inversiunilor de temperatură, iar vara temperaturile sunt ridicate și umezeala redusă. Masele de aer polar continental sunt frecvente tot timpul anului iar uneori are loc apariția valorilor extreme de temperatură și umezeală a aerului provocate de pătrunderea aerului tropical dinspre sud și a aerului arctic dinspre nord. Pentru caracterizarea condițiilor termice și pluviometrice medii lunare și anuale s-au utilizat datele înregistrate la stațiile Vaslui, Huși și Negrești, completate cu valorile consemnate la stațiile pluviometrice de la Huși, Răducăneni, Poieni și Averești. Regimul termic variază între 9.2ºC la Negrești și 9.8ºC la Huși. Urmărind distribuția spațială a valorilor temperaturii medii multianuale obținută prin interpolare, se observă că în perioada 1961-2008 temperatura medie multianuală a aerului de 8.2°C este caracteristică zonelor cu altitudini de peste 400 m de pe rama vestică a arealului studiat în timp ce izoterma de 10.2ºC urmărește treimea inferioară a versanților. Valoarea medie a temperaturii medii anuale este de 9.4ºC. Temperaturile medii lunare au valori maxime în luna iulie, când se înregistrează 20.5oC la Negrești și 21.5oC la Huși și valori minime în luna ianuarie, de -2.8oC la Negrești și -3.0oC la Vaslui. 32

Pagina 38

Patriche C.V. (2008) susține că, deși radiația incidentă netă este mai mică în decembrie, totuși minimul termic mediu lunar se plasează în ianuarie, ca urmare a inversiunilor termice mai frecvente și mai intense, condiționate de pătrunderea aerului foarte rece și uscat dinspre nucleul anticiclonului siberian, care creează premisa răcirii radiative accentuate a suprafeței active, dar și datorită inerției factorului de răcire. Același autor explică plasarea maximului termic mediu lunar în iulie prin umezeala relativă mai scăzută și durata de strălucire a Soarelui mai ridicată din această lună, care favorizează încălzirea accentuată a suprafeței active. Regimul pluviometric Oscilează între 485.3 mm la stația Huși și 672.2 mm la stația Poieni. Ca și în cazul temperaturii, izohieta de 532 mm urmărește cursurile inferioare, în timp ce izohieta de 612 mm se suprapune pe culmea interfluvială înaltă din extremitatea vestică a arealului deluros ce depășește altitudinea de 400 m, media precipitațiilor fiind de 565 mm. Maximul pluviometric mediu lunar, de 82.4 mm, se înregistrază în iunie după care precipitațiile încep să scadă până la 32.6 mm în octombrie, în contextual reducerii maselor de aer umede dinspre Atlantic și al creșterii frecvenței maselor de aer tropicale, uscate. Vegetația Din punct de vedere geobotanic teritoriul comunei Răducăneni aparține zonei pădurilor cu următoarele subzone: subzona silvostepei și subzona pădurilor de gorun. Subzona pădurilor Pădurile de pe raza comunei Răducăneni sunt șleauri de deal cu gorun și reprezintă extremitatea estică a masivului paduros „ Repedea‖ fiind format din: Quercus petrea, Carpinus betulus, Tilia cordata și exemplare rare de Fagus silvatica, întâlnite în partea de V a teritoriului acoperind culmile și platourile de pe interfluviul Bohotin-Crasna. Arboretul este reprezentat prin: Cornus mas, Cornus sanguinea, Viburnum lantana, Corylus avellana, etc. Pătura erbacee este alcătuită din : Lamium luteum, Lazula silvatica, Carex pilosa, Galium silvatica, Poa nemoralis, Lathyrus venetus, Brachypodium silvaticum, etc. Subzona silvostepei Asociații cu Festuca valesiaca (păiuș stepic), sunt pajiști xerofile întâlnite pe pante cu înclinare, în general, moderată, fiind răspândite pe versantul drept al văii Prutului. În această asociație mai întâlnim : Agropyron cristatum, Festuca pseudovina, Medicago falcata, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon. Asociatii cu Festuca pseudovina (păiușul oilor) sunt pajiști xeromezofile întâlnite pe forme de relief mai înalte, cu pante slab-moderate spre treimea inferioară a versanților unde 33

Pagina 39

terenul este mai însorit și bătut de vânt. În această asociație mai întâlnim : Festuca pseudovina, Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon. Asociații cu Andropogon ischaemum (bărboasa) ocupă majoritatea suprafețelor puternic degradate, mai ales pe coastele aride precum și pe versantul drept al văii Prutului. În această asociație mai întâlnim : Cynodon dactylon, Agropyron cristatum, Medicago minima. Asociații cu Cynodon dactylon (pir gros) sunt răpândite pe terenuri, în general, fertile, cu pante mici. În această asociație mai întâlnim : Festuca pseudovina, Lolium perene, Agropyron repens. Formațiuni azonale de luncă sunt răspândite pe șesul Jijiei și sunt constituite din: Agropyron repens, Lolium perene, Alopecurus pratensis, Agrostis alba, Trifolium repens, Medicago lupulina, Lotus corniculatus, Taraxacum officinale, Ranunculus repens, Daucus carota. Formațiuni vegetale cu Puccinellia distans se dezvoltă pe sărăturile din lunca Jijiei fiind alcatuită din: Statice gmelini, Salicornia herbacea, Salsoda soda, Matricaria chamomilla, Trifolium fragiferum. Formațiuni vegetale hidrofile sunt răspândite pe porțiunile cele mai joase ale șesurilor Jijiei și Bohotinului fiind alcătuite din specii de Carex, Juncus, și Scirpus. Vegetația cultivată Principalele plante care se cultivă pe teritoriul comunei Răducăneni sunt: grâu, porumb, floarea soarelui, soia, lucernă, vița de vie, pomi fructiferi, etc. Vegetația segetală Principalele specii de buruieni frecvent întâlnite sunt: Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Setaria glauca, Chenopodium album, Amaranthus retroflexus, Agrostemma githago, Capsella bursa pastoris, etc. Solul este sediul a numeroase procese biochimice datorate activității organismelor monocelulare și superioare. Influența antropică Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor. Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar pe terenurile în pantã, se accelereazã eroziunea solurilor. Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc. 34

Pagina 40

Influența lucrărilor solului Executarea corectã a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apã și aer, activitatea biologicã și mobilizarea substanțelor nutritive din rezerva solului. Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare. Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe negative, dintre care menționăm: - executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime; - defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări; - lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgãri mari, proces însoțit de deteriorarea structurii. Influența structurii și rotația culturilor Cultivarea pe terenurile în pantã a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor. Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc. Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc. Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel :  dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului;  îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide. Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel; 35

Pagina 41

 aplicarea în cantitãți prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fãrã ca în prealabil sã fie trecute prin amenajãri speciale, duc la poluarea solului;  aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte substanțe și mai toxice și chiar cancerigene;  aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului. Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului. Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală. Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate provoacã o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na. Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice. Influența irigației Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate. Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia:  apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul;  aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul apelor subterane;  se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de infiltrație a apei;  modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.;  accelerarea proceselor biochimice din sol. Influența lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în 36

Pagina 42

combaterea eroziunii și alunecãrilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la diminuarea efectului acestora pânã la anulare. Influența amenajărilor pentru plantații de viti-pomicole Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol. SOLURILE Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți sunt: a) Factorul biologic Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor vegetale. Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc.. Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea humusului. b) Clima Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor, descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.). c) Relieful Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în 37

Pagina 43

suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea rocilor. În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile. Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra învelișului de sol.Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție. În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar soluri specifice ca : soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri,etc. d) Apa freatică și pedofreatică Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri. e) Rocile de solificare Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice. În cadrul rocilor de solificare se disting: - depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren; - depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri, solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate; - depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri tipice și molice. Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și prin numãrul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor. Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată sunt: 38

Pagina 44

1. Bioacumularea Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice materiei vegetale de cãtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și chimice. Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea progresivă a humusului. Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte, determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol. În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcãtuit predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bunã mãsurã cu cationi bazici, îndeosebi de calciu. În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați. 2. Carbonatarea Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și apa din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice, reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2CO3). Acesta este instabil și disociază în cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O).Doar o mică parte (1%) disociază în hidrogen (H+ sau 2H+), ionul carbonic (CO32-) și ionul bicarbonic (HCO3-). Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO3, Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili dar în prezența unei cantități mai mari de CO2 aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili. În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca―. Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare, eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12% 39

Pagina 45

În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm. Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc. Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul inițial în carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului. Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza profilului. 3. Argilizarea Argilizarea este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse a mineralului primar (Lăcătușu R., 2000). Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure pe soluri puternic decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în urma alterării „în situ” a mineralelor argiloase. Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare (lat) = a schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților primari și structură poliedrică sau prismatică. În anumite cazuri, prezența rocile de solificare bogate în CaCO3, a precipitațiilor reduse și insolației mai puternice are loc regradarea carbonaților spre orizonturile superioare a profilului mai ales pe versanții cu expoziție sudică și vestică. În astfel de condiții s-au format cernoziomurile cambice regradate caracterizate prin prezența CaCO3 în orizontul Bv. 4. Argiloiluvierea Argiloiluvierea constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în ea și depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi. Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt (argic) caracterizat 40

Pagina 46

prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din partea superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul agregatelor structurale. Indicele de diferențiere texturală (Idt), calculat ca raport al procentului de argilă din orizontul B față de procentul de argilă din orizontul A sau E, reprezintă un indicator important de diferențiere granulometrică dintre orizonturile pedogenetice ale profilului de sol din clasa Luvisoluri în arealul studiat. Conform I.C.P.A (1987), după indicele de diferențiere texturală (Idt), solurile se grupează astfel: - soluri nediferențiate textural -Idt <1.2 - soluri slab diferențiate textural -Idt 1.3-1.5 - soluri moderat diferențiate textural -Idt 1.6-2.0 - soluri puternic diferențiate textural -Idt 2.1-2.5 - soluri foarte puternic diferențiate textural -Idt >2.6 5. Gleizarea și stagnogleizarea Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 00 biologic (50C) și condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012). În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr― cu proprietăți reductomorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului. În funcție de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și mangan și de materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui. În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox― cu proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui. Stagnogleizarea este determinată de apa provenită din precipitații care stagnează temporar la suprafață sau în partea superioară a profilului de sol deasupra unui orizont impermeabil sau slab permeabil. Acesta se notează cu litera „w― și se adaugă simbolurilor orizonturilor majore pe care se grefează 41

Pagina 47

6. Salinizarea și alcalizarea Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste condiții solul este umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.10-0.15% sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501 mg/100 g sol Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară, acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na+ iar humusul și argila dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% VNa (Na% din T) este hipontric și se notează cu „ac―, iar orizontul cu peste 16% VNa este natric și se notează cu „na―. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul administrativ Răducăneni s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III C – 479.66 ha și IV B – 332 ha. Pe suprafața cartată au fost executate 8 profile principale și 15 profile de control (sondaje). Din profilele principale executate s-au recoltat 40 probe de sol care au fost analizate în cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către chimist Filip Manuela și chimist Săveanu Adina după următoarele metode: -40 analize pentru determinarea pH-ului – metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în extract apos; -27 analize pentru determinarea conținutului de CaCO3 prin metoda gazovolumetrică cu calcimetrul Scheibl; -23 analize pentru determinarea conținutului în humus – metoda Walkley – Black, modificarea Gogoașă; -23 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl; -23 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după Egner – Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden―; 42

Pagina 48

-23 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la fotometrul cu flacără; -13 analize pentru determinarea anionilor și cationilor în extract apos 1 : 5; -13 analize pentru determinarea continutului total de săruri solubile; -13 analize pentru determinarea Na+ din complex in acetat de amoniu pH 7 la fotometru cu flaără; -13 analize pentru determinarea capacității de schimb cationic prin saturarea solului cu amoniu după Schollenberger-Cernescu; -40 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare. Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare. Metodologia și etapele de lucru Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou. În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat. Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei Răducăneni în scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Krüger și ortofotoplanuri, ediția 2005. În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol. În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare. CLASA PROTISOLURI US1_Aluviosol entic-calcaric-gleic, endogleic, proxicalcaric, nisipolutos / lutonisipos, dezvoltat pe materiale fluviale. US2_Aluviosol calcaric-gleic-sodic, endogleic, proxihiponatric, proxicalcaric, lutonisipos / nisipolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. US3_Aluviosol molic-gleic-salinic-sodic, endogleic, endohiposalic, endohiponatric, argilă lutoasă / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale fluviale salifere. 43

Pagina 49

US4_Aluviosol calcaric-gleic-salinic-sodic, endogleic, proxihiposalic, proxihiponatric, proxicalcaric, argilă medie / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere. CLASA CERNISOLURI US5_ Faeoziom argic greic, lut mediu/lut nisipos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune puternică în suprafață. CLASA LUVISOLURI US6_Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață. CLASA ANTRISOLURI US7_Antrosol erodic-cernic, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale. COMPLEXE DE SOLURI US8_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: - Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (70%); - Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (30%). US9_Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din: - Cernoziom tipic, endocalcaric, lutoargilos / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată în suprafață (30%); - Cernoziom cambic, lutoargilos / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (30%); - Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (40%). US10_Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din: - Preluvosol tipic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (50%); - Antrosol erodic-preluvic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%). US11_Complex de soluri în zonă de alunecări active format din: - Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%). - Roci la zi (50%). 44

Pagina 50

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1 Denumire sol: Aluviosol entic-calcaric-gleic, endogleic, proxicalcaric, nisipolutos / lutonisipos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: AS en-ka-gc / G3 - k1 - UM/SM - Tf - m Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 22 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Șesul Bohotinului. Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Bohotinului, altitudine 52-53 m, panta terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.5-2.0 m, materiale fluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Ao (0 – 18 cm) – nisip lutos; brun gălbui (10YR – 6/6) în stare umedă și brun deschis (10YR 7/6) în stare uscată; strutură mic grăunțoasă; friabil; slab coeziv; slab compact; pori mici și mijlocii; trecere treptată. Ck g (18 – 60 cm) – nisip lutos; brun cenușiu închis (10YR – 4/2) și brun deschis (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric angular slab dezvoltată; friabil; slab coeziv; pete de oxihidroxizi de Fe difuze, 10-15% culori de reducere; trecere treptată. CGox (60 – 100 cm) – lut nisipos; brun gălbui (10YR – 5/4) în stare umedă și brun gălbui deschis (10YR 6/1) în stare uscată; jilav; masiv; pete brun roșcate în proporție de 40-50% din masa solului; bobovine și punctuațiuni ferimanganice. Fizico-chimice  Reacția solului este slab-moderat alcalină (pH = 8.0 – 8.1);  Rezerva de humus este foarte mică (45 t/ha);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.045 %);  Conținut mare în fosfor mobil (P = 38 ppm);  Conținut mic în potasiu mobil (K = 95 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este moderat (4.22%); 45

Pagina 51

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2 Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic-sodic, endogleic, proxihiponatric, proxicalcaric, lutonisipos / nisipolutos, dezvoltat pe materiale fluviale. Formula de sol: AS ka-gc-ac / G3 – A3 - k1 - SM/UM - Tf - m Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 60 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Șesul Bohotinului. Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Bohotinului, altitudine 52-72 m, panta terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.0-1.5 m, materiale fluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț ac (0 – 10 cm) – lut nisipos fin; brun oliv deschis (2.5Y 5/4) în stare umedă și brun oliv deschis (2.5Y 5/3) în stare uscată; structură grăunțoasă, mică, friabilă în stare umedă; dur în stare uscată; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; efervescență moderată; trecere treptată. ACg ac (10 – 40 cm) – nisip lutos fin; galben pal (2.5 Y 7/3) în stare umedă și cenușiu deschis (2.5Y 7/2) în stare uscată; reavăn; masiv; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; slab compact; trecere treptată. CGox ac (40 – 80 cm) – nisip lutos fin; cenușiu oliv (5 Y 4.5/2) în stare umedă; jilav; masiv; slab adeziv; bobovine mici; efervescență moderată în asă; trecere treptată. CGr ac (80 – 110 cm) – lut nisipos fin; cenușiu deschis (5 Y 5/1) cu pete cenușii verzui (5 GY 6/1) și brun roșcate (5YR 4/4) în stare umedă; jilav; concrețiuni mici și punctuațiuni ferimanganice; eflorescențe de CaCO3. Fizico-chimice  Reacția solului este slab-moderat alcalină (pH = 8.7 – 9.0);  Rezerva de humus este mică (72 t/ha);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.070 %);  Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 95 ppm);  Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 350 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este moderat (6.52%) 46

Pagina 52

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3 Denumire sol: Aluviosol molic-gleic-salinic-sodic, endogleic, endohiposalic, endohiponatric, argilă lutoasă / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale fluviale salifere. Formula de sol: AS mo-gc-sc-ac / G3 – S2 – A2 - AL/AL - Tf - m Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 70 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Șesul Jijiei. Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Jijiei, altitudine 27-28 m, panta terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.5-2.5 m, materiale fluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Am (0 – 25 cm) – argilă lutoasă; brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă și brun cenușiu (10YR 4/2) în stare uscată; structura afectată de lucrările agricole; reavăn; moderat compact; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; moderat plastic; moderat adeziv; trecere treptată. Am (25 – 45 cm) – argilă lutoasă; negru (10YR 2/1) în stare umedă și cenușiu închis (10YR 4/1) în stare uscată; glomerular mediu; reavăn; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; moderat plastic; moderat adeziv; trecere treptată. CGox ac (45– 84 cm) – argilă lutoasă; brun gălbui (10 YR 5/6) cu pete roșii gălbui (5YR 6/6) în stare umedă; reavăn; masiv; bobovine rare; efervescență slabă în puncte; trecere treptată. CGr sc ac (84 – 100 cm) – argilă lutoasă; oliv pal (5 Y 6/3) cu pete cenușii verzui (5 GY 5/3) și brun roșcate (5YR 6/5) în stare umedă; jilav; bobovine frecvente și punctuațiuni ferimanganice. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.2);  Rezerva de humus este mare (184 t/ha);  Conținut moderat în azot total (N = 0.215 %);  Conținut mare în fosfor mobil (P = 70 ppm);  Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 350 ppm). 47

Pagina 53

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4 Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic-salinic-sodic, endogleic, proxihiposalic, proxihiponatric, proxicalcaric, argilă medie / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere. Formula de sol: AS ka-gc-sc-ac / G3 – S2 - A2 - k1 - AM/AM - Tf - a Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 180 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Șesul Jijiei. Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Jijiei, altitudine 27-28 m, panta terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.0-1.5 m, materiale fluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: At (0 – 20 cm) – argilă medie; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun (10YR 5/3) în stare uscată; structura distrusă prin lucrări agricole; reavăn; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; plastic; adeziv; efervescență moderată; trecere treptată. Aosc (20 – 30 cm) – argilă medie; brun (10YR 5/3) în stare umedă și brun cenușiu (10YR 5/2) în stare uscată; grăunțos mic; reavăn; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; plastic; adeziv; efervescență slabă în puncte; trecere treptată. ACGox sc ac (30– 50 cm) – argilă medie; brun roșcat închis (5 YR 3/4) în stare umedă și brun roșcat (5YR 5/3) în stare uscată; reavăn; masiv; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; compact; plastic; adeziv; efervescență slabă în puncte; trecere treptată. CGox sc ac (50 – 65 cm) – argilă medie; brun oliv (2.5 Y 4/4) cu pete roșii gălbui (5YR 5/6) în stare umedă; jilav; masiv; bobovine; eflorescențe săruri; efervescență slab-moderată în masă; trecere treptată. CGr sc ac (65 – 90 cm) – argilă lutoasă; oliv (5 Y 5/4) cu pete cenușii vineții (5 GY 4/1) și brun roșcate rare (5YR 4/2) în stare umedă; jilav; masiv; plastic; adeziv; bobovine frecvente și punctuațiuni ferimanganice; CaCO3 sub forma de pete și vinișoare friabile; acumulări de săruri. Fizico-chimice  Reacția solului este moderat alcalină (pH = 8.7); 48

Pagina 54

 Rezerva de humus este foarte mare (239 t/ha);  Conținut moderat în azot total (N = 0.203 %);  Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 72 ppm);  Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 324 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este moderat (4.24%); UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5 Denumire sol: Faeoziom argic greic, lut mediu/lut nisipos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune puternică în suprafață. Formula de sol: FZ ar-gr / LL/SM - Sp - m /e13 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 21 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Între Răducăneni și Bohotin. Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versant (frunte de cuestă), altitudine 100200 m, panta terenului 15-25%, expoziție N-NE, apa freatică la adâncime mai mare de 5 m, materiale deluviale, vegetației de pădure. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: AB (0 – 20 cm) – lut mediu; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui (10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; poliedric angular mediu; moderat compact; pori mici și mijlocii frecvenți; trecere treptată. Bt1 (20 – 45 cm) – lut nisipo-prăfos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun pal (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mare; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; slab compact; pelicule organo-minerale rare pe fețele agregatelor structurale; trecere treptată. Bt2 (45 – 80 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mediu-prismatic; moderat compact; punctuațiuni ferimanganice rare; trecere treptată. BCk (80 – 125 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 6/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric nestructurat; moderat compact; punctuațiuni ferimanganice rare; efervescență în puncte; trecere treptată. 49

Pagina 55

Cca (125 – 140 cm) – luto-nisipos; galben (10YR Y 7/6) în stare umedă; reavăn; astructurat; efervescență puternică în masă; eflorescențe și concrețiuni de CaCO3 frecvente de la 90 cm. Fizico-chimice  Reacția solului este slab acidă (pH = 6.4);  Rezerva de humus este mică (65 t/ha);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.064 %);  Conținut mic în fosfor mobil (P = 15 ppm);  Conținut moderat în potasiu mobil (K = 165 ppm). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 6 Denumire sol: Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață. Formula de sol: EL st / W2 - TT/TT - Sp - t /e12-13 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 41 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Sud de Răducăneni. Aspectul suprafeței terenului: Uniform Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versant (frunte de cuestă), altitudine 200-297 m, panta terenului 10-25%, expoziție N-NE, apa freatică la adâncime mai mare de 5 m, materiale deluviale, vegetației de pădure. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: Aț (0 – 20 cm) – lutos, brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui (10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; structura distrusă prin lucrări agricole; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat plastic și moderat adeziv; rădăcini frecvente; trecere treptată. Ao (20 – 38 cm) – lutos, brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui (10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; grăunțos mic-mediu; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat plastic și moderat adeziv; ușor tasat; rădăcini frecvente; trecere treptată. ABw (38 – 55 cm) – lut argilos; brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare umedă și brun deschis (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mediu; moderat compact; trecere treptată. 50

Pagina 56

Btw (55 – 100 cm) – lut argilos; brun închis (7.5YR 5/6) cu pete brun roșcate (5YR 3/5)în stare umedă și brun galben roșcat (7.5 YR 6/6) în stare uscată; reavăn; prismatic moderat dezvoltat; plastic; adeziv; bobovine mici-medii; pelicule organo-minerale frecvente pe fețele agregatelor structurale; trecere treptată. BCw (100 – 140 cm) – lut argilos; galben bruniu (10YR 6/6) în stare umedă și gălbui (10YR 7/6) în stare uscată; jilav; masiv; punctuațiuni feri-manganice frecvente. Fizico-chimice  Reacția solului este moderat acidă (pH = 5.8);  Rezerva de humus este mică (89 t/ha);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.095 %);  Conținut mic în fosfor mobil (P = 10 ppm);  Conținut moderat în potasiu mobil (K = 150 ppm). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 7 Denumire sol: Antrosol erodic-cernic, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale. Formula de sol: AT er-cz / k1 - LL/LL - Sp - m /e14 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 14 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Sud de Roșu. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: S-a format la baza versantului Dealului Marmurii, altitudine 30-50 m, panta terenului 15-20%, expoziție NE, apa freatică la adâncime mai mare de 5 m, materiale deluviale, vegetației de silvostepă. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip: ACk (0 – 15 cm) – lut mediu, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și galben bruniu (10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; structură distrusă de lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; efervescență slab-moderată în masă; trecere treptată. Cca1 (15 – 50 cm) – lut mediu; galben albicios (2.5 Y 7/6) în stare umedă și galben (2.5 Y 8/6) în stare uscată; reavăn; masiv; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe și pseudomicelii; trecere treptată. 51

Pagina 57

Cca2 (50 – 80 cm) – lut mediu; galben deschis (2.5 Y 8/4) în stare umedă și galben pal (2.5 Y 8/2) în stare uscată; reavăn; nestructurat; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.0);  Rezerva de humus este foarte mică (45 t/ha);  Conținut foarte mic în azot total (N = 0.025 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 35 ppm);  Conținut moderat în potasiu mobil (K = 160 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este mare (17.20%). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 8 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din: - Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (70%); - Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (30%). Formula de sol: CZ ka / k1 - LL/LL - Sp – m / e12-13 AT er-cz / k1 - TT/TT - Sp - t / e14 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 80 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Pășuni din alunecări de teren. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți neuniformi, afectați de alunecări de teren vechi (pleistocene) în treimea superioară, local mai recente, stabilizate, pe deluvii mixte provenite din alterarea fragmentelor de gresii și calcare sarmațiene. Roca subiacentă este formată din argile nisipoase, cu intercalații de nisipuri argiloase și marne carbonatice basarabiene. Terenul este slab ondulat, moderat neuniform, cu pante de 10 -15 % și expoziție predominant nordică și nord-estică. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom calcaric: 52

Pagina 58

Am (0 – 15 cm) – lut mediu; brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă și cenușiu închis (10YR 3.5/1) în stare uscată; reavăn; structură glomerulară parțial distrusă de lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; coprolite frecvente; rădăcini frecvente; trecere treptată. AC (15 – 52 cm) – lut mediu; brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și brun (10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; nestructurat; efervescență moderată în masă; trecere treptată. Cca (52 – 90 cm) – lut mediu; galben (10 YR 7/8) în stare umedă; reavăn; nestructurat; efervescență puternică în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe și vinișoare frecvente. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8);  Rezerva de humus este mică (85 t/ha);  Conținut mic în azot total (N = 0.135 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 34 ppm);  Conținut moderat în potasiu mobil (K = 130 ppm);  Conținutul în CaCO3 total este moderat (2-12%). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 9 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din: - Cernoziom tipic, endocalcaric, lutoargilos / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată în suprafață (30%); - Cernoziom cambic, lutoargilos / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (30%); - Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (40%). Formula de sol: CZ ti / k3 - TT/AL - Sp – a / e12 CZ cb / k3 - TT/LL - Sp – a / e12-13 AT er-cz / k1 - TT/TT - Sp - t / e14 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 190 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Pășuni din alunecări de teren. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți neuniformi, în general pe frunți de cuestă, dar și pe reversuri de cuestă cu terenuri degradate, afectați de alunecări de teren vechi, semistabilizate, pe deluvii mixte formate din argile nisipoase, cu 53

Pagina 59

intercalații de nisipuri argiloase și marne carbonatice basarabiene. Terenul este moderat ondulat, moderat neuniform, cu pante de 20 -25 % și expoziții variate. Prezintă texturi diferite, predominante fiind cele fine-mijlocii. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Cernoziom cambic: Am (0 – 18 cm) – lut argilos, negru (10YR 2/1) în stare umedă și cenușiu închis (10YR 4/1) în stare uscată; reavăn; structură distrusă prin lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; trecere treptată. Bv (18 – 50 cm) – lut mediu; brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și galben brun (10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; poliedric subangular mediu; friabil în stare umedă, dur în stare uscată; trecere treptată. Fizico-chimice  Reacția solului este neutru (pH = 7.0);  Rezerva de humus este moderată (138 t/ha);  Conținut mic în azot total (N = 0.110 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 25 ppm);  Conținut mare în potasiu mobil (K = 230 ppm). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 10 Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din: - Preluvosol tipic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (50%); - Antrosol erodic-preluvic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%). Formula de sol: EL ti / TT / TT - Sp – t / e12-13 AT er-el / TT/TT - Sp - t / e14 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 108.66 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Pășuni din alunecări de teren. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți neuniformi, în general pe frunți de cuestă, afectați de alunecări de teren vechi, semistabilizate, pe deluvii mixte formate din argile nisipoase, cu intercalații de nisipuri argiloase și marne carbonatice basarabiene. 54

Pagina 60

Terenul este moderat ondulat, moderat neuniform, cu pante de 20 -30 % și expoziții variate. Prezintă texturi diferite, predominante fiind cele fine-mijlocii. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Preluvosol tipic: Ao (0 – 24 cm) – lut argilos, brun cenușiu închis (10YR 4/2) în stare umedă și brun cenușiu (10YR 5/2) în stare uscată; reavăn; grăunțos mic; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat plastic și moderat adeziv; rădăcini frecvente; trecere treptată. AB (24 – 45 cm) – lut argilos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun deschis (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mediu; moderat compact; trecere treptată. Bt1 (45 – 80 cm) – lut argilos; brun gălbui (10YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric angular mediu; trecere treptată. Bt2 (80 – 100 cm) – lut argilos; brun gălbui (10YR 5/8) în stare umedă și galben bruniu (10YR 6/6) în stare uscată; jilav; poliedric mediu- prismatic; punctuațiuni feri-manganice rare. Fizico-chimice  Reacția solului este slab alcalină (pH = 6.8);  Rezerva de humus este mică (110 t/ha);  Conținut mic în azot total (N = 0.100 %);  Conținut moderat în fosfor mobil (P = 23 ppm);  Conținut moderat în potasiu mobil (K = 180 ppm). UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 11 Denumire sol: US11_Complex de soluri în zonă de alunecări active format din: - Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%). - Roci la zi (50%). Formula de sol: AT er-cz / TT/TT - Sp - t / e14 Nr. profilul de sol: .... Suprafața US: 25 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Răducăneni Răspândire: Pășuni din alunecări de teren. Aspectul suprafeței terenului: Neuniform Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți puternic neuniformi, afectați de alunecări de teren active, pe deluvii mixte provenite din argile nisipoase, cu intercalații de nisipuri argiloase, marne carbonatice, calcare și gresii basarabiene. Terenul este puternic ondulat, 55

Pagina 61

neuniform, cu pante de 25-50 % și expoziții diferite. Prezintă texturi diferite, dominante fiind cele mijlocii, lutoase. Caracteristicile morfologice și fizico-chimice Morfologice Profil de tip Antrosol erodic-cernic: ACk (0 – 10 cm) – lut mediu, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și galben bruniu (10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; structură distrusă de lucrările agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; efervescență slab-moderată în masă; trecere treptată. Cca1 (10 – 50 cm) – lut mediu; galben albicios (2.5 Y 7/6) în stare umedă și galben (2.5 Y 8/6) în stare uscată; reavăn; masiv; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe și pseudomicelii; trecere treptată. FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN VALOARE A PAJIȘTILOR Din evaluarea însușirilor pedo-geomorfologice ale terenurilor, rezultã o serie de factori limitativi (deficiențe) ai producției, care determinã o serie de restricții în folosirea lor agricolă. Restricțiile se referã atât la condițiile existente, care diminueazã recoltele, cât și la pericolul apariției prin exploatare a unor degradări, având aceleași efecte. Cu exceptia unor restricții neameliorative (climã, volum edafic), majoritatea restricțiilor sunt ameliorative. Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru amenajare pastorală sunt: 1 ) eroziunea în suprafață; 2 ) eroziunea în adâncime; 3 ) alunecările de teren; 4 ) excesul de umiditate de natură freatică; 5 ) salinizarea; 6) alcalizarea. 1. Eroziunea în suprafață 480 ha – 59% din suprafața cartată pedologic de 811 ha (US 5 – US 11); 2. Eroziunea în adâncime – se întâlnește izolat pe versanții; 3. Alunecările de teren 404 ha – 49 % din suprafață cartată pedologic (US 8 - US 11); 4. Excesul de umiditate freatică 332 ha – 40 % din suprafață cartată pedologic (US 1 – US 4); 5. Salinizarea și alcalizarea 310 ha – 38 % din suprafață cartată pedologic (US 2 – US 4). 56

Pagina 62

Combaterea eroziunii în suprafață a solului -Limitarea sezonului de pășunat la cel optim, între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Sf. Dumitru (26 octombrie) cca. 185 zile pentru zona de dealuri și interzicerea pășunatului pe perioada de toamnă iarnă și primăvara devreme, pentru ca ierburile să se „odihnească‖ în sezonul rece; -Evitarea pe cât posibil a pășunatului pe pante pe timp ploios și sol umed, căutând locurile mai zvântate, bine drenate sau terenurile plane; -Respectarea încărcării cu animale evitarea suprapășunatului și supratârlirii, care răresc și produc goluri în covorul ierbos a cărui sol este mai sensibil la eroziune (focare de eroziune); -Fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi și târlire) și chimice (NPK) pentru îndesirea covorului ierbos, realizarea unor producții de iarbă corespunzătoare și a unei țeline dense; -Supaînsămânțarea golurilor din pajiște și a celor cu covor rărit datorită diferitelor cauze amintite mai înainte; -Stoparea râmăturilor de porci domestici și mistreți prin măsuri specifice de limitare a prezenței lor pe pajiștile în pantă și alte măsuri. Dintre măsurile curative se amintesc în continuare: -Pe pajiștile cu covor ierbos foarte rar se face mobilizarea superficială a solului pe curba de nivel, se seamănă un amestec adecvat, la 1,5 cm adâncime și se tăvălugește, în primul an se folosește în regim de fâneață și în anii următori în toate modurile cunoscute respectând pășunatul rațional; -Realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de pământ ce se înierbează, care colectează apa de pe versanți și o dirijează spre un emisar având lățimea de 1,5 – 2 m și adâncimea canalului de 40-50 cm și o distanță variabilă între ele în funcție de înclinație ce nu poate depășii 180, limită peste care se execută lucrări mai radicale de combatere a eroziunii cum ar fi terasarea terenului; -Amplasarea pe pășuni a unor perdele de protecție pe curbele de nivel, arbori solitari sau în pâlcuri, pentru echilibru hidrologic, protecția solului și a animalelor în sezonul de pășunat. Combaterea eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren Pe suprafețele în pantă unde au apărut șiroiri și rigole se pot lua măsuri de nivelare cu mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare organică și/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei și folosirea pajiștii în regim de fâneață în primul an până la o înțelenire și consolidare corespunzătoare a covorului ierbos protector. Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaș sau ravenă sunt necesare lucrări mai ample de artă, proiectate de specialiști autorizați în domeniu și executate de întreprinderi (firme) de prestări servicii pentru îmbunătățiri funciare. Cele mai răspândite lucrări sunt: cleionajele simple sau duble din garduri de nuiele, pozate pe firul văii formate de ogaș sau ravenă. 57

Pagina 63

Cleionajele simple sunt făcute din garduri de 50-70 cm înălțime, așezate pe direcția curbelor de nivel la distanța de 2-4 m unul de altul în funcție de mărimea pantei, fixate la cel puțin 30 cm sub nivelul solului. În amonte și aval de cleonaj se pot planta primăvara devreme sade de salcie care vor consolida și mai bine terenul. Cleionajele duble sunt făcute din 2 rânduri de gard cu înălțime de 0,8-1 m deasupra nivelului solului. Spațiul liber dintre cele 2 rânduri se umple cu pietriș sau bolovani, devenind astfel mai rezistente. Parii gardului dublu se întăresc transversal și longitudinal cu moaze și longrine. Lucrări mai ample de stăvilire a eroziunii de adâncime constau din praguri și baraje confecționate din lemn, piatră, plasă de sârmă cu piatră (gabioane), zidărie, beton, etc. asupra cărora nu insistăm. După efectuarea acestor lucrări de artă antierozională, terenul se înierbează sau se împădurește în siguranță, fără pericol major de declanșare a unor noi procese erozionale. Stăvilirea alunecărilor de teren pune probleme și mai complicate care necesită la rândul lor proiecte și execuție de lucrări de strictă specialitate. Prima măsură împotriva alunecărilor de teren constă din captarea izvoarelor de coastă și eliminarea prin drenaj a stagnărilor de apă din glimee, după care se execută lucrări mai ample de modelare a terenului și consolidare urmate de lucrări specifice de instalare a vegetației ierboase și forestiere care sunt cele mai viabile soluții de protecție pentru o perioadă lungă de timp. Combaterea excesului de umiditate freatică Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajiști se face prin desecarea cu ajutorul canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanțe între ele în funcție de caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc. Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi, piatră mare, fascine, tuburi de ceramică și plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi și distanțe în funcție de nivelul pânzei freatice și intensitatea drenării pe care o dorim. Un caz aparte îl constituie drenajul ,,cârtiță‖ care se folosește pe terenurile cu textură grea, argiloasă. Toate aceste lucrări de desecare și drenaj la fel ca și regularizarea și îndiguirea râurilor se fac pe bază de proiecte și se execută de specialiști din domeniul îmbunătățirilor funciare Combaterea reacției alcaline și sărăturării solurilor Reacția optimă a solului pentru plantele de pajiști este cuprinsă între un pH de 6,0 până la 7,5 respectiv de la slab acid până la puțin peste neutru. Alcalinitatea solului este favorizată în special de concentrarea în orizonturile superioare a sărurilor pe unele soluri cu exces de umiditate și aplicarea defectuoasă a irigațiilor când se produce 58

Pagina 64

o sărăturare secundară. O altă cauză este substratul geologic salifer care imprimă o reacție alcalină și solurilor care le formează. Ca o primă intervenție pe sărături, care au un indice pH peste 8 este necesară eliminarea excesului temporar de umiditate prin desecare, după care se aplică amendamentele cu reacție acidă cum este gipsul (CaSO4 * 2H2O), fosfogipsul, praful de lignit și sulful. Dozele care se aplică sunt de 3-12 t/ha ghips sau fosfogips și 0,5-6 t/ha sulf. Efectul amendării durează la fel 10-12 ani. Amendamentele se pot aplica în special toamna târziu după sezonul de pășunat și uneori în ferestrele iernii cât și primăvara devreme, cu mijloace mecanizate cum este mașina de împrăștiat MA 3,5 și altele sau în cazuri extreme cu mijloace manuale. Atenție la aplicarea prafului de var, care necesită ochelari și echipament de protecție. Amendarea solurilor acide sau alcaline este o condiție obligatorie pentru refacerea radicală a pajiștilor degradate și înființarea unor pajiști semănate de înaltă productivitate. Pentru îmbunătățirea covorului ierbos se mai recomandă: combaterea buruienilor, îndepărtarea materialului lemnos, fertilizarea chimică, fertilizarea organică, supraînsămânțarea etc. Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul administrativ Răducăneni s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate III C – 479.66 ha și IV B – 332 ha Din punct de vedere geomorfologic, comuna Răducăneni este situată în partea de est a Podișului Moldovei, mai precis pe rama nord-estică a Podișului Central Moldovenesc, în subunitatea

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.