Document
PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,3 MB · modificat pe site: 05.08.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „PLAN AMENAJAMENT PASTORAL COMUNA RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/hdp/2018/plan_amenajament_pastoral_bun.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104109-plan-amenajament-pastoral-comuna-raducaneni-judetul-iasi, 09.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
PLAN AMENAJAMENT PASTORAL
COMUNA RĂDUCĂNENI
JUDEȚUL IAȘI
IAȘI
2018
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
Pagina 2
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
AVIZ AL PLANULUI DE AMENAJAMENT
PASTORAL AL COMUNEI RĂDUCĂNENI
În urma studierii Planului de Amenajament Pastoral al comunei Răducănei, s-a
constatat că respectă prevederile art.9, alin.2 al HG 78/2015 care precizează următoarele:
(2) Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin
următoarele elemente:
a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate
pe teritoriul unității administrativ- teritoriale;
b) descrierea solului și a florei;
c) capacitatea de pășunat a pajiștii;
d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;
e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.
Având în vedere aceste aspecte precum și Hotararea Consiliului Local nr. ......din
..............al comunei Răducăneni avizăm Planul de Amenajament Pastoral.
Președinte,
Laurentiu PRECUP
Monica Ionela PANDELEA Veronica SAVUȚA
Membru Secretar
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
Pagina 3
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
ECHIPA DE LUCRU:
Instituția Semnătura
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDETEANA IAȘI
Inginer
Gabriel Vasile HOHA
Inginer
Roxana FLOREA
Consilier
Florin AIOANEI
PRIMĂRIA RĂDUCĂNENI
Ilie PĂDURE
BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI RĂDUCĂNENI
Primar Viorel ILIE
Prezenta lucrare este destinată numai scopului pentru care a fost
întocmită.
Prezenta lucrare nu poate fi reprodusă sau publicată, integral sau
partial, fără aprobarea scrisă a autorilor.
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
Pagina 4
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
HCL
DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ JUDEȚEANĂ IAȘI
B-dul Ștefan cel Mare și Sfânt, nr.13, IAȘI, cod poștal – 700064
Tel. 0232/255957, 0232/255958, 0232/261080;Fax: 0232/211012, cod fiscal 37597618
E-mail: [email protected]; Site: www.dajiasi.ro
Pagina 5
Cuprins
Introducere
Capitolul 1. Situația teritorial-administrativă
1.1. Amplasarea teritorială a localității
1.2. Denumirea deținătorului legal
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
Capitolul II. Organizarea teritoriului
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
2.4. Baza cartografică utilizată
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
2.6. Enclave
Capitolul III - Caracteristici geografice și climatice
3.1. Indicarea zonei geografice și caracteristicile reliefului
3.2. Altitudine, expoziție, pantă
3.3. Caracteristici pedologice și geologice
3.4. Rețeaua hidrografică
3.5. Date climatice
Capitolul IV - Vegetația
4.1. Date fitoclimatice
4.2. Descrierea tipurilor de stațiune
4.3. Tipuri de pajiști. Descrierea tipurilor
4.4. Descrierea vegetației lemnoase
Capitolul V - Cadrul de amenajare
5.1. Procedee de culegere a datelor din teren
5.2. Obiective social - economice și ecologice
5.3. Stabilirea categoriilor de folosință a pajiștilor
5.4. Fundamentarea amenajamentului pastoral
Capitolul VI - Organizarea, îmbunătățirea, dotarea și folosirea pajiștilor
6.1. Lucrări de repunere în valoare a suprafețelor de pajiști
6.2. Amestecuri de ierburi recomandate pentru reînsămânțarea sau
supraînsămânțarea pajiștilor
6.3. Capacitatea de pășunat
6.4. Organizarea pășunatului pentru diferitele specii de animale
6.5. Căi de acces
6.6. Construcții zoopastorale și surse de apă
Capitolul VII - Descriere parcelară
Capitolul VIII - Diverse
8.1. Data intrării în vigoare a amenajamentului; durata acestuia
8.2. Colectivul de elaborare a prezentului plan de amenajament
8.3. Hărțile ce se atașează amenajamentului
8.4. Evidența lucrărilor executate anual pe fiecare parcelă
Anexa 1 - Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor
BIBLIOGRAFIE
0
Pagina 6
INTRODUCERE
Obiectul prezentului studiu îl constituie amenajarea pajiștilor proprietatea publică private
a comunei Raducaneni, județul Iași. El cuprinde elemente legate de situația teritorialadministrativă, organizarea teritoriului, caracteristicile geografice, climatice și pedologice ale
acestuia, precum și descrierea parcelară a vegetației forestiere și ierboase cu încadrarea ei în
tipuri de stațiuni și pajiști conform normelor tehnice în vigoare.
Lucrarea cuprinde, de asemenea, planul decenal de îngrijire și exploatare a pajiștilor cu
documentațiile tehnice necesare, conform normelor în vigoare.
Reglementarea organizării, administrării și exploatării pajiștilor permanente
Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în
care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente (conform Ordonanței de urgență a Guvernului -OUG nr. 34/2013).
Toate problemele și rezolvările acestora vor trebui să fie introduse în „planurile de
amenajamente pastorale‖ ale pajiștilor permanente, precum și prin respectarea de către
autoritățile administrației publice locale a obligațiilor prevăzute de lege în acest domeniu.
Legislația în domeniu face referire la:
Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și
pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.
Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013.
Ordinul nr. 125/2017 pentru aprobarea Procedurii privind recepția studiilor pedologice
și agrochimice care stau la baza întocmirii planului de fertilizare și a stabilirii măsurilor
agropedoameliorative, necesare realizării amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști
permanente.
Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor
necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente,
precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013.
1
Pagina 7
Legea nr.16 din 29 februarie 2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți
care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr.
36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură;
Hotărârea nr.78/2015 privind modificarea si completarea Normelor Metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 34/3013 privind
organizarea, administrarea si exploatarea oajistilor permenente si pentru modificarea si
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991, aprobate prin Hotararea Guvernului
nr.1064/2013;
Nota 187356/24.02.2015 a Directiei Generale de Industrie Alimentara, Compartimentul
Consultanta, Extensie si Formare Profesionala din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale privind constituirea grupurilor de lucru in conformitate cu prevederile art.8 din Hotararea
nr.78/2015;
Legea nr.86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind
organizarea, administrarea și expoatarea pajiștilor permenente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial,Partea I,nr.491
din 02.07.2014).
O.U.G. nr. 34/2013 (act publicat in monitorul oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind -
organizarea, administrarea exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991.
Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind - metodologia de calcul a încărcăturii optime
de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat
în monitorul oficial nr. 386 din 28 iunie 2013).
Hotărâre nr. 1.064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii
fondului funciar nr. 18/1991, document emis de Guvernul Romaniei (act publicat în monitorul
oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013);
Ordinul nr. 407/2.051 din 2013 – Pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune și
închirierea suprafețelor de pajști aflate în domeniul public/privat al comunelor,oraselor, respectiv
al municipiilor, (act publicat in Monitorul Oficial,Partea I, nr 333 din 07.06.2013).
2
Pagina 8
Instrumentele de management al pajiștilor
În vederea asigurării unui management corespunzător a unei pajiști permanente, trebuie
să fie utilizate atât instrumente tehnice și juridice de specialitate, cât și instrumente de ordin
financiar fără de care nu ar fi posibilă materializarea măsurilor tehnice și juridice.
Instrumente tehnice și juridice
Conform HG 1064 11/12/2013, Art. 4, administrarea pajiștilor aflate în domeniul public
și/sau privat al comunelor, orașelor, municipiilor și al municipiului București se face de către
consiliile locale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
În administrarea pajiștilor unei comune, localități principalul instrument utilizat este
planul de management, respectiv modul de gestionare a pajiștilor ce se stabilește prin
amenajamente pastorale, ce îndeplinește un dublu rol, fiind atât un instrument juridic (solicitat și
prevăzut de lege), cât și un instrument tehnic (necesită implicarea specialiștilor în cercetare din
diferite domenii și elaborarea unor seturi de măsuri tehnice care să conducă la păstrarea
compoziției floristice, a ratei de creștere a plantelor și de randament al pajiștilor, pentru a asigura
cerințele nutriționale ale animalelor /OUG nr. 34/2013,OR. nr.544 din 21/06/2013, HG 1064
din11/12/2013).
În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (1), se specifică faptul că modul
de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale, în condițiile legii. Modul de
implementare a amenajamentului pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau
închiriere, conform prevederilor legale în vigoare (HG 1064 11/12/2013, la Art. 8 (5)).
În Hotărârea de Guvern -HG 1064 11/12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele:
ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții agricole și de mediu revine
exclusiv utilizatorilor. Amenajamentul pastoral În vederea creșterii suprafețelor eligibile la
articolul 6 din Legea nr. 86/2014 privind aprobarea OUG nr. 34/2013-Organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991, se stipulează că modul de gestionare a pajiștilor se stabilește prin amenajamente
pastorale (Ghid de întocmire a amenajamentelor pastorale, 2014).
Scopul amenajamentului pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și
spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor staționale locale și incidenței măsurilor
de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca
țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător (Ghid de întocmire a
amenajamentelor pastorale, 2014).
„Amenajamentul pastoral” reprezintă „documentația care cuprinde măsurile tehnice,
organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor‖, în conformitate cu
obiectivele de management al pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea
3
Pagina 9
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar
nr. 18/1991‖, (art.1, lit. a. din HG nr.1064 11/12/2013).
Măsurile prevăzute în „amenajamentul pastoral‖ se elaborează astfel încât să țină cont de
exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale
zonei.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013,
proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului –cadru elaborat de Institutul de
Cercetare - Dezvoltare pentru Pajiști Brașov.
Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele
elemente:
a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe
teritoriul unității administrativ-teritoriale;
b) descrierea solului și a florei;
c) capacitatea de pășunat a pajiștii;
d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;
e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.
În condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, în vederea
întreținerii și utilizării suprafețelor de pajiști, precum și pentru conservarea, ameliorarea și
păstrarea biodiversității acestora, utilizatorii pajiștilor au obligația să aplice pe fiecare parcelă
acțiunile tehnice cuprinse în proiectul de amenajament pastoral, precum și planul de fertilizare.
Întocmirea planului de fertilizare și stabilirea măsurilor agropedoameliorative se fac de
către oficiile de studii pedologice și agrochimice județene.
Principii fundamentale de respectat la întocmirea amenajamentului pastoral, conform -
Ghidului de întocmire a amenajamentelor pastorale (2014) sunt:
a. asigurarea producției de furaje pentru tot parcursul anului (conveier);
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an;
c. elaborarea lucrărilor de îmbunătățire ținând cont de condițiile pedo-climatice și
potențialul zonei ce va fi amenajată;
d. respectarea metodologiei de întocmire din prezentul ghid;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de
agromediu sub incidența cărora intră pajiștea ce va fi amenajată;
f. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a
graficului de execuție a acestuia.
4
Pagina 10
Consiliile locale au obligația să elaboreze amenajamentul pastoral, valabil pentru toate
pajiștile aflate pe unitatea administrativ-teritorială în cauză, potrivit prevederilor Ordonanței de
urgență 34/2013.
Conform legii nr. 86/2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.
34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991-pentru punerea în valoare a
pajiștilor aflate în domeniul public al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor și pentru
folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale, prin primari, în conformitate cu
hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de animale, persoane fizice sau
juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de concesiune/închiriere, în
condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele de animale
deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani.
Pentru punerea în valoare a pajiștilor aflate în domeniul privat al comunelor, orașelor,
respectiv al municipiilor și pentru folosirea eficientă a acestora, unitățile administrativ-teritoriale,
prin primari, în conformitate cu hotărârile consiliilor locale, în baza cererilor crescătorilor de
animale, persoane fizice sau juridice având animalele înscrise în RNE, încheie contracte de
închiriere, în condițiile legii, pentru suprafețele de pajiști disponibile, proporțional cu efectivele
de animale deținute în exploatație, pe o perioadă cuprinsă între 7 și 10 ani."
Utilizator de pășuni și fânețe–„crescător de animale, persoană fizică având animalele
înscrise în Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale, persoană juridică de
drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale
proprii sau ale fermierilor membri înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice
categoriei de folosință pășuni și fânețe, conform clasificării statistice a activităților economice în
Uniunea Europeană pentru producția vegetală și animală, care deține legal dreptul de folosință
asupra suprafeței agricole și care valorifică pășunea prin pășunare cu efective de animale sau
prin cosire cel puțin o dată pe an;‖ (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 267 din 13 mai 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 86/2014).
Deținători de pajiști -titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra
acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori deținători precari ai
pajiștilor.(Legea 86/2014)
Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor, este inclus în „amenajamentul
pastoral‖, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de
concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții speciale de îndeplinire
5
Pagina 11
a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare‖(art.6 alin.(2) din HG nr. 1064
11/12/2013).
Scopul final al punerii în practică a amenajamentelor pastorale constă în diminuarea sau
înlăturarea procesului de degradare a pajiștilor permanente printr-un mod rațional de gospodărire
a fondului pastoral național, premisă sigură a practicării unei agriculturi durabile, condiții ce
asigură o dezvoltare rurală echilibrată din punct de vedere economic, de protecție a mediului și
de păstrare a tradițiilor, conformliteraturii de specialitate și Ghidului de întocmire a
amenajamentelor pastorale, 2014.
Controlul aplicării prevederilor proiectelor de amenajamente pastorale de către
proprietari/utilizatori se realizează de inspectori din cadrul Agenției Naționale pentru Zootehnie
«Prof. Dr. G.K. Constantinescu» prin oficiile județene de zootehnie.
Proiectele de amenajamente pastorale prevăzute la art. 8 alin. (1) din Normele
metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.
1.064/2013, astfel cum au fost modificate și completate prin Hotărârea78/2015, se aprobă, în
condițiile legii, de consiliile locale în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii
amintite anterior.
Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral
Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de
implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune .Un aspect important în
cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile
necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor.
Întocmirea amenajamentului comportă următoarele etape:
Întocmirea temei de proiectare;
Faza de teren;
Faza de redactare;
Faza de editare.
Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați
în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea
temei de proiectare s-a făcut face la sediul UAT Raducaneni și are ca scop analizarea
principalelor probleme referitoare la amenajarea pășunilor.
Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi
amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice
existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința
6
Pagina 12
1 de amenajare); organizarea teritoriului (editare hârți UAT și a parcelarului); recunoașterea
terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se
reflectă întocmai cu situația de pe teren); aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea
subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor.
Fazele de redactare și editare presupun redactarea respectiv editarea tuturor documentelor
socitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind
durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale
cele mai corespunzătoare; propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de
ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor,
împrejmuirilor, etc.
Conferințele de amenajare
În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a
pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de
proiectant, s-a ținut la sediul Primăriei Raducaneni prima conferință de amenajare, iar după
recepționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare.
a. La prima conferință proiectanții au prezentat :
numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;
proveniența, situației lor legale, gruparea lor pe corpuri și trupuri;
dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate pe teren;
materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare;
colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile
respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor;
problematica specifică regiunii;
suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu.
S-au discutat și s-au făcut propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu
privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor pe teren.
b. La conferința a 2-a, s-a prezentat:
situația reală a fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren: asupra
capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub
raport tehnic;
gruparea definitivă a pășunilor pe corpuri, trupuri și unități de exploatare;
s-au făcut propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de
pășunat, speciile și categoriile de animale cele mai corespunzătoare;
7
Pagina 13
s-au făcut propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de
ameliorare și defrișări asupra împăduririlor, adăpătorilor, drumurilor de acces,
construcțiilor, împrejmuirilor, etc.
8
Pagina 14
CAPITOLUL I
SITUAȚIA TERITORIAL-ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Comuna Raducaneni este situată în partea de sud-est a județului, pe
malurile Bohotinului și pe malul drept al Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care
leagă Iașiul de Chișinău prin punctul de trecere a frontierei de la Albița. Acest drum se
intersectează la Bohotin cu șoseaua județeană DJ244F, care o leagă spre nord-est de Grozești, și
spre sud-vest de Moșna. Răducăneni se învecinează la nord cu comuna Costuleni, la vest
cu comuna Ciortești, la sud cu comunele Moșna și Gorban, iar la est cu comuna Grozești.
Comuna Raducaneni este formată din satele:
Răducăneni
Bohotin
Roșu
Isaiia
Conform datelor raportate în Situația Statistică a Terenurilor, la nivelul anului 2017
situația pajiștilor și fânețelor din comuna Raducaneni este următoarea:
Tabelul 1.1.
Pajiști (ha) Fânețe (ha) Total
Total UAT 840.53 255.62
1. Proprietate publică 811,67 0
1096.15
2. Proprietate privată 59.22 255.62
- UAT 811,67 0
- Persoane fizice 59.22 255.62
9
Pagina 15
Fig. 1.1. Comuna Raducaneni, județul Iași
10
Pagina 16
1.2. Denumirea deținătorului legal
Suprafața totală a pajiștilor de pe teritoriul comunei Raducaneni este de 1096.15 ha din
care 811,67 ha în administrarea Consiliului local al UAT Raducaneni.
Deținătorii legali ai pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de
amenajament pastoral sunt:
-UAT comuna Raducaneni
Adresa: Sat Raducaneni, Comuna Raducaneni
Județul Iași
Cod poștal: 707400;
Telefon: 0232-292438, Fax: 0232-292438
Reprezentant legal: Viorel ILIE
Funcția reprezentantului legal: Primar
- persoane fizice conform Anexei 2.
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală
Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legal sunt următoarele:
-inventarul Consiliul Local Raducanei, conform Hotărârii Consiliul local Raducanei, nr 34 din
30.10.2014;
- Anexa nr. 5 întocmită in anul 2015.conform Legii 165/2013;
- titluri de proprietate ale proprietarilor de pajiști.
Tabelul 1.2
Patrimoniul pajiștilor din UAT Raducaneni
Trupul de Bazin
Nr Teritoriu administrativ Observații
pajiște hidrografic
1. Roșu Jijia -
2. Răducăneni Bohotin -
3. Răducăneni Bohotin Bohotin -
4. Isaiia Bohotin -
5. Bazga Bohotin -
NOTĂ : Pct. 3 și 4 se completează doar dacă este cazul.
Pe raza comunei Raducaneni, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1
ianuarie 2007, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru
Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3.
11
Pagina 17
Tabelul 1.3.
Categoria de folosință a terenurilor și suprafața declarată la APIA în anul 2016
Suprafață totală Declarată APIA Nedeclarată la
Nr crt Trupul de pajiște
pajiști UAT (ha) (ha) APIA (ha)
1. ROȘU - 330,04
2. RĂDUCĂNENI - 168,80
3. BOHOTIN - 45,31
Total = 811,67
4. ISAIIA - 145,60
5. BAZGA - 121,92
- 811,67
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
La nivelul comunei sunt puține informații centralizate, referitoare la lucrările de
îmbunătățire efectuate pe pajiștile administrate de UAT Raducaneni. Informațiile sunt preluate
de la fermierii care au concesionat pajiștea de la UAT Raducaneni.
Măsurile care au fost efectuate pentru îmbunătățirea calității pajiștilor, până în anul 2017,
sunt următoarele:
Fertilizare cu 145 kg/ ha azotat de amoniu, suprafața de pășune de 811,67 ha;
Pentru anul 2016, s-au propus efectuarea următoarelor lucrări:
Fertilizarea întregii suprafețe, respectiv 811,67 ha pășune, astfel încât să se asigure o
cantitate de 150 kg/ha;
Cosit o dată sau de două ori, în funcție de necesități vegetația dăunătoare de pe pajiști;
Eliminarea arbuștilor crescuți pe pajiști;
Producția medie de iarbă a pajiștilor de pe raza UAT Raducaneni, determinată pe baza
datelor raportate la Directia pentru Agricultură a Județului Iași, în ultimii 5 ani, sunt prezentate
în tabelul 1.3.
Tabelul 1.4
Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Raducaneni
(sursa: Directia pentru Agricultură a Județului Iași)
Anul Anul Anul Anul Anul
Nr Specificare Media
2012 2013 2014 2015 2016
1 Trupul de pajiste
2 Suprafața
(ha)
3 Producție medie
(to/ ha/an )
4 Producție totalã
(tone)
NOTĂ:
Producția totală se calculează astfel: R2 x R3 = R4.
Din datele prezentate în tabelul 1.4. rezultă un mozaic de date, care credem noi, nu sunt
conforme cu realitatea de pe teren.
12
Pagina 18
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiște de pe raza UAT Raducaneni ce urmează a fi amenajate sunt
prezentate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1.
Pajiștile din proprietatea UAT Raducaneni ce urmează a fi amenajate
Trupul de pajiște Suprafața
Parcele descriptive componente
Nr. Denumire (ha)
T-38,P-1000 1,89
T-39,P-1004,1005,1006,1007,1008,1009,1010 63,85
T-40,P-1014 14,8
T-41,P-1018 15,04
T-51,P-1090 20,43
T-55,P-1099 19,5
T-56,P-1104,1133,1134 28,58
1. ROȘU
T-56,P-1124,1143 20,05
T-57,P-1163 6,14
T-57,P-1168 38,18
T-81,P-1978,1980 33,79
T-81,P-1982 15,43
T-82,P-1985,1987 22,87
T-82,P-1988 29,49
Total trup * 330,04
T-64,P-1429,1434 1,77
T-64,P-1434 0,49
T-64,P-1434 2,60
T-62,P-1409 4,22
T-62,P-1411 2,28
2.
RĂDUCĂNENI T-62,P-1414,1415,1416,1417,1418 18,31
T-65,P-1148,1449,1450,1451,1453 37,08
T-65,P-1453,1454,1455,1456,1457 20,72
T-74,P-1918 23,02
T-74,P-1911,1912,1913,1914,1915,1918 50,82
T-74,P-1921 7,49
Total trup * 168,80
T-113,P-2402,2403,2404 3,15
3 BOHOTIN T-114,P-2402,2421,2422 25,25
T-116,P-2491 16,91
Total trup * 45,31
T-84,P-1992 30,27
T-99,P-2030,2031,2032 17,80
T-102,P-2200,2201,2202,2206 17,89
4 ISAIIA
T-103,P-2209 2,01
T-103,P-2209,2211 2,98
T-104,P-2212 3,39
13
Pagina 19
T-104,P-2214 1,46
T-104,P-2214 1,74
T-106,P-2302/1 1,02
T-106,P-2306 12,98
T-106,P-2306 21,98
T-107,P-2311 15,79
T-110,P-2386,2387,2388,2389,2399,2390 12,77
T-110,P-2390 2,96
T-110,P-2390 0,39
T-110,P-2391 0,17
Total trup * 145,60
T-3,P-29 1,53
T-3,P-29,85,86,87 19,17
T-3,P-108, 0,68
T-3,P-99,100,103,104 11,74
5 BAZGA T-69,P-1746/1 50,79
T-68,P-
1635,1636,1637,1638,1674,1675,1676/1,
38,01
1683/1,1686/1,1687/1,1688/1,1689/1,1690/1,
1691/1,1694/1,1695/1
Total trup * 121,92
TOTAL GENERAL 811,67
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
14
Pagina 20
Pe suprafața comunei Raducaneni, pajiștile sunt grupate în 5 trupuri de pajiște.
Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt
prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Raducaneni și vecinătățile acestora.
Tabelul 2.2.
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște
Vecinii și hotarele pajiștilor
Localitate Trup de pajiște Parcela Vecinãtãți
( Sat ) descriptivã
N S E V
Nr Nr
1 T 38 HCA 951 De 1013
P 1000
2 T 39 DE 1013 T 38 DE 1013 Com.
1004 Costulei
3 T 40 HCA 951 De 1013
P 1014
4 T41 A 1019 A 1019 DE 1013
P 1018
5 T 51 HCA CCD 1122 HCA HCA 1080
P 1090 1081 1081
6 T 55 HCA CCD 1102 HCA Proprietari
P 1099 1033 1033
7 T 56 Ccd 1102 De 1136 De 1136
P 1104
ROȘU 1 Roșu 8 T 57 De 1136 De 1136
P 1163
9 T 57 CCD 1102 De 1136
P 1163
10 T 57 CCD 1102
P 1168
11 T 81 DE 1981 DE 1989
P 1978,
1980
12 T 81 CCD 1102 DE 1981 DC 1989
P 1982
13 T 82 HCA CCD 1102 HCA
P1987 1083 1083
14 T 82 DC 1989 R Jijia HCA 1083
P 1988
1 T 64 DC 1435 HC 1447 HCA Stație
P 1429 1430 epurare
2 T 64 DC 1435 Stație DE 1433
P1434 epurare
RĂDUCĂNENI 2 Răducăneni 3 T 64 DC 1435 HC 1447 HCA 1437
P 1434
4 T 62 DC 1407 HC 1447 HC 1447 P 1411
P 1409
5 T 62 DC 1407 HC 1447 P 1409 P 1414
15
Pagina 21
P 1411
6 T 62 DC 1407 HC 1447 P 1411 HCA 1419
P 1414
7 T 65 HC 1447 DE Pârâu Cimitir
P 1453 Hemeiosu Ortodox
8 T 65 DE Proprietăți Pârâu Proprietăți
P 1455 Hemeiosu
9 T 74 DE Com. Com. Oc. Silv.
P 1918 Moșna Moșna Răducănei
10 T 74 HC 1447 DE DE Pârâu
P 1919 Hemeiosu
11 T 74 HC 1447 DE DE DE
P 1921
1 T 113 HC 1447 Pârâu DC 2204 Proprietăți
P 2404
2 T 114 Pârâu P 2491 Proprietăți Proprietăți
BOHOTIN 3 Bohotin
P 2420
3 T 116 P 2420 Proprietăți Proprietăți Proprietăți
P 2491
1 T 84 DC 1989 CCD 2029
P 1992
2 T 99 DE Com. CCD 2029 Teren ADS
P 2030 Gorban
3 T 102 HC 2182 DC 2204 Com. Intrav.
P 2200, Gorban Isaiia
2202,
2203,
2208
4 T 103 Intrav Intrav. DE
P 2209 Isaiia Isaiia
5 T 103 NR 1447 DC 2204 DE NR 1447
P 2209
6 T 104 DE NR 1447 NR 1447 DE 2236
P 2212
7 T 104 DE DE 2236
ISAIIA 4 Isaiia
P 2214
8 T 104 DE DE DE DE 2236
P 2214
9 T 106 DE DE
P
2302/1
10 T 106 Proprietari DE HCA DE 2344
P 2306 1103
11 T 106 Proprietari De 2344
P 2306
12 T 107 CD 2029 Proprietari DC 1989
P 2311
13 T 110 DE HC 1447 DE DE
P 2386
14 T 110 Proprietari de de P 2390
P 2390
16
Pagina 22
15 T 110 Proprietari DE DE DE
P 2390
16 T 110 DE DC 2207 DE DE
P 2391
1 T3 DE DE 106 DE Oc. Silvic
P 29 Răducăneni
2 T3 Proprietăți DE 106 DE 106 Oc. Silvic
P 86 Răducăneni
3 T3 NR 105 DE 106 NR 105
P 99
4 T3 Proprietăți DE 106 NR 105 DE 106
BAZGA 5 Bazga
P 99
5 T 69 DE 106 Oc silv. Proprietăți Oc silv.
P Răduc. Răducăneni
1746/1
6 T 69 Proprietăți Oc silv. Proprietăți P 1746/1
P Răduc
1695/1
17
Pagina 23
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:
a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri,
linii de înaltă tensiune;
b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;
c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul
amenajăriipastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile
topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.
Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe
de iarbă cu suprafețe de 10 m², pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de
pajiște din parcelă sau subparcelă.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul UAT Raducaneni precum și și limitele de demarcare
ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul comunei Raducaneni și limitele de demarcare ale
acestora
Trup de pajiste Limite de demarcare
Nr Denumire N S E V
Hotar Costuleni DE 1989 Propr. Propr. private
1. ROȘU
private
Intrav. Raducaneni Hotar DE 1435 Propr. private
2. RĂDUCĂNENI
Mosna
Propr. private DE 2204 Propr. Propr. private
3. BOHOTIN
private
DE 1989 Com. Propr. Propr. private
4. ISAIIA
gorban private
Propr. private OS Propr. O S Raducaneni
5. BAZGA
Raducaneni private
2.4. Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște
Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază,
plan cadastral. Planul cadastral al UAT Raducaneni a fost utilizat pentru întocmirea
amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4.
18
Pagina 24
Tabelul 2.4
Evidența trupurilor de pajiște din UAT Raducaneni
Nr. Indicativ Plan Suprafața pe trupuri de pajiști (ha) Total
Crt. - trup de pajiste
1. ROSU 1.89 63.85 14.8 15.04 20.43 19.5 28.58 20.05 6.14 38.18 33.79 15.43 22.87 29.49 330.04
2. RADUCANENI 1.77 0.49 2.60 4.22 2.28 18.31 37.08 20.72 23.02 50.82 7.49 168.80
3. BOHOTIN 3.15 25.25 16.91 45.31
4. ISAIIA 30.27 17.80 17.89 2.01 2.98 3.39 1.46 1.74 1.02 12.98 21.98 15.79 12.77 2.96 0.39 0.17 145.60
5. BAZAGA 1.53 19.17 0.68 11.74 50.79 38.01 121.92
19
Pagina 25
2.4.2. Ridicări în plan
UAT Raducaneni dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor
de pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan.
2.5. Suprafața pajiștilor. Determinarea suprafețelor
Determinarea suprafețelor pajiștilor din UAT Raducaneni s-a făcut având la bază Anexa
5 întocmită în 2015 conform Legii 165/2013 și inventarul Consiliul Local Raducaneni, conform
Hotărârii Consiliul local Raducaneni, nr 34 din 30.10.2014 Suprafața totală a pajiștilor din
proprietatea UAT Raducaneni este de 811,67 ha.
2.5.1. Suprafața pajiștii pe categorii de folosințe
Toate pajiștile din proprietatea UAT Raducaneni au suprafața totală de 811,67 ha. Toată
această suprafață se folosește exclusiv ca pășune.
Tabelul 2.5
Modul de utilizare a pajiștilor în UAT Raducaneni
Pãșuni Fânețe Valorificare mixtã Fãrã scopuri Total Din care la Consililul
( ha ) ( ha) (pãșune, fâneațã) (ha.) productive (ha) suprafațã Local
811,67 - - - 811,67 811,67
2.5.2. Organizarea administrativă
Pajistile aflate în proprietatea UAT Raducaneni se exploatează până în prezent numai
prin pășunat nerațional, cu o încarcatura mare de animale, inclusiv cu executarea pașunatului în
afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni au contribuit la degradarea covorului ierbos, dar
și la reducerea productiei de masă verde, cantitativ si calitativ.
O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea UAT
Raducaneni, din punct de vedere productiv, arătă că acestea dau o producție mică de masă verde
de 6000 – 7000 kg/ha iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ.
In prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătațirea calitativă și
cantitativă a pajiștii se vor executa urmatoarele măsuri:
- repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale;
- organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțierea în
parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat;
- lucrări de îmbunătățire de suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative
nevaloroase;
- fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil cu îngrășăminte
organice.
2.6. Enclave
Pe teritoriul UAT Raducaneni nu sunt înregistrate enclave.
20
Pagina 26
CAPITOLUL III
CARACTERISTICI GEOGRAFICE ȘI CLIMATICE
Așezare geografică, limite
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Răducăneni este situat în
partea de sud-est a județului Iași (figura nr. 1).
Fig. 3.1 Așezarea administrativă a comunei Răducăneni.
Comuna Răducăneni se învecinează cu următoarele teritorii administrative din județul
Iași:
- la nord: Costuleni, Prisecani și Grozești;
- la est: Grozești;
- la sud-est: Gorban;
- la sud: Moșna;
- la sud-vest: Ciortești;
- la vest: Costuleni.
Relieful
Florea N. et al. (1968) consideră că în condițiile unui teritoriu accidentat, relieful
reprezintă unul din factorii principali în formarea învelișului de sol, care intervine nu numai
direct ci și indirect, determinând o etajare și o nuanțare a celorlalți factori (climă, vegetație, etc.).
21
Pagina 27
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Răducăneni este situată în partea de est a
Podișului Moldovei, mai precis pe rama nord-estică a Podișului Central Moldovenesc, în
subunitatea Dealurile Comarna-Răducăneni.
În anul 1946, Năstase Gh. a denumit segmentul din versantul drept al Văii Prutului (din
care face parte și comuna Răducăneni) între Țuțora și Grozești, „Fața Prutului“ iar ulterior, în
1958, același autor a denumit arealul cuprins între Tomești și Cozmești, foarte sugestiv,
„Cuestele Prutului“ (cf. Martiniuc C., 1960).
Tipurile genetice și formele principale de relief
Diversitatea geomorfologică apreciabilă a reliefului din arealul studiat este rezultatul
modelării îndelungate a formațiunilor sedimentare, în structură general monoclinală, de către
rețeaua hidrografică.
Principalele tipuri genetice de relief din arealul studiat sunt cele specifice Podișului
Central Moldovenesc, respectiv: relieful structural litologic, relieful sculptural (fluviodenudațional) în structură general monoclinală și relieful de acumulare fluvială (figura nr. 3).
Relieful structural
Relieful structural, restrâns pe 776 ha (8.88% din suprafața comunei de 8.739 ha), ocupă
ultimul loc, subordonat față de relieful sculptural (fluvio-denudațional) și relieful fluvial de
acumulare și se impune prin platouri structural-litologice. De asemenea, aici includem și
diferențierea principalelor tipuri de văi dezvoltate în structură monoclinală.
Fig. 3.3 Tipurile și formele de relief din comuna Răducăneni
22
Pagina 28
Aceste platouri se mențin în relief sub forma unor de martori de eroziune mai restrânși,
(Dl. Humăriei, Dl. Nucului, Podișul Răducăneni, Dl. Socilor, Dl. Gorgu, Dl. Ursoi) sau mai
extinși (Dl. Moșna, Dl. Creț), grefați pe placa grezo-calcaroasă basarabiană. Tot aici amintim și
platoul înalt din Dl. Crăsnița, Dl. La Hârtie și Dl. Bacalul Vechi, dezvoltat pe gresiile cineritice
meoțiene.
Tipurile de văi condiționate de structură
Rețeaua hidrografică, datorită adâncirii și dezvoltării sale continue, este responsabilă de
formarea unor văi cu caracteristici diferite, care evidențiază caracterul general monoclinal al
structurii geologice.
Principalele tipuri de văi dezvoltate în structură geologică monoclinală sunt văile
consecvente/reconsecvente, subsecvente și obsecvente.
Văile consecvente/reconsecvente (cataclinale) sunt formate și dezvoltate pe direcția
generală de înclinare a stratelor geologice (N-S) și în mod tipic prezintă un profil transversal
simetric.
Cu toate acestea, majoritatea văilor consecvente/reconsecvente din Podișul Moldovei,
inclusiv din bazinul Prutului mijlociu, din care face parte și comuna Răducăneni, în sens extins,
se caracterizează printr-un profil transversal asimetric (Ionită I., 1998, 2000).
Valea Prutului (formată la nivelul suprafeței inițiale a câmpiei sarmatice-pliocene) este
consecventă, cu mici tronsoane subsecvente diagonal precum între Țutora și Grozești fiind
orientată pe direcția WNW-ESE. De aceea, profilul său transversal este asimetric, specific
asimetriei structurale de ordinul I în care versantul drept, din România, reprezintă o frunte scurtă
dar amplă de cuestă, cu expoziție generală N-NE, fragmentată de o succesiune de văi tipic
subsecvente, și anume: Tătarca, Comarna, Covasna și Cozia, Bohotin.
În schimb, versantul stâng al văii Prutului, din Republica Moldova, foarte larg extins este
un revers de cuestă cu expoziție generală S-SV, pe care s-a format un sistem bine dezvoltat de
terase fluviale. La rândul său, versantul stâng este secționat de o serie de afluenți ai Prutului
(Delia, Varșava, Brătuleanca, Trăisteni, Nârnova), ale căror văi reconsecvente pun în evidență o
succesiune de cueste specifice asimetriei structurale de ordinul al II-lea.
În aval de Grozești, valea Prutului își schimbă orientarea pe direcția NNV-SSE
redevenind consecventă
Văile subsecvente (ortoclinale) au direcția de curgere V-E sau E-V, transversală pe
direcția generală de înclinare a stratelor geologice sau pe care le retează sub un unghi mai mare
sau mai mic de 90 º (Băcăuanu V., 1968). Caracteristic acestor tipuri de văi este profilul
transversal clasic asimetric, în care versantul orientat invers înclinării stratelor, cu expoziție
23
Pagina 29
generală nordică, joacă rol de frunte de cuestă, fiind în general scurt, abrupt, afectat de intense
procese geomorfologice.
În schimb, versantul conform cu înclinarea stratelor, cu orientare generală sudică, este un
amplu revers de cuestă, uniform, cu pante mai domoale și mai slab afectat de procese
geomorfologice.
O categorie aparte sunt văile subsecvente diagonale în care versantul drept (frunte de
cuestă) are orientare NE iar versantul stâng (revers de cuestă) are orientare SV. Acestea sunt
văile specifice arealului studiat și, în contextul orientării lor pe direcția NV-SE versantul stâng
reprezintă un revers iar versantul drept o frunte de cuestă, așa cum sunt tipic subsecvente
diagonale văile Bohotin, Cozia și Ochiului.
Văile obsecvente au direcție de scurgere inversă orientării stratelor geologice, având
profilul tranversal simetric, cu versanți puternic degradați, iar cel longitudinal scurt, în această
categorie intrând mici vâlcele de pe dreapta Bohotinului (Pietrele, Băzguța, Păgubașul,
Hemeiosul, Chiriloaia și Isaiia).
Relieful sculptural (fluvio-denudațional) în structură general monoclinală
Fizionomia de ansamblu a reliefului este datorată în primul rând acțiunii agenților externi,
„denudaționali― și, secundar, a celor interni, geologici (Hârjoabă, 1968).
Relieful sculptural reprezintă „totalitatea formelor de relief dintr-o anumită regiune care
a luat naștere în urma acțiunii destructive a factorilor externi. În sens restrâns, se referă doar la
relieful creat de acțiunea sculpturală (destructivă) a râurilor“ (Donisă I., Boboc N., Ioniță I.,
2009).
Relieful sculptural (fluvio-denudațional) în structură general monoclinală constituie tipul
genetic predominant ca distribuție din arealul comunei Răducăneni, deoarece ocupă o arie de
5.281 ha, ceea ce reprezintă 60.43% din suprafața totală a comunei.
Acesta se impune prin două forme specifice, și anume: culmile interfluviale sculpturale și
versanții deluviali.
Culmile interfluviale
Donisă I., Boboc N. și Ioniță I. (2009) definesc culmea ca partea superioară prelungită și
relativ îngustă a unui interfluviu din regiuni muntoase, deluroase sau colinare.
Culmile interfluviale din comuna Răducăneni dețin o pondere redusă, de doar 2.31% (202
ha) din totalul suprafeței comunei.
În general, culmile interfluviale sculpturale sunt slab înclinate și acoperite de eluvii
deoarece produsele de alterare rămân în situ, deci intensitatea eroziunii solului este neapreciabilă
sau slabă. Pe seama lor s-au format, de obicei, soluri uniforme, profunde, fertile, bine structurate.
24
Pagina 30
O parte din culmile interfluviale sculpturale locale provin din culmile-platou structurale,
în urma distrugerii orizonturilor mai dure, prin regresia obârșiei văilor torențiale.
În cadrul teritoriului analizat se conturează o culme mai importantă și anume culmea
Bohotin-Ochiului cu o lungime de circa 6.900 m și lățime cuprinsă între 30-350 m pe care sunt
înserate dealurile Zamotic și Surpa.
Versanții deluviali
Versanții reprezintă forme de relief înclinate ce flanchează văile de o parte și de alta
(Donisă I. et al., 2009). În contextul structurii general monoclinale a substratului geologic din
Podișul Central Moldovenesc, factorii modelatori externi, în special eroziunea fluvială și
deplasările de teren, au condus la dezvoltarea unui relief tipic deluros.
Versanții deluviali reprezintă forma predominantă de relief local extinzându-se pe 5.079
ha ceea ce reprezintă 58.12% din suprafața totală a teritoriului administrativ Răducăneni.
Relieful arealului studiat este tipic Podișului Central Moldovenesc, unde cele mai caracteristice
forme de relief sunt platourile structural-litologice și cuestele.
Principalele elemente componente ale unei cueste, fruntea și reversul, reprezintă două
categorii importante de versanți. Frunțile de cuestă secționează capetele stratelor geologice, au
pante pronunțate, sunt scurte și afectate intens de procese de degradare. Reversurile de cuestă
sunt conforme cu înclinarea formațiunilor geologice, au pante domoale și sunt mult mai extinse
în suprafață.
Versanți cu rol de frunte de cuestă
Frunțile de cuestă ocupă 3.100 ha (35.47% din aria totală a comunei), deci cea mai mare
parte din arealul studiat. În cea mai mare parte aceste frunți de cueste sunt fragmentate de către o
succesiune de vâlcele obsecvente care se înscriu în relief sub formă de amfiteatre (hârtoape)
simple sau compuse. Frecvent frunțile de cuestă se prezintă ca un versant relativ scurt dar
puternic înclinat, afectat în mod caracteristic de alunecări de teren, urmate de eroziunea în
suprafață și ravenare
De menționat însă că în valea Bohotinului, fruntea de cuestă este bi-etajată, după cum
urmează: segmentul principal, situat la baza versantului drept, de 125-130 m amplitudine, este
dezvoltat pe formațiuni basarabiene, iar segmentul secundar, de cca. 60 m, amplasat în partea
superioară a frunții, se grefează pe formațiuni meoțiene, îndeosebi gresii cineritice. Între cele
două etaje (segmente) ale acestui tip de frunte de cuestă se intercalează numeroși umeri
structural-litologici, dezvoltați deasupra plăcii grezo-calcaroase basarabiene (de exemplu în
dealurile Humăriei, Ursoii, Gorgului, Socilor etc.).
25
Pagina 31
Lungimea frunților de cuestă, ca diferență între bază și muchie, este de 500-1.200 m în
cazul versantului drept al Coziei și Ochiului și 500-2.700 m pentru versantrul drept al
Bohotinului iar lungimea acestora este de aproximativ 10.650 m respectiv 10.800 m
Versanți deluviali cu rol de reversuri de cuestă
În Podișul Moldovei reversurile de cuestă reprezintă versanții cu orientarea conform cu
înclinarea genarală a stratelor geologice spre SSE. Acești versanți sunt, de obicei, prelungi, slabmoderat înclinați, afectați îndeosebi de eroziunea în suprafață și folosiți cu precădere ca arabil
sau plantații viti-pomicole.
Deoarece văile afluenților de pe dreapta Prutului (Cozia, Bohotin, Ochiul) sunt orientate
pe direcția VNV-ESE (văile subsecvente diagonale), se înțelege ușor că versantul lor stâng joacă
rol de revers de cuestă.
Trăsătura caracteristică a reversurilor de cuestă din arealul studiat o constituie faptul că
ele sunt subordonate, nu predominante, ca pondere întrucât ele ocupă 1.778 ha (20.35% din aria
totală). Din această suprafață, 1.117 ha (63%) revin reversurilor de cuestă slab-moderat
degradate și 661 ha (37%) reversurilor puternic degradate.
Versantul stâng al Bohotinului este revers de cuestă cu lungimea de cca. 11 km și lățimea
descrescătoare dinspre VNV spre ESE de la circa 2.0 km la aproximativ 0.8 km. Acolo unde
versantul este fragmentat de mici vâlcele are loc o degradare mai pronunțată a terenului, inclusiv
sub formă de aluncări de teren. În rest, versantul este fie slab-moderat erodat, fie puternicexcesiv erodat cu schelet de calcar oolitic adus la suprafață.
Din cauza proceselor geomorfologice actuale, fizionomia inițială a reversurilor de cuestă
puternic degradate a fost mult modificată, astfel că microrelieful local se aseamănă foarte mult
cu cel al frunților de cuestă. Dezvoltarea alunecărilor de teren pe reversurile de cuestă poate fi
provocată fie prin adâncirea rapidă a văilor, într-un timp scurt, fie prin formarea și dezvoltarea
apreciabilă a unor ravene de versant.
Relieful de acumulare fluvială
Deși în ansamblu arealul studiat are un caracter predominant sculptural, în lungul
versantului drept al Prutului, sau a principalelor văi (Bohotin, Cozia, Ochiul,) precum și la
contactul dintre diferite trepte de relief, se întâlnesc variate forme de relief acumulative sau
acumulativo-sculpturale cum ar fi șesurile, terasele și glacisurile coluvio-proluvio-deluviale.
Șesurile aluviale Șesurile aluviale sunt cele mai recente forme ale reliefului de
acumulare, de vârstă holocenă, apărute datorită acțiunii rețelei hidrografice, având cele mai mici
valori ale declivității și altitudinii. Ele ocupă o suprafață apreciabilă de 2.411 ha ceea ce
reprezintă 27.59% din arealul studiat.
26
Pagina 32
Șesul Bohotinului este aluvio-coluvial și din amonte de Răducăneni, din zona confluenței
cu Pârâul Pietrei-Bazga, și până în satul Bohotin acesta are a lățime apreciabilă, până la 400-500
m, datorită reducerii pantei profilului longitudinal de la 21.9 ‰, în sectorul superior, la 1.3 ‰ în
sectorul mijlociu, la Bohotin și 0.3 ‰ în sectorul inferior, la Gura Bohotin. Totuși, în aval de
satul Bohotin, lunca se îngustează la 100-250 m lățime. Aceasta particularitate este strâns legată
de dinamica mai intensă a alunecărilor de teren de pe versantul drept al văii Bohotinului care au
condus la ștrangularea șesului aluvial.
Terasele fluviale
Terasele fluviale constitue una din cele mai importante categorii geomorfologice
referitoare la evoluția cuaternară a Podișului Moldovei și, mai ales, a văilor sale (Băcăuanu V.,
1978). Formarea acestor trepte morfologice se datorește adâncirii ritmice a văilor, întreruptă de
perioade favorabile acumulărilor și sunt constituite din alternanțe de nisipuri grosiere, pietrișuri
și chiar bolovănișuri acoperite de luturi loessoide aluvio-coluviale.
În arealul studiat, altitudinile mai mici și relieful sub formă de treaptă, luturile cu nisipuri
și prundișuri la bază, cu soluri fosile, sunt argumente ce i-a făcut pe unii cercetători, Sevastos R.
(1908, 1911), David M. (1922), Jeanrenaud P. (1971), să admită ideea existenței unor terase ale
văii Prutului. Aceștia menționează existența unor depozite fluviale, pleistocene, de terasă pe
versanții dealurile Surpa și Zamotic
De asemenea, David M. (1922) a menționat existența pietrișului cantonat în loessul mai
nisipos de la baza interfluviului din zona satului Roșu, iar Sevastos R. (1908) presupune că la
baza luturilor loessoide care îmbracă Dl. Marmurii s-ar afla nisipuri cuaternare.
Pe baza cercetărilor sale de lungă durată, Băcăuanu V. (1968) ajunge la concluzia că pe
dreapta Prutului între Țuțora și Răducăneni, nu există terase fluviale care să corespundă
diferitelor etape de evoluție a acestei văi deoarece autorii citați atribuie calitatea de terase unor
„lehmuri aluvionare―, „nisipuri argiloase loessoide cu stratificație torențială―, „cuverturi de
loess―etc., iar noțiunea de „prundiș― se referă la fragmente mici de gresii și calcare sarmatice.
Pe aceste considerente, Băcăuanu V. (1978) susține că întregul sistem de terase dintre
Țuțora și Răducăneni este etalat pe flancul stâng al văii Prutului și că dimensiunile văii de 15 km
la partea superioară și 7-8 km de luncă nu ar justifică prezența teraselor bilateral. În plus, în
această zonă, condițiile și factorii morfogenetici au dus la formarea unor glacisuri echivalente
teraselor cu altitudini relative de 100-60 și chiar 20 m.
27
Pagina 33
Formațiunile de racord
De cele mai multe ori, trecerea de la suprafața versanților afectați de eroziune în
suprafață, eroziune în adâncime sau alunecări de teren, la suprafața mai netedă a șesurilor
aluviale se face prin intermediul unor acumulări de contact (coluvii, proluvii, glacisuri).
Aceste formațiuni ocupă 271 ha reprezentând 3.10% din arealul studiat.
În arealul studiat, în funcție de materialul din componența glacisurilor, acestea pot fi
coluviale, proluviale sau mixte (mai frecvent coluvio-proluvio-aluviale). Glacisurile coluviale se
formează în partea inferioară a versanților nefragmentați de afluenți secundari prin depunerea
materialelor dislocate prin eroziunea solului de pe versanți. De regulă, ele sunt destul de bogat
humifere și au o textură relativ fină.
La baza versanților puternic afectați de alunecări de teren, cu stratificări litologice
diferite, glacisurile devin mixte, respectiv glacisuri deluvio-proluvio-coluviale și cu texturi mai
grosiere.
Litologia depozitelor de suprafață (Geologia)
Din punct de vedere geologic, după cum se observă in figura nr. 4, arealul studiat se
înscrie în aria largă a Platformei Moldovenești, din a cărei cuvertură sedimentară eroziunea a
scos la zi formațiuni basarabiene (Sarmațianul mediu), chersoniene (Sarmațianul superior) și
meoțiene, ce prezintă o înclinare ușoară de cca. 7-8m/km pe direcția NNW-SSE (Jeanrenaud P.,
1961, 1965, 1971; Jeanrenaud P., Saraiman A., 1995; Ionesi L. et al, 1995).
Fig. 3.4 Harta formațiunilor litologice
28
Pagina 34
Basarabianul extins pe 68% din suprafața comunei, are cea mai largă dezvoltare și apare
la zi pe versanții afluenților de dreapta ai Prutului, respectiv Cozia, Bohotin și Ochiul.
În arealul studiat, Jeanrenaud P. (1971, 1995) distinge un complex sedimentar alcătuit
din argile, nisipuri argiloase, nisipuri și argile nisipoase depuse în facies marin, salmastru, în care
există câteva nivele de intercalații de apă dulce cu Congerii.
În această stivă de sedimente se poate identifica, în unele locuri, orizontul nisipurilor de
Bârnova cu Mactra macarovici cum ar fi între dealurile Gorgu și Ursoii la 200-217 m sau în
Râpa Hemeiosului la 175 m, la vest de Bohotin (figura nr. 3.5).
Fig.3. 5. Nisipuri de Bârnova în Râpa Hemeiosului
O notă aparte în peisajul reliefului, de-a lungul versantului drept al văii Prutului, este dată
de orizontul reper al calcarului oolitic, în facies neritico-litoral, cu Mactra podolica, cu grosimea
de 3-5 m, cunoscut sub numele de “orizontul calcarului de Repedea”, suprapus peste complexul
argilos cu intercalații nisipoase.
În dealurile Gorgu și Ursoii, pe pârâul Pietrei, la vest de Răducăneni, calcarul oolitic de
Repedea apare la 223 m, de unde trece ușor în partea superioară în gresii oolitice (figura nr. 3.6).
29
Pagina 35
Fig. 3.6 Placa grezo-calcaroasă basarabiană pe versantul drept al Bohotinului, în
rezervația geologică și paleontologică Pârâul Pietrei – Bazga, Răducăneni.
Chersonianul apare în facies deltaic și este format dintr-un pachet monoton de argile,
argile nisipoase și nisipuri având la bază un orizont caracteristic de nisipuri cu intercalații de
gresii calcaroase de Păun. Formațiunile chersoniene ocupă circa 11% din suprafața comunei și se
extind fie sub forma unei fâșii pe latura vestică a arealului studiat, spre zona culmii principale
Crasna-Bohotin, fie sub forma unor martori de eroziune, în Dl. Creț, Dl. Nucului sau Dl. Moșna.
Meoțianul se păstrează izolat (2%), la peste 380 m altitudine, sub formă de martori de
eroziune situați pe culmea interfluvială Crasna-Bohotin (Dl. Batalul Vechi, Dl. La Hârtie și Dl.
Crăsnița). În cadrul său, Jeanrenaud P. (1961, 1965,1971) a separat două orizonturi, și anume:
orizontul inferior, reper, de Nuțasca – Ruseni, format din bancuri de cinerite andezitice cu
concrețiuni grezoase, despărțite prin nisipuri și argile și orizontul superior constituit dintr-o
succesiune de nisipuri, nisipuri argiloase și argile, în structură încrucișată.
Cele mai recente formațiuni aparțin Cuaternarului (19% din aria totală), când se
definitivează aspectul actual al reliefului. Acestea sunt reprezentate prin formațiuni recente,
respectiv: eluvii, deluvii, coluvii, proluvii și aluvii.
Hidrografia și hidrogeologia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei Răducăneni aparține bazinului
hidrografic al Prutului mijlociu, principalele râuri ce drenează arealul studiat fiind Jijia, Bohotin
și Cozia
Apele de suprafață
Râul Prut reprezintă principala arteră hidrografică din zonă dar cursul său este în afara
teritoriului comunal. Debitul mediu al Prutului la Ungheni este de 72.5 m3 / sec iar regimul
scurgerii este 13.89% iarna, 38.86% primăvara, 30.67% vara și 15.58% toamna.
30
Pagina 36
Râul Jijia drenează extremitatea estică a teritoriului comunal pe o lungime de 19.700 km,
altitudinea, de la intrarea și până la ieșirea de pe teritoriul comunal, fiind de 27.9 m rezultă deci o
pantă medie de 1.4 o/oo, evidențiată și în meandrarea puternică a râului.
În cadrul anului scurgerea diurnă variază foarte mult, existând perioade de creșteri și
descreșteri succesive, după cum râurile primesc ape, predominant, din surse de suprafață sau din
cele subterane remarcându-se o scurgere bogată sau o scurgere redusă. Astfel, repartiția scurgerii
anuale pe râul Jijia, la postul Victoria, are valori de 13.55% iarna, 45.44% primăvara, 32.07%
vara și 8.94% toamna (Băcăuanu V., 1980).
Sursele de impurificare determină frecvent modificarea caracteristicilor chimice naturale
a apelor: poluarea râurilor se produce prin deversarea apelor uzate menajere și industriale, cât și
în urma proceselor biochimice din perioada scurgerii lichide minime. Din acest punct de vedere
râul Jijia are ape degradate calitativ după confluența cu Bahluiul, care aduce ape murdare prin
deversările efectuate în zona orașului Iași.
Râul Bohotin drenează partea central-sudică a teritoriului comunal pe direcția NV-SE.
Râul își are obârșia pe teritoriul comunei Costuleni, între Dealurile Fagul lui Budacu și
Piciorului, și se varsă în Jijia pe teritoriul comunei Gorban.
De la obârșie și până la debușare, râul Bohotin are o lungime de aproximativ 17 km,
panta medie de 12%, coeficient de sinuozitate de 1.19, suprafață drenată de 61 km 2, altitudinea
medie de 176 m și debit specific de 2.20 l/skm2.
Cei mai importanți afluienți se află pe partea dreaptă, Pietrele, Băzguța, Păgubosul,
Hemeiosul, Chiriloaia și Isaiia, care au caracter torențial, ravenați în cursul superior, pante mari
de scurgere și bazin de recepție redus.
Râul Cozia străbate partea de NE a teritoriului pe o distanță de circa 3000 m, unde cursul
inferior al acestuia se prezintă sub forma unei văi înguste cu aspect de ravenă a albiei minore și
pantă de scurgere mare, 16 o/oo.
Apele freatice
- În zonele mai înalte ale culmilor, adâncimea apelor freatice este de 6 – 10 m putând
depașii pe alocuri 10 m ca urmare a alcătuirii geologice permeabile. Au debit însemnat,
mineralizare slabă și potabilitate bună.
- În treimea inferioara, adâncimea apelor freatice este în jur de 4-6 m. Ieșirea la zi sub
forma de izvoare se poate semnala la baza unor versanți unde formează mici ochiuri de
gleiosoluri. Au debite relativ bogate, mineralizare slabă și potabilitate bună.
- În zonele de șes mai înalte, adâncimea apei freatice oscilează între 2-3 m, apa de aici
având o mineralizare slabă-moderată și potabilitate slabă.
31
Pagina 37
- În zonele cele mai joase din ses, nivelul apei freatice oscilează intre 0.3 – 2.0 m
influențând puternic profilul de sol prin înmlăștinire și gleizare. Avand o mineralizare moderatputernică, unele soluri de aici au suferit fenomene de halomorfism.
În partea superioară a șesului, în depozitele fine argilo-nisipoase cu intercalații de
nisipuri, stratul acvifer este lenticular, având duritate mare, mineralizare ridicată și mari variații
de nivel astfel că, pot afecta partea inferioară a profilului de sol.
Aceste ape freatice se încadrează în tipul pseudoacvifer liber, autohton, moderat oscilant,
determinând procese de gleizare, salinizare și alcalizare a solurilor.
În ceea ce privește gradul de mineralizare a apelor pedofreatice, conform datelor O.S.P.A
Iași (1990), analizate din trei profile de sol din localitatea Răducăneni, s-a constatat prezența în
partea inferioară acestora a unui orizont pedofreatic cu mari variații de nivel, în funcție de
condițiile climatice.
În funcție de gradul de mineralizare a rezultat că apele pedofreatice au o reacție slab
alcalină și, după conținutul în săruri solubile, sunt de la puternic sălcii la slab sărate, accentuând
proprietățile saline și alcaline a solurilor, pe fondul unui drenaj slab.
Clima
Clima arealului studiat este temperat continentală cu nuanțe de excesivitate accentuată,
caracterizată prin ierni reci cu temperaturi scăzute, umezeală relativ ridicată și frecvență mare a
inversiunilor de temperatură, iar vara temperaturile sunt ridicate și umezeala redusă.
Masele de aer polar continental sunt frecvente tot timpul anului iar uneori are loc apariția
valorilor extreme de temperatură și umezeală a aerului provocate de pătrunderea aerului tropical
dinspre sud și a aerului arctic dinspre nord.
Pentru caracterizarea condițiilor termice și pluviometrice medii lunare și anuale s-au
utilizat datele înregistrate la stațiile Vaslui, Huși și Negrești, completate cu valorile consemnate
la stațiile pluviometrice de la Huși, Răducăneni, Poieni și Averești.
Regimul termic variază între 9.2ºC la Negrești și 9.8ºC la Huși. Urmărind distribuția
spațială a valorilor temperaturii medii multianuale obținută prin interpolare, se observă că în
perioada 1961-2008 temperatura medie multianuală a aerului de 8.2°C este caracteristică zonelor
cu altitudini de peste 400 m de pe rama vestică a arealului studiat în timp ce izoterma de 10.2ºC
urmărește treimea inferioară a versanților. Valoarea medie a temperaturii medii anuale este de
9.4ºC.
Temperaturile medii lunare au valori maxime în luna iulie, când se înregistrează 20.5oC la
Negrești și 21.5oC la Huși și valori minime în luna ianuarie, de -2.8oC la Negrești și -3.0oC la
Vaslui.
32
Pagina 38
Patriche C.V. (2008) susține că, deși radiația incidentă netă este mai mică în decembrie,
totuși minimul termic mediu lunar se plasează în ianuarie, ca urmare a inversiunilor termice mai
frecvente și mai intense, condiționate de pătrunderea aerului foarte rece și uscat dinspre nucleul
anticiclonului siberian, care creează premisa răcirii radiative accentuate a suprafeței active, dar și
datorită inerției factorului de răcire. Același autor explică plasarea maximului termic mediu lunar
în iulie prin umezeala relativă mai scăzută și durata de strălucire a Soarelui mai ridicată din
această lună, care favorizează încălzirea accentuată a suprafeței active.
Regimul pluviometric
Oscilează între 485.3 mm la stația Huși și 672.2 mm la stația Poieni.
Ca și în cazul temperaturii, izohieta de 532 mm urmărește cursurile inferioare, în timp ce
izohieta de 612 mm se suprapune pe culmea interfluvială înaltă din extremitatea vestică a
arealului deluros ce depășește altitudinea de 400 m, media precipitațiilor fiind de 565 mm.
Maximul pluviometric mediu lunar, de 82.4 mm, se înregistrază în iunie după care precipitațiile
încep să scadă până la 32.6 mm în octombrie, în contextual reducerii maselor de aer umede
dinspre Atlantic și al creșterii frecvenței maselor de aer tropicale, uscate.
Vegetația
Din punct de vedere geobotanic teritoriul comunei Răducăneni aparține zonei pădurilor
cu următoarele subzone: subzona silvostepei și subzona pădurilor de gorun.
Subzona pădurilor
Pădurile de pe raza comunei Răducăneni sunt șleauri de deal cu gorun și reprezintă
extremitatea estică a masivului paduros „ Repedea‖ fiind format din: Quercus petrea, Carpinus
betulus, Tilia cordata și exemplare rare de Fagus silvatica, întâlnite în partea de V a teritoriului
acoperind culmile și platourile de pe interfluviul Bohotin-Crasna.
Arboretul este reprezentat prin: Cornus mas, Cornus sanguinea, Viburnum lantana,
Corylus avellana, etc.
Pătura erbacee este alcătuită din : Lamium luteum, Lazula silvatica, Carex pilosa, Galium
silvatica, Poa nemoralis, Lathyrus venetus, Brachypodium silvaticum, etc.
Subzona silvostepei
Asociații cu Festuca valesiaca (păiuș stepic), sunt pajiști xerofile întâlnite pe pante cu
înclinare, în general, moderată, fiind răspândite pe versantul drept al văii Prutului. În această
asociație mai întâlnim : Agropyron cristatum, Festuca pseudovina, Medicago falcata,
Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon.
Asociatii cu Festuca pseudovina (păiușul oilor) sunt pajiști xeromezofile întâlnite pe
forme de relief mai înalte, cu pante slab-moderate spre treimea inferioară a versanților unde
33
Pagina 39
terenul este mai însorit și bătut de vânt. În această asociație mai întâlnim : Festuca pseudovina,
Andropogon ischaemum, Cynodon dactylon.
Asociații cu Andropogon ischaemum (bărboasa) ocupă majoritatea suprafețelor puternic
degradate, mai ales pe coastele aride precum și pe versantul drept al văii Prutului. În această
asociație mai întâlnim : Cynodon dactylon, Agropyron cristatum, Medicago minima.
Asociații cu Cynodon dactylon (pir gros) sunt răpândite pe terenuri, în general, fertile, cu
pante mici. În această asociație mai întâlnim : Festuca pseudovina, Lolium perene, Agropyron
repens.
Formațiuni azonale de luncă sunt răspândite pe șesul Jijiei și sunt constituite din:
Agropyron repens, Lolium perene, Alopecurus pratensis, Agrostis alba, Trifolium repens,
Medicago lupulina, Lotus corniculatus, Taraxacum officinale, Ranunculus repens, Daucus
carota.
Formațiuni vegetale cu Puccinellia distans se dezvoltă pe sărăturile din lunca Jijiei fiind
alcatuită din: Statice gmelini, Salicornia herbacea, Salsoda soda, Matricaria chamomilla,
Trifolium fragiferum.
Formațiuni vegetale hidrofile sunt răspândite pe porțiunile cele mai joase ale șesurilor
Jijiei și Bohotinului fiind alcătuite din specii de Carex, Juncus, și Scirpus.
Vegetația cultivată
Principalele plante care se cultivă pe teritoriul comunei Răducăneni sunt: grâu, porumb,
floarea soarelui, soia, lucernă, vița de vie, pomi fructiferi, etc.
Vegetația segetală
Principalele specii de buruieni frecvent întâlnite sunt: Convolvulus arvensis, Cirsium
arvense, Setaria glauca, Chenopodium album, Amaranthus retroflexus, Agrostemma githago,
Capsella bursa pastoris, etc.
Solul este sediul a numeroase procese biochimice datorate activității organismelor
monocelulare și superioare.
Influența antropică
Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a
terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de
îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor.
Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale
Prin desțelenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului,
iar pe terenurile în pantã, se accelereazã eroziunea solurilor.
Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese
geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc.
34
Pagina 40
Influența lucrărilor solului
Executarea corectã a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește
porozitatea, permeabilitatea, regimul de apã și aer, activitatea biologicã și mobilizarea
substanțelor nutritive din rezerva solului.
Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun
scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea
acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea
adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor
pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare.
Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe
negative, dintre care menționăm:
- executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la
accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime;
- defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii
solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări;
- lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și
respectiv bulgãri mari, proces însoțit de deteriorarea structurii.
Influența structurii și rotația culturilor
Cultivarea pe terenurile în pantã a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în
asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor.
Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de
plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc.
Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante,
duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor
pesticide, etc.
Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel :
dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci
materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea
structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului;
îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive,
intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile
fizice și ameliorează solurile acide.
Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce
la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;
35
Pagina 41
aplicarea în cantitãți prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fãrã ca în
prealabil sã fie trecute prin amenajãri speciale, duc la poluarea solului;
aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la
concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte
substanțe și mai toxice și chiar cancerigene;
aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu
repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului.
Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea
alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului.
Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la
transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală.
Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate
provoacã o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a
schimbului Ca-Na.
Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea
nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice.
Influența irigației
Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate
înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale
ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost
afectate.
Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea
irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia:
apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul;
aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate
modifica bilanțul apelor subterane;
se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și
a vitezei de infiltrație a apei;
modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților
din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.;
accelerarea proceselor biochimice din sol.
Influența lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii
Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii
solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în
36
Pagina 42
combaterea eroziunii și alunecãrilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual,
duce la diminuarea efectului acestora pânã la anulare.
Influența amenajărilor pentru plantații de viti-pomicole
Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de
nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol.
SOLURILE
Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori
pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți sunt:
a) Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și
microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin
modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice
depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor
vegetale.
Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea
a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe
organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se
datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele
pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc..
Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a
resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la
suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea
humusului.
b) Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor,
descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și
alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în
roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a
acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale
solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.).
c) Relieful
Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și
indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare
survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a
reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în
37
Pagina 43
suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin
alterarea rocilor.
În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri,
gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor
de gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar
inundabile.
Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra
învelișului de sol.Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe
diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție.
În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar
soluri specifice ca : soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri,etc.
d) Apa freatică și pedofreatică
Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea
în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer
influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului,
modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea
unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri.
e) Rocile de solificare
Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice.
În cadrul rocilor de solificare se disting:
- depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea
alunecărilor de teren;
- depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri,
solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate;
- depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format
aluviosoluri tipice și molice.
Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați,
la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și
prin numãrul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care
duc la formarea orizonturilor solurilor.
Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată
sunt:
38
Pagina 44
1. Bioacumularea
Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei
organice materiei vegetale de cãtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și
chimice.
Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai
favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe
sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate
insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea progresivă a
humusului.
Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte,
determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol.
În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de tip mull calcic alcãtuit
predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bunã mãsurã cu cationi bazici,
îndeosebi de calciu.
În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă
a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa
Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați.
2. Carbonatarea
Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul și apa
din sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice,
reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H2CO3). Acesta este instabil și disociază în cea
mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O).Doar o mică parte (1%) disociază
în hidrogen (H+ sau 2H+), ionul carbonic (CO32-) și ionul bicarbonic (HCO3-).
Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care
formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO3,
Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt greu solubili dar în prezența
unei cantități mai mari de CO2 aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili.
În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc migrarea carbonatului de
calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în
materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu
„Cca―.
Conform S.R.T.S. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie
sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare,
eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12%
39
Pagina 45
În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile pot fii proxicalcarice, cu
carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați
între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm.
Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile
atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc.
Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul inițial în
carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului.
Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu
și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea
argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde
procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza
profilului.
3. Argilizarea
Argilizarea este procesul de formare a argilei sau a silicaților secundari hidratați prin
reunirea silicei hidratate, a hidroxizilor de aluminiu și fier în complexe silicatice care
cristalizează treptat, formarea argilei fiind posibilă și pe seama rețelei cristaline parțial distruse a
mineralului primar (Lăcătușu R., 2000).
Acest proces genetic apare în zona de silvostepă și de pădure pe soluri puternic
decarbonatate și constă în îmbogățirea unui orizont cu argilă rezultată în urma alterării „în situ”
a mineralelor argiloase.
Orizontul de sol în care are loc acest proces se numește B cambic [cambiare (lat) = a
schimba] și se notează cu simbolul Bv [verwitterung (germ.) = alterare] fiind relativ sărac în
humus, roșcat sau ruginiu datorită oxizilor de fier liberi eliberați prin alterarea silicaților primari
și structură poliedrică sau prismatică.
În anumite cazuri, prezența rocile de solificare bogate în CaCO3, a precipitațiilor reduse și
insolației mai puternice are loc regradarea carbonaților spre orizonturile superioare a profilului
mai ales pe versanții cu expoziție sudică și vestică. În astfel de condiții s-au format
cernoziomurile cambice regradate caracterizate prin prezența CaCO3 în orizontul Bv.
4. Argiloiluvierea
Argiloiluvierea constă în îmbogățirea cu argilă a orizonturilor inferioare ale profilului de
sol prin levigarea (eluvierea) de către apa provenită din precipitații a compușilor dizolvați în ea și
depunerea (iluvierea) acestora la diferite adâncimi.
Orizonturile „sărăcite” de compușii organo-minerali devin mai deschise la culoare și
sunt numite eluviale, iar orizontul îmbogățit în argilă se numește orizont Bt (argic) caracterizat
40
Pagina 46
prin acumularea argilei, de regulă cu cel puțin 20% mai mare față de orizonturile din partea
superioară a profilului de sol, sub forma unor pelicule fine depuse în jurul agregatelor
structurale.
Indicele de diferențiere texturală (Idt), calculat ca raport al procentului de argilă din
orizontul B față de procentul de argilă din orizontul A sau E, reprezintă un indicator important de
diferențiere granulometrică dintre orizonturile pedogenetice ale profilului de sol din clasa
Luvisoluri în arealul studiat.
Conform I.C.P.A (1987), după indicele de diferențiere texturală (Idt), solurile se grupează
astfel:
- soluri nediferențiate textural -Idt <1.2
- soluri slab diferențiate textural -Idt 1.3-1.5
- soluri moderat diferențiate textural -Idt 1.6-2.0
- soluri puternic diferențiate textural -Idt 2.1-2.5
- soluri foarte puternic diferențiate textural -Idt >2.6
5. Gleizarea și stagnogleizarea
Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este
condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 00 biologic (50C) și condiții
de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012).
În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr― cu proprietăți reductomorfe,
asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului.
În funcție de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și mangan și de
materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale
lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în
materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui.
În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox― cu
proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în
proporție de 16-50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate,
brun-gălbui.
Stagnogleizarea este determinată de apa provenită din precipitații care stagnează
temporar la suprafață sau în partea superioară a profilului de sol deasupra unui orizont
impermeabil sau slab permeabil. Acesta se notează cu litera „w― și se adaugă simbolurilor
orizonturilor majore pe care se grefează
41
Pagina 47
6. Salinizarea și alcalizarea
Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor
solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime. În aceste condiții solul este
umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol
sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.10-0.15%
sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont
salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501
mg/100 g sol
Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară,
acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din
precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na+ iar humusul și argila
dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un
orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% VNa (Na% din T) este hipontric și se
notează cu „ac―, iar orizontul cu peste 16% VNa este natric și se notează cu „na―.
Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul
administrativ Răducăneni s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de
complexitate III C – 479.66 ha și IV B – 332 ha.
Pe suprafața cartată au fost executate 8 profile principale și 15 profile de control
(sondaje).
Din profilele principale executate s-au recoltat 40 probe de sol care au fost analizate în
cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către chimist
Filip Manuela și chimist Săveanu Adina după următoarele metode:
-40 analize pentru determinarea pH-ului – metoda potențiometrică cu electrod de sticlă
în extract apos;
-27 analize pentru determinarea conținutului de CaCO3 prin metoda gazovolumetrică cu
calcimetrul Scheibl;
-23 analize pentru determinarea conținutului în humus – metoda Walkley – Black,
modificarea Gogoașă;
-23 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldahl;
-23 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după
Egner – Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca „albastru de molibden―;
42
Pagina 48
-23 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la
fotometrul cu flacără;
-13 analize pentru determinarea anionilor și cationilor în extract apos 1 : 5;
-13 analize pentru determinarea continutului total de săruri solubile;
-13 analize pentru determinarea Na+ din complex in acetat de amoniu pH 7 la fotometru
cu flaără;
-13 analize pentru determinarea capacității de schimb cationic prin saturarea solului cu
amoniu după Schollenberger-Cernescu;
-40 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric
(după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare.
Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.
Metodologia și etapele de lucru
Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor
Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de
lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou.
În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele
necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat.
Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a comunei Răducăneni în
scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția
Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Krüger și
ortofotoplanuri, ediția 2005.
În cea de-a doua etapă, de teren, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului,
cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și
observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități
de sol.
În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele
analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare.
CLASA PROTISOLURI
US1_Aluviosol entic-calcaric-gleic, endogleic, proxicalcaric, nisipolutos / lutonisipos,
dezvoltat pe materiale fluviale.
US2_Aluviosol calcaric-gleic-sodic, endogleic, proxihiponatric, proxicalcaric, lutonisipos
/ nisipolutos, dezvoltat pe materiale fluviale.
US3_Aluviosol molic-gleic-salinic-sodic, endogleic, endohiposalic, endohiponatric,
argilă lutoasă / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale fluviale salifere.
43
Pagina 49
US4_Aluviosol calcaric-gleic-salinic-sodic, endogleic, proxihiposalic, proxihiponatric,
proxicalcaric, argilă medie / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale salifere.
CLASA CERNISOLURI
US5_ Faeoziom argic greic, lut mediu/lut nisipos, dezvoltat pe materiale deluviale cu
eroziune puternică în suprafață.
CLASA LUVISOLURI
US6_Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale
deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață.
CLASA ANTRISOLURI
US7_Antrosol erodic-cernic, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale.
COMPLEXE DE SOLURI
US8_Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
- Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale
deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (70%);
- Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (30%).
US9_Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din:
- Cernoziom tipic, endocalcaric, lutoargilos / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale
deluviale cu eroziune moderată în suprafață (30%);
- Cernoziom cambic, lutoargilos / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune
moderată-puternică în suprafață (30%);
- Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (40%).
US10_Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din:
- Preluvosol tipic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune
moderată-puternică în suprafață (50%);
- Antrosol erodic-preluvic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale
(50%).
US11_Complex de soluri în zonă de alunecări active format din:
- Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%).
- Roci la zi (50%).
44
Pagina 50
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1
Denumire sol: Aluviosol entic-calcaric-gleic, endogleic, proxicalcaric, nisipolutos /
lutonisipos, dezvoltat pe materiale fluviale.
Formula de sol: AS en-ka-gc / G3 - k1 - UM/SM - Tf - m
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 22 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Șesul Bohotinului.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Bohotinului, altitudine 52-53 m,
panta terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.5-2.0 m, materiale fluviale,
vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Ao (0 – 18 cm) – nisip lutos; brun gălbui (10YR – 6/6) în stare umedă și brun deschis
(10YR 7/6) în stare uscată; strutură mic grăunțoasă; friabil; slab coeziv; slab compact; pori mici
și mijlocii; trecere treptată.
Ck g (18 – 60 cm) – nisip lutos; brun cenușiu închis (10YR – 4/2) și brun deschis (10YR
6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric angular slab dezvoltată; friabil; slab coeziv; pete de
oxihidroxizi de Fe difuze, 10-15% culori de reducere; trecere treptată.
CGox (60 – 100 cm) – lut nisipos; brun gălbui (10YR – 5/4) în stare umedă și brun
gălbui deschis (10YR 6/1) în stare uscată; jilav; masiv; pete brun roșcate în proporție de 40-50%
din masa solului; bobovine și punctuațiuni ferimanganice.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab-moderat alcalină (pH = 8.0 – 8.1);
Rezerva de humus este foarte mică (45 t/ha);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.045 %);
Conținut mare în fosfor mobil (P = 38 ppm);
Conținut mic în potasiu mobil (K = 95 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este moderat (4.22%);
45
Pagina 51
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 2
Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic-sodic, endogleic, proxihiponatric, proxicalcaric,
lutonisipos / nisipolutos, dezvoltat pe materiale fluviale.
Formula de sol: AS ka-gc-ac / G3 – A3 - k1 - SM/UM - Tf -
m
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 60 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Șesul Bohotinului.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Bohotinului, altitudine 52-72 m,
panta terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.0-1.5 m, materiale fluviale,
vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Aț ac (0 – 10 cm) – lut nisipos fin; brun oliv deschis (2.5Y 5/4) în stare umedă și brun
oliv deschis (2.5Y 5/3) în stare uscată; structură grăunțoasă, mică, friabilă în stare umedă; dur în
stare uscată; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; efervescență moderată; trecere treptată.
ACg ac (10 – 40 cm) – nisip lutos fin; galben pal (2.5 Y 7/3) în stare umedă și cenușiu
deschis (2.5Y 7/2) în stare uscată; reavăn; masiv; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; slab
compact; trecere treptată.
CGox ac (40 – 80 cm) – nisip lutos fin; cenușiu oliv (5 Y 4.5/2) în stare umedă; jilav;
masiv; slab adeziv; bobovine mici; efervescență moderată în asă; trecere treptată.
CGr ac (80 – 110 cm) – lut nisipos fin; cenușiu deschis (5 Y 5/1) cu pete cenușii verzui (5
GY 6/1) și brun roșcate (5YR 4/4) în stare umedă; jilav; concrețiuni mici și punctuațiuni
ferimanganice; eflorescențe de CaCO3.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab-moderat alcalină (pH = 8.7 – 9.0);
Rezerva de humus este mică (72 t/ha);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.070 %);
Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 95 ppm);
Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 350 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este moderat (6.52%)
46
Pagina 52
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 3
Denumire sol: Aluviosol molic-gleic-salinic-sodic, endogleic, endohiposalic,
endohiponatric, argilă lutoasă / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale fluviale salifere.
Formula de sol: AS mo-gc-sc-ac / G3 – S2 – A2 - AL/AL - Tf - m
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 70 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Șesul Jijiei.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Jijiei, altitudine 27-28 m, panta
terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.5-2.5 m, materiale fluviale,
vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Am (0 – 25 cm) – argilă lutoasă; brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă și brun
cenușiu (10YR 4/2) în stare uscată; structura afectată de lucrările agricole; reavăn; moderat
compact; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; moderat plastic; moderat adeziv; trecere treptată.
Am (25 – 45 cm) – argilă lutoasă; negru (10YR 2/1) în stare umedă și cenușiu închis
(10YR 4/1) în stare uscată; glomerular mediu; reavăn; friabil în stare umedă; dur în stare uscată;
pori mici și mijlocii; rădăcini rare; moderat plastic; moderat adeziv; trecere treptată.
CGox ac (45– 84 cm) – argilă lutoasă; brun gălbui (10 YR 5/6) cu pete roșii gălbui (5YR
6/6) în stare umedă; reavăn; masiv; bobovine rare; efervescență slabă în puncte; trecere treptată.
CGr sc ac (84 – 100 cm) – argilă lutoasă; oliv pal (5 Y 6/3) cu pete cenușii verzui (5 GY
5/3) și brun roșcate (5YR 6/5) în stare umedă; jilav; bobovine frecvente și punctuațiuni
ferimanganice.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.2);
Rezerva de humus este mare (184 t/ha);
Conținut moderat în azot total (N = 0.215 %);
Conținut mare în fosfor mobil (P = 70 ppm);
Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 350 ppm).
47
Pagina 53
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 4
Denumire sol: Aluviosol calcaric-gleic-salinic-sodic, endogleic, proxihiposalic,
proxihiponatric, proxicalcaric, argilă medie / argilă medie, dezvoltat pe materiale fluviale
salifere.
Formula de sol: AS ka-gc-sc-ac / G3 – S2 - A2 - k1 - AM/AM - Tf - a
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 180 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Șesul Jijiei.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform cu ușoare microdepresiuni
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe șesul Jijiei, altitudine 27-28 m, panta
terenului de sub 2%, apa freatică la adâncime variabilă de 1.0-1.5 m, materiale fluviale,
vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
At (0 – 20 cm) – argilă medie; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun (10YR 5/3)
în stare uscată; structura distrusă prin lucrări agricole; reavăn; friabil în stare umedă; dur în stare
uscată; pori mici și mijlocii; rădăcini rare; plastic; adeziv; efervescență moderată; trecere
treptată.
Aosc (20 – 30 cm) – argilă medie; brun (10YR 5/3) în stare umedă și brun cenușiu
(10YR 5/2) în stare uscată; grăunțos mic; reavăn; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; pori
mici și mijlocii; rădăcini rare; plastic; adeziv; efervescență slabă în puncte; trecere treptată.
ACGox sc ac (30– 50 cm) – argilă medie; brun roșcat închis (5 YR 3/4) în stare umedă și
brun roșcat (5YR 5/3) în stare uscată; reavăn; masiv; friabil în stare umedă; dur în stare uscată;
compact; plastic; adeziv; efervescență slabă în puncte; trecere treptată.
CGox sc ac (50 – 65 cm) – argilă medie; brun oliv (2.5 Y 4/4) cu pete roșii gălbui (5YR
5/6) în stare umedă; jilav; masiv; bobovine; eflorescențe săruri; efervescență slab-moderată în
masă; trecere treptată.
CGr sc ac (65 – 90 cm) – argilă lutoasă; oliv (5 Y 5/4) cu pete cenușii vineții (5 GY 4/1)
și brun roșcate rare (5YR 4/2) în stare umedă; jilav; masiv; plastic; adeziv; bobovine frecvente și
punctuațiuni ferimanganice; CaCO3 sub forma de pete și vinișoare friabile; acumulări de săruri.
Fizico-chimice
Reacția solului este moderat alcalină (pH = 8.7);
48
Pagina 54
Rezerva de humus este foarte mare (239 t/ha);
Conținut moderat în azot total (N = 0.203 %);
Conținut foarte mare în fosfor mobil (P = 72 ppm);
Conținut foarte mare în potasiu mobil (K = 324 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este moderat (4.24%);
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 5
Denumire sol: Faeoziom argic greic, lut mediu/lut nisipos, dezvoltat pe materiale
deluviale cu eroziune puternică în suprafață.
Formula de sol: FZ ar-gr / LL/SM - Sp - m /e13
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 21 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Între Răducăneni și Bohotin.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versant (frunte de cuestă), altitudine 100200 m, panta terenului 15-25%, expoziție N-NE, apa freatică la adâncime mai mare de 5 m,
materiale deluviale, vegetației de pădure.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
AB (0 – 20 cm) – lut mediu; brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui
(10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; poliedric angular mediu; moderat compact; pori mici și
mijlocii frecvenți; trecere treptată.
Bt1 (20 – 45 cm) – lut nisipo-prăfos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun pal
(10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mare; friabil în stare umedă; dur în stare
uscată; slab compact; pelicule organo-minerale rare pe fețele agregatelor structurale; trecere
treptată.
Bt2 (45 – 80 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis
(10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mediu-prismatic; moderat compact;
punctuațiuni ferimanganice rare; trecere treptată.
BCk (80 – 125 cm) – lutos; brun gălbui (10YR 6/6) în stare umedă și brun gălbui deschis
(10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric nestructurat; moderat compact; punctuațiuni
ferimanganice rare; efervescență în puncte; trecere treptată.
49
Pagina 55
Cca (125 – 140 cm) – luto-nisipos; galben (10YR Y 7/6) în stare umedă; reavăn;
astructurat; efervescență puternică în masă; eflorescențe și concrețiuni de CaCO3 frecvente de la
90 cm.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab acidă (pH = 6.4);
Rezerva de humus este mică (65 t/ha);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.064 %);
Conținut mic în fosfor mobil (P = 15 ppm);
Conținut moderat în potasiu mobil (K = 165 ppm).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 6
Denumire sol: Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe
materiale deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață.
Formula de sol: EL st / W2 - TT/TT - Sp - t /e12-13
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 41 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Sud de Răducăneni.
Aspectul suprafeței terenului: Uniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format pe versant (frunte de cuestă), altitudine
200-297 m, panta terenului 10-25%, expoziție N-NE, apa freatică la adâncime mai mare de 5 m,
materiale deluviale, vegetației de pădure.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
Aț (0 – 20 cm) – lutos, brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui
(10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; structura distrusă prin lucrări agricole; friabil în stare umedă;
dur în stare uscată; moderat plastic și moderat adeziv; rădăcini frecvente; trecere treptată.
Ao (20 – 38 cm) – lutos, brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă și brun gălbui
(10YR 5/4) în stare uscată; reavăn; grăunțos mic-mediu; friabil în stare umedă; dur în stare
uscată; moderat plastic și moderat adeziv; ușor tasat; rădăcini frecvente; trecere treptată.
ABw (38 – 55 cm) – lut argilos; brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare umedă și brun
deschis (10YR 6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mediu; moderat compact; trecere
treptată.
50
Pagina 56
Btw (55 – 100 cm) – lut argilos; brun închis (7.5YR 5/6) cu pete brun roșcate (5YR
3/5)în stare umedă și brun galben roșcat (7.5 YR 6/6) în stare uscată; reavăn; prismatic moderat
dezvoltat; plastic; adeziv; bobovine mici-medii; pelicule organo-minerale frecvente pe fețele
agregatelor structurale; trecere treptată.
BCw (100 – 140 cm) – lut argilos; galben bruniu (10YR 6/6) în stare umedă și gălbui
(10YR 7/6) în stare uscată; jilav; masiv; punctuațiuni feri-manganice frecvente.
Fizico-chimice
Reacția solului este moderat acidă (pH = 5.8);
Rezerva de humus este mică (89 t/ha);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.095 %);
Conținut mic în fosfor mobil (P = 10 ppm);
Conținut moderat în potasiu mobil (K = 150 ppm).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 7
Denumire sol: Antrosol erodic-cernic, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale
deluviale.
Formula de sol: AT er-cz / k1 - LL/LL - Sp - m /e14
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 14 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Sud de Roșu.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: S-a format la baza versantului Dealului Marmurii,
altitudine 30-50 m, panta terenului 15-20%, expoziție NE, apa freatică la adâncime mai mare de
5 m, materiale deluviale, vegetației de silvostepă.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip:
ACk (0 – 15 cm) – lut mediu, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și galben bruniu
(10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; structură distrusă de lucrările agricole; slab compact; pori
mici și mijlocii frecvenți; efervescență slab-moderată în masă; trecere treptată.
Cca1 (15 – 50 cm) – lut mediu; galben albicios (2.5 Y 7/6) în stare umedă și galben (2.5
Y 8/6) în stare uscată; reavăn; masiv; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub formă de
eflorescențe și pseudomicelii; trecere treptată.
51
Pagina 57
Cca2 (50 – 80 cm) – lut mediu; galben deschis (2.5 Y 8/4) în stare umedă și galben pal
(2.5 Y 8/2) în stare uscată; reavăn; nestructurat; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub
formă de eflorescențe.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 8.0);
Rezerva de humus este foarte mică (45 t/ha);
Conținut foarte mic în azot total (N = 0.025 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 35 ppm);
Conținut moderat în potasiu mobil (K = 160 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este mare (17.20%).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 8
Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate format din:
- Cernoziom calcaric, proxicalcaric, lut mediu / lut mediu, dezvoltat pe materiale
deluviale cu eroziune moderată-puternică în suprafață (70%);
- Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (30%).
Formula de sol: CZ ka / k1 - LL/LL - Sp – m / e12-13
AT er-cz / k1 - TT/TT - Sp - t / e14
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 80 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Pășuni din alunecări de teren.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți neuniformi,
afectați de alunecări de teren vechi (pleistocene) în treimea superioară, local mai recente,
stabilizate, pe deluvii mixte provenite din alterarea fragmentelor de gresii și calcare sarmațiene.
Roca subiacentă este formată din argile nisipoase, cu intercalații de nisipuri argiloase și marne
carbonatice basarabiene. Terenul este slab ondulat, moderat neuniform, cu pante de 10 -15 % și
expoziție predominant nordică și nord-estică.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom calcaric:
52
Pagina 58
Am (0 – 15 cm) – lut mediu; brun foarte închis (10YR 2/2) în stare umedă și cenușiu
închis (10YR 3.5/1) în stare uscată; reavăn; structură glomerulară parțial distrusă de lucrările
agricole; slab compact; pori mici și mijlocii frecvenți; coprolite frecvente; rădăcini frecvente;
trecere treptată.
AC (15 – 52 cm) – lut mediu; brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și brun (10YR 5/4)
în stare uscată; reavăn; nestructurat; efervescență moderată în masă; trecere treptată.
Cca (52 – 90 cm) – lut mediu; galben (10 YR 7/8) în stare umedă; reavăn; nestructurat;
efervescență puternică în masă; CaCO3 sub formă de eflorescențe și vinișoare frecvente.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 7.8);
Rezerva de humus este mică (85 t/ha);
Conținut mic în azot total (N = 0.135 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 34 ppm);
Conținut moderat în potasiu mobil (K = 130 ppm);
Conținutul în CaCO3 total este moderat (2-12%).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 9
Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din:
- Cernoziom tipic, endocalcaric, lutoargilos / argilă lutoasă, dezvoltat pe materiale
deluviale cu eroziune moderată în suprafață (30%);
- Cernoziom cambic, lutoargilos / lut mediu, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune
moderată-puternică în suprafață (30%);
- Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (40%).
Formula de sol: CZ ti / k3 - TT/AL - Sp – a / e12
CZ cb / k3 - TT/LL - Sp – a / e12-13
AT er-cz / k1 - TT/TT - Sp - t / e14
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 190 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Pășuni din alunecări de teren.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți neuniformi, în
general pe frunți de cuestă, dar și pe reversuri de cuestă cu terenuri degradate, afectați de
alunecări de teren vechi, semistabilizate, pe deluvii mixte formate din argile nisipoase, cu
53
Pagina 59
intercalații de nisipuri argiloase și marne carbonatice basarabiene. Terenul este moderat ondulat,
moderat neuniform, cu pante de 20 -25 % și expoziții variate. Prezintă texturi diferite,
predominante fiind cele fine-mijlocii.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Cernoziom cambic:
Am (0 – 18 cm) – lut argilos, negru (10YR 2/1) în stare umedă și cenușiu închis (10YR
4/1) în stare uscată; reavăn; structură distrusă prin lucrările agricole; slab compact; pori mici și
mijlocii frecvenți; trecere treptată.
Bv (18 – 50 cm) – lut mediu; brun gălbui (10 YR 5/6) în stare umedă și galben brun
(10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; poliedric subangular mediu; friabil în stare umedă, dur în
stare uscată; trecere treptată.
Fizico-chimice
Reacția solului este neutru (pH = 7.0);
Rezerva de humus este moderată (138 t/ha);
Conținut mic în azot total (N = 0.110 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 25 ppm);
Conținut mare în potasiu mobil (K = 230 ppm).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 10
Denumire sol: Complex de soluri în zonă de alunecări semiactive format din:
- Preluvosol tipic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale cu eroziune
moderată-puternică în suprafață (50%);
- Antrosol erodic-preluvic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%).
Formula de sol: EL ti / TT / TT - Sp – t / e12-13
AT er-el / TT/TT - Sp - t / e14
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 108.66 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Pășuni din alunecări de teren.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți neuniformi, în
general pe frunți de cuestă, afectați de alunecări de teren vechi, semistabilizate, pe deluvii mixte
formate din argile nisipoase, cu intercalații de nisipuri argiloase și marne carbonatice basarabiene.
54
Pagina 60
Terenul este moderat ondulat, moderat neuniform, cu pante de 20 -30 % și expoziții variate.
Prezintă texturi diferite, predominante fiind cele fine-mijlocii.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Preluvosol tipic:
Ao (0 – 24 cm) – lut argilos, brun cenușiu închis (10YR 4/2) în stare umedă și brun cenușiu
(10YR 5/2) în stare uscată; reavăn; grăunțos mic; friabil în stare umedă; dur în stare uscată; moderat
plastic și moderat adeziv; rădăcini frecvente; trecere treptată.
AB (24 – 45 cm) – lut argilos; brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și brun deschis (10YR
6/3) în stare uscată; reavăn; poliedric abangular mediu; moderat compact; trecere treptată.
Bt1 (45 – 80 cm) – lut argilos; brun gălbui (10YR 5/6) în stare umedă și brun gălbui deschis
(10YR 6/4) în stare uscată; reavăn; poliedric angular mediu; trecere treptată.
Bt2 (80 – 100 cm) – lut argilos; brun gălbui (10YR 5/8) în stare umedă și galben bruniu
(10YR 6/6) în stare uscată; jilav; poliedric mediu- prismatic; punctuațiuni feri-manganice rare.
Fizico-chimice
Reacția solului este slab alcalină (pH = 6.8);
Rezerva de humus este mică (110 t/ha);
Conținut mic în azot total (N = 0.100 %);
Conținut moderat în fosfor mobil (P = 23 ppm);
Conținut moderat în potasiu mobil (K = 180 ppm).
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 11
Denumire sol: US11_Complex de soluri în zonă de alunecări active format din:
- Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale (50%).
- Roci la zi (50%).
Formula de sol: AT er-cz / TT/TT - Sp - t / e14
Nr. profilul de sol: ....
Suprafața US: 25 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Răducăneni
Răspândire: Pășuni din alunecări de teren.
Aspectul suprafeței terenului: Neuniform
Condițiile naturale în care apare: Complex de soluri format pe versanți puternic neuniformi,
afectați de alunecări de teren active, pe deluvii mixte provenite din argile nisipoase, cu intercalații
de nisipuri argiloase, marne carbonatice, calcare și gresii basarabiene. Terenul este puternic ondulat,
55
Pagina 61
neuniform, cu pante de 25-50 % și expoziții diferite. Prezintă texturi diferite, dominante fiind cele
mijlocii, lutoase.
Caracteristicile morfologice și fizico-chimice
Morfologice
Profil de tip Antrosol erodic-cernic:
ACk (0 – 10 cm) – lut mediu, brun gălbui (10YR 5/4) în stare umedă și galben bruniu
(10YR 6/6) în stare uscată; reavăn; structură distrusă de lucrările agricole; slab compact; pori mici
și mijlocii frecvenți; efervescență slab-moderată în masă; trecere treptată.
Cca1 (10 – 50 cm) – lut mediu; galben albicios (2.5 Y 7/6) în stare umedă și galben (2.5 Y
8/6) în stare uscată; reavăn; masiv; efervescență excesivă în masă; CaCO3 sub formă de
eflorescențe și pseudomicelii; trecere treptată.
FACTORII LIMITATIVI A PRODUCȚIEI PASTORALE ȘI MĂSURI DE PUNERE ÎN
VALOARE A PAJIȘTILOR
Din evaluarea însușirilor pedo-geomorfologice ale terenurilor, rezultã o serie de factori
limitativi (deficiențe) ai producției, care determinã o serie de restricții în folosirea lor agricolă.
Restricțiile se referã atât la condițiile existente, care diminueazã recoltele, cât și la pericolul apariției
prin exploatare a unor degradări, având aceleași efecte.
Cu exceptia unor restricții neameliorative (climã, volum edafic), majoritatea restricțiilor
sunt ameliorative.
Principalele restricții (factori limitativi) ai producției pastorale din arealele studiate pentru
amenajare pastorală sunt:
1 ) eroziunea în suprafață;
2 ) eroziunea în adâncime;
3 ) alunecările de teren;
4 ) excesul de umiditate de natură freatică;
5 ) salinizarea;
6) alcalizarea.
1. Eroziunea în suprafață 480 ha – 59% din suprafața cartată pedologic de 811 ha (US 5 –
US 11);
2. Eroziunea în adâncime – se întâlnește izolat pe versanții;
3. Alunecările de teren 404 ha – 49 % din suprafață cartată pedologic (US 8 - US 11);
4. Excesul de umiditate freatică 332 ha – 40 % din suprafață cartată pedologic (US 1 – US
4);
5. Salinizarea și alcalizarea 310 ha – 38 % din suprafață cartată pedologic (US 2 – US 4).
56
Pagina 62
Combaterea eroziunii în suprafață a solului
-Limitarea sezonului de pășunat la cel optim, între Sf. Gheorghe (23 aprilie) și Sf. Dumitru
(26 octombrie) cca. 185 zile pentru zona de dealuri și interzicerea pășunatului pe perioada de
toamnă iarnă și primăvara devreme, pentru ca ierburile să se „odihnească‖ în sezonul rece;
-Evitarea pe cât posibil a pășunatului pe pante pe timp ploios și sol umed, căutând locurile
mai zvântate, bine drenate sau terenurile plane;
-Respectarea încărcării cu animale evitarea suprapășunatului și supratârlirii, care răresc și
produc goluri în covorul ierbos a cărui sol este mai sensibil la eroziune (focare de eroziune);
-Fertilizarea cu îngrășăminte organice (gunoi și târlire) și chimice (NPK) pentru îndesirea
covorului ierbos, realizarea unor producții de iarbă corespunzătoare și a unei țeline dense;
-Supaînsămânțarea golurilor din pajiște și a celor cu covor rărit datorită diferitelor cauze
amintite mai înainte;
-Stoparea râmăturilor de porci domestici și mistreți prin măsuri specifice de limitare a
prezenței lor pe pajiștile în pantă și alte măsuri.
Dintre măsurile curative se amintesc în continuare:
-Pe pajiștile cu covor ierbos foarte rar se face mobilizarea superficială a solului pe curba de
nivel, se seamănă un amestec adecvat, la 1,5 cm adâncime și se tăvălugește, în primul an se
folosește în regim de fâneață și în anii următori în toate modurile cunoscute respectând pășunatul
rațional;
-Realizarea cu pluguri speciale a unor valuri de pământ ce se înierbează, care colectează apa
de pe versanți și o dirijează spre un emisar având lățimea de 1,5 – 2 m și adâncimea canalului de
40-50 cm și o distanță variabilă între ele în funcție de înclinație ce nu poate depășii 180, limită peste
care se execută lucrări mai radicale de combatere a eroziunii cum ar fi terasarea terenului;
-Amplasarea pe pășuni a unor perdele de protecție pe curbele de nivel, arbori solitari sau în
pâlcuri, pentru echilibru hidrologic, protecția solului și a animalelor în sezonul de pășunat.
Combaterea eroziunii în adâncime și alunecărilor de teren
Pe suprafețele în pantă unde au apărut șiroiri și rigole se pot lua măsuri de nivelare cu
mijloace mecanizate (grape cu discuri, nivelatoare, etc.), pregătirea patului germinativ, fertilizare
organică și/sau chimică, semănatul unui amestec de ierburi perene adecvate zonei și folosirea
pajiștii în regim de fâneață în primul an până la o înțelenire și consolidare corespunzătoare a
covorului ierbos protector.
Pe terenurile unde eroziunea de adâncime a ajuns la stadiul de ogaș sau ravenă sunt necesare
lucrări mai ample de artă, proiectate de specialiști autorizați în domeniu și executate de întreprinderi
(firme) de prestări servicii pentru îmbunătățiri funciare. Cele mai răspândite lucrări sunt: cleionajele
simple sau duble din garduri de nuiele, pozate pe firul văii formate de ogaș sau ravenă.
57
Pagina 63
Cleionajele simple sunt făcute din garduri de 50-70 cm înălțime, așezate pe direcția curbelor
de nivel la distanța de 2-4 m unul de altul în funcție de mărimea pantei, fixate la cel puțin 30 cm sub
nivelul solului.
În amonte și aval de cleonaj se pot planta primăvara devreme sade de salcie care vor
consolida și mai bine terenul.
Cleionajele duble sunt făcute din 2 rânduri de gard cu înălțime de 0,8-1 m deasupra nivelului
solului. Spațiul liber dintre cele 2 rânduri se umple cu pietriș sau bolovani, devenind astfel mai
rezistente.
Parii gardului dublu se întăresc transversal și longitudinal cu moaze și longrine. Lucrări mai
ample de stăvilire a eroziunii de adâncime constau din praguri și baraje confecționate din lemn,
piatră, plasă de sârmă cu piatră (gabioane), zidărie, beton, etc. asupra cărora nu insistăm.
După efectuarea acestor lucrări de artă antierozională, terenul se înierbează sau se
împădurește în siguranță, fără pericol major de declanșare a unor noi procese erozionale.
Stăvilirea alunecărilor de teren pune probleme și mai complicate care necesită la rândul lor
proiecte și execuție de lucrări de strictă specialitate.
Prima măsură împotriva alunecărilor de teren constă din captarea izvoarelor de coastă și
eliminarea prin drenaj a stagnărilor de apă din glimee, după care se execută lucrări mai ample de
modelare a terenului și consolidare urmate de lucrări specifice de instalare a vegetației ierboase și
forestiere care sunt cele mai viabile soluții de protecție pentru o perioadă lungă de timp.
Combaterea excesului de umiditate freatică
Eliminarea excesului temporar de umiditate din pajiști se face prin desecarea cu ajutorul
canalelor deschise, de diverse mărimi, care se amplasează la diferite distanțe între ele în funcție de
caracteristicile solului, intensitatea ploilor, etc.
Excesul permanent se elimină cu ajutorul unor drenuri din diferite materiale (lespezi, piatră
mare, fascine, tuburi de ceramică și plastic riflat, etc.) pozate la diverse adâncimi și distanțe în
funcție de nivelul pânzei freatice și intensitatea drenării pe care o dorim.
Un caz aparte îl constituie drenajul ,,cârtiță‖ care se folosește pe terenurile cu textură grea,
argiloasă. Toate aceste lucrări de desecare și drenaj la fel ca și regularizarea și îndiguirea râurilor se
fac pe bază de proiecte și se execută de specialiști din domeniul îmbunătățirilor funciare
Combaterea reacției alcaline și sărăturării solurilor
Reacția optimă a solului pentru plantele de pajiști este cuprinsă între un pH de 6,0 până la
7,5 respectiv de la slab acid până la puțin peste neutru.
Alcalinitatea solului este favorizată în special de concentrarea în orizonturile superioare a
sărurilor pe unele soluri cu exces de umiditate și aplicarea defectuoasă a irigațiilor când se produce
58
Pagina 64
o sărăturare secundară. O altă cauză este substratul geologic salifer care imprimă o reacție alcalină
și solurilor care le formează.
Ca o primă intervenție pe sărături, care au un indice pH peste 8 este necesară eliminarea
excesului temporar de umiditate prin desecare, după care se aplică amendamentele cu reacție acidă
cum este gipsul (CaSO4 * 2H2O), fosfogipsul, praful de lignit și sulful. Dozele care se aplică sunt
de 3-12 t/ha ghips sau fosfogips și 0,5-6 t/ha sulf. Efectul amendării durează la fel 10-12 ani.
Amendamentele se pot aplica în special toamna târziu după sezonul de pășunat și uneori în
ferestrele iernii cât și primăvara devreme, cu mijloace mecanizate cum este mașina de împrăștiat
MA 3,5 și altele sau în cazuri extreme cu mijloace manuale. Atenție la aplicarea prafului de var,
care necesită ochelari și echipament de protecție.
Amendarea solurilor acide sau alcaline este o condiție obligatorie pentru refacerea radicală a
pajiștilor degradate și înființarea unor pajiști semănate de înaltă productivitate.
Pentru îmbunătățirea covorului ierbos se mai recomandă: combaterea buruienilor,
îndepărtarea materialului lemnos, fertilizarea chimică, fertilizarea organică, supraînsămânțarea etc.
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor din teritoriul
administrativ Răducăneni s-a executat la scara 1:5000, încadrându-se în categoria de complexitate
III C – 479.66 ha și IV B – 332 ha
Din punct de vedere geomorfologic, comuna Răducăneni este situată în partea de est a
Podișului Moldovei, mai precis pe rama nord-estică a Podișului Central Moldovenesc, în
subunitatea
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.