Proiect de hotărâre
PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Comunei Răducăneni
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,7 MB · modificat pe site: 05.08.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre, „PROIECT DE HOTĂRÂRE pentru aprobarea Planului de ordine și siguranță publică al Comunei Răducăneni”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/hdp/2021-2022/hdp_23_02_2022.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104090-proiect-de-hotarare-pentru-aprobarea-planului-de-ordine-si-siguranta-publica-al, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMANIA
JUDETUL IA~I
COMUNA RADUCANENI
SECRETAR GENERAL
Nr./6.24/RG/ 23~ o2 ,2o22
ANUNT
1n conformitate cu prevederile art. 2, art. 6, alin. (2) ~i alin. (4) din Legea
nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratla publica,
Se aduce la cunostinta publica ca in sedinta ordinara a Consiliului Local
al comunei Raducaneni, judetul lasi din luna MARTIE 2022 va fi supus spre
aprobare:
PROIECT DE HOTARARE
- ,...
pentru aprobarea Planului de ordine ~i siguranta publicii al
Comunei Riiduciineni
Proiectul de hotarare cu nr. 1619/RG/2022 este initiat de primarul
comunei, domnul Viorel llie.
Proiectul de hotarare poate fi vizualizat !?i descarcat de pe site-ul
www.comunaraducaneni.ro, sectiunea ,,hotarari In dezbatere puolioe".
Termenul limita pana la care cei interesati pot trimite in scris propuneri.
sugestii. opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotarare mai
sus mentionat este data de 25 martie 2022, orele 14,00.
Propunerile vor fi formulate numai In scris, putand fi transmise prin
posta sau direct la registratura prlmariel, altfel nu vor fi avute in vedere la
elaborarea formei finale a actului normativ care urrneaza a fi adoptat de
Consiliul local al comunei.
Pagina 2
ROMANIA
JUDETUL IA~I
PRIMARUL COMUNEI RADUCANENI
PROIECT
HOTARAREA Nr.
pentru aprobarea Planului de ordine si sigurantd publica al Comunei Riiduciineni
Consiliul local al comunei Raducaneni, judetul Iasi, legal constituit conform Ordinului nr.
293/2020 al Prefectului Judetului Iasi, lntrunit Ia lucrarile sedintei ordinare din data de
________ 2022;
Luand act de proiectul Planului de ordine si siguranta publica al Comunei Raducaneni elaborat de
Comisia Locala de Ordine Publica a Comunei Raducaneni, inregistrat sub nr. 1407 /RG/2022;
Avand in vedere:
- referatul tnregistrat sub nr. 1619/RG/2022 al domnului Vlase Daniel Marius, politist local cu atributii de
coordonator al Biroului Politiei Locale Raducaneni, prin care propune aprobarea Planului de ordine si
siguranta publica al Comunei Raducaneni pentru anul 2022;
- referatul de aprobare si proiectul de hotarare ale primarului comunei, inregistrate sub nr. __ /RG/2022;
- avizul Comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local al Comunei Raducaneni, inregistrat sub nr.
__/CAPJ/2022 ~i raportul compartimentului de resort, inregistrat sub nr. /RG/2022;
- anuntul inregistrat sub numarul /RG/2022 al secretarului general al comunei, prin care face
publica intentia consiliului local de a adopta un act administrativ cu caracter norrnativ, anunt facut In
temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr. 5212003 privind transparenta decizionala in administratia
publics, republicata;
In conformitate cu prevederile:
- art. 3, alin. (1) din Ordinului nr. 92/2011 al Ministrului Administratiei ~i Internelor pentru aprobarea
Metodologiei de elaborare a planului de ordine si siguranta publica al politiei locale;
- art. 30, lit. g) din Legea politiei locale nr. 155/2010, republicata;
- art. 7 din Legea nr. 5212003 privind transparenta decizionala in administratia publica, republicata;
- art. 129, alin. (2), lit. d) si alin. (7), lit. g) din Ordonanta de urgenta nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificarile ~i completarile ulterioare;
in temeiul:
- art. 30, lit. g) din Legea politiei locale nr. 155/2010, republicata;
- art. 139, alin. (3) si art. 196, alin. (1), lit. a) din Ordonanta de ur en a nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare, COMUNA RADUCANENI
JUOETUL IASI
HOTARA~TE:
1~;:,~~E Nr. !.f.(~$.
Z1ua
.
. 2.J- . -02
luna
'22. Anul .
ARTICOL UNIC
(1) Se aproba Planul de ordine si siguranta publica al Comunei Raducaneni, conform Anexei care
este parte integranta din prezenta hotarare.
(2) Primarul comunei, prin compartimentele de specialitate, va urmari ducerea la indeplinire a
prezentei hotarari.
Secretarul general al comunei va comunica prezenta hotarare domnului Vlase Daniel -
coordonator al Biroului Politiei Locale, precum ~i Institutiei Prefectului Judetului Iasi pentru controlul
legalitatii.
Adoptatii astazi 2022.
INI'flATOR PROI~ ....._.
PRIMAR,
Viorel ILIE
Aviz.caz.11 pentru lcgalitatc
Secreter general
C!itlllin·Rive!ino BUM
Pagina 3
ROMANIA COMUNA RADUCANENI
JUDETUL IASI JUDETUL IASI
4
' '
PRIMARUL COMVNEI RADUCANEN /NTRARE I G'l[J IESIRE Nr ..
. 2,.rLuna 02 Anu I ( .
Zma
REFERAT
La Proiectul de Hotiirtire pentru aprobarea Planului de ordine si sigurantii publicii al Comunei
Riiduciineni
Prezentul referat de aprobare are la baza prevederile art. 136. alin, (8), lit. a) din Ordonanta de
Urgenta nr. 57/2019 privind Codul adrninistrativ, constituind instrumentul de prezentare ~i rnotivare a
proiectului Hotararii Consiliului Local pentru aprobarea Planului de ordine si sigurantii publica al
Comunei Raducaneni.
Luand act de proiectui Planuiui de ordine si siguranta publica al Comunei Raducaneni elaborat de
Comisia Locals de Ordine Publics a Comunei Raducaneni, inregistrat sub nr. 1407/RG/2022.
A vand In vedere referatul lnregistrat sub nr. 1619/RG/2022 al domnului Vlase Daniel Marius,
politist local cu atributii de coordonator al Biroului Politiei Locale Raducaneni, prin care propune
aprobarea Planului de ordine si siguranta publica al Comunei Raducaneni pentru anul 2022.
A vand in vedere prevederile art. 6, lit. a) din Legea nr. 155/20 I 0 - a politiei locale, republicata si
actualizata, in domeniul ordinii ~i linistii publice, precum si al pazei bunurilor, politia locala mentine
ordinea ~i linistea publica in zonele ~i in locurile stabilite prin planul de ordine si siguranta publica al
unitatii adrninistrativ-teritoriale, aprobat in conditiile legii.
Tinand cont de prevederile art. 29, alin. I, lit. c) din Legea 155/20 I 0 - a politiei locale,
republicata si actualizata, comisia locala elaboreaza proiectul planului de ordine si siguranta publics al
unitatii adrninistrativ-teritoriale, pe care ii actualizeaza anual.
Analizand prevederile art 30, lit. g) din Legea nr. 155/20 I 0 - a politiei locale, republicata ~i
actualizata, autoritatea deliberativa a adrninistratiei publice locale aproba, la propunerea comisiei locale,
planul de ordine si siguranta publica al unitatii administrativ-teritoriale.
De asemenea, tinand cont de prevederile art. 3, alin. (1) din Ordinului nr. 92/2011 al Ministrului
Adrninistratiei ~i Internelor pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine si siguranta
publica al politiei locale, elaborarea planurilor de ordine si siguranta pubiica pentru unitatile
administrativ-teritoriale In care sunt infiintate structuri de politie locala se realizeaza in cadrul comisiei
locale de ordine publica ~i se aproba de catre autoritatea deliberativa a administratiei publice locale
respective.
in conformitate cu prevederile art. 3, alin. (l) din Ordinului nr. 92/201 l al Ministrului
Adrninistratiei ~i Intemelor pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a planului de ordine si siguranta
publics al politiei locale, art. 30, lit. g) din Legea politiei locale nr. 155/2010, republicata ~i art. 7 din
Legea nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in adrninistratia publica, republicata.
Astfel, propun aprobarea Planului de ordine ~i siguranta publica al Comunei Raducaneni,
conform Anexei.
Avand In vedere cele mai sus expuse, supun spre dezbatere si aprobare Consiliului Local al
Cornunei Raducaneni, Proiectul de hotartire pentru aprobarea Planului de ordine si sigurantii publics
al Comunei Riiduciineni, proiect anexat prezentei.
Intocmit,
Consilier Primer,
Bianca-Joana TOMULESCU
""'~~ni'i I din 1
G(f ~~,,CJ'.!~'
Pagina 4
ROMANIA
JUDETUL IA~I
PRIMARUL COMUNEI RADUCANENI
Anexa la pr. HCL nr. 1619/RG/2022
"Q:ti "N'rl(Ti]Lr DE·,· o· )~!l-.
~-~A•• v(dJ•••A! __;·
il B,>~'liN, ;L~1
,~,
·~ I s1£"4·
U·:lr:...JJ~
·m AN:~tT..A"" p.
••• U'rB·L
· ;l
· C·A·
' "'-·
·,j·-••v:,:,.· .. :
1
:.
ALi C'OMUNEl RAl>lJ:CANrENI
~2~.2 ~
Pase I of27
Pagina 5
PLANUL DE ORDINE SI SIGURANTA PUBLICA
AL COMUNEI RADUCANENI
- 2022 -
Cadru legislativ:
• Ordinul Ministrului Adrninistratiei si Internelor nr.92/2011 privind aprobarea
Metodologiei de elaborare a Planului de Ordine ~i Siguranta publica al Politiei Locale
publicat in M.O. 342/17.05.2011;
• Legea politiei locale nr. 155/2010;
• H.G. 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului - cadru de organizare ~i functionare al
Politiei Locale;
• Legea 333/2003 privind paza obiectivelor bunurilor, valorilor si protectia persoanelor,
republicata;
• Hotararea Consiliului Local al Comunei Raducaneni nr.26/2013, privind infiintarea Politiei
Locale Raducaneni, precum si aprobarea organigramei si a statutului de functii ale
acesteia;
• Hotararea Consiliului Local al Comunei Raducaneni nr.27/2013, privin constituirea
Comisiei Locale de Ordine Publica a Comunei Raducaneni;
• Hotararea Consiliului Local al Comunei Raducaneni nr.37/2013, pentru aprobarea
Regulamentului de organizare si functionare a Politiei Locale Raducaneni.
CAPITOLUL I.
ANALIZA SITUATJEI OPERATIVE
A. Teritoriul
a) Asezarea geograflca a unitatii administrativ-teritoriale
Comuna Raducaneni este localizata in partea de sud-est a judetului Iasi, la o distanta
rutiera de cca. 45 km fata de orasul resedinta de judet, pe traseul DN 28 Sabaoani-Iasi-Albita.
Comuna Raducaneni se tnvecineaza la nord si nord-vest cu teritoriul comunei Costuleni, la
sud-vest cu eel al comunei Ciortesti, la sud cu comunele Dolhesti, Mosna si Gorban si la est ~i
nord-est cu comuna Grozesti,
Comuna Raducaneni are in componenta patru localitati: Raducaneni (format prin
contopirea satelor Raducaneni si Bazga), Isaiia, Bohotin si Rosu,
Localitatile s-au format pe valea Bohotinului (Raducaneni, Bohotin ~i Isaiia), care a
constituit ~i un vechi culoar comercial, respectiv pe valea Coziei (satul Rosu), ambele fiind
tributare Jijiei.
Teritoriul comunei Raducaneni apartine reliefului de podis monoclinal al Platfonnei
Moldovenesti, caracterizat prin prezenta platourilor monoclinale si cuestelor, respectiv a formelor
de vale subsecventa, consecventa §i obsecventa, rezultate prin actiunea factorilor erozionali asupra
structurii monoclinale. Portiunea din extremitatea estica a comunei apartine unitatii joase a sesului
Jijiei, care are o latime medie de 2,5 km ~i o altitudine absoluta de cca. 30 m, cu un relief de
acumulare fluviatila.
Altitudinile maxime se intalnesc in partea de NV (ating cca 415 m), unde se desfasoara
treapta cea mai inalta de relief, respectiv platourile Dolhesti-Bunesti, situate la extremitatea estica
a Podisului Central Moldovenesc. Creasta principala se mentine la peste 400 m altitudine pe o
lungime de cca 5 km. Aceasta zona are aspectul unor masive deluroase ~i culmi largi, cu suprafete
structurale intinse ~i cueste frecvente. Aceste trasaturi se datoreaza orizonturilor <lure de calcare si
gresii, iar rezistenta lor la eroziune explica altitudinile maxime din aceasta zona.
Altitudintle minime se intalnesc in sesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul Gorban, fiind de
28-29 m. De la vest spre est, relieful prezinta o serie de trepte succesive, care coboara spre sesul
Pase 2 of27
Pagina 6
Prut-Jijia, intrerupte in zona centrals de valea paraului Bohotin.
Din punct de vedere litologic, teritoriul studiat se incadreaza in unitatea geologies a
Platfonnei Moldovenesti, fiind caracterizat prin alternante de calcare, gresii, nisipuri ~i argile
dispuse monoclinal, cu o cadere generals a straturilor de la nord-vest spre sud-est.
Caracteristicile lito-structurale ale depozitelor superficiale au detenninat evolutia unui relief
structural tipic. Eroziunea exercitata de reteaua hidrografica a detenninat fragmentarea reliefului
in dealuri cu orientarea NV-SE, dintre care se distinge dealul Crasna, situat la limita sud-vestica a
teritoriului comunei, care atinge altitudinea maxima de 415 m.
Pe dreapta ptirdului Bohotin, platoul monoclinal a fost fragmentat de catre afluentii
permanenti sau cu scurgere intermitenta ai acestuia lntr-o serie de dealuri:
• Dealul Ursoaia (270 m) si Gorgului, separate prin paraul Pietrele, afluent al Bohotinului. Pe
dealul Gorgului este amplasata o cariera din care se exploateaza gresii calcaroase ~i nisipuri;
• Platoul Paguba ~i dealul Tarina, situate la sud de localitatea Raducaneni, ale carer versanti au o
expunere favorabila pentru culturile viti-pomicole;
• Dealul Gamet margineste spre vest satul Bohotin, fiind afectat de procese geomorfologice
actuale intense (alunecari, ravenare), cu formele de relief aferente (cornise de desprindere,
corpuri deluviale, organisme torentiale );
• Dealul Bacalu, cu o altitudine de 267 m, localizat La vest de dealul Garnet ~i la sud de
localitatea Raducaneni;
• Dealul Pietris din estul satului Bohotin, cu o altitudine de 225 m, acoperit de pasuni;
• Dealul Chiriloaia, situat In sudul satului lsaiia, acoperit de un masiv forestier;
• Dealul ,,2 Lei", localizat in partea de NV a comunei, constituie prin amplasarea sa punctul de
acces in satul Raducaneni.
Pe stanga vaii Bohotinului se dispun alte forme deluroase, dintre care se <listing:
• Dealul Rediu, la nord-est de satul Rosu, al carui contact cu sesul se face printr-un versant
abrupt;
• Dealul Mannora, impadurit, care domina printr-o frunte de cuesta cu o diferenta de nivel de
peste 150 m sesul Jijiei;
• Dealul Cretu, situat la vest de localitatea Rosu, acoperit cu vegetatie forestiera si Iivezi;
• Dealul Mitoc, situat la NE de Raducaneni, si renumit prin culturile cerealiere, si mai ales prin
cele de vita nobila,
in special dealurile din partea de nord-est a teritoriului comunal sunt acoperite cu paduri.
Formele de vale sunt reprezentate prin vaile celor doi afluenti ai Jijiei de pe teritoriul
comunei, respectiv paraiele Bohotin ~i Cozia, ambele cu o directie NV-SE, consecvente in raport
cu dispunerea stratelor, ~i caracterizate de un profil relativ simetric al vaii.
Situl de vale a permis stabilirea unui drum comercial si fonnarea vetrelor localitatilor care
formeaza in prezent comuna, chiar daca ulterior, prin extindere, intravilanele au ocupat si portiuni
ale versantilor adiacenti,
Relieful sculptural este reprezentat prin versanti afectati de eroziuni putemice ~i alunecari
de teren. Aceasta unitate este fragmentata de la NV la SE de valea paraului Bohotin. La vest de
valea acestui parau aceasta treapta de relief este reprezentata de platouri rotunde cu suprafete
reduse, formate prin sculptarea diferentiala asupra unor roci moi (argile, marne, nisipuri) cu
intercalatii mai consistente (gresii, calcare), cum ar fi dealul Cetatuie-Bazga (290-300 m), in nord
~i dealul Mosnioarei in sud.
Relieful de acumulare este reprezentativ pentru extremitatea estica si nord-estica a
teritoriului comunei, fiind caracteristic vaii paraulu! Bohotin ~i sesului Prut-Jijia, care are o
suprafata cvasi-plana, cu altitudini absolute in intervalul 25-20 m, si o latime de 2,5 km. Aceasta
zonajoasa este presarata cu meandre, garle si brate parasite, Jijia schimbandu-si frecvent cursul.
Sesul pdrdului Bohotin prezinta trei sectoare distincte:
• bazinul de origine erozivo-deluviala Bazga-Raducaneni, cu aspect depresionar;
• sectorul mijlociu al vaii Bohotinului cuprins intre Raducaneni si Isaiia cu largimi 300-500 m
ale sesului;
• sectorul inferior, tn aval de Isaiia in care sesul este strangulat de cantitatea mare de materiale
deluviale si proluvo-coluviale,
Din supra/a/a sesului Prut-Jijia, teritoriului Raducaneni ii apartine portiunea cuprinsa intre
Pase 3 of27
Pagina 7
versant ~i fosta albie minora a Jijiei:
• Lunca interna strabatuta de cursul inferior al paraului Cozia caracterizat prin altitudini mai
coborate ca 1n restul sesului si exces prelungit de umiditate;
• Lunca mijlocie strabatuta atat longitudinal cat si transversal de o retea serpuita de albii parasite
~i balti desecate cu un microrelief de coscove, crapaturi ~i cruste de saruri;
• Lunca externa situata de o parte si de alta a albiei minore a raului Jijia (cursul vechi) cu
altitudini mai ridicate, cu aspect de grind nu prea inalt.
b) Suprafata si cenfiguratia terenului
Fondul forestier este format din cateva masive forestiere care ocupa versantii dealurilor din
teritoriu, totalizand o suprafata de peste 1050 ha, distribuita dupa cum urmeaza:
• un masiv forestier cu o suprafata de 50 ha la sud de satul Raducaneni;
• 2 masive forestiere care tncadreaza la est ~i la vest intravilanul satului Rosu, cu o suprafata
totals de 586 ha.;
• un masiv forestier situat la sud de satul Isaiia cu suprafata de 230 ha;
• un masiv pe platoul Chiriloaia, avand 184 ha.
Fondu/ funciar al comunei este de 8162 ha, iar din punct de vedere al zonarii productiei
agricole se incadreaza in zona a VIII~a, favorabila productiei de came, struguri si fructe.
s·ituatta· terenu l ui · 1a mve
· 1 u 1 comunei · R-d ~
a ucaneru· se prezm· ta dup.a cum urmeaza:
' Procent
Categorla sunraf etei aarlcole Ha
• total fond funciar 8162 100,00%
• suorafata azricola totala 6325 66,12%
• teren arabil 3825 58,42%
• fanete 509 2,90%
• pasuni 1233 25,56%
• vii si peniniere viticole 490 4,45%
• livezi si pepiniere pomicole 268 8,67%
• paduri 1103 23,32%
• alte suprafete 734 7,51%
c) Regimul climateric
Teritoriul acestei comune apartine zonei de climat temperat continental moderat, cu veri
calduroase si iemi geroase cu viscole.
Radiatia solara globala, cu valori medii de 116 kcal/cm2 are o distributie neuniforma, In
cursul anului 40% din total revine perioadei de vara (iulie = 17 kcal/cm"), in timp ce iama se
realizeaza doar 10% (ianuarie = 2.2 kcal/cm/).
Temperatura medie anuala a aerului scade odata cu cresterea altitudinii, fiind de 9,5°C in
zona cu altitudini sub 200 m si de cca 9°C la altitudini de peste 200 m, in special in partea vestica
si nordica a teritoriului.
Cele mai mari valori medii /unare se 1nregistreaza tn iulie (21,5°C ), iar cele mai mici
valori se inregistreaza in ianuarie (-3,9°C). Verile sunt calduroase ~i cu frecvente perioade de
oc
seceta. Temperaturi sub 0 se tnregistreaza din luna septembrie si se prelungesc pana in ultima
decada a lunii mai.
Temperaturile extreme au inregistrat maxime absolute de+ 38,5°C in anul 1980 ~i minime
absolute de - 35°C in anul 1982.
Temperaturile de peste 5°C incep de la 23 martie si dureaza pana spre 11 noiembrie, iar cele ce
depasesc 10°c se inregistreaza lntre 11 aprilie si 20 octombrie (180 -185 zile).
Zile de tnghet cu temperatura minima diurna mai mica sau egala cu o0c, sunt in numar de
115,4, iar zile de vara, cu temperatura aerului maxima diurna mai mare sau egala cu 25°C sunt in
medie de 70.
Umezeala relativa a aerului are valori medii anuale de 75 -76 %.
Cele mai mari valori lunare depasesc 85 - 90 % iarna, iar cele mai reduse coboara pana la 64 - 65
% vara. Important de mentionat este deficitul de umiditate din aer care se inregistreaza in aprilie -
mai (67 - 66%), influentand negativ dezvoltarea vegetatiei,
Nebulozitatea este direct influentata de temperatura ~i umezeala aerului, valoarea medie
Pa e 4 of27
Pagina 8
anuala variind de la 5 zecimi la 6,5 zecimi, cele mai mari valori medii lunare inregistrandu-se
iarna (peste 7 zecimi). Ca urmare, durata efectiva de stralucire a soarelui variaza intre 1900 si
2000 ore/an.
Media precipitatiilor atmosferice pe an este de 570 mm (statia Raducaneni), in zona inalta
a teritoriului, cu altitudini d,.e peste 300 m ~i acoperite de masive paduroase, precipitatiile medii
anuale pot depasi 600 mm. In timpul anului regimul precipitatiilor este neuniform, inregistrandu-
se cantitati mari in perioada aprilie - iunie ~i mici in ianuarie. in proportie de 70% ele cad sub
forma de ploaie, cu exceptia intervalului din ultima decada a lunii noiembrie pana in ultima
decada a lunii martie. Din totalul precipitatiilor, 35-40% cad vara, 23-30% primavara, 17-23%
toamna ~i 10-1 7% iarna.
Caracteristica pentru regimul pluviometric al acestei zone este pe de o parte abundenta, iar
pe de alta deficitul de precipitatii in sezoane diferite ale anului, ambele fenomene avand influente
negative asupra economiei.
Aversele torentiale influenteaza negativ activitatea economica ~i sociala, contribuind la
declansarea alunecarilor de teren si activarea eroziunii, in general, cand precipitatiile depasesc 20
mm/24 ore si solul este deja urned, ori cand sunt mai mari de 40 mm/24 ore si cad pe un sol uscat,
se pot deteriora unele culturi, fiind favorizate procesele de scurgere difuza, de eroziune areolara ~i
torentiala a solului si de deplasare in rnasa.
Vdnturile care bat pe teritoriul zonei analizate se caracterizeaza prin fluctuatii marl de
directie si viteza, fiind determinate atat de circulatia generala a maselor de aer, cat ~i de orientarea
generals a reliefului.
Directia vdnturilor sufera sensibil influenta caracterelor suprafetei topografice, fiind
vizibila o concordanta intre principalele directii de actiune ale vantului ~i orientarea principalelor
interfluvii ~i vai, Orientarea NV ~SE a platourilor ~i culmilor inter fluviale precum si a vailor
Prutului si paraului Bohotin, determina frecventa ridicata de aer pe aceasta directie. in special,
culoarul larg deschis al sesului Prutului ~i Jijiei amplifica orientarea maselor de aer in lungul
acestuia.
In timp, cele mai ridicate valori ale vitezei vantului corespund perioadei de iarna ~i primavara,
cand se depasesc 3 si chiar 4 mis in medie.
Alte fenomene hidrometeorologice care caracterizeaza clima acestei zone ~i influenteaza
negativ activitatea econornica sunt: ceata, bruma, chiciura, poleiul, grindina. Ceata are o frecventa
mare tn sezonul rece, tn perioada decembrie-ianuarie, iar anual, numarul zilelor cu ceata este in
medie de 40. Bruma este un fenomen specific sezonului rece, cand se produce toamna si
primavara, are efecte negative asupra vegetatiei, in anotimpurile de tranzitie, bruma are o
frecventa Iunara maxima in noiembrie (7-8 zile pe sesul Prutului si Jijiei) ~i in martie. Grindina
insoteste de obicei ploile torentiale, frecventa ei fiind de cca 2-2,5 zile pe an.
d) Retele hidrografice
Apele de supra/a/a apartin bazinului hidrografic al Prutului si sunt reprezentate prin Jijia ~i
afluentii sai de dreapta, Bohotinul ~i Cozia, care dreneaza impreuna cu reteaua lor permanents sau
temporara teritoriul comunei.
Pe teritoriul comunei in satul Raducaneni exista un lac natural cu vegetatie hidrofila (Lacul de
Arama).
Raul Prut constituie artera hidrografica majora din regiune, dar cursul sau este in afara
teritoriului Raducaneni,
Raul Jijia curge la limita nord-estica a teritoriului administrativ al comunei, pe o lungime
de 22 km. Latimea albiei minore este de 3-5 m, in schimb sesul Jijiei atinge o latime medie de 2,5
km, avand aspectul unei campii joase presarate cu numeroase garle, brate parasite si meandre,
afectata de exces de umiditate, Datorita pantei foarte reduse a profilului longitudinal, Jijia are o
puternica tendinta de meandrare si de modificare a cursului.
Pdraul Bohotin strabate comuna de la NV la SE, avand o vale consecventa, cu o lungime
totala de 20 km, dintre care 12 km tn teritoriul studiat. Primeste afluenti pe stanga: paraul
Trestiana si alte paraie temporare cu pante reduse de scurgere ~i pe dreapta: paraul Bazga, paraul
Raducaneni, paraul Isaiia, care se caracterizeaza printr-un regim torential, aspect de ravena in
cursul superior, pante marl de scurgere, izvoare puternice, bazin de receptie redus. Bohotinul i~i
are obarsia in afara teritoriului, pe raza comunei Costuleni si debuseaza in sesul Prut - Jijia in
dreptul localitatii Gura Bohotin.
PaPe5 of27
Pagina 9
Pe aliniamentul vaii au evoluat vetrele asezarilor Raducaneni, Bohotin ~i Isaiia. In sectorul
cuprins intre Bazga (Raducaneni) ~i satul Bohotin, valea paraului Bohotin se largeste mult (500
m), dand un aspect depresionar zonei. Paraul primeste afluentul de la Statia de epurare
Raducaneni, care modifies parametrii fizico-chimici ai apei.
Pdrdul Cozia curge la nord si nord-est de intravilanul satului Rosu pe o distanta de cca. 5
km, dupa care se varsa in Jijia. Prezinta o vale lngusta, cu aspect de ravens a albiei minore si panta
de scurgere mare (15-17%). Cursul paraului Cozia se continua pe teritoriul Raducaneni in spatiul
creat intre versant ~i dig. In aceasta zona, debuseaza si valea paraului Corbului, care dreneaza o
mica suprafata din estul teritoriului.
Sursele de alimentare a retelei Jijia sunt alcatuite din:
• surse de suprafata constituite din ploi ~i zapezi, care reprezinta forma principala de alimentare
respectiv 85-90 %. Alimentarea din zapezi reprezinta cca 52%, iar din ploi se asigura cca 48%
din suma anuala a precipitatiilor;
• surse subterane, cu participare de 10-15%.
Debitul mediu multianual al Jijiei este de 12,5 me, masurat la statia hidrometrica
Chiperesti. In perioadele de dezghe] sau ln cele cu volume mari de ape pluviale, in zona joasa de
ses se produc inundatii.
Dupa modul de asociere a surselor de alimentare a retelei hidrografice, teritoriul
Raducaneni, se incadreaza In tipul nivo-pluvial si subteran moderat, cu o scurgere lichida de cca I
litru/sec/km2.
Pe anotimpuri, scurgerea lichida se prezinta astfel:
• iama predomina sursele subterane, iar scurgerea este de cca 20% din cea anuala;
• primavara, scurgerea reprezinta 40-50% din volumul anual;
• vara, volumul de apa transportat reprezinta 20-30% din volumul anual;
• toamna se inregistreaza scurgerea sezoniera minima.
Din punct de vedere chimic, apele sunt bicarbonatate, cu rnineralizare de 500-1000
mg/litru, mai redusa in zona inalta din vest si nord.
Apa subteranii este prezenta in functie de microreliefla 3,70 m- 3,90 m si la 6,60 m.
Din punct de vedere hidrogeologic, cu exceptia sesului Jijia-Prut, teritoriul se incadreaza tn
zona apelor subterane situate in depozite nisipo-argiloase ~i argilo-nisipoase, deluvio-cuaternare si
in gresii, nisipuri si argile sarmatice (bassarabiene si kersoniene).
ln funciie de relief si morfolitologie, apele din zona se pot grupa in:
• ape freatice din zona versantilor deluvio-coluviali, care cuprinde si interfluviile usor inclinate,
puternic influentate de variatia elementelor climatice, cu mineralizare redusa;
• ape freatice de la partea superioara a culmilor interfluviale si platourilor, cu debite mai
importante ~i mineralizare mai ridicata;
• ape freatice din sesuri inguste, cantonate la baza depozitelor grosiere.
Alimentarea lor se face din precipitatii si din unitatile hidrogeologice superioare, prin capatul
ridicat al stratului de la contactul cu versantul. Aceste ape freatice contribuie sensibil la
alimentarea retelei hidrografice, asigurand scurgerea in perioadele lipsite de precipitatii,
in sesul Prut-Jijia, situatia hidrogeologica se prezinta astfel:
• la baza sesului in depozitele de nisipuri ~i prundisuri sunt strate acvifere cu debit constant ~i
variatii de nivel reduse;
• la partea superioara a sesului, in depozitele fine argilo-nisipoase cu intercalatii de nisipuri,
stratul acvifer este lenticular avand duritate mare, mineralizare ridicata ~i mari variatii de nivel,
astfel ca pot afecta partea inferioara a profilului de sol. Aceste ape freatice se incadreaza in
tipul pseudoacvifer liber, autohton, moderat oscilant. Ele determina procesele de gleizare,
salinizare si alcalinizare a solurilor;
• in cadrul profilului de sol, de obicei in partea lui inferioara, apare un orizont pedofreatic cu
mari variatii de nivel.
in platourile cu altitudini cuprinse tntre 200-300m exista o panza freatica care este situata
mult mai sus decat placa de calcar sarmatian, fiind pusa in evidenta prin izvoare, umezirea
terenului, vegetatie hidrofila, ~i prin alunecari de teren.
Cea mai importanta panzii subterana este situata sub nivelul placii de calcar oolitic
(200m), debutand cu numeroase izvoare care apar pe versantul drept al vaii Bohotinului:
Pa11e 6 of27
Pagina 10
Raducaneni - ,,La Izvoarele Minerale", .Pietrisul Bohotinului", Isaiia - ,,In pornituri" etc. In
localitatea Raducaneni au existat pana in anul 1971, 3 izvoare considerate cu apa minerala
curativa, situate in padurea Soci si la marginea vestica a comunei un izvor denumit ,,Fantana din
piata". in urma unor lucrari de captare cele trei izvoare din padure au fost conduse intr-un rezervor
comun de unde dreneaza cu un debit stabil.
Apele minerale din zona sunt bicarbonatate, sulfatate, calcio-magneziene, lipsite de H2S,
unele din ele fiind slab feruginoase.
Izvoarele minerale de la Raducaneni apar la altitudinea de 188-194 m. Din cele 9 izvoare, 3 sunt
captate. In anul 1986 debitul captat era de 15 litri/min. Apa este oligominerala, sulfatata §i
carbonata-sodica,
Prin prelevarea probelor de apa de la aceste izvoare s-a constat ca, pentru imbuteliere, eel mai apt
este izvorul de langa Biserica Catolica.
Dupa parerea specialistilor, apele minerale din aceasta zona ar putea fi imbuteliate, deoarece
debitele existente ar asigura 15.000-20.000 litri de apa in 24 de ore.
Faciesul nisipos ~i nisipo-argilos permite acumularea unor rezerve de apa, dar care sunt greu de
captat din cauza finetei granulometriei, care face ca circulatia apei sa fie foarte lenta. Apele
subterane din ses sunt alimentate din precipitatii si din infiltratia apei scurse de pe versanti si din
paraiele aferente ~i afluentii acestora permanenti.
e) Cai de comunicatie rutiere
In ceea ce priveste situarea in raport cu infrastructura majora de ciii de comunicatie,
comuna Raducaneni beneficiaza de traseul DN 28, care traverseaza teritoriul administrativ pe
directia NV -SE, concentrand pe traiectoria sa si intravilanele a trei dintre localitatile componente
(Raducaneni, Bohotin si Isaiia). De mentionat 1nsa ca acest drum national a fost reclasat din drum
judetean, ~i este singura axa majors de circulatie care structureazateritoriul. Legaturile cu unitatile
administrative care nu se situeaza pe aceasta axa sunt asigurate printr-un drum judetean (DJ 244
F), care conecteaza comunele Dolhesti, Mosna ~i Grozesti cu centrul de sistem, respectiv printr-un
drum comunal (DC 66) care face legatura cu comuna Ciortesti,
Legatura cu municipiul Iasi este asigurata de artera nationala DN 28 Sabaoani-Iasi-Albita
care asigura ~i tranzitul spre punctul de frontiera Albita.
Reteaua de drumuri c/asificate din comuna Raducaneni este compusa din urmatoarele
drumuri:
• DN 28 (Sabaoani - Tg. Frumos - Iasi - Albita) - se desfasoara pe o lungime de cca. 13
km pe teritoriul administrativ al comunei ~i deserveste satele Raducaneni, Bohotin si lsaiia, este
asfaltat si are un carosabil de 7 m latime cu acostamente de 1,5 m Iatirne.
Pe teritoriul intravilan lungimile de drum (DN28) sunt urmatoarele:
• Raducaneni 6 km (intrare km 110+351, iesire 116+250);
• Bohotin 2 km (intrare kml 16+250, iesire kml 18+280);
• Isaiia 0,67 km (intrare km 119+885, iesire km 120+555).
Clasa tehnicii a drumului DN 28 pentru localitatile Raducaneni, Bohotin, Isaiia este III (stabilita in
conformitate cu Ordinul MT nr. 46/27.01.1998).
Pe teritoriul comunei starea drumului DN 28 este buna,
• DJ 244F (Dolhesti-Bohotin-Grozesti)cu o lungime de cca 10 km pe teritoriul administrativ al
comunei deserveste satul Bohotin. Drumul este partial asfaltat, partial pietruit.
• DC 56 deserveste satele Raducaneni-Rosu este din pamant si are o lungime de cca. 3 km pe
teritoriul comunei.
• DC 66 (Raducaneni - Ciortesti) este din pamant ~i are o lungime de cca.3 km pe teritoriul
comunei.
Starea de viabilitate a drumurilor din cornuna Raducanenipoate fi caracterizata ca buna pe
tronsonul asfaltat, circulatia auto realizandu-se in conditii bune ~i de siguranta.
f) Zone de agrement
Terenul de fotbal Bazga.
Baza sportiva Raducaneni.
g) Obiectivele turistice, economice, instltutnle de interes public, de cult, muzeistic, scoli ~i
alte locuri ce pot prezenta interes pentru activitatea de mentinere a ordinii publice
Comuna Raducaneni, ca pozitie geografica, se afla intr-o zona favorizata, cu potential
turistic si de agrement ridicat .
Pase 7 of27
Pagina 11
Potentialul forestier important, fondul de flora ~i fauna, calitatea peisagistica ~i a unor
bogatii cum ar fl: izvoarele feruginoase, carierele de piatra, oglinzile de apa, siturile arheologice,
sunt suficiente argumente pentru a detennina vizitarea acestor locuri.
Pe de alta parte, locul este plin de istorie. S-au gasit vestigii arheologice datdnd din
secolele XI - Xll. Exista chiar vestigit arheologice de tipul Riiducaneni ~i o cultura de tipul
Riiducaneni ce au acoperire In codrii Orheiului, Podisul Central Moldovenesc, codrii Lapusnei si
codrii Tigheciului studiate in 39 de situri arheologice. Asadar ~i aceste aspecte pot fi valorificate
pentru atractia turistilor.
Proprietiqile curative ale izvoarelor din piidurea de la Riiducdneni au fost descoperite in
primele decenii ale secolului XX, oamenii vorbind atunci de rolul lor ,,tamaduitor". Fara sa fie
consemnat oficial, apele de Raducaneni erau consumate de membrii familiei regale a Romaniei.
Principalii factori naturali de cura sunt cele doua surse cu ape minerale bicarbonatate, sulfatate,
calcice, magneziene, sodice, usor carbogazoase, oligometalice, atennale, ce au o mineralizare
totala de 1 ,4-1 ,7g/l.
Factorii terapeutici existenti sunt indicati lndeosebi In tratarea urmatoarelor afectiuni:
• afectiuni ale tubului digestiv §i ale glandelor anexe (ficat);
• afectiuni renale (rinichi, cai urinare ).
Aceste ape nu sunt exploatate la capacitate, autoritatilor locale revenindu-le sarcina de a
atrage investitori care sa val orifice aceasta ,,comoara', ce se iroseste.
Alte obiective antropice de interes local de pe teritoriul comunei sunt:
• "Digul Boieresc", zona de ulita evreiasca dintre biserica ortodoxa si cea catolica, datand din
secolul XIX, o data cu colonizarea evreilor din Polonia §i Galitia in satul Raducaneni;
• Biserica Ortodoxa din Bazga (Raducaneni) sec XIX;
• Scoala din Bazga datand de la 1913;
• Biserica Ortodoxa din cimitirul Raducaneni sec. XIX;
• Biserica Catolica din Raducaneni - 1840;
• Cantonul Silvie din Raducaneni=- 1930 (arhitectura neo Romaneasca);
• Biserica Sf"antul Nicolae din Bohotin-1842-1845;
• Rezervatia Arheologica situata la est de satul Bohotin - asezare neolitica,
Pe teritoriul acestei cornune, sunt cateva locuri inc/use 'in categoria rezervafiilor:
• Un astfel de loc 11 reprezinta rezervatia naturalii de interes national .Bohotin Pietrosu"
(suprafata 0,91 ha) rezervatie geologica-paleontologica declarata conform Legii nr.5/2000.
Rezervatia este situata pe raza Iocalitatii Bohotin, 1n apropierea DN 28 Iasi - Husi, pe versantul
nordic al Dealului Mosna (intre 159 ~i 200 m altitudine). Aceasta rezervatie este considerata o
,,relicta" sarmatiana cu nurneroase specii de moluste, astazi disparute, Motivul ocrotirii 11
reprezinta bogata fauna fosila din gresiile ~i nisipurile lumaselice §i caracterul ei de fauna
amestecata (specii salmastre, dulcicole si terestre). Fenomenul este unic in Sarmatianul din
Platforma Moldoveneasca ~i printre putinele din tara, Se adauga ~i identificarea celui mai vechi
molar de cal fosil (Hipparion sannaticum) din tara noastra;
• Rezervatia geologica-paleontologica de interes stiintific national .Pdrdul Pietrei - Bazga
Raducaneni" declarata prin HG 2151/2004 (30 noiembrie) privind instituirea regimului de arie
naturala protejata pentru noi zone. Rezervatia este localizata la SV de localitatea Raducaneni, la
cca 900 m de intravilanul localitatii, pe drumul DE 164, si are o suprafata de 0,5 ha. Cuprinde
0,5 ha de teren neproductiv - foste cariere de calcar si nisipuri. Aici se ocrotesc depozite de
fauna fosilifera din fosta Mare Sarmatica;
• Movila tumulara probabil dacica sau chiar mai veche, din punctul Dambul Amezii din satul
Isaiia;
• Siturile arheologice, care sunt cercetate sistematic, Isaiia - ,, Balta Popii" ~i Bazga -
,, Cetatuie ":
• Rezervatia arheologicii Pdrdul Hameiosul (islaz comunal) - sat Raducaneni;
• Platoul ; La Hdrtie" cu etajul fagului - monument natural de interes local.
Continuitatea locuirii culoarului format 'intre paraul Bohotin ~i paraul Cozia este atestata de
succesiunea unnelor de locuit din epoca paleoliticului ~i pana astazi, in vetrele satelor actuate sau
in apropierea acestora.
Cercetarile arheologice efectuate pana In prezent tn acest perimetru, au dus la descoperirea
Pa11e 8 of27
Pagina 12
numeroaselor vestigii preistorice, conturandu-se o importanta vatra de locuire umana din preistorie
pana astazi.
Aceste ~ezari §i situri arheologice sunt cuprinse in lista monumentelor istorice:
• Casa Roset - Catargiu, sec XIX (prezenta in ,,Lista monumentelor istorice din judetul Iasi" la
numarul 24 B 568);
• Situ/ arheologic de la Riiduciineni, punct .La cireadii", la 200 m VSV de sat, cod IS-I-s-B-
03644;
• Asezare sec. IV Epoca daco-romanii=sat Raduciineni .La cireada", la 200 m VSV de sat, cod
Is-I-m-B-03644.01;
• Asezare sec 111 -Ila. Chr. Latcne, cultura geto-dacica, sat Raduciineni, ,,La cireadii", la 200 m
VSV de sat, cod Is-I-m-B-03644.02;
• Cetate - Latcne, culturd geto-dacicii, sat Rdducaneni, .La cireada", la 200 m VSV de sat, cod
Is-I-m-B-03644.03;
• Asezare epoca bronzului tdrziu, cultura Nouii, sat Riiducdneni, ,,La cireadd ", la 200 m VSV de
sat, cod Is-I-m-B-03644.04;
• Asezare eneolitic, cultura Cucuteni, sat Riiducaneni, ,.La cireada", la 200 m VSV de sat, cod
Is-I-m-B-03644.05;
• Situ/ arheologic de la Riiducdneni, punct Hameiosul, pe malul drept al paraului Hameiosul, la 1
km SE de sat, cod IS-I-s-A-03645;
• Asezare Raducaneni sec. XI-XII Epoca Medieval Timpurie, punct Hameiosul, pe malul drept al
paraului Hameiosul, la 1 km SE de sat, cod IS-I-m-A-03645,01;
• Asezare Latcne, culturii geto-dacica, sat Raducaneni, punct Hameiosul, pe malul drept al
paraului Hameiosul, la 1 km SE de sat, cod IS-I-m-A-03645,01.
Alte descoperiri arheologice pe teritoriul comunei:
• in vatra satului Raducaneni, langa biserica catolica, doua asezari de tip ,,Noua,,;
• 1n marginea de sud a fostului sat Bazga, pe un platou inalt, o asezare cucuteniana suprapusa si
distrusa partial de o cetate geto-dacica; in acelasi loc, locuirea geto-dacica suprapune o alta,
apartinand culturii ,,Noua" din bronzul tarziu, aparand aici $i fragmente din sec. IV;
• la est de cetatea geto-dacica, la o distanta de 500 m, a fost identificata o asezare "Cucuteni -A".
• la sud-vest de cetatea geto-dacica, in punctul numit "Buzguta", s-a descoperit o noua asezare
,,Cucuteni -A" $i una ,,Santana de Mures"
• la circa 2,5 km nord-est de satul Raducaneni, pe latura stanga a paraului Mitoc, s-au gasit doua
amfore Romane, iar pe latura dreapta fragmente ceramice din "Hallstatt-ul tarziu" si "Santana
de Mures";
Prin cercetarile inteprinse pentru realizarea Repertoriului Arheologic al judetului Iasi s-au
descoperit urmatoarele statiuni arheologlce:
• Bohotin - in marginea de vest a satului, in punctul ,,Gradina lui Besleaga" s-a descoperit in
anul 1983 o asezare ,,La Tene";
• Isaiia - In dreptul cetateanului Stratulat loan, in drum, s-a descoperit un cuptor de ars vase
continand doua ulcioare intregi apartinand culturii ,,Santana de Mures";
• Rosu - in punctul ,,Crama Frantz Dasca" (Fantana CAP), situata la circa 700m sud de sat, s-a
descoperit o asezare din paleoliticul final. La circa 500 m est de asezarea paleolitica, in
apropierea fostului sector zootehnic, s-a identificat o asezare hallstattiana tarzie,
Ohiective de utilitate publicii:
in localitatile Comunei Raducaneni functioneaza urmatoarele obiective de utilitate publica:
• Localitatea Riiduciineni: Liceul Teoretic ,,Lascar Rosetti"; gradinita cu program normal
Raducaneni; gradinita cu program prelungit Raducaneni; scoala primara Trestiana; scoala
primara Bazga; cabinete medicale individuale - medicina de familie; centru medical cu statie de
salvare; farmacii umane; farmacie fitosanitara, farmacii veterinare; cabinete stornatologice;
trezoreria Raducaneni; Biserica Ortodoxa ,,Sf. Dumitru"; Biserica Ortodoxa ,,Sf. Parascheva";
Biserica Romano - Catolica ,,Sf. Ap. Petru ~i Pavel"; Primaria Comunei Raducaneni; pare
dendrologic; pare de joaca pentru copii; Politis; Politia de frontiera; Jandarmeria; Judecatoria
Raducaneni; Parchetul de pe langa Judecatoria Raducaneni; Districtul de drumuri; Casa Nazaret;
CEC; BRD; Posta; EON; finna de cablu tv; cooperatie (birouri magazine); Caminul cultural si
Biblioteca; Ocolul silvic; OCPI Iasi - BCPI Raducaneni; statia peco; casa de schimb valutar;
P e9of27
Pagina 13
grupa de pompieri locali; moara de grau ~i de porumb; brutarie; piata agroalimentara; intemet-
cafe, baruri; magazin de piese auto; Birou Notarial; depozit de lemne si materiale de constructii;
cimitir ortodox, cimitir catolic; statie de transformare a energiei electrice; statie de epurare; statie
de pompare; magazine mixte cu profil alimentar; magazine cu profil nealimentar; atelier reparatii
tv; atelier de prelucrare a pielii; atelier auto; vulcanizare; atelier de croitorie, fierarie, strungarie;
salon frizerie-coafura; sectie mixta apa-canal; atelier de reparatii instalatii electrice; fabrics
conserve legume, fructe; fabrica de obiecte din plastic; ateliere de dulgherie, tamplarie; gater.
• Localitatea Bohotin: scoala gimnaziala nr. l Bohotin; scoala primara nr.2 Bohotin; cabinet
medical individual - medicine de familie; farmacie umana; magazine mixte; Biserica Sfantul
Nicolae din Bohotin; moara cu ciocanele; depozit materiale de constructii; cimitir; atelier
tamplarie; baruri; moara de porumb; statie de pompare canalizare; statia de pompare apa
potabila; statia de clorinare apa potabila.
• Localitatea Isaiia: scoala primara Isaiia; Biserica Ortodoxa ,,Sf. Mihai ~i Gavriil" din satul
Isaiia; casa parohiala; magazine mixte; statia de clorinare apa potabila; statia de pompare
canalizare; exploatarea de piatra .La Cariera"; cimitir; magazine mixte.
• Localitatea Rosu: scoala gimnaziala Rosu; Biserica Ortodoxa ,,Sf. Ap. Toma"; casa parohiala;
magazine mixte; moara de porumb.
Obiective religioase si de cult in comuna Raducaneni:
• Biserica Ortodoxa ,,Sf. Dumitru" din satul Raducaneni;
• Biserica Ortodoxa ,,Sf. Parascheva" din satul Raducaneni;
• Biserica Romano - Catolica ,,Sf. Ap. Petru ~i Pavel" din Raducaneni;
• Biserica Ortodoxa ,,Sf. Mihai si Gavriil" din satul Isaiia;
• Biserica Ortodoxa ,,Duminica Tuturor Sfintilor" din satul Bazga;
• Biserica Ortodoxa ,,Sf. Constantin si Elena" din satul Bohotin;
• Biserica Ortodoxa ,,Sf. Ap. Toma" din satul Rosu,
h) Conducte magistrale de transport de produse petroliere cu instalatiile aferente, lungimea,
traseul
Nu este cazul.
B. Populatia
a) Numarul populatiei ~i structura acesteia dupa varsta, sex, nationalitate
· comunet · R awducanenti la 1 liuli1e 2011, ne eruoe d.e varsta
P ouu l.a/1a w ~ w §1 sexe
2013 Grupe de varsta -Total Sex-Total Nr. pers. 7745.00
2013 Grupe de varsta - Total Sex -Masculin Nr. pers. 3900.00
2013 Grupe de varsta - Total Sex - Feminin Nr. pers. 3845.00
2013 Grupe de varsta - 0- 4 ani Sex-Total Nr. pers. 400.00
2013 Grupe de varsta - 0- 4 ani Sex - Masculin Nr. pers. 224.00
2013 Grupe de varsta - 0- 4 ani Sex - Feminin Nr. pers. 176.00
2013 Grupe de varsta - 5- 9 ani Sex-Total Nr. pers. 540.00
2013 Grupe de varsta - 5- 9 ani Sex- Masculin Nr. pers. 304.00
2013 Grupe de varsta - 5- 9 ani Sex - Feminin Nr. pers. 236.00
2013 Grupe de varsta - 10-14 ani Sex-Total Nr. pers. 620.00
2013 Grupe de varsta - 1 0-14 ani Sex - Masculin Nr. pers. 329.00
2013 Grupe de varsta - 10-14 ani Sex - Feminin Nr. pers. 291.00
2013 Grupe de varsta - 15-19 ani Sex-Total Nr. pers. 558.00
2013 Grupe de varsta - 15-19 ani Sex - Masculin Nr. pers. 268.00
2013 Grupe de varsta - 15-19 ani Sex - Feminin Nr. pers. 290.00
2013 Grupe de varsta - 20-24 ani Sex - Total Nr. pers. 562.00
Pa e IO of27
Pagina 14
2013 Grupe de varsta - 20-24 ani Sex - Masculin Nr. pers. 274.00
2013 Grupe de varsta - 20-24 ani Sex - Feminin Nr. pers. 288.00
2013 Grupe de va.rsta - 25-29 ani Sex - Total Nr. pers. 558.00
2013 Grupe de varsta - 25-29 ani Sex - Masculin Nr. pers. 306.00
2013 Grupe de varsta - 25-29 ani Sex - Feminin Nr. pers. 252.00
2013 Grupe de varsta - 30-34 ani Sex - Total Nr. pers. 544.00
2013 Grupe de varsta - 30-34 ani Sex - Masculin Nr. pers. 288.00
2013 Grupe de varsta - 30-34 ani Sex- Feminin Nr. pers. 256.00
2013 Grupe de varsta - 35-39 ani Sex-Total Nr. pers. 573.00
2013 Grupe de varsta - 35-39 ani Sex - Masculin Nr. pers. 309.00
2013 Grupe de varsta - 35-39 ani Sex - Feminin Nr. pers. 264.00
2013 Grupe de varsta - 40-44 ani Sex-Total Nr. pers. 629.00
2013 Grupe de varsta - 40-44 ani Sex - Masculin Nr. pers. 345.00
2013 Grupe de varsta - 40-44 ani Sex - Feminin Nr. pers. 284.00
2013 Grupe de varsta - 45-49 ani Sex-Total Nr. pers. 460.00
2013 Grupe de varsta - 45-49 ani Sex -Masculin Nr. pers. 259.00
2013 Grupe de varsta - 45-49 ani Sex - Feminin Nr. pers. 201.00
2013 Grupe de varsta - 50-54 ani Sex-Total Nr. pers. 362.00
2013 Grupe de varsta - 50-54 ani Sex - Masculin Nr. pers. 187.00
2013 Grupe de varsta - 50-54 ani Sex - Feminin Nr. pers. 175.00
2013 Grupe de varsta - 55-59 ani Sex-Total Nr. pers. 391.00
2013 Grupe de varsta - 55-59 ani Sex - Masculin Nr. pers. 206.00
2013 Grupe de varsta - 55-59 ani Sex - Feminin Nr. pers. 185.00
2013 Grupe de varsta - 60-64 ani Sex-Total Nr. pers. 370.00
2013 Grupe de varsta - 60-64 ani Sex - Masculin Nr. pers. 157.00
2013 Grupe de varsta - 60-64 ani Sex - Feminin Nr. pers. 213.00
2013 Grupe de varsta - 65-69 ani Sex-Total Nr. pers. 273.00
2013 Grupe de varsta - 65-69 ani Sex - Masculin Nr. pers. 117.00
2013 Grupe de varsta - 65-69 ani Sex - Feminin Nr. pers. 156.00
2013 Grupe de varsta - 70-74 ani Sex-Total Nr. pers. 305.00
2013 Grupe de varsta - 70-74 ani Sex - Masculin Nr. pers. 104.00
2013 Grupe de varsta - 70-74 ani Sex - Feminin Nr. pers. 201.00
2013 Grupe de varsta - 75-79 ani Sex-Total Nr. pers. 282.00
2013 Grupe de varsta - 75-79 ani Sex - Masculin Nr. pers. 109.00
2013 Grupe de varsta - 75-79 ani Sex - Feminin Nr. pers. 173.00
2013 Grupe de varsta - 80-84 ani Sex-Total Nr. pers. 211.00
2013 Grupe de varsta - 80-84 ani Sex - Mascutin Nr. pers. 77.00
2013 Grupe de varsta - 80-84 ani Sex - Feminin Nr. pers. 134.00
Pao" I] of27
Pagina 15
2013 Grupe de varsta - 85 ani ~i Sex-Total Nr. pers, 107.00
peste
2013 Grupe de varsta - 85 ani si Sex- Masculin Nr. pers. 37.00
peste
2013 Grupe de varsta - 85 ani ~i Sex - Feminin Nr. pers. 70.00
peste
Populatia stabtla dupa etnie, pe sexe si pe localitli/i la recensdmantul populatieisi al locuintelor
din anul 2011.
Populatia Etnia Informatie
Localitatea Sexul stabila nedisponibi la
total Romani Maghiari Romi Polonezi Italieni
Raducaneni Total 7200 6499 * 331 * * 365
Masculin 3638 3253 * 178 * * 203
Feminin 3562 3246 - 153 - - 162
Raducaneni Total 5065 4458 * 331 * * 271
Masculin 2558 2220 * 178 * * 156
Femin in 2507 2238 - 153 - - 115
Bohotin Total 1240 1190 - - - - 50
Masculin 624 600 - - - - 24
Feminin 616 590 - - - - 26
Isaiia Total 311 304 - - - - 7
Masculin 146 143 - - - - 3
Feminin 165 161 - - - - 4
Rosu Total 584 547 - - - - 37
Masculin 310 290 - - - - 20
Feminin 274 257 - - - - 17
*) Numdr redus de cazuri de observare (mai mic de 3)
Structura populatiei comunei Raducaneni dupii apartenenfa confesionala.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (66,51%), cu o
minoritate de romano-catolici (28,08%).
Pentru 5,07% din populatie, nu este cunoscuta apartenenta confesionala.
b) Ocupatii de baza ~i/sau temporare
Activitatea economica locala predominanta la nivelul comunei Raducaneni, o constituie
agricultura, cu precadere de subzistenta.
Se tnregistreaza productii de referinta in domenii ca viticultura, pomicultura ~l
legurnicultura,
c) Date demografice
Dinamica relatiilor demografice dintre oras si zona rurala adiacenta in care este inclusa
comuna Raducaneni evidentiaza in final un avantaj categoric pentru mediul urban. Astfel, raportul
dintre populatia nascuta in oras ~i cea provenita din alte localitati releva aportul important al
sporului migratoriu in cresterea populatiei urbane.
Inexistenta locurilor de munca in domeniul industrial si lipsa capitalului pentru dezvoltarea
unei agriculturi competitive, lipsa posibilitatilor de calificare, cat si nivelul relativ modest al
dotarilor comunei au detenninat o mare parte din tineretul rural sa emigreze spre orasele marl
(Iasi) sau in tari din vestul Europei in cautarea unui loc de munca bine remunerat.
Somajul este un fenomen social cu influente negative asupra dezvoltarii atat a comunei
Paze 12 of27
Pagina 16
Raducaneni, cat si a intregului judet, este rezultatul direct al proceselor de restructurare si
adaptare a marilor intreprinderi din municipiul Iasi la cerintele unei economii de piata.
Comuna Raducaneni, prezinta un fenomen al somajului cronicizat, grefat pe o cornponenta
economics specifica locala, dar si pe plan national, economia romaneasca nereusind sa se
redreseze nici In prag de aderare la UE. Astfel, la nivelul anului 1996, rata somajului inregistra o
valoare de 12, 4 % din efectivul de populatie activa. Evolutiile ulterioare acestei perioade ne
permit sa estimam ca rata somajului nu s-a modificat considerabil, pe fondul unei mediocritati In
plan economic ~i investitional.
For/a de muncii tn Comuna Riiduciineni la nivelul anului 2013
2013 Nurnar rnediu de salariati Numar persoane 390.00
2013 Sorneri lnregistrati la sfarsitul anului, pe Sex-Total Nurnar persoane 333.00
sexe
2013 Someri lnregistrati la sfarsitul anului, pe Sex- Nurnar persoane 221.00
sexe Masculin
2013 Someri lnregistrati la sfarsitul anului, pe Sex- Numar persoane 112.00
sexe Feminin
C. Evenimente social-economice, politice sau religioase
a) Sarbaror! nationale
Nu este cazul.
b) Zilele municipiilor, oraselor, comunelor
Nu este cazul.
c) Sarbatorile organlzattilor ~i asociatiilor profesionale
Nu este cazul.
d) Sarbatori religioase la nivel national si local
Hramuri bisericesti, sii.tqti:
• hramul Bisericii Ortodoxe ,,Sf. Dumitru" din satul Raducaneni;
• hramul Bisericii Ortodoxe ,,Sf. Parascheva" din satul Raducaneni;
• hramul Bisericii Romano - Catolice ,,Sf. Ap. Petru si Pavel" din Raducaneni;
• bramul Bisericii Ortodoxe ,,Sf. Mihai si Gavriil" din satul Isaiia;
• hramul Bisericii Ortodoxe ,,Duminica Tuturor Sfintilor" din satul Bazga;
• hramul Bisericii Ortodoxe ,,Sf. Constantin si Elena" din satul Bohotin;
• hramul Bisericii Ortodoxe ,,Sf. Ap. Toma" din satul Rosu.
e) Manifestari traditionale perlodice
Nu este cazul.
D.Starea infractionata si conrravenrionala
Dinamica principalelor activitati de cercetare penala cu A. C. inregistrate In anul
2020 pe raza comunei Raducaneni, comparativ cu anul 2021
infractiuni 2020 2021 diterente
existente 236 198 - 38
lnreaistrate 274 263 -11
restituite 7 3 -4
primite 4 0 -4
predate 5 2 -3
Total 318 232 -86
prin RTUP (trim. Judecata) 30 21 -9
Solution ate prin clasare 208 130 -78
alte solutii 80 81 +1
ramase 198 230 +32
Pa 13 of27
Pagina 17
Zone de rise identificate pe Iinie de violenta
1. zona centrala a satului Raducaneni, in proximitatea discotecilor, barurilor, altor unitati
comerciale care vand bauturi alcoolice;
2. zonele adiacente unitatilor de invatamant, in special zona adiacenta Liceului Lascar Rosetti
din satul Raducaneni.
Starea contraventiouala inregistrata in annul 2021 374 de sanctiuni cu 18 mai multe
comparativ cu anul 2020.
Pe acte nonnative situatia se prezinta astfel:
L.G. nr. 61/1991 - 183
O.U.G. nr. 195/2002- 66
O.G. 97/2005 -6
L. G. 55/2020 - 108
Alte acte - 11
Alte activitati:
Pers. Amprentate/fotografiate - 58
Stari conflictuale aplanate - 3 5
Stan conflictuale intrafamiliale - 28
- participari·1 a executarii sili
s rte - 5
Dinamica lucrarllor ~i cauzelor penale cu A. N. in anul 2020 cornparativ cu anul
2021
2020 2021 diferente
Existente 130 122 -8
In evidenta activa 78 81 +3
Inrezistrate total 47 44 -3
Dosare In lucru 177 168 -9
Rezolvate total 54 55 +1
Ramase in lucru 122 113 -9
ACTIVITATEA DE PREVENIRE
Activitatea de prevenire s-a subscris obiectivelor stabilite prin programele nationale initiate
de catre l.G.P.R. si s-a materializat intru-n numar de 22 de actiuni, din care 18 cu effective largite
~i 141 controale directe, din care:
- actiuni pentru prevenirea faptelor comise contra persoanei - 12
- actiuni preventive Silvie - 2
- actiuni de prevenire a faptelor comise contra patrimoniului - 4
- actiuni pe linie de urmariri - 1
- actiuni pe linie de evidenta populatiei - l
~ actiuni pe linia sigurantei rutiere - 2
Infractiuni descoperite cu aceasta ocazie - 18 ( 6 in flagrant)
*)datele sunt conform adresei nr. 971033 din 19.01.2022, emisa de catre Sectia V Politte Ruralii Raducaneni.
CAPITOLUL II.
DISPOZITIVELE DE ORDINE ~I SIGURANTA PUBLICA, MISIUNILE $1 ZONELE DE
RESPONSABILITATE
A. Dispozitivele de ordine ~i siguranta publica ~i zonele de responsabilitate
in virtutea atributiilor rezultate din Legea nr. 155/2010, Politia Locals a Comunei
Raducaneni, desfasoara activitati de mentinere a ordinii ~i sigurantei publice, motiv pentru care va
organiza posturi fixe si/sau patrule mobile amt pedestre cat # auto, patrule proprii sau
alcatuind patrule mixte impreunii cu agenfi ai Politiei Romane sau Inspectoratului de
Pa e 14 of27
Pagina 18
Jandarmi, ca urmare a colaborarilor ce urmeazd a ft tncheiate cu aceste institutii, intr-un viitor
cat mai apropriat, pe raza administrativ-teritoriala a Comunei Raducaneni, in urmatoarele sectoare
de siguranJi'ipub/icii, respectiv zone de patrulare, astfel:
I. SECTORUL DE SIGURANTA NR.1 RADUCANENI, cuprinde:
1. wna de patrulare nr. J, ale carei limite sunt prezentate in anexa nr .l • parte integranta a
prezentului plan de ordine si siguranta publica:
a) itinerarul de patrulare nr.1: sediul Politei Locale - Statia Pecotdezactivata)- fam.Dima
- fam.Lupu Maria - fam.Lupu Camlin- fam.Visan - fam.Tapu - fam.Augustin - UAMS -
Gradinita - magazin Grigostar - Restaurant - sediul Politiei Locale;
b) itinerarul de patrulare nr.2: sediul Politei Locale - fam.Marcoci - Moara de grau -
fostul sediu CAP - fam.Dodu - magazin satesc - UAMS - Gradinita - fam.Arva -
fam.Roman- sediul Politiei Locale.
2.zona de patrulare nr.2, ale carei limite sunt prezentate in anexa nr.2, parte integranta a
prezentului plan de ordine ~i siguranta publica;
a) itinerarul de patrulare nr.I: sediul Politei Locale - magazin Apascaloaie - depozit
materiale Niculita - Statie Peco - retur pana la magazin Apascaloaie - Pare Dentrologic -
Plata Agroalirnentara - Biserica Catolica - fam.Moraru - fam.Frant - Biserica Catolica -
farn.Encut - sediul Politiei Locale.
s.zon« de patrulare nr.3, ale carei limite sunt prezentate in anexa nr.J, parte integranta a
prezentului plan de ordine si siguranta publica:
a) itinerarul de patrulare nr.1: sediul Politei Locale - statie auto de persoane - depozit
Ozana - fam.Dura - fam.Balan - Biserica Ortodoxa - fam.Tarhon - statie auto de persoane
- sediul Politei Locale;
b) itinerarul de patrulare nr.2: sediul Politei Locale - statie auto de persoane - ciusmea -
Biserica Ortodoxa - fam.Atasiei - fam.Irimia - ciusmea - fam.Balint - sediul Politei
Locale;
c) itinerarul de patrulare nr.3: sediul Politei Locale - fam.Balint - fam.Closca -
fam.Apreutesei - fam.Poputa+ fam.Dima - sediul Politei Locale.
4.postul [ix de pazii $i control nr.J, post cu centrul la sediul vechi al primariei §i ale carui
limite sunt date, reprezentate de perimetrul curtii sediului vechi al primariei.
Acest post se asigura de regula de catre un agent de paza in post fix si se executa de regula,
intre orele 20 - 06, zilnic.
II. SECTORUL DE SIGURANTA NR.2 RO~U, cuprinde:
1. zona de patrulare nr.1, ale carei limite sunt prezentate in anexa nr.4, parte integranta a
prezentului plan de ordine ~i siguranta publica.
a) itinerarul de patrulare nr.l: sediul Politei Locale - Peco vechi - Deal Donea(intrarea 1n
sat) - Biserica Ortodoxa - magazin satesc - Scoala generala - fam.Boureanu - Deal
Ezarutjesirea din sat) - Calarasi - Gradinita - sediul Politei Locale;
b) itinerarul de patrulare nr.2: sediul Politei Locale - Gradinita - Calarasi - Deal Ezaru -
fam.Boureanu - fam.Munteanu - fam.Trifan+ Scoala Generals - fam.Ursu - fam.Chiciuc
- Scoala Generela - magazin satesc - Biserica Ortodoxa - Deal Donea - Peco vechi -
sediul Politei Locale.
III. SECTORUL DE SIGURANTA NR.3 BOHOTIN, cuprinde:
1. zona de patrulare nr.J, ale card limite sunt prezentate in anexa nr.5, parte integranta a
prezentului plan de ordine si siguranta publica:
a) itinerarul de patrulare or.1: sediul Politei Locale - Peco - Baza de receptie - magazin
Petrea- fam. Ifrose - fam.Nastase - Fenna de vite - fam.Cretu - DN28 - Baza de receptie
- Peco - sediul Politei Locale.
2. zona de patru/are nr.2, ale carei limite sunt prezentate in anexa nr.6, parte integranta a
prezentului plan de ordine ~i siguranta publica:
a) itinerarul de patrulare nr.1: sediul Politei Locale - Peco - Baza de receptie - magazin
Petrea - fam. Coman - fam. Sava - fam. Supanu - farn. Zugravu - Biserica Ortodoxa -
DJ244F - fam, Chilaboc - fam.Mardari - cazan tuica - faro. Visan - magazin Petrea -
Baza de receptie - Peco - sediul Politei Locale;
IV. SECTORUL DE SIGURANTA NR.4 ISAllA, cuprinde:
Pa e 15 of27
Pagina 19
1. zona de patrulare nr.J. ale carei limite sunt prezentate in anexa nr.Z, parte integranta a
prezentului plan de ordine si siguranta publica:
a) itinerarul de patrulare nr.1: sediul Politei Locale - Peco - Baza de receptie - magazin
Petrea - statie auto de persoane - magazin satesc Clesca - fam. Munteanu - retur - statie
auto de persoane - statie de pompare - Biseica Ortodoxa - Scoala Generala - statie auto de
persoane - fam. Nistor - magazin Petrea - Baza de receptie - Peco - sediul Politei Locale.
In raport de evolutia situatiei operative, politistii locali i~i desfasoara activitatea in patrule
pedestre si auto, atat in zonele de siguranta respectiv, de patrulare, asa cum sunt ele delimitate in
anexele 1-7, ce constituie parte integranta a prezentului plan de ordine si siguranta publica, avand
in consemn:
• mentinerea ordinii si a linistii pub/ice in imediata apropiere a unitatilor de invatamant
publice, a unitatilor sanitare publice, ill parcarile auto aflate pe domeniul public sau privat
al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, in zonele comerciale ~i de agrement, in
parcuri, piete, cimitire, precum ~i in alte asemenea locuri publice aflate in proprietatea
si/sau in administrarea unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor
institutii/servicii publice de interes local;
• asigurarea pazei bunurilor ~i a obiectivelor aflate in proprietatea unitatii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale si/sau in administrarea autoritatilor administratiei publice locale
sau a altor servicii/institutii publice de interes local.
Planificarea §i programul de lucru al politistilor locali, se stabileste si se poate modifica
ori de cat e ori este necesar, in functie de efectiv sau de situatia operativa dispusa de conducerea
Politiei Locale.
Politistii locali cu atributii in mentinerea ordinii ~i linistii publice din cadrul fiecarui
serviciu de ordine publica, repartizati pe sectoare de siguranta publica si zone de patrulare,
actioneaza pentru prevenirea si combaterea faptelor antisociale si desfasoara activitati de patrulare
pedestra si auto asigurand interventia la evenimentele semnalate.
Activitatea de patrulare este organizata ~i se efectueaza astfel:
• patrulele pedestre, actioneaza cu preponderenta in zonele de patrulare cu situatie operativa
complexa, unde se concentreaza un numar mare de persoane, iar accesul cu mijloace auto este
dificil, in vederea asigurarii vizibilitatii si preventiei;
• patrulele auto, desfasoara activitati specifice pe raza sectorului de siguranta publica al fiecarui
serviciu de ordine publica, acoperind, in principal, locurile unde frecvent se inregistreaza
infractiuni stradale, iar pe timpul zilei avand permanent in atentie unitatile de invatiimant din
zona de responsabilitate.
In zonele cunoscute cu stare contraventionala si infractionala ridicata, interventia la
evenimente si activitatea de patrulare se vor realiza prin suplimentarea componentei patrulei.
Interventia la evenimentele semnalate se realizeaza pe principiul eel mai apropiat politist
de locul evenlmentului intervine.
in domeniul circulatiei pe drumurile pub/ice, politia locala are urmatoarele atribtqii:
• asigura fluenta circulatiei pe drumurile publice din raza teritoriala de competenta, avand dreptul
de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducatorilor de autovehicul exclusiv pentru
indeplinirea atributiilor conferite de prezenta lege in domeniul circulatiei pe drumurile publice;
• verifica integritatea mijloacelor de semnalizare rutiera ~i sesizeaza nereguli constatate privind
functionarea semafoarelor, starea indicatoarelor si a marcajelor rutiere ~i acorda asistenta in
zonele uncle se aplica marcaje rutiere;
• participa la actiuni comune cu administratorul drumului pentru inlaturarea efectelor
fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundenta, viscol, vant putemic, ploaie torentiala,
grindina, polei si alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;
• participa, impreuna cu unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane, la asigurarea
masurilor de circulatie ocazionate de adunari publice, mitinguri, marsuri, demonstratii,
procesiuni, actiuni de pichetare, actiuni comerciale promotionale, manifestari cultural-artistice,
sportive, religioase sau comemorative, dupa caz, precum ~i de alte activitati care se desfasoara
pe drumul public si irnplica aglomerari de persoane;
• sprijina unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane in asigurarea masurilor de circulatie
in cazul transporturilor speciale si al celor agabaritice pe raza teritoriala de competenta;
Pa e 16 of27
Pagina 20
• acorda sprijin unitatilor/structurilor teritoriale ale Politiei Romane in luarea masurilor pentru
asigurarea fluentei si sigurantei traficului;
• asigura, in cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente ~i ia primele
rnasuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor ~i a faptuitorilor si,
daca se impune, transportul victimelor la cea mai apropiata unitate sanitara;
• constata contraventii ~i aplica sanctiuni pentru tncalcarea normelor legate privind oprirea,
stationarea, parcarea autovehiculelor si accesul interzis, avand dreptul de a dispune masuri de
ridicare a autovehiculelor stationate neregulamentar;
• constata contraventii si aplica sanctiuni pentru incalcarea normelor legale privind masa maxima
adrnisa ~i accesul pe anumite sectoare de drum, avand dreptul de a efectua semnale de oprire a
conducatorilor acestor vehicule;
• constata contraventii ~i aplica sanctiuni pentru incalcarea nonnelor rutiere de catre pietoni,
biciclisti, conducatori de mopede si vehicule cu tractiune animala;
• constata contraventii ~i aplica sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la
circulatia in zona pietonala, in zona rezidentiala, in parcuri ~i zone de agrement, precum ~i pe
locurile de parcare adaptate, rezervate ~i semnalizate prin semnul international pentru
persoanele cu handicap;
• aplica prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fara stapan sau abandonate pe
terenuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor/subdiviziunilcr
administrativ-teritoriale;
• coopereaza cu unitatile/structurile teritoriale ale Politiei Romane pentru identificarea
neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.
in baza Protocolului ce urmeazd a fl tncheiat cu Politia Municipiului Iasi - Biroul Rutier,
politistul local din cadrul compartimentului circulatie va participa la actiuni de patrulare auto
alaturi de agentii Biroului de Politte Rutiera pentru supravegherea si disciplinarea traficului pe
arterele de circulatie ale Comunei Raducaneni.
Zonele pe care se actioneaza cu precadere sunt reprezentate de arterele rutiere importante
din interiorul localitatii, precum pe tronsoanele de drum nationale situate in zona administrativ
teritoriala a Comunei Raducaneni, pe care traficul rutier este mai intens.
B. Misiunile specifice pentru misiunile de mentinere a ordinii ~i sigurantei publice
in domeniul ordinii si linistii pub/ice, precum §i al pazei bunurilor, politia locals, are
urmatoarele atributii:
• mentine ordinea ~i linistea publics in zonele ~i locurile stabilite prin planul de ordine ~i
siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, aprobat in conditiile legii;
• mentine ordinea publica in imediata apropiere a unitatilor de invatamant publice, a unitatilor
sanitare publice, in parcarile auto aflate pe domeniul public sau privat al unitatii/subdiviziunii
administrativ-teritoriale, in zonele comerciale ~i de agrement, in parcuri, piete, cimitire, precum
~i in alte asemenea locuri publice aflate in proprietatea si/sau in administrarea
unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale sau a altor institutii/servicii publice de interes
local, stabilite prin planul de ordine ~i siguranta publica;
• participa, impreuua cu autoritatile competente prevazute de lege, potrivit competentelor, la
activitati de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de calamitati naturale ori
catastrofe, precum si de limitare si inlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;
• actioneaza pentru identificarea cersetorilor, a copiilor lipsiti de supravegherea si ocrotirea
parintilor sau a reprezentantilor legali, a persoanelor !ara adapost ~i procedeaza la incredintarea
acestora serviciului public de asistenta sociala in vederea solutionarii problemelor acestora, in
conditiile legii;
• constata contraventii si aplica sanctiuni, potrivit competentei, pentru nerespectarea Iegislatiei
privind regimul de detinere a cainilor periculosi sau agresivi, a celei privind programul de
gestionare a cfilnilor Ia.ra stapan si a celei privind protectia animalelor ~i sesizeaza serviciile
specializate pentru gestionarea cainilor fara stapan despre existenta acestor caini si acorda
sprijin personalului specializat in capturarea ~i transportul acestora la adapost;
• asigura protectia personalului din aparatul de specialitate al primarului/primarului general, din
institutiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori actiuni
specifice;
Pa11e 17 of27
Pagina 21
• participa, lmpreuna cu alte autoritati competente, la asigurarea ordinii si linistii publice cu
ocazia rnitingurilor, marsurilor, demonstrariilor, procesiunilor, actiunilor de pichetare,
actiunilor cornerciale promotionale, manifestarilor cultural-artistice, sportive, religioase sau
comernorative, dupa caz, precum si a altor asemenea activitati care se desfasoara in spatiul
public si care implies aglomerari de persoane;
• asigura paza bunurilor §i obiectivelor aflate in proprietatea unitatii/subdiviziunii administrativ-
teritoriale si/sau in administrarea autoritatilor administratiei publice locale sau a altor
servicii/institutii publice de interes local, stabilite de consiliul local/Consiliul General al
Municipiului Bucuresti;
• constata contraventii §i aplica sanctiuni pentru nerespectarea normelor legale privind
convietuirea socials stabilite prin legi sau acte administrative ale autoritatilor administratiei
publice centrale si locale, pentru faptele constatate in raza teritoriala de competenta;
• executa, in conditiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmarire penala §i
instantele de judecata care arondeaza unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala, pentru
persoanele care locuiesc pe raza de competenta;
• participa, alaturi de Politia Romana, Jandarmeria Romana si celelalte forte ce compun sistemul
integrat de ordine si siguranta publics, pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii
stradale;
• coopereaza cu centrele militare zonale in vederea lnmanarii ordinelor de chemare la mobilizare
si/sau de clarificare a situatiei militare a rezervistilor din Ministerul Apararii Nationale;
• asigura masuri de protectie a executorilor judecatoresti cu ocazia executarilor silite;
• acorda, pe teritoriul unitatilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, sprijin imediat
structurilor competente cu atributii in domeniul mentinerii, asigurarii si restabilirii ordinii
publice.
C. Activitati ~i misiuni executate in comun
Potrivit Legii nr. 155/2010, in indeplinirea atributiilor din domeniul ordinii §i linistii
publice Politia Locals Raducaneni, coopereatii cu Politia Romana, J andarmeria Romana, Politia
de Frontiera Romana, structuri ale lnspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Garda
Financiara, serviciile de urgenta voluntare sau private, formatiuni de protectie civila de la
autoritatile administratiei publice, Agentia Nationala Sanitara Veterinara ~i pentru Protectia
Alimentelor, Garda Nationala de Mediu ~i alte institutii sau societati specializate de paza, care pot
contribui la prevenirea infractiunilor ~i apararea drepturilor si a sigurantei cetateanului in baza
unor protocoale de cooperare ce urmeaza a fi incheiate in acest sens.
Colaborarea cat si cooperarea presupune:
• schimbul operativ de date si informatii privind situatia operativa;
• organizarea si executarea de analize, razii ~i actiuni comune.
in vederea asigurarii unui climat de securitate, cresterii sigurantei crvice, prevemm ~1
combaterii fenomenului contraventional ~i infractional, Politia locala, comunica de indata,
organelor abilitate datele cu privire la aspectele de incalcare a legii, altele decat cele stabilite in
competenta sa, de care a luat cunostinta cu ocazia indeplinirii misiunilor/activitatilorspecifice si
solicita interventia structurilor teritoriale competente ale Politiei Romane sau ale Jandarmeriei
Romane pentru orice alte situatii ce excedeaza atributiilor ce ii revin, potrivit prevederilor legale.
Functia principala a Politiei Romane, Jandarmeriei si Politiei Locale este de protectie a
cetateanului si a statului si se realizeaza prin participarea la prevenirea si combaterea fenomenului
infractional, garantarea si apararea drepturilor §i libertatilor constitutionale, a sigurantei
cetateanului, a proprietatii publice ~i private, asigurarea climatului necesar, functionarii
institutiilor statului, in conformitate cu prevederile legii.
Scopul cooperiirii presupune eliminarea suprapunerii fortelor §i activitatilor specifice de
ordine publica in aceleasi zone de siguranta public ~i obiective de interes operativ, delimitarea
clara ~i repartizarea in responsabilitatea fiecarei structuri a zonelor in special a locurilor cu
potential criminogen precum si stabilirea distincta a caracterului misiunilor permanente sau
temporare.
De asemenea, intre Politia Municipiului Iasi ~i Politia Locals a Comunei Raducaneni, vor
fi stabilite activitati, ce urmeaza a fi desfasurate in colaborare, in vederea contracararii cu
fermitate a fenomenului infractional.
Pase 18 of27
Pagina 22
CAPITOLUL III.
EFECTIVELE AFLATE LA DISPOZITIE ~I SUPORTUL LOGISTIC
Politia Locala Raducaneni este constituitii ca structure organizatoricd sub forma unui
birou cu 7 posturi, 6 de executie si unul de conducere (vacant) avand in cornponenta urmatoarele
compartimente:
• compartirnent ordine publica si paza, format din: un politist local ~i doi agenti de paza;
• compartiment circulatie, format din: un politist local;(coordonator)
• compartiment protectia mediului, format din: un politist local;
• compartiment activitate comerciala, format din: un politist local.
Politistii locali, au ca dotari urmatoarele:
• bastoane pentru autoaparare;
• port baston;
• catuse:
• portcatuse;
• pulverizatoare iritant-lacrimogene;
• lanteme;
• documente serviciu;
• uniforma de serviciu si echipament de protectie;
CAPITOLUL IV.
INSTRUIREA EFECTIVELOR PENTRU EXECUTAREA ACTIVITATILOR ~I
CONTROLUL DISPOZITIVELOR
Pregatirea profesionala a personalului Biroului Politiei Locale a Comunei Raducaneni se
realizeaza la sediul Politiei Locale, de catre coordonatorul Biroului de Politie Locala , dupa planul
tematic intocmit si aprobat de catre acesta.
Instruirea politistilor locali care intra in serviciu, se realizeaza zilnic, inainte de intrarea in
serviciu, de catre coordonatorul Politiei Locale la sediul Politiei Locale.
In timpul activitiuilor de instruire zilnicii a politistilor locali care intra in serviciu,
coordonatorul al Politiei Locale, va avea in vedere urmatoarele aspecte:
• cunoasterea de catre politisti locali a legislatei in vigoare;
• formarea deprinderilor necesare indeplinirii atributiilor specifice $i rezolvarii eficiente a
situatiilor periculoase si complexe in conditiile legii si in deplina siguranta;
• formarea unei conduite demne, ferme si respectuoase;
• intarirea spiritului de ordine si disciplina ill concordanta cu legile ~i regulamentul de ordine
interioara;
• informarea politistilor locali cu privire la evolutia situatiei operative, aspectele identificate din
activitatea zilnica, informatiile detinute din zonele de patrulare;
• indicarea persoanelor, a obiectivelor ce urmeaza sa fie urmarite;
• prezenta ~i verificarea starii fizice si psiho-somatice a politistilor locali;
• capacitatea de executare a serviciului;
• verificarea tinutei si dotarea politistilor;
• stabilirea de masuri astfel tncat fiecare politist local care intra in serviciu va avea asupra sa
dotarea aferenta ~i echipamentul corespunzator;
• prezentarea actiunilor desfasurate, in curs de desfasurare, ce urmeaza a fi desfasurate pe raza
sectorului de siguranta;
• verificarea modului de actiune in diferite situatii;
• formarea patrulelor, in functie de nevoile identificate din analiza situatiei operative si analiza
tactica;
• supravegherea, repartizarea, Incarcarea si descarcarea armamentului din dotare;
• la intrarea/iesirea in/din schimb va fi verificat autoturismul din dotare, precum §i documentele
de exploatare aferente.
Conducerea operativa a Politiei Locale Raducaneni se realizeaza de coordonatorul
Biroului de Politie Locala Raducaneni.
Pase 19 of27
Pagina 23
Dreptul de control asupra modului de executare a serviciului de catre angajatii Politiei
Locale revine:
• primarului/viceprimarului comunei Raducaneni;
• coordonator al politiei locale a comunei Raducaneni.
Cu ocazia controlului se vor urmari, printre altele:
• prezenta politistilor locali in zonele de siguranta publica;
• modul de indeplinire a obligatiilor ce le revin §i eficienta masurilor luate;
• activitatile desfasurate ~i legalitatea masurilor luate;
• comportamentul fata de cetateni precum §i modul de reactie fata de problemele ridicate de
acestia;
• tinuta, modul de intretinere ~i folosirea mijloacelor din dotare, inclusiv autoturismul;
• sprijinirea si lndrumarea celor aflati in serviciu pentru executarea in bune conditii a sarcinilor
specifice §i luarea de masuri pentru remedierea deficientelor constatate;
• sa nu se afle sub influenta bauturilor alcoolice sau stare de somnolenta.
Deficientele constatate cu ocazia controlului vor fi mentionate in registrul unic de control
al echipelor de siguranta publica, urmand a se dispune masuri atunci cand situatia 0 impune.
CAPITOLUL V.
DISPOZITII FINALE
Informiirile reciproce cu privire la evolutia situatiei operative intre Politie Locals a
Comunei Raducaneni §i celelalte institutii participante la activitatile de mentinere a climatului de
ordine ~i siguranta publica, se realizeaza ori de cat e ori este necesar sau situatia o impune.
Periodic, de obicei lunar, vor avea loc analize ale modului in care se desfasoara activitatea
de mentinere a linistii si ordinii publice pe raza comunei Raducaneni si a eficientei colaborarii
intre Politte Locals a comunei Raducaneni si Politia Romana, Jandarrneria Romana, Politia de
Frontiera Romana, structuri ale Inspectoratului General pentru Situatii de Urgenta, Garda
Financiara, serviciile de urgenta voluntare sau private, formatiuni de protectie civila de la
autoritatile administratiei publice, Agentia Nationala Sanitara Veterinara ~i pentru Protectia
Alimentelor, Garda Nationala de Mediu ~i alte institutii sau societati specializate de paza, care pot
contribui la prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor ~i a sigurantei cetateanului.
ANEXE:
•:• anexa nr. 1, reprezinta harta cu limitele sectorului de siguranu: nr. l Riiducaneni, zona de
patrulare nr.1;
•:• anexa nr. 2, reprezinta harta cu limitele sectorului de siguranta nr. J Rdducaneni, zona de
patrulare nr.2;
•:• anexa nr. 3, reprezinta harta cu limitele sectorului de sigurarua nr. l Riiducaneni, zona de
patrulare nr.3;
•:• anexa nr. 4, reprezinta harta cu limitele sectorului de siguranta nr.2 Rosu, zona de patrulare
nr.l;
•!• anexa nr.S, reprezinta harta cu limitele sectorului de sigurarua nr.3 Bohotin, zona de patrulare
nr.J;
•:• anexa nr.6, reprezinta harta cu limitele sectorului de siguranta nr.3 Bohotin, zona de patrulare
nr.2;
•!• anexa nr. 7, reprezinta harta cu limitele sectorului de siguranta nr. 4 Isaiia, zona de patrulare
nr. l.
INITIATOR PROI
PRIMAR ~
Viorel ILIE
Pa 20 of27
Pagina 24
ANEXANR.1,
limitele SECTORULUI DE SIGURANT A Nr.1 RADUCANENI,
zona de patrulare nr.1
Pa e 21 of27
Pagina 25
ANEXANR.2,
limitele SECTORULUI DE SIGURANT A Nr.1 RADUCANENI,
zona de patrulare nr. 2
Pa e 22 of27
Pagina 26
ANEXANR. 3,
limitele SECTORULUI DE SIGURANT A Nr.1 RADUCANENI,
zona de patrulare or. 3
Pa e23 of27
Pagina 27
ANEXANR.4,
limitele SECTORULUI DE SIGURANTANr.2 RO~U,
zona de patrulare or. 1
'.
:.t:. . "'·..
,/
..
,.
..
__ ;) .
Pa e24 of27
Pagina 28
ANEXANR.5,
limitele SECTORULUI DE SIGURANTA Nr.3 BOHOTIN,
zona de patrulare nr. 1
Mt·
! ;.
'· "-.,~-·,
t»
-,
'. ''
r'a e .L~ 01 .L 1
Pagina 29
ANEXANR.6,
limitele SECTORULUI DE SIGURANTA Nr.3 BOHOTIN,
zona de patrulare nr.2
Pa e 26 ofZ7
Pagina 30
ANEXANR. 7,
limitele SECTORULUI DE SIGURANTA Nr. 4 ISAIIA,
zona de patrularenr, 1
.. "1-IJ'!q .>~) •
::w.:.1"611·~ ol~l'ltll
il ut 1<.»u1 )\l~l~
q-rw. <U !~,.......,, ~'.::11.i··1~B<l<l1
73~:'\'l:l'IJ.n
r.b""'"'' ....lll~lt:i?.,;·.:..J!!..!!!:!!.:~~~:):;.Qt.:O::..,. •
:pnra:rt.pC~l
(.lltf114 ........ ~ ;:iiq•
i!I'.: 'if) .. ,.~"'""' .
11) '!.,,,!~JI fllC'1ifP•
-.' ""~,.,,,.,.,·'1~"",.l",,....@1~0::.. ·_.._ __ =~::::Li·~!~
'()tl:lffn1$10 ll lGl'IOO
18
Pa e27 of27