Proiect de hotărâre
PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 3,6 MB · modificat pe site: 05.08.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre, „PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/hdp/2023-2025/hdp_23_05_2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104079-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-strategiei-de-dezvoltare-locala-a-comunei, 09.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
COMUNA RĂDUCĂNENI
SECRETAR GENERAL AL COMUNEI
Nr. 5907/RG/23.05.2025
ANUNȚ
În conformitate cu prevederile art. 2, art. 6, alin. (2) și alin. (4) din Legea
nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică,
Se aduce la cunoștință publică că în ședința ordinară a Consiliului Local
al comunei Răducăneni, județul Iași din luna IUNIE 2025 va fi supus spre
aprobare :
PROIECT DE HOTĂRÂRE
privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei
Răducăneni pentru perioada 2025-2032
Proiectul de hotărâre cu nr. 5906/RG/2025 este inițiat de primarul
comunei, domnul ing. Răducu-Ionuț BALINT.
Proiectul de hotărâre poate fi vizualizat și descărcat de pe site-ul
www.comunaraducaneni.ro , secțiunea „hotărâri în dezbatere publică”.
Termenul limită până la care cei interesați pot trimite în scris propuneri,
sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotărâre mai
sus menționat este data de 20 IUNIE 2025, orele 12,00.
Propunerile vor fi formulate numai în scris, putând fi transmise prin
poștă sau direct la registratura primăriei, altfel nu vor fi avute în vedere la
elaborarea formei finale a actului normativ care urmează a fi adoptat de
Consiliul local al comunei.
Secretar general,
Cătălin-Rivelino BUMBARU
Pagina 2
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
PRIMARUL COMUNEI RĂDUCĂNENI
Nr. 5906/RG/23.05.2025
PROIECT
H O T Ă R Â R E A Nr. ______
privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni
pentru perioada 2025-2032
Consiliul local al comunei Răducăneni, județul Iași, legal constituit conform Ordinului nr.
499/2024 al Prefectului Județului Iași, întrunit la lucrările ședinței ordinare din data de _________2025,
la convocarea primarului prin Dispoziția nr. _____/2025;
Având în vedere:
- referatul de aprobare și proiectul de hotărâre ale primarului comunei, înregistrate sub nr.
_________/RG/2025;
- anunțul înregistrat sub numărul ______/RG/2025 al secretarului general al comunei, prin care face
publică intenția consiliului local de a adopta un act administrativ cu caracter normativ, anunț făcut în
temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația
publică, republicată;
- avizele, înregistrate sub nr. _____/CEBF/2025 și sub nr. ______/CAPJ/2025, ale Comisiilor de
specialitate din cadrul Consiliului Local al Comunei Răducăneni și raportul compartimentului de resort
din cadrul aparatului de specialitate al primarului, înregistrat sub nr. ________/RG/2025;
În conformitate cu prevederile:
- Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare;
- art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
- Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu completările și modificările
ulterioare;
- art. 129, alin. 2, lit. b) și alin. (4), lit. e) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și completările ulterioare;
În temeiul art. 139, alin. (3) și art. 196, alin. (1), lit. a) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
ARTICOL UNIC
(1) Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032,
conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
(2) Primarul comunei va duce la îndeplinire prezenta hotărâre.
Secretarul general al comunei va comunica prezenta hotărâre compartimentelor de resort, precum
și Instituției Prefectului Județului Iași pentru controlul legalității.
Adoptată astăzi ______________ 2025.
INIȚIATOR PROIECT
PRIMAR,
ing. Răducu-Ionuț BALINT
Avizează pentru legalitate
Secretar general
Cătălin-Rivelino BUMBARU
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
PRIMARUL COMUNEI RĂDUCĂNENI
Anexa la pr. HCL nr. 5906/RG/23.05.2025
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A
COMUNEI RĂDUCĂNENI,
JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA 2025-2032
1
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
CUPRINS
1. INTRODUCERE pg. 3
2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE pg. 7
3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI_____ pg. 11
3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA STRATEGIEI__________pg.11
3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPE ELABORĂRII STRATEGIEI_______________________________ pg. 12
4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A UNITĂȚII ADMINISTRATIV
TERITORIALE pg.16
4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST _________________________________pg.16
4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI IAȘI pg.17
4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI pg.20
4.3.1. SCURT ISTORIC pg. 21
4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ___ pg.25
4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ pg.28
4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ pg.29
4.3.5 TURISMUL pg.30
4.5.6. POPULAȚIA pg.31
4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE___________________________________________pg.34
5. ANALIZA SWOT pg. 35
6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ__ pg.43
6.1. VIZIUNEA pg.43
6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE pg.43
6.2.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII
CETĂȚENILOR___________________________________________ pg.44
6.2.2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC LOCAL_________________________________ pg.47
6.2.3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE pg.48
6.2.4. CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE_____________________________________pg.44
7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE_____________________________________________ pg.51
8. PORTOFOLIUL DE PROIECTE_____________________________________________________________________pg.57
BIBLIOGRAFIE_________________________________________________________________________________________pg.60
LISTA FIGURI/TABELE________________________________________________________________________________pg.61
2
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
1. INTRODUCERE
Prezenta strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument esențial de
management și planificare pentru dezvoltarea durabilă a comunei Răducăreni, județul
Iaș. Prin intermediul strategiei de dezvoltare locală se va stabili o direcție clară,
mobilizarea și coordonarea tuturor resurselor și energiilor existente pentru
modernizare și progres.
În cadrul realizării strategiei de dezvoltare se dorește implicarea și consultarea
tuturor actorilor interesați: autoritățile publice locale, cetățeni, mediul antreprenorial
și societatea civilă.
Consiliul Local în calitate de autoritate deliberativă și Primăria Comunei
Raducăreni, prin primarul comunei, în calitate de autoritate executivă, inițiatorii de
drept ai prezentei strategii, își asumăm depunerea tuturor eforturilor necesare pentru
realizarea strategiei locale și ulterior ducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor și
proiectelor cuprinse în vederea dezvoltării comunei, îmbunătățirii calității vieții
cetățenilor, a actului administrativ și dezvoltarea mediului antreprenorial.
Pornind de la analiza situației actuale a zonei, vom stabili o nouă viziune pentru
dezvoltarea comunei Raducăneni, noi axe prioritare de dezvoltare și vom propune
proiecte și măsuri. Colectarea informațiilor și a datelor premergătoare analizei va avea
la bază date din surse oficiale dar și informații obținute direct de cetățeni și mediul de
afaceri, tocmai cu scopul de a identifica cât mai în detaliu nevoile și propria viziune a
acestora pentru dezvoltarea comunei.
Pe tot parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală se va avea în vedere
corelarea cu documentele programatice existente la nivele superioare (strategia de
dezvoltare națională, strategia de dezvoltare județeană) dar și contextul național și
european și oportunitățile de finanțare existente, respectiv, programele naționale de
3
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
finanțare și fonduri europene pentru investiții în infrastructura locală, servicii sociale,
educație, protecția mediului, etc.
Un alt aspect important ce se va avea în vedere în elaborarea strategiei de
dezvoltare locală este respectarea principiilor legate de transparența, dezvoltarea
durabilă, sustenabilitate și reducerea impactului asupra mediul înconjurător (DNSH).
O dată finalizată strategia de dezvoltare locală va constituii un ghid de acțiune
ce include axe prioritare, obiective, proiecte și măsuri, la dispoziția autorităților publice
locale, a cărui scop este, ca prin implementare, să genereze dezvoltarea comunități
locale, a economiei și creșterea calității vieții cetățenilor comunei.
4
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
DEFINIRE TERMENI ȘI ABREVIERI
Dezvoltare economică locală: - un proces participativ, în cadrul căruia
membrii comunității, din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula
activitatea comercială locală, care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a
localității.
Dezvoltarea durabilă: - dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a
compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi.
Sustenabilitate: - calitate a unei activități de a se desfășura fără a epuiza
resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de
satisfacere a nevoilor generațiilor următoare.
Planificarea strategică: - reprezintă acțiunile desfășurate în vederea creării
unui planului strategic, care să cuprindă toate proiectele și obiectivele necesare pentru
a putea atinge viziunea
SDL - Strategie de dezvoltare locală
IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii;
ONG - Organizații Non-guvernamentale
INS - Institutul Național pentru Statistică
PUG - Planul Urbanistic General
PUZ - Plan Urbanistic Zonal
PAT – Programul Asistență Tehnică
PCIDIF -Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare
PDD – Programul Dezvoltare Durabilă
PEO – Programul Educație și Ocupare
PT – Programul Transport
PIDS – Programul Incluziune și Demnitate Socială
PTJ – Programul Tranziție Justă
5
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
PS -Programul Sănătate
PNDL - Programul Național de Dezvoltare Locală
PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență
AFM - Administrația Fondului de Mediu
CNI- Compania Națională de Investiții
ONU - Organizației Națiunilor Unite
UE - Uniunea Europeană
SWOT - acronimul de la strengths, weaknesses, opportunities and threats, adica
puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari ale companiei.
DNSH – acronimul de la: ”DO NO SIGNIFICANT HARM” și înseamnă a nu prejudicia în
mod semnificativ mediu înconjurător.
6
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL
DE DEZVOLTARE
În anul 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat un
document istoric - Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest document își
propune, prin cele 17 obiective ale sale, un viitor mai bun, nu doar pentru noi, dar si
pentru copiii noștri.
Cele 17 obiecțive adoptate sunt prezentate sugestiv în imaginea de mai jos:
Imaginea 1. Obiectivele Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite și Uniunii
Europene și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale
Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în
cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015.
7
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil
al Europei”, răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, reprezintă
documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei
2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
La nivel național, România adoptă ”Strategia Națională pentru dezvoltarea
durabilă a României 2030” prin care stabilește cadrul național pentru susținerea
Agendei 2030. Strategia susenunțată susține dezvoltarea României pe trei piloni
principali, respectiv economic, social și de mediu, este orientată către cetățean și se
centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile
fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient, într-un mediu curat, în mod
echilibrat și integrat.
În ultimii ani omenirea a fost marcată de o serie de crize multiple și
interconectate, generate de o pandemie, război și conflicte sociale, schimbări
climatice severe, generând o volatilitate crescută a piețelor globale, mai ales cea a
energiei și alimentelor.
Raportul Organizației Națiunilor Unite din anul 2022, privind obiectivele
definite de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, pune în evidență efectele
devastatoare ale crizelor globale asupra realizării acestor obiective, subliniindu-se
necesitatea unor investiții importante în sustenabilitate, pentru a consolida reziliența
societății în ansamblu.
În acest context România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de
dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI întrucât trăim o perioadă
marcată de procesul de globalizare, de accentuare a inegalităților și de agravare a
problemelor de mediu. O importanță deosebită trebuie acordată adaptării la noile
exigente privind dezvoltarea durabilă și asigurarea unei tranziții rapide către
economia verde.
8
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Pentru ca dezvoltarea durabilă să reușească în România și, prin urmare Agenda
2030, împreună cu angajamentele Uniunii Europene, Strategia Națională pentru
dezvoltarea durabilă a României 2030 este construită în jurul cetățeanului și nevoilor
generațiilor viitoare. Se pleacă de la premisa că, dezvoltarea durabilă prezintă un
cadru de gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei
societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față
schimbărilor aduse de probleme actuale globale, regionale și naționale, inclusiv
scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului față de
instituții, față de aproapele său, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică
vor duce la o societate durabilă.
Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui
echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care
depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine.
Dacă în ultimii ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția
economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE
trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea
obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Aceasta este o cale sigură
prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare.
Toate programele, proiectele și sursele de finanțare puse la dispoziție de
instituțiile internaționale, europene și naționale converg spre respectarea
principiilor parte a conceptului de dezvoltare durabilă, fapt pentru care, suntem
obligați la rândul nostru ca în elaborarea prezentei strategii de dezvoltare să avem în
vedere în permanență aceste aspecte.
În baza celor expuse referitoare la contextul național și internațional de
dezvoltare putem concluziona faptul că vom aveam în vedere integrarea strategiei de
dezvoltare a comunei Raducăreni în liniile trasate de Strategia Națională pentru
9
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
dezvoltarea durabilă a României 2030, respectiv Agenda 2030 pentru Dezvoltare
Durabilă.
10
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE
ELABORĂRII STRATEGIEI
3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA
STRATEGIEI
În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt
implicați următorii actori de pe plan local:
✓ administrația publică locală;
✓ comunitatea locală;
✓ mediul de afaceri;
✓ reprezentanții societății civile.
Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare comunitară presupune
parteneriatul între actorii mai sus menționați. Un rol aparte îl are însă administrația
publică locală, care participă atât în faza de elaborare dar și în cea de implementare a
inițiativelor de dezvoltare locală.
Întreg procesul de planificare a strategiei de dezvoltare locală trebuie să aibă
în vedere respectarea următoarelor principii considerate a fi esențiale și în procesul
de elaborare a măsurilor:
1) Principiul sustenabilității potrivit căruia proiectele implementate în baza
măsurilor și obiectivelor strategiei de dezvoltare locală vor contribui la conservarea
și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia
locală pe termen lung.
2) Principiul egalității de șanse potrivit căruia integrarea socială și egalitatea
de șanse constituie pilonul social al durabilității, pot genera oportunități de
dezvoltare sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare.
11
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
3) Principiul integrării potrivit căruia integrarea este o consecință logică a unui
proces transparent și deschis de planificare a dezvoltării locale. O strategie de
dezvoltare acoperă un set complet de obiective de dezvoltare, nu este un document
strategic sectorial, ci integrează nevoile diferitelor sectoare.
4) Principiul Inovării. Inovarea este un element esențial și logic a planificării de
jos în sus în care un plan de dezvoltare locală evoluează printr-o serie de consultări,
discuții, dezbateri între actorii locali. Inovația este astfel o condiție prealabilă pentru
măsurile de dezvoltare, care sunt "adaptate" la nevoile actorilor locali.
5) Principiul publicității și transparenței potrivit căruia publicitatea și
transparența în luare deciziilor vor asigura participarea actorilor locali în procesul
de elaborare a strategiei de dezvoltare locală și în acest mod strategia va reflecta și
prioritățile acestora de dezvoltare.
6) Principiul legitimității este strâns legat de principiul de publicitate și
transparență. Un proces transparent și deschis poate duce la o strategie de
dezvoltare, care este "împărtășită" de către comunitățile locale și oferă o bază
complet legitimă pentru punerea sa în aplicare.
7) Principiul controlului, monitorizării și evaluării potrivit căruia este
neapărat esențial să existe mecanisme adecvate pentru control, monitorizarea și
urmărire a punerii în aplicare a strategiei de dezvoltare locală.
3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI
Strategia de dezvoltare locală face posibilă coordonarea activă a proceselui de
dezvoltare din teritoriu, clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și
domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității.
Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai
importanți în procesul de dezvoltare locală. Literatura de specialitate identifică cel
12
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
puțin șapte trăsături care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu
acest domeniu (CSÁTH M., 1993):
1. Imagine asupra viitorului – prin acestă caracteristică se întelege faptul că
strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului comunei;
2. Creativitate – vizează dezvoltarea creativă prin scenarii de dezvoltare diverse
astfel încât să se valorifice cât mai mult potențialul zonei;
3. Flexibilitate - strategia de dezvoltare locală trebuie să se adapteze constant la
condițiile externe și/sau interne construind posibile planuri ce urmează a fi aplicate
pentru diferite situații ce pot aparea pe parcurs;
4. Activitate – strategia de dezvoltare locală trebuie sa manifeste un
comportament activ și să reacționeze constant factorii interni/si externi
5. Create pentru acțiune - strategia de dezvoltare este compusă de programe, a
căror aplicare implică acțiune concretă direcționată spre îmbunătățirea situației
țintă;
6. Orientare spre schimbare - strategia vizează elaborarea unui pachet de
proiecte/acțiuni care odată implementate, să ducă la schimbare și dezvoltare;
7. Orientare spre un câștig durabil- scopul strategiei de dezvoltare locale este
orientat spre atingerea unei dezvoltări durabile.
Orice strategie de dezvoltare locală trebuie să includă o etapă introductivă care
cuprinde două părți, o analiză a contextului național și internațional de dezvoltare și
integrarea în alte documente programatice existente la nivele superioare sau macronivele (Programele de dezvoltare naționale/regionale, Programe de dezvoltare
rurală, cărțile verzi ale dezvoltării regionale și rurale, etc.) și o prezentare a actorilor
implicați, pricipiilor și etapelor/fazelor de parcurs în elaborarea acesteia.
13
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
După partea introductivă începe efectiv etapa de elaborare a strategiei și
include următoarele faze:
Faza 1 Colectarea datelor și analiza acestora (determinarea bazei
economice, evaluarea structurii pieței forței de muncă, evaluarea nevoilor pieței
forței de muncă, examinarea oportunităților și a constrângerilor dezvoltării
economice, examinarea /evaluarea capacității instituționale locale). Culegerea
datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării strategiei de
dezvoltare locală iar datele trebuie culese direct de la beneficiarul strategiei respectiv
din surse statistice oficiale (anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau
naționale de statistică, alte surse și statistici oficiale).
Plecând de la această bază de date urmează un alt pas important pentru
elaborarea planului de dezvoltare și anume analiza SWOT. În cadrul analizei SWOT
se evaluează mai întâi specificul intern al entității pentru care se elaborează strategia,
punctele forte și punctele slabe. Apoi se analizează influențele exterioare, efectele
pozitive fiind considerate ca posibilități, iar cele negative ca pericole.
Faza 2 Stabilirea strategiei de dezvoltare locală (stabilirea scopurilor și
criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilităților de acțiune, dezvoltarea unei
strategii pe direcții strategice de dezvoltare). În acestă etapă sunt identificate
direcțiile de dezvoltare strategică și stabilite obiectivele generale.
Faza 3 Selectarea proiectelor de dezvoltare locală. În această etapă sunt
prezentate programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de
dezvoltare. Se are în vedere identificarea proiectelor de dezvoltare posibile și
evaluarea viabilității acestora.
Faza 4 Construcția planurilor de acțiune. Această fază include pre-evaluarea
rezultatelor proiectelor/măsurilor, stabilirea nevoilor pentru realizare și
identificarea posibilelor surselor de finanțare.
14
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Faza 5 Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea.
Această fază cuprinde stabilirea orarului pentru implementarea programului de
dezvoltare, precizarea nevoilor de natură financiară, acțiuni de implementare,
monitorizare și evaluare.
O reprezentarea a etapelor de elaborare a unei strategii de dezvoltare este
vizibilă în figura de mai jos:
Figura nr. 1. Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală
• Colectarea datelor și analiza acestora
Faza 1
• Stabilirea strategiei de dezvoltare locală
Faza 2
• Selectarea proiectelor de dezvoltare locală
Faza 3
• Construcția planurilor de acțiune
Faza 4
• Pregătirea planului de dezvoltare general și
Faza 5 implementarea
15
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A
UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE
4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST
Comuna Răducăneni se află în județul Iași, parte a regiunii de dezvoltare 1
Nord-Est. Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o
zonă in care istoria, cultura și traditia completează mediul natural, deosebit de
atrăgător. Regiunea Nord- Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României
sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute.
Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanturile muntoase
împădurite din Vest, spre podișurile line din centru și apoi către câmpii in Est, cu
lacuri, vii și zone agricole extinse. Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală
și spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul
cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea
infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.
Principalele orase ale regiunii sunt:
Iasi, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante
centre universitare, de cultură, artă, tradiție si spiritualitate din România, a fost
vreme de secole capitala Moldovei.
Bacău, renumit in Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, in prezent
este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie
puternică, dinamică si cu numeroase investiții străine.
Suceava și Piatra Neamt, orase care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au
devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare
in călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbarile montane pe
care le oferă Carpatii.
Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orase au fost
martori ai unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști,
scriitori si muzicieni români celebri. In prezent Botosani și Vaslui sunt centre
importante pentru dezvoltarea regională, în ceea ce privește industria textilă și
prelucrătoare.
16
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către
nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacău. PIB-ul
per capita în regiune este cel mai mic din România, la circa două treimi din media
națională. În prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă. Turisum este de
asemenea foarte important, în special în zonele montane din vestul regiunii,
precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava sau Bacău. Alte atracții turistice
sunt mănăstirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul universal.
4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚUL IAȘI
Județul Iași se află în nord-estul Romaniei, fiind unul dintre cele 4 județe care
alcătuiesc granița cu Republica Moldova. 50% din populația județului locuiește în
orașul reședință de județ care poartă același nume. Județul Iași este mărginit la vest
de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica
Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere,
reprezentând 2,3% din suprafața țării (ocupând locul 23 între celelalte județe ale
României).
Imaginea 2. Harta județului Iași
Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată
de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți
afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi
deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile
17
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m),
străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui.
Iași, ca oraș, deține o pozitie importantă în economia României, dezvoltarea sa
este strâns dependentă de așezarea geografică favorabilă la răscrucea vechilor
drumuri economice. Regiunea Iașului este una dintre cele mai importante legături
de transit comercial din partea estică a României. Rețeaua sa de șosele și căi ferate
este usor accesibilă din orice zonă a țării.
Județul Iași are în compoziție un număr de 5 orașe, după cum urmează: Iași,
Pașcani, Târgu – Frumos, Podu Iloaie și Hârlău. Primele două dintre acestea sunt și
municipii. De asemenea, conform datelor oferite de Direcția Județeană de
Statistică Iași, la nivelul județului sunt 93 de comune, totalizând 418 sate la nivelul
acestora.
Deși județul Iași deține o mare suprafață de teren agricol, această resursă nu
poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de
culturi, datorită influenței următorilor factori: calitatea terenului (cu o diversitate
pronunțată), alternanța categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparație cu
alte unități de suprafață similare din țară; forța de muncă îmbătrânită, migrarea
tineretului către centrele urbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care
întâmpină mari dificultăți în realizarea culturilor și creșterea animalelor; lipsa
capitalului pentru restructurarea și modernizarea agriculturii; instabilitatea și
eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren.
Structura de organizare a producției agricole a județului Iași combină
exploatații agricole mici fără personalitate juridică, orientate către auto-consum, cu
exploatații agricole mari și foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza arendei sau
concesionării terenului. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul
arabil sunt culturile de porumb, grâu și secară și de floarea soarelui. Structura
culturilor agricole din județ a suferit modificări din cauza schimbării formei de
proprietate de la începutul anilor '90 dar și din cauza sărăciei populației care
folosește porumbul în cantități mari, nemăcinat, ca furaj pentru animale și ajunge să
fie de multe ori în surplus.
În ceea ce priveste infrastructura rutieră a județul Iași se constată o
îmbunătățire a acesteiea prin lucrările de modernizare efectuate în ultimii ani asupra
drumurilor naționale/europene, județene și comunale. Județul Iasi este străbătut de
o fracțiune de coridor rutier european, Roman -Tg. Frumos cu ramificație către
18
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Botoșani (E58) și Iași (E 583) și urmează a fi legat prin Autostrada A7 și A8 de
celelalate orașe importante din regiune: Pascani, Bacău, Focsani, Buzau, dar și de
celelalte regiuni ale tării.
Imaginea nr. 3 - Traseu autostrada A7 și legatura cu A8
Analizând situația drumurilor publice din județ, se constată, din punct de
vedere cantitativ, județul Iași deține o densitate relativ mare de drumuri, de
aproximativ 43 km/100 km. Județul Iași are un grad bun de acoperire a județului cu
infrastructură de tip rutier ce asigură accesibilitatea necesară, însă cu un grad
insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor județene și comunale,
situație ce determină timpi de deplasare crescuți către acestea.
Rețeaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară în
ceea ce privește dotarea tehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și
de amplasament impun unele restricții de circulație. Județul este traversat de una din
cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces direct și relativ rapid către Iași.
În ceea ce priveste rețelele de alimentare cu apă potabilă și canalizare se
constată o creștere masiva a lungimii acestora și a numărului de beneficiari atât în
mediul urban cât și în mediul rural în contextul proiectelor desfășurate de autoritățile
publice locale în ultimii ani.
Resursele de apă din rural și sistemele de salubritate publică au un impact
direct și imediat asupra sănătății membrilor gospodăriei, în afară de efectul lor
potențial exercitat asupra stimulării investițiilor neagricole. Cu toată creșterea din
ultimii ani sistemele de apa și canalizare sunt insuficiente în zona rurală.
4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI
19
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Comuna Răducăneni este situată în partea de sud-est a județului Iasi, la o
distanță de aproximativ 44 km de municipiul reședință de județ, pe traseul DN 28
Săbăoani-Iași-Albița.
Imaginea nr.4 - Localizarea Comunei Raducăneni pe harta județului Iași
Comuna Răducăneni are în componență patru localități: Raducăneni (format
prin contopirea satelor Raducăneni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Se învecinează
cu următoarele comune:
➢ la nord si nord – vest - comuna Costuleni,
➢ la sud – vest – comuna Ciortești,
➢ la sud – comunele Dolhesti, Moșna,
➢ la est – comuna Gorban,
➢ la nord – est – comuna Grozești.
În ceea ce privește situarea în raport cu infrastructura majoră de căi de
comunicație, comuna Răducăneni beneficiază de traseul DN 28, care traversează
teritoriul administrativ pe direcția NV-SV, concentrând pe traictoria sa și
intravilanele a trei dintre localitățile componente (Răducăneni, Bohotin si Isaiia).
Acest drum național a fost reclasat în drum județean, și este singura axa majoră
de circulatie care structurează teritoriul. Legăturile cu unitățile administrative
care nu se situează pe această axa sunt asigurate printr-un drum judetean (DJ 244
F), care conectează comunele Dolhesti, Moșna și Grozești cu centrul de sistem,
respectiv printr-un drum comunal (DC 66) care face legătura cu comuna Ciortești.
20
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Răducăneni este situat în
partea centrală sud-estică a Platformei Moldovenești, reflectând întregul ansamblu
structural în care se încadrează.
4.3.1. SCURT ISTORIC
Comuna Răducăneni are în componență patru localități: Răducăneni (format
prin contopirea satelor Răducăneni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Primele trei
dintre acestea s-au dezvoltat în lungul unui drum comercial pe valea pârâului
Bohotin. Acest culoar de trecere există probabil încă din neolitic și etapa geto-tracică,
date fiind urmele așezărilor datând din perioadele respective din zonele Cetățuia,
Marmora și din apropierea satului Roșu.
Arealul cuprins între văile Bohotinului și Coziei a fost locuit începând încă din
paleolitic și până în prezent, în vetrele satelor actuale sau în apropierea acestora. Un
exemplu în acest sens îl constituie satul Răducăneni, în a cărui extremitate sudică sunt
suprapuse urme de locuire din etapa neolitică, cultura geto-dacică, paleocreștină sec.
IV î.Ch și perioada formării primelor formațiuni feudale (prin tezaurul de pe dealul
Beșleaga, datat 754-809, și fragmente de ceramică din aceeași epocă, mergând până
în sec. X-XI).
Începând din sec. XVII, există urme de locuire în vatra actuală a satului Bazga.
În aceeași perioadă (sec. XVII), boierul Răducanu Rosetti a primit moșie domnească
pe dealul Hemeiosul, în apropierea vetrei Bazga, înființând acolo o așezare. Urmașii
săi au părăsit această așezare, stabilindu-se pe valea Bohotinului, la sud de acesta și
la sud est de vatra Bazga, dezvoltându-se astfel așezarea Răducăneni.
Inițial, populația a fost formată majoritar din robi și clăcași. În 1844 au fost
aduși catolici din ținutul Romanului de către boierul Constantin Rosseti, care s-au
stabilit la nord est de valea Bohotinului, formând un nucleu catolic în jurul bisericii ce
datează din sec. XIX, dar și robi țigani, care se stabilesc în aceeași parte a vetrei.
La începutul secolului XX, Răducăneniul avea statutul de târg, situat pe drumul
spre Galiția și spre Chișinău și Cetatea Albă. Se consideră că acest târg era un punct
important de intersecție a drumului ce unea ținuturile din sud cu Polonia (actualul
DN 28), cu cel pe care se realiza transportul de marfă spre Chișinău, ce traversa Prutul
în dreptul localității Drînceni (în prezent DJ 244 F). Acest fapt este susținut și de
colonizarea și împroprietărirea unei populații de evrei din Galiția și Polonia. Se
21
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
păstrează și astăzi Ulița negustorească și Piața între Biserica Ortodoxă și Biserica
Catolică, formându-se un nucleu central între aceste construcții și Ulița
negustorească, paralel cu traseul DN 28 actual.
Localitățile Răducăneni și Bazga au fost privilegiate în timpul domniei lui
Alexandru Ioan Cuza, datorită faptului că frații Rosseti făceau parte din Divanul adhoc. Se înființează astfel școala din Bazga în 1870 (astăzi dispărută), și se construiește
“Digul boieresc” pentru a apăra de inundații pământurile fraților Rosseti care se
întindeau până în lunca joasă a Jijiei. Digul a fost consolidat și funcționează și în
prezent. În aceeași perioadă în satul Bazga au fost împărțite pământuri cu pășuni și
livezi călugărilor de la Schitu Duca.
Răducăneni-ul are statut de comună din 1900. Vetrele satelor Bâzga și
Răducăneni s-au extins progresiv în anii 1960-1980, unindu-se într-o singură așezare,
Răducăneni. Prin contopire, s-a trecut la reorganizarea administrativă din 1966.
Satul Bohotin s-a format la intersecția actualului drum 244 F (de proveniență
medievală, ce asigura tranzitul de mărfuri peste Prut) cu DN 28. În extremitatea estică
a vetrei satului există o așezare neolitică (cu regim de rezervație arheologică). În
marginea de vest a satului, în punctul “ Grădina lui Beșteleagă” s-a descoperit în anul
1983 o așezare “La Tene”. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost construită
mănăstirea Bohotin, în prezent dispărută.
Actuala vatră a satului a fost întemeiată probabil prin dăruirea moșiei
mănăstireșri boierului Buhuși (1750-1780) de către domnitorul din acea vreme.
Denumirea așezării vine de la numele mănăstirii și al localității medievale Gura
Bohotin, aflată în apropierea vărsării în Prut a râului Jijia, astăzi dispărută.
Populația era constituită din clăcași din zonele Bacău și Dorohoi, care s-au
așezat pe coastele dealului Gîrnet. Moșia a trecut în proprietatea familiei Sturza la
începutul sec. XVIII, localnicii fiind robi pe moșia acestora până în 1924. În secolul
XIX, boierul Sturza a colonizat și o populație de robi țigani la est de valea Bohotinului,
formând satul nou. Localitatea Bohotin a avut statut de comună începând din 1920.
Satul Isaiia s-a dezvoltat la poalele dealului Chiriloaia, în nordul acestuia, în
lungul aceluiași drum comercial de pe valea Bohotinului. Este atestat din sec. XVIII în
legătură cu moșia Sturzeștilor. Isaiia a fost probabil un sat de oameni liberi, cu islaz
comunal în jurul albiei Bohotinului, care aveau ca principală ocupație agricultura și
22
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
viticultura. Extinderea vetrei satului spre est peste albia Bohotinului s-a produs la
începutul sec. XX, păstrându-se în partea mediană islazul comunal.
Satul Roșu este atestat ca locuire din perioada paleolitică și geto-dacică. În
punctul “Crama Frantz Dasca” (Fântâna CAP), situată la cca 700m sud de sat, s-a
descoperit o așezare din paleoliticul final. La cca. 500m est de așezarea paleolitică, în
apropierea fostului sector zootehnic, s-a identificat o așezare hallstattiană târzie. S-a
dezvoltat ca loc de popas la intrarea actualului drum de tranzit DC 56 dinspre ținutul
Vasluiului spre Prut. În sec. XVIII pământurile cu vii și pomi din jurul vetrei satului
aparțineau mănăstirii Schitu Duca. Sub domnia lui Cuza, în sec. XIX, moșia a fost
împărțită clăcașilor. O altă parte din populația satului a fost formată din iobagii de pe
moșia boierului Solescu, împroprietăriți în 1918.
În perioada postbelică, localitățile Răducăneni și Bohotin aveau fiecare statut
de comună, iar Isaiia făcea parte din comuna Gorban, alături de satul Gura Bohotin
actual.
Teritoriul administrativ actual al comunei a fost constituit în 1966, reunind
cele patru sate. Centrele de polarizare a teritoriului erau inițial Răducăneni și Bohotin,
care evoluaseră în unități administrative diferite. După 1966 se observă o dezvoltare
a localității Răducăneni, cu creșterea rolului său teritorial, concomitent cu regresia
celorlalte sate față de centrul de comună.
Comuna are un profil predominant agricol, bazat pe resursele valoroase de sol,
și pe dezvoltarea plantațiilor viti-pomicole, care întâlnesc condiții favorabile în
această zonă. Agricultura a căpătat amploare mai ales după construirea “Digului
boieresc”, din 1870, cu o lungime de 2700m, care proteja împotriva inundațiilor o
suprafață de teren 540 ha. Amplificarea activităților agricole s-a făcut însă în
detrimentul pădurilor, care sunt într-o regresie permanentă.
Poziția la intersecția unor drumuri comerciale a impulsionat negoțul și
meșteșugurile, mai ales după colonizarea negustorilor evrei din Galiția și Polonia.
Aceste activități au dus la transformarea Răducăneniului într-un târg.
Din anul 1978, acesta a fost propus pentru a deveni centru urban, nereușind
însă să îndeplinească criteriile de dezvoltare a activităților industriale și serviciilor
impuse.
În 1992 s-a propus organizarea unui centru modern de comună pe traseul DN
28, centru care a preluat în cea mai mare parte activitățile de servicii și comerciale ale
23
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
centrului vechi. După 1989, vechea zonă centrală este punctual reactivată în jurul
bisericii catolice și a pieței.
În 1998 Răducăneniul a fost din nou propus pentru examinare pentru
declararea ca oraș, însă propunerea a fost respinsă, urmând a fi reconsiderată după
stabilirea printr-un nou proiect de lege a unui set de indicatori minimali pentru
definirea localităților urbane.
În ceea ce privește configurația întravilanului, după 1989 au dispărut trupurile
izolate din intravilan, în special prin desființarea CAP și IAS.
Prin schimbarea formelor de proprietate, în aceeași perioadă au apărut zone
întinse ale lotizărilor locuitorilor comunei ocupând terenuri cu destinația livezi, vii,
teren agricol. În aceste lotizări au apărut case în lungul drumurilor, care au fost
introduse în intravilan prin P.U.G. Pe terenurile fostului CAP s-au menținut proprietăți
ale unor ferme ce s-au privatizat și ale proprietarilor particulari.
În ansamblu, evoluția urbană a teritoriului a avut în linii mari următoarele
direcții:
➢ așezările s-au format în lungul drumurilor comerciale, de tranzit, sau la intersecția
acestora. Traseul aproximativ al acestor drumuri se păstrează și în prezent;
➢ vetrele satelor Răducăneni, Bohotin și Roșu păstrează urme suprapuse de locuire,
creând elemente de interes arheologic, istoric și arhitectural;
➢ dezvoltarea în teritoriu a rețelei de așezări medievale este o rezultantă a formei
de proprietate, zona fiind împărțită în trei domenii: al fraților Răducanu, Solescu,
și al Sturzeștilor;
➢ domeniile mănăstirești au jucat un rol important în dezvoltarea așezării Bohotin,
în urma împroprietăririi;
Vetrele satelor s-au dezvoltat pe versanți, terenurile din luncă fiind folosite în
scop agricol. Numai migrațiile cele mai recente (robii țigani de la Răducăneni, Bohotin
și Roșu) au creat așezări de luncă. Se remarcă menținerea islazului comunal în centrul
localităților, în urma extinderii țesutului urban spre marginile vetrei.
4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ
Teritoriul comunei Răducăneni apartine reliefului de podiș monoclinal al
Platformei Moldovenești, caracterizat de prezența platourilor monoclinale și
24
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
cuestelor, respectiv a formelor de vale subsecventă, consecventă și obsecventă,
rezultate prin acțiunea factorilor erozionali asupra structurii monoclinale.
Porțiunea din extremitatea estică a comunei aparține unității joase a șesului Jijiei,
care are o lățime medie de 2.5 km și o altitudine absolută de aproximativ 30 m, cu un
relief de acumulare fluviatilă.
Altitudinile maxime se întâlnesc în partea de NV (ating cca 415 m), unde
se desfășoară treapta cea mai înaltă de relief, respectiv platourile Dolhești-Bunești,
situate la extremitatea estică a Podișului Central Moldovenesc.
Altitudinile minime se întâlnesc în șesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul
Gorban, fiind de 28 – 29 m. De la vest la est, relieful prezintă o serie de trepte
succesive, care coboară spre șesul Prut – Jijia, întrerupte în zona centrală de valea
pârâului Bohotin.
Pe dreapta pârâului Bohotin, platoul monoclinal a fost fragmentat de către
afluenții permanenți sau cu scurgere intermitentă ai acestuia printr-o serie de
dealuri:
➢ Dealul Ursoaia (270 m) și Gorgului, separate de pârâul Pietrele, afluent al
Bohotinului;
➢ Platoul Paguba și dealul Tarina, situate la sud de localitatea Răducăneni, ale căror
versanți au o pozitie favorabilă pentru culturile viti-pomicole;
➢ Dealul Garnet marginește spre vest satul Bohotin, fiind afectat de procese
geomorfologice actuale intense (alunecări, ravenare), cu forme de relief aferente
(cornișe de desprindere, corpuri deluviale, organisme torențiale);
➢ Dealul Bacalu, cu o altitudine de 267 m, localizat la vest de dealul Garnet și la sud
de localitatea Răducăneni;
➢ Dealul Pietriș din estul satului Bohotin, cu o altitudine de 225 m, acoperit cu
pășuni;
➢ Dealul Chiriloaia, situat in sudul satului Isaiia, acoperit de un masiv forestier;
➢ Dealul “2 Lei”, localizat in partea de NV a comunei, constituie prin amplasarea sa
punctul de acces in satul Răducăneni;
Pe stanga văii Bohotinului se dispun alte forme deluroase, dintre care se
disting:
➢ Dealul Rediu;
➢ Dealul Marmora;
25
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
➢ Dealul Cretu;
➢ Dealul Mitoc;
În special dealurile din partea de nord-est a teritoriului comunal sunt acoperite
cu păduri. Formele de vale sunt reprezentate prin văile celor doi afluenti ai Jijiei de
pe teritoriul comunei, respectiv pâraiele Bohotin și Cozia, ambele cu o directie NV –
SE.
La nivelul comunei Răducăneni se remarcă un înveliș pedologic variat, dominat
de soluri zonale din clasa cernisoluri și luvisoluri, completate de o serie de soluri
azonale și de complexe de soluri, cu o expansiune teritorială mult mai redusă. Ca
utilizare agricolă, cele mai rentabile sunt cernisolurile, urmate de luvisoluri și de
unele soluri intrazonale – aluviosoluri. Cu o productivitate mult mai redusă remarcăm
solurile azonale, afectate de o serie de procese negative (gleizare, pseudogleizare,
eroziune, salinizare etc), unele dintre aceste fenomene extinzându-se datorită
cauzelor naturale sau antropice și asupra solurilor fertile (cernoziomuri,
preluvosoluri).
Teritoriul comunei Răducăneni se incadrează în arealul climatului temperat
continental, cu nuanțe și influențe specifice reliefului deluros, cu amplitudini termice
mari de 650C și precipitatii medii anuale limitate. Acestea se datorează predominarii
maselor de aer continental, de origine acvatică, reci in timpul iernii, calde și uscate
vară. Temperatura medie anuală este de 9,80C, temperatura medie a lunii celei mai
reci (ianuarie) este de -3,70C și a celei mai calde (iulie) de 20,80C.
Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse intre 84,1% in luna
ianuarie și 64,6% in luna iulie. Media lunară a precipitațiilor prezintă o creștere a
valorilor din martie până in iulie (136,7 l/m2) și o descreștere treptată din august
până în octombrie, pentru că în noiembrie media precipitațiilor sa cunoască o ușoară
creștere.
Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului Iași variază de la 450
- 500 mm în medie pe an la limitele de nord - est și sud, la 550 mm în zona de contact
dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud.
În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrânduse cantități mari în mai și iunie, uneori și iulie (65 - 75 mm în medie) și mici în
decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de
ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima
decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul
26
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
precipitațiilor, 35 - 40% cad vara, 23 - 30% primăvara, 17 - 23% toamna și 10 - 17%
iarna.
În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fără precipitaii, iar gruparea lor în
perioada vegetativă a culturilor, are influențe negative asupra recoltelor.
Precipitațiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistreză un număr
mediu de 33 zile.
O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este înghețul,
care se produce, în medie, toamna în octombrie și primăvara în aprilie, numărul
mediu al zilelor cu îngheț fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10
septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în
jurul datei de 14 octombrie, la Iași, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înălțimi
mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40 zile de iarnă,
iar în dealurile și culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al
zilelor cu îngheț este de aproximativ 110.
Factorii geografici locali influentează în mod diferit valoarea și regimul
elementelor meterologice, contribuind la individualizarea unor tipuri de
microclimate: de șes aluvial, de văi mici, de versant (cu expoziție estică, nordică,
sudică), de platou (defrișat, cu pădure).
Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, și sunt
cantonate în depozitele secționate de văi, puternic influențate de precipitații. Sunt
ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variații mari ale nivelului hidrostatic, bogate
în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilității. Cele care spală
argile și marne sarmaiene se încarcă și mai mult în săruri.
Apele de suprafață aparțin bazinului hidrografic al Prutului și sunt
reprezentate prin Jijia și afluenții săi de dreapta, Bohotinul și Cozia, care drenează
împreună cu rețeaua lor permanentă sau temporară teritoriul comunei. Pe teritoriul
comunei în satul Răducăneni există un lac natural cu vegetație hidrofilă (Lacul de
Aramă).
Râul Prut constituie artera hidrografică majoră din regiune, dar cursul său este
în afara teritoriului Răducăneni. Râul Jijia curge la limita nord-estică a teritoriului
administrativ al comunei, pe o lungime de 22 km.
Pârâul Bohotin străbate comuna de la NV la SE, având o vale consecventă, cu o
lungime totală de 20 km, dintre care 12 km în teritoriul comunei Răducăneni. Pârâul
27
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Cozia curge la nord și nord-est de intravilanul satului Roșu pe o distanța de
aproximativ 5 km, după care se varsă în Jijia.
Râul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari,
însă debitele sale medii sunt reduse (4,8m3/s) din cauza scurgerii zonale sărace.
Bazinul hidrografic al râului Jijia se caracterizează prin frecvente și accentuate
variații de nivel și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul. Apele mari
se produc în general în intervalul martie - iunie, când se transportă aproximativ 70%
din stocul anual.
4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ
Prin poziția sa, teritoriul comunei Răducăneni se incadrează în zona de
silvostepă, cu areale restranse de stepă, la care se asociază vegetația azonală: de
luncă și vegetația palustră (de mlaștină).
În prezent, peisajul natural de silvostepă s-a modificat deoarece suprafețe de
teren au fost introduse în circuitul arabil, iar pâlcurile de pădure au suferit modificări
sub influența vegetației spontane. Ochiurile de stepă, acolo unde s-au mai păstrat
nemodificate de om, sunt reprezentate prin specii caracteristice de paiuș, colilie si
negară.
Datorită etajării descendente a reliefului de la vest la est, se constată o
zonalitate verticală pe aceeași direcție, cu limitele dificil de trasat, datorită
tranzacțiilor difuze, pătrunderii adânci a vailor și modificărilor antropice.
În zona înaltă din NV si V predomină subetajul de gorun, stejar și fag. Fagetele
se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperind culmile și platourile de pe
interfluviul Crasna-Bohotin.
La înălțimi mai joase, o frecvență mai mare o au gorunetele, stejaretele,
goruneto- stejaretele, si sleauri ale acestora cu carpen, tei și esențe în amestec. În
cadrul pajiștilor, reduse ca număr și areal se intâlnesc o serie de asociații vegetale.
În cadrul vegetației de luncă cresc specii arboricole ca plopul, salcia și specii
ierboase ca coada calului, coada racului. În mlaștini și în bălți cresc: rogozul, papura,
stuful și pipirigul.
Fauna este în general săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii
activităților umane. În lunci trăiesc rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp,
28
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
hârciogul, iepurele, dihorul. Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea,
căprioara, mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, sticlete,
graur, ciocârlie, porumbel, turturică, gugustiuc, pupăza, cânepar, mărăcinar, vrabie,
cioară, rândunică, lăstun, prepeliâă, etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate
prin șarpe de casa, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște.
4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ
Structura de organizare a producției agricole combină exploatații agricole mici
fără personalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploatații agricole de tip
comercial. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt
culturile de porumb, grâu, secară și de floarea soarelui.
Terenurile agricole ocupă 77% din suprafața comunei, având un potențial
natural de fertilitate diferit.
Situația terenului la nivelul comunei Răducăneni se prezintă, după cum
urmează:
Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole
Categorie suprafețe agricole Suprafața (ha) Procentul
Total fond funciar 8162 100,00%
Suprafață agricolă totală 6325 66,12%
Teren arabil 3825 58,42%
Fânețe 509 2,90%
Pășuni 1233 25,56%
Vii și pepiniere viticole 490 4,45%
Livezi și pepiniere pomicole 268 8,67%
Păduri 1103 23,32%
Alte suprafețe 734 7,51%
Activitatea economică locală predominantă la nivelul comunei Răducăneni, o
constitutie agricultura, cu precădere de subzistență. Față de această constatare,
activitatea agricolă comportă cele mai mari riscuri, prin dependența față de
condițiile meteo. Capacitatea redusă a producătorilor agricoli de a interveni
pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici, se datorează lipsei și
insuficienei dotărilor pentru agricultură: sisteme de irigații, lucrări antierozionale,
29
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
îndiguiri. Zona Răducăneni este și o importantă zonă de livezi pentru industria
alimentară la nivelul județului Iași.
Zootehnia – Activitatea zootehnică la nivel comunei Răducăneni, se desfășoară
preponderent în cadrul gospodăriilor mici fiind susținută de existența unei suprafețe
considerabile de pașune și fânețe, aproximativ 1700 de hectare.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului la
nivelul comunei Raducăreni figurează înregistarate un număr de 117 societăție
comerciale/cooperative agricole, un număr redus comparativ cu numărul
persoanelor apte de muncă din comună. Numărul mic al societăților comerciale
întregistrate, oferă o posibilă explicație a ratei somajului din comuna Raducăneni care
la data de 31.03.2025 este ridicată -2,5 % în timp ce rata somajului la nivelul județului
Iași este de 1,6%.
Marea majoritate a agenților economici sunt microîntreprinderi, cu un număr
redus de salariați și domenii de activitate: comerț, servicii, construcții.
4.3.5 TURISMUL
Turismul repezintă o oportunitate de dezvoltare a economiei locale. Comuna
Răducăneni, ca poziție geografică, se află într-o zonă favorizată, cu poțential turistic
și de agrement ridicat.
Potentialul forestier important, fondul de floră și faună, calitatea peisagistică
și a unor bogății cum ar fi: izvoarele feruginoase, carierele de piatră, oglinzile de apă,
siturile arheologice, ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic. Pe teritoriul
comunei sunt cateva locuri incluse în categoria de rezervații:
➢ Flora spontană rara de pe Pietrișul Bohotinului – rezervația
geologică –paleontologică „Piraul Pietrei”;
➢ Pe valea Bohotinului rezervația geologică – paleontologică „Pietrosu -
Bohotin”;
➢ La vest de fostul sat Bazga (inclus în satul Răducăneni) platoul „La
Hârtie” cu etajul fagului – monument natural de interes local;
➢ Movila tumulară, probabil dacica, sau chiar mai veche din punctul
Dambul Amiezii din saiia – monument natural de interes local;
30
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
➢ Siturile arheologice, care sunt cercetate sistematic: Isaiia – balta Popii și
Bazga – Cetățuie – monument natural de interes local;
Un alt punct de atracție turistică ar trebui sa-l constituie izvoarele minerale din
zonă. Alte obiective antropice de interes local de pe teritoriul comunei sunt:
„digul boieresc”, zona de uliță evreiască dintre biserica ortodoxă și cea catolică,
datând din secolul XIX, o dată cu colonizarea evreilor din Polonia și Galitia în
satul Răducăneni, biserica ortodoxă din Bazga (Răducănei) secolul XIX, școala din
Bazga datând de la 1913, biserica ortodoxă din cimitirul Răducăneni secolul XIX,
biserica catolică din Răducăneni – 1840, cantonul silvic din Răducăneni – 1930
(arhitectură neoromanească), biserica sfântul Nicolae din Bohotin – 1840, rezervația
arheologică situată la est de satul Bohotin - așezare neolitică.
4.5.6. POPULAȚIA
Comuna Răducăneni, figurează la nivelul anului 2024 cu un număr de 9117
persoane înregistrate cu domiciliu, conform datelor furnizate de Institutul Național
de Statistică, baza de date Tempo Online. Comparativ cu anul 1992, populația
comunei Raducăneni a crescut cu un număr de 484 persoane, întrucât numărul
persoanelor carea aveau atunci domiciliu era de 8633 persoane.
Referitor la structura populației se identifică faptul că un număr de 1991
persoane reprezentând 21,82% din totalul populației au o vârstă cuprinsă între 0-19
ani, 5943 persoane reprezentând 65,19% din totalul populației o vârstă între 20-64
ani iar 1183 persoane reprezentând 12,98% din totalul populației o vârstă de peste
65 ani. Din analiza acestor date se evidențiază faptul că marea majoritate a populației
(65,19 %) este populație activă, capabilă de muncă ce aduce plus valoare comunei.
O imagine de ansamblu a structurii populației pe grupe de vârstă se poate
vedea în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vârstă
Grupe de vârstă Număr persoane Procent
0- 4 ani 499
5- 9 ani 439
21,84 %
10-14 ani 460
15-19 ani 593
31
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
0-19 ani 1991
20-24 ani 662
25-29 ani 661
30-34 ani 675
35-39 ani 792
40-44 ani 778
65,19 %
45-49 ani 757
50-54 ani 676
55-59 ani 553
60-64 ani 389
20-64 ani 5943
65-69 ani 359
70-74 ani 289
75-79 ani 204
12,98 %
80-84 ani 163
85 ani și peste 168
64- 85 ani și peste 1183
În ceea ce privește natalitatea se poate observa că numărul de copii născuți vii
este în scădere raportându-ne la perioada 2019-2023. Dacă în anul 2019 numărul
copiilor născuți vii era de 94 copii iar ulterior pe un trend de creștere usoară în anul
2020-113 copii și în anul 2021- 100 copii, numărul copiilor născuți vi scade în anul
2022 la 82 copii și crește nesemnificativ în anul 2023 la 86 copii. Raportat la totalul
populației se observă un număr foarte mic de copii născuți în perioada 2019-2023
respectiv 475 copii.
În oglidă numărul persoanelor decedate în perioada 2019-2023 este de 555
persoane. În anul 2019 - 114 persone, în anul 2020 - 131 persoane, în anul 2021 - 118
persoane, în anul 2022 - 105 persoane iar în anul 2023 - 87 persoane.
O imagine de ansamblu a persoanelor născute în comparație cu cele decedate
în perioada 2019 - 2023 se poate observa în tabelul de mai jos.
Tabelul nr. 3 -Situația comparată a copiilor născuți vii cu persoanele decedate
Anul Copii născuți Persoane decedate Diferență
vii
2019 94 114 -20
2020 113 131 -18
32
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
2021 100 118 -18
2022 82 105 -23
2023 86 87 -1
Total 475 555 -80
Se poate concluziona astfel un spor negativ al natalității în toți anii 2019-2023,
practic un fenomen de îmbătrânire a populație întrucât numărul copiilor nou născuți
a fost mai mic decât decesele înregistrate.
Referitor la migrație se constată pentru aceiași perioada de referință (anii
2019-2023) o creștere a numărului persoanelor care au plecat și și-au schimbat
domiciliul pe raza comunei Raducăneni în comparație cu numărul persoanelor care
și-au stabilit domiciliul în comună.
Pracțic în acest interval de referință au fost înregistrate un număr de 1179
plecări raportate la 984 persoane care și-au stabilit domiciliul în comună.
O detaliere a situației pe fiecare an este prezentată în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 4 -Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu persoanele
plecate.
Anul Persoane Persoane Diferență
stabilite plecate
2019 111 194 -83
2020 88 180 -100
2021 107 229 -122
2022 108 248 -140
2023 570 328 +242
Total 984 194 -195
Datele prezentate mai sus ne evidențiază faptul că în comuna Raducăneni
populația este într-un proces de îmbătrânire, cu spor natural negativ și o ușoară
tendință de plecare din localitate.
4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE
33
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Comuna Raducăneni deține o vastă rețea de drumuri comunale, străzi
respectiv rețele de energie electrică, apă, canalizare, ilumina public. Nu există rețea
de alimentare cu gaz metan și nici piste pentru biciclete.
O situație detaliată se poate vedea în tabelul de mai jos:
Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele
1 Drumuri comunale 10 km
2 Străzi 144 km
3 Rețea de apă potabilă 101 km
4 Rețea de canalizare 42 km
5 Rețea de energie electrică 144 km
6 Rețea de iluminat public 112 km
În ceea ce priveste infrastructura educațională există în comuna Raducăneni
două gradinițe și 5 unități școlare clasele primare și gimnaziale:
➢ Grădinița, sat Răducăneni;
➢ Grădinița cu program normal, sat Răducăneni;
➢ Școala cu clasele I-IV, sat Bohotin;
➢ Școala cu clasele I-IV, sat Isaiia;
➢ Școala cu clasele I-VIII, sat Bohotin;
➢ Școala cu clasele I-VIII, sat Roșu;
➢ Școala cu clasele I-VIII "Lascar Rosetti", sat Răducăneni
Comuna deține și o bibliotecă funcțională cu un număr mare de cărți.
Legat de serviciile de sănătate și serviciile sociale - comuna este deservită
pentru serviciile medicale adresate populației de către 9 medici și servicii
farmaceutice. Asistența socială este asigurată în baza legislației printr-un
departament de asistență socială. La nivelul comunei nu există alte facilități pentru
prestarea de servicii sociale.
5. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT este o tehnică utilizată pentru a evalua Punctele tari (Strengths),
Punctele slabe (Weaknesses), Oportunitățile (Opportunities) și Amenințările
(Threats) în cadrul unei organizații. Este un instrument foarte popular în
34
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
managementul strategic și este folosit de organizații din întreaga lume pentru a ajuta
la planificarea și implementarea schimbărilor.
Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de
dezvoltare a comunității, permițând o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor
de intercondiționare. Totodată, oferă o imagine de ansamblu atât a problemele, cât și
a realizărilor comunității.
În cadrul prezentei strategii am indetificat 5 domenii prioritare ce urmează a
fi analizate:
1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE;
2. ECONOMIE LOCALĂ;
3. MEDIU ȘI TURISM;
4. INFRASTRUCTURA;
5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ.
1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
✓ Număr ridicat de locuitori raportat ✓ Rata șomajului destul de ridicată;
la suprafată totală a comunei;
✓ Calificare insuficientă a forței de
✓ Structură relativ omogenă a muncă activă;
populației;
✓ Sporul natural negativ;
✓ Procent ridicat al populației
active în raport cu populația totală ✓ Migrația populației din alte zone
a comunei; aproape inexistentă;
✓ Forță de muncă locală capabilă să ✓ Persoanele care practică agricultura
lucreze în agricultură și alte de subzistență nu sunt înregistrate
domenii; în sistemele de asigurări sociale și
de sănătate;
✓ Costul redus al forței de muncă
locale; ✓ Lipsa spaților modernizate și a
✓ Spații suficiente pentru dotărilor suficiente pentru serviciile
desfășurarea serviciilor publice sociale și culturale;
locale; ✓ Unități de învătământ insuficient
✓ Accesul facil la serviciile sociale modernizate;
publice de asistență socială;
35
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
✓ Număr suficient de unitați de ✓ Spații medicale insuficient dotate și
învătământ raportat la număr modernizate și lipsa specializărilor
școlari/preșcolari; medicale;
✓ Unități medicale;
✓ Lipsa spaților publice pentru
✓ Existența unei biblioteci comunale; activități sociale în aer liber.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
✓ Număr ridicat de locuitori raportat ✓ Continuarea procesului de
la suprafată totală a comunei; îmbătrânirea populației;
✓ Creșterea sporului natural la nivelul ✓ Migrarea forței de muncă calificată
comunei prin susținerea familiilor
în străinătate;
tinere și stoparea fenomenului
migrației; ✓ Fonduri insuficiente și instabilitate
✓ Promovarea desfășurii activităților legislativă pentru desfășurarea în
sociale prin oraganizații condiții optime a serviciilor sociale.
nonguvernamentale;
✓ Promovarea de parteneriate cu
mediul de afaceri pentru cursuri de
calificare și reconversie
profesională;
✓ Accesarea de fonduri pentru
modernizare și dotarea cu
echipament modern a unităților
școlare, medicale și a celorlalte
spații destinate serviciilor sociale.
2. ECONOMIE LOCALĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
✓ Infrastrucutră de acces facila în ✓ Creșterea suprafețelor agricole
zona: DN 28 Iași – Albița; lăsate neexploatate;
✓ Suprafeței mari de teren agricol la ✓ Exploatații agricole fărâmițate în
dispoziția fermierilor;
care se practică mai mult agricultură
✓ Suprafețe mari de pășunile și de subzistență.
fânețele disponibile pentru
creșterea animalelor;
36
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
✓ Existența la nivelul comunei a unui ✓ Reticență și dezinteres pentru
fond forestier considerabil – 1103 asocierea fermierilor și a
ha, natura dreptului de proprietate exploatațiilor agricole;
fiind atât public cât și privat;
✓ Dezinteres în menținerea și
✓ Activitate economică privată pe raza
comunei; practicarea obiceiurilor și tradițiilor
locale, ca si cea a activităților
meșteșugărești;
✓ Folosirea unor tehnologii vechi, cu
productivitate și eficiență
economică scăzute;
✓ Lipsa punctelor de colectare și/sau
procesare a produselor agricole;
✓ Servicii bancare inexistente;
✓ Lipsa activității economice private
care să genereze locuri de muncă
noi;
✓ Slaba preocupare pentru
introducerea noilor tehnologii și
pentru activitatea de cercetare-
dezvoltare;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
✓ Programe și legislație favorabila ce ✓ Fonduri insuficiente și instabilitate
încurajează asocierea fermierilor și legislativă;
a exploatațiilor agricole;
✓ Îmbătrânirea populației active și
✓ Fonduri europene și naționale
migrația;
disponibile pentru extinderea,
modernizara și/sau dotarea ✓ Lipsa personalului calificat;
exploatațiilor agricole
✓ Oferte de creditare greu accesibile și
✓ Fonduri europene și naționale rata ridicată a dobânzii la credite;
pentru inființarea de noi activități
economice;
✓ Promovarea și sprijinul autorităților
locale pentru investitori noi în zonă
37
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
3. MEDIU ȘI TURISM
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
✓ Mediu înconjurător curat proteja de ✓ Slaba informare a cetățenilor
autoritatea publică locală prin privitoare la respectarea legislației
aplicarea normelor legislative din domeniul protecției mediului;
privind protecția mediului; ✓ Inexistența unor strategii de
✓ Actiuni constante de ecologizare din promovare a comunei pentru
partea autorităților locale și creșterea numărului de turiști pe
cetățeni; teritoriul acesteia;
✓ Colectarea selectivă a deseurilor ✓ Lipsa facilităților oferite de
(menajere, reciclabile) autoritatea publică locală pentru
✓ Existența la nivelul comunei a unui promovarea dezvoltării turismului;
fond forestier generos; ✓ Lipsa unităților de cazare suficiente
✓ Existența caselor construite în stil în comună;
traditional și a unui relief variat. ✓ Slaba dezvoltare a agroturismului;
✓ Poluare redusă ceea ce conferă ✓ Lipsa unor zone amenajate pentru
comunei un nivel de atractivitate agreement (spații pentru grătare,
ridicat pentru locuit și activități în
spații amenajate pentru practicarea
aer liber;
activităților sportive, camping);
✓ Existența în comună a unor
rezervatii arheologice și situri; ✓ Creșterea suprafețelor agricole
lăsate neexploatate;
✓ Relief bogat și activități agricole ce
favorizează dezvoltarea ✓ Risc de degradarea factorilor de
agroturismului; mediu prin nerespectarea legislației
✓ Ocupația principală a locuitorilor, și normelor naționale în vigoare;
agricultura este favorabilă
practicării agroturismului;
✓ Nu există un punct de informare
turistică în comună
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
38
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
✓ Accesarea programelor finanțate de ✓ Lipsa de informare și conștientizare
Uniunea Europeană și de Guvernul a populației locale cu privire la
României de către autoritata problemele de mediu;
publică locală destinate proiectelor
de protecția mediului în mediul ✓ Deversarea și sau depozitarea
rural; (Colectare selectivă deșeuri, deșeurilor menajere în arii care nu
reciclare, etc.) sunt amenajate pentru astfel de
✓ Accesarea programelor finanțate de activități, conform normelor în
Uniunea Europeană și de Guvernul vigoare.
României în vederea dezvoltării
infrastructurii locale cu impact ✓ Lipsa infrastructurii de bază
direct asupra mediului; (utilități, drumuri, piste biciclete,
etc);
✓ Dezvoltarea educației ecologice la
nivelul comunității locale prin ✓ Insuficienta folosire a
implicarea unităților școlare în oportunităților acordate turismului
acțiuni de promovare și protecție a rural;
mediului înconjurător;
✓ Promovarea identității locale și a
spațiului natural și cultural al zonei;
✓ Adoptarea și aplicarea unei strategii
în domeniul atragerii turistilor în
zona.
4. INFRASTRUCTURA
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
✓ Traversarea comunei de DN 28 ✓ Drumurile comunale nu sunt
Iași – Albița; asfaltate în integralitate
✓ Infrastructura de baza dezvoltată ✓ Strazile comunale nu sunt asfaltate
(rețea energie electrică, apă și în integralitate
canalizare) ✓ Lipsesc trotuarele și pistele de
✓ Există rețea de iluminat public; biciclete;
✓ Existența unui dispensar medical și ✓ Drumurile agricole și forestiere nu
a mai multor farmacii umane și sunt modernizate;
veterinare.
39
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
✓ Existenta mai multor parcuri și ✓ Rețeaua de iluminat public nu este
spații de joaca pentru copii; modernizată cu becuri led sau
✓ Rețea de telefonie mobile, rețea de panouri solare;
telefonie fixă și internet de viteză ✓ Retelele de utilități nu acoperă
mare. necesarul comunei;
✓ Lipsesc punctele de reîncarcare cu
energie electrică pentru mașinile
electrice;
✓ Punctul de colectare a deșeurilor
nu respectă standardele in vigoare;
✓ Autoritatea locală nu deține în
dotare mijloace pentru întreținerea
drumurilor și spaților publice;
✓ Clădirile căminelor culturale,
unităților școlare și celelalate clădiri
publice nu sunt dotate cu panouri
solare și nu sunt reabilitate
energetic;
✓ Spațiile verzi, parcurile și spațiile
recreative sunt insuficiente;
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
✓ Fonduri europene și naționale aflate ✓ Fonduri insuficiente și instabilitate
la dispoziția autorităților locale și a legislativă;
mediului privat pentru dezvoltarea
infrastructurii locale; ✓ Lipsa resurselor financiare, inclusiv
pentru cofinanțarea proiectelor
✓ Existența Studiilor de Fezabilitate
pentru proiecte de modernizare a pentru îndeplinirea obiectivelor de
infrastructurii locale. investiții propuse;
✓ Apelarea la consultanță externă ✓ Cunoștințe insuficiente legate de
pentru obținerea de fonduri elaborarea și administrarea
europene, pentru proiectele de proiectelor finanțate din fondurile
infrastructură. europene pentru proiecte de
infrastructură și mediu;
40
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
✓ Autoritatea publică depune eforturi ✓ Resurse financiare insuficiente
susținute pentru îmbunătățirea și destinate modernizării și dezvoltării
digitalizarea activității activităților instituției;
administrative; ✓ Lipsa unei metode de evaluare a
✓ Se organizează acțiuni de informare activități administrative de către
și consultare a cetățenilor prin cetățean;
ședințe și mijloce de comunicare ✓ Experiență relativ scăzută în
online; gestionarea proiectelor cu finanțare
✓ Autoritățile publice locale își externă sau națională;
desfășoară activitatea după ✓ Posibilități reduse de motivare
principiile transparenței procesului financiară a personalului și de
decizional publicând și informând atragere a persoanelor cu calificare
cetățenii înainte de luarea unor superioară în structurile
decizii; funcționarilor publici;
✓ Există în cadrul primăriei ✓ Nu există la nivelul autorităților
comparimente dedicate furnizării publice locale un program de
de informații de interes public; cooperare și înfrățire instituționale
✓ Există în cadrul primăriei cu alte instituții similare din țară și
comparimente dedicate solutionării străinătate în vederea schimbului de
problemelor sociale și de ajutor de know-how și de bune practici în
urgentă; rezolvarea problemelor locale;
✓ Primăria deține o pagină de internet
proprie a instituției, actualizată cu
informații;
✓ Se utilizează mijloace de comunicare
moderne (email, fax, scan) în cadrul
procesului de comunicare cu
cetațeanul;
✓ Se menține o colaborare bună cu alte
instituții ale administrației locale și
județene;
✓ Participarea, în limita fondurilor
disponibile, a tuturor categoriilor de
41
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
personal la activități de formare
continua.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
✓ Accesarea programelor finanțate de ✓ Instabilitate legislativă la nivel
Uniunea Europeană și de Guvernul național care perturbă activitatea
României destinate proiectelor de administrativă
digitalizare a adminstrației publice
locale; ✓ Fonduri insuficiente pentru
✓ Dezvoltarea capacității digitalizare și creșterea capacității
administrative prin pregătirea și administrative;
formarea continua a personalului ✓ Schimbări politice dese în
din administrația publică.
conducerea autorităților publice
✓ Încheierea de parteneriate și locale, care să conducă la
protocoale de colaborare cu incoerențe în aplicarea politicilor
autoritațiel publice privind
publice și întârzieri în
schimbul de informații în mediul
online (ex: DRPCIV, PATRIMVEN – implementarea acestora.
ANAF, ANCPI ONLINE, DDATP,etc.);
✓ Relații de cooperare cu instituții
similare din România și din alte
state în vederea schimbului de
know-how în procesul decizional la
nivel local;
42
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ
6.1. VIZIUNEA
Viziunea este starea viitoare a zonei ce rezultă din implementarea cu succes
a strategiei de dezvoltare, pentru care, membrii grupului de acțiune locală și ceilalți
actorii locali, continuă să depună eforturi pentru a o atinge.
Viziunea de dezvoltare la nivel local trebuie să reflecte cât mai bine nevoile
reale ale comunității și reprezintă o descriere a stării ideale dorite privind mediul,
economia, și starea socială a comunei. Stabilirea viziunii are la baza analiza tuturor
informațiilor colectate în etapa de analiza a nevoilor dar și consultarea comunității
locale cu privire la propria viziune de dezvoltare pentru a identifica cea mai buna
versiune posibilă a comunei pentru următorii ani.
Astfel, în cadrul prezentei strategii de dezvoltare locală am stabilit următoarea
viziune de dezvoltare pentru perioada 2025-2032
Comuna Raducăneni va fi un spațiu plăcut de locuit, cu infrastructură și
servicii moderne, atractiv pentru mediul de afaceri și turiști.
6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE
Pentru realizarea viziunii pe baza analizei realizate și în urma consultării
reprezentanților administrației publice locale, a mediului de afaceri și a cetățenilor
au fost trasate 4 direcții strategice de dezvoltare. Pentru fiecare direcție strategică de
dezvoltare au fost stabilite axe prioritare, obiective generale SMART (Specific,
Măsurabil, Realizabil, Realist, Limitat în timp) și proiecte/măsuri. Gradul de
îndeplinire a obiectivelor poate fi evaluat pe baza indicatorilor de evaluare stabiliți în
cadrul capitolului 7. Implementare, monitorizare și evaluare.
6.2.1. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 1 - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR
În cadrul direcției strategice nr. 1: Dezvoltarea infrastructurii locale și creștera
calității vieții cetățenilor s-au inclus axe prioritare de dezvoltare care vizează
43
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea infrastructurii
tehnico-edilitare, dezvoltarea facilităților de agrement și petrecere a timpului liber,
dezvoltarea serviciilor de învățământ, sănătate, sociale și culturale.
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
măsurile/proiectele propuse este vizibilă mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.1
Dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea calității vieții cetățenilor
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1.1.„Modernizare prin asfaltare drum
comunal DC 56, situat în comuna
1.1.Modernizarea și
Răducăneni, județul Iași”
reabilitarea drumurilor
comunale.
Sursa de finanțare: Buget Local
1.2.1.„Modernizare prin asfaltare drumuri
comunale și sătești, precum și amenajare
1.MODERNIZAREA ȘI
1.2.Asfaltarea străzilor intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna
REABILITAREA
amenajarea șanțurilor, Răducăneni, județul Iași”
INFRASTRUCTURII
trotuarelor și a caiilor de
RUTIERE
acces. Sursa de finanțare: Programul Național de
Investiții „Anghel Saligny”
1.3.1.„Modernizare drumuri agricole
1.3.Dezvoltarea comuna Raducăreni, județul Iași”
infrastructurii de acces
agricol. Sursa de finanțare: Buget Local
2.1.1.”Realizare stație de
pompare/ridicare a presiunii, extindere
rețea de alimentare cu apă, precum și
2.1.Dezvoltarea redimensionare tronson de canalizare în
sistemului de alimentare sat Răducăneni, comuna Răducăneni,
cu apă potabilă județul Iași”
2.DEZVOLTAREA
INFRASTRUCTURII
Sursa de finanțare: Buget Local
TEHNICO- EDILITARE
2.2.1.„Extindere rețea de alimentare cu apă
și canalizare în comuna Răducăneni,
2.2.Dezvoltarea
Județul Iași"
sistemului de canalizare
Sursa de finanțare: PNDL II
44
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
2.3.1.„Extindere rețea de distribuție
2.3.Dezvoltarea și energie electrică în comuna Răducăneni,
modernizarea rețelei de Județul Iași"
distribuție a energiei
electrice Sursa de finanțare: Buget Local
2.4.1. „Modernizarea și eficientizarea
sistemului de iluminat public al Comunei
Răducăneni, Județul Iași”
2.4.Modernizarea și
extinderea rețelei de Surse de Finanțare: Programul privind
iluminat public creșterea eficienței energetice a
infrastructurii de iluminat public- Agenția
Fondului pentru Mediu
3.1.1.„Construire sală de sport școlară și
teren de sport multifuncțional în comuna
Răducăneni, județul Iași”
3.1.Modernizarea
infrastructurii sportive
Sursa de finanțare: Programul Regional
3.DEZVOLTAREA
Nord-Est 2021-2027
FACILITĂȚILOR DE
AGREMENT
3.2.1.”Modernizarea și dotarea parcurilor
ȘI PETRECERE A
cu echipament de joacă pentru copii și
TIMPULUI
3.2.Modernizarea și/sau pentru practicarea activităților de fitness
LIBER
înființarea de noi spații în aer liber”
verzi, parcuri și spații de
joacă pentru copii Sursa de finanțare: Buget Local sau PNDL -
acțiune pentru GAL-uri M1/6B
4.1.1.„Reabilitare și modernizare
Grădinița cu Program Normal Răducăneni,
comuna Răducăneni, județul Iași”
4.DEZVOLTAREA 4.1. Dezvoltarea și
Sursa de finanțare: PNRR
SERVICIILOR DE modernizarea
ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI infrastructurii de
4.1.2.„Reabilitare și modernizare Școala
EDUCAȚIE învătământ
<<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finanțare: PNRR
45
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
4.1.3.„Reabilitare și modernizare Școala
nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni,
județul Iași”
Sursa de finanțare: PNRR
4.1.4.„Reabilitare și modernizare Liceul
Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finanțare: PNDL I
4.1.5.„Reabilitare și modernizare școala și
grădinița Bazga, comuna Răducăneni,
județul Iași”
Sursa de finațare: PNDL II
4.1.6.„Reabilitare și modernizare școală
gimnazială și grădinița Roșu, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finațare: PNDL II
4.1.7.„Reabilitare și modernizare școala
primară și grădinița Trestiana, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finațare: PNDL II
4.1.8.„Demolare școală primară corp C1 și
realizare construcție nouă, comuna
Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finantare: Programul național de
investiții ,,Școli sigure și sănătoase”.
4.1.9.„Demolare Școală Bohotin corp C2,
C3, C4 și realizare construcție nouă,
comuna Răducăneni, județul Iași”
Sursa de finantare: Programul național de
investiții ,,Școli sigure și sănătoase”.
46
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
4.2.1.Aprobarea unui proiect de hotărâre
de consiliu local privind acordarea de
burse școlare pentru copii proveniți din
medii defavorizate
Sursa de finanțare: Buget Local
4.2.2.Aprobarea unui proiect de hotărâre
4.2. Asigurarea accesului
de consiliu local privind acordarea
la educație a copiilor
gratuită de rechizite pentru copii din medii
aflați în situații de risc
defavorizate și a unei mese calde pentru
toți copii care frecventează cursurile
școlare.
Sursa de finanțare: Buget Local
Buget General - Programul Național
"Masă sănătoasă" în anul 2025
5.1.1. ”Construire și dotare dispensar
medical în localitatea Roșu, comuna
5.1.Dezvoltarea și
Răducăneni, județul Iași”
modernizarea unităților
5. DEZVOLTAREA medicale
Sursa de finanțare: CNI
SERVICIILOR DE
SĂNĂTATE,
5.2.1.„Construirea de locuințe nZEB plus -
ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI
5.2.Dotarea unităților pentru tineri/locuințe de serviciu pentru
A SECTORULUI
medicale cu echipamente specialiști din sănătate și învățământ în
CULTURAL
medicale performante și comuna Răducăneni, județul Iași”
atragerea specialistilor
din domeniul sănățății Sursa de finanțare: PNRR
6.2.2 DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI
ECONOMIC LOCAL
În cadrul direcției strategice nr.2 - Dezvoltarea sectorului economic local s-au
inclus axe prioritare prin care se dorește dezvoltarea și consolidarea mediului
economic local având ca target sprijinirea activității economice de servicii producție,
susținerea și promovarea producătorilor locali dar și dezvoltarea turismului local.
47
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
măsurile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.2
Dezvoltarea sectorului economic local
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu
1.1. Sprijinirea mediului de
local privind scutirea de la plata
afaceri privat prin
impozitului pe teren și/sau
acordarea de facilități
clădiri/mijloace de transport, aflate în
fiscale si dezvoltarea de
proprietatea persoanelor juridice care
servicii publice menite să
crează noi locuri de muncă.
promoveze activitatea
1.ÎNCURAJAREA ȘI economică locală și
Temei legal: Legea 227/2015 cu
SPRIJINIREA atragerea de noi investiții
modificările și completările ulterioare
INIȚIATIVEI PRIVATE
ÎN DOMENIUL
1.2.1.Organizarea de întâlniri de lucru
SERVICIILOR ȘI
între persoane de specialitate
PRODUCȚIEI.
(consultanți) și localnicii interesați să
1.2.Promovarea
depună noi proiecte de finanțare și
oportunităților de finanțare
sprijinirea în depunerea și
existente și informarea
implementarea lor.
cetățenilor.
Sursa de finanțare: Buget Local
2.1.1.”Modernizare și extindere piață de
produse agroalimentare în comuna
2.1. Crearea infrastructurii
Raducăreni, județul Iași”
pentru comercializare a
2.SUSȚINEREA produselor agroalimentare
Sursă de finațare: Buget Local
PRODUCĂTORILOR
LOCALI ȘI CREAREA
2.2.Promovarea produselor 2.2.1. Organizarea de evenimente/târguri
INFRASTRUCTURII
locale și dezvoltarea de produse agroalimentare pentru
DE DEZVOLTARE.
posibilităților de producătorii locali.
valorificarea a acestora în
cadrul evenimentelor și/sau Sursa de finanțare:Buget Local
tărgurilor
3.1.Sprijinirea dezvoltării
3.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu
turismului prin acordarea
local privind scutirea/ reducerea
3.DEZVOLTAREA de facilități fiscale
impozitului pe clădirile utilizate în
TURISMULUI LOCAL operatorilor economici care
domeniu turismului
desfășoară activități în
domeniul turismului
48
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Temei legal: Legea 227/2015 cu
modificările și completările ulterioare
3.2.1.”Înființarea punct turistic în comuna
3.2. Promovarea comunei și Răducăneni, județul Iași”.
a obiectivelor în vederea
atragerii de noi turisti Sursa de finanțare: Buget Local
3.3. Promovarea 3.3.1. Organizarea de întâlniri de lucru cu
oportunităților de finanțare persoanele interesate și sprijinirea în
a unităților turistice depunerea și implementarea proiectelor
existente și informarea de finațare a unitățiilor turistice.
cetățenilor.
Sursa de finanțare: Buget Local
6.2.3. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI
UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE
În cadrul direcției strategice nr. 3 - Protecția mediului și utilizarea resurselor
regenerabile s-au inclus axe prioritare prin care se vizează creșterea eficienței
energetice a clădirilor publice și a sistemului de iluminat, încurajarea utilizării
energiei din surse regenerabile și a mijloacelor de transport nepoluante și
îmbunătățirea managementului deșeurilor și promovarea de acțiuni pentru
protejarea mediului înconjurător.
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
măsurile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.3
Protecția mediului și utilizarea resurselor regenerabile
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1. Reabilitarea energetică 1.1.1. Reabilitarea energetică a ......din
a clădirilor. localitatea,
1.CREȘTEREA EFICIENȚEI 1.2. 1” Instalarea sistemelor de
ENERGETICE A panouri fotovoltaice pentru
CLĂDIRILOR PUBLICE ȘI 1.2. Utilizarea energiilor producerea de energie electrică, în
A SISTEMULUI DE regenerabile pentru vederea acoperirii necesarului de
ILUMINAT PUBLIC iluminatul public și consum și livrării surplusului în
încălzire. rețeaua națională pentru
.........................
49
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Sursa de finanțare: AFM
2.1.1.”Realizarea infrastructurii
rutiere pentru biciclete în comuna
2.1. Realizarea de piste Raducăneni, jud. Iași”
2.ÎNCURAJAREA pentru biciclete.
UTILIZARII ENERGIEI Sursa de finanțare:AFM
DIN SURSE
REGENERABILE ȘI A 2.2.1. „Construire puncte de încărcare
MIJOACELOR DE a mijloacelor de transport electrice în
TRANSPORT 2.2. Construirea stații de localitatea Raducăneni, Comuna
NEPOLUANTE încărcare a mijloacelor de Raducăneni, județul Iași”
transport electrice.
Sursa de finanțare: AFM
3.1. Încurajarea acțiunilor
3.1.1. ”Amenajarea de puncte de
de reciclare a deșeurilor de
colectare a deșeurilor de echipamente
echipamente electrice si
electrice și electronice (DEEE)”.
electronice (DEEE) prin
amenajarea de puncte de
Sursa de finanțare: Buget Local
colectare
3.2.1. Organizarea de evenimente și
acțiuni anuale pentru protejarea
3.2. Încurajarea educație și mediului în parteneriat cu școlile din
3.ÎMBUNĂTĂȚIREA
promovarea acțiunilor comună desfășurate în cadrul
MANAGEMENTULUI
privind protecția mediului în acțiunilor școlare ”Săptămâna verde”
DEȘEURILOR ȘI
rândul elevilor.
PROMOVAREA
Sursă de finanțare Buget Local
ACȚIUNILOR PENTRU
PROTECȚIA MEDIULUI
3.3.1. Organizarea de acțiuni de
colectare a deșeurilor din jurul albiilor
răurilor, drumurilor sau alte zone,
3.3. Creșterea gradului de
implicând cetățenii și mediul de
constientizare și implicare a
afaceri, în cadrul unui zile a
cetățenilor în acțiuni de
ecologizării locale.
protejare a mediului
Sursă de finanțare: Buget local
50
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
6.2.4. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 4. CREȘTEREA CAPACITĂȚII
ADMINISTRATIVE
În cadrul direcției strategice nr. 4 Creșterea capacității administrative s-au
inclus axe prioritare prin care se vizează digitalizarea actitivății administrative,
dotarea cu echipamente și utilaje a serviciilor publice precum și modernizarea
spațiilor destinate activității administrative și serviciilor publice oferite cetățenilor.
O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și
măsurile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos:
DIRECȚIA STRATEGICA NR.4
CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE
AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE
1.1.1. ”Transformarea digitală a
autorității locale, comuna Răducăneni,
Jud. Iași”.
Surse de finanțare: Ministerul
Cercetării Inovării și Digitalizării
1.1. Eficientizarea actului Program: ”Transformarea Digitală a
administrativ prin dotarea Autorităților Publice Locale
cu aparatură IT DIGILOCAL”.
performantă și programe
software dedicate 1.1.2.”Elaborarea în format GIS a
documențației de amenajare a
teritoriului PUG a comunei
1.Digitalizarea activității
Răducăneni, județul Iasi.„
și cresterea calității
actului administrativ
Sursă de finanțare: PNRR
Adoptarea la nivel local a unei
strategii de formare profesională
1.2. Formarea continuă a continuă a aparatului de specialitate
personalului administrației al primarului
publice locale
Sursă de finanțare:Buget Local
1.3. Facilitarea accestului
Actualizarea procedurilor de lucru în
cetățenilor la actul
cadrul Controlului Intern Managerial
administrativ prin
și includerea mijloacelor electronice
51
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
utilizarea mijloacelor de de comunicare la distanță și plată
comunicare și plată online. pentru preluarea cererilor și/sau
comunicarea răspunsurilor sau a altor
acte administrative.
1.4. Asigurarea Publicare pe pagina web a comunei a
transparenței actelor tuturor informațiilor impuse de
administrative ale prevederile legislației privind
administrației publice transparenta decizională precum și a
locale informațiilor de interes public
2.2.Dotarea cu utilaje 2.2.1„Dotarea cu utilaje și
pentru întreținerea echipamente specifice pentru
domeniului public. serviciile publice, comuna
2.Dotarea cu echipamente
Răducăneni, județul Iași”
și utilaje a serviciilor
2.3.Dotarea cu utilaje și
publice
echipamente de intervenție Sursa de finanțare: Programul
pentru situații de urgență National de Dezvoltare Rurală
”Modernizare, extindere și dotare
3.Modernizarea spațiilor 3.1.Îmbunătățirea
sediu Primărie Răducăneni, comuna
destinate activității condițiilor de lucru și a
Răducăneni, județul Iași„
administrative și infrastructurii de
serviciilor publice oferite desfășurare a actului
Sursa de finanțare: CNI
cetățenilor administrativ
52
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE
Implementarea strategiei de dezvoltare locală poate fi considerată faza cea mai
importantă a procesului de dezvoltare locală întrucât transpune toate planurile construite și
eforturile depuse în rezultate. Trebuie precizat că în această etapă se pot realiza ajustări ale
strategiei de dezvoltare dacă contextul de implementare impune acest lucru. Atunci când ne
raportăm la contextul de implementare avem în vedere modificări ale legislației la nivel
european și național, instabilitate politică, noi programe/linii de finanțare a proiectelor,
probleme economice și chiar situații de fortă majoră cum ar fi: calamități, dezastre naturale,
razboi, etc.
Pentru implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare locală trebuie realizat un
cadru general de implementare asumat de către toți actorii implicați și îndeplinirea
următoarelor condiții.
1. Aprobarea strategiei de dezvoltare Locală;
2. Desemnarea unei comisii de implementare care să comunice și organizeze
demersurile de întreprins în implementare dar și a unei comisii de monitorizare;
3. Existența capacității operaționale și financiare de implementare;
4. Susținerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile
beneficiare.
Actorii implicați în procesul implementării strategiei de dezvoltare locală
sunmenționați sunt: administrația publică locală, comunitatea locală, firmele private și
reprezentanții societății civile. Putem concluziona, așadar, că modul de implementare a
strategiei este influențat direct de relațiile dintre cei 4 actori, fapt pentru care se recomandă
o bună comunicare a administrației publice locale cu comunitatea, mediul privat și
nonguvernamental dar și o deschidere din partea acestora pentru implicare și sprijin în
activitatea administrativă și implicit în implementarea strategiei.
Monitorizarea strategiei de dezvoltare trebuie efectuată obligatoriu la perioade de
timp prestabilite și presupune întocmirea de către comisia de monitorizare a unor rapoarte
periodice privind gradul de îndeplinire al obiectivelor generale și stadiul
proiectelor/măsurilor propuse.
Principalul scop al activității de monitorizarea efectuate în perioada de implementare
este de a evidenția evoluția din procesul de implementare, deficiențele constatate și pe
baza acestora de a formula recomandări pentru remedierea și ajustarea/actualizarea
strategiei.
53
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a
țintelor propuse inițial cu situația dezvoltării comunei la diferite momente. Pentru realizarea
unei evaluări corecte trebuie stabiliti indicatorii de evaluare și urmărită evoluția acestora.
Indicatori propuși în vederea realizării evaluării implementării strategiei de
dezvoltare locală a comunei Răducăreni pe fiecare direcție de dezvoltare propusă sunt
prevăzuți în tabelul de mai jos:
Tabelul nr.6 - Indicatori de evaluare
DIRECȚII STRATEGICE INDICATORI
✓ Nr. de km de drum comunal asfaltati;
✓ Nr. de km de străzi asfaltate;
✓ Nr. de km de șanțuri realizate;
✓ Nr. de km de trotuare realizate;
✓ Nr. de mp de căi de acces realizate;
✓ Nr. de km de drum agricol modernizat;
✓ Nr. de km de rețea de apă și canalizare realizați;
✓ Nr. stațiilor de pompare/ridicare a presiunii
realizate;
✓ Nr. de km de rețea energie electrică realizați;
✓ Nr. de km de rețea de iluminat public extinsi și
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE NR. 1 -
modernizați;
DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII
✓ Nr. spaților puse la dispoziție pentru activități
LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII
sportive;
CETĂȚENILOR
✓ Nr. școlilor reabilitate și modernizate;
✓ Nr. parcurilor dotate cu echipament de joacă
pentru copii și pentru practicarea activităților
de fitness în aer liber;
✓ Nr. copii proveniți din medii sociale
defavorizate beneficiari de bursă;
✓ Nr. copii beneficiari de rechizite școlare masă
caldă;
✓ Nr. unități medicale dotate și modernizate;
✓ Nr.locuințe nZEB construite;
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE STRATEGICA ✓ Nr. de societății comerciale înființate;
NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ✓ Nr. de noi locuri de muncă create;
ECONOMIC LOCAL ✓ Nr. de șomeri înregistrați
✓ Nr. de proiecte depuse pentru finanțare de către
cetățeni în urma sedințelor de lucru desfășurate
de autoritatea publică locală;
54
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
✓ Nr. de fermieri înregistrați;
✓ Nr. de producători locali care comerciealizează
produse locale înregistrați;
✓ Nr. de agropensiuni/ puncte gastronomice nou
înființate;
✓ Nr. persoanelor care au solicitat informații
turistie de la punctul turistic local
✓ Nr. clădirilor reabilitate energetic;
✓ Nr. și puterea panourilor fotovoltaice instalate;
✓ Nr. km de piste de biciclete realizate;
✓ Nr. de stații de încărcare mașini electrice
realizate;
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE STRATEGICA ✓ Nr. puncte de colectare a deseurilor electrice și
NR. 3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI electronice (DEEE) realizate;
UTILIZAREA RESURSELOR ✓ Cantitatea deșeurilor electrice și electronice
REGENERABILE (DEEE) colectată;
✓ Nr. de acțiuni de ecologizare realizate împreună
cu cetățenii și mediul de afaceri;
✓ Nr de acțiuni de ecologizare realizate împreuna
cu elevii;
✓ Starea generală a imobilului unde se desfășoară
actul administrativ;
✓ Timpul de soluționare a cererilor;
✓ Gradul de satisfacție al cetățenilor raportat la
actul administrativ;
✓ Nr. funcțioanari publici care au participat la
DIRECȚIA DE DEZVOLTARE STRATEGICA cursuri de formare profesională;
NR. 4. CREȘTEREA CAPACITATII
✓ Nr. de cereri depuse prin mijloace electronice
ADMINISTRATIVE
de comunicare;
✓ Nr. de cereri soluționate care au fost comunicate
prin mijloace electronice de comunicare;
✓ Suprafața din domeniul public întreținută cu
mijloace, echipamente și utilaje proprii.
55
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
Se recomanda reviziuirea și actualizarea la un interval de 1-2 ani a strategiei conform
mețiunilor din acest capitol, fără a viza modificări majore de conținut (viziune, direcții
strategiice de dezvoltare, obiective generale) ci doar modificarea/completarea proiectelor și
identificarea programelor de finanțare care le pot susține.
56
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
PORTOFOLIUL DE PROIECTE
1. Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 56, situat în comuna Răducăneni,
județul Iași”;
2. Modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești, precum și amenajare
intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna Răducăneni, județul Iași;
3. Modernizare drumuri agricole comuna Raducăreni, județul Iași;
4. Realizare stație de pompare/ridicare a presiunii, extindere rețea de alimentare cu
apă, precum și redimensionare tronson de canalizare în sat Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași;
5. Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Răducăneni, Județul
Iași;
6. Extindere rețea de distribuție energie electrică în comuna Răducăneni, Județul Iași;
7. Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public al Comunei Răducăneni,
Județul Iași;
8. Construire sală de sport școlară și teren de sport multifuncțional în comuna
Răducăneni, județul Iași;
9. Modernizarea și dotarea parcurilor cu echipament de joacă pentru copii și pentru
practicarea activităților de fitness în aer liber;
10. Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași;
11. Reabilitare și modernizare Școala <<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna
Răducăneni, județul Iași;
12. Reabilitare și modernizare Școala nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni, județul
Iași;
13. Reabilitare și modernizare Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna Răducăneni,
județul Iași;
14. Reabilitare și modernizare școala și grădinița Bazga, comuna Răducăneni, județul
Iași;
57
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
15. Reabilitare și modernizare școală gimnazială și grădinița Roșu, comuna
Răducăneni, județul Iași;
16. Reabilitare și modernizare școala primară și grădinița Trestiana, comuna
Răducăneni, județul Iași;
17. Demolare școală primară corp C1 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni,
județul Iași;
18. Demolare Școală Bohotin corp C2, C3, C4 și realizare construcție nouă, comuna
Răducăneni, județul Iași;
19. Construire și dotare dispensar medical în localitatea Roșu, comuna Răducăneni,
județul Iași;
20. Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru
specialiști din sănătate și învățământ în comuna Răducăneni, județul Iași;
21. Modernizare și extindere piată de produse agroalimentare în comuna Raducăneni,
județul Iași;
22. Înființarea punct turistic în comuna Răducăneni, județul Iași;
23. Reabilitarea energetică a ......din localitatea;
24. Instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie
electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în
rețeaua națională pentru .........................
25. Realizarea infrastructurii rutiere pentru biciclete în comuna Raducăneni, jud. Iași;
26. Construire puncte de încărcare a mijloacelor de transport electrice în localitatea
Raducăneni, Comuna Răducăneni, județul Iași;
27. Amenajarea de puncte de colectare a deseurilor de echipamente electrice si
electronice (DEEE);
28. Transformarea digitală a autorității locale, comuna Răducăneni, Jud. Iași;
29. Elaborarea în format GIS a documențației de amenajare a teritoriului PUG a
comunei Răducăneni, județul Iași;
30. Dotarea cu utilaje și echipamente specifice pentru serviciile publice, comuna
Răducăneni, județul Iași;
58
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
31. Modernizare, extindere și dotare sediu Primărie Răducăneni, comuna Răducăneni,
județul Iași;
59
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
BIBLIOGRAFIE
1. Strategia Națională pentru DEZVOLTAREA DURABILĂ a României 2030;
2. BALOGH Marton - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală”,
Revista Transilvană de Științe Administrative;
3. GHIOLȚAN, Călin BALOGH Márton HOSU, Ioan DRAGOȘ, Dacian-Cosmin -
Dezvoltare regională și locală. Cluj:Editura Gewalt, 2001;
4. HĂDADEA Ionuț Cătălin - Construcția Strategiilor de Dezvoltare Locală în
arealul rural al zonei metropolitane Cluj-Napoca, Revista Transilvană de Științe
Administrative 1(44) / 2019, pp. 17-33;
5. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Răducăneni, Județul Iași perioada
2014-2020;
6. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
7. https://www.comunaraducaneni.ro/;
8. https://commission.europa.eu/publications/sustainable-europe-2030_ro;
9. https://commission.europa.eu/energy-climate-change-environment/overall-
targets-and-reporting/2030-targets_ro;
10. https://www.mae.ro/node/35919;
11. https://www.onrc.ro/index.php/ro/;
12.https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_R%C4%83duc%C4%83neni,_Ia%C8
%99i;
13. https://iasi.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-iasi/geografie-si-statistici/;
14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i ;
15. https://pe-harta.ro/iasi/;
16. https://www.listafirme.ro/;
60
Pagina 63
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A
LISTA FIGURI ȘI TABELE
1. Figura nr. 1 - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală_____pg.15
2. Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole__________________________________pg.29
3. Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vârstă_____________________pg.32
4. Tabelul nr. 3 - Situația comparată a copiilor născuți vii cu persoanele
decedate________________________________________________________________________pg.33
5. Tabelul nr. 4 - Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu
persoanele plecate_____________________________________________________________pg. 33
6. Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele_______________________________ pg.34
7. Tabelul nr. 6 - Indicatori de evaluare_________________________________________pg.54
INIȚIATOR PROIECT
PRIMAR,
ing. Răducu-Ionuț BALINT
Avizează pentru legalitate
Secretar general
Cătălin-Rivelino BUMBARU
61