Proiect de hotărâre

PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032

Tip
Proiect de hotărâre
Emitent
Comuna Răducăneni, jud. Iași
Pagini
63
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre, „PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032”, Comuna Răducăneni, jud. Iași. Sursa: https://www.comunaraducaneni.ro/cl/hdp/2023-2025/hdp_23_05_2025.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/raducaneni/104079-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-strategiei-de-dezvoltare-locala-a-comunei, 09.11.2026)

Fișier modificat
26.05.2025
Arhivat
09.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI COMUNA RĂDUCĂNENI SECRETAR GENERAL AL COMUNEI Nr. 5907/RG/23.05.2025 ANUNȚ În conformitate cu prevederile art. 2, art. 6, alin. (2) și alin. (4) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, Se aduce la cunoștință publică că în ședința ordinară a Consiliului Local al comunei Răducăneni, județul Iași din luna IUNIE 2025 va fi supus spre aprobare : PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032 Proiectul de hotărâre cu nr. 5906/RG/2025 este inițiat de primarul comunei, domnul ing. Răducu-Ionuț BALINT. Proiectul de hotărâre poate fi vizualizat și descărcat de pe site-ul www.comunaraducaneni.ro , secțiunea „hotărâri în dezbatere publică”. Termenul limită până la care cei interesați pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de hotărâre mai sus menționat este data de 20 IUNIE 2025, orele 12,00. Propunerile vor fi formulate numai în scris, putând fi transmise prin poștă sau direct la registratura primăriei, altfel nu vor fi avute în vedere la elaborarea formei finale a actului normativ care urmează a fi adoptat de Consiliul local al comunei. Secretar general, Cătălin-Rivelino BUMBARU

Pagina 2

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI PRIMARUL COMUNEI RĂDUCĂNENI Nr. 5906/RG/23.05.2025 PROIECT H O T Ă R Â R E A Nr. ______ privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032 Consiliul local al comunei Răducăneni, județul Iași, legal constituit conform Ordinului nr. 499/2024 al Prefectului Județului Iași, întrunit la lucrările ședinței ordinare din data de _________2025, la convocarea primarului prin Dispoziția nr. _____/2025; Având în vedere: - referatul de aprobare și proiectul de hotărâre ale primarului comunei, înregistrate sub nr. _________/RG/2025; - anunțul înregistrat sub numărul ______/RG/2025 al secretarului general al comunei, prin care face publică intenția consiliului local de a adopta un act administrativ cu caracter normativ, anunț făcut în temeiul prevederilor art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată; - avizele, înregistrate sub nr. _____/CEBF/2025 și sub nr. ______/CAPJ/2025, ale Comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local al Comunei Răducăneni și raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, înregistrat sub nr. ________/RG/2025; În conformitate cu prevederile: - Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare; - art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare; - Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu completările și modificările ulterioare; - art. 129, alin. 2, lit. b) și alin. (4), lit. e) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 139, alin. (3) și art. 196, alin. (1), lit. a) din Ordonanța de urgență nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: ARTICOL UNIC (1) Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Răducăneni pentru perioada 2025-2032, conform anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre. (2) Primarul comunei va duce la îndeplinire prezenta hotărâre. Secretarul general al comunei va comunica prezenta hotărâre compartimentelor de resort, precum și Instituției Prefectului Județului Iași pentru controlul legalității. Adoptată astăzi ______________ 2025. INIȚIATOR PROIECT PRIMAR, ing. Răducu-Ionuț BALINT Avizează pentru legalitate Secretar general Cătălin-Rivelino BUMBARU

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI PRIMARUL COMUNEI RĂDUCĂNENI Anexa la pr. HCL nr. 5906/RG/23.05.2025 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂDUCĂNENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA 2025-2032 1

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A CUPRINS 1. INTRODUCERE pg. 3 2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE pg. 7 3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI_____ pg. 11 3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA STRATEGIEI__________pg.11 3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPE ELABORĂRII STRATEGIEI_______________________________ pg. 12 4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE pg.16 4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST _________________________________pg.16 4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚULUI IAȘI pg.17 4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI pg.20 4.3.1. SCURT ISTORIC pg. 21 4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ___ pg.25 4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ pg.28 4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ pg.29 4.3.5 TURISMUL pg.30 4.5.6. POPULAȚIA pg.31 4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE___________________________________________pg.34 5. ANALIZA SWOT pg. 35 6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTARE LOCALĂ__ pg.43 6.1. VIZIUNEA pg.43 6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE pg.43 6.2.1. DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR___________________________________________ pg.44 6.2.2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC LOCAL_________________________________ pg.47 6.2.3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE pg.48 6.2.4. CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE_____________________________________pg.44 7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE_____________________________________________ pg.51 8. PORTOFOLIUL DE PROIECTE_____________________________________________________________________pg.57 BIBLIOGRAFIE_________________________________________________________________________________________pg.60 LISTA FIGURI/TABELE________________________________________________________________________________pg.61 2

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 1. INTRODUCERE Prezenta strategia de dezvoltare locală reprezintă un instrument esențial de management și planificare pentru dezvoltarea durabilă a comunei Răducăreni, județul Iaș. Prin intermediul strategiei de dezvoltare locală se va stabili o direcție clară, mobilizarea și coordonarea tuturor resurselor și energiilor existente pentru modernizare și progres. În cadrul realizării strategiei de dezvoltare se dorește implicarea și consultarea tuturor actorilor interesați: autoritățile publice locale, cetățeni, mediul antreprenorial și societatea civilă. Consiliul Local în calitate de autoritate deliberativă și Primăria Comunei Raducăreni, prin primarul comunei, în calitate de autoritate executivă, inițiatorii de drept ai prezentei strategii, își asumăm depunerea tuturor eforturilor necesare pentru realizarea strategiei locale și ulterior ducerea la îndeplinire a tuturor măsurilor și proiectelor cuprinse în vederea dezvoltării comunei, îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, a actului administrativ și dezvoltarea mediului antreprenorial. Pornind de la analiza situației actuale a zonei, vom stabili o nouă viziune pentru dezvoltarea comunei Raducăneni, noi axe prioritare de dezvoltare și vom propune proiecte și măsuri. Colectarea informațiilor și a datelor premergătoare analizei va avea la bază date din surse oficiale dar și informații obținute direct de cetățeni și mediul de afaceri, tocmai cu scopul de a identifica cât mai în detaliu nevoile și propria viziune a acestora pentru dezvoltarea comunei. Pe tot parcursul elaborării strategiei de dezvoltare locală se va avea în vedere corelarea cu documentele programatice existente la nivele superioare (strategia de dezvoltare națională, strategia de dezvoltare județeană) dar și contextul național și european și oportunitățile de finanțare existente, respectiv, programele naționale de 3

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A finanțare și fonduri europene pentru investiții în infrastructura locală, servicii sociale, educație, protecția mediului, etc. Un alt aspect important ce se va avea în vedere în elaborarea strategiei de dezvoltare locală este respectarea principiilor legate de transparența, dezvoltarea durabilă, sustenabilitate și reducerea impactului asupra mediul înconjurător (DNSH). O dată finalizată strategia de dezvoltare locală va constituii un ghid de acțiune ce include axe prioritare, obiective, proiecte și măsuri, la dispoziția autorităților publice locale, a cărui scop este, ca prin implementare, să genereze dezvoltarea comunități locale, a economiei și creșterea calității vieții cetățenilor comunei. 4

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A DEFINIRE TERMENI ȘI ABREVIERI Dezvoltare economică locală: - un proces participativ, în cadrul căruia membrii comunității, din toate sectoarele lucrează împreună pentru a stimula activitatea comercială locală, care să conducă la dezvoltarea durabilă economică a localității. Dezvoltarea durabilă: - dezvoltarea care satisface nevoile prezentului fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi. Sustenabilitate: - calitate a unei activități de a se desfășura fără a epuiza resursele disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a nevoilor generațiilor următoare. Planificarea strategică: - reprezintă acțiunile desfășurate în vederea creării unui planului strategic, care să cuprindă toate proiectele și obiectivele necesare pentru a putea atinge viziunea SDL - Strategie de dezvoltare locală IMM - Întreprinderi Mici și Mijlocii; ONG - Organizații Non-guvernamentale INS - Institutul Național pentru Statistică PUG - Planul Urbanistic General PUZ - Plan Urbanistic Zonal PAT – Programul Asistență Tehnică PCIDIF -Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare PDD – Programul Dezvoltare Durabilă PEO – Programul Educație și Ocupare PT – Programul Transport PIDS – Programul Incluziune și Demnitate Socială PTJ – Programul Tranziție Justă 5

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A PS -Programul Sănătate PNDL - Programul Național de Dezvoltare Locală PNRR - Planul Național de Redresare și Reziliență AFM - Administrația Fondului de Mediu CNI- Compania Națională de Investiții ONU - Organizației Națiunilor Unite UE - Uniunea Europeană SWOT - acronimul de la strengths, weaknesses, opportunities and threats, adica puncte tari, puncte slabe, oportunitati si amenintari ale companiei. DNSH – acronimul de la: ”DO NO SIGNIFICANT HARM” și înseamnă a nu prejudicia în mod semnificativ mediu înconjurător. 6

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 2. CONTEXTUL NAȚIONAL ȘI INTERNAȚIONAL DE DEZVOLTARE În anul 2015, la Adunarea Generală a ONU de la New York, a fost adoptat un document istoric - Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Acest document își propune, prin cele 17 obiective ale sale, un viitor mai bun, nu doar pentru noi, dar si pentru copiii noștri. Cele 17 obiecțive adoptate sunt prezentate sugestiv în imaginea de mai jos: Imaginea 1. Obiectivele Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite și Uniunii Europene și-a exprimat adeziunea la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Agendei 2030, adoptată prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1, în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă din septembrie 2015. 7

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Concluziile Consiliului UE, adoptate în data de 20 iunie 2017, „Un viitor durabil al Europei”, răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. La nivel național, România adoptă ”Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030” prin care stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030. Strategia susenunțată susține dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social și de mediu, este orientată către cetățean și se centrează pe inovație, optimism, reziliență și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod echitabil, eficient, într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. În ultimii ani omenirea a fost marcată de o serie de crize multiple și interconectate, generate de o pandemie, război și conflicte sociale, schimbări climatice severe, generând o volatilitate crescută a piețelor globale, mai ales cea a energiei și alimentelor. Raportul Organizației Națiunilor Unite din anul 2022, privind obiectivele definite de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, pune în evidență efectele devastatoare ale crizelor globale asupra realizării acestor obiective, subliniindu-se necesitatea unor investiții importante în sustenabilitate, pentru a consolida reziliența societății în ansamblu. În acest context România are nevoie de o schimbare a paradigmei prezente de dezvoltare pentru a face față provocărilor secolului XXI întrucât trăim o perioadă marcată de procesul de globalizare, de accentuare a inegalităților și de agravare a problemelor de mediu. O importanță deosebită trebuie acordată adaptării la noile exigente privind dezvoltarea durabilă și asigurarea unei tranziții rapide către economia verde. 8

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Pentru ca dezvoltarea durabilă să reușească în România și, prin urmare Agenda 2030, împreună cu angajamentele Uniunii Europene, Strategia Națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 este construită în jurul cetățeanului și nevoilor generațiilor viitoare. Se pleacă de la premisa că, dezvoltarea durabilă prezintă un cadru de gândire care, odată însușit de către cetățean, va ajuta la crearea unei societăți mai echitabile, definită prin echilibru și solidaritate și care să poată face față schimbărilor aduse de probleme actuale globale, regionale și naționale, inclusiv scăderea demografică. Grija statului față de cetățean și respectul cetățeanului față de instituții, față de aproapele său, de valorile morale și diversitatea culturală și etnică vor duce la o societate durabilă. Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorința realizării unui echilibru, o sinteză între aspirațiile cetățeanului născut liber, societatea de care depinde și prin care se definește și contextul care permite realizarea de sine. Dacă în ultimii ani țintele României erau stabilite în raport cu evoluția economiei mondiale și în concordanță cu politicile UE, acum atât România, cât și UE trebuie să-și reproiecteze prioritățile pe termen mediu și lung pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Aceasta este o cale sigură prin care se poate realiza un viitor mai bun generațiilor viitoare. Toate programele, proiectele și sursele de finanțare puse la dispoziție de instituțiile internaționale, europene și naționale converg spre respectarea principiilor parte a conceptului de dezvoltare durabilă, fapt pentru care, suntem obligați la rândul nostru ca în elaborarea prezentei strategii de dezvoltare să avem în vedere în permanență aceste aspecte. În baza celor expuse referitoare la contextul național și internațional de dezvoltare putem concluziona faptul că vom aveam în vedere integrarea strategiei de dezvoltare a comunei Raducăreni în liniile trasate de Strategia Națională pentru 9

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A dezvoltarea durabilă a României 2030, respectiv Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. 10

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 3. ACTORII IMPLICAȚI, PRINCIPII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI 3.1. ACTORII IMPLICAȚI ȘI PRINCIPII DE BAZĂ ÎN ELABORAREA STRATEGIEI În procesul elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare locală sunt implicați următorii actori de pe plan local: ✓ administrația publică locală; ✓ comunitatea locală; ✓ mediul de afaceri; ✓ reprezentanții societății civile. Implementarea cu succes a proiectelor de dezvoltare comunitară presupune parteneriatul între actorii mai sus menționați. Un rol aparte îl are însă administrația publică locală, care participă atât în faza de elaborare dar și în cea de implementare a inițiativelor de dezvoltare locală. Întreg procesul de planificare a strategiei de dezvoltare locală trebuie să aibă în vedere respectarea următoarelor principii considerate a fi esențiale și în procesul de elaborare a măsurilor: 1) Principiul sustenabilității potrivit căruia proiectele implementate în baza măsurilor și obiectivelor strategiei de dezvoltare locală vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe termen lung. 2) Principiul egalității de șanse potrivit căruia integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul social al durabilității, pot genera oportunități de dezvoltare sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare. 11

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 3) Principiul integrării potrivit căruia integrarea este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de planificare a dezvoltării locale. O strategie de dezvoltare acoperă un set complet de obiective de dezvoltare, nu este un document strategic sectorial, ci integrează nevoile diferitelor sectoare. 4) Principiul Inovării. Inovarea este un element esențial și logic a planificării de jos în sus în care un plan de dezvoltare locală evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii locali. Inovația este astfel o condiție prealabilă pentru măsurile de dezvoltare, care sunt "adaptate" la nevoile actorilor locali. 5) Principiul publicității și transparenței potrivit căruia publicitatea și transparența în luare deciziilor vor asigura participarea actorilor locali în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare locală și în acest mod strategia va reflecta și prioritățile acestora de dezvoltare. 6) Principiul legitimității este strâns legat de principiul de publicitate și transparență. Un proces transparent și deschis poate duce la o strategie de dezvoltare, care este "împărtășită" de către comunitățile locale și oferă o bază complet legitimă pentru punerea sa în aplicare. 7) Principiul controlului, monitorizării și evaluării potrivit căruia este neapărat esențial să existe mecanisme adecvate pentru control, monitorizarea și urmărire a punerii în aplicare a strategiei de dezvoltare locală. 3.2. CARACTERISTICII ȘI ETAPELE ELABORĂRII STRATEGIEI Strategia de dezvoltare locală face posibilă coordonarea activă a proceselui de dezvoltare din teritoriu, clarifică pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți în procesul de dezvoltare locală. Literatura de specialitate identifică cel 12

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A puțin șapte trăsături care le recomandă managerilor de la nivel local responsabili cu acest domeniu (CSÁTH M., 1993): 1. Imagine asupra viitorului – prin acestă caracteristică se întelege faptul că strategia este parte a gândirii pe termen lung asupra viitorului comunei; 2. Creativitate – vizează dezvoltarea creativă prin scenarii de dezvoltare diverse astfel încât să se valorifice cât mai mult potențialul zonei; 3. Flexibilitate - strategia de dezvoltare locală trebuie să se adapteze constant la condițiile externe și/sau interne construind posibile planuri ce urmează a fi aplicate pentru diferite situații ce pot aparea pe parcurs; 4. Activitate – strategia de dezvoltare locală trebuie sa manifeste un comportament activ și să reacționeze constant factorii interni/si externi 5. Create pentru acțiune - strategia de dezvoltare este compusă de programe, a căror aplicare implică acțiune concretă direcționată spre îmbunătățirea situației țintă; 6. Orientare spre schimbare - strategia vizează elaborarea unui pachet de proiecte/acțiuni care odată implementate, să ducă la schimbare și dezvoltare; 7. Orientare spre un câștig durabil- scopul strategiei de dezvoltare locale este orientat spre atingerea unei dezvoltări durabile. Orice strategie de dezvoltare locală trebuie să includă o etapă introductivă care cuprinde două părți, o analiză a contextului național și internațional de dezvoltare și integrarea în alte documente programatice existente la nivele superioare sau macronivele (Programele de dezvoltare naționale/regionale, Programe de dezvoltare rurală, cărțile verzi ale dezvoltării regionale și rurale, etc.) și o prezentare a actorilor implicați, pricipiilor și etapelor/fazelor de parcurs în elaborarea acesteia. 13

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A După partea introductivă începe efectiv etapa de elaborare a strategiei și include următoarele faze: Faza 1 Colectarea datelor și analiza acestora (determinarea bazei economice, evaluarea structurii pieței forței de muncă, evaluarea nevoilor pieței forței de muncă, examinarea oportunităților și a constrângerilor dezvoltării economice, examinarea /evaluarea capacității instituționale locale). Culegerea datelor este una extrem de importantă pentru întreg procesul elaborării strategiei de dezvoltare locală iar datele trebuie culese direct de la beneficiarul strategiei respectiv din surse statistice oficiale (anuare statistice, baze de date ale comisiilor județene sau naționale de statistică, alte surse și statistici oficiale). Plecând de la această bază de date urmează un alt pas important pentru elaborarea planului de dezvoltare și anume analiza SWOT. În cadrul analizei SWOT se evaluează mai întâi specificul intern al entității pentru care se elaborează strategia, punctele forte și punctele slabe. Apoi se analizează influențele exterioare, efectele pozitive fiind considerate ca posibilități, iar cele negative ca pericole. Faza 2 Stabilirea strategiei de dezvoltare locală (stabilirea scopurilor și criteriilor de dezvoltare, identificarea posibilităților de acțiune, dezvoltarea unei strategii pe direcții strategice de dezvoltare). În acestă etapă sunt identificate direcțiile de dezvoltare strategică și stabilite obiectivele generale. Faza 3 Selectarea proiectelor de dezvoltare locală. În această etapă sunt prezentate programele și proiectele de dezvoltare care vor fi incluse în strategia de dezvoltare. Se are în vedere identificarea proiectelor de dezvoltare posibile și evaluarea viabilității acestora. Faza 4 Construcția planurilor de acțiune. Această fază include pre-evaluarea rezultatelor proiectelor/măsurilor, stabilirea nevoilor pentru realizare și identificarea posibilelor surselor de finanțare. 14

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Faza 5 Pregătirea planului de dezvoltare general și implementarea. Această fază cuprinde stabilirea orarului pentru implementarea programului de dezvoltare, precizarea nevoilor de natură financiară, acțiuni de implementare, monitorizare și evaluare. O reprezentarea a etapelor de elaborare a unei strategii de dezvoltare este vizibilă în figura de mai jos: Figura nr. 1. Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală • Colectarea datelor și analiza acestora Faza 1 • Stabilirea strategiei de dezvoltare locală Faza 2 • Selectarea proiectelor de dezvoltare locală Faza 3 • Construcția planurilor de acțiune Faza 4 • Pregătirea planului de dezvoltare general și Faza 5 implementarea 15

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 4. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII, JUDEȚULUI ȘI A UNITĂȚII ADMINISTRATIV TERITORIALE 4.1. PREZENTAREA GENERALĂ A REGIUNII DE NORD-EST Comuna Răducăneni se află în județul Iași, parte a regiunii de dezvoltare 1 Nord-Est. Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă in care istoria, cultura și traditia completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Regiunea Nord- Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute. Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanturile muntoase împădurite din Vest, spre podișurile line din centru și apoi către câmpii in Est, cu lacuri, vii și zone agricole extinse. Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modernul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. Principalele orase ale regiunii sunt: Iasi, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultură, artă, tradiție si spiritualitate din România, a fost vreme de secole capitala Moldovei. Bacău, renumit in Evul Mediu ca punct vamal și centru comercial, in prezent este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică, dinamică si cu numeroase investiții străine. Suceava și Piatra Neamt, orase care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoltare și importante puncte de plecare in călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbarile montane pe care le oferă Carpatii. Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orase au fost martori ai unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori si muzicieni români celebri. In prezent Botosani și Vaslui sunt centre importante pentru dezvoltarea regională, în ceea ce privește industria textilă și prelucrătoare. 16

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacău. PIB-ul per capita în regiune este cel mai mic din România, la circa două treimi din media națională. În prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă. Turisum este de asemenea foarte important, în special în zonele montane din vestul regiunii, precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava sau Bacău. Alte atracții turistice sunt mănăstirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul universal. 4.2. PREZENTAREA GENERALĂ A JUDEȚUL IAȘI Județul Iași se află în nord-estul Romaniei, fiind unul dintre cele 4 județe care alcătuiesc granița cu Republica Moldova. 50% din populația județului locuiește în orașul reședință de județ care poartă același nume. Județul Iași este mărginit la vest de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafața țării (ocupând locul 23 între celelalte județe ale României). Imaginea 2. Harta județului Iași Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile 17

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. Iași, ca oraș, deține o pozitie importantă în economia României, dezvoltarea sa este strâns dependentă de așezarea geografică favorabilă la răscrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iașului este una dintre cele mai importante legături de transit comercial din partea estică a României. Rețeaua sa de șosele și căi ferate este usor accesibilă din orice zonă a țării. Județul Iași are în compoziție un număr de 5 orașe, după cum urmează: Iași, Pașcani, Târgu – Frumos, Podu Iloaie și Hârlău. Primele două dintre acestea sunt și municipii. De asemenea, conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Iași, la nivelul județului sunt 93 de comune, totalizând 418 sate la nivelul acestora. Deși județul Iași deține o mare suprafață de teren agricol, această resursă nu poate fi eficient valorificată, productivitatea fiind scăzută la toate tipurile de culturi, datorită influenței următorilor factori: calitatea terenului (cu o diversitate pronunțată), alternanța categoriilor de sol, fragmentarea acestora, în comparație cu alte unități de suprafață similare din țară; forța de muncă îmbătrânită, migrarea tineretului către centrele urbane; gradul mare de sărăcie a proprietarilor care întâmpină mari dificultăți în realizarea culturilor și creșterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea și modernizarea agriculturii; instabilitatea și eroziunea solului, numeroasele alunecări de teren. Structura de organizare a producției agricole a județului Iași combină exploatații agricole mici fără personalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploatații agricole mari și foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza arendei sau concesionării terenului. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt culturile de porumb, grâu și secară și de floarea soarelui. Structura culturilor agricole din județ a suferit modificări din cauza schimbării formei de proprietate de la începutul anilor '90 dar și din cauza sărăciei populației care folosește porumbul în cantități mari, nemăcinat, ca furaj pentru animale și ajunge să fie de multe ori în surplus. În ceea ce priveste infrastructura rutieră a județul Iași se constată o îmbunătățire a acesteiea prin lucrările de modernizare efectuate în ultimii ani asupra drumurilor naționale/europene, județene și comunale. Județul Iasi este străbătut de o fracțiune de coridor rutier european, Roman -Tg. Frumos cu ramificație către 18

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Botoșani (E58) și Iași (E 583) și urmează a fi legat prin Autostrada A7 și A8 de celelalate orașe importante din regiune: Pascani, Bacău, Focsani, Buzau, dar și de celelalte regiuni ale tării. Imaginea nr. 3 - Traseu autostrada A7 și legatura cu A8 Analizând situația drumurilor publice din județ, se constată, din punct de vedere cantitativ, județul Iași deține o densitate relativ mare de drumuri, de aproximativ 43 km/100 km. Județul Iași are un grad bun de acoperire a județului cu infrastructură de tip rutier ce asigură accesibilitatea necesară, însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la nivelul drumurilor județene și comunale, situație ce determină timpi de deplasare crescuți către acestea. Rețeaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară în ceea ce privește dotarea tehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și de amplasament impun unele restricții de circulație. Județul este traversat de una din cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces direct și relativ rapid către Iași. În ceea ce priveste rețelele de alimentare cu apă potabilă și canalizare se constată o creștere masiva a lungimii acestora și a numărului de beneficiari atât în mediul urban cât și în mediul rural în contextul proiectelor desfășurate de autoritățile publice locale în ultimii ani. Resursele de apă din rural și sistemele de salubritate publică au un impact direct și imediat asupra sănătății membrilor gospodăriei, în afară de efectul lor potențial exercitat asupra stimulării investițiilor neagricole. Cu toată creșterea din ultimii ani sistemele de apa și canalizare sunt insuficiente în zona rurală. 4.3. PREZENTAREA COMUNEI RADUCĂNENI 19

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Comuna Răducăneni este situată în partea de sud-est a județului Iasi, la o distanță de aproximativ 44 km de municipiul reședință de județ, pe traseul DN 28 Săbăoani-Iași-Albița. Imaginea nr.4 - Localizarea Comunei Raducăneni pe harta județului Iași Comuna Răducăneni are în componență patru localități: Raducăneni (format prin contopirea satelor Raducăneni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Se învecinează cu următoarele comune: ➢ la nord si nord – vest - comuna Costuleni, ➢ la sud – vest – comuna Ciortești, ➢ la sud – comunele Dolhesti, Moșna, ➢ la est – comuna Gorban, ➢ la nord – est – comuna Grozești. În ceea ce privește situarea în raport cu infrastructura majoră de căi de comunicație, comuna Răducăneni beneficiază de traseul DN 28, care traversează teritoriul administrativ pe direcția NV-SV, concentrând pe traictoria sa și intravilanele a trei dintre localitățile componente (Răducăneni, Bohotin si Isaiia). Acest drum național a fost reclasat în drum județean, și este singura axa majoră de circulatie care structurează teritoriul. Legăturile cu unitățile administrative care nu se situează pe această axa sunt asigurate printr-un drum judetean (DJ 244 F), care conectează comunele Dolhesti, Moșna și Grozești cu centrul de sistem, respectiv printr-un drum comunal (DC 66) care face legătura cu comuna Ciortești. 20

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Răducăneni este situat în partea centrală sud-estică a Platformei Moldovenești, reflectând întregul ansamblu structural în care se încadrează. 4.3.1. SCURT ISTORIC Comuna Răducăneni are în componență patru localități: Răducăneni (format prin contopirea satelor Răducăneni și Bazga), Isaiia, Bohotin și Roșu. Primele trei dintre acestea s-au dezvoltat în lungul unui drum comercial pe valea pârâului Bohotin. Acest culoar de trecere există probabil încă din neolitic și etapa geto-tracică, date fiind urmele așezărilor datând din perioadele respective din zonele Cetățuia, Marmora și din apropierea satului Roșu. Arealul cuprins între văile Bohotinului și Coziei a fost locuit începând încă din paleolitic și până în prezent, în vetrele satelor actuale sau în apropierea acestora. Un exemplu în acest sens îl constituie satul Răducăneni, în a cărui extremitate sudică sunt suprapuse urme de locuire din etapa neolitică, cultura geto-dacică, paleocreștină sec. IV î.Ch și perioada formării primelor formațiuni feudale (prin tezaurul de pe dealul Beșleaga, datat 754-809, și fragmente de ceramică din aceeași epocă, mergând până în sec. X-XI). Începând din sec. XVII, există urme de locuire în vatra actuală a satului Bazga. În aceeași perioadă (sec. XVII), boierul Răducanu Rosetti a primit moșie domnească pe dealul Hemeiosul, în apropierea vetrei Bazga, înființând acolo o așezare. Urmașii săi au părăsit această așezare, stabilindu-se pe valea Bohotinului, la sud de acesta și la sud est de vatra Bazga, dezvoltându-se astfel așezarea Răducăneni. Inițial, populația a fost formată majoritar din robi și clăcași. În 1844 au fost aduși catolici din ținutul Romanului de către boierul Constantin Rosseti, care s-au stabilit la nord est de valea Bohotinului, formând un nucleu catolic în jurul bisericii ce datează din sec. XIX, dar și robi țigani, care se stabilesc în aceeași parte a vetrei. La începutul secolului XX, Răducăneniul avea statutul de târg, situat pe drumul spre Galiția și spre Chișinău și Cetatea Albă. Se consideră că acest târg era un punct important de intersecție a drumului ce unea ținuturile din sud cu Polonia (actualul DN 28), cu cel pe care se realiza transportul de marfă spre Chișinău, ce traversa Prutul în dreptul localității Drînceni (în prezent DJ 244 F). Acest fapt este susținut și de colonizarea și împroprietărirea unei populații de evrei din Galiția și Polonia. Se 21

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A păstrează și astăzi Ulița negustorească și Piața între Biserica Ortodoxă și Biserica Catolică, formându-se un nucleu central între aceste construcții și Ulița negustorească, paralel cu traseul DN 28 actual. Localitățile Răducăneni și Bazga au fost privilegiate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, datorită faptului că frații Rosseti făceau parte din Divanul adhoc. Se înființează astfel școala din Bazga în 1870 (astăzi dispărută), și se construiește “Digul boieresc” pentru a apăra de inundații pământurile fraților Rosseti care se întindeau până în lunca joasă a Jijiei. Digul a fost consolidat și funcționează și în prezent. În aceeași perioadă în satul Bazga au fost împărțite pământuri cu pășuni și livezi călugărilor de la Schitu Duca. Răducăneni-ul are statut de comună din 1900. Vetrele satelor Bâzga și Răducăneni s-au extins progresiv în anii 1960-1980, unindu-se într-o singură așezare, Răducăneni. Prin contopire, s-a trecut la reorganizarea administrativă din 1966. Satul Bohotin s-a format la intersecția actualului drum 244 F (de proveniență medievală, ce asigura tranzitul de mărfuri peste Prut) cu DN 28. În extremitatea estică a vetrei satului există o așezare neolitică (cu regim de rezervație arheologică). În marginea de vest a satului, în punctul “ Grădina lui Beșteleagă” s-a descoperit în anul 1983 o așezare “La Tene”. În timpul domniei lui Alexandru cel Bun a fost construită mănăstirea Bohotin, în prezent dispărută. Actuala vatră a satului a fost întemeiată probabil prin dăruirea moșiei mănăstireșri boierului Buhuși (1750-1780) de către domnitorul din acea vreme. Denumirea așezării vine de la numele mănăstirii și al localității medievale Gura Bohotin, aflată în apropierea vărsării în Prut a râului Jijia, astăzi dispărută. Populația era constituită din clăcași din zonele Bacău și Dorohoi, care s-au așezat pe coastele dealului Gîrnet. Moșia a trecut în proprietatea familiei Sturza la începutul sec. XVIII, localnicii fiind robi pe moșia acestora până în 1924. În secolul XIX, boierul Sturza a colonizat și o populație de robi țigani la est de valea Bohotinului, formând satul nou. Localitatea Bohotin a avut statut de comună începând din 1920. Satul Isaiia s-a dezvoltat la poalele dealului Chiriloaia, în nordul acestuia, în lungul aceluiași drum comercial de pe valea Bohotinului. Este atestat din sec. XVIII în legătură cu moșia Sturzeștilor. Isaiia a fost probabil un sat de oameni liberi, cu islaz comunal în jurul albiei Bohotinului, care aveau ca principală ocupație agricultura și 22

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A viticultura. Extinderea vetrei satului spre est peste albia Bohotinului s-a produs la începutul sec. XX, păstrându-se în partea mediană islazul comunal. Satul Roșu este atestat ca locuire din perioada paleolitică și geto-dacică. În punctul “Crama Frantz Dasca” (Fântâna CAP), situată la cca 700m sud de sat, s-a descoperit o așezare din paleoliticul final. La cca. 500m est de așezarea paleolitică, în apropierea fostului sector zootehnic, s-a identificat o așezare hallstattiană târzie. S-a dezvoltat ca loc de popas la intrarea actualului drum de tranzit DC 56 dinspre ținutul Vasluiului spre Prut. În sec. XVIII pământurile cu vii și pomi din jurul vetrei satului aparțineau mănăstirii Schitu Duca. Sub domnia lui Cuza, în sec. XIX, moșia a fost împărțită clăcașilor. O altă parte din populația satului a fost formată din iobagii de pe moșia boierului Solescu, împroprietăriți în 1918. În perioada postbelică, localitățile Răducăneni și Bohotin aveau fiecare statut de comună, iar Isaiia făcea parte din comuna Gorban, alături de satul Gura Bohotin actual. Teritoriul administrativ actual al comunei a fost constituit în 1966, reunind cele patru sate. Centrele de polarizare a teritoriului erau inițial Răducăneni și Bohotin, care evoluaseră în unități administrative diferite. După 1966 se observă o dezvoltare a localității Răducăneni, cu creșterea rolului său teritorial, concomitent cu regresia celorlalte sate față de centrul de comună. Comuna are un profil predominant agricol, bazat pe resursele valoroase de sol, și pe dezvoltarea plantațiilor viti-pomicole, care întâlnesc condiții favorabile în această zonă. Agricultura a căpătat amploare mai ales după construirea “Digului boieresc”, din 1870, cu o lungime de 2700m, care proteja împotriva inundațiilor o suprafață de teren 540 ha. Amplificarea activităților agricole s-a făcut însă în detrimentul pădurilor, care sunt într-o regresie permanentă. Poziția la intersecția unor drumuri comerciale a impulsionat negoțul și meșteșugurile, mai ales după colonizarea negustorilor evrei din Galiția și Polonia. Aceste activități au dus la transformarea Răducăneniului într-un târg. Din anul 1978, acesta a fost propus pentru a deveni centru urban, nereușind însă să îndeplinească criteriile de dezvoltare a activităților industriale și serviciilor impuse. În 1992 s-a propus organizarea unui centru modern de comună pe traseul DN 28, centru care a preluat în cea mai mare parte activitățile de servicii și comerciale ale 23

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A centrului vechi. După 1989, vechea zonă centrală este punctual reactivată în jurul bisericii catolice și a pieței. În 1998 Răducăneniul a fost din nou propus pentru examinare pentru declararea ca oraș, însă propunerea a fost respinsă, urmând a fi reconsiderată după stabilirea printr-un nou proiect de lege a unui set de indicatori minimali pentru definirea localităților urbane. În ceea ce privește configurația întravilanului, după 1989 au dispărut trupurile izolate din intravilan, în special prin desființarea CAP și IAS. Prin schimbarea formelor de proprietate, în aceeași perioadă au apărut zone întinse ale lotizărilor locuitorilor comunei ocupând terenuri cu destinația livezi, vii, teren agricol. În aceste lotizări au apărut case în lungul drumurilor, care au fost introduse în intravilan prin P.U.G. Pe terenurile fostului CAP s-au menținut proprietăți ale unor ferme ce s-au privatizat și ale proprietarilor particulari. În ansamblu, evoluția urbană a teritoriului a avut în linii mari următoarele direcții: ➢ așezările s-au format în lungul drumurilor comerciale, de tranzit, sau la intersecția acestora. Traseul aproximativ al acestor drumuri se păstrează și în prezent; ➢ vetrele satelor Răducăneni, Bohotin și Roșu păstrează urme suprapuse de locuire, creând elemente de interes arheologic, istoric și arhitectural; ➢ dezvoltarea în teritoriu a rețelei de așezări medievale este o rezultantă a formei de proprietate, zona fiind împărțită în trei domenii: al fraților Răducanu, Solescu, și al Sturzeștilor; ➢ domeniile mănăstirești au jucat un rol important în dezvoltarea așezării Bohotin, în urma împroprietăririi; Vetrele satelor s-au dezvoltat pe versanți, terenurile din luncă fiind folosite în scop agricol. Numai migrațiile cele mai recente (robii țigani de la Răducăneni, Bohotin și Roșu) au creat așezări de luncă. Se remarcă menținerea islazului comunal în centrul localităților, în urma extinderii țesutului urban spre marginile vetrei. 4.3.2. FORME DE RELIEF, CLIMĂ ȘI REȚEA HIDROGRAFICĂ Teritoriul comunei Răducăneni apartine reliefului de podiș monoclinal al Platformei Moldovenești, caracterizat de prezența platourilor monoclinale și 24

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A cuestelor, respectiv a formelor de vale subsecventă, consecventă și obsecventă, rezultate prin acțiunea factorilor erozionali asupra structurii monoclinale. Porțiunea din extremitatea estică a comunei aparține unității joase a șesului Jijiei, care are o lățime medie de 2.5 km și o altitudine absolută de aproximativ 30 m, cu un relief de acumulare fluviatilă. Altitudinile maxime se întâlnesc în partea de NV (ating cca 415 m), unde se desfășoară treapta cea mai înaltă de relief, respectiv platourile Dolhești-Bunești, situate la extremitatea estică a Podișului Central Moldovenesc. Altitudinile minime se întâlnesc în șesul Prut-Jijia, la hotarul cu teritoriul Gorban, fiind de 28 – 29 m. De la vest la est, relieful prezintă o serie de trepte succesive, care coboară spre șesul Prut – Jijia, întrerupte în zona centrală de valea pârâului Bohotin. Pe dreapta pârâului Bohotin, platoul monoclinal a fost fragmentat de către afluenții permanenți sau cu scurgere intermitentă ai acestuia printr-o serie de dealuri: ➢ Dealul Ursoaia (270 m) și Gorgului, separate de pârâul Pietrele, afluent al Bohotinului; ➢ Platoul Paguba și dealul Tarina, situate la sud de localitatea Răducăneni, ale căror versanți au o pozitie favorabilă pentru culturile viti-pomicole; ➢ Dealul Garnet marginește spre vest satul Bohotin, fiind afectat de procese geomorfologice actuale intense (alunecări, ravenare), cu forme de relief aferente (cornișe de desprindere, corpuri deluviale, organisme torențiale); ➢ Dealul Bacalu, cu o altitudine de 267 m, localizat la vest de dealul Garnet și la sud de localitatea Răducăneni; ➢ Dealul Pietriș din estul satului Bohotin, cu o altitudine de 225 m, acoperit cu pășuni; ➢ Dealul Chiriloaia, situat in sudul satului Isaiia, acoperit de un masiv forestier; ➢ Dealul “2 Lei”, localizat in partea de NV a comunei, constituie prin amplasarea sa punctul de acces in satul Răducăneni; Pe stanga văii Bohotinului se dispun alte forme deluroase, dintre care se disting: ➢ Dealul Rediu; ➢ Dealul Marmora; 25

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ➢ Dealul Cretu; ➢ Dealul Mitoc; În special dealurile din partea de nord-est a teritoriului comunal sunt acoperite cu păduri. Formele de vale sunt reprezentate prin văile celor doi afluenti ai Jijiei de pe teritoriul comunei, respectiv pâraiele Bohotin și Cozia, ambele cu o directie NV – SE. La nivelul comunei Răducăneni se remarcă un înveliș pedologic variat, dominat de soluri zonale din clasa cernisoluri și luvisoluri, completate de o serie de soluri azonale și de complexe de soluri, cu o expansiune teritorială mult mai redusă. Ca utilizare agricolă, cele mai rentabile sunt cernisolurile, urmate de luvisoluri și de unele soluri intrazonale – aluviosoluri. Cu o productivitate mult mai redusă remarcăm solurile azonale, afectate de o serie de procese negative (gleizare, pseudogleizare, eroziune, salinizare etc), unele dintre aceste fenomene extinzându-se datorită cauzelor naturale sau antropice și asupra solurilor fertile (cernoziomuri, preluvosoluri). Teritoriul comunei Răducăneni se incadrează în arealul climatului temperat continental, cu nuanțe și influențe specifice reliefului deluros, cu amplitudini termice mari de 650C și precipitatii medii anuale limitate. Acestea se datorează predominarii maselor de aer continental, de origine acvatică, reci in timpul iernii, calde și uscate vară. Temperatura medie anuală este de 9,80C, temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,70C și a celei mai calde (iulie) de 20,80C. Umiditatea relativă a anului se înscrie cu valori cuprinse intre 84,1% in luna ianuarie și 64,6% in luna iulie. Media lunară a precipitațiilor prezintă o creștere a valorilor din martie până in iulie (136,7 l/m2) și o descreștere treptată din august până în octombrie, pentru că în noiembrie media precipitațiilor sa cunoască o ușoară creștere. Precipitațiile atmosferice care cad pe teritoriul județului Iași variază de la 450 - 500 mm în medie pe an la limitele de nord - est și sud, la 550 mm în zona de contact dintre zona înaltă și câmpia colinară și peste 600 mm în zonele înalte din vest și sud. În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrânduse cantități mari în mai și iunie, uneori și iulie (65 - 75 mm în medie) și mici în decembrie - martie (25 - 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează 34 - 42 zile cu ninsoare. Din totalul 26

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A precipitațiilor, 35 - 40% cad vara, 23 - 30% primăvara, 17 - 23% toamna și 10 - 17% iarna. În cursul unui an sunt, în medie, 190 de zile fără precipitaii, iar gruparea lor în perioada vegetativă a culturilor, are influențe negative asupra recoltelor. Precipitațiile sub formă de ninsoare din perioada rece a anului, înregistreză un număr mediu de 33 zile. O caracteristică termică specifică intervalului noiembrie - martie este înghețul, care se produce, în medie, toamna în octombrie și primăvara în aprilie, numărul mediu al zilelor cu îngheț fiind de 110. Cel mai timpuriu îngheț s-a înregistrat la 10 septembrie, iar cel mai târziu la 21 mai. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 14 octombrie, la Iași, iar ultimul la 20 aprilie. În dealurile cu înălțimi mai mari de 350 m se înregistrează peste 120 zile cu îngheț și peste 40 zile de iarnă, iar în dealurile și culoarele de vale, cu altitudini mai mici de 350 m, numărul mediu al zilelor cu îngheț este de aproximativ 110. Factorii geografici locali influentează în mod diferit valoarea și regimul elementelor meterologice, contribuind la individualizarea unor tipuri de microclimate: de șes aluvial, de văi mici, de versant (cu expoziție estică, nordică, sudică), de platou (defrișat, cu pădure). Apele subterane libere includ strate acvifere fără presiune, și sunt cantonate în depozitele secționate de văi, puternic influențate de precipitații. Sunt ape cu debite relativ reduse (0 - 3l/s), cu variații mari ale nivelului hidrostatic, bogate în săruri solubile, fiind în general nepotabile sau la limita potabilității. Cele care spală argile și marne sarmaiene se încarcă și mai mult în săruri. Apele de suprafață aparțin bazinului hidrografic al Prutului și sunt reprezentate prin Jijia și afluenții săi de dreapta, Bohotinul și Cozia, care drenează împreună cu rețeaua lor permanentă sau temporară teritoriul comunei. Pe teritoriul comunei în satul Răducăneni există un lac natural cu vegetație hidrofilă (Lacul de Aramă). Râul Prut constituie artera hidrografică majoră din regiune, dar cursul său este în afara teritoriului Răducăneni. Râul Jijia curge la limita nord-estică a teritoriului administrativ al comunei, pe o lungime de 22 km. Pârâul Bohotin străbate comuna de la NV la SE, având o vale consecventă, cu o lungime totală de 20 km, dintre care 12 km în teritoriul comunei Răducăneni. Pârâul 27

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Cozia curge la nord și nord-est de intravilanul satului Roșu pe o distanța de aproximativ 5 km, după care se varsă în Jijia. Râul Jijia este afluentul Prutului cu dimensiunile morfometrice cele mai mari, însă debitele sale medii sunt reduse (4,8m3/s) din cauza scurgerii zonale sărace. Bazinul hidrografic al râului Jijia se caracterizează prin frecvente și accentuate variații de nivel și debite ce dau naștere la viituri și inundații în tot bazinul. Apele mari se produc în general în intervalul martie - iunie, când se transportă aproximativ 70% din stocul anual. 4.3.3. VEGETAȚIE ȘI FAUNĂ Prin poziția sa, teritoriul comunei Răducăneni se incadrează în zona de silvostepă, cu areale restranse de stepă, la care se asociază vegetația azonală: de luncă și vegetația palustră (de mlaștină). În prezent, peisajul natural de silvostepă s-a modificat deoarece suprafețe de teren au fost introduse în circuitul arabil, iar pâlcurile de pădure au suferit modificări sub influența vegetației spontane. Ochiurile de stepă, acolo unde s-au mai păstrat nemodificate de om, sunt reprezentate prin specii caracteristice de paiuș, colilie si negară. Datorită etajării descendente a reliefului de la vest la est, se constată o zonalitate verticală pe aceeași direcție, cu limitele dificil de trasat, datorită tranzacțiilor difuze, pătrunderii adânci a vailor și modificărilor antropice. În zona înaltă din NV si V predomină subetajul de gorun, stejar și fag. Fagetele se găsesc de regulă la peste 400 m altitudine, acoperind culmile și platourile de pe interfluviul Crasna-Bohotin. La înălțimi mai joase, o frecvență mai mare o au gorunetele, stejaretele, goruneto- stejaretele, si sleauri ale acestora cu carpen, tei și esențe în amestec. În cadrul pajiștilor, reduse ca număr și areal se intâlnesc o serie de asociații vegetale. În cadrul vegetației de luncă cresc specii arboricole ca plopul, salcia și specii ierboase ca coada calului, coada racului. În mlaștini și în bălți cresc: rogozul, papura, stuful și pipirigul. Fauna este în general săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activităților umane. În lunci trăiesc rozătoarele: popândăul, șoarecele de câmp, 28

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A hârciogul, iepurele, dihorul. Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările mai frecvente sunt reprezentate de prigorie, sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturică, gugustiuc, pupăza, cânepar, mărăcinar, vrabie, cioară, rândunică, lăstun, prepeliâă, etc. Reptilele mai frecvente sunt reprezentate prin șarpe de casa, șopârla de câmp, iar amfibienii prin broaște. 4.3.4. AGRICULTURA ȘI ACTIVITATEA ECONOMICĂ LOCALĂ Structura de organizare a producției agricole combină exploatații agricole mici fără personalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploatații agricole de tip comercial. Culturile care ocupă cea mai mare suprafață din terenul arabil sunt culturile de porumb, grâu, secară și de floarea soarelui. Terenurile agricole ocupă 77% din suprafața comunei, având un potențial natural de fertilitate diferit. Situația terenului la nivelul comunei Răducăneni se prezintă, după cum urmează: Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole Categorie suprafețe agricole Suprafața (ha) Procentul Total fond funciar 8162 100,00% Suprafață agricolă totală 6325 66,12% Teren arabil 3825 58,42% Fânețe 509 2,90% Pășuni 1233 25,56% Vii și pepiniere viticole 490 4,45% Livezi și pepiniere pomicole 268 8,67% Păduri 1103 23,32% Alte suprafețe 734 7,51% Activitatea economică locală predominantă la nivelul comunei Răducăneni, o constitutie agricultura, cu precădere de subzistență. Față de această constatare, activitatea agricolă comportă cele mai mari riscuri, prin dependența față de condițiile meteo. Capacitatea redusă a producătorilor agricoli de a interveni pentru a diminua impactul negativ al factorilor climatici, se datorează lipsei și insuficienei dotărilor pentru agricultură: sisteme de irigații, lucrări antierozionale, 29

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A îndiguiri. Zona Răducăneni este și o importantă zonă de livezi pentru industria alimentară la nivelul județului Iași. Zootehnia – Activitatea zootehnică la nivel comunei Răducăneni, se desfășoară preponderent în cadrul gospodăriilor mici fiind susținută de existența unei suprafețe considerabile de pașune și fânețe, aproximativ 1700 de hectare. Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului la nivelul comunei Raducăreni figurează înregistarate un număr de 117 societăție comerciale/cooperative agricole, un număr redus comparativ cu numărul persoanelor apte de muncă din comună. Numărul mic al societăților comerciale întregistrate, oferă o posibilă explicație a ratei somajului din comuna Raducăneni care la data de 31.03.2025 este ridicată -2,5 % în timp ce rata somajului la nivelul județului Iași este de 1,6%. Marea majoritate a agenților economici sunt microîntreprinderi, cu un număr redus de salariați și domenii de activitate: comerț, servicii, construcții. 4.3.5 TURISMUL Turismul repezintă o oportunitate de dezvoltare a economiei locale. Comuna Răducăneni, ca poziție geografică, se află într-o zonă favorizată, cu poțential turistic și de agrement ridicat. Potentialul forestier important, fondul de floră și faună, calitatea peisagistică și a unor bogății cum ar fi: izvoarele feruginoase, carierele de piatră, oglinzile de apă, siturile arheologice, ar putea fi exploatate din punct de vedere turistic. Pe teritoriul comunei sunt cateva locuri incluse în categoria de rezervații: ➢ Flora spontană rara de pe Pietrișul Bohotinului – rezervația geologică –paleontologică „Piraul Pietrei”; ➢ Pe valea Bohotinului rezervația geologică – paleontologică „Pietrosu - Bohotin”; ➢ La vest de fostul sat Bazga (inclus în satul Răducăneni) platoul „La Hârtie” cu etajul fagului – monument natural de interes local; ➢ Movila tumulară, probabil dacica, sau chiar mai veche din punctul Dambul Amiezii din saiia – monument natural de interes local; 30

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ➢ Siturile arheologice, care sunt cercetate sistematic: Isaiia – balta Popii și Bazga – Cetățuie – monument natural de interes local; Un alt punct de atracție turistică ar trebui sa-l constituie izvoarele minerale din zonă. Alte obiective antropice de interes local de pe teritoriul comunei sunt: „digul boieresc”, zona de uliță evreiască dintre biserica ortodoxă și cea catolică, datând din secolul XIX, o dată cu colonizarea evreilor din Polonia și Galitia în satul Răducăneni, biserica ortodoxă din Bazga (Răducănei) secolul XIX, școala din Bazga datând de la 1913, biserica ortodoxă din cimitirul Răducăneni secolul XIX, biserica catolică din Răducăneni – 1840, cantonul silvic din Răducăneni – 1930 (arhitectură neoromanească), biserica sfântul Nicolae din Bohotin – 1840, rezervația arheologică situată la est de satul Bohotin - așezare neolitică. 4.5.6. POPULAȚIA Comuna Răducăneni, figurează la nivelul anului 2024 cu un număr de 9117 persoane înregistrate cu domiciliu, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, baza de date Tempo Online. Comparativ cu anul 1992, populația comunei Raducăneni a crescut cu un număr de 484 persoane, întrucât numărul persoanelor carea aveau atunci domiciliu era de 8633 persoane. Referitor la structura populației se identifică faptul că un număr de 1991 persoane reprezentând 21,82% din totalul populației au o vârstă cuprinsă între 0-19 ani, 5943 persoane reprezentând 65,19% din totalul populației o vârstă între 20-64 ani iar 1183 persoane reprezentând 12,98% din totalul populației o vârstă de peste 65 ani. Din analiza acestor date se evidențiază faptul că marea majoritate a populației (65,19 %) este populație activă, capabilă de muncă ce aduce plus valoare comunei. O imagine de ansamblu a structurii populației pe grupe de vârstă se poate vedea în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vârstă Grupe de vârstă Număr persoane Procent 0- 4 ani 499 5- 9 ani 439 21,84 % 10-14 ani 460 15-19 ani 593 31

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 0-19 ani 1991 20-24 ani 662 25-29 ani 661 30-34 ani 675 35-39 ani 792 40-44 ani 778 65,19 % 45-49 ani 757 50-54 ani 676 55-59 ani 553 60-64 ani 389 20-64 ani 5943 65-69 ani 359 70-74 ani 289 75-79 ani 204 12,98 % 80-84 ani 163 85 ani și peste 168 64- 85 ani și peste 1183 În ceea ce privește natalitatea se poate observa că numărul de copii născuți vii este în scădere raportându-ne la perioada 2019-2023. Dacă în anul 2019 numărul copiilor născuți vii era de 94 copii iar ulterior pe un trend de creștere usoară în anul 2020-113 copii și în anul 2021- 100 copii, numărul copiilor născuți vi scade în anul 2022 la 82 copii și crește nesemnificativ în anul 2023 la 86 copii. Raportat la totalul populației se observă un număr foarte mic de copii născuți în perioada 2019-2023 respectiv 475 copii. În oglidă numărul persoanelor decedate în perioada 2019-2023 este de 555 persoane. În anul 2019 - 114 persone, în anul 2020 - 131 persoane, în anul 2021 - 118 persoane, în anul 2022 - 105 persoane iar în anul 2023 - 87 persoane. O imagine de ansamblu a persoanelor născute în comparație cu cele decedate în perioada 2019 - 2023 se poate observa în tabelul de mai jos. Tabelul nr. 3 -Situația comparată a copiilor născuți vii cu persoanele decedate Anul Copii născuți Persoane decedate Diferență vii 2019 94 114 -20 2020 113 131 -18 32

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 2021 100 118 -18 2022 82 105 -23 2023 86 87 -1 Total 475 555 -80 Se poate concluziona astfel un spor negativ al natalității în toți anii 2019-2023, practic un fenomen de îmbătrânire a populație întrucât numărul copiilor nou născuți a fost mai mic decât decesele înregistrate. Referitor la migrație se constată pentru aceiași perioada de referință (anii 2019-2023) o creștere a numărului persoanelor care au plecat și și-au schimbat domiciliul pe raza comunei Raducăneni în comparație cu numărul persoanelor care și-au stabilit domiciliul în comună. Pracțic în acest interval de referință au fost înregistrate un număr de 1179 plecări raportate la 984 persoane care și-au stabilit domiciliul în comună. O detaliere a situației pe fiecare an este prezentată în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 4 -Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu persoanele plecate. Anul Persoane Persoane Diferență stabilite plecate 2019 111 194 -83 2020 88 180 -100 2021 107 229 -122 2022 108 248 -140 2023 570 328 +242 Total 984 194 -195 Datele prezentate mai sus ne evidențiază faptul că în comuna Raducăneni populația este într-un proces de îmbătrânire, cu spor natural negativ și o ușoară tendință de plecare din localitate. 4.5.7. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII SOCIALE 33

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Comuna Raducăneni deține o vastă rețea de drumuri comunale, străzi respectiv rețele de energie electrică, apă, canalizare, ilumina public. Nu există rețea de alimentare cu gaz metan și nici piste pentru biciclete. O situație detaliată se poate vedea în tabelul de mai jos: Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele 1 Drumuri comunale 10 km 2 Străzi 144 km 3 Rețea de apă potabilă 101 km 4 Rețea de canalizare 42 km 5 Rețea de energie electrică 144 km 6 Rețea de iluminat public 112 km În ceea ce priveste infrastructura educațională există în comuna Raducăneni două gradinițe și 5 unități școlare clasele primare și gimnaziale: ➢ Grădinița, sat Răducăneni; ➢ Grădinița cu program normal, sat Răducăneni; ➢ Școala cu clasele I-IV, sat Bohotin; ➢ Școala cu clasele I-IV, sat Isaiia; ➢ Școala cu clasele I-VIII, sat Bohotin; ➢ Școala cu clasele I-VIII, sat Roșu; ➢ Școala cu clasele I-VIII "Lascar Rosetti", sat Răducăneni Comuna deține și o bibliotecă funcțională cu un număr mare de cărți. Legat de serviciile de sănătate și serviciile sociale - comuna este deservită pentru serviciile medicale adresate populației de către 9 medici și servicii farmaceutice. Asistența socială este asigurată în baza legislației printr-un departament de asistență socială. La nivelul comunei nu există alte facilități pentru prestarea de servicii sociale. 5. ANALIZA SWOT Analiza SWOT este o tehnică utilizată pentru a evalua Punctele tari (Strengths), Punctele slabe (Weaknesses), Oportunitățile (Opportunities) și Amenințările (Threats) în cadrul unei organizații. Este un instrument foarte popular în 34

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A managementul strategic și este folosit de organizații din întreaga lume pentru a ajuta la planificarea și implementarea schimbărilor. Analiza SWOT are o deosebită utilitate în procesul de stabilire a direcțiilor de dezvoltare a comunității, permițând o mai bună gestionare a resurselor și relațiilor de intercondiționare. Totodată, oferă o imagine de ansamblu atât a problemele, cât și a realizărilor comunității. În cadrul prezentei strategii am indetificat 5 domenii prioritare ce urmează a fi analizate: 1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE; 2. ECONOMIE LOCALĂ; 3. MEDIU ȘI TURISM; 4. INFRASTRUCTURA; 5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ. 1. DEMOGRAFIE ȘI SERVICII SOCIALE/EDUCAȚIONALE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ✓ Număr ridicat de locuitori raportat ✓ Rata șomajului destul de ridicată; la suprafată totală a comunei; ✓ Calificare insuficientă a forței de ✓ Structură relativ omogenă a muncă activă; populației; ✓ Sporul natural negativ; ✓ Procent ridicat al populației active în raport cu populația totală ✓ Migrația populației din alte zone a comunei; aproape inexistentă; ✓ Forță de muncă locală capabilă să ✓ Persoanele care practică agricultura lucreze în agricultură și alte de subzistență nu sunt înregistrate domenii; în sistemele de asigurări sociale și de sănătate; ✓ Costul redus al forței de muncă locale; ✓ Lipsa spaților modernizate și a ✓ Spații suficiente pentru dotărilor suficiente pentru serviciile desfășurarea serviciilor publice sociale și culturale; locale; ✓ Unități de învătământ insuficient ✓ Accesul facil la serviciile sociale modernizate; publice de asistență socială; 35

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ✓ Număr suficient de unitați de ✓ Spații medicale insuficient dotate și învătământ raportat la număr modernizate și lipsa specializărilor școlari/preșcolari; medicale; ✓ Unități medicale; ✓ Lipsa spaților publice pentru ✓ Existența unei biblioteci comunale; activități sociale în aer liber. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ✓ Număr ridicat de locuitori raportat ✓ Continuarea procesului de la suprafată totală a comunei; îmbătrânirea populației; ✓ Creșterea sporului natural la nivelul ✓ Migrarea forței de muncă calificată comunei prin susținerea familiilor în străinătate; tinere și stoparea fenomenului migrației; ✓ Fonduri insuficiente și instabilitate ✓ Promovarea desfășurii activităților legislativă pentru desfășurarea în sociale prin oraganizații condiții optime a serviciilor sociale. nonguvernamentale; ✓ Promovarea de parteneriate cu mediul de afaceri pentru cursuri de calificare și reconversie profesională; ✓ Accesarea de fonduri pentru modernizare și dotarea cu echipament modern a unităților școlare, medicale și a celorlalte spații destinate serviciilor sociale. 2. ECONOMIE LOCALĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ✓ Infrastrucutră de acces facila în ✓ Creșterea suprafețelor agricole zona: DN 28 Iași – Albița; lăsate neexploatate; ✓ Suprafeței mari de teren agricol la ✓ Exploatații agricole fărâmițate în dispoziția fermierilor; care se practică mai mult agricultură ✓ Suprafețe mari de pășunile și de subzistență. fânețele disponibile pentru creșterea animalelor; 36

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ✓ Existența la nivelul comunei a unui ✓ Reticență și dezinteres pentru fond forestier considerabil – 1103 asocierea fermierilor și a ha, natura dreptului de proprietate exploatațiilor agricole; fiind atât public cât și privat; ✓ Dezinteres în menținerea și ✓ Activitate economică privată pe raza comunei; practicarea obiceiurilor și tradițiilor locale, ca si cea a activităților meșteșugărești; ✓ Folosirea unor tehnologii vechi, cu productivitate și eficiență economică scăzute; ✓ Lipsa punctelor de colectare și/sau procesare a produselor agricole; ✓ Servicii bancare inexistente; ✓ Lipsa activității economice private care să genereze locuri de muncă noi; ✓ Slaba preocupare pentru introducerea noilor tehnologii și pentru activitatea de cercetare- dezvoltare; OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ✓ Programe și legislație favorabila ce ✓ Fonduri insuficiente și instabilitate încurajează asocierea fermierilor și legislativă; a exploatațiilor agricole; ✓ Îmbătrânirea populației active și ✓ Fonduri europene și naționale migrația; disponibile pentru extinderea, modernizara și/sau dotarea ✓ Lipsa personalului calificat; exploatațiilor agricole ✓ Oferte de creditare greu accesibile și ✓ Fonduri europene și naționale rata ridicată a dobânzii la credite; pentru inființarea de noi activități economice; ✓ Promovarea și sprijinul autorităților locale pentru investitori noi în zonă 37

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 3. MEDIU ȘI TURISM PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ✓ Mediu înconjurător curat proteja de ✓ Slaba informare a cetățenilor autoritatea publică locală prin privitoare la respectarea legislației aplicarea normelor legislative din domeniul protecției mediului; privind protecția mediului; ✓ Inexistența unor strategii de ✓ Actiuni constante de ecologizare din promovare a comunei pentru partea autorităților locale și creșterea numărului de turiști pe cetățeni; teritoriul acesteia; ✓ Colectarea selectivă a deseurilor ✓ Lipsa facilităților oferite de (menajere, reciclabile) autoritatea publică locală pentru ✓ Existența la nivelul comunei a unui promovarea dezvoltării turismului; fond forestier generos; ✓ Lipsa unităților de cazare suficiente ✓ Existența caselor construite în stil în comună; traditional și a unui relief variat. ✓ Slaba dezvoltare a agroturismului; ✓ Poluare redusă ceea ce conferă ✓ Lipsa unor zone amenajate pentru comunei un nivel de atractivitate agreement (spații pentru grătare, ridicat pentru locuit și activități în spații amenajate pentru practicarea aer liber; activităților sportive, camping); ✓ Existența în comună a unor rezervatii arheologice și situri; ✓ Creșterea suprafețelor agricole lăsate neexploatate; ✓ Relief bogat și activități agricole ce favorizează dezvoltarea ✓ Risc de degradarea factorilor de agroturismului; mediu prin nerespectarea legislației ✓ Ocupația principală a locuitorilor, și normelor naționale în vigoare; agricultura este favorabilă practicării agroturismului; ✓ Nu există un punct de informare turistică în comună OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI 38

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ✓ Accesarea programelor finanțate de ✓ Lipsa de informare și conștientizare Uniunea Europeană și de Guvernul a populației locale cu privire la României de către autoritata problemele de mediu; publică locală destinate proiectelor de protecția mediului în mediul ✓ Deversarea și sau depozitarea rural; (Colectare selectivă deșeuri, deșeurilor menajere în arii care nu reciclare, etc.) sunt amenajate pentru astfel de ✓ Accesarea programelor finanțate de activități, conform normelor în Uniunea Europeană și de Guvernul vigoare. României în vederea dezvoltării infrastructurii locale cu impact ✓ Lipsa infrastructurii de bază direct asupra mediului; (utilități, drumuri, piste biciclete, etc); ✓ Dezvoltarea educației ecologice la nivelul comunității locale prin ✓ Insuficienta folosire a implicarea unităților școlare în oportunităților acordate turismului acțiuni de promovare și protecție a rural; mediului înconjurător; ✓ Promovarea identității locale și a spațiului natural și cultural al zonei; ✓ Adoptarea și aplicarea unei strategii în domeniul atragerii turistilor în zona. 4. INFRASTRUCTURA PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ✓ Traversarea comunei de DN 28 ✓ Drumurile comunale nu sunt Iași – Albița; asfaltate în integralitate ✓ Infrastructura de baza dezvoltată ✓ Strazile comunale nu sunt asfaltate (rețea energie electrică, apă și în integralitate canalizare) ✓ Lipsesc trotuarele și pistele de ✓ Există rețea de iluminat public; biciclete; ✓ Existența unui dispensar medical și ✓ Drumurile agricole și forestiere nu a mai multor farmacii umane și sunt modernizate; veterinare. 39

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ✓ Existenta mai multor parcuri și ✓ Rețeaua de iluminat public nu este spații de joaca pentru copii; modernizată cu becuri led sau ✓ Rețea de telefonie mobile, rețea de panouri solare; telefonie fixă și internet de viteză ✓ Retelele de utilități nu acoperă mare. necesarul comunei; ✓ Lipsesc punctele de reîncarcare cu energie electrică pentru mașinile electrice; ✓ Punctul de colectare a deșeurilor nu respectă standardele in vigoare; ✓ Autoritatea locală nu deține în dotare mijloace pentru întreținerea drumurilor și spaților publice; ✓ Clădirile căminelor culturale, unităților școlare și celelalate clădiri publice nu sunt dotate cu panouri solare și nu sunt reabilitate energetic; ✓ Spațiile verzi, parcurile și spațiile recreative sunt insuficiente; OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ✓ Fonduri europene și naționale aflate ✓ Fonduri insuficiente și instabilitate la dispoziția autorităților locale și a legislativă; mediului privat pentru dezvoltarea infrastructurii locale; ✓ Lipsa resurselor financiare, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor ✓ Existența Studiilor de Fezabilitate pentru proiecte de modernizare a pentru îndeplinirea obiectivelor de infrastructurii locale. investiții propuse; ✓ Apelarea la consultanță externă ✓ Cunoștințe insuficiente legate de pentru obținerea de fonduri elaborarea și administrarea europene, pentru proiectele de proiectelor finanțate din fondurile infrastructură. europene pentru proiecte de infrastructură și mediu; 40

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 5. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ PUNCTE TARI PUNCTE SLABE ✓ Autoritatea publică depune eforturi ✓ Resurse financiare insuficiente susținute pentru îmbunătățirea și destinate modernizării și dezvoltării digitalizarea activității activităților instituției; administrative; ✓ Lipsa unei metode de evaluare a ✓ Se organizează acțiuni de informare activități administrative de către și consultare a cetățenilor prin cetățean; ședințe și mijloce de comunicare ✓ Experiență relativ scăzută în online; gestionarea proiectelor cu finanțare ✓ Autoritățile publice locale își externă sau națională; desfășoară activitatea după ✓ Posibilități reduse de motivare principiile transparenței procesului financiară a personalului și de decizional publicând și informând atragere a persoanelor cu calificare cetățenii înainte de luarea unor superioară în structurile decizii; funcționarilor publici; ✓ Există în cadrul primăriei ✓ Nu există la nivelul autorităților comparimente dedicate furnizării publice locale un program de de informații de interes public; cooperare și înfrățire instituționale ✓ Există în cadrul primăriei cu alte instituții similare din țară și comparimente dedicate solutionării străinătate în vederea schimbului de problemelor sociale și de ajutor de know-how și de bune practici în urgentă; rezolvarea problemelor locale; ✓ Primăria deține o pagină de internet proprie a instituției, actualizată cu informații; ✓ Se utilizează mijloace de comunicare moderne (email, fax, scan) în cadrul procesului de comunicare cu cetațeanul; ✓ Se menține o colaborare bună cu alte instituții ale administrației locale și județene; ✓ Participarea, în limita fondurilor disponibile, a tuturor categoriilor de 41

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A personal la activități de formare continua. OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI ✓ Accesarea programelor finanțate de ✓ Instabilitate legislativă la nivel Uniunea Europeană și de Guvernul național care perturbă activitatea României destinate proiectelor de administrativă digitalizare a adminstrației publice locale; ✓ Fonduri insuficiente pentru ✓ Dezvoltarea capacității digitalizare și creșterea capacității administrative prin pregătirea și administrative; formarea continua a personalului ✓ Schimbări politice dese în din administrația publică. conducerea autorităților publice ✓ Încheierea de parteneriate și locale, care să conducă la protocoale de colaborare cu incoerențe în aplicarea politicilor autoritațiel publice privind publice și întârzieri în schimbul de informații în mediul online (ex: DRPCIV, PATRIMVEN – implementarea acestora. ANAF, ANCPI ONLINE, DDATP,etc.); ✓ Relații de cooperare cu instituții similare din România și din alte state în vederea schimbului de know-how în procesul decizional la nivel local; 42

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 6. PLAN DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA LOCALĂ 6.1. VIZIUNEA Viziunea este starea viitoare a zonei ce rezultă din implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare, pentru care, membrii grupului de acțiune locală și ceilalți actorii locali, continuă să depună eforturi pentru a o atinge. Viziunea de dezvoltare la nivel local trebuie să reflecte cât mai bine nevoile reale ale comunității și reprezintă o descriere a stării ideale dorite privind mediul, economia, și starea socială a comunei. Stabilirea viziunii are la baza analiza tuturor informațiilor colectate în etapa de analiza a nevoilor dar și consultarea comunității locale cu privire la propria viziune de dezvoltare pentru a identifica cea mai buna versiune posibilă a comunei pentru următorii ani. Astfel, în cadrul prezentei strategii de dezvoltare locală am stabilit următoarea viziune de dezvoltare pentru perioada 2025-2032 Comuna Raducăneni va fi un spațiu plăcut de locuit, cu infrastructură și servicii moderne, atractiv pentru mediul de afaceri și turiști. 6.2. DIRECȚII DE DEZVOLTARE Pentru realizarea viziunii pe baza analizei realizate și în urma consultării reprezentanților administrației publice locale, a mediului de afaceri și a cetățenilor au fost trasate 4 direcții strategice de dezvoltare. Pentru fiecare direcție strategică de dezvoltare au fost stabilite axe prioritare, obiective generale SMART (Specific, Măsurabil, Realizabil, Realist, Limitat în timp) și proiecte/măsuri. Gradul de îndeplinire a obiectivelor poate fi evaluat pe baza indicatorilor de evaluare stabiliți în cadrul capitolului 7. Implementare, monitorizare și evaluare. 6.2.1. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 1 - DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII CETĂȚENILOR În cadrul direcției strategice nr. 1: Dezvoltarea infrastructurii locale și creștera calității vieții cetățenilor s-au inclus axe prioritare de dezvoltare care vizează 43

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A modernizarea/reabilitarea infrastructurii rutiere, dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare, dezvoltarea facilităților de agrement și petrecere a timpului liber, dezvoltarea serviciilor de învățământ, sănătate, sociale și culturale. O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și măsurile/proiectele propuse este vizibilă mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.1 Dezvoltarea infrastructurii locale și creșterea calității vieții cetățenilor AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1.1.„Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 56, situat în comuna 1.1.Modernizarea și Răducăneni, județul Iași” reabilitarea drumurilor comunale. Sursa de finanțare: Buget Local 1.2.1.„Modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești, precum și amenajare 1.MODERNIZAREA ȘI 1.2.Asfaltarea străzilor intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna REABILITAREA amenajarea șanțurilor, Răducăneni, județul Iași” INFRASTRUCTURII trotuarelor și a caiilor de RUTIERE acces. Sursa de finanțare: Programul Național de Investiții „Anghel Saligny” 1.3.1.„Modernizare drumuri agricole 1.3.Dezvoltarea comuna Raducăreni, județul Iași” infrastructurii de acces agricol. Sursa de finanțare: Buget Local 2.1.1.”Realizare stație de pompare/ridicare a presiunii, extindere rețea de alimentare cu apă, precum și 2.1.Dezvoltarea redimensionare tronson de canalizare în sistemului de alimentare sat Răducăneni, comuna Răducăneni, cu apă potabilă județul Iași” 2.DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII Sursa de finanțare: Buget Local TEHNICO- EDILITARE 2.2.1.„Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Răducăneni, 2.2.Dezvoltarea Județul Iași" sistemului de canalizare Sursa de finanțare: PNDL II 44

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 2.3.1.„Extindere rețea de distribuție 2.3.Dezvoltarea și energie electrică în comuna Răducăneni, modernizarea rețelei de Județul Iași" distribuție a energiei electrice Sursa de finanțare: Buget Local 2.4.1. „Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public al Comunei Răducăneni, Județul Iași” 2.4.Modernizarea și extinderea rețelei de Surse de Finanțare: Programul privind iluminat public creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public- Agenția Fondului pentru Mediu 3.1.1.„Construire sală de sport școlară și teren de sport multifuncțional în comuna Răducăneni, județul Iași” 3.1.Modernizarea infrastructurii sportive Sursa de finanțare: Programul Regional 3.DEZVOLTAREA Nord-Est 2021-2027 FACILITĂȚILOR DE AGREMENT 3.2.1.”Modernizarea și dotarea parcurilor ȘI PETRECERE A cu echipament de joacă pentru copii și TIMPULUI 3.2.Modernizarea și/sau pentru practicarea activităților de fitness LIBER înființarea de noi spații în aer liber” verzi, parcuri și spații de joacă pentru copii Sursa de finanțare: Buget Local sau PNDL - acțiune pentru GAL-uri M1/6B 4.1.1.„Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași” 4.DEZVOLTAREA 4.1. Dezvoltarea și Sursa de finanțare: PNRR SERVICIILOR DE modernizarea ÎNVĂȚĂMÂNT ȘI infrastructurii de 4.1.2.„Reabilitare și modernizare Școala EDUCAȚIE învătământ <<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: PNRR 45

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 4.1.3.„Reabilitare și modernizare Școala nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: PNRR 4.1.4.„Reabilitare și modernizare Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finanțare: PNDL I 4.1.5.„Reabilitare și modernizare școala și grădinița Bazga, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finațare: PNDL II 4.1.6.„Reabilitare și modernizare școală gimnazială și grădinița Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finațare: PNDL II 4.1.7.„Reabilitare și modernizare școala primară și grădinița Trestiana, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finațare: PNDL II 4.1.8.„Demolare școală primară corp C1 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finantare: Programul național de investiții ,,Școli sigure și sănătoase”. 4.1.9.„Demolare Școală Bohotin corp C2, C3, C4 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași” Sursa de finantare: Programul național de investiții ,,Școli sigure și sănătoase”. 46

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 4.2.1.Aprobarea unui proiect de hotărâre de consiliu local privind acordarea de burse școlare pentru copii proveniți din medii defavorizate Sursa de finanțare: Buget Local 4.2.2.Aprobarea unui proiect de hotărâre 4.2. Asigurarea accesului de consiliu local privind acordarea la educație a copiilor gratuită de rechizite pentru copii din medii aflați în situații de risc defavorizate și a unei mese calde pentru toți copii care frecventează cursurile școlare. Sursa de finanțare: Buget Local Buget General - Programul Național "Masă sănătoasă" în anul 2025 5.1.1. ”Construire și dotare dispensar medical în localitatea Roșu, comuna 5.1.Dezvoltarea și Răducăneni, județul Iași” modernizarea unităților 5. DEZVOLTAREA medicale Sursa de finanțare: CNI SERVICIILOR DE SĂNĂTATE, 5.2.1.„Construirea de locuințe nZEB plus - ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI 5.2.Dotarea unităților pentru tineri/locuințe de serviciu pentru A SECTORULUI medicale cu echipamente specialiști din sănătate și învățământ în CULTURAL medicale performante și comuna Răducăneni, județul Iași” atragerea specialistilor din domeniul sănățății Sursa de finanțare: PNRR 6.2.2 DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ECONOMIC LOCAL În cadrul direcției strategice nr.2 - Dezvoltarea sectorului economic local s-au inclus axe prioritare prin care se dorește dezvoltarea și consolidarea mediului economic local având ca target sprijinirea activității economice de servicii producție, susținerea și promovarea producătorilor locali dar și dezvoltarea turismului local. 47

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și măsurile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.2 Dezvoltarea sectorului economic local AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu 1.1. Sprijinirea mediului de local privind scutirea de la plata afaceri privat prin impozitului pe teren și/sau acordarea de facilități clădiri/mijloace de transport, aflate în fiscale si dezvoltarea de proprietatea persoanelor juridice care servicii publice menite să crează noi locuri de muncă. promoveze activitatea 1.ÎNCURAJAREA ȘI economică locală și Temei legal: Legea 227/2015 cu SPRIJINIREA atragerea de noi investiții modificările și completările ulterioare INIȚIATIVEI PRIVATE ÎN DOMENIUL 1.2.1.Organizarea de întâlniri de lucru SERVICIILOR ȘI între persoane de specialitate PRODUCȚIEI. (consultanți) și localnicii interesați să 1.2.Promovarea depună noi proiecte de finanțare și oportunităților de finanțare sprijinirea în depunerea și existente și informarea implementarea lor. cetățenilor. Sursa de finanțare: Buget Local 2.1.1.”Modernizare și extindere piață de produse agroalimentare în comuna 2.1. Crearea infrastructurii Raducăreni, județul Iași” pentru comercializare a 2.SUSȚINEREA produselor agroalimentare Sursă de finațare: Buget Local PRODUCĂTORILOR LOCALI ȘI CREAREA 2.2.Promovarea produselor 2.2.1. Organizarea de evenimente/târguri INFRASTRUCTURII locale și dezvoltarea de produse agroalimentare pentru DE DEZVOLTARE. posibilităților de producătorii locali. valorificarea a acestora în cadrul evenimentelor și/sau Sursa de finanțare:Buget Local tărgurilor 3.1.Sprijinirea dezvoltării 3.1.1. Adoptarea unei hotărâri de consiliu turismului prin acordarea local privind scutirea/ reducerea 3.DEZVOLTAREA de facilități fiscale impozitului pe clădirile utilizate în TURISMULUI LOCAL operatorilor economici care domeniu turismului desfășoară activități în domeniul turismului 48

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Temei legal: Legea 227/2015 cu modificările și completările ulterioare 3.2.1.”Înființarea punct turistic în comuna 3.2. Promovarea comunei și Răducăneni, județul Iași”. a obiectivelor în vederea atragerii de noi turisti Sursa de finanțare: Buget Local 3.3. Promovarea 3.3.1. Organizarea de întâlniri de lucru cu oportunităților de finanțare persoanele interesate și sprijinirea în a unităților turistice depunerea și implementarea proiectelor existente și informarea de finațare a unitățiilor turistice. cetățenilor. Sursa de finanțare: Buget Local 6.2.3. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI UTILIZAREA RESURSELOR REGENERABILE În cadrul direcției strategice nr. 3 - Protecția mediului și utilizarea resurselor regenerabile s-au inclus axe prioritare prin care se vizează creșterea eficienței energetice a clădirilor publice și a sistemului de iluminat, încurajarea utilizării energiei din surse regenerabile și a mijloacelor de transport nepoluante și îmbunătățirea managementului deșeurilor și promovarea de acțiuni pentru protejarea mediului înconjurător. O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și măsurile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.3 Protecția mediului și utilizarea resurselor regenerabile AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1. Reabilitarea energetică 1.1.1. Reabilitarea energetică a ......din a clădirilor. localitatea, 1.CREȘTEREA EFICIENȚEI 1.2. 1” Instalarea sistemelor de ENERGETICE A panouri fotovoltaice pentru CLĂDIRILOR PUBLICE ȘI 1.2. Utilizarea energiilor producerea de energie electrică, în A SISTEMULUI DE regenerabile pentru vederea acoperirii necesarului de ILUMINAT PUBLIC iluminatul public și consum și livrării surplusului în încălzire. rețeaua națională pentru ......................... 49

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Sursa de finanțare: AFM 2.1.1.”Realizarea infrastructurii rutiere pentru biciclete în comuna 2.1. Realizarea de piste Raducăneni, jud. Iași” 2.ÎNCURAJAREA pentru biciclete. UTILIZARII ENERGIEI Sursa de finanțare:AFM DIN SURSE REGENERABILE ȘI A 2.2.1. „Construire puncte de încărcare MIJOACELOR DE a mijloacelor de transport electrice în TRANSPORT 2.2. Construirea stații de localitatea Raducăneni, Comuna NEPOLUANTE încărcare a mijloacelor de Raducăneni, județul Iași” transport electrice. Sursa de finanțare: AFM 3.1. Încurajarea acțiunilor 3.1.1. ”Amenajarea de puncte de de reciclare a deșeurilor de colectare a deșeurilor de echipamente echipamente electrice si electrice și electronice (DEEE)”. electronice (DEEE) prin amenajarea de puncte de Sursa de finanțare: Buget Local colectare 3.2.1. Organizarea de evenimente și acțiuni anuale pentru protejarea 3.2. Încurajarea educație și mediului în parteneriat cu școlile din 3.ÎMBUNĂTĂȚIREA promovarea acțiunilor comună desfășurate în cadrul MANAGEMENTULUI privind protecția mediului în acțiunilor școlare ”Săptămâna verde” DEȘEURILOR ȘI rândul elevilor. PROMOVAREA Sursă de finanțare Buget Local ACȚIUNILOR PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI 3.3.1. Organizarea de acțiuni de colectare a deșeurilor din jurul albiilor răurilor, drumurilor sau alte zone, 3.3. Creșterea gradului de implicând cetățenii și mediul de constientizare și implicare a afaceri, în cadrul unui zile a cetățenilor în acțiuni de ecologizării locale. protejare a mediului Sursă de finanțare: Buget local 50

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 6.2.4. DIRECȚIA STRATEGICĂ NR. 4. CREȘTEREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE În cadrul direcției strategice nr. 4 Creșterea capacității administrative s-au inclus axe prioritare prin care se vizează digitalizarea actitivății administrative, dotarea cu echipamente și utilaje a serviciilor publice precum și modernizarea spațiilor destinate activității administrative și serviciilor publice oferite cetățenilor. O detaliere a obiectivelor generale pe fiecare axă prioritară precum și măsurile/proiectele propuse este vizibilă în tabelul de mai jos: DIRECȚIA STRATEGICA NR.4 CREȘTEREA CAPACITATII ADMINISTRATIVE AXE PRIORITARE OBIECTIVE GENERALE MĂSURI/ PROIECTE 1.1.1. ”Transformarea digitală a autorității locale, comuna Răducăneni, Jud. Iași”. Surse de finanțare: Ministerul Cercetării Inovării și Digitalizării 1.1. Eficientizarea actului Program: ”Transformarea Digitală a administrativ prin dotarea Autorităților Publice Locale cu aparatură IT DIGILOCAL”. performantă și programe software dedicate 1.1.2.”Elaborarea în format GIS a documențației de amenajare a teritoriului PUG a comunei 1.Digitalizarea activității Răducăneni, județul Iasi.„ și cresterea calității actului administrativ Sursă de finanțare: PNRR Adoptarea la nivel local a unei strategii de formare profesională 1.2. Formarea continuă a continuă a aparatului de specialitate personalului administrației al primarului publice locale Sursă de finanțare:Buget Local 1.3. Facilitarea accestului Actualizarea procedurilor de lucru în cetățenilor la actul cadrul Controlului Intern Managerial administrativ prin și includerea mijloacelor electronice 51

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A utilizarea mijloacelor de de comunicare la distanță și plată comunicare și plată online. pentru preluarea cererilor și/sau comunicarea răspunsurilor sau a altor acte administrative. 1.4. Asigurarea Publicare pe pagina web a comunei a transparenței actelor tuturor informațiilor impuse de administrative ale prevederile legislației privind administrației publice transparenta decizională precum și a locale informațiilor de interes public 2.2.Dotarea cu utilaje 2.2.1„Dotarea cu utilaje și pentru întreținerea echipamente specifice pentru domeniului public. serviciile publice, comuna 2.Dotarea cu echipamente Răducăneni, județul Iași” și utilaje a serviciilor 2.3.Dotarea cu utilaje și publice echipamente de intervenție Sursa de finanțare: Programul pentru situații de urgență National de Dezvoltare Rurală ”Modernizare, extindere și dotare 3.Modernizarea spațiilor 3.1.Îmbunătățirea sediu Primărie Răducăneni, comuna destinate activității condițiilor de lucru și a Răducăneni, județul Iași„ administrative și infrastructurii de serviciilor publice oferite desfășurare a actului Sursa de finanțare: CNI cetățenilor administrativ 52

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 7. IMPLEMENTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE Implementarea strategiei de dezvoltare locală poate fi considerată faza cea mai importantă a procesului de dezvoltare locală întrucât transpune toate planurile construite și eforturile depuse în rezultate. Trebuie precizat că în această etapă se pot realiza ajustări ale strategiei de dezvoltare dacă contextul de implementare impune acest lucru. Atunci când ne raportăm la contextul de implementare avem în vedere modificări ale legislației la nivel european și național, instabilitate politică, noi programe/linii de finanțare a proiectelor, probleme economice și chiar situații de fortă majoră cum ar fi: calamități, dezastre naturale, razboi, etc. Pentru implementarea cu succes a strategiei de dezvoltare locală trebuie realizat un cadru general de implementare asumat de către toți actorii implicați și îndeplinirea următoarelor condiții. 1. Aprobarea strategiei de dezvoltare Locală; 2. Desemnarea unei comisii de implementare care să comunice și organizeze demersurile de întreprins în implementare dar și a unei comisii de monitorizare; 3. Existența capacității operaționale și financiare de implementare; 4. Susținerea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală de către toate mediile beneficiare. Actorii implicați în procesul implementării strategiei de dezvoltare locală sunmenționați sunt: administrația publică locală, comunitatea locală, firmele private și reprezentanții societății civile. Putem concluziona, așadar, că modul de implementare a strategiei este influențat direct de relațiile dintre cei 4 actori, fapt pentru care se recomandă o bună comunicare a administrației publice locale cu comunitatea, mediul privat și nonguvernamental dar și o deschidere din partea acestora pentru implicare și sprijin în activitatea administrativă și implicit în implementarea strategiei. Monitorizarea strategiei de dezvoltare trebuie efectuată obligatoriu la perioade de timp prestabilite și presupune întocmirea de către comisia de monitorizare a unor rapoarte periodice privind gradul de îndeplinire al obiectivelor generale și stadiul proiectelor/măsurilor propuse. Principalul scop al activității de monitorizarea efectuate în perioada de implementare este de a evidenția evoluția din procesul de implementare, deficiențele constatate și pe baza acestora de a formula recomandări pentru remedierea și ajustarea/actualizarea strategiei. 53

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Evaluarea implementării strategiei se bazează pe compararea gradului de atingere a țintelor propuse inițial cu situația dezvoltării comunei la diferite momente. Pentru realizarea unei evaluări corecte trebuie stabiliti indicatorii de evaluare și urmărită evoluția acestora. Indicatori propuși în vederea realizării evaluării implementării strategiei de dezvoltare locală a comunei Răducăreni pe fiecare direcție de dezvoltare propusă sunt prevăzuți în tabelul de mai jos: Tabelul nr.6 - Indicatori de evaluare DIRECȚII STRATEGICE INDICATORI ✓ Nr. de km de drum comunal asfaltati; ✓ Nr. de km de străzi asfaltate; ✓ Nr. de km de șanțuri realizate; ✓ Nr. de km de trotuare realizate; ✓ Nr. de mp de căi de acces realizate; ✓ Nr. de km de drum agricol modernizat; ✓ Nr. de km de rețea de apă și canalizare realizați; ✓ Nr. stațiilor de pompare/ridicare a presiunii realizate; ✓ Nr. de km de rețea energie electrică realizați; ✓ Nr. de km de rețea de iluminat public extinsi și DIRECȚIA DE DEZVOLTARE NR. 1 - modernizați; DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII ✓ Nr. spaților puse la dispoziție pentru activități LOCALE ȘI CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII sportive; CETĂȚENILOR ✓ Nr. școlilor reabilitate și modernizate; ✓ Nr. parcurilor dotate cu echipament de joacă pentru copii și pentru practicarea activităților de fitness în aer liber; ✓ Nr. copii proveniți din medii sociale defavorizate beneficiari de bursă; ✓ Nr. copii beneficiari de rechizite școlare masă caldă; ✓ Nr. unități medicale dotate și modernizate; ✓ Nr.locuințe nZEB construite; DIRECȚIA DE DEZVOLTARE STRATEGICA ✓ Nr. de societății comerciale înființate; NR. 2. DEZVOLTAREA SECTORULUI ✓ Nr. de noi locuri de muncă create; ECONOMIC LOCAL ✓ Nr. de șomeri înregistrați ✓ Nr. de proiecte depuse pentru finanțare de către cetățeni în urma sedințelor de lucru desfășurate de autoritatea publică locală; 54

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A ✓ Nr. de fermieri înregistrați; ✓ Nr. de producători locali care comerciealizează produse locale înregistrați; ✓ Nr. de agropensiuni/ puncte gastronomice nou înființate; ✓ Nr. persoanelor care au solicitat informații turistie de la punctul turistic local ✓ Nr. clădirilor reabilitate energetic; ✓ Nr. și puterea panourilor fotovoltaice instalate; ✓ Nr. km de piste de biciclete realizate; ✓ Nr. de stații de încărcare mașini electrice realizate; DIRECȚIA DE DEZVOLTARE STRATEGICA ✓ Nr. puncte de colectare a deseurilor electrice și NR. 3. PROTECȚIA MEDIULUI ȘI electronice (DEEE) realizate; UTILIZAREA RESURSELOR ✓ Cantitatea deșeurilor electrice și electronice REGENERABILE (DEEE) colectată; ✓ Nr. de acțiuni de ecologizare realizate împreună cu cetățenii și mediul de afaceri; ✓ Nr de acțiuni de ecologizare realizate împreuna cu elevii; ✓ Starea generală a imobilului unde se desfășoară actul administrativ; ✓ Timpul de soluționare a cererilor; ✓ Gradul de satisfacție al cetățenilor raportat la actul administrativ; ✓ Nr. funcțioanari publici care au participat la DIRECȚIA DE DEZVOLTARE STRATEGICA cursuri de formare profesională; NR. 4. CREȘTEREA CAPACITATII ✓ Nr. de cereri depuse prin mijloace electronice ADMINISTRATIVE de comunicare; ✓ Nr. de cereri soluționate care au fost comunicate prin mijloace electronice de comunicare; ✓ Suprafața din domeniul public întreținută cu mijloace, echipamente și utilaje proprii. 55

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A Se recomanda reviziuirea și actualizarea la un interval de 1-2 ani a strategiei conform mețiunilor din acest capitol, fără a viza modificări majore de conținut (viziune, direcții strategiice de dezvoltare, obiective generale) ci doar modificarea/completarea proiectelor și identificarea programelor de finanțare care le pot susține. 56

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A PORTOFOLIUL DE PROIECTE 1. Modernizare prin asfaltare drum comunal DC 56, situat în comuna Răducăneni, județul Iași”; 2. Modernizare prin asfaltare drumuri comunale și sătești, precum și amenajare intersecții cu DN 28 și DJ 244F în comuna Răducăneni, județul Iași; 3. Modernizare drumuri agricole comuna Raducăreni, județul Iași; 4. Realizare stație de pompare/ridicare a presiunii, extindere rețea de alimentare cu apă, precum și redimensionare tronson de canalizare în sat Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 5. Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Răducăneni, Județul Iași; 6. Extindere rețea de distribuție energie electrică în comuna Răducăneni, Județul Iași; 7. Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat public al Comunei Răducăneni, Județul Iași; 8. Construire sală de sport școlară și teren de sport multifuncțional în comuna Răducăneni, județul Iași; 9. Modernizarea și dotarea parcurilor cu echipament de joacă pentru copii și pentru practicarea activităților de fitness în aer liber; 10. Reabilitare și modernizare Grădinița cu Program Normal Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 11. Reabilitare și modernizare Școala <<SPIRU HARET>> Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 12. Reabilitare și modernizare Școala nr. 2 Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 13. Reabilitare și modernizare Liceul Teoretic „Lascăr Rosetti”, comuna Răducăneni, județul Iași; 14. Reabilitare și modernizare școala și grădinița Bazga, comuna Răducăneni, județul Iași; 57

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 15. Reabilitare și modernizare școală gimnazială și grădinița Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași; 16. Reabilitare și modernizare școala primară și grădinița Trestiana, comuna Răducăneni, județul Iași; 17. Demolare școală primară corp C1 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași; 18. Demolare Școală Bohotin corp C2, C3, C4 și realizare construcție nouă, comuna Răducăneni, județul Iași; 19. Construire și dotare dispensar medical în localitatea Roșu, comuna Răducăneni, județul Iași; 20. Construirea de locuințe nZEB plus - pentru tineri/locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate și învățământ în comuna Răducăneni, județul Iași; 21. Modernizare și extindere piată de produse agroalimentare în comuna Raducăneni, județul Iași; 22. Înființarea punct turistic în comuna Răducăneni, județul Iași; 23. Reabilitarea energetică a ......din localitatea; 24. Instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională pentru ......................... 25. Realizarea infrastructurii rutiere pentru biciclete în comuna Raducăneni, jud. Iași; 26. Construire puncte de încărcare a mijloacelor de transport electrice în localitatea Raducăneni, Comuna Răducăneni, județul Iași; 27. Amenajarea de puncte de colectare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE); 28. Transformarea digitală a autorității locale, comuna Răducăneni, Jud. Iași; 29. Elaborarea în format GIS a documențației de amenajare a teritoriului PUG a comunei Răducăneni, județul Iași; 30. Dotarea cu utilaje și echipamente specifice pentru serviciile publice, comuna Răducăneni, județul Iași; 58

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A 31. Modernizare, extindere și dotare sediu Primărie Răducăneni, comuna Răducăneni, județul Iași; 59

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A BIBLIOGRAFIE 1. Strategia Națională pentru DEZVOLTAREA DURABILĂ a României 2030; 2. BALOGH Marton - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală”, Revista Transilvană de Științe Administrative; 3. GHIOLȚAN, Călin BALOGH Márton HOSU, Ioan DRAGOȘ, Dacian-Cosmin - Dezvoltare regională și locală. Cluj:Editura Gewalt, 2001; 4. HĂDADEA Ionuț Cătălin - Construcția Strategiilor de Dezvoltare Locală în arealul rural al zonei metropolitane Cluj-Napoca, Revista Transilvană de Științe Administrative 1(44) / 2019, pp. 17-33; 5. Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Răducăneni, Județul Iași perioada 2014-2020; 6. http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table 7. https://www.comunaraducaneni.ro/; 8. https://commission.europa.eu/publications/sustainable-europe-2030_ro; 9. https://commission.europa.eu/energy-climate-change-environment/overall- targets-and-reporting/2030-targets_ro; 10. https://www.mae.ro/node/35919; 11. https://www.onrc.ro/index.php/ro/; 12.https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_R%C4%83duc%C4%83neni,_Ia%C8 %99i; 13. https://iasi.insse.ro/despre-noi/despre-judetul-iasi/geografie-si-statistici/; 14. https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Ia%C8%99i ; 15. https://pe-harta.ro/iasi/; 16. https://www.listafirme.ro/; 60

Pagina 63

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A LISTA FIGURI ȘI TABELE 1. Figura nr. 1 - Etapele de elaborare a strategiilor de dezvoltare locală_____pg.15 2. Tabelul nr. 1 - Situația terenurilor agricole__________________________________pg.29 3. Tabelul nr. 2 - Structura populației pe grupe de vârstă_____________________pg.32 4. Tabelul nr. 3 - Situația comparată a copiilor născuți vii cu persoanele decedate________________________________________________________________________pg.33 5. Tabelul nr. 4 - Situația comparată a persoanelor stabilite în comună cu persoanele plecate_____________________________________________________________pg. 33 6. Tabelul nr. 5 - Infrastructura rutieră și rețele_______________________________ pg.34 7. Tabelul nr. 6 - Indicatori de evaluare_________________________________________pg.54 INIȚIATOR PROIECT PRIMAR, ing. Răducu-Ionuț BALINT Avizează pentru legalitate Secretar general Cătălin-Rivelino BUMBARU 61