Buget
Strategia de dezvoltare 2021
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,8 MB · modificat pe site: 19.09.2025
Pagina sursă
Cum citez acest document
Buget, „Strategia de dezvoltare 2021”, Comuna Răchiteni, jud. Iași. Sursa: http://www.primariarachiteni.ro/wp-content/uploads/2025/09/Strategia-de-dezvoltare-2021.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/rachiteni/87356-strategia-de-dezvoltare-2021, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
CUVÂNT ÎNAINTE
Dragi cetățeni ai comunei Răchiteni,
O comunitate modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune
strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare pentru a fructifica toate
oportunitățile și pentru a utiliza rațional resursele.
Administrația locală este pionul principal dintr-un mecanism complex ce
asigură o legătură între stat și instrumentele sale de exercitare a puterii pe de
o parte și cetățeni pe de altă parte.
Rolul administrației locale este de a crea o strategie integrată care să
includă acțiuni finanțate prin instrumentele structurale oferite de Uniunea
Europeană, cȃt și de alte structuri guvernamentele .
Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Răchiteni orizontul
de timp 2021-2027 este un document cadru de referință ce conține aspecte
cheie de management, viziune și obiectivele strategice de dezvoltare pentru
viitorul comunei precum și al cetățenilor, facilitând luarea de decizii importante
în toate domeniile de activitate pe baza problematicii teritoriale și a prognozei
bugetare.
Aceasta reprezintă și platforma de coordonare a investițiilor
multisectoriale, instrumentul de lucru al administrației locale pentru
gestionarea fondurilor structurale pentru perioada planificată.
În aceste pagini este surprinsă o imagine de ansamblu a comunei Răchiteni,
informații despre trecutul și prezentul comunei, dar și propuneri pentru un
viitor prosper al acesteia.
Administrația Locală a comunei Răchiteni are în vedere accesarea celor mai
eficiente programe de finanțare din fonduri structurale, în raport cu nevoile
comunității și potențialul zonei.
Pagina 2
Scopul final al implementării unor proiecte prevăzute în strategia de
dezvoltare locală este modernizarea comunei și creșterea nivelului de trai al
locuitorilor, conform standardelor europene.
Munca în echipă – primar, consiliu local, departamentele de specialitate din
cadrul primăriei, locuitori – este cheia reușitei în acest demers.
Administrația locală va fi motorul aplicării prezentei strategii pregătind
împreună cu actorii locali strategiile de dezvoltare, documente care
structurează voința comunității de a atinge obiectivele specifice de dezvoltare,
aducând împreună planurile urbanistice și programarea alocării resurselor
pentru implementare într-o adevărată constituție locală.
În calitate de primar al comunei Răchiteni aduc mulțumiri tuturor celor
care au sprijinit și sprijină demersurile de modernizare a localității noastre. Cu
siguranță, strategia de dezvoltare locală este instrumentul de referință,
indispensabil de la care trebuie să pornim în demararea de noi proiecte în
beneficiul tuturor, instrument care la rândul său va fi realizat numai cu aportul
fiecăruia dintre dumneavoastră.
Vă invit cetățeni ai comunei Răchiteni să faceți aprecieri și propuneri
privind dezideratele de viitor, iar noi le vom analiza cu mare atenție și ne vom
strădui să le punem în practică în folosul comunității noastre.
Petre Doboș,
Primar al comunei Răchiteni, județul Iași
Pagina 3
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
CUVÂNT ÎNAINTE 1
INTRODUCERE 8
CAPITOLUL I – DESCRIERE 11-97
1. CARACTERISTICI GENERALE 12
1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord-Est 12
1.2. Prezentarea generală a judetului Iași 30
1.3. Prezentarea generală a comunei Răchiteni 35
2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA RĂCHITENI 36
2.1. Așezare geografică 36
2.2. Geologie 38
2.3. Relief 40
2.4. Tectonică 41
2.5. Climă 42
2.6. Hidrografie 43
2.7. Vegetație și faună 45
2.8. Soluri 50
3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 52
3.1. Activitatea economică generală 52
3.2. Agricultura în comuna Răchiteni 56
4. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 63
4.1. Evoluția populației 63
4.2. Densitatea populației 65
4.3. Structura populației 65
4.4. Dinamica populației 68
4.5. Resursele umane 70
5. CIRCULAȚIA. CĂI DE COMUNICAȚIE 73
6. INTRAVILAN. ZONE FUNCȚIONALE 74
6.1. Zona pentru instituții publice și servicii 76
6.2. Activitatea culturală în comuna Răchiteni 79
6.3. Activitatea școlară 80
7. ZONE CU RISCURI NATURALE 84
8. ECHIPAREA EDILITARĂ 85
9. PROBLEME DE MEDIU 86
10. COMUNA RĂCHITENI, PARTE DIN GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ 94
PODIȘUL DE NORD AL BÂRLADULUI
11. CONCLUZII REZULTATE DIN ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE REALIZATE LA 95
NIVELUL COMUNEI RĂCHITENI
12. NECESITĂȚI ALE POPULAȚIEI 97
3
Pagina 4
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT 98-117
1. ASPECTE TEORETICE 99
2. REPERE ÎN ANALIZA SWOT 100
3. ANALIZA SWOT PE DOMENII DE ACTIVITATE 102
4. CONCLUZII ANALIZA SWOT 117
CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ 118-183
1. TIPURI DE STRATEGII 119
2. CONCEPTE 122
3. DIMENSIUNILE PLANIFICĂRII 124
4. UTILIZAREA PLANIFICĂRII STRATEGICE 126
5. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI 127
6. PRINCIPII ȘI OBIECTIVE- STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 129
7. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD - EST 147
8. MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 182
CAPITOLUL IV – DIRECȚII DE ACȚIUNE 184-225
1. DIRECȚII DE ACȚIUNE COMUNA RĂCHITENI PERIOADA 2021-2027 186
2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2021-2027 195
3. ASPECTE SOCIALE GENERALE – COMUNA RĂCHITENI 198
4. DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE ÎN 201
COMUNA RĂCHITENI PERIOADA 2021-2027
5. PORTOFOLIU DE PROIECTE – COMUNA RĂCHITENI 2021-2027 209
6. MONITORIZAREA. EVALUAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A 219
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE
7. POTENȚIALE SURSE DE FINANȚARE NERAMBURSABILĂ 221
8. CONCLUZII 223
BIBLIOGRAFIE 226
ANEXA 1 227-232
4
Pagina 5
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
LISTA FIGURILOR
CAPITOLUL I – DESCRIERE
Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est
Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea Nord – Est
Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Vaslui
Fig. 1.1.4 Populația rezidentă în Regiunea Nord – Est
Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România
Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România
Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km
Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distributie a apei în Regiunea Nord – Est - km
Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km
Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019
Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est
Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016
Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016
Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I
Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II
Fig. 1.2.1 Harta județul Iași
Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași
Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E
Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași
Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni
Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași
Fig. 2.1.2 Amplasarea geomorfologică a comunei Răchiteni
Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași
Fig. 2.2.3 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași
Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași - relief
Fig 2.4.1 Harta riscului seismic
Fig 2.4.2 Harta riscului seismic
Fig 2.5.1 Harta climatică
Fig 2.6.1 Inundații în Romania
Fig 2.7.1 Fig 2.7.1 Vegetație - comuna Răchiteni
Fig. 2.7.2 Porc mistreț
Fig. 2.7.3 Căprioara
Fig. 2.7.4 Jderul
Fig. 2.7.5 Cucuveaua
Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp
Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu
Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Râul Siret între Pașcani și Roman”
Fig. 2.7.9 Situl Natura 2000 “Lunca Siretului Mijlociu”
Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Răchiteni
Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Răchiteni
Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha)
Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha)
Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor agricole
5
Pagina 6
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole, comuna Răchiteni
Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Răchiteni
Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale
Fig. 4.1.1 Evoluția populației în comuna Răchiteni
Fig. 4.1.2 Evoluția populației pe sexe în comuna Răchiteni
Fig. 4.2.1 Densitatea loc/km2 comunei Răchiteni
Fig 4.3.1 Structura populației pe grupe de vârstă - 2021
Fig 4.3.2 Piramida populației pe grupe de vârstă - 2021
Fig. 4.3.3 Piramida vârstelor în comuna Răchiteni, 2021
Fig. 4.3.4 Structura populației feminine după fertilitate
Fig. 4.4.1 Născuți vii – comuna Răchiteni
Fig. 4.4.2 Natalitate - comuna Răchiteni
Fig. 4.4.3 Decedați – comuna Răchiteni
Fig. 4.4.4 Mortalitate – comuna Răchiteni
Fig. 4.4.5 Evoluția indicatorilor dinamicii naturale în perioada 2016- 2020
Fig 4.5.1 Numărul mediu de salariați 2015 - 2019
Fig 4.5.2 Numărul de șomeri 2016 - 2020
Fig. 6.1 Evoluție suprafață locuibilă 2015- 2019
Fig. 6.1.1 Primăria comunei Răchiteni, județul Iași
Fig. 6.1.2 Comuna Răchiteni
Fig. 6.2.1 Biserica Sfântul Anton de Padova
Fig. 6.2.2 Biserica Sfânta Schimbare la față
Fig. 6.2.3 Biserica Sfânta Fecioara Maria
Fig. 6.3.1. Școala gimnazială Răchiteni, com. Răchiteni, jud. Iași
Fig. 6.3.2. Școala gimnazială Izvoarele, com. Răchiteni, jud. Iași
Fig. 6.3.3 Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ
Fig. 6.3.4 Evoluția de cadre didactice pe cicluri de învățământ
Fig. 6.3.5 Elevi, pe cicluri de învățământ/ cadre didactice
Fig. 10.1 Teritoriul de activitate a GAL Podișul de Nord al Bârladului
CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT
Fig. 2.1. Prezentare analiza strategică
CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ
Fig 1.1 Reprezentare grafică a întocmirii SDL
Fig 2.1 Relația planificării cu alte procese decizionale
Fig 2.2. Ciclul de viața al unui proces de planificare
Fig. 3.1. Dimensiunea planificării – reprezentare grafică
6
Pagina 7
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
LISTA TABELELOR
CAPITOLUL I – DESCRIERE
Tabelul 1.1.1: Organizarea administrativă a teritoriului
Tabelul 1.1.2: Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est
Tabelul 1.1.3: Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2019
Tabelul 1.1.4: Utilități publice de interes local – 2019
Tabelul 1.1.5: Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km
Tabelul 1.1.6: Distanțe rutiere între principale județe și capitală
Tabelul 1.1.7: Lungimea cailor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019
Tabelul 1.2.1: Structura mediului de afaceri în județul Iași
Tabelul 1.2.2: Structura mediului de afaceri în județul Iași
Tabelul 3.2.1: Structura culturilor agricole, comuna Răchiteni
Tabelul 3.2.2: Producția totală obținută, comuna Răchiteni – tone
Tabelul 3.2.3: Efective de animale comuna Răchiteni
Tabelul 4.1.1: Evoluția populației în comuna Răchiteni
Tabelul 4.2.1: Densitatea populației în comuna Răchiteni
Tabelul 4.3.1: Structura populației pe grupe de vârstă
Tabelul 4.5.1: Populația aptă de muncă cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani
Tabelul 4.5.2: Raportul de substituire a populației
Tabelul 6.1: Evoluția fondului de locuințe pentru comuna Răchiteni 2015 - 2019
Tabelul 6.3.1: Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ
Tabelul 6.3.2: Evoluția efectivului de cadre didactice în comuna Răchiteni
Tabelul 6.3.3: Evoluția numărului de elevi / 1 cadru didactic
Tabelul 6.3.4: Evoluția dotării sălilor de clasă și numărului de elevi/1 sală de clasă
Tabelul 9.1: Disfuncționalități identificate în comuna Răchiteni 2021
CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT
Tabelul 2.1: Analiza SWOT
7
Pagina 8
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
INTRODUCERE
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ
COMUNA RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
8
Pagina 9
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Strategia de Dezvoltare Locală În baza analizei stării actuale a
reprezintă un demers integrator cu privire comunei Răchiteni a fost realizată analiza
la direcțiile de urmat pentru realizarea SWOT a principalelor sectoare economice
dezideratului de dezvoltare durabilă în pentru a avea o viziune asupra comunei în
comună. ansamblul său.
Acestă stategie va ajuta la Pe baza concluziilor etapei de
stabilirea unei direcții unitare pentru evaluare a stării actuale precum și a
comunitate în termenii obiectivelor sale analizei SWOT a teritoriului au fost
operaționale și furnizează baza alocării formulate, în cadrul unei echipe
resurselor necesare pentru orientarea multidisciplinare, obiectivele strategice
acesteia spre atingerea acestor obiective. precum și cele specifice care stabilesc
Strategia de dezvoltare locală a direcțiile de acțiune pentru comuna
comunei Răchiteni este realizată pe o Răchiteni în ansamblul său.
perioadă de 6 ani respectiv perioada 2021- Obiectivele propuse, precum și
2027. direcțiile de acțiune destinate a genera
În elaborarea Strategiei de atingerea acestor obiective au făcut
Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a subiectul unui proces consistent de
stării actuale a comunei, atât din punct de consultare publică deoarece Strategia de
vedere cantitativ (date statistice furnizate Dezvoltare Locală reprezintă un
de diferite instituții publice) cât și calitativ instrument participativ care implică
(focus grupuri cu reprezentanți ai întreaga comunitate și care are drept scop
sectorului public și privat și chestionare asigurarea dezvoltării economice.
individuale aplicate cetățenilor comunei). În vederea realizării unui nivel cât
Așadar această evaluare a pornit mai ridicat de consens în cadrul procesului
de la analiza Regiunii Nord Est și a județul de consultare s-a urmărit obținerea unui
Iași pentru a vedea unde se situează feed - back din partea instituțiilor
indicatorii și datele analizate a comunei publice/private de pe teritoriul comunei.
Răchiteni în raport cu media județeană și Astfel, pe baza nevoilor identificate
cea regională. în urma auditului teritorial și luând în
Analiza comunei Răchiteni a pornit calcul dezideratele celor consultați,
de la prezentarea cadrului natural și a viziunea de dezvoltare a comunei
elementelor specifice care caracterizează Răchiteni este „Dezvoltare durabilă și
relieful comunei. echilibrată prin susținerea unui mediu
Analiza indicatorilor economici, economic stabil, sănătos, diversificat și
demografici și sociali a conturat specificul prin creșterea calității vieții cetățenilor”.
economic al comunei și tendințele actuale
și viitoare ale populației.
9
Pagina 10
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Un instrument important de Principiile de bază folosite în
verificare periodică a legitimității și planificarea strategică:
relevanței Strategiei de Dezvoltare a • șansele comunității de a avea succes
localității este actualizarea periodică a sporesc în cazul când există un plan
listei de proiecte prioritare. strategic care include folosirea
Se recomandă ca la un interval de oportunităților apărute în mediul
12-18 luni, Autoritatea Publică Locală să exterior;
evalueze fiecare proiect din lista de • șansele comunității de a avea succes
priorități pe baza unor criterii cum ar fi: sunt mai mari dacă liderii ei își
• impactul estimat la nivelul proiectează perspectiva împreună cu
comunei, membrii organizației astfel, încât toți
• posibilitatea de a atrage sursele de să fie implicați în procesul de realizare
finanțare, a perspectivei.
• orizontul de timp necesar pentru În cele mai multe cazuri, o strategie
finalizarea investiției, etc. de dezvoltare locală este un demers pe
Pe baza analizei efectuate, Consiliul termen lung, fiind o proiecție în viitor a
Local ia decizia de menținere sau comunității.
actualizare a listei de proiecte prioritare. Această viziune a comunității cu
Strategia este definită drept cadrul privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să
care orientează alegerile, care determină fie împărtășită de toți actorii relevanți de
natura și direcția unei comunități. la nivel local și transpusă într-un set de
Planurile strategice sunt obiective specifice și un plan concret de
documente elaborate pe termen lung, care acțiuni.
se revizuiesc periodic și care pun în relație Strategia nu este altceva decât un
eforturile de planificare a acțiunilor. instrument care permite luarea unei
Un astfel de exercițiu permite unei decizii la un moment dat pe baza
comunități să realizeze o prioritizare, o evaluărilor anterioare cu caracter
ierarhizare a problemelor în funcție de justificativ.
resursele disponibile. Planificarea strategică este un
proces sistematic prin care comunitatea
agreează anumite priorități, care sunt
esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și
se află în concordanță cu evoluția mediului
înconjurător.
10
Pagina 11
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
CAPITOLUL I
DESCRIERE
COMUNA RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
11
Pagina 12
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
1. CARACTERISTICI GENERALE
1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord – Est
Nord-Est este o regiune de Regiunea se caracterizează printr-
dezvoltare a României, creată în 1998. o îmbinare armonioasă între toate
Sediul Agenției pentru Dezvoltare formele de relief: 28% munți, 12% relief
Regională Nord-Est se află în municipiul subcarpatic, 60% podiș. Relieful bogat
Piatra Neamț, chiar dacă cel mai mare oferă zone de deal și câmpie care sunt
oraș al regiunii este municipiul Iași. adecvate unei game largi de culturi
Ca și celelate regiuni de dezvoltare,
agricole, iar zonele de munte cu peisaje
Regiunea de dezvoltare Nord-Est nu are spectaculoase sunt favorabile dezvoltării
puteri administrative, funcțiile sale turismului.
principale fiind coordonarea proiectelor Pe ansamblul Regiunii Nord - Est
de dezvoltare regionale care fac parte din sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și
regiunile istorice Moldova și Bucovina. ca potențial de dezvoltare între vestul mai
Regiunea Nord-Est este cea mai dezvoltat al Regiunii și estul mult rămas
întinsă regiune de dezvoltare a în urma (județele Botoșani, Vaslui, Iași).
României, o unitate teritorial-statistică Regiunea Nord-Est este organizată
de nivelul al doilea (NUTS 2), conform în 6 județe, 17 municipii, 29 orașe si 112
clasificării EUROSTAT. Grupează 6 județe localități componente ale muncipiilor și
- unități administrativ teritoriale de orașelor.
nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Mediul rural al acestei regiuni este
Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui. format din 506 comune și 2.414 sate.
Are o suprafață de 36.850 kmp, Din tabelul 1.1.1 se observă faptul
reprezentând 15,46% din suprafața totală că în județul Suceava sunt cele mai multe
a țării, iar granițele externe ale regiuniicentre urbane, adică 16, urmat de județul
sunt cu Ucraina și Republica Moldova. Bacău cu 8 centre urbane, 7 în județul
Botoșani și câte 5 centre urbane în
județele Iași, Neamț și Vaslui.
Tabel 1.1.1
Organizarea administrativă a teritoriului
Localități
Unitate Suprafață Număr Număr componente Număr Număr
teritorială totală(ha) municipii orașe ale municipiilor comune sate
și oraselor
Bacău 662.052 3 5 19 85 491
Botoșani 498.569 2 5 17 71 333
Iași 547.558 2 3 11 93 418
Neamț 589.614 2 3 16 78 344
Suceava 855.350 5 11 33 98 379
Vaslui 531.840 3 2 16 81 449
Regiunea N - E 3.684.983 17 29 112 506 2.414
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
12
Pagina 13
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Localizare geografică Din punct de vedere teritorial –
Regiunea Nord-Est este regiunea administrativ, Regiunea Nord-Est se
de dezvoltare cu cea mai mare suprafață învecinează la nord cu Ucraina, la est cu
din România, fiind amplasată în partea Republica Moldova, la sud cu Regiunea
de nord-est a țării. Sud-Est (județele Vrancea și Galați), la
În cadrul Uniunii Europene, vest cu Regiunea Centru (județele
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est Covasna, Harghita și Mureș) și Regiunea
reprezintă una din regiunile situate la Nord-Vest (județele Bistrița Năsăud și
limita estică ale acesteia, alături de Maramureș).
Regiunea Sud-Est și alte regiuni de Regiunea de Dezvoltare Nord-Est
dezvoltare din alte state. are o suprafață de 3.684.983 hectare, și
Cele mai importante resurse este cea mai mare regiune de dezvoltare
naturale din regiune sunt: materiale de a României ca suprafață și populație.
construcții, gaze naturale, sare, turbă, Județul Suceava ocupă cea mai
mangan, sulfuri polimetalice, ape însemnată suprafață, de 855.350 hectare,
minerale carbogazoase, ape minerale etc. respectiv 23% din Regiunea Nord – Est,
Județele din vestul regiunii dispun urmat de județul Bacău care se
de o gamă mult mai variată de resurse desfășoară pe 662.052 de hectare și
naturale. reprezintă 18% din suprafață, județul
Regiunea Nord-Est dispune de Neamț cu 589.614 hectare și 16% din
potențial în producerea de energie regiune și județul Iași cu 547.558 hectare
solară, și de potențial în producerea de și cu un procent de 15% din suprafață.
energie eoliană și biomasă. Județele Vaslui și Botoșani în
Județele cu cel mai ridicat procente reprezintă câte 14% din
potențial în energia solară și biomasă regiunea Nord-Est cu o suprafață de
sunt cele din partea de est: Vaslui, Iași, 531.840 hectare a județului Vaslui și
Botoșani. 498.569 hectare a județului Botoșani.
Vaslui Bacău
14% 18%
Suceava Botoșani
23% 14%
Iași
Neamț 15%
16%
Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est
13
Pagina 14
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Date demografice Deși la nivelul regiunii se
Disparitățile de ordin demografic
conturează un rezultat negativ, acest
din Regiunea Nord-Est sunt influențate în
rezutat nu se regăsește în toate județele
foarte mare măsură, atât de cadrul
componente ale acestei regiuni.
natural (amplasare, forme de relief,
Astfel în perioada de referință
influențe climatice, resurse naturale, etc.),
2015-2020, județul Botoșani
cât și de nivelul de dezvoltare economică.
înregistrează cea mai mare scădere de
Populația regiunii este de
5,75%, urmat de județul Vaslui cu o
3.180.791 locuitori, adică 16,47% din
scădere de 4,84% și județul Neamț cu o
populația rezidentă a României care în
depreciere de aproximativ 4,62%.
anul 2020 este de 19.317.984 locuitori,
Județul Bacău înregistrează o
iar densitatea populației era de 81,04
scădere în anii 2015-2020, de 3,91 %,
loc/km². Din punct de vedere al
urmat de județul Suceava cu o scădere a
densității, Regiunea Nord – Est ocupă
populației de 1,39 %.
locul al doilea, după Regiunea București-
Ilfov. 791.753
793.559 792.692
789.935
În perioada analizată populația 787.589
788.659
din Regiunea Nord –Est a înregistrat un
curs descendent, având o scădere de
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Iași
3.272.210
3.256.734
3.239.573
3.222.732 Singurul județ în care se
3.198.564
3.184.215
înregistrează o creștere a populației
este județul Iași, cu o creștere de 0,52%.
2015 2016 2017 2018 2019 2020
2,79% în anul 2020 față de anul 2015.
Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea
Nord – Est
Tabelul 1.1.2
Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Regiunea Nord - Est 3.272.210 3.256.734 3.239.573 3.222.732 3.198.564 3.184.215
Bacău 604.567 600.549 595.534 591.053 585.146 581.442
Botoșani 399.273 394.625 390.320 385.268 379.622 376.562
Iași 787.589 788.659 789.935 791.753 793.559 792.692
Neamț 459.457 455.643 451.544 447.232 441.811 438.460
Suceava 631.309 629.733 628.316 627.439 624.563 623.019
Vaslui 390.015 387.525 383.924 379.987 373.863 372.040
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
14
Pagina 15
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.3
Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2020
Total 3.184.215
Regiunea Nord - Est Urban 1.344.549 42,23
Rural 1.839.666 57,77
Total 581.442
Bacău Urban 252.281 43,39
Rural 329.161 56,61
Total 376.562
Botoșani Urban 155.242 41,23
Rural 221.320 58,77
Total 792.692
Iași Urban 372.375 46,98
Rural 420.317 53,02
Total 438.460
Neamț Urban 155.788 35,53
Rural 282.672 64,47
Total 623.019
Suceava Urban 254.219 40,80
Rural 368.800 59,20
Total 372.040
Vaslui Urban 154.644 41,57
Rural 217.396 58,43
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
Din totalul locuitorilor din
Regiunea Nord - Est, 58% locuiesc în
mediul rural în număr de 1.839.666
persoane, iar 42% dintre aceștia locuiesc
în mediul urban în număr de 1.344.549 Urban
persoane. 42%
Rural
Diferențe destul de semnificative 58%
apar și în ceea ce privește gradul de
urbanizare înregistrat de aceste județe.
Cele mai urbanizate județe – din
punct de vedere al ponderii populației
urbane din totalul populației stabile sunt
Iași (46,98%) și Bacău (43,39%). Fig. 1.1.4 Populația rezidentă
Județul Vaslui are o pondere a în Regiunea Nord – Est
populației urbane de 41,57%, județul
Botoșani de 41,23% iar județul Neamț are
ponderea cea mai redusă de populație în
mediul urban, de 35,53%.
15
Pagina 16
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România
Cu toate că Regiunea Nord-Est Mai există încă sate, cătune sau
este cea mai mare regiune de dezvoltare gospodării izolate neelectrificate,
a României sub aspectul numărului de concentrate mai ales în zona județului
locuitori și al suprafeței deținute, ea se Vaslui și Botoșani.
situează pe ultimul loc în raport cu Totodată, deși numeroase zone
nivelul de dezvoltare. dispun de oportunități (energii
Astfel, se remarcă discrepanțe regenerabile, potențial agricol și
între județe în ceea ce privește situația zootehnic ridicat), datorită gradului
utilităților publice de interes local. redus de atractivitate nu reușesc să
atragă investițiile necesare care să
valorifice aceste oportunități și implicit
să contribuie la relansarea economică.
16
Pagina 17
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România
Totodată, zona rurală se Mai mult, fenomenul migratoriu
confruntă cu probleme de mediu - are loc și în rândul tinerilor absolvenți de
suprafețe întinse sunt afectate de liceu care dețin o calificare – mulți fiind
fenomenele de pantă (eroziune, plecați în căutarea unui loc de muncă în
alunecări de teren, inundații), însumând alte State Membre ale Uniunii Europene.
o treime din suprafața totală afectată a În aceste condiții, asistăm la un
României. nivel ridicat al șomajului în rândul
Cele mai multe din orașele mici și tinerilor – practic, la fiecare trei tineri cu
mijlocii ale regiunii se confruntă cu un vârsta cuprinsă între 15 si 24 de ani,
nivel scăzut de atractivitate datorat unui unul dintre ei este șomer.
complex de factori economici, sociali, de
mediu.
17
Pagina 18
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.4
Utilități publice de interes local – 2019
Regiunea
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
Nord Est
Lungimea rețelei
de distribuție a
10.315,2 2.111,5 999,9 2.766,1 1.623,9 1.521,1 1.292,7
apei potabile (km)
Lungimea simplă
a conductelor de
4.880,6 1.032,0 314,5 1.328,6 609,4 1.058,0 538,1
canalizare (km)
Total
15.195,8 3.143,5 1.314,4 4.094,7 2.233,3 2.579,1 1.830,8
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
Atât rețeaua de alimentare cu De asemenea, capacitatea
apă potabilă, cât și cea de canalizare stațiilor de epurare a apelor reziduale
sunt insuficient dezvoltate pentru a cât și capacitatea de depozitare a
corespunde nevoilor populației, atât în deșeurilor sunt insuficiente, față de
mediul rural cât și în mediul urban, iar cerințele actuale.
în unele localități poluarea straturilor Se observă faptul că județul cel
freatice datorată infiltrărilor de mai dezvoltat din punct de vedere a
reziduuri nemetalifere, periclitează grav utilităților publice este județul Iași cu
sănătatea populației, chiar în arealele cu 4.094,7 km de rețea (2.766,1 km apă,
rețele convenționale sau unde 1.328,6 km canal), iar cel mai slab
instalațiile de tratare sunt insuficiente dezvoltat județ din acest punct de
sau vechi. vedere este județul Botoșani cu 1.314,4
km de rețea (999,6 km apă, 314,5 km
canal).
Vaslui
1.830,8 Bacău
3.143,5
Suceava
2.579,1 Botoșani
1.314,4
Neamț
2.233,3
Iași
4.094,7
Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km
18
Pagina 19
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Vaslui
1.292,7 Bacău
2.111,5
Suceava
1.521,1 Botoșani
999,9
Neamț
1.623,9
Iași
2.766,1
Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distribuție a apei în Regiunea Nord – Est - km
În ceea ce privește rețeaua de
aducțiune cu apă, în județul Iași erau Județele cele mai slab dezvoltate
2.766,1 km în 2019, în județul Suceava sunt Vaslui cu 1.292,7 km de rețea de
1.521,1 km de rețea, în județul Bacău distribuție a apei și județul Botoșani cu
2.111,5 km și în județul Neamț 1.623,9 999,9 km.
km.
Vaslui
538,1 Bacău
1.032,0
Suceava
1.058,0 Botoșani
314,5
Neamț
609,4 Iași
1.328,6
Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km
În județul Iași în 2019 erau Și în ceea ce privește rețeaua de
1.328,6 km de rețea, în județul Bacău canalizare, județele Vaslui și Botoșani
1.302 km rețea de canalizare, în județul sunt cele mai slab dezvoltate, cu 538,1
Suceava 1.058 km și în județul Neamț km de conducte de canalizare în județul
609,4 km. Vaslui, respectiv 314,5 km de rețea în
județul Botoșani.
19
Pagina 20
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Transporturi București - Dimitrovgrad –
Accesul în Regiunea de Dezvoltare Alexandroupolis, cu ramificațiile Sankt
Nord-Est se poate realiza atât prin Petersburg Moscova-Kiev, Kaliningrad,
intermediul căilor rutiere, cât și prin respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk,
intermediul căilor feroviare sau aeriene. Gomel și Liubașevska – Odessa.
Cele mai importante rețele rutiere care Transportul rutier reprezintă cel
traversează regiunea sunt: mai dezvoltat sistem de transport din
• Drumul European E85: (Lituania, punct de vedere teritorial, care acoperă
Belarus, Ucraina) – Siret – aproape în întregime zonele locuite,
Suceava – Fălticeni - Roman - diferența fiind făcută de calitatea
Bacău – Buzău – Urziceni – drumurilor.
București – Giurgiu - (Bulgaria, Principalele magistrale feroviare
Grecia); care asigură accesul în Regiunea Nord-
• Drumul European E574: Bacău - Est sunt:
Onești - Târgu Secuiesc – Brașov – • Magistrala principală 500:
Pitești – Craiova; București (nord) - Ploiești (sud) -
• Drumul European E581: Tișița – Adjud - Pașcani - Suceava -
Tecuci – Bârlad – Huși – Albița - Vicșani;
(Republica Moldova, Ucraina); • Magistrala principală 600:
• Drumul European E58: (Austria, Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna -
Slovacia, Ucraina) - Halmeu – Baia Vaslui - Iași – Ungheni.
Mare – Dej - Bistrița - Vatra La acestea se adaugă aproximativ
Dornei – Suceava - Botoșani - 20 magistrale feroviare secundare, care
Târgu Frumos - Iași - (Republica asigură conexiunea celor mai importante
Moldova, Ucraina, Rusia); localități din regiune.
• Drumul European E583: Săbăoani Accesul în Regiunea Nord-Est se
– Iași – Sculeni; poate realiza și prin intermediul căilor
• Drumul European E576: Suceava aeriene:
– Vatra Dornei – Cluj-Napoca. • Municipiul Iași – Aeroportul
De asemenea, Regiunea de Internațional Iași;
Dezvoltare Nord-Est este traversată de • Municipiul Bacău – Aeroportul
Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Internațional “George Enescu”;
Vîborg - Sankt Petersburg - Pskov - • Orașul Salcea - Aeroportul
Gomel - Kiev - Lijubașevka - Chișinău – Internațional "Ștefan cel Mare".
20
Pagina 21
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.5
Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km
Categorii de Regiunea
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
drumuri publice Nord Est
Total 18.980 3.235 3.146 3.297 2.475 4.211 2.616
Străzi orășenești 4.071 779 566 807 436 1.066 417
Drumuri Naționale 2.665 450 422 356 419 628 390
Drumuri Județene
12.244 2.006 2.158 2.134 1.620 2.517 1.809
și comunale
Județene 5.386 922 675 997 727 1.130 935
Comunale 6.858 1.084 1.483 1.137 893 1.387 874
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
Vaslui Bacău
2.616 3.235
14% 17%
Suceava Botoșani
4.211 3.146
22% 17%
Neamț Iași
2.475 3.297
13% 17%
Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Din datele furnizate de Institutul Județul Suceava deține cel mai
Național de Statistică reiese faptul că mare procent, de 22% din totalul
lungimea totală a drumurilor din drumurilor din Regiunea Nord – Est
Regiunea Nord Est este de 18.980 km. urmat de județul Iași cu o rețea de
Din județele componente ale drumuri de 3.297 km, județul Bacău cu
regiunii se detașează județul Suceava 3.235 km, Botoșani 3.146 km, județul
care deține o rețea de drumuri de 4.211 Vaslui cu 2.616 km și cea mai mică rețea
km, cea mai densă rețea, urmat de de drumuri în judetul Neamț cu doar
județele Iași, Bacău, Botoșani, Vaslui si 2.475 km de drumuri.
Neamț.
21
Pagina 22
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Vaslui
Bacău
417
779
10%
Suceava 19%
1.066 Botoșani
26% 566
14%
Neamț Iași
436 807
11% 20%
Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019
În anul 2019 lungimea totală a Bacău cu 779 kilometri și un procent de
străzilor orășenești era de 4.071 19% precum și județul Botoșani cu 566
kilometri. kilometri și 14 procente.
Din acestă valoare, ponderea cea Din figura 1.1.11 se observă că
mai mare se regăsește la nivelul cea mai mică pondere a străzilor
județului Suceava cu 1.066 km și 26% orășenești se regăsește în județul Neamț
din lungimea totală a străzilor cu 436 kilometri cu un procent de 11%
orășenești, urmat de județul Iași cu 807 din total și în județul Vaslui cu 417
kilometri și un procent de 20%, județul kilometri cu un procent de 10%.
Vaslui Bacău
390 450
15% 17%
Suceava Botoșani
628 422
23% 16%
Iași
Neamț 356
419 13%
16%
Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019
Drumurile naționale care se Județul Bacău are o rețea de
găsesc în regiunea nord – est însumează drumuri naționale de 450 kilometri,
2.665 de kilometri. Și pentru acestă județul Botoșani deține o rețea de 422
categorie de drumuri județul Suceava km, urmat de județul Neamț cu o rețea
deține cel mai mare procent, de 23%, iar de drumuri naționale de 419 kilometri.
pe ultimul loc se află județul Iași cu 356 Din punct de vedere a drumurilor
kilometri. naționale județul Vaslui are în rețeaua
sa o rețea de 390 kilometri.
22
Pagina 23
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Bacău
2.006
Vaslui 16%
1.809
15%
Suceava Botoșani
2.517 2.158
21% 18%
Neamț Iași
1.620 2.134
13% 17%
Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019
Și densitatea drumurilor La lungimea drumurilor județene
județene și comunale este insuficient și comunale, pe primul loc se situează
dezvoltată, fiind de 12.224 km. Cele mai județul Suceava, cu o rețea de drumuri
slab dezvoltate județe în acest sens sunt de 2.517 km și un procent de 21% din
județul Neamț cu 1.620 km și județul totalul drumurilor din Regiunea Nord –
Vaslui cu 1.809 km. Est.
Județul Iași deține o rețea de
drumuri de 2.134 km, urmat de județul
Botoșani cu 2.158 km de drumuri și
județul Bacău cu o rețea de 2.006 km.
Tabelul 1.1.6
Distanțe rutiere între principale județe și capitală
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui București
Bacău - 193 130 58 151 83 294
Botoșani 193 - 125 145 42 258 499
Iași 130 187 - 139 145 71 430
Neamț 58 145 139 - 103 129 354
Suceava 151 42 145 103 - 216 457
Vaslui 83 258 71 129 216 - 359
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE
După cum se observă în tabelul Din județul Suceava până la
de mai sus, cel mai aproape municipiu capitala României sunt 457 km, iar din
de capitala București este Bacăul fiind județul Iași sunt 430 km.
în partea cea mai sudică a regiunii, la o Distanța din județul Vaslui la
distanță de 294 km, iar cel mai capitala București este de 359 km, iar
îndepărtat este municipiul Botoșani la din județul Neamț de 354 km.
o distanță de 499 kilometri fiind situat
în partea cea mai nordică.
23
Pagina 24
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.1.7
Lungimea căilor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019
Categorii de căi Regiunea
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
ferate Nord Est
Total 1614 221 161 290 173 520 249
Electrificată 663 189 0 137 89 248 0
Linii normale 1583 221 161 274 173 508 246
Linii normale cu
1043 109 161 145 99 338 191
o cale
Linii normale cu
540 112 0 129 74 170 55
2 căi
Din punct de vedere a Județul Iași are o infrastructură
infrastructurii feroviare, în județele feroviară de 290 km, dintre care 274
Vaslui și Botoșani nu există căi km linii normale și 137 km linii
electrificate. De asemenea în județul electrificate, județul Vaslui are o rețea
Botoșani nu există căi feroviare cu 2 feroviară de 249 km doar de linii
linii. normale, județul Bacău are o rețea de
Cel mai dezvoltat municipiu din 221 km rețea feroviară dintre care 221
punct de vedere feroviar este județul km linii normale și 189 km linii
Suceava cu 520 km de căi ferate, din electrificate iar județul Neamț are o
care 508 km linii normale și 248 km rețea feroviară de 173 km, dintre care
linii electrificate, iar cel mai slab 173 km rețea normală și 89 km rețea
dezvoltat în acest sens este județul electrificată.
Botoșani cu 161 km linii normale.
508
274
248 246
221
189 173
161
137
89
0 0
Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui
Electrificată Linii normale Linii normale cu o cale Linii normale cu 2 căi
Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est
24
Pagina 25
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Investiții
Zonele rurale sunt caracterizate Adăugând la toate aceste
printr-un nivel redus de dezvoltare al elemente și lipsa locurilor de muncă,
infrastructurii de bază – gradul redus de obținem un tablou al cauzelor care
modernizare a drumurilor comunale determină migrarea tinerilor din mediul
care determină o accesibilitate redusă rural fie către alte State Membre (în
către centrele urbane (implicit la servicii căutarea unui loc de muncă), fie către
de educație și sănătate), infrastructura zonele urbane dezvoltate.
de utilități insuficient dezvoltată din Regiunea Nord – Est este
punct de vedere cantitativ și calitativ în puternic influențată de următoarele:
raport cu populația existentă, accesul • Nefinalizarea lucrărilor de investiții
redus la internet și la serviciile aferente demarate în cadrul Programului Național
societății informaționale. de Dezvoltare Locală;
În cele mai multe cazuri • Capacitate insuficientă a
infrastructura tehnică-edilitară existentă grădinițelor/numărului de locuri în
este învechită, iar satele arondate nu raport cu populația preșcolară existentă;
sunt conectate la rețele de utilități. Numărul insuficient de gradinițe
Accesibilitatea și mobilitatea în existente în mediul rural – aspect
interiorul localităților este limitată de confirmat și de datele statistice existente
gradul avansat de uzură a străzilor (56% din totalul populației preșcolare
orășenești, de lipsa/insuficiența locurilor are domiciliul în mediul rural și este
de parcare, de foarte slaba prezență a deservită de doar 9% din numărul total
unor forme alternative de transport de grădinițe).
(biciclete, transport ecologic). • Starea avansată de degradare a unor
Nivelul redus al investițiilor școli generale, grupuri școlare, inclusiv a
private realizate, precum și efectele sălilor de sport aferente;
crizei economice și financiare au condus • Dotare materială insuficientă pentru
la o restrângere a locurilor de muncă atelierele din școli;
existente. Lipsa locurilor de muncă • Mijloacele de transport insuficiente
atractive, a oportunităților de petrecere pentru elevii din satele arondate
a timpului liber determină numeroși orașelor;
absolvenți de învațământ superior să își • Campusuri școlare insuficiente;
stabilească domiciliul în alte zone, • În mediul rural există școli renovate
urbane, mai dezvoltate. care au fost închise din lipsa de elevi;
• Dotări insuficiente pentru cabinetele de
terapie din învățământul special;
25
Pagina 26
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Investiții PNDL
Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016
Din harta de mai sus se observă Cele mai puține solicitări au venit
faptul că cele mai multe solicitări de din partea unităților administrative
finanțare au venit din partea unităților aparținând județelor Neamț, Vaslui și
administrative din județele Iași, Suceava Bacău.
și Botoșani.
26
Pagina 27
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016
Din figura alăturată se poate standard adecvat unui stat membru al
observa faptul că cele mai multe Uniunii Europene, creând condiții
solicitări au fost pentru drumuri care optime pentru desfășurarea
reprezintă o mare problemă pentru învățământului.
toate unitățile administrative ale Și rețeaua edilitară ridică mari
regiunii. probleme în acestă zonă, însă datorită
De asemenea infrastructura diverselor fonduri alocate, lucrurile
educațională trebuie adusă la un încep să urmeze un trend pozitiv.
27
Pagina 28
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I
Programul Național de PNDL reprezintă sursa
Dezvoltare Locală, coordonat de principală de finanțare pentru
Ministerul Dezvoltării Regionale și infrastructura locală și are la bază
Administrației Publice, stabilește cadrul principiul conform căruia în fiecare
legal pentru implementarea unor localitate din țară trebuie să fie asigurat
proiecte de importanță națională, care un set minim de servicii publice (10S),
susțin dezvoltarea regională prin în domeniile: sănătate, educație, apă –
realizarea unor lucrări de infrastructură canalizare, energie termică și electrică,
rutieră, tehnico-edilitară și socio- inclusiv iluminat public, transport /
educativă. drumuri, salubrizare, cultură, culte,
locuire și sport.
28
Pagina 29
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II
Subprograme: Programul se finanțează din
Subprogramul „Modernizarea transferuri de la bugetul de stat, în
satului românesc” limita fondurilor aprobate anual în
Subprogramul „Regenerarea bugetul MDRAP, din fonduri aprobate
urbană a municipiilor și orașelor” anual cu această destinație în bugetele
Subprogramul „Infrastructură locale ale unităților administrativla nivel județean” teritoriale beneficiare și din alte surse
Cea de-a doua etapă a legal constituite.
programului finanțează 9.500 de
obiective de investiții, dintre care
2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de
școli și 5.000 de alte obiective (din toate
domeniile eligibile).
Pentru aceste investiții sunt
alocate fonduri în valoare de 30 de
miliarde de lei credite de angajament.
29
Pagina 30
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
1.2. Prezentare generală, județul Iași
Fig. 1.2.1 Harta județul Iași
• Suprafață: 5.476 km2; Distanțe rutiere: Transport aerian:
• Populație rezidentă: București – 389 km 22 destinații
792.692 locuitori; Oradea – 565 km Rute interne:
Arad – 678 km București;
• Drumuri publice: 3.297
Constanța – 423 km Timișoara;
km - din care drumuri
Chișinău – 170 km Oradea (via București).
naționale: 356 km;
Cernăuți – 230 km Rute externe:
• Linii de cale ferată: 291
Botoșani – 123 km Viena, Londra, Tel Aviv,
km - din care
Suceava – 148 km Paris, Roma, Bruxelles,
electrificate: 137 km.
Piatra Neamț – 135 km Koln, Munchen, Larnaca,
Bacău – 128 km Barcelona, Milano,
Vaslui – 73 km Veneția, Catania, Bologna,
Galați – 221 km Dortmund, Eindhoven,
Malmo, Salonic, Billund.
30
Pagina 31
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Populația județului Iași
Situat în nord-estul României, 2020
12%
18%
județul Iași face parte din Regiunea de
dezvoltare Nord-Est.
Delimitat la est de râul Prut și de 19%
12%
granița României cu Republica Moldova,
județul Iași asigură o importantă punte
de legătură funcțională, economică dar și 14%
25%
socială între țara noastră și spațiul estic,
extracomunitar.
Totodată, această poziționare Bacău Botoșani Iași
geografică „la est de vest, la vest de est” îi Neamț Suceava Vaslui
conferă o serie de caracteristici distincte, Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E
care decurg direct din situarea în cea mai
săracă regiune a României și a Uniunii La nivel regional, Iași reprezintă
Europene, la interferența cu influențele cel mai mare județ ca populație,
culturale venite din zona estică. însumând 25% din totalul înregistrat în
Municipiul Iași, reședința de regiunea Nord-Est.
județ, păstrează eleganța și elitismul de Cu o suprafață de 5.476 km², și o
fostă capitală a regiunii istorice Moldova concentrare masivă a locuitorilor în
și a României, între anii 1916 și 1918, municipiul Iași, județul are o densitate a
constituind un spațiu în puternic populației ridicată, de 144,76
contrast cu restul teritoriului județean. locuitori/km2, semnificativ mai mare
Nivelul său de dezvoltare îl decât media regională de 86,41
poziționează ca principalul centru urban locuitori/km2 și cea națională de 81,08
din nord-estul României, pol național de locuitori/km2.
creștere cu rol important la nivelul Privind distribuția pe medii de
întregii regiuni. locuire, se remarcă un grad ridicat de
ruralitate, în contextul în care, în județul
791.753
793.559 792.692 Iași, 53% din populație trăiește în mediul
789.935
787.589 788.659 rural (față de 46% media națională), pe
teritoriul a 93 de comune.
2015 2016 2017 2018 2019 2020 Mediul urban este compus din
cinci unități administrative, dintre care
Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași
municipiul Iași este cea mai mare
așezare urbană.
Potrivit datelor furnizate de Sistemul urban al județului Iași
Institutul Național de Statistică, este, așadar, un sistem de tip policentric
populația rezidentă a județului este în cu relații mono-direcționate, dominat de
creștere cu 5.103 persoane, înregistrând Iași.
792.692 locuitori în anul 2020, față de
787.589 locuitori în 2015.
31
Pagina 32
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.2.1
Structura mediului de afaceri în județul Iasi
din care: pe clase de mărime, după
numărul de salariați
Nr.
Județul Iași Total
salariați
Activități (secțiuni CAEN, Rev. 2) 250 și
0-9 10-49 50-249
peste
Agricultură, vânătoare și silvicultură 447 388 51 5 3 4.023
Industrie extractivă 13 9 4 0 0 209
Industrie prelucrătoare 1.607 1.273 248 69 17 27.331
Energie electrică și termică, gaze și apă 77 61 6 7 3 5.909
Construcții 2.057 1.735 274 46 2 12.029
Comerț 5.345 4.911 402 30 2 26.596
Hoteluri și restaurante 720 550 147 22 1 5.833
Transport și depozitare 1.438 1.305 115 15 3 7.987
Informații și comunicare 1.115 988 99 24 4 12.027
Intermedieri financiare și asigurări 232 218 13 1 0 2.010
Tranzacții imobiliare 694 671 21 2 0 1.090
Activități profesionale, științifice și
2.354 2.255 86 12 1 5.514
tehnice
Activități de servicii administrative și
727 627 76 16 8 15.373
activități de servicii suport
Învățământ 253 231 22 0 0 18.224
Sănătate și asistență socială 779 719 56 3 1 20.286
Activități de spectacole, culturale si
345 324 19 2 0 2.462
recreative
Alte activități de servicii 623 595 23 5 0 2.457
Total 18.826 16.860 1662 259 45 169.360
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019
Cea mai mare parte a salariaților,
Mediul de afaceri local este
un număr de 27.331 persoane, sunt
dominat de comerț, cu un număr de
angajați în domeniul industriei, repectiv
5.345 societăți, domeniul construcțiilor
în industria prelucrătoare.
cu 2.057 societăți și domeniul de
26.596 de salariați regăsim în
activități profesionale și științifice cu
domeniul comerțului și 20.286 de
2.354 de societăți.
salariați în domeniul sănătății și
În județul Iași cele mai multe
asistenței sociale.
societăți au un număr mic de salariați,
În învățământ erau angajate
respectiv 16.860 de societăți au până la
18.224 de persoane în anul 2019, iar în
9 angajați, 1.662 de societăți au între 10
domeniul serviciilor erau angajate
și 49 de angajați, 259 de societăți au
15.373 de persoane.
între 50 și 249 de salariați și doar 45
În cifre absolute, în județul Iași în
societăți au peste 250 de angajați.
anul 2019 erau angajate 169.360 de
persoane, în cadrul a 18.826 societăți.
32
Pagina 33
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabelul 1.2.2
Structura mediului de afaceri în județul Iași
Județul Iași Cifra de
Activități(sețiuni CAEN, Rev. 2) afaceri mil. lei
Industria extractivă 519
Industrie prelucrătoare 8.011
Energie electrică și termică, gaze și apă 688
Construcții 3.986
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea 17.270
autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice
Hoteluri și restaurante 893
Transport si depozitare 1.941
Informații și comunicații 2.467
Tranzacții imobiliare și activități prestate întreprinderilor 2.716
Învățământ 48
Sănătate și asistență socială 460
Alte activități de servicii colective, sociale și personale 576
Total 39.574
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019
În ceea ce privește cifra de Domeniul transporturilor din
afaceri generată de întreprinderile județul Iași a avut în anul 2019 o cifră
ieșene, 43,64% provine din sectorul de afaceri de 1.941 milioane de lei.
comerțului, 20,24% din industrie, Domeniul energiei a avut în anul
10,07% din construcții, 6,86% din 2019 o cifră de afaceri de 688 milioane
tranzacții, 6,23% din informații și de lei.
telecomunicații și cele mai puține Valori mai mici s-au înregistrat în
încasări se înregistrează în sectorul domeniul industriei extractive, unde
învățământului și al sănătății. cifra de afaceri în anul 2019 a fost de
În anul 2019, în domeniul 519 milioane de lei și în domeniul
comerțului cifra de afaceri a însumat turismului care a înregistrat o cifră de
17.270 milioane de lei, în domeniul afaceri de 893 milioane de lei.
industriei cifra de afaceri a însumat În domeniul sănătății s-a
8.011 milioane de lei, iar în domeniul înregistrat o cifră de afaceri de 460
construcțiilor 3.986 milioane de lei. milioane de lei, iar în învățământ s-a
În domeniul tranzacțiilor înregistrat o cifră de afaceri de doar 48
mobiliare, cifra de afaceri a fost de milioane de lei.
2.716 milioane de lei. Domeniul alte activități și servicii
În domeniul informațiilor și a a înregistrat o cifră de afaceri de 576
comunicațiilor cifra de afaceri în 2019 a milioane de lei în anul 2019 în județul
fost de 2.467 milioane de lei. Iași.
33
Pagina 34
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași
G.A.L. – urile sunt Grupurile de Prin consultatea actorilor locali
Acțiune Locală, și reprezintă parteneriate importanți, se stabilesc prioritățile de
de tip public-privat, în care partea publică finanțare ale teritoriului.
deține un procent de 49%, la nivel Fiecare GAL își propune un număr
decizional de alcătuire și 51% este de 6-7 linii de finanțare prioritare pentru
deținut de partea privată. zonă. Stabilirea liniilor de finanțare
Aceste grupuri au un rol important prioritare pentru zonă depinde de
în mediul rural, contribuind la specificul zonei și cerințelor actorilor de
dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului la ședințele de consultare publică.
de activitate (mai multe comune grupate), În linii mari măsurile cuprinse în
având propriile bugete de finanțare a PNDR 2014-2020 sunt adaptate la
proiectelor de tip: organizare de activități specificul zonal și la nevoile specifice
non-agricole, dezvoltarea de întreprinderi dintr-un anumit areal geografic însă dacă
mici, dezvoltare locală și infrastructură echipa GAL identifică niște nevoi speciale
etc. care nu se regăsesc în liniile de finanțare
Obiectivul GAL-ului este naționale, ea are libertatea de a crea o
dezvoltarea zonei în care își desfășoară nouă măsură atipică și inovativă pentru a
activitatea. satisface nevoile din zona de activitate.
34
Pagina 35
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
1.3. Prezentarea generală a comunei Răchiteni
Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni
Din punct de vedere Comuna se învecinează:
administrativ, comuna Răchiteni este • Nord – com. Alexandru I. Cuza, jud. Iasi;
situată în partea de vest a județului Iași. • Nord-Vest – com. Mircesti, jud. Iasi;
Accesul către comună este • Vest – com. Gherăești, jud. Neamț;
asigurat prin drumul județean DJ 201C • Sud – com. Tămășeni, jud. Neamț;
prin care se asigură legătura cu • Sud-Vest – com. Săbaoani, jud. Neamț;
teritoriile administrative învecinate și • Nord-Est – com. Butea, jud. Iași.
cu Municipiul Neamț.
Evenimente locale: Numele localităților
Suprafață: 1.583 ha Zilele comunei aflate în administrație:
Populație: 3.245 Facilități oferite • Răchiteni;
Nr. locuințe: 1.101 investitorilor: • Izvoarele;
Nr. grădinițe: 2 Teren • Ursărești.
Nr. școli: 2 Forță de muncă
35
Pagina 36
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA RĂCHITENI
2.1. Așezarea geografică
Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași
Comuna Răchiteni se află la Marginea, Solca, Cacica,
marginea vestică a județului Iași, la Paltinoasa; spre sud, de valea Moldovei și
limita cu județul Neamț, situat pe malul în continuare, peste Siret, de șaua
drept al Siretului. Ruginoasa; către est, prin o serie
Din punct de vedere de depresiuni de contact dintre culmea
geomorfologic, teritoriul comunei Bour–Dealul Mare și Câmpia
Răchiteni aparține sectorului nordic al Moldovei, pe aliniamentul
Podișului Central Moldovenesc. Situat în localităților: Tg. Frumos, Cotnari, Hârlău,
nord – vestul Podișului Moldovei, Podișul Flămânzi, Botoșani, Dorohoi,
Sucevei este delimitat în vest, față de Pomirla, iar către nord, limita
Carpați, prin seria de depresiuni de tip Podișului Sucevei coincide cu hotarul
subcarpatic, pe aliniamentul localităților: țării.
Straja,
36
Pagina 37
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 2.1.2 Amplasarea geomorfologică a comunei Răchiteni
Petrografic, acest podiș este Structura monoclinală și prezența
alcătuit dintr-o alternanță de argile, orizonturilor de roci dure determină
marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice și predominanța reliefului structural:
conglomerate, dispuse monoclinal, toate cuestele Hărmănești, Lespezi, Tudora în
aparținând sarmațianului inferior, la masivul Dealul Mare; suprafețe
nord de paralela orașului Fălticeni și structurale dispuse pe nivelul
sarmațianului superior în sud. Broscăroaia – Lalu (nord de Ruginoasa)
Relieful podișului înregistrează și nivelul Singeap în Dealul Mare.
altitudini între 190m (confluența Interfluviul dintre Suceava și Siret
Moldovei cu Siretul) și 692m (vârful ca și cel dintre Suceava și Moldova,
Ciungilor). Peste 54% din suprafața sa se corespund unor înălțimi deluroase de
situează la altitudini cuprinse între 300 peste 500m, ce aparțin, primul,
si 500m, 35% între 200 – 300m, 4% Dealurilor Dragomirnei, iar cel de al
depășesc 500m, iar 5 % sub 200m. doilea Platoului Tătăruși.
Media ponderată este de 342m. Spre est, aceste înălțimi domină
Media ponderată a densității rețelei de culoarul Siretului, mărginit spre stânga
văi este de 0,52km/km2. de cel de-al treilea aliniament de înălțimi,
Media ponderată a energiei de corespunzătoare culmii Siretului.
relief este de 154m. Coeficientul Suspendată cu 200–300m deasupra văii
varietății de relief este de 38,10. Siretului, această culme este fragmentată
în masive deluroase distincte: Dealul
Bour, Hopai, Crivăț, Dealul Mare, Holm
etc.
37
Pagina 38
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.2. Geologie
Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași
Sub raport geologic, se încadrează Aria vorlandului este acoperită de
în unitatea geologică Platforma o cuvertură sedimentară mai nouă,
Moldovenescă (o prelungire a Platformei cretacică și miopliocenă, mai dezvoltată în
Ruse) - unitate structurală majoră - ce are apropierea orogenului carpatic și care se
soclul alcătuit din șisturi cristaline, iar reduce treptat, atât ca grosime cât și ca
cuvertura din formațiuni sedimentare. termeni, pe măsură ce se deplasează către
Acestea sunt dispuse transgresiv și est.
discordant peste soclu(fundament). Grosimea cuverturii Platformei
Fundamentul reprezintă etapa de Moldovenești este de circa 1200-1400m,
geosinclinal, în care s-au manifestat, depozitele sedimentare de pe raza
intense procese geodinamice (orogeneza, comunei Miroslava aparținând cuverturii.
metamorfism, magmatism), finalizată prin Platforma Moldovenească este o unitate
sisteme orogenetice distincte. rigidă, stabilă, fiind considerată a fi cea
Tectonica fundamentului este mai veche platformă ce s-a consolidat în
relizată de un mănunchi de falii, răsfirate, Proterozoicul mediu.
orientate pe direcția SE-Nv, cu tendința de
dirijare NNV–N.
38
Pagina 39
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fig. 2.2.3 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași
Pe cuprinsul platformei aflorează Bassarabianului îi revin argilele și
de la nord la sud, în sensul retragerii nisipurile în partea sa inferioară și
Mării sarmatice, toate subetajele calcarele oolitice.
Sarmațianului: Buglovian, Volhinian, Chersonianul este preponderant
Basarabian, Chersonian și Meoțian. nisipos, cu intercalații de calcare și argile.
Buglovianul aflorează în partea Meoțianul apare în general legat
nordică, între Prut și Valea Bașeului și de chersonian ca arie de dezvoltare și este
Siret și Valea Sucevei, reprezentat prin marcat de prezența unui nivel de cinerite,
depozite argiloase și nisipoase cărora li se gresii în plăci și conglometare, care
adaugă calcare recifale. încheie sedimentarea.
La nivelul Volhinianului, se Modalitatea de acționare a acestor
modifică morfologia bazinului de factori s-au aflat în strânsă legătură atât
sedimentare și se creează condiții faciale cu materialul asupra căruia s-a acționat–
diferite de acumulare a sedimentelor. roca, dar și cu modul de dispunere a
La est de linia Siretului se depun stratelor–structura.
depozite predominant argiloase, cu Configurația actuală s-a desăvârșit
intercalații subțiri de gresii și calcare; ca urmare a unei evoluții geologice
depozitele devin predominant arenitice îndelungate, realizate de la sfârșitul
(nisipoase), cu intercalații de gresii și miocenului și care continuă și-n prezent.
calcare oolitice. (un rol important avându-l factorii
modelatori).
39
Pagina 40
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.3. Relief
Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași - relief
Relieful actual derivă dintr-o Interfluviile, cu altitudini de 350câmpie sermatopliocenă, înălțată, 400m, au aspect de platou.
fragmentată și transformată într-o Particularitățile lito-stratigrafice,
regiune de platouri, coline și dealuri. aferente municipiului Iași, sunt
Format din interfluvii despărțite subordonate ariei Podișului Moldovenesc
de văi largi este însoțit de terase bine și respectă în linii generale, ansamblul
dezvoltate, propice pentru construcții. morfo-structural al acestuia.
40
Pagina 41
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.4. Tectonică
Fig 2.4.1 Harta riscului seismic
Sub aspect geologicotectonic, zona studiată se află în
condițiile specifice județului Iași,
găsindu-se sub influența
cutremurelor de tip “moldavic"
ce au epicentrul în zona Vrancei.
Zona Vrancea este
principala sursă seismică din țară,
dar pe teritoriul României se
manifestă mai multe categorii de
cutremure, după cum urmează:
Fig 2.4.2 Harta riscului seismic
• Superficiale - cu adâncimea de focar sub 5 km;
• Crustale (denumite normale) - cu adâncimea de focar între 5 și 30 km;
• Intermediare - cu adâncimea de focar între 70 și 170 km.
Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a
cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150
km și se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006
(“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru clădiri”) în zona de hazard seismic C, cu o valoare a accelerației orizontale a
terenului ag = 0,25 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec.
41
Pagina 42
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.5. Climă
Fig 2.5.1 Harta climatică
Climatul are un caracter temperat Cea mai mică cantitate de
continental cu unele particularități precipitații se înregistrează în luna
determinate de altitudine, circulația ianuarie - 19,6 mm, iar maximul în luna
atmosferică, formele și fragmentarea iunie - 78,8 mm.
reliefului. Iernile sunt friguroase și Trecerea de la anotimpul rece la
umede, iar verile călduroase. cel cald și invers se face brusc; există mari
Temperatura medie anuală la diferențe de temperatură între luna
stația meteorologică Roman este de martie și luna mai.
+8,50C, prezentând: temperatura medie a Numărul mediu multianual al
lunii celei mai calde = 19,9OC (iulie) și zilelor cu ingheț fiind de peste 120 zile pe
temperatura medie lunară negativă = - an, 40–50 zile de iarnă, peste 75 zile de
4,5OC (decembrie). vară, amplitudini termice de peste 750 C,
Temperatura maximă absolută înghețuri de durată pe culoarele văilor
înregistrată este de +38,20C (în data de Prut, Jijia, Bahlui, Sitna, variații mari în
17.08.1952) și temperatura minimă regimul anual, sezonier, lunar al
absolută înregistrată este de -33,20C (în precipitațiilor (ploile au caracter
data de 20.02.1954), în acest context torențial), sunt frecvente secetele.
rezultând o valoare a amplitudinii termice Precipitațiile au o răspândire
absolute de 71,40 0C. inegală, cu cantități mai mari în zonele de
Aceste diferențieri mari termice deal și podiș, din nord și vest (600mm
sunt rezultatul acțiunii combinate a anual) și cantități mai mici în zonele de
radiației solare, a circulației maselor de depresiune și luncă (400-500mm anual).
aer și caracteristicile suprafeței active din Vânturile
zona văii Siretului. dominante actionează pe direcția nord-
Precipitațiile atmosferice au media vest, sud-est. Tip climatic I.
anuală de 519,4 mm/an.
42
Pagina 43
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.6. Hidrografie
Fig 2.6.1 Inundații în România
Bazinul Siretului, dezvoltat Ca urmare, la vărsare ajunge cu un
asimetric, își culege apele de pe versanții volum mediu de apă de 190mc/s, cel mai
estici ai Carpaților Orientali care, spre mare debit al unui râu intern din țara
deosebire de cei vestici, au umiditatea noastră.
mai slabă, datorită caracterului Referitor la repartiția sezonieră a
descendent al maselor de aer oceanic ce scurgerii medii se observă mai întâi ca
și-au lăsat o mare parte din vaporii de apă volumul maxim al acesteia se
la traversarea culmilor muntoase. înregistrează primăvara (45 - 50%),
Excepție face partea nordică, aflată viiturile însă producându-se mai
direct sub influența unor mase de aer târziu(aprilie–mai).
nordice baltice, mai umede. Vara, datorită precipitațiilor
Cu toate acestea, precipitațiile din abundente din nord ca și acelor care se
zona montană fiind bogate, Siretul produc în mod obișnuit în Carpații
primește suficiente ape prin afluenții din Orientali, scurgerea se menține destul de
Carpați care, rând pe rând de la izvoare și ridicată (25–35%) față de sezonul de
până la vărsare, îi măresc debitul și îi iarnă când înghețul de lungă durată
compensează pierderile cauzate prin împiedică formarea scurgerii superficiale,
infiltrație și evaporare. volumul ei fiind în general de 10–15%.
43
Pagina 44
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
În condițiile vecinătății obcinelor Ele pot fi ape freatice localizate în
și a precipitațiilor bogate, rețeaua orizontul acvifer de suprafață și ape
hidrografică ce aparține bazinului Sucevei suprafreatice, situate deasupra celor
și Moldovei, prezintă un regim al scurgerii freatice și cu caracter temporar; ape
medii asemănător cu cel al Carpaților ascendente, de adâncime care, prinse în
Orientali, cu valori maxime primăvara orizonturi acvifere între strate
(aprilie–mai) și ridicate vara. impermeabile, intră în legătură cu apele
Rețeaua hidrografică este formată de suprafață într-un timp mai îndelungat.
din cursul de apă Siret. Zona cuprinde ape dulci și
Poziția apelor freatice din zonele sulfatate, alcaline sau sărate, au un
de podiș evidențiază în multe cazuri o caracter fosil fiind cantonate în
pantă de scurgere monoclinală. sedimentele marine din nordul Podișului
Ca urmare, ele sunt intersectate de Moldovenesc.
văile subsecvente, ceea ce favorizează Apele subterane sunt cantonate în
apariția de izvoare la baza cuestelor: intercalațiile permeabile ale substratului
Călinești, Dragomirna în masivul Zaranca geologic Sarmațian, precum și în baza
– Dragomirna, Hărmănești, Lespezi, depozitelor cuaternare a complexului
Tudora în masivul Dealul Mare. nisipos, fiind întâlnită la adâncimi ce
Precipitațiile și repartiția lor variază de la 2-20m pe terase și
uniformă în timpul anului dau un caracter interfluvii. În perioadele bogate în
permanent apelor freatice, care precipitații, sub cornișă, în prima treime a
alimentează continuu râurile, sau acolo versanților, în unele zone apar la zi
unde panta este mică și drenajul slab izvoare de coastă.
contribuie la formarea mlaștinilor.
După natura lor, apele subterane
se împart în două categorii: ape
descendente care, situate în orizonturile
superioare ale scoarței terestre, sunt în
directă legatură cu apele de la suprafață și
cu precipitațiile atmosferice.
44
Pagina 45
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.7. Vegetație și faună
Fig 2.7.1 Vegetație - comuna Răchiteni
Din punct de vedere geobotanic Pe văile care străbat teritoriul
teritoriul comunei Răchiteni aparține în comunei, cu soluri fertile și conținut
întregime subzonei silvostepei. ridicat de apă se instalează o vegetație
Vegetația lemnoasă din pădurile mezofilă și hidrofilă reprezentată de:
Găvrilan și Bou Bătrân este reprezentată specii de Lolium perene, Agropyron
prin plantații silvice (487 hectare) ce repens, Dactylis aglomerata, Festuca
cuprind următoarele specii: sunt formate pratensis.
din carpen, tei, ulm și ștejar. Mai În zonele cu exces permanent de
menționăm și specii de arbori și arbuști umiditate provenit din apa freatică
ca: alunul, cornul, păducelul, porumbarul predomină vegetația hidrofilă: stuf
și trandafirul sălbatic. (Phragmitas), rogozul (Carex vulpina),
În partea de vest a satului papura (Typha), rugina (Juncus
Răchiteni se află lunca Siretului unde conglomeratus).
predomină răchita, plop, sânger și În intravilan este o vegetație
salcâmi. În apropierea bălților crește o abundentă datorită pomilor fructiferi
vegetație formată din pipirig, stuf, papură, plantați de cetățeni, caracteristic fiind
rogoz și altele. nucul.
45
Pagina 46
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Fauna este una săracă, fiind mult
mai diminuată în urma expansiunii
activităților umane, având aspecte atât
celei de stepă (mici rozătoare), cât și ale
celei de pădure.
Fauna pădurilor era mult mai
abundentă în trecut, când nu era așa mult
vânată de om. În prezent, din cauza Fig. 2.7.2 Porc mistreț
creșterii densității populației și a
reducerii suprafeței ocupată cu păduri,
fauna este mult stânjenită în înmulțirea și
răspândirea ei.
Dintre mamifere, sunt mai
comune:
• vulpea (Vulpes vulpes),
• mistrețul (Sus scrofa),
• căprioara (Capreolus capreolus),
• iepurele (Lepus europaeus),
• veverița (Sciurus vulgaris),
• bursucul (Meles meles), Fig. 2.7.3 Căprioara
• jderul (Martes martes),
• dihorul (Putorius putorius),
• pisica sălbatică (Felis silvestris),
• diverși șoareci de pădure etc.
Fig. 2.7.4 Jderul
46
Pagina 47
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
În această zonă se mai întâlnesc, în
număr redus, rozătoarele, reprezentate
îndeosebi prin rozătoare vătămătoare
culturilor, ca:
• popândăul (Citellus citellus),
• hârciogul (Cricetus cricetus),
• Iepurele de câmp
(Lepus europeaus),
• cățelul pământului (Spalax sp.),
• șoareci de câmp (Microtus arvalis).
Fig. 2.7.5 Cucuveaua
Dintre păsările mici abundă:
• ciocârlia de câmp (Alauda
arvensis),
• huhurez (Strix nebulosa),
• mierlă (Turdus merula merula),
• rândunică(Hirundo rustica rustica),
• lăstun(Riparia riparia),
• cucuveaua(Athene noctua),
• dumbrăveancă(Coracias garrulus), Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp
• ciocănitoarea pestriță
(Dendrocopos major),
• stârcul cenușiu(Ardea cinerea),
• găinușa de baltă (Gallinula
chloropus),
• cristeiul de baltă(Rallus aquaticus),
• lișița(Fulica atra),
• grauri (Sturnus vulgaris),
• vrăbii (Passer domesticus) și
ciori (Corvus sp.).
Dintre păsările mari, mai specifice
sunt:
• prepelița (Coturnix coturnix),
• potârnichea (Perdixperdix),
Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu
• fazanul (Phasianus colchicus).
47
Pagina 48
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Situl Natura 2000 “Râul Siret între Pașcani și Roman”
Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Râul Siret între Pașcani și Roman”
Siturile Natura 2000 ROSCI0378 Se protejează: 22 specii de păsări
Râul Siret între Pașcani și Roman și enumerate în Anexa I a Directivei
ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. “Habitate”, dintre care mai cunoscute:
Situl de importanță comunitară barza albă, barza neagră, cormoranul mic,
ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și lopătarul, pescărușul albastru, vânturelul
Roman se suprapune în cea mai mare de seară, ciocârlia de pădure; sunt specii
parte cu aria de protecție specială care necesită protecție strictă;
avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului • 19 specii de păsări enumerate în
Mijlociu. diferite convenții internaționale și liste
Aria naturală protejată ROSCI0378 roșii, aflate în diferite grade de
Râul Siret între Pașcani și Roman are vulnerabilitate, dintre care cele mai
3711 ha și se întinde pe două județe - 61 cunoscute: rațe sălbatice, pescăruși,
% județul Iași, 39 % județul Neamț. șorecarul, șoimul rândunelelor,
Aceasta este de fapt o zonă umedă din vânturelul roșu, nagâțul; ele necesită
regiunea biogeografică continentală măsuri speciale de management.
reprezentând habitat specific pentru trei
specii de mamifere de interes comunitar
și cinci specii de reptile și amfibieni și
patru specii de pești, de asemenea, de
interes comunitar.
48
Pagina 49
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Situl Natura 2000 “Lunca Siretului Mijlociu”
Fig. 2.7.9 Situl Natura 2000 “Lunca Siretului Mijlociu”
Aria naturală protejată ROSPA0072 Peisaj cu capacitate mare de
Lunca Siretului Mijlociu se întinde pe o recuperare de-a lungul cursului superior
suprafață de 10455 ha, acoperind trei a râului Siret, reprezentată de meandre,
județe - 31 % județul Iași, 52% județul zone împădurite și pășuni mezofile. Râul
Neamț și 17 % județul Bacău. este populat de Lutra iar în canalele și
brațuri moarte speciile de pești Rhodeus
Acesta aparține regiunii sericeus amarus, Cobitis taenia sunt
biogeografice continentală și reprezintă prezente.
una dintre principalele zone de hrănire și Râul și împrejurimile sale par
odihnă pentru populațiile de păsări importante pentru speciile migratoare de
acvatice care urmăresc extremitatea păsări ca de exemplu Ciconia nigra sau
estică a arcului carpatic și se Falco vespertinus.
concentrează toamna pe Valea și Lunca Este printre puținele situri
Siretului în drumul lor spre bălțile desemnate pentru Emys orbicularis. De
Dunării sau spre teritoriile de cuibărit din importanță ridicată și pentru speciile de
nord, primăvara. amfibieni Bombina și Triturus.
49
Pagina 50
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
2.8. Soluri
Caracteristica învelișului de sol, a Cernoziomurile
comunei Răchiteni, o constituie Ocupă suprafețe mai restrânse,
predominarea cernoziomurilor și a corespunzătoare fragmentelor de terase
solurilor aluviale . joase și glacisurilor coluviale (sau
Suprafețe mai mici ocupă solurile coluvio-proluviale) uscate, și la contactul
hidromorfe, solurile neevoluate și cu șesul văilor.
trunchiate și complexele de soluri. Cernoziomurile tipice apar și pe
Cernoziomurile cambice versanți cu pante moderate 5-10s.
Sunt solurile zonale ale regiunii de Din cauza acțiunii de spălare a
silvostepă în care se plasează acest apelor de șiroire și a carbonaților care
teritoriu și le întâlnim pe toate platourile sunt levigați mai puțin, aflându-se mai
largi interfluviale și pe terenurile slab aproape de suprafață (40-50m) adică
înclinate (cu eroziune slabă, până la sub orizontul A, aceste soluri incomplet
imperceptibilă) din partea superioară a evoluate prezintă o morfologie în care
versanților, mai sus de curba de 150-160 orizonturile nu sunt clar diferențiate – de
m. tipul A/B, C sau A, A/C, C.
Cernoziomurile cambice au o Orizontul A este subțire (15-30
morfologie de tip A, B, C în care orizontul cm), conținând humus (1,1-4%), azot
A are o grosime de 40-45 cm, iar (0,15-0,22%), fosfor mobil (2-18
orizontul B de 30-40 cm. Aceste soluri se mg/100 g sol), potasiu mobil (12-21 și
caracterizează prin conținut ridicat de peste 50 mg/100 g sol), reacție neutră
humus, grad ridicat de saturație în baze slab alcalină (pH=6,8-8,3) cu o structură
(85-90%) activitate biologică bună, glomerurală și textură predominant
capacitate ridicată de nitrificare și sunt lutoasă.
slab erodate. Pe teritoriul comunei RĂCHITENI
Pentru mărirea producției nu sunt sunt multe varietăți determinate fie de
necesare măsuri pedoameliorative gradul de eroziune, fie de compactizare a
specifice, ci numai parțial îngrășăminte rocii, fie de apa freatică aflată aproape de
chimice, irigații. suprafață, fie de existența sărurilor sau a
Acolo unde panta este mai mare fragmentelor de rocă calcaroasă.
sunt necesare măsuri antierozionale Sunt soluri mai bune pentru
(arături pe curba de nivel, culturi în fâșii cultură, însă și cu luarea unor măsuri
sau benzi înierbate) și măsuri de pedoameliorative pentru fiecare subtip
refacere a grosimii orizontului cu humus în parte.
prin: gunoi de grajd, doze mărite de
îngrășăminte chimice, adâncirea treptată
a arăturii.
50
Pagina 51
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Solurile aluviale
Se dezvoltă în suprafață pe lunca Solurile coluviale și coluvioSiretului și pe arii mai restrânse în șesul proluviale ocupă suprafețe restrânse la
afluenților acestuia. contactul șesului cu versanții sau pe văile
S-au format pe depozite fluviatile înguste .
unele cu textură mai ușoară luto- Aceste soluri s-au dezvoltat pe
nisipoasă, altele cu textură mai grea, depunerile coluviale și proluvioluto-argiloasă și argiloasă. coluviale, au o textură lutoasă și luto-
Alte aluviuni sunt atat de tinere argiloasă, iar conținutul în humus
încât pe profil apare stratificația variază între 2,6-4% cu pH 7,1-8.
depunerilor în loc de orizontul de sol. Sunt necesare măsuri
În cadrul solurilor aluviale se hidroameliorative pentru coborârea
întâlnesc soluri îngropate. nivelului hidrostatic și folosirea
Solurile aluviale sunt slabe, îngrășămintelor chimice și organice.
moderate sau bogate în humus, cu Sunt pretabile pentru culturile de
predominarea celor moderate. cereale, pășuni și fânețe.
Orizonturile sunt slab diferențiate, În afara acestor tipuri de soluri, pe
drenajul este moderat până la insuficient teritoriul comunei Răchiteni au fost
(datorită texturii) și cu manifestări de identificate următoarele clase de sol:
gleizare în partea superioară, datorită Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri,
stratului de apă subterană la mică Hidrisoluri, Protisoluri și Antrisoluri.
adâncime (2-3 m). Ravenele, sunt rezultatul eroziunii
Caracteristicile chimice bune ale în adâncime.
acestor soluri denotă că sunt terenuri La ploi torențiale procesul de
bune pentru culturile prășitoare, eroziune în adâncime continuă.
cerealiere și masă verde.
Pentru evitarea inundațiilor și
pentru coborârea nivelului freatic sunt
necesare unele măsuri
hidroameliorative. Pentru creșterea
productivității lor sunt necesare
îngrășăminte chimice și organice.
51
Pagina 52
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE – COMUNA RĂCHITENI
3.1. Activitatea economică generală
În prezent, deși situația economică Relația cu orașele Roman și Iași
a județului Iași a devenit mai bună, mai este constituită în principal din
ales din perspectiva investițiilor străine în deplasările pentru muncă (navetismul),
domeniul industrial, domeniul serviciilor aprovizionarea cu produse și bunuri de
IT, investiții care pot asigura noi locuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru
muncă, numeroși locuitori ai comunei, comercializarea în special a produselor
optează pentru munca în afara țării, în agroalimentare, cât și din deplasările
timp ce, mare parte a tinerilor rămân să pentru învățământ preuniversitar, pentru
lucreze, după terminarea studiilor serviciile specializate din domeniul
superioare, în orașul Iași. sănătății, pentru serviciile financiar-
Locuitorii rămași în comună se bancare, etc.
ocupă îndeosebi cu comerțul și Aceste relații sunt facilitate de
agricultura. transportul în comun organizat prin
Relațiile economice ale comunei rețeaua de autobuze și microbuze între
Răchiteni se realizează prin interacțiunea comuna Răchiteni și orașele Roman și
cu comunele învecinate, cu zonele urbane Iași.
apropiate dar și cu străinătatea. Relațiile cu zonele urbane se
Referitor la calitatea vieții, situația realizează în dublu sens, dar nu sunt prea
este departe de nivelul la care s-a ajuns în solide datorită distanței mari.
statele dezvoltate ale UE, la care România Orașele Roman și Iași devin piață de
se raportează de mai mult de un deceniu. desfacere a surplusului de produse
Gradul de acoperire cu rețelele de agricole rezultat în gospodăriile din
utilități este mediu, drumurile ridică comună, și sursă de aprovizionare cu
probleme de accesibilitate, serviciile bunuri și produse de larg consum pentru
publice sunt puține iar nivelul de societățile comerciale care funcționează
informare este și el scăzut. în comună.
Între comuna Răchiteni și Alte relații se desfășoară cu
comunele învecinate se conturează un străinătatea, prin perspectiva persoanelor
sistem de relații de cooperare, colaborare din comună, plecate la muncă în diferite
și coordonare în vederea implementării țări din Europa.
strategiilor locale de dezvoltare, pentru Repatrierea valutei de către cei
conservarea patrimoniului rural și care lucrează în străinătate contribuie,
cultural, în scopul dezvoltării mediului într-o anumită măsură, la ridicarea
economic, dezvoltării edilitare și a standardului de viață, chiar dacă cea mai
infrastructurii de transport. mare parte a investițiilor sunt orientate în
construcția de locuințe și cumpărarea de
bunuri, prea puține fiind direcționate în
domeniul antreprenoriatului.
52
Pagina 53
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Agenții economici din comună nu Contribuția sectorului primar,
sunt foarte optimiști cu privire la respectiv a agriculturii la PIB este de doar
perspectivele de viitor ale mediului de 7%, iar productivitatea per persoană
afaceri; printre cele mai importante reprezintă 25% din media națională.
probleme identificate de aceștia fiind: Serviciile subdezvoltate din zonele
• Migrația forței de muncă; rurale și calitatea slabă a infrastructurii
• Lipsa de personal calificat; împiedică dezvoltarea altor activități
• Problemele financiare (impozitare, economice și implicit, crearea de
fiscalitate mare, dobânzi bancare oportunități de angajare alternative.
ridicate); Pe de altă parte, dat fiind faptul că
• Obținerea dificilă a finanțărilor aproximativ 28% din forța de muncă din
europene și a informațiilor legate de agricultură este sub 35 de ani, are niveluri
acestea; reduse de educație și calificare și, în
• Condițiile meteo nefavorabile și consecință, posibilități reduse de
calamitățile din ultimii ani – aceasta adaptare la cerințele pieței muncii,
constituind o problemă importantă susținerea investițiilor în dezvoltarea
pentru societățile agricole. programelor de orientare și formare
Dintre persoanele care ar dori să- profesională poate contribui la creșterea
și înceapă o afacere, cele mai multe ar nivelului de competențe ale forței de
face asta în domeniul agricol și cel de muncă.
creștere a animalelor, meserii tradiționale Aceste măsuri pot concura la o mai
în mediul rural. bună exploatare a potențialului sectorului
În ceea ce privește agenții agro-alimentar, sporindu-i rolul de motor
economici, aceștia nu dispun de al creșterii economice sustenabile,
informații cu privire la transformările pe competitive și incluzive.
care le înregistrează România odată cu Lipsa utilităților, accesibilitatea
integrarea în Uniunea Europeană. inferioară, reducerea deplasărilor pentru
Puținele informații de care dispun muncă spre municipiile din județ
cu privire la legislație și fondurile (datorită distanței dar și a restrângerii
structurale provin, în general, din mass- activităților industriale) plasează comuna
media. într-o zonă rurală.
În România, proporția forței de Activitățile economice s-au
muncă active în agricultură este cea mai dezvoltat în concordanță cu potențialul și
mare din UE (aproximativ 30%), o mare resursele locale, economia locală fiind
parte activând în agricultură de axată pe cultura plantelor și creșterea
subzistență și de semi subzistență. animalelor, valorificând astfel suprafața
de teren arabil, precum și suprafețele cu
pășuni și fânețe.
53
Pagina 54
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
În comuna Răchiteni activitatea De asemenea pe teritoriul comunei
economică este mediu dezvoltată iar există și o societate cu activitate în
nevoile populației sunt satisfăcute pe plan industria extractivă – extracție nisip și
local într-o măsură satisfăcătoare. pietriș - balastiere.
În anul 2021 în comuna RĂCHITENI În industria alimentară în anul 2021
își desfășurau activitatea 30 de agenți în comuna Răchiteni era înregistrat un
economici. agent economici care are ca obiect de
Activitatea din domeniul comerțului activitate prelucrarea și conservarea
este predominantă cu 9 agenți economici. cărnii.
Agricultura este a doua activitate Pe teritoriul comunei există, o
economică, iar pe teritoriul comunei farmacie, un agent economic care
Răchiteni, se regăsesc 8 agenți economici prestează servicii medicale, un agent
cu domeniu de activitate în domeniul economic care prestează servicii
agricol și zootehnic. veterinare și un agent economic care
Agricultura în comuna Răchiteni se oferă servicii de cazare.
desfășoară atât în sistem intensiv în Ca și servicii, pe teritoriul comunei
fermele specializate cât și în sistem există o societate pentru întreținere și
extensiv în gospodăriile proprii. reparații auto și o agenție imobiliară.
În comuna Răchiteni există 1 bar. De asemenea în comuna Răchiteni
În comuna Răchiteni 3 societăți cu există 2 companii de transporturi și 3
activitate în domeniul construcțiilor. agenți economici cu activitate în domeniul
construcțiilor.
Agenți economici
alte servicii 4
servicii veterinare 1
constructii 3
servicii medicale 1
transporturi 2
comert 9
Exractie pietris 1
Prelucrarea si conservarea carnii 1
agricultură 8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Răchiteni
54
Pagina 55
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Din figura 3.1.2 reiese că din punct • Activitatea economică secundară
de vedere al numărului de societăți este reprezentată de agricultură, deținând
economice înregistrate la Registrul 27% din totalul activităților economice
Comerțului, comuna Răchiteni are din comună și însumând 8 agenți
caracter predominant terțiar. economici.
În urma analizei informațiilor Pe locul 3 se află industria, care
furnizate de primăria Răchiteni, județul însumează 2 agenți economici: unul cu
Iași pentru anul 2021 privind societățile ativitate în prelucrarea și conservarea
economice înregistrate din comună, pe cărnii, unul cu activitate în extracție de
domenii de activitate, se constată nisip și pietriș.
următoarele: Chiar dacă în comuna Răchiteni își
• Activitatea economică principală desfășoară activitatea un număr de 30 de
este reprezentată de activitățile din agenți economici, în comunitate rămâne o
domeniul serviciilor, unde activează un problemă migrația tinerilor în orașele
număr de 20 agenți economici, fiind apropiate și în străinătate datorită
activitatea economică de bază în ceea ce instabilității financiare și a locurilor de
privește sursa veniturilor din comună, muncă neatractive.
reprezentând 67% din totalul agenților
economici din comună.
Activități economice pe ramuri
27%
6%
67%
Sector primar Sector secundar Secundar terțiar
Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Răchiteni
55
Pagina 56
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
3.2. Agricultura în comuna RĂCHITENI
Teritoriul administrativ al Terenurile degradate și
comunei Răchiteni se întinde pe o neproductive ocupă o suprafață
suprafață de 1.583 hectare și dispune de însemnată de 70 de hectare.
o ofertă naturală favorabilă pentru Terenurile neagricole ocupă
dezvoltarea agriculturii. 368 hectare. Din acestea fac parte și
Comuna deține 1.215 de hectare alunecările de teren.
de teren agricol din care 981 hectare Alunecările de teren împreună cu
teren arabil. eroziunea areolară și liniară micșorează
O suprafață însemnată este potențialul economic al unor terenuri sau
ocupată cu pășuni, adică 218 hectare. le scot complet din categoria terenurilor
Rețeaua hidrografică ocupă o agricole.
suprafață de 103 hectare. Pe teritoriul comunei Răchiteni,
Viile și pepinierele viticole alunecările de teren sunt răspândite pe
însumează 2 hectare. majoritatea versanților.
Pădurile și vegetația forestieră Eroziunea areolară produce
se întind pe 86 hectare. degradarea solurilor pe toți versanții și
Suprafața ocupată cu construcții platourile slab înclinate.
deține 106 hectare, căile de Eroziune mai intensă întâlnim în
comunicații și căile ferate se întind pe zonele de alunecări unde apar roci de
3 hectare. solidificare la zi.
Microrelieful de eroziune
torențială este puțin răspândit și este
reprezentat prin ravene.
Terenuri degradate și neproductive 70
Căi de comunicație și căi ferate 3
Suprafață ocupată cu construcții 106
Suprafată ocupată cu ape, bălți 103
Păduri și altă vegetație forestieră 86
Terenuri neagricole 368
Livezi și pepiniere pomicole 2
Vii și pepiniere viticole 14
Fânețe 0
Pășuni 218
Suprafață arabilă 981
Suprafață agricolă 1215
Suprafață totală 1583
Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha)
56
Pagina 57
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Suprafață agricolă
0% 4%
7%
7% Păduri și altă vegetație
forestieră
5%
Suprafată ocupată cu ape, bălți
Suprafață ocupată cu construcții
77%
Căi de comunicație și căi ferate
Terenuri degradate și
neproductive
Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha)
Potențialul agricol al comunei
Răchiteni este determinat de prezența
terenului arabil, a terenurilor ocupate de 1%
18%
pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole
care reprezintă premisele care
favorizează activitățile bazate pe cultura
plantelor și creșterea animalelor.
Cadrul natural generos, cu dealuri
înierbate și cu păduri, câmpuri largi de
podiș și terasele mai joase prezintă 81%
condiții foarte bune și pentru creșterea Suprafață arabilă
animalelor. Pășuni
Fondul forestier de pe raza Vii și pepiniere viticole
teritoriului comunei ocupă o suprafață de Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor
86 ha, adică 5% din suprafața totală a agricole
comunei.
Din fondul funciar al comunei, Din suprafața agricolă, ponderea
suprafața agricolă ocupă ponderea cea cea mai mare, de 81% este ocupată de
mai mare, cu un procent de 77% și 1.215 teren arabil, în special cultura mare.
hectare, iar suprafața ocupată cu terenuri 18% din teren este ocupat de
neagricole ocupă 23% adică 368 hectare. pășuni și 1% este ocupat de vii și
pepiniere viticole.
57
Pagina 58
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Culturi agricole Legumele s-au cultivat pe 170
Principalele plante care se cultivă hectare în anul 2021 iar vița de vie pe 18
pe teritoriul comunei Răchiteni sunt: hectare.
porumbul, grâul și legumele. Pe suprafețe Aceste culturi se desfășoară pe
mai mici se cultivă plantele de nuteț și 97% din suprafața arabilă a comunei și
vița de vie. prezintă numeroase aspecte pozitive cum
Din graficul de mai jos se observă ar fi evitarea eroziunii solului, a
că, cea mai mare pondere a terenului degradării prin spălarea de la suprafață a
arabil cultivat este ocupat de cultura solului, respectiv a reducerei calității și
porumbului care se desfășoară pe o fertilitătii, precum și scăderea riscului de
suprafață de 540 hectare și ocupă un alunecare a terenului.
procent însemnat din suprafața arabilă a Suprafețe mai mici sunt cultivate
comunei Răchiteni, de 44%. cu orz, rapiță, orzoaică și ovăz.
Porumbul reprezintă cultura de O soluție pentru dezvoltarea
bază și datorită specificului zonal, cultura zonelor rurale ar fi eficientizarea
se pretează destul de bine pe relieful de lucrărilor agricole prin întocmirea unor
pe teritoriul comunei Răchiteni. asolamente eficiente care să asigure o
Este o cultură importantă și agricultură durabilă și sustenabil.
datorită faptului că produsele agricole Porumb boabe
obținute sunt folosite în hrana animalelor. Grâu
16% 1%
Grâul se cultivă pe o suprafață Cartofi
destul de întinsă, pe 180 hectare, în anul 3% 40%
Legume
2021 și ocupa 14% din terenul arabil al
13% Plante de
comunei. nutreț
Cartofii sunt cultivați pe o 13% Pășuni naturale
suprafață de 180 hectare în anul 2021 și 14% Viță de vie
ocupă 14% din suprafața arabilă a
comunei.
Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole,
O suprafață însemnată a fost comuna RĂCHITENI
ocupată de pășuni naturale, respectiv 218
hectare, iar 37 de hectare au fost cultivate
cu plante de nuteț.
Tabel 3.2.1
Structura culturilor agricole, comuna Răchiteni
Structura culturilor agricole - ha 2019 2020 2021
Porumb boabe 520 520 540
Grâu 110 160 180
Cartofi 110 160 180
Legume 200 230 170
Plante de nutreț 37 37 37
Pășuni naturale 218 218 218
Viță de vie 18 18 18
Porumb boabe 520 520 540
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria Răchiteni, Registrul Agricol – 2021
58
Pagina 59
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Tabel 3.2.2
Producții, comuna Răchiteni – tone
Producție obținută – tone 2019 2020 2021
Porumb boabe 3.120 3.120 3.240
Grâu 275 400 450
Cartofi 1.100 1.600 1.800
Legume 400 460 340
Plante de nutreț 111 111 111
Pășuni naturale 218, 218 218
Viță de vie 54 54 54
Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria RĂCHITENI, Registrul Agricol – 2021
Cele mai importante producții în Producțiile medii la hectar
2020 se înregistrează pentru culturile de obținute sunt cu mult sub producțiile
cartof, porumb, vița de vie și plante de obținute de alte țări europene.
nutreț care ocupă și o suprafață cultivată Acest lucru este din cauza
destul de mare din suprafața arabilă a tehnologiilor agricole învechite folosite de
comunei. agricultorii care lucrează terenurile și a
Raportând producțiile obținute la echipamentelor depășite tehnologic
suprafețele cultivate, obținem producțiile folosite în procesele de cultivare.
medii pe hectar pentru fiecare cultură în Deși comuna dispune de un
parte. potențial agricol însemnat, acesta nu este
exploatat suficient.
10,0 10,0 10,0
6,0 6,0 6,0
2,5 3,0 3,0 2,5 3,0 3,0 2,5 3,0 3,0
2,0 2,0 2,0
1,0 1,0 1,0
2019 2020 2021
Porumb boabe Grâu Cartofi Legume Plante de nutreț Pășuni naturale Viță de vie
Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Răchiteni
În anul 2021 producția medie la Plantele de nutreț au obținut o
hectar la cultura de porumb este de 6 t/ha producție medie de 3 t/ha iar pășunile
și la cultura de grâu producția medie este naturale au o producție medie de 1 t/ha.
2,5t/ha.
Produția medie la hectar la cultura
de cartofi este de 10/ha, la cultura de
cartof este de 10t/ha, la legume este de 2
t/ha.
59
Pagina 60
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Zootehnie
Creșterea animalelor este un În perioada 2019-2021 efectivele
sector care se dezvoltă pe baza de animale înregistrează fluctuații la
potențialului vegetal. nivelul comunei, dar per total se
Creșterea animalelor este o înregistrează scăderi la numărul total de
ocupație tradițională, asigurându-se animale.
necesarul de carne, lapte și produse Se obsevă faptul că scăderile s-au
lactate pentru populația locală și înregistrat la nivelul efectivelor de ovine
disponibilități de vânzare, atât pe plan cu 27%, ajungând de la 150 de capete în
local, dar și pe piața urbană apropiată. 2019, la 110 capete în anul 2021, la
Creșterea animalelor se practică în nivelul efectivelor de păsări cu 13% care
ferme de animale și în ferme mixte în au ajuns în 2021 la 4.900 de capete, cu
sistem intensiv, dar și familii care practică 700 de capete mai puțin decât în 2019, la
creșterea animalelor în sistem nivelul cabalinelor cu 5%, mai puține
gospodăresc. decât în 2019 când se înregistrau 40 de
Conform înregistrărilor statistice, capete, iar în 2021 s-au înregistrat cu 2
efectivele de animale sunt prezentate în mai puțin.
tabelul următor: Creșteri se înregistrează la
Tabel 3.2.3 numărul efectivelor de bovine care au
Efective de animale comuna înregistrat o evoluție pozitivă și au
RĂCHITENI crescut de la 37 capete în 2019 la 44 de
Efective de capete în 2021 și la nivelul efectivelor de
2019 2020 2021
animale porcine care au înregistrat o creștere de
Bovine 37 42 44 6% și au ajuns în anul 2021 la un număr
Porcine 180 140 190 de 190 de capete, cu 10 capete mai mult
Ovine 150 130 110
decât în 2019.
Cabaline 40 42 38
La nivelul anului 2021, structura
Păsări 5.600 5.900 4.900
Sursa: date furnizate de primăria efectivelor de animale se prezintă astfel:
Răchiteni, Registrul Agricol – 2021
5.600 5.900
4.900
37 180 150 40 42 140 130 42 44 190 110 38
2019 2020 2021
Bovine Porcine Ovine Cabaline Păsări
Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale
60
Pagina 61
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Pentru creșterea producției Diversitatea producțiilor pe care le
vegetale și zootehnice se impune realizează, consumul redus de energie și
fertilizarea suprafețelor existente, natura furajelor pe care le valorifică,
utilizarea îngrășămintelor naturale, conferă activității de creștere și
utilizarea de soiuri productive pentru exploatare a bovinelor, ovinelor și
culturile agricole, creșterea de rase caprinelor caracterul unei activități
ameliorate de bovine și ovine, folosirea pe durabile și de perspectivă.
scară mai mare a furajelor concentrate, Servicii pentru agricultură
exploatarea rațională a pășunilor și Mecanizarea
fânețelor. Tabel 3.2.4
Pentru mărirea producțiilor Parc utilaje agricole
animale ar trebui acordată o atenție Nr. crt. Anul 2019 BUC.
sporită planurilor de vaccinare, 1 Tractoare 48
respectarea planurilor de administrare a 2 Combina 1
antibioticelor elaborate de medicul Sursa: date furnizate de primăria
veterinar și de asemenea crearea unei RĂCHITENI, Registrul Agricol – 2020
relații strânse cu medicul veterinar
pentru a se putea interveni la timp ori de La nivelul anului 2021, gradul de
câte ori este cazul. încărcare pentru un tractor este de
Pentru comercializarea producției aproximativ 21 ha/tractor fizic, mult
de carne un rol important îl are planul de mai mică decât media județeană care este
comercializare a cărnii care ajută de 59 ha/tractor fizic și decât media pe
fermierii la crearea unor proiecții pe țară care este de 44 ha teren
termen mediu și scurt. arabil/tractor.
De asemenea pentru sporirea Din datele de mai sus rezultă că
fermelor și creșterea numărului de nivelul mecanizării în agricultură este
animale ar trebui acordată o atenție adecvat gradului de utilizare a
sporită fătărilor. terenului în comuna Răchiteni.
Un aspect important îl constituie și Un punct negativ ar fi faptul că nu
administrarea antiparazitarelor după un există nu atelier de reparații pentru
plan elaborat de medicul veterinar. utilajele agricole, foarte necesar dacă
De asemenea fermierii trebuie să luăm în considerare suprafața de teren
ia toate măsurile necesare pentru arabil.
prevenirea expunerii la boli a animalelor
din fermă.
61
Pagina 62
STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI
PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027
Producția agricolă este puternic • Lipsa fondurilor bănești pentru
influențată și de o serie de factori negativi înnoirea parcului auto în rândul micilor
care acționează în corelație, determinând fermieri;
variabilitatea producției. • Gradul scăzut de utilizare al
Aceștia sunt: compostului în agricultură din cauza
• Utilizarea necorespunzătoare a lipsei de informare și încredere al
solurilor de către populație și nu conform populației în utilizarea acestui produs;
recomandărilor oficiale și specificului • Neaplicarea în rândul populației a
solurilor; metodologiilor agricole moderne;
• Lipsa facilităților/ infrastructurii • Lipsa sistemelor de irigat;
conform normelor europene pentru • Utilizarea necorespunzătoare a
vânzarea animalelor vii; pășunilor, fără aplicarea metodelor de
• Lipsa resurselor financiare în rândul
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.