Buget

Strategia de dezvoltare 2021

Tip
Buget
Pe site-ul primăriei
Strategia-de-dezvoltare-2021
Emitent
Comuna Răchiteni, jud. Iași
Pagini
232
Pagina sursă
Cum citez acest document

Buget, „Strategia de dezvoltare 2021”, Comuna Răchiteni, jud. Iași. Sursa: http://www.primariarachiteni.ro/wp-content/uploads/2025/09/Strategia-de-dezvoltare-2021.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/rachiteni/87356-strategia-de-dezvoltare-2021, 07.11.2026)

Fișier creat
26.02.2022
Fișier modificat
01.03.2022
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

CUVÂNT ÎNAINTE Dragi cetățeni ai comunei Răchiteni, O comunitate modernă trebuie să asimileze și să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare pentru a fructifica toate oportunitățile și pentru a utiliza rațional resursele. Administrația locală este pionul principal dintr-un mecanism complex ce asigură o legătură între stat și instrumentele sale de exercitare a puterii pe de o parte și cetățeni pe de altă parte. Rolul administrației locale este de a crea o strategie integrată care să includă acțiuni finanțate prin instrumentele structurale oferite de Uniunea Europeană, cȃt și de alte structuri guvernamentele . Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Răchiteni orizontul de timp 2021-2027 este un document cadru de referință ce conține aspecte cheie de management, viziune și obiectivele strategice de dezvoltare pentru viitorul comunei precum și al cetățenilor, facilitând luarea de decizii importante în toate domeniile de activitate pe baza problematicii teritoriale și a prognozei bugetare. Aceasta reprezintă și platforma de coordonare a investițiilor multisectoriale, instrumentul de lucru al administrației locale pentru gestionarea fondurilor structurale pentru perioada planificată. În aceste pagini este surprinsă o imagine de ansamblu a comunei Răchiteni, informații despre trecutul și prezentul comunei, dar și propuneri pentru un viitor prosper al acesteia. Administrația Locală a comunei Răchiteni are în vedere accesarea celor mai eficiente programe de finanțare din fonduri structurale, în raport cu nevoile comunității și potențialul zonei.

Pagina 2

Scopul final al implementării unor proiecte prevăzute în strategia de dezvoltare locală este modernizarea comunei și creșterea nivelului de trai al locuitorilor, conform standardelor europene. Munca în echipă – primar, consiliu local, departamentele de specialitate din cadrul primăriei, locuitori – este cheia reușitei în acest demers. Administrația locală va fi motorul aplicării prezentei strategii pregătind împreună cu actorii locali strategiile de dezvoltare, documente care structurează voința comunității de a atinge obiectivele specifice de dezvoltare, aducând împreună planurile urbanistice și programarea alocării resurselor pentru implementare într-o adevărată constituție locală. În calitate de primar al comunei Răchiteni aduc mulțumiri tuturor celor care au sprijinit și sprijină demersurile de modernizare a localității noastre. Cu siguranță, strategia de dezvoltare locală este instrumentul de referință, indispensabil de la care trebuie să pornim în demararea de noi proiecte în beneficiul tuturor, instrument care la rândul său va fi realizat numai cu aportul fiecăruia dintre dumneavoastră. Vă invit cetățeni ai comunei Răchiteni să faceți aprecieri și propuneri privind dezideratele de viitor, iar noi le vom analiza cu mare atenție și ne vom strădui să le punem în practică în folosul comunității noastre. Petre Doboș, Primar al comunei Răchiteni, județul Iași

Pagina 3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI CUVÂNT ÎNAINTE 1 INTRODUCERE 8 CAPITOLUL I – DESCRIERE 11-97 1. CARACTERISTICI GENERALE 12 1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord-Est 12 1.2. Prezentarea generală a judetului Iași 30 1.3. Prezentarea generală a comunei Răchiteni 35 2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA RĂCHITENI 36 2.1. Așezare geografică 36 2.2. Geologie 38 2.3. Relief 40 2.4. Tectonică 41 2.5. Climă 42 2.6. Hidrografie 43 2.7. Vegetație și faună 45 2.8. Soluri 50 3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE 52 3.1. Activitatea economică generală 52 3.2. Agricultura în comuna Răchiteni 56 4. POPULAȚIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE ȘI SOCIALE 63 4.1. Evoluția populației 63 4.2. Densitatea populației 65 4.3. Structura populației 65 4.4. Dinamica populației 68 4.5. Resursele umane 70 5. CIRCULAȚIA. CĂI DE COMUNICAȚIE 73 6. INTRAVILAN. ZONE FUNCȚIONALE 74 6.1. Zona pentru instituții publice și servicii 76 6.2. Activitatea culturală în comuna Răchiteni 79 6.3. Activitatea școlară 80 7. ZONE CU RISCURI NATURALE 84 8. ECHIPAREA EDILITARĂ 85 9. PROBLEME DE MEDIU 86 10. COMUNA RĂCHITENI, PARTE DIN GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ 94 PODIȘUL DE NORD AL BÂRLADULUI 11. CONCLUZII REZULTATE DIN ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE REALIZATE LA 95 NIVELUL COMUNEI RĂCHITENI 12. NECESITĂȚI ALE POPULAȚIEI 97 3

Pagina 4

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT 98-117 1. ASPECTE TEORETICE 99 2. REPERE ÎN ANALIZA SWOT 100 3. ANALIZA SWOT PE DOMENII DE ACTIVITATE 102 4. CONCLUZII ANALIZA SWOT 117 CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ 118-183 1. TIPURI DE STRATEGII 119 2. CONCEPTE 122 3. DIMENSIUNILE PLANIFICĂRII 124 4. UTILIZAREA PLANIFICĂRII STRATEGICE 126 5. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ A ROMÂNIEI 127 6. PRINCIPII ȘI OBIECTIVE- STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 129 7. PLANUL DE DEZVOLTARE REGIONALĂ NORD - EST 147 8. MONITORIZARE ȘI IMPLEMENTARE 182 CAPITOLUL IV – DIRECȚII DE ACȚIUNE 184-225 1. DIRECȚII DE ACȚIUNE COMUNA RĂCHITENI PERIOADA 2021-2027 186 2. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A SERVICIILOR SOCIALE 2021-2027 195 3. ASPECTE SOCIALE GENERALE – COMUNA RĂCHITENI 198 4. DIRECȚII DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE ÎN 201 COMUNA RĂCHITENI PERIOADA 2021-2027 5. PORTOFOLIU DE PROIECTE – COMUNA RĂCHITENI 2021-2027 209 6. MONITORIZAREA. EVALUAREA PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A 219 STRATEGIEI DE DEZVOLTARE 7. POTENȚIALE SURSE DE FINANȚARE NERAMBURSABILĂ 221 8. CONCLUZII 223 BIBLIOGRAFIE 226 ANEXA 1 227-232 4

Pagina 5

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 LISTA FIGURILOR CAPITOLUL I – DESCRIERE Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea Nord – Est Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Vaslui Fig. 1.1.4 Populația rezidentă în Regiunea Nord – Est Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distributie a apei în Regiunea Nord – Est - km Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019 Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016 Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016 Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II Fig. 1.2.1 Harta județul Iași Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași Fig. 2.1.2 Amplasarea geomorfologică a comunei Răchiteni Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași Fig. 2.2.3 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași - relief Fig 2.4.1 Harta riscului seismic Fig 2.4.2 Harta riscului seismic Fig 2.5.1 Harta climatică Fig 2.6.1 Inundații în Romania Fig 2.7.1 Fig 2.7.1 Vegetație - comuna Răchiteni Fig. 2.7.2 Porc mistreț Fig. 2.7.3 Căprioara Fig. 2.7.4 Jderul Fig. 2.7.5 Cucuveaua Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Râul Siret între Pașcani și Roman” Fig. 2.7.9 Situl Natura 2000 “Lunca Siretului Mijlociu” Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Răchiteni Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Răchiteni Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha) Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha) Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor agricole 5

Pagina 6

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole, comuna Răchiteni Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Răchiteni Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale Fig. 4.1.1 Evoluția populației în comuna Răchiteni Fig. 4.1.2 Evoluția populației pe sexe în comuna Răchiteni Fig. 4.2.1 Densitatea loc/km2 comunei Răchiteni Fig 4.3.1 Structura populației pe grupe de vârstă - 2021 Fig 4.3.2 Piramida populației pe grupe de vârstă - 2021 Fig. 4.3.3 Piramida vârstelor în comuna Răchiteni, 2021 Fig. 4.3.4 Structura populației feminine după fertilitate Fig. 4.4.1 Născuți vii – comuna Răchiteni Fig. 4.4.2 Natalitate - comuna Răchiteni Fig. 4.4.3 Decedați – comuna Răchiteni Fig. 4.4.4 Mortalitate – comuna Răchiteni Fig. 4.4.5 Evoluția indicatorilor dinamicii naturale în perioada 2016- 2020 Fig 4.5.1 Numărul mediu de salariați 2015 - 2019 Fig 4.5.2 Numărul de șomeri 2016 - 2020 Fig. 6.1 Evoluție suprafață locuibilă 2015- 2019 Fig. 6.1.1 Primăria comunei Răchiteni, județul Iași Fig. 6.1.2 Comuna Răchiteni Fig. 6.2.1 Biserica Sfântul Anton de Padova Fig. 6.2.2 Biserica Sfânta Schimbare la față Fig. 6.2.3 Biserica Sfânta Fecioara Maria Fig. 6.3.1. Școala gimnazială Răchiteni, com. Răchiteni, jud. Iași Fig. 6.3.2. Școala gimnazială Izvoarele, com. Răchiteni, jud. Iași Fig. 6.3.3 Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ Fig. 6.3.4 Evoluția de cadre didactice pe cicluri de învățământ Fig. 6.3.5 Elevi, pe cicluri de învățământ/ cadre didactice Fig. 10.1 Teritoriul de activitate a GAL Podișul de Nord al Bârladului CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT Fig. 2.1. Prezentare analiza strategică CAPITOLUL III – PLANIFICARE STRATEGICĂ Fig 1.1 Reprezentare grafică a întocmirii SDL Fig 2.1 Relația planificării cu alte procese decizionale Fig 2.2. Ciclul de viața al unui proces de planificare Fig. 3.1. Dimensiunea planificării – reprezentare grafică 6

Pagina 7

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 LISTA TABELELOR CAPITOLUL I – DESCRIERE Tabelul 1.1.1: Organizarea administrativă a teritoriului Tabelul 1.1.2: Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est Tabelul 1.1.3: Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2019 Tabelul 1.1.4: Utilități publice de interes local – 2019 Tabelul 1.1.5: Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km Tabelul 1.1.6: Distanțe rutiere între principale județe și capitală Tabelul 1.1.7: Lungimea cailor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019 Tabelul 1.2.1: Structura mediului de afaceri în județul Iași Tabelul 1.2.2: Structura mediului de afaceri în județul Iași Tabelul 3.2.1: Structura culturilor agricole, comuna Răchiteni Tabelul 3.2.2: Producția totală obținută, comuna Răchiteni – tone Tabelul 3.2.3: Efective de animale comuna Răchiteni Tabelul 4.1.1: Evoluția populației în comuna Răchiteni Tabelul 4.2.1: Densitatea populației în comuna Răchiteni Tabelul 4.3.1: Structura populației pe grupe de vârstă Tabelul 4.5.1: Populația aptă de muncă cu vârstă cuprinsă între 15 și 64 ani Tabelul 4.5.2: Raportul de substituire a populației Tabelul 6.1: Evoluția fondului de locuințe pentru comuna Răchiteni 2015 - 2019 Tabelul 6.3.1: Situația numărului de elevi pe trepte de învățământ Tabelul 6.3.2: Evoluția efectivului de cadre didactice în comuna Răchiteni Tabelul 6.3.3: Evoluția numărului de elevi / 1 cadru didactic Tabelul 6.3.4: Evoluția dotării sălilor de clasă și numărului de elevi/1 sală de clasă Tabelul 9.1: Disfuncționalități identificate în comuna Răchiteni 2021 CAPITOLUL II – ANALIZA SWOT Tabelul 2.1: Analiza SWOT 7

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 INTRODUCERE STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ COMUNA RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI 8

Pagina 9

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Strategia de Dezvoltare Locală În baza analizei stării actuale a reprezintă un demers integrator cu privire comunei Răchiteni a fost realizată analiza la direcțiile de urmat pentru realizarea SWOT a principalelor sectoare economice dezideratului de dezvoltare durabilă în pentru a avea o viziune asupra comunei în comună. ansamblul său. Acestă stategie va ajuta la Pe baza concluziilor etapei de stabilirea unei direcții unitare pentru evaluare a stării actuale precum și a comunitate în termenii obiectivelor sale analizei SWOT a teritoriului au fost operaționale și furnizează baza alocării formulate, în cadrul unei echipe resurselor necesare pentru orientarea multidisciplinare, obiectivele strategice acesteia spre atingerea acestor obiective. precum și cele specifice care stabilesc Strategia de dezvoltare locală a direcțiile de acțiune pentru comuna comunei Răchiteni este realizată pe o Răchiteni în ansamblul său. perioadă de 6 ani respectiv perioada 2021- Obiectivele propuse, precum și 2027. direcțiile de acțiune destinate a genera În elaborarea Strategiei de atingerea acestor obiective au făcut Dezvoltare s-a pornit de la o evaluare a subiectul unui proces consistent de stării actuale a comunei, atât din punct de consultare publică deoarece Strategia de vedere cantitativ (date statistice furnizate Dezvoltare Locală reprezintă un de diferite instituții publice) cât și calitativ instrument participativ care implică (focus grupuri cu reprezentanți ai întreaga comunitate și care are drept scop sectorului public și privat și chestionare asigurarea dezvoltării economice. individuale aplicate cetățenilor comunei). În vederea realizării unui nivel cât Așadar această evaluare a pornit mai ridicat de consens în cadrul procesului de la analiza Regiunii Nord Est și a județul de consultare s-a urmărit obținerea unui Iași pentru a vedea unde se situează feed - back din partea instituțiilor indicatorii și datele analizate a comunei publice/private de pe teritoriul comunei. Răchiteni în raport cu media județeană și Astfel, pe baza nevoilor identificate cea regională. în urma auditului teritorial și luând în Analiza comunei Răchiteni a pornit calcul dezideratele celor consultați, de la prezentarea cadrului natural și a viziunea de dezvoltare a comunei elementelor specifice care caracterizează Răchiteni este „Dezvoltare durabilă și relieful comunei. echilibrată prin susținerea unui mediu Analiza indicatorilor economici, economic stabil, sănătos, diversificat și demografici și sociali a conturat specificul prin creșterea calității vieții cetățenilor”. economic al comunei și tendințele actuale și viitoare ale populației. 9

Pagina 10

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Un instrument important de Principiile de bază folosite în verificare periodică a legitimității și planificarea strategică: relevanței Strategiei de Dezvoltare a • șansele comunității de a avea succes localității este actualizarea periodică a sporesc în cazul când există un plan listei de proiecte prioritare. strategic care include folosirea Se recomandă ca la un interval de oportunităților apărute în mediul 12-18 luni, Autoritatea Publică Locală să exterior; evalueze fiecare proiect din lista de • șansele comunității de a avea succes priorități pe baza unor criterii cum ar fi: sunt mai mari dacă liderii ei își • impactul estimat la nivelul proiectează perspectiva împreună cu comunei, membrii organizației astfel, încât toți • posibilitatea de a atrage sursele de să fie implicați în procesul de realizare finanțare, a perspectivei. • orizontul de timp necesar pentru În cele mai multe cazuri, o strategie finalizarea investiției, etc. de dezvoltare locală este un demers pe Pe baza analizei efectuate, Consiliul termen lung, fiind o proiecție în viitor a Local ia decizia de menținere sau comunității. actualizare a listei de proiecte prioritare. Această viziune a comunității cu Strategia este definită drept cadrul privire la dezvoltarea sa viitoare trebuie să care orientează alegerile, care determină fie împărtășită de toți actorii relevanți de natura și direcția unei comunități. la nivel local și transpusă într-un set de Planurile strategice sunt obiective specifice și un plan concret de documente elaborate pe termen lung, care acțiuni. se revizuiesc periodic și care pun în relație Strategia nu este altceva decât un eforturile de planificare a acțiunilor. instrument care permite luarea unei Un astfel de exercițiu permite unei decizii la un moment dat pe baza comunități să realizeze o prioritizare, o evaluărilor anterioare cu caracter ierarhizare a problemelor în funcție de justificativ. resursele disponibile. Planificarea strategică este un proces sistematic prin care comunitatea agreează anumite priorități, care sunt esențiale pentru îndeplinirea misiunii ei și se află în concordanță cu evoluția mediului înconjurător. 10

Pagina 11

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 CAPITOLUL I DESCRIERE COMUNA RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI 11

Pagina 12

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 1. CARACTERISTICI GENERALE 1.1. Prezentarea generală a Regiunii Nord – Est Nord-Est este o regiune de Regiunea se caracterizează printr- dezvoltare a României, creată în 1998. o îmbinare armonioasă între toate Sediul Agenției pentru Dezvoltare formele de relief: 28% munți, 12% relief Regională Nord-Est se află în municipiul subcarpatic, 60% podiș. Relieful bogat Piatra Neamț, chiar dacă cel mai mare oferă zone de deal și câmpie care sunt oraș al regiunii este municipiul Iași. adecvate unei game largi de culturi Ca și celelate regiuni de dezvoltare, agricole, iar zonele de munte cu peisaje Regiunea de dezvoltare Nord-Est nu are spectaculoase sunt favorabile dezvoltării puteri administrative, funcțiile sale turismului. principale fiind coordonarea proiectelor Pe ansamblul Regiunii Nord - Est de dezvoltare regionale care fac parte din sunt evidente discrepanțele ca nivel dar și regiunile istorice Moldova și Bucovina. ca potențial de dezvoltare între vestul mai Regiunea Nord-Est este cea mai dezvoltat al Regiunii și estul mult rămas întinsă regiune de dezvoltare a în urma (județele Botoșani, Vaslui, Iași). României, o unitate teritorial-statistică Regiunea Nord-Est este organizată de nivelul al doilea (NUTS 2), conform în 6 județe, 17 municipii, 29 orașe si 112 clasificării EUROSTAT. Grupează 6 județe localități componente ale muncipiilor și - unități administrativ teritoriale de orașelor. nivelul al treilea (NUTS 3): Bacău, Mediul rural al acestei regiuni este Botoșani, Neamț, Iași, Suceava și Vaslui. format din 506 comune și 2.414 sate. Are o suprafață de 36.850 kmp, Din tabelul 1.1.1 se observă faptul reprezentând 15,46% din suprafața totală că în județul Suceava sunt cele mai multe a țării, iar granițele externe ale regiuniicentre urbane, adică 16, urmat de județul sunt cu Ucraina și Republica Moldova. Bacău cu 8 centre urbane, 7 în județul Botoșani și câte 5 centre urbane în județele Iași, Neamț și Vaslui. Tabel 1.1.1 Organizarea administrativă a teritoriului Localități Unitate Suprafață Număr Număr componente Număr Număr teritorială totală(ha) municipii orașe ale municipiilor comune sate și oraselor Bacău 662.052 3 5 19 85 491 Botoșani 498.569 2 5 17 71 333 Iași 547.558 2 3 11 93 418 Neamț 589.614 2 3 16 78 344 Suceava 855.350 5 11 33 98 379 Vaslui 531.840 3 2 16 81 449 Regiunea N - E 3.684.983 17 29 112 506 2.414 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 12

Pagina 13

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Localizare geografică Din punct de vedere teritorial – Regiunea Nord-Est este regiunea administrativ, Regiunea Nord-Est se de dezvoltare cu cea mai mare suprafață învecinează la nord cu Ucraina, la est cu din România, fiind amplasată în partea Republica Moldova, la sud cu Regiunea de nord-est a țării. Sud-Est (județele Vrancea și Galați), la În cadrul Uniunii Europene, vest cu Regiunea Centru (județele Regiunea de Dezvoltare Nord-Est Covasna, Harghita și Mureș) și Regiunea reprezintă una din regiunile situate la Nord-Vest (județele Bistrița Năsăud și limita estică ale acesteia, alături de Maramureș). Regiunea Sud-Est și alte regiuni de Regiunea de Dezvoltare Nord-Est dezvoltare din alte state. are o suprafață de 3.684.983 hectare, și Cele mai importante resurse este cea mai mare regiune de dezvoltare naturale din regiune sunt: materiale de a României ca suprafață și populație. construcții, gaze naturale, sare, turbă, Județul Suceava ocupă cea mai mangan, sulfuri polimetalice, ape însemnată suprafață, de 855.350 hectare, minerale carbogazoase, ape minerale etc. respectiv 23% din Regiunea Nord – Est, Județele din vestul regiunii dispun urmat de județul Bacău care se de o gamă mult mai variată de resurse desfășoară pe 662.052 de hectare și naturale. reprezintă 18% din suprafață, județul Regiunea Nord-Est dispune de Neamț cu 589.614 hectare și 16% din potențial în producerea de energie regiune și județul Iași cu 547.558 hectare solară, și de potențial în producerea de și cu un procent de 15% din suprafață. energie eoliană și biomasă. Județele Vaslui și Botoșani în Județele cu cel mai ridicat procente reprezintă câte 14% din potențial în energia solară și biomasă regiunea Nord-Est cu o suprafață de sunt cele din partea de est: Vaslui, Iași, 531.840 hectare a județului Vaslui și Botoșani. 498.569 hectare a județului Botoșani. Vaslui Bacău 14% 18% Suceava Botoșani 23% 14% Iași Neamț 15% 16% Fig. 1.1.1 Suprafața totală(ha) – Regiunea Nord – Est 13

Pagina 14

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Date demografice Deși la nivelul regiunii se Disparitățile de ordin demografic conturează un rezultat negativ, acest din Regiunea Nord-Est sunt influențate în rezutat nu se regăsește în toate județele foarte mare măsură, atât de cadrul componente ale acestei regiuni. natural (amplasare, forme de relief, Astfel în perioada de referință influențe climatice, resurse naturale, etc.), 2015-2020, județul Botoșani cât și de nivelul de dezvoltare economică. înregistrează cea mai mare scădere de Populația regiunii este de 5,75%, urmat de județul Vaslui cu o 3.180.791 locuitori, adică 16,47% din scădere de 4,84% și județul Neamț cu o populația rezidentă a României care în depreciere de aproximativ 4,62%. anul 2020 este de 19.317.984 locuitori, Județul Bacău înregistrează o iar densitatea populației era de 81,04 scădere în anii 2015-2020, de 3,91 %, loc/km². Din punct de vedere al urmat de județul Suceava cu o scădere a densității, Regiunea Nord – Est ocupă populației de 1,39 %. locul al doilea, după Regiunea București- Ilfov. 791.753 793.559 792.692 789.935 În perioada analizată populația 787.589 788.659 din Regiunea Nord –Est a înregistrat un curs descendent, având o scădere de 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Fig. 1.1.3 Evoluția populației – județul Iași 3.272.210 3.256.734 3.239.573 3.222.732 Singurul județ în care se 3.198.564 3.184.215 înregistrează o creștere a populației este județul Iași, cu o creștere de 0,52%. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2,79% în anul 2020 față de anul 2015. Fig. 1.1.2 Evoluția populației – Regiunea Nord – Est Tabelul 1.1.2 Populația rezidentă în Regiunea Nord - Est 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Regiunea Nord - Est 3.272.210 3.256.734 3.239.573 3.222.732 3.198.564 3.184.215 Bacău 604.567 600.549 595.534 591.053 585.146 581.442 Botoșani 399.273 394.625 390.320 385.268 379.622 376.562 Iași 787.589 788.659 789.935 791.753 793.559 792.692 Neamț 459.457 455.643 451.544 447.232 441.811 438.460 Suceava 631.309 629.733 628.316 627.439 624.563 623.019 Vaslui 390.015 387.525 383.924 379.987 373.863 372.040 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 14

Pagina 15

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.3 Populația după mediul de rezidență în Regiunea Nord – Est - 2020 Total 3.184.215 Regiunea Nord - Est Urban 1.344.549 42,23 Rural 1.839.666 57,77 Total 581.442 Bacău Urban 252.281 43,39 Rural 329.161 56,61 Total 376.562 Botoșani Urban 155.242 41,23 Rural 221.320 58,77 Total 792.692 Iași Urban 372.375 46,98 Rural 420.317 53,02 Total 438.460 Neamț Urban 155.788 35,53 Rural 282.672 64,47 Total 623.019 Suceava Urban 254.219 40,80 Rural 368.800 59,20 Total 372.040 Vaslui Urban 154.644 41,57 Rural 217.396 58,43 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE Din totalul locuitorilor din Regiunea Nord - Est, 58% locuiesc în mediul rural în număr de 1.839.666 persoane, iar 42% dintre aceștia locuiesc în mediul urban în număr de 1.344.549 Urban persoane. 42% Rural Diferențe destul de semnificative 58% apar și în ceea ce privește gradul de urbanizare înregistrat de aceste județe. Cele mai urbanizate județe – din punct de vedere al ponderii populației urbane din totalul populației stabile sunt Iași (46,98%) și Bacău (43,39%). Fig. 1.1.4 Populația rezidentă Județul Vaslui are o pondere a în Regiunea Nord – Est populației urbane de 41,57%, județul Botoșani de 41,23% iar județul Neamț are ponderea cea mai redusă de populație în mediul urban, de 35,53%. 15

Pagina 16

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.5 Harta gradului de dezvoltare în România Cu toate că Regiunea Nord-Est Mai există încă sate, cătune sau este cea mai mare regiune de dezvoltare gospodării izolate neelectrificate, a României sub aspectul numărului de concentrate mai ales în zona județului locuitori și al suprafeței deținute, ea se Vaslui și Botoșani. situează pe ultimul loc în raport cu Totodată, deși numeroase zone nivelul de dezvoltare. dispun de oportunități (energii Astfel, se remarcă discrepanțe regenerabile, potențial agricol și între județe în ceea ce privește situația zootehnic ridicat), datorită gradului utilităților publice de interes local. redus de atractivitate nu reușesc să atragă investițiile necesare care să valorifice aceste oportunități și implicit să contribuie la relansarea economică. 16

Pagina 17

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.6 Harta locuințelor cu acces la canalizare în România Totodată, zona rurală se Mai mult, fenomenul migratoriu confruntă cu probleme de mediu - are loc și în rândul tinerilor absolvenți de suprafețe întinse sunt afectate de liceu care dețin o calificare – mulți fiind fenomenele de pantă (eroziune, plecați în căutarea unui loc de muncă în alunecări de teren, inundații), însumând alte State Membre ale Uniunii Europene. o treime din suprafața totală afectată a În aceste condiții, asistăm la un României. nivel ridicat al șomajului în rândul Cele mai multe din orașele mici și tinerilor – practic, la fiecare trei tineri cu mijlocii ale regiunii se confruntă cu un vârsta cuprinsă între 15 si 24 de ani, nivel scăzut de atractivitate datorat unui unul dintre ei este șomer. complex de factori economici, sociali, de mediu. 17

Pagina 18

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.4 Utilități publice de interes local – 2019 Regiunea Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui Nord Est Lungimea rețelei de distribuție a 10.315,2 2.111,5 999,9 2.766,1 1.623,9 1.521,1 1.292,7 apei potabile (km) Lungimea simplă a conductelor de 4.880,6 1.032,0 314,5 1.328,6 609,4 1.058,0 538,1 canalizare (km) Total 15.195,8 3.143,5 1.314,4 4.094,7 2.233,3 2.579,1 1.830,8 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE Atât rețeaua de alimentare cu De asemenea, capacitatea apă potabilă, cât și cea de canalizare stațiilor de epurare a apelor reziduale sunt insuficient dezvoltate pentru a cât și capacitatea de depozitare a corespunde nevoilor populației, atât în deșeurilor sunt insuficiente, față de mediul rural cât și în mediul urban, iar cerințele actuale. în unele localități poluarea straturilor Se observă faptul că județul cel freatice datorată infiltrărilor de mai dezvoltat din punct de vedere a reziduuri nemetalifere, periclitează grav utilităților publice este județul Iași cu sănătatea populației, chiar în arealele cu 4.094,7 km de rețea (2.766,1 km apă, rețele convenționale sau unde 1.328,6 km canal), iar cel mai slab instalațiile de tratare sunt insuficiente dezvoltat județ din acest punct de sau vechi. vedere este județul Botoșani cu 1.314,4 km de rețea (999,6 km apă, 314,5 km canal). Vaslui 1.830,8 Bacău 3.143,5 Suceava 2.579,1 Botoșani 1.314,4 Neamț 2.233,3 Iași 4.094,7 Fig. 1.1.7 Utilități publice de interes local în Regiunea Nord – Est - km 18

Pagina 19

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Vaslui 1.292,7 Bacău 2.111,5 Suceava 1.521,1 Botoșani 999,9 Neamț 1.623,9 Iași 2.766,1 Fig. 1.1.8 Lungimea rețelei de distribuție a apei în Regiunea Nord – Est - km În ceea ce privește rețeaua de aducțiune cu apă, în județul Iași erau Județele cele mai slab dezvoltate 2.766,1 km în 2019, în județul Suceava sunt Vaslui cu 1.292,7 km de rețea de 1.521,1 km de rețea, în județul Bacău distribuție a apei și județul Botoșani cu 2.111,5 km și în județul Neamț 1.623,9 999,9 km. km. Vaslui 538,1 Bacău 1.032,0 Suceava 1.058,0 Botoșani 314,5 Neamț 609,4 Iași 1.328,6 Fig. 1.1.9 Lungimea conductelor de canalizare în Regiunea Nord – Est - km În județul Iași în 2019 erau Și în ceea ce privește rețeaua de 1.328,6 km de rețea, în județul Bacău canalizare, județele Vaslui și Botoșani 1.302 km rețea de canalizare, în județul sunt cele mai slab dezvoltate, cu 538,1 Suceava 1.058 km și în județul Neamț km de conducte de canalizare în județul 609,4 km. Vaslui, respectiv 314,5 km de rețea în județul Botoșani. 19

Pagina 20

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Transporturi București - Dimitrovgrad – Accesul în Regiunea de Dezvoltare Alexandroupolis, cu ramificațiile Sankt Nord-Est se poate realiza atât prin Petersburg Moscova-Kiev, Kaliningrad, intermediul căilor rutiere, cât și prin respectiv Klaipeda – Vilnius, Minsk, intermediul căilor feroviare sau aeriene. Gomel și Liubașevska – Odessa. Cele mai importante rețele rutiere care Transportul rutier reprezintă cel traversează regiunea sunt: mai dezvoltat sistem de transport din • Drumul European E85: (Lituania, punct de vedere teritorial, care acoperă Belarus, Ucraina) – Siret – aproape în întregime zonele locuite, Suceava – Fălticeni - Roman - diferența fiind făcută de calitatea Bacău – Buzău – Urziceni – drumurilor. București – Giurgiu - (Bulgaria, Principalele magistrale feroviare Grecia); care asigură accesul în Regiunea Nord- • Drumul European E574: Bacău - Est sunt: Onești - Târgu Secuiesc – Brașov – • Magistrala principală 500: Pitești – Craiova; București (nord) - Ploiești (sud) - • Drumul European E581: Tișița – Adjud - Pașcani - Suceava - Tecuci – Bârlad – Huși – Albița - Vicșani; (Republica Moldova, Ucraina); • Magistrala principală 600: • Drumul European E58: (Austria, Făurei - Tecuci - Bârlad - Crasna - Slovacia, Ucraina) - Halmeu – Baia Vaslui - Iași – Ungheni. Mare – Dej - Bistrița - Vatra La acestea se adaugă aproximativ Dornei – Suceava - Botoșani - 20 magistrale feroviare secundare, care Târgu Frumos - Iași - (Republica asigură conexiunea celor mai importante Moldova, Ucraina, Rusia); localități din regiune. • Drumul European E583: Săbăoani Accesul în Regiunea Nord-Est se – Iași – Sculeni; poate realiza și prin intermediul căilor • Drumul European E576: Suceava aeriene: – Vatra Dornei – Cluj-Napoca. • Municipiul Iași – Aeroportul De asemenea, Regiunea de Internațional Iași; Dezvoltare Nord-Est este traversată de • Municipiul Bacău – Aeroportul Coridorul paneuropean IX: Helsinki - Internațional “George Enescu”; Vîborg - Sankt Petersburg - Pskov - • Orașul Salcea - Aeroportul Gomel - Kiev - Lijubașevka - Chișinău – Internațional "Ștefan cel Mare". 20

Pagina 21

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.5 Lungimea drumurilor publice pe categorii de drumuri – 2019 - km Categorii de Regiunea Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui drumuri publice Nord Est Total 18.980 3.235 3.146 3.297 2.475 4.211 2.616 Străzi orășenești 4.071 779 566 807 436 1.066 417 Drumuri Naționale 2.665 450 422 356 419 628 390 Drumuri Județene 12.244 2.006 2.158 2.134 1.620 2.517 1.809 și comunale Județene 5.386 922 675 997 727 1.130 935 Comunale 6.858 1.084 1.483 1.137 893 1.387 874 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE Vaslui Bacău 2.616 3.235 14% 17% Suceava Botoșani 4.211 3.146 22% 17% Neamț Iași 2.475 3.297 13% 17% Fig. 1.1.10 Lungimea totală a drumurilor în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Din datele furnizate de Institutul Județul Suceava deține cel mai Național de Statistică reiese faptul că mare procent, de 22% din totalul lungimea totală a drumurilor din drumurilor din Regiunea Nord – Est Regiunea Nord Est este de 18.980 km. urmat de județul Iași cu o rețea de Din județele componente ale drumuri de 3.297 km, județul Bacău cu regiunii se detașează județul Suceava 3.235 km, Botoșani 3.146 km, județul care deține o rețea de drumuri de 4.211 Vaslui cu 2.616 km și cea mai mică rețea km, cea mai densă rețea, urmat de de drumuri în judetul Neamț cu doar județele Iași, Bacău, Botoșani, Vaslui si 2.475 km de drumuri. Neamț. 21

Pagina 22

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Vaslui Bacău 417 779 10% Suceava 19% 1.066 Botoșani 26% 566 14% Neamț Iași 436 807 11% 20% Fig. 1.1.11 Străzi orășenești în Regiunea Nord – Est – km - 2019 În anul 2019 lungimea totală a Bacău cu 779 kilometri și un procent de străzilor orășenești era de 4.071 19% precum și județul Botoșani cu 566 kilometri. kilometri și 14 procente. Din acestă valoare, ponderea cea Din figura 1.1.11 se observă că mai mare se regăsește la nivelul cea mai mică pondere a străzilor județului Suceava cu 1.066 km și 26% orășenești se regăsește în județul Neamț din lungimea totală a străzilor cu 436 kilometri cu un procent de 11% orășenești, urmat de județul Iași cu 807 din total și în județul Vaslui cu 417 kilometri și un procent de 20%, județul kilometri cu un procent de 10%. Vaslui Bacău 390 450 15% 17% Suceava Botoșani 628 422 23% 16% Iași Neamț 356 419 13% 16% Fig. 1.1.12 Drumuri naționale în Regiunea Nord – Est – km - 2019 Drumurile naționale care se Județul Bacău are o rețea de găsesc în regiunea nord – est însumează drumuri naționale de 450 kilometri, 2.665 de kilometri. Și pentru acestă județul Botoșani deține o rețea de 422 categorie de drumuri județul Suceava km, urmat de județul Neamț cu o rețea deține cel mai mare procent, de 23%, iar de drumuri naționale de 419 kilometri. pe ultimul loc se află județul Iași cu 356 Din punct de vedere a drumurilor kilometri. naționale județul Vaslui are în rețeaua sa o rețea de 390 kilometri. 22

Pagina 23

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Bacău 2.006 Vaslui 16% 1.809 15% Suceava Botoșani 2.517 2.158 21% 18% Neamț Iași 1.620 2.134 13% 17% Fig. 1.1.13 Drumuri județene și comunale în Regiunea Nord – Est - 2019 Și densitatea drumurilor La lungimea drumurilor județene județene și comunale este insuficient și comunale, pe primul loc se situează dezvoltată, fiind de 12.224 km. Cele mai județul Suceava, cu o rețea de drumuri slab dezvoltate județe în acest sens sunt de 2.517 km și un procent de 21% din județul Neamț cu 1.620 km și județul totalul drumurilor din Regiunea Nord – Vaslui cu 1.809 km. Est. Județul Iași deține o rețea de drumuri de 2.134 km, urmat de județul Botoșani cu 2.158 km de drumuri și județul Bacău cu o rețea de 2.006 km. Tabelul 1.1.6 Distanțe rutiere între principale județe și capitală Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui București Bacău - 193 130 58 151 83 294 Botoșani 193 - 125 145 42 258 499 Iași 130 187 - 139 145 71 430 Neamț 58 145 139 - 103 129 354 Suceava 151 42 145 103 - 216 457 Vaslui 83 258 71 129 216 - 359 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE După cum se observă în tabelul Din județul Suceava până la de mai sus, cel mai aproape municipiu capitala României sunt 457 km, iar din de capitala București este Bacăul fiind județul Iași sunt 430 km. în partea cea mai sudică a regiunii, la o Distanța din județul Vaslui la distanță de 294 km, iar cel mai capitala București este de 359 km, iar îndepărtat este municipiul Botoșani la din județul Neamț de 354 km. o distanță de 499 kilometri fiind situat în partea cea mai nordică. 23

Pagina 24

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.1.7 Lungimea căilor ferate în exploatare, pe categorii de linii de cale ferată - 2019 Categorii de căi Regiunea Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui ferate Nord Est Total 1614 221 161 290 173 520 249 Electrificată 663 189 0 137 89 248 0 Linii normale 1583 221 161 274 173 508 246 Linii normale cu 1043 109 161 145 99 338 191 o cale Linii normale cu 540 112 0 129 74 170 55 2 căi Din punct de vedere a Județul Iași are o infrastructură infrastructurii feroviare, în județele feroviară de 290 km, dintre care 274 Vaslui și Botoșani nu există căi km linii normale și 137 km linii electrificate. De asemenea în județul electrificate, județul Vaslui are o rețea Botoșani nu există căi feroviare cu 2 feroviară de 249 km doar de linii linii. normale, județul Bacău are o rețea de Cel mai dezvoltat municipiu din 221 km rețea feroviară dintre care 221 punct de vedere feroviar este județul km linii normale și 189 km linii Suceava cu 520 km de căi ferate, din electrificate iar județul Neamț are o care 508 km linii normale și 248 km rețea feroviară de 173 km, dintre care linii electrificate, iar cel mai slab 173 km rețea normală și 89 km rețea dezvoltat în acest sens este județul electrificată. Botoșani cu 161 km linii normale. 508 274 248 246 221 189 173 161 137 89 0 0 Bacău Botoșani Iași Neamț Suceava Vaslui Electrificată Linii normale Linii normale cu o cale Linii normale cu 2 căi Fig. 1.1.14 Lungimea căilor ferate în Regiunea Nord – Est 24

Pagina 25

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Investiții Zonele rurale sunt caracterizate Adăugând la toate aceste printr-un nivel redus de dezvoltare al elemente și lipsa locurilor de muncă, infrastructurii de bază – gradul redus de obținem un tablou al cauzelor care modernizare a drumurilor comunale determină migrarea tinerilor din mediul care determină o accesibilitate redusă rural fie către alte State Membre (în către centrele urbane (implicit la servicii căutarea unui loc de muncă), fie către de educație și sănătate), infrastructura zonele urbane dezvoltate. de utilități insuficient dezvoltată din Regiunea Nord – Est este punct de vedere cantitativ și calitativ în puternic influențată de următoarele: raport cu populația existentă, accesul • Nefinalizarea lucrărilor de investiții redus la internet și la serviciile aferente demarate în cadrul Programului Național societății informaționale. de Dezvoltare Locală; În cele mai multe cazuri • Capacitate insuficientă a infrastructura tehnică-edilitară existentă grădinițelor/numărului de locuri în este învechită, iar satele arondate nu raport cu populația preșcolară existentă; sunt conectate la rețele de utilități. Numărul insuficient de gradinițe Accesibilitatea și mobilitatea în existente în mediul rural – aspect interiorul localităților este limitată de confirmat și de datele statistice existente gradul avansat de uzură a străzilor (56% din totalul populației preșcolare orășenești, de lipsa/insuficiența locurilor are domiciliul în mediul rural și este de parcare, de foarte slaba prezență a deservită de doar 9% din numărul total unor forme alternative de transport de grădinițe). (biciclete, transport ecologic). • Starea avansată de degradare a unor Nivelul redus al investițiilor școli generale, grupuri școlare, inclusiv a private realizate, precum și efectele sălilor de sport aferente; crizei economice și financiare au condus • Dotare materială insuficientă pentru la o restrângere a locurilor de muncă atelierele din școli; existente. Lipsa locurilor de muncă • Mijloacele de transport insuficiente atractive, a oportunităților de petrecere pentru elevii din satele arondate a timpului liber determină numeroși orașelor; absolvenți de învațământ superior să își • Campusuri școlare insuficiente; stabilească domiciliul în alte zone, • În mediul rural există școli renovate urbane, mai dezvoltate. care au fost închise din lipsa de elevi; • Dotări insuficiente pentru cabinetele de terapie din învățământul special; 25

Pagina 26

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Investiții PNDL Fig 1.1.15 Solicitări de finanțări – PNDL – toate domeniile 2015-2016 Din harta de mai sus se observă Cele mai puține solicitări au venit faptul că cele mai multe solicitări de din partea unităților administrative finanțare au venit din partea unităților aparținând județelor Neamț, Vaslui și administrative din județele Iași, Suceava Bacău. și Botoșani. 26

Pagina 27

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.16 Solicitări de finanțări – PNDL – pe domenii de investiții 2015-2016 Din figura alăturată se poate standard adecvat unui stat membru al observa faptul că cele mai multe Uniunii Europene, creând condiții solicitări au fost pentru drumuri care optime pentru desfășurarea reprezintă o mare problemă pentru învățământului. toate unitățile administrative ale Și rețeaua edilitară ridică mari regiunii. probleme în acestă zonă, însă datorită De asemenea infrastructura diverselor fonduri alocate, lucrurile educațională trebuie adusă la un încep să urmeze un trend pozitiv. 27

Pagina 28

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.17 Obiective de investiții finalizate PNDL I Programul Național de PNDL reprezintă sursa Dezvoltare Locală, coordonat de principală de finanțare pentru Ministerul Dezvoltării Regionale și infrastructura locală și are la bază Administrației Publice, stabilește cadrul principiul conform căruia în fiecare legal pentru implementarea unor localitate din țară trebuie să fie asigurat proiecte de importanță națională, care un set minim de servicii publice (10S), susțin dezvoltarea regională prin în domeniile: sănătate, educație, apă – realizarea unor lucrări de infrastructură canalizare, energie termică și electrică, rutieră, tehnico-edilitară și socio- inclusiv iluminat public, transport / educativă. drumuri, salubrizare, cultură, culte, locuire și sport. 28

Pagina 29

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.1.18 Obiective de investiții finalizate PNDL II Subprograme: Programul se finanțează din Subprogramul „Modernizarea transferuri de la bugetul de stat, în satului românesc” limita fondurilor aprobate anual în Subprogramul „Regenerarea bugetul MDRAP, din fonduri aprobate urbană a municipiilor și orașelor” anual cu această destinație în bugetele Subprogramul „Infrastructură locale ale unităților administrativla nivel județean” teritoriale beneficiare și din alte surse Cea de-a doua etapă a legal constituite. programului finanțează 9.500 de obiective de investiții, dintre care 2.500 de creșe și grădinițe, 2.000 de școli și 5.000 de alte obiective (din toate domeniile eligibile). Pentru aceste investiții sunt alocate fonduri în valoare de 30 de miliarde de lei credite de angajament. 29

Pagina 30

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 1.2. Prezentare generală, județul Iași Fig. 1.2.1 Harta județul Iași • Suprafață: 5.476 km2; Distanțe rutiere: Transport aerian: • Populație rezidentă: București – 389 km 22 destinații 792.692 locuitori; Oradea – 565 km Rute interne: Arad – 678 km București; • Drumuri publice: 3.297 Constanța – 423 km Timișoara; km - din care drumuri Chișinău – 170 km Oradea (via București). naționale: 356 km; Cernăuți – 230 km Rute externe: • Linii de cale ferată: 291 Botoșani – 123 km Viena, Londra, Tel Aviv, km - din care Suceava – 148 km Paris, Roma, Bruxelles, electrificate: 137 km. Piatra Neamț – 135 km Koln, Munchen, Larnaca, Bacău – 128 km Barcelona, Milano, Vaslui – 73 km Veneția, Catania, Bologna, Galați – 221 km Dortmund, Eindhoven, Malmo, Salonic, Billund. 30

Pagina 31

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Populația județului Iași Situat în nord-estul României, 2020 12% 18% județul Iași face parte din Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Delimitat la est de râul Prut și de 19% 12% granița României cu Republica Moldova, județul Iași asigură o importantă punte de legătură funcțională, economică dar și 14% 25% socială între țara noastră și spațiul estic, extracomunitar. Totodată, această poziționare Bacău Botoșani Iași geografică „la est de vest, la vest de est” îi Neamț Suceava Vaslui conferă o serie de caracteristici distincte, Fig. 1.2.3 Populația rezidentă în Regiunea N-E care decurg direct din situarea în cea mai săracă regiune a României și a Uniunii La nivel regional, Iași reprezintă Europene, la interferența cu influențele cel mai mare județ ca populație, culturale venite din zona estică. însumând 25% din totalul înregistrat în Municipiul Iași, reședința de regiunea Nord-Est. județ, păstrează eleganța și elitismul de Cu o suprafață de 5.476 km², și o fostă capitală a regiunii istorice Moldova concentrare masivă a locuitorilor în și a României, între anii 1916 și 1918, municipiul Iași, județul are o densitate a constituind un spațiu în puternic populației ridicată, de 144,76 contrast cu restul teritoriului județean. locuitori/km2, semnificativ mai mare Nivelul său de dezvoltare îl decât media regională de 86,41 poziționează ca principalul centru urban locuitori/km2 și cea națională de 81,08 din nord-estul României, pol național de locuitori/km2. creștere cu rol important la nivelul Privind distribuția pe medii de întregii regiuni. locuire, se remarcă un grad ridicat de ruralitate, în contextul în care, în județul 791.753 793.559 792.692 Iași, 53% din populație trăiește în mediul 789.935 787.589 788.659 rural (față de 46% media națională), pe teritoriul a 93 de comune. 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Mediul urban este compus din cinci unități administrative, dintre care Fig. 1.2.2 Evoluția populației rezidente în Iași municipiul Iași este cea mai mare așezare urbană. Potrivit datelor furnizate de Sistemul urban al județului Iași Institutul Național de Statistică, este, așadar, un sistem de tip policentric populația rezidentă a județului este în cu relații mono-direcționate, dominat de creștere cu 5.103 persoane, înregistrând Iași. 792.692 locuitori în anul 2020, față de 787.589 locuitori în 2015. 31

Pagina 32

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.2.1 Structura mediului de afaceri în județul Iasi din care: pe clase de mărime, după numărul de salariați Nr. Județul Iași Total salariați Activități (secțiuni CAEN, Rev. 2) 250 și 0-9 10-49 50-249 peste Agricultură, vânătoare și silvicultură 447 388 51 5 3 4.023 Industrie extractivă 13 9 4 0 0 209 Industrie prelucrătoare 1.607 1.273 248 69 17 27.331 Energie electrică și termică, gaze și apă 77 61 6 7 3 5.909 Construcții 2.057 1.735 274 46 2 12.029 Comerț 5.345 4.911 402 30 2 26.596 Hoteluri și restaurante 720 550 147 22 1 5.833 Transport și depozitare 1.438 1.305 115 15 3 7.987 Informații și comunicare 1.115 988 99 24 4 12.027 Intermedieri financiare și asigurări 232 218 13 1 0 2.010 Tranzacții imobiliare 694 671 21 2 0 1.090 Activități profesionale, științifice și 2.354 2.255 86 12 1 5.514 tehnice Activități de servicii administrative și 727 627 76 16 8 15.373 activități de servicii suport Învățământ 253 231 22 0 0 18.224 Sănătate și asistență socială 779 719 56 3 1 20.286 Activități de spectacole, culturale si 345 324 19 2 0 2.462 recreative Alte activități de servicii 623 595 23 5 0 2.457 Total 18.826 16.860 1662 259 45 169.360 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019 Cea mai mare parte a salariaților, Mediul de afaceri local este un număr de 27.331 persoane, sunt dominat de comerț, cu un număr de angajați în domeniul industriei, repectiv 5.345 societăți, domeniul construcțiilor în industria prelucrătoare. cu 2.057 societăți și domeniul de 26.596 de salariați regăsim în activități profesionale și științifice cu domeniul comerțului și 20.286 de 2.354 de societăți. salariați în domeniul sănătății și În județul Iași cele mai multe asistenței sociale. societăți au un număr mic de salariați, În învățământ erau angajate respectiv 16.860 de societăți au până la 18.224 de persoane în anul 2019, iar în 9 angajați, 1.662 de societăți au între 10 domeniul serviciilor erau angajate și 49 de angajați, 259 de societăți au 15.373 de persoane. între 50 și 249 de salariați și doar 45 În cifre absolute, în județul Iași în societăți au peste 250 de angajați. anul 2019 erau angajate 169.360 de persoane, în cadrul a 18.826 societăți. 32

Pagina 33

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabelul 1.2.2 Structura mediului de afaceri în județul Iași Județul Iași Cifra de Activități(sețiuni CAEN, Rev. 2) afaceri mil. lei Industria extractivă 519 Industrie prelucrătoare 8.011 Energie electrică și termică, gaze și apă 688 Construcții 3.986 Comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea și întreținerea 17.270 autovehiculelor și motocicletelor și a bunurilor personale și casnice Hoteluri și restaurante 893 Transport si depozitare 1.941 Informații și comunicații 2.467 Tranzacții imobiliare și activități prestate întreprinderilor 2.716 Învățământ 48 Sănătate și asistență socială 460 Alte activități de servicii colective, sociale și personale 576 Total 39.574 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de INSSE 2019 În ceea ce privește cifra de Domeniul transporturilor din afaceri generată de întreprinderile județul Iași a avut în anul 2019 o cifră ieșene, 43,64% provine din sectorul de afaceri de 1.941 milioane de lei. comerțului, 20,24% din industrie, Domeniul energiei a avut în anul 10,07% din construcții, 6,86% din 2019 o cifră de afaceri de 688 milioane tranzacții, 6,23% din informații și de lei. telecomunicații și cele mai puține Valori mai mici s-au înregistrat în încasări se înregistrează în sectorul domeniul industriei extractive, unde învățământului și al sănătății. cifra de afaceri în anul 2019 a fost de În anul 2019, în domeniul 519 milioane de lei și în domeniul comerțului cifra de afaceri a însumat turismului care a înregistrat o cifră de 17.270 milioane de lei, în domeniul afaceri de 893 milioane de lei. industriei cifra de afaceri a însumat În domeniul sănătății s-a 8.011 milioane de lei, iar în domeniul înregistrat o cifră de afaceri de 460 construcțiilor 3.986 milioane de lei. milioane de lei, iar în învățământ s-a În domeniul tranzacțiilor înregistrat o cifră de afaceri de doar 48 mobiliare, cifra de afaceri a fost de milioane de lei. 2.716 milioane de lei. Domeniul alte activități și servicii În domeniul informațiilor și a a înregistrat o cifră de afaceri de 576 comunicațiilor cifra de afaceri în 2019 a milioane de lei în anul 2019 în județul fost de 2.467 milioane de lei. Iași. 33

Pagina 34

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 1.2.4 Grupuri de Acțiune Locală în județul Iași G.A.L. – urile sunt Grupurile de Prin consultatea actorilor locali Acțiune Locală, și reprezintă parteneriate importanți, se stabilesc prioritățile de de tip public-privat, în care partea publică finanțare ale teritoriului. deține un procent de 49%, la nivel Fiecare GAL își propune un număr decizional de alcătuire și 51% este de 6-7 linii de finanțare prioritare pentru deținut de partea privată. zonă. Stabilirea liniilor de finanțare Aceste grupuri au un rol important prioritare pentru zonă depinde de în mediul rural, contribuind la specificul zonei și cerințelor actorilor de dezvoltarea zonei de pe raza teritoriului la ședințele de consultare publică. de activitate (mai multe comune grupate), În linii mari măsurile cuprinse în având propriile bugete de finanțare a PNDR 2014-2020 sunt adaptate la proiectelor de tip: organizare de activități specificul zonal și la nevoile specifice non-agricole, dezvoltarea de întreprinderi dintr-un anumit areal geografic însă dacă mici, dezvoltare locală și infrastructură echipa GAL identifică niște nevoi speciale etc. care nu se regăsesc în liniile de finanțare Obiectivul GAL-ului este naționale, ea are libertatea de a crea o dezvoltarea zonei în care își desfășoară nouă măsură atipică și inovativă pentru a activitatea. satisface nevoile din zona de activitate. 34

Pagina 35

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 1.3. Prezentarea generală a comunei Răchiteni Fig. 1.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni Din punct de vedere Comuna se învecinează: administrativ, comuna Răchiteni este • Nord – com. Alexandru I. Cuza, jud. Iasi; situată în partea de vest a județului Iași. • Nord-Vest – com. Mircesti, jud. Iasi; Accesul către comună este • Vest – com. Gherăești, jud. Neamț; asigurat prin drumul județean DJ 201C • Sud – com. Tămășeni, jud. Neamț; prin care se asigură legătura cu • Sud-Vest – com. Săbaoani, jud. Neamț; teritoriile administrative învecinate și • Nord-Est – com. Butea, jud. Iași. cu Municipiul Neamț. Evenimente locale: Numele localităților Suprafață: 1.583 ha Zilele comunei aflate în administrație: Populație: 3.245 Facilități oferite • Răchiteni; Nr. locuințe: 1.101 investitorilor: • Izvoarele; Nr. grădinițe: 2 Teren • Ursărești. Nr. școli: 2 Forță de muncă 35

Pagina 36

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL – COMUNA RĂCHITENI 2.1. Așezarea geografică Fig. 2.1.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași Comuna Răchiteni se află la Marginea, Solca, Cacica, marginea vestică a județului Iași, la Paltinoasa; spre sud, de valea Moldovei și limita cu județul Neamț, situat pe malul în continuare, peste Siret, de șaua drept al Siretului. Ruginoasa; către est, prin o serie Din punct de vedere de depresiuni de contact dintre culmea geomorfologic, teritoriul comunei Bour–Dealul Mare și Câmpia Răchiteni aparține sectorului nordic al Moldovei, pe aliniamentul Podișului Central Moldovenesc. Situat în localităților: Tg. Frumos, Cotnari, Hârlău, nord – vestul Podișului Moldovei, Podișul Flămânzi, Botoșani, Dorohoi, Sucevei este delimitat în vest, față de Pomirla, iar către nord, limita Carpați, prin seria de depresiuni de tip Podișului Sucevei coincide cu hotarul subcarpatic, pe aliniamentul localităților: țării. Straja, 36

Pagina 37

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 2.1.2 Amplasarea geomorfologică a comunei Răchiteni Petrografic, acest podiș este Structura monoclinală și prezența alcătuit dintr-o alternanță de argile, orizonturilor de roci dure determină marne, nisipuri, gresii, calcare oolitice și predominanța reliefului structural: conglomerate, dispuse monoclinal, toate cuestele Hărmănești, Lespezi, Tudora în aparținând sarmațianului inferior, la masivul Dealul Mare; suprafețe nord de paralela orașului Fălticeni și structurale dispuse pe nivelul sarmațianului superior în sud. Broscăroaia – Lalu (nord de Ruginoasa) Relieful podișului înregistrează și nivelul Singeap în Dealul Mare. altitudini între 190m (confluența Interfluviul dintre Suceava și Siret Moldovei cu Siretul) și 692m (vârful ca și cel dintre Suceava și Moldova, Ciungilor). Peste 54% din suprafața sa se corespund unor înălțimi deluroase de situează la altitudini cuprinse între 300 peste 500m, ce aparțin, primul, si 500m, 35% între 200 – 300m, 4% Dealurilor Dragomirnei, iar cel de al depășesc 500m, iar 5 % sub 200m. doilea Platoului Tătăruși. Media ponderată este de 342m. Spre est, aceste înălțimi domină Media ponderată a densității rețelei de culoarul Siretului, mărginit spre stânga văi este de 0,52km/km2. de cel de-al treilea aliniament de înălțimi, Media ponderată a energiei de corespunzătoare culmii Siretului. relief este de 154m. Coeficientul Suspendată cu 200–300m deasupra văii varietății de relief este de 38,10. Siretului, această culme este fragmentată în masive deluroase distincte: Dealul Bour, Hopai, Crivăț, Dealul Mare, Holm etc. 37

Pagina 38

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.2. Geologie Fig. 2.2.2 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași Sub raport geologic, se încadrează Aria vorlandului este acoperită de în unitatea geologică Platforma o cuvertură sedimentară mai nouă, Moldovenescă (o prelungire a Platformei cretacică și miopliocenă, mai dezvoltată în Ruse) - unitate structurală majoră - ce are apropierea orogenului carpatic și care se soclul alcătuit din șisturi cristaline, iar reduce treptat, atât ca grosime cât și ca cuvertura din formațiuni sedimentare. termeni, pe măsură ce se deplasează către Acestea sunt dispuse transgresiv și est. discordant peste soclu(fundament). Grosimea cuverturii Platformei Fundamentul reprezintă etapa de Moldovenești este de circa 1200-1400m, geosinclinal, în care s-au manifestat, depozitele sedimentare de pe raza intense procese geodinamice (orogeneza, comunei Miroslava aparținând cuverturii. metamorfism, magmatism), finalizată prin Platforma Moldovenească este o unitate sisteme orogenetice distincte. rigidă, stabilă, fiind considerată a fi cea Tectonica fundamentului este mai veche platformă ce s-a consolidat în relizată de un mănunchi de falii, răsfirate, Proterozoicul mediu. orientate pe direcția SE-Nv, cu tendința de dirijare NNV–N. 38

Pagina 39

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fig. 2.2.3 Geologie – comuna Răchiteni, județul Iași Pe cuprinsul platformei aflorează Bassarabianului îi revin argilele și de la nord la sud, în sensul retragerii nisipurile în partea sa inferioară și Mării sarmatice, toate subetajele calcarele oolitice. Sarmațianului: Buglovian, Volhinian, Chersonianul este preponderant Basarabian, Chersonian și Meoțian. nisipos, cu intercalații de calcare și argile. Buglovianul aflorează în partea Meoțianul apare în general legat nordică, între Prut și Valea Bașeului și de chersonian ca arie de dezvoltare și este Siret și Valea Sucevei, reprezentat prin marcat de prezența unui nivel de cinerite, depozite argiloase și nisipoase cărora li se gresii în plăci și conglometare, care adaugă calcare recifale. încheie sedimentarea. La nivelul Volhinianului, se Modalitatea de acționare a acestor modifică morfologia bazinului de factori s-au aflat în strânsă legătură atât sedimentare și se creează condiții faciale cu materialul asupra căruia s-a acționat– diferite de acumulare a sedimentelor. roca, dar și cu modul de dispunere a La est de linia Siretului se depun stratelor–structura. depozite predominant argiloase, cu Configurația actuală s-a desăvârșit intercalații subțiri de gresii și calcare; ca urmare a unei evoluții geologice depozitele devin predominant arenitice îndelungate, realizate de la sfârșitul (nisipoase), cu intercalații de gresii și miocenului și care continuă și-n prezent. calcare oolitice. (un rol important avându-l factorii modelatori). 39

Pagina 40

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.3. Relief Fig. 2.3.1 Amplasarea comunei Răchiteni în județul Iași - relief Relieful actual derivă dintr-o Interfluviile, cu altitudini de 350câmpie sermatopliocenă, înălțată, 400m, au aspect de platou. fragmentată și transformată într-o Particularitățile lito-stratigrafice, regiune de platouri, coline și dealuri. aferente municipiului Iași, sunt Format din interfluvii despărțite subordonate ariei Podișului Moldovenesc de văi largi este însoțit de terase bine și respectă în linii generale, ansamblul dezvoltate, propice pentru construcții. morfo-structural al acestuia. 40

Pagina 41

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.4. Tectonică Fig 2.4.1 Harta riscului seismic Sub aspect geologicotectonic, zona studiată se află în condițiile specifice județului Iași, găsindu-se sub influența cutremurelor de tip “moldavic" ce au epicentrul în zona Vrancei. Zona Vrancea este principala sursă seismică din țară, dar pe teritoriul României se manifestă mai multe categorii de cutremure, după cum urmează: Fig 2.4.2 Harta riscului seismic • Superficiale - cu adâncimea de focar sub 5 km; • Crustale (denumite normale) - cu adâncimea de focar între 5 și 30 km; • Intermediare - cu adâncimea de focar între 70 și 170 km. Din punct de vedere seismic, teritoriul studiat se află în zona de influență a cutremurelor de tip moldavic cu hipocentrul în zona Vrancea, la adâncimi de 90 ÷ 150 km și se încadrează conform Codului de proiectare seismică indicativ P 100-1/2006 (“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri”) în zona de hazard seismic C, cu o valoare a accelerației orizontale a terenului ag = 0,25 g, și o perioadă de colț TC = 0,7 sec. 41

Pagina 42

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.5. Climă Fig 2.5.1 Harta climatică Climatul are un caracter temperat Cea mai mică cantitate de continental cu unele particularități precipitații se înregistrează în luna determinate de altitudine, circulația ianuarie - 19,6 mm, iar maximul în luna atmosferică, formele și fragmentarea iunie - 78,8 mm. reliefului. Iernile sunt friguroase și Trecerea de la anotimpul rece la umede, iar verile călduroase. cel cald și invers se face brusc; există mari Temperatura medie anuală la diferențe de temperatură între luna stația meteorologică Roman este de martie și luna mai. +8,50C, prezentând: temperatura medie a Numărul mediu multianual al lunii celei mai calde = 19,9OC (iulie) și zilelor cu ingheț fiind de peste 120 zile pe temperatura medie lunară negativă = - an, 40–50 zile de iarnă, peste 75 zile de 4,5OC (decembrie). vară, amplitudini termice de peste 750 C, Temperatura maximă absolută înghețuri de durată pe culoarele văilor înregistrată este de +38,20C (în data de Prut, Jijia, Bahlui, Sitna, variații mari în 17.08.1952) și temperatura minimă regimul anual, sezonier, lunar al absolută înregistrată este de -33,20C (în precipitațiilor (ploile au caracter data de 20.02.1954), în acest context torențial), sunt frecvente secetele. rezultând o valoare a amplitudinii termice Precipitațiile au o răspândire absolute de 71,40 0C. inegală, cu cantități mai mari în zonele de Aceste diferențieri mari termice deal și podiș, din nord și vest (600mm sunt rezultatul acțiunii combinate a anual) și cantități mai mici în zonele de radiației solare, a circulației maselor de depresiune și luncă (400-500mm anual). aer și caracteristicile suprafeței active din Vânturile zona văii Siretului. dominante actionează pe direcția nord- Precipitațiile atmosferice au media vest, sud-est. Tip climatic I. anuală de 519,4 mm/an. 42

Pagina 43

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.6. Hidrografie Fig 2.6.1 Inundații în România Bazinul Siretului, dezvoltat Ca urmare, la vărsare ajunge cu un asimetric, își culege apele de pe versanții volum mediu de apă de 190mc/s, cel mai estici ai Carpaților Orientali care, spre mare debit al unui râu intern din țara deosebire de cei vestici, au umiditatea noastră. mai slabă, datorită caracterului Referitor la repartiția sezonieră a descendent al maselor de aer oceanic ce scurgerii medii se observă mai întâi ca și-au lăsat o mare parte din vaporii de apă volumul maxim al acesteia se la traversarea culmilor muntoase. înregistrează primăvara (45 - 50%), Excepție face partea nordică, aflată viiturile însă producându-se mai direct sub influența unor mase de aer târziu(aprilie–mai). nordice baltice, mai umede. Vara, datorită precipitațiilor Cu toate acestea, precipitațiile din abundente din nord ca și acelor care se zona montană fiind bogate, Siretul produc în mod obișnuit în Carpații primește suficiente ape prin afluenții din Orientali, scurgerea se menține destul de Carpați care, rând pe rând de la izvoare și ridicată (25–35%) față de sezonul de până la vărsare, îi măresc debitul și îi iarnă când înghețul de lungă durată compensează pierderile cauzate prin împiedică formarea scurgerii superficiale, infiltrație și evaporare. volumul ei fiind în general de 10–15%. 43

Pagina 44

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 În condițiile vecinătății obcinelor Ele pot fi ape freatice localizate în și a precipitațiilor bogate, rețeaua orizontul acvifer de suprafață și ape hidrografică ce aparține bazinului Sucevei suprafreatice, situate deasupra celor și Moldovei, prezintă un regim al scurgerii freatice și cu caracter temporar; ape medii asemănător cu cel al Carpaților ascendente, de adâncime care, prinse în Orientali, cu valori maxime primăvara orizonturi acvifere între strate (aprilie–mai) și ridicate vara. impermeabile, intră în legătură cu apele Rețeaua hidrografică este formată de suprafață într-un timp mai îndelungat. din cursul de apă Siret. Zona cuprinde ape dulci și Poziția apelor freatice din zonele sulfatate, alcaline sau sărate, au un de podiș evidențiază în multe cazuri o caracter fosil fiind cantonate în pantă de scurgere monoclinală. sedimentele marine din nordul Podișului Ca urmare, ele sunt intersectate de Moldovenesc. văile subsecvente, ceea ce favorizează Apele subterane sunt cantonate în apariția de izvoare la baza cuestelor: intercalațiile permeabile ale substratului Călinești, Dragomirna în masivul Zaranca geologic Sarmațian, precum și în baza – Dragomirna, Hărmănești, Lespezi, depozitelor cuaternare a complexului Tudora în masivul Dealul Mare. nisipos, fiind întâlnită la adâncimi ce Precipitațiile și repartiția lor variază de la 2-20m pe terase și uniformă în timpul anului dau un caracter interfluvii. În perioadele bogate în permanent apelor freatice, care precipitații, sub cornișă, în prima treime a alimentează continuu râurile, sau acolo versanților, în unele zone apar la zi unde panta este mică și drenajul slab izvoare de coastă. contribuie la formarea mlaștinilor. După natura lor, apele subterane se împart în două categorii: ape descendente care, situate în orizonturile superioare ale scoarței terestre, sunt în directă legatură cu apele de la suprafață și cu precipitațiile atmosferice. 44

Pagina 45

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.7. Vegetație și faună Fig 2.7.1 Vegetație - comuna Răchiteni Din punct de vedere geobotanic Pe văile care străbat teritoriul teritoriul comunei Răchiteni aparține în comunei, cu soluri fertile și conținut întregime subzonei silvostepei. ridicat de apă se instalează o vegetație Vegetația lemnoasă din pădurile mezofilă și hidrofilă reprezentată de: Găvrilan și Bou Bătrân este reprezentată specii de Lolium perene, Agropyron prin plantații silvice (487 hectare) ce repens, Dactylis aglomerata, Festuca cuprind următoarele specii: sunt formate pratensis. din carpen, tei, ulm și ștejar. Mai În zonele cu exces permanent de menționăm și specii de arbori și arbuști umiditate provenit din apa freatică ca: alunul, cornul, păducelul, porumbarul predomină vegetația hidrofilă: stuf și trandafirul sălbatic. (Phragmitas), rogozul (Carex vulpina), În partea de vest a satului papura (Typha), rugina (Juncus Răchiteni se află lunca Siretului unde conglomeratus). predomină răchita, plop, sânger și În intravilan este o vegetație salcâmi. În apropierea bălților crește o abundentă datorită pomilor fructiferi vegetație formată din pipirig, stuf, papură, plantați de cetățeni, caracteristic fiind rogoz și altele. nucul. 45

Pagina 46

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Fauna este una săracă, fiind mult mai diminuată în urma expansiunii activităților umane, având aspecte atât celei de stepă (mici rozătoare), cât și ale celei de pădure. Fauna pădurilor era mult mai abundentă în trecut, când nu era așa mult vânată de om. În prezent, din cauza Fig. 2.7.2 Porc mistreț creșterii densității populației și a reducerii suprafeței ocupată cu păduri, fauna este mult stânjenită în înmulțirea și răspândirea ei. Dintre mamifere, sunt mai comune: • vulpea (Vulpes vulpes), • mistrețul (Sus scrofa), • căprioara (Capreolus capreolus), • iepurele (Lepus europaeus), • veverița (Sciurus vulgaris), • bursucul (Meles meles), Fig. 2.7.3 Căprioara • jderul (Martes martes), • dihorul (Putorius putorius), • pisica sălbatică (Felis silvestris), • diverși șoareci de pădure etc. Fig. 2.7.4 Jderul 46

Pagina 47

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 În această zonă se mai întâlnesc, în număr redus, rozătoarele, reprezentate îndeosebi prin rozătoare vătămătoare culturilor, ca: • popândăul (Citellus citellus), • hârciogul (Cricetus cricetus), • Iepurele de câmp (Lepus europeaus), • cățelul pământului (Spalax sp.), • șoareci de câmp (Microtus arvalis). Fig. 2.7.5 Cucuveaua Dintre păsările mici abundă: • ciocârlia de câmp (Alauda arvensis), • huhurez (Strix nebulosa), • mierlă (Turdus merula merula), • rândunică(Hirundo rustica rustica), • lăstun(Riparia riparia), • cucuveaua(Athene noctua), • dumbrăveancă(Coracias garrulus), Fig. 2.7.6 Ciocârlia de câmp • ciocănitoarea pestriță (Dendrocopos major), • stârcul cenușiu(Ardea cinerea), • găinușa de baltă (Gallinula chloropus), • cristeiul de baltă(Rallus aquaticus), • lișița(Fulica atra), • grauri (Sturnus vulgaris), • vrăbii (Passer domesticus) și ciori (Corvus sp.). Dintre păsările mari, mai specifice sunt: • prepelița (Coturnix coturnix), • potârnichea (Perdixperdix), Fig. 2.7.7 Stârcul cenușiu • fazanul (Phasianus colchicus). 47

Pagina 48

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Situl Natura 2000 “Râul Siret între Pașcani și Roman” Fig. 2.7.8 Situl Natura 2000 “Râul Siret între Pașcani și Roman” Siturile Natura 2000 ROSCI0378 Se protejează: 22 specii de păsări Râul Siret între Pașcani și Roman și enumerate în Anexa I a Directivei ROSPA0072 Lunca Siretului Mijlociu. “Habitate”, dintre care mai cunoscute: Situl de importanță comunitară barza albă, barza neagră, cormoranul mic, ROSCI0378 Râul Siret între Pașcani și lopătarul, pescărușul albastru, vânturelul Roman se suprapune în cea mai mare de seară, ciocârlia de pădure; sunt specii parte cu aria de protecție specială care necesită protecție strictă; avifaunistică ROSPA0072 Lunca Siretului • 19 specii de păsări enumerate în Mijlociu. diferite convenții internaționale și liste Aria naturală protejată ROSCI0378 roșii, aflate în diferite grade de Râul Siret între Pașcani și Roman are vulnerabilitate, dintre care cele mai 3711 ha și se întinde pe două județe - 61 cunoscute: rațe sălbatice, pescăruși, % județul Iași, 39 % județul Neamț. șorecarul, șoimul rândunelelor, Aceasta este de fapt o zonă umedă din vânturelul roșu, nagâțul; ele necesită regiunea biogeografică continentală măsuri speciale de management. reprezentând habitat specific pentru trei specii de mamifere de interes comunitar și cinci specii de reptile și amfibieni și patru specii de pești, de asemenea, de interes comunitar. 48

Pagina 49

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Situl Natura 2000 “Lunca Siretului Mijlociu” Fig. 2.7.9 Situl Natura 2000 “Lunca Siretului Mijlociu” Aria naturală protejată ROSPA0072 Peisaj cu capacitate mare de Lunca Siretului Mijlociu se întinde pe o recuperare de-a lungul cursului superior suprafață de 10455 ha, acoperind trei a râului Siret, reprezentată de meandre, județe - 31 % județul Iași, 52% județul zone împădurite și pășuni mezofile. Râul Neamț și 17 % județul Bacău. este populat de Lutra iar în canalele și brațuri moarte speciile de pești Rhodeus Acesta aparține regiunii sericeus amarus, Cobitis taenia sunt biogeografice continentală și reprezintă prezente. una dintre principalele zone de hrănire și Râul și împrejurimile sale par odihnă pentru populațiile de păsări importante pentru speciile migratoare de acvatice care urmăresc extremitatea păsări ca de exemplu Ciconia nigra sau estică a arcului carpatic și se Falco vespertinus. concentrează toamna pe Valea și Lunca Este printre puținele situri Siretului în drumul lor spre bălțile desemnate pentru Emys orbicularis. De Dunării sau spre teritoriile de cuibărit din importanță ridicată și pentru speciile de nord, primăvara. amfibieni Bombina și Triturus. 49

Pagina 50

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 2.8. Soluri Caracteristica învelișului de sol, a Cernoziomurile comunei Răchiteni, o constituie Ocupă suprafețe mai restrânse, predominarea cernoziomurilor și a corespunzătoare fragmentelor de terase solurilor aluviale . joase și glacisurilor coluviale (sau Suprafețe mai mici ocupă solurile coluvio-proluviale) uscate, și la contactul hidromorfe, solurile neevoluate și cu șesul văilor. trunchiate și complexele de soluri. Cernoziomurile tipice apar și pe Cernoziomurile cambice versanți cu pante moderate 5-10s. Sunt solurile zonale ale regiunii de Din cauza acțiunii de spălare a silvostepă în care se plasează acest apelor de șiroire și a carbonaților care teritoriu și le întâlnim pe toate platourile sunt levigați mai puțin, aflându-se mai largi interfluviale și pe terenurile slab aproape de suprafață (40-50m) adică înclinate (cu eroziune slabă, până la sub orizontul A, aceste soluri incomplet imperceptibilă) din partea superioară a evoluate prezintă o morfologie în care versanților, mai sus de curba de 150-160 orizonturile nu sunt clar diferențiate – de m. tipul A/B, C sau A, A/C, C. Cernoziomurile cambice au o Orizontul A este subțire (15-30 morfologie de tip A, B, C în care orizontul cm), conținând humus (1,1-4%), azot A are o grosime de 40-45 cm, iar (0,15-0,22%), fosfor mobil (2-18 orizontul B de 30-40 cm. Aceste soluri se mg/100 g sol), potasiu mobil (12-21 și caracterizează prin conținut ridicat de peste 50 mg/100 g sol), reacție neutră humus, grad ridicat de saturație în baze slab alcalină (pH=6,8-8,3) cu o structură (85-90%) activitate biologică bună, glomerurală și textură predominant capacitate ridicată de nitrificare și sunt lutoasă. slab erodate. Pe teritoriul comunei RĂCHITENI Pentru mărirea producției nu sunt sunt multe varietăți determinate fie de necesare măsuri pedoameliorative gradul de eroziune, fie de compactizare a specifice, ci numai parțial îngrășăminte rocii, fie de apa freatică aflată aproape de chimice, irigații. suprafață, fie de existența sărurilor sau a Acolo unde panta este mai mare fragmentelor de rocă calcaroasă. sunt necesare măsuri antierozionale Sunt soluri mai bune pentru (arături pe curba de nivel, culturi în fâșii cultură, însă și cu luarea unor măsuri sau benzi înierbate) și măsuri de pedoameliorative pentru fiecare subtip refacere a grosimii orizontului cu humus în parte. prin: gunoi de grajd, doze mărite de îngrășăminte chimice, adâncirea treptată a arăturii. 50

Pagina 51

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Solurile aluviale Se dezvoltă în suprafață pe lunca Solurile coluviale și coluvioSiretului și pe arii mai restrânse în șesul proluviale ocupă suprafețe restrânse la afluenților acestuia. contactul șesului cu versanții sau pe văile S-au format pe depozite fluviatile înguste . unele cu textură mai ușoară luto- Aceste soluri s-au dezvoltat pe nisipoasă, altele cu textură mai grea, depunerile coluviale și proluvioluto-argiloasă și argiloasă. coluviale, au o textură lutoasă și luto- Alte aluviuni sunt atat de tinere argiloasă, iar conținutul în humus încât pe profil apare stratificația variază între 2,6-4% cu pH 7,1-8. depunerilor în loc de orizontul de sol. Sunt necesare măsuri În cadrul solurilor aluviale se hidroameliorative pentru coborârea întâlnesc soluri îngropate. nivelului hidrostatic și folosirea Solurile aluviale sunt slabe, îngrășămintelor chimice și organice. moderate sau bogate în humus, cu Sunt pretabile pentru culturile de predominarea celor moderate. cereale, pășuni și fânețe. Orizonturile sunt slab diferențiate, În afara acestor tipuri de soluri, pe drenajul este moderat până la insuficient teritoriul comunei Răchiteni au fost (datorită texturii) și cu manifestări de identificate următoarele clase de sol: gleizare în partea superioară, datorită Cernisoluri, Luvisoluri, Cambisoluri, stratului de apă subterană la mică Hidrisoluri, Protisoluri și Antrisoluri. adâncime (2-3 m). Ravenele, sunt rezultatul eroziunii Caracteristicile chimice bune ale în adâncime. acestor soluri denotă că sunt terenuri La ploi torențiale procesul de bune pentru culturile prășitoare, eroziune în adâncime continuă. cerealiere și masă verde. Pentru evitarea inundațiilor și pentru coborârea nivelului freatic sunt necesare unele măsuri hidroameliorative. Pentru creșterea productivității lor sunt necesare îngrășăminte chimice și organice. 51

Pagina 52

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 3. ACTIVITĂȚI ECONOMICE – COMUNA RĂCHITENI 3.1. Activitatea economică generală În prezent, deși situația economică Relația cu orașele Roman și Iași a județului Iași a devenit mai bună, mai este constituită în principal din ales din perspectiva investițiilor străine în deplasările pentru muncă (navetismul), domeniul industrial, domeniul serviciilor aprovizionarea cu produse și bunuri de IT, investiții care pot asigura noi locuri de larg consum, sau, dimpotrivă, pentru muncă, numeroși locuitori ai comunei, comercializarea în special a produselor optează pentru munca în afara țării, în agroalimentare, cât și din deplasările timp ce, mare parte a tinerilor rămân să pentru învățământ preuniversitar, pentru lucreze, după terminarea studiilor serviciile specializate din domeniul superioare, în orașul Iași. sănătății, pentru serviciile financiar- Locuitorii rămași în comună se bancare, etc. ocupă îndeosebi cu comerțul și Aceste relații sunt facilitate de agricultura. transportul în comun organizat prin Relațiile economice ale comunei rețeaua de autobuze și microbuze între Răchiteni se realizează prin interacțiunea comuna Răchiteni și orașele Roman și cu comunele învecinate, cu zonele urbane Iași. apropiate dar și cu străinătatea. Relațiile cu zonele urbane se Referitor la calitatea vieții, situația realizează în dublu sens, dar nu sunt prea este departe de nivelul la care s-a ajuns în solide datorită distanței mari. statele dezvoltate ale UE, la care România Orașele Roman și Iași devin piață de se raportează de mai mult de un deceniu. desfacere a surplusului de produse Gradul de acoperire cu rețelele de agricole rezultat în gospodăriile din utilități este mediu, drumurile ridică comună, și sursă de aprovizionare cu probleme de accesibilitate, serviciile bunuri și produse de larg consum pentru publice sunt puține iar nivelul de societățile comerciale care funcționează informare este și el scăzut. în comună. Între comuna Răchiteni și Alte relații se desfășoară cu comunele învecinate se conturează un străinătatea, prin perspectiva persoanelor sistem de relații de cooperare, colaborare din comună, plecate la muncă în diferite și coordonare în vederea implementării țări din Europa. strategiilor locale de dezvoltare, pentru Repatrierea valutei de către cei conservarea patrimoniului rural și care lucrează în străinătate contribuie, cultural, în scopul dezvoltării mediului într-o anumită măsură, la ridicarea economic, dezvoltării edilitare și a standardului de viață, chiar dacă cea mai infrastructurii de transport. mare parte a investițiilor sunt orientate în construcția de locuințe și cumpărarea de bunuri, prea puține fiind direcționate în domeniul antreprenoriatului. 52

Pagina 53

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Agenții economici din comună nu Contribuția sectorului primar, sunt foarte optimiști cu privire la respectiv a agriculturii la PIB este de doar perspectivele de viitor ale mediului de 7%, iar productivitatea per persoană afaceri; printre cele mai importante reprezintă 25% din media națională. probleme identificate de aceștia fiind: Serviciile subdezvoltate din zonele • Migrația forței de muncă; rurale și calitatea slabă a infrastructurii • Lipsa de personal calificat; împiedică dezvoltarea altor activități • Problemele financiare (impozitare, economice și implicit, crearea de fiscalitate mare, dobânzi bancare oportunități de angajare alternative. ridicate); Pe de altă parte, dat fiind faptul că • Obținerea dificilă a finanțărilor aproximativ 28% din forța de muncă din europene și a informațiilor legate de agricultură este sub 35 de ani, are niveluri acestea; reduse de educație și calificare și, în • Condițiile meteo nefavorabile și consecință, posibilități reduse de calamitățile din ultimii ani – aceasta adaptare la cerințele pieței muncii, constituind o problemă importantă susținerea investițiilor în dezvoltarea pentru societățile agricole. programelor de orientare și formare Dintre persoanele care ar dori să- profesională poate contribui la creșterea și înceapă o afacere, cele mai multe ar nivelului de competențe ale forței de face asta în domeniul agricol și cel de muncă. creștere a animalelor, meserii tradiționale Aceste măsuri pot concura la o mai în mediul rural. bună exploatare a potențialului sectorului În ceea ce privește agenții agro-alimentar, sporindu-i rolul de motor economici, aceștia nu dispun de al creșterii economice sustenabile, informații cu privire la transformările pe competitive și incluzive. care le înregistrează România odată cu Lipsa utilităților, accesibilitatea integrarea în Uniunea Europeană. inferioară, reducerea deplasărilor pentru Puținele informații de care dispun muncă spre municipiile din județ cu privire la legislație și fondurile (datorită distanței dar și a restrângerii structurale provin, în general, din mass- activităților industriale) plasează comuna media. într-o zonă rurală. În România, proporția forței de Activitățile economice s-au muncă active în agricultură este cea mai dezvoltat în concordanță cu potențialul și mare din UE (aproximativ 30%), o mare resursele locale, economia locală fiind parte activând în agricultură de axată pe cultura plantelor și creșterea subzistență și de semi subzistență. animalelor, valorificând astfel suprafața de teren arabil, precum și suprafețele cu pășuni și fânețe. 53

Pagina 54

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 În comuna Răchiteni activitatea De asemenea pe teritoriul comunei economică este mediu dezvoltată iar există și o societate cu activitate în nevoile populației sunt satisfăcute pe plan industria extractivă – extracție nisip și local într-o măsură satisfăcătoare. pietriș - balastiere. În anul 2021 în comuna RĂCHITENI În industria alimentară în anul 2021 își desfășurau activitatea 30 de agenți în comuna Răchiteni era înregistrat un economici. agent economici care are ca obiect de Activitatea din domeniul comerțului activitate prelucrarea și conservarea este predominantă cu 9 agenți economici. cărnii. Agricultura este a doua activitate Pe teritoriul comunei există, o economică, iar pe teritoriul comunei farmacie, un agent economic care Răchiteni, se regăsesc 8 agenți economici prestează servicii medicale, un agent cu domeniu de activitate în domeniul economic care prestează servicii agricol și zootehnic. veterinare și un agent economic care Agricultura în comuna Răchiteni se oferă servicii de cazare. desfășoară atât în sistem intensiv în Ca și servicii, pe teritoriul comunei fermele specializate cât și în sistem există o societate pentru întreținere și extensiv în gospodăriile proprii. reparații auto și o agenție imobiliară. În comuna Răchiteni există 1 bar. De asemenea în comuna Răchiteni În comuna Răchiteni 3 societăți cu există 2 companii de transporturi și 3 activitate în domeniul construcțiilor. agenți economici cu activitate în domeniul construcțiilor. Agenți economici alte servicii 4 servicii veterinare 1 constructii 3 servicii medicale 1 transporturi 2 comert 9 Exractie pietris 1 Prelucrarea si conservarea carnii 1 agricultură 8 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Fig 3.1.1 Structura activităților economice a comunei Răchiteni 54

Pagina 55

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Din figura 3.1.2 reiese că din punct • Activitatea economică secundară de vedere al numărului de societăți este reprezentată de agricultură, deținând economice înregistrate la Registrul 27% din totalul activităților economice Comerțului, comuna Răchiteni are din comună și însumând 8 agenți caracter predominant terțiar. economici. În urma analizei informațiilor Pe locul 3 se află industria, care furnizate de primăria Răchiteni, județul însumează 2 agenți economici: unul cu Iași pentru anul 2021 privind societățile ativitate în prelucrarea și conservarea economice înregistrate din comună, pe cărnii, unul cu activitate în extracție de domenii de activitate, se constată nisip și pietriș. următoarele: Chiar dacă în comuna Răchiteni își • Activitatea economică principală desfășoară activitatea un număr de 30 de este reprezentată de activitățile din agenți economici, în comunitate rămâne o domeniul serviciilor, unde activează un problemă migrația tinerilor în orașele număr de 20 agenți economici, fiind apropiate și în străinătate datorită activitatea economică de bază în ceea ce instabilității financiare și a locurilor de privește sursa veniturilor din comună, muncă neatractive. reprezentând 67% din totalul agenților economici din comună. Activități economice pe ramuri 27% 6% 67% Sector primar Sector secundar Secundar terțiar Fig 3.1.2 Structura activităților economice a comunei Răchiteni 55

Pagina 56

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 3.2. Agricultura în comuna RĂCHITENI Teritoriul administrativ al Terenurile degradate și comunei Răchiteni se întinde pe o neproductive ocupă o suprafață suprafață de 1.583 hectare și dispune de însemnată de 70 de hectare. o ofertă naturală favorabilă pentru Terenurile neagricole ocupă dezvoltarea agriculturii. 368 hectare. Din acestea fac parte și Comuna deține 1.215 de hectare alunecările de teren. de teren agricol din care 981 hectare Alunecările de teren împreună cu teren arabil. eroziunea areolară și liniară micșorează O suprafață însemnată este potențialul economic al unor terenuri sau ocupată cu pășuni, adică 218 hectare. le scot complet din categoria terenurilor Rețeaua hidrografică ocupă o agricole. suprafață de 103 hectare. Pe teritoriul comunei Răchiteni, Viile și pepinierele viticole alunecările de teren sunt răspândite pe însumează 2 hectare. majoritatea versanților. Pădurile și vegetația forestieră Eroziunea areolară produce se întind pe 86 hectare. degradarea solurilor pe toți versanții și Suprafața ocupată cu construcții platourile slab înclinate. deține 106 hectare, căile de Eroziune mai intensă întâlnim în comunicații și căile ferate se întind pe zonele de alunecări unde apar roci de 3 hectare. solidificare la zi. Microrelieful de eroziune torențială este puțin răspândit și este reprezentat prin ravene. Terenuri degradate și neproductive 70 Căi de comunicație și căi ferate 3 Suprafață ocupată cu construcții 106 Suprafată ocupată cu ape, bălți 103 Păduri și altă vegetație forestieră 86 Terenuri neagricole 368 Livezi și pepiniere pomicole 2 Vii și pepiniere viticole 14 Fânețe 0 Pășuni 218 Suprafață arabilă 981 Suprafață agricolă 1215 Suprafață totală 1583 Fig. 3.2.1 Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha) 56

Pagina 57

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Suprafață agricolă 0% 4% 7% 7% Păduri și altă vegetație forestieră 5% Suprafată ocupată cu ape, bălți Suprafață ocupată cu construcții 77% Căi de comunicație și căi ferate Terenuri degradate și neproductive Fig. 3.2.2. Structura terenurilor în comuna Răchiteni (ha) Potențialul agricol al comunei Răchiteni este determinat de prezența terenului arabil, a terenurilor ocupate de 1% 18% pășuni, fânețe, vii și pepiniere viticole care reprezintă premisele care favorizează activitățile bazate pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Cadrul natural generos, cu dealuri înierbate și cu păduri, câmpuri largi de podiș și terasele mai joase prezintă 81% condiții foarte bune și pentru creșterea Suprafață arabilă animalelor. Pășuni Fondul forestier de pe raza Vii și pepiniere viticole teritoriului comunei ocupă o suprafață de Fig. 3.2.3 Modul de utilizare al terenurilor 86 ha, adică 5% din suprafața totală a agricole comunei. Din fondul funciar al comunei, Din suprafața agricolă, ponderea suprafața agricolă ocupă ponderea cea cea mai mare, de 81% este ocupată de mai mare, cu un procent de 77% și 1.215 teren arabil, în special cultura mare. hectare, iar suprafața ocupată cu terenuri 18% din teren este ocupat de neagricole ocupă 23% adică 368 hectare. pășuni și 1% este ocupat de vii și pepiniere viticole. 57

Pagina 58

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Culturi agricole Legumele s-au cultivat pe 170 Principalele plante care se cultivă hectare în anul 2021 iar vița de vie pe 18 pe teritoriul comunei Răchiteni sunt: hectare. porumbul, grâul și legumele. Pe suprafețe Aceste culturi se desfășoară pe mai mici se cultivă plantele de nuteț și 97% din suprafața arabilă a comunei și vița de vie. prezintă numeroase aspecte pozitive cum Din graficul de mai jos se observă ar fi evitarea eroziunii solului, a că, cea mai mare pondere a terenului degradării prin spălarea de la suprafață a arabil cultivat este ocupat de cultura solului, respectiv a reducerei calității și porumbului care se desfășoară pe o fertilitătii, precum și scăderea riscului de suprafață de 540 hectare și ocupă un alunecare a terenului. procent însemnat din suprafața arabilă a Suprafețe mai mici sunt cultivate comunei Răchiteni, de 44%. cu orz, rapiță, orzoaică și ovăz. Porumbul reprezintă cultura de O soluție pentru dezvoltarea bază și datorită specificului zonal, cultura zonelor rurale ar fi eficientizarea se pretează destul de bine pe relieful de lucrărilor agricole prin întocmirea unor pe teritoriul comunei Răchiteni. asolamente eficiente care să asigure o Este o cultură importantă și agricultură durabilă și sustenabil. datorită faptului că produsele agricole Porumb boabe obținute sunt folosite în hrana animalelor. Grâu 16% 1% Grâul se cultivă pe o suprafață Cartofi destul de întinsă, pe 180 hectare, în anul 3% 40% Legume 2021 și ocupa 14% din terenul arabil al 13% Plante de comunei. nutreț Cartofii sunt cultivați pe o 13% Pășuni naturale suprafață de 180 hectare în anul 2021 și 14% Viță de vie ocupă 14% din suprafața arabilă a comunei. Fig 3.2.4 Ponderea culturilor agricole, O suprafață însemnată a fost comuna RĂCHITENI ocupată de pășuni naturale, respectiv 218 hectare, iar 37 de hectare au fost cultivate cu plante de nuteț. Tabel 3.2.1 Structura culturilor agricole, comuna Răchiteni Structura culturilor agricole - ha 2019 2020 2021 Porumb boabe 520 520 540 Grâu 110 160 180 Cartofi 110 160 180 Legume 200 230 170 Plante de nutreț 37 37 37 Pășuni naturale 218 218 218 Viță de vie 18 18 18 Porumb boabe 520 520 540 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria Răchiteni, Registrul Agricol – 2021 58

Pagina 59

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Tabel 3.2.2 Producții, comuna Răchiteni – tone Producție obținută – tone 2019 2020 2021 Porumb boabe 3.120 3.120 3.240 Grâu 275 400 450 Cartofi 1.100 1.600 1.800 Legume 400 460 340 Plante de nutreț 111 111 111 Pășuni naturale 218, 218 218 Viță de vie 54 54 54 Sursa: Prelucrarea datelor furnizate de primăria RĂCHITENI, Registrul Agricol – 2021 Cele mai importante producții în Producțiile medii la hectar 2020 se înregistrează pentru culturile de obținute sunt cu mult sub producțiile cartof, porumb, vița de vie și plante de obținute de alte țări europene. nutreț care ocupă și o suprafață cultivată Acest lucru este din cauza destul de mare din suprafața arabilă a tehnologiilor agricole învechite folosite de comunei. agricultorii care lucrează terenurile și a Raportând producțiile obținute la echipamentelor depășite tehnologic suprafețele cultivate, obținem producțiile folosite în procesele de cultivare. medii pe hectar pentru fiecare cultură în Deși comuna dispune de un parte. potențial agricol însemnat, acesta nu este exploatat suficient. 10,0 10,0 10,0 6,0 6,0 6,0 2,5 3,0 3,0 2,5 3,0 3,0 2,5 3,0 3,0 2,0 2,0 2,0 1,0 1,0 1,0 2019 2020 2021 Porumb boabe Grâu Cartofi Legume Plante de nutreț Pășuni naturale Viță de vie Fig. 3.2.5 Producții medii, comuna Răchiteni În anul 2021 producția medie la Plantele de nutreț au obținut o hectar la cultura de porumb este de 6 t/ha producție medie de 3 t/ha iar pășunile și la cultura de grâu producția medie este naturale au o producție medie de 1 t/ha. 2,5t/ha. Produția medie la hectar la cultura de cartofi este de 10/ha, la cultura de cartof este de 10t/ha, la legume este de 2 t/ha. 59

Pagina 60

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Zootehnie Creșterea animalelor este un În perioada 2019-2021 efectivele sector care se dezvoltă pe baza de animale înregistrează fluctuații la potențialului vegetal. nivelul comunei, dar per total se Creșterea animalelor este o înregistrează scăderi la numărul total de ocupație tradițională, asigurându-se animale. necesarul de carne, lapte și produse Se obsevă faptul că scăderile s-au lactate pentru populația locală și înregistrat la nivelul efectivelor de ovine disponibilități de vânzare, atât pe plan cu 27%, ajungând de la 150 de capete în local, dar și pe piața urbană apropiată. 2019, la 110 capete în anul 2021, la Creșterea animalelor se practică în nivelul efectivelor de păsări cu 13% care ferme de animale și în ferme mixte în au ajuns în 2021 la 4.900 de capete, cu sistem intensiv, dar și familii care practică 700 de capete mai puțin decât în 2019, la creșterea animalelor în sistem nivelul cabalinelor cu 5%, mai puține gospodăresc. decât în 2019 când se înregistrau 40 de Conform înregistrărilor statistice, capete, iar în 2021 s-au înregistrat cu 2 efectivele de animale sunt prezentate în mai puțin. tabelul următor: Creșteri se înregistrează la Tabel 3.2.3 numărul efectivelor de bovine care au Efective de animale comuna înregistrat o evoluție pozitivă și au RĂCHITENI crescut de la 37 capete în 2019 la 44 de Efective de capete în 2021 și la nivelul efectivelor de 2019 2020 2021 animale porcine care au înregistrat o creștere de Bovine 37 42 44 6% și au ajuns în anul 2021 la un număr Porcine 180 140 190 de 190 de capete, cu 10 capete mai mult Ovine 150 130 110 decât în 2019. Cabaline 40 42 38 La nivelul anului 2021, structura Păsări 5.600 5.900 4.900 Sursa: date furnizate de primăria efectivelor de animale se prezintă astfel: Răchiteni, Registrul Agricol – 2021 5.600 5.900 4.900 37 180 150 40 42 140 130 42 44 190 110 38 2019 2020 2021 Bovine Porcine Ovine Cabaline Păsări Fig. 3.2.6 Structura efectivului de animale 60

Pagina 61

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Pentru creșterea producției Diversitatea producțiilor pe care le vegetale și zootehnice se impune realizează, consumul redus de energie și fertilizarea suprafețelor existente, natura furajelor pe care le valorifică, utilizarea îngrășămintelor naturale, conferă activității de creștere și utilizarea de soiuri productive pentru exploatare a bovinelor, ovinelor și culturile agricole, creșterea de rase caprinelor caracterul unei activități ameliorate de bovine și ovine, folosirea pe durabile și de perspectivă. scară mai mare a furajelor concentrate, Servicii pentru agricultură exploatarea rațională a pășunilor și Mecanizarea fânețelor. Tabel 3.2.4 Pentru mărirea producțiilor Parc utilaje agricole animale ar trebui acordată o atenție Nr. crt. Anul 2019 BUC. sporită planurilor de vaccinare, 1 Tractoare 48 respectarea planurilor de administrare a 2 Combina 1 antibioticelor elaborate de medicul Sursa: date furnizate de primăria veterinar și de asemenea crearea unei RĂCHITENI, Registrul Agricol – 2020 relații strânse cu medicul veterinar pentru a se putea interveni la timp ori de La nivelul anului 2021, gradul de câte ori este cazul. încărcare pentru un tractor este de Pentru comercializarea producției aproximativ 21 ha/tractor fizic, mult de carne un rol important îl are planul de mai mică decât media județeană care este comercializare a cărnii care ajută de 59 ha/tractor fizic și decât media pe fermierii la crearea unor proiecții pe țară care este de 44 ha teren termen mediu și scurt. arabil/tractor. De asemenea pentru sporirea Din datele de mai sus rezultă că fermelor și creșterea numărului de nivelul mecanizării în agricultură este animale ar trebui acordată o atenție adecvat gradului de utilizare a sporită fătărilor. terenului în comuna Răchiteni. Un aspect important îl constituie și Un punct negativ ar fi faptul că nu administrarea antiparazitarelor după un există nu atelier de reparații pentru plan elaborat de medicul veterinar. utilajele agricole, foarte necesar dacă De asemenea fermierii trebuie să luăm în considerare suprafața de teren ia toate măsurile necesare pentru arabil. prevenirea expunerii la boli a animalelor din fermă. 61

Pagina 62

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI RĂCHITENI, JUDEȚUL IAȘI PERIOADA DE REFERINȚĂ: 2021 – 2027 Producția agricolă este puternic • Lipsa fondurilor bănești pentru influențată și de o serie de factori negativi înnoirea parcului auto în rândul micilor care acționează în corelație, determinând fermieri; variabilitatea producției. • Gradul scăzut de utilizare al Aceștia sunt: compostului în agricultură din cauza • Utilizarea necorespunzătoare a lipsei de informare și încredere al solurilor de către populație și nu conform populației în utilizarea acestui produs; recomandărilor oficiale și specificului • Neaplicarea în rândul populației a solurilor; metodologiilor agricole moderne; • Lipsa facilităților/ infrastructurii • Lipsa sistemelor de irigat; conform normelor europene pentru • Utilizarea necorespunzătoare a vânzarea animalelor vii; pășunilor, fără aplicarea metodelor de • Lipsa resurselor financiare în rândul

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.