Document
S D L UAT Prisacani
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,0 MB · modificat pe site: 26.09.2023
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „S D L UAT Prisacani”, Comuna Prisăcani, jud. Iași. Sursa: http://www.uat-prisacani.ro/wp-content/uploads/2023/09/S_D_L_-UAT-Prisacani.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/prisacani/69437-s-d-l-uat-prisacani, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Strategia de dezvoltare
locală a comunei Prisăcani
2021 – 2027
Județul Iași
Pagina 2
CURPINS
Capitolul I – Introducere ............................................................................................................ 4
1.1 Procesul planificării ......................................................................................................... 4
1.2 Etapele planificării ........................................................................................................... 4
1.3 Metodologie ..................................................................................................................... 5
1.4 Referințe legislative ......................................................................................................... 5
1.5 Scop.................................................................................................................................. 6
1.6 Misiune ............................................................................................................................ 6
1.7 Obiectiv general ............................................................................................................... 6
1.8 Obiective specifice ........................................................................................................... 7
Capitolul II Context de dezvoltare ............................................................................................. 8
2.1 Context European............................................................................................................. 8
2.2 Context Național ............................................................................................................ 10
2.3 Contextul regiunii de dezvoltare .................................................................................... 25
2.4 Scurtă prezentare a județului .......................................................................................... 27
Capitolul III Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale ..................................... 29
3.1 Scurt istoric al comunei ................................................................................................. 29
3.2 Localizare și structură administrativă ............................................................................ 29
3.3 Caracteristici fizico-geografice ...................................................................................... 30
3.4 Echiparea tehnică a comunei ......................................................................................... 31
3.5 Sănătate .......................................................................................................................... 33
3.6 Mediu ............................................................................................................................. 34
3.7 Economia ....................................................................................................................... 36
3.8 Agricultura ..................................................................................................................... 37
Capitolul IV – Situația socio economică ................................................................................. 39
4.1 Populația și resursele umane .......................................................................................... 39
4.3 Structura populației pe grupe de vărste și sexe .............................................................. 43
4.4 Mobilitatea populației .................................................................................................... 45
4.5 Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții ..................................... 46
4.6 Educația și cultura .......................................................................................................... 47
4.6.1 Educația................................................................................................................... 47
4.6.2 Cultura..................................................................................................................... 48
Capitolul V – Analiza SWOT .................................................................................................. 49
Capitolul VI - Strategia de dezvoltare locală 2021-2027 – Viziune și Obiective .................... 59
6.1 Obiective strategice ........................................................................................................ 61
2
Pagina 3
6.2 Obiective specifice ......................................................................................................... 63
Capitolul VII – Planul de acțiune pentru dezvoltarea durabilă ................................................ 76
7.1 Aspecte generale ............................................................................................................ 76
7.2 Principii și condiții ......................................................................................................... 76
7.3 Implementare, monitorizare și control ........................................................................... 77
7.4 Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice locale ............................. 78
7.5 Proiecte propuse pentru perioada 2021 – 2027 .............................................................. 79
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................... 103
3
Pagina 4
Capitolul I – Introducere
1.1 Procesul planificării
Existența unei strategii de dezvoltare locală ajută la crearea unei viziuni asupra
comunității pe care ne-o dorim în viitor, ne oferă imaginea completă asupra modului în care
economia, mediul, infrastructura și aspectele sociale se pot imbunătăți.
Prin elaborarea strategiei se oferă un cadru de lucru, astfel, după analiza nevoilor și a
perspectivelor fiecărui grup de interes se stabilesc obiective de dezvoltare și se concretizează
o serie de priorități și măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor. Strategia de dezvoltare pune la
dispoziția autorităților locale un ghid în vederea îmbunătățirii vieții în comună.
Prin “Dezvoltare durabilă” se înțelege ca fiind ”totalitatea formelor și metodelor de
dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între
aspectele sociale, economice, ecologice și elementele capitalului natural”.
Strategia trasează orientările generale ale dezvoltării viitoare a comunei din punct de
vedere social, economic, cultural, etc., asigurând valorificarea resurselor materiale, financiare,
informaționale și umane de care dispune comuna.
Planificarea strategică are drept scop maximizarea eficienței utilizării resurselor locale
și dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului comunității.
1.2 Etapele planificării
Procesul de elaborarea al strategiei de dezvoltare locală a început prin culegerea
informațiilor necesare despre comuna Prisăcani incluzând aici:
• Date de natură geografică
• Date de natură istorică
• Date referitoare la tipurile de infrastructuri
• Date socio – economice
În urma analizării datelor s-au realizat analize SWOT pentru domeniile prioritare
precum populație, agricultură, turism și infrastructură pentru a avea o imagine de ansamblu
asupra situației actuale dar și conștientizarea unor obiective necesare dezvoltării.
4
Pagina 5
Unde suntem?
1. Analizarea sistemului teritorial
Unde dorim să ajungem?
2. Stabiliarea viziunii, a obiectivelor strategice și a planului de
acțiune
Cum vom atinge obiectivele de dezvoltare?
3. Stabilirea priorităților în planul de acțiune
În ceea ce privește managementul implementării strategiei de dezvoltare locală pentru
perioada 2021 – 2027 acesta va fi asigurat, în primul rând, de aparatul administrativ care are
rolul principal în demararea proiectelor finanțate din surse locale, județene, guvernamentale și
europene având ca principal scop realizarea obiectivelor propuse în strategie.
1.3 Metodologie
Metodologia utilizată în procesul de elaborare:
• Consultarea datelor – metodă folosită pentru a observa situația actuală a comunității în
ceea ce privește aspectele istorico – geografice, populația, infrastructura și economia;
• Elaborarea analizei SWOT pe diverse domenii – metodă folosită pentru conștientizarea
punctelor forte și a oportunităților dar și a punctelor slabe și a riscurilor în cadrul
analizei domeniilor de interes : populație, agricultură și infrastructură;
• Prezentarea proiectelor implementate;
• Redactarea obiectivelor pentru perioada 2021 -2027 în domeniile de interes;
• Prezentarea proiectelor de interes pentru perioada 2021 – 2027;
1.4 Referințe legislative
• Strategia de la Lisabona a Comisiei Europene revizuită;
• Politica de Coeziune 2021 – 2027;
5
Pagina 6
• Regulamentul privind prevederile comune ( CPR );
• Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regionala ( FEDR ) și Fondul de
coeziune ( FC);
• Regulamentul privind cooperarea teritorială;
• Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;
• Regulamentul privind Fondul social european plus ( FSE + );
1.5 Scop
Principalul scop al strategiei de dezvoltare locală este acela de a documenta proiectele
de dezvoltare necesare pentru comunitate. Prin intermediul acestor proiecte se urmărește
îmbunătățirea calității vieții pentru locuitori prin măsuri de reabilitare, modernizare și
dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile cât și prin dezvoltarea resursei umane și a serviciilor
sociale. Aceste acțiuni vor duce la o dezvoltare armonioasă a comunei Prisăcani în concordanță
cu tendințele naționale și europene în materie de planificare inteligentă a teritoriului și
resurselor
1.6 Misiune
Misiunea strategiei de dezvoltare locală este de a cuprinde toate resursele umane,
materiale și financiare disponibile la nivel local sau atrase din alte surse pentru implementarea
tuturor proiectelor de dezvoltare propuse. Pentru îndeplinirea acestei misiuni, trebuie avut în
vedere un proces de colaborare între autoritatea publică și comunitate, o planificare inteligentă
și o capacitate de organizare și coordonare susținute.
Prin asumarea acestei misiuni se conturează o dezvoltare socio-economică durabilă și
competitivă căt și o infrastructură modernă și accesibilă tuturor locuitorilor comunei Prisăcani.
1.7 Obiectiv general
Obiectivul general al studiului este radiografierea situației actuale a comunei și
stabilirea direcțiilor de dezvoltare și a proiectelor specifice pentru atingerea unui grad optim de
satisfacție în rândul cetățenilor cu privirea la dotările edilitare și situația socio-economică.
6
Pagina 7
1.8 Obiective specifice
Obiectivele specifice propuse sunt :
• Înființare / reabilitare / modernizare / extindere infrastructură de utilități publice (apă,
canalizare, salubritate, iluminat public, gaze);
• Dezvoltare urbanistică coerentă ;
• Protejarea mediului – folosirea energiilor alternative;
• Reabilitarea și modernizarea rețelei de drumuri de interes local și agricole;
• Dezvoltarea infrastructurii cultural – educaționale și a celei sanitare;
• Dezvoltarea resursei umane, formarea/reformarea profesională;
• Eficientizarea și dezvoltarea administrației publice și a relației cu cetățenii prin
competențe digitale și informatizare software;
• Modernizarea/dotarea unităților de interes public cu infrastructură actualizată de
internet și telecomunicații;
7
Pagina 8
Capitolul II Context de dezvoltare
2.1 Context European
În cadrul bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pentru perioada 2021 – 2027,
Comisia Europeană propune modernizarea politicii de coeziune, principala politică de investiții
a Uniunii Europene.
Sunt propuse cinci priorități investiționale în cadrul UE :
• O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare economică și alte
forme de sprijin;
• O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris
și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea
schimbărilor climatice;
• O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
• O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor sociale și
sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor a incluziunii
sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
• O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de dezvoltare
conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE;
Politica de coeziune menține investițiile în toate regiunile, pe baza a trei categorii ( mai
puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate ). Metoda de alocare se bazează pe PIB-ul pe cap
de locuitor, introducându-se noi criterii precum șomajul în rândul tinerilor, nivelul scăzut de
educație și schimbări climatice pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren.
Simplificare : reguli mai scurte, mai puține și mai clare
Pentru întreprinderile și antreprenorii care beneficiază de sprijinul UE, noul cadru oferă
mai puțină birocrație și modalități mai simple de solicitare a plăților, prin utilizarea opțiunilor
simplificate în materie de costuri. Pentru facilitarea sinergiilor, un cadru unic de reglementare
acoperă în prezent 7 fonduri UE implementate în parteneriat cu statele membre (gestionare
partajată). Comisia propune, de asemenea, controale mai relaxate la programele cu istoric bun,
o mai mare încredere în sistemele naționale și extinderea principiului „auditului unic”, pentru
a evita suprapunerea verificărilor.
8
Pagina 9
Un cadru mai flexibil
Noul cadru reunește stabilitatea necesară planificării investițiilor cu nivelul
corespunzător de flexibilitate bugetară, pentru a face față unor evenimente neprevăzute. O
evaluare intermediară va determina dacă este nevoie de modificarea programelor pentru ultimii
doi ani ai perioadei de finanțare, pe baza priorităților emergente, a executării programelor și a
celor mai recente recomandări specifice fiecărei țări.
În anumite limite, se vor permite transferuri de resurse în cadrul programelor fără a fi
necesară o aprobare oficială a Comisiei. O dispoziție specifică facilitează mobilizarea de
fonduri UE începând din prima zi, în caz de dezastru natural.
Mai multe oportunități pentru sinergii în setul UE de instrumente bugetare
Cadrul de reglementare unic care acoperă fondurile politicii de coeziune și Fondul
pentru azil și migrație vor facilita crearea de strategii de integrare a migranților la nivel local
sprijinite prin resurse UE utilizate în sinergie: Fondul pentru azil și migrație se va concentra pe
nevoile pe termen scurt ale migranților în momentul sosirii, în timp ce politica de coeziune va
sprijini integrarea lor socială și profesională. În afara cadrului unic de reglementare, vor fi
facilitate sinergii cu alte instrumente UE, cum ar fi politica agricolă comună, Orizont Europa,
programul LIFE sau Erasmus +.
Interreg : eliminarea obstacolelor transfrontaliere și sprijinirea proiectelor
interregionale pentru inovare
Cooperarea interregională și transfrontalieră va fi facilitată de noua posibilitate ca o
regiune să utilizeze părți din propria alocare pentru a finanța proiecte în altă parte a Europei,
împreună cu alte regiuni.
Noua generație a programelor de cooperare interregională și transfrontalieră
(„Interreg”) va ajuta statele membre să depășească obstacolele transfrontaliere și să dezvolte
servicii comune. Comisia propune un nou instrument pentru regiunile de frontieră și pentru
țările dornice să-și armonizeze cadrele juridice, denumit Mecanismul transfrontalier european.
Pornind de la succesul acțiunii pilot din 2014-2020, Comisia propune crearea
Investițiilor interregionale pentru inovare. Regiunile cu active corespunzătoare de „specializare
inteligentă” vor fi sprijinite mai mult pentru alcătuirea clusterelor paneuropene în sectoare
9
Pagina 10
prioritare precum datele masive (big data), economia circulară, sistemele avansate de fabricație
sau securitatea cibernetică.
Mai multe eforturi de comunicare pentru a îmbunătăți vizibilitatea politicii de
coeziune
Pentru o Europă tot mai apropiată de cetățeni, se pune mai mult accent pe necesitatea
de a comunica mai bine rezultatele pozitive ale politicii de coeziune. Statele membre și
regiunile au consolidat cerințele de comunicare, de exemplu în ceea ce privește organizarea de
evenimente pentru inaugurarea proiectelor mari cu finanțare de la UE și dezvoltarea unor
planuri de informare prin rețelele sociale.
În același timp, comunicarea pe tema proiectelor finanțate de la UE se simplifică,
introducându-se un singur branding pentru toate fondurile UE, un portal unic unde apar toate
finanțările disponibile pentru întreprinderi și o bază de date unică pentru proiecte gestionată de
Comisie.
2.2 Context Național
Strategia de dezvoltare a României se pliază pe Strategia Uniunii, respectând cele 5
puncte de dezvoltare indicate de Comisia Europeană, respectiv: o Europă mai inteligentă, o
Europă mai verde, o Europă mai conectată, o Europă mai socială și o Europă mai apropiată de
cetățenii săi.
10
Pagina 11
Obiectivul 1 – O Europă mai inteligentă transpus la nivel național
• Integrarea ecosistemului CDI național în
Spațiul de cercetare european
• Creearea unui sistem atractiv de inovare în
industrie, pentru toate tipurile de inovare ( de
Cercetare și inovare produs, de proces, organizațională și
marketing )
• Sprijinirea creării de noi companii inovative
și creșterea ratei de supraviețuire a acestora
• Creșterea gradului de digitalizare a serviciilor
publice pentru societatea românească
• Digitalizare pentru creșterea siguranței și
Digitalizare îmbunătățirii serviciilor de mobilitate și
transport
• Soluții IT și digitizare în domeniul sănătății
• Facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-
uri, inclusiv prin încurajarea finanțării inițiale
și timpurii a start-upurilor cu potențial
inovativ ridicat
Competitivitate • Consolidarea competitivității economiei
românești
• Sprijinirea creării de noi companii și creșterea
ratei de supraviețuire a acestora.
• Dezvoltarea competențelor profesionale
adecvate cerințelor mediului de afaceri în
contextul unei economii bazate pe cunoaștere
Specializare inteligentă • Susținerea capacității administrative a
structurilor din cadrul mecanismului integrat
regional și național de descoperire
antreprenorială
11
Pagina 12
Obiectivul 2 – O Europă mai verde transpus la nivel național
• Promovarea eficienței energetice
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
Energie • Promovarea energiei din surse regenerabile
• Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie,
rețele și stocare
•Promovarea adaptării la schimbările climatice, a
Schimbări climatice, prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma dezastrelor
riscuri, apă •Promovarea gestionării sustenabile a apei, inclusiv cea
uzată
• Promovarea tranziției către o economie circulară
prin extinderea schemelor de gestionare a
Economia circulară deșeurilor la nivel județean și îmbunătățirea
sistemelor integrate existente
• Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității,
Biodiversitate a infrastructurii verzi și reducerea poluării
• Mobilitate națională, regională și locală
sustenabilă în fața schimbărilor climatice
Mobilitate urbană • Dezvoltarea rețelelor regionale și locale de
transport
• Reducerea emisiilor de carbon
Obiectivul 3 – O Europă mai conectată transpus la nivel național
• Dezvoltarea rețelelor de transport rutier și cale ferată
• Investiții în infrastructura și suprastructura portuară
Conectivitate • Dezvoltarea terminalelor intermodale
• Îmbunătățirea conectivității digitale prin banda largă Broadband de mare
capacitate
Broadband
12
Pagina 13
Obiectivul 4 – O Europă mai socială transpus la nivel național
• Îmbunătățirea accesului pe piața muncii pentru toate persoanele aflate în
căutarea unui loc de muncă, în special pentru tineri, șomeri de lungă
durată și grupuri defavorizate pe piața muncii
• Modernizarea instituțiilor și a serviciilor pieței muncii prin dezvoltarea de
Ocupare mecanisme coerente și sutenabile
• Promovarea adaptării la schimbare a angajaților, întreprinderilor și
antreprenorilor, a îmbătrânirii active și a unui mediu de lucru sănătos.
• Îmbunătățirea calității, eficacității și a relevanței sistemului de educație și
formare pentru piața muncii
Educație • Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate
• Promovarea învățării pe tot parcursul vieții
• Promovarea integrării socio-economice pentru comunitățile defavorizate
sau a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială
Incluziune Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate durabile și accesibile
•
socială • Modernizarea sistemelor de protecție socială
Obiectivul 5 – O Europă mai aproape de cetățenii săi transpus la nivel național
• Promovarea dezvoltării integrate în domeniul social, economic, al
Dezvoltare patrimoniului cultural și a securității inclusiv în zonele rurale prin
teritorială dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității
inteligentă
Pentru a putea accesa finanțările din fondurile europene, Ministerul Fondurilor
Europene propune a serie de programe operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.
Aceste programe operaționale pentru perioada 2021 – 2027 au fost consolidate în urma
colaborării inter-instituționale, negocierii informale cu reprezentanții Comisiei Europene dar și
prin consultarea unor parteneri socio-economici relevanți.
Programele operaționale propuse pentru perioada 2021-2027 sunt :
• Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare;
13
Pagina 14
• Programul Operațional Dezvoltare Durabilă;
• Programul Operațional Transport;
• Programul Operațional Educație și Ocupare;
• Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială;
• Programul Operațional Sănătate;
• Programul Operațional Regional;
• Programul Operațional Asistență Tehnică;
• Programul Operațional Tranziție Justă;
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
Financiare
Viziune : creșterea competitivității societății în contextul schimbărilor tehnologice și
crearea de noi oportunități de dezvoltare pentru mediul de afaceri și sistemul public.
Obiectivul general : Reducerea disparităților între România și alte state membre ale
Uniunii Europene, dar și între regiunile țării.
Obiective specifice : Îmbunătățirea capacității de cercetare dezvoltare și inovare (CDI),
adoptarea tehnologiilor avansate, îmbunătățirea conectivității digitale, dezvoltarea
competențelor.
Priorități de investiții :
• Integrarea CDI național în sistemul european și internațional;
• Dezvoltarea capacității CDI a institutelor de învățământ superior;
• Dezvoltarea capacității CDI a întreprinderilor mari;
• Crearea de infrastructura CDI, inclusiv transfer tehnologic;
• Digitalizare în cultură;
• Digitalizare în educație;
• Digitalizare în administrația publică;
14
Pagina 15
Programul Operațional Dezvoltare Durabilă
Viziune : Implementarea unei coeziuni sociale, economice și teritoriale prin sprijinirea
unei economii cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră și utilizarea eficientă a resurselor
naturale.
Corelarea cu documentele strategice elaborate la nivel național :
• Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României;
• Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice (PNIESC);
• Master Planul Județean;
• Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice;
• Directiva privind epurarea apelor uzate;
• Planul Național de Gestionare a Deșeurilor
• Directiva 92/43 din 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei
sălbatice;
• Directiva 79/409 din 1979 amendată în 2009 prin Directiva 2009/147/CE privind
conservarea păsărilor sălbatice, urmănd a fi continuată prin elaborarea Planurilor de
Management pentru Rețeaua Natura 2000;
• Strategia Națională și Planul Național pentru Gestionarea Siturilor Contaminate din
România – HG 683/2015;
• Planul de management a riscului de inundații ( PMRI);
• Planul de management al secetei conform Directivei Cadru UE a Apei 2000/60 CE;
• Master Planul pentru protecția și refacerea zonei costiere – Directiva 2008/56/CE;
• Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru situații de
urgență 2016 – 2025;
Obiectivul general : Îmbunătățirea calității vieții populației și îmbunătățirea
standardelor de mediu precum și îndeplinirea obligațiilor rezultate din directivele europene,
conform obiectivului 2 O Europă mai verde. De asemenea, se urmărește atingerea obiectivelor
naționale în domeniul eficienței energetice, protecției mediului și managementului riscurilor
precum și reducerea decalajului comparativ cu celelalte state membre UE în materie de
infrastructura de mediu.
15
Pagina 16
Obiective specifice :
• Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• Dezvoltarea de sisteme inteligente de energie, rețele de stocare;
• Promovarea managementului durabil al apei;
• Promovarea tranziției către o economie circulară;
• Îmbunătățirea protecției naturii și a biodiversității, a infrastructurii verzi și reducerea
poluării;
• Promovarea adaptării la schimbările climatice, a prevenirii riscurilor și a rezilienței în
urma dezastrelor;
Priorități de investiții:
• Îmbunătățirea eficienței energetice a IMM-urilor și a întreprinderilor mari
• Sisteme inteligente de energie și soluții de stocare
• Investiții privind apele și apele uzate
• Gestionarea eficientă a deșeurilor în vederea tranziției către economia circulară
• Conservarea biodiversității
• Îmbunătățirea monitorizării calității aerului
• Investigarea siturilor contaminate, evaluarea riscurilor asupra mediului și remedierea
siturilor
• Managementul inundațiilor și a secetei
• Combaterea eroziunii costiere
• Dezvoltarea sistemului de management al riscurilor
Programul Operațional Transport
Viziune : Extinderea infrastructurii de transport pe teritoriul României în vederea unei
conectivități sporite atât pe plan intern cât și extern.
Corelarea cu documente strategice la nivel național :
• Master Planul General de Transport al României;
16
Pagina 17
• Planul investițional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport 2020-2030;
• Strategia de transport intermodal în România 2020;
• Strategia națională de siguranță rutieră;
• Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD);
• Strategia privind Cadrul național de politică pentru dezvoltarea pieței în ceea ce privește
combustibilii alternativi în sectorul transporturilor și pentru instalarea infrastructurii
relevante în România;
• Planurile de Mobilitate Urbane Durabile;
• Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României;
Obiectivul general : Sprijinirea dezvoltării infrastructurii și serviciilor de mobilitate a
persoanelor și mărfurilor pentru recuperarea decalajelor dintre regiunile țării cât și față de
celelate state membre ale Uniunii.
Obiective specifice :
• Dezvoltarea unei rețele TEN-T durabilă, rezilientă la schimbările climatice, inteligentă
și sigură;
• Dezvoltarea mobilității naționale, regionale și locale durabile și a mobilității
transfrontaliere;
• Mobilitate națională, regională și locală sustenabilă;
Priorități de investiții :
• Dezvoltarea rețelei TEN-T;
• Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii rutiere pentru accesibilitate
teritorială;
• Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea rețelei TEN-T de transport pe cale ferată;
• Îmbunătățirea mobilității naționale prin creșterea capicității de transport pe calea ferată;
• Îmbunătățirea conectivității și mobilității urbane prin creșterea calității serviciilor de
transport pe calea ferată;
• Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal;
• Creșterea gradului de utilizare a cailor navigabile și a porturilor;
17
Pagina 18
• Creșterea gradului de siguranță și securitate pe rețeaua de transport;
• Asistența tehnică;
Programul Operațional Educație și Ocupare
Viziune : Valorificarea potențialului uman prin îmbunătățirea sistemelor de educație și
formare pentru piața muncii și dobândirea competențelor digitale și antreprenoriale printr-un
mediu stimulativ de învățare pe tot parcursul vieții. În domeniul ocupării viziunea este de a
dezvolta sustenabil și bazată pe invovare socială, piața muncii din România.
Corelarea cu alte documente strategice la nivel național :
• Documentul programatic România Educată – viziune și strategie 2018-2030;
• Agenda pentru competențe România 2025;
• Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (SNOFM) 2021-2027;
• Recomandările Raportului de cercetare : Previziuni și anticipări în vederea identificării
și prioritizării nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2021-2028 prin evaluarea
nivelului de convergență;
• Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă;
Obiectivul general : Creearea unui sistem de educație pliabil pe piața muncii, un sistem
stimulativ de învățare continuă.
Obiective specifice :
• Prevenirea abandonului școlar timpuriu;
• Îmbunătățirea infrastructurii și calității în sistemul de învățământ;
• Integrarea tinerilor pe piața muncii;
• Asigurarea accesului la ocupare pentru categoriile vulnerabile;
• Dezvoltarea culturii antreprenoriale și sprijinirea economiei sociale;
• Dezvoltarea dialogului social și a mecanismelor de anticipare a competențelor;
• Asigurarea unui mediu de lucru sănătos și promovarea îmbătrânirii active;
Priorități de investiții :
• Valorificarea potențialului tinerilor pe piața muncii
18
Pagina 19
• Prevenirea abandonului școlar și îmbunătățirea accesului la educație și formare pentru
grupurile dezavantajate;
• Creșterea calității ofertei de educație și formare profesională pentru adaptarea la piața
muncii și la procesul tehnologic;
• Creșterea accesibilității, atractivității și calității învățământului profesional și tehnic;
• Creșterea accesului pe piața muncii pentru toți;
• Antreprenoriat și economie socială;
• Susținerea reformelor pe piața muncii în acord cu dinamica pieței muncii;
• Consolidarea participării populației în procesul de învățare continuă pentru facilitarea
tranziției și a mobilității pe piața muncii;
• Asistență tehnică pentru facilitarea și eficientizarea managementului programului;
Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială
Viziune : Susținerea grupurilor vulnerabile din mediul rural, în principal, dar și urban
prin reducerea fenomenului sărăciei și excluderii sociale.
Corelarea cu alte domente strategice la nivel național :
• Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei;
• Strategia națională privind ocuparea forței de muncă;
• Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând
minorității rome;
• Strategia Națională – O societate fără bariere pentru personele cu dizabilități;
• Strategia națională a locuirii;
• Strategia națională în domeniul politicii de tineret;
• Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022;
• Strategia națională de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024;
• Strategia națională pentru promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor
vârstnice;
Obiectivul general : Sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor vulnerabile, inclusiv
prin reducerea decalajului rural-urban în ceea ce privește sărăcia și excluziunea socială și
creșterea accesului la servicii de calitate pentru populația vizată.
19
Pagina 20
Obiective specifice :
• Îmbunătățirea accesului la piața muncii pentru toate persoanele, în special tineri, șomeri
de lungă durată și persoane inactive;
• Promovarea participării femeilor la piața muncii, a unui echilibru mai bun între viața
profesională și cea privată;
• Promovarea adaptării lucrătorilor, a întreprinderilor și antreprenorilor la schimbare;
• Promovarea accesului egal la educație și formare de calitate favorabile incluziunii;
• Favorizarea incluziunii active pentru a promova egalitatea de șanse și participarea
activă precum și îmbunătățirea capacității de inserție pe piața muncii;
• Integrarea socio-economică a resortisanților țărilor terțe și a comunităților
marginalizate, cum ar fi romii;
• Creșterea accesului egal și în timp util la serviciile de protecție socială;
• Promovarea integrării sociale a persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune
socială;
Priorități de investiții :
• Dezvoltarea Locală plasată sub responsabilitatea comunității;
• Protejarea dreptului la demnitate socială;
• Sprijinirea comunităților rurale fară acces la servicii sociale;
• Reducerea disparităților dintre copiii cu risc de sărăcie și ceilalți copii;
• Servicii de suport pentru persoane vârstnice;
• Sprijin pentru persoanele cu dizabilități;
• Servicii sociale și de suport pentru grupurile vulnerabile;
• Ajutorarea persoanelor defavorizate;
Programul Operațional Sănătate
Viziune : O societate în care oamenii au access la servicii medicale de prevenție,
urgență, curative și reabilitare de calitate.
Corelarea cu alte documente strategice la nivel național :
• Strategia Națională de Paliație ( SNP);
• Planul Național de Cancer ( PNC );
• Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare ( SNCDI );
20
Pagina 21
• Strategia Națională de Competitivitate ( SNC );
• Strategia Națională de Incluziune Socială 2021 – 2027 ( SNIC );
• Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă ( SNDD );
Obiectivul general : Îmbunătățirea accesibilității, eficacității și rezilienței sistemul de
sănătate.
Obiective specifice:
• Dezvoltarea eficacității serviciilor medicale de urgență;
• Creșterea accesului la servicii de asistență medicală primară, comunitară și servicii
oferite în regim ambulatoriu;
• Creșterea eficacității serviciilor de reabilitare, serviciilor de îngrijire paliativă și a celor
pe termen lung;
• Dezvoltarea prin investiții a infrastructurii și serviciilor medicale;
• Creșterea gradului de utilizare a metodelor moderne și inovative de investigație,
intervenție și tratament;
Priorități de investiții :
• Infrastructura spitalelor regionale și a celor cu impact teritorial major;
• Serviciile de asistență medicală primară, comunitară și servicii oferite în regim
ambulatoriu;
• Serviciile de reabilitare, paliative și îngrijiri pe termen lung;
• Creșterea eficacității sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii;
• Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical;
• Digitalizarea sistemului medical;
• Promovarea metodelor moderne de investigare, intervenție și tratament;
Programul Operațional Asistență Tehnică
Viziune : Creșterea capacității administrative în instituțiile implicate în managementul
programelor finanțate din fonduri europene și la nivelul beneficiarilor.
Corelarea cu alte documente strategice la nivel național :
• Planul pentru consolidarea capacității administrative
21
Pagina 22
Obiectivul general : Asigurarea utilizării și administrării eficiente a fondurile europene
prin sprijinirea programării, monitorizării , controlului, auditului și evaluării cu privire la
prioritățile UE.
Priorități de investiții :
• Asigurarea funcționării sistemului de coordonare și control al fondurilor FEDR, FC,
FSE+;
• Asigurarea transparenței fondurilor FEDR, FC, FSE+;
• Îmbunătățirea capacității de gestionare și implementare a fondurilor FEDR, FC, FSE+;
Programul Operațional Tranziție Justă
Viziune : Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic prin
diversificare și susținerea locurilor de muncă.
Corelarea cu alte documente strategice la nivel național :
• Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice ( PNIESC );
• Strategia națională și strategiile regionale de specializare inteligentă;
Obiectivul general : Sprijinirea teritoriilor afectate de traziția către neutralitatea
economică și evitarea adâncirii disparităților regionale;
Obiective specifice : Sprijinirea exclusivă a activităților ce permite regiunilor și
cetățenilor să abordeze impactul social, economic și de mediu al tranziției către o economie
neutră din punct de vedere climatic.
Priorități de investiții :
• Dezvoltarea spiritului antreprenorial, a IMM-urilor, a cercetării, inovării și digitalizării;
• Investiții în tehnologii și infrastructuri pentru energie curată cu emisii zero;
• Reducerea poluării și consolidarea economiei circulare;
• Creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă;
Programul Operațional Regional Nord Est
Viziune : Dezvoltarea durabilă și echilibrată a regiunii
22
Pagina 23
Obiectivul general : Stimularea creșterii economice inteligente, durabile și echilibrate
a regiunii Nord Est care să conducă la îmbunătățirea calității vieții comunităților locale prin
sprijinirea capacității de inovare și digitalizare a economiei regionale, dezvoltarea sustenabilă
a infrastructurii și a serviciilor și valorificarea potențialului cultural și turistic al regiunii.
Obiective specifice :
• Stimularea dezvoltării inteligente și durabile bazată pe inovare, digitalizare și
dezvoltarea ecosistemului antreprenorial;
• Creșterea eficienței administrației publice ca urmare a digitalizării serviciilor publice;
• Stimularea tranziției regiunii către o economie cu emisii zero prin creșterea eficienței
energetice, îmbunătățirea protecției mediului și creșterea mobilității urbane;
• Creșterea gradului de accesibilitate a zonelor rurale și urbane la rețeaua TEN-T;
• Creșterea accesului la servicii de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul
vieții;
• Creșterea atractivității regiunii;
• Creșterea capacității administrative;
Priorități de investiții :
• Susținerea digitalizării serviciilor publice la nivel local;
• Securitate cibernetică, interoperabilitate pentru proiectele de digitalizare ale serviciilor
publice la nivel local;
• Creșterea eficienței energetice bazate pe combustibili alternativi;
• Investiții în clădirile publice în vederea asigurării eficienței energetice;
• Reconversia funcțională a terenurilor virane degradate/neutilizate/ abandonate;
• Modernizarea/ extinderea spațiilor verzi existente;
• Achiziția de echipamente pentru măsurarea poluanților în aerul ambiental;
• Investiții în rețeaua de drumuri județene;
• Investiții în infrastructura pentru nivel antrepreșcolar și preșcolar, învățământ primar,
secundar, terțiar, inclusiv învățământ special;
• Investiții în infrastructura școlilor ți centrelor de educație și formare profesională;
Având în vedere faptul că localitatea Prisăcani se poziționează în zona rurală trebuie
menționată Politica Agricolă Comună (PAC) care reunește fondurile destinate dezvoltării
23
Pagina 24
agriculturii și dezvoltării rurale, respectiv Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR).
În urma alocării fondurilor PAC pentru perioada 2021-2027 din bugetul pe termen lung
al UE, s-a convenit asupra unui regulament de tranziție pentru anii 2021 și 2022. Regulamentul
de tranziție va extinde majoritatea normelor PAC care au fost în vigoare în perioada 20142020, dar va adăuga în același timp elemente noi pentru a include obiective de mediu mai
ambițioase și pentru a asigura o tranziție lină către viitorul cadru PAC.
Propunerile comisiei europene vizează promovarea unui sector agricol durabil și
competitiv care să poată contribui în mod semnificativ la Pactul verde european, în special în
ceea ce privește Strategia ”De la Fermă la consumator” și strategia privind biodiversitatea.
Propunerile se concentrează pe :
• Asigurarea unui viitor economic stabil și corect pentru agricultori
• Stabilirea unor ambiții mai mari pentru acțiunile legate de mediu și climă
• Păstrarea agriculturii în inima societății europene
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia Europeana a stabilit nouă obiective cheie:
1. Sprijinirea unui venit fiabil și a rezilienței fermelor pe întreg teritoriul Uniunii
Europene, în vederea îmbunătățirii securității alimentare;
2. Stimularea competitivității și a productivității agricole într-un mod sustenabil;
3. Ameliorarea poziției fermierilor în cadrul lanțului valoric;
4. Constribuția la energia durabilă precum și la atenuarea schimbărilor climatice și la
adaptarea la acestea;
5. Promovarea dezvoltării durabile și a gestionării eficiente a resurselor de apă, sol și aer;
6. Contribuția la protejarea biodiversității, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice și
conservarea habitatelor și a peisajelor;
7. Modernizarea sectorului agricol prin atragerea tinerilor și accelerarea dezvoltării
afacerilor acestora;
8. Promovarea ocupării forței de muncă, a creșterii, a incluziunii sociale și a dezvoltării
locale în zonele rurale, inclusiv a bioeconomiei și a silviculturii sustenabile;
9. Sănătatea, siguranța alimentară și rezistența la antimicrobiene;
24
Pagina 25
2.3 Contextul regiunii de dezvoltare
Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a Romaniei este o zona în care
istoria, cultura și tradiția completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Regiunea NordEst este cea mai mare regiune de dezvoltare a Romaniei sub aspectul numărului de locuitori și
al suprafeței deținute.
Regiunea Nord-Est este formată din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și
Vaslui.
Fig. 1 Regiunea de dezvoltare Nord – Est (sursa: https://www.adrnordest.ro/regiunea-nord-
est/)
25
Pagina 26
Regiunea este caracterizată printr-o îmbinare armonioasă între toate formele de relief,
30% reprezentând-o munții, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podișului. Această ultima
formă de relief ocupă peste 70% din suprafață în județele Botoșani, Vaslui și Iași.
O secțiune longitudinală asupra regiunii, se prezintă sub formă unei pante care coboară
dinspre Vest spre Est, cu numeroase variații.
La Vest, Muntii Carpați stau că un zid cu înălțimi apropiate de 2000 m în Nord (Vf.
Pietrosu, Vf. Rarău , Vf. Giumalău , Vf. Ocolașu Mare , Vf. Hășmașu Mare) și cu o scădere de
înălțime spre Sud ( Munții Ciuc, Munții Trotușului și , în mică măsură , Munții Vrancei).
Subcarpații, cu înălțimi cuprinse între 700-800m, înconjoară munții că un brâu strâns.
În continuare , jumătatea estică este împărțită în două mari zone: Câmpia colinară a
Moldovei, în partea nordică și Podișul Bârladului, în partea de Sud.
Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscută și sub numele de Podișul Sucevei cu o
înălțime medie de 500 metri și este faimoasă pentru “obcinele” sale ( ușoare ondulatii ale
reliefului, ca un lanț de unde pietrificate).
Regiunea este străbatută de un numar de opt cursuri importante de apă, care se
repartizeaza pe directia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890
kmp) si Prutului (10.990 kmp). Acesta din urma, se constituie in granita naturala cu Republica
Moldova, pe o distanta de cca. 680 km.
Obiectivul general este creșterea gradului de competitivitate a Regiunii Nord-Est prin
valorificarea resurselor disponibile, sprijinirea parteneriatelor intra- și inter-regionale și
stimularea inițiativelor care să conducă la dezvoltarea economico-socială a regiunii
Principalele axe de dezvoltare sunt :
• O regiune mai competitivă, mai inovativă;
• o regiune mai digitalizată;
• o regiune durabilă, mai prietenoasă cu mediul;
• o regiune mai accesibilă;
• o regiune educată;
• o regiune mai atractivă;
26
Pagina 27
2.4 Scurtă prezentare a județului
Situat în partea de nord-est a României, Județul Iași este mărginit la vest de râul
Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață
de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafața țării
(ocupând locul 23 între celelalte județe ale României).
Fig. 2 Județul Iași (sursa: România pe Hartă - https://pe-harta.ro/iasi/)
Organizarea administrativă a județului Iași un număr de 2 municipii (Iași și Pașcani), 3
orașe (Hârlău, Podu Iloaiei și Târgu Frumos), 94 comune și 418 sate. Reședința județului este
municipiul Iași, unul dintre cele mai importante orașe ale României.
Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri
și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de
alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri
înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea
de sud are un relief înalt și masiv (350 – 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui.
27
Pagina 28
Rețeaua hidrografică este formată din râuri cu dimensiuni variabile și iazuri rezultate
din lucrările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inundațiilor și pentru stocarea
excesului de apă necesară în perioadele secetoase.
Resursele naturale ale județului sunt de interes local (nisipuri, pietrișuri, argile, ape
minerale etc.). Vegetația naturală este specifică silvo – stepei, iar cea silvică este reprezentată
de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra roșie, mistrețul, lupul,
vulpea, iepurele, păsări de penaj ș.a.
Bogăția solului este dată de existența a peste 380 mii ha teren agricol, din care: 67,2%
teren arabil; 28,4% pășuni și fînețe; 4,4 % vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație
forestieră însumează cca. 98 mii ha, iar apele și bălțile, 4 mii ha.
Mediul de afaceri local este dominat de servicii, cu o pondere de 79% din totalul
firmelor înregistrate în județul Iași, față de 18% în sectorul de industrie și construcții. Această
situație nu este cu mult diferită de contextul național, unde ponderea pentru aceleași sectoare
este 78%, respectiv 20%, restul fiind reprezentat de întreprinderi active în sectorul primar
(agricultură, silvicultură, pescuit).
28
Pagina 29
Capitolul III Prezentarea generală a unității administrativ-teritoriale
3.1 Scurt istoric al comunei
Prima menționare a satului Prisăcani datează din anul 1803 în Condica Iiuzlor așa cum
reiese din dicționarul istoric al unităților administrative-teritoriale al Academiei Romanie, în
care s-a specificat comuna Prisacani – Iași în ocolul Braniște. Ocolul Braniște, conform
aceluiași dicționar istoric, era sat pe Jijia în partea de sud-est a Costulenilor, sat înglobat în anul
1832 de comuna Grozești.
În arhiva Fondului Mitropoliei Moldovei se menționează anul 1797 ca anul strămutării
bisericii din cotul Terchiloaiei în vatra satului, dar cea mai veridică este menționarea
constucției bisericii din caramidă între anii 1824 – 1826 de către mitropolitul Veniamin
Costache, biserica cu hramul Sf. Arhanghel Mihail si Gavril.
Satul Măcărești este menționat prima dată în anul 1772 ca și comună în ocolul Braniște,
iar în anul 1803 înglobează satul Boroșești, iar în 1820 i se adaugă siliștele Pitcani și Tămășești.
Denumirea comunei vine de la toponimicul Prisaca, având în vedere faptul că în jurul
anului 1800 mitropolitul Moldovei Veniamin Costache, deținea aici o Prisacă de stupi.
3.2 Localizare și structură administrativă
Comuna Prisăcani este amplasată în partea sud estică a județului Iași, la aproximativ
27km de reședința județului.
Din punct de vedere administrativ, comuna Prisăcani are în componența sa următoarele
sate:
• Măcărești;
• Moreni;
• Prisăcani;
Comuna are o suprafață de 60 km² și se învecinează cu următoarele comune :
• Comuna Tutora – la Nord;
• Comuna Grozești – la Sud;
• Comunele Comarna și Costuleni – la Vest;CV
29
Pagina 30
• Granița cu Republica Moldova – la Est;
3.3 Caracteristici fizico-geografice
Relieful teritoriului comunei Prisăcani, format pe seama substratului geologic și sub
acțiunea agenților externi de modelare, se prezintă sub forma unor interfluvii sculpturale
(dealuri și coline), cu altitudini ce nu depășesc 200 m, fragmentate de o rețea de văi secundare,
majoritatea orientate spre sud - est și ale căror versanți au înclinări între 5 și 25%.
Din punct de vedere geomorfologic suprafețele din comună aparțin regiunii Câmpia
Moldovei, subregiunea Câmpia Jijiei Inferioare. Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma
unor suprafețe plane (platouri) sau relativ plane, cu altitudini între 150-190 m și pante de maxim
5-6%, acoperite de luturi eluviale cu caracter loessoid.
Sunt terenuri stabile cu puține zone degradate oferind condiții bune pentru agricultură
și căi de comunicație.
Clima este de tipul temperat continental cu dispunere pe patru anotimpuri, caracterizat
prin veri secetoase și ierni reci. Cantitatea de precipitații este sub 500mm/an. Temperatura
medie anuală este de aproximativ 10 grade Celsius iar temperatura medie a verii este de 23°C.
Iarna sunt frecvente inversiunile de temperatură iar vara este secetoasă, aici fiind una
din cele mai toride zone din țară.
Vântul dominant este Crivățul, un vânt rece cu viteze mari pe timpul iernii care
facilitează viscolul urmat de Austrul caracterizat de uscăciune.
Ceața reprezintă un fenomen caracteristic al zonei și se manifestă preponderent în
intervalul noiembrie-martie.
În timpul verii pătrund frecvent mase de aer cald și uscat de origine mediteraneeană
provocând temperaturi de până la 36-37 grade Celsius.
Rețeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul răului Prut. Regimul
hidrografic al acestor cursuri se caracterizează printr-o alimentare pluvială și prin predominarea
scurgeriilor de primăvară și vară.
30
Pagina 31
Vegetația și fauna
Vegetația și fauna sunt specifice zonei de stepă și silvostepă, incluzând lunca.
• Vegetația de silvostepă unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumăriu, cer,
gârniță, salcâm;
• Vegetația de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar;
• Fauna reprezentată prin animale de stepă și de pădure : popândăul, hârciog, orbete,
șoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, șoarecele de
câmp, nevăstuica, căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele, iar dintre
reptile menționăm: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de camp;
3.4 Echiparea tehnică a comunei
Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor locale de bază în zonele rurale reprezintă
elemente esențiale în cadrul oricărui efort de a valorifica potențialul de creștere și de a promova
durabilitatea zonelor rurale. De fapt, crearea de infrastructură reprezintă primul pas în cadrul
procesului de dezvoltare locală, în ideea că accesul la utilități, bunuri și/sau servicii crește
atractivitatea zonei, deci acționează ca un „magnet” pentru potențialii investitori.
Între infrastructura unei zone și dezvoltarea sa economică există o relație de
reciprocitate. Potențialul de dezvoltare a unei zone este cu atât mai mare cu cât infrastructura
este mai dezvoltată. De asemenea, creșterea economică exercită o presiune asupra
infrastructurii existente și determină o nevoie mai accentuată de dezvoltare a acesteia. Astfel,
construirea și întreținerea infrastructurii au un efect multiplicator ce creează numeroase locuri
de muncă și impulsionează dezvoltarea economică.
Alimentarea cu apă potabilă
Comuna Prisăcani dispune de rețea de alimentare cu apă potabilă formată din instalații
de captare și tratare a apei, conducte de transport, rezervoare de înmagazinare, stații de pompare
și conducte de distribuție. Serviciul de alimentare cu apă este disponibil pentru toate satele
componente ale comunei având o lungime de aproximativ 72km.
Din punct de vedere al gospodăriilor racordate la rețea de apă, situația se prezintă în
felul următor:
31
Pagina 32
600 513
500
381
400
300
148
200
100
0
Prisăcani Moreni Măcărești
Fig. 3 Ponderea gospodăriilor racordate la alimentarea cu apă în comuna Prisăcani (sursa
datelor: Primăria Comunei Prisăcani)
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Prisăcani este conectată la sistemul energetic național prin rețeaua de energie
electrică. Gospodăriile, instituțiile și societățile comerciale sunt racordate în procent de 100%
la rețeaua de distribuție a energiei electrice.
Rețeaua de joasă tensiune, destinată consumatorilor casnici și iluminatului public este
racordată la posturi de tip aerian.
Infrastructura de telecomunicații
Serviciile de telecomunicații reprezintă un factor important dat fiind progresul
tehnologic de care se bucură România în acest domeniu. Aceste tehnologii de comunicare și
transmitere a informației pot fi folosite pentru a crea noi oportunități de piață pentru oameni și
companii prin eliminarea barierelor de tip tradițional care suprimă circuitul informațiilor.
La nivelul comunei există furnizori de servicii care oferă telefonie fixă și telefonie
mobilă dar și internet și televiziune. Principalii furnizori sunt Telekom, Digi și Vodafone.
Alimentarea cu căldură și gaze naturale
În localitate nu există rețea centralizată de alimentare cu energie termică, încălzirea
spațiilor făcându-se prin sobe sau centrale electrice sau pe lemne și peleți. În comuna Prisăcani
nu există încă sistem de alimentare cu gaze, acest proiect fiind în planul autorităților locale.
32
Pagina 33
Rețeaua de drumuri locale
Comuna Prisăcani beneficiază de o rețea relativ corespunzătoare de căi de comunicație
rutieră din punct de vedere al legăturilor acestora cu centrul de comună și de aici legătura cu
centrele de interes major.
Teritoriul comunei este străbătut de următoarele căi de comunicație :
• DJ249 – face legătura spre NV cu Țuțora, Ungheni și Victoria și spre SE cu Grozești și
Gorban;
• DJ249B – spre Moreni;
Rețeaua locală de străzi însumează 52km, 95% dintre acestea fiind pietruite și 5% de
pământ.
3.5 Sănătate
Conform Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, unul dintre
obiectivele prioritare ale țării noastre este asigurare unei vieți sănătoase și promovarea
bunăstării tuturor locuitorilor, indiferent de vărstă.
Este esențială îmbunătățirea serviciilor și accesului la asistența medicală de calitate
pentru funcționarea unei societăți durabile centrate pe pacient și prevenție. Trebuie asigurat un
cadru adecvat pentru promovarea unui stil de viață sănătos, favorizarea activităților de
prevenție și educație medicală.
Strategia națională are în vedere reducerea ratei mortalității, diminuarea ratei incidenței
bolilor infecțioase și cronice, repectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a
bolilor mintale.
Comuna Prisăcani asigură cetățenilor săi accesul la serviciile medicale prin intermediul
celor două cabinete pentru medicina de familie și prin intermediul cabinetului stomatologic.
Personalul medical din comună se prezintă astfel:
• 2 medici generaliști;
• 1 medic stomatolog;
• 2 asistente medicale comunitare;
33
Pagina 34
• 1 medic veterniar;
Cel mai apropiat spital se află în municipiul Iași, la o distanță de 27km de comuna
Prisăcani, fiind principalele locuri unde locuitorii comunei au access la investigații și consultări
de specialitate pe diverse ramuri ale medicinei.
În comună există o farmacie de unde locuitorii își pot procura medicamentele
recomandate de medici sau alte suplimente alimentare.
3.6 Mediu
Europa se confruntă cu provocări de mediu de o amploare și o urgență fără precedent.
Deși politicile UE în domeniul mediului și al climei au adus beneficii substanțiale în ultimele
decenii, Europa se confruntă cu probleme persistente în domenii cum ar fi declinul
biodiversității, utilizarea resurselor, impactul schimbărilor climatice și riscurile de mediu
asupra sănătății și bunăstării. Numeroase provocări de mediu sunt accentuate de megatendințe
mondiale precum schimbările demografice, iar schimbările tehnologice rapide vin cu noi
riscuri și incertitudini.
Se preconizează că schimbările climatice cauzate de gazele cu efect de seră emise de
activitățile umane vor crește și vor deveni din ce în ce mai vizibile, iar consecințele socioeconomice din ce în ce mai grave.
În vederea protecției mediului la nivel global s-a semnat de către mai multe state
Acordul de la Paris – primul angajament global obligatoriu din punct de vedere legal privind
schimbările climatice, adoptat în decembrie 2015 Acordul stabilește un cadru global pentru a
evita schimbările climatice periculoase, limitând încălzirea globală la sub 2°C anual și
continuând eforturile de a o limita și mai mult, la 1,5°C.
Acordul subliniează necesitatea ca emisiile globale să înceapă să scadă cât mai curând
posibil și să atingă neutralitatea climatică în a doua jumătate a acestui secol. Se dorește ca
economia țărilor să devină una durabilă, astfel încât creșterea economică să nu depindă de
utilizarea resurselor.
În comuna Prisăcani nu există factori industriali care contribuie la poluarea mediului
înconjurator al comunei. Poluarea se realizează din deversarea deșeurilor în locuri neamenajate,
care deteriorează terenul în locurile unde este depozitat și prin folosirea substanțelor chimice
în agricultură.
34
Pagina 35
Comuna Prisăcani dispune de sistem de canalizare având o lungime de 11km,
autoritatea publică locală având în plan extinderea acesteia.
Din punct de vedere al numărului de gospodării racordate la rețeaua de canalizare, situația se
prezintă în felul următor :
• Satul Prisăcani – 76 gospodării racordate;
• Satul Moreni – 34 gospodării racordate;
Stația de epurare a apelor uzate este amplasată lângă albia râului Prut, apa fiind
eliminată pe cursul aceluiași râu.
Deșeurile sunt colectate în mod selectiv și preluate de o firmă specializată de
salubritate.
În prezent se află în execuție un proiect de amenajare a unei stații de compostare și
ambalare a gunoiului de grajd din comună.
Având în vedere dispunerea comunei Prisăcani în zona de câmpie și de-a lungul
cursurilor de apă (Prut) se pot identifica următorii factori de risc:
• Inundațiile – apar atunci când cantitățile de precipitații sunt însemnate atât în amonte
cât și în aval determinând ieșirea râurilor din matcă. Lucrările de întreținere și
modernizare a digurilor sau protecțiilor împotriva inundațiilor trebuie realizate
periodic;
• Seceta – se datorează cantității insuficiente de precipitații și a căldurii excesive care
afectează drastic cantitea de apă din sol și implicit cultura plantelor căreia îi provoacă
daune majore;
• Fenomene meteorologice extreme – sunt reprezentate de căderea bruscă a precipitațiilor
cu caracter torențial și a grindinei care pot provoca daune majore de natură materială.
Riscurile antropice sunt fenomene de interacțiune între om și natură, declanșate sau
favorizate de activități umane și care sunt dăunătoare societății în ansamblu și existenței umane
în particular.
Aceste fenomene sunt legate de intervenția omului în natură, cu scopul de a utiliza
elementele cadrului natural în interes propriu: activități agricole, miniere, industriale, de
construcții, de transport, amenajarea spațiului.
35
Pagina 36
După durata și gradul de afectare a mediului, riscurile antropice se ierarhizează în:
• episodice (emisii de poluanți, care pot fi remediați relativ ușor);
• accidentale (sunt riscuri care produc dereglări în desfășurarea unui proces natural sau
antropic și care se pot remedia într-un interval de timp scurt);
• ruptură (produc întreruperea activităților prin distrugerea mecanismului de funcționare
și care necesită timp și resurse financiare mari);
• catastrofale (produc schimbări radicale în structura unui ecosistem sau care pot conduce
la dispariția unei structuri, și deci, care presupune reconstrucția pe principii diferite de
cele inițiale pentru a rezista la alte hazarde catastrofale, cu cheltuieli imense);
3.7 Economia
Economia și dezvoltarea acesteia în cadrul comunei Prisăcani se află într-o strânsă
legătură cu contextul socio economic și cu factorii fizico-geografici și de mediu.
Încă de la începutul constituirii acestei așezări agricultura a fost principalul mod de
obținere a veniturilor pentru oamenii de aici. Astăzi economia locală începe să se diversifice
puțin câte puțin fiind susținută și de strategiile regionale și naționale care încurajează
dezvoltarea mediului rural.
În prezent, în localitatea Prisăcani își desfășoară activitatea diverse entități juridice (
Societăți Comerciale, Persoane Fizice Autorizate,) care desfășoară activități de natură
economică atât pentru satisfacerea nevoilor interne cât și externe.
Printre principalele domenii de activitate se pot enumera :
• Cultivarea plantelor;
• Creșterea animalelor;
• Construcții
• Prestări servicii;
• Comerț;
Profilul economic al comunei este dat de activitățile agricole precum creșterea
animalelor și cultivarea plantelor datorită cadrului natural propice și al tradițiilor.
36
Pagina 37
Dezvoltarea economică locală este procesul prin care diferiți actori din sectorul public,
mediul de afaceri și sectorul non-guvernamental colaborează pentru a crea condiții mai bune
de creștere economică și pentru a genera noi locuri de muncă. Prin acest proces ei stabilesc și
mențin o cultură antreprenorială dinamică și creează resurse materiale pentru comunitate și
mediul de afaceri, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții întregii colectivități locale
A face dezvoltare economică locală înseamnă a ridica competitivitatea economică a
unei arii locale în scopul îmbunătățirii viitorului economic al acesteia. Dezvoltarea economiei
locale și îmbunătățirea competitivității sunt cruciale, deoarece succesul comunităților depinde
de adaptarea lor la schimbările care au loc în mediul extern.
Pe termen lung, creșterea competitivității locale este singura care poate asigura
dezvoltarea economică durabilă a comunei Prisăcani. În acest sens pot fi urmărite o serie de
politici locale menite să asigure elementele care pot să conducă la creșterea competitivității:
• Creșterea numărului locurilor de muncă și a veniturilor prin încurajarea creșterii
economice la nivel de firmă, din perspectva productivității și a cifrei de afaceri;
• Crearea unui mediu de afaceri care să susțină societățile comerciale existente si să
atraga afaceri noi prin stimularea si susținerea investițiilor în sectoarele cheie ale
economiei, precum și identificarea unor sectoare noi de activitate;
• Stabilirea, susținerea și încurajarea parteneriatului public - privat;
• Crearea de condiții atractive (infrastructură, utilități și servicii conexe adecvate) pentru
desfășurarea de activități economice, în conditii de eficiență economică;
• Crearea de opotunități de calificare a forței de muncă conform nevoilor și profilului
firmelor care își desfășoară activitatea în zonă.
3.8 Agricultura
Principala ramură eonomică din comuna Prisăcani o reprezintă agricultura, incluzând
aici atât cultivarea plantelor cât și creșterea animalelor. Principalele ocupații ale locuitorilor
din zonă sunt legate de domeniul agriculturii acest lucru fiind favorizat de așezarea comunei în
zona de câmpie și de suprafața însemnată de teren arabil disponibil.
Comuna Prisăcani deține un teren agricol de 4326 hectare din care 3380 hectare
reprezintă teren arabil
37
Pagina 38
Deși potențialul agricol este unul ridicat, nivelul tehnic de dotare existent nu este
adaptat condițiilor de producție și de crearea a valorii adăugate mari.
În prezent, agricultura de bazează pe :
• Cultivarea cerealelor : grâu, porumb, rapiță, floarea soarelui;
• Legumicultura : roșii, ardei, castraveți, ceapă, varză, vinete, etc.;
• Creșterea animalelor : preponderent păsări și porcine dar și ovine, bovine.
Printre principalele probleme cu care se confruntă economia comunei Prisăcani se pot
menționa:
• Fărâmițarea terenurilor și gradul de asociere scăzut al fermierilor;
• Menținerea practicilor vechi și slab productive de cultură a plantelor și creștere a
animalelor;
• Cultivarea legumelor și creșterea animalelor se desfășoară preponderent în gospodării
fără a fi valorificate;
• Lipsa culturii antreprenoriale în rândul populației;
• Lipsa investițiilor străine;
• Valorizarea slabă a produselor locale;
De menționat este faptul că există un centru de prelucrare și ambalare a fructelor și
legumelor în comună, recent a fost înființată o cooperativă agricolă de producție iar un centru
de procesare a produselor animale este în construcție semn că, unitatea administrativ teritorială
Prisăcani se dezvoltă corespunzător valorificând specificul local.
Deși forța de muncă în agricultura României este în continuare una dintre cele mai
numeroase din Europa, dinamica ponderii populației ocupate în agricultură arată o tendință de
scădere treptată a acesteia. Cauzele scăderii ponderii populației ocupate în agricultură țin de
retragerea multor persoane vârstnice, de veniturile mici realizate, neatractive pentru tineri și
investițiile încă reduse în servicii și mica industrie.
Populația ocupată în agricultură are o vârstă medie ridicată, fiind constituită din
persoane care nu au o pregătire de specialitate și o calificare adecvată, acest fapt se face prezent
la asimilarea noilor tehnologii de producție. Persoanele care conduc exploatațiile agricole
individuale au deficiențe în ceea ce privește domeniul organizării afacerilor și de aceea ne
întâlnim cu un management defectuos.
38
Pagina 39
Capitolul IV – Situația socio economică
Populația reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului socio-economic. Din
punct de vedere demografic, comuna Prisăcani trebuie analizată prin prisma următoarelor
aspecte:
• Evoluția numărului de locuitori într-un anumit interval de timp;
• Sporul natural (natalitatea și mortalitatea);
• Structura populației pe grupe de vărstă și sexe;
• Nupțialitate și divorțialitate;
• Mobilitatea populației;
• Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții;
• Forța de muncă;
Pentru o analiză clară a unui sistem teritorial este necesară analizarea populației prin
prisma evoluției acesteia în timp, a structurii acesteia cât și din punct de vedere etnic și
confesional. De-a lungul timpului, populația a fost influențată de factorii naturali precum
relieful, hidrografia, resursele dar și de factori politico economici precum bunăstarea
economică sau politici pronataliste care au stimulat natalitatea.
Variațiile ce se întâlnesc în evoluția numărului populației sunt determinate de sporul
natural al acesteia, de mobilitate, fertilitate, etc.
4.1 Populația și resursele umane
Analizând situația demografică de la nivelul României din ultimii ani, se poate remarca
o scădere a numărului de locuitori, principalul factor fiind sporul natural negativ, dar și
emigrarea masivă a românilor în străinătate.
Populația reprezintă cea mai importantă componentă a sistemului socio-economic. Din
punct de vedere demografic, comuna Prisăcani trebuie analizată prin prisma următoarelor
aspecte:
• Evoluția numărului de locuitori într-un anumit interval de timp;
• Sporul natural (natalitatea și mortalitatea);
• Structura populației pe grupe de vârstă și sexe;
• Mobilitatea populației (sosiri și plecări);
39
Pagina 40
• Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții;
Pentru o analiză clară a unui sistem teritorial este necesară analizarea populației prin
prisma evoluției acesteia în timp, a structurii acesteia cât și din punct de vedere etnic și
confesional. De-a lungul timpului, populația a fost influențată de factorii naturali precum
relieful, hidrografia, resursele dar și de factori politico economici precum bunăstarea
economică sau politici care au stimulat natalitatea.
În continuare se va prezenta dinamica populației din Comuna Prisăcani, urmărind
indicatorii menționați anterior.
6000
5000
4000
Nr. Locuitori
3000
2000
1000
0
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020 Anul
Fig.3 Evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 – 2020, din Comuna Prisăcani (sursa
datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)
Analizând figura 3 privind evoluția numărului de locuitori în perioada 1992 – 2020 din
Comuna Prisăcani, se poate remarca faptul că tendința este de ușoară scădere până în anul 2017.
Pentru următorii trei ani se observă o creștere bruscă a numărului de locuitori ca efect al
localizării comunei la granița cu Republica Moldova, locuitorii din această țară stabilindu-și
domiciliul în comuna Prisăcani.
4.2 Bilanțul natural al populației în Comuna Prisăcani
Bilanțul natural reprezintă evoluția nașterilor și a deceselor într-o anumită perioadă de
timp, astfel încăt dacă numărul nașterilor este mai mare decât cel al deceselor, populația va fi
40
Pagina 41
în creștere, iar dacă numărul deceselor va fi mai mare decât cel al nașterilor atunci numărul
populației va descrește. La nivelul țării, raportul dintre natalitate și mortalitate este devaforabil
natalității. Intrarea României în procesul de tranziție demografică caracterizat prin niveluri
scăzute ale natalității și mortalității a avut loc mai târziu comparativ cu țările occidentale. Acest
decalaj se datorează dezvoltării întârziate din punct de vedere economic, social și politic.
120
100
80
60
40
20
0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Nr. născuți Nr. decedați
Fig. 4 Evoluția numărului de nașteri și decese în perioada 1990 – 2020 din Comuna Prisăcani
(sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)
Conform graficului de mai sus, valorile numărului de nașteri dar și al numărului de decese
se prezintă oscilant pe aproape toata perioada analizată. Astfel, în cazul natalității valorile scad
începând cu anul 1994, iar printre principlalele se pot enumera:
• Apariția metodelor contraceptive;
• Planningul familial;
• Creșterea gradului de informare și educație al populației;
• Creșterea vârstei de căsătorie;
41
Pagina 42
Numărul maxim de născuți (101) se înregistrează în anul 2020 iar minimul (22) în anul
2008. Creșterea bruscă a numărului de născuți se datorează ca și în cazul evoluției numărului
de locuitori, imigrării cetățenilor moldoveni pe teritoriul comunei Prisăcani. De asemenea,
datorită acestui fapt după anul 2018, numărul de persoane decedate este mai scăzut decât cel al
celor născute.
În ceea ce privește numărul persoanelor decedate, se poate remarca faptul că atinge un
maxim de 74 persoane în anul 1997 și un minim de 41 persoane în anul 2008. Printre
principalele cauze ale mortalității se numără:
• Afecțiunile persoanelor din comună;
• Îngrijirea necorespunzătoare a afecțiunilor;
• Stilul de viață nesănătos;
• Accidentele;
Analiza separată a natalității sau a mortalității nu oferă posibilitatea înțelegerii în toată
complexitatea sa a procesului privind mișcarea naturală a populației. Acest lucru este posibil
confruntând cele două fenomene demografice prin sistemul sporului natural care reprezintă
diferența dintre natalitate și mortalitate.
În funcție de raportul dintre nașteri și decese bilanțul natural poate fi :
• Pozitiv - când nașterile depășesc decesele;
• Negativ - când decesele sunt mai numeroase decât nașterile;
• Nul - când numărul de nașteri este egal cu numărul de decese;
Prin intermediul graficului de mai jos se prezintă situația sporului natural din comuna
Prisăcani.
42
Pagina 43
60
40
20
0
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
-20
-40
-60
Fig. 5 Evoluția sporului natural în perioada 1990 – 2020, din Comuna Prisăcani (sursa
datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)
Analizând graficul privind evoluția sporului natural în perioada 1990 – 2020 din
comuna Prisăcani, se poate remarca cu ușurință faptul că acesta valori negative în anumiți ani,
minimul perioadei fiind atins în anul 2011 cu un deficit de -42 persoane. Acest lucru se explică
prin numărul tot mai redus de nașteri din comună și prin numărul mai mare de decese, astfel că
se disting două probleme majore în ceea ce privește situația demografică:
1. Scăderea numărului de locuitori – numărul celor născuți în comună nu suplinește
numărul celor decedați ceea ce duce la o scădere constantă a numărului de locuitori.
2. Schimbul generațional – datorită faptului că se nasc din ce în ce mai puțini copii,
aceștia nu pot suplini generațiile adulte, acest lucru ducând la dezechilibre și la o populație
îmbătrânită demografic.
4.3 Structura populației pe grupe de vărste și sexe
Piramida populației reprezintă distribuția populației în funcție de sex și în funcție de
grupele de vârstă pentru o comunitate.
43
Pagina 44
Vârsta și sexul reprezintă elemente esențiale de diferențiere a populațiilor în cadrul
analizei demografice, economice sau sociale. Astfel, elemente precum natalitate, mortalitatea
sau fertilitatea prezintă oscilații în funcție de vârstă populației, sexul, rata de activitate și gradul
de ocupare a populației. Studiul structurii pe grupe de vârste și sexe facilitează evaluarea
potențialului demografic al arealului analizat.
85 ani si peste
80-84 ani
75-79 ani
70-74 ani
65-69 ani
60-64 ani
55-59 ani
50-54 ani
45-49 ani
40-44 ani
35-39 ani
30-34 ani
25-29 ani
20-24 ani
15-19 ani
10-14 ani
5- 9 ani
0- 4 ani
-300 -200 -100 0 100 200 300 400
Femei Barbati
Fig. 6 Piramida vârstelor - structura pe grupe de vârstă și sexe în anul 2020, din Comuna
Prisăcani (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)
Analizând figura , se poate remarca faptul că majoritatea populației prezente la nivelul
Comunei Prisăcani este reprezentată de persoanele cu vârste cuprinse între 20 și 54 ani. Cea
mai mică pondere este reprezentată de populația tânără cu vârste curpinde între 0 și 19 ani, ceea
ce duce la ideea că populația se îndreaptă către un proces de îmbătrânire. Comuna Prisăcani
tinde să întâmpine probleme în ceea ce privește schimbul generațional deoarece natalitatea
devine din ce în ce mai scăzută în vreme ce procentul de persoane vârstnice crește exponențial.
Referitor la speranța de viață la naștere, aceasta are o tendință generală de creștere pe
fondul îmbunătățirii nivelului de trai. Cazurile de îmbolnăviri ce alimentează nivelul
mortalității este mai frecvent în cazul populației masculine și mai redus în cazul femeilor. Ca
exemplu, populația 70-74 de ani de sex masculin este vizibil mai redusă decât populația de sex
feminin, iar pentru grupele următoare fenomenul se amplifică. Acest lucru se datorează
condițiilor mai grele de muncă pe care le-au îndurat bărbații de-a lungul timpul cât și rezistenței
genetice dovedite a femeilor.
44
Pagina 45
Se poate afirma că scăderea în sine a numărului populației nu reprezintă un factor
îngrijorător ci faptul că, concomitent cu acestă evoluție se dezvoltă o modificare abruptă a
structurii pe vârste datorate procesului de îmbătrânire demografică.
Printre principalele cauze ale acestei tendințe evolutive se numară nivelul mai scăzut al
fertilității prin care generațiile sunt înlocuite doar parțial cumulat cu migrația atât internă cât și
externă din rândul tinerilor. Aceștia migrează în special spre centrele universitare unde își
desfășoară studiile.
4.4 Mobilitatea populației
Mobilitatea spațială a populației reprezintă o componentă importantă a dinamicii
populației și este un fenomen caracteristic populației din cele mai vechi timpuri și până în
prezent.
Migrația populației este forma principală a mobilității geografice constând în
schimbarea definitivă a domiciliului stabil, între doua unități administrativ teritoriale bine
definite.
Fluxurile migratorii pot afecta grupe particulare de persoane în ceea ce privește
caracteristicile de vârstă și sexe, nu numai numărul populației.
Este un proces care cuprinde totalul deplasărilor unei populații în spațiu determinate de
diferite cauze, pe distanțe distincte fiind caracterizate, sau nu, de schimbarea permanentă a
domiciliului. Frecvența cu care se produce mobilitatea spațială poate determina echilibre sau
dezechilibre în bilanțul demografic al unei localități sau zone
Migrația populației poate fi de două feluri :
• Internă – în cadrul țării între diverse unități administrativ teritoriale;
• Externă – în alte țări;
45
Pagina 46
Sporul migrator determină diferența dintre sosirile cu domiciliul și plecările cu domiciliul
din cadrul arealului analizat, în cazul de față comuna Prisăcani.
250
200
150
100
50
0
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
2020
Nr. sosiri Nr. plecări
Fig. 7 Evoluția numărului de sosiri și plecări în perioada 1994 – 2019, din Comuna
Prisăcani (sursa datelor: Institutul Național de Statistică – Tempo Online)
Numărul plecărilor din comuna Prisăcani înregistrează maximul în anul 1997 cu 196
plecări pe fondul migrației dinspre rural spre urban care avea loc în acea perioadă. Ulterior,
plecările mai scad din intensitate iar valorile sosirilor se mențin scăzute pe întreaga perioadă
analizată.
Principala cauză a plecărilor este emigrarea persoanelor către alte unități administrativ
teritoriale sau către alte țări. În mare parte, persoanele predispuse la emigrație sunt cele tinere
care reprezintă populația activă.
4.5 Prognoza demografică – tendințe, implicații și posibile soluții
Pentru a realiza o prognoză demografică trebuie luat în considerare atât raportul dintre
natalitate și mortalitate (sporul natural) cât și raportul dintre plecări și sosiri (sporul migratoriu).
Astfel, prin prisma sporului total se conturează o scădere ușoară a populației în perioada
următoare.
46
Pagina 47
Abordând modelul de creștere biologică unde se ia în considerare numai sporul natural,
populația comunei Prisăcani va experimenta o diminuare a numărului populației pe un orizont
de timp de 20 ani.
Variațiunile numărului de populație tânără, populație activă și pensionari sunt
cauzatoare de discrepanțe pentru sistemele de sănătate, pensie, muncă și învățământ. Astfel, în
perioada 2020-2040 numărul de pensionari va crește pe fondul sosirii generațiilor
supradimensionate din perioada natalistă punând presiune pe serviciile medicale.
Totodată, numărul populației active va scădea de vreme ce categoriile de vârste cele
mai numeroase vor ieși din viața activă.
Măsurile de redresare a fenomenelor demografice prezentate anterior sunt de natură
socio-economică precum:
• Facilități economice acordate familiilor tinere;
• Programe de prevenire a migrației;
• Dezvoltarea resurselor umane;
• Susținerea natalității;
• Accesarea de fonduri pentru formare profesională continuă sau recalificare;
• Asigurarea serviciilor medicale de calitate prin modernizarea infrastructurii;
4.6 Educația și cultura
4.6.1 Educația
La nivelul comunei Prisăcani funcționează următoarele unități de învățământ:
• Școala Primară cu clasele I – IV Moreni;
• Școala Gimnazială cu clasele V – VIII Prisăcani;
• Grădinița cu program normal Prisăcani;
• Școala primară cu clasele I – IV Satu Nou;
• Școala primară cu clasele I – IV Măcărești;
Conform figurii nr. 8, se poate remarca faptul că totalul elevilor și al copiilor înscriși la
școlile și grădinițele din comuna Prisăcani era de 313 în prezent. Dintre aceștia o pondere de
47
Pagina 48
38% sunt elevii înscriși în învățământul primar, 51% elevii înscriși în învățământul gimnazial
și 11% copii înscriși în grădinițe
11%
Elevi înscriși în învățământul
38% primar
Elevi înscriși în învățământul
gimnazial
Copii înscriși la grădiniță
51%
Fig. 8 Ponderea copiilor și elevilor înscriși la grădinițele și școlile din Prisăcani (sursa
datelor: Primăria Comunei Prisăcani)
4.6.2 Cultura
Cultura reprezintă un factor fundamental al vieții sociale în cadrul unei comunități și
trebuie susținută și încurajată mai ales în mediul rural. Printre principalele atuuri ale culturii se
pot enumera :
• Reprezintă esența identității naționale și locale;
• Ajută la interacțiunea și comunicarea interumană;
• Reprezintă un mediu al integrării sociale;
• Dezvoltă potențialul intelectual al capitalului uman;
Din punct de vedere cultural la nivelul comunei Prisăcani se regăsesc:
• Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Moreni
• Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril Prisăcani.
48
Pagina 49
Capitolul V – Analiza SWOT
Analiza SWOT prezintă o utilitate deosebită în procesul de stabilire a direcțiilor de
dezvoltare a comunității, permițând o gestionare eficientă a resurselor și relațiilor de
intercondiționare.
Strategia de dezvoltare durabilă trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a stării
existente a unei comunități așa cum s-a desfășurat ea în capitolele anterioare. Pentru o putea
stabili direcțiile de dezvoltare, trebuie analizate oportunitățile, riscurile, constrângerile și
favorabilitățile. Specificitatea unei analize SWOT este dată de faptul că ea studiază în același
timp caracteristicile interne ale unui sistem teritorial cât și influențele externe care pot fi de
natură pozitivă sau negativă.
În cadrul analizei SWOT se evaluează în prima fază specificul sistemului teritorial
analizat adică punctele tari și punctele slabe. În cea de-a doua fază se analizează influențele ce
provin din exteriorul sistemului teritorial adică oportunitățile și amenințările.
Punctele tari reprezintă acei factori care conferă atractivitate teritoriului, pe când
punctele slabe sunt reprezentate de acei factori care creează obstacole în calea dezvoltării socioeconomice, transpunându-se în infrastructură, situație financiară, legislație.
Oportunitățile reprezintă factori de mediu externi care ajută la dezvoltarea sistemului
teritorial dacă sunt identificate și folosite corespunzător iar amenițările reprezintă factori
externi ce pot periclita dezvoltarea arealului.
În principiu, analiza efectuată în capitolele anterioare a furnizat o privire de ansamblu
care conține cele mai bune informații posibile care să ajute la înțelegerea forțelor, tendințelor
și cauzelor care pot să intervină la un moment dat.
Procesul decizional bazat pe această analiză trebuie să respecte următoarele direcții :
• Construiește pe punctele tari;
• Elimină punctele slabe;
• Exploatează oportunitățile;
• Îndepărtează amenințările;
49
Pagina 50
Analiza SWOT Teritoriu
Puncte tari Puncte slabe
o Se află la o distanță de aproximativ o Prezența frecventă a secetei
27 km de Municipiul Iași o Temperaturi ridicate în timpul verii și
o Cadru natural proprice locuirii și ierni geroase
dezvoltării diferitelor activități o Suprafață redusă acoperită cu pădure
economice
o Climat temperat continental tipic
o Floră și faună caracteristice zonei de
stepă
o Suprafață mare de teren arabil
o Fertilitate mare a solurilor
Oportunități Amenințări
o Posibilități de valorificare a cadrului o Producerea secetei prelungite
natural o Producerea eroziunii solului
o Exploatarea potențialului solar și o Degradarea solului
eolian o Apariția situațiilor de urgență
o Exploatarea performantă a terenului neprevăzute
arabil o Riscul deșertificării zonei
o Practicarea agriculturii ecologice
o Construcții și proiectări facile
datorită terenului care nu impune
piedici de relief
50
Pagina 51
Analiza SWOT Demografie
Puncte tari Puncte slabe
o Inițiativă cetățenească o Predomină persoanele de vărsta a doua
o Forța de muncă poartă amprenta o Populație cu venituri relativ reduse
caracteristicilor economiei rurale o Reconversie profesională redusă
o Număr redus al persoanelor inapte de o Migrația tinerilor spre mediul urban
muncă o Spor natural negativ
o Infracționalitate redusă la nivelul o Locuitorii zonei au o capacitate
comunei financiară relativ scăzută
o Nivel relativ redus la persoanelor o Insuficienta informare a populației cu
inadaptate din punct de vedere social privire la programele de calificare și
o Nivel al șomajului mai redus reconversie existente în județ
o Mentalitatea populației față de
schimbare în general și față de
reconversia profesională
Oportunități Amenințări
o Apariția de noi locuri de muncă în o Pensionarea persoanelor de vârstă
comună activă
o Atragerea de fonduri nerambursabile o Îmbătrânirea demografică
pentru stimularea ocupării forței de o Migrarea forței de muncă
muncă o Adaptare mai lentă a persoanelor
o Implicarea autorităților locale în vârstnice la realitățile actuale
problemele comunității o Menținerea aceleiași rate scăzute a
o Beneficii oferite tinerilor petru natalității
stimularea natalității și a creșterii o Reducere numărului de locuri de
numărului populației muncă
o Creșterea speranței de viață o Crize economico-sociale care pot
o Adoptarea unui stil de viață sănătos determina scăderi ale natalității,
în rândul populației emigrație și scăderea numărului de
angajați
51
Pagina 52
o Promovarea unor politici pro
natalitate
o Apariția mai multe programe
naționale și europene pentru
menținerea tinerilor în mediul rural
Analiza SWOT Educație
Puncte tari Puncte slabe
o Existența unităților de învățământ din o Interes scăzut pentru educație
comună continuă și dobândirea de noi
o Infrastructură educațională în curs de competențe
reabilitare și modernizare completă o Mentalitate necorespunzătoare
o Cadre didactice calificate privind voluntariatul
o Deschiderea populației față de o Scăderea demografică a populației
învățământ în general care conduce la micșorarea
o Management școlar adecvat în populației școlarizate în
unitățile de învățământ învățământul primar și gimnazial
o Prezența unei săli de sport o Cultura antreprenorială slab
dezvoltată
o Nivel scăzut de instruire al
populației
o Nu toate unitățile de învățământ au
fost modernizate
52
Pagina 53
Oportunități Amenințări
o Existența fondurilor nerambursabile o Rectificări bugetare ce pot afecta
destinate investițiilor în infrastructura serviciile educative
educațională o Alocări insuficiente pentru
o Atragerea finanțărilor și donațiilor modernizarea și dotarea unitățiilor
pentru dotarea unităților de de învățământ
învățământ o Creșterea ratei abandonului școlar
o Realizarea unor schimburi de o Instabilitatea politică și legislativă
experiență pentru elevii din comună o Scăderea interesului tinerilor pentru
o Existența cursurilor de formare educația formală
profesională sau reconversie pentru o Scăderea populație școlare
persoanele interesate
o Posibilitatea implementării de
programe educaționale pilot
o Posibilitatea informării asupra
sistemelor educative din alte țări
o Posibilitatea pregătirii extracuriculare
a elevilor pentru dobândirea de noi
cunoștințe
53
Pagina 54
Analiza Swot Agricultură
Puncte tari Puncte slabe
o Suprafața de teren arabil mare ce o Implicarea insuficientă a tinerilor în
favorizarea dezvoltarea și practicarea agricultură
agriculturii o Îmbătrânirea forței de muncă ocupate
o Tradiții locale în agricultură atât în în agricultură
cultivarea plantelor cât și în creșterea o Lipsa informării suficiente privind
animalelor accesarea fondurilor cu finanțare
o Preocuparea populației pentru sectorul nerambursabilă
agricol o Posibilități de cofinanțare redusă
o Existența fermelor mari cât și a o Veniturile din agricultură sunt reduse
exploatărilor individuale și familiale și fluctuante
o Potențial agricol ridicat pentru o Infrastructura agricolă necesită
agricultura ecologică modernizare
o Soluri fertile din clasa cernoziomurilor o Valorificarea insuficientă a
o Predomină culturile de porumb, grâu, produselor agricole
floarea soarelui și rapiță o Vânzarea produselor sub formă de
o Existența unui centru de prelucrare a materie primă în detrimentul vânzării
fructelor și legumelor ca și produs finit
o Amenajarea în curs a unui abator
54
Pagina 55
Oportunități Amenințări
o existența subvențiilor pentru o schimbările climatice
agricultură o secete frecvente
o existența programelor cu finanțare o limitări bugetare privind ajutorul de
europeană pentru dezvoltarea stat
agriculturii o pierderea interesului populației
o stimularea asocierii proprietarilor de pentru agricultură
terenuri agricole o degradarea solului ceea ce duce spre
o posibilitatea de utilizare a scăderea randamentului de producție
instrumentelor de gestionare a o oferte de creditare greu accesibile
riscurilor în agricultură o depopularea mediului rural
o programe guvernamentale și europene o reducerea fertilității solului
pentru susținerea inițiativelor locale o creșterea vulnerabilității fermierilor
o aplicarea de tehnologii prietenoase cu mici
mediul
o sprijinirea înființării de exploatații
pentru culturi ecologice
o sprijinirea tinerilor fermieri
o sprijinirea cooperativelor
55
Pagina 56
Analiza Swot Economie
Puncte tari Puncte slabe
o Predomină activitățile economice o Folosirea unor tehnologii vechi cu
agricole productivitate și eficiență scăzută
o Materii prime existente pentru o Diversificare slabă a activităților
industria alimentară economice în zona rurală
o Existența potențialului pentru o Procesarea slabă a produselor
obținerea produselor ecologice agricole vegetale și animale
o Existența unor activități economice o Informare succintă cu privire la
negricole în ultimii ani normele europene
o Potențial agricol ridicat o Resurse financiare la nivel local
insuficiente pentru
susținerea/promovarea unor
investiții
o Absența implementării sistemului de
calitate pe scară largă în cadrul
proceselor de producție și a
produselor
56
Pagina 57
Oportunități Amenințări
o Programe guvernamentale și europene o Criza economică
pentru încurajarea inițiativelor locale o Reducerea numărului de locuri de
antreprenoriale muncă
o Programe cu finanțare nerambursabilă o Blocarea programelor de finanțare
pentru dezvoltarea afacerilor non o Reticența investitorilor cu provire la
agricole potențialul economic al zonei
o Programe de sprijinire pentru IMM uri o Migrația forței de muncă
o Punerea la dispoziție de terenuri pentru o Îmbătrânirea forței de muncă
dezvoltarea diferitelor activități o Închiderea firmelor existente
economice o Lipsa viziunii antreprenoriale
o Investiții în domeniul agriculturii
ecologice
o Apariția asociaților de producători în
vederea cooperării , micșorării
cheltuielilor și găsirea unei piețe de
desfacere avantajoase
57
Pagina 58
Analiza Swot Infrastructură
Puncte tari Puncte slabe
o Poziție geografică avantajoasă o Procent ridicat al drumurilor
o Apropierea de Municipiul Iași neasfaltate încă
o Existența rețelei de alimentare cu o Resurse financiare insuficiente pentru
energie electrică lucrările de întreținere, reparații și
o Existența iluminatului public reabilitări ale drumurilor comunale,
o Sistem de alimentare cu apă și locale și vicinale
canalizare prezent în comună o Lipsa sistemului de alimentare cu gaze
o Prezența în zonă a furnizorilor de naturale
servicii de telecomunicații
o Dotarea cu echipamente pentru
întreținerea infrastructurii și a
spațiilor publice
Oportunități Amenințări
o Extinderea și modernizarea o Degradarea infrastructurii rutiere
sistemelor de capatare, tratare și existente ceea ce ar implica reparații
distribuție a apei și folosirea o Resurse financiare insuficiente pentru
tehnologiilor noi cofinanțarea proiectelor
o Extinderea sistemului de canalizare o Cost ridicat al documentațiilor
o Folosirea tehnologiilor noi pentru preliminare (studii de fezabilitate,
modernizarea și extinderea proiecte tehnice, etc )
iluminatului public, inclusiv o Blocarea programelor de finanțare
implementarea de tehnologii din accesate
surse regenerabile
o Amplasarea de stații de încărcare
pentru autovehiculele electrice
o Modernizarea infrastructurii rutiere
o Modernizarea infrastructurii
pietonale
58
Pagina 59
Capitolul VI - Strategia de dezvoltare locală 2021-2027 – Viziune și Obiective
Viziunea strategiei de dezvoltare a comunei Prisăcani pentru perioada 2021-2027 redă
punctul de destinație spre care trebuie să se îndrepte toate resursele umane, materiale și
financiare disponibile la nivel local sau atrase din alte surse pentru implementarea tuturor
proiectelor de dezvoltare propuse.
Pentru îndeplinirea acestei viziuni, trebuie avut în vedere un proces de colaborare între
autoritatea publică și comunitate, o planificare inteligentă și o capacitate de organizare și
coordonare susținute.
Prin asumarea acestei viziuni se conturează o dezvoltare socio-economică durabilă și
competitivă căt și o infrastructură modernă și accesibilă tuturor locuitorilor comunei Prisăcani.
Strategia de dezvoltare locală se bazează pe cercetarea sistemului teritorial analizat,
aflându-se în strânsă legătură cu contextul teritorial și socio-economic în care se regăsește.
Aceasta trebuie să urmărească perspectivele de dezvoltare însă trebuie luat în calcul faptul că
rezultatul final nu poate fi prevăzut sau indus deoarece situațiile neprevăzute pot apărea și pot
perturba sistemul teritorial.
Principiile de bază ale unei strategii sunt :
• Durabilitatea – condiții mai bune de trai prin măsuri cu efect solid pe termen îndelungat;
• Competitivitatea – permite dezvoltarea economiei locale și sprijină ascensiunea
acesteia;
• Finanțele – finanțarea din mai multe surse permite o dezvoltare armonioasă prin
satisfacerea nevoii de investiții;
• Administrarea responsabilă : reacția eficientă și efectivă la problemele comunității prin
responsabilizarea autorităților locale și parteneriatul cu societatea civilă;
Principalele utilități ale setării unor obiective pentru strategia de dezvoltare durabilă se
numără:
1. să direcționeze comuna spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri
de muncă;
2. să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili prioritățile comunității,
strategia si acțiunile sale;
59
Pagina 60
3. să sprijine autoritățile publice locale în prezentarea strategiilor financiare si de
investiții;
4. să determine eficientizarea managementului.
Dezvoltarea economică a comunei depinde de atragerea de firme/activități/ investiții,
acest lucru fiind posibil prin creșterea gradului de atractivitate al comunei și facilități de
atragere a firmelor private prin investiții în infrastructură, ofertă de terenuri și clădiri, servicii
strategice, facilități fiscale.
Formularea strategiei pornește de la urmatoarele premise:
• să îmbunătățească condițiile de viață ale populației comunei (locuințe și locuri de
muncă la standarde europene);
• să ridice standardul calitativ al designului comunei, al construcțiilor, serviciilor și al
imaginii in general;
• să ofere oportunități pentru intervenția sectorului privat în operațiunile comunei, fie sub
forma investițiilor directe în proiecte izolate, fie sub forma parteneriatelor sau
consultărilor permanente între parteneri;
• să permită o anumită flexibilitate de adaptare la inevitabilele schimbări ce au loc în
comună;
Conform premiselor de formulare a strategiei și a perspectivelor de dezvoltare a
comunei Prisăcani, conceptul strategic trebuie formulat astfel încât transpunerea sa într-un plan
strategic să asigure un pachet de acțiuni care vor conduce la creșterea economică, creșterea
bazei de impozitare, crearea de locuri de muncă și îmbunătățirea calității mediului de viață al
comunității.
Având în vedere faptul că o comună nu este un sistem teritorial închis, acesta trebuie
să aibă în vedere următoarele aspecte de dezvoltare:
• Întărirea capacității instituționale prin management eficient și raportare la cerințele
populației;
• Dezvoltare durabilă astfel încât pe termen lung să se producă schimbări majore de
cultură și atitudine în ceea ce privește utilizarea resurselor de către populație și actorii
locali;
60
Pagina 61
• Twining rural: relaționarea cu alte sisteme teritoriale în vederea schimbului de
informații cu privirea la bunele practici;
• Realizarea proiectelor în parteneriat public – privat;
• Integrarea politicilor atât pe orizontală pentru a se realiza un efect sinergic simultan
între sectoare, cât și pe verticală, având în vedere corelarea și integrarea politicilor de
dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale județului și ale regiunii din care
face parte;
• Managementul resurselor (umane, materiale, financiare, energetice);
• Descentralizarea managementului în sectorul energetic;
• Identificarea nevoilor comunității și prioritizarea acestora;
• Evaluarea viabilității financiare ale unui proiect;
• Protecția mediului;
6.1 Obiective strategice
Pentru realizarea obiectivelor descrise în acest capitol, strategia trebuie să dispună de
capacitatea de a răspunde la nevoile actuale utilizând eficient resursele de care dispune și
adaptându-și viziunea generațiilor tinere.
Obiectivul general unitar al strategiei de dezvoltare este creșterea nivelului de trai și
valorificarea rațională a resurselor din comuna Prisăcani.
În acest sens, se au în vedere următoarele obiective strategice:
1. Teritoriu
1.1 Exploatarea economică a cadrului natural
1.2 Combatarea și prevenirea calamităților naturale
2. Demografie
2.1 Sprijinirea resurselor demografice prin crearea de oportunități și consiliere
3. Educație
3.1 Crearea unui act educațional performant
3.2 Creșterea nivelului educațional al locuitorilor
61
Pagina 62
4. Social
4.1 Dezvoltarea serviciilor sociale și combaterea excluziunii sociale
5. Agricultura
5.1 Modernizarea, dezvoltarea și inovarea sectorului agricol
5.2 Asigurarea condițiilor necesare pentru obținerea unor venituri decente
6. Economie
6.1 Dezvoltarea economică diversificată și sustenabilă
6.2 Dezvoltarea antreprenoriatului local
7. Infrastructura
7.1 Extinderea și modernizarea utilităților publice promovând utilizarea materialelor cu impact
redus asupra mediului
8. Organizare instituțională
8.1 Creșterea capacității administrative în vederea absorbției fondurilor nerambursabile
8.2 Dezvoltarea capacității de relaționare a administrației publice
9. Sănătate
9.1 Îmbunătățirea continuă a infrastructurii medicale
9.2 Creșterea calității serviciilor medicale
10. Mediu
10.1 Protecția continuă asupra mediului prin conformarea progresivă la standardele de mediu
interne și europene
10.2 Creșterea independenței energetice
11. Cultură
11.1 Modernizarea și întreținerea corespunzătoare a unităților culturale
11.2 Dezvoltarea vieții culturale a comunității
62
Pagina 63
6.2 Obiective specifice
Obiectivele specifice derivă din obiectivele strategice și propun proiecte și direcții de
dezvoltare pentru principalele domenii de interes precum teritoriul, domgrafia, educația, social,
agricultura, economia, infrastructura, mediul, cultura și organizarea instituțională.
Teritoriu
Obiective Strategice Obiective Specifice
1.1 Exploatarea economică a cadrului natural 1.1.1 Amenajarea de sisteme de irigații
1.1.2 Valorificarea resurselor regenerabile
(soare, vânt)
1.2 Combaterea și prevenirea calamităților 1.2.2 Protejarea solului prin acțiuni de
naturale combatere a eroziunii și îmbunătățirea
conținutului de substanțe organice
1.2.4 Respectarea regulilor de folosire
durabilă a terenurilor din comună conform
planului de urbanism general, ca instrument
de planificare spațială
63
Pagina 64
Demografie
Obiective Strategice Obiective Specifice
2.1.1 Crearea de facilități și condiții de viață
atractive pentru tineri, atât pentru cei din
comună cât și pentru cei din afara comunei,
pentru atragerea acestora
2.1 Sprijinirea resurselor demografice prin
2.1.2 Sprijinirea natalității în comună pentru
crearea de oportunități și consiliere
creșterea numărului de locuitori și stoparea
fenomenului de depopulare
2.1.3 Realizarea de programe de consiliere și
formare profesională pentru tineri
2.1.4 Sprijinirea și dezvoltarea servicilor de
asistență socială pentru persoanele aflate în
dificultate (minori, vârstnici, persoane cu
dizabilități)
2.1.5 Realizarea unor cursuri extracurriculare
destinate adulților pentru dobândirea unor
competențe digitale
2.1.6 Sprijinirea persoanelor care se află în
șomaj pentru a-și găsi un loc de muncă
2.1.7 Aplicarea unui management
corespunzător administrării forței de muncă
64
Pagina 65
Educație
Obiective Strategice Obiective Specifice
3.1 Crearea unui act educațional performant 3.1.1 Reabilitare și modernizare continuă a
unităților de învățământ
3.1.2 Susținerea permanentă a calității
procesului de învățământ
3.1.3 Asigurarea dotărilor necesare unităților
de învățământ (mobilier, birotică,
echipamente IT, material didactic)
3.1.4 Crearea șanselor pentru reconversia
profesională a persoanelor adulte
3.1.5 Realizarea unor programe de tip after
school pentru elevi și crearea unor centre
speciale pentru defășurarea acestei activități
3.1.6 Combaterea abandonului școlar și
facilitarea accesului la educație
3.2 Creșterea nivelului educațional al locuitorilor 3.2.1 Realizarea de programe de reconversie
profesională pentru locuitorii comunei
3.2.2 Dezvoltarea cunoștințelor de operare a
echipamentelor IT și dobândirea de
competențe digitale
3.2.3 Dezvoltarea resurselor umane și
utilizarea eficientă a potențialului forței de
muncă
3.2.4 Pregătirea tinerilor prin cursuri
extracurriculare pentru meseriile de viitor din
domeniul IT, tehnologie, cercetare dezvoltare
65
Pagina 66
3.2.5 Îndrumarea școlarilor pentru formarea
profesională conform cerințelor pieței
Social
Obiective Strategice Obiective Specifice
4.1.1 Sprijinirea categoriilor defavorizate
pentru un trai decent și dezvoltare
personală/profesională
4.1 Dezvoltarea serviciilor sociale și combaterea
4.1.2 Dezvoltarea serviciilor de asistență și
excluziunii sociale
protecție socială pentru persoanele
vulnerabile (minori, vârstnici, persoane cu
dizabilități)
4.1.3 Înființarea unui centru de zi și a unui
cămin pentru bătrâni și persoane vulnerabile
în comună
4.1.4 Atragerea de fonduri nerambursabile în
vederea soluționării problemelor de ordin
social
66
Pagina 67
Agricultura
Obiective Strategice Obiective Specifice
5.1 Modernizarea, dezvoltarea și inovarea 5.1.1 Încurajarea și organizarea de asociații
sectorului agricol ale producătorilor locali pentru a beneficia de
oportunitățile care decurg din acestea
5.1.2 Eficientizarea practicilor agricole pentru
creșterea productivității
5.1.3 Aplicarea unor tehnici specifice agricole
adaptate la normele europene privind
dezvoltarea agriculturii durabile
5.1.4 Folosirea utilajelor și a tehnologiilor noi
5.1.5 Investiții în spații de procesare a
produselor agricole pentru o vânzare rapidă și
sigură a produselor
5.1.6 Îmbunătățirea și întreținerea continuă a
terenurilor agricole
5.2 Asigurarea condițiilor necesare pentru 5.2.1 Promovare și încurajarea agriculturii
obținerea unor venituri decente ecologice
5.2.2 Organizarea de târguri pentru
promovarea și valorificarea produselor locale
5.2.3 Consilierea fermierilor în vederea
informării asupra fondurilor nerambursabile
din domeniul agriculturii
5.2.4 Încurajarea locuitorilor să-și transforme
gospodăria într-o microfermă pentru
valorificarea surplusului
67
Pagina 68
5.2.5 Creșterea posibilităților de angajare în
agricultură și a veniturilor din activități non-
agricole pentru locuitorii din mediul rural
5.2.6 Crearea condițiilor necesare pentru
implementarea sistemelor de irigații pentru
terenurile arabile din comună
Economia
Obiective Strategice Obiective Specifice
6.1 Dezvoltarea economică diversificată și 6.1.1 Atragerea investitorilor pentru crearea
sustenabilă unei economii diversificate
6.1.2 Diversificarea serviciilor oferite prin
creșterea numărului de societăți comerciale
6.1.3 Crearea de oportunități pentru investitori
prin acordare de facilități fiscale
6.1.4 Sprijinirea cooperării și asocierii dintre
producătorii locali pentru reducerea costurilor
și găsirea piețelor de desfacere
6.1.5 Dezvoltarea infrastructurii în puncte
cheie ale comunei
6.1.6 Încurajarea activităților non-agricole
pentru diversificarea economiei și satisfacerea
cererii locale
68
Pagina 69
6.1.7 Stimularea persoanelor care nu sunt
încadrate în muncă pentru ocuparea unor
posturi disponibile
6.1.8 Creșterea vizibilității produselor și
serviciilor locale
6.2 Dezvoltarea antreprenoriatului local 6.2.1 Încurajarea cetățenilor prin acțiuni de
informare și formare profesională în vederea
accesării de finanțări nerambursabile
6.2.2 Realizarea de parteneriate pe diverse
domenii cu operatorii economici locali
6.2.3 Creșterea gradului de informare în
rândul cetățenilor și mediului de afaceri cu
privire la posibilitățile de finanțare pentru
dezvoltarea afacerilor
6.2.4 Fructificarea colaborării la nivel de
asociații de dezvoltare intercomunitară și
grupuri de acțiune locală și familiarizarea
comunității cu beneficiile acestora
6.2.5 Realizarea de sesiuni informative sau
cursuri antreprenoriale pentru conștientizarea
modului în care se derulează o afacere
6.2.6 Mărirea numărului de IMM-uri pentru o
gamă cât mai largă de servicii
6.2.7 Dezvoltarea serviciilor și activităților
productive din comună de către
întreprinzătorii locali
69
Pagina 70
Infrastructura
Obiective Strategice Obiective Specifice
7.1.1 Înființarea sistemului inteligent de
distribuție gaze naturale și racordarea
instituțiilor publice și a locuitorilor
7.1.2 Modernizarea sistemului public de
7.1 Extinderea și modernizarea utilităților publice iluminat și extinderea acestuia folosind surse
și a infrastructurii promovând utilizarea regenerabile de energie sau surse cu consum
materialelor cu impact redus asupra mediului redus de energie
7.1.3 Înffințare canalizare în satul Măcărești
7.1.4 Creșterea gradului de asfaltare al
drumurilor și modernizarea tuturor căilor de
access care să deservească nevoile curente ale
locuitorilor
7.1.5 Extinderea rețelei de canalizare
7.1.6 Amenajarea de locuri de joacă
7.1.7 Dotări pentru administrarea domeniul
public ( buldo excavator, volă, autospeciale,
șenilate)
7.1.8 Realizarea unui parc de panouri
fotovoltaice
7.1.9 Dotarea spațiului public cu mobilier
urban
7.1.10 Amenajarea unui aquaparc
70
Pagina 71
7.1.11 Promovarea sportului și stilului de
viață sănătos și dezvoltarea infrastructurii de
sport
7.1.12 Amenajarea de baze sportive
multifuncționale în comună și terenuri de
minifotbal
Organizare instituțională
Obiective Strategice Obiective Specifice
8.1 Creșterea capacității administrative 8.1.1 Pregătirea și instruirea unor persoane
din aparatul administrativ în vederea
dobândirii cunoștințelor pentru accesarea
fondurilor nerambursabile
8.1.2 Identificarea fondurilor ce pot fi
accesate și depunerea cererilor de finanțare
8.1.3 Creșterea numărului de proiecte cu
finanțare nerambursabilă
8.1.4 Modernizarea sediului primăriei
8.1.5 Dotări ale administrației publice locale
cu echipamente IT, software și mobilier
71
Pagina 72
8.2 Dezvoltarea capacității de relaționare a 8.2.1 Dezvoltarea parteneriatelor publiceadministrației publice private pentru o dezvoltarea armonioasă la
nivel local
8.2.2 Consolidarea relațiilor cu GAL-urile și
alte asociații de dezvoltare
Sănătate
Obiective Strategice Obiective Specifice
9.1 Îmbunătățirea continuă infrastructurii 9.1.1 Amenajarea, modernizarea și dotarea
medicale continuă a cabietelor medicale pentru a putea
răspunde nevoilor cetățenilor
9.2 Creșterea calității serviciilor medicale 9.2.1 Dezvoltarea unor servicii medicale
integrate
9.2.2 Realizarea de campanii de informare cu
privire la adoptarea unui stil de viață sănătos
și la prevenția zilnică
9.2.3 Desfășurarea de programe de consiliere
a cetățenilor cu privire la sănătate
72
Pagina 73
Mediu
Obiective Strategice Obiective Specifice
10.1 Protecția continuă asupra mediului prin 10.1.1 Prevenirea poluării cu deșeuri și ape
conformarea progresivă la standardele de mediu uzate
interne și europene
10.1.2 Extinderea sistemului de canalizare
pentru reducerea impactului negativ asupra
mediului
10.1.3 Crearea sistemelor specifice de
management al deșeurilor
10.1.4 Dezvoltarea reciclării și a colectării
selective
10.1.5 Conservarea calității mediului
înconjurător pentru a preveni consecințele
negative asupra lui
10.1.6 Creșterea suprafețelor împădurite
10.1.7 Igienizarea domeniului public
10.1.8 Folosirea rațională a resurselor de apă
10.2 Creșterea independenței energetice 10.2.1 Folosirea surselor de energie
regenerabilă
10.2.2 Folosirea materialelor de construcție
prietenoase cu mediul
10.2.3 Creșterea eficienței energetice a
clădirilor și instituțiilor
73
Pagina 74
10.2.4 Amenajarea unui parc fotovoltaic
pentru producerea de energie electrică
10.2.5 Realizarea de campanii de informare
asupra populației cu privire la riscurile
deversării apelor uzate
74
Pagina 75
Cultură
Obiective Strategice Obiective Specifice
11.1 Modernizarea și întreținerea 11.1.1 Îmbunătățirea infrastructurii culturale
corespunzătoare a unităților culturale prin reabilitarea și conservarea
monumentelor istorice,a unităților de
cult/religioase, a căminelor culturale și a
bibliotecii
11.2 Dezvoltarea vieții culturale a comunității 11.2.1 Organizarea de târguri și festivaluri
tradiționale
11.2.2 Protejarea și conservarea
meșteșugurilor și a obiceiurilor tradiționale
11.2.3 Obținerea de finanțări nerambursabile
în domeniul cultural
75
Pagina 76
Capitolul VII – Planul de acțiune pentru dezvoltarea durabilă
7.1 Aspecte generale
Planul de acțiune pentru dezvoltarea durabilă reprezintă realizarea unui plan relativ
scurt pentru fiecare proiect pe care autoritatea și-l propune. Acesta trebuie să țină cont de
evoluția macroeconomică la nivel național, de starea bugetului local precum și de părerile
comunității locale.
Starea comunei din punct de vedere al infrastructurii și al componentei socioeconomice a fost analizată anterior și s-au creionat deja țintele-obiective strategice de
dezvoltare.
Pentru fiecare proiect pe care autoritatea locală îl dorește implementat se recomandă un plan
de acțiune care să întrunească următoarele puncte :
• Descrierea proiectului;
• Justificarea – beneficiile aduse comunității locale;
• Sustenabilitate – eficiența în timp;
Pentru a asigura o dezvoltare durabilă a comunei Prisăcani, suportul necesar trebuie să
fie asigurat de :
• Administrația locală și Consiliul local prin acordarea de suport logistic și legislativ;
• Comunitatea locală – cetățeni și organizații prin atitudine, participare activă și
voluntariat;
• Mediul de afaceri prin investiții și suport;
7.2 Principii și condiții
Pentru îndeplinirea obiectivelor din strategia de dezvoltare locală, autoritatea publică
locală a comunei Prisăcani trebuie să își întărească capacitatea instituțională la toate nivelele
de decizie și execuție. Acest lucru presupune atragerea finanțărilor și folosirea lor rațională,
mobilizarea resursei umane disponibile și identificarea mecanismelor eficiente de comunicare.
Orice administrație publică trebuie să încerce armonizarea procedurilor administrative
cu cele ale Uniune Europene și să centreze activitatea pe nevoile cetățenilor.
76
Pagina 77
Baza unei dezvoltări socio-economice o reprezintă respectarea diversității și a opiniilor
în vederea rezolvării rapide a problemelor comunității.
Activitatea publică locală va fi orientată spre:
• Sprijinirea dezvoltării infrastructurii prioritare pentru comunitate ( apă, canalizare,
gaze, asfaltare, iluminat, infrastructură educațională);
• Alocarea eficientă a bugetului local;
• Ajustarea cheltuielilor în concordanță cu veniturile bugetare;
• Atragerea finanțărilor din surse variate;
• Întreprinderea unor măsuri pentru acumularea veniturilor la bugetul local
• Atragerea investitorilor pentru dezvoltarea comunității;
Condițiile care stau la baza unei dezvoltări social-economice rapide sunt susținerea și
participarea activă, respectarea legilor și onoarea obligațiilor primăriei comunei, precum și
implicarea cetățenilor la luarea deciziilor în ceea ce privește rezolvarea propriilor probleme.
Primăria este o interfață între cetățean și instituțiile statului și trebuie să elaboreze un
sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale reale și consolidarea cadrului
instituțional
Consolidarea managementului administrației publice locale trebuie orientat către :
• Dezvoltarea continuă a nivelului de pregătire profesională al resurselor umane;
• Folosirea eficientă a resurselor umane;
• Orientarea serviciului public către cetățean;
• Eliminarea blocajelor birocratice;
• Întărirea și extinderea cadrului de participare a societății civile la procesul decizional;
• Administrarea eficientă a banilor publici;
• Digitalizarea datelor și a proceselor;
7.3 Implementare, monitorizare și control
Etapa de implementare, monitorizare și control reprezintă sistemul de realizare a
obiectivelor prevăzute în strategie și de colectare și raportare a informațiilor asupra desfășurării
proiectelor și a impactului acestora asupra comunității.
77
Pagina 78
Implementare reprezintă totalitatea acțiunilor ce se vor realiza și proiectele concrete de
implementare. Fiecare proiect va conține obiective, perioada de implementare și sursele de
finanțare.
Monitorizarea va urmări respectarea implementării corecte a proiectelor și respectarea
detaliilor referitoare la execuție. Sunt recomandate analize semestriale cu privire la progresul
înregistrat în implementarea proiectelor și în atingerea obiectivelor și eventual ajustarea
acestora în funcție de schimbările contextului socio-economic.
Controlul apreciază dacă proiectul răspunde politicilor formulate, modul cum
influențează dezvoltarea comunității.
7.4 Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice locale
Condițiile care stau la baza unei dezvoltări social - economice rapide sunt susținerea și
participarea activă, respectarea legilor și onorarea obligațiilor autorității publice locale, precum
și implicarea cetățenilor la luarea deciziilor în ceea ce privește rezolvarea propriilor probleme.
Autoritatea publică locală, fiind o interfață între cetățean și instituțiile statului, trebuie
să elaboreze și să dezvolte un sistem de administrare bazat pe promovarea autonomiei locale
reale și consolidarea cadrului instituțional.
Activitatea publică locală va fi orientată spre:
• Sprijinirea dezvoltării comunității în scopul rezolvării tuturor problemelor comunei;
• Susținerea dezvoltării infrastructurii prioritare pentru comunitate
• Sporirea responsabilității persoanelor cu funcții de răspundere pentru depășirea
limitelor stabilite de cheltuieli și utilizarea neeconomică a alocațiilor bugetare;
• Controlarea strictă a bugetului local și distribuirea lui în mod eficient;
• Ajustarea în continuare a cheltuielilor bugetare la posibilitățile reale de acumulare a
veniturilor la buget.
Eficientizarea gestionării mijloacelor publice, prin:
• Organizarea de licitații pentru achiziționarea de mărfuri, lucrări și servicii pentru
necesitățile instituțiilor bugetare din banii publici;
78
Pagina 79
• Reducerea creșterii volumului de cheltuieli;
• Reevaluarea întregului sistem de servicii publice și transmiterea unor activități către
sfera privată;
Consolidarea finanțelor publice:
• Asigurarea cu surse financiare a măsurilor pentru satisfacerea necesităților
sociale,economice și culturale ale populației, pentru dezvoltarea comunei;
• Întreprinderea unor măsuri concrete pentru acumularea veniturilor proprii și menținerea
echilibrului bugetar;
• Constituirea de fonduri extrabugetare pentru susținerea unor programe de interes local;
• Susținerea dezvoltării antreprenoriatului ca motor de creștere a economiei de piață;
7.5 Proiecte propuse pentru perioada 2021 – 2027
Pe lângă obiectivele specifice prezentate în capitolul anterior care reprezintă prin natura
lor posibile viitoare proiecte, mai jos sunt prezentate anumite proiecte prioritare pentru
perioada ce urmează.
79
Pagina 80
Denumire proiect: Extindere rețea de canalizare menajeră în satele Prisăcani și Moreni din
comuna Prisăcani, județul Iași
Justificare Rețeaua de canalizare nu este prezentă pe tot teritoriul comunei fiind
necesare lucrări de extindere în satele Prisăcani și Moreni
Implementare 2021 - 2027
Obiective asociate Infrastructura – Extinderea și modernizarea utilităților publice și a
infrastructurii promovând utilizarea materialelor cu impact redus
asupra mediului
Mediu - Protecția continuă asupra mediului prin conformarea
progresivă la standardele de mediu interne și europene
Sursa de finanțare Fonduri europene
Fonduri guvernamentale
Bugetul local
Acțiunile • Îmbunătățirea condițiilor de trai din comună
proiectului • Reducerea gradului de poluare asupra mediului
• Creșterea accesului populației la infrastructura de bază
• Extinderea rețelei deja existente
• Racordarea populației la rețeaua de canalizare
• Implementarea de echipamente, instalații și softuri pentru
îmbunătățirea rețelei și pentru o monitorizare facilă a
sistemului
Activitățile • Elaborarea studiului de fezabilitate
proiectului • Elaborarea proiectului tehnic
• Aprobarea începerii proiectului
• Pregătirea și depunerea cererii de finanțare
• Contractarea proiectului
• Organizarea licitațiilor
• Monitorizare, evaluare, control
80
Pagina 81
Denumire proiect: Înființarea unui sistem de canalizare și epurare a apelor uzate în Satul
Măcărești, comuna Prisăcami, județul Iași
Justificare Satul Măcărești nu dispune de rețea de canalizare centralizată și stație
de epurare
Implementare 2021 - 2027
Obiective asociate Infrastructura – Extinderea și modernizarea utilităților publice și a
infrastructurii promovând utilizarea materialelor cu impact redus
asupra mediului
Mediu - Protecția continuă asupra mediului prin conformarea
progresivă la standardele de mediu interne și europene
Sursa de finanțare Fonduri europene
Fonduri guvernamentale
Bugetul local
Acțiunile • Îmbunătățirea condițiilor de trai din comună
proiectului • Reducerea gradului de poluare asupra mediului
• Creșterea accesului populației la infrastructura de bază
• Racordarea populației și a instituțiilor publice la rețeaua de
canalizare
Activitățile • Elaborarea studiului de fezabilitate
proiectului • Elaborarea proiectului tehnic
• Aprobarea începerii proiectului
• Pregătirea și depune
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.