Contract

Anexa nr.1 partea scrisa

Tip
Contract nr. 1
Pe site-ul primăriei
Open in new tab
Emitent
Comuna Prisăcani, jud. Iași
Pagini
33 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Contract nr. 1, „Anexa nr.1 partea scrisa”, Comuna Prisăcani, jud. Iași. Sursa: http://www.uat-prisacani.ro/wp-content/uploads/2026/08/Anexa-nr.1-partea-scrisa.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/prisacani/68576-anexa-nr-1-partea-scrisa, 07.11.2026)

Fișier creat
26.07.2026
Fișier modificat
17.07.2026
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Anexa nr.1 la caietul de sarcini nr. 6891 / 17.07.2026

Pagina 2

Pagina 3

S NT Ș SI S SI = Ș S ȘI S < >

Pagina 4

Pagina 5

„LUCRĂRI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE IN COMUNA DAPRISACANI, JUDEȚUL IAȘ,

Pagina 6

CAP 1). PIESE SCRISE 1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARII 1.1. ELEMENTE GENERALE 1.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII 1.2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 1.2.1 - AMPLASAMENTUL 1.2.2. PREZENTAREA PROIECTULUI 1.2.3. ORGANIZARE DE SANTIER 1.2.4. SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE, TELEFON ȘI ALTELE ASEMENEA PENTRU LUCRĂRI DEFINITIVE ȘI PROVIZORII 1.2.5. PROGRAMUL DE EXECUȚIE A LUCR., GRAFICELE DE LUCRU, PROGRAMUL DE RECEPȚIE 1.2.6. MĂSURAREA LUCRĂRILOR 1.2.7. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI ȘI TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA 1.2.8. CURĂȚENIA ÎN ȘANTIER 1.2.9. SERVICIILE SANITARE 1.2.10. RELAȚIILE DINTRE CONTRACTANT (OFERTANT) CONSULTANT ȘI PERSOANA JURIDICĂ ACHIZITOARE (INVESTITOR) 1.2.11. CATEGORIA DE IMPORTANȚĂ A OBIECTIVULUI 2. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR PE SPECIALITATI 3. NORME DE PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII LEGEA DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ NR. 90/1996 P.S.I. NORME GENERALE DE P.S.I. - ORD. 12/1981 — MT. NORME DE PRIM AJUTOR NORME DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCINDENT, SPECIFICE TRANSPORTURILOR — ORD. 17/84 — M.T. SURSELE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU ÎNCADRAREA DOCUMENTAȚIEI ÎN LEGISLAȚIA GENERALĂ DE PROIECTARE SOLUȚII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR CONFORM NORMATIV P 130/99 ȘI HG 766/97 CAP 2). PARTE ECONOMICA CAP 3). PIESE DESENATE

Pagina 7

Pagina 8

1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARII 1.1. ELEMENTE GENERALE 1.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII „ÎVCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI, JUD. IASI ” Drumurile sunt numerotate conform domeniului public, precum si din planurile cadastrale intravilane si extravilane ale comunei Prisacani si se regasesc pe plansele anexate in partea desenata STRADA “3 = Za (2) E = | SUPRAFscarificare+ + Îi = £ = E (| 3 reprofilare+cilindrare = [i E: = a = e EI (metri patrati) z 9 lia P$ z95 zi că ia ri 1] SPINULUI 280 2,75 0.1 77 E 280x3,5=980 2 | STRAPUNGERII 98 = = = 18 98x3,5=343 3 | POSTASULUI 275 E = = 36 275x3,5=963 4__| LEON STANCESCU Era A 244 204 74 = 244x4=976 5 | OMULUI 135 2,75 0.1 "37. = 135x3,5=473 6__| ZINELOR 250 27045 5504 68. = 250x3,5=875 7__| CRAILOR 283 =: = Ei 36 283x3,5=991 8 | TRANDAFIRILOR 468 = E 36 468x3,5=1638 9 | REGINA MARIA 161 = = E 18 161x3,5=564 10| SFINTII MIH GAVRIL 105 = = = 18 105x3,5=368 11_| PATR. TEOCTIST 305 = = = 18 305x3,5=1068 12 | ALBINELOR 76 = = = 18 76x3,5=266 13 | ARTARULUI 102 = = = 18 102x3,5=357 14_| STUPINELOR 438 E Si = 54 438x3,5=1533 15 | POLENULUI 161 E 36 161x3,5=564 16 _| OBSERVATOR 235 3 0,1 70 z 235x4=940 17_| OBSERVATORULUI 220 3 0,1 66... = 220x4=880 18_| CAISULUI = : Sa 133 18 133x3,5=466 19| VISINILOR 180 = 18 180x3,5=630 20 | FLORILOR 1 190 = 36 190x3,5=665 21| SINZIENILOR 305 = s = 36 305x3,5=1068 22 | CRIZANTEMELOR 309 i = E 36 309x3,5=1082 23 | LALELELOR 534 = E = 54 534x3,5=1869 24 | PANSLUTEI 180 S 36 180x3,5=630 25 | UNIRII 222 E 18 222x3,5=777 | 26 | CRACIUNULUI 305 Z 36 305x3,5=1068 27 | DRAGONULUI 141 j = 18 141x4=564 28 | NORMANDIA 74 3 0,1 22 - 74x3,5=259 29 | MARGINII 157 - 26 157x3,5=550 3

Pagina 9

30_| FRANTEI 363 36 363x3,5=1271 31| MIORITEI 460 36 460x3,5=1610 32_| PRUTET 488 18 488x3,5=1708 33_| CAMPIEI I- 261x4=1044 PLOPLOR E CR 152x4=608 TAMASESTI _ Nota 1. Grosimea stratului de balast este de 10 cm acolo unde se asterne un strat uniform conf tabel anexat 2. Completari locale inseamna basculari izolate unde in urma reprofilarii cu autogrederul ramin zone fara zestre de balast vechi sau gauri care trebuie umplute cu material granular pentru a asigura planietatea in profil longitudinal si transversal TARA “ROMANIA JUDETUL IASI LOCALITATEA PRISACANI UAT COMUNA PRISACANI, judetul IASI UAT COMUNA PRISACANI Localitate: Prisacani, Strada Principală, nr. 112, Județ: Iași, Cod.poștal:707390 telefon 0232-295858 E-mail: prisacaniQis.e-adm.ro

Pagina 10

1.1.5. ELABORATORUL DOCUMENTATIEI Proiectant: MARIOUNO SRL CUI: 54178431; J2026015011002, Adresa: com.Miroslava, sat Vorovesti, str. Buzamet, nr.2, jud. IASI COD CAEN:7112 — Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea 1.2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR 1.2.1 - AMPLASAMENTUL Prisacani este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Măcărești, Moreni și Prisăcani (reședința) și are o suprafață de 5991,60 ha. Comuna se află în extremitatea de est a județului, la granița cu raionul Ungheni din Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Țuțora, Ungheni și Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud-est de Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Din acest drum, la Moreni se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce spre vest la Comarna (unde se termină în DN28). Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Prisăcani se ridică la 5828 de locuitori „conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prisăcani se ridică la 3.254 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.589 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,02%). Pentru 2,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,53%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. INFRASTRUCTURA ZONEI Infrastructura, incluzand starea drumurilor dotare cu utilitati, comunicatiile si serviciile, au un impact important asupra dezvoltarii in general si asupra stimularii investitiilor neagricole in particular. Infrastructura, are, de asemenea, un impact imediat asupra accesului populatiei la serviciile de baza, incluzand invatamantul si sanatatea. Strazile supuse pietruirii, traverseaza zona de ses, si prezenta caracteristici corespunzatoare acestui tip de relief. In plan, aliniamentele sunt racordate prin curbe cu raze medii si minime, iar in profil longitudinal exista unele sectoare cu declivitati de pina la 2.00%. Comuna PRISACANI, analizand necesitatile comunitatii privind starea drumurilor aflate in administrarea sa a hotarat ca prioritati pentru dezvoltarea ulterioara a zonei modernizarea drumurilor satesti ce in prezent se gasesc la nivel de pamant cu mici insule de balast, improprie desfasurarii circulatiei rutiere precum si traficului pietonal in perioadele cu ploi abundente. Aceste drumuri prezinta defecte specifice drumurilor nemodernizate cum ar fi noroi, gropile si fagasele datorita faptului ca nu sa intervenit in ultimii ani cu nici un modernizare care sa asigure o circulatie in conditii bune. Deoarece in decursul timpului nu au fost executate lucrari de modernizare ci doar o intretinere prin pietruire, acestea au suferit diferite procese de degradare a partii carosabile, prezentand multiple zone depresionare, ravene ce favorizeaza acumularea si stagnarea / scurgerea necontrolata a apelor meteorice, prezenta zonelor cu potmol in exces. De asemenea drumurile nu sunt prevazute, pe cat ar fi suficient, cu lucrari de colectare si evacuare a apelor meteorice. RELIEFUL SI HIDROGRAFIA UAT Prisăcani, județul Iași dispune relief care se caracterizează prin prezența teraselor și aplatourilor netede, cu versanți puțin înclinați. Solurile fac carte din categoria 5

Pagina 11

cernoziomurilorcaracterizate de un grad de fertilitate ridicat. Pe acestea se cultivă cereale și planteleguminoase. UAT Prisăcani, județul Iași are reteaua hidrografică reprezentată de principalele ape care străbat teritoriul: Prutul și Jijia. Pe întreaga întindere a comunei există și iazuri antropice,create tocmai pentru a stoca excesul de apă necesar în perioadele secetoase și pentru a evita inundațiile. Condițiile climatice sunt de tip temperat-continentale, caracterizate prin veri calde, cuposibile perioade de secetă și ierni reci. Temperatura medie anuală este de 99-10*C. Precipitațiile cele mai abundente sunt înregistrate primăvara și vara. ADANCIMEA DE INGHET In conformitate cu STAS 6054-77, adâncimea de îngheț: din zonă este de —100 cm de la suprafața terenului, stabilita in teren fara strat de zapada protector. ZONA SEISMICĂ DE CALCUL Arealul județului IASI, prin urmare și comuna Prisăcani se află sub incidența cutremurelor de tip Moldavic cu epicentrul în regiunea Vrancei, la adâncimi de 90 + 150 km. Conform „Cod de proiectare seismică — Partea | — Prevederi de proiectare pentru clădiri” — P100-1/2013, amplasamentul construcției se caracterizează prin: - zona seismică de calcul C; - perioada de colț Tc=0,7s - accelerația terenului aș=0,20g. - coeficientul seismic Ks = 0,2; - grad de intensitate seismica VII; Stabilirea categoriei de importanță a construcției efectuată conform prevederilor H.G.R. nr. 766/1997, este REDUSA (D) si Clasa de importanta = a-3-a (conf P100/92) Din punct de vedere tehnic clasificarea se face in functie de intensitatea traficului, numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum. Intensitatea se calculeaza pentru o perspectivade 15 ani si se exprima prin intensitatea medie zilnica anuala( MZA) In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Conform Ordinului M.T. nr.46/1998 privind „Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor”, si Norma tehnica din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea si modernizarea drumurilor, drumurile propuse pentru modernizare au caracter de strazi in localitati rurale si se incadreaza in clasa tehnica V cu o intensitate a traficului <1000 vehicule etalon autoturisme/24 ore. Clasa Denumirea Caracteristicile traficului Tipul drumului tehnică a intensității intensitatea medie intensitatea orară de recomandat drumului traficului zilnică anuală calcul public Exprimată în număr de vehicule Etalon Efective Etalon Efective (Autoturisme) (Fizice) (Autoturisme) (Fizice) [=] 1 2 3 4 3 [=] Li Foarte > 21.000 > 156.000 > 3.000 > 2.200 Autostrăzi intens n intens 11.001- 8.001- 1.401-3.000 1.000- Drumuri cu patru benzi 21.000 15.000 2.200 de circulație mi Mediu 4.501-11.000 3.501- 350-1.400 400- Drumuri cu două benzi 8.000 1.000 decirculație IV Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 735-400 v Foarte < 1.000 < 750 = 100 < 75 redus In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Â

Pagina 12

Categoria NIZ Categoria Numar | Latimea Vueza de proiectare (im h) | Inaltimea atm functionala Nr Nr drum benzi gabaritde | poa iezi Clasa vehie | vehic de e Benzi Ț Pater [SS dal PErTTERI bbera suita 4 m) tehnica ) ul x 3 circulat | de ES mei N trecere | le a pceea etalon fizice circul tre TE Z3z0 [= 300 3 3.00 Ț7-12 FI] ET) za E 73 2 Dc Vi(2benz) |< 750 [< soo 2 2.75 7-42 su 30 25 S 7? DI DC Strazi VI banda) | < 750 [< 500 | seri [] 4 s so 10 2$ Ei s sursa: Ghid-Tehnic-Drum-Rural Conform Ordinului M.T. nr.46/1998 privind „Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor”, drumurile propuse pentru modernizare au caracter de drumuri de intetres local si se incadreaza in clasa tehnica V. Categoria functionala — drumuri de interes local. Drumurile de interes local aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află și pot fi clasificate ca : - drumuri comunale , care asigură legăturile : - între reședința de comună și satele componente sau cu alte sate ; - între oraș și satele care ii aparțin , precum și cu alte sate ; - între sate ; - drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora ; - străzi - drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire : stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătura, uliță. Categoria de rezistență, stabilitate și siguranță în exploatare: na ii - A4 pentru rezistenta și stabilitate -B2 pentru siguranță în exploatare -D pentru igiena, sănătate și mediu 1.2.2. - PREZENTAREA DOCUMENTATIEI Prezenta documentatie s-a realizat la cererea beneficiarului. Se doreste readucerea tronsoanelor de drum la stare initiala inainte de degradarea acestora prin execuaterea de lucrari de apa-canal, cu material pietros pentru a le oferi locuitorilor o deplasare mai eficienta in aceste zone, și care sunt departe de standardele europene în condițiile în care România este integrata în Uniunea Europeană. Astfel, investiția propusă are umătoarele obiective: Creșterea confortului populației; Favorizarea accesului autospecialelor în caz de urgență Siguranța circulației și descongestionarea căilor rutiere principale; Reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători; Creșterea eficienței activităților economice. Necesitatea asigurării circulației rutiere în condiții de siguranță și confort eliminând disconfortul dat de faptul ca drumurile se afla la nivel de pamant vegetal; e Nevoia de corelare a stării drumurilor cu nivelul actual de trafic și cel de perspectivă e Economia de carburanți, lubrifianți, anvelope e Protejarea stării tehnice a autovehiculelor La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate cf. Reglementărilor naționale în vigoare, precum și legislația și standardele naționale armoinzate cu legislația UE. Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile HG 766/ 1997 și a Legii 10/1995.

Pagina 13

DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE Traseul în plan al sectoarelor de intervenție studiate în cadrul prezentei documentații are o lungime cumulată de aproximativ 15 km (14999 m), echivalentul a aproximativ 54.210 mp . Se constată o serie de efecte negative, de deteriorări datorită atât a traficului cât și a factorilor climatici, menționându-se: - degradări - gropi, văluriri, făgașe, gropi longitudinale ; - scurgerea apelor provenite din precipitații nu este asigurată datorită lipsei dispozitivelor de colectare și evacuare a apelor, ceea ce face ca în timpul primăverii și toamna circulația vehiculelor și a pietonilor să fie îngreunată; Desfășurarea traficului auto este unul dificil mai cu seamă în anotimpul rece și în perioadele cu precipitații abundente. Datorită inconvenientelor enumerate circulația vehiculelor și a pietonilor se desfășoară necorespunzător din puct de vedere al siguranței și confortului. Sub acțiunea traficului și factorilor climaterici, pietruirile se degradează ușor, mai ales pe timp umed, când se slăbește coeziunea și încleștarea dintre pietre, producându-se gropi, făgașe, etc., iar pe timp uscat circulația se desfășoară greu datorită prafului ce se ridică la trecerea autovehiculelor. DEFECTE LA ELEMENTELE STRAZILOR SUPUSE PIETRUIRII Pe lungimea tronsoanelor de drum (strazi rurale) supuse readucerii la starea initiala |, intilnim urmatoarele tipuri de defecte, astfel: -văluriri, se prezintă sub forma unor suprafețe ondulate, cu frecvența ondulărilor de aproximativ 1 m. Ele se datoresc granulozității necorespunzătoare a materialului folosit și compactării insuficiente, producându-se sub acțiunea traficului intens și greu, în special pe porțiunile cu dese porniri și opriri. -gropi , apar în urma dislocării pietrelor din stratul de rulare, sub acțiunea traficului și apei. -făgașele, apar sub formă de tasări în profil transversal pe urmele de circulație frecventă a pneurilor vehiculelor. Ele se datoresc capacității portante scăzute a structurii rutiere, folosirii unor materiale pietroase, cu tendințe de alterare, gelive sau cu conținut ridicat de argilă. -degradări din îngheț — dezgheț, apar sub formă de umflături neregulate care afectează întregul complex rutier și se datorează acțiunii concomitente a următorilor factori : pământ geliv, temperatură scăzută timp îndelungat, prezența apei și trafic greu. -praful , rezultă din dislocarea materialului mărunt sub acțiunea traficului iar în contact , cu apa acest material se transformă în noroi. -scurgerea apelor, provenite din precipitații, nu este asigurată datorită neprofilării corespunzătoare a platformei drumului, acostamentelor, șanțurilor de scurgere și colmatării podețelor; -în unele zone băltesc apele pluviale datorită tasarilor aparute in platforma drumului; -șanțurile existente din pamint, sunt colmatate și pe alocuri distruse, iar pe anumite porțiuni lipsesc; -podețele transversale, prezintă degradări la timpane, camere de cădere, tuburi sau dale marginale; -majoritatea podetelor transversale existente sunt colmatate; -în anumite zone se impune a se realiza podețe transversale noi;

Pagina 14

-podetele existente la drumurile laterale, prezintă degradări la timpane, camere de cădere, tuburi sau dale marginale; -lipsesc podețele de la unele drumuri laterale, fapt care conduce la întreruperea circulației apelor pluviale pe traseul șanțurilor aferente drumului principal, și debușarea acestora pe platforma tronsonului de drum -podetele existente la accesele in proprietati, lipsesc sau prezintă degradări Toate aceste degradari sunt urmare a: -a actiunii precipitatiilor abundente - din ploi torentiale -traficului reprezentat de autovehicule care au depasit capacitatea portanta a carosabilului existent, carosabil din pamint (utilaje din gama de mecanizare a agriculturii), si -traficului agresiv dat de circulatia atelajele agricole tractate de cai. -lucrarilor de excutie infintare sistem de canalizare si alimenatre cu apa Toti acesti factori au actionat fie independent fie cu eforturi combinate. Defectele mentionate conduc la: -realizarea unui trafic anevois, aproape imposibil datorita canalelor formate -pe perioadele calduroase si secetoase se confrunta cu o poluare grava din cauza prafului purtat de vint si a mirosului rezultat ca urmare a bihlirii apelor ce stationeaza in zona drumului; -imposibilitatea patrunderii masinilor pentru transportul elevilor din localitatile deservite -degradarea conditiilor de mediu datorita prafului sau apelor ce baltesc DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE METODE DE REMEDIERE A DEFECȚIUNILOR__DRUMURILOR PIETRUITE Una din metodele de remediere a defecțiunilor este scarificarea și reprofilarea, atunci când pietruirea nu este complet degradată, dar suprafața de rulare a ajuns într-o stare care jenează circulația. Executarea corectă și la timp a acestei lucrări duce la remedierea defecțiunilor, conferind pentru o perioadă de timp, condiții acceptabile de circulație și confort. Se recomandă ca reprofilarea să se execute de două ori pe an, primăvara și toamna, pe timp umed, mai ales după ploi, deoarece se pot observa ușor defecțiunile de complex rutier. Se dorește pietruirea drumurilor comunale/sătești/strazi rurale conform tabel urmator. STRADA e = (2) & = | SUPRAFscarificare+ E a + Înv E „E e reprofilare+cilindrare S ui < Ko Wa o = = 3 = - 7 arzi a (metri patrati) z 9 F [4 9 Ș e fizi z aaa = 3 =, i, o e Ș-E e o [zi] 1 SPINULUI 280 - 280x3,5=980 2 STRAPUNGERII 98 18 98x3,5=343 8 POSTASULUI 275 36 275x3,5=963 4 LEON STANCESCU 244 - 244x4=976 5 OMULUI 135 - 135x3,5=473 6 ZINELOR 250 - 250x3,5=875 Z CRAILOR 283 36 283x3,5=991 8 TRANDAFIRILOR 468 36 468x3,5=1638 9 REGINA MARIA 161 18 161x3,5=564 10| SF.MIH SI GAVRIL 105 18 105x3,5=368 di PATR. TEOCTIST 305 18 305x3,5=1068 9

Pagina 15

12 | ALBINELOR 76 18 76x3,5=266 13 | ARTARULUI 102 18 102x3,5=357 14 | STUPINELOR 438 54 438x3,5=1533 15 | POLENULUI 161 36 161x3,5=564 16_| OBSERVATOR 235 - 235x4=940 17__| OBSERVATORULUI 220 - 220x4=880 18__| CAISULUI 133 18 133x3,5=466 19 | VISINILOR 180 18 180x3,5=630 20 | FLORILOR 1 190 36 190x3,5=665 21__| SINZIENILOR 305 36 305x3,5=1068 22 | CRIZANTEMELOR 309 36 309x3,5=1082 23 | LALELELOR 534 54 534x3,5=1869 24 | PANSLUTEI 180 36 180x3,5=630 25 | UNIRII 222 18 222x3,5=777 26_| CRACIUNULUI 305 36 305x3,5=1068 27 | DRAGONULUI 141 18 141x4=564 28 | NORMANDIA 74 - 74x3,5=259 29 | MARGINII 157 36 157x3,5=550 30__| FRANTEI 363 36 363x3,5=1271 31__| MIORITEI 460 36 460x3,5=1610 32 | PRUTET 488 18 488x3,5=1708 33 | CAMPIEI - 261x4=1044 PLOPLOR 152x4=608 TAMASESTI 425 x3,5=1488 36 | REDIU 236 x3,5=826 37 | BOROSESTI 1 - 468 x4=1872 38_| BOROSESTI 2 54 241 x3,5=844 PITCANI 36 184 x3,5=644 40 | POARTA TARNII - 358 x4=1432 41__| PAROH A.ROMAN 201 18 201 x3,5=704 42 | VIILOR 96 18 96 x3,5=336 43 | GARLA PODETULUI 417 - 417 x4=1668 44 | MIOARELOR 250 36 250 x3,5=875 45_| PRUTET 38 18 38 x3,5=133 46 | GARLEI 56, 18 56 x3,5=196 47__| PR.NEC.CHIRIAC 220 - 220 x4=880 48 | CIURCHI 330 18 330 x3,5=1155 49 | BORDUN 272 36 272 x3,5=952 50 | CASCAVALULUI 165 18 165 x3,5=578 51__| MICA 137 2,15 0,1 37 - 137 x3,5=480 52 | SPERANȚEI 124 3 9,1 38 - 124 X3,5=434 53 | V. LUPU VOIEVOD _285 2.75 0,1 78 - 54 | GARDUL VECHI 570 3 0,1 171 - 570 x4=2280 55 | SFANTUL NICOLAE 626 3 0,1 188 = 626 x3, 5=2191 56_| EDUCAȚIEI 2 405 SI = = 36 57__| PRUTULUI 120 3 0,1 36 = x3,5=875___ i 58_| DACIA 250 2375) 0,1 69 250 59 FUNDAC HOTAR Po ae | - 235 x3,5=823 Suprafata de teren unde se doreste realizarea refacerii drumurilor pietritess pietros apartine domeniului public al Comunei PRISACANI, judetul lasi si es intravilanul comunei.

Pagina 16

Prezenta documentatie sarcini se aplică la lucrările de refacere a drumurilor pietruite afectate de calamitati, de trecerea unei perioade mai mari de la ultima interventie de pietruire, cuprinzând lucrări de scarificări/nivelari și adaos de material pietros cu grosimi de 10 cm sau completari locale , functie de starea de degradare a fiecarei strazi, functie de latime existenta, pentru strazile rurale din comuna. Prevederile cuprinse în prezentul caiet de sarcini au caracter obligatoriu privind aplicarea soluțiilor și tehnologiilor de realizare a întreținerii cu balast, dar nu exclud posibilitatea adoptării și a altor metode de lucru verificate, acceptate de beneficiar și care vor asigura cel puțin aceleași condiții tehnice de calitate și de eficiență economică. Prezentele instrucțiuni nu exclud obligația executantului de a cunoaște și respecta prevederile din prescripțiile tehnice în vigoare referitoare la lucrările de întreținere drumuri. Lucrările de întrețineri drumuri pietruite care fac obiectivul prezentului caiet de sarcini se încadrează în categoria lucrărilor de întreținere periodică planificată în scopul compensării parțiale a uzurii produse structurii stratului rutier și protejării corpului și platformei drumului. Reglementarea organizării și urmăririi execuției precum și efectuarea recepției se va face în conformitate cu “Normativul privind întreținerea și repararea drumurilor publice” — AND 554-2002 precum și a normativelor și normelor tehnice în vigoare. ORGANIZAREA EXECUȚIEI Profilul transversal tip, aplicat la drumurile cu 1 banda de circulatie conf O.M.T. nr. 1296/ 30.08.2017, este urmatorul : 4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE 3.50 .:5.00 | p latime de 0250.50 2.75=4.00 2.50 meiipărapet Tape Ta Execuția lucrărilor de adaos de material pietros de 10 cm grosime (aproximativ 275-350 ms/km) functie de latimea strazii, si, se face de către unități de profil abilitate pentru acest tip de lucrări. Urmărirea execuției lucrărilor de întreținere se va face de către personalul tehnic de specialitate al administratorului drumurilor. Lucrările se vor executa în următoarea ordine : 1. Aducerea la profil a acostamentelor prin tăierea lor pe o grosime medie de 15 cm ; 2. Scarificarea, reprofilarea părții carosabile pe o grosime medie de 10 cm., și așternerea materialului pietros cu h=10 cm, sau completari locale 3. Realizarea de santuri de garda pentru ca apa din precipitatii sa nu mai circule pe axul drumului 1. EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE ADUCERE LA PROFIL A ACOSTAMENTELOR 1. Obiectul și domeniul de aplicare 1.1. Prezenta documentatie se aplică la execuția lucrărilor de aducere la profil (tăiere) acostamentelor; 11

Pagina 17

1.2 Cuprinde condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite la realizarea lucrărilor conform prevederilor tehnologice pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2. Prevederi generale 2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice corespunzătoare pentru executarea în condiții bune de productivitate și calitate cu respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini. 2.2. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini de către constructor, investitorul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor ce se impun în consecință. 3. Tehnologia de execuție 3.1. Tăierea acostamentelor și aducerea acestora la profilul drumului se va executa mecanizat cu utilaje specifice (autogreder sau greder semipurtat), iar în zonele unde nu au acces utilajele se pot executa manual 3.2. Materialul rezultat la tăierea acostamentelor va fi încărcat și transportat în afara zonei la o distanță medie de 5,0 km. 4.Recepția lucrărilor 4.1. La recepția lucrărilor se va acorda o importanță deosebită aspectului estetic rezultat, în vederea obținerii unor suprafețe uniforme stabile cu pantă transversală corespunzătoare. Recepția se va face pe bază de proces verbal la sfârșitul lucrării respective cu respectarea regulamentului privind efectuarea recepțiilor lucrărilor Ind. AND 514 / 2007. 2. SCARIFICAREA, REPROFILAREA ȘI AȘTERNRERA MATERIALULUI PIETROS 1.Descrierea lucrărilor: 1.1 Curățirea terenului de iarbă, buruieni și îndepărtarea stratului vegetal rezultat din săpătură mecanica cu autogrederul sau buldoexcavatorul (după caz);,încărcarea, transportul și depozitarea acesteia (dacă este cazul); 1.2 Scarificarea suprafeței platformei drumului; 1.3 Reprofilarea suprafeței platformei drumului; Reprofilarea se face în fâșii longitudinale de 2 m lățime, de la margine spre ax, urmărindu-se realizarea pantei transversale de minim 4 %. Fâșiile vor avea o lungime maximă cuprinsă între 150 — 200 m, pentru a se permite nivelarea pietruirii din spate. Înaintea începerii procesului tehnologic de reprofilare, este necesară tăierea acostamentelor, pentru a evita stagnarea apelor. Această operație se face cu lama autogrederului/buldoecavatorului urmărindu-se realizarea unei pante transversale de minim 4 % și îndepărtarea materialului rezultat imediat după tăiere. 1.4 Stabilirea împreună cu reprezentantul beneficiarului a tronsoanelor de drum pe care urmează să se realizeze completarea fundației din material pietros 1.5 Realizarea completării fundației din material pietros și a pantelor în profil longitudinal și tranversal pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la elementele de colectare și evacuare a apelor. 2.Materiale: 2.1 Pentru executarea lucrărilor de îmbunătățire a stratului de fundatie se vor întrebuința următoarele materiale: - Balast sort 0-63mm „si nu va conține corpuri străine vizibile (pământ, cărbune, lemn sau alte elemente alterabile), conform SR 662 și Legea 10/1995. Materialul folosit va avea caracteristicile materialului folosit la straturile de fundații drumuri, îndeplinind condițiile calitative din tabelul de mai jos: 1.2

Pagina 18

Tabel nr.1. Condiții de admisibilitate Metode de verificare CARACTERISTICI în fundații rutiere conform STAS: SORT 0 — 63 mm - Conținut de fracțiuni, % maxim : - sub 0,02 mm max. 3 1913/5 - sub 0,2 mm 3-15 4606 - 0-8mm 15 - 30 = - 31-63mm 30-63 (diferența) - Granulozitate Continuă 4606;SR EN 933/1,2 Coeficient de neuniformitate, (Un) minim 15 730 Echivalent de nisip, (EN) minim 30 730 Rezistența la uzură, cu mașina Los Angeles, (L.A.) % maxim 50 730 2.2 Agregatul se va aproviziona din timp, în depozit, pentru a se asigura omogenitatea și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător. 2.3 În cazul în care la verificarea calității balastului aprovizionat, granulozitatea nu corespunde prevederilor din tabel, aceasta se va completa cu sorturile deficitare. În cazul utilizării balastului din mai multe surse de aprovizionare se vor executa tronsoane de strat rutier diferențiate pentru fiecare tip și sursă de material, fiind interzisă amestecarea materialelor din surse diferite pentru pietruirea aceluiași sector de drum. CONTROLUL CALITĂȚII AGREGATELOR Controlul calității agregatelor se face la aprovizionare și înainte de a fi puse în operă de către antreprenor prin laboratorul propriu sau prin colaborare pe bază de contract cu un laborator atestat. Verificările de bază pentru agregate sunt prezentate în tabelul de mai jos: TABEL NR. 2 N| Acțiunea, procedeul de verificare Metoda de Frecventa minimă dat La r sau caracteristicile care se determinare Varibică La conform STAS aprovizionare La locul de punere în operă 0 1 2 Ș 4 1| Examinarea datelor înscrise în certificatul de calitate sau certificatul La fiecare lot - - de garanție aprovizionat 2| Determinarea granulometrică O probă la fiecare lot Ori de câte ori apar 730 Echivalentul de nisip aprovizionat, de 500 factori de Neomogenitatea pietrisului tone, pentru fiecare impurificare 4606 sursă (dacă este cazul pentru fiecare sort) 3| Umiditate O probă pe schimb (și sort) înainte de începerea lucrărilor - și ori de câte ori se 4606 observă o schimbare cauzată de condiții meteorologice Recepția cantitativă și calitativă a materialului pietros se face de către persoane împuternicite de constructor în calitate de beneficiar. Recepția cantitativă se efectuează pe bază de masă volumetrică în vrac, determinată în prealabil conform SR EN 1097/3. 13

Pagina 19

PUNEREA ÎN OPERĂ A PIETRISULUI MASURI PRELIMINARE La asternerea balastului se va trece numai după recepționarea lucrărilor de scarificare și reprofilare a stratului suport . Execuția fundației de balast poate începe numai după ce lucrările de terasamente din sectorul respectiv, inclusiv stratul de formă (dacă este cazul) sau substratul de fundație și lucrările pentru drenarea apelor din fundație (drenuri transversale și longitudinale, rigole, șanțuri), au fost verificate și aprobate de Consultant. Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundație, baza stratului va fi cu minim 15 cm deasupra nivelului maxim al apei în șanțurile / rigolele adiacente temporare realizate pentru evacuarea apelor în timpul execuției. Este interzisă așternerea într-un același sector de lucru, a materialului (balast) provenind din depozite diferite. În cazul folosirii unor surse diferite de material pietros se vor nota în Jurnalul de , Șantier, limitele sectoarelor și sursele folosite. TRANSPORTUL Antreprenorul va lua toate măsurile ca pe durata încărcării și transportului la locul de punere în operă, pietrisul să nu-și modifice semnificativ compoziția (segregare, scăderea sau creșterea conținutului de apă, parte fină, etc.). PUNEREA IN OPERA Așternerea stratului de fundație poate începe numai la aprobarea beneficiarului, după ce patul drumului a fost verificat și aprobat de acesta. Balastul va fi așternut pe terasamentul recepționat, într-unul sau mai multe straturi, în funcție de grosimea prevăzută în proiect și grosimea optimă de compactare stabilită pe tronsonul experimental. Antreprenorul nu va începe execuția nici unui strat înainte ca stratul inferior să fie terminat, verificat și recepționat de Beneficiar. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuială, întreținerea necesară pentru straturile recepționate, până la acoperirea cu următorul strat. Compactarea se va face cât mai curând posibil după ce materialul a fost așternut și nivelat, în conformitate cu cerințele procedurii de execuție, așa cum a fost definitivată în urma executării sectorului de probă. Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din lucrare: pef = densitatea efectivă (g/cm3); Wef = umiditatea efectivă pentru compactare (%). p ef Gradul de compactare ge = = x 100 p max..PM Acolo unde stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei, acostamentele vor fi completate și compactate simultan cu execuția stratului de fundație, astfel încât stratul de fundație să fie permanent încadrat de acostamente, cu asigurarea evacuării apei din stratul de fundație. Pentru evitarea degradărilor accidentale, Antreprenorul va lua toate măsurile pentru limitarea circulației pe stratul compactat și finisat. Este interzisă așternerea stratului de fundație atunci când: e umiditatea balastului este în afara limitelor specificate ; + balastul este înghețat sau conține gheață; e condițiile meteo determină ca patul drumului / stratul de formă (dacă este cazul) să nu mai răspundă cerințelor pentru a fi acoperit. 14

Pagina 20

CONTROLUL CALITATII COMPACTARII Pentru verificarea compactării,în timpul execuției stratului de fundație, se vor face încercările și determinările precizate mai jos, în tabelul nr. 3, cu frecvența menționată în același tabel. Calitatea balastului pus în operă se verifică pe toată durata execuției lucrărilor. Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect și cu respectarea prevederilor STAS 6400. Gradul de compactare a pietrisului trebuie să îndeplinească condițiile menționate în tabelul nr. 5. TABEL NR. 3 Gradul de compactare Clasa tehnica a Categoria străzii În 95% din punctele de În toate punctele de drumului măsurare măsurare 11, 10 1,1, 1 min. 100% min. 98% IV, V IV min. 98% min. 95% Notă: Gradul de compactare al pietrisului reprezintă raportul dintre densitatea în stare uscată din strat și densitatea maximă în stare uscată, din domeniul „umed“ al curbei Proctor, determinată prin încercarea Proctor modificată, efectuată conform STAS 1913/13. In cazul nostru este doar o pietruire simpla cu compactare fara a atinge gradul de compactare de 95% la cerinta beneficiarului, pentru a nu se aplica indicele de infoiere de 1,311 pentru a nu creste cantitatea de balast pusa in opera. CONDIȚII TEHNICE. REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE ELEMENTE GEOMETRICE Grosimea stratului de fundație din material pietros este grosimea precizată în proiect. Abaterea limită la grosime poate de fi maximum + 10 mm. Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge stratul la fiecare 100 m de strat executat. Grosimea stratului de fundație este media măsuratorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției. Lățimea stratului de fundație din balast este cea prevăzută în documentație. Abaterile limită la lățime pot fi de + 5cm. Panta transversală a fundației de balast/refuz de ciur este cea prevăzută în documentație. Abaterea limită la pantă este + 0,4% față de valoarea pantei prevăzute în documentație. Denivelările admisibile în profil longitudinal, ale suprafețelor straturilor de fundație sub dreptarul de 3 m, sunt de maximum + 2,0 cm în cazul straturilor de fundație din pământ stabilizat mecanic,agregate naturale, balast amestec optimal, piatră spartă și piatră brută(STAS 6400). Denivelările admisibile în profil transversal sunt cu + 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru îmbrăcămințile sub care se execută și se măsoară la fiecare 25,00 m distanță. RECEPTIA LUCRĂRILOR _ În conformitate cu Legea 10/1995, ținând cont de specificul lucrărilor xecutate, recepția se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentație sunt complet terminate și toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile următoarelor subcapitole : - Controlul calității balastului înainte de realizarea stratului de fundație ; - Controlul calității compactării balastului ; - Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare. Elemente geometrice; (în special asigurarea pantelor: 2,5% si 4% platformă și 4% acostamente); - Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare. Condiții de compactare; - Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare. Caracteristicile suprafeței stratului de fundație; Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție și calitative impuse de proiect și caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe 15

Pagina 21

parcursul execuției de către organele de control. În urma acestei recepții se încheie “Procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor“ Recepția finală se face la expirarea perioadei de garanție, în conformitate cu regulamentului privind efectuarea recepțiilor lucrărilor Ind. AND 514 / 2007. și * Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente” aprobat prin HGR 273/94 SEMNALIZARE RUTIERĂ ȘI PROTECȚIA MUNCII Întrucât lucrările de pietruire a drumurilor se execută sub influența circulației rutiere se va acorda o deosebită atenție presemnalizării și semnalizării specifice a lucrărilor pe timpul execuției în platforma drumului. Se vor respecta “Normele specifice de protecție a muncii pentru exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor” nr. 357/22.06.1998 cap. 4-7-9, precum și „Instrucțiunile aprobate prin Ordinul M.T. nr. 411/2000 și Ordinul M.I. nr. 1112/2000“ privind condițiile de execuție a lucrărilor sub efectul circulației rutiere. Aprovizionarea cu material pietros în grămezi pe platforma drumului se va face pe tronsoane scurte cu spații de întâlnire și depășire accesibile pe orice vreme. În cazul în care semnalizarea rutieră pe timpul execuției este insuficientă se va recurge la dirijarea circulației prin agenți sau piloți de circulație dotați cu echipamentul specific. - SITUAȚIA EXISTENTĂ A UTILITĂȚILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM Investiția ce face obiectul prezentei documentații, prin caracterul tehnologic de întreținere și exploatare, nu folosește utilități și deci nu se impune realizarea de rețele de utilități. In urma vizitei efectuate in teren, s-a facut o inventariere a retelelor de utilitati care sunt amplasate in zona apropiata traseului tronsoanelor de drum supuse pietruirii, in lungul acestuia, sau in transversal. S-a constatat că utilitătile prezente în zona drumurilor, sunt liniile de transport a energiei electice si linii telefonice, amplasate pe stâlpi de sustinere situate în afara zonei de sigurantă a drumului. Întrucât prin pietruirea strazilor nu se aduc modificări utilitătilor prezentate mai sus, nu este necesară analiza situatiei acestora. Concluzii: 1)- Din constatarile efectuate la teren se poate concluziona ca toate retelele de utilitati adiacente drumului, nu se incadreaza in gabaritul platformei tronsoanelor de drum supuse intretinerii periodice. 2)- Prin executia lucrarilor de pietruire, nu se pune problema devierii de retele de utilitati, deci retelele existente nu vor fi afectate de lucrarile de intretinere periodica. 3)- Datorită faptului că lucrările de pietruire se vor executa in limita amprizei actuale a drumului „utilitățile din zonă nu vor suporta modificări de natura mutărilor sau protejărilor. Proiectul nu cuprinde rețele noi de utilități. 1.2.3. ORGANIZARE DE SANTIER Conform legislatiei în vigoare organizarea de șantier se stabilește de către executantul lucrarii in baza unui proiect propriu realizat în functie de organizarea tehnologică proprie. Cheltuielile necesare lucrărilor de organizare de santier, inclusiv cele pentru asigurarea resurselor de apă, energie electrică, telefon, etc. vor fi ofertate ca o suma forfetară apreciata de contractant. In cazul nostru nu e prevazuta organizare de santier 16

Pagina 22

1.2.4. SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE, TELEFON ȘI ALTELE ASEMENEA PENTRU LUCRĂRI DEFINITIVE ȘI PROVIZORII Sursele de apă, energie electrică și telefon pentru organizare de șantier vor fi rezolvate prin proiectul de organizare etapa a Il-a ce va fi întocmit de antreprenorul general. Sursele de apă, energie electrică, telefon pentru racordurile definitive sunt existente în zonă. Avizele de racordare pentru apă, telefon, gaze și energie electrică sunt obținute de către beneficiar. 1.2.5. PROGRAMUL DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR, GRAFICELE DE LUCRU, PROGRAMUL DE RECEPȚIE Programul de execuție a lucrărilor, graficele de lucru și programul de recepție vor fi stabilit de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul. Programul de urmărire a execuției pe șantier este prezentat în programele raport pe fiecare specialitate în parte. 1.2.6. PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR Durata de executie a lucrarilor, pentru pietruirea drumurilor satesti se propune a fi de , 2 luni Programul de execuție a lucrărilor, graficele de lucru și programul de recepție pot suferi modificari datorita conditiilor meteorologice nefavorabile si situatiilor neprevazute si vor fi stabilite de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul. Deoarece lucrările se execută sub trafic, este obligatorie semnalizarea corespunzatoare a lucrarilor de executie conform normelor in vigoare. 1.2.7. MĂSURAREA LUCRĂRILOR Măsurarea lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG 1014. 1.2.8. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI ȘI TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA Executantul va utiliza, în vederea atestarii calitătii construcțiilor, laborator propriu autorizat și acreditat sau va încheia contracte cu alte laboratoare autorizate și acreditate pentru intreaga gama de lucrari rezultată din tehnologia de execuție. 1.2.9. CURĂȚENIA ÎN ȘANTIER În vederea asigurarii unui flux normal al lucrărilor, executantul va ordinea asigura și curătenia atât în incinta organizării de șantier cât și în zona lucrărilor. Se vor respecta conditiile din avize. La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare de șantier si se va curăța terenul din zonă. 1.2.10. SERVICIILE SANITARE Nu sunt necesare dotări speciale în ceea ce priveste serviciile sanitare. Se vor respecta conditiile din avize. 1.2.11. RELAȚIILE DINTRE CONTRACTANT (OFERTANT) CONSULTANT ȘI PERSOANA JURIDICĂ ACHIZITOARE (INVESTI TOR) Relațiile între acești factori sunt stabilite prin lege. Controlul calitătii lucrărilor se va executa permanent și periodic conform "Programului de inspecții pe faze".

Pagina 23

La inceputul lucrării beneficiarul va stabili modalitatea de urmărire tehnică si economică a executiei. 1.2.12. CATEGORIA DE IMPORTANȚĂ A OBIECTIVULUI Constructia se incadreaza în categoria D - Constructii de importanță redusa. Alegerea categoriei de importanță s-a făcut in conformitate cu Legea 10/95 - Legea privind calitatea in constructii" și în baza metodologiei de stabilire a categoriei de importanță a constructiilor din "Regulamentul 31/N/1995. 2. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR PE SPECIALITATI Documente scrise :PVLA proces verb. Cine a de lucrări | întocmește si o de Tale lucr, oa ceata veri ue R, E Nr ascunse semnează: Nr. si data recepționează calitativ și pentru care ia ia proie E Benoit trebuiesc întocmite documente scrise. a e verb. recepție E- Executant PV- proces| P-Proiectant verbal 2) 1 2 3 4 1 Predare amplasament PV E+B 2 Reprofilare PVR E+B 3 Compactare PVR E+B 4 Strat de fundație material pietros PVR E+B 5 Receptie la terminarea lucrarilor PVRIL E+B BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR, COMUNA PRISACANI SC MARIOUNO SRL , 3. NORME DE PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII În perioada execuției lucrărilor se vor respecta prevederile generale din Legea de Sănătate și Securitate In Muncă nr. 90/1996 si Normele Generale de Sănătate și Securitate In Muncă, reglementările specifice de Sănătate și Securitate în Muncă in domeniul lucrărilor prevăzute în proiect precum și măsurilor impuse cu ocazia controalelor de sănătate și securitate în muncă efectuate de către organele abilitate. De asemenea se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor precum și măsurile de prim ajutor precizate în legislația de vigoare specificate lucrărilor prevăzute în proiect. Executantul va lua măsuri prin responsabilii săi autorizați cu sănătatea și securitatea în muncă, pentru stabilirea tuturor măsurilor de sănătate și securitate în muncă necesare pentru 18

Pagina 24

toate tipurile de lucrări proiectate în funcție de materialele, utilajele, sculele folosite la executarea lucrărilor proiectate. LEGEA DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ NR. 90/1996 Cap. II — Echipamente tehnice, echipamentul individual de protecție de lucru. NORME GENERALE DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ — 1996 Cap. 1.6 - Dotarea cu echipament individual de protecție. Cap. 1.7 — Acordarea materialelor igienico — sanitare și a alimentației de protecție. Cap. 3.2 -— Obligațiile executantului. Cap. 3.3 -— Obligațiile beneficiarului. Cap. 3.5 - Căi de circulație. Cap. 3.7 — Semnalizarea riscurilor la locurile de muncă. Cap. 4.8 -— Echipamente portabile și unelte manuale. P.S.I. NORME GENERALE DE P.S.I. - Ord. 12/1981 — M.T. Cap. 5.10 — Depozite materiale de construcții Cap. 9.5.7 - Mijloace de stingere Cap. 10.1 -— Căi de acces și evacuare Cap. 10.3 -— Norme în timpul lucrului Cap. 10.4 — Fumatul Cap. 14.1 -— Circulația autovehiculelor Cap. 18.1 -— Lucrări de organizare de șantier Cap. 18.1.2 — Depozitarea materialelor de construcții Cap. 18.2.2 — Schele, cofraje Cap.19.3 — Lucrări cu lianți bituminoși Cap. 19.4 — Lucrări de întreținere și reparare a podurilor NORME DE PRIM AJUTOR NORME DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCINDENT, SPECIFICE TRANSPORTURILOR — Ord. 17/84 — M.T. Cap. A — Primul ajutor în caz de electrocutare Cap. B — Aplicarea respirației în caz de rănire Cap. C — Primul ajutor în caz de rănire Cap. D — Primul ajutor în caz de hemoragie Cap. E — Primul ajutor în caz de arsuri Cap. G - Primul ajutor în caz de fracturi, luxații, entorse, tumefieri și întinderi de tendoane Cap. L — Fracturi membrele superioare Cap. M — Fracturi membrele inferioare Cap. N — Răniri provocate de corpuri străine Cap. O — Primul ajutor în caz de leșin, insolație Cap. P — Transportul victimei. = CONCLUZII EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI Lucrările de drum proiectate nu reprezintă și nu produc surse de: * poluare a apelor * poluare a aerului * zgomot și vibrații * radiații * poluare a solului si subsolului * poluare a ecosistemelor terestre si acvatice 19

Pagina 25

* poluare a așezărilor umane si a altor obiective de interes public * deșeuri de orice natură * substanțe toxice După executarea lucrărilor proiectate vor apare influențe favorabile asupra factorilor de mediu cât și din punct de vedere economico - social, în strânsa corelație cu efectele pozitive ce rezultă din îmbunătățirea condițiilor de trafic, ce apar în urma realizării lucrărilor de modernizare. Datorită faptului că lucrările proiectate nu reprezintă și nu produc surse de poluare, în proiect nu au fost prevăzute elemente de supraveghere a calității factorilor de mediu și de monitorizare a activităților destinate protecției mediului. Potrivit Ordinului Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr.135/2010 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, construirea și modernizarea de strazi sunt activități cu impact redus asupra mediului care nu se supun procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Se va acorda o atentie prioritara aspectelor de mediu, se vor analiza datele existente de evaluare a efectelor asupra mediului si se va verifica daca acestea respecta legislatia Romaniei. Identificarea posibilelor conflicte de mediu generate de solutiile tehnice adoptate vor fi transpuse in masuri de protectia mediului care sa nu genereze constrangeri de mediu prin aplicarea lor. De asemenea, se va avea in vedere si respectarea procedurilor normelor acceptate pe plan european, Directivele Consiliului europei 85/337/EEC din 27 iunie 1985 si 97/11/EC din 3 martie 1997 in domeniul protectiei mediului, care in cea mai mare parte se regasesc si in legislatia romana. Protectia la zgomot este stipulata ca cerinta (exigenta) esentiala in Directiva Consiliului Europei nr.89/106/CEE si este definita astfel: "Constructia trebuie proiectata si executata astfel incat zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate in apropiere sa fie mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita sa doarma, sa se odihneasca sau sa lucreze in conditii satisfacatoare”. “Protectia la zgomot” este in acelasi timp cerinta de calitate in constructii in contextul Legii 10/1995. -MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI + La'realizarea constructiilor se vor utiliza terhnologii de executie care sa nu afecteze mediul inconjurator. Se evita depozitarea materialelor toxice direct pe sol. Resturile de materiale (moloz) se vor depozita corespunzator si transportate in locul special recomandat de administratia locala. La efectuarea lucrarilor de sapaturi se va acorda o atentie deosebita respectarii legislatiei privind protectia mediului. e Dupa finalizarea constructiilor se vor efectua lucrari de aducere in starea initiala a zonelor afectate de organizarea de santier, de depozitele de materiale si de folosirea utilajelor si mijloacelor de transport. + Executantul va lua toate masurile necesare privind prevenirea si stingerea incendiilor pe durata executiei lucrarilor. Organizarea de santier va avea in vedere dotarea corespunzatoare prevazuta de normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor - Decret 290/97 de Normele tehnice de proiectare si realizarea , constructiilor privind protectia la actiunea focului - P118/83, de Normele generale de prevenire si stingere a incediilor aprobate prin ordinul comun MI/MLPAT nr. 381/7/N/1993, de Normativul de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatiile aferente acestora - C300/94, de normele de Siguranta la foc si Normele tehnice pentru ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate la constructii - C58/96. e In timpul executiei lucrarilor se vor urmari si respecta toate normele specifice privind protectia muncii, tehnica securitatii , sanatatea si igiena muncii (Regulamentul privind protectia si igiena muncii, aprobat de Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993). Executantul va adopta si asigura masurile si echipamentele necesare protejarii personalului tehnic si muncitor, va respecta 20

Pagina 26

„.... mtUCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI JUD. IASI normele corespunzatoare tehnologiilor de lucru, materialelor utilizate si conditiile de executie, va dota corespunzator toate punctele de lucru si va asigura incinta santierului. Lucrari de reconstructie ecologica Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta a terenurilor pe care a fost organizarea de santier. In cazul in care se constata o degradare a terenului, vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica. De asemenea zonele in care s-au depozitat materiale prevenite din excavatii fi vor reamenajate la terminarea lucrarilor si vor fi redate circuitului agricol, silvic etc. -MASURI DE P.S. La proiectarea si executia lucrarilor s-au avut in vedere si se vor urmatoarele: respecta Decret 232/1974, Decret 269/1979, Norme de prevenire si stingerea incendiilor. Executantul are obligatia respectarii tuturor normelor de prevenire si incendiilor in stingere a vigoare la data executiei. -MASURI PENTRU RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIA MUNCII La executie se vor respecta prevederile legate de protectia si igiena muncii: Legea 90/1996 (republicata in M.Of.nr.47sept 2001) si modificata (legea 177/200) privind Obligatiile proiectantului referitoare la protectia muncii; Ord. Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr.508/2002 si al Ministerului Sanatatii si Familiei nr. 933/2002 privind Norme generale de protectia muncii; Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii: Art. 208 din Legea 90/1996; Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii. Nota: prevederile indicate mai sus nu sunt limitative, antreprenorul avand de obligatia a lua toate masurile suplimentare pe care le considera necesare in vederea unei depline securitati a muncii; Beneficiarul va respecta Art. 209 din Legea 90/1996 (anexa 1), si toate prevederile cuprinse in legile de la 2, 3 din primul paragraf Prin realizarea unui plan de management al riscului de mediu lucrarile proiectate nu introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta asupra solului, microclimatului, apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, peisajului, s-au din punct de vedere artistic, nefiind afectate obiectivele de interes cultural sau istoric. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA AERULUI Prin construirea-modernizarea acestui tronson de drum, imbunati se va considerabil protectia calitatii aerului in zona, dupa cum urmeaza: se va asigura o circulatie fluenta a autovehiculelor ceea ce duce la o cantitate mai mica de noxe evacuate Pe perioada de excutie a lucrarilor se vor lua masuri stricte de limitare cantitatii a de praf prin udarea a drumurilor de acces a utilajelor. IMPACTUL POTENTIAL - ZGOMOTUL Avand in vedere faptul ca localitatile sunt situate in zona drumului, iar activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 — 17, ore cind populatia este activa (ocupata cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista pericolul de a afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica. Autocamioanele grele sunt principalele producatoare de poluare fonica. Pietruirea acestor sectoare de drum are anumite efecte pozitive si negative asupra locuitorilor din zona, dupa cum urmeaza: pe timpul executiei traficul autocamioanelor mari de constructii afecteaza activitatile locale si produce poluare fonica: de lucrarile aceea, trebuie prelungite cat mai putin posibil; -IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA ASEZARILOR UMANE Nu exista pericolul de a afecta negativ populatia din in zona, perioada executiei lucrarilor, deoarece activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 cind — 17, ore populatia este activa (ocupata cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista de pericolul a afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica. 21

Pagina 27

„... mbUCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI, JUD. IASI” Nu sunt afectate obiective de interes cultural si istoric. -GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT Deseurile menajere ce se vor genera pe amplasamentul de organizarii santier si a santierului — in general, vor fi depozitate in containere si speciale predate la serviciul de salubritate al comunei. -GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE Nu este cazul deoarece nu se folosesc substante toxice si periculoase . Întocmit, LISTA ACTELOR NORMATIVE CE CONȚIN PREVEDERI REFERITOARE LA ASIGURAREA . CALITĂȚII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII DE DRUMURI A. LEGI, HOTĂRÂRI ȘI ORDINE : - Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții și regulamentele de aplicare a acesteia; - Legea nr. 82/1997 de aprobare a O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor; - Ord. MT nr. 45/27.01.98 priv. Normele tehnice pt. proiectarea, construirea și modemizarea drumurilor ; - Ord. MT nr. 46/27.01.98 priv. Normele tehnice pt. stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice; - Ord. MT nr. 49/27.01.98 pt. aprob. Normelor teh. priv. proiectarea realizarea și străzilor în localitățile urbane; - Ord. MT nr. 50/27.01.98 pt. aprob. Normelor teh. priv. proiectarea realizarea și străzilor în localitățile rurale ; - Ord. MT nr.571/19.12.97 pt aprobarea Normelor tehnice priv. Proiectarea și amplasarea construcțiilor, instalațiilor și panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, viaducte și tuneluri rutiere. - H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora; - Legea nr. 319/2006 Legea securității și sănătății în muncă și Normele metod. de aplicare a legii; - Ord. nr. 357/22.06.199%8 privind aprobarea “Normelor specifice de Protecția Muncii pentru exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor“. - Legea nr. 137/1995 Legea protecției mediului. -HGR 112/1993 — privind componența, organizarea și funcționarea consiliului de avizare lucrări publice de interes național și locuințe sociale -HGR 51/1992 republicată în 1996 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de prevenire și stingere a incendiilor. -Ordin MLPAT 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare și a conținutului documentațiilor prevazulie de legea 50/1991 -Ordin MAPPM 125/19% penru aprobarea procedurii de reglementare a activitățior economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurator -HGR 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism -HGR 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si tehnică expertizare de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, -Ordin MLPAT 77/N/199% — privind aprobarea îndrumatorului pentru aplicarea Regulamentului de verificare și experiizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, 22

Pagina 28

-HGR 261/1994 pentru aprobarea regulamentului privind conducerea și asigurarea calității în construcții, Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanță a construcției, Regulamentului privind urmărirea comportării în exploatare, intervenție ăn timp și post utilizare a construcțiilor. -Ordonanta 60/2001 — privind achizițiile publice; -HG 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a OG 60/2001 ; -Ordin MF 1013/8673 — privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii; -Ordin al MF si MLPAT 1014/874 — privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achiziția publică de lucrări; -Legea 106/1996 — privind protecția civilă ; B. NORMATIVE Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si BC 5/86 întretinerea drumurilor de santier 2 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de C16 BC 6/85 Eohstiiatii Normativ privind cuprinsul si modul de întocmire, completare 3 sl tis 12472 si pastrare a cartii tehnice a constructiilor 4 C182 pentru executarea mecanizată a terasamentelor de ri BC 6/87 AND 514 Regulament privind efectuarea recepției lucrărilor de BTR 11/2007 întreținere și reparații curente la drumuri AND 554 Normativ privind întreținerea și repararea drumurilor publice BTR 13/2002 Instrucțiuni privind condițiile de închidere a circulației rutiere 7 zi sau de instituire a restricțiilor în vederea executării de lucrări Broșură AND în zona drumurilor publice (aprobate prin Ordin MT Ed PRODSERV nr.411/2000 și Ordin MI nr.1112/2000). Ș „Norme generale de protecția muncii elaborate de ICSPM, Broșură NGPM/199%6 | Mp și Ministerul Sănătății, 1996 ICSPM/1996 Norme specifice de protecție a muncii pentru exploatarea și Broșură 9 | NSPMnr.79/1998 | „ntreținerea drumurilor și podurilor (22.06.1998). ICSPM/1998 19 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata £ 300 BG 9/1994 executării lucrărilor de construcții și instalații aferente 14 CD 148-2003 tehnologia de execuție a straturilor de fundație e scă dara BTR 2/2004 12 | AND 589-2004 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum BTR 7-12/2004 C. STANDARDE STAS 2900 Lucrări de drumuri. Lățimea drumurilor. STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții teh. generale de calitate. STAS 4032/1 Lucrări de drumuri. Terminologie. STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții teh. gen. de calitate. STAS 10796/2-79 Lucrări de drumuri. Construcții anexe pt.colectarea și evacuarea apelor, rigole, șanțuri și casiuri. Prescripții de proiectare și execuție. STAS 12253 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnice generale de calitate. STAS 12288 Lucrări de drumuri. Det. densității straturilor rutiere cu dispozitivul cu con și nisip. 23

Pagina 29

SOLUȚII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI URMĂRIREA COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR conform normativ P 130/99 și HG 766/97 Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor sunt componente ale sistemului calității în construcții. Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcțiilor și al investițiilor în timp este evaluarea stării tehnice a construcțiilor și menținerea aptitudinii la exploatare toată durata pe de existență a acestora. Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor reprezintă acțiuni distincte, complementare, astfel: a) urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face în vederea depistării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare; b) intervențiile în timp asupra construcțiilor se fac pentru menținerea sau îmbunătățirea aptitudinii la exploatare; c) postutilizarea construcțiilor cuprinde activitățile de desființare a construcțiilor în condiții de siguranță și de recuperare eficientă a materialelor și a mediului. Toate aceste acțiuni se realizează prin grija proprietarului. Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face prin: - urmărirea curentă; - urmărirea specială. Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice a construcțiilor, care, corelată cu activitatea de întreținere, are scopul de a menține aptitudinea la exploatare a acestora. Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă și cu mijloace simple de măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică și din reglementările tehnice specifice, pe categorii de lucrări și de construcții, pe toată durata de existență a construcției. Activitățile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin contract cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu. Pentru drumurile și podurile de categoriile de importanță B și C, urmărirea curentă are ca obiectiv menținerea lor la parametrii tehnici proiectați. Constatările făcute cu ocazia urmăririi curente se înscriu în fișa drumului sau a podului și se anexează la cartea tehnică a construcției. Urmărirea curentă la drumuri și poduri trebuie corelată cu activitatea de întreținere și reparații și constă în verificări și observații cu privire la: a) Starea tehnică a drumului definită conform Instrucțiuni CD 155/2001, în scopul stabilirii lucrărilor de întreținere preventivă și a lucrărilor de readucere prin stării reparații a tehnice la nivelul cerut de evoluția traficului. Defecțiunile constatate vor fi menționate diferențiat în funcție de locul de apariție și anume: — defecțiuni ale suprafeței de rulare — defecțiuni ale îmbrăcăminții sistemului rutier — defecțiuni ale structurii sistemului rutier — defecțiuni ale complexului rutier b) modul în care se desfășoară circulația pe sectoarele pe care se execută lucrări; c) calitatea lucrărilor ce se execută în regie sau antrepriză; d) modul în care se respectă termenele de remediere stabilite în registrele de revizie și control; e) starea și corectitudinea semnalizării verticale și orizontale; î) starea și corectitudinea semnalizării punctelor de lucru de platforma sau de pe zona drumului. Urmărirea curentă se realizează: — lunar, pentru drumuri și străzi 24

Pagina 30

„LUCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI JUD. IASI” — semestrial la poduri, lucrări de consolidări apărări de maluri și în mod obligatoriu după trecerea apelor mari de primăvară și toamnă și după ploi torențiale, cutremure și accidente. Urmărirea specială cuprinde investigații specifice regulate, periodice, asupra unor parametri ce caracterizează construcția sau anumite părți ale ei, stabiliți din faza de proiectare sau în urma unei expertizări tehnice. Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor juridice persoane sau fizice interesate, precum și pentru construcții aflate în exploatare, cu evoluție periculoasă sau care se afla în situații deosebite din punct de vedere al siguranței. Urmărirea specială se realizează, pe o perioada stabilită, baza unui proiect pe sau a unei proceduri specifice, de către personal tehnic de specialitate atestat. Urmărirea specială nu conduce la întreruperea efectuării urmăririi curente. La constatarea, în cursul activităților de urmărire curentă sau specială, a unor situații care depășesc limitele stabilite sau se consideră ca pot afecta exploatarea în condiții de siguranță a construcției, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică. Obligații și răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor Investitorii au următoarele obligații și răspunderi: a) stabilesc, împreună cu proiectantul, acele construcții care se supun, urmăririi speciale, asigură întocmirea proiectului și predarea lui proprietarilor, înștiințând despre aceasta și Inspecția de stat în construcții; b) comunică proprietarilor care preiau construcțiile obligațiile care le revin în cadrul urmăririi speciale. Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi: a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub toate formele; asigură, după caz, personalul necesar: comandă expertizarea construcțiilor, comandă proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecția de Stat în Construcții; b) stipulează, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora, la înstrăinarea sau la închirierea construcțiilor. Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi: a) stabilesc, împreună cu investitorii și/sau cu proprietarii, acele construcții care sunt supuse urmăririi speciale; b) elaborează, pe bază de contract cu proprietarul, documentațiile tehnice pentru urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială. Executanții au obligația să efectueze urmărirea curentă a construcțiilor pe care le execută, să monteze conform proiectului și să protejeze dispozitivele urmărirea pentru specială, până la recepția construcțiilor, după care le vor preda proprietarului. Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale stabilite cu proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor. Persoanele care efectuează urmărirea curentă și urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi: a) să cunoască toate detaliile privind ale drumului sau podului și să țină la zi cartea tehnică a construcției, inclusiv jurnalul evenimentelor; b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială să supravegheze aplicarea programelor și a proiectelor întocmite în acest sens; c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situațiile care determina pot efectuarea unei expertizări tehnice. Intervențiile în timp asupra construcțiilor au ca scop: - menținerea fondului construit la nivelul necesar al cerințelor; - asigurarea funcțiunilor construcțiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea funcțiunilor inițiale ca urmare a modernizării. Lucrările de intervenție sunt: 25

Pagina 31

„... mbUGRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI JUD. IASI” a) lucrări de întreținere, determinate de uzură sau de degradarea normală și care au ca scop menținerea stării tehnice a construcțiilor; b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante și care au ca scop menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor; c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea cerințelor față de construcții sau a funcțiunilor acestora și care se pot realiza cu menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor. Obligații și răspunderi privind intervențiile în timp asupra construcțiilor: Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi: a) asigură efectuarea lucrărilor de întreținere pentru a preveni apariția unor deteriorări importante; b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare și verificarea tehnică a acestora; c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor și verifică, pe parcurs și la recepție, calitatea acestora, direct sau prin inspectori de șantier autorizați. Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi: a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de intervenții asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale; b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de intervenții. Executanții lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor au obligația să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru asigurarea calității lucrărilor. Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor le revin ce în cadrul activității de intervenții în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii. Postutilizarea construcțiilor Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe odată cu inițierea acțiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face: a) la cererea proprietarului; b) la cererea administratorului construcției, cu acordul proprietarului; c) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în care: - construcția a fost executată fără autorizație de construire; - construcția nu prezintă siguranță în exploatare și nu poate fi reabilitată din acest punct de vedere; - Construcția prezintă pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitată pentru a se elimina acest pericol; - cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării construcției. Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor se efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de eliberată desființare, de autoritățile competente, conform legii. Documentația tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor va cuprinde: - planul de amplasare a construcțiilor - poziție, dimensiuni, orientare, vecinătăți -, cu indicarea construcției sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate; - planuri sau relevee, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției și funcțiunile acesteia; - Planurile de asigurare și refacere a continuității utilităților, care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcțiilor; - condiții tehnice de calitate; - detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor; 26

Pagina 32

- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare și demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiunilor necesare și măsuri de protecție a muncii; - recomandări privind modul de recondiționare a produselor și a elementelor de construcție, recuperate cu ocazia demontării și demolării; - recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele de reintegrare în natura; - măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în zona de demolare a construcțiilor și în zonele de evacuare a deșeurilor; - devizul lucrărilor de demolare, de reciclare și de utilizare a materialelor rezultate. Documentația tehnică pentru lucrările de postutilizare a construcțiilor trebuie verificată de specialiștii verificatori de proiecte atestați. Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze: - încetarea activităților din interiorul construcției; - suspendarea utilităților; - asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți; - evacuarea din construcție a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier, echipamente. Demontarea și demolarea construcției cuprind următoarele faze: - dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor; - demontarea părților și a elementelor de construcție; - demolarea părților de construcție nedemontabile; - dezmembrarea părților și elementelor de construcție demontate, recuperarea componentelor și a produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii; - transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură. Obligații și răspunderi privind postutilizarea construcțiilor Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi: a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor; b) să obțină avizele necesare și autorizația de desființare de la autoritățile competente; c) să încredințeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcții; d) să urmărească respectarea condițiilor de calitate stabilite, precum și recondiționarea și reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor și a produselor rezultate din demontarea și demolarea construcției. Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi: a) să elaboreze, pe baza de contract încheiat cu proprietarii, documentația tehnică aferentă lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate; b) să asigure, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare adoptate, respectarea prevederilor din avize și din autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de calitate corespunzătoare, precum și un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiționare și reciclare a materialelor și a produselor rezultate din demontare și demolare; c) să asigure asistența tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din proiect. Executanții au următoarele obligații și răspunderi: a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizației de desființare și a documentației tehnice verificate; b) să respecte prevederile din documentația tehnică aferentă și din autorizația de desființare; c) să realizeze condițiile de calitate prevăzute în documentația tehnică; d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și operațiunilor, precum și asupra măsurilor de protecție a muncii; 27,

Pagina 33

e) să ia măsurile de protecție a vecinătăților, prin evitarea de transmitere a vibrațiilor puternice sau a șocurilor, a degajărilor mari de praf, precum și prin asigurarea accesului necesar la aceste vecinătăți. ÎNTOCMIT, dr.ing. Doroftei Marius lonut 28