Contract
Anexa nr.1 partea scrisa
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 18,9 MB · modificat pe site: 03.08.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Contract nr. 1, „Anexa nr.1 partea scrisa”, Comuna Prisăcani, jud. Iași. Sursa: http://www.uat-prisacani.ro/wp-content/uploads/2026/08/Anexa-nr.1-partea-scrisa.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/prisacani/68576-anexa-nr-1-partea-scrisa, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Anexa nr.1 la caietul de sarcini nr. 6891 / 17.07.2026
Pagina 2
Pagina 3
S NT Ș SI S SI = Ș S ȘI S < >
Pagina 4
Pagina 5
„LUCRĂRI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE IN COMUNA DAPRISACANI, JUDEȚUL IAȘ,
Pagina 6
CAP 1). PIESE SCRISE
1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARII
1.1. ELEMENTE GENERALE
1.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
1.2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
1.2.1 - AMPLASAMENTUL
1.2.2. PREZENTAREA PROIECTULUI
1.2.3. ORGANIZARE DE SANTIER
1.2.4. SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE, TELEFON ȘI ALTELE ASEMENEA
PENTRU LUCRĂRI DEFINITIVE ȘI PROVIZORII
1.2.5. PROGRAMUL DE EXECUȚIE A LUCR., GRAFICELE DE LUCRU, PROGRAMUL DE
RECEPȚIE
1.2.6. MĂSURAREA LUCRĂRILOR
1.2.7. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI ȘI TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA
1.2.8. CURĂȚENIA ÎN ȘANTIER
1.2.9. SERVICIILE SANITARE
1.2.10. RELAȚIILE DINTRE CONTRACTANT (OFERTANT) CONSULTANT ȘI PERSOANA JURIDICĂ
ACHIZITOARE (INVESTITOR)
1.2.11. CATEGORIA DE IMPORTANȚĂ A OBIECTIVULUI
2. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR PE SPECIALITATI
3. NORME DE PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII
LEGEA DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ NR. 90/1996
P.S.I. NORME GENERALE DE P.S.I. - ORD. 12/1981 — MT.
NORME DE PRIM AJUTOR NORME DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCINDENT, SPECIFICE
TRANSPORTURILOR — ORD. 17/84 — M.T.
SURSELE DE POLUANȚI ȘI PROTECȚIA FACTORILOR DE MEDIU
ÎNCADRAREA DOCUMENTAȚIEI ÎN LEGISLAȚIA GENERALĂ DE PROIECTARE
SOLUȚII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI URMĂRIREA COMPORTĂRII
CONSTRUCȚIILOR CONFORM NORMATIV P 130/99 ȘI HG 766/97
CAP 2).
PARTE ECONOMICA
CAP 3). PIESE DESENATE
Pagina 7
Pagina 8
1. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARII
1.1. ELEMENTE GENERALE
1.1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII
„ÎVCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI
IN COMUNA PRISACANI, JUD. IASI ”
Drumurile sunt numerotate conform domeniului public, precum si din planurile
cadastrale intravilane si extravilane ale comunei Prisacani si se regasesc pe plansele
anexate in partea desenata
STRADA “3 = Za (2) E = | SUPRAFscarificare+
+ Îi = £ = E (| 3 reprofilare+cilindrare
=
[i E: = a = e EI (metri patrati)
z 9 lia P$ z95
zi că ia
ri
1] SPINULUI 280 2,75 0.1 77 E 280x3,5=980
2 | STRAPUNGERII 98 = = = 18 98x3,5=343
3 | POSTASULUI 275 E = = 36 275x3,5=963
4__| LEON STANCESCU Era A
244 204 74 = 244x4=976
5 | OMULUI 135 2,75 0.1 "37. = 135x3,5=473
6__| ZINELOR 250 27045 5504 68. = 250x3,5=875
7__| CRAILOR 283 =: = Ei 36 283x3,5=991
8 | TRANDAFIRILOR 468 = E 36 468x3,5=1638
9 | REGINA MARIA 161 = = E 18 161x3,5=564
10| SFINTII MIH GAVRIL 105 = = = 18 105x3,5=368
11_| PATR. TEOCTIST 305 = = = 18 305x3,5=1068
12 | ALBINELOR 76 = = = 18 76x3,5=266
13 | ARTARULUI 102 = = = 18 102x3,5=357
14_| STUPINELOR 438 E Si = 54 438x3,5=1533
15 | POLENULUI 161 E 36 161x3,5=564
16 _| OBSERVATOR 235 3 0,1 70 z 235x4=940
17_| OBSERVATORULUI 220 3 0,1 66... = 220x4=880
18_| CAISULUI = : Sa
133 18 133x3,5=466
19| VISINILOR 180 = 18 180x3,5=630
20 | FLORILOR 1 190 = 36 190x3,5=665
21| SINZIENILOR 305 = s = 36 305x3,5=1068
22 | CRIZANTEMELOR 309 i = E 36 309x3,5=1082
23 | LALELELOR 534 = E = 54 534x3,5=1869
24 | PANSLUTEI 180 S 36 180x3,5=630
25 | UNIRII 222 E 18 222x3,5=777
|
26 | CRACIUNULUI 305 Z 36 305x3,5=1068
27 | DRAGONULUI 141 j = 18 141x4=564
28 | NORMANDIA 74 3 0,1 22 - 74x3,5=259
29 | MARGINII 157 - 26 157x3,5=550
3
Pagina 9
30_| FRANTEI 363 36 363x3,5=1271
31| MIORITEI 460 36 460x3,5=1610
32_| PRUTET 488 18 488x3,5=1708
33_| CAMPIEI I- 261x4=1044
PLOPLOR E CR 152x4=608
TAMASESTI _
Nota
1. Grosimea stratului de balast este de 10 cm acolo unde se asterne un strat uniform conf
tabel anexat
2. Completari locale inseamna basculari izolate unde in urma reprofilarii cu autogrederul ramin
zone fara zestre de balast vechi sau gauri care trebuie umplute cu material granular pentru
a asigura planietatea in profil longitudinal si transversal
TARA “ROMANIA
JUDETUL IASI
LOCALITATEA PRISACANI
UAT COMUNA PRISACANI, judetul IASI
UAT COMUNA PRISACANI
Localitate: Prisacani, Strada Principală, nr. 112, Județ: Iași,
Cod.poștal:707390
telefon 0232-295858
E-mail: prisacaniQis.e-adm.ro
Pagina 10
1.1.5. ELABORATORUL DOCUMENTATIEI
Proiectant: MARIOUNO SRL
CUI: 54178431; J2026015011002,
Adresa: com.Miroslava, sat Vorovesti, str. Buzamet, nr.2, jud. IASI
COD CAEN:7112 — Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea
1.2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
1.2.1 - AMPLASAMENTUL
Prisacani este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele
Măcărești, Moreni și Prisăcani (reședința) și are o suprafață de 5991,60 ha.
Comuna se află în extremitatea de est a județului, la granița cu raionul Ungheni din
Republica Moldova, pe malul drept al Prutului și pe cel stâng al Jijiei. Este străbătută de
șoseaua județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Țuțora, Ungheni și Victoria (unde
se termină în DN24) și spre sud-est de Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Din
acest drum, la Moreni se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce spre vest la
Comarna (unde se termină în DN28).
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Prisăcani se ridică la
5828 de locuitori „conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Prisăcani se
ridică la 3.254 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se
înregistraseră 3.589 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,02%). Pentru 2,8% din
populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (96,53%). Pentru 2,8% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.
INFRASTRUCTURA ZONEI
Infrastructura, incluzand starea drumurilor dotare cu utilitati, comunicatiile si serviciile,
au un impact important asupra dezvoltarii in general si asupra stimularii investitiilor neagricole
in particular. Infrastructura, are, de asemenea, un impact imediat asupra accesului populatiei
la serviciile de baza, incluzand invatamantul si sanatatea.
Strazile supuse pietruirii, traverseaza zona de ses, si prezenta caracteristici
corespunzatoare acestui tip de relief. In plan, aliniamentele sunt racordate prin curbe cu raze
medii si minime, iar in profil longitudinal exista unele sectoare cu declivitati de pina la 2.00%.
Comuna PRISACANI, analizand necesitatile comunitatii privind starea drumurilor aflate
in administrarea sa a hotarat ca prioritati pentru dezvoltarea ulterioara a zonei modernizarea
drumurilor satesti ce in prezent se gasesc la nivel de pamant cu mici insule de balast,
improprie desfasurarii circulatiei rutiere precum si traficului pietonal in perioadele cu ploi
abundente. Aceste drumuri prezinta defecte specifice drumurilor nemodernizate cum ar fi
noroi, gropile si fagasele datorita faptului ca nu sa intervenit in ultimii ani cu nici un
modernizare care sa asigure o circulatie in conditii bune.
Deoarece in decursul timpului nu au fost executate lucrari de modernizare ci doar o
intretinere prin pietruire, acestea au suferit diferite procese de degradare a partii carosabile,
prezentand multiple zone depresionare, ravene ce favorizeaza acumularea si stagnarea /
scurgerea necontrolata a apelor meteorice, prezenta zonelor cu potmol in exces.
De asemenea drumurile nu sunt prevazute, pe cat ar fi suficient, cu lucrari de colectare
si evacuare a apelor meteorice.
RELIEFUL SI HIDROGRAFIA
UAT Prisăcani, județul Iași dispune relief care se caracterizează prin prezența teraselor
și aplatourilor netede, cu versanți puțin înclinați. Solurile fac carte din categoria
5
Pagina 11
cernoziomurilorcaracterizate de un grad de fertilitate ridicat. Pe acestea se cultivă cereale și
planteleguminoase.
UAT Prisăcani, județul Iași are reteaua hidrografică reprezentată de principalele ape
care străbat teritoriul: Prutul și Jijia. Pe întreaga întindere a comunei există și iazuri
antropice,create tocmai pentru a stoca excesul de apă necesar în perioadele secetoase și
pentru a evita inundațiile. Condițiile climatice sunt de tip temperat-continentale, caracterizate
prin veri calde, cuposibile perioade de secetă și ierni reci. Temperatura medie anuală este de
99-10*C. Precipitațiile cele mai abundente sunt înregistrate primăvara și vara.
ADANCIMEA DE INGHET
In conformitate cu STAS 6054-77, adâncimea de îngheț: din zonă este de —100 cm de
la suprafața terenului, stabilita in teren fara strat de zapada protector.
ZONA SEISMICĂ DE CALCUL
Arealul județului IASI, prin urmare și comuna Prisăcani se află sub incidența cutremurelor
de tip Moldavic cu epicentrul în regiunea Vrancei, la adâncimi de 90 + 150 km.
Conform „Cod de proiectare seismică — Partea | — Prevederi de proiectare pentru
clădiri” — P100-1/2013, amplasamentul construcției se caracterizează prin:
- zona seismică de calcul C;
- perioada de colț Tc=0,7s
- accelerația terenului aș=0,20g.
- coeficientul seismic Ks = 0,2;
- grad de intensitate seismica VII;
Stabilirea categoriei de importanță a construcției efectuată conform prevederilor
H.G.R. nr. 766/1997, este REDUSA (D) si Clasa de importanta = a-3-a (conf P100/92)
Din punct de vedere tehnic clasificarea se face in functie de intensitatea traficului,
numarul de vehicule care trec in unitatea de timp printr-o sectiune de drum.
Intensitatea se calculeaza pentru o perspectivade 15 ani si se exprima prin intensitatea
medie zilnica anuala( MZA) In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza
de proiectare in functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului.
Conform Ordinului M.T. nr.46/1998 privind „Norme tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor”, si Norma tehnica din 27/01/1998 privind proiectarea, construirea
si modernizarea drumurilor, drumurile propuse pentru modernizare au caracter de strazi in
localitati rurale si se incadreaza in clasa tehnica V cu o intensitate a traficului <1000 vehicule
etalon autoturisme/24 ore.
Clasa Denumirea Caracteristicile traficului Tipul drumului
tehnică a intensității intensitatea medie intensitatea orară de recomandat
drumului traficului zilnică anuală calcul
public Exprimată în număr de vehicule
Etalon Efective Etalon Efective
(Autoturisme) (Fizice) (Autoturisme) (Fizice)
[=] 1 2 3 4 3 [=]
Li Foarte > 21.000 > 156.000 > 3.000 > 2.200 Autostrăzi
intens
n intens 11.001- 8.001- 1.401-3.000 1.000- Drumuri cu patru benzi
21.000 15.000 2.200 de circulație
mi Mediu 4.501-11.000 3.501- 350-1.400 400- Drumuri cu două benzi
8.000 1.000 decirculație
IV Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 735-400
v Foarte < 1.000 < 750 = 100 < 75
redus
In functie de MZA s-au stabilit 5 clase tehnice care impun viteza de proiectare in
functie de care se stabilesc elementele geometrice principale ale drumului. Â
Pagina 12
Categoria NIZ Categoria Numar | Latimea Vueza de proiectare (im h) | Inaltimea atm
functionala Nr Nr drum benzi gabaritde | poa
iezi Clasa vehie | vehic de e Benzi Ț Pater [SS dal PErTTERI bbera suita 4 m)
tehnica ) ul x 3 circulat | de ES mei N trecere
| le a pceea
etalon fizice circul
tre
TE Z3z0 [= 300 3 3.00 Ț7-12 FI] ET) za E 73
2
Dc
Vi(2benz) |< 750 [< soo 2 2.75 7-42 su 30 25 S 7?
DI
DC
Strazi
VI banda) | < 750 [< 500 | seri [] 4 s so 10 2$ Ei s
sursa: Ghid-Tehnic-Drum-Rural
Conform Ordinului M.T. nr.46/1998 privind „Norme tehnice privind stabilirea
clasei tehnice a drumurilor”, drumurile propuse pentru modernizare au caracter de
drumuri de intetres local si se incadreaza in clasa tehnica V.
Categoria functionala — drumuri de interes local. Drumurile de interes local
aparțin proprietății publice a unității administrative pe teritoriul căreia se află și pot fi
clasificate ca :
- drumuri comunale , care asigură legăturile : - între reședința de comună și satele
componente sau cu alte sate ; - între oraș și satele care ii aparțin , precum și cu alte sate ; -
între sate ;
- drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele
acestora ;
- străzi - drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire : stradă,
bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătura, uliță.
Categoria de rezistență, stabilitate și siguranță în exploatare:
na
ii - A4 pentru rezistenta și stabilitate
-B2 pentru siguranță în exploatare
-D pentru igiena, sănătate și mediu
1.2.2. - PREZENTAREA DOCUMENTATIEI
Prezenta documentatie s-a realizat la cererea beneficiarului.
Se doreste readucerea tronsoanelor de drum la stare initiala inainte de degradarea
acestora prin execuaterea de lucrari de apa-canal, cu material pietros pentru a le oferi
locuitorilor o deplasare mai eficienta in aceste zone, și care sunt departe de standardele
europene în condițiile în care România este integrata în Uniunea Europeană.
Astfel, investiția propusă are umătoarele obiective:
Creșterea confortului populației;
Favorizarea accesului autospecialelor în caz de urgență
Siguranța circulației și descongestionarea căilor rutiere principale;
Reducerea costurilor de transport de mărfuri și călători;
Creșterea eficienței activităților economice.
Necesitatea asigurării circulației rutiere în condiții de siguranță și confort eliminând
disconfortul dat de faptul ca drumurile se afla la nivel de pamant vegetal;
e Nevoia de corelare a stării drumurilor cu nivelul actual de trafic și cel de perspectivă
e Economia de carburanți, lubrifianți, anvelope
e Protejarea stării tehnice a autovehiculelor
La realizarea lucrărilor se vor utiliza numai materiale agrementate cf. Reglementărilor
naționale în vigoare, precum și legislația și standardele naționale armoinzate cu legislația UE.
Aceste materiale sunt în conformitate cu prevederile HG 766/ 1997 și a Legii 10/1995.
Pagina 13
DESCRIEREA SITUATIEI EXISTENTE
Traseul în plan al sectoarelor de intervenție studiate în cadrul prezentei documentații are
o lungime cumulată de aproximativ 15 km (14999 m), echivalentul a aproximativ 54.210 mp .
Se constată o serie de efecte negative, de deteriorări datorită atât a traficului cât și a
factorilor climatici, menționându-se:
- degradări - gropi, văluriri, făgașe, gropi longitudinale ;
- scurgerea apelor provenite din precipitații nu este asigurată datorită lipsei
dispozitivelor de colectare și evacuare a apelor, ceea ce face ca în timpul primăverii și toamna
circulația vehiculelor și a pietonilor să fie îngreunată;
Desfășurarea traficului auto este unul dificil mai cu seamă în anotimpul rece și în
perioadele cu precipitații abundente.
Datorită inconvenientelor enumerate circulația vehiculelor și a pietonilor se desfășoară
necorespunzător din puct de vedere al siguranței și confortului.
Sub acțiunea traficului și factorilor climaterici, pietruirile se degradează ușor, mai ales pe
timp umed, când se slăbește coeziunea și încleștarea dintre pietre, producându-se gropi,
făgașe, etc., iar pe timp uscat circulația se desfășoară greu datorită prafului ce se ridică la
trecerea autovehiculelor.
DEFECTE LA ELEMENTELE STRAZILOR SUPUSE PIETRUIRII
Pe lungimea tronsoanelor de drum (strazi rurale) supuse readucerii la starea initiala
|,
intilnim urmatoarele tipuri de defecte, astfel:
-văluriri, se prezintă sub forma unor suprafețe ondulate, cu frecvența ondulărilor de
aproximativ 1 m. Ele se datoresc granulozității necorespunzătoare a materialului folosit și
compactării insuficiente, producându-se sub acțiunea traficului intens și greu, în special pe
porțiunile cu dese porniri și opriri.
-gropi , apar în urma dislocării pietrelor din stratul de rulare, sub acțiunea traficului și
apei.
-făgașele, apar sub formă de tasări în profil transversal pe urmele de circulație frecventă
a pneurilor vehiculelor. Ele se datoresc capacității portante scăzute a structurii rutiere, folosirii
unor materiale pietroase, cu tendințe de alterare, gelive sau cu conținut ridicat de argilă.
-degradări din îngheț — dezgheț, apar sub formă de umflături neregulate care afectează
întregul complex rutier și se datorează acțiunii concomitente a următorilor factori : pământ
geliv, temperatură scăzută timp îndelungat, prezența apei și trafic greu.
-praful , rezultă din dislocarea materialului mărunt sub acțiunea traficului iar în contact
,
cu apa acest material se transformă în noroi.
-scurgerea apelor, provenite din precipitații, nu este asigurată datorită neprofilării
corespunzătoare a platformei drumului, acostamentelor, șanțurilor de scurgere și colmatării
podețelor;
-în unele zone băltesc apele pluviale datorită tasarilor aparute in platforma drumului;
-șanțurile existente din pamint, sunt colmatate și pe alocuri distruse, iar pe anumite
porțiuni lipsesc;
-podețele transversale, prezintă degradări la timpane, camere de cădere, tuburi sau
dale marginale;
-majoritatea podetelor transversale existente sunt colmatate;
-în anumite zone se impune a se realiza podețe transversale noi;
Pagina 14
-podetele existente la drumurile laterale, prezintă degradări la timpane, camere de
cădere, tuburi sau dale marginale;
-lipsesc podețele de la unele drumuri laterale, fapt care conduce la întreruperea
circulației apelor pluviale pe traseul șanțurilor aferente drumului principal, și debușarea
acestora pe platforma tronsonului de drum
-podetele existente la accesele in proprietati, lipsesc sau prezintă degradări
Toate aceste degradari sunt urmare a:
-a actiunii precipitatiilor abundente - din ploi torentiale
-traficului reprezentat de autovehicule care au depasit capacitatea portanta a carosabilului
existent, carosabil din pamint (utilaje din gama de mecanizare a agriculturii), si
-traficului agresiv dat de circulatia atelajele agricole tractate de cai.
-lucrarilor de excutie infintare sistem de canalizare si alimenatre cu apa
Toti acesti factori au actionat fie independent fie cu eforturi combinate.
Defectele mentionate conduc la:
-realizarea unui trafic anevois, aproape imposibil datorita canalelor formate
-pe perioadele calduroase si secetoase se confrunta cu o poluare grava din cauza prafului
purtat de vint si a mirosului rezultat ca urmare a bihlirii apelor ce stationeaza in zona drumului;
-imposibilitatea patrunderii masinilor pentru transportul elevilor din localitatile deservite
-degradarea conditiilor de mediu datorita prafului sau apelor ce baltesc
DESCRIEREA SITUATIEI PROIECTATE
METODE DE REMEDIERE A DEFECȚIUNILOR__DRUMURILOR PIETRUITE
Una din metodele de remediere a defecțiunilor este scarificarea și reprofilarea, atunci
când pietruirea nu este complet degradată, dar suprafața de rulare a ajuns într-o stare care
jenează circulația.
Executarea corectă și la timp a acestei lucrări duce la remedierea defecțiunilor,
conferind pentru o perioadă de timp, condiții acceptabile de circulație și confort. Se recomandă
ca reprofilarea să se execute de două ori pe an, primăvara și toamna, pe timp umed, mai ales
după ploi, deoarece se pot observa ușor defecțiunile de complex rutier.
Se dorește pietruirea drumurilor comunale/sătești/strazi rurale conform tabel urmator.
STRADA e = (2) & = | SUPRAFscarificare+
E a
+ Înv E „E e reprofilare+cilindrare
S ui < Ko Wa o = =
3 = - 7 arzi a (metri patrati)
z 9 F [4 9 Ș e fizi
z aaa = 3
=, i, o e Ș-E
e o [zi]
1 SPINULUI 280 - 280x3,5=980
2 STRAPUNGERII 98 18 98x3,5=343
8 POSTASULUI 275 36 275x3,5=963
4 LEON STANCESCU 244 - 244x4=976
5 OMULUI 135 - 135x3,5=473
6 ZINELOR 250 - 250x3,5=875
Z CRAILOR 283 36 283x3,5=991
8 TRANDAFIRILOR 468 36 468x3,5=1638
9 REGINA MARIA 161 18 161x3,5=564
10| SF.MIH SI GAVRIL 105 18 105x3,5=368
di PATR. TEOCTIST 305 18 305x3,5=1068
9
Pagina 15
12 | ALBINELOR 76 18 76x3,5=266
13 | ARTARULUI 102 18 102x3,5=357
14 | STUPINELOR 438 54 438x3,5=1533
15 | POLENULUI 161 36 161x3,5=564
16_| OBSERVATOR 235 - 235x4=940
17__| OBSERVATORULUI 220 - 220x4=880
18__| CAISULUI 133 18 133x3,5=466
19 | VISINILOR 180 18 180x3,5=630
20 | FLORILOR 1 190 36 190x3,5=665
21__| SINZIENILOR 305 36 305x3,5=1068
22 | CRIZANTEMELOR 309 36 309x3,5=1082
23 | LALELELOR 534 54 534x3,5=1869
24 | PANSLUTEI 180 36 180x3,5=630
25 | UNIRII 222 18 222x3,5=777
26_| CRACIUNULUI 305 36 305x3,5=1068
27 | DRAGONULUI 141 18 141x4=564
28 | NORMANDIA 74 - 74x3,5=259
29 | MARGINII 157 36 157x3,5=550
30__| FRANTEI 363 36 363x3,5=1271
31__| MIORITEI 460 36 460x3,5=1610
32 | PRUTET 488 18 488x3,5=1708
33 | CAMPIEI - 261x4=1044
PLOPLOR 152x4=608
TAMASESTI 425 x3,5=1488
36 | REDIU 236 x3,5=826
37 | BOROSESTI 1 - 468 x4=1872
38_| BOROSESTI 2 54 241 x3,5=844
PITCANI 36 184 x3,5=644
40 | POARTA TARNII - 358 x4=1432
41__| PAROH A.ROMAN 201 18 201 x3,5=704
42 | VIILOR 96 18 96 x3,5=336
43 | GARLA PODETULUI 417 - 417 x4=1668
44 | MIOARELOR 250 36 250 x3,5=875
45_| PRUTET 38 18 38 x3,5=133
46 | GARLEI 56, 18 56 x3,5=196
47__| PR.NEC.CHIRIAC 220 - 220 x4=880
48 | CIURCHI 330 18 330 x3,5=1155
49 | BORDUN 272 36 272 x3,5=952
50 | CASCAVALULUI 165 18 165 x3,5=578
51__| MICA 137 2,15 0,1 37 - 137 x3,5=480
52 | SPERANȚEI 124 3 9,1 38 - 124 X3,5=434
53 | V. LUPU VOIEVOD _285 2.75 0,1 78 -
54 | GARDUL VECHI 570 3 0,1 171 - 570 x4=2280
55 | SFANTUL NICOLAE 626 3 0,1 188 = 626 x3, 5=2191
56_| EDUCAȚIEI 2 405 SI = = 36
57__| PRUTULUI 120 3 0,1 36 =
x3,5=875___ i
58_| DACIA 250 2375) 0,1 69 250
59 FUNDAC HOTAR Po ae
| - 235 x3,5=823
Suprafata de teren unde se doreste realizarea refacerii drumurilor pietritess
pietros apartine domeniului public al Comunei PRISACANI, judetul lasi si es
intravilanul comunei.
Pagina 16
Prezenta documentatie sarcini se aplică la lucrările de refacere a drumurilor pietruite
afectate de calamitati, de trecerea unei perioade mai mari de la ultima interventie de pietruire,
cuprinzând lucrări de scarificări/nivelari și adaos de material pietros cu grosimi de 10 cm sau
completari locale , functie de starea de degradare a fiecarei strazi, functie de latime existenta,
pentru strazile rurale din comuna.
Prevederile cuprinse în prezentul caiet de sarcini au caracter obligatoriu privind
aplicarea soluțiilor și tehnologiilor de realizare a întreținerii cu balast, dar nu exclud
posibilitatea adoptării și a altor metode de lucru verificate, acceptate de beneficiar și care vor
asigura cel puțin aceleași condiții tehnice de calitate și de eficiență economică.
Prezentele instrucțiuni nu exclud obligația executantului de a cunoaște și respecta
prevederile din prescripțiile tehnice în vigoare referitoare la lucrările de întreținere drumuri.
Lucrările de întrețineri drumuri pietruite care fac obiectivul prezentului caiet de sarcini se
încadrează în categoria lucrărilor de întreținere periodică planificată în scopul compensării
parțiale a uzurii produse structurii stratului rutier și protejării corpului și platformei drumului.
Reglementarea organizării și urmăririi execuției precum și efectuarea recepției se va
face în conformitate cu “Normativul privind întreținerea și repararea drumurilor publice” — AND
554-2002 precum și a normativelor și normelor tehnice în vigoare.
ORGANIZAREA EXECUȚIEI
Profilul transversal tip, aplicat la drumurile cu 1 banda de circulatie conf O.M.T. nr.
1296/ 30.08.2017, este urmatorul :
4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE
3.50 .:5.00
|
p
latime de 0250.50 2.75=4.00 2.50
meiipărapet Tape Ta
Execuția lucrărilor de adaos de material pietros de 10 cm grosime (aproximativ 275-350
ms/km) functie de latimea strazii, si, se face de către unități de profil abilitate pentru acest tip
de lucrări.
Urmărirea execuției lucrărilor de întreținere se va face de către personalul tehnic de
specialitate al administratorului drumurilor.
Lucrările se vor executa în următoarea ordine :
1. Aducerea la profil a acostamentelor prin tăierea lor pe o grosime medie de 15 cm ;
2. Scarificarea, reprofilarea părții carosabile pe o grosime medie de 10 cm., și așternerea
materialului pietros cu h=10 cm, sau completari locale
3. Realizarea de santuri de garda pentru ca apa din precipitatii sa nu mai circule pe axul
drumului
1. EXECUȚIA LUCRĂRILOR DE ADUCERE LA PROFIL A ACOSTAMENTELOR
1. Obiectul și domeniul de aplicare
1.1. Prezenta documentatie se aplică la execuția lucrărilor de aducere la profil (tăiere)
acostamentelor;
11
Pagina 17
1.2 Cuprinde condițiile tehnice ce trebuie îndeplinite la realizarea lucrărilor conform
prevederilor tehnologice pentru respectarea strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2. Prevederi generale
2.1. Antreprenorul este obligat să asigure măsurile organizatorice și tehnologice
corespunzătoare pentru executarea în condiții bune de productivitate și calitate cu respectarea
strictă a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
2.2. În cazul în care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini de
către constructor, investitorul va dispune întreruperea execuției lucrărilor și luarea măsurilor
ce se impun în consecință.
3. Tehnologia de execuție
3.1. Tăierea acostamentelor și aducerea acestora la profilul drumului se va executa mecanizat
cu utilaje specifice (autogreder sau greder semipurtat), iar în zonele unde nu au acces utilajele
se pot executa manual
3.2. Materialul rezultat la tăierea acostamentelor va fi încărcat și transportat în afara zonei la o
distanță medie de 5,0 km.
4.Recepția lucrărilor
4.1. La recepția lucrărilor se va acorda o importanță deosebită aspectului estetic rezultat, în
vederea obținerii unor suprafețe uniforme stabile cu pantă transversală corespunzătoare.
Recepția se va face pe bază de proces verbal la sfârșitul lucrării respective cu
respectarea regulamentului privind efectuarea recepțiilor lucrărilor Ind. AND 514 / 2007.
2. SCARIFICAREA, REPROFILAREA ȘI AȘTERNRERA MATERIALULUI PIETROS
1.Descrierea lucrărilor:
1.1 Curățirea terenului de iarbă, buruieni și îndepărtarea stratului vegetal rezultat din
săpătură mecanica cu autogrederul sau buldoexcavatorul (după caz);,încărcarea, transportul
și depozitarea acesteia (dacă este cazul);
1.2 Scarificarea suprafeței platformei drumului;
1.3 Reprofilarea suprafeței platformei drumului; Reprofilarea se face în fâșii
longitudinale de 2 m lățime, de la margine spre ax, urmărindu-se realizarea pantei transversale
de minim 4 %. Fâșiile vor avea o lungime maximă cuprinsă între 150 — 200 m, pentru a se
permite nivelarea pietruirii din spate.
Înaintea începerii procesului tehnologic de reprofilare, este necesară tăierea
acostamentelor, pentru a evita stagnarea apelor. Această operație se face cu lama
autogrederului/buldoecavatorului urmărindu-se realizarea unei pante transversale de minim 4
% și îndepărtarea materialului rezultat imediat după tăiere.
1.4 Stabilirea împreună cu reprezentantul beneficiarului a tronsoanelor de drum pe care
urmează să se realizeze completarea fundației din material pietros
1.5 Realizarea completării fundației din material pietros și a pantelor în profil longitudinal
și tranversal pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale la elementele de colectare și evacuare
a apelor.
2.Materiale:
2.1 Pentru executarea lucrărilor de îmbunătățire a stratului de fundatie se vor
întrebuința următoarele materiale:
- Balast sort 0-63mm „si nu va conține corpuri străine vizibile (pământ, cărbune,
lemn sau alte elemente alterabile), conform SR 662 și Legea 10/1995.
Materialul folosit va avea caracteristicile materialului folosit la straturile de fundații
drumuri, îndeplinind condițiile calitative din tabelul de mai jos:
1.2
Pagina 18
Tabel nr.1.
Condiții de admisibilitate Metode de verificare
CARACTERISTICI în fundații rutiere conform STAS:
SORT 0 — 63 mm -
Conținut de fracțiuni, % maxim :
- sub 0,02 mm max. 3 1913/5
- sub 0,2 mm 3-15 4606
- 0-8mm 15 - 30 =
- 31-63mm 30-63 (diferența) -
Granulozitate Continuă 4606;SR EN 933/1,2
Coeficient de neuniformitate, (Un) minim 15 730
Echivalent de nisip, (EN) minim 30 730
Rezistența la uzură, cu mașina Los Angeles,
(L.A.) % maxim 50 730
2.2 Agregatul se va aproviziona din timp, în depozit, pentru a se asigura omogenitatea
și constanța calității acestuia. Aprovizionarea la locul de punere în operă se va face numai
după ce analizele de laborator au arătat că este corespunzător.
2.3 În cazul în care la verificarea calității balastului aprovizionat, granulozitatea nu
corespunde prevederilor din tabel, aceasta se va completa cu sorturile deficitare. În cazul
utilizării balastului din mai multe surse de aprovizionare se vor executa tronsoane de strat
rutier diferențiate pentru fiecare tip și sursă de material, fiind interzisă amestecarea
materialelor din surse diferite pentru pietruirea aceluiași sector de drum.
CONTROLUL CALITĂȚII AGREGATELOR
Controlul calității agregatelor se face la aprovizionare și înainte de a fi puse în operă de
către antreprenor prin laboratorul propriu sau prin colaborare pe bază de contract cu un
laborator atestat.
Verificările de bază pentru agregate sunt prezentate în tabelul de mai jos:
TABEL NR. 2
N| Acțiunea, procedeul de verificare Metoda de
Frecventa minimă dat La
r sau caracteristicile care se determinare
Varibică La conform STAS
aprovizionare La locul de punere
în operă
0 1 2 Ș 4
1| Examinarea datelor înscrise în
certificatul de calitate sau certificatul La fiecare lot - -
de garanție aprovizionat
2| Determinarea granulometrică O probă la fiecare lot Ori de câte ori apar 730
Echivalentul de nisip aprovizionat, de 500 factori de
Neomogenitatea pietrisului tone, pentru fiecare impurificare 4606
sursă (dacă este cazul
pentru fiecare sort)
3| Umiditate O probă pe schimb
(și sort) înainte de
începerea lucrărilor
- și ori de câte ori se 4606
observă o schimbare
cauzată de condiții
meteorologice
Recepția cantitativă și calitativă a materialului pietros se face de către persoane
împuternicite de constructor în calitate de beneficiar. Recepția cantitativă se efectuează pe
bază de masă volumetrică în vrac, determinată în prealabil conform SR EN 1097/3.
13
Pagina 19
PUNEREA ÎN OPERĂ A PIETRISULUI
MASURI PRELIMINARE
La asternerea balastului se va trece numai după recepționarea lucrărilor de scarificare
și reprofilare a stratului suport .
Execuția fundației de balast poate începe numai după ce lucrările de terasamente din
sectorul respectiv, inclusiv stratul de formă (dacă este cazul) sau substratul de fundație și
lucrările pentru drenarea apelor din fundație (drenuri transversale și longitudinale, rigole,
șanțuri), au fost verificate și aprobate de Consultant.
Pentru a permite drenajul apei din stratul de fundație, baza stratului va fi cu minim 15
cm deasupra nivelului maxim al apei în șanțurile / rigolele adiacente temporare realizate
pentru evacuarea apelor în timpul execuției.
Este interzisă așternerea într-un același sector de lucru, a materialului (balast)
provenind din depozite diferite.
În cazul folosirii unor surse diferite de material pietros se vor nota în Jurnalul de
,
Șantier, limitele sectoarelor și sursele folosite.
TRANSPORTUL
Antreprenorul va lua toate măsurile ca pe durata încărcării și transportului la locul de
punere în operă, pietrisul să nu-și modifice semnificativ compoziția (segregare, scăderea sau
creșterea conținutului de apă, parte fină, etc.).
PUNEREA IN OPERA
Așternerea stratului de fundație poate începe numai la aprobarea beneficiarului, după
ce patul drumului a fost verificat și aprobat de acesta.
Balastul va fi așternut pe terasamentul recepționat, într-unul sau mai multe straturi, în
funcție de grosimea prevăzută în proiect și grosimea optimă de compactare stabilită pe
tronsonul experimental.
Antreprenorul nu va începe execuția nici unui strat înainte ca stratul inferior să fie
terminat, verificat și recepționat de Beneficiar. Antreprenorul va asigura, pe propria cheltuială,
întreținerea necesară pentru straturile recepționate, până la acoperirea cu următorul strat.
Compactarea se va face cât mai curând posibil după ce materialul a fost așternut și
nivelat, în conformitate cu cerințele procedurii de execuție, așa cum a fost definitivată în urma
executării sectorului de probă.
Caracteristicile efective de compactare vor fi determinate pe probe prelevate din
lucrare:
pef = densitatea efectivă (g/cm3);
Wef = umiditatea efectivă pentru compactare (%).
p ef
Gradul de compactare ge = = x 100
p max..PM
Acolo unde stratul de fundație nu se realizează pe întreaga lățime a platformei,
acostamentele vor fi completate și compactate simultan cu execuția stratului de fundație, astfel
încât stratul de fundație să fie permanent încadrat de acostamente, cu asigurarea evacuării
apei din stratul de fundație.
Pentru evitarea degradărilor accidentale, Antreprenorul va lua toate măsurile pentru
limitarea circulației pe stratul compactat și finisat.
Este interzisă așternerea stratului de fundație atunci când:
e umiditatea balastului este în afara limitelor specificate ;
+ balastul este înghețat sau conține gheață;
e condițiile meteo determină ca patul drumului / stratul de formă (dacă este
cazul) să nu mai răspundă cerințelor pentru a fi acoperit.
14
Pagina 20
CONTROLUL CALITATII COMPACTARII
Pentru verificarea compactării,în timpul execuției stratului de fundație, se vor face
încercările și determinările precizate mai jos, în tabelul nr. 3, cu frecvența menționată în
același tabel.
Calitatea balastului pus în operă se verifică pe toată durata execuției lucrărilor.
Verificarea elementelor geometrice se face pe baza datelor din proiect și cu respectarea
prevederilor STAS 6400. Gradul de compactare a pietrisului trebuie să îndeplinească condițiile
menționate în tabelul nr. 5.
TABEL NR. 3
Gradul de compactare
Clasa tehnica a Categoria străzii În 95% din punctele de În toate punctele de
drumului măsurare măsurare
11, 10 1,1, 1 min. 100% min. 98%
IV, V IV min. 98% min. 95%
Notă: Gradul de compactare al pietrisului reprezintă raportul dintre densitatea în stare
uscată din strat și densitatea maximă în stare uscată, din domeniul „umed“ al curbei Proctor,
determinată prin încercarea Proctor modificată, efectuată conform STAS 1913/13.
In cazul nostru este doar o pietruire simpla cu compactare fara a atinge gradul de
compactare de 95% la cerinta beneficiarului, pentru a nu se aplica indicele de infoiere
de 1,311 pentru a nu creste cantitatea de balast pusa in opera.
CONDIȚII TEHNICE. REGULI ȘI METODE DE VERIFICARE
ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundație din material pietros este grosimea precizată în proiect.
Abaterea limită la grosime poate de fi maximum + 10 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se străpunge
stratul la fiecare 100 m de strat executat. Grosimea stratului de fundație este media
măsuratorilor obținute pe fiecare sector de drum prezentat recepției.
Lățimea stratului de fundație din balast este cea prevăzută în documentație. Abaterile
limită la lățime pot fi de + 5cm.
Panta transversală a fundației de balast/refuz de ciur este cea prevăzută în
documentație. Abaterea limită la pantă este + 0,4% față de valoarea pantei prevăzute în
documentație. Denivelările admisibile în profil longitudinal, ale suprafețelor straturilor de
fundație sub dreptarul de 3 m, sunt de maximum + 2,0 cm în cazul straturilor de fundație din
pământ stabilizat mecanic,agregate naturale, balast amestec optimal, piatră spartă și piatră
brută(STAS 6400). Denivelările admisibile în profil transversal sunt cu + 0,5 cm diferite de cele
admisibile pentru îmbrăcămințile sub care se execută și se măsoară la fiecare 25,00 m distanță.
RECEPTIA LUCRĂRILOR
_
În conformitate cu Legea 10/1995, ținând cont de specificul lucrărilor xecutate, recepția
se efectuează atunci când toate lucrările prevăzute în documentație sunt complet terminate și
toate verificările sunt efectuate în conformitate cu prevederile următoarelor subcapitole :
- Controlul calității balastului înainte de realizarea stratului de fundație ;
- Controlul calității compactării balastului ;
- Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare. Elemente geometrice; (în special
asigurarea pantelor: 2,5% si 4% platformă și 4% acostamente);
- Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare. Condiții de compactare;
- Condiții tehnice. Reguli și metode de verificare. Caracteristicile suprafeței stratului
de fundație;
Comisia de recepție examinează lucrările și verifică îndeplinirea condițiilor de execuție
și calitative impuse de proiect și caietul de sarcini, precum și constatările consemnate pe
15
Pagina 21
parcursul execuției de către organele de control. În urma acestei recepții se încheie “Procesul
verbal de recepție la terminarea lucrărilor“
Recepția finală se face la expirarea perioadei de garanție, în conformitate cu
regulamentului privind efectuarea recepțiilor lucrărilor Ind. AND 514 / 2007. și *
Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente” aprobat prin HGR
273/94
SEMNALIZARE RUTIERĂ ȘI PROTECȚIA MUNCII
Întrucât lucrările de pietruire a drumurilor se execută sub influența circulației rutiere se
va acorda o deosebită atenție presemnalizării și semnalizării specifice a lucrărilor pe timpul
execuției în platforma drumului.
Se vor respecta “Normele specifice de protecție a muncii pentru exploatarea și
întreținerea drumurilor și podurilor” nr. 357/22.06.1998 cap. 4-7-9, precum și „Instrucțiunile
aprobate prin Ordinul M.T. nr. 411/2000 și Ordinul M.I. nr. 1112/2000“ privind condițiile de
execuție a lucrărilor sub efectul circulației rutiere.
Aprovizionarea cu material pietros în grămezi pe platforma drumului se va face pe
tronsoane scurte cu spații de întâlnire și depășire accesibile pe orice vreme.
În cazul în care semnalizarea rutieră pe timpul execuției este insuficientă se va recurge
la dirijarea circulației prin agenți sau piloți de circulație dotați cu echipamentul specific.
- SITUAȚIA EXISTENTĂ A UTILITĂȚILOR ȘI ANALIZA DE CONSUM
Investiția ce face obiectul prezentei documentații, prin caracterul tehnologic de
întreținere și exploatare, nu folosește utilități și deci nu se impune realizarea de rețele de
utilități.
In urma vizitei efectuate in teren, s-a facut o inventariere a retelelor de utilitati care sunt
amplasate in zona apropiata traseului tronsoanelor de drum supuse pietruirii, in lungul
acestuia, sau in transversal.
S-a constatat că utilitătile prezente în zona drumurilor, sunt liniile de transport a energiei
electice si linii telefonice, amplasate pe stâlpi de sustinere situate în afara zonei de sigurantă a
drumului. Întrucât prin pietruirea strazilor nu se aduc modificări utilitătilor prezentate mai sus,
nu este necesară analiza situatiei acestora.
Concluzii:
1)- Din constatarile efectuate la teren se poate concluziona ca toate retelele de utilitati
adiacente drumului, nu se incadreaza in gabaritul platformei tronsoanelor de drum supuse
intretinerii periodice.
2)- Prin executia lucrarilor de pietruire, nu se pune problema devierii de retele de utilitati, deci
retelele existente nu vor fi afectate de lucrarile de intretinere periodica.
3)- Datorită faptului că lucrările de pietruire se vor executa in limita amprizei actuale a drumului
„utilitățile din zonă nu vor suporta modificări de natura mutărilor sau protejărilor.
Proiectul nu cuprinde rețele noi de utilități.
1.2.3. ORGANIZARE DE SANTIER
Conform legislatiei în vigoare organizarea de șantier se stabilește de către executantul
lucrarii in baza unui proiect propriu realizat în functie de organizarea tehnologică proprie.
Cheltuielile necesare lucrărilor de organizare de santier, inclusiv cele pentru asigurarea
resurselor de apă, energie electrică, telefon, etc. vor fi ofertate ca o suma forfetară apreciata
de contractant.
In cazul nostru nu e prevazuta organizare de santier
16
Pagina 22
1.2.4. SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE, TELEFON ȘI ALTELE
ASEMENEA PENTRU LUCRĂRI DEFINITIVE ȘI PROVIZORII
Sursele de apă, energie electrică și telefon pentru organizare de șantier vor fi rezolvate
prin proiectul de organizare etapa a Il-a ce va fi întocmit de antreprenorul general.
Sursele de apă, energie electrică, telefon pentru racordurile definitive sunt existente în
zonă.
Avizele de racordare pentru apă, telefon, gaze și energie electrică sunt obținute de către
beneficiar.
1.2.5. PROGRAMUL DE EXECUȚIE A LUCRĂRILOR, GRAFICELE DE LUCRU,
PROGRAMUL DE RECEPȚIE
Programul de execuție a lucrărilor, graficele de lucru și programul de recepție vor fi
stabilit de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul.
Programul de urmărire a execuției pe șantier este prezentat în programele raport pe
fiecare specialitate în parte.
1.2.6. PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR
Durata de executie a lucrarilor, pentru pietruirea drumurilor satesti se propune a fi de
,
2 luni
Programul de execuție a lucrărilor, graficele de lucru și programul de recepție pot suferi
modificari datorita conditiilor meteorologice nefavorabile si situatiilor neprevazute si vor fi
stabilite de antreprenorul general de comun acord cu beneficiarul.
Deoarece lucrările se execută sub trafic, este obligatorie semnalizarea corespunzatoare
a lucrarilor de executie conform normelor in vigoare.
1.2.7. MĂSURAREA LUCRĂRILOR
Măsurarea lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile HG 1014.
1.2.8. LABORATOARELE CONTRACTANTULUI ȘI TESTELE CARE CAD ÎN SARCINA SA
Executantul va utiliza, în vederea atestarii calitătii construcțiilor, laborator propriu
autorizat și acreditat sau va încheia contracte cu alte laboratoare autorizate și acreditate
pentru intreaga gama de lucrari rezultată din tehnologia de execuție.
1.2.9. CURĂȚENIA ÎN ȘANTIER
În vederea asigurarii unui flux normal al lucrărilor, executantul va ordinea
asigura și
curătenia atât în incinta organizării de șantier cât și în zona lucrărilor. Se vor respecta conditiile
din avize.
La terminarea lucrărilor se vor demonta toate lucrările de organizare de șantier si se va
curăța terenul din zonă.
1.2.10. SERVICIILE SANITARE
Nu sunt necesare dotări speciale în ceea ce priveste serviciile sanitare. Se vor respecta
conditiile din avize.
1.2.11. RELAȚIILE DINTRE CONTRACTANT (OFERTANT) CONSULTANT ȘI PERSOANA
JURIDICĂ ACHIZITOARE (INVESTI TOR)
Relațiile între acești factori sunt stabilite prin lege. Controlul calitătii lucrărilor se va
executa permanent și periodic conform "Programului de inspecții pe faze".
Pagina 23
La inceputul lucrării beneficiarul va stabili modalitatea de urmărire tehnică si economică
a executiei.
1.2.12. CATEGORIA DE IMPORTANȚĂ A OBIECTIVULUI
Constructia se incadreaza în categoria D - Constructii de importanță redusa. Alegerea
categoriei de importanță s-a făcut in conformitate cu Legea 10/95 - Legea privind calitatea in
constructii" și în baza metodologiei de stabilire a categoriei de importanță a constructiilor din
"Regulamentul 31/N/1995.
2. PROGRAM DE CONTROL AL CALITATII LUCRARILOR PE SPECIALITATI
Documente
scrise :PVLA
proces verb. Cine
a de lucrări | întocmește si
o de Tale lucr, oa ceata veri ue R, E
Nr ascunse semnează: Nr. si data
recepționează calitativ și pentru care
ia ia proie E Benoit
trebuiesc întocmite documente scrise. a e
verb. recepție E- Executant
PV- proces| P-Proiectant
verbal
2) 1 2 3 4
1 Predare amplasament PV E+B
2 Reprofilare PVR E+B
3 Compactare PVR E+B
4 Strat de fundație material pietros PVR E+B
5 Receptie la terminarea lucrarilor PVRIL E+B
BENEFICIAR, PROIECTANT, CONSTRUCTOR,
COMUNA PRISACANI SC MARIOUNO SRL
,
3. NORME DE PROTECTIA SI SECURITATEA MUNCII
În perioada execuției lucrărilor se vor respecta prevederile generale din Legea de
Sănătate și Securitate In Muncă nr. 90/1996 si Normele Generale de Sănătate și Securitate In
Muncă, reglementările specifice de Sănătate și Securitate în Muncă in domeniul lucrărilor
prevăzute în proiect precum și măsurilor impuse cu ocazia controalelor de sănătate și
securitate în muncă efectuate de către organele abilitate.
De asemenea se vor respecta normele de prevenire și stingere a incendiilor precum și
măsurile de prim ajutor precizate în legislația de vigoare specificate lucrărilor prevăzute în
proiect.
Executantul va lua măsuri prin responsabilii săi autorizați cu sănătatea și securitatea în
muncă, pentru stabilirea tuturor măsurilor de sănătate și securitate în muncă necesare pentru
18
Pagina 24
toate tipurile de lucrări proiectate în funcție de materialele, utilajele, sculele folosite la
executarea lucrărilor proiectate.
LEGEA DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ NR. 90/1996
Cap. II — Echipamente tehnice, echipamentul individual de protecție de lucru.
NORME GENERALE DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ — 1996
Cap. 1.6 - Dotarea cu echipament individual de protecție.
Cap. 1.7 — Acordarea materialelor igienico — sanitare și a alimentației de protecție.
Cap. 3.2 -— Obligațiile executantului.
Cap. 3.3 -— Obligațiile beneficiarului.
Cap. 3.5 - Căi de circulație.
Cap. 3.7 — Semnalizarea riscurilor la locurile de muncă.
Cap. 4.8 -— Echipamente portabile și unelte manuale.
P.S.I. NORME GENERALE DE P.S.I. - Ord. 12/1981 — M.T.
Cap. 5.10 — Depozite materiale de construcții
Cap. 9.5.7 - Mijloace de stingere
Cap. 10.1 -— Căi de acces și evacuare
Cap. 10.3 -— Norme în timpul lucrului
Cap. 10.4 — Fumatul
Cap. 14.1 -— Circulația autovehiculelor
Cap. 18.1 -— Lucrări de organizare de șantier
Cap. 18.1.2 — Depozitarea materialelor de construcții
Cap. 18.2.2 — Schele, cofraje
Cap.19.3 — Lucrări cu lianți bituminoși
Cap. 19.4 — Lucrări de întreținere și reparare a podurilor
NORME DE PRIM AJUTOR NORME DE PRIM AJUTOR ÎN CAZ DE ACCINDENT,
SPECIFICE TRANSPORTURILOR — Ord. 17/84 — M.T.
Cap. A — Primul ajutor în caz de electrocutare
Cap. B — Aplicarea respirației în caz de rănire
Cap. C — Primul ajutor în caz de rănire
Cap. D — Primul ajutor în caz de hemoragie
Cap. E — Primul ajutor în caz de arsuri
Cap. G - Primul ajutor în caz de fracturi, luxații, entorse, tumefieri și întinderi de
tendoane
Cap. L — Fracturi membrele superioare
Cap. M — Fracturi membrele inferioare
Cap. N — Răniri provocate de corpuri străine
Cap. O — Primul ajutor în caz de leșin, insolație
Cap. P — Transportul victimei.
= CONCLUZII EVALUARII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI
Lucrările de drum proiectate nu reprezintă și nu produc surse de:
* poluare a apelor
* poluare a aerului
* zgomot și vibrații
* radiații
* poluare a solului si subsolului
* poluare a ecosistemelor terestre si acvatice
19
Pagina 25
* poluare a așezărilor umane si a altor obiective de interes public
* deșeuri de orice natură
* substanțe toxice
După executarea lucrărilor proiectate vor apare influențe favorabile asupra factorilor de
mediu cât și din punct de vedere economico - social, în strânsa corelație cu efectele pozitive
ce rezultă din îmbunătățirea condițiilor de trafic, ce apar în urma realizării lucrărilor de
modernizare.
Datorită faptului că lucrările proiectate nu reprezintă și nu produc surse de poluare, în
proiect nu au fost prevăzute elemente de supraveghere a calității factorilor de mediu și de
monitorizare a activităților destinate protecției mediului.
Potrivit Ordinului Ministrului Apelor și Protecției Mediului nr.135/2010 pentru aprobarea
Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, construirea și modernizarea de strazi
sunt activități cu impact redus asupra mediului care nu se supun procedurii de evaluare
a impactului asupra mediului.
Se va acorda o atentie prioritara aspectelor de mediu, se vor analiza datele existente
de evaluare a efectelor asupra mediului si se va verifica daca acestea respecta legislatia
Romaniei. Identificarea posibilelor conflicte de mediu generate de solutiile tehnice
adoptate vor fi transpuse in masuri de protectia mediului care sa nu genereze constrangeri
de mediu prin aplicarea lor.
De asemenea, se va avea in vedere si respectarea procedurilor normelor acceptate
pe plan european, Directivele Consiliului europei 85/337/EEC din 27 iunie 1985 si 97/11/EC
din 3 martie 1997 in domeniul protectiei mediului, care in cea mai mare parte se regasesc si
in legislatia romana. Protectia la zgomot este stipulata ca cerinta (exigenta) esentiala in
Directiva Consiliului Europei nr.89/106/CEE si este definita astfel: "Constructia trebuie
proiectata si executata astfel incat zgomotul perceput de utilizatori sau persoanele aflate in
apropiere sa fie mentinut la un nivel care sa nu afecteze sanatatea acestora si sa le permita
sa doarma, sa se odihneasca sau sa lucreze in conditii satisfacatoare”. “Protectia la zgomot”
este in acelasi timp cerinta de calitate in constructii in contextul Legii 10/1995.
-MASURI DE PROTECTIE A MEDIULUI
+ La'realizarea constructiilor se vor utiliza terhnologii de executie care sa nu afecteze
mediul inconjurator. Se evita depozitarea materialelor toxice direct pe sol. Resturile de
materiale (moloz) se vor depozita corespunzator si transportate in locul special recomandat de
administratia locala. La efectuarea lucrarilor de sapaturi se va acorda o atentie deosebita
respectarii legislatiei privind protectia mediului.
e Dupa finalizarea constructiilor se vor efectua lucrari de aducere in starea initiala a
zonelor afectate de organizarea de santier, de depozitele de materiale si de folosirea utilajelor
si mijloacelor de transport.
+ Executantul va lua toate masurile necesare privind prevenirea si stingerea incendiilor pe
durata executiei lucrarilor. Organizarea de santier va avea in vedere dotarea corespunzatoare
prevazuta de normele generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea
constructiilor si instalatiilor - Decret 290/97 de Normele tehnice de proiectare si realizarea
,
constructiilor privind protectia la actiunea focului - P118/83, de Normele generale de prevenire
si stingere a incediilor aprobate prin ordinul comun MI/MLPAT nr. 381/7/N/1993, de Normativul
de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executiei lucrarilor de constructii si instalatiile
aferente acestora - C300/94, de normele de Siguranta la foc si Normele tehnice pentru
ignifugarea materialelor si produselor combustibile din lemn si textile utilizate la constructii -
C58/96.
e In timpul executiei lucrarilor se vor urmari si respecta toate normele specifice privind
protectia muncii, tehnica securitatii , sanatatea si igiena muncii (Regulamentul privind protectia
si igiena muncii, aprobat de Ordinul MLPAT nr. 9/N/1993). Executantul va adopta si asigura
masurile si echipamentele necesare protejarii personalului tehnic si muncitor, va respecta
20
Pagina 26
„.... mtUCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI JUD. IASI
normele corespunzatoare tehnologiilor de lucru, materialelor utilizate si conditiile de
executie,
va dota corespunzator toate punctele de lucru si va asigura incinta santierului.
Lucrari de reconstructie ecologica
Dupa finalizarea lucrarilor de executie se vor lua masuri pentru redarea in folosinta
a
terenurilor pe care a fost organizarea de santier. In cazul in care se constata
o degradare a
terenului, vor fi aplicate masuri de reconstructie ecologica.
De asemenea zonele in care s-au depozitat materiale prevenite din excavatii fi
vor
reamenajate la terminarea lucrarilor si vor fi redate circuitului agricol, silvic etc.
-MASURI DE P.S.
La proiectarea si executia lucrarilor s-au avut in vedere si se vor urmatoarele:
respecta
Decret 232/1974, Decret 269/1979, Norme de prevenire si stingerea incendiilor.
Executantul are obligatia respectarii tuturor normelor de prevenire si incendiilor in
stingere a
vigoare la data executiei.
-MASURI PENTRU RESPECTAREA NORMELOR DE PROTECTIA MUNCII
La executie se vor respecta prevederile legate de protectia si igiena muncii:
Legea 90/1996 (republicata in M.Of.nr.47sept 2001) si modificata (legea
177/200) privind
Obligatiile proiectantului referitoare la protectia muncii;
Ord. Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale nr.508/2002 si al Ministerului Sanatatii
si
Familiei nr. 933/2002 privind Norme generale de protectia muncii;
Regulamentul privind protectia si igiena muncii in constructii:
Art. 208 din Legea 90/1996;
Regulament privind protectia si igiena muncii in constructii.
Nota: prevederile indicate mai sus nu sunt limitative, antreprenorul avand de
obligatia a
lua toate masurile suplimentare pe care le considera necesare in vederea unei
depline
securitati a muncii;
Beneficiarul va respecta Art. 209 din Legea 90/1996 (anexa 1), si toate
prevederile
cuprinse in legile de la 2, 3 din primul paragraf
Prin realizarea unui plan de management al riscului de mediu lucrarile
proiectate nu
introduc efecte negative suplimentare fata de situatia existenta
asupra solului, microclimatului,
apelor de suprafata, vegetatiei, faunei, peisajului, s-au din punct de vedere artistic, nefiind
afectate obiectivele de interes cultural sau istoric.
IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA AERULUI
Prin construirea-modernizarea acestui tronson de drum, imbunati
se va considerabil
protectia calitatii aerului in zona, dupa cum urmeaza: se va asigura o circulatie fluenta
a
autovehiculelor ceea ce duce la o cantitate mai mica de noxe evacuate
Pe perioada de excutie a lucrarilor se vor lua masuri stricte de limitare cantitatii
a de
praf prin udarea a drumurilor de acces a utilajelor.
IMPACTUL POTENTIAL - ZGOMOTUL
Avand in vedere faptul ca localitatile sunt situate in zona drumului, iar activitatea
de
executie se va desfasura numai intre orele 8 — 17, ore cind populatia este activa
(ocupata cu
treburile gospodaresti si de cimp), nu exista pericolul de a afecta alte lucrari
prin vibratiile
produse sau a depasirii normelor privind poluarea fonica.
Autocamioanele grele sunt principalele producatoare de poluare fonica.
Pietruirea acestor sectoare de drum are anumite efecte pozitive si
negative asupra
locuitorilor din zona, dupa cum urmeaza: pe timpul executiei traficul autocamioanelor
mari de
constructii afecteaza activitatile locale si produce poluare fonica: de lucrarile
aceea, trebuie
prelungite cat mai putin posibil;
-IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA ASEZARILOR UMANE
Nu exista pericolul de a afecta negativ populatia din in
zona, perioada executiei
lucrarilor, deoarece activitatea de executie se va desfasura numai intre orele 8 cind
— 17, ore
populatia este activa (ocupata cu treburile gospodaresti si de cimp), nu exista de
pericolul a
afecta alte lucrari prin vibratiile produse sau a depasirii normelor
privind poluarea fonica.
21
Pagina 27
„... mbUCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI, JUD. IASI”
Nu sunt afectate obiective de interes cultural si istoric.
-GOSPODARIREA DESEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT
Deseurile menajere ce se vor genera pe amplasamentul de
organizarii santier si a
santierului — in general, vor fi depozitate in containere si
speciale predate la serviciul de
salubritate al comunei.
-GOSPODARIREA SUBSTANTELOR TOXICE SI PERICULOASE
Nu este cazul deoarece nu se folosesc substante toxice si
periculoase .
Întocmit,
LISTA ACTELOR NORMATIVE
CE CONȚIN PREVEDERI REFERITOARE LA ASIGURAREA .
CALITĂȚII
LUCRĂRILOR DE CONSTRUCȚII DE DRUMURI
A. LEGI, HOTĂRÂRI ȘI ORDINE :
- Legea nr.10/1995 privind calitatea în construcții și regulamentele de aplicare
a acesteia;
- Legea nr. 82/1997 de aprobare a O.G. nr. 43/1997 privind regimul drumurilor;
- Ord. MT nr. 45/27.01.98 priv. Normele tehnice pt. proiectarea, construirea
și modemizarea drumurilor ;
- Ord. MT nr. 46/27.01.98 priv. Normele tehnice pt. stabilirea clasei tehnice
a drumurilor publice;
- Ord. MT nr. 49/27.01.98 pt. aprob. Normelor teh. priv. proiectarea realizarea
și străzilor în localitățile
urbane;
- Ord. MT nr. 50/27.01.98 pt. aprob. Normelor teh. priv. proiectarea realizarea
și străzilor în localitățile
rurale ;
- Ord. MT nr.571/19.12.97 pt aprobarea Normelor tehnice priv. Proiectarea
și amplasarea construcțiilor,
instalațiilor și panourilor publicitare în zona drumurilor, pe poduri, viaducte și tuneluri rutiere.
- H.G. nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de
recepție a lucrărilor de construcții și
instalații aferente acestora;
- Legea nr. 319/2006 Legea securității și sănătății în muncă și Normele metod. de
aplicare a
legii;
- Ord. nr. 357/22.06.199%8 privind aprobarea “Normelor specifice de
Protecția Muncii pentru
exploatarea și întreținerea drumurilor și podurilor“.
- Legea nr. 137/1995 Legea protecției mediului.
-HGR 112/1993 — privind componența, organizarea și funcționarea consiliului de
avizare lucrări publice de interes
național și locuințe sociale
-HGR 51/1992 republicată în 1996 privind unele măsuri pentru
îmbunătățirea activității de prevenire și stingere a
incendiilor.
-Ordin MLPAT 91/1991 pentru aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare
și a conținutului documentațiilor
prevazulie de legea 50/1991
-Ordin MAPPM 125/19% penru aprobarea procedurii de
reglementare a activitățior economice și sociale cu
impact asupra mediului înconjurator
-HGR 525 / 1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism
-HGR 925 / 1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si tehnică
expertizare de calitate a proiectelor, a
execuției lucrărilor și a construcțiilor,
-Ordin MLPAT 77/N/199% — privind aprobarea îndrumatorului
pentru aplicarea Regulamentului de verificare și
experiizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor,
22
Pagina 28
-HGR 261/1994 pentru aprobarea regulamentului privind conducerea și asigurarea calității în construcții,
Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanță a construcției, Regulamentului privind urmărirea
comportării în exploatare, intervenție ăn timp și post utilizare a construcțiilor.
-Ordonanta 60/2001 — privind achizițiile publice;
-HG 461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a OG 60/2001 ;
-Ordin MF 1013/8673 — privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației standard
pentru elaborarea și prezentarea ofertei pentru achiziția publică de servicii;
-Ordin al MF si MLPAT 1014/874 — privind aprobarea structurii, conținutului și modului de utilizare a documentației
standard pentru elaborarea si prezentarea ofertei pentru achiziția publică de lucrări;
-Legea 106/1996 — privind protecția civilă ;
B. NORMATIVE
Instructiuni tehnice pentru proiectarea, executarea si
BC 5/86
întretinerea drumurilor de santier
2 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de
C16 BC 6/85
Eohstiiatii
Normativ privind cuprinsul si modul de întocmire, completare
3 sl tis 12472
si pastrare a cartii tehnice a constructiilor
4 C182 pentru executarea mecanizată a terasamentelor de
ri BC 6/87
AND 514 Regulament privind efectuarea recepției lucrărilor de
BTR 11/2007
întreținere și reparații curente la drumuri
AND 554 Normativ privind întreținerea și repararea drumurilor publice BTR 13/2002
Instrucțiuni privind condițiile de închidere a circulației rutiere
7 zi sau de instituire a restricțiilor în vederea executării de lucrări Broșură AND
în zona drumurilor publice (aprobate prin Ordin MT Ed PRODSERV
nr.411/2000 și Ordin MI nr.1112/2000).
Ș „Norme generale de protecția muncii elaborate de ICSPM, Broșură
NGPM/199%6 |
Mp și Ministerul Sănătății, 1996 ICSPM/1996
Norme specifice de protecție a muncii pentru exploatarea și Broșură
9 | NSPMnr.79/1998 |
„ntreținerea drumurilor și podurilor (22.06.1998). ICSPM/1998
19 Normativ de prevenire și stingere a incendiilor pe durata
£ 300 BG 9/1994
executării lucrărilor de construcții și instalații aferente
14 CD 148-2003 tehnologia de execuție a straturilor de fundație
e scă dara BTR 2/2004
12 | AND 589-2004 Caiete de sarcini generale comune lucrărilor de drum BTR 7-12/2004
C. STANDARDE
STAS 2900 Lucrări de drumuri. Lățimea drumurilor.
STAS 2914 Lucrări de drumuri. Terasamente. Condiții teh. generale de calitate.
STAS 4032/1 Lucrări de drumuri. Terminologie.
STAS 6400 Lucrări de drumuri. Straturi de bază și de fundație. Condiții teh. gen. de calitate.
STAS 10796/2-79 Lucrări de drumuri. Construcții anexe pt.colectarea și evacuarea apelor,
rigole, șanțuri și casiuri. Prescripții de proiectare și execuție.
STAS 12253 Lucrări de drumuri. Straturi de formă. Condiții tehnice generale de calitate.
STAS 12288 Lucrări de drumuri. Det. densității straturilor rutiere cu dispozitivul cu con și nisip.
23
Pagina 29
SOLUȚII PRIVIND POSTUTILIZAREA CONSTRUCȚIILOR ȘI URMĂRIREA
COMPORTĂRII CONSTRUCȚIILOR conform normativ P 130/99 și HG 766/97
Urmărirea comportării în exploatare, intervențiile în timp și postutilizarea construcțiilor
sunt componente ale sistemului calității în construcții.
Obiectul urmăririi comportării în exploatare a construcțiilor și al investițiilor în timp este
evaluarea stării tehnice a construcțiilor și menținerea aptitudinii la exploatare toată durata
pe
de existență a acestora.
Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, intervențiile în timp și postutilizarea
construcțiilor reprezintă acțiuni distincte, complementare, astfel:
a) urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face în vederea depistării din
timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;
b) intervențiile în timp asupra construcțiilor se fac pentru menținerea sau îmbunătățirea
aptitudinii la exploatare;
c) postutilizarea construcțiilor cuprinde activitățile de desființare a construcțiilor în
condiții de siguranță și de recuperare eficientă a materialelor și a mediului.
Toate aceste acțiuni se realizează prin grija proprietarului.
Urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor se face prin:
- urmărirea curentă;
- urmărirea specială.
Urmărirea curentă este o activitate sistematică de observare a stării tehnice
a
construcțiilor, care, corelată cu activitatea de întreținere, are scopul de a menține aptitudinea
la exploatare a acestora.
Urmărirea curentă se realizează prin examinare vizuală directă și cu mijloace simple de
măsurare, în conformitate cu prevederile din cartea tehnică și din reglementările tehnice
specifice, pe categorii de lucrări și de construcții, pe toată durata de existență a construcției.
Activitățile de urmărire curentă se efectuează de către personal propriu sau prin
contract cu persoane fizice având pregătire tehnică în construcții, cel puțin de nivel mediu.
Pentru drumurile și podurile de categoriile de importanță B și C, urmărirea curentă
are
ca obiectiv menținerea lor la parametrii tehnici proiectați.
Constatările făcute cu ocazia urmăririi curente se înscriu în fișa drumului sau a podului
și se anexează la cartea tehnică a construcției.
Urmărirea curentă la drumuri și poduri trebuie corelată cu activitatea de întreținere
și
reparații și constă în verificări și observații cu privire la:
a) Starea tehnică a drumului definită conform Instrucțiuni CD 155/2001, în
scopul
stabilirii lucrărilor de întreținere preventivă și a lucrărilor de readucere prin stării
reparații a
tehnice la nivelul cerut de evoluția traficului.
Defecțiunile constatate vor fi menționate diferențiat în funcție de locul de apariție și
anume:
— defecțiuni ale suprafeței de rulare
— defecțiuni ale îmbrăcăminții sistemului rutier
— defecțiuni ale structurii sistemului rutier
— defecțiuni ale complexului rutier
b) modul în care se desfășoară circulația pe sectoarele pe care se execută lucrări;
c) calitatea lucrărilor ce se execută în regie sau antrepriză;
d) modul în care se respectă termenele de remediere stabilite în registrele de revizie
și
control;
e) starea și corectitudinea semnalizării verticale și orizontale;
î) starea și corectitudinea semnalizării punctelor de lucru de platforma sau de
pe zona
drumului.
Urmărirea curentă se realizează:
— lunar, pentru drumuri și străzi
24
Pagina 30
„LUCRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI JUD. IASI”
— semestrial la poduri, lucrări de consolidări apărări de maluri și în mod obligatoriu după
trecerea apelor mari de primăvară și toamnă și după ploi torențiale, cutremure și accidente.
Urmărirea specială cuprinde investigații specifice regulate, periodice,
asupra unor
parametri ce caracterizează construcția sau anumite părți ale ei, stabiliți din faza de proiectare
sau în urma unei expertizări tehnice.
Urmărirea specială se instituie la cererea proprietarului sau a altor juridice
persoane sau
fizice interesate, precum și pentru construcții aflate în exploatare, cu
evoluție periculoasă sau
care se afla în situații deosebite din punct de vedere al siguranței.
Urmărirea specială se realizează, pe o perioada stabilită, baza unui proiect
pe sau a
unei proceduri specifice, de către personal tehnic de specialitate atestat.
Urmărirea specială nu conduce la întreruperea efectuării urmăririi curente.
La constatarea, în cursul activităților de urmărire curentă sau specială, a
unor situații
care depășesc limitele stabilite sau se consideră ca pot afecta exploatarea în condiții de
siguranță a construcției, proprietarul este obligat să solicite expertizarea tehnică.
Obligații și răspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor
Investitorii au următoarele obligații și răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu proiectantul, acele construcții care se supun, urmăririi
speciale, asigură întocmirea proiectului și predarea lui proprietarilor, înștiințând despre
aceasta și Inspecția de stat în construcții;
b) comunică proprietarilor care preiau construcțiile obligațiile care le revin în cadrul
urmăririi speciale.
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcțiilor, sub
toate formele; asigură, după caz, personalul necesar: comandă expertizarea
construcțiilor,
comandă proiectul de urmărire specială și comunică instituirea urmăririi speciale la
Inspecția
de Stat în Construcții;
b) stipulează, în contracte, îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în
exploatare a acestora, la înstrăinarea sau la închirierea construcțiilor.
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) stabilesc, împreună cu investitorii și/sau cu proprietarii, acele construcții care sunt
supuse urmăririi speciale;
b) elaborează, pe bază de contract cu proprietarul, documentațiile tehnice pentru
urmărirea curentă și proiectul de urmărire specială.
Executanții au obligația să efectueze urmărirea curentă a construcțiilor pe care le
execută, să monteze conform proiectului și să protejeze dispozitivele urmărirea
pentru
specială, până la recepția construcțiilor, după care le vor preda proprietarului.
Administratorii și utilizatorii răspund de realizarea obligațiilor contractuale stabilite
cu
proprietarul privind activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcțiilor.
Persoanele care efectuează urmărirea curentă și urmărirea specială, denumite
responsabili cu urmărirea comportării construcțiilor, au următoarele obligații și răspunderi:
a) să cunoască toate detaliile privind ale drumului sau podului și să țină la zi cartea
tehnică a construcției, inclusiv jurnalul evenimentelor;
b) să efectueze urmărirea curentă, iar pentru urmărirea specială să
supravegheze
aplicarea programelor și a proiectelor întocmite în acest sens;
c) să sesizeze proprietarului sau administratorului situațiile care determina
pot
efectuarea unei expertizări tehnice.
Intervențiile în timp asupra construcțiilor au ca scop:
- menținerea fondului construit la nivelul necesar al cerințelor;
- asigurarea funcțiunilor construcțiilor, inclusiv prin extinderea sau modificarea
funcțiunilor inițiale ca urmare a modernizării.
Lucrările de intervenție sunt:
25
Pagina 31
„... mbUGRARI DE PIETRUIRE A DRUMURILOR COMUNALE SI SATESTI IN COMUNA PRISACANI JUD. IASI”
a) lucrări de întreținere, determinate de uzură sau de degradarea normală
și care au ca
scop menținerea stării tehnice a construcțiilor;
b) lucrări de refacere, determinate de producerea unor degradări importante
și care au
ca scop menținerea sau îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor;
c) lucrări de modernizare, inclusiv extinderi, determinate de schimbarea
cerințelor față
de construcții sau a funcțiunilor acestora și care se pot realiza
cu menținerea sau
îmbunătățirea stării tehnice a construcțiilor.
Obligații și răspunderi privind intervențiile în timp asupra construcțiilor:
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
a) asigură efectuarea lucrărilor de întreținere pentru a preveni apariția unor deteriorări
importante;
b) asigură realizarea proiectelor pentru lucrări de refacere sau de modernizare și
verificarea tehnică a acestora;
c) asigură realizarea formelor legale pentru executarea lucrărilor și verifică,
pe parcurs
și la recepție, calitatea acestora, direct sau prin inspectori de șantier
autorizați.
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) elaborează, pe baza comenzii proprietarului, proiecte pentru lucrări de intervenții
asupra construcțiilor, în conformitate cu prevederile legale;
b) elaborează caiete de sarcini și instrucțiuni speciale pentru lucrările de intervenții.
Executanții lucrărilor de intervenții asupra construcțiilor au obligația să respecte
prevederile din proiectele elaborate în acest scop, luând toate măsurile pentru
asigurarea
calității lucrărilor.
Utilizatorii construcțiilor au obligația să asigure efectuarea la timp a sarcinilor le revin
ce
în cadrul activității de intervenții în timp asupra construcțiilor, în baza contractelor încheiate
cu
proprietarii.
Postutilizarea construcțiilor
Declanșarea activităților din etapa de postutilizare a unei construcții începe odată cu
inițierea acțiunii pentru desființarea acelei construcții, care se face:
a) la cererea proprietarului;
b) la cererea administratorului construcției, cu acordul proprietarului;
c) la cererea autorităților administrației publice locale, în cazurile în
care:
- construcția a fost executată fără autorizație de construire;
- construcția nu prezintă siguranță în exploatare și nu poate fi reabilitată din acest
punct
de vedere;
- Construcția prezintă pericol pentru mediul înconjurător și nu poate fi reabilitată
pentru
a se elimina acest pericol;
- cerințele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desființării
construcției.
Desfășurarea activităților și lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor se
efectuează pe baza unei documentații tehnice și a unei autorizații de eliberată
desființare, de
autoritățile competente, conform legii.
Documentația tehnică aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor va
cuprinde:
- planul de amplasare a construcțiilor - poziție, dimensiuni, orientare,
vecinătăți -, cu
indicarea construcției sau a părților de construcție ce urmează a fi demolate;
- planuri sau relevee, din care să rezulte destinația, alcătuirea construcției și funcțiunile
acesteia;
- Planurile de asigurare și refacere a continuității utilităților, care ar trebui, eventual, să
fie întrerupte la demolarea construcțiilor;
- condiții tehnice de calitate;
- detalierea și precizarea fazelor activităților și lucrărilor;
26
Pagina 32
- proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare și demolare, cuprinzând
descrierea detaliată a soluțiilor tehnice adoptate, a tuturor operațiunilor necesare și măsuri de
protecție a muncii;
- recomandări privind modul de recondiționare a produselor și a elementelor de
construcție, recuperate cu ocazia demontării și demolării;
- recomandări pentru evacuarea și transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în
zonele de reintegrare în natura;
- măsuri pentru protecția mediului înconjurător, în zona de demolare a construcțiilor și în
zonele de evacuare a deșeurilor;
- devizul lucrărilor de demolare, de reciclare și de utilizare a materialelor rezultate.
Documentația tehnică pentru lucrările de postutilizare a construcțiilor trebuie verificată
de specialiștii verificatori de proiecte atestați.
Dezafectarea construcției cuprinde următoarele faze:
- încetarea activităților din interiorul construcției;
- suspendarea utilităților;
- asigurarea continuității instalațiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăți;
- evacuarea din construcție a inventarului mobil: obiecte de inventar, mobilier,
echipamente.
Demontarea și demolarea construcției cuprind următoarele faze:
- dezechiparea construcției prin desfacerea și demontarea elementelor;
- demontarea părților și a elementelor de construcție;
- demolarea părților de construcție nedemontabile;
- dezmembrarea părților și elementelor de construcție demontate, recuperarea
componentelor și a produselor refolosibile și sortarea lor pe categorii;
- transportul deșeurilor nefolosibile și nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea
ca materii brute sau pentru reintegrarea în natură.
Obligații și răspunderi privind postutilizarea construcțiilor
Proprietarii au următoarele obligații și răspunderi:
a) să asigure fondurile necesare pentru proiectarea și executarea lucrărilor;
b) să obțină avizele necesare și autorizația de desființare de la autoritățile competente;
c) să încredințeze executarea lucrărilor din etapa de postutilizare a construcțiilor unor
persoane fizice sau juridice autorizate în construcții;
d) să urmărească respectarea condițiilor de calitate stabilite, precum și recondiționarea
și reciclarea în grad cât mai ridicat a materialelor și a produselor rezultate din demontarea și
demolarea construcției.
Proiectanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) să elaboreze, pe baza de contract încheiat cu proprietarii, documentația tehnică
aferentă lucrărilor de demolare, reciclare și utilizare a materialelor rezultate;
b) să asigure, prin soluțiile tehnice și tehnologice de demontare și demolare adoptate,
respectarea prevederilor din avize și din autorizația de desființare, a condițiilor tehnice de
calitate corespunzătoare, precum și un grad cât mai ridicat de recuperare, recondiționare și
reciclare a materialelor și a produselor rezultate din demontare și demolare;
c) să asigure asistența tehnică solicitată de proprietar pentru aplicarea soluțiilor din
proiect.
Executanții au următoarele obligații și răspunderi:
a) să înceapă executarea lucrărilor de demolare numai pe baza autorizației de
desființare și a documentației tehnice verificate;
b) să respecte prevederile din documentația tehnică aferentă și din autorizația de
desființare;
c) să realizeze condițiile de calitate prevăzute în documentația tehnică;
d) să instruiască personalul asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor și
operațiunilor, precum și asupra măsurilor de protecție a muncii;
27,
Pagina 33
e) să ia măsurile de protecție a vecinătăților, prin evitarea de transmitere a vibrațiilor
puternice sau a șocurilor, a degajărilor mari de praf, precum și prin asigurarea accesului
necesar la aceste vecinătăți.
ÎNTOCMIT,
dr.ing. Doroftei Marius lonut
28