Document
Document, Comuna Popricani
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,9 MB · modificat pe site: 07.10.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, Comuna Popricani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariapopricani.ro/wp-content/uploads/2021/10/Popricani-SDL-1_compressed.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/popricani/16403-document-comuna-popricani, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
STRATEGIA DE DEZVOLTARE
LOCALĂ A COMUNEI POPRICANI,
JUDEȚUL IAȘI
2021 - 2027
Pagina 2
Pagina 3
CUPRINS
CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI POPRICANI – ORIZONT 2027
..................................................................................................................... 11
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL EUROPEAN,
NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL ........................................................ 15
CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC .............................................. 21
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL ........................................ 25
CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV ............................... 29
CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE ....................................... 51
CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC ..................................... 63
CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC ..................... 67
CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC ............................. 73
CAPITOLUL X – TURISMUL ................................................................... 83
CAPITOLUL XI – ANALIZA TOWS A DOMENIILOR STRATEGICE
PENTRU DEZVOLTAREA COMUNEI POPRICANI .............................. 89
CAPITOLUL XII – TENDINȚE INTERNAȚIONALE – DEZVOLTAREA
RURALĂ ÎN CONTEXT EUROPEAN ...................................................... 97
CAPITOLUL XIII – CALITATEA VIEȚII LA NIVEL NAȚIONAL ȘI
EUROPEAN .............................................................................................. 117
CAPITOLUL XIV – PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU DEZVOLTAREA
COMUNEI POPRICANI – ORIZONT 2027 ............................................ 139
ANEXE ...................................................................................................... 177
Pagina 4
Pagina 5
Lista tabelelor
Tabelul 5.1: Suprafața teritoriului comunei Popricani ................................. 29
Tabelul 5.2: Zonele funcționale ale comunei Popricani............................... 30
Tabelul 5.3: Numărul locuințelor existente în Comuna Popricani (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 31
Tabelul 5.4: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile
(Sursa: INSSE) ............................................................................................. 31
Tabelul 5.5: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE) ...................... 32
Tabelul 5.6: Rute de deplasare ..................................................................... 36
Tabelul 5.7: Unități sanitare pe categorii de folosință (Sursa: INSSE) ........ 37
Tabelul 5.8: Personalul medico-sanitar pe categorii (Sursa: INSSE) .......... 38
Tabelul 5.9: Ritmul de înnoire la nivelul regiunii Nord – Est, perioada 2000
– 2019 (Sursa: INSSE) ................................................................................. 38
Tabelul 6.1: Numărul sălilor de clasă (Sursa: INSSE) ................................. 53
Tabelul 6.2: Numărul laboratoarelor și atelierelor școlare (Sursa: INSSE) . 53
Tabelul 6.3: Numărul sălilor de gimnastică (Sursa: INSSE) ....................... 53
Tabelul 6.4: Numărul terenurilor de sport (Sursa: INSSE) .......................... 54
Tabelul 6.5: Numărul calculatoarelor din unitățile de învățământ (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 54
Tabelul 6.6: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă – pe
medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE) ....................................................... 54
Tabelul 6.7: Ponderea gospodăriilor care au acces la internet acasă – pe medii
de rezidență (%) (Sursa: INSSE) ................................................................. 55
Tabelul 6.8: Personal didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INSSE) ....... 55
Tabelul 6.9: Populația școlară de la nivelul comunei Popricani (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 56
Tabelul 6.10: Numărul absolvenților la nivelul comunei Popricani (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 56
Tabelul 6.11: Rata abandonului școlar în învățământul preuniversitar, pe
niveluri de educație (%) (Sursa: INSSE) ..................................................... 58
Tabelul 8.1: Născuți vii în perioada 2010 – 2019 în comuna Popricani (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 67
Tabelul 8.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă, perioada 2010 –
2020 (Sursa: INSSE) .................................................................................... 68
Tabelul 8.3: Sporul natural al comunei Popricani (Sursa: INSSE) .............. 69
Tabelul 8.4: Numărul căsătoriilor în comuna Popricani (Sursa: INSSE) .... 70
Tabelul 8.5: Numărul divorțurilor în comuna Popricani (Sursa: INSSE) .... 70
Tabelul 8.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea
căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada 2010 – 2019 (Sursa: INSSE) . 71
Tabelul 9.1: Evoluția primelor întreprinderi din comuna Popricani după cifra
de afaceri ...................................................................................................... 76
Pagina 6
Tabelul 9.2: Numărul șomerilor înregistrați în comuna Popricani (Sursa:
INSSE) ......................................................................................................... 78
Tabelul 9.3: Evoluția numărului mediu al salariaților în comuna Popricani,
perioada 2010 – 2019 (Sursa: INSSE) ......................................................... 78
Tabelul 10.1: Fluxul turiștilor (Sursa: INSSE) ............................................ 85
Tabelul 11.1: Analiza TOWS a profilului cultural....................................... 89
Tabelul 11.2: Analiza TOWS a profilului administrativ .............................. 90
Tabelul 11.3: Analiza TOWS a profilului educațional ................................ 91
Tabelul 11.4: Analiza TOWS a profilului demografic................................. 92
Tabelul 11.5: Analiza TOWS a profilului economic ................................... 93
Tabelul 11.6: Analiza TOWS a profilului turism......................................... 94
Pagina 7
Lista figurilor
Figura 1.1: Zona metropolitană Iași ............................................................. 11
Figura 1.2: Regiunea Nord – Est în context național ................................... 12
Figura 1.3: Populația Regiunii Nord – Est pe medii de rezidență în perioada
2010 – 2020 (Sursa: INSSE) ........................................................................ 13
Figura 2.1: Regiunile din țările UE cu venituri reduse și o creștere economică
redusă (Sursa: Eurostat) ............................................................................... 16
Figura 2.2: Împărțirea PIB-ului României pe regiuni și disparitatea acestora
(Sursa: Eurostat)........................................................................................... 18
Figura 5.1: Nivelul de satisfacție privind serviciile de transport ................. 39
Figura 5.2: Nivelul de satisfacție privind serviciile de poștă și curierat ...... 40
Figura 5.3: Nivelul de satisfacție privind rețeaua de apă potabilă și canalizare
..................................................................................................................... 41
Figura 5.4: Nivelul de satisfacție privind serviciul de salubritate ................ 42
Figura 5.5: Nivelul de satisfacție privind iluminatul public ........................ 42
Figura 5.6: Nivelul de satisfacție privind infrastructura rutieră ................... 43
Figura 5.7: Nivelul de mulțumire față de medici ......................................... 44
Figura 5.8: Nivelul de mulțumire privind farmaciile ................................... 45
Figura 5.9: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale .................... 46
Figura 5.10: Nivelul de mulțumire privind cabinetele stomatologice .......... 47
Figura 5.11: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare .. 47
Figura 5.12: Nivelul de mulțumire privind serviciile de asistență socială ... 48
Figura 5.13: Opinia publicului privind problemele comunei Popricani....... 49
Figura 5.14: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor
probleme ...................................................................................................... 49
Figura 5.15: Principalele fenomene sociale negative ................................... 50
Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 – 14 ani comparativ cu
populația școlară în comuna Popricani (Sursa: INSSE) ............................... 57
Figura 6.2: Nivelul de mulțumire privind dotarea unităților educaționale ... 59
Figura 6.3: Nivelul de mulțumire privind dotarea bibliotecilor ................... 60
Figura 6.4: Nivelul de mulțumire privind dotarea bazei sportive ................ 60
Figura 6.5: Nivelul de mulțumire privind competența cadrelor didactice ... 61
Figura 8.1: Evoluția demografică a comunei Popricanii .............................. 67
Figura 8.2: Repartiția populației pe sexe, media perioadei 2010 – 2020 (pe
grupe de vârstă) ............................................................................................ 69
Figura 8.3: Evoluția emigranților și imigranților definitivi din comuna
Popricani, perioada 2010 – 2019.................................................................. 72
Pagina 8
Figura 9.1: Produsul intern brut la nivelul Regiunii Nord – Est, pe județe, în
perioada 2000 – 2020 (milioane lei) ............................................................ 73
Figura 9.2: Cifra de afaceri la nivelul județului Iași .................................... 75
Figura 9.3: Aprecierea dezvoltării comerțului din comuna Popricani ......... 79
Figura 9.4: Aprecierea dezvoltării agriculturii în comuna Popricani ........... 79
Figura 9.5: Aprecierea dezvoltării zootehniei în comuna Popricani ............ 80
Figura 9.6: Aprecierea dezvoltării turismului în comuna Popricani ............ 80
Figura 9.7: Aprecierea dezvoltării industriei în comuna Popricani ............. 81
Figura 9.8: Opinia publicului privind posibilele investiții ........................... 81
Figura 9.9: Principalele elemente pentru dezvoltarea economică ................ 82
Figura 13.1: Satisfacția generală a vieții .................................................... 117
Figura 13.2: Satisfacția generală a vieții respondenților ............................ 117
Figura 13.3: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual.......................... 118
Figura 13.4: Satisfacția finanțelor și venitul mediu anual.......................... 118
Figura 13.5: Satisfacție financiară a respondenților ................................... 119
Figura 13.6: Venitul mediu lunar al locuințelor respondenților ................. 120
Figura 13.7: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de
supraaglomerare ......................................................................................... 120
Figura 13.8: Satisfacția privind condițiile de locuință și coeficientul de
supraaglomerare ......................................................................................... 121
Figura 13.9: Satisfacția față de propria locuință a respondenților ............. 122
Figura 13.10: Nivelul de supraaglomerare a locuințelor ............................ 122
Figura 13.11: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 123
Figura 13.12: Satisfacția privind locul de muncă și rata angajării ............. 123
Figura 13.13: Satisfacția privind locul de muncă....................................... 124
Figura 13.14: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale ................................................................................................ 124
Figura 13.15: Satisfacția timpului utilizat și media orelor de lucru
săptămânale ................................................................................................ 125
Figura 13.16: Satisfacția respondenților privind utilizarea timpului.......... 126
Figura 13.17: Situația mediei orelor lucrate pe săptămână ........................ 126
Figura 13.18: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale ........... 127
Figura 13.19: Nivelul de educație și diferența satisfacției generale ........... 128
Figura 13.20: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață ........................ 128
Figura 13.21: Autoevaluarea sănătății și speranța de viață ........................ 129
Figura 13.22: Perceperea propriei sănătăți de către respondenți ................ 130
Figura 13.23: Speranța medie de viață prevăzută de respondenți .............. 130
Pagina 9
Figura 13.24: Satisfacția relațiilor personale ............................................. 131
Figura 13.25: Satisfacția relațiilor personale ............................................. 131
Figura 13.26: Satisfacția respondenților privind relațiile personale .......... 132
Figura 13.27: Bazarea pe o persoană apropiată în caz de urgență ............. 132
Figura 13.28: Nivelul de siguranță ............................................................. 133
Figura 13.29: Nivelul de siguranță ............................................................. 134
Figura 13.30: Siguranța respondenților plimbându-se pe întuneric ........... 134
Figura 13.31: Încrederea în sistemul juridic .............................................. 135
Figura 13.32: Încrederea în sistemul juridic .............................................. 135
Figura 13.33: Încrederea în sistemul juridic .............................................. 136
Figura 13.34: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare ...... 136
Figura 13.35: Satisfacția cu mediul înconjurător și nivelul de poluare ...... 137
Figura 13.36: Satisfacția respondenților privind mediul de viață .............. 138
Lista imaginilor
Imaginea 4.1: Biserica de lemn “Sfântul Prooroc Isaia” din Cârlig............. 25
Imaginea 4.2: Biserica "Sfântul Nicolae" din satul Cuza Vodă ................... 26
Pagina 10
Pagina 11
CAPITOLUL I – CONTEXTUL ELABORĂRII
STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI
POPRICANI – ORIZONT 2027
Comuna Popricani face parte din zona metropolitană a județului Iași,
Regiunea de Dezvoltare Nord-Est și se află în estul județului, la nord de
municipiul Iași, pe malurile râurilor Șorogari și Jijiei.
Figura 1.1: Zona metropolitană Iași
Județul Iași cuprinde 2 municipii (Iași și Pașcani), 3 orașe (Târgu
Frumos, Podu Iloaiei și Hârlău) și 93 de comune.
Actuala comună Popricani este formată din fostele comune Vânători
și Popricani, denumirea actuală a comunei datând din 1934. Comuna are 9
sate componente și anume: Popricani (reședința), Rediu Mitropoliei, Țipilești,
Moimești, Cotu Morii, Vânători, Vulturi, Cuza Vodă și Cârlig.
Conform Nomenclatorului Unităților Teritoriale Statistice (NUTS)
structura teritorială a României, asimilabilă NUTS este următoarea:
• Nivel NUTS I: România;
• Nivel NUTS II: 8 regiuni de dezvoltare, cu o populație medie
de 2,76 milioane locuitori pe regiuni;
• Nivel NUTS III: 41 de județe și Municipiul București, care
reflectă structura administrativ teritorială a României;
• Nivel NUTS IV: nu se folosește, deoarece nu s-au identificat
asocieri de unități teritoriale;
11
Pagina 12
• Nivel NUTS V: 320 municipii și orașe, 2.861 comune, cu
12.957 sate (Anuarul statistic, 2020).
Regiunea de dezvoltare Nord – Est
Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău,
Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
● Populație: 3.987.727 locuitori;
● Suprafață: 36.850 km²;
● Sediul agenției de dezvoltare regională: Piatra-Neamț;
● Densitate: 108 locuitori/km2.
Figura 1.2: Regiunea Nord – Est în context național
Subsumând populația de la nivelul Regiunii Nord – Est, conform
datelor publicate de INSSE, pe cele două medii de rezidență în perioada 2005
– 2020 se pot descoperi o serie de diferențe. Astfel, în perioada analizată,
2010 – 2020, populația din mediul rural nu prezintă mari diferențe, suma
populației nu depășește valoare de 2,1 milioane de locuitori. Pe când la nivelul
populației urbane se prezintă o creștere constantă dar cu valori apropiate,
ajungând în 2020 să fie cu 5,1% mai mulți locuitori decât în 2010.
12
Pagina 13
2300000
2152573 2163075 2163807 2166561
2200000 2146639 2146672
2100000 2150362 2160345 2163662 2164783
2146201
2000000
1900000 1833216
1771314 1798708
1800000 1743118 1733239 1747316
1814488
1700000 1764513 1778845
1736892 1735572
1600000
1500000
1400000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Urban Rural
Figura 1.3: Populația Regiunii Nord – Est pe medii de rezidență în perioada
2010 – 2020 (Sursa: INSSE)
Analizând graficul de mai sus constatăm faptul că la nivelul Regiunii
Nord – Est populația din mediul rural depășește populația din mediul urban.
Se observă faptul că în perioada analizată s-a păstrat o tendință asemănătoare
pentru ambele medii de rezidență, cu o creștere mai accentuată pentru mediul
urban. Populația din mediul rural a crescut în anul 2020 cu 0,93% față de anul
2010 iar pentru mediul urban populația s-a majorat cu 5,17%.
13
Pagina 14
Pagina 15
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA LA NIVEL
EUROPEAN, NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL
La nivelul Uniunii Europene creșterea economică nu este răspândită
uniform, anumite regiuni prosperă, în timp ce altele rămân în urmă. Acest
fenomen se manifestă în Uniunea Europeană (UE) la fel ca și în majoritatea
celorlalte zone ale lumii, în ciuda eforturilor considerabile de susținere a
convergenței în UE. Regiunile cele mai dezvoltate din Europa au, în medie,
un PIB de 2,3 ori mai mare pe cap de locuitor decât echivalentele lor mai
sărace. Această situație este întâlnită și în interiorul aceleiași țări. În România,
de exemplu, regiunea București-Ilfov depășește orașe ca Madrid, Berlin sau
Budapesta din punct de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor, însă în aceeași
țară există, de asemenea, 5 regiuni care se clasifică printre cele mai sărace la
nivelul întregii Uniuni Europene.
Regiunile lumii se confruntă cu mai multe provocări comune. Cu
scopul de a aduna informații despre intervenții și experiențe, în anul 2006 UE
a hotărât să creeze parteneriate sub formă de “memorandumuri de înțelegere”,
cu mai multe țări din afara UE. Au fost semnate patru memorandumuri de
înțelegere privind cooperarea în domeniul politicii regionale cu China, Rusia,
Brazilia și din iulie 2009 cu Ucraina. Acestea se bazează pe experiența UE
privind reducerea diferențelor regionale, îmbunătățirea guvernării și crearea
unor politici dinamice bazate pe rețele locale de informare. În mod similar,
UE poartă dialoguri privind aceste aspecte și cu alte grupuri de țări din afara
UE-27, cum ar fi ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est), țările
din America Centrală sau Uniunea Economică și Monetară a Africii de Vest
(acronimul în franceză - UEMOA). În mai 2009, Directoratul General pentru
Politică Regională a organizat, sub conducerea fostului comisar pentru
politică regională, Danuta Hübner, o conferință la Bruxelles, care s-a axat pe
“Guvernarea regională în context global”. Fiind primul eveniment de acest
tip, conferința a adunat împreună președinții regiunilor europene și
reprezentanții multor țări din afara Europei.
15
Pagina 16
Figura 2.1: Regiunile din țările UE cu venituri reduse și o creștere
economică redusă (Sursa: Eurostat)
După cum se poate observa în figura 2.1 la nivelul României sunt 5
regiuni ce suferă de venituri reduse printre care și Regiunea Nord – Est de
care aparține județul Iași.
Analizând figura, observăm faptul că anumite țări din zona de est și
nord-est se confruntă cu venituri reduse în timp ce în zona de sud-est, sud și
sud-vest se observă țări care se confruntă cu un nivel redus de creștere
economică.
Pentru a soluționa problemele cu care ne confruntăm în prezent
trebuie să planificăm la nivel global și să acționăm la nivel local. Principalele
probleme cu care se confruntă regiunile lumii au o dimensiune puternică
“teritorială”, care necesită acțiuni la nivel local și regional.
16
Pagina 17
Dezvoltare la nivel național
În ultimii ani, economia românească s-a dezvoltat rapid, fiind
alimentată în special de consumul privat susținut de măsuri fiscale pro-ciclice.
Acest lucru a condus la o creștere a inflației, a deficitului de cont curent și la
deficite bugetare mai mari, având un nivel de aproximativ 4,6% în 2019.
Datoria publică este moderată, conform standardelor regionale, fiind
aproximativ 35% din PIB. În timp ce piața muncii a devenit mai rigidă iar
șomajul general rămâne scăzut, emigrația și investițiile insuficiente în
infrastructură au avut tendința de a menține diferențele semnificative la nivel
regional. Economia românească a fost afectată în mod semnificativ de criza
COVID-19 la începutul anului 2020 și va necesita un efort substanțial pentru
redresare.
România se confruntă cu semnificative deficite de tranziție în
majoritatea sectoarelor economiei. Starea transporturilor și a infrastructurii
municipale agravează disparitățile regionale și limitează lanțul valoric/
integrarea piețelor. Infrastructura de sănătate este sub standardele UE, din
cauza operațiunilor și a managementului financiar ineficient, precum și a
lipsei de investiții.
România are un sector privat activ, care este alimentat de investiții
străine mari în sectorul auto, TIC, agroalimentar și al imobiliarelor și este
sprijinit de o bază puternică a IMM-urilor. Cu toate acestea, nu se ridică la
înălțimea potențialului său din cauza obstacolelor birocratice care
îngreunează afacerile și a blocajelor provocate de infrastructura națională
precară.Accesul la finanțare rămâne limitat din cauza practicilor dificile de
creditare bancară, a piețelor de capital subdezvoltate și a surselor alternative
de finanțare limitate.
De la aderarea la UE și până în 2016, indicele disparităților regionale
față de nivelul național, între cele opt regiuni de dezvoltare ale României, a
crescut în cinci dintre acestea. Dacă Bucureștiul și-a majorat nivelul față de
medie, patru regiuni au pierdut procente față de medie, în vreme ce o regiune
– Vestul – și-a pierdut avantajul și a ajuns la nivelul de dezvoltare al mediei.
Avansul puternic al Regiunii București – Ilfov distorsionează, într-un
fel, cifrele, dar un lucru care nu poate fi contestat este că diferențele de
dezvoltare între regiuni se adâncesc într-un fel care ar putea să devină foarte
greu de gestionat în viitor.
17
Pagina 18
Figura 2.2: Împărțirea PIB-ului României pe regiuni și disparitatea acestora
(Sursa: Eurostat)
Strategia de dezvoltare teritorială a României reprezintă viziunea
asumată a Guvernului și Parlamentului României privind dezvoltarea
teritoriului național pentru orizontul de timp 2035: România 2035, o țară cu
un teritoriu funcțional, administrat eficient, care asigură condiții atractive de
viață și locuire pentru cetățenii săi, cu un rol important în dezvoltarea zonei
de sud-est a Europei.
Scenariul România Policentrică are ca scop dezvoltarea teritoriului
național la nivelul unor nuclee de concentrare a resurselor umane, materiale,
18
Pagina 19
tehnologice și de capitaluri (orașe mari/ medii), în perspectiva anului 2035 și
conectarea eficientă a acestor zone de dezvoltare cu teoriile europene.
Teritoriile policentrice prezintă un potențial mai mare de asigurare a
unui echilibru în dezvoltare în detrimentul celor mai puțin policentrice. Acest
lucru poate fi asigurat prin susținerea dezvoltării unor centre urbane majore
la nivelul teritoriului național și conectarea acestora cu orașele mici și zonele
rurale.
Planul de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020
PDR NE a asigurat cadrul strategic și a reprezentat instrumentul prin
care regiunea, plecând de la analiza socio-economică regională și având drept
cadru obiectivele tematice, prioritățile de investiții și acțiunile cheie prevăzute
de proiectele de regulamente privind fondurile europene, își promovează
prioritățile și interesele în domeniul economic și social reprezentând în același
timp contribuția regiunii la elaborarea Strategiei Naționale de Dezvoltare
Regională 2014 – 2020.
Principiile fundamentale avute în vedere la elaborarea PDR NE au
fost:
▪ comasarea și ordonarea obiectivelor, urmărindu-se în acest fel
eficacitatea utilizării resurselor alocate;
▪ coordonarea și corelarea diferitelor acțiuni propuse, rezultând astfel
o mai mare coerență la nivel regional și un efect sinergic al acestor
acțiuni;
▪ aproximarea realizării obiectivelor propuse prin utilizarea unor
indicatori de performanță.
PDR NE și-a propus să prezinte următoarele aspecte:
- nevoile și oportunitățile de dezvoltare existente atât la nivel județean
cât și regional;
- liniile de acțiune concrete în domeniile de competență, la nivel local
și județean în deplină concordanță cu principalele direcții de
dezvoltare așa după cum au fost acestea identificate și formulate în
Strategia de Dezvoltare a Regiunii Nord – Est 2014 – 2020 din cadrul
Planului de Dezvoltare Regională Nord – Est 2014 – 2020;
- implementarea proiectelor care să contribuie la reducerea
disparităților și la valorificarea potențialului de dezvoltare a Regiunii
Nord – Est.
19
Pagina 20
Pagina 21
CAPITOLUL III – CONTEXTUL ISTORIC
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de Rediul
Mitropoliei. Aceasta făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era
formată din satele Rediu Mitropoliei, Moinești, Popricani, Coarba, Tipilești,
Iepureni și Izvoarele.
În anul 1931, comuna a fost desființată temporar, satele ei trecând la
comuna Țigănași, dar la scurt timp a fost reînființată, cu numele de Popricani.
În 1950, comuna a fost transferată raionului Iași din regiunea Iași. În anul
1968, a revenit, în alcătuirea actuală, la județul Iași, reînființat.
Nu au fost găsite date exacte cu privire la forma de așezare a
Popricaniului, dar se poate bănui că la începutul secolului al XVII-lea satul,
ca așezare, exista. Despre Popricani ca așezare există și mărturii orale. Cu
privire la acest aspect este exemplificat moșierul Dimitrie Pașcanu care a zidit
în anul 1812 biserica din sat, biserică care există și astăzi. Tot moșierul
Pașcanu a adus la curtea sa oameni cu diferite îndeletniciri cum ar fi: chelari,
fierari, bucătari, etc. Acest lucru este justificat de faptul că și astăzi în comună
sunt multe familii cu numele de Bucătaru, Chelaru, Fieraru, etc. Aceste nume
provenind de la ocupațiile celor aduși de moșier.
Satul Cotu Morii este o așezare mai nouă, înființată după primul
război mondial cu ocazia împroprietăririi din 1920/ 1921, cu care s-a hotărât
vatra de sat pentru oamenii din Popricani care nu aveau locuri de casă. Satul
a luat numele de Cotu Morii după locul cu același nume. Aici ar fi existat o
moară situată în cotul șoselei Iași – Sculeni de unde vine și numele de Cotu
Morii.
Denumirea satului Vânători, probabil inițial a fost Vânătorii Curții,
deoarece locuitorii acestui sat în schimbul scutirii altor obligațiuni de către
curtea domnească, trebuiau să procure acesteia vânatul, nu se cunoaște însă
anul exact al înființării acestui sat.
Actuala șosea Iași – Bivolari era o principală arteră comercială ce
lega nordul Moldovei de Iași. Negustorii ce veneau din nord, după ridicarea
dealului Popricani destul de anevoios se opreau în drum spre Iași pentru un
ultim popas pe platoul unde este așezat satul. Deci acestei așezări unde făceau
poprire negustori, i s-a dat de la cuvântul poprire, numele de Popricani.
Satul Vultur actualmente component al comunei Vânători se pare că
a fost creat în anul 1879. Despre existența acestui sat se prezintă și un
document din 1880 adresat de primăria comunei Copou președintelui
consiliului permanent Iași, prin care primarul comunei Copou arată că pe
moșia Cârligului urmează a fi împroprietăriți un număr de țărani, cu 13 fălci
care sunt izolate pe această moșie și unde urmează a se construi școala din
satul nou, această mărturie întărind înființarea satului în anul 1879.
21
Pagina 22
O monografie a satului Cârlig, întocmită în anul 1938 de către elevii
școlii normale Vasile Lupu din Iași, care a fost publicată sub Volumul 7 1938
– 1939, prezintă faptul că din discuțiile cu cetățenii s-au desprins mai multe
versiuni despre originea acestui sat și a formării lui astfel că: unii afirmă că
de mult nu se știe exact, când era un sat cu numele de Vadul lui Voda în
răsăritul Iașiului aproape de oraș, din cauza unor alunecări de teren, casele sau dărâmat iar gospodarii au plecat, unii s-au oprit în satele vecine câțiva sau oprit și s-au așezat aici și se pare că acest sat s-a înființat înainte de Cuza
Vodă, mărturia nu este însă exactă. Iar unii gospodari pretind că numele ar
veni de la dealurile din împrejurimi așezate în formă de cârlig.
Un alt sat în componența comunei Popricani este și satul Cuza Vodă,
din mărturiile probabile se prezintă faptul că acesta a fost înființat după 1888
ca un ecou al răscoalelor țărănești, denumirea venind de la numele
Domnitorului A.I. Cuza, ce a făcut prima reformă prin care s-au eliberat și
împroprietărit clăcașii, acest sat până în anul 1927 a făcut parte din comuna
Aroneanu iar în anul menționat a devenit dat permanent al comunei Popricani.
Deși datele documentelor oficiale prezintă o parte din datări,
arheologii constată însă de când acestea au fost populate de oameni din
timpuri străvechi, astfel:
Satul Cârlig
În vatra satului s-au găsit fragmente ceramice din neoliticul timpuriu,
iar în jurul său urme de locuire din paleolitic, neolitic, sfârșitul epocii
bronzului și feudalismul dezvoltat. Satul este relativ tânăr, fiind atestat
documentar în anul 1816
Satul Cotu Morii
În zona acestui sat s-au descoperit resturi arheologice din neoliticul
dezvoltat, din epoca bronzului, din perioada prefeudală, feudal târzie. Satul
actual este o așezare nouă, fiind atestat documentar în 1921.
Satul CUZA VODĂ
În vatra sa s-au descoperit urme de cultură din epoca bronzului și
feudalismul târziu (sec. XVIII) iar în apropierea sa, spre nordul pădurii Cârlig
– resturi de ceramic La Tene II, din sec. IV d.Hr. (începutul migrațiilor),
feudalismul timpuriu (sec. XI – XIV) și din sec. XVIII. Satul este o așezare
de împroprietăriri după 1879, cu o textură stradală geometrică.
Satul Moimești
Este o așezare veche, atestată documentar în anul 1472.
22
Pagina 23
Satul Popricani
La est de sat, pe valea Neagră, s-au descoperit fragmente ceramice
din neoliticul timpuriu și dezvoltat (Cucuteni A) și începutul migrațiilor (sec.
IV d. Hr.). pe coaste estică a Ciriteilor Mari și Mici s-au găsit urme de cultură
material din neoliticul dezvoltat și sfârșitul epocii bronzului, din hallstatt,
începutul migrațiilor și feudalism (sec. XVII – XVIII). Satul este o așezare
veche, atestată documentar în anul 1476.
Satul Rediu Mitropoliei
În zona de est a satului s-au descoperit fragmente ceramice și alte
elemente de inventar din neoliticul dezvoltat (Cucuteni B), perioada hallstatt
prefeudală, feudalismul timpuriu, dezvoltat și târziu. Pe dealul Coarba, lângă
sat, a existat un sat cu același nume (Coarba), azi dispărut. Satul Rediu
Mitropoliei este atestat documentar în 1772.
Satul Tipilești
Acest sat este situat în prelungirea satului Rediu Mitropoliei, dar este
mai mare decât acesta. Descoperirile arheologice din zonă sunt aferente
ambelor sate. Satul Tipilești este atestat documentar în anul 1617.
Satul Vânători
Lângă acest sat, pe dealul Bursucăriei (Rufeni) s-au descoperit
fragmente ceramice din neoliticul dezvoltat, sfârșitul bronzului, începutul
migratiilor, și feudalismul dezvoltat. Este o așezare nouă, atestată documentar
în anul 1890.
Satul Vulturi
La nord-est de acest sat, pe dealul Frasinului, s-au descoperit urme de
locuințe și fragmente ceramice din neolitic (Cucuteni C) și lame de silex din
paleoliticul superior final. Pe dealul Vultur s-au descoperit urme de locuințe
și ceramic de la începutul epocii migrațiilor (sec. IV d.Hr.) Satul actual este
de asemenea o așezare nouă, fiind atestat documentar în anul 1879.
Astăzi Popricani este o localitate în județul Iași, Moldova, România.
Începând din aprilie 2004, comuna Popricani face parte din Zona
Metropolitană Iași și este formată din satele Popricani, Rediu-Mitropoliei,
Tipilești, Moimești, Cotu Morii, Vânători, Vulturi, Cuza Vodă și Cârlig.
23
Pagina 24
Pagina 25
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL CULTURAL
Așezarea geografică a comunei Popricani a influențat de-a lungul
timpului evenimentele din localitate cât și curentul de evoluție culturală a
acesteia. Distanța redusă față de Municipiul Iași i-a permis o armonizare
culturală, comuna contribuind la nivel cultural cu obiectivele de natură
religioasă și care prezintă o bogată încărcătură istorică, printre acestea
reamintim:
Biserica de lemn “Sfântul Prooroc Isaia” din Cârlig – este atestată
din anul 1816, și este o biserică de lemn construită la începutul secolului al
XIX-lea în satul Cârlig, la o distanță de 3 km nord de municipiul Iași. În curtea
lăcașului de cult se află cimitirul localității. A fost ctitorită de un ieromonah
cu numele de Isaia (de la care provine și hramul bisericii), cu binecuvântarea
mitropolitului Veniamin Costachi al Moldovei.
În anul 2001, biserica din Cârlig a dobândit statut de parohie de sine
stătătoare, fiind numit un preot-paroh. Începând de atunci, prin contribuția
enoriașilor, s-au efectuat unele lucrări de înfrumusețare a lăcașului de cult: sau izolat termic pereții bisericii, s-a realizat o catapeteasmă din stejar sculptat
și s-a achiziționat mobilier nou. În apropiere, s-a construit o casă parohială.
Biserica are hramul Sfântului Prooroc Isaia (sărbătorit în fiecare an
la 9 mai), ea fiind singura biserică din Arhiepiscopia Iașilor cu acest hram.
Imaginea 4.1: Biserica de lemn “Sfântul Prooroc Isaia” din Cârlig
25
Pagina 26
Biserica “Sfântul Nicolae” din satul Cuza Vodă – a fost construită
în anul 1886 de către enoriașii de atunci, fiind situată în mijlocul satului. Este
în formă de cruce în stil moldovenesc. Temelia este din piatră iar pereții sunt
din bârne de stejar, fiind pardosită cu scândură de brad și acoperită cu tablă.
În anul 1986 s-a construit în partea de sus o turlă înaltă (clopotniță), apoi o
anexă care face legătura cu biserica. De-a lungul timpului s-au făcut diverse
reparații în anii: 1929, 1964, 1986, 2007. Catapeteasma bisericii este din lemn
de tei fiind îmbrăcată în foiță de aur. Biserica are o suprafață de 112 mp și trei
clopote, iar curtea bisericii are o suprafață de 1.212 m2.
În anul 1970 s-a construit la cimitir o biserică cu hramul ‘‘Înălțarea
Domnului’’ pentru a se oficia slujbele pentru cei adormiți.
Imaginea 4.2: Biserica "Sfântul Nicolae" din satul Cuza Vodă
Principala instituție care asigură cadrul necesar desfășurării
activităților culturale de la nivel local, este Căminul Cultural Popricani.
Conform Institutului Național de Statistică, în Popricani funcționează o
bibliotecă publică fondată încă din anul 1955. Hodoroabă Eleonora, profesor
de limba și literatura română punea bazele primei biblioteci publice, care
cuprindea doar câteva zeci de volume și care nu servea doar populația școlară,
ci întreaga comună. Biblioteca era reprezentată în acel moment de un dulap
în care erau depozitate cele câteva publicații și se afla în incinta Școlii Vechi,
pe locul unde este astăzi amplasat Centrul de terapie ocupațională pentru
persoanele cu dizabilități. Ulterior, biblioteca a fost mutată temporar în
locuința învățătoarei Ioniță Eugenia și apoi în locuința familiei Guțanu Ilie,
situată în centrul comunei, lângă fostul sediu al Primăriei Popricani. Doi ani
mai târziu, în anul 1977, s-a finalizat construirea Căminului Cultural, ocazie
26
Pagina 27
cu care biblioteca a fost înzestrată cu un spațiu generos, în care își desfășoară
activitatea și astăzi.
Colecții:
● 12.030 unități de inventar;
● 12.013 cărți și publicații seriale;
● 17 documente audio-video;
● 18 documente electronice.
Biblioteca prezintă o serie de proiecte derulate:
- “Biblioteca de vacanță”, cu: Jucărioteca; Școala de vacanță; Clubul
de pictură “Și eu vreau să fiu pictor”; Ora de șah și “Noi suntem
creștini”, în parteneriat cu Biserica “Sf. Nicolae” Popricani;
- “Primăvară europeană”, în parteneriat cu Biblioteca Publică Trifești;
- “O școală deschisă spre viitor”, în parteneriat cu Școala Vânători;
- “Bona potrivită”, realizat de Fundația Holt Iași;
- “Primul ajutor – trusa ta de cunoștințe”, în parteneriat cu Biblioteca
Județeană “Gh. Asachi” Iași
- “Adolescenți, încotro?”, în parteneriat cu Postul de Poliție Popricani
și Școala generală Popricani.
De asemenea comuna prezintă și alte zile comemorative care duc
tradiția și obiceiurile mai departe, spre noii urmași, precum:
o Festivalul de iarnă, organizat de către primărie în curtea acesteia pe
31 decembrie, unde tinerii prezintă colinde laice cum sunt: Capra,
Ursul, Struțul, Căluții, Cerbul etc. Acestea sunt în fapt jocuri de măști
și costumații speciale, realizate de membrii formației, menite să
alunge spiritele rele din noul an. O altă urare tradițională în ajunul
Anului Nou este Plugușorul, care este întotdeauna însoțit de
strigături, pocnete de bici și sunete de clopoței. Textul este recitat
într-un ritm vioi, urarea fiind veselă și optimistă;
o Ziua Eroilor (coincide cu ziua sărbătorii “Înălțarea Domnului”);
o Zilele comunei Popricani.
27
Pagina 28
Pagina 29
CAPITOLUL V – CONTEXTUL ADMINISTRATIV
Comuna Popricani prezintă o suprafață totală a intravilanului existent
(curți – construcții) de 664,08 hectare, din totalul suprafeței de 6.962 hectare
de teren.
Tabelul 5.1: Suprafața teritoriului comunei Popricani
Nr. Satul Suprafața teritoriului Suprafața teritoriului
crt. intravilan existent intravilan propus (ha)
(ha)
1 Popricani 234,5 307,64
2 Moimești 38,91 43,08
3 Țipilești 43,41 46,77
4 Rediu Mitropoliei 16,78 19,76
5 Cotu Morii 21,77 32,38
6 Vulturi 62,29 116,93
7 Vânători 114,75 187,23
8 Cuza Vodă 64,04 76,18
9 Cârlig 51,91 57,01
10 Trupuri separate de 9,7 -
localități
11 Total intravilan 658,06 -
existent PUG
vechi
12 PUZ-URI aprobate 6,02 -
13 Total intravilan 664,08 886,98
existent / propus
Satul Popricani reprezintă aproximativ 35% din suprafața totală a
intravilanului existent al comunei Popricani urmat de satul Vânători cu o
suprafață a intravilanului de 114,75 hectare, respectiv 17,43%.
29
Pagina 30
Tabelul 5.2: Zonele funcționale ale comunei Popricani
EXISTENT PROPUS
ZONE FUNCȚIONALE Suprafață Procent (%) din total Suprafață (ha) Procent (%) din total
(ha) intravilan intravilan
Zonă locuințe și funcțiuni 298,4 44,93 472,02 53,44
complementare
Zonă unități industriale 15,06 2,27 15,68 1,77
Zonă unități agricole 37,21 5,60 39,51 4,45
Zonă instituții publice și servicii 11,86 1,79 22,97 2,59
Zonă căi de comunicație rutieră 68,62 10,33 99,59 11,23
Zona spații verzi, complexe 14,05 2,12 17,53 1,98
sportive, etc.
30
Zonă constr. aferente lucr. tehnico 1,33 0,20 1,48 0,17
- edilitare
Zonă gospodărie comunala, 9,68 1,46 8,33 0,94
cimitire
Zonă destinație specială 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri libere 202,3 30,46 202,30 22,81
Ape 5,57 0,84 5,57 0,63
Păduri 0,00 0,00 0,00 0,00
Terenuri neproductive 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL INTRAVILAN 664,08 100 886,98 100
Pagina 31
Tabelul 5.3: Numărul locuințelor existente în Comuna Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Număr locuințe 2.181 2.612 2.635 2.652 2.672 2.708 2.739 2.758 2.788 2.820
Locuința (apartamentul) este construcția formată din una sau mai multe camere de locuit situate la același nivel al
clădirii sau la niveluri diferite, prevăzută în general cu dependințe (bucătărie, baie etc.) sau alte spații de deservire,
independentă din punct de vedere funcțional, având intrare separată din casa scării, curte sau stradă și care a fost construită,
transformată sau amenajată în scopul de a fi folosită, în principiu, de o singură gospodărie.
La nivelul comunei se remarcă o creștere continuă în perioada 2010 – 2019, astfel numărul acestora crește cu 29,3%
în anul 2019 față de anul 2010. Cea mai evidentă majorare s-a realizat la nivelul anului 2011 crescând numărul locuințelor cu
431 comparativ cu anul precedent.
31
Tabelul 5.4: Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile (Sursa: INSSE)
Anul 2016 2017 2018 2019
Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei
6,7 6,7 27,6 33,9
potabile (km)
Conform INSSE, comuna Popricani a dat spre utilizare rețeaua de apă potabilă încă din 2016, când se construiseră 6,7
km de rețea simplă de distribuție a apei potabile, urmată ca până în anul 2019 aceasta să ajungă la o lungime a rețelei de 33,9
km.
Lucrările și administrarea rețelei de apă sunt realizate de către S.C. APAVITAL S.A. Iași.
Comuna încă nu dispune de o lucrare completă a rețelei de canalizare și a conductelor de distribuție a gazelor care să
fie dată spre utilizare locuitorilor comunei.
Pagina 32
Tabelul 5.5: Suprafața fondului funciar (ha) (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014
Total 6.858 6.858 6.858 6.858 6.862
Agricolă 5.399 5.399 5.399 5.399 5.524
Arabilă 3.509 3.509 3.509 3.509 3.509
Pășuni 1.350 1.350 1.350 1.350 1.350
Fânețe 502 502 502 502 572
Vii și pepiniere viticole 38 38 38 38 38
Livezi și pepiniere pomicole - - - - 55
Terenuri neagricole total 1.459 1.459 1.459 1.459 1.338
Păduri și altă vegetație
676 676 676 676 676
forestieră
Ocupată cu ape, bălți 87 87 87 87 89
32
Ocupată cu construcții 87 87 87 87 87
Căi de comunicații și căi
161 161 161 161 134
ferate
În ceea ce privește suprafața fondului funciar după modul de folosință pentru suprafața agricolă aceasta reprezentând
în anul 2014 80,5% din suprafața totală, se constată faptul că cea mai mare suprafață este ocupată de suprafața arabilă în
proporție de 63,52% din suprafața agricolă urmând pășunile cu 24,43% în anul 2014. Suprafața agricolă prezentând o creștere
în anul 2014 datorită extinderii livezilor și pepinierelor agricole.
Suprafața neagricolă a înregistrat o scădere datorită micșorării suprafeței terenurilor ocupate de căi de comunicații și
căi ferate.
Pagina 33
Comuna Popricani este situată în nord nord-vestul Municipiului Iași,
la 18 km de centrul municipiului. Aceasta se învecinează cu următoarele
unități administrativ teritoriale:
● La nord-vest cu satele Cărniceni și Țigănași;
● La vest cu satul Iepureni;
● La est cu comuna Victoria;
● La sud cu municipiul Iași.
Spațiul rural este un concept deosebit de complex fapt ce a generat o
mare diversitate de păreri privind definirea, sfera de cuprindere și
componentele sale.
Pentru a înțelege complexitatea acestui concept este necesară
definirea, chiar și sumară a principalelor noțiuni specifice și componentele
sale, cum ar fi:
Ruralul cuprinde toate activitățile care se desfășoară în afara
urbanului și cuprinde trei componente esențiale: comunitățile administrative
constituite dintr-un număr mic de membri care au relații mutuale; dispensarea
pronunțată a populației și a serviciilor colective; rolul economic deosebit al
agriculturii și silviculturii:
Cu toate că, din punct de vedere economic, agricultura și silvicultura
dețin un loc important, sensul cuvântului “rural” este mai larg decât al celui
agricol sau silvic, aici fiind cuprinse și alte activități cum sunt: industria
specifică ruralului; artizanatul, serviciile productive privind producția
agricolă și neproductive care privesc populația rurală.
Spațiul rural este o noțiune care, prin complexitatea sa a generat
numeroase păreri, care diferă de la un autor la altul, dar în esență se ajunge
aproape la aceleași concluzii.
După anumite păreri, se consideră că “spațiul rural” poate fi definit
în funcție de noțiunile care îl caracterizează, el cuprinzând tot ceea ce nu este
urban. Această definire generală creează, adesea, confuzii între noțiunea de
rural și noțiunea de agricol, ceea ce nu corespunde realității.
Spațiul rural nu este un spațiu concret și eterogen. Eterogenitatea
poate fi privită sub două aspecte: primul se referă la teren – topografie, subsol,
sol și microclimat; al doilea aspect se referă la demografie – densitate,
polarizare de la mici așezăminte la mari aglomerări urbane.
O definire mai completă a spațiului rural apare prin luarea în
considerare a următoarelor criterii de ordin: morfologic (număr de locuitori,
densitate, tip de mediu), structural și funcțional (tip de activități și de relații).
Din această definiție a spațiului rural sunt evidențiate cel puțin
următoarele elemente:
33
Pagina 34
▪ spațiul rural se caracterizează printr-o slabă densitate a populației;
▪ formele de stabilire umană sunt satele și comunele, caracterizându-se
prin individualitatea și discontinuitatea spațiului construit;
▪ activitatea productivă este predominant agricolă și silvică dar nu
exclude industria de procesare și comerțul rural;
▪ relațiile dintre oameni se bazează, în principal, pe cunoașterea
reciprocă din toate punctele de vedere;
▪ mediul înconjurător este mult mai puțin poluat decât în mediul urban
etc.
Forma definitivă a definiției spațiului rural o întâlnim în
Recomandarea nr. 1296/1996 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei
cu privire la Carta europeană a spațiului rural în următoarea formă: expresia
(noțiunea) de “spațiu rural” cuprinde o zonă interioară sau de coastă care
conține satele și orașele mici, în care majoritatea părții terenului este utilizată
pentru:
a. agricultură, silvicultură, acvacultură și pescuit;
b. activitățile economice și culturale ale locuitorilor acestor zone
(artizanat, industrie, servicii etc.);
c. amenajările de zone neurbane pentru timpul liber și distracții (sau de
rezervații naturale);
d. alte folosințe (cu excepția celor de locuit).
Din punct de vedere economic, există:
Spațiul rural periurban sau preorășenesc, geografic este amplasat
în imediata vecinătate a centrelor urbane și se întinde pe o distanță egală cu
forța de atracție sau de contaminare a centrului urban (1 – 5 km).
Aceste spații se caracterizează prin: veniturile populației sunt
preponderent non-agricole; arhitectura este dominată de volumetria urbană;
economia este dezvoltată și dominată de infrastructura comercială și
industrială a urbanului; aici sunt amplasate centrele comerciale mari și
majoritatea industriilor; migrația este pozitivă; aceste spații au scop
rezidențial pentru locuitorii din mediul urban.
Sunt principalul atractor al investițiilor din economie pentru că prețul
factorilor de producție este redus (prețul muncii, prețul pământului, prețul
timpului).
Spațiul rural intermediar este amplasat într-o zonă în care forța de
atracție a urbanului este foarte scăzută (15 - 50 km).
Se caracterizează prin:
⮚ economia este dominată de agricultură;
⮚ veniturile populației sunt agricole;
34
Pagina 35
⮚ arhitectura este specifică ruralului național;
⮚ sâmburii de dezvoltare economică sunt dați de industriile de
depozitare și procesare a materiilor prime agricole;
⮚ migrația este negativă;
⮚ populația se caracterizează prin îmbătrânire.
Spațiul rural periferic sau defavorizat unde economia este
dominată de serviciile publice (învățământ, sănătate, securitate personală,
susținere socială). Resursele economice sunt puține și greu de pus în valoare
(altitudini mari, zone secetoase sau cu inundații, zone cu terenuri degradate,
zone fără infrastructură tehnică). Procesul de depopulare este accentuat în
lipsa activităților economice. Veniturile populației sunt mai mici cu peste 25
% față de media națională.
Infrastructura din spațiul urban acționează ca un magnet pentru
populația din spațiul rural. Aici sunt atrase principalele resurse: forță de
muncă; personal calificat; tineri; resurse naturale, ș.a.
Ca urmare a posibilităților limitate din spațiul rural, populația își
alocă principalele resurse în mediul urban:
❖ efectuează cumpărăruri – produse de alimentație, produse de
întreținere, îmbrăcăminte, ș.a.;
❖ frecventează unități de alimentație publică;
❖ utilizează servicii din mediul urban, ș.a.
Prin posibilitatea accesării unei game vaste de servicii și produse,
populația din mediul rural este atrasă de spațiul urban, contribuind la creșterea
economiei locale. Principala resursă atrasă către mediul urban este resursa
umană.
Teritoriul comunei Popricani este străbătut de următoarele căi de
comunicație:
● DN 24 – este un drum național aflat în stare foarte bună, asfaltat – cu
două benzi de circulație – câte una pe fiecare sens, ce face legătura
între localitățile Iași și Vama Sculeni cu ieșire către Republica
Moldova;
● DN 24C – este un drum național aflat în stare medie, asfaltat cu două
benzi de circulație – câte una pe fiecare sens, ce face legătura între
DN 24 în zona localității Vânători și DN 29A în dreptul localității
Rădăuți Prut;
● DJ 248B este un drum județean în stare relativ bună, betonat și
asfaltat (pe anumite porțiuni) prevăzut cu două benzi de circulație
câte una pe fiecare sens și leagă localitățile Vânători – Horlești –
Lețcani – Voinești – Hadâmbu – Frenciugi – Negrești;
35
Pagina 36
● DC 13 – este un drum comunal pietruit cu câte o bandă pe sensul de
circulație și leagă localitățile comunei Popricani (Cârlig – Cuza
Vodă) de localitățile componente ale comunei Victoria (Stânca,
Victoria și Sculeni);
● DC 12 – în zona localității Popricani care este un drum comunal aflat
în stare medie, pietruit – cu două benzi de circulație – câte una pe
fiecare sens, ce face legătura între localitățile Popricani și localitatea
Moimești;
● DC 10 – după ieșirea din localitatea Popricani, este un drum comunal
aflat în stare medie, pietruit – cu două benzi de circulație – câte una
pe fiecare sens, ce face legătura între localitățile Cotu Morii, Țipilești,
Rediu Mitropoliei și localitatea Iepureni din comuna Movileni.
Cea mai frecventată rută de deplasare a locuitorilor este ruta
Popricani – Iași și retur, având un program clar stabilit.
Tabelul 5.6: Rute de deplasare
Plecări din: Stație Iași
Plecare Durata Sosire Companie
4:40 20' 5:00 Micedu Company
5:40 20' 6:00 Micedu Company
7:25 20' 7:45 Micedu Company
11:25 20' 11:45 Micedu Company
12:25 20' 12:45 Micedu Company
15:25 20' 15:45 Micedu Company
18:25 20' 18:45 Micedu Company
20:00 20' 20:20 Micedu Company
Plecări din: Stație Popricani
Plecare Durata Sosire Companie
5:15 20' 5:35 Micedu Company
6:15 20' 6:35 Micedu Company
8:00 20' 8:20 Micedu Company
12:00 20' 12:20 Micedu Company
13:00 20' 13:20 Micedu Company
16:00 20' 16:20 Micedu Company
19:00 20' 19:20 Micedu Company
20:45 20' 21:05 Micedu Company
36
Pagina 37
Distanțele rutiere față de alte localități:
o Comuna Probota: 14,5 km;
o Comuna Victoria: 17 km;
o Comuna Movileni: 18 km;
o Comuna Rediu: 15,5 km;
o Comuna Lețcani: 19,5 km;
o Comuna Aroneanu: 21 km;
o Comuna Valea Lupului: 21,5 km;
o Comuna Țigănași: 9,8 km;
o Orașul Podu Iloaiei: 30,5 km;
o Orașul Târgu Frumos: 51 km;
o Municipiul Pașcani: 76 km.
37
Tabelul 5.7: Unități sanitare pe categorii de folosință (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cabinete medicale de familie 4 3 3 3 3 2 2 3 2 2
Societate medicală civilă - - - - - - - 1 - -
Cabinete stomatologice 2 2 2 2 2 2 1 3 2 2
Farmacii 2 2 2 2 2 1 1 1 3 2
Puncte farmaceutice - - - - - - 2 2 1 1
Societățile medicale civile sunt cabinete medicale care se pot înființa de către doi sau mai mulți medici cu drept de
liberă practică, asociați prin contract în formă scrisă și care se constituie în societate civilă.
Punctul farmaceutic asigură asistența farmaceutică a populației prin furnizarea de servicii de vânzare cu amănuntul a
medicamentelor; vânzarea de produse cosmetice, produse parafarmaceutice, dispozitive și aparatură medicală de uz individual
Pagina 38
și consumabile pentru acestea, suplimente alimentare și alimente cu destinație specială și alte produse destinate utilizării în
unele stări patologice, cu excepția vânzării produselor homeopate care se eliberează numai pe baza de prescripție medicală.
Conform INSSE numărul cabinetelor medicale de familie s-a redus la jumătate în anul 2019 comparativ cu anul 2010.
În anul 2016 au apărut puncte farmaceutice rămânând doar un punct de acest fel în anul 2019.
Tabelul 5.8: Personalul medico-sanitar pe categorii (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Medici 1 2 2 2 3 2 2 3 2 4
din total medici: medici de familie 1 2 2 2 3 2 2 3 2 2
Stomatologi 2 3 3 3 2 2 2 3 2 2
Farmaciști 3 6 6 6 6 4 4 3 6 4
Personal sanitar mediu 3 8 9 9 5 4 1 2 6 10
38
La nivelul comunei Popricani numărul medicilor a crescut la 4 în anul 2019, 2 dintre aceștia fiind medici de familie,
creșteri se observă și la numărul farmaciștilor și al personalului sanitar mediu ce a ajuns la o valoare triplă față de anul 2010.
Numărul stomatologilor a prezentat același număr din anul 2010 și în anul 2019, cu ușoare fluctuații în perioada
analizată.
Tabelul 5.9: Ritmul de înnoire la nivelul regiunii Nord – Est, perioada 2000 – 2019 (Sursa: INSSE)
Macroregiuni, Ani Ani Ani
regiuni de 2000 2010 2019 2000 2010 2019 2000 2010 2019
dezvoltare și județe Total Total Total Urban Urban Urban Rural Rural Rural
TOTAL 26.376 4.8862 67.488 9.222 22.786 40.564 17.154 26.076 26.924
Regiunea NORD- 6.265 9.584 7.950 1.083 3.104 3.347 5.182 6.480 4.603
EST
Pagina 39
Bacău 1.151 1.201 942 274 287 296 877 914 646
Botoșani 865 728 706 145 273 276 720 455 430
Iași 1.215 1.888 3.371 267 646 1.974 948 1.242 1.397
Neamț 832 1.588 722 101 332 142 731 1.256 580
Suceava 1.492 3.668 1.820 185 1.347 504 1.307 2.321 1.316
Vaslui 710 511 389 111 219 155 599 292 234
În anul 2019 s-a înregistrat cel mai ridicat ritm de înnoire pentru ambele medii de rezidență. Județul Iași se situează
pe locul 1 având 3.371 de locuințe noi în anul 2019, 1.397 dintre acestea fiind în mediul rural. Regiunea Nord – Est reprezintă
11,78% din totalul locuințelor noi la nivel național, 8,25% dintre locuințele noi din totalul celor din mediul urban sunt
localizate în Regiunea Nord – Est, respectiv 17,1% din totalul celor din mediul rural.
Potrivit sondajului de opinie realizat în rândul comunității comunei Popricani privind satisfacția față de rețelele
edilitare, utilități/servicii publice, au reieșit următoarele răspunsuri:
39
Serviciile de transport
80
62
56
60
39
40
20 13
6
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.1: Nivelul de satisfacție privind serviciile de transport
Pagina 40
Serviciile de transport au primit note cuprinse între 1 si 5. Potrivit
graficului, cele mai multe voturi au fost acordate notei 2 reprezentând 35,22%
din răspunsuri, urmate de nota 1 și nota 3 ceea ce înseamnă faptul că locuitorii
comunei Popricani sunt nemulțumiți de serviciile de transport, media fiind de
2,1/5. De aici reiese necesitatea unei investiții/ atragerea de investitori pentru
serviciile de transport, îmbunătățirea/ extinderea parcului auto, reducerea
timpilor de așteptare a autobuzelor/ microbuzelor, îmbunătățirea
infrastructurii rutiere pentru transportul public.
Serviciile de poștă și curierat
60
49
50 46
40 34
30 27
20
20
10
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.2: Nivelul de satisfacție privind serviciile de poștă și curierat
Voturile acordate serviciilor poștale și de curierat evidențiază faptul
că locuitorii comunei Popricani sunt mai mulțumiți de acestea comparativ cu
serviciile de transport. Valoarea maximă de 49 de voturi a fost atribuită notei
3, reprezentând 27,8% din respondenți, nota 2 a primit 46 de voturi, media
acestor răspunsuri fiind de 2,8/5. Sunt recomandate îmbunătățiri de
modernizare/ digitalizare pentru a reduce timpii de livrare și creșterea
gradului de precauție privind produsele livrate pentru a reduce numărul
pachetelor deteriorate, precum și creșterea nivelului de acoperire pentru ca
livrările să poată fi realizate pe un areal mai ridicat.
40
Pagina 41
Apă potabilă
100 92
80
60
40
23 22 24
20 15
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Canalizarea
200
166
150
100
50
5 2 0 3
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.3: Nivelul de satisfacție privind rețeaua de apă potabilă și
canalizare
Cele mai multe voturi au fost acordate notei 1 în cazul rețelei de apă
potabilă, respectiv 92 voturi, reprezentând 52,27% din respondenți fiind
urmate de 24 voturi pentru nota 5 și 23 de voturi pentru nota 2, media
răspunsurilor totale fiind de 2,2/5.
În privința rețelei de canalizare constatăm faptul că 94,3% dintre
respondenți au acordat nota 1, urmând ca 2,8% să ofere nota 2 rezultând o
medie a răspunsurilor totale de 1,1/5. Conform răspunsurilor oferite sunt
necesare investiții majore pentru dezvoltarea rețelei de apă potabilă și
canalizare, aceste utilități devenind accesibile pentru un număr cât mai mare
de locuințe, va crește calitatea vieții pentru locuitorii comunei Popricani.
41
Pagina 42
Salubritatea
60 52
50
50
41
40
30 23
20
10
10
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.4: Nivelul de satisfacție privind serviciul de salubritate
Pentru serviciile de salubritate au fost acordate 53 de voturi pentru
nota 3, reprezentând 29,54% dintre respondenți, 50 de voturi au fost acordate
pentru nota 2, media este de 2,5/5 ceea ce rezultă o satisfacție medie la nivelul
comunei Popricani. Privind acest subiect se pot realiza investiții pentru
îmbunătățirea sistemului de salubritate, creșterea cantității de deșeuri
reciclate, creșterea numărului de pubele, colectare selectivă, creșterea
gradului de curățenie a comunei.
Iluminatul public
60 57
50
40 37 35
28
30
19
20
10
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.5: Nivelul de satisfacție privind iluminatul public
Privind iluminatul public, nota 3 a fost majoritară cu un număr de 57
de voturi, reprezentând 32,38% dintre respondenți, urmată de nota 2 cu 37 de
voturi fiecare, media acestui indicator este de 3,1/5. Sunt necesare investiții
pentru dezvoltarea sistemului de iluminat public, necesar a fi implementat pe
fiecare strada și cale de acces a comunei Popricani și creșterea eficacității
acestora, implementarea de stâlpi de iluminat cu panouri fotovoltaice.
42
Pagina 43
Starea drumurilor comunale
150 136
100
50 32
5 0 2
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Starea drumurilor județene
70 62
60
50 44 43
40
30 23
20
10 4
0
Nota 1 Nota 2 Nota 3 Nota 4 Nota 5
Figura 5.6: Nivelul de satisfacție privind infrastructura rutieră
Privind starea drumurilor, locuitorii din Popricani au acordat
următoarele răspunsuri: 136 pentru nota 1, 32 pentru nota 2 și doar 5 voturi
pentru nota 3, respectiv 2 voturi pentru nota 5, media acestor răspunsuri fiind
de 1,3/ 5 rezultând o satisfacție scăzută.
Pentru satisfacția privind starea drumurilor județene situația este mai
bună, 35,22% dintre respondenți acordând nota 2, media răspunsurilor totale
este de 2,3/ 5. Conform răspunsurilor oferite de respondenți situația este
precară fiind necesare investiții majore pentru reabilitarea/ modernizarea
drumurilor, creșterea suprafețelor de șosele cu îmbrăcăminți.
Potrivit sondajului de opinie realizat în rândul comunității comunei
Popricani privind nivelul de mulțumire față de serviciile medicale/ sociale
oferite, au reieșit următoarele răspunsuri:
43
Pagina 44
Numărul medicilor
70 61
60
49
50 41
40
30
18
20
7
10
0
Foarte mulțumit Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
nemulțumit răspund
Competența medicilor
70 62
60
50 44 45
40
30
20 13 12
10
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.7: Nivelul de mulțumire față de medici
În ceea ce privește numărul medicilor și nivelul de mulțumire față de
medici răspunsurile preponderente sunt “nemulțumit” și “mulțumit”
reprezentând aproximativ aceleași valori, ceea ce rezultă un grad ușor mai de
nemulțumire în privința competențelor medicilor și a numărului acestora.
Conform datelor INSSE, numărul medicilor a crescut în ultimii ani, deși tot
nu s-a ajuns la un număr satisfăcător conform respondenților, creșterea
satisfacției față de competența acestora se poate realiza prin urmarea de
cursuri de specialitate de către medici, creșterea interesului față de bunăstarea
pacienților, accesul la aparatură/ echipamente necesare pentru consultații/
operații.
44
Pagina 45
Numărul farmaciilor
80 73
60
45
40
27
16 15
20
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Aprovizionarea farmaciilor
100
81
80
60
39
40 24 21
20 11
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.8: Nivelul de mulțumire privind farmaciile
Privind aspectele legate de farmacii, peste 40% din respondenți se
consideră mulțumiți de acestea iar aproximativ 7% sunt foarte mulțumiți.
Analizând aceste răspunsuri putem concluziona faptul că nivelul de
mulțumire este unul ușor ridicat, pentru a menține/ crește nivelul de
mulțumire s-ar putea îmbogăți gama de medicamente disponibile în farmacii
și înființarea de farmacii noi.
45
Pagina 46
Numărul cabinetelor medicale
76
80
60
41
40
26 27
20
6
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Condițiile din cabinetele medicale
70 61
60
48
50 40
40
30 19
20
8
10
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.9: Nivelul de mulțumire privind cabinetele medicale
În privința numărului cabinetelor medicale, majoritatea
respondenților (43,18%) au acordat răspunsul “nemulțumit”, urmând ca
23,3% dintre respondenți să fie mulțumiți de acest factor.
În privința condițiilor din cabinetele medicale situația este
asemănătoare, astfel 34,66% dintre răspunsuri sunt pentru “nemulțumit” iar
27,27% dintre respondenți se consideră mulțumiți. Sunt necesare investiții
pentru îmbunătățirea condițiilor oferite de cabinetele medicale, dotarea cu noi
echipamente, reabilitarea cabinetelor dacă este cazul și creșterea numărului
acestora pentru a reduce gradul de nemulțumire.
46
Pagina 47
Condițiile din cabinetele stomatologice
60 53 54
50 44
40
30
19
20
10 6
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.10: Nivelul de mulțumire privind cabinetele stomatologice
Majoritatea respondenților (35,8%) sunt nemulțumiți și foarte
nemulțumiți de condițiile din cabinetele stomatologice. Pentru a îmbunătăți
gradul de mulțumire sunt necesare investiții în aparatură/ echipamente pentru
consultațiile/operațiile de specialitate și creșterea/îmbunătățirea personalului
calificat de specialitate.
Serviciile medicale veterinare
70 59
60
50 39 39
40
27
30
20 12
10
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.11: Nivelul de mulțumire privind serviciile medicale veterinare
Serviciile medicale veterinare sunt văzute ca mulțumitoare și foarte
mulțumitoare de către 40,34% dintre respondenți iar 37,5% se consideră
nemulțumiți și foarte nemulțumiți de acest aspect. Concluzionăm faptul că se
poate interveni pentru a crește gradul de mulțumire al populației, prin
realizarea unor investiții suplimentare, dotarea cu noi echipamente, creșterea
numărului de cabinete veterinare și atragerea medicilor veterinari de calitate.
47
Pagina 48
Asistența socială pentru bătrâni
70
58
60 49
50 43
40
30 23
20
10 3
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Asistența socială pentru persoanele cu handicap
60 55
48
50
40 34 36
30
20
10 3
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Asistența socială pentru copii (orfani, abandonați)
70
58
60 52
50
40 36
27
30
20
10 3
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 5.12: Nivelul de mulțumire privind serviciile de asistență socială
Privind gradul de satisfacție față de serviciile de asistență socială
aproximativ 50% dintre respondenți sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți.
48
Pagina 49
Sunt necesare investiții majore pentru crearea/ extinderea centrelor sociale
pentru categoriile menționate și angajarea de personal calificat pentru
îngrijirea și îndrumarea acestora.
În opinia dumneavoastră, principalele probleme ale comunei
Popricani sunt (maxim 3 nominalizări):
Lipsa serviciilor sociale (cămine… 25
Lipsa pieței agroalimentare 32
Asistența medicală nepermanentă 18
Serviciul de salubritate 13
Lipsa locurilor de muncă 51
Lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în… 150
Activitate culturală nediversificată 14
Activitatea economică slabă 62
Starea precară a infrastructurii rutiere 129
0 20 40 60 80 100 120 140 160
Figura 5.13: Opinia publicului privind problemele comunei Popricani
Conform respondenților cea mai mare problemă a comunei Popricani
este lipsa rețelelor tehnico-edilitare (apă, canalizare, gaz) reprezentând
30,36% din răspunsuri, urmată de starea precară a infrastructurii rutiere
(26,11%) și activitatea economică slabă (12,55%). Alte probleme identificate
de către public ar fi lipsa locurilor de muncă, lipsa pieței agroalimentare
precum și altele enumerate în graficul de mai sus.
Acțiuni propuse pentru rezolvarea principalelor probleme
(maxim 3 nominalizări):
Construire cămin de bătrâni,… 22
Construire piață agroalimentară 34
Înființarea/modernizarea/extindere… 131
Accesarea fondurilor europene 96
Atragerea și stimularea investițiilor 69
Renovare infrastructură culturală… 1
Acordarea unor facilități investitorilor 28
Modernizarea/refacerea… 120
0 50 100 150
Figura 5.14: Acțiuni propuse de public pentru rezolvarea principalelor
probleme
49
Pagina 50
Analizând răspunsurile primite, cele 3 acțiuni majoritare propuse
pentru rezolvarea principalelor probleme ale comunei ce au primit peste 90
de voturi sunt: dezvoltarea rețelei tehnico-edilitare, modernizarea
infrastructurii rutiere și accesarea fondurilor europene.
În opinia dumneavoastră, principalele fenomene sociale negative
cu care se confruntă comunitatea sunt (maxim 3 nominalizări):
200
151
150 121
100 73 80
50 32
0
Șomajul Sărăcia Abandonul Migrarea forței Scăderea
școlar de muncă natalității
Figura 5.15: Principalele fenomene sociale negative
Conform răspunsurilor primite primele trei fenomene sociale
negative sunt legate de forța de muncă și gradul de sărăcie, 33% din
răspunsuri fiind pentru migrarea forței de muncă accentuate la nivelul
comunei Popricani, persoanele apte de muncă plecând spre zone mai
dezvoltate pentru a-și găsi locuri de muncă mai bine plătite sau în domeniul
în care au studii. Sărăcia prezintă un fenomen principal negativ conform
voturilor în proporție de 26,47%, rezultând un venit redus pe cap de locuitor
în comuna Popricani.
O altă îngrijorare printre respondenți ar fi abandonul școlar, conform
datelor la nivelul județului Iași cel mai ridicat procent de abandon se
înregistrează pentru învățământul postliceal și de maiștri fiind de 12,5% în
anul 2018, iar pentru învățământul primar, gimnazial și liceal se situează între
1,4 – 2,5% la nivelul anului 2018.
Se înregistrează și o ușoară îngrijorare pentru natalitatea la nivelul
comunei Popricani, deși numărul nou născuților este fluctuant de la an la an,
nu a prezentat valori descendente ieșite din comun.
50
Pagina 51
CAPITOLUL VI – SISTEMUL DE EDUCAȚIE
În conformitate cu Legea Educației Naționale nr.1/2011, sistemul
educativ românesc este reglementat de către Ministerul Educației și Cercetării
(MEC). Fiecare nivel are propria sa formă de organizare și este subiectul
legislației în vigoare. Grădinița este opțională între 3 și 6 ani. Clasa
pregătitoare, devenită obligatorie în 2012, începe în general la vârsta de 6 ani;
școlarizarea este obligatorie până în clasa a zecea (de obicei, care corespunde
cu vârsta de 16 sau 17 ani). Învățământul primar și secundar este împărțit în
12 sau 13 clase. Învățământul superior este aliniat la Spațiul european al
învățământului superior.
Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ
românesc a fost într-un continuu proces de reorganizare care a fost atât lăudat
cât și criticat.
Școală primară este obligatorie, ea cuprinzând clasa pregătitoare și
apoi clasele I-IV, fiind cunoscută sub numele de "învățământ primar", în timp
ce de la vârsta de unsprezece ani și până la paisprezece ani este cunoscut sub
numele de "educație gimnazială". Cele mai multe școli elementare fac parte
din sistemul public școlar. Educația elementară privată are o cotă de piață de
0,5%, în conformitate cu Ministerul Educație, Cercetării și Inovării.
Sistemul oferă următoarele diplome: de absolvire (absolvirea școlii
generale, fără examen), bacalaureat (absolvirea liceului, după examenul de
bacalaureat), licență (cadru de absolvirea a universității, după un examen și/
sau a tezei), masterat (diplomă de master, după o teză și, eventual, un
examen), doctorat (doctor, după o teză).
În comuna Popricani funcționează următoarele instituții de
învățământ:
Școala Gimnazială Vânători
Școala Gimnazială Vânători se află la 8 km distanță de municipiul
Iași, situată la intersecția șoselelor care fac legătura dintre municipiul Iași cu
Botoșani și Vama Sculeni. Din documentele existente, în acest sat școala a
apărut prin anii 1930, inițial s-a desfășurat într-o casă cu două camere, donată
de un boier al satului. În anul 1936 oamenii celor două sate (Vulturi și
Vânători) au construit singuri o școală chiar între cele două sate, iar în spatele
ei s-a construit și biserica. De fapt această construcție există și astăzi în curtea
școlii, ea este o construcție din chirpici, cu două săli de clasă, două holuri și
o cameră mică care inițial era cancelarie.
Construcția noii școli a început în anul 1946 și a fost finalizată în anul
1947. Ea conținea 3 săli mari de clasă, un hol mare și o cancelarie. De această
dată construcția s-a realizat din cărămidă cu fundație din beton. Populația
școlară din cele două sate fiind într-o continuă creștere, în anul 1974 au mai
51
Pagina 52
fost anexate încă 4 săli de clasă, iar acestora, încă 3 săli de clasă și o sală de
sport în 1982. În final, construcția școlii a căpătat forma literei “U” , iar în
interiorul acesteia este amenajată curtea interioară.
Între anii 1946 – 1960 Școala Vânători era o școală de sine stătătoare,
avea în subordine și școlile din satele: Cârlig și Cuza Vodă (de fapt din
comuna Vânători), după anul 1960 comuna a fost desființată și a rămas
comuna Popricani căreia i-au fost arondate 8 sate, iar școala a fost
subordonată Școlii Popricani. Între anii 1980 – 1990 școala funcționa și cu
prima treaptă de liceu (până la clasa a X-a).
Începând cu anul școlar 2004 – 2005 Școala Vânători își recapătă
independența devenind școală de sine stătătoare și revine la forma din anii
1946 – 1960 , având în subordine și școlile din satele Cârlig și Cuza Vodă.
Școala Gimnazială Popricani
Atestat din vremea domniei lui Ștefan cel Mare, satul Popricani,
situat în nord-estul județului Iași, la o distanță de 13 km de municipiul Iasi, a
beneficiat de instituții administrative și judecătorești precum și de școala de
pe lângă biserica satului. În anul 1859 în satul component al comunei, Rediu
Mitropoliei, exista o școală cu două săli de clasă unde învățau elevii din
comuna Popricani 4 clase primare. Spre anul 1900, după ce se mută de la
Rediu Mitropoliei la Popricani se înființează aici o școală de tip “Spiru
Haret”, unde se învățau 5 clase primare și se remarcă învățători deosebiți
precum Andreescu și Vrăjmașu.
După anul 1935 s-a remarcat în mod deosebit ca învățător și director
Dumitru Zamfirescu, om de aleasă cultură și distincție. Între anii 1960 și 1962
în curtea școlii a mai fost construit un local care a fost utilizat până în 1973
când s-a dat în folosință actualul local. Construcția acestuia a fost începută în
anul 1968 și a beneficiat de o arhitectură asemănătoare tuturor școlilor
construite în acea vreme.
În prezent, Școala Gimnazială Popricani, ca și unitate cu personalitate
juridică are arondate Grădinița Nr. 1 Popricani și Grădinița Nr. 2 din Țipilești.
52
Pagina 53
Tabelul 6.1: Numărul sălilor de clasă (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Săli de clasă 32 29 28 30 43 38 37 35 33 34
Numărul sălilor de clasă disponibile la nivelul școlilor din comuna Popricani a prezentat oscilații ajungând în anul
2014 la 43 de săli, urmând să scadă ușor până în anul 2019 la 34 de săli de clasă disponibile.
Tabelul 6.2: Numărul laboratoarelor și atelierelor școlare (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Laboratoare școlare 1 3 3 3 2 2 2 3 3 3
Ateliere școlare 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
53
Laboratorul școlar reprezintă încăperea din cadrul unei unități de învățământ înzestrată cu instalații, aparatură,
instrumente, substanțe, materiale didactice în care se efectuează experiențe didactice și lucrări practice.
Numărul laboratoarelor școlare s-a triplat în anul 2019 comparativ cu anul 2010 când era disponibil doar un singur
laborator de acest tip.
Atelierul școlar reprezintă încăperea înzestrată cu aparatură, instrumente, mașini și utilaje destinate experiențelor și
lucrărilor practice în cadrul unei școli.
În intervalul de timp analizat la nivelul școlilor din comuna Popricani s-au înregistrat două ateliere școlare disponibile.
Tabelul 6.3: Numărul sălilor de gimnastică (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Săli de gimnastică 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2
Pagina 54
Sala de gimnastică este încăperea utilată cu aparate și materiale sportive, necesare desfășurării educației fizice de către
elevi și studenți.
Conform datelor INSSE în anul 2019 numărul sălilor de gimnastică s-a dublat comparativ cu anii precedenți.
Tabelul 6.4: Numărul terenurilor de sport (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Terenuri de sport 3 3 3 1 3 2 1 1 1 1
Numărul terenurilor de sport a suferit o diminuare rămânând doar un singur teren în anul 2019 comparativ cu cele 3
disponibile la nivelul anului 2010.
54
Tabelul 6.5: Numărul calculatoarelor din unitățile de învățământ (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Calculatoare 56 49 44 54 54 54 55 75 75 69
La nivelul comunei dotarea școlilor cu, calculatoare se observă o, oscilație a numărului acestora în perioada 2010 –
2019, cele mai multe unități regăsindu-se în anii 2017 – 2018, însumate la 75 de bucăți iar cele mai puține sunt înregistrate în
anul 2012 fiind disponibile 44 de calculatoare.
Tabelul 6.6: Ponderea gospodăriilor care au acces la un computer acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE)
Medii de rezidență 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 2017
Urban 46 49,4 56,2 59,2 61,7 66,4 69,8 72,2 75,9
Rural 11,9 16,1 23 23,7 26,6 31,7 37,5 48,4 51,9
Pagina 55
Conform tabelului 6.6 privind gospodăriile cu acces la un computer, la nivel național, încă există discrepanțe majore
între cele două medii de rezidență, tinerii din mediul urban având avantaj comparativ cu cei din mediul rural. Analizând datele
dispuse de platforma INSSE, se constată faptul că s-a înregistrat un trend pozitiv la nivelul ambelor medii. În mediul rural
creșterea a fost mai puternică comparativ cu mediul urban, fiind o creștere de 40% din anul 2007 până în anul 2017 în mediul
rural, deși mediul urban este în avantaj cu 24% față de cel rural în anul 2017.
Tabelul 6.7: Ponderea gospodăriilor care au acces la internet acasă – pe medii de rezidență (%) (Sursa: INSSE)
Medii de rezidență 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2015 2017
Urban 33,6 42,5 50,8 54,3 59,3 64,6 68,3 71,9 77,5
Rural 3 7,6 13,5 17,8 21,8 27,7 32,8 46,6 56,9
În anul 2007 doar 3% din populația mediului rural aveau acces la internet în timp ce în mediul urban 33,6 dintre
55
acestea aveau posibilitatea de a se conecta la internet. Ponderile au crescut treptat de la an la an ajungând în anul 2017 ca
56,9% din populația rurală să aibă acces la internet , de aproximativ 19 ori mai multe persoane față de anul 2007. Din anul
2017 ponderea persoanelor ce dețin acces la internet o depășește pe cea a persoanelor ce au acces la un calculator. Aceste
ponderi nu se opresc din crescut de la an la an în anul 2020 69,7% persoane din mediul rural, respectiv 84,8% din mediul
urban au acces la internet, creșterea nivelului de tehnologizare fiind un necesar pentru sistemul educațional și nu numai
observând efectele cauzate de pandemia COVID – 19.
Tabelul 6.8: Personal didactic pe niveluri de instruire (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 56 52 49 52 54 50 48 46 45 44
Învățământ preșcolar 11 10 10 10 10 10 10 9 6 6
Învățământ primar și gimnazial (inclusiv
45 42 39 42 44 40 38 37 39 38
învățământul special)
Pagina 56
Conform datelor existente la nivelul INSSE se constată faptul că s-a înregistrat o tendință de scădere a numărului
persoanelor care activează ca personal didactic, la nivelul tuturor nivelurilor de instruire în perioada 2010 – 2019. Astfel, în
anul 2019 s-a redus personalul didactic cu 12 persoane față de anul 2010.
Tabelul 6.9: Populația școlară de la nivelul comunei Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 952 907 917 918 894 871 842 796 756 712
Copii înscriși în grădinițe 256 268 239 231 204 181 158 142 135 133
Elevi înscriși în învățământul primar și gimnazial
696 639 678 687 690 690 684 654 621 579
(inclusiv învățământul special)
Populația școlară - reprezintă totalitatea copiilor din grădinițe și creșe, a elevilor și studenților cuprinși în procesul de
56
instruire și educare dintr-un an școlar/universitar din cadrul educației formale, indiferent de formele de învățământ pe care le
frecventează (de zi/ cu frecvență, seral, cu frecvență redusă și la distanță), programul de studii și de vârstă.
La nivelul comunei Popricani se înregistrează un trend descendent al populației școlare în perioada 2010 – 2019,
conform INSSE. Astfel în anul 2019 se înregistrează cu 25,2% mai puțini elevi față de anul de referință 2010.
Această scădere este regăsită la toate nivelurile de instruire, de la elevii înscriși la grădinițe până la cei înscriși la
primar și gimnaziu.
Scăderea populației poate fi datorată și transferării copiilor la școlile din municipiul Iași datorită distanței foarte
apropiate ce le permite părinților să conducă copii la școală.
Tabelul 6.10: Numărul absolvenților la nivelul comunei Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Absolvenți 68 58 42 50 49 46 61 54 64
Pagina 57
Numărul absolvenților din comuna Popricani ce au absolvit ciclul gimnazial prezintă fluctuații de la an la an, cel mai
ridicat număr al acestora fiind în anul 2010 de 68 de absolvenți iar în anul 2012 s-a înregistrat cel mai mic număr de 42 de
absolvenți.
Evoluția populației cuprinse între 0 - 14 ani comparativ cu populația școlară în comuna Popricani
1800 1604 1623 1639 1618 1570 1588 1555 1537 1498
1600 1471
1400
1200
1000
800 952 917 918
57
907 894 871 842
600 796 756 712
400
200
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Populație 0 - 14 ani Populație școlară
Figura 6.1: Evoluția populației cuprinse între 0 – 14 ani comparativ cu populația școlară în comuna Popricani (Sursa:
INSSE)
Pagina 58
Conform INSSE, analizând populația după domiciliu, la nivelul comunei Popricani, se constată că populația cu vârsta
cuprinsă între 0 – 14 ani reprezintă 17,4% din populația totală la data de 1 ianuarie 2019. Considerând faptul că populația
școlară (preșcolari, ciclu primar și gimnazial) au până în vârsta de 14 ani, în anul 2019, 48,4% dintre aceștia dispun de o
educație în comuna Popricani.
Tabelul 6.11: Rata abandonului școlar în învățământul preuniversitar, pe niveluri de educație (%) (Sursa: INSSE)
Nivel de instruire Nivel de agregare a datelor 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
TOTAL 1,8 1,8 1,4 1,5 2 1,8 1,6 1,7 1,6
Învățământ primar și gimnazial Regiunea NORD-EST 1,5 1,3 1,3 1,2 1,5 1,4 1,3 1,3 1,4
Iași 1,4 0,9 1,5 1,2 1,3 1,2 1,5 1,3 1,4
TOTAL 1,6 1,6 1,1 1,3 1,8 1,7 1,5 1,6 1,6
Învățământul primar Regiunea NORD-EST 1,3 1 0,9 1 1,3 1,2 1,1 1,2 1,2
Iași 1,1 0,7 0,9 0,8 1,2 0,8 1,3 1,1 1,2
58
TOTAL 2 1,9 1,7 1,9 2,1 2 1,8 1,8 1,7
Învățământ gimnazial Regiunea NORD-EST 1,7 1,5 1,7 1,5 1,8 1,7 1,5 1,5 1,7
Iași 1,6 1 2,2 1,6 1,4 1,6 1,7 1,4 1,5
TOTAL - 4,2 2,9 2,9 3,5 3,6 2,6 2,6 2,6
Învățământul secundar ciclul 2
Regiunea NORD-EST - 4,8 3,1 3,2 3,7 3,3 2,4 2,7 2,5
(liceal și profesional)
Iași - 2,5 3,7 2,6 3,6 3,8 2,6 2,3 2,5
TOTAL 6,3 6,1 8,9 7,9 10,7 9,7 10 9,2 9,7
Învățământ postliceal și de
Regiunea NORD-EST 7,1 6,2 7,8 7,4 11,6 9,6 10,7 8,5 11,2
maiștri
Iași 5,2 4,6 7,4 6,1 11,7 11,5 12,4 10,5 12,5
Rata abandonului școlar reprezintă diferența între numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în
evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului
școlar.
Pagina 59
Conform INSSE, rata abandonului școlar, în ceea ce privește
județului Iași, înregistrează valori mai reduse decât ratele înregistrate la
nivelul regiunii Nord – Est precum și la nivel național pentru fiecare nivel de
instruire analizat, cu excepția învățământului postliceal și de maiștri unde
valorile depășesc atât pe cele de la nivel național cât și pe cele de la nivel
regional după anul 2013, iar la nivelul ciclului 2 acestea depășesc doar
valorile naționale în anii 2012, 2014 și 2015.
Potrivit rezultatelor sondajului de opinie realizat în rândul
comunității comunei Popricani privind infrastructura educațională, au reieșit
următoarele:
Dotarea școlilor
80 72
60 49
40 35
20 9 11
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Dotarea grădinițelor
70 64
60 53
50
37
40
30
20 13
9
10
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.2: Nivelul de mulțumire privind dotarea unităților educaționale
Nivelul de satisfacție în legătură cu dotarea unităților educaționale
este dat de răspunsul majoritar “mulțumit”, deși aproximativ 20% dintre
respondenți s-au declarat “nemulțumiți” . Pentru a crește gradul de mulțumire
sunt necesare investiții pentru dotarea cu echipamente/ manuale noi și
59
Pagina 60
achiziționarea de calculatoare. De asemenea sunt necesare măsuri pentru
creșterea gradului de digitalizare.
Dotarea bibliotecii
70 64
60 56
50 39
40
30
20 10
7
10
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.3: Nivelul de mulțumire privind dotarea bibliotecilor
Privind dotarea bibliotecilor 64 de respondenți sunt mulțumiți de
acest aspect, în timp ce 39 de respondenți s-au declarat nemulțumiți.
Îmbogățirea bibliotecii cu mai multe volume, amenajarea spațiilor de lectură
în cadrul bibliotecilor, tehnologizarea bibliotecilor ar fi câteva opțiuni de
creștere a gradului de mulțumire.
Dotarea bazei sportive
60 54 53
50
40 32 32
30
20
10 5
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.4: Nivelul de mulțumire privind dotarea bazei sportive
Din totalul respondenților, peste 30% s-au declarat nemulțumiți de
dotarea bazei sportive și 18,18% s-au declarat foarte nemulțumiți.
Amenajarea/ îmbunătățirea spațiilor de activitate și achiziționarea de noi
echipamente/ accesorii sportive ar fi câteva opțiuni de creștere a gradului de
mulțumire.
60
Pagina 61
Competența cadrelor didactice
100
77
80
57
60
40
23
20 10 9
0
Foarte Mulțumit Nemulțumit Foarte Nu știu/nu
mulțumit nemulțumit răspund
Figura 6.5: Nivelul de mulțumire privind competența cadrelor didactice
Nivelul de satisfacție privind competența cadrelor didactice prezintă
un grad de ridicat de mulțumire, 49,43% oferind un răspuns pozitiv. Pentru
creșterea gradului de mulțumire în privința acestui aspect este necesară mai
multă implicare din partea cadrelor didactice prin participarea la cursuri de
dezvoltare profesională pentru a-și îmbunătăți abilitățile didactice, aceștia
trebuie să dispună de resursele necesare pentru a-și face treaba cât mai bine
și ușor pentru a le oferi elevilor educația necesară.
61
Pagina 62
Pagina 63
CAPITOLUL VII – CONTEXTUL GEOGRAFIC
Teritoriul comunei este situat din punct de vedere geomorfologic în
regiunea Câmpia Moldovei, subregiunea Câmpiei Jijiei, unitatea – Culoarul
Bahlui.
Clima
Datorită poziției sale geografice, caracteristicilor reliefului, precum
și influențelor maselor anticiclonale atlantice și siberiene, clima județului are
un caracter temperat - continental pronunțat, integrându-se în mod organic
ansamblului condițiilor naturale ale Podișului Moldovei. Comuna Popricani
are un climat temperat continental, cu nuanțe excesive cu ierni geroase și veri
călduroase, uneori cu perioade prelungite de secetă cu vânturi neregulate mai
frecvente din nord-vest și nord iarna și din sud-est mai cu seamă primăvara și
cu ploi abundente mai ales la începutul verii.
În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub formă de ploi, cu
excepția intervalului cuprins între datele medii 23 noiembrie și 21 martie când
de obicei, se înregistrează 31 – 42 zile cu ninsoare. În Câmpia Moldovei
media precipitațiilor coboară sub 500 mm, cu o distribuție neuniformă în
timpul anului. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai și iunie, uneori
chiar iulie, când se înregistrează 65 – 75 mm lunar, o cantitate care reprezintă
mai mult decât dublul perioadei decembrie – martie, când se înregistrează 25
– 35 mm lunar. În comuna Popricani, suma medie a precipitațiilor anuale este
de 540,8 mm.
O caracteristică a climatului din zona unde se află și comuna
Popricani îl constituie ploile cu caracter torențial din sezonul cald, sub formă
de averse cu o intensitate deosebită ce produc o intensă eroziune a solurilor
situate în pante. Cele mai mari cantități de apă căzute în 24 de ore sunt de
multe ori egale sau apropiate cu cele lunare, exemplu la 25 august 1970 s-au
înregistrat 136,7 mm. Aversă cu intensitate mare poate fi considerată și ploaia
din 24 iulie 1973 cu o viteză de 3,37 mm/min.
Temperatura
Din punct de vedere termic, zona Popricani se caracterizează prin
predominarea maselor de aer continentale în anotimpul rece și prin veri cu
temperaturi moderate spre mari. Temperatura aerului se caracterizează printro medie anuală, a zonei care este de 9,5° C și o amplitudine anuală a mediilor
lunare de 24 – 25o C. Mediile lunii ianuarie sunt de -3,5o C – 4,2o C iar ale
lunii iulie de 19,9o C – 21,3o C. Diferențele dintre subunitățile înalte și cele
joase ale reliefului ating, de obicei, 1o C – 2o C. Caracterul continental al
climatului este pus în evidență și de către valorile extreme ale temperaturilor
aerului: maxima absolută a înregistrat valoarea de 40° C în luna iulie anul
63
Pagina 64
1909 iar minima absolută de -34,6° C în luna ianuarie anul 1963 realizânduse o amplitudine absolută de 74,6o C.
Umezeala relativă a aerului are valori medii anuale în jurul de 70%,
fiind mai coborâtă decât în celelalte regiuni ale țării. Numărul mediu anual al
zilelor cu cer senin este de 103,7, cel al zilelor cu cer noros ajunge la 114,4
iar cu cer acoperit de 143,9. Durata de strălucire a soarelui este, în medie de
2.051 ore pe an.
Vânturile
Întreaga dinamică a atmosferei este dominată de masele de aer dintre
nord-vest, sud-est și nord care au o frecvență de 20 – 29% (NV), 8 – 15%
(SE) și 8 – 12% (N). Valorile mai ridicate corespund formelor de relief înalte
și ceva mai reduse formelor joase. Perioada de calm are valori între 18 – 39%.
Viteza medie corespunzătoare celor trei direcții principale înregistrate la
stația Iași la alt. 100 m este de 4,6 – 5,7 m/s, 3,1 – 4,4 m/s și respectiv 2,5 –
4,5 m/s. Analizând repartiția în timp a vitezei vântului, se constată că valorile
cele mai ridicate corespund perioadei de iarnă și primăvară. În timpul anului
se înregistrează un număr mare de zile cu vânt tare aproximativ 76 zile iar
viteza maximă înregistrată a fost de 40 m/s în ianuarie 1966.
Apa
Hidrografia comunei Popricani, sub raportul resurselor hidrice se
caracterizează printr-o zonă deficitară chiar dacă este limitat și străbătut de
râul Jijia și pârâul Cacaina care prezintă unele disponibilități de apă.
Din punct de vedere hidrografic, cea mai mare parte a teritoriului face
parte din bazinul hidrografic al râului Bahlui. O mică suprafață din nordul
teritoriului se drenează direct în râul Jijia, prin intermediul unor pâraie de mici
dimensiuni (Țipilești, Rediu Mitropoliei și Popricani).
Principala arteră hidrografică ce mărginește la nord teritoriul este răul
Jijia. Din cantitatea totală a precipitațiilor atmosferice căzute într-un an mediu
doar 15 – 20% alimentează râurile și lacurile, cea mai mare cantitate se
consumă prin infiltrații și evaporare. Situația aceasta ca și ansamblul
caracteristicilor peisajului, justifică preocuparea străveche a locuitorilor de a
amenaja iazuri care să suplimenteze rezervele de apă necesare economiei.
Râul Cacaina și afluenții săi (pâraiele Jinica, Olarilor, Moimești și
Rufeni) sunt caracterizate de debite variabile funcție de precipitații, izvoarele
care le alimentează își reduc debitul foarte mult în timpul verilor secetoase.
In perioadele ploioase ale anului sau după topirea bruscă a zăpezilor, de pe
versanți, pe văile pâraielor se produc viituri care dau naștere la eroziuni de
maluri sau chiar prăbușiri de taluze și inundații. Datorită acestui fapt s-au
executat lucrări de îndiguire și de consolidare, ameliorarea malurilor,
construirea de acumulări (iazuri) cât și regularizarea albiilor în zonele afectate
64
Pagina 65
și în general în localități. Astfel sau construit acumulări nepermanente cum ar
fi acumularea Vânători pusă în funcțiune 1982 și acumularea Cârlig în 1981
pe cursul de apă al râului Cacaina.
Caracteristicile reliefului
Relieful are aspectul unei câmpii colinare și deluroase, cu interfluvii
sculpturale cu lățimi diferite de la culmi înguste la platouri largi, formate în
condițiile unui substrat argilo-nisipos sarmațian și de luturi loessoide
cuaternare ușor erodabile.
Relieful de dealuri și coline se caracterizează prin altitudini joase
(100 – 200 m), pante dominante 2 (3) – 5 (8) % densitatea de fragmentare
relativ slabă și energie de relief 50 – 100 m. Altitudinea medie a reliefului
este cuprinsă între 100 – 125 m iar altitudinea principalelor văi se situează
sub 100 m. Altitudinile maxime ale reliefului se înregistrează pe rama sudică
și estică a teritoriului: dealul Cuza Vodă cu 202,9 m, dealul Crângului -
Vulturi cu 195,3 m. și dealul Cotul Morii cu altitudinea de 180,9 m.
Altitudinile minime se înregistrează în valea inferioară a pâraielor Ciric și
Cacaina fiind de circa 37 m. Gradul cel mai ridicat de fragmentare a reliefului
se găsește în partea centrală a teritoriului, în zona de confluență a pâraielor
Cacaina, Vânători și Vulturi și în zona sud-estică, în zona pâraielor Ciric –
Cârlig – Neagra. Partea nordică a teritoriului (până la valea Jijiei) are o
fragmentare redusă, fiind alcătuită din platouri ușor ondulate.
Solul
Din punct de vedere pedogeografic, teritoriul comunei Popricani
aparține provinciei moldo-sarmatice, caracterizată prin interferențe între
tipurile de sol est-europene cu cele central-europene. Solurile sunt frământate
prezintă martori de eroziune cu abrupturi și cueste formate pe depozite
loessoide și aluviale în zona râului Jijia și culoarul Prutului.
Flora
Prezența unor subunități geomorfologice bine individualizate a
determinat ca în zona Popricani să întâlnim o vegetație de silvostepă care este
influențată puternic de activitatea omului. În genere silvostepa se
caracterizează printr-o vegetație ierboasă, completată de prezența unor
crâmpeie de păduri de stejar sau păduri asociate cu stejar (șleauri). Pajiștile
din silvostepă au o vegetație dominată de prezența asociațiilor de Polygonum
convolvulus, Delphinium consolida, Matricaria inodora, Brassica rappa ssp.
Campestris, Setaria glauca, Hibiscus trionom, Cirsium arvense, Lathyrus
tuberosus, etc.
În zonele cu salinitate ridicată unde solul este reprezentat de grupa
solonețurilor vegetația este xerofilă unde sunt asociații de Bothriochloa
65
Pagina 66
ischaemum, de Festuca valesiaca, Artemisia austriaca local și pâlcuri de
Stipa capillata, Carex humilis ș.a. Azonal în bălțile din lunca Jijiei sunt
prezente zăvoaiele unde sunt vegetații ierboase reprezentate de Poa pratensis,
Agrostis stolonifera, Lolium perene etc, și arbori reprezentați de speciile de
Populus alba, Populus nigra, Salix alba, Alnus glutinosa ș.a. Pe versanții
împăduriți sunt păduri de Quercus robur, Quercus dolechompii, Acer
campestre, Fraxinus excelsior, Tilia argentea în vegetație cu Brachypodium
sylvatica, Anthriscus silvestris, Stellaria halostea, Poa pratensis, Alliaria
officinalis, Geum urbanum, Lysimachia nummularia, Dactylis glomerata ș.a.
Fauna
Pe teritoriul comunei Popricani fauna terestră și-a restrâns mult
arealul și numărul, din cauza accentuării reducerii suprafețelor împădurite.
Dintre mamifere, căprioarele (Capreolus capreolus) s-au redus datorită
dezvoltării urbane și vânării iraționale. Suinele, reprezentate prin porc mistreț
(Sus scofa), sunt întâlnite foarte rar și în număr mic de exemplare, având o
densitate foarte redusă, lupul (Canis lupus), deși prezent în trecut, astăzi nu
este semnalat în teritoriu, iar vulpea (Canis vulpes), este în număr tot mai
redus.
Rozătoarele, foarte bine reprezentate pe teritoriul comunei, indică un
fenomen avansat de stepizare antropică. Dintre acestea mai caracteristice
sunt: iepurele (Lepus europaeus), care are o frecvență apreciabilă ating o
densitate de 10 – 20 exemplare la 100 ha, popândăul (Citellus citellus),
șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cățelul pământului (genul Spalax).
Păsările se găsesc în număr destul de mare. Dintre cele mai des întâlnite pe
teritoriul comunei Popricani menționăm: ciocârlia de câmp (Alauda
arvensis), pitpalacul (Coturnix coturnix), graurul (Sturnus vulgaris), prigorii
(Merops apiaster) ș.a.
În bălțile din lunca Jijiei se găsesc lișițe (Fulica atra), rața sălbatică
(Anas platyrhynchos), cârsteiul de baltă (Rallus aquaticus) și numeroși
batricieni. Dintre peștii care populează bălțile sunt reprezentativi: crapul
(Cyprinus carpio), cleanul (Leuciscus cephalus), bibanul (Perca fluviatilis),
mreana (Barbus barbus) ș.a.
66
Pagina 67
CAPITOLUL VIII – PROFILUL SOCIO – DEMOGRAFIC
În prezent, populația comunei este de 8.502 locuitori (conform
INSSE). Evoluția populației în timp a cunoscut un trend ascendent în perioada
1912 – 2012 (2.331 locuitori în 1912 față de 7.844 locuitori în 2012).
Densitatea populației este de 122,1 locuitori/ km2 în anul 2020.
Evoluția demografică în comuna Popricani,
perioda 2010 - 2020
8600 8478 8502
8351 8397
8400 8241 8289
8122
8200 8016
8000 7844
7722
7800 7621
7600
7400
7200
7000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Figura 8.1: Evoluția demografică a comunei Popricanii
După cum se poate observa în figura 8.1 populația comunei Popricani
prezintă o creștere continuă în perioada analizată, numărul locuitorilor
crescând cu 881 din 2010 până în anul 2020 la data de 1 ianuarie, respectiv o
majorare de 11,56%.
Tabelul 8.1: Născuți vii în perioada 2010 – 2019 în comuna Popricani
(Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Născuți
76 85 83 77 83 88 81 78 82 63
vii
Deși populația a avut o evoluție pozitivă, în ceea ce privește numărul
de născuți vii în perioada 2010 – 2019, putem observa faptul că s-au
înregistrat valori oscilante de la an la an. În anul 2015 s-a înregistrat cel mai
ridicat număr de nou născuți vii (88), iar în anul 2019 se observă cea mai mică
valoare de 63 nou născuți vii.
67
Pagina 68
Tabelul 8.2: Populația după domiciliu pe grupe de vârstă, perioada 2010 – 2020 (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 7.621 7.722 7.844 8.016 8.122 8.241 8.289 8.351 8.397 8.478 8.502
0-9 ani 1.087 1.060 1.069 1.039 1.007 999 977 936 890 869 813
10-19 ani 1.042 1.059 1.081 1.118 1.125 1.155 1.164 1.192 1.204 1.194 1.210
20-29 ani 1.304 1.284 1.265 1.297 1.308 1.290 1.236 1.186 1.140 1.152 1.104
30-39 ani 1.257 1.278 1.288 1.296 1.295 1.286 1.305 1.321 1.358 1.376 1.389
40-49 ani 949 1015 1.076 1.161 1.227 1.317 1.369 1.446 1.437 1.400 1.414
50-59 ani 528 496 474 487 495 502 495 488 572 670 737
60-69 ani 505 486 514 547 572 616 681 724 758 780 779
70-79 ani 491 510 498 472 461 430 411 400 381 386 401
80 de ani și
225 226 240 257 272 281 289 297 301 306 320
peste
68
Pentru a determina necesitățile unei comunități este necesară efectuarea grupării populației pe vârste pentru a identifica
direcțiile de acțiune. Comuna Popricani își propune să răspundă nevoilor populației, indiferent de grupa de vârstă și să le
asigure facilități în mod egal.
S-a analizat structura populației pe grupe de vârstă în perioada 2010 – 2020 (Tabelul 8.2) iar rezultatele au scos în
evidență faptul că cele mai ridicate ponderi sunt deținute de următoarele grupe de vârstă: 40 – 49 ani, 30 – 39 ani, respectiv
10 – 19 ani, urmate de către grupa persoanelor între 20 – 29 ani ceea ce denotă o populație relativ tânără în comuna Popricani.
Pagina 69
800
675 680
700 644 638
569 571 589 576
600
478 499 478
500
400
400
312 321
300 261
179 175
200
99
100
0
69
0 - 9 ani 10 - 19 ni 20 - 29 ani 30 - 39 ani 40 - 49 ani 50 - 59 ani 60 - 69 ani 70 -79 ani 80 de ani și
Masculin Feminin peste
Figura 8.2: Repartiția populației pe sexe, media perioadei 2010 – 2020 (pe grupe de vârstă)
Populația comunei surprinde prin diferența majoră dintre cele două sexe, astfel media perioadei 2010 – 2020 scoate
la iveală faptul că numărul de persoane de sex feminin sunt predominante pe grupele de vârstă 0 – 9 ani, 10 – 19 ani, și a celor
de peste 60 de ani, femeile având o speranță de viață mai ridicată decât cea a bărbaților, iar persoanele de sex masculin
predomină pe grupele de vârste mijlocii.
Tabelul 8.3: Sporul natural al comunei Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sporul natural 0 9 8 13 9 15 6 -12 -11 -20
Pagina 70
Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților - vii și numărul persoanelor decedate, în anul de referință.
La nivelul comunei Popricani s-a prezentat o valoare nulă în anul 2010 numărul deceselor și al născuților vii fiind
egale urmând ca în perioada 2011 – 2016 sporul natural să fie pozitiv cu cea mai ridicată creștere în anul 2015. Din anul 2017
până în anul 2019 sporul natural a devenit negativ cu cea mai mare valoare negativă fiind înregistrată în anul 2019.
Tabelul 8.4: Numărul căsătoriilor în comuna Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Căsătorii 36 24 31 37 28 29 41 47 43 42
Căsătoriile de la nivelul comunei Popricani, în intervalul analizat 2010 – 2019, prezintă variații, potrivit datelor de pe
site-ul de statistică națională. Astfel cele mai multe căsătorii au loc la nivelul anului 2017, când 47 persoane aleg să-și
70
întemeieze o familie cu scopul de a trăi în armonie și de a conviețui împreună. În schimb cele mai puține căsătorii au loc la
nivelul anului 2011, când s-au efectuat doar 24 căsătorii.
Raportând anul 2019 la anul 2010, s-a constatat că s-a înregistrat o creștere a căsătoriilor de 16,7% în anul 2019 față
de anul 2010.
Tabelul 8.5: Numărul divorțurilor în comuna Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Divorțuri 7 7 4 12 6 4 4 7 7 9
Analizând datele de la nivelul comunei în perioada 2010-2019, se poate constata, conform INSSE, faptul că numărul
de divorțuri comparativ cu populația comunei este relativ mic iar acestea oscilează pe întreaga perioadă.
Pagina 71
Astfel cele mai multe divorțuri au loc la nivelul anului 2013 (12), iar cele mai puține cazuri sunt regăsite la nivelul
anului 2012, 2015 și 2016 când anual acestea însumau 4 cazuri.
Tabelul 8.6: Divorțuri după numărul copiilor minori rămași după desfacerea căsătoriei, la nivelul județului Iași, perioada
2010 – 2019 (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 973 967 891 1.094 1.046 1.106 1.074 1.103 1.293 1.109
Fără copii 447 476 490 673 653 717 705 746 822 605
Cu 1 copil 320 303 243 266 237 249 231 218 312 286
Cu 2 copii 155 137 119 124 114 109 106 110 133 162
Cu 3 copii 31 39 25 22 28 22 21 20 15 35
Cu 4 copii 14 8 12 6 8 5 9 8 8 16
Cu 5 copii și peste 6 4 2 3 6 4 2 1 3 5
71
Divorțul reprezintă desfacerea unei căsătorii încheiate legal, printr-o hotărâre definitivă a instanței judecătorești, a
ofițerului de stare civilă sau a unui notar public. Datele se referă la cererile de divorț pentru care desfacerea căsătoriei a fost
admisă – INSSE.
La nivel județean se poate remarca faptul că numărul de divorțuri a crescut în perioada 2010 – 2019, astfel în anul
2019 se înregistrau cu 14% mai multe divorțuri decât în anul de referință 2010.
În ceea ce privește numărul de copii din familie, ponderea divorțurilor familiilor fără copii este de 54,55% din totalul
divorțurilor iar 25,78% dintre divorțuri se întâmplă după conceperea unui copil la nivelul anului 2019.
Pagina 72
Evoluția plecărilor și sosirilor cu domiciliul în comuna Popricani
350
287
300
235 241 238
250 218 215
201 200 199 194
200
150
168 160
143 146 153
100 138 137
122 120
50 94
72
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Sosiri cu domiciliul Plecări cu domiciliul
Figura 8.3: Evoluția emigranților și imigranților definitivi din comuna Popricani, perioada 2010 – 2019
După cum se poate observa numărul de sosiri cu domiciliul în comuna Popricani atinge cea mai ridicată valoare în
anul 2012 iar cea mai mică valoare se observă în anul 2019, tendința fiind una oscilantă. Numărul plecărilor cu domiciliul a
atins valoarea minimă în anul 2011, urmând să înregistreze cea mai mare valoare în anul 2015. Valorile din grafic însumează
numărul persoanelor care își stabilesc domiciliul în această comună, astfel în această perioadă populația comunei Popricani a
crescut datorită numărului ridicat de sosiri cu domiciliul.
Pagina 73
CAPITOLUL IX – PROFILUL SOCIO – ECONOMIC
Municipiul Iași este polul de creștere al Regiunii Nord-Est și cel mai
bine dezvoltat municipiu din regiune. Totodată, este motorul economic al
județului Iași, generând cea mai mare parte din cifra de afaceri a întregului
județ.
Iași este cel mai important centru economic al Moldovei și unul dintre
cele mai importante ale României. Industriile principale sunt metalurgia (SC
Arcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC
Antibiotice SA, Fiterman Pharma), componentele auto (BorgWarner, Lear
Corporation, Conex Distribution), echipamentele industriale (BMT
Aerospace, Agmus, ASAM), textilele (SC IasiConf SA, Benetton),
materialele de construcții (Brikston, Build Corp) și industria alimentară.
Sectorul bancar și cel al tehnologiei informației au luat avânt după
aderarea României la U.E., numeroase bănci și companii de software
(Amazon, Continental, Oracle, Conduent, Xerox, Accenture, Technologies,
Bentley Systems, Capgemini, SCC, Endava, BitDefender, etc.) fiind prezente
în oraș.
Iași este de asemenea un centru comercial regional important, aici
existând numeroase centre comerciale (Palas Mall, Era Shopping Park, Iulius
Mall, Felicia Shopping Center, MCM Center etc.) și mai multe hyper și
supermarket-uri (Carrefour, Kaufland, Auchan, Metro, Selgros, Lidl,
Dedeman, Mathaus, Brico Dépôt, Leroy Merlin, Mobexpert).
35000
30000
25000
20000
15000
10000
5000
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Figura 9.1: Produsul intern brut la nivelul Regiunii Nord – Est, pe județe, în
perioada 2000 – 2020 (milioane lei)
73
Pagina 74
Relațiile economice ale comunei Popricani cu zona înconjurătoare și
în special cu municipiul Iași constituie suportul material al dezvoltării
mediului rural. Astfel, mare parte din veniturile comunei sunt obținute prin
asigurarea cu materii prime a firmelor cu activitate în municipiul Iași precum
și a consumatorilor casnici. Activitățile economice principale ale comunei
Popricani au un caracter predominant agricol.
Potențialul productiv al zonei este dat de faptul că teritoriul comunei
Popricani se încadrează în studiile efectuate de O.S.P.A. Iași în următoarele
stări calitative :
★ Zone de fertilitate :arabil – III, grădini de legume și zarzavat – III;
★ Zone de favorabilitate : vii – IV, livezi – IV, pășuni – IV, fânețe – IV.
În privința pomiculturii, comuna este favorizată de amplasare în
cadrul bazinului pomicol Iași – Răducăneni, principalele specii pomicole
fiind prunul, mărul și părul.
Din zona de producție agricolă reamintim câțiva dintre cei care au
făcut față provocărilor economice și sunt în topul comunei:
➢ Zaharia Mihai – Crescător de animale și apicultură;
➢ Lungu Nicoleta – Crescător de animale;
➢ Fetcu Laura – Producător de cătină;
➢ Andriucă Ciprian – Producător de fructe;
➢ Bodea Ștefan – Crescător păsări;
➢ Hreașcă Petronela-Producător lactate;
➢ Lupăescu Trandafir - Producător de pepeni;
➢ Burcuș Codruța Ivona – Producător cereale.
Structura economiei locale
Economia comunei Popricani se încadrează în peisajul economic
județean atât din punct de vedere al evoluției anuale, cât și din punct de vedere
al sectoarelor economice dezvoltate.
Conform ONRC, la 31.12.2019, în comuna Popricani erau activi din
punct de vedere economic 349 agenți economici, reprezentând 0,5% din
numărul total de agenți economici de la nivel județean.
Densitatea agenților economici activi de la nivel local este de 41,2 la
1000 de locuitori, fiind sub media județeană (72,5‰).
La nivel local în comuna Popricani cea mai mare cifră de afaceri este
realizată în domeniul – Comerț cu ridicata nespecializat de produse
alimentare, băuturi și tutun – cod CAEN 4639, având o cifra de afaceri de
56,6 milioane lei reprezentând 60,98% din totalul cifrei de afaceri la nivelul
74
Pagina 75
comunei Popricani, realizată de 2 agenți economici cu 136 de angajați fiind
și domeniul cu cel mai ridicat număr de angajați și un profit însumat de
773.254 lei.
Cel mai ridicat profit se întâlnește în domeniul – Alte lucrări de
instalații pentru construcții – cod CAEN 4329, 2 de agenți economici
realizând un profit de 802.294 lei, respectiv 11,34% din profitul net realizat
în comuna Popricani, cu ajutorul a 8 angați și dețin o cifră de afaceri de 2,1
milioane lei.
Conform datelor ONRC, cifra medie de afaceri pe întreprindere în
comuna Popricani este de 265.902,6 lei, media la nivelul județului Iași este
de 458.662,5 lei.
Productivitatea muncii (raportul dintre cifra totală de afaceri și
numărul de salariați), la 31.12.2019 este de 257.063,7 lei. Asemenea cifrei
medii de afaceri pe întreprindere, productivitatea muncii în comuna Popricani
este inferioară celei din județ (281.930,6 lei).
Numărul mediu de salariați pe întreprindere la nivel local este de 1,03
persoane, valoare inferioară atât mediei județene (1,6 salariați/ întreprindere).
Figura 9.2: Cifra de afaceri la nivelul județului Iași
Conform figurii, cifra de afaceri la nivelul comunei Popricani se
situează între 20.000 – 100.000 milioane lei. Tot între aceste valori se situează
17 unități administrativ - teritoriale, cum ar fi: Răducăneni, Bârnova,
Țigănași, Ion Neculce, Ceplenița, Cristești. Se observă că acestea sunt
amplasate teritorial în vecinătatea UAT-urilor cu performanțe mari, UAT-uri
unde cifra de afaceri este de peste 100.000 milioane lei.
75
Pagina 76
Tabelul 9.1: Evoluția primelor întreprinderi din comuna Popricani după cifra de afaceri
Cifra de afaceri Număr angajați Productivitatea muncii
Nr. Re Re Re
Nume firmă CAEN 2015 2019 2015 2019 2015 2019
Crt.
lei lei % Număr Număr % lei lei %
S.C. FIDES EXPRESS
1 4639 38.747.605 51.557.253 133,1 82 114 139,02 472.531,8 452.256,6 95,7
S.R.L.
S.C. CASA DE
2 NEGUSTORI COPOU 4639 5.258.486 5.025.713 95,6 24 22 91,7 219.103,6 228.441,5 104,3
S.R.L.
S.C. DOMIGHIAN'S
3 6832 439.834 2.339.339 531,9 9 12 133,3 48.870,4 194.944,9 398,9
PARK S.R.L.
S.C. SINAPS
4 7022 273.102 2.215.226 811,2 1 19 1.900 273.102 116.590,8 42,7
MARKETING S.R.L.
S.C. HIDROTERMIZ PIPE
5 4329 4.247.810 2.076.098 48,9 13 8 61,6 326.754,6 259.512,3 79,4
76
S.R.L.
S.C. EURO-ELMAR
6 0111 1.531.186 2.042.499 133,4 10 9 90 153.118,6 226.944,3 148,2
S.R.L.
7 S.C. COMALFA S.R.L. 4690 3.429.136 1.991.894 58,1 11 0 - 311.739,6 - -
S.C.MIA TRANZIT
8 4941 711.818 1.557.500 218,8 4 4 100 177.954,5 389.375 218,8
INTERNAȚIONAL S.R.L.
9 S.C.FARMASAND S.R.L. 4773 1.407.860 1.506.584 107,1 5 5 100 281.572 301.316,8 107,01
10 S.C. STEEL INOX S.R.L. 2599 1.081.747 1.417.449 131,1 13 12 92,3 83.211,3 118.120,8 141,9
Pagina 77
Pentru a evidenția tendința mediului economic din comuna Popricani
s-a realizat o analiză a evoluției principalelor firme din comuna Popricani,
ierarhizate după cifra de afaceri. La nivelul comunei Popricani există 14 firme
cu cifra de afaceri peste 1.000.000 lei.
S.C. FIDES EXPRESS S.R.L. prezintă cea mai mare cifră de afaceri
din întreprinderile comunei Popricani, cu o creștere de 33,1% a acesteia în
anul 2019 comparativ cu anul 2015. De asemenea la nivelul acestei firme se
regăsesc cei mai mulți angajați, respectiv 114, cu 39,02% mai mulți față de
anul 2015, productivitatea muncii fiind de 452.256,6 lei în anul 2019
realizându-se o diminuare a acesteia de 4,3% față de anul 2015.
S.C. CASA DE NEGUSTORI COPOU S.R.L. prezintă o reducere la
nivelul anului 2019 comparativ cu anul 2015 de 4,4% privind cifra de afaceri
și 8,3% în privința numărului angajaților în timp ce productivitatea muncii a
crescut cu 4,3% fiind de 228.441,5 lei.
S.C. DOMIGHIAN’S PARK S.R.L. înregistrează o puternică
creștere a valorii cifrei de afaceri ajungând la 2.339.339 lei în anul 2019,
respectiv o creștere de 431,9% comparativ cu anul 2015. Numărul angajaților
a crescut cu 33,3% iar productivitatea muncii s-a majorat cu 298,9% fiind cea
mai ridicată creștere dintre firmele analizate.
S.C. SINAPS MARKETING S.R.L. prezintă cea mai mare majorare
a cifrei de afaceri ajungând la 2.215.226 lei, respectiv o creștere de 711,2%
în anul 2019 comparativ cu anul 2015, și cea mai ridicată creștere procentuală
a numărului de angajați de la doar unul în anul 2015 la 19 în anul 2019
rezultând o creștere de 1.800% în timp ce productivitatea muncii s-a redus cu
57,3% fiind de 116.590,8 lei în anul 2019.
S.C. HIDROTERMIZ PIPE S.R.L. înregistrează diminuări ale cifrei
de afaceri de 51,1% în anul 2019 comparativ cu anul 2015, de asemenea și
numărul angajaților scade cu 38,4% și productivitatea muncii ajunge la
259.512,3 lei, cu 20,6% mai puțin față de anul 2015.
S.C. EURO-ELMAR S.R.L. prezintă o creștere a cifrei de afaceri în
anul 2019 față de anul 2015 de 33,4%, numărul angajaților se reduce cu 10%
iar productivitatea muncii a crescut cu 48,2% fiind de 226.944,3 lei în anul
2019.
S.C. COMALFA S.R.L. înregistrează o scădere a cifrei de afaceri cu
41,9% în anul 2019 în comparație cu anul 2015, numărul angajaților devine
0 în anul 2019, productivitatea muncii în anul 2015 fiind de 311.739,6 lei.
S.C. MIA TRANZIT INTERNAȚIONAL S.R.L. realizează o
creștere de 118,8% a cifrei de afaceri în aul 2019 față de anul 2015, numărul
angajaților rămâne constant iar productivitatea muncii crește cu 118,8% fiind
de 389.375 lei în anul 2019.
77
Pagina 78
S.C. FARMASAND S.R.L. observă o creștere de 7,1% a cifrei de afaceri în anul 2019 în comparație cu anul 2015,
numărul angajaților rămâne același iar productivitatea muncii se majorează cu 7,1% fiind de 301.316,8 lei în anul 2019.
S.C. STEEL INOX S.R.L. prezintă o majorare de 31,1% a cifrei de afaceri în anul 2019 față de anul 2015, numărul
angajaților s-a diminuat cu 7,7% iar productivitatea muncii a crescut cu 41,9% fiind de 118.120,8 lei în anul 2019.
Tabelul 9.2: Numărul șomerilor înregistrați în comuna Popricani (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total 195 125 110 98 81 70 79 68 58 66 57
Masculin 111 57 60 48 35 34 38 31 31 30 25
Feminin 84 68 50 50 46 36 41 37 27 36 32
Numărul șomerilor înregistrați a scăzut puternic în anul 2020 față de anul de referință atât pentru bărbați cât și pentru
78
femei, reducându-se numărul cu 86, respectiv 52 persoane. Numărul total al șomerilor înregistrați s-a redus cu 70,77% în anul
2020 comparativ cu anul 2010.
Deși valorile oscilează în perioada analizată, 2010 – 2020, putem constata că deși anual valorile diferă de la persoanele
de sex masculin la cele de sex feminin media perioadei este aproximativ egală, respectiv de 45,5 la bărbați și 46,1 la femei.
Tabelul 9.3: Evoluția numărului mediu al salariaților în comuna Popricani, perioada 2010 – 2019 (Sursa: INSSE)
Anul 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Total 403 374 248 243 207 202 219 509 510 507
Numărul mediu al salariaților în comuna Popricani a suferit o scădere în perioada 2010 – 2015, astfel de la 403 salariați
în anul 2010 la 202 în anul 2015. După această scădere a urmat un trend ascendent, în anul 2017 s-au înregistrat 509 angajați,
valori peste 500 menținându-se și în perioada 2018-2019. Comparativ cu anul 2010, numărul mediu al salariaților a crescut cu
25,8% în anul 2019.
Pagina 79
Potrivit sondajului de opinie realizat în rândul comunității comunei
Popricani privind dezvoltarea diferitelor sectoare economice, au reieșit
următoarele:
Comerț
80 72
70
60
50 41
40 35
30 23
20
10 5
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.3: Aprecierea dezvoltării comerțului din comuna Popricani
Constatăm faptul că majoritatea respondenților (40,37%) consideră
faptul că sectorul comerțului prezintă o dezvoltare medie, urmând ca 23,29%
dintre aceștia să afirme faptul că este subdezvoltat. Aceste răspunsuri arată
necesitatea realizării unor investiții, atragerea de investitori în vederea
îmbunătățirii activității de comerț și implicit a economiei locale.
Agricol
80 72
60 43
35
40
19
20 7
0
Foarte dezvoltat Dezvoltat Dezvoltare medieSubdezvoltat Deloc dezvoltat
Figura 9.4: Aprecierea dezvoltării agriculturii în comuna Popricani
Pentru sectorul agricol 40,37% dintre respondenți consideră faptul că
acest sector prezintă o dezvoltare medie în timp ce 24,43% afirmă faptul că
este un sector subdezvoltat și aproximativ 20% consideră că acest sector este
dezvoltat. De pe urma acestor răspunsuri concluzionăm faptul că sectorul
agricol prezintă un potențial agricol nedescoperit și sunt necesare investiții și
atragerea de investitori pentru a dezvolta rapid și eficient acest sector
economic pentru a oferi valoare pământului, reducerea importurilor.
79
Pagina 80
Zootehnic
57
60 49
41
40
20 14 15
0
Foarte dezvoltat Dezvoltat Dezvoltare medieSubdezvoltat Deloc dezvoltat
Figura 9.5: Aprecierea dezvoltării zootehniei în comuna Popricani
Sectorul zootehnic potrivit respondenților prezintă o dezvoltare mai
redusă comparativ cu sectorul agricol, astfel 32,38% consideră acest sector ca
fiind subdezvoltat, 27,84% afirmă faptul că nu este dezvoltat deloc iar 23,29%
îl privesc ca, având o dezvoltare medie. În urma analizei acestor răspunsuri
putem concluziona faptul ca sunt necesare investiții majore pentru
dezvoltarea acestui sector, motivarea investitorilor, oferirea de consiliere
pentru fermierii ce doresc să se dezvolte în acest domeniu, promovarea
produselor animale locale, oferirea de prețuri avantajoase pentru fermieri
pentru produsele realizate, creșterea producției de produse bio.
Turism
120 103
100
80
60
40 25 26
17
20 5
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltre Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.6: Aprecierea dezvoltării turismului în comuna Popricani
Privind turismul 58,52% dintre respondenți apreciază faptul că
turismul este un sector deloc dezvoltat, 14,77% dintre respondenți apreciază
faptul că turismul este un sector subdezvoltat în economia comunei Popricani,
iar 14,2% consideră că acest sector este dezvoltat. Se constată faptul că sunt
necesare investiții de punere în evidență a obiectivelor turistice aflate în
comuna Popricani și în apropierea acesteia pentru a oferi vizibilitate la nivel
80
Pagina 81
național, atragerea de investitori, creșterea numărului de unități de cazare,
îmbunătățirea activităților turistice și dezvoltarea de noi activități pentru a
crește gama de turiști.
Industrial
80 73
60 53
40
26
16
20 8
0
Foarte Dezvoltat Dezvoltare Subdezvoltat Deloc
dezvoltat medie dezvoltat
Figura 9.7: Aprecierea dezvoltării industriei în comuna Popricani
Sectorul industrial este apreciat de respondenți ca fiind nedezvoltat,
astfel 41,47% dintre respondenți apreciază acest sector ca fiind deloc
dezvoltat, 30,11% apreciază acest sector ca fiind subdezvoltat și 14,77% din
respondenți consideră faptul că industria prezintă o dezvoltare medie. Sunt
necesare investiții și atragerea investitorilor pentru dezvoltarea industriei prin
realizarea unui parc industrial, îmbunătățirea tehnologiilor de producție,
crearea de noi locuri de muncă prin dezvoltarea diferitelor ramuri ale
industriei pentru a reduce valorile importurilor și pentru a procesa materiile
prime realizate în țara noastră.
Personal, în ce domeniu ați investi dacă ați dispune de resurse
financiare?
Infrastructură 5
Sănătate 2
Educație 3
Domeniul
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.