Document

“Strategia de Dezvoltare Locala a Com.Popricani – 2015 – 2020 partea I

Tip
Document
Emitent
Comuna Popricani, jud. Iași
Pagini
62 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „“Strategia de Dezvoltare Locala a Com.Popricani – 2015 – 2020 partea I”, Comuna Popricani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariapopricani.ro/wp-content/uploads/2019/02/Strategia-de-Dezvoltare-Locala-a-Com.Popricani-2015-2020-part.I.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/popricani/14655-strategia-de-dezvoltare-locala-a-com-popricani-2015-2020-partea-i, 04.11.2026)

Fișier creat
26.02.2019
Arhivat
04.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Popricani Strategia de pentru - Județul Dezvoltare BODO 2015- perioada Iași INVEST Locală 2015 a - 2020 comunei

Pagina 2

Pagina 3

Strategia COMUNA BENEFICIAR: Popricani de _ POPRICANI, - Județul pentru Dezvoltare JU BODO - 2015 DEȚUL INVEST Iași 2015 Locală IAȘI - a 2020 comunei

Pagina 4

Pagina 5

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani- Perioada de referință 2015-2020 BODO CUPRINS 1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală....... nenea reno concern ten neneneene 1,1 Principii de dezvoltare locală 1.2 Etape principale în planificarea strategiei 1.3 Principii de lucru „nene nenea mmm 1.4 Strategia de dezvoltare locală a comunei Popricani . 2. Descrierea ZONEI „neoane ne eee canoane na casa en anna aa aaa an enanaanae e 2.1 Prezentare generală Regiunea de Nord-Est. 2.2 Prezentare generală județul ași ......... manere 2.2.1 Organizarea administrativă a județului Iași . 2.2.2 Populația județului Nași nenea en neneeancanenenaenae nene ame an peaaeenemnnaaaaennana e taeten 17 „nana 2.2.3 Economia județului nene eee ne aaa a aan ea anno nenea nana anna nenea 2.2.4 Infrastructura de aCCes nene none aere nana manea e mananca neant aaa ana 2.2.5 Infrastructura de utilități nm nana aan „+26 „mean 2.3 Comuna Popricani .. 2.3.1 Istoria așezării... 2.3.2 Satele comunei POPTICANI „mmm eee eee anna eat nn nea aaa 28 2.3.3 Geografia comunei POPTICADĂ „ae nenea nana eee aaa renta aa seeenesae a 0 234 CIMa „anna nn aaa nenea era aer ee ana nana nea a enma 3 Î 2.3.5 Rețeaua hidrografică nene neam enma aaa anna ananas 2.3.6 Vegetația și Fauna „nenea nana naos no ne 2.3.7 Protecția Mediului „nm ea enma eee macara ana ema eee momen one nana nea 2.3.8 Utilizarea terenurilor... none en enenaenanaa ea amaaaaane aaa anan a enanananaae ana anena nana 2.3.9 Economia LOCală „mmm ea anna nana nene ana ae 2.3.10 Finanțarea dezvoltării economice LOCale „n.n eee eeaeeenneneoeneeaenaa enene na e 43 2.3.11 Populația comunei POpricani nana eee neam nea anemie nnnnaneanee 2 3.12 Infrastructura I00ală. nea n ama aama n aaaa anaana 2.3.13 Prezentare - Asociatia Grupul de Actiune Locala (GAL) Valea Prutului „nana 50 3. Analiza SWOT eanenereaeeeeneaeaae Sir. Zngravi ne LLS. RONI ÎNCA, Ter -30 0332 3-00 738 Fm + HI 03142 440 779 afficere bedainvest com. www badoinesst.com RO (SISG0OT 232:2875 2005 Capital Social ZU Îi

Pagina 6

IE BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 4. Direcții prioritare de dezvoliare......... cae cuananarenneeeeneenreanee aaa caene manere 4.1 Direcția de dezvoltare 1 - Dezvoltarea unui mediu economic care să ducă la creșterea competitivității agenților economici și atractivitatea localității 4.2 Direcția de dezvoltare 2 - Reabilitarea și modermizare infrastructurii locale 4.3 Direcția de dezvoltare 3 - Protecția mediului și a naturii mean e nnreneeeennae ceeace 4.4 Direcția de dezvoltare 4 - Creșterea capacității de intervenție a administrației publice locale ..77 5. Proiecte propuse pentru perioada 2015-2020 . 6. Indicatori de monitorizare și evaluare .........mm cea nenea eee eee eee teen aan oana ana cae eeaacaza Str. Zuorvi. ar. 15. IAȘI. ROMÂNIA. Tal: -40 0332 440 778. Fax: - 40 0232 410 779, othcudi bodoinvesi.com. ww. bodoini esa RO 18156097 J22 28752004 Capital Social 200 Lei

Pagina 7

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST COLECTIV DE ELABORARE S.C. BODO INVEST S.R.L. Iași Societate de proiectare, consultanță, asistență tehnică Registrul Comerțului J22/2875/2005 m Str. Zugravi nr.15, județul Iași DN ” Cod unic de înregistrare RO 18156097 1 ) | | Email: office(Abodoinvest.com BODO INVEST Tel: 0332-440 778 Fax: 0332-440 779 Ec. Bodoga Alina Cristina Ec. Simionică Diana Ec. Filip Diana-Andreea Ing. Scutărașu Sorin Constantin Img. Coșofreț Gabriel Drepturi de proprietate intelectuală: În conformitate cu Legea 8/1956, prezenta strategie este proprietatea societății S.C. BODO INVEST S.R.L. Iași și nu poate fi utilizată decât în scopul pentr care a fost elaborată. Orice reproducere, copiere, împrumutare sau întrebuințare integrală sau parțială, directă sau indirectă, în alt scop. fără permisiunea proprietarului sau a beneficiarului, acordată legal, în scris, intră sub incidența sancțiunilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală și a drepturilor conexe. Sir Zugrivi nr 15 IAȘI ROAIÂNIA, Tel: =40 0332 40 778. Fax: —40 0332440 779. ofticeta bhdainvesi.c om, wi hodoimvest cam RO IRIÂGOA7 1224187532005 Capital Social 200 Lei

Pagina 8

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO 1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală Strategia de Dezvoltare Locală cuprinde perioada de referință aferentă programării fondurilor structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020. În procesul de elaborarea documentului se va ține cont atât de prevederile documentelor, propunere la de nivel european cât și de specificul local al comunei Popricani. Consultantul s-a asigurat că documentul propus este în conformitate cu un proces de planificare locală care să asigure coerența politicilor de dezvoltare. Strategia de dezvoltare este elaborată în conformitate cu propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2014-2020, care prezintă conținutul esențial al unei strategii de dezvoltare locală (scurt rezumat prezentat mai jos): Strategia de dezvoltare locală conține următoarele elemente: (a) definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei; (b) o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari, slabe, oportunități și amenințări; (e) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator de strategiei și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare și măsurabile pentru realizări și rezultate. Strategia trebuie să fie coerentă cu programele relevante; (d) o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei; (e) un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni: (£) o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, și o descriere a procedurilor specifice de evaluare; 8) planul financiar al strategiei. Principiile de punere în aplicare specifică, de asemenea, utlizarea principiului parteneriatului în planificarea strategiei de dezvoltare locală. Principiile sunt explicate după cum urmează: î) Srrategia de dezvoltare locală este fundamentul de bază pentru dezvoltare - Strategia de dezvoltare locală oferă cadrul pentru dezvoltarea economică și socială a zonei de funcționare a parteneriatului public-privat. Strategia de dezvohare locală are ca scop o mai bună utilizare a resurselor, integrarea activităților locale, bazându-se pe 1dentități comune și o viziune comună peritru zonă. Aceasta poate include, de asemenea, proiecte de cooperare bazate pe nevoile actorilor locali. Str Daci mr 08 1 ASI ROMÂNIA. Tek +40 0332 440 778. Fax =40 03 32 340 779. altficetă:bosoinvest.e cn. www, bodainves icon: RO ISI S8007 1222975 2008 al 200 îi

Pagina 9

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Strategia de dezvoltare locală este elaborată cu participarea partenerilor locali, reprezentând instituții publice, mediul de afaceri local și sectorul civil. ii) Strategia de dezvoltare locală este pregătită într-un parteneriat public-privat la nivel local - Membrii parteneriatului public-privat se pun de acord și conlucrează pentru pentru a defini obiectivele de dezvoltare locală și mijloacele pentru a le atinge; iii) Pregătirea Strategiei de Dezvoltare Locală presupune o abordare de jos în sus - Elaborarea și implementarea strategiei de dezvoltare locală este ancorată în nevoile de dezvoltare locală și resursele locale, așa cum sunt percepute de către actorii locali și membrii parteneriatului. iv) Abordarea multi-sectorială se aplică la proiectarea și punerea în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locală - Procesul de planificare și implementare a dezvoltării locale se bazează pe interacțiunea dintre actori și proiecte din diferite sectoare ale economiei locale. Un amplu proces de consultare cu actorii locali și părțile implicate în procesul de planificare/implementare este o condiție prealabilă pentru planificarea Strategiei de Dezvoltare Locală, astfel se asigură că intervențiile de dezvoltare reflectă nevoile reale de dezvoltare ale comunităților locale. Participarea actorilor locali interesați este astfel o parte esențială a planificării și în acest este important ca o actorii locali și grupurile locale interesate să fie implicați în proces. sens, Pentru a realiza acest lucru, procesul de planificare va asigura accesul continuu la informații pentru actorii locali. Facilitațile și factorii responsabili pentru administrarea procesului de planificare (Beneficiarul) au întreprins următoarele acțiuni: i) consultarea comunității locale, la toate etapele-cheie în elaborarea strategiei; ii) încurajarea cooperării între partenerii locali; iii) să depună eforturi pentru a comunica diferite etape în procesul de planificare; iv) să asigure transparența. tuturor proceselor legate de planificare prin diferite măsuri de publicitate locale. Procesul de planificare al Strategiei de Dezvoltare Locală conduce la o strategie de dezvoltare locală, care este: Leșitimă în comunitățile locale — reflectă nevoile locale colectate în urma procesului de planificare în partneriat, care urmează o construcție a obiectivelor de dezvoltare de jos în sus: Reflectă interesele diferitelor grupuri interesate din domeniu și, prin urmare, asigură integ! arca și corelarea acestora în termeni de coerență și complementaritate: Str Zierasi, nr. IS IAȘI. RONJÂNIA. Pet 40 0232 420 778. Fa —40 0332 441 779. nfticeră bndoinvear.com. www. bodainvest. com RO 18156007 022874 2005 Capital Social 200 | ni

Pagina 10

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Reprezintă o bază bună pentru implementarea cu succes, ca urmare a procesului de consultări ample și soluționare a potențialelor conflicte dintre grupurile locale interesate. 7.7 Principii de dezvoltare locală În plus față de principiile enunțate, există o serie de principii care trebuie să fie respectate pe deplin în procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală precum și în elaborarea de măsuri. 4 Sustenabilitatea Cu respectarea principiului durabilității Planificatorul de Strategiei de Dezvoltare Locală poate asigura că proiectele implementate în baza măsurilor și obiectivelor Strategiei de Dezvoltare Locală vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza pentru economia locală pe termen lung. O viziune echilibrată de dezvoltare ținând cont de comunitățile locale, a resurselor naturale și a resurselor economice la dispoziția acestora este o condiție de durabilitate, b. Egalitatea de șanse Integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul social al durabilității. În plus față de interzicerea, discriminării negative, oferind șanse egale, se pot genera și oportunități de dezvoltare sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare. c. Integrarea Integrarea este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de planificare a dezvoltării locale. Conceptul implică faptul că Strategia de Dezvoltare Locală nu este un document strategic care să reflecte nevoile unei game limitate de grupuri de părți interesate (de exemplu, doar fermierii locali Și întreprinderile de prelucrare a alimentelor), ci dimpotrivă, este o strategie de dezvoltare care acoperă un set complet de obiective de dezvoltare astfel cum sunt definite de o gamă largă de actori locali interesați. Prin urmare, Strategia de Dezvoltare Locală nu este un document strategic sectorial, ci se integrează nevoile diferitelor sectoare reprezentate în domeniul prin intermediul Strategiei de Dezvoltare Locală Integrarea înseamnă de asemenea că diferite - aparent divergente - priorități și obiective de dezvoitare suni toate legate de dezvoltarea locală a comunității. Str Zoran i pr 44 IAȘI ROAIANIA. Tef 400332 0 77 Pas —4D 0332 440 779. olficeiă bosloinvesr.comi. umrw.hodoinvest. com RO IRLSBi07 22 75 2005 Capital Social 200 Lei

Pagina 11

El Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST d. Inovarea element esențial și de logică a planificării de jos în sus în care un plan de [novarea este un evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii locali. Inovația dezvoltare locală prealabilă pentru măsurile de dezvoltare, care sunt "adaptate" la nevoile este astfel o condiție actorilor locali. e. Publicitatea Măsurile de publicitate și transparente de luare a deciziilor și consultări asigură participarea în procesul de elaborare și că Strategia de Dezvoltare Locală va fi un document care actorilor locali și reflectă prioritățile de dezvoltare a actorilor locali. reprezintă f Legitimitatea este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate. Doar un proces Legitimitatea deschis de duce la o strategie de dezvoltare, care este "împărtășită" de către transparent și poate locale și oferă o bază complet legitimă pentru punerea sa în aplicare. comunitățile Control, monitorizare și evaluare g. În cele din urmă, este esențial ca Beneficiarul să posede mecanisme adecvate pentru urmărirea punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locală. Aceasta poate lua monitorizarea și forma întâlniri periodice cu implicarea părților interesate locale pentru a evalua punerea în unor strategiei, și face, de asemenea, analiza datelor colectate cu privire la proiectele aplicare a poate implementate și compararea lor cu obiectivele și țintele cuantificate. 1.2 Etape principale în planificarea strategiei Procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală a fost împărțit în două componente cheie: 1. Planificarea strategiei de dezvoltare locală; 2. Planificarea punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locală. Nr Fise nr tă PAȘI RONIÂNIA Tel - 20 D332 440 778. Pas: 0 Dâ32 AAN afficeia bodoinvest. com. wii. bodo invest. em RO IRI Sa? 2, 2005 Capital Social 200 Lei

Pagina 12

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Conuinei Popricani- Perioada de referință 2015-2020 Figura de mai jos prezintă aceste două componente-cheie, piesele lor, și relațiile logice Faza 1 a planificării strategiei de dezvoltare locala cuprinde informații relevante pentru domeniul acoperit de dezvoltare iocală. Datele utilizate în elaborarea Strategiei de Dezvoliare Locală au fost colectate și clasificate sistematic. O analiză SWOT este instrumentul pentru o astfel de clasificare și rezultatele sale pot fumiza informații bune pentru Faza 2 în care este stabilită situația de referință pentru elaborarea documentului de planificare. Nevoile actorilor locali au fost colectate într-un proces care încurajează potențialii beneficiari să participe și exprime nevoile lor de dezvoltare. Faza 2 cuprinde descrierea situației și analiza nevoilor bazat pe datele primite și de input- urile culese de la potențialii beneficiari. Faza 3 include dezvoltarea a strategiei, inclusiv viziune, temele prioritare, obiectivele și măsurile detaliate. În ceea ce privește măsurile, trebuie remarcat că acestea pot fi dezvoltate în două moduri: a) Derivat prin ierarhia de viziune - teme - obicetive în cursul consultărilor publice; rasi. nr 44 TAȘI ROMÂNIA Per: 2 0932 10 778. Fax 40 0337 130 9 office Bostoinvesteom. www bad est. com RO IRISBOO? III IRTS-BUCS £ apizal Social 200 Lei

Pagina 13

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST din ideile de proiecte colectate de la părțile interesate locale și integrat în structura, de b) Derivar obiective - teme - viziune. doua componentă (sau Faza 4) - planificarea punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare A concentra capacitățile, resursele, metodele și normele necesare pentru realizarea cu Locală se va pe obiectivelor și măsurilor descrise. Anumite părți ale acestei componente pot fi dezvoltate seces a simultan cu procesul de planificare. 1.3 Principii de lucru În ceea ce privește elaborarea unei amenajări durabile vor trebui să fie luate în considerare principiile următoare, care vizează o dezvoltare durabilă și echilibrată din punct de vedere regional. Deciziile investițiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de și dezvoltare policentrică, atât la nivel european cât și la nivel național și regional. Sistemele urbane funcțiunile urbane, inclusiv centrele urbane de mărime mică și mijlocie și din regiunile rurale, trebuie să fie dezvoltate în așa fel încât accesul regiunilor rurale la funcțiunile urbane să fie înlesnite. Parteneriatele oraș-sat au de jucat un rol din ce în ce mai important, mai ales în domeniul unei structuri echilibrate a armăturii urbane, al dezvoltării rețelelor de transporturi publice. a! revitalizării și diversificării economiei zonelor rurale, al creșterii productivității imfrastructurilor, al dezvoltării spațiilor de agrement pentru populațiile urbane, al protecției și valorificării patrimoniului natural și cultural. Condițiile pentru un parteneriat oraș-sat eficient rezidă într-o bună colaborare între colectivitățile teritoriale, pe picior de egalitate. : sa pe O politică de amenajare mai echilibrată din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai Pună intarea une a orașelor inici și mijlocii, ca și a spatiilor rurale și a regiunitor insulare, la principalele axe și centre de transport (căi ferate, autostrăzi. porturi, aeroporturi, centre intermodale) Se Peapi me ÎS TaȘ RORTÂNI Tel =40 0332 440 77 Ea: —4 0332410 779. officer boctaim'est con. sarme în lesin est ci RO 1315097 12 73-2005 Capital Social 200 Lei 10

Pagina 14

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 și eliminarea carențelor în materie de legături intra-regionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie ridicată prin eliminarea verigilor lipsă intra-regionale. Apariția societății informaționale este astăzi fenomenul cel mai semnificativ al remodelării societății globale și a structurilor sale teritoriale. O atenție deosebită trebuie acordată tuturor regiunilor pentru ca accesul la informație să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură. Ar trebui realizate îmbunătățiri ale rețelelor de telecomunicații, iar tarifele nu ar trebui să fie prohibitive. Problemele de mediu care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau din deciziile locale trebuie să fie anticipate și contracarate. În aceasta perspectivă, politica de amenajare trebuie să acorde o atenție deosebită practicilor agricole și silvicole mai puțin distrugătoare, promovării sistemelor de transport și de energie care să favorizeze mai mult mediul ambiental, regenerarea zonelor urbane degradate și reabilitarea acestora, regenerarea mediului din zonele afectate de activități industriale poluante și de vechile zone militare, ca și controlului suburbanizării. Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, dar și la atractivitatea regiunilor, la valoarea lor recreativa și la calitatea generală a vieții. Acestea trebuie, în consecință, sa fie protejate și valorificate. Convenția privind Conservarea ) Vieții Sălbatice și a Mediului Natural al Europei (1979). Strategiile integrate pentru gestiunea resurselor de apă trebuie să includă protecția apelor de suprafață și a apelor subterane. controlul aciivităților agricole în materie de fertilizare și irigare, tratamentul apelor uzate etc. Alimentarea cu apă a unei regiuni îndepărtate ar trebui să fie avută în vedere doar atunci când resursele locale sunt insuficiente sau inexploatabile și când posibilitățile locaie de păstrare a apei au fost epuizate. St Zn nr IS TAȘI ROMÂNIA Tel -A40 0332 440 77 Fax: = 400332 410 779. efficeia bodoinvest.oorm, rw w. bodoinvest con RO 15158007 022 5 2004 Capital Social 200 lei

Pagina 15

le Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 INVEST Strategia de cultural, care crește atractivitatea regională și locală pentru Valorificarea patrimoniului turism populație, este un factor important de dezvoltare economică și contribuie investitori, pentru Și semnificativ la întărirea identității regionale. Amenajarea teritoriului va trebui să astfel în mod integrată a patrimoniului cultural înțeleasă ca un proces evolutiv care contribuie la o gestiune conservă patrimoniul luând în considerare nevoile societății modeme. protejează și Amenajarea teritoriului susține promovarea resurselor de energie regenerabile ca sisteme în teritoriu și respectuoase cu mediul, cât și completarea rețeletor de transport al energiei. coerente teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea, ocaziilor de dezvoltare care decurg Amenajarea din turism, mai ales în cazul regiunilor defavorizate. Vor trebui promovate, cu prioritate, forme de turism de calitate și durabil. În acest context, un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare teritorială și urbană. O cunoaștere aprofundată a ecosistemelor și locuritor cu potențial turistic este în general necesară, la fel ca și utilizarea unor noi instrumente și proceduri de ghidaj și de control public a atasa Catastrofele naturale, cum ar fi cutremurele de pământ, uraganele, inundațiile, avalanșele, alunecările de teren ete. sunt cauza, în fiecare an în Europa, a unor pagube considerabile cu consecințe grave pentru viata și sănătatea persoanelor, pentru economie, pentru structurile urbane și pentru peisaje. Ar trebui luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul de a limita amploarea pasubelor și a face armătura urbană mai puțin vulnerabilă. Asemenea măsuri privesc, de exemplu, destinația terenurilor și a construcțiilor. Dezvoitarea durabilă se fundamentează pe tre principii majore <o o caracterizează: jeruru ociurate ȘI Li 20 virucine între [Ori regiuni și conotații. viziunea die lungă durată asupra procesului dezvoltării; gâmiivoa sistemică, înterconexiunea între economie, societate și mediu. N Pace pe 35 TA ROWIÂNTI Tel A p332 440 778. Pas: —340 0332 44 779. afhcoti hodoimeest „vara had est. Cer RU ISISGUAT 102 2A7S is € apital Social 200 Lei

Pagina 16

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Interpretarea abordărilor dezvoltării durabile într-o viziune globală reliefează interdependențele complexe și dinamice dintre economie, ecologie și social-uman. Specificul lor constă din diferențierea punctelor de vedere prin care este abordată durabilitatea, și anume: Economic Bazat pe principiul generării unui venit. maxim; -în condițiile menținerii capitalului (zic, natural, uman), dezvoltarea durabilă se referă la: valoarea capitalului. (natural și uman). Pe plan contabil, dezvoltarea durabilă constă în acutiulările - trebuie șă care depășească costurile, adică. abordată, sub aspectul eficienței econdniice ) Ecologic Bazat-pe susținerea sistemelor biologice nâturale și „antropizate, dezvoltarea durabilă este abordată sub forma unei populații în continuă. creștere și a unui consiim de: resurse 'ce' diminuează stocurile și potențialul de refacere, cu coiăsâcințe nedorite asupra echilibrului ecologic general. În tendința de a oferi cât. mai multe oportunități generațiilor viitoare, se înscrie și conservarea biodiversității globale, indiferent de avantajele cunoscute, în prezent, pentru unele specii; Socio-cultural Bazat pe menținerea stabilității sistemelor sociale, educaționale și culturale pentru determinarea echității întra și intergeneraționale, prin păstrarea diversității culturale și încurajarea pluralismului de idei, efect al unei educații permanente și care vizează amplificarea potențialului uman, îmbunătățirea acestuia cu noi valențe, asigurându-se astfel utilizarea mai eficientă a factorilor materiali ai producției; Mora) și spiritual Durabilitatea este pusă în relație cu valorile etice ale comportamentului uman, ca factor de sporire a eficienței muncii sociale; Este abordată în sensul perfecționării măsurării durabilității prin intermediul unui sistem de indicatori prin intermediul cărora să se Ste Zueravi. nr ÎS PAȘI RONTASI; To aci botan oa om oa ie biedeinezaLeom RUIRI arsa RI N E E ERE N ERE E N a E RR E RI

Pagina 17

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO Temporal În esență, diferitele definiții privitoare la durabilitate sunt abordate „în viziunea reconcilierii dintre economie. și mediul înconjurător pe o nouă cale care să susțină progresul uman, nu numai în câteva locuri și pentru câțiva ani, ci pentru întreaga planetă și pentre un viitor îndelungai”, ceea ce înseamnă și realizarea unui set de obiective economice și sociale, și care se referă la asigurarea: „creșterii economice cu luarea în considerare a. conservării și protejării resurselor naturale; cerințelor esențiale de muncă, hrană, energic, apă, locuințe și asistență medicală pentru oameni; = unei noi calități a proceselor de creștere economică; creșterii controlate a populației; = conservării și sporirii rezervei de resurse; = restructurării tehnologice și menținerii sub control a posibilelor riscuri; = abordări integrate a protecției mediului înconjurător, creșterii economice și necesarului de energie. 1.4 Strategia de dezvoltare locală a comunei Popricani Inițiativa unui document de planificare strategică la nivelul comunei a pornit din necesitatea abordării procesului de dezvoltare durabilă la nivel local într-un mod concertat, cuprinzând atât viața socio-economică, cultural-educațională și infrastructură, cu respectarea principiilor de transparență și dezbaterile publice a politicilor locale. Demersul autorităților publice locale nu este singular, astfel de procese existând la nivelul localității. Strategia de dezvoltare durabilă a comunei se vrea a se constitui într-un document care să dea coerență politicilor locale. Astfel, se încearcă o trecere în revistă a problemelor la nivel local și propunerea de soluții care să reducă acțiunea acestora asupra vieții locale și să o îmbunătățească Demersul metodologic, în elaborarea documentului programatic, presupune analiza domeniilor identificate ca domenii majore de studiu (infrastructură, economie, mediu, educație și cultură, guvernare locală, social) și propunerea de politici publice și proiecte cu identificarea surselor Faria 3 IAȘI ROMÂNLA, Tel =-40 0332 440 778. Fax ctă hodoinvest.c or. ma. bodoimiest. cos RO 50097 22

Pagina 18

BODO INVEST Sirategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 de finanțare necesare realizării acestora. De asemenea, se are în vedere participarea comunității locale în procesul de elaborare a documentului, pentru ca, în final, Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Popricani să fie însușită ca document de guvernare locală. 2, Descrierea zonei 2.1 Prezentare generală Regiunea de Nord-Est Comuna Popricani se află în județul Iași, parte a regiunii de dezvoltare Nord-Est. Parte a provinciei istorice Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă în care istoria, cultura și tradiția completează mediul natural, deosebit de atrăgător. Regiunea Nord-Est este cea mai mare regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului de locuitori și al suprafeței deținute. Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanțurile muntoase împădurite din Vest, spre podișurile line din centru și apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii și zone agricole extinse. Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și. spirituală, regiunea îmbină în mod armonios tradiționalul cu modemul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane. Principalele orașe ale regiunii sunt: Iasi, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre universitare, de cultură, artă, tradiție și spiritualitate din România, a fost vreme de secole capitala Moldovei. Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vama! și centru comercial, în prezent este de asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică, dinamică și cu numeroase investiții străine. Suceava și Piatra Neamț, orașe care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele unei industrii turistice în dezvoliare și importante puncte de plecare în călătoria spirituală de vizitare a mănăstirilor sau pentru plimbările montane pe care le oferă Carpații. Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orașe au fost martori a! unor importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori și muzicieni români celebri. În Ste Zieravi nr 15 IAȘI. ROMÂNIA Țel -40 0332 440 778. Fax 2300 0332 449 77 9. afficeig hodoinsesi car. www boduinveste am RO LSI5609 2005 Capital Saal Hi

Pagina 19

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 prezent, Botoșani și Vaslui sunt centre importante pentm dezvoltarea regională, în ceea ce privește industria textilă și prelucrătoare. Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacău. PIB-ul per capital în regiune este ce! mai mic din România, la circa două treimi din media națională. În prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă. Turismul este de asemenea foarte important, în special în zonele montane din vestul regiunii, precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava sau Bacău. Alte atracții turistice sunt mănăstirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul universal. 2.2 Prezentare generală județul Iași Județul Iași se află în nord-estul României, fiind unul dintre cele 4 județe care alcătuiesc granița cu Republica Moldova. 50% din populația județului locuiește în orașul reședință de județ care poartă același nume. Județul Iași este mărginit ia vest de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafața țării (ocupând locul 23 între celelalte județe ale României). Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400 m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și masiv (350 — 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui. Iași, ca oraș, deține o poziție importantă în economia României, dezvoltarea sa este strâns dependentă de așezarea geografică favorabilă la răscrucea vechilor drumuri economice. Regiunea Iașului este una dintre cele mai importante legături de transit comercial din partea estică a României. Rețeaua sa de șosele și căi ferate este ușor accesibilă din orice zonă a țării. 3 2.1 Orsanizarea administrativă a județului Iași Judetul! Iași arc în compoziție un număr de 4 orașe, după cum urmează: Iași, Pașcani, Târgu - Frumos. Podu Iloaie și Hârlău. Primele două dintre acestea sunt și municipii, De asemenea. conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Iași, la nivelul județului sunt 93 de comune, totalizând 418 sate la nivelul acestora, Sir Zearavi nr 15 IAȘI ROMÂNIA Tel 40 0332 440 77 Pax: 40 0332 440 779. ebfiectă hodoinvest.corn, n Bobu est. corni RO 18136007 122 2875 2005 Capital Social 200 Lei

Pagina 20

re Î. Daleie luata surse perioada în Douciiul teritoriul Populatia Locuitorikma uri Masc.Iin Ambele Rural Ferrinun asc Ambele Urban Farinin Masculin Anibele Total Județul număr 2.2.2 uulizate evidenta sexe Jin sexe sexe iași persoane caza
3 4 44 4
2 2 22 2
93 94 8585 85
418 420 420420 420
administrative si/sau Romaniei, dupa | || || || Populația IS pentru molivul persoanei 56.3 432713 200358 ISODS3 390416 415313 409815 823129 1992 VAȘE organelor eșle domiciliu : absentei delimitat la 1305 427419 205151 193728 198379 479442 410885 826298 1995 județului 5 5 5 dețenminarea adresa data 5 5 5 5 bi 4 ROMÂNIA. de administrative la dupa de 337 214971 222397 497368 209218 195084 404302 224480 417431 841670 2000 la care criterii 1 Iași RO Tel: populatiei domiciliu. iulie ăs4 20326 248536 429462 215336 200786 416124 4282802 419324 845586 2001 Structurarea 30 ale aceasta a 18156097 0332 dupa statului. anului 1343 21847 224310 440789 211467 19583 407350 427676 4200463 948139 2002 declara administrativ-teritoriale. de 430 domiciliu in ca 1992 217005 225263 442358 211538 195954 407487 420628 421217 849845 2003 populația 2 J22:2$75 stabilirea are referinta 2 2 2 2 2 2 2 2 DIUDICI „Fax: 1353 212771 221139 433904 21692 200150 416342 428963 421283 850246 2004 pe 2 2005 provin locuinta reprezinta 40 din valorii 1554 245415 226912 445327 241054 194695 405749 420468 42:607 851076 2005 sexe, ia Capital 0332 doua acestui principala, numarul la 440 tipuri 1855 244053 222827 431086 245463 199841 416305 430724 422063 053394 2006 nivelul Social 779. de indicator trecuta 2+8408 224043 439531 200 surse in persoanelor 186.3 216003 190543 416446 432234 423636 855077 2007 Lei afficeri de nu se actul 216940 125736 442676 județului 93 93 93 93 93 93 93 9 tine cu 1366 246357 09173 416030 433707 L24W06 858706 2008 85 bodoinvest. date: de cont identitate cetatenie 74 219049 223507 444925 00414 416661 435285 420321 861596 2004 Iași com. de resedinta (C], romana 1978 240764 227764 446578 2178566 199508 417374 936660 427292 863952 2010 www BI), si 1981 210559 229007 440566 218032 19BCBB 417020 437301 427098 865566 2011 boduini obisnuita, asa domicilin 418 418 418 418 418 418 418 418 420 cum 1583 221177 230926 4562103 218369 200875 420244 440546 431601 872347 2012 est de este pe com 67 222282 232641 454923 223711 266610 430329 445003 439250 825252 2013 17 1647 225809 230871 465703 22632 209367 435887 453332 448238 901590 2014

Pagina 21

moca ) | ) Să aaa 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2096 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 număr Sursa: Hotararea nationala In referitor e In deci ere a Directia irectii primiiri - date - date 2 Directia aa “BODO Îl 1996 1995 1994 1993 1992 modificarea scopuri la general scopul eselor O i | | persoane Structurarea Direcția nr. si (Legea realizarii survenite teo i Generale si renunt referitoare referitoare pent tru IN 901590 885252 B72347 565585 363952 351585 858706 855977 853392 851076 850246 849845 848139 845586 841670 837614 833621 829262 827667 826298 825068 823217 823129 Total 410/1991 nr. nationale, defalcare Ar. (Regulamentul _ la de tari la la VEST Județeană completarea se date, 20572014 de in ezultatele mmigri la migratia migratia Evidenta populației privind 273/2006 poate al nr. comparatii intervalul aa Pasapoarii cetatenia Strategia 435887 430329 420244 417020 417374 416563 416030 416446 416306 405749 416342 407487 407350 416124 404302 403683 402507 401482 400052 398879 396721 393711 390416 Urban Total de Legii nr. privind utiliza termene, Comisiei 1260/2013 de intema, Persoanelor RO [i Fei Statistică stabilirea revizui timp cercetarilor intemationala romana, intemationala date si de dupa 273/2006 finantele populatia de al intemationale, studiat date -4UU332 465703 454923 452103 448566 446578 444925 442676 439531 437086 445327 433904 442358 440789 429402 437368 433931 431114 427780 427615 427419 428347 429506 432713 Rural Iași categoriei dupa „de Parlamentului statistice definitiva definitiva semestriale; Administrarea Dezvoltare dati | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | domiciliu, privind publice date). implementare se va (bazate, semestriale. 122 778. 156769 157929 158267 157946 158449 157841 157561 156894 156950 157505 161524 166337 171376 177396 180311 183864 186012 187418 191884 197058 202876 208553 214939 Total judetelor, finantele domiciliu, N a utiliza la exhaustive cu cu Bazelor Locală 28752005 Fax: pe locale, European numai randul u schimbarea stabilirea SI a Iași grupe municipiilor publice cu aceasta Regulamentului si lor, privind rea de Date dU 65108 64616 63505 62634 62126 60973 60289 59621 59365 57203 61999 62751 66580 73439 73983 78189 81536 84857 89237 94178 98633 102772 106570 Urban 0-14 modificarile fiind j al populatia pe domiciliului domiciliului - Comunei pita] 0332440 ani de si locale, nr. Consiliului surse natalitatea i EA a Registrul Suc 770. vârstă oraselor) precum si necesara 1260/2013 rezidenta si i in in aj 91661 93313 94762 95312 96323 96858 97272 97273 97585 100302 99525 103586 104796 103957 106328 105675 104476 102561 102747 102880 104243 105781 108369 Rural si completarile in i privind administrative), alta Romania National Popricani-Perioada a, | | | | | | | | | | | | | | | sexe pentru special Ă privind care se mortalitatea, 2 tara - - de 583542 569297 559820 556539 558162 560133 562034 560716 558709 556503 550670 545191 538486 530296 524764 519878 si pentru statisticile emigranti, imigranti, a bodoinvestc 516485 513495 510115 506006 501878 497113 493412 Totai medii, stabilirea ulterioare, statisticile calculeaza pentru PR Evidenta de or. la unor CUG cerintele Ă europene numarul date date a 293628 291595 286067 286637 290801 294568 298103 300356 301475 295310 300188 292433 289255 290818 280602 277251 274352 271452 267138 262348 257025 251157 245218 Urban 15-59 nivelul nr. Ă europene pe conform semestriale; Persoanelor referință www. ani masuri 63/2010 impuse nascutilor-vii semestriale. . financiare, de pe demografie regulamentelor 2015-2020 bodoinvest 289914 277702 273753 269902 267361 265365 263931 260360 257234 261193 250482 252758 249231 239478 244162 242627 242133 242043 242977 243658 244853 245956 248194 Rural județului pentru legislatia o demografie si si com | | | | | | | | | | | | | | | | | | al 18 161279 158026 154260 151101 147341 143612 139114 138367 137733 137068 138052 138317 138277 137894 136595 133872 131124 128349 125568 123234 120314 117551 114778 Total

Pagina 22

de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 T Strategia BODO INVES i Masculin 190058 219758 | 109912 54163 55749 250268 119689 130579 49636 409816 191643 218179 | 106798 52389 54409 252081 122509 129572 50943 409822 410577 192898 2175789 | 103996 50396 53600 254369 125250 129119 52212 410886 193728 217158 | 101067 48172 52895 256308 127728 128580 53511 411298 194031 217267 98512 45721 52791 258246 129931 128315 54540 411844 194494 217350 96190 43475 52715 259935 131925 128010 55719 413772 194721 219051 95442 41795 53647 261474 133166 128308 56856 415596 195044 220552 94333 39996 54337 263236 134496 128740 58027 417481 195084 222397 92418 37765 54853 265905 136061 129844 59158 419324 200788 218536 90742 37347 53395 268981 141244 127737 59601 420463 196153 224310 87598 33822 53776 273281 140236 133045 59584 421217 195954 225263 85166 31950 53216 276647 141616 135031 59404 421283 200150 221133 82561 31381 51180 279512 145559 133953 59210 421607 194695 226912 80544 28975 51569 282487 142969 139518 58576 422668 199841 222827 80407 30146 50261 2836093 146006 137597 5865t 423686 199643 224043 80310 30287 50023 284528 145257 139271 58848 424309 199173 225736 80614 30615 49999 285220 143955 141205 59075 426321 199414 226907 80817 31072 49745 284455 142112 142343 61043 427292 199508 227784 81055 31605 49450 283673 140165 143508 62564 427395 198988 229007 80827 31886 48941 283057 137917 145140 64111 431801 200875 230926 81037 32449 48588 285359 137961 147398 65405 439259 206618 232641 81011 33072 47939 291315 141635 149680 66933 448238 209367 238871 80367 33388 46978 299588 142838 156750 68283 Feminin 413313 200358 212955 | 105027 52407 52620 243144 125529 117615 65142 413395 202068 211327 | 101755 50383 51372 245032 128648 116384 66608 414431 203823 210668 98880 48237 50643 247509 131775 115734 68102 415412 205151 210281 95991 46006 49985 249698 134620 115078 69723 416369 206021 210348 93472 43516 49956 251869 137207 114662 71028 417418 206988 210430 91228 41382 49846 253560 139527 114033 72630 419849 207788 212063 90570 39741 50829 255011 141186 113825 74268 422018 208639 213379 39531 38193 51338 256642 142755 113887 75845 424189 209218 214971 87893 36218 51675 258859 144541 114318 77437 426262 215336 210926 86654 36092 50562 261315 149574 111741 78233 427676 211197 216479 83778 32758 51020 265205 149019 116186 78693 428628 211533 217095 81171 30801 50370 268544 150817 117727 78913 428953 216192 212771 78963 30618 48345 271158 154629 116529 78842 429469 211054 218415 76961 28228 48733 274016 152341 1218675 73492 430724 216465 214259 78543 29219 47324 275106 155469 119637 79075 432291 216803 215488 76584 29334 47250 276188 155099 121089 79519 433797 216857 216940 76947 29674 47273 275814 154148 122666 80036 435265 217247 218018 77024 29801 47123 275678 152458 123222 82563 435860 217866 218794 77394 30527 46873 274489 1508365 123853 84777 437531 218032 219559 77119 30748 46371 273482 148720 124762 86990 240548 219369 221177 77230 31056 46174 274461 148108 126355 88855 445993 223711 222282 76918 31544 45374 277982 149960 128022 91083 Pe 53302 228520 226892. 76402 31720 44682 283954 150790 133164 92995 su i p Ă p VAȘI RE INI - Tal 392 | 50 778, Fax | 40 0332 440 779. oficeă bodeinvestcom. www. bodoinvest.eom Rey IRI Sand? ]22 VO Capital Sacial 200 Lei 19

Pagina 23

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST pa PR “date rectificate Nota: RI PERI : ; ; numarul cetatenie - romana si i domiciliu la data de 1 iulie a anului de referinta reprezinta persoanelor cu Populatia dupa teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriaie. domiciliu pe in actul da identitate Bl), e: ste adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta (Ci, Domiciliul persoanei sta : cu in e actul E in evidenta organelor administrative ale statului. in stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de asa cum este luata obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu. resedinta determinarea populatiei dupa domiciliu provin din doua tipuri de surse de date: Datele utilizate pentru 1. surse administrathe Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date - Registrul National de Evidenta a Persoanelor: Directia pentru date referitoare la migratia intema, date semestriale; - date semestriale; referitoare la migratia internationala definitiva cu stabilirea domiciliului in Romania - imigranti, - date si renuntari la cetatenia romana, date semestriale. - primiri Directia Generala de Pasapoarte: la migratia internationala definitiva cu schimbarea domiciliului in alta tara - emigranti, date semestriale. _ date referitoare statistice - rezultatele cercetarilor statistice exhaustive privind natalitatea si mortalitatea, pentnu numarul 2. surse nascutilor-vii si al deceselor survenite in intervalul de timp studiat (bazate, la randul lor, pe surse administrative). realizarii de comparatii intemationale, se va utiliza numai populatia rezidenta care se calculeaza conform In scop! ul (Regulamentul nr. 1260/2013 a! Parlamentului European si al Consiliului privind statisticile regulamentelor europene demografie si Regulamentul nr. 205/2014 al Comisiei de implementare a Regulamentului nr. 1260/2013 europene pe statisticile europene pe demografie referitor la defalcare date, termene, revizuiri de date). privind naționale, se poate utiliza populatia dupa domiciliu, aceasta fiind necesara in special pentru cerintele impuse de In scopuri nationala (Legea nr. 273/ 2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, CUG nr. legislatia 63/2010 modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea pentru unor masuri financiare, Hotararea nr. 410/1991 privind stabilirea categoriei judetelor, municipiilor si oraselor). Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași 2.2.3 Economia județului La nivelul județului Iași performanța activității economice poate fi măsurată printr-o serie de indicatori, relativi la cifra de afaceri înregistrată în diverse sectoare de activitate economică, precum și compararea veniturilor obținute. Astfel, la nivel județean, cifra de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, activități ale economiei naționale, se prezintă după cum urmează: pe Cifra de afaceri (milioane lei (RON) Activitatea (secțiuni CAEN Rev.2) prețuri curente) 2008 2009 2010 2011 2012 Total 20133 17212 17325 19669 22495 Industrie extrastivă 22 50 34 32 38 industrie prelucrătoare 3753 3228 3898 4991 6599 Produsția și furnizarea de energie electrică și termică. 46 a47 azi i 54 Și 468 530 gaze, apă caldă și aer condiționat Distribuția apei ; salubritate, gestionarea deșeurilor, 426 419 320 497 455 activități de decontaminare Construcții | 1922 1900 2083 2492 2320 Si Fupravi ne 15 TAȘI ROMÂNIA Tal =40 0332 2440 778. Fax: +40 0332 440 779. afticeța'bodoinvest.com. wenw.bodoinvest. com RO 18156007 J22:2873+2005 Capital Social 200 Lei PR. oi o

Pagina 24

SI Totai cum cea '7 Alte Zugravi Sănătate invățământ Administrație Activități Activități Tranzacții intermedieri informații Hoteluri Transport Comerț Construcții caldă din industrie Agricultură, Activitatea ieilsatariat mediu Sursa: Sănătate prestate Țranzadții intormații Hoteluri Comes BODO de și motocicistelor cu Distribuția și Prodiuoția industrie industrie care: - include Învățământ) Transport, autovehiculetor ne și și decontaminare aer urmează: net referitoare Din Direcția activități și în și și cu: 3, asistență servici profesionale, imobiliare restaurante ridicata apei; și total, numai de ridicata publică financiare comunicații depozitare prelucrătoare extractivă silvicultură (secțiuni lunar, asistență principal imobiliare, restaurante depozitare și INVEST PAȘI. și și condiționat furnizarea la punctul unitățile servicii comunicații și socială și cu salubritate, și pe Județeană și cu apărare; administrative științifice CAEN câștigul de cu socială!) închirieri motocicletelor RONȚÂNTA asigurări amănuntul; de pescuit activități de colective, întreprinderilor activități Strategia și Rev.2) vedere activitate și amănuntul, RO Te: asigurări și tehnice gestionarea energie Statistică de de activități ale salarial al da sociale acivități LR1 +40 repararea Iași poștă repararea 56007 0332 sociale de electrică la și de și Dezvoltare 440 deșeurilor, și economiei nivel dezvoltării, învățământ personale servicii curier din servicii ]22:287522005 sistemul autovehiculelor termică, de sau Locală Fax suport activități la a 40 și de naționale activitate nivelul sănătate public gaze, 199 56 15 1057 826 322 670 9846 Comunei Capital Dâ32 apă la și Soci 240 nivel județului asistență 779 1425 1894 2449 903 1406 942 2478 1806 653 1389 865 911 1199 2401 1008 1075 1120 910 1257 2008 economică. de 196 72 13 958 529 271 525 8481 1526 1803 2058 1004 1542 1259 2387 2140 1260 Iași, socială, Popricani-Perioada e 692 915 1070 1304 2356 1045 1097 1170 969 1310 2009 secțiune o Astfel, 197 15 12 871 524 262 515 7809 bodoinezt 19377 1630 1882 1080 1684 1042 2414 2201 734 1383 1034 1087 1200 2330 1119 1007 1233 1019 1322 2010 serie organizate de ca CAEN, câștigul ca 1339 1596 1776 1238 1584 1108 2650 2729 769 1373 1013 1107 1339 2388 1249 1378 1338 1021 1342 2011 statistică 194 121 12 923 533 303 619 8535 referință se societăți 1430 1825 2021 1173 1550 1287 2572 2567 728 1391 943 1198 1489 2669 1329 880 1414 1051 13741 2012 salarial prezintă relevantă 273 148 14 1172 774 323 709 9277 2015-2020 vestenm 1600 1845 2409 1433 2072 1082 2696 2890 814 1396 1936 1082 1443 2455 1393 1219 1439 1126 1499 2013 nominal comerciale. 21 după este

Pagina 25

III de referință 2015-2020 Dezvoitare Locaiă a Co munei Popri-ani-Perioada 7 Strategia de BODO INVES 1554 1310 1098 1153 1235 recreative 1201 de spectacole, culturale și 807 859 946 1004 petivități 706 760 Alte activități de senicii a Statistică ar Iași PB Direcția Judejeană de Sursa: resursă nu poate fi eficient de teren agricol, această Iași deține o mare suprafață Deși județul următorilor de culturi, datorită influenței fiind scăzută la toate tipurile valorificată, productivitatea altemanța categoriilor de sol, fragmentarea terenului (cu o diversitate pronunțată). factori: calitatea îmbătrânită (mai similare din țară, forța de muncă cu alte unități de sup rafață acestora, în comparație țineretului către centrele urbane; gradul rurală are peste 60 ani), migrarea mult de 28% din populația difio ultăți în realizarea culturilor și creșterea care întâmpină mari de sărăcie a proprietarilor mare agriculturii; instabilitatea și restructu rarea și modernizarea animalelor; lipsa capitalului pentru numeroasele alunecări de teren. eroziunea sotului, Modul în Legii fondului funciar. a luat naștere prin aplicarea Sectorul privat în agricultură întârzierea cu care s-a realizat, funciar fost gândită și pusă în aplicare, Legii fondului a care aplicarea serie de factori perturbatori, respectiv: au generat o = fărâmițarea exploatațiilor agricole; funciare, aceasta apărând cu fondului funciar cu apariția pieței - necorelarea aplicării Legii circulația juridica a terenurilor); în anul 1998 (Legea 5411998 privind întârziere, efectuarea lucrărilor agricole; = lipsa mijloacelor adecvate pentru - blocarea circuitului terenurilor agricole. Fondul funciar, după modul de folosință hectar | 2008 i 2009 | 2010 2044 | 2012 2013 2003 2004 | 2005 | 2005 | 2007 1330 2098 2004 2002 județul iași | 547558 | 547558 547558)54755 aresaga soi esdparsonarsaapare | 547358 | 547558 | 547558 547558 60304802231680455380%17P6008 8802350080 Suprafața totaă 381445 81306[33440; 377658 | 3a0â3? | 380910 380987 | 382081 | Suprafața agricolă din care, ps categerii 2537832557085] de tolasință: 285606p55524|55502 23573 | 234882 | 233313 253491 | 254738 | 253248 53243] 83421 gt Arabită 2540124 4|35434|85230] 8543285414 | 88080 88109 85024 | 58142 [83110 22007 Fășuai 31493 | 85570 | | Bș 22324 23260 | 22003| 220974 9704 | "982" 195052 10647 Fânele 20387 | « | sasag! +0937| 10937 | "689 12293 vai te "2458 2688 | 5000 | 5000 an | 8 442 409 | 5080 | E042 | în proprietatea deținătorilor în reză administrativă. ă: județe reprezintă terenurile aflate Fonclui funciar după modul de folosiniă pe pinjere viticole. 2-0 otiicet : spori, cad nds est cul 0 0332 ax: : +40 0342 34 4-4) 779. officeit bodoinvest.oami Sir. ir. Zugi nr Ș5 S1A5 IAȘI RUACÂNSTA, Roti to - 30 0332 440 Lei Zugrai. ]22:2875:2005 Capital Sucial 200 RO 18156007 [8%] [393 „SR

Pagina 26

Popricani-Perioada de referință 2015-2020 de Dezvoltare Locală a Comunei INVEST Strategia BODO 7 Livezi și pepiniere pomicole. de Cadastru și Publicitate Imobiliară. SURSA: Agenția Națională de 380,3 mii de hectare, ceea ce județului Iași, în anul 2013, era Suprafața agricolă a evidențierea acestui lucru a fost prezentată totală a județului. Pentru 69,42% din supratața reprezintă modul de folosință din perioada 1990-2013. fondului funciar după situația și fânețele sunt în că suprafețele de teren arabil, pășunile tabelul de mai sus se observă Din cu vii și livezi scad continuu. în timp ce suprafețele acoperite creștere, combină exploatații agricole mici producției agricole a județului Iași Structura de organizare a mari și foarte mari, de către auto-consum, cu exploatații agricole juridică, orientate fără personalitate ocupă cea mai concesionării terenului. Culturile care rezultate pe baza arendei sau tip comercial, soarelui. grâu și secară și de floarea țerenul arabil sunt culturile de porumb, mare suprafață din din cauza schimbării formei de proprietate din județ a suferit modificări Structura culturilor agricole porumbul în cantități mari, din cauza sărăciei populației care folosește de la începutul anilor '90 dar și ori în surplus. În plus, fermierii nu au animale și ajunge să fie de multe nemăcinat, ca furaj pentru fi sfecla de zahăr, datorită cotelor impuse O cultură mai profitabilă cum ar șanse mari să opteze peniru de Uniunea Europeană. 111.000 82.000 de ha de porumb, iar în 2005, În anut 1990, în județul Iași se cultivau aproape (DADR), această cultură se află, Agricultură și Dezvoltare Rurală Iași de ha. Conform Direcției de de doar 1% chiar în anii cu cele mai puțin productive, cu o rată a profitului alături de grâu, printre precipitații. fi cele dovedi profitabile pentru fermierii ieșeni ar Conform DADR, culturile care s-ar putea fi utilizată în producția de biodiesel. de rapiță, aceasta putând rurală 2007-2013, populația rurală MADR Programul național de dezvoltare Conform sursei - de 33,7%. Din totalul întreprinderilor în activități non-agricole este cca la nivelui României, ocupată activează în comerț iar 3,5% în activitatea în spațiul rural, 56% mici și mijlocii, care-și desfășoară proceni infim, care variază serviciilor în total în agricultură, reprezintă un sfera serviciilor. Ponderea între | și 2 %a 779. officeră bodoinvest coin. WI bodo m vest. cont ROMANIA. Tel 40 0332 0 778 Fuse +30 0322 440 Str Zugravi. ar 13, IAȘI. Capital Social 200 ci RO 18156007 ]22:2875:2005

Pagina 27

de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO IN VEST Strategia infrastructura de acces ASR , 224 ” A az comunicațiile Infrastructura, incluzând starea drumurilor, aprovizionarea cu utilități, și important asupra dezvoltării în general și asupra stimulării investițiilor serviciile, au un impact Infrastructura are, de asemenea, un impact imedial asupra accesului neagricole în particular. la serviciile de bază, incluzând învățământul și sănătatea. populației este străbătut de o fracțiune de coridor rutier european, Roman - Tg. Frumos cu Județul Iași (E 58) și Iași (E 583). Analizând situația drumurilor publice din județ, se ramificație către Botoșani de vedere cantitativ că județul Iași deține o densitate relativ mare de drumuri, de constată, din punct km/190 km. Județul Iași are un grad bun de acoperire a județului cu infrastructură de aproximativ 43 accesibilitatea necesară, însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la tip rutier ce asigură drumurilor județene și comunale, situație ce determină timpi de deplasare crescuți către nivelul acestea. Drumurile publice, la 31 decembrie 2013 m 2005 | 2006 2007 | 208 | 2009 20%0 Fiidi 2952 | 283 județ iași Ducii = tota 2353 2353 Zas0 2381 2363 24 2370 za 2351 din car Moder-izate ai 414 +01 337 3 Diiiă Lică Căii] 408 Cu imbrăcânni ușoare sutere 573 287 635 65 654 ca? ea 801 126 Din total drumuri paibiice: 4 344 345 347 47 Ei 353 359 380 Drumuri cățiomale?! zincare: ?hderizate 5 315 37 317 317 n? 33 338 34 Du imbrăcămiiny uscare rutiera 2 a 28 23 z3 Ei 23 25 "4 Drumuri județene și comunale 2009 2009 2045 2034 2016 2027 Eiră 2343 2001 Jin slea: 8 EL 84 Eu] să si % se Cu inosăcămire jsaare e.sze 345 £59 Eli [au] 538 s2p 553 sa druteuzitor pubice pe 106 kiap 44 aa 334 Ex 433 Densitatea 430 aa 435 “inclusiv autostrăzi și drumuri europene Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași Reteaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară În ceea ce privește dotarea îehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și de amplasament impun unele restricșii de «reulație. Județul este traversat de una din cele opt magistrale feroviare care facilitează un acces direct și relativ rapid către Iași, Sus Sims ROMI ÎNSA Tar: +40 0332 4-40 778. Fax -40 0332 440 779. offivezi hodoim cstezar, sere besctesizae ost. enim RO 18156097 12212875 2005 Capital Social 200 Lei ÎN. N N

Pagina 28

Sursa: Din 2] 1) "Vagoane „2018 20412 2014 2910 2003 2008 2097 2098 2065 2994 2093 2901 Judațui Sursa: Linii teritorii Din Tosa BODO: anul 2902 2009 1999 Anii ja incisiv Densiatae pile Liră pat n Direcția iași Cu Cu Totsi cu aertiicate Cate: 2004 Direcția care liniile ecartament ora Ș pe douacăi Jucegullași NVEST sunt distanta cu 1000 înâloe larg ecartament FAȘI. Județeană - normal 150 138 162 181 154 193 149 145 159 141 145 145 148 143 174 Tramvaie? Județeană temp îi incluse între ecartament ROMÂNIA de Numărul Strategia și - de șine Statistică ta este îngust Liniile de RO Ter microbuzele Transportul Statistică sfârșitui de 534 8 540 148 206 138 292 2005 140 Iași 269 234 228 231 238 180 135 204 275 164 101 152 186 232 136 Autobuze?) vehiculelor | de 18156097 Iași 1435 Dezvoltare 0332 anului cale în urban mm 138 251 2005 340 - 3222875 778. inventar de ferata Locală Fax” Troleibuza 524 128 145 224 197 209 2002 în a 2005 40 - - - - - - - 28 39 46 46 45 45 39 46 pasageri, | Comunei Capital 0332 s28 12 145 aa 2008 exploatare, la 197 209 440 31 Soc 770. 57979,0 536770 56628,0 52839.0 55059,0 54894,0 Tramvaie la 47939,0 516270 62701,0 34028,0 22930,0 20307,0 25745,0 29819,0 61073,0 528 197 209 200| 31 Popricani-Perioada dle decembrie ctficedi.boduinsest. decembrie sa 120 145 aa 137 200 zr| Pasageri 2013 de com. 84994.0 78056,0 785930 80442.09 835890 598400 583022 49208,5 255280 181485 19833.5 310447 Autobuze (mii) 534 13 145 274 2013 referință 54890 326395 95400 132 ET] zar] waw transportați 534 13 28 224 192 ET) 202 2015-2020 hedoinvest com 19010,0 12511,0 103980 14111,0 Troleibuze 538 129 145 224 137 290 2013 2523,0 8736,0 7530,0 8841,0 - - - - - - -

Pagina 29

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 ODO 72.5 Infrastructura de utilități Localitățile din mediul urban dispun de rețea de alimentare cu apă potabilă, care deservește mai mare parte a populației. Mai mult, o serie de municipii și orașe au beneficiat de proiecte de cea reabilitare/modernizare/dezvoltare a rețelei de apă potabilă finanțate din programul de preaderare ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare). În mediul rural, situația este precară, întrucât numărul comunelor și satelor care dispun de rețea de alimentâre cu apă potabilă este foarte redus, reprezentând 4-6% din totalul acestora. Resursele de apă din rural și sistemele de salubritate publică au un impact direct și imediat sănătății membrilor gospodăriei, în afară de efectul lor potențial exercitat asupra stimulării asupra investițiilor neagricole. Aceste sisteme sunt insuficiente în zona rurală, serviciile asigurate și administrarea fiind de calitate slabă, iar finanțarea deficitară. Canalizare publică și spații verzi, la 31 decembrie 2013 Județul Iași 2005 2006 2007 2908 2009 2010 21 22 203 LocaBtăți cu instalații de canatzare publică (număr) - Total iEI 14 14 14 14 15 1 Hi] 39 din care: municipii ȘI orașe 5 â 5 E] E] 5 Ei E) EI totală simplă a conductelor de canalizare publică SSE 5845 O S21 4039877 O—6952 O—6114 O 3286 6908 unge Suprafața spațiilor vera; în municipii și orașe țha] az 55 sia 35 18 dă 540 5*0 77 Ul Municiaii. crașe. comuna Sursa: Direcția Judejeană de Statistică ași Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor Apă potabilă distribuită consumatorilor Anii - Total din care: (mii m3) pentru uz casnic Județul Iași 1990 114534 40693 1995 87902 683657 2000 73143 38876 2001 61175 36290 2002 59448 34719 2003 56158 32741 2004 54620 30786 2005 44071 24381 2006 43393 23250 Sir. Zupravi pe IS TISE RONÂNTA Tal 5400332 440 778. Fax” - 40 0332 340 779, elicei bodoinvesLe cm. mw. bosloinsesLeon RO 18156007 1227287520005 t'apital Social 200 Lei

Pagina 30

Sursa: ?) din Total 7] număr Sursa: Municipii 203 203 2 20% 2009 2008 2007 2006 2005 204 2003 2002 200 2000 1995 1990 tepi za 8000 Municipii, cara: ieși Direcția Direcția rapa, orașe, municipii județul commune. INVEST Județeană și Județeană sala Tatal comăne, orașe Iași Localități 2 3 E 2 2 E a 2 2 1 15 1 % 14 3 7 ee i RURIÂNIA de de i Locatități Strategia sate. în Statistică Statistică *? în 2013 2012 2911 2010 2009 2008 2007 de RO Te care li care Car Rețeaua Sursa: Iași se municipii din și se 2 5 2005 Iași și care: număr) Dezvoltare orașe și Direcția distribuie 5 3 : : 3 3 5 3 a Pi 3 3 3 3 3 3 2 3 2006 volumul Județeană Locală 25354 42644 43138 43465 43674 43582 42866 a 2 2 2007 energie gazelor de Ia - simplă Fă Comunei stărșitul Lungiea Statistică 2 2 2008 termică, s553 9324 2568 8335 8250 8178 7503 Baa 6322 807,4 5409 5165 503 468,2 3203 2185 anului conduce naturale - Iași la e ȚI 2 2 2009 31 ineaje Popricani-Perioada ie distribuite 15097 24435 24524 24697 24702 24340 24016 2 2 2018 decembrie bodoiiest.e de Tora 2 2 2011 vo6e4 20isea 292077 36055 rasi 290442 250274 320433 340620 30538 354580 250028 237027 205144 302042 asooz4 2013 referință are (mem pazei 2 2 2012 n bexloinvest în 2015-2020 dt peatrt: care: 2 2 2013 se4z1 ganza 97742 94661 ga70: Dai 75414 19267 70672 7oe4 12411 12283 136613 casnic i cer Seesă 99047 444 a i ) )

Pagina 31

L_ el INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BOD O Rețeaua de distribuție a apei potabile iași 2005 2008 2007 2008 2008 Piu] 2014 02 2013 audețet Locattâți 9 ex instalații de aliseptara ct „apă potabită taumărt — 1a sfârșit anului Total, din care: 48 Ea] 52 54 s? Ei 5ț 32 s municipi și srașe 5 3 3 5 5 3 3 3 5 mea totală simpgă a rețeiei de distribuție a apei potabile re i 11850 11973 0212443 13253 13397 14033 14283 16423 1076.8 —4a sfârșitul anului DI 9) dduaicipi. orașe, cemtine. sate. Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași 2.3 Comuna Papricani 2.3.1 Istoria așezării Atestarea documentara a satului Popricani dateaza din 1476, in timpul domniei lui Stefan cel Mare. In Uricul din 22 mai 6984 (1476), domnitorul intareste vanzarea satului Popricani numit seliste, facut de catre pan Stefan pitarul, nepotul lui lacus vestier, lui pan Musat vornicul pentru suma de 100 zloti, tataresti. Aflam din acest document despre asezarea satului Popricani: pe Jijia, intre Posadnici si Camniceni, la Tihova, Actuala Comuna Popricani este formata din fosta comuna Vanatori si Comuna Popricani, denumirea actuala a comunei datand din 1934. 2.3.2 Satele comunei Popricani Popricani este o comuna aflata in partea de est a judetului Iasi. Teritoriul ei se incadreaza morphologic in unitatea Campia Moldovei, Depresiunea Jijiei. Este formata din satele: Popricani, Rediu - Mitropoliei, Tipilesti, Moimesti, Cotu — Morii, Vanatori, Vulturi, Cuza — Voda si Carlig. Actuala comuna Poricani este formata din fosta comuna Vanatori si comuna Popricani, denumirea actuala datand din 1934. Satul Popricani este o asezare veche si nu se cunosc datele precise ale formarii ca asezare, dar se poate banui ca, la inceputul secolului a! XVII — lea satul exista ca asezare. În acest sens se mentioneaza: “Deci in seara de joi, 22 noiembrie, Nicoara Potcoava a trecut Prutul si la 23 noiembrie, vineri, privighetorii sai au suit cu repeziciune dealul Popricanilor” Mai tarziu, despre Porpicani ca asezare sunt marturii orale. In acest sens aratam ca mosierul Dimitrie Pascanu a zidit, în anul 1812, biserica din sat, care este si astazi. Tot mosierul Pascanu a adus la curtea sa oameni cu diferite indeletaiciri, precum: schelari, fierari bucatari, etc. Acest lucru este Str 7 tai nr 15 IAȘI. ROSTÂNTA. Tel 40 0332 00 778. as =40 0332 440 779. ut odoinvesi com. uree Bostois eso RO 18156097 123;2875.2U05 Capital Social 200 Lei

Pagina 32

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO entat de faptul ca si astazi, in comuna sunt multe familii cu numele de Bucataru, Chelaru, argumi etc. Actuala sosea lasi — Bivolari era o principal artera comerciala, ce lega nordul Moldovei Fiezaru Iasi. Negustorii care veneau din nord, dupa urcarea dificila a dealului Popricani, se opreau în drum de Iasi platoul unde este asezat satul. Astfel, acestei asezari, unde faceau “poprire” negustorii, i spre pe dat numele de Popricani (de la cuvantul “poprire”). s-a Satul Rediu Mitropoliei este, la fel, un sat vechi. Aici, Mitropolia Iasi a avut un teren cu o rediu, si o biserica ridicata din lemn, din care astazi a mai ramas piatra de temelie. Ca padure, asezare, s-a format prin trimiterea de catre Mitropolie a unor oameni pentru paza si diferite munci, de unde si numele de Rediu (padure) Mitrolpoliei pastrat pana astazi, Tot din marturii orale se stie despre Zipilesti ca terenul pe care este asezat ar fi apartinut boierului Pascanu. Acesta ar fi vandut terenul unui alt mosier, Filipescu, care a adus lipoveni pentru munca pe mosie. Pentru acestia, in timpul muncii, unu lucru obisnuit erau tipetele, de unde se presupune ca vine si denumirea satului de Tipilesti. Despre satul Moimesti nu se cunosc prea multe lucruri, dar ar fi important de amintit ca un mosier, pe nume [lie Stroici, a cumparat terenul, unde este actualul sat, de la mosierul Pascanu. Acesta ar fi adus oameni din Bucovina pentru lucrul pe mosie. Satul Cotu Morii este o asezare mai nova, infiintata dupa Primul Razboi Mondial, cu ocazia improprietaririi din 1920/1921, cu care s-a hotarat vatra de sat pentru oamenii din Popricani, care nu aveau locuri de casa. Satul a luat numele de Cotul Morii dupa locul cu acelasi nume (aici ar fi existat o moara situata in cotul soselei Iasi — Sculeni, de unde vine si numele de Cotul Morii). Denumirea satului Vanatori, probabil, initial a fost Vanatorii Curtii, deoarece locuitorii, în schimbul scutirii altor obligatiuni de catre Curtea Domneasca, trebuiau sa procure vanat pentru aceasta. În ceea ce priveste anul in care satul a fost infiintat, nu exista informatii. O monografie a satului Carfig, intocmita în anul 1938 de catre elevii Scolii Normale Vasile Lupu din asi, arata ca, din discutiile cu cetatenii, s-au desprins mai multe versiuni despre originea acestui sat si despre formarea lui, Unii afirma ca, în urma cu mult timp, cand era un sai cu numele de Vadul lui Yoda, in rasaritul Iasului, aproape de oras, din cauza unor alunecari de teren, casele s-au daramat, iar gospodarii au plecai. Daca unii s-au oprit in satele vecine, altii s-au asezat pe teritoriul actualului sat. Astfel, se pare ca acest sat a fost infiintat inainte de Cuza Voda, iar marturia nu este Str Zig n 15 IAȘI ROMÂNII Tot 4008 ax —4i10332 449 779 officera bedeinvest.cam. www. hodloinvest com RO 18156097 2005 4 'apital Social 200 Lei

Pagina 33

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO Unii gospodari, insa, pretend ca numele ar veni de la dealurile din apropiere, asezate in forma exacta. de carlig. Un sit sat component al comunei Popricani este satul Cuza — Voda. Conform unor marturii se crede ca a fost infiintat dupa 1888, ca un ecou al rascoalelor taranesti, denumirea venind probabile, la numele Domnitorului Al. |. Cuza, cel care a facut prima reforma prin care s-au eliberat si de improprietarit clacasii. Acest sat, pana in anul 1927, a facut parte din comuna Aroneanu, ulterior fiind atribuit comunei Popricani. 2.3.3 Geografia comunei Popricani Popricani este o comuna aflata în partea de est a judetului lasi. Teritoriul ei se incadreaza morfologic in unitatea Campia Moldovei, Depresiunea Jijiei. Este i formata din satele: Popricani, Rediu — Mitropoliei, Tipilesti, Moimesti, Cotu — Morii, Vanatori, Vulturi, Cuza — Voda si Carlig. Suprafata administrativa este de 6.926 ha, din care 5.196 ha constituie teren agricol (arabil, pajisti, vii), iar 1.066 ha teren neagricoi (paduri etc.). Este situata la N — NV municipiului Iasi, la 19 km distanta de centrul acestuia si se invecineaza cu satele Camiceni si Tiganasi, la vest cu lepureni, la est cu Victoria, iar la sud cu municipiul lasi. Comuna Popricani se incadreaza in partea aproximativ central — estica a Platformei Moldovenesti, în sud — estul Campiei Moldovei, unitate ce are aspeci de platform, apartinand Piatformei Est — Europene. In alcatuirea acesteia se evidentiaza cele doua elemente structurale specific: unul inferior, cutat, ce constituie soclul, corespunzand etapei în care spatial Plaiformei Moldovenesti a evoluat ca arie labila; altul superior, cuvertura, corespunzand etapei in care a evoluat ca domeniu stabilizat (L. lonesi, 1994). Pesticularitatile lito - siratigrafice, aferente comunei Popricani, sunt subordinaie ariei Campiei Moldovei si respecta, în linii generale, ansamblul morfo — structural al acesteia. Formatiunile din soctul Platformei Moldovenesti, care se intalnesc în fimdamentul comunei, au Sie Pus, ut 35, TAș ROMTÂNIA Tel: -4U 0332 410 778. Fax: 40 0332 440) 779, olt iâ hodeinicest. com, ti seta hassan est. com RU 15156097 422:2874:2005% Capital Social 200 lei

Pagina 34

i Ii INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO varsta precambriana. Ele sunt reprezentate prin sisturi cristaline, predominani gnaise sericitizate, cu intruziuni de granite si granitegnaisice. Teritoriul comunei Popricani se incadreaza morfologic in unitatea Campia Moldovei, Depresiunea Jijiei. Relieful se prezinta sub forma de interfluvii largi, ocupate de campii ce sunt marginite de platouri intinse si versanti cu diferite grade de inclinare. Pantele versantilor au înclinari cuprinse intre 5* - 25* si sunt adesea afectuate de procese de eroziune ori alunecari de teren. Formele representative ale comunei suni cele de siroire, fluviatile, si mai ales alunecarile de teren. Formele de relief realizate prin siroire sunt raspandite pe locurile in panta si despadurite sau suprapasunate, cu deosebire in arcalele mai inalte. Vorbim aici de torenti, rigole si ogase isolate sau foarte dese, cand imbraca aspectul de “pamanturi rele”. Relieful fluviati! se remarca prin vai largi, cu panta longitudinala mica, cu lunci mlastinoase sau foarte uscate si cu tacare in perioadele de seceta. Interfluviile au suprafete plane sau usor bombate, Zonele cu cel mai mare risc de producere a alunecarilor de teren sunt, in general, in proximitatea arealelor cu locuinte, acestea fiind identificate in: satul Tipilesti, satul Popricani — zona extravilan, satul Moimesti, satul Cotu Morii — zonaextravilan, satul Cartig. 2.34 Clima Clima este temperat continentală cu caracter stepic datorită microclimatului din Șesul Jijiei, temperatura medie anuală este de +9,6 grade C, cantitatea de precipitații anuală este cuprinsă între 400 si 450 mlâAnp. La nivelul comunei Popricani, dinamica atmosferei sufera o serie de modificari. Una dintre acestea consta in faptul ca vanturile circulatiei generale si regionale, la trecerea peste localitati, isi modifica atat viteza, cat si directia. Aici, iarna îsi face simtita datorita maselor de aer arctic prezenta continental, iar vara se simte influenta anticiclonului azoric. Transportul aerului atlantics est se pre face lent, ajungand în aceasta zona uscat si cald. Masele de de atiantica redus aer origine au un prad de umiditate, iar sub influenta suprafetei subiacente modificari se produc termodinamice, generand innorari si procese meteorologice cu timp redus de manifestare. lemperatura aerului reprezinta elemental climatic dintr-o regiune influentata de o serie de „ Un cal principal avandu-l radiatia solara, ea prezentand si variatii spalio — tesuporale, respectiv: latitudine, altitudine, circulatia generala a maselor de condiții fizico — geografice aer, locale locale si si rasi regionale Influenta _ NIIR . Pa etc. acestor factori si variatiile valorilor temperaturii aerului in zona SIP ÎN Ziar firii a ne ia IS e ma pa - 0 Fax: 3 -- re TAȘI RONLÂNIA. Tel 740 0332 440 778. 406 0332 140 779. urii om. u ura: bodeint ese cam RO 18156U97 122 2875:2005 Capital Social 200 Li

Pagina 35

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO | NVEST indica o clima temperat — continentala cu nuanta excesiva. Comuna este deschisa comunei influentelor climatice continentale estice, ele remarcându-se prin amplitudini termice accentuate. 2.3.5 Rețeaua hidrografică comunei Popricani | se afla raul Jijia, paraul Cacaina si afluentii lor, care au un Pe teritoriul torrential. Cand sunt perioade ploioase, afluentii torentiali produc viituri, malurile se character erodeaza, taluzele se prabusesc etc. Se remarca si izvoare de pania, care siroiesc pe versanti si numeroase eroziuni, spalari la suprafata sau in substrat etc. provoaca Pe langa raul Jijia, pe teritoriul comunei Popricani regasim si Balta Teiva — Visina, avand o adancime medie de 2 m si adancime maxima, pe alocuri de 5, m. Aceasta nu are litoral si nici profundal. Baltile au fost brate sau coturi ale Jijiei, iar sursele de alimentare sunt precipitatiile si izvoarele subterane. Oscilatiile negative sunt provocate de consumul local si de evapotranspiratie. 2.3.6 Vegetația și fauna Vegetatia comunei Popricani este alcatuita din stepa la altitudinile de pana la 80 m, urmand la altitudini putin mai mari o intindere cu vegetatie de silvostepa, vegetatia forestiera fiind reprezentata de padurea de Quercinee, ce are, de asemenea, o intindere semnificativa. La nivelul cel mai coborat al reliefului de pe Valea Jijiei, pana la altitudini de 70-80 m, conditiile fito — pedo — climatice sunt, asa cum am mentionat anterior, caracteristice stepei. Speciile representative sunt: pirul (Agropyrum cristatum), negara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana), paiusul (Festuca valesiaca), iar pe terenuri degradate apar asociatii de firuta (Poa bulbosa), pir gros (Cynodon dactlon), obsiga (Bromustectorum). Intre cca 80 si 150 m, spatiu altitudinal in care se incadreaza cea mai mare parte a bazinului, sunt prezente conditiile bioclimatice tipice de silvostepa. Ca specii representative enumeram: arbusti est — continentali (voniceriu pitic — Evonymus nana, migdalul pitic — Amygdalus nana, caragana — Caragana Jiutex) si arbusti termofili sudici (scumpia — Cotinus cogeyaria, verigariu — Rhamnus tinctoria). Pe versanții erodati apar pajisti si asociatii secundare, alcatuite din specii stepice, iar pe cei degradati prin pasunat intens, grupari de obsiga, pelinita, laptele - cainelui si multe alte plante ruderate. Culmile ce depasesc 180-200 m, cu sectoare forestiere mai frecvente, marcheaza tranzitia intre silvostepa si zona forestiera propriu — zisa. Sara că PAȘI. ROMÂNIA Tel: 40 0332 4430 778. Fast - 40 0332 HU 770, ollicetă bosdoinvesteori vw Desloini ss essri RU 18156097 ]22:2373.2003 Capital Social 200 | ei (53) 8 „a PER

Pagina 36

BODO INVEST Strategia de Dezvoitare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Vegetatia din Lunca Jijiei este reprezentata prin formatiuni vegetale natural de pajisti si padure, specific solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Aici, umezeala relative este mai crescuta, iar fenomenele hidrometeorologice (roua, bruma, ceata) au o frecventa mai mare. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile, reprezentate prin graminee precum firuta (Poa pratensis), paisul (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus eyparias), trifoi (Trifolium repens), pir tarator (Agropyrum repens) (Angela Lupascu, 2004). Vegetatia palusira (de mlastini) apare si ea in mici areale disjuncte, localizate in microforme negative de relief, cu inmiastiniri permanente sau prelungite. Ele sunt mai frecvente in lunca raului Jijia. Excesul de umiditate se datoreaza fie apelor stagnante la suprafata (provenite din precipitatii sau inundatii), fie apelor freatice superficiale. Vepetatia palustra este formata din asociatii de plante higrofile (iubitoare de umiditate) si hidrofile (care stau numai în apa). Speciile higrofile mai comune sunt: rogozul (Carex riparia, Carex vulpina etc.), pipirigul (Scirpus silvaticus, Sciprus lacustris, Bolboschoenus maritimus), rugina (Juncus effusus), papura (Typha latifolia, Typha augustifolia), stuful (Phragmites communis), la care se asociaza mana apei (Glyceria plicata, Glyceria fluitans, Gliceria aquatic), lacramita (Catabrosa aquatic), pipirigut (Heleocharis patustris), tataneasa (Symphytum officinale), rachitanul (Lzctrum salicaria), coada calului (Equisetum palustre), izma broasiei (Alisma ganium ramosus, S. negrectum), stanjenelul de balta (iris pseudacorus) ete. (Vasile Bacauanu et ali, 1990). Vegetatia lemnoasa este alcatuita mai ales din esente moi, ca: salcie (Salix alba), plop alb (Populus alba), catina rosie (Tamarix ramosisimd). Vegetatia palustra (balta) este reprezentata prin: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Typha latifolia), stuf (Phragmites communis), coada calului (Equisetum arvense), izma broastei ( Mentua aquatic), sageata apei (Sagitaria sagitifolia). În ochiurile de apa se intalnesc: lintita (Lemna triscula), iarba broastei (Hydrocharis morsus — ranac), broscarita (Potamogelon natans), nufarul (Nymphaea alba). In zonele mai inalte ale comunei Popricani sunt, asa cum am mentionat anterior si paduri de Quercince. Cele mai representative sunt: stejarisuri (edificatory Quercus robur), cerete (Quercus Cerris), granite (Quercus frainetto), gorunete (Quercus petraea) si fagete (Fagus sylvatica). Speciile edificatoare enumerate nu se gasesc in stare pura. ele asociindu-se cu numeroase specii de foioase: Carpen (Carpinus betulus), paltin de campie (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), ulm î pr IS IAȘI ROMÂNIA Te: =10 0932 440 i 0332 48 779. oftică hodotuvesi com. A Aw,boduiniest cun RO I8tâ6097 ] 05 Capital Social 200 Lu [95 (8

Pagina 37

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST foliacea), mesteacan (Betula pendula), tei (Tilia cordata), cires salbatec (Cerasus avium ) (Uimus (Angela Lupascu, 2004). Stratul subarborescent si arbustiv din aceasta zona este constituit din mai multe specii: (Acer campestre), gladis (Acer tataricum), mar (Malus silvestris), par paduret (Pyrus jugastru pyrastes), paducei (Crataegus monogyna), alun (Corzlus avellana), corn (Cornus mas), sanger sanguines), caprifoi (Lonicera xylosteum), lemnul — cainesc (Ligustrum vulgare), macies (Cornus canina) etc. Stratul ierbos din acest perimetru are flora mai diversa: paius flexnos (Rosa (Deschampsia flexuosa), firuta de padure (Poa nemoralis), ghiocei (Galanthus nivalis) etc (A. Lupascu, 2004). Ca si in alte regiuni ale tarii, invelisul vegetal spontan din comuna Popricani a fost inlocuit masura cresterii numarului de locuitori din zona si a perfectionarii tehnicii, cu domenii treptat, pe cai de comunicatie, noi vetre de sat etc., incat se mai pastreaza o mica parte din teritoriu. agricole, Acest a fost mult amplificat in ultimii ani. Asadar, padurea care acoperea o suprafata mult mai proces extinsa si-a restrans aria semnificativ din cauza defrisarilor. Un roi important l-a avut si pasunatul animalelor. Acestea, pe langa ierburi, consuma frunzele si lastarii tineri, baiatoresc si creeaza luminisuri, poteci etc, determinand conditii improprii pentru regenerarea naturala a padurii. Aspectele mentionate afecteaza serios echilibrul natural, favorizand inmultirea plantelor toxice si de slaba valoare furajera, introducerea pe scara larga a plantelor ruderale (buruienilor). Intrucat plantele toxice si ruderale compromit cel mai mult valoarea pajistilor, vor fi enumerate în continuare cele mai daunatoare si mai des intalnite. Principalele plante toxice sunt: matraguna (Atropa belladonna), macul (Papaver rhoeas), marul lupului (Aristolochia clematites), coada calului (Equisetum sp.), mana apei (Glyceria fluitans), stanjenelul (Iris sp.., sapunarita (Saponaria officinalis), pelinul (Artemisia sp.), loboda (Atriplex sp.) etc, Plantele ruderale mai frecvente in pajisti sunt: urzica (Urtica urens), urzica moarta (Unica dioica), laptele cainelui (Buphorbia sp.), piciorul cocosului (Ranunculus scelaratus, Ranunculus repens), scaiul (Eryngium vulgare, Echium rubrum), talpa gastei (Leonoms cardiac), hrustur (Arciiurm lappa), spin (Carduus acanthoides), palamida (Cirsium arvense). papadia (Taraxacum officinale) etc. Unele dintre acestea, dar si alte specii nementionate au invadat terenurile de cultura, unde. din cauza rezistentei lor la lucrarile agricole obisnuite, pun probleme. 13, PAȘI RORGÂNTA Tok: - 40 0332 440) 778. Fax: 40 0332 440 779. nfficetă bodoinvest zen, sere Peace st com 3 18156007 122287â2005 Capital a a

Pagina 38

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO Fauna silvostepei si stepei a avut foarte mult de suferit de pe urma activitatilor umane, devenind, in timp, mult mai saraca. Mamiferele cele mai representative sunt din grupul razatoarelor: popandaul (Citellus citellus), catelul pamantului sau orbetele (Spalax leucodon), soarecele de stepa (Sicista subtilis), soarecele pitic (Micromzs minutus), soarecele de camp (Microtus arvalis), soarecele de misuna (Mus musculus spicilegus), sobolanul de camp (Apodemus agrarius), harciogul (Critecus critecus). _ In asezarile omenesti din zona se dezvolta in numar mare soarecele de casa (Mus musculus musculus) si sobolanul de casa (Rattus norvegicus). Foarte raspandit este si iepurele de camp (Lepus europaeus), caruia i s-a adaugat iepurele de vizuina (Oryctolagus cuniculus). Pasarile caracteristice sunt prepelita sau pitpalacul (Coturnix coturnix) si potamnichea (Perix perdix). Mai numerose sunt urmatoarele specii: fasa de camp (Anthus compestris, Anthus pratensis, Antbus trivialis), prigoriile, grauri, ciocarliile, presurile, cintezele, porumbeii, gugustiucul, turturica, cucul, pupaza, ciocarlanul, sticletele,caneparul, pietrarul, maracinarul (Saxicola rubetra, Saxicola torquata), silvia (Sylvia curruca, Sylvia communis). Nu uitam de cunoscutele ubicviste: vrabiile, ciorile, randuneiele. Sitarul (Scolopax rusticola) poposeste si în silvostepa acestei comune. Reptilele au ca principali reprezentanti: vipera de faneata (Vipera ursini rakosiens), sarpele de casa (Natrix natrix), sarpele — de — balta (Natrix tessellala), soparla de camp (Lacerta agilis). Amfibiile sunt reprezentate prin buhai de balta (Bombina bombina) si broaste (Rana ridibunda, Rana esculenta, Bufo viridis, Pelobates fuscus). Dintre nevertebrate se impun, cu populatii numeroase, diverse grupe de insect, mai alesorthopterele (cosasi, greieri, lacuste) si coleopterele (indeosebi scarabeii), Fauna din padurea de quercinee si-a restrains si ea foarte mult arealul si numarul, din cauza reducerii suprafetei padurii. Dintre mamifere sunt bine reprezentate suidele (Porcul mistret — Sus scrofa), canidele (lupul — Canis lupus, care a ajuns de o densitate foarte redusa), vulpea (Canis Yulpes), care este în numar tot mai redus din cauza combaterii brutale, omitandu-se rolul ei in prea echilibrul eco — systematie. Mustelidele sunt bine in forestiera reprezentate aceasta zona prin: hermelina (Mustela ermine), nevastuica (Mustela nivalis), dihor de (Mustela putorius), jder piatra (Mares foina), Rozatoarele caracteristice zonei sunt: veverita soarecele (Sciurus vulgaris). scurmator (Clethrionomys glareolus), soarecele de padure (Apodemus szlvaticus). O frecventa apreciabila o au și iepurii (Lepus europaeus). Str Fier m Isa ROMÂNIA, ASI. Tel: -40 0332 440 778. Pas: 140 0332 440 779. otticedbodoimvest com. sr w hacainvest.cum RO 18156097 J22 2875-2005 Capital Social 20U Lei n

Pagina 39

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST Psarile se gasesc in numar destul de mare si din grupe sistematice variate. Sunt: ciocanitoarea major), ciocanitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocanitoarea mica mare (Dendrocopos minor), cucuveaua (Athene noctua), huhurezul mare (Strix uralensis), mierla (Turdus (Dendrocopos privighetoarea (Luscinia luscinia), ciocarlia (Alauda arvensis), turturica (Streptopelia turtur), merula), cioara (Corvus frugilegus), uliul pasarar (Accipiter nisus). Cu frecventa semnificativa intalnim: cucul (Cuculus canorus), pupaza (Upupa epops), graurul vulgaris) etc. Foarte comune sunt, si in aceasta padure, ubicvistele: vrabia (Passer (Sturmus domesticus, Passer montanus), randunica (Hirundo rustica), lastunul (Delichon urbica). Reptilele au putine specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagra (Vipera berus), sarpele de padure (Coluber longissimus), sarpele de alun (Coronella austriaca), naparca (Anguis fragilis colchicus), gulterul (Lacerta viridis) etc. Litiera padurilor si scoarta copacilor sunt populate de numeroase nevertebrate: gasteropode, miriapode, pseudoscorpionide, paianjeni etc, Dintre insescte, o contributie importanta la igiena o au carabidele si furnica rosie (Formica rufa etc.) care se hranesc cu larve, omizi si alti padurilor daunatori (Vasile Bacauanu et all, 1980). 2.3.7 Protecția mediului Pe teritoriul comunei Popricani nu exista sursa majore de poluare si degradare a mediului, poluarea producandu-se la nivel scazut in special prin deversarile ce se fac in cursurile de apa a produselor biologice din gospodariile populatiei. Lipsa spatiilor amenajate pentru depozitarea reziduurilor menajere care nu pot fi distruse în gospodariile populatiei a determinat in timp aparitia unor depuneri necontroloate de gunoaie de-a lungul apelor sau la marginea satelor. Poluarea aerului cu pulberi si gaze reprezinta o cauza de impurificare a solurilor în mod indirect, prin depunerea pulberilor si gazelor eliminate initial in atmosfera. Sursele de poluare a aerului sunt naturale ( procesele fiziologice ale oamenilor si animalelor, pulberile de sol, substantele organice si anorganice, incendierea maselor vegetale, descompunerea materiilor organice vegetale si animale) sau antropice ( arderea combustibililor solizi, traficul auto, industria alimentara, depozitarea si conservarea alimentelor, prelucrarea lemnului, activitatea agricola si zootehnica). in privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poate aprecia ca emisiile sunt reduse, Sir Zaza ur IS IAȘI ROMTÂNIA. Tel up 32 340 778. Fax: 400332 440 779. ofticeiă boduiavest.coin. www. Bodoinvest.eam RO 18150097 122:2874:2005 Cupital Social 200 Lei

Pagina 40

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO 2.3.8 Ulilizarea terenurilor Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe forme de proprietate no Categoria suprafeței Ha. Procent
Suprafața totală a exploatației agricole5378.88L00%
Teren arabil3195.3159,40%
Gradini familiale148.61277%
Pășuni și fânețe1818.2433,80%
Gulturi permanente105.301,96%
Suprafata agricola neutilizata28.319,53%
Suprafața împădurită7.930,15%
Suprafețe ocupate cu clădiri, curți, drumuri, cariere etc.73.371,36%
Heleștee, iazuri, bălți1,610,03%
: 2 : b i o : a i e | ; - ? j g ” 4 h i Sursa: Direcția județeană de statistică lasi 1.36% 1.36% 0.03% £ & j ) a Teren arabil = Gradini familiale » Păsuni și fânețe Culturi permanarre icoia neutitizara n Suprafete acunare cu ciăzit se rii crumuri, rariare arc Si. Zugtavi ar 15 TAȘI. RONSÂNIA Tel: 210 0332 140 778, Fax: 40 0332 140 770 bodoinesi. officefibodoinvest coun, ww. com RO 18156097 7227287520805 Capital Social 200 Lei

Pagina 41

de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 INVEST Strategia BODO 313.9 Economia Locală concentrați doar 0,3% din agenții economici activi din punct de În comuna Popricani sunt la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistrați doar 38 de agenți vedere economic, economici cu formă juridică de societăți cu răspundere limitată și 1 economici activi, 37 agenți societate pe acțiuni. | la numărul de locuitori din comună, se înregistrează o densitate de doar 4,7 agenți Raportat activi la 1.000 de locuitori. valoare mult inferioară nivelului metropolitan (31,8 agenți economici | economici activi / 1.000 locuitori). activi la 31.12.2012, din comuna Popricani, au obținut o cifră de afaceri Agenții economici mii RON, adică doar 0,1% din cifra de afaceri obținută în Zona Metropolitană Iași. de 10.828,0 medie economic activ din comuna Popricani este de 540,9 mii Cifra de afaceri per agent inferioară valorii de la nivelul Zonei Metropolitane Iași de 940,9 mii RON/ agent economic activ, RON/agent economic. domenii economice din comuna Popricani, după cifra de afaceri obținută în anul Principalele economici activi din punct de vedere economic, sunt: comerțul, industria 2012 de către agenții prelucrătoare, construcțiile și agricultura. nivelul comunei Popricani erau înregistrați 248 salariați în anul 2012, conform datelor La de Statistică, reprezentând 0,2% din numărul mediu al salariaților de furnizate de Institutul Național la nivel metropolitan. numărul de salariați s-a majorat cu 2,1%, în anul 2012. Perioada 2009- Față de anul 2005, 2011 perioadă de criză pentru forța de muncă din județul și Zona Metropolitană Iași, a reprezentat o mai drastice scăderi. La nivelul comunei Popricani numărul acestora a evoluat înregistrându-se cele din anul 2010. de anul precedent, în anul 2012, numărul de salariați din comuna negativ Față Popricani s-a diminuat cu 38,5%, Comerț activitate din comuna Popricani realizează 52,5% din cifra de Firmele ce au ca - comerț - afaceri de la nivelul comunei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice. de afaceri în comerț de firmele din comuna Popricani, în anul 2012. Totodată, cifra obținută reprezintă doar 0,3%, din cifra de afaceri obținută în sector la nivelul Zonci Metropolitane Iași. Sir, Zugrasi. 15 ROMÂNIA. Tel 3 6332 440 778, Fast 40 0332 440 779 office hudoinvestcom, ww, bodoinvest con pr EAȘI RO 18156007 ]22,2875.2005 (Capital Social 200 Lei

Pagina 42

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 În Zona Metropolitană Iași, sectorul comerțului se bucură de o rețea comercială extinsă, prin prezența. hipermarket-urilor, supermarket-urilor și centrelor comerciale de renume, localizate în special în municipiul Iași, dar care atrage clienți atât din localitățile Zonei Metropolitane cât și din alte localități ale județului Iași și regiunea nord est. Construcții Firmele din sectorul de construcții au realizat 9,7% din cifra de afaceri în anul 2012 obținută la nivelul comunei Popricani, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice. În comuna Popricani, în cursul anului 2005 s-au finalizat 15 locuințe, iar în anul 2012 s-au finalizat 23 de locuințe, ceea ce reprezintă 2,0% din totalitatea locuințelor finalizate în Zona Metropolitană, în ultimul an analizat. La nivelul Zonei Metropolitane Iași s-au finalizat 9.532 locuințe noi în perioada 2005-2012, din care 74,6% s-au finalizat în perioada 2008-2012. Perioada 2008-2009 a reprezentat o perioadă înfloritoare pentm sectorul imobiliar, fiind finalizate 1.494, respectiv 2.181 locuințe noi, la nivelul Zonei Metropolitane Iași. Turism Potrivit datelor oferite de Instituitul Național de Statistică în comuna Popricani, există o singură pensiune agroturistică, în anul 2012. Comuna Popricani are o capacitate de cazare turistică de 2! de locuri, reprezentând 0,7% din totalitate locurilor de cazare de la nivel metropolitan și 7,8% din cele ale comunelor ce alcătuiesc Zona Metropolitană. În comuna Popricani s-au înregistrat 468 de sosiri ale turiștilor, în anul 2012, continuându-se tendința descendentă din ultimii ani. În perioada 2005-2012, număru! de turiști sosiți în comuna Popricani s-a diminuat cu 16,6%, conform datelor oficiale. Raportat la numărul total de sosiri ale turiștilor din Zona Metropolitană Iași (172.386). dar și a celor din județul iași (185.946) comuna deține un procent de 0,3% atât din Zona Metropolitană Iași, cât și din județul Iași Numărul de înnoptări în comuna Popricani a fost de 1.634 înnoptări, în anul 2012, în scădere față de anul 2005, când s-au înregistrat 1.375 înnoptări turisice. Str, Zori me 15. IAȘI ROMÂNIA Tel +40 0332 440 778, Fax: 240 0332 440 779 ol ctă bodoin est cot. sure, beieinv es con RO 18156097 122:2875;2005 Capital Social 200 Lei 39

Pagina 43

de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 INVEST Strategia BODO funciar comunei Popricani era de 6.858 ha, în anul 2012, potrivit datelor Suprafața fondului a de Statistică. Din totalul suprafeței fondului funciar al Zonei famizate de Institutul Național Popricani reprezintă un procent de 6,1%, iar din totalul Metropolitane ași (110.969 ha), comuna județului Iași (547.558 ha) reprezintă 0,7%. suprafeței ale comunei Popricani, reprezintă 78,7% (5.399 ha) din suprafața totală a Terenurile agricole suprafața agricolă a Zonei Metropolitane Iași și 1,4% din suprafața agricolă a comunei, 7,3% din județului Iași. ale comunei Popricani, în anul 2012, reprezintă un procent de 210% Terenurile neagricole (1.459 ha) din suprafața totală a fondului funciar. datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, terenurile arabile din comuna Conform de 3.509 ha și reprezintă 65,0% din suprafața terenurilor agricole, pășunile Popricani au o suprafață 25,0% (1.350 ha), fânejele 9,3% (502 ba) și viile 0,7 % (38 ha). reprezintă culturi din comuna Popricani sunt cele de porumb, floarea soarelui, grâ și Principalele plante de nutreț, sfeclă de zahăr și cartofi, potrivit DADR Iași. secară, legume, din cultivate cu principale culturi sunt ocupate cu porumb, 18,0%. cu: . 60,1% suprafețele 4,2% cu legume, 2,8% cu plante de nutreț, 1,9% cu sfeclă floarea soarelui, 11,9% cu grâu și secară, de zahăr și 1,1% cu cartofi, în anul 2012 în comuna Popricani. AGRICULTURA locuitorilor comunei a fost dintotdeauna și a rămas agricultura, unde și Activitatea de bază a astăzi este ocupată cea mai mare parte a forței ds muncă. modeste chiar au scăzut la o serie do culturi, la care pe lângă cauzele Producțiile se mențin sau subliniate mai adaugă : folosirea de către mulți agricultori a semințelor neselecționate, sus se nefolosirea mai mare parte din suprafață a îngrășămintelor chimice și a substanțelor pentru pe cea neutilizarea întregului fond funciar, în condițiile în care prețurile lucrănlor combaterea dăunătorilor, mecanice nu pot fi suportate de o masă mare de cetățeni. la nivelul comunei Popricani, sc desfășoară preponderent în cadrul gospodăriilor, Agricultura principalele culturi. confarm datelor deținute de DADR lasi. fiind după cum urmează: Str. Zugravi ROMÂNI Tel 40 0332 HU 40 0332 +0 779. oii a bodoinsestuvin, www. hadoinvestenm ur 15 IAȘI RO 18156097 122 LO5 Capiiai Social 200 Lei 40

Pagina 44

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO [Nr Tipui de cultură Ha Procent __ 3243; 00%: “Lotalsuprafăță cult vegetal [sa cultivată cereale 2259.88 69,68% uprafață i Suprafata cultivata cu plante industriale 22,15% la.la Suprafață cultivată cu legume le DI COLE Suprafată pl: JOI e Sursa: Direcția județeană de statistică Iasi 2.22% 4.04% 1.90% = Suprafață cultivată cereale = Suprafata cultivata cu piante industriale * Suprafată cultivată cu plante da nutreț + Suprafață cultivată cu legume » Suprafată cutivată cu plantatii pomicole De asemenea, în comuna Popricani exista conditii favorabile cresterii animalelor nu numai datorita prezentei unor suprafete relativ importante ocupate de pasuni si fanete naturale, ci si a traditiei locale privind cresterea ovinelor. Majoritatea animalelor suni crescute in sistem gospodaresc. Confonm datelor din RECENSĂMÂNTUL. GENERAL AGRICOL, furnizate de Directia judeteana de statistica lasi, efectivul de animale al comunei Popricani se prezinta astfel: [ no Număr | i a Bovine în gospodării 826 | b Ovine în gospodării 868 | | e Caprine în gospodăni 666 SIP Zuaravi_ nr pa ROMÂNIA. 0332 410 778, Pam: 40 0332 440 779. officetă bedoin:. est.com, www.bodoinvest com IAȘI. Ted: 340 RO [8136097 J22:2375.20005 Capital Suciai 200 Lei 41

Pagina 45

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO c Păsări în gospodării 25183 d Porci în gospodănii 1010 e Cabaline în gospodării 278 f Iepuri de casa 175 Familii de albine i 452 5 Sursa: Direcția județeană de statistică Iasi 452826 868 566 « Bovine în gospatiării = Ovine în gospodării > Caprine în gospodtănii - Păsări în gospodării m Porci în gospodării = Cabaline în gospodării = lepuri de casa = Familii de albine TURISMUL RURAL Din punct de vedere turistic, comuna Popricani, se remarcă prin următoarele obiective istorice: Biserica "Sfântul Nicolae" din satul Cuza-Vodă construită în jurul anului 1870 și Biserica de lemn „Sf. Prooroc Isaia“ din satul Cârlig atestată din anul 1816. Acesta biserică este singura din Arhiepiscopia Iașilor ce deține hramul Sf. Prooroc Isaia. De asemenea, zece obiective din comuna Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice: - Situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii); - Situl de pe dealul crângului „Valea Șiporelului”. la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la 1 km nord de pădurea Cârlig: Ste. Zara i. nr 13 TAȘI. ROMÂNIA. Tel: =40 0332 4-40 778. Fax: —40 0332 440 779. office: hodeinvost.com, www bodoinvest. com RO 18136097 ]222875:2005 Capital Social 200 Lei 4

Pagina 46

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 - Situl de la „Rufeni”, la 300 m sud de satul Vânători; - Situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu Mitropoliei; - Situl de la intrarea în satul Moimești dinspre Iași; - Situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani; - Situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri în care este vizibil valul lui Traian, la marginea de nord a satului Popricani, la sud de Rediu Mitropoliei și în vatra satului Țipilești. În vederea dezvoltarii turismului, indiferent de forma practicata, în comuna Popricani, se impune îmbunatatirea infrastructurii comunei (infrastructura rutiera, infrastructura tehnico-edilitara etc.) pentru cresterea atractivitatii zonei, atât pentru potentialii investitori, cât si pentru turisti. Turismul rural si agroturismul sunt forme ale turismului care pot sa se manifeste în comuna Popricani si care necesita modernizarea spatiilor de cazare, punerea în valoare a siturilor arheologice si a obiectivelor turistice de care dispune comuna. 2.3.10 Finanțarea dezvoltării economice locale În ceea ce privește dificultățile care stau în calea în calea inițierii unei afaceri, principalele obstacole identificate de către populația rurală sunt lipsa banilor pentru investiții, lipsa informațiilor despre piețele de desfacere precum și birocrația pe care o presupune inițierea unei afaceri. O altă caicgorie de obstacole este reprezentata de lipsa resurselor umane calificate, lipsa utilităților si lipsa infrastructurii Cele mai neînsemnate obstacole in inițiere unei afaceri sunt considerate a fi lipsa studiilor, Sectorul agricol din România cât și economia rurală au în general o accesibilitate mult mai redusă la serviciile financiare oferite de sistemul financiar bancar decât restul economiei, Deși sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii iar băncile manifestat ani, au o mai mare deschidere pentru finanțarea IMM-urilor sectorului și a agro-alimentar, nu în ultimul rând datorită oportunităților oferite de integrarea în Uniunea Europeană, unui credit rămâne accesarea o Problemă majoră pentru majoritatea fermierilor și IMM-urilor din rural. Recenta criză a spațiul financiară și de lichidități ce se manifestă la nivel mondial și care afectează și economia românească Accentuează și mai mult inaccesibilitatea acestei categorii de solicitanți de credit la sursele de Str. Zngravi. ne ÎS ROMÂMIA. IAȘI Tel: =40 0332 440 778. Fax: 40 0332 440 770. officetă/bodaiuvest. cor. hutoinsstevuri RO 18156097 122.2975:2005 Capital Social 200 Lei 43

Pagina 47

Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO INVEST de pe piață. Mai mult chiar, folosirea pământului și a altor active agricole drept garanții finanțare este profund afectată de volatilitatea prețurilor generată de actuala criză economică. bancare Administratia publica locala a comunei Popricani se concentreaza pe modernizarea si localitatilor componente, pe realizarea unei administrari publice bazata pe cunostinte si dezvoltarea valorizarea capitalului cultural pe care il detine. pe 23.11 Populația comunei Popricani La 1 ianuarie 2012, comuna Popricani, avea o populație stabilă de 3.151 persoane, adică un de 1,0% din populația județului Iași și 1,9% din populația metropolitană Iași, conform datelor procent furnizate de Institutul Național de Statistică În privința distribuției pe sexe a populației stabile în comuna Popricani în anul 2012, un. de 50,1% ce este reprezentat de populația de sex masculin și 49,9% reprezintă populația, de procent sex feminin. Densitatea populației în anul 2012, în comuna Popricani, este de 118,9 loc/kmp, la nivelul întregului teritoriu (68,58 kmp). Comparativ cu anul 2005, în anul 2012, efectivul populației stabile din comuna Popricani s-a majorat cu 14,6%, în timp ce la nivelul Zonei Metropolitane și județul Iași creșterea a fost de doar 5,9%, respectiv 2,6%, în această perioadă. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,86%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,25%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,45%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. S ir. Zugravi. rai nr ne IS. ps 1AȘL ROMÂNI A pă 4. Tel: 240 0332 410 778. - Fax: 40 0332 440 30 779. oficei ra bodoinvest.com. www. bodoinvest.eom RO 18156097 [22:2873:2005 Capital Soia! 200 Lei

Pagina 48

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Componenta etnica a Componenta confesionala a comunei Popricani comunei Popricani A = Ortodocsi s Crestini dupa evanghelie a Romani us Necunoscuta x Alta etnie = Necunoscuta a Alta religie Structurarea populației Comunei Popricani pe sexe j i ; a mascul:n a feminin Piramida vârstelor indică în partea superioară o prezență a fenomenului de supra-mortalitate a populației feminine, față de cea masculină. În anul 2012, populația tânără (0-14 ani) reprezintă 20,3% din totalui populației comunei Popricani, populația adultă (15-64) reprezintă 67,9%, iar populația vârstnică (de peste 65 ani) Eeprezintă 11,8%. Potrivit acestor valori se poate sesiza faptul că populația comunei Popricani este în Curs de îmbătrânire. Vârsta medie a persoanelor din comuna Popricani este 36,0 ani, la nivelul anului 2012, atât sub vârsta medie de la nivelul județului Iași (37,4 ani), dar și sub de la nivelul Zonei cea Metropolitane Iași (37,8 ani). Str. Zigravi nr 3 | ASI ROMÂNIA. Tel -40 0332 440 778. Fax: =40 0332 44 779. bodoinvest budoinvest elticeta com, stu. comm RO 18156097 1222875;2005 Capital Social 200 lei

Pagina 49

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Zona Metropolitană Iași are o populație în curs de îmbătrânire, din totalul populației stabile tza ianuarie 2012 fiind 14,9% tineri cu vârsta până la 14 ani, 74,2% adulți cu vârsta cuprinsă între 15 la 1 Eten i ani și 64 ani și 10,9% vârstnici de 65 de ani și peste. PRIEST Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Popricani, de 65 ani și peste, la numărul de persoane tinere, de până la 14 ani, inclusiv, se obține un raport de îmbătrânire demografică de 579,4%a, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 579 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. e Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este sub nivelul | înregistrat în Zona Metropolitană Iași (734,29) și în județul Iași (710,4%e). - La nivelul comunei Popricani, raportul de dependență demografică este de 472,99%0, peste Ei valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (348,1%0) și de la nivelui județului Iași (435,0%o). Raportul presupune că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani corespund aproximativ 2,4 persoane tinere și vârstnice, din care 1,5 persoane sunt tinere, cu vârsta de 0-14 ani. Raportul de dependență demografică de la nivelul comunei este peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (348,1%o) și de la nivelul județului Iași (435,09). În anul 2012, în comuna Popricani s-au născut 83 de copii, rezultând o rată a natalității de 10,2%, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane revin aproximativ 10 născuți vii. Spre deosebire de anul 2095, numărul de născuții vii s-a diminuat cu 11,7%, În anul 2005, în comuna Popricani, rata de natalitate era de 13,8%, arătând faptul că la 1000 de persoane reveneau 13,8 născuți vii. Rata natalității corespunzătoare localității este inferioară ratei mortalității (9,2%0), rezultând astfel un spor natural pozitiv. Raportată la rata natalității metropolitane (10,8%0) și județene (11,1%0) din anul 2012, cea caracteristică localității Popricani este inferioară. În anul 2012, 258 persoane și-au stabilit domiciliul (inclusiv migrația externă) în comuna Popricani, în timp ce alte 256 persoane au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din localitate, rezultând astfel un sold al schimbărilor de domiciliu pozitiv, de o persoană. Din comuna Popricani, în anul 2012, un număr de 36 persoane au plecat cu reședința și doar 15 persoane și-au stabilit reședința în comună. soldul schimbărilor de reședință obținut fiind negativ (- 11 persoane). Str. Zugravi. ne 18. IAȘI ROMÂNIA Tel: 40 0332 440 778. Fax: 40 0332 440 779. ofliceizi hodninvest comm. visa bodeinwesi com RO 18156097 ]22,2875:2005 Capital Social 200 [ei 46

Pagina 50

BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 La nivel metropolitan, atât soldui stabilirilor de domiciliu, inclusiv migrația externă (544 persoane), cât și cel al stabilirilor de reședință (15.955 persoane), înregistrează valori pozitive. 23.12 Infrastructura locală Infrastructura rutiera Comuna se află în estul județului, la nord de municipiul Iași, pe malurile râului Cacaina și pe ale Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Bălți (Republica Moldova) prin punctul de trecere a frontierei Sculeni. La Vânători, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN24C, care duce spre nord de-a lungul Prutului ia Ștefănești (în judetul Botoșani) și Lipcani (Republica Moldovay, dar și șoseaua județeană DJ248B, care duce spre vest și sud la Rediu și Lețcani (unde se termină în DN28). Distanța rutieră dintre Iași și Popricani este de 18,2 km și se realizează prin intermediul DN24C și DN24 (£583). Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre ZMI sunt drumul european E583 (dinspre Târgu Frumos — Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E35) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja - Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița). În anul 2013, pe teritoziul comunei Popricani, potrivit datelor furnizate de Primărie, se află 1,3 km de drum județean asfaltat, și 65,6 km de drum local din care 43,6 km de drum de piatră și 17 km de drum de pământ. La nivel de comună, în anu! 2014, drumurile focale, dar și drumurile județene necesită reabilitare și modernizare. În ceea ce privește starea generală a drumurilor din localitate, acestea sunt accesibile, potrivit aprecierii reprezentanților Primăriei Popricani. Accesibilitate aeriană. Pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o distanță de 20 km de comuna Popricani, este amplasat Aeroportul Iași, la altitudine de 120 acesta este o m; destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasaseri. Prin intermediul zborurilor companiei Tarom, se asigură legătura cu Otopeni (București), Bologna (lalia), “Torino (Italia), Roma (Italia) și Londra (Marea Britanic). Compania Austrian Airlines iri: a efectuează - = 7 , curse către Viena (Austria). Str. Zugravi nr. îs IAȘI. ROMÂNIA, Tot 40 0332 440 as =49 (1332 440 77% afficez bodoinvest com, www, bidoinvest com RO 18156097 122/2$75:2005 Capital Social 200 Lui

Pagina 51

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO Infrastructura tehnico-edilitara Locuintele Fondul de locuințe din comuna Popricani era de 2.221 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea ce reprezintă 1,5% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan. În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din comuna Popricani s-a majorat cu 7,3%, Raportând suprafața totală locuibilă existentă la numărul de locuințe existente ia finalul anului 2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 40,5 mp/locuință la nivelul comunei, cu 1,8 mp peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7 mp/locuință). Raportând !a volumul populației stabile din comună, suprafața locuibilă per persoană este de 11.0 mp/persoană, în anul 2012, cu 2,6 mp sub nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.). Condițiile de iocuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități publice sau de dependințele existente ale locuințelor. Din acest punct de vedere, la nivelul comunei Popricani, conform datelor preliminare ale Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2011, 28,5% locuințe beneficiază de alimentare cu apă potabilă, 28,2% locuințe au instalație de canalizare, 96,0% locuințe au instalație electrică, 12,8% locuințe au încălzire centrală, 79,3% au bucătărie în locuință și 26,1% au baie în locuință. Alimentarea cu apă si canalizare Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, dar și datelor furnizate de Apa Vital, comuna Popricani nu dispune în prezent de rețea de distribuire de apă potabilă. Conform Rezultatelor Preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor, din anul 2011, existau 693 (28,5) de locuințe racordate la o rețeaua de fumizare a apei potabile în comuna Popricani, Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, dar și datelor furnizate de Apa Vita], comuna Popricani nu dispune în prezent de rețea de canalizare. Conform Rezultatelor Preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011. din 2441 locuințe existente în comuna Popricani. 689 locuințe, adică un procent de 28,2%, sunt alimentate la rețeaua de canalizare. Str. Zugravi. pr. 45. IAȘI ROACÂNIA Tel: 20 0332 440 778, Fax: 40 0332 +40 779. cf ez hodoium est. cam. i brdainvest com RO 18156097 ]22:2873 2005 Capital Social 200 Lei

Pagina 52

i LL | ba BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 Alimentarea cu energie electrică Comuna Popricani este racordata la reteaua nationala de distributie a energiei electrice. Infrastructura de comunicatie Comuna Popricani are o bună acoperire în ceea ce privește serviciile de telefonie și intemet. Principalii fumizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone. și RDS& RCS. Furnizorii de telefonie oferă și servicii de intemet mobil. În plus, pe piața ieșeană de intemet operează RCS&RDS, UPC, Romtelecom. Magazinele acestora, punctele pentru relații cu clienții sunt localizate în municipiul Iași, dar serviciile acoperă localitățile metropolitane. 70% din gospodării au abonamente TV, iar 50% dintre gospodării dispun și de acces la intemet, potrivit datelor fumizate de Primăria Popricani. Infrastructura sociala Conform Primăriei comunei Popricani, în anul 2013, erau următoarele unități de învățământ: 6 grădinițe, 2 școli cu învățământ primar și 2 școli cu învățământ primar și gimnazial. Starea generală a grădinițelor și a școlilor cu învățământ primar și gimnazial nu este nici bună, dar nici rea, pe când starea celor două școli cu învățământ primar este bună, potrivit aprecierii reprezentanților Primăriei Popricani. Populația școlară din comuna Popricani, în anului 2012, era de 917 elevi, din care 239 (26,1%) sunt înscriși la grădiniță, iar 678 (73,9%) sunt copii înscriși în învățământul primar și gimnazial, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu anul 2005, numărul elevilor din comună a scăzut cu 7,9%. Comuna Popricani deține un număr de 28 săli de clasă și cabinete, 44 PC-uri și 3 săli de sport. Prin efectuarea raportului dintre numărul de elevi și sălile de clasă și cabinete se observă faptul că un număr de 32,8 elevi revin la o sală de clasă, iar dacă vom raporta la numărul de PC-uri, se obțin 20,8 elevi la un PC iar prin raportarea la numărul de săli de sport avem 305,6 elevi la o sală , de sport. Sectorul public din comuna Popricani cuprindea în anul 2012 următoarele unități: * 3 cabinete medicale de familie; » 2 3 farmacii IS : și puncte farmaceutice; Str. Zugravi. nr 15 ROMÂNIA. Ei IAȘI. Tel: +40 0332 430 778. E Pas: - 40 0332 440 779, atliceră'bodoinvest. com. mw bodoinicst.com RO 18156097 122:2875:2005 (Capital Social 200) Lei

Pagina 53

INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020 BODO + 2cabinete stomatologice. Personalul mediu sanitar, în comuna Popricani, în 2012, era format 9 persoane. Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, la nivelul localității Popricani își desfășoară activitatea 2 medici și 9 cadre medicale medii. Raportat la 10.000 de locuitori ai comunei, există

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.