Document
“Strategia de Dezvoltare Locala a Com.Popricani – 2015 – 2020 partea I
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 4,3 MB · modificat pe site: 27.02.2019
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „“Strategia de Dezvoltare Locala a Com.Popricani – 2015 – 2020 partea I”, Comuna Popricani, jud. Iași. Sursa: http://www.primariapopricani.ro/wp-content/uploads/2019/02/Strategia-de-Dezvoltare-Locala-a-Com.Popricani-2015-2020-part.I.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/popricani/14655-strategia-de-dezvoltare-locala-a-com-popricani-2015-2020-partea-i, 04.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Popricani Strategia
de
pentru
- Județul Dezvoltare BODO
2015- perioada
Iași INVEST
Locală
2015 a
-
2020 comunei
Pagina 2
Pagina 3
Strategia COMUNA BENEFICIAR:
Popricani de _
POPRICANI,
- Județul pentru Dezvoltare JU BODO
- 2015 DEȚUL INVEST
Iași 2015 Locală IAȘI
- a
2020
comunei
Pagina 4
Pagina 5
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani- Perioada de referință 2015-2020
BODO
CUPRINS
1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală....... nenea reno concern ten neneneene
1,1 Principii de dezvoltare locală
1.2 Etape principale în planificarea strategiei
1.3 Principii de lucru „nene nenea mmm
1.4 Strategia de dezvoltare locală a comunei Popricani .
2. Descrierea ZONEI „neoane ne eee canoane na casa en anna aa aaa an enanaanae e
2.1 Prezentare generală Regiunea de Nord-Est.
2.2 Prezentare generală județul ași ......... manere
2.2.1 Organizarea administrativă a județului Iași .
2.2.2 Populația județului Nași nenea en neneeancanenenaenae nene ame an peaaeenemnnaaaaennana e taeten 17
„nana
2.2.3 Economia județului nene eee ne aaa a aan ea anno nenea nana anna nenea
2.2.4 Infrastructura de aCCes nene none aere nana manea e mananca neant aaa ana
2.2.5 Infrastructura de utilități nm nana aan „+26
„mean
2.3 Comuna Popricani ..
2.3.1 Istoria așezării...
2.3.2 Satele comunei POPTICANI „mmm eee eee anna eat nn nea aaa 28
2.3.3 Geografia comunei POPTICADĂ „ae nenea nana eee aaa renta aa seeenesae a 0
234 CIMa „anna nn aaa nenea era aer ee ana nana nea a enma 3 Î
2.3.5 Rețeaua hidrografică nene neam enma aaa anna ananas
2.3.6 Vegetația și Fauna „nenea nana naos no ne
2.3.7 Protecția Mediului „nm ea enma eee macara ana ema eee momen one nana nea
2.3.8 Utilizarea terenurilor... none en enenaenanaa ea amaaaaane aaa anan a enanananaae ana anena nana
2.3.9 Economia LOCală „mmm ea anna nana nene ana ae
2.3.10 Finanțarea dezvoltării economice LOCale „n.n eee eeaeeenneneoeneeaenaa enene na e 43
2.3.11 Populația comunei POpricani nana eee neam nea anemie nnnnaneanee
2 3.12 Infrastructura I00ală. nea n ama aama n aaaa anaana
2.3.13 Prezentare - Asociatia Grupul de Actiune Locala (GAL) Valea Prutului „nana 50
3. Analiza SWOT eanenereaeeeeneaeaae
Sir. Zngravi ne LLS. RONI ÎNCA, Ter -30 0332 3-00 738 Fm + HI 03142 440 779 afficere bedainvest com. www badoinesst.com
RO (SISG0OT 232:2875 2005 Capital Social ZU Îi
Pagina 6
IE
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
4. Direcții prioritare de dezvoliare......... cae cuananarenneeeeneenreanee aaa caene manere
4.1 Direcția de dezvoltare 1 - Dezvoltarea unui mediu economic care să ducă la creșterea
competitivității agenților economici și atractivitatea localității
4.2 Direcția de dezvoltare 2 - Reabilitarea și modermizare infrastructurii locale
4.3 Direcția de dezvoltare 3 - Protecția mediului și a naturii mean e nnreneeeennae ceeace
4.4 Direcția de dezvoltare 4 - Creșterea capacității de intervenție a administrației publice locale ..77
5. Proiecte propuse pentru perioada 2015-2020 .
6. Indicatori de monitorizare și evaluare .........mm cea nenea eee eee eee teen aan oana ana cae eeaacaza
Str. Zuorvi. ar. 15. IAȘI. ROMÂNIA. Tal: -40 0332 440 778. Fax: - 40 0232 410 779, othcudi bodoinvesi.com. ww. bodoini esa
RO 18156097 J22 28752004 Capital Social 200 Lei
Pagina 7
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
COLECTIV DE ELABORARE
S.C. BODO INVEST S.R.L. Iași
Societate de proiectare, consultanță, asistență tehnică
Registrul Comerțului J22/2875/2005
m
Str. Zugravi nr.15, județul Iași DN
”
Cod unic de înregistrare RO 18156097
1
) | |
Email: office(Abodoinvest.com BODO INVEST
Tel: 0332-440 778
Fax: 0332-440 779
Ec. Bodoga Alina Cristina
Ec. Simionică Diana
Ec. Filip Diana-Andreea
Ing. Scutărașu Sorin Constantin
Img. Coșofreț Gabriel
Drepturi de proprietate intelectuală:
În conformitate cu Legea 8/1956, prezenta strategie este proprietatea societății S.C. BODO
INVEST S.R.L. Iași și nu poate fi utilizată decât în scopul pentr care a fost elaborată. Orice
reproducere, copiere, împrumutare sau întrebuințare integrală sau parțială, directă sau indirectă, în alt
scop. fără permisiunea proprietarului sau a beneficiarului, acordată legal, în scris, intră sub incidența
sancțiunilor legale privind drepturile de proprietate intelectuală și a drepturilor conexe.
Sir Zugrivi nr 15 IAȘI ROAIÂNIA, Tel: =40 0332 40 778. Fax: —40 0332440 779. ofticeta bhdainvesi.c om, wi hodoimvest cam
RO IRIÂGOA7 1224187532005 Capital Social 200 Lei
Pagina 8
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
1. Contextul elaborării Strategiei de Dezvoltare Locală
Strategia de Dezvoltare Locală cuprinde perioada de referință aferentă programării fondurilor
structurale și de coeziune pentru perioada 2014-2020. În procesul de elaborarea documentului se va
ține cont atât de prevederile documentelor, propunere la de nivel european cât și de specificul local al
comunei Popricani.
Consultantul s-a asigurat că documentul propus este în conformitate cu un proces de
planificare locală care să asigure coerența politicilor de dezvoltare.
Strategia de dezvoltare este elaborată în conformitate cu propunerea Comisiei Europene
pentru perioada 2014-2020, care prezintă conținutul esențial al unei strategii de dezvoltare locală
(scurt rezumat prezentat mai jos):
Strategia de dezvoltare locală conține următoarele elemente:
(a) definirea zonei și a populației care fac obiectul strategiei;
(b) o analiză a necesităților de dezvoltare și a potențialului zonei, inclusiv o analiză a punctelor tari,
slabe, oportunități și amenințări;
(e) o descriere a strategiei și a obiectivelor acesteia, o descriere a caracterului integrat și inovator de
strategiei și o ierarhie a obiectivelor, inclusiv ținte clare și măsurabile pentru realizări și rezultate.
Strategia trebuie să fie coerentă cu programele relevante;
(d) o descriere a procesului de implicare a comunității în elaborarea strategiei;
(e) un plan de acțiune care să demonstreze modul în care obiectivele sunt transpuse în acțiuni:
(£) o descriere a procedurilor de gestionare și monitorizare a strategiei, și o descriere a procedurilor
specifice de evaluare;
8) planul financiar al strategiei.
Principiile de punere în aplicare specifică, de asemenea, utlizarea principiului parteneriatului
în planificarea strategiei de dezvoltare locală. Principiile sunt explicate după cum urmează:
î) Srrategia de dezvoltare locală este fundamentul de bază pentru dezvoltare - Strategia de
dezvoltare locală oferă cadrul pentru dezvoltarea economică și socială a zonei de funcționare a
parteneriatului public-privat. Strategia de dezvohare locală are ca scop o mai bună utilizare a
resurselor, integrarea activităților locale, bazându-se pe 1dentități comune și o viziune comună peritru
zonă. Aceasta poate include, de asemenea, proiecte de cooperare bazate pe nevoile actorilor locali.
Str Daci mr 08 1 ASI ROMÂNIA. Tek +40 0332 440 778. Fax =40 03 32 340 779. altficetă:bosoinvest.e cn. www, bodainves icon:
RO ISI S8007 1222975 2008 al 200 îi
Pagina 9
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Strategia de dezvoltare locală este elaborată cu participarea partenerilor locali, reprezentând instituții
publice, mediul de afaceri local și sectorul civil.
ii) Strategia de dezvoltare locală este pregătită într-un parteneriat public-privat la nivel local -
Membrii parteneriatului public-privat se pun de acord și conlucrează pentru pentru a defini
obiectivele de dezvoltare locală și mijloacele pentru a le atinge;
iii) Pregătirea Strategiei de Dezvoltare Locală presupune o abordare de jos în sus - Elaborarea și
implementarea strategiei de dezvoltare locală este ancorată în nevoile de dezvoltare locală și resursele
locale, așa cum sunt percepute de către actorii locali și membrii parteneriatului.
iv) Abordarea multi-sectorială se aplică la proiectarea și punerea în aplicare a Strategiei de
Dezvoltare Locală - Procesul de planificare și implementare a dezvoltării locale se bazează pe
interacțiunea dintre actori și proiecte din diferite sectoare ale economiei locale.
Un amplu proces de consultare cu actorii locali și părțile implicate în procesul de
planificare/implementare este o condiție prealabilă pentru planificarea Strategiei de Dezvoltare
Locală, astfel se asigură că intervențiile de dezvoltare reflectă nevoile reale de dezvoltare ale
comunităților locale. Participarea actorilor locali interesați este astfel o parte esențială a planificării și
în acest este important ca o actorii locali și grupurile locale interesate să fie implicați în proces.
sens,
Pentru a realiza acest lucru, procesul de planificare va asigura accesul continuu la informații
pentru actorii locali. Facilitațile și factorii responsabili pentru administrarea procesului de planificare
(Beneficiarul) au întreprins următoarele acțiuni:
i) consultarea comunității locale, la toate etapele-cheie în elaborarea strategiei;
ii) încurajarea cooperării între partenerii locali;
iii) să depună eforturi pentru a comunica diferite etape în procesul de planificare;
iv) să asigure transparența. tuturor proceselor legate de planificare prin diferite măsuri de publicitate
locale.
Procesul de planificare al Strategiei de Dezvoltare Locală conduce la o strategie de dezvoltare
locală, care este:
Leșitimă în comunitățile locale — reflectă nevoile locale colectate în urma procesului de
planificare în partneriat, care urmează o construcție a obiectivelor de dezvoltare de jos în sus:
Reflectă interesele diferitelor grupuri interesate din domeniu și, prin urmare, asigură
integ! arca și corelarea acestora în termeni de coerență și complementaritate:
Str Zierasi, nr. IS IAȘI. RONJÂNIA. Pet 40 0232 420 778. Fa —40 0332 441 779. nfticeră bndoinvear.com. www. bodainvest. com
RO 18156007 022874 2005 Capital Social 200 | ni
Pagina 10
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Reprezintă o bază bună pentru implementarea cu succes, ca urmare a procesului de
consultări ample și soluționare a potențialelor conflicte dintre grupurile locale interesate.
7.7 Principii de dezvoltare locală
În plus față de principiile enunțate, există o serie de principii care trebuie să fie respectate pe
deplin în procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală precum și în elaborarea de măsuri.
4 Sustenabilitatea
Cu respectarea principiului durabilității Planificatorul de Strategiei de Dezvoltare Locală
poate asigura că proiectele implementate în baza măsurilor și obiectivelor Strategiei de Dezvoltare
Locală vor contribui la conservarea și dezvoltarea resurselor naturale și sociale locale, care oferă baza
pentru economia locală pe termen lung. O viziune echilibrată de dezvoltare ținând cont de
comunitățile locale, a resurselor naturale și a resurselor economice la dispoziția acestora este o
condiție de durabilitate,
b. Egalitatea de șanse
Integrarea socială și egalitatea de șanse constituie pilonul social al durabilității. În plus față de
interzicerea, discriminării negative, oferind șanse egale, se pot genera și oportunități de dezvoltare
sporite pentru grupurile dezavantajate sau minoritare.
c. Integrarea
Integrarea este o consecință logică a unui proces transparent și deschis de planificare a
dezvoltării locale.
Conceptul implică faptul că Strategia de Dezvoltare Locală nu este un document strategic care
să reflecte nevoile unei game limitate de grupuri de părți interesate (de exemplu, doar fermierii locali
Și întreprinderile de prelucrare a alimentelor), ci dimpotrivă, este o strategie de dezvoltare care
acoperă un set complet de obiective de dezvoltare astfel cum sunt definite de o gamă largă de actori
locali interesați. Prin urmare, Strategia de Dezvoltare Locală nu este un document strategic sectorial,
ci se integrează nevoile diferitelor sectoare reprezentate în domeniul prin intermediul Strategiei de
Dezvoltare Locală
Integrarea înseamnă de asemenea că diferite - aparent divergente - priorități și obiective de
dezvoitare suni toate legate de dezvoltarea locală a comunității.
Str Zoran i pr 44 IAȘI ROAIANIA. Tef 400332 0 77 Pas —4D 0332 440 779. olficeiă bosloinvesr.comi. umrw.hodoinvest. com
RO IRLSBi07 22 75 2005 Capital Social 200 Lei
Pagina 11
El
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
d. Inovarea
element esențial și de logică a planificării de jos în sus în care un plan de
[novarea este un
evoluează printr-o serie de consultări, discuții, dezbateri între actorii locali. Inovația
dezvoltare locală
prealabilă pentru măsurile de dezvoltare, care sunt "adaptate" la nevoile
este astfel o condiție
actorilor locali.
e. Publicitatea
Măsurile de publicitate și transparente de luare a deciziilor și consultări asigură participarea
în procesul de elaborare și că Strategia de Dezvoltare Locală va fi un document care
actorilor locali
și reflectă prioritățile de dezvoltare a actorilor locali.
reprezintă
f Legitimitatea
este strâns legată de conceptul de transparență și publicitate. Doar un proces
Legitimitatea
deschis de duce la o strategie de dezvoltare, care este "împărtășită" de către
transparent și poate
locale și oferă o bază complet legitimă pentru punerea sa în aplicare.
comunitățile
Control, monitorizare și evaluare
g.
În cele din urmă, este esențial ca Beneficiarul să posede mecanisme adecvate pentru
urmărirea punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locală. Aceasta poate lua
monitorizarea și
forma întâlniri periodice cu implicarea părților interesate locale pentru a evalua punerea în
unor
strategiei, și face, de asemenea, analiza datelor colectate cu privire la proiectele
aplicare a poate
implementate și compararea lor cu obiectivele și țintele cuantificate.
1.2 Etape principale în planificarea strategiei
Procesul de planificare a Strategiei de Dezvoltare Locală a fost împărțit în două componente
cheie:
1. Planificarea strategiei de dezvoltare locală;
2. Planificarea punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare Locală.
Nr Fise nr tă PAȘI RONIÂNIA Tel - 20 D332 440 778. Pas: 0 Dâ32 AAN afficeia bodoinvest. com. wii. bodo invest. em
RO IRI Sa? 2, 2005 Capital Social 200 Lei
Pagina 12
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Conuinei Popricani- Perioada de referință 2015-2020
Figura de mai jos prezintă aceste două componente-cheie, piesele lor, și relațiile logice
Faza 1 a planificării strategiei de dezvoltare locala cuprinde informații relevante pentru
domeniul acoperit de dezvoltare iocală.
Datele utilizate în elaborarea Strategiei de Dezvoliare Locală au fost colectate și clasificate
sistematic. O analiză SWOT este instrumentul pentru o astfel de clasificare și rezultatele sale pot
fumiza informații bune pentru Faza 2 în care este stabilită situația de referință pentru elaborarea
documentului de planificare. Nevoile actorilor locali au fost colectate într-un proces care încurajează
potențialii beneficiari să participe și exprime nevoile lor de dezvoltare.
Faza 2 cuprinde descrierea situației și analiza nevoilor bazat pe datele primite și de input-
urile culese de la potențialii beneficiari.
Faza 3 include dezvoltarea a strategiei, inclusiv viziune, temele prioritare, obiectivele și
măsurile detaliate. În ceea ce privește măsurile, trebuie remarcat că acestea pot fi dezvoltate în două
moduri:
a) Derivat prin ierarhia de viziune - teme - obicetive în cursul consultărilor publice;
rasi. nr 44 TAȘI ROMÂNIA Per: 2 0932 10 778. Fax 40 0337 130 9 office Bostoinvesteom. www bad est. com
RO IRISBOO? III IRTS-BUCS £ apizal Social 200 Lei
Pagina 13
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
din ideile de proiecte colectate de la părțile interesate locale și integrat în structura, de
b) Derivar
obiective - teme - viziune.
doua componentă (sau Faza 4) - planificarea punerii în aplicare a Strategiei de Dezvoltare
A
concentra capacitățile, resursele, metodele și normele necesare pentru realizarea cu
Locală se va pe
obiectivelor și măsurilor descrise. Anumite părți ale acestei componente pot fi dezvoltate
seces a
simultan cu procesul de planificare.
1.3 Principii de lucru
În ceea ce privește elaborarea unei amenajări durabile vor trebui să fie luate în considerare
principiile următoare, care vizează o dezvoltare durabilă și echilibrată din punct de vedere regional.
Deciziile investițiile cu efecte teritoriale se orientează prin raportare la un model de
și
dezvoltare policentrică, atât la nivel european cât și la nivel național și regional.
Sistemele urbane funcțiunile urbane, inclusiv centrele urbane de mărime mică și mijlocie
și
din regiunile rurale, trebuie să fie dezvoltate în așa fel încât accesul regiunilor rurale la funcțiunile
urbane să fie înlesnite. Parteneriatele oraș-sat au de jucat un rol din ce în ce mai important, mai ales
în domeniul unei structuri echilibrate a armăturii urbane, al dezvoltării rețelelor de transporturi
publice. a! revitalizării și diversificării economiei zonelor rurale, al creșterii productivității
imfrastructurilor, al dezvoltării spațiilor de agrement pentru populațiile urbane, al protecției și
valorificării patrimoniului natural și cultural. Condițiile pentru un parteneriat oraș-sat eficient rezidă
într-o bună colaborare între colectivitățile teritoriale, pe picior de egalitate.
: sa pe
O politică de amenajare mai echilibrată din punct de vedere regional trebuie să asigure o mai
Pună intarea une a orașelor inici și mijlocii, ca și a spatiilor rurale și a regiunitor insulare, la
principalele axe și centre de transport (căi ferate, autostrăzi. porturi, aeroporturi, centre intermodale)
Se Peapi me ÎS TaȘ RORTÂNI Tel =40 0332 440 77 Ea: —4 0332410 779. officer boctaim'est con. sarme în lesin est ci
RO 1315097 12 73-2005 Capital Social 200 Lei
10
Pagina 14
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
și eliminarea carențelor în materie de legături intra-regionale. Accesibilitatea regională trebuie să fie
ridicată prin eliminarea verigilor lipsă intra-regionale.
Apariția societății informaționale este astăzi fenomenul cel mai semnificativ al remodelării
societății globale și a structurilor sale teritoriale. O atenție deosebită trebuie acordată tuturor
regiunilor pentru ca accesul la informație să nu fie limitat de constrângeri fizice sau de altă natură.
Ar trebui realizate îmbunătățiri ale rețelelor de telecomunicații, iar tarifele nu ar trebui să fie
prohibitive.
Problemele de mediu care decurg dintr-o coordonare insuficientă a politicilor sectoriale sau
din deciziile locale trebuie să fie anticipate și contracarate. În aceasta perspectivă, politica de
amenajare trebuie să acorde o atenție deosebită practicilor agricole și silvicole mai puțin
distrugătoare, promovării sistemelor de transport și de energie care să favorizeze mai mult mediul
ambiental, regenerarea zonelor urbane degradate și reabilitarea acestora, regenerarea mediului din
zonele afectate de activități industriale poluante și de vechile zone militare, ca și controlului suburbanizării.
Resursele naturale contribuie nu numai la echilibrul ecosistemelor, dar și la atractivitatea
regiunilor, la valoarea lor recreativa și la calitatea generală a vieții.
Acestea trebuie, în consecință, sa fie protejate și valorificate. Convenția privind Conservarea
)
Vieții Sălbatice și a Mediului Natural al Europei (1979).
Strategiile integrate pentru gestiunea resurselor de apă trebuie să includă protecția apelor de
suprafață și a apelor subterane. controlul aciivităților agricole în materie de fertilizare și irigare,
tratamentul apelor uzate etc. Alimentarea cu apă a unei regiuni îndepărtate ar trebui să fie avută în
vedere doar atunci când resursele locale sunt insuficiente sau inexploatabile și când posibilitățile
locaie de păstrare a apei au fost epuizate.
St Zn nr IS TAȘI ROMÂNIA Tel -A40 0332 440 77 Fax: = 400332 410 779. efficeia bodoinvest.oorm, rw w. bodoinvest con
RO 15158007 022 5 2004 Capital Social 200 lei
Pagina 15
le Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
INVEST Strategia de
cultural, care crește atractivitatea regională și locală pentru
Valorificarea patrimoniului
turism populație, este un factor important de dezvoltare economică și contribuie
investitori, pentru Și
semnificativ la întărirea identității regionale. Amenajarea teritoriului va trebui să
astfel în mod
integrată a patrimoniului cultural înțeleasă ca un proces evolutiv care
contribuie la o gestiune
conservă patrimoniul luând în considerare nevoile societății modeme.
protejează și
Amenajarea teritoriului susține promovarea resurselor de energie regenerabile ca sisteme
în teritoriu și respectuoase cu mediul, cât și completarea rețeletor de transport al energiei.
coerente
teritoriului trebuie să aibă în vedere utilizarea, ocaziilor de dezvoltare care decurg
Amenajarea
din turism, mai ales în cazul regiunilor defavorizate. Vor trebui promovate, cu prioritate, forme de
turism de calitate și durabil. În acest context, un rol deosebit revine politicilor de dezvoltare
teritorială și urbană. O cunoaștere aprofundată a ecosistemelor și locuritor cu potențial turistic este în
general necesară, la fel ca și utilizarea unor noi instrumente și proceduri de ghidaj și de control public
a atasa
Catastrofele naturale, cum ar fi cutremurele de pământ, uraganele, inundațiile, avalanșele,
alunecările de teren ete. sunt cauza, în fiecare an în Europa, a unor pagube considerabile cu
consecințe grave pentru viata și sănătatea persoanelor, pentru economie, pentru structurile urbane și
pentru peisaje. Ar trebui luate măsuri preventive în cadrul amenajării teritoriului cu scopul de a limita
amploarea pasubelor și a face armătura urbană mai puțin vulnerabilă. Asemenea măsuri privesc, de
exemplu, destinația terenurilor și a construcțiilor.
Dezvoitarea durabilă se fundamentează pe tre principii majore <o o caracterizează:
jeruru ociurate ȘI Li 20 virucine între [Ori regiuni și conotații.
viziunea die lungă durată asupra procesului dezvoltării;
gâmiivoa sistemică, înterconexiunea între economie, societate și mediu.
N Pace pe 35 TA ROWIÂNTI Tel A p332 440 778. Pas: —340 0332 44 779. afhcoti hodoimeest „vara had est. Cer
RU ISISGUAT 102 2A7S is € apital Social 200 Lei
Pagina 16
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Interpretarea abordărilor dezvoltării durabile într-o viziune globală reliefează
interdependențele complexe și dinamice dintre economie, ecologie și social-uman. Specificul lor
constă din diferențierea punctelor de vedere prin care este abordată durabilitatea, și anume:
Economic Bazat pe principiul generării unui venit. maxim; -în condițiile
menținerii capitalului (zic, natural, uman), dezvoltarea durabilă se
referă la: valoarea capitalului. (natural și uman). Pe plan contabil,
dezvoltarea durabilă constă în acutiulările - trebuie șă
care
depășească costurile, adică. abordată, sub aspectul eficienței
econdniice
)
Ecologic Bazat-pe susținerea sistemelor biologice nâturale și „antropizate,
dezvoltarea durabilă este abordată sub forma unei populații în
continuă. creștere și a unui consiim de: resurse 'ce' diminuează
stocurile și potențialul de refacere, cu coiăsâcințe nedorite asupra
echilibrului ecologic general. În tendința de a oferi cât. mai multe
oportunități generațiilor viitoare, se înscrie și conservarea
biodiversității globale, indiferent de avantajele cunoscute, în
prezent, pentru unele specii;
Socio-cultural Bazat pe menținerea stabilității sistemelor sociale, educaționale și
culturale pentru determinarea echității întra și intergeneraționale,
prin păstrarea diversității culturale și încurajarea pluralismului de
idei, efect al unei educații permanente și care vizează amplificarea
potențialului uman, îmbunătățirea acestuia cu noi valențe,
asigurându-se astfel utilizarea mai eficientă a factorilor materiali ai
producției;
Mora) și spiritual Durabilitatea este pusă în relație cu valorile etice ale
comportamentului uman, ca factor de sporire a eficienței muncii
sociale;
Este abordată în sensul perfecționării măsurării durabilității prin
intermediul unui sistem de indicatori prin intermediul cărora să se
Ste Zueravi. nr ÎS PAȘI RONTASI; To aci botan oa om oa ie biedeinezaLeom
RUIRI
arsa RI N E E ERE N ERE E N a E RR E RI
Pagina 17
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
Temporal
În esență, diferitele definiții privitoare la durabilitate sunt abordate „în viziunea reconcilierii
dintre economie. și mediul înconjurător pe o nouă cale care să susțină progresul uman, nu numai în
câteva locuri și pentru câțiva ani, ci pentru întreaga planetă și pentre un viitor îndelungai”, ceea ce
înseamnă și realizarea unui set de obiective economice și sociale, și care se referă la asigurarea:
„creșterii economice cu luarea în considerare a. conservării și protejării resurselor naturale;
cerințelor esențiale de muncă, hrană, energic, apă, locuințe și asistență medicală pentru oameni;
= unei noi calități a proceselor de creștere economică;
creșterii controlate a populației;
= conservării și sporirii rezervei de resurse;
= restructurării tehnologice și menținerii sub control a posibilelor riscuri;
= abordări integrate a protecției mediului înconjurător, creșterii economice și necesarului de
energie.
1.4 Strategia de dezvoltare locală a comunei Popricani
Inițiativa unui document de planificare strategică la nivelul comunei a pornit din necesitatea
abordării procesului de dezvoltare durabilă la nivel local într-un mod concertat, cuprinzând atât viața
socio-economică, cultural-educațională și infrastructură, cu respectarea principiilor de transparență și
dezbaterile publice a politicilor locale.
Demersul autorităților publice locale nu este singular, astfel de procese existând la nivelul
localității.
Strategia de dezvoltare durabilă a comunei se vrea a se constitui într-un document care să dea
coerență politicilor locale. Astfel, se încearcă o trecere în revistă a problemelor la nivel local și
propunerea de soluții care să reducă acțiunea acestora asupra vieții locale și să o îmbunătățească
Demersul metodologic, în elaborarea documentului programatic, presupune analiza
domeniilor identificate ca domenii majore de studiu (infrastructură, economie, mediu, educație și
cultură, guvernare locală, social) și propunerea de politici publice și proiecte cu identificarea surselor
Faria 3 IAȘI ROMÂNLA, Tel =-40 0332 440 778. Fax ctă hodoinvest.c or. ma. bodoimiest. cos
RO 50097 22
Pagina 18
BODO INVEST Sirategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
de finanțare necesare realizării acestora. De asemenea, se are în vedere participarea comunității locale
în procesul de elaborare a documentului, pentru ca, în final, Strategia de Dezvoltare Durabilă a
Comunei Popricani să fie însușită ca document de guvernare locală.
2, Descrierea zonei
2.1 Prezentare generală Regiunea de Nord-Est
Comuna Popricani se află în județul Iași, parte a
regiunii de dezvoltare Nord-Est. Parte a provinciei istorice
Moldova, regiunea nord-estică a României este o zonă în
care istoria, cultura și tradiția completează mediul natural,
deosebit de atrăgător. Regiunea Nord-Est este cea mai mare
regiune de dezvoltare a României sub aspectul numărului
de locuitori și al suprafeței deținute.
Din perspectiva geografică, linia peisajului variază de la lanțurile muntoase împădurite din Vest, spre
podișurile line din centru și apoi către câmpii în Est, cu lacuri, vii și zone agricole extinse.
Beneficiind de o bogată tradiție istorică, culturală și. spirituală, regiunea îmbină în mod armonios
tradiționalul cu modemul și trecutul cu prezentul, potențialul acesteia putând fi folosit pentru
dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului și a resurselor umane.
Principalele orașe ale regiunii sunt:
Iasi, puternic centru industrial și totodată unul dintre cele mai importante centre universitare,
de cultură, artă, tradiție și spiritualitate din România, a fost vreme de secole capitala Moldovei.
Bacău, renumit în Evul Mediu ca punct vama! și centru comercial, în prezent este de
asemenea un important centru industrial și universitar, cu o economie puternică, dinamică și cu
numeroase investiții străine.
Suceava și Piatra Neamț, orașe care nu și-au pierdut din farmecul istoric, au devenit centrele
unei industrii turistice în dezvoliare și importante puncte de plecare în călătoria spirituală de vizitare
a mănăstirilor sau pentru plimbările montane pe care le oferă Carpații.
Botoșani și Vaslui, vechi centre comerciale și agricole, aceste orașe au fost martori a! unor
importante evenimente istorice și loc de origine pentru artiști, scriitori și muzicieni români celebri. În
Ste Zieravi nr 15 IAȘI. ROMÂNIA Țel -40 0332 440 778. Fax 2300 0332 449 77 9. afficeig hodoinsesi car. www boduinveste am
RO LSI5609 2005 Capital Saal Hi
Pagina 19
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
prezent, Botoșani și Vaslui sunt centre importante pentm dezvoltarea regională, în ceea ce privește
industria textilă și prelucrătoare.
Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși
există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași și Bacău. PIB-ul per capital în regiune este
ce! mai mic din România, la circa două treimi din media națională. În prezent industria textilă are
creșterea cea mai rapidă. Turismul este de asemenea foarte important, în special în zonele montane
din vestul regiunii, precum și în orașe ca Iași, Piatra Neamț, Suceava sau Bacău. Alte atracții turistice
sunt mănăstirile din nordul Moldovei, ce fac parte din patrimoniul universal.
2.2 Prezentare generală județul Iași
Județul Iași se află în nord-estul României, fiind unul dintre cele 4 județe care alcătuiesc
granița cu Republica Moldova. 50% din populația județului locuiește în orașul reședință de județ care
poartă același nume.
Județul Iași este mărginit ia vest de râul Moldova și la est de râul Prut (care constituie și
granița cu Republica Moldova). Cu o suprafață de 5476 Kmp, Iașul este un județ mediu ca întindere,
reprezentând 2,3% din suprafața țării (ocupând locul 23 între celelalte județe ale României).
Relieful județului este deluros. Partea centrală și nord-estică este dominată de dealuri și
podișuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui și Jijia, având versanți afectați de alunecări de
teren și lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase și platouri înalte (de peste 400
m), având și zone reprezentate de luncile râurilor Siret și Moldova. Partea de sud are un relief înalt și
masiv (350 — 450 m), străbătut de afluenții râurilor Bârlad și Vaslui.
Iași, ca oraș, deține o poziție importantă în economia României, dezvoltarea sa este strâns
dependentă de așezarea geografică favorabilă la răscrucea vechilor drumuri economice. Regiunea
Iașului este una dintre cele mai importante legături de transit comercial din partea estică a României.
Rețeaua sa de șosele și căi ferate este ușor accesibilă din orice zonă a țării.
3 2.1 Orsanizarea administrativă a județului Iași
Judetul! Iași arc în compoziție un număr de 4 orașe, după cum urmează: Iași, Pașcani, Târgu -
Frumos. Podu Iloaie și Hârlău. Primele două dintre acestea sunt și municipii, De asemenea. conform
datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Iași, la nivelul județului sunt 93 de comune,
totalizând 418 sate la nivelul acestora,
Sir Zearavi nr 15 IAȘI ROMÂNIA Tel 40 0332 440 77 Pax: 40 0332 440 779. ebfiectă hodoinvest.corn, n Bobu est. corni
RO 18136007 122 2875 2005 Capital Social 200 Lei
Pagina 20
re Î. Daleie luata
surse perioada în Douciiul teritoriul Populatia Locuitorikma uri Masc.Iin Ambele Rural Ferrinun asc Ambele Urban Farinin Masculin Anibele Total Județul număr 2.2.2
uulizate evidenta sexe Jin sexe sexe iași persoane caza
administrative si/sau Romaniei, dupa | || || || Populația
IS pentru molivul persoanei 56.3 432713 200358 ISODS3 390416 415313 409815 823129 1992
VAȘE organelor eșle domiciliu :
absentei delimitat la 1305 427419 205151 193728 198379 479442 410885 826298 1995 județului 5 5 5
dețenminarea adresa data 5 5 5 5 bi 4
ROMÂNIA. de administrative la dupa de 337 214971 222397 497368 209218 195084 404302 224480 417431 841670 2000
la care criterii 1 Iași
RO Tel: populatiei domiciliu. iulie ăs4 20326 248536 429462 215336 200786 416124 4282802 419324 845586 2001 Structurarea
30 ale aceasta a
18156097 0332 dupa statului. anului 1343 21847 224310 440789 211467 19583 407350 427676 4200463 948139 2002
declara administrativ-teritoriale. de
430 domiciliu in ca 1992 217005 225263 442358 211538 195954 407487 420628 421217 849845 2003 populația 2
J22:2$75 stabilirea are referinta 2 2 2 2 2 2 2 2 DIUDICI
„Fax: 1353 212771 221139 433904 21692 200150 416342 428963 421283 850246 2004 pe 2
2005 provin locuinta reprezinta
40 din valorii 1554 245415 226912 445327 241054 194695 405749 420468 42:607 851076 2005 sexe, ia
Capital 0332 doua acestui principala, numarul la
440 tipuri 1855 244053 222827 431086 245463 199841 416305 430724 422063 053394 2006 nivelul
Social 779. de indicator trecuta 2+8408 224043 439531
200 surse in persoanelor 186.3 216003 190543 416446 432234 423636 855077 2007
Lei afficeri de nu se actul 216940 125736 442676 județului 93 93 93 93 93 93 93 9
tine cu 1366 246357 09173 416030 433707 L24W06 858706 2008 85
bodoinvest. date: de
cont identitate cetatenie 74 219049 223507 444925 00414 416661 435285 420321 861596 2004 Iași
com. de
resedinta (C], romana 1978 240764 227764 446578 2178566 199508 417374 936660 427292 863952 2010
www BI), si 1981 210559 229007 440566 218032 19BCBB 417020 437301 427098 865566 2011
boduini obisnuita, asa domicilin 418 418 418 418 418 418 418 418 420
cum 1583 221177 230926 4562103 218369 200875 420244 440546 431601 872347 2012
est de este pe
com 67 222282 232641 454923 223711 266610 430329 445003 439250 825252 2013
17
1647 225809 230871 465703 22632 209367 435887 453332 448238 901590 2014
| 3 4 4 | 4 4 |
| 2 2 2 | 2 2 |
| 93 94 85 | 85 85 |
| 418 420 420 | 420 420 |
Pagina 21
moca
) | )
Să
aaa 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008 2007 2096 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 număr Sursa: Hotararea nationala In referitor e In deci ere a Directia irectii primiiri - date - date 2 Directia aa “BODO Îl
1996 1995 1994 1993 1992 modificarea scopuri la general scopul eselor O
i | | persoane Structurarea Direcția nr. si (Legea realizarii survenite teo i Generale si renunt referitoare referitoare pent tru IN
901590 885252 B72347 565585 363952 351585 858706 855977 853392 851076 850246 849845 848139 845586 841670 837614 833621 829262 827667 826298 825068 823217 823129 Total 410/1991 nr. nationale, defalcare Ar. (Regulamentul _ la de tari la la VEST
Județeană completarea se date, 20572014 de in ezultatele mmigri la migratia migratia Evidenta
populației privind 273/2006 poate al nr. comparatii intervalul aa Pasapoarii cetatenia Strategia
435887 430329 420244 417020 417374 416563 416030 416446 416306 405749 416342 407487 407350 416124 404302 403683 402507 401482 400052 398879 396721 393711 390416 Urban Total de Legii nr. privind utiliza termene, Comisiei 1260/2013 de intema, Persoanelor
RO [i Fei Statistică stabilirea revizui timp cercetarilor intemationala romana, intemationala date si de
dupa 273/2006 finantele populatia de al intemationale, studiat date
-4UU332 465703 454923 452103 448566 446578 444925 442676 439531 437086 445327 433904 442358 440789 429402 437368 433931 431114 427780 427615 427419 428347 429506 432713 Rural Iași categoriei dupa „de Parlamentului statistice definitiva definitiva semestriale; Administrarea Dezvoltare
dati | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | | domiciliu, privind publice date). implementare se va (bazate, semestriale.
122 778. 156769 157929 158267 157946 158449 157841 157561 156894 156950 157505 161524 166337 171376 177396 180311 183864 186012 187418 191884 197058 202876 208553 214939 Total judetelor, finantele domiciliu, N a utiliza la exhaustive cu cu Bazelor Locală
28752005 Fax: pe locale, European numai randul u schimbarea stabilirea SI a
Iași grupe municipiilor publice cu aceasta Regulamentului si lor, privind rea de Date
dU 65108 64616 63505 62634 62126 60973 60289 59621 59365 57203 61999 62751 66580 73439 73983 78189 81536 84857 89237 94178 98633 102772 106570 Urban 0-14 modificarile fiind j al populatia pe domiciliului domiciliului - Comunei
pita] 0332440 ani de si locale, nr. Consiliului surse natalitatea i EA a Registrul
Suc 770. vârstă oraselor) precum si necesara 1260/2013 rezidenta si i in in
aj 91661 93313 94762 95312 96323 96858 97272 97273 97585 100302 99525 103586 104796 103957 106328 105675 104476 102561 102747 102880 104243 105781 108369 Rural si completarile in i privind administrative), alta Romania National Popricani-Perioada
a, | | | | | | | | | | | | | | | sexe pentru special Ă privind care se mortalitatea, 2 tara - - de
583542 569297 559820 556539 558162 560133 562034 560716 558709 556503 550670 545191 538486 530296 524764 519878 si pentru statisticile emigranti, imigranti, a
bodoinvestc 516485 513495 510115 506006 501878 497113 493412 Totai medii, stabilirea ulterioare, statisticile calculeaza pentru PR Evidenta de
or. la unor CUG cerintele Ă europene numarul date date a
293628 291595 286067 286637 290801 294568 298103 300356 301475 295310 300188 292433 289255 290818 280602 277251 274352 271452 267138 262348 257025 251157 245218 Urban 15-59 nivelul nr. Ă europene pe conform semestriale; Persoanelor referință
www. ani masuri 63/2010 impuse nascutilor-vii semestriale. .
financiare, de pe demografie regulamentelor 2015-2020
bodoinvest 289914 277702 273753 269902 267361 265365 263931 260360 257234 261193 250482 252758 249231 239478 244162 242627 242133 242043 242977 243658 244853 245956 248194 Rural județului pentru legislatia o demografie si si
com | | | | | | | | | | | | | | | | | | al
18 161279 158026 154260 151101 147341 143612 139114 138367 137733 137068 138052 138317 138277 137894 136595 133872 131124 128349 125568 123234 120314 117551 114778 Total
Pagina 22
de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
T Strategia
BODO INVES
i Masculin
190058 219758 | 109912 54163 55749 250268 119689 130579 49636
409816
191643 218179 | 106798 52389 54409 252081 122509 129572 50943
409822
410577 192898 2175789 | 103996 50396 53600 254369 125250 129119 52212
410886 193728 217158 | 101067 48172 52895 256308 127728 128580 53511
411298 194031 217267 98512 45721 52791 258246 129931 128315 54540
411844 194494 217350 96190 43475 52715 259935 131925 128010 55719
413772 194721 219051 95442 41795 53647 261474 133166 128308 56856
415596 195044 220552 94333 39996 54337 263236 134496 128740 58027
417481 195084 222397 92418 37765 54853 265905 136061 129844 59158
419324 200788 218536 90742 37347 53395 268981 141244 127737 59601
420463 196153 224310 87598 33822 53776 273281 140236 133045 59584
421217 195954 225263 85166 31950 53216 276647 141616 135031 59404
421283 200150 221133 82561 31381 51180 279512 145559 133953 59210
421607 194695 226912 80544 28975 51569 282487 142969 139518 58576
422668 199841 222827 80407 30146 50261 2836093 146006 137597 5865t
423686 199643 224043 80310 30287 50023 284528 145257 139271 58848
424309 199173 225736 80614 30615 49999 285220 143955 141205 59075
426321 199414 226907 80817 31072 49745 284455 142112 142343 61043
427292 199508 227784 81055 31605 49450 283673 140165 143508 62564
427395 198988 229007 80827 31886 48941 283057 137917 145140 64111
431801 200875 230926 81037 32449 48588 285359 137961 147398 65405
439259 206618 232641 81011 33072 47939 291315 141635 149680 66933
448238 209367 238871 80367 33388 46978 299588 142838 156750 68283
Feminin
413313 200358 212955 | 105027 52407 52620 243144 125529 117615 65142
413395 202068 211327 | 101755 50383 51372 245032 128648 116384 66608
414431 203823 210668 98880 48237 50643 247509 131775 115734 68102
415412 205151 210281 95991 46006 49985 249698 134620 115078 69723
416369 206021 210348 93472 43516 49956 251869 137207 114662 71028
417418 206988 210430 91228 41382 49846 253560 139527 114033 72630
419849 207788 212063 90570 39741 50829 255011 141186 113825 74268
422018 208639 213379 39531 38193 51338 256642 142755 113887 75845
424189 209218 214971 87893 36218 51675 258859 144541 114318 77437
426262 215336 210926 86654 36092 50562 261315 149574 111741 78233
427676 211197 216479 83778 32758 51020 265205 149019 116186 78693
428628 211533 217095 81171 30801 50370 268544 150817 117727 78913
428953 216192 212771 78963 30618 48345 271158 154629 116529 78842
429469 211054 218415 76961 28228 48733 274016 152341 1218675 73492
430724 216465 214259 78543 29219 47324 275106 155469 119637 79075
432291 216803 215488 76584 29334 47250 276188 155099 121089 79519
433797 216857 216940 76947 29674 47273 275814 154148 122666 80036
435265 217247 218018 77024 29801 47123 275678 152458 123222 82563
435860 217866 218794 77394 30527 46873 274489 1508365 123853 84777
437531 218032 219559 77119 30748 46371 273482 148720 124762 86990
240548 219369 221177 77230 31056 46174 274461 148108 126355 88855
445993 223711 222282 76918 31544 45374 277982 149960 128022 91083
Pe 53302 228520 226892. 76402 31720 44682 283954 150790 133164 92995
su i p Ă p
VAȘI RE INI - Tal 392 | 50 778, Fax | 40 0332 440 779. oficeă bodeinvestcom. www. bodoinvest.eom
Rey IRI Sand? ]22 VO Capital Sacial 200 Lei
19
Pagina 23
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
pa PR
“date rectificate
Nota: RI PERI : ; ; numarul cetatenie - romana si i
domiciliu la data de 1 iulie a anului de referinta reprezinta persoanelor cu
Populatia dupa
teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriaie.
domiciliu pe in actul da identitate Bl),
e: ste adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta (Ci,
Domiciliul persoanei sta : cu in e actul E
in evidenta organelor administrative ale statului. in stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de
asa cum este luata
obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.
resedinta
determinarea populatiei dupa domiciliu provin din doua tipuri de surse de date:
Datele utilizate pentru
1. surse administrathe
Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date - Registrul National de Evidenta a Persoanelor:
Directia pentru
date referitoare la migratia intema, date semestriale;
- date semestriale;
referitoare la migratia internationala definitiva cu stabilirea domiciliului in Romania - imigranti,
- date
si renuntari la cetatenia romana, date semestriale.
- primiri
Directia Generala de Pasapoarte:
la migratia internationala definitiva cu schimbarea domiciliului in alta tara - emigranti, date semestriale.
_ date referitoare
statistice - rezultatele cercetarilor statistice exhaustive privind natalitatea si mortalitatea, pentnu numarul
2. surse
nascutilor-vii si al deceselor survenite in intervalul de timp studiat (bazate, la randul lor, pe surse administrative).
realizarii de comparatii intemationale, se va utiliza numai populatia rezidenta care se calculeaza conform
In scop! ul
(Regulamentul nr. 1260/2013 a! Parlamentului European si al Consiliului privind statisticile
regulamentelor europene
demografie si Regulamentul nr. 205/2014 al Comisiei de implementare a Regulamentului nr. 1260/2013
europene pe
statisticile europene pe demografie referitor la defalcare date, termene, revizuiri de date).
privind
naționale, se poate utiliza populatia dupa domiciliu, aceasta fiind necesara in special pentru cerintele impuse de
In scopuri
nationala (Legea nr. 273/ 2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, CUG nr.
legislatia
63/2010 modificarea si completarea Legii nr. 273/2006 privind finantele publice locale, precum si pentru stabilirea
pentru
unor masuri financiare, Hotararea nr. 410/1991 privind stabilirea categoriei judetelor, municipiilor si oraselor).
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași
2.2.3 Economia județului
La nivelul județului Iași performanța activității economice poate fi măsurată printr-o serie de
indicatori, relativi la cifra de afaceri înregistrată în diverse sectoare de activitate economică, precum
și compararea veniturilor obținute.
Astfel, la nivel județean, cifra de afaceri a unităților locale active din industrie, construcții,
comerț și alte servicii, activități ale economiei naționale, se prezintă după cum urmează:
pe
Cifra de afaceri
(milioane lei (RON)
Activitatea (secțiuni CAEN Rev.2) prețuri curente)
2008 2009 2010 2011 2012
Total 20133 17212 17325 19669 22495
Industrie extrastivă 22 50 34 32 38
industrie prelucrătoare 3753 3228 3898 4991 6599
Produsția și furnizarea de energie electrică și termică. 46 a47 azi
i 54 Și 468 530
gaze, apă caldă și aer condiționat
Distribuția apei ; salubritate, gestionarea deșeurilor, 426
419 320 497 455
activități de decontaminare
Construcții | 1922 1900 2083
2492 2320
Si Fupravi ne 15 TAȘI ROMÂNIA Tal =40 0332 2440 778. Fax: +40 0332 440 779. afticeța'bodoinvest.com. wenw.bodoinvest. com
RO 18156007 J22:2873+2005 Capital Social 200 Lei
PR. oi o
Pagina 24
SI Totai cum cea '7 Alte
Zugravi Sănătate invățământ Administrație Activități Activități Tranzacții intermedieri informații Hoteluri Transport Comerț Construcții caldă din industrie Agricultură, Activitatea ieilsatariat mediu Sursa: Sănătate prestate Țranzadții intormații Hoteluri Comes BODO
de și motocicistelor cu Distribuția și Prodiuoția industrie industrie care: - include Învățământ) Transport, autovehiculetor
ne și și decontaminare aer urmează: net referitoare Din Direcția activități și în și și cu:
3, asistență servici profesionale, imobiliare restaurante ridicata apei; și total, numai de ridicata
publică financiare comunicații depozitare prelucrătoare extractivă silvicultură (secțiuni lunar, asistență principal imobiliare, restaurante depozitare și INVEST
PAȘI. și și condiționat furnizarea la punctul unitățile servicii comunicații și
socială și cu salubritate, și pe Județeană și cu
apărare; administrative științifice CAEN câștigul de cu socială!) închirieri motocicletelor
RONȚÂNTA asigurări amănuntul; de pescuit activități de colective, întreprinderilor activități Strategia
și Rev.2) vedere activitate și amănuntul,
RO Te: asigurări și tehnice gestionarea energie Statistică de de
activități ale salarial al da sociale acivități
LR1 +40 repararea Iași poștă repararea
56007 0332 sociale de electrică la și de și Dezvoltare
440 deșeurilor, și economiei nivel dezvoltării, învățământ personale servicii curier
din servicii
]22:287522005 sistemul autovehiculelor termică, de sau Locală
Fax suport activități la a
40 și de naționale activitate nivelul sănătate
public gaze, 199 56 15 1057 826 322 670 9846 Comunei
Capital Dâ32 apă la și
Soci 240 nivel județului asistență
779 1425 1894 2449 903 1406 942 2478 1806 653 1389 865 911 1199 2401 1008 1075 1120 910 1257 2008 economică.
de 196 72 13 958 529 271 525 8481
1526 1803 2058 1004 1542 1259 2387 2140 1260 Iași, socială, Popricani-Perioada
e 692 915 1070 1304 2356 1045 1097 1170 969 1310 2009 secțiune o
Astfel, 197 15 12 871 524 262 515 7809
bodoinezt 19377 1630 1882 1080 1684 1042 2414 2201 734 1383 1034 1087 1200 2330 1119 1007 1233 1019 1322 2010 serie organizate de
ca CAEN, câștigul ca
1339 1596 1776 1238 1584 1108 2650 2729 769 1373 1013 1107 1339 2388 1249 1378 1338 1021 1342 2011 statistică 194 121 12 923 533 303 619 8535 referință
se societăți
1430 1825 2021 1173 1550 1287 2572 2567 728 1391 943 1198 1489 2669 1329 880 1414 1051 13741 2012 salarial
prezintă relevantă 273 148 14 1172 774 323 709 9277 2015-2020
vestenm 1600 1845 2409 1433 2072 1082 2696 2890 814 1396 1936 1082 1443 2455 1393 1219 1439 1126 1499 2013 nominal comerciale.
21 după este
Pagina 25
III de referință 2015-2020
Dezvoitare Locaiă a Co munei Popri-ani-Perioada
7 Strategia de
BODO INVES
1554 1310 1098 1153 1235
recreative 1201
de spectacole, culturale și 807 859 946 1004
petivități 706 760
Alte activități de senicii
a Statistică ar Iași PB
Direcția Judejeană de
Sursa:
resursă nu poate fi eficient
de teren agricol, această
Iași deține o mare suprafață
Deși județul următorilor
de culturi, datorită influenței
fiind scăzută la toate tipurile
valorificată, productivitatea
altemanța categoriilor de sol, fragmentarea
terenului (cu o diversitate pronunțată).
factori: calitatea îmbătrânită (mai
similare din țară, forța de muncă
cu alte unități de sup rafață
acestora, în comparație
țineretului către centrele urbane; gradul
rurală are peste 60 ani), migrarea
mult de 28% din populația
difio ultăți în realizarea culturilor și creșterea
care întâmpină mari
de sărăcie a proprietarilor
mare agriculturii; instabilitatea și
restructu rarea și modernizarea
animalelor; lipsa capitalului pentru
numeroasele alunecări de teren.
eroziunea sotului, Modul în
Legii fondului funciar.
a luat naștere prin aplicarea
Sectorul privat în agricultură
întârzierea cu care s-a realizat,
funciar fost gândită și pusă în aplicare,
Legii fondului a
care aplicarea
serie de factori perturbatori, respectiv:
au generat o
= fărâmițarea exploatațiilor agricole;
funciare, aceasta apărând cu
fondului funciar cu apariția pieței
- necorelarea aplicării Legii
circulația juridica a terenurilor);
în anul 1998 (Legea 5411998 privind
întârziere,
efectuarea lucrărilor agricole;
= lipsa mijloacelor adecvate pentru
- blocarea circuitului terenurilor agricole.
Fondul funciar, după modul de folosință
hectar | 2008 i 2009 | 2010 2044 | 2012 2013
2003 2004 | 2005 | 2005 | 2007
1330 2098 2004 2002
județul iași
| 547558 | 547558 547558)54755 aresaga soi esdparsonarsaapare
| 547358 | 547558 | 547558 547558 60304802231680455380%17P6008 8802350080
Suprafața totaă 381445 81306[33440;
377658 | 3a0â3? | 380910 380987 | 382081 |
Suprafața agricolă
din care, ps categerii 2537832557085]
de tolasință: 285606p55524|55502 23573
| 234882 | 233313 253491 | 254738 | 253248 53243] 83421 gt
Arabită 2540124 4|35434|85230] 8543285414 |
88080 88109 85024 | 58142 [83110 22007
Fășuai 31493 | 85570 | | Bș 22324 23260 | 22003| 220974
9704 | "982" 195052 10647
Fânele 20387 | « | sasag! +0937| 10937 |
"689 12293
vai te "2458 2688 | 5000 | 5000
an | 8 442
409 | 5080 | E042 |
în proprietatea deținătorilor în reză administrativă.
ă: județe reprezintă terenurile aflate
Fonclui funciar după modul de folosiniă pe
pinjere viticole.
2-0 otiicet : spori, cad nds est cul
0 0332 ax: : +40 0342 34 4-4) 779. officeit bodoinvest.oami
Sir. ir. Zugi nr Ș5 S1A5 IAȘI RUACÂNSTA, Roti to - 30 0332 440 Lei
Zugrai. ]22:2875:2005 Capital Sucial 200
RO 18156007
[8%] [393
„SR
Pagina 26
Popricani-Perioada de referință 2015-2020
de Dezvoltare Locală a Comunei
INVEST Strategia
BODO
7 Livezi și pepiniere pomicole.
de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
SURSA: Agenția Națională
de 380,3 mii de hectare, ceea ce
județului Iași, în anul 2013, era
Suprafața agricolă a
evidențierea acestui lucru a fost prezentată
totală a județului. Pentru
69,42% din supratața
reprezintă
modul de folosință din perioada 1990-2013.
fondului funciar după
situația și fânețele sunt în
că suprafețele de teren arabil, pășunile
tabelul de mai sus se observă
Din
cu vii și livezi scad continuu.
în timp ce suprafețele acoperite
creștere, combină exploatații agricole mici
producției agricole a județului Iași
Structura de organizare a
mari și foarte mari, de
către auto-consum, cu exploatații agricole
juridică, orientate
fără personalitate ocupă cea mai
concesionării terenului. Culturile care
rezultate pe baza arendei sau
tip comercial, soarelui.
grâu și secară și de floarea
țerenul arabil sunt culturile de porumb,
mare suprafață din
din cauza schimbării formei de proprietate
din județ a suferit modificări
Structura culturilor agricole
porumbul în cantități mari,
din cauza sărăciei populației care folosește
de la începutul anilor '90 dar și
ori în surplus. În plus, fermierii nu au
animale și ajunge să fie de multe
nemăcinat, ca furaj pentru
fi sfecla de zahăr, datorită cotelor impuse
O cultură mai profitabilă cum ar
șanse mari să opteze peniru
de Uniunea Europeană. 111.000
82.000 de ha de porumb, iar în 2005,
În anut 1990, în județul Iași se cultivau aproape
(DADR), această cultură se află,
Agricultură și Dezvoltare Rurală Iași
de ha. Conform Direcției de
de doar 1% chiar în anii cu
cele mai puțin productive, cu o rată a profitului
alături de grâu, printre
precipitații. fi cele
dovedi profitabile pentru fermierii ieșeni ar
Conform DADR, culturile care s-ar putea
fi utilizată în producția de biodiesel.
de rapiță, aceasta putând
rurală 2007-2013, populația rurală
MADR Programul național de dezvoltare
Conform sursei -
de 33,7%. Din totalul întreprinderilor
în activități non-agricole este cca
la nivelui României, ocupată
activează în comerț iar 3,5% în
activitatea în spațiul rural, 56%
mici și mijlocii, care-și desfășoară
proceni infim, care variază
serviciilor în total în agricultură, reprezintă un
sfera serviciilor. Ponderea
între | și 2 %a
779. officeră bodoinvest coin. WI bodo m vest. cont
ROMANIA. Tel 40 0332 0 778 Fuse +30 0322 440
Str Zugravi. ar 13, IAȘI. Capital Social 200 ci
RO 18156007 ]22:2875:2005
Pagina 27
de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO IN VEST Strategia
infrastructura de acces ASR ,
224 ” A az comunicațiile
Infrastructura, incluzând starea drumurilor, aprovizionarea cu utilități, și
important asupra dezvoltării în general și asupra stimulării investițiilor
serviciile, au un impact
Infrastructura are, de asemenea, un impact imedial asupra accesului
neagricole în particular.
la serviciile de bază, incluzând învățământul și sănătatea.
populației
este străbătut de o fracțiune de coridor rutier european, Roman - Tg. Frumos cu
Județul Iași
(E 58) și Iași (E 583). Analizând situația drumurilor publice din județ, se
ramificație către Botoșani
de vedere cantitativ că județul Iași deține o densitate relativ mare de drumuri, de
constată, din punct
km/190 km. Județul Iași are un grad bun de acoperire a județului cu infrastructură de
aproximativ 43
accesibilitatea necesară, însă cu un grad insuficient de modernizare, în special la
tip rutier ce asigură
drumurilor județene și comunale, situație ce determină timpi de deplasare crescuți către
nivelul
acestea.
Drumurile publice, la 31 decembrie 2013
m
2005 | 2006 2007 | 208 | 2009 20%0 Fiidi 2952 | 283
județ iași
Ducii = tota 2353 2353 Zas0 2381 2363 24 2370 za 2351
din car
Moder-izate ai 414 +01 337 3 Diiiă Lică Căii] 408
Cu imbrăcânni ușoare sutere 573 287 635 65 654 ca? ea 801 126
Din total drumuri paibiice:
4 344 345 347 47 Ei 353 359 380
Drumuri cățiomale?!
zincare:
?hderizate 5 315 37 317 317 n? 33 338 34
Du imbrăcămiiny uscare rutiera 2 a 28 23 z3 Ei 23 25 "4
Drumuri județene și comunale 2009 2009 2045 2034 2016 2027 Eiră 2343 2001
Jin
slea: 8 EL 84 Eu] să si % se
Cu inosăcămire jsaare e.sze 345 £59 Eli [au] 538 s2p 553 sa
druteuzitor pubice pe 106 kiap 44 aa 334 Ex 433
Densitatea 430 aa 435
“inclusiv autostrăzi și drumuri europene
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași
Reteaua de căi ferate se prezintă la un nivel comparabil cu media pe țară În ceea ce privește
dotarea îehnică și lungimea tronsoanelor, dar condițiile geografice și de amplasament impun unele
restricșii de «reulație. Județul este traversat de una din cele opt magistrale feroviare care facilitează
un acces direct și relativ rapid către Iași,
Sus Sims ROMI ÎNSA Tar: +40 0332 4-40 778. Fax -40 0332 440 779. offivezi hodoim cstezar, sere besctesizae ost. enim
RO 18156097 12212875 2005 Capital Social 200 Lei
ÎN. N N
Pagina 28
Sursa: Din 2] 1)
"Vagoane „2018 20412 2014 2910 2003 2008 2097 2098 2065 2994 2093 2901 Judațui Sursa: Linii teritorii Din Tosa BODO:
anul 2902 2009 1999 Anii ja incisiv Densiatae pile Liră pat n
Direcția iași Cu Cu Totsi cu aertiicate Cate:
2004 Direcția care liniile ecartament ora
Ș pe douacăi Jucegullași NVEST
sunt distanta cu 1000 înâloe larg ecartament
FAȘI. Județeană - normal
150 138 162 181 154 193 149 145 159 141 145 145 148 143 174 Tramvaie? Județeană temp îi
incluse între ecartament
ROMÂNIA de Numărul Strategia
și - de șine
Statistică ta este îngust Liniile de
RO Ter microbuzele Transportul Statistică
sfârșitui de 534 8 540 148 206 138 292 2005
140 Iași 269 234 228 231 238 180 135 204 275 164 101 152 186 232 136 Autobuze?) vehiculelor | de
18156097 Iași 1435 Dezvoltare
0332 anului cale
în urban mm 138 251 2005
340 -
3222875 778. inventar de ferata Locală
Fax” Troleibuza 524 128 145 224 197 209 2002 în a
2005 40 - - - - - - - 28 39 46 46 45 45 39 46 pasageri, |
Comunei
Capital 0332 s28 12 145 aa 2008 exploatare,
la 197 209
440 31
Soc 770.
57979,0 536770 56628,0 52839.0 55059,0 54894,0 Tramvaie la
47939,0 516270 62701,0 34028,0 22930,0 20307,0 25745,0 29819,0 61073,0 528 197 209 200| 31 Popricani-Perioada
dle decembrie
ctficedi.boduinsest. decembrie
sa 120 145 aa 137 200 zr|
Pasageri 2013 de
com. 84994.0 78056,0 785930 80442.09 835890 598400 583022 49208,5 255280 181485 19833.5 310447 Autobuze (mii) 534 13 145 274 2013 referință
54890 326395 95400 132 ET] zar]
waw transportați
534 13 28 224 192 ET) 202 2015-2020
hedoinvest
com 19010,0 12511,0 103980 14111,0 Troleibuze 538 129 145 224 137 290 2013
2523,0 8736,0 7530,0 8841,0
- - - - - - -
Pagina 29
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
ODO
72.5 Infrastructura de utilități
Localitățile din mediul urban dispun de rețea de alimentare cu apă potabilă, care deservește
mai mare parte a populației. Mai mult, o serie de municipii și orașe au beneficiat de proiecte de
cea
reabilitare/modernizare/dezvoltare a rețelei de apă potabilă finanțate din programul de preaderare
ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare).
În mediul rural, situația este precară, întrucât numărul comunelor și satelor care dispun de
rețea de alimentâre cu apă potabilă este foarte redus, reprezentând 4-6% din totalul acestora.
Resursele de apă din rural și sistemele de salubritate publică au un impact direct și imediat
sănătății membrilor gospodăriei, în afară de efectul lor potențial exercitat asupra stimulării
asupra
investițiilor neagricole. Aceste sisteme sunt insuficiente în zona rurală, serviciile asigurate și
administrarea fiind de calitate slabă, iar finanțarea deficitară.
Canalizare publică și spații verzi, la 31 decembrie 2013
Județul Iași 2005 2006 2007 2908 2009 2010 21 22 203
LocaBtăți cu instalații de canatzare publică (număr) - Total iEI 14 14 14 14 15 1 Hi] 39
din care:
municipii ȘI orașe 5 â 5 E] E] 5 Ei E) EI
totală simplă a conductelor de canalizare publică SSE 5845 O S21 4039877 O—6952 O—6114 O 3286 6908
unge
Suprafața spațiilor vera; în municipii și orașe țha] az 55 sia 35 18 dă 540 5*0 77
Ul Municiaii. crașe. comuna
Sursa: Direcția Judejeană de Statistică ași
Volumul de apă potabilă distribuită consumatorilor
Apă potabilă distribuită consumatorilor
Anii -
Total din care:
(mii m3) pentru uz casnic
Județul Iași
1990 114534 40693
1995 87902 683657
2000 73143 38876
2001 61175 36290
2002 59448 34719
2003 56158 32741
2004 54620 30786
2005 44071 24381
2006 43393 23250
Sir. Zupravi pe IS TISE RONÂNTA Tal 5400332 440 778. Fax” - 40 0332 340 779, elicei bodoinvesLe cm. mw. bosloinsesLeon
RO 18156007 1227287520005 t'apital Social 200 Lei
Pagina 30
Sursa: ?) din Total 7]
număr Sursa: Municipii 203 203 2 20% 2009 2008 2007 2006 2005 204 2003 2002 200 2000 1995 1990 tepi za 8000
Municipii, cara: ieși
Direcția Direcția rapa,
orașe, municipii județul commune.
INVEST
Județeană și Județeană sala Tatal
comăne, orașe Iași Localități
2 3 E 2 2 E a 2 2 1 15 1 % 14 3 7 ee i
RURIÂNIA de de i Locatități Strategia
sate. în
Statistică Statistică *? în 2013 2012 2911 2010 2009 2008 2007 de
RO Te care li care Car Rețeaua Sursa:
Iași se municipii din și se
2 5 2005 Iași și care: număr) Dezvoltare
orașe și Direcția
distribuie 5 3 : : 3 3 5 3 a Pi 3 3 3 3 3 3
2 3 2006 volumul
Județeană Locală
25354 42644 43138 43465 43674 43582 42866 a
2 2 2007 energie gazelor de
Ia - simplă Fă Comunei
stărșitul Lungiea Statistică
2 2 2008 termică, s553 9324 2568 8335 8250 8178 7503 Baa 6322 807,4 5409 5165 503 468,2 3203 2185
anului conduce naturale
- Iași
la e ȚI
2 2 2009 31 ineaje Popricani-Perioada
ie distribuite 15097 24435 24524 24697 24702 24340 24016
2 2 2018 decembrie
bodoiiest.e de
Tora
2 2 2011 vo6e4 20isea 292077 36055 rasi 290442 250274 320433 340620 30538 354580 250028 237027 205144 302042 asooz4
2013 referință
are (mem pazei
2 2 2012 n
bexloinvest în 2015-2020
dt peatrt: care:
2 2 2013 se4z1 ganza 97742 94661 ga70: Dai 75414 19267 70672 7oe4 12411 12283 136613 casnic
i cer Seesă 99047 444
a
i ) )
Pagina 31
L_
el
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BOD O
Rețeaua de distribuție a apei potabile
iași 2005 2008 2007 2008 2008 Piu] 2014 02 2013
audețet
Locattâți 9 ex instalații de aliseptara ct „apă potabită
taumărt
— 1a sfârșit anului
Total, din care: 48 Ea] 52 54 s? Ei 5ț 32 s
municipi și srașe 5 3 3 5 5 3 3 3 5
mea totală simpgă a rețeiei de distribuție a apei potabile
re i 11850 11973 0212443 13253 13397 14033 14283 16423 1076.8
—4a sfârșitul anului
DI
9) dduaicipi. orașe, cemtine. sate.
Sursa: Direcția Județeană de Statistică Iași
2.3 Comuna Papricani
2.3.1 Istoria așezării
Atestarea documentara a satului Popricani dateaza din 1476, in timpul domniei lui Stefan cel
Mare. In Uricul din 22 mai 6984 (1476), domnitorul intareste vanzarea satului Popricani numit
seliste, facut de catre pan Stefan pitarul, nepotul lui lacus vestier, lui pan Musat vornicul pentru suma
de 100 zloti, tataresti. Aflam din acest document despre asezarea satului Popricani: pe Jijia, intre
Posadnici si Camniceni, la Tihova,
Actuala Comuna Popricani este formata din fosta comuna Vanatori si Comuna Popricani,
denumirea actuala a comunei datand din 1934.
2.3.2 Satele comunei Popricani
Popricani este o comuna aflata in partea de est a judetului Iasi. Teritoriul ei se incadreaza
morphologic in unitatea Campia Moldovei, Depresiunea Jijiei. Este formata din satele: Popricani,
Rediu - Mitropoliei, Tipilesti, Moimesti, Cotu — Morii, Vanatori, Vulturi, Cuza — Voda si Carlig.
Actuala comuna Poricani este formata din fosta comuna Vanatori si comuna Popricani,
denumirea actuala datand din 1934. Satul Popricani este o asezare veche si nu se cunosc datele
precise ale formarii ca asezare, dar se poate banui ca, la inceputul secolului a! XVII — lea satul exista
ca asezare. În acest sens se mentioneaza: “Deci in seara de joi, 22 noiembrie, Nicoara Potcoava a
trecut Prutul si la 23 noiembrie, vineri, privighetorii sai au suit cu repeziciune dealul Popricanilor”
Mai tarziu, despre Porpicani ca asezare sunt marturii orale. In acest sens aratam ca mosierul Dimitrie
Pascanu a zidit, în anul 1812, biserica din sat, care este si astazi. Tot mosierul Pascanu a adus la
curtea sa oameni cu diferite indeletaiciri, precum: schelari, fierari bucatari, etc. Acest lucru este
Str 7 tai nr 15 IAȘI. ROSTÂNTA. Tel 40 0332 00 778. as =40 0332 440 779. ut odoinvesi com. uree Bostois eso
RO 18156097 123;2875.2U05 Capital Social 200 Lei
Pagina 32
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
entat de faptul ca si astazi, in comuna sunt multe familii cu numele de Bucataru, Chelaru,
argumi
etc. Actuala sosea lasi — Bivolari era o principal artera comerciala, ce lega nordul Moldovei
Fiezaru
Iasi. Negustorii care veneau din nord, dupa urcarea dificila a dealului Popricani, se opreau în drum
de
Iasi platoul unde este asezat satul. Astfel, acestei asezari, unde faceau “poprire” negustorii, i
spre pe
dat numele de Popricani (de la cuvantul “poprire”).
s-a
Satul Rediu Mitropoliei este, la fel, un sat vechi. Aici, Mitropolia Iasi a avut un teren cu o
rediu, si o biserica ridicata din lemn, din care astazi a mai ramas piatra de temelie. Ca
padure,
asezare, s-a format prin trimiterea de catre Mitropolie a unor oameni pentru paza si diferite munci,
de unde si numele de Rediu (padure) Mitrolpoliei pastrat pana astazi,
Tot din marturii orale se stie despre Zipilesti ca terenul pe care este asezat ar fi apartinut
boierului Pascanu. Acesta ar fi vandut terenul unui alt mosier, Filipescu, care a adus lipoveni pentru
munca pe mosie. Pentru acestia, in timpul muncii, unu lucru obisnuit erau tipetele, de unde se
presupune ca vine si denumirea satului de Tipilesti.
Despre satul Moimesti nu se cunosc prea multe lucruri, dar ar fi important de amintit ca un
mosier, pe nume [lie Stroici, a cumparat terenul, unde este actualul sat, de la mosierul Pascanu.
Acesta ar fi adus oameni din Bucovina pentru lucrul pe mosie.
Satul Cotu Morii este o asezare mai nova, infiintata dupa Primul Razboi Mondial, cu ocazia
improprietaririi din 1920/1921, cu care s-a hotarat vatra de sat pentru oamenii din Popricani, care nu
aveau locuri de casa. Satul a luat numele de Cotul Morii dupa locul cu acelasi nume (aici ar fi existat
o moara situata in cotul soselei Iasi — Sculeni, de unde vine si numele de Cotul Morii).
Denumirea satului Vanatori, probabil, initial a fost Vanatorii Curtii, deoarece locuitorii, în
schimbul scutirii altor obligatiuni de catre Curtea Domneasca, trebuiau sa procure vanat pentru
aceasta. În ceea ce priveste anul in care satul a fost infiintat, nu exista informatii.
O monografie a satului Carfig, intocmita în anul 1938 de catre elevii Scolii Normale Vasile
Lupu din asi, arata ca, din discutiile cu cetatenii, s-au desprins mai multe versiuni despre originea
acestui sat si despre formarea lui, Unii afirma ca, în urma cu mult timp, cand era un sai cu numele de
Vadul lui Yoda, in rasaritul Iasului, aproape de oras, din cauza unor alunecari de teren, casele s-au
daramat, iar gospodarii au plecai. Daca unii s-au oprit in satele vecine, altii s-au asezat pe teritoriul
actualului sat. Astfel, se pare ca acest sat a fost infiintat inainte de Cuza Voda, iar marturia nu este
Str Zig n 15 IAȘI ROMÂNII Tot 4008 ax —4i10332 449 779 officera bedeinvest.cam. www. hodloinvest com
RO 18156097 2005 4 'apital Social 200 Lei
Pagina 33
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
Unii gospodari, insa, pretend ca numele ar veni de la dealurile din apropiere, asezate in forma
exacta.
de carlig.
Un sit sat component al comunei Popricani este satul Cuza — Voda. Conform unor marturii
se crede ca a fost infiintat dupa 1888, ca un ecou al rascoalelor taranesti, denumirea venind
probabile,
la numele Domnitorului Al. |. Cuza, cel care a facut prima reforma prin care s-au eliberat si
de
improprietarit clacasii. Acest sat, pana in anul 1927, a facut parte din comuna Aroneanu, ulterior fiind
atribuit comunei Popricani.
2.3.3 Geografia comunei Popricani
Popricani este o comuna aflata în partea de est a
judetului lasi. Teritoriul ei se incadreaza morfologic in
unitatea Campia Moldovei, Depresiunea Jijiei. Este
i
formata din satele: Popricani, Rediu — Mitropoliei,
Tipilesti, Moimesti, Cotu — Morii, Vanatori, Vulturi, Cuza
— Voda si Carlig.
Suprafata administrativa este de 6.926 ha, din care
5.196 ha constituie teren agricol (arabil, pajisti, vii), iar
1.066 ha teren neagricoi (paduri etc.). Este situata la N — NV municipiului Iasi, la 19 km distanta de
centrul acestuia si se invecineaza cu satele Camiceni si Tiganasi, la vest cu lepureni, la est cu
Victoria, iar la sud cu municipiul lasi.
Comuna Popricani se incadreaza in partea aproximativ central — estica a Platformei
Moldovenesti, în sud — estul Campiei Moldovei, unitate ce are aspeci de platform, apartinand
Piatformei Est — Europene. In alcatuirea acesteia se evidentiaza cele doua elemente structurale
specific: unul inferior, cutat, ce constituie soclul, corespunzand etapei în care spatial Plaiformei
Moldovenesti a evoluat ca arie labila; altul superior, cuvertura, corespunzand etapei in care a evoluat
ca domeniu stabilizat (L. lonesi, 1994).
Pesticularitatile lito - siratigrafice, aferente comunei Popricani, sunt subordinaie ariei
Campiei Moldovei si respecta, în linii generale, ansamblul morfo — structural al acesteia.
Formatiunile din soctul Platformei Moldovenesti, care se intalnesc în fimdamentul comunei, au
Sie Pus, ut 35, TAș ROMTÂNIA Tel: -4U 0332 410 778. Fax: 40 0332 440) 779, olt iâ hodeinicest. com, ti seta hassan est. com
RU 15156097 422:2874:2005% Capital Social 200 lei
Pagina 34
i
Ii
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
varsta precambriana. Ele sunt reprezentate prin sisturi cristaline, predominani gnaise sericitizate, cu
intruziuni de granite si granitegnaisice.
Teritoriul comunei Popricani se incadreaza morfologic in unitatea Campia Moldovei,
Depresiunea Jijiei. Relieful se prezinta sub forma de interfluvii largi, ocupate de campii ce sunt
marginite de platouri intinse si versanti cu diferite grade de inclinare. Pantele versantilor au înclinari
cuprinse intre 5* - 25* si sunt adesea afectuate de procese de eroziune ori alunecari de teren. Formele
representative ale comunei suni cele de siroire, fluviatile, si mai ales alunecarile de teren.
Formele de relief realizate prin siroire sunt raspandite pe locurile in panta si despadurite sau
suprapasunate, cu deosebire in arcalele mai inalte. Vorbim aici de torenti, rigole si ogase isolate sau
foarte dese, cand imbraca aspectul de “pamanturi rele”. Relieful fluviati! se remarca prin vai largi, cu
panta longitudinala mica, cu lunci mlastinoase sau foarte uscate si cu tacare in perioadele de seceta.
Interfluviile au suprafete plane sau usor bombate,
Zonele cu cel mai mare risc de producere a alunecarilor de teren sunt, in general, in
proximitatea arealelor cu locuinte, acestea fiind identificate in: satul Tipilesti, satul Popricani — zona
extravilan, satul Moimesti, satul Cotu Morii — zonaextravilan, satul Cartig.
2.34 Clima
Clima este temperat continentală cu caracter stepic datorită microclimatului din Șesul Jijiei,
temperatura medie anuală este de +9,6 grade C, cantitatea de precipitații anuală este cuprinsă între
400 si 450 mlâAnp.
La nivelul comunei Popricani, dinamica atmosferei sufera o serie de modificari. Una dintre
acestea consta in faptul ca vanturile circulatiei generale si regionale, la trecerea peste localitati, isi
modifica atat viteza, cat si directia. Aici, iarna îsi face simtita datorita maselor de aer arctic
prezenta
continental, iar vara se simte influenta anticiclonului azoric. Transportul aerului atlantics est se
pre
face lent, ajungand în aceasta zona uscat si cald. Masele de de atiantica redus
aer origine au un prad
de umiditate, iar sub influenta suprafetei subiacente modificari
se produc termodinamice, generand
innorari si procese meteorologice cu timp redus de manifestare.
lemperatura aerului reprezinta elemental climatic dintr-o regiune influentata de o serie de
„ Un cal principal avandu-l radiatia solara, ea prezentand si variatii spalio — tesuporale,
respectiv: latitudine, altitudine, circulatia generala a maselor de condiții fizico — geografice
aer,
locale locale si si rasi regionale Influenta _ NIIR . Pa
etc. acestor factori si variatiile valorilor temperaturii aerului in zona
SIP ÎN Ziar firii a ne ia IS e ma pa - 0 Fax: 3 -- re
TAȘI RONLÂNIA. Tel 740 0332 440 778. 406 0332 140 779. urii om. u ura: bodeint ese cam
RO 18156U97 122 2875:2005 Capital Social 200 Li
Pagina 35
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO | NVEST
indica o clima temperat — continentala cu nuanta excesiva. Comuna este deschisa
comunei
influentelor climatice continentale estice, ele remarcându-se prin amplitudini termice accentuate.
2.3.5 Rețeaua hidrografică
comunei Popricani | se afla raul Jijia, paraul Cacaina si afluentii lor, care au un
Pe teritoriul
torrential. Cand sunt perioade ploioase, afluentii torentiali produc viituri, malurile se
character
erodeaza, taluzele se prabusesc etc. Se remarca si izvoare de pania, care siroiesc pe versanti si
numeroase eroziuni, spalari la suprafata sau in substrat etc.
provoaca
Pe langa raul Jijia, pe teritoriul comunei Popricani regasim si Balta Teiva — Visina, avand o
adancime medie de 2 m si adancime maxima, pe alocuri de 5, m. Aceasta nu are litoral si nici
profundal. Baltile au fost brate sau coturi ale Jijiei, iar sursele de alimentare sunt precipitatiile si
izvoarele subterane. Oscilatiile negative sunt provocate de consumul local si de evapotranspiratie.
2.3.6 Vegetația și fauna
Vegetatia comunei Popricani este alcatuita din stepa la altitudinile de pana la 80 m, urmand la
altitudini putin mai mari o intindere cu vegetatie de silvostepa, vegetatia forestiera fiind reprezentata
de padurea de Quercinee, ce are, de asemenea, o intindere semnificativa.
La nivelul cel mai coborat al reliefului de pe Valea Jijiei, pana la altitudini de 70-80 m,
conditiile fito — pedo — climatice sunt, asa cum am mentionat anterior, caracteristice stepei. Speciile
representative sunt: pirul (Agropyrum cristatum), negara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana),
paiusul (Festuca valesiaca), iar pe terenuri degradate apar asociatii de firuta (Poa bulbosa), pir gros
(Cynodon dactlon), obsiga (Bromustectorum).
Intre cca 80 si 150 m, spatiu altitudinal in care se incadreaza cea mai mare parte a bazinului,
sunt prezente conditiile bioclimatice tipice de silvostepa. Ca specii representative enumeram: arbusti
est — continentali (voniceriu pitic — Evonymus nana, migdalul pitic — Amygdalus nana, caragana —
Caragana Jiutex) si arbusti termofili sudici (scumpia — Cotinus cogeyaria, verigariu — Rhamnus
tinctoria). Pe versanții erodati apar pajisti si asociatii secundare, alcatuite din specii stepice, iar pe cei
degradati prin pasunat intens, grupari de obsiga, pelinita, laptele - cainelui si multe alte plante
ruderate. Culmile ce depasesc 180-200 m, cu sectoare forestiere mai frecvente, marcheaza tranzitia
intre silvostepa si zona forestiera propriu — zisa.
Sara că PAȘI. ROMÂNIA Tel: 40 0332 4430 778. Fast - 40 0332 HU 770, ollicetă bosdoinvesteori vw Desloini ss essri
RU 18156097 ]22:2373.2003 Capital Social 200 | ei
(53) 8
„a PER
Pagina 36
BODO INVEST Strategia de Dezvoitare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Vegetatia din Lunca Jijiei este reprezentata prin formatiuni vegetale natural de pajisti si
padure, specific solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Aici, umezeala
relative este mai crescuta, iar fenomenele hidrometeorologice (roua, bruma, ceata) au o frecventa mai
mare. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile, reprezentate prin graminee precum
firuta (Poa pratensis), paisul (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus eyparias), trifoi (Trifolium
repens), pir tarator (Agropyrum repens) (Angela Lupascu, 2004).
Vegetatia palusira (de mlastini) apare si ea in mici areale disjuncte, localizate in microforme
negative de relief, cu inmiastiniri permanente sau prelungite. Ele sunt mai frecvente in lunca raului
Jijia. Excesul de umiditate se datoreaza fie apelor stagnante la suprafata (provenite din precipitatii sau
inundatii), fie apelor freatice superficiale.
Vepetatia palustra este formata din asociatii de plante higrofile (iubitoare de umiditate) si
hidrofile (care stau numai în apa). Speciile higrofile mai comune sunt: rogozul (Carex riparia, Carex
vulpina etc.), pipirigul (Scirpus silvaticus, Sciprus lacustris, Bolboschoenus maritimus), rugina
(Juncus effusus), papura (Typha latifolia, Typha augustifolia), stuful (Phragmites communis), la care
se asociaza mana apei (Glyceria plicata, Glyceria fluitans, Gliceria aquatic), lacramita (Catabrosa
aquatic), pipirigut (Heleocharis patustris), tataneasa (Symphytum officinale), rachitanul (Lzctrum
salicaria), coada calului (Equisetum palustre), izma broasiei (Alisma ganium ramosus, S. negrectum),
stanjenelul de balta (iris pseudacorus) ete. (Vasile Bacauanu et ali, 1990).
Vegetatia lemnoasa este alcatuita mai ales din esente moi, ca: salcie (Salix alba), plop alb
(Populus alba), catina rosie (Tamarix ramosisimd). Vegetatia palustra (balta) este reprezentata prin:
rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papura (Typha latifolia), stuf (Phragmites
communis), coada calului (Equisetum arvense), izma broastei ( Mentua aquatic), sageata apei
(Sagitaria sagitifolia). În ochiurile de apa se intalnesc: lintita (Lemna triscula), iarba broastei
(Hydrocharis morsus — ranac), broscarita (Potamogelon natans), nufarul (Nymphaea alba).
In zonele mai inalte ale comunei Popricani sunt, asa cum am mentionat anterior si paduri de
Quercince. Cele mai representative sunt: stejarisuri (edificatory Quercus robur), cerete (Quercus
Cerris), granite (Quercus frainetto), gorunete (Quercus petraea) si fagete (Fagus sylvatica). Speciile
edificatoare enumerate nu se gasesc in stare pura. ele asociindu-se cu numeroase specii de foioase:
Carpen (Carpinus betulus), paltin de campie (Acer platanoides), frasin (Fraxinus excelsior), ulm
î pr IS IAȘI ROMÂNIA Te: =10 0932 440 i 0332 48 779. oftică hodotuvesi com. A Aw,boduiniest cun
RO I8tâ6097 ] 05 Capital Social 200 Lu
[95 (8
Pagina 37
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
foliacea), mesteacan (Betula pendula), tei (Tilia cordata), cires salbatec (Cerasus avium )
(Uimus
(Angela Lupascu, 2004).
Stratul subarborescent si arbustiv din aceasta zona este constituit din mai multe specii:
(Acer campestre), gladis (Acer tataricum), mar (Malus silvestris), par paduret (Pyrus
jugastru
pyrastes), paducei (Crataegus monogyna), alun (Corzlus avellana), corn (Cornus mas), sanger
sanguines), caprifoi (Lonicera xylosteum), lemnul — cainesc (Ligustrum vulgare), macies
(Cornus
canina) etc. Stratul ierbos din acest perimetru are flora mai diversa: paius flexnos
(Rosa
(Deschampsia flexuosa), firuta de padure (Poa nemoralis), ghiocei (Galanthus nivalis) etc (A.
Lupascu, 2004).
Ca si in alte regiuni ale tarii, invelisul vegetal spontan din comuna Popricani a fost inlocuit
masura cresterii numarului de locuitori din zona si a perfectionarii tehnicii, cu domenii
treptat, pe
cai de comunicatie, noi vetre de sat etc., incat se mai pastreaza o mica parte din teritoriu.
agricole,
Acest a fost mult amplificat in ultimii ani. Asadar, padurea care acoperea o suprafata mult mai
proces
extinsa si-a restrans aria semnificativ din cauza defrisarilor. Un roi important l-a avut si pasunatul
animalelor. Acestea, pe langa ierburi, consuma frunzele si lastarii tineri, baiatoresc si creeaza
luminisuri, poteci etc, determinand conditii improprii pentru regenerarea naturala a padurii.
Aspectele mentionate afecteaza serios echilibrul natural, favorizand inmultirea plantelor toxice si de
slaba valoare furajera, introducerea pe scara larga a plantelor ruderale (buruienilor). Intrucat plantele
toxice si ruderale compromit cel mai mult valoarea pajistilor, vor fi enumerate în continuare cele mai
daunatoare si mai des intalnite.
Principalele plante toxice sunt: matraguna (Atropa belladonna), macul (Papaver rhoeas),
marul lupului (Aristolochia clematites), coada calului (Equisetum sp.), mana apei (Glyceria fluitans),
stanjenelul (Iris sp.., sapunarita (Saponaria officinalis), pelinul (Artemisia sp.), loboda (Atriplex sp.)
etc,
Plantele ruderale mai frecvente in pajisti sunt: urzica (Urtica urens), urzica moarta (Unica
dioica), laptele cainelui (Buphorbia sp.), piciorul cocosului (Ranunculus scelaratus, Ranunculus
repens), scaiul (Eryngium vulgare, Echium rubrum), talpa gastei (Leonoms cardiac), hrustur
(Arciiurm lappa), spin (Carduus acanthoides), palamida (Cirsium arvense). papadia (Taraxacum
officinale) etc. Unele dintre acestea, dar si alte specii nementionate au invadat terenurile de cultura,
unde. din cauza rezistentei lor la lucrarile agricole obisnuite, pun probleme.
13, PAȘI RORGÂNTA Tok: - 40 0332 440) 778. Fax: 40 0332 440 779. nfficetă bodoinvest zen, sere Peace st com
3 18156007 122287â2005 Capital
a a
Pagina 38
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
Fauna silvostepei si stepei a avut foarte mult de suferit de pe urma activitatilor umane,
devenind, in timp, mult mai saraca. Mamiferele cele mai representative sunt din grupul razatoarelor:
popandaul (Citellus citellus), catelul pamantului sau orbetele (Spalax leucodon), soarecele de stepa
(Sicista subtilis), soarecele pitic (Micromzs minutus), soarecele de camp (Microtus arvalis), soarecele
de misuna (Mus musculus spicilegus), sobolanul de camp (Apodemus agrarius), harciogul (Critecus
critecus).
_
In asezarile omenesti din zona se dezvolta in numar mare soarecele de casa (Mus musculus
musculus) si sobolanul de casa (Rattus norvegicus). Foarte raspandit este si iepurele de camp (Lepus
europaeus), caruia i s-a adaugat iepurele de vizuina (Oryctolagus cuniculus).
Pasarile caracteristice sunt prepelita sau pitpalacul (Coturnix coturnix) si potamnichea (Perix
perdix). Mai numerose sunt urmatoarele specii: fasa de camp (Anthus compestris, Anthus pratensis,
Antbus trivialis), prigoriile, grauri, ciocarliile, presurile, cintezele, porumbeii, gugustiucul, turturica,
cucul, pupaza, ciocarlanul, sticletele,caneparul, pietrarul, maracinarul (Saxicola rubetra, Saxicola
torquata), silvia (Sylvia curruca, Sylvia communis). Nu uitam de cunoscutele ubicviste: vrabiile,
ciorile, randuneiele. Sitarul (Scolopax rusticola) poposeste si în silvostepa acestei comune.
Reptilele au ca principali reprezentanti: vipera de faneata (Vipera ursini rakosiens), sarpele de
casa (Natrix natrix), sarpele — de — balta (Natrix tessellala), soparla de camp (Lacerta agilis).
Amfibiile sunt reprezentate prin buhai de balta (Bombina bombina) si broaste (Rana ridibunda, Rana
esculenta, Bufo viridis, Pelobates fuscus). Dintre nevertebrate se impun, cu populatii numeroase,
diverse grupe de insect, mai alesorthopterele (cosasi, greieri, lacuste) si coleopterele (indeosebi
scarabeii),
Fauna din padurea de quercinee si-a restrains si ea foarte mult arealul si numarul, din cauza
reducerii suprafetei padurii. Dintre mamifere sunt bine reprezentate suidele (Porcul mistret — Sus
scrofa), canidele (lupul — Canis lupus, care a ajuns de o densitate foarte redusa), vulpea (Canis
Yulpes), care este în numar tot mai redus din cauza combaterii brutale, omitandu-se rolul ei in
prea
echilibrul eco — systematie. Mustelidele sunt bine in forestiera
reprezentate aceasta zona prin:
hermelina (Mustela ermine), nevastuica (Mustela nivalis), dihor de
(Mustela putorius), jder piatra
(Mares foina), Rozatoarele caracteristice zonei sunt: veverita soarecele
(Sciurus vulgaris). scurmator
(Clethrionomys glareolus), soarecele de padure (Apodemus szlvaticus). O frecventa apreciabila o au
și iepurii (Lepus
europaeus).
Str Fier m Isa ROMÂNIA,
ASI. Tel: -40 0332 440 778. Pas: 140 0332 440 779. otticedbodoimvest com. sr w hacainvest.cum
RO 18156097 J22 2875-2005 Capital Social 20U Lei
n
Pagina 39
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
Psarile se gasesc in numar destul de mare si din grupe sistematice variate. Sunt: ciocanitoarea
major), ciocanitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocanitoarea mica
mare (Dendrocopos
minor), cucuveaua (Athene noctua), huhurezul mare (Strix uralensis), mierla (Turdus
(Dendrocopos
privighetoarea (Luscinia luscinia), ciocarlia (Alauda arvensis), turturica (Streptopelia turtur),
merula),
cioara (Corvus frugilegus), uliul pasarar (Accipiter nisus).
Cu frecventa semnificativa intalnim: cucul (Cuculus canorus), pupaza (Upupa epops), graurul
vulgaris) etc. Foarte comune sunt, si in aceasta padure, ubicvistele: vrabia (Passer
(Sturmus
domesticus, Passer montanus), randunica (Hirundo rustica), lastunul (Delichon urbica).
Reptilele au putine specii caracteristice zonei forestiere: vipera neagra (Vipera berus), sarpele
de padure (Coluber longissimus), sarpele de alun (Coronella austriaca), naparca (Anguis fragilis
colchicus), gulterul (Lacerta viridis) etc.
Litiera padurilor si scoarta copacilor sunt populate de numeroase nevertebrate: gasteropode,
miriapode, pseudoscorpionide, paianjeni etc, Dintre insescte, o contributie importanta la igiena
o au carabidele si furnica rosie (Formica rufa etc.) care se hranesc cu larve, omizi si alti
padurilor
daunatori (Vasile Bacauanu et all, 1980).
2.3.7 Protecția mediului
Pe teritoriul comunei Popricani nu exista sursa majore de poluare si degradare a mediului,
poluarea producandu-se la nivel scazut in special prin deversarile ce se fac in cursurile de apa a
produselor biologice din gospodariile populatiei. Lipsa spatiilor amenajate pentru depozitarea
reziduurilor menajere care nu pot fi distruse în gospodariile populatiei a determinat in timp aparitia
unor depuneri necontroloate de gunoaie de-a lungul apelor sau la marginea satelor.
Poluarea aerului cu pulberi si gaze reprezinta o cauza de impurificare a solurilor în mod
indirect, prin depunerea pulberilor si gazelor eliminate initial in atmosfera. Sursele de poluare a
aerului sunt naturale ( procesele fiziologice ale oamenilor si animalelor, pulberile de sol, substantele
organice si anorganice, incendierea maselor vegetale, descompunerea materiilor organice vegetale si
animale) sau antropice ( arderea combustibililor solizi, traficul auto, industria alimentara, depozitarea
si conservarea alimentelor, prelucrarea lemnului, activitatea agricola si zootehnica).
in privinta nivelului de poluare cu gaze si pulberi, desi nu se fac masuratori, se poate aprecia
ca emisiile sunt reduse,
Sir Zaza ur IS IAȘI ROMTÂNIA. Tel up 32 340 778. Fax: 400332 440 779. ofticeiă boduiavest.coin. www. Bodoinvest.eam
RO 18150097 122:2874:2005 Cupital Social 200 Lei
Pagina 40
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
2.3.8 Ulilizarea terenurilor
Suprafata fondului funciar dupa modul de folosinta, pe forme de proprietate
no Categoria suprafeței Ha. Procent
:
2
: b
i
o
: a
i e |
; -
?
j g ”
4 h
i
Sursa: Direcția județeană de statistică lasi
1.36% 1.36% 0.03%
£
&
j )
a Teren arabil
= Gradini familiale
» Păsuni și fânețe
Culturi permanarre
icoia neutitizara
n Suprafete acunare cu ciăzit se rii crumuri, rariare arc
Si. Zugtavi ar 15 TAȘI. RONSÂNIA Tel: 210 0332 140 778, Fax: 40 0332 140 770 bodoinesi.
officefibodoinvest coun, ww. com
RO 18156097 7227287520805 Capital Social 200 Lei
| Suprafața totală a exploatației agricole | 5378.88 | L00% |
| Teren arabil | 3195.31 | 59,40% |
| Gradini familiale | 148.61 | 277% |
| Pășuni și fânețe | 1818.24 | 33,80% |
| Gulturi permanente | 105.30 | 1,96% |
| Suprafata agricola neutilizata | 28.31 | 9,53% |
| Suprafața împădurită | 7.93 | 0,15% |
| Suprafețe ocupate cu clădiri, curți, drumuri, cariere etc. | 73.37 | 1,36% |
| Heleștee, iazuri, bălți | 1,61 | 0,03% |
Pagina 41
de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
INVEST Strategia
BODO
313.9 Economia Locală
concentrați doar 0,3% din agenții economici activi din punct de
În comuna Popricani sunt
la 31.12.2012, din Zona Metropolitană, fiind înregistrați doar 38 de agenți
vedere economic,
economici cu formă juridică de societăți cu răspundere limitată și 1
economici activi, 37 agenți
societate pe acțiuni. |
la numărul de locuitori din comună, se înregistrează o densitate de doar 4,7 agenți
Raportat
activi la 1.000 de locuitori. valoare mult inferioară nivelului metropolitan (31,8 agenți
economici
|
economici activi / 1.000 locuitori).
activi la 31.12.2012, din comuna Popricani, au obținut o cifră de afaceri
Agenții economici
mii RON, adică doar 0,1% din cifra de afaceri obținută în Zona Metropolitană Iași.
de 10.828,0
medie economic activ din comuna Popricani este de 540,9 mii
Cifra de afaceri per agent
inferioară valorii de la nivelul Zonei Metropolitane Iași de 940,9 mii
RON/ agent economic activ,
RON/agent economic.
domenii economice din comuna Popricani, după cifra de afaceri obținută în anul
Principalele
economici activi din punct de vedere economic, sunt: comerțul, industria
2012 de către agenții
prelucrătoare, construcțiile și agricultura.
nivelul comunei Popricani erau înregistrați 248 salariați în anul 2012, conform datelor
La
de Statistică, reprezentând 0,2% din numărul mediu al salariaților de
furnizate de Institutul Național
la nivel metropolitan.
numărul de salariați s-a majorat cu 2,1%, în anul 2012. Perioada 2009-
Față de anul 2005,
2011 perioadă de criză pentru forța de muncă din județul și Zona Metropolitană Iași,
a reprezentat o
mai drastice scăderi. La nivelul comunei Popricani numărul acestora a evoluat
înregistrându-se cele
din anul 2010. de anul precedent, în anul 2012, numărul de salariați din comuna
negativ Față
Popricani s-a diminuat cu 38,5%,
Comerț
activitate din comuna Popricani realizează 52,5% din cifra de
Firmele ce au ca - comerț -
afaceri de la nivelul comunei, conform datelor de la Ministerul Finanțelor Publice.
de afaceri în comerț de firmele din comuna Popricani, în anul 2012.
Totodată, cifra obținută
reprezintă doar 0,3%, din cifra de afaceri obținută în sector la nivelul Zonci Metropolitane Iași.
Sir, Zugrasi. 15 ROMÂNIA. Tel 3 6332 440 778, Fast 40 0332 440 779 office hudoinvestcom, ww, bodoinvest con
pr EAȘI
RO 18156007 ]22,2875.2005 (Capital Social 200 Lei
Pagina 42
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
În Zona Metropolitană Iași, sectorul comerțului se bucură de o rețea comercială extinsă, prin
prezența. hipermarket-urilor, supermarket-urilor și centrelor comerciale de renume, localizate în
special în municipiul Iași, dar care atrage clienți atât din localitățile Zonei Metropolitane cât și din
alte localități ale județului Iași și regiunea nord est.
Construcții
Firmele din sectorul de construcții au realizat 9,7% din cifra de afaceri în anul 2012
obținută
la nivelul comunei Popricani, conform datelor Ministerului Finanțelor Publice.
În comuna Popricani, în cursul anului 2005 s-au finalizat 15 locuințe, iar în anul 2012 s-au
finalizat 23 de locuințe, ceea ce reprezintă 2,0% din totalitatea locuințelor finalizate în Zona
Metropolitană, în ultimul an analizat.
La nivelul Zonei Metropolitane Iași s-au finalizat 9.532 locuințe noi în perioada 2005-2012, din care
74,6% s-au finalizat în perioada 2008-2012.
Perioada 2008-2009 a reprezentat o perioadă înfloritoare pentm sectorul imobiliar, fiind
finalizate 1.494, respectiv 2.181 locuințe noi, la nivelul Zonei Metropolitane Iași.
Turism
Potrivit datelor oferite de Instituitul Național de Statistică în comuna Popricani, există o
singură pensiune agroturistică, în anul 2012.
Comuna Popricani are o capacitate de cazare turistică de 2! de locuri, reprezentând 0,7%
din totalitate locurilor de cazare de la nivel metropolitan și 7,8% din cele ale comunelor ce alcătuiesc
Zona Metropolitană.
În comuna Popricani s-au înregistrat 468 de sosiri ale turiștilor, în anul 2012, continuându-se
tendința descendentă din ultimii ani. În perioada 2005-2012, număru! de turiști sosiți în comuna
Popricani s-a diminuat cu 16,6%, conform datelor oficiale.
Raportat la numărul total de sosiri ale turiștilor din Zona Metropolitană Iași (172.386). dar și a
celor din județul iași (185.946) comuna deține un procent de 0,3% atât din Zona Metropolitană Iași,
cât și din județul Iași
Numărul de înnoptări în comuna Popricani a fost de 1.634 înnoptări, în anul 2012, în scădere
față de anul 2005, când s-au înregistrat 1.375 înnoptări turisice.
Str, Zori me 15. IAȘI ROMÂNIA Tel +40 0332 440 778, Fax: 240 0332 440 779 ol ctă bodoin est cot. sure, beieinv es con
RO 18156097 122:2875;2005 Capital Social 200 Lei
39
Pagina 43
de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
INVEST Strategia
BODO
funciar comunei Popricani era de 6.858 ha, în anul 2012, potrivit datelor
Suprafața fondului a
de Statistică. Din totalul suprafeței fondului funciar al Zonei
famizate de Institutul Național
Popricani reprezintă un procent de 6,1%, iar din totalul
Metropolitane ași (110.969 ha), comuna
județului Iași (547.558 ha) reprezintă 0,7%.
suprafeței
ale comunei Popricani, reprezintă 78,7% (5.399 ha) din suprafața totală a
Terenurile agricole
suprafața agricolă a Zonei Metropolitane Iași și 1,4% din suprafața agricolă a
comunei, 7,3% din
județului Iași.
ale comunei Popricani, în anul 2012, reprezintă un procent de 210%
Terenurile neagricole
(1.459 ha) din suprafața totală a fondului funciar.
datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, terenurile arabile din comuna
Conform
de 3.509 ha și reprezintă 65,0% din suprafața terenurilor agricole, pășunile
Popricani au o suprafață
25,0% (1.350 ha), fânejele 9,3% (502 ba) și viile 0,7 % (38 ha).
reprezintă
culturi din comuna Popricani sunt cele de porumb, floarea soarelui, grâ și
Principalele
plante de nutreț, sfeclă de zahăr și cartofi, potrivit DADR Iași.
secară, legume,
din cultivate cu principale culturi sunt ocupate cu porumb, 18,0%. cu: .
60,1% suprafețele
4,2% cu legume, 2,8% cu plante de nutreț, 1,9% cu sfeclă
floarea soarelui, 11,9% cu grâu și secară,
de zahăr și 1,1% cu cartofi, în anul 2012 în comuna Popricani.
AGRICULTURA
locuitorilor comunei a fost dintotdeauna și a rămas agricultura, unde și
Activitatea de bază a
astăzi este ocupată cea mai mare parte a forței ds muncă.
modeste chiar au scăzut la o serie do culturi, la care pe lângă cauzele
Producțiile se mențin sau
subliniate mai adaugă : folosirea de către mulți agricultori a semințelor neselecționate,
sus se
nefolosirea mai mare parte din suprafață a îngrășămintelor chimice și a substanțelor pentru
pe cea
neutilizarea întregului fond funciar, în condițiile în care prețurile lucrănlor
combaterea dăunătorilor,
mecanice nu pot fi suportate de o masă mare de cetățeni.
la nivelul comunei Popricani, sc desfășoară preponderent în cadrul gospodăriilor,
Agricultura
principalele culturi. confarm datelor deținute de DADR lasi. fiind după cum urmează:
Str. Zugravi ROMÂNI Tel 40 0332 HU 40 0332 +0 779. oii a bodoinsestuvin, www. hadoinvestenm
ur 15 IAȘI
RO 18156097 122 LO5 Capiiai Social 200 Lei
40
Pagina 44
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
[Nr Tipui de cultură Ha Procent
__ 3243; 00%:
“Lotalsuprafăță cult vegetal
[sa cultivată cereale 2259.88 69,68%
uprafață
i
Suprafata cultivata cu plante industriale 22,15%
la.la
Suprafață cultivată cu legume
le DI COLE
Suprafată pl: JOI e
Sursa: Direcția județeană de statistică Iasi
2.22% 4.04% 1.90%
= Suprafață cultivată cereale = Suprafata cultivata cu piante industriale
* Suprafată cultivată cu plante da nutreț + Suprafață cultivată cu legume
» Suprafată cutivată cu plantatii pomicole
De asemenea, în comuna Popricani exista conditii favorabile cresterii animalelor nu numai
datorita prezentei unor suprafete relativ importante ocupate de pasuni si fanete naturale, ci si a
traditiei locale privind cresterea ovinelor. Majoritatea animalelor suni crescute in sistem gospodaresc.
Confonm datelor din RECENSĂMÂNTUL. GENERAL AGRICOL, furnizate de Directia judeteana
de statistica lasi, efectivul de animale al comunei Popricani se prezinta astfel:
[ no Număr |
i a Bovine în gospodării 826 |
b Ovine în gospodării 868
|
| e Caprine în gospodăni 666
SIP Zuaravi_ nr pa ROMÂNIA. 0332 410 778, Pam: 40 0332 440 779. officetă bedoin:. est.com, www.bodoinvest com
IAȘI. Ted: 340
RO [8136097 J22:2375.20005 Capital Suciai 200 Lei
41
Pagina 45
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
c Păsări în gospodării 25183
d Porci în gospodănii 1010
e Cabaline în gospodării 278
f Iepuri de casa 175
Familii de albine i 452
5
Sursa: Direcția județeană de statistică Iasi
452826 868 566
« Bovine în gospatiării = Ovine în gospodării > Caprine în gospodtănii
- Păsări în gospodării m Porci în gospodării = Cabaline în gospodării
= lepuri de casa = Familii de albine
TURISMUL RURAL
Din punct de vedere turistic, comuna Popricani, se remarcă prin următoarele obiective
istorice: Biserica "Sfântul Nicolae" din satul Cuza-Vodă construită în jurul anului 1870 și Biserica de
lemn „Sf. Prooroc Isaia“ din satul Cârlig atestată din anul 1816. Acesta biserică este singura din
Arhiepiscopia Iașilor ce deține hramul Sf. Prooroc Isaia. De asemenea, zece obiective din comuna
Popricani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local,
toate fiind situri arheologice:
- Situl de „la Popi” (1,5 km vest-sud-vest de satul Cotu Morii);
- Situl de pe dealul crângului „Valea Șiporelului”. la 1 km vest de satul Cuza Vodă și la
1 km nord de pădurea Cârlig:
Ste. Zara i. nr 13 TAȘI. ROMÂNIA. Tel: =40 0332 4-40 778. Fax: —40 0332 440 779. office: hodeinvost.com, www bodoinvest. com
RO 18136097 ]222875:2005 Capital Social 200 Lei
4
Pagina 46
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
- Situl de la „Rufeni”, la 300 m sud de satul Vânători;
- Situl „din Islaz”, aflat în estul satului Rediu Mitropoliei;
- Situl de la intrarea în satul Moimești dinspre Iași;
- Situl de pe „Dealul Viei-Curmătura”, la 700 m est de Popricani;
- Situl din Grădina lui Anton, în marginea de est a aceluiași sat; și cele trei locuri în care
este vizibil valul lui Traian, la marginea de nord a satului Popricani, la sud de Rediu
Mitropoliei și în vatra satului Țipilești.
În vederea dezvoltarii turismului, indiferent de forma practicata, în comuna Popricani, se
impune îmbunatatirea infrastructurii comunei (infrastructura rutiera, infrastructura tehnico-edilitara
etc.) pentru cresterea atractivitatii zonei, atât pentru potentialii investitori, cât si pentru turisti.
Turismul rural si agroturismul sunt forme ale turismului care pot sa se manifeste în comuna
Popricani si care necesita modernizarea spatiilor de cazare, punerea în valoare a siturilor arheologice
si a obiectivelor turistice de care dispune comuna.
2.3.10 Finanțarea dezvoltării economice locale
În ceea ce privește dificultățile care stau în calea în calea inițierii unei afaceri, principalele
obstacole identificate de către populația rurală sunt lipsa banilor pentru investiții, lipsa informațiilor
despre piețele de desfacere precum și birocrația pe care o presupune inițierea unei afaceri. O altă
caicgorie de obstacole este reprezentata de lipsa resurselor umane calificate, lipsa utilităților si lipsa
infrastructurii Cele mai neînsemnate obstacole in inițiere unei afaceri sunt considerate a fi lipsa
studiilor,
Sectorul agricol din România cât și economia rurală au în general o accesibilitate mult mai
redusă la serviciile financiare oferite de sistemul financiar bancar decât restul economiei,
Deși
sistemul bancar românesc a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimii iar băncile manifestat
ani, au o
mai mare deschidere pentru finanțarea IMM-urilor sectorului
și a agro-alimentar, nu în ultimul rând
datorită oportunităților oferite de integrarea în Uniunea Europeană, unui credit rămâne
accesarea o
Problemă majoră pentru majoritatea fermierilor și IMM-urilor din rural. Recenta criză
a spațiul
financiară și de lichidități ce se manifestă la nivel mondial
și care afectează și economia românească
Accentuează și mai mult inaccesibilitatea acestei categorii de solicitanți de credit la sursele de
Str. Zngravi. ne ÎS ROMÂMIA.
IAȘI Tel: =40 0332 440 778. Fax: 40 0332 440 770. officetă/bodaiuvest. cor. hutoinsstevuri
RO 18156097 122.2975:2005 Capital Social 200 Lei
43
Pagina 47
Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO INVEST
de pe piață. Mai mult chiar, folosirea pământului și a altor active agricole drept garanții
finanțare
este profund afectată de volatilitatea prețurilor generată de actuala criză economică.
bancare
Administratia publica locala a comunei Popricani se concentreaza pe modernizarea si
localitatilor componente, pe realizarea unei administrari publice bazata pe cunostinte si
dezvoltarea
valorizarea capitalului cultural pe care il detine.
pe
23.11 Populația comunei Popricani
La 1 ianuarie 2012, comuna Popricani, avea o populație stabilă de 3.151 persoane, adică un
de 1,0% din populația județului Iași și 1,9% din populația metropolitană Iași, conform datelor
procent
furnizate de Institutul Național de Statistică
În privința distribuției pe sexe a populației stabile în comuna Popricani în anul 2012, un.
de 50,1% ce este reprezentat de populația de sex masculin și 49,9% reprezintă populația, de
procent
sex feminin.
Densitatea populației în anul 2012, în comuna Popricani, este de 118,9 loc/kmp, la nivelul
întregului teritoriu (68,58 kmp).
Comparativ cu anul 2005, în anul 2012, efectivul populației stabile din comuna Popricani s-a
majorat cu 14,6%, în timp ce la nivelul Zonei Metropolitane și județul Iași creșterea a fost de doar
5,9%, respectiv 2,6%, în această perioadă.
Majoritatea locuitorilor sunt români (95,86%). Pentru 3,96% din populație, apartenența etnică
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,25%),
cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,45%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută
apartenența confesională.
S ir. Zugravi. rai nr ne IS. ps 1AȘL ROMÂNI A pă 4. Tel: 240 0332 410 778. - Fax: 40 0332 440 30 779. oficei ra bodoinvest.com. www. bodoinvest.eom
RO 18156097 [22:2873:2005 Capital Soia! 200 Lei
Pagina 48
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Componenta etnica a Componenta confesionala a
comunei Popricani comunei Popricani
A
= Ortodocsi s Crestini dupa evanghelie
a Romani us Necunoscuta x Alta etnie = Necunoscuta a Alta religie
Structurarea populației Comunei Popricani pe sexe
j
i
;
a mascul:n a feminin
Piramida vârstelor indică în partea superioară o prezență a fenomenului de supra-mortalitate
a populației feminine, față de cea masculină.
În anul 2012, populația tânără (0-14 ani) reprezintă 20,3% din totalui populației comunei
Popricani, populația adultă (15-64) reprezintă 67,9%, iar populația vârstnică (de peste 65 ani)
Eeprezintă 11,8%. Potrivit acestor valori se poate sesiza faptul că populația comunei Popricani este în
Curs de îmbătrânire.
Vârsta medie a persoanelor din comuna Popricani este 36,0 ani, la nivelul anului 2012, atât
sub vârsta medie de la nivelul județului Iași (37,4 ani), dar și sub de la nivelul Zonei
cea
Metropolitane Iași (37,8 ani).
Str. Zigravi nr 3 | ASI ROMÂNIA. Tel -40 0332 440 778. Fax: =40 0332 44 779. bodoinvest budoinvest
elticeta com, stu. comm
RO 18156097 1222875;2005 Capital Social 200 lei
Pagina 49
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Zona Metropolitană Iași are o populație în curs de îmbătrânire, din totalul populației stabile
tza ianuarie 2012 fiind 14,9% tineri cu vârsta până la 14 ani, 74,2% adulți cu vârsta cuprinsă între 15
la 1
Eten i
ani și 64 ani și 10,9% vârstnici de 65 de ani și peste.
PRIEST
Raportând numărul persoanelor vârstnice din comuna Popricani, de 65 ani și peste, la
numărul de persoane tinere, de până la 14 ani, inclusiv, se obține un raport de îmbătrânire
demografică de 579,4%a, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani
revin aproximativ 579 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste.
e Valoarea raportului de îmbătrânire demografică de la nivelul comunei este sub nivelul
| înregistrat în Zona Metropolitană Iași (734,29) și în județul Iași (710,4%e).
- La nivelul comunei Popricani, raportul de dependență demografică este de 472,99%0, peste
Ei valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane Iași (348,1%0) și de la nivelui județului Iași (435,0%o).
Raportul presupune că la 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 15 ani și 64 ani corespund aproximativ
2,4 persoane tinere și vârstnice, din care 1,5 persoane sunt tinere, cu vârsta de 0-14 ani.
Raportul de dependență demografică de la nivelul comunei este peste valoarea de la nivelul
Zonei Metropolitane Iași (348,1%o) și de la nivelul județului Iași (435,09).
În anul 2012, în comuna Popricani s-au născut 83 de copii, rezultând o rată a natalității de
10,2%, ceea ce înseamnă că la 1.000 de persoane revin aproximativ 10 născuți vii. Spre deosebire de
anul 2095, numărul de născuții vii s-a diminuat cu 11,7%, În anul 2005, în comuna Popricani, rata de
natalitate era de 13,8%, arătând faptul că la 1000 de persoane reveneau 13,8 născuți vii.
Rata natalității corespunzătoare localității este inferioară ratei mortalității (9,2%0), rezultând astfel un
spor natural pozitiv.
Raportată la rata natalității metropolitane (10,8%0) și județene (11,1%0) din anul 2012, cea
caracteristică localității Popricani este inferioară.
În anul 2012, 258 persoane și-au stabilit domiciliul (inclusiv migrația externă) în comuna
Popricani, în timp ce alte 256 persoane au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din
localitate, rezultând astfel un sold al schimbărilor de domiciliu pozitiv, de o persoană.
Din comuna Popricani, în anul 2012, un număr de 36 persoane au plecat cu reședința și doar
15 persoane și-au stabilit reședința în comună. soldul schimbărilor de reședință obținut fiind negativ
(- 11 persoane).
Str. Zugravi. ne 18. IAȘI ROMÂNIA Tel: 40 0332 440 778. Fax: 40 0332 440 779. ofliceizi hodninvest comm. visa bodeinwesi com
RO 18156097 ]22,2875:2005 Capital Social 200 [ei
46
Pagina 50
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
La nivel metropolitan, atât soldui stabilirilor de domiciliu, inclusiv migrația externă (544
persoane), cât și cel al stabilirilor de reședință (15.955 persoane), înregistrează valori pozitive.
23.12 Infrastructura locală
Infrastructura rutiera
Comuna se află în estul județului, la nord de municipiul Iași, pe malurile râului Cacaina și pe
ale Jijiei. Este străbătută de șoseaua națională DN24, care leagă Iașiul de Bălți (Republica Moldova)
prin punctul de trecere a frontierei Sculeni. La Vânători, din acest drum se ramifică șoseaua
națională DN24C, care duce spre nord de-a lungul Prutului ia Ștefănești (în judetul Botoșani)
și Lipcani (Republica Moldovay, dar și șoseaua județeană DJ248B, care duce spre vest și sud
la Rediu și Lețcani (unde se termină în DN28).
Distanța rutieră dintre Iași și Popricani este de 18,2 km și se realizează prin intermediul
DN24C și DN24 (£583).
Principalele drumuri de acces înspre/ dinspre ZMI sunt drumul european E583 (dinspre Târgu
Frumos — Iași), care face legătura dintre E85 și E40 (Roman (E35) - Iași - Bălți - Edineț - Vinnycja -
Zitomir (E40)) și drumurile naționale DN24 (Iași spre Vaslui) și DN28 (Iași spre Albița).
În anul 2013, pe teritoziul comunei Popricani, potrivit datelor furnizate de Primărie, se află
1,3 km de drum județean asfaltat, și 65,6 km de drum local din care 43,6 km de drum de piatră și 17
km de drum de pământ.
La nivel de comună, în anu! 2014, drumurile focale, dar și drumurile județene necesită
reabilitare și modernizare.
În ceea ce privește starea generală a drumurilor din localitate, acestea sunt accesibile, potrivit
aprecierii reprezentanților Primăriei Popricani.
Accesibilitate aeriană. Pe teritoriul administrativ al comunei Aroneanu, la o distanță de 20
km de comuna Popricani, este amplasat Aeroportul Iași, la altitudine de 120 acesta este
o m;
destinat traficului aerian intern și traficului aerian extern de pasaseri.
Prin intermediul zborurilor companiei Tarom, se asigură legătura cu Otopeni (București),
Bologna (lalia), “Torino (Italia), Roma (Italia) și Londra (Marea Britanic). Compania Austrian
Airlines iri: a efectuează - = 7 ,
curse către Viena (Austria).
Str. Zugravi nr. îs IAȘI. ROMÂNIA, Tot 40 0332 440
as =49 (1332 440 77% afficez bodoinvest com, www, bidoinvest com
RO 18156097 122/2$75:2005 Capital Social 200 Lui
Pagina 51
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
Infrastructura tehnico-edilitara
Locuintele
Fondul de locuințe din comuna Popricani era de 2.221 locuințe, la sfârșitul anului 2012, ceea
ce reprezintă 1,5% din fondul de locuințe de la nivel metropolitan.
În perioada 2005-2012 fondul de locuințe din comuna Popricani s-a majorat cu 7,3%,
Raportând suprafața totală locuibilă existentă la numărul de locuințe existente ia finalul anului
2012, se obține o suprafață locuibilă per locuință de 40,5 mp/locuință la nivelul comunei, cu 1,8
mp peste valoarea de la nivelul Zonei Metropolitane (38,7 mp/locuință).
Raportând !a volumul populației stabile din comună, suprafața locuibilă per persoană este
de 11.0 mp/persoană, în anul 2012, cu 2,6 mp sub nivelul metropolitan (13,6 mp/pers.).
Condițiile de iocuire sunt evidențiate și de gradul de racordare la rețelele de utilități
publice sau de dependințele existente ale locuințelor.
Din acest punct de vedere, la nivelul comunei Popricani, conform datelor preliminare ale
Recensământului populației și locuințelor realizat în anul 2011, 28,5% locuințe beneficiază de
alimentare cu apă potabilă, 28,2% locuințe au instalație de canalizare, 96,0% locuințe au instalație
electrică, 12,8% locuințe au încălzire centrală, 79,3% au bucătărie în locuință și 26,1% au baie în
locuință.
Alimentarea cu apă si canalizare
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, dar și datelor furnizate de Apa
Vital, comuna Popricani nu dispune în prezent de rețea de distribuire de apă potabilă.
Conform Rezultatelor Preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor, din anul
2011, existau 693 (28,5) de locuințe racordate la o rețeaua de fumizare a apei potabile în comuna
Popricani,
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, dar și datelor furnizate de Apa
Vita], comuna Popricani nu dispune în prezent de rețea de canalizare.
Conform Rezultatelor Preliminare ale Recensământului Populației și Locuințelor din anul
2011. din 2441 locuințe existente în comuna Popricani. 689 locuințe, adică un procent de 28,2%,
sunt alimentate la rețeaua de canalizare.
Str. Zugravi. pr. 45. IAȘI ROACÂNIA Tel: 20 0332 440 778, Fax: 40 0332 +40 779. cf ez hodoium est. cam. i brdainvest com
RO 18156097 ]22:2873 2005 Capital Social 200 Lei
Pagina 52
i
LL
| ba
BODO INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
Alimentarea cu energie electrică
Comuna Popricani este racordata la reteaua nationala de distributie a energiei electrice.
Infrastructura de comunicatie
Comuna Popricani are o bună acoperire în ceea ce privește serviciile de telefonie și intemet.
Principalii fumizori de telefonie sunt: Romtelecom, Orange, Cosmote, Vodafone. și RDS& RCS.
Furnizorii de telefonie oferă și servicii de intemet mobil. În plus, pe piața ieșeană de intemet
operează RCS&RDS, UPC, Romtelecom. Magazinele acestora, punctele pentru relații cu clienții sunt
localizate în municipiul Iași, dar serviciile acoperă localitățile metropolitane.
70% din gospodării au abonamente TV, iar 50% dintre gospodării dispun și de acces la
intemet, potrivit datelor fumizate de Primăria Popricani.
Infrastructura sociala
Conform Primăriei comunei Popricani, în anul 2013, erau următoarele unități de
învățământ: 6 grădinițe, 2 școli cu învățământ primar și 2 școli cu învățământ primar și gimnazial.
Starea generală a grădinițelor și a școlilor cu învățământ primar și gimnazial nu este nici bună, dar
nici rea, pe când starea celor două școli cu învățământ primar este bună, potrivit aprecierii
reprezentanților Primăriei Popricani.
Populația școlară din comuna Popricani, în anului 2012, era de 917 elevi, din care 239
(26,1%) sunt înscriși la grădiniță, iar 678 (73,9%) sunt copii înscriși în învățământul primar și
gimnazial, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Comparativ cu anul 2005,
numărul elevilor din comună a scăzut cu 7,9%.
Comuna Popricani deține un număr de 28 săli de clasă și cabinete, 44 PC-uri și 3 săli de sport.
Prin efectuarea raportului dintre numărul de elevi și sălile de clasă și cabinete se observă
faptul că un număr de 32,8 elevi revin la o sală de clasă, iar dacă vom raporta la numărul de PC-uri,
se obțin 20,8 elevi la un PC iar prin raportarea la numărul de săli de sport avem 305,6 elevi la o sală
,
de sport.
Sectorul public din comuna Popricani cuprindea în anul 2012 următoarele unități:
* 3 cabinete medicale de familie;
» 2 3 farmacii IS :
și puncte farmaceutice;
Str. Zugravi. nr 15 ROMÂNIA. Ei
IAȘI. Tel: +40 0332 430 778. E Pas: - 40 0332 440 779, atliceră'bodoinvest. com. mw bodoinicst.com
RO 18156097 122:2875:2005 (Capital Social 200) Lei
Pagina 53
INVEST Strategia de Dezvoltare Locală a Comunei Popricani-Perioada de referință 2015-2020
BODO
+ 2cabinete stomatologice.
Personalul mediu sanitar, în comuna Popricani, în 2012, era format 9 persoane.
Conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică, la nivelul localității Popricani își
desfășoară activitatea 2 medici și 9 cadre medicale medii.
Raportat la 10.000 de locuitori ai comunei, există
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.