Hotărâre a Consiliului Local

Hotărâre a Consiliului Local

Tip
Hotărâre a Consiliului Local
Pe site-ul primăriei
complet
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
235 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/01185DB6D6E93674C22585F8003B5CF0/$FILE/complet.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/45389-hotarare-a-consiliului-local, 07.11.2026)

Fișier creat
23.12.2014
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

JUDETUL IASI mat MUNICIPIUL PASCANI im eag solie BE CAM, | - 952 zid a ANUNȚ În conformitate cu prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003, privind transparența decizionala în administrația publica, republicata, Primarul Municipiului Pașcani propune spre dezbatere publica textul complet al PROIECTULUI DE HOTARARE privind aprobarea Strategiei de dezvoltare locala a municipiului Pascani pentru perioada 2014 — 2020, insotita de expunerea de motive a initiatorului proiectului de hotarare, Primarul municipiului Pascani nr. 22605/12.12.2014 si de Raportul de specialitate nr. 22606/12.12.2014, intocmit de Directia economica, Compartimentul Programe europene si atragere de fonduri structurale si Compartimentul Juridic si contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului, proiect de hotarare ce urmeaza a fi supus spre aprobare Consiliului Local al municipiului Pașcani. Proiectul de hotarare a fost publicat in data de 22.12.2014 pe site-ul Primariei Municipiului Pașcani www. primariapascani.ro. Persoanele interesate, asociatiile de afaceri, alte asociații legal constituite pot trimite in scris propuneri, sugestii sau opinii cu valoare de recomandare, cu privire la proiectul de act normativ, la sediul Primariei municipiului Pascani — Registratura/ Compartimentul Informare, Consiliere si Relatii cu Presa, sau la Compartimentul programe europene si atragere de fonduri structurale din str. Stefan cel Mare nr. 16, respectiv in format electronic pe adresele de e-mail integrare Qprimariapascani.ro sau office Qprimariapascani.ro, pana pe data de 12.01.2015. PRIMARUL MUNICIPIULUI PAȘCANI ING. DUMITRU PANTAZI p= RĂI] Ă ) | 70]

Pagina 2

ROMÂNIA VIZAT PT. LEGALITATE JUDEȚUL IAȘI SECRETAR MUNICIPIUL PAȘCANI PROIECT UZAN MIRCEA CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE 9 0 CAE ll la Din data de 12.2014 Privind_aprobarea Strategiei de dezvoltare locala a municipiului Pascani pentru perioada 2014-2020 Consiliul Local al Municipiului Pascani, Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația public, cu modificările și completările ulterioare; Avand in vedere art.5, alin.1, lit.f) din Legea 544/2001 privind liberul la acces informatiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; Avand in vedere Expunerea de motive a Primarului Municipiului Pascani nr. 22003, 3.12.2014 | Având in vedere Raportul comun nr. 22 LO 7 IA .12.2014, intocmit de catre Compartimentul Programme Europene si Atragere de Fonduri Structurale, Directia economica si Compartimentul Juridic si Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului; Având in vedere avizele : - Comisiei juridice, ordine publică, drepturile omului și libertăți cetățenesti nr. / .12.2014 -Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finante, industrie, agricultura, silvicultura, prestari servicii, comert si IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structurale si relatii externe nr. / .12.2014 -Comisiei de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice, conservarea monumentelor istorice, protectia mediului, ecologie, patrimoniu și administratie publica. nr. / .12.2014 În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) lit. b și alin. (4) lit e din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 45 alin. (1) și art. 115 alin. (1) lit. b din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare: HOTĂRĂSTE: Art.1. Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Pascani pentru perioada 2014-2020, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre din care face parte integrantă. Art. 2. - Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează Primarul Municipiului Pascani .

Pagina 3

Art. 3. Serviciul administrație publică locală va comunica în copie hotărâre: prezenta Instituției Prefectului județului Iași; Primarului municipiului Pașcani; Compartimentului Programe Europene si Atragere de Fonduri Structurale; Directia Econimica; Mass-media. INITIATOR, PRIMAR, Ing. Dumitru Pantazi PRESEDINTE DE SEDINTA CONTRASEMNEAZA CONSILIER , SECRETAR, Mircea Zuzan

Pagina 4

ROMANIA INITIATOR JUDETUL LASI PRIMAR, „MUNICIPIUL PASCANI ing. DUMITRU PANTAZI Primaria iei e zi 0 EXPUNERE DE MOTIVE Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală reprezintă unul dintre pașii cei mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală, acest tip de strategie clarificand pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile care se spre orientează efortul de dezvoltare a comunității. Identificarea problemelor și a nevoilor la nivelul comunității, stabilirea planului de acțiune locală pentru dezvoltare durabilă, stabilirea domeniilor prioritare care au nevoie de finanțare și pregătirea portofoliului local de proiecte trebuie să aibă în vedere direcțiile perioadei 2014-2020 de programare financiară a fondurilor Uniunii Europene. Avand in vedere ca direcțiile de dezvoltare strategica dar și alte elemente ale Strategiei de Dezvoltare Locală trebuie revizuite periodic astfel încât Consiliul Local sa poata determina directiile de dezvoltare, sa promoveze localitatea, sa atraga fonduri externe (fonduri europene, guvernamentale si alte fonduri) pentru a implementa proiectele planificate propun elaborarea unei noi strategii a municipiului Pascani, revizuita, actualizata si completata care sa aiba ca orizont de timp anul 2020.

Pagina 5

PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI -COMPARTIMENT DE PROGRAME EUROPENE, SI ATRAGERE DE FONDURI STRUCTURALE -DIRECTIA ECONOMICA -COMPARTIMENTUL JURIDIC SI CONTENCIOS Nr. PAVIA .'2+=+108.12.2014 RAPORT DE SPECIALITATE la proiectul de hotarare privind aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Municipiului Pascani pentru perioada 2014 - 2020 Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația public, cu modificările și completările ulterioare; Avand in vedere art.5, alin.1, lit.f) din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare; Municipiul Pascani are ca obiectiv major asigurarea unei viziuni adecvate contextului extern si intern pentru dezvoltarea durabila a municipiului, prin e/aborarea Strategiei locale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, avand la baza o buna diagnoza a existentului in comunitatea locala, corelata cu obiectivele stabilite generale la nivel european (Strategia Europa 2020) si cu cele stabilite la nivel national. Aceasta va constitui documnentul cadru pe termen mediu si lung pentru stabilirea planului de actiune locala pentru dezvoltare durabila, a domeniilor prioritare care au nevoie de finantare si pregatirea portofoliului local de proiecte ce vor avea in vedere directiile perioadei 2014-2020 de programare financiara a fondurilor Uniunii Europene. Metodologia realizarii Strategiei Locale de Dezvoltare a municipiul Pascani pentru perioada 2014 - 2020 a urmarit urmatoarele elemente cheie: 1. Obținerea unui document complex și modern, realizat cu respectarea criteriilor cheie de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel european: relevanță, eficacitate, eficiență, consecvență și coerență, pragmatism, sustenabilitate și aranjamente de management și monitorizare. 2. Participarea și implicarea activă a factorilor locali interesați, a în comunității procesul de planificare strategică, pentru a construi susținerea necesară în vederea implementării ulterioare și stimularea construirii de relații de parteneriat adresării în comun a unor probleme de importanță majoră pentru comunitate. 3. Raportarea strategiei de dezvoltare locală la sursele de finanțare existente, disponibile prin accesarea de finanțări și/sau mobilizarea unor instrumente de creditare.

Pagina 6

Etapele parcurse in procesul de elaborare a "Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a municipiul Pascani pentru perioada 2014- 2020" au fost: a)-Formularea viziunii, identificarea obiectivului general si a obiectivelor specifice, stabilirea directiilor strategice, identificarea domeniilor prioritare de interventie, analiza financiară a municipiului/ analiza capacității de atragere fonduri rambursabile a municipiului, indicatori de evaluare și monitorizare a implementării Strategiei. b)- Elaborarea documentelor strategice si anume : -elaborarea portofoliului de proiecte prioritare strategice pentru perioada 2014 - 2020. -elaborarea Planului de actiune pentru implementarea Strategiei c)-Consultarea publică — supunerea spre dezbatere publica — consultarea populației și a actorilor cheie cu privire la strategia de dezvoltare, a rezultatelor în diferitele obținute faze de elaborare a Strategiei. Documentul programatic cuprinde urmatoarele capitole: |. PROFILUL MUNICIPIULUI PAȘCANI (ANALIZA - DIAGNOSTIC) Capitolul 1. Dezvoltarea urbană Capitolul 2. Profilul demografic Capitolul 3. Fondul locativ Capitolul 4. Economia și forța de munca Capitolul 5. Infrastructura de transport Capitolul 6. Infrastructura tehnico-edilitară Capitolul 7. Mediu Capitolul 8. Servicii Sociale Capitolul 9. Educație Capitolul 10. Sănătate Capitolul 11. Turismul Capitolul 12. Cultură și sport Capitolul 13. Guvernanță locală II. Analiza SWOT III. Strategia de dezvoltare a Municipiului Pașcani pentru perioada 2014 - 2020 IV - PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2014-2020 V. Planul de actiune pentru implementarea Strategiei ANEXA 1. LISTA PROIECTELOR PRIORITARE STRATEGICE Obiective strategice conturate in cadrul strategiei: 1. Pascani- principalul nod de comunicații al Moldovei, ușor accesibil și conectat la rețeaua europeană majoră de transport și de poli urbani: 2. Pascani - economie locală competitivă și sustenabilă, cu oportunități sporite de ocupare

Pagina 7

3. Pascani — infrastructură urbană și socială modernă, servicii publice de bază pentru calitatea vieții pășcănenilor Obiective operationale. Măsuri conturate in strategie. Obiectivul operațional 1. Creșterea accesibilitătii si a mobilității mărfurilor si persoanelor la nivelul municipiului Pascani Obiectivul operațional 2. Cresterea competitivității economiei locale si crearea de noi locuri de muncă Obiectivul operațional 3. Reabilitarea infrastructurii urbane si sociale si furnizarea de servicii publice de bază de calitate Obiectivul operational 4. Asigurarea dezvoltării durabile a municipiului Pașcani Obiectivul operational 5. Dezvoltarea capacității administrative si asigurarea bunei guvernanta la nivel local: Portofoliul de proiecte strategice ale Municipiului Pascani pentru perioada 20142020 este prezentat in detaliu in Anexa Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Municipiului Pascani pentru perioada 2014 - 2020. Aceste proiecte au fost colectate si validate, in urma centralizarii chestionarelor care au fost completate de participantii la grupurile de lucru si interviurile organizate cu actorii relevanti (consilieri locali, personalul din administratia public locala, reprezentanti ai mediului de afaceri, ai institutiilor publice decentralizate, asociatii profesionale, etc.). In consecinta propunem spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Pascani presentul proiect de hotarare in forma prezentata Fata de cele prezentate mai sus Compartimentul Programe Europene si Atragere de Fonduri Structurale, Directia economica si Compartimentul Juridic si contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului avizam favorabil proiectul de hotarare privind aprobarea _ Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Municipiului Pascani pentru perioada 2014 - 2020 COMPARTIMENT DE PROGRAME EUROPENE SI ATRAGERE DE FONDURI STRUCTURALE Consilier MIRELA PAVEL DIRECTIA ECONOMICA, Director executiv ANGELICA LABONTU COMPARTIMENTUL JURIDIC CONTENCIOS Consilier Juridic, LUCIAN COJOCARU

Pagina 8

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU PERIOADA 2014 -‐ 2020 Pașcani 2014

Pagina 9

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................................................... 5 I. PROFILUL MUNICIPIULUI PAȘCANI (ANALIZA -‐ DIAGNOSTIC) ............................................................ 7 CAPITOLUL 1. DEZVOLTAREA URBANĂ ................................................................................................................................... 7 1.1. DATE GEOGRAFICE ȘI ÎNCADRAREA ÎN TERITORIU .................................................................................................... 7 1.1.1. Relieful .............................................................................................................................................................................. 7 1.1.2. Clima ................................................................................................................................................................................. 8 1.1.3. Rețeaua hidrografică ................................................................................................................................................. 9 1.1.4. Vegetația, fauna și solurile (resurse naturale) ............................................................................................. 10 1.2. POZIȚIA ÎN CADRUL REȚELEI DE AȘEZĂRI ................................................................................................................. 11 1.3. MODUL DE UTILIZARE AL TERENURILOR ȘI STRUCTURA URBANĂ ............................................................................ 13 CAPITOLUL 2. PROFILUL DEMOGRAFIC ................................................................................................................................. 19 CAPITOLUL 3. FONDUL LOCATIV ............................................................................................................................................. 31 CAPITOLUL 4. ECONOMIA ȘI FORȚA DE MUNCĂ ................................................................................................................... 37 4.1. Scurt istoric. Resurse ................................................................................................................................................... 37 4.2. Agenții economici. Antreprenoriatul .................................................................................................................... 38 4.3. Analiza sectorială ......................................................................................................................................................... 40 4.4. Forța de muncă .............................................................................................................................................................. 55 4.5. Activitatea de cercetare – dezvoltare și inovare ............................................................................................. 58 4.6. Activitatea de inovare ................................................................................................................................................. 58 4.7. Structuri de sprijinire a afacerilor ......................................................................................................................... 58 CAPITOLUL 5. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT ............................................................................................................... 62 5.1. Infrastructura rutieră ................................................................................................................................................. 64 5.2. Infrastructura feroviară ............................................................................................................................................ 71 5.3. Transportul aerian ....................................................................................................................................................... 72 CAPITOLUL 6. INFRASTRUCTURA TEHNICO-‐EDILITARĂ ..................................................................................................... 75 6.1. Rețeaua de alimentare cu apă ................................................................................................................................. 75 6.2. Rețeaua de canalizare ................................................................................................................................................. 77 6.3. Rețeaua de alimentare cu gaze naturale ........................................................................................................... 80 6.4. Rețeaua de alimentare cu energie termică ........................................................................................................ 82 6.5. Rețeaua de alimentare cu energie electrică ...................................................................................................... 84 6.6. Rețeaua de telecomunicații ...................................................................................................................................... 84 CAPITOLUL 7. MEDIU ................................................................................................................................................................ 86 7.1. Calitatea apelor ............................................................................................................................................................. 86 7.2. Calitatea aerului ............................................................................................................................................................ 87 7.3. Calitatea solului ............................................................................................................................................................. 88 7.4. Riscuri ................................................................................................................................................................................ 88 7.5. Biodiversitatea ............................................................................................................................................................... 90 7.6. Spații verzi ....................................................................................................................................................................... 91 7.7. Gestionarea deșeurilor ................................................................................................................................................ 92 7.8. Energie regenerabilă ................................................................................................................................................... 95 2

Pagina 10

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI CAPITOLUL 8. SERVICII SOCIALE ............................................................................................................................................ 98 8.1. Dezvoltarea socială ...................................................................................................................................................... 98 La nivelul județului Iași a fost recent finalizată Strategia Județeană de Dezvoltare a Serviciilor Sociale 2014 -‐ 2020, care indică faptul că județul Iași se plasează pe locul 6 la nivel național din perspectiva gradului de dezvoltare a serviciilor sociale, măsurat în termeni de potențial de conducere, furnizare și de performanță a activității de asistență socială. Cu toate acestea, furnizorii publici și privați de servicii sociale se confruntă cu o serie de probleme și constrângeri majore: ....................................................................................................................................................................................... 98 8.2. Numărul de beneficiari de prestații sociale .................................................................................................... 100 8.3. Infrastructura de servicii sociale ......................................................................................................................... 102 CAPITOLUL 9. EDUCAȚIE ....................................................................................................................................................... 105 9.1. Infrastructura educațională ................................................................................................................................. 105 9.2. Populația școlară ....................................................................................................................................................... 106 9.3. Personalul didactic .................................................................................................................................................... 107 9.4. Oferta educațională .................................................................................................................................................. 109 CAPITOLUL 10. SĂNĂTATE ................................................................................................................................................... 112 10.1. Infrastructură sanitară ........................................................................................................................................ 112 10.2. Personalul medical ................................................................................................................................................. 116 CAPITOLUL 11. TURISMUL ................................................................................................................................................... 119 11.1. Resurse turistice naturale .................................................................................................................................... 119 11.2. Resursele turistice antropice .............................................................................................................................. 120 11.3. Infrastructura turistică ........................................................................................................................................ 124 11.4. Circulația turistică .................................................................................................................................................. 127 11.5. Promovarea turistică și evenimente organizate ....................................................................................... 130 CAPITOLUL 12. CULTURĂ ȘI SPORT ..................................................................................................................................... 133 12.1. Infrastructura și viața culturală ....................................................................................................................... 133 12.2. Activitatea sportivă ................................................................................................................................................ 138 CAPITOLUL 13. GUVERNANȚĂ LOCALĂ .............................................................................................................................. 142 13.1. Administrația publică locală .............................................................................................................................. 142 13.2. Bugetul local .............................................................................................................................................................. 145 13.3. Structuri asociative ale administrației publice locale ............................................................................ 150 II. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................ 152 III. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU PERIOADA 2014 -‐ 2020 ................................................................................................................................................................................ 161 3.1. CONTEXTUL STRATEGIC ............................................................................................................................................... 161 3.1.1. Contextul strategic european ............................................................................................................................ 161 3.1.2. Contextul strategic național: ............................................................................................................................. 163 3.1.3. Contextul strategic regional și județean ...................................................................................................... 167 3.2. ANALIZA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE ECONOMICO-‐SOCIALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU PERIOADA 2008-‐2015: ........................................................................................................................................ 171 3.3. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE (ORIZONT 2027): ........................................................................................................ 174 3.4. ȚINTE SPECIFICE PENTRU ANUL 2027: ................................................................................................................. 174 3

Pagina 11

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI 3.5. OBIECTIVE OPERAȚIONALE. MĂSURI. ......................................................................................................................... 177 IV – PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE STRATEGICE PENTRU PERIOADA 2014-‐2020 ................................................................................................................................................................................ 186 V. PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI ................................................... 188 VI. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE AL STRATEGIEI .................................................... 195 6.1. PROCESUL DE INFORMARE ȘI DISEMINARE ................................................................................................................ 195 6.2. SISTEMUL DE EVALUARE ȘI DE MONITORIZARE AL STRATEGIEI ............................................................................ 195 ANEXE ................................................................................................................................................................... 198 ANEXA 1. LISTA PROIECTELOR PRIORITARE STRATEGICE .............................................................................................. 198 ANEXA 2. MINUTELE GRUPURILOR DE LUCRU ORGANIZATE LA NIVEL LOCAL ............................................................. 198 ANEXA 3. GHIDURILE DE INTERVIU COMPLETATE DE PARTICIPANȚII LA GRUPURILE DE LUCRU ȘI DE ALȚI ACTORI INTERESAȚI DE LA NIVEL LOCAL .......................................................................................................................................... 198 4

Pagina 12

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI CUVÂNT ÎNAINTE Stimați cititori, Este recunoscut la nivel european și mondial faptul că orașele sunt motoarele creșterii economice, întrucât ele concentrează cele mai importante resurse de dezvoltare: forța de muncă tânără și înalt calificată, inovația și dezvoltarea tehnologică, creativitatea și cultura. Cu toate acestea, orașele prezentului se confruntă cu o serie de provocări care nu pot fi neglijate și care preocupă tot mai mult societatea: șomajul, poluarea, excluziunea socială sau sărăcia. Criza prelungită care a afectat lumea în ultimii ani nu a făcut decât să confirme cât de vulnerabile sunt acestea în fața unor turbulențe economice. Aceste provocări trebuie înțelese și transformate în măsuri concrete, pro-‐active de combatere a impactului lor negativ. Municipiul Pașcani a cunoscut, după 1989, asemenea majorității orașelor din România, transformări socio-‐economice profunde, care și-‐au lăsat o amprentă de lungă durată asupra vieții comunității. Dintre acestea aș aminti doar declinul sau chiar dispariția marilor întreprinderi construite în perioada comunistă, care au condus la pierderea a aproape 20.000 de locuri de muncă și la migrația externă masivă a locuitorilor. Acest proces de restructurare a fost mai dur în comparație cu alte orașe din țară, precum marile centre universitare sau centrele urbane din partea de vest a țării, ceea ce a accentuat decalajele de dezvoltare față de acestea. Anul 2007 și aderarea României la Uniunea Europeană a însemnat un moment de cotitură pentru dezvoltarea municipiului, chiar dacă s-‐a suprapus cu momentul declanșării recesiunii de la nivel global, prin prisma accentului mai mare acordat dezvoltării durabile a orașelor, în concordanță cu angajamentele politice de la nivel european. Într-‐un context economic foarte dificil, în care veniturile la bugetul local au scăzut considerabil, ca și alocările de la bugetul de stat, finanțările nerambursabile din fonduri europene pentru dezvoltarea urbană au reprezentat principalul vector de dezvoltare al municipiului Pașcani. Cele aproape 10 milioane de Euro accesate în perioada 2007-‐2013 schimbă astăzi imaginea 5

Pagina 13

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI orașului și redau speranța locuitorilor în viitor, fie că vorbim de amenajarea spațiilor verzi, de reabilitarea străzilor și a zonelor pietonale sau de îmbunătățirea serviciilor sociale. Cu toate acestea, nevoile de dezvoltare ale comunității pășcănene sunt încă numeroase și complexe, de la insuficiența locurilor de muncă, până la calitatea precară a infrastructurii de transport, a celei tehnico-‐edilitare sau a unor servicii publice. Ca și în perioada 2007-‐2013, resursele limitate ale bugetului local și ale celui de stat fac ca fondurile europene să rămână și pentru următorii 7 ani, forța motrice a investițiilor de la nivel local. Experiența acumulată de administrația publică locală în perioada anterioară de programare este de natură să ne facă și mai optimiști cu privire la capacitate de a absorbi aceste fonduri până la orizontul anului 2020, dar mai ales în ceea ce privește impactul și eficiența utilizării lor. Așadar, suntem determinați să continuăm investițiile pentru creșterea calității vieții pășcănenilor, astfel încât, la nivelul anului 2020, aceștia să se bucure de o urbe cu adevărat la standarde europene, din perspectiva infrastructurii, a serviciilor publice, a calității mediului și a locurilor de muncă. În acest context larg, vine și demersul Primăriei Municipiului Pașcani de a elabora o strategie de dezvoltare urbană integrată pentru perioada 2014-‐2020, dezvoltată împreună cu toate categoriile de actori relevanți de la nivel local (administrație publică locală, mediul de afaceri, societate civilă, organizații non-‐guvernamentale), care să stabilească nevoile reale ale comunității noastre și care să ne ghideze eforturile comune în următorii ani. În plus, acest document este racordat la direcțiile strategice stabilite la nivel european, național, regional și județean și va fi un instrument extrem de util în accesarea finanțărilor externe pentru proiectele prioritare ale Pașcaniului, indiferent de sursa lor. În final, doresc să reafirm credința că succesul implementării oricărei strategii de dezvoltare stă în asumarea acesteia de către toți membri comunității și în perseverența urmăririi țintelor stabilite prin respectivul document, indiferent de conjuncturile de moment, și vă invit să fiți alături de administrația publică locală în efortul de a transforma Pașcaniul anului 2020 într-‐un oraș atractiv, modern și deschis către viitor, cu cetățeni activi și optimiști. Cu stimă, Dumitru Pantazi Primarul Municipiului Pașcani 6

Pagina 14

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI I. PROFILUL MUNICIPIULUI PAȘCANI (ANALIZA - DIAGNOSTIC) Capitolul 1. Dezvoltarea urbană 1.1. Date geografice și încadrarea în teritoriu Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ, după municipiul Iași, este situat în partea de nord-‐est a României, în vestul județului Iași (47º15’ latitudine nordică și 26º44’ longitudine estică). Municipiul are în componență orașul Pașcani și 5 suburbii (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca Pașcani și Sodomeni) și se învecinează cu următoarele comune: Valea Seacă și Lespezi (la nord), Ruginoasa și Stolniceni-‐Prăjescu (la sud), Hărmănești și Vânători (la est), Moțca, Miroslovești (la vest), Stolniceni-‐Prăjescu (la sud). Distanța față de București este de aprox. 375 km. Suprafața municipiului Pașcani este de 79,31 km2, reprezentând 1,45% din suprafața județului Iași. 1.1.1. Relieful Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate de teritoriul administrativ al municipiului în Podișul Sucevei sunt, de la vest la est, următoarele: Ø Podișul Fălticenilor (Moțca) – prezintă culmi deluroase, cu altitudini de peste 400 -‐ 450 m; Ø Culoarul Siretului – suprafață plană, care se suprapune luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, cu o altitudine de 205 -‐ 215 m și o lărgime de 3,5 -‐ 4,3 km; 7

Pagina 15

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Ø Podișul Dealul Mare – ansamblu de dealuri largi și platouri, fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225 -‐ 355 m (subdiviziunea șeii Ruginoasa); Ø Lunca Siretului – suprafață plană, cu o altitudine de 205 -‐ 215 m, o lățime de 3,5 -‐4,3 km și o pantă longitudinală de aprox. 1%. Altitudini maxime se ating în dealul Runcul (456 m) și în dealul Lutăriei (455 m). Orașul s-‐a dezvoltat pe o succesiune de terase, de la contactul cu lunca Siretului, până la dealurile mai înalte din vestul teritoriului, cu diferențe de nivel de până la 200 m. Cele mai bine individualizate și vizibile sunt terasele inferioare cu altitudini de 20 -‐ 30 și 50 -‐ 60 m, cu un plan ușor înclinat și cu o dezvoltare de 2,5 – 3 km. Aceste terase au oferit condiții prilenice pentru așezarea zonei de sus a municipiului, a satelor Sodomeni, Gâștești și Boșteni, precum și a căilor de comunicații. Versanții din municipiu, care mărginesc terasele și interfluviile, au pante, energii și orientări variate, fiind rezultatul unor fenomene de eroziune fluviale și diluviene îndelungate, pe fondul unui substrat litologic de depozite loessoide de terasă și argilo-‐marnoase sarmațiene. Versantul de racord al terasei cu lunca (fruntea terasei) prezintă pe alocuri taluze abrupte și este brăzdat de ravene și de surpări, care au fost doar parțial stabilizate antropic. Zonele cu eroziuni torențiale active și alunecări semiactive sunt trecute în categoria terenurilor neproductive: versantul stâng al Siretului la nord de Blăgești, albiile ravenate ale râurilor Gâștești, Boșteni și Văduțu și local versanții de pe dreapta ultimelor două văi. Pentru a evita activarea unor fenomene de alunecări de teren, surpări de taluzuri, instabilitate în general, este necesară refacerea și extinderea lucrărilor de stabilizare a versanților, cu precădere a celor apropiați de zonele construite și de căile de comunicații. 1.1.2. Clima Clima municipiului Pașcani este de tip temperat -‐ continental de nuanță moderată, specifică dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală în municipiul Pașcani e de 8,4ºC, maximul mediu fiind atins în luna iulie (20,1ºC) și minimul mediu în luna ianuarie (-‐ 2,7ºC). Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534 mm. Cele mai mari cantități medii lunare de precipitații se înregistrează în luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici în luna februarie (17 mm). Cantitățile mari de precipitații, care cad mai ales vara sub formă de averse torențiale, antrenează eroziunea de suprafață și în adâncime a terenurilor în pantă, respectiv excesul de umiditate și inundațiile la nivelul terenurilor plate. 8

Pagina 16

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Vânturile care activează în zona municipiului Pașcani sunt mult influențate de prezența văii Siretului, care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Caracteristic pentru regimul pluviometric al zonei Pașcani este și manifestarea fenomenului de secetă, fie prin deficitul precipitațiilor, fie prin lipsa acestora pentru o perioadă, cel mai adesea în lunile iulie, august, septembrie. Acesta afectează negativ activitatea agricolă din zonă, în condițiile lipsei unui sistem de irigații. 1.1.3. Rețeaua hidrografică Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge printr-‐o vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul are 6 pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): Iermolia (nordul municipiului), Arini (la sud de Complexul zootehnic), Gâștești / Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul municipiului), Gura Bâdiliței și Hărmăneasca. Pe raza municipiului nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de baraj (Peștișorul). 9

Pagina 17

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Dat fiind faptul că inundațiile în bazinul Siretului erau foarte frecvente, s-‐au executat lucrări de regularizare, îndiguire (de ex. mal drept Siret, între Lunca și Blăgești, pârâu Gâștești și Hăznășeni), apărare de maluri, acumulări permanente și nepermanente, precum și de amenajare a cursurilor de apă pe circa 50 km. Pe fondul degradării acestora, dar și a accentuării fenomenului schimbărilor climatice se impune reabilitarea și extinderea acestora. 1.1.4. Vegetația, fauna și solurile (resurse naturale) Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și vestul municipiului, predominate fiind: fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul, și în proporție mai mică: paltinul, arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic, iar dintre arbuști, mai răspândiți sunt: alunul, vornicelul, dârmozul, cornul și socul. În locurile mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei. Întâlnim și floră decorativă variată, care include: salvii, petunii, begonii, micșunele, regina nopții, laleaua, bujorul, mușcate, trandafiri etc. Fauna este diversificată, în municipiul Pașcani găsindu-‐se: mamifere (veveriță, căprioară, mistreț, lup, vulpe, iepure, pisică sălbatică, dihor, popândău, șoareci), păsări (vrabie, sturz, mierlă, ciocănitoare, porumbel sălbatic, cinteză, pupăză, graur, uliu, bufniță), reptile (șarpe de pădure, gușter). În bălțile din Lunca Siretului se găsesc: rața sălbatică, gâsca sălbatică, lișița, bâtlanul și batracieni. 10

Pagina 18

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI În ceea ce privește solul, o răspândire mai mare o au argilele sarmațiene și cuaternare, luturi loessidice (nu sunt utilizate industrial, ci doar exploatate local), gresiile și calcarele sarmatice. Nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt utilizate la prepararea betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor. Apele minerale sulfuroase sunt folosite parțial în scopuri terapeutice. Defrișarea pădurilor și a pășunilor naturale în favoarea extinderii suprafețelor agricole și construite a dat peisajului local un aspect sterp, cu pâlcuri de iarbă și buruieni, accentuând și riscul alunecărilor de teren. 1.2. Poziția în cadrul rețelei de așezări În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului Național (PATN) – Secțiunea a IV-‐a – Rețeaua de localități, municipiul Pașcani este o localitate de rang II, municipiu de importanță interjudețeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități. În perioada 2007 -‐ 2013, municipiul Pașcani a fost încadrat la categoria centre urbane, reprezentate de orașe/municipii cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creștere și polii de dezvoltare urbană, iar în propunerea MDRAP pentru perioada 2014 -‐ 2020, se încadrează la categoria poli urbani/centre urbane, subregionali, cu potențial de zone urbane funcționale. Municipiul Pașcani este centrul polarizator al părții de est a județului Iași, cu o populație totală de circa 130.000 de locuitori (aproape 20% din populația județului), însă influența se resimte și în județele învecinate (Neamț și Suceava), mai ales prin statutul de nod de comunicații de primă importanță. La nivelul acestui areal există potențial pentru înființarea unei zone urbane funcționale în jurul municipiului Pașcani, după cum indică și noua Strategie de Dezvoltare Teritorială a României. 11

Pagina 19

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 1 -‐ Aria de polarizare a municipiului Pașcani Sursa: Planșă proprie 12

Pagina 20

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI 1.3. Modul de utilizare al terenurilor și structura urbană În prezent, teritoriul administrativ al municipiului Pașcani are o suprafață de 7.931 ha, din care 7.394 ha (93,2%) sunt în proprietate privată, iar 537 ha în proprietate publică. Suprafața totală a municipiului Pașcani reprezintă 1,4% din suprafața totală a județului Iași. Aproape 70% din teritoriul administrativ este acoperită de terenuri agricole, în contextul în care condițiile pedoclimatice de pe Valea Siretului sunt favorabile practicării pe scară largă a agriculturii. Din totalul suprafețelor agricole, circa 80% sunt terenuri arabile, iar 20% pășuni și fânețe, viile și livezile ocupând suprafețe neînsemnate. Dintre terenurile neagricole, o pondere mai însemnată e dată de cele ocupate de construcții – 1.022 ha (12,9% din suprafața totală), terenuri degradate și neproductive – 650 ha (8,2%), ape – 280 ha (3,5%), păduri – 252 ha (3,2%) și căi de comunicații (2,6%). Figura 2 -‐ Modul de utilizate a terenurilor, după categoria de folosință, în anul 2013 % din teritoriul administrativ (intravilan și extravilan) 3% 3% Terenuri agricole 3% Construcții 8% Terenuri degradate și neproductive 13% Ape și bălți Păduri 70% Căi de comunicații Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2014). Față de anul 2007, suprafața adminstrativă a municipiului s-‐a extins cu 389 ha (+5,2%), în primul rând ca urmare a reglementării regimului de proprietate a unor terenuri situate la granița cu comunele învecinate (de ex. Hărmănești). Cu toate acestea, suprafețele agricole s-‐ au restrâns cu 46 ha (1%), pe fondul extinderii perimetrelor construite și a căilor de comunicații. În acest context, densitatea populației a scăzut de la 595 loc/kmp în 1992, la 558 în 2002 și la 426 în prezent. 13

Pagina 21

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Din punct de vedere istoric, orașul Pașcani a luat ființă în anul 1835, când a căpătat și statutul de târg periodic, însă urme de așezări vechi, încă din perioada comunei primitive, au fost descoperite pe promontoriile terasei Pașcani. Orașul a avut un pronunțat caracter agrar pâna la sfârșitul secolului al XIX-‐lea, când se construiesc calea ferată și Atelierele CFR , care i-‐au conferit și un caracter industrial. Poziția geografică și funcțiile administrative pe care le-‐ a avut de-‐a lungul timpului i-‐au conferit orașului o formă tentaculară, pe care o păstrează și azi. Inițial, orașul a avut 3 nuclee, curtea feudală (cartierul Centru de azi), cu condiții bune de dezvoltare și satele Pașcani (actualul cartier Vatra) și Fântânele (zona de nord-‐vest), situate pe terenuri degradate și umede, locuite de iobăgime. Zona centrală a continuat să se extindă, cu precădere după 1900, când se ridică construcții pe terenurile virane dintre Vatra și Târg, respectiv dintre Fântânele și Târg, orașul căpătând o formă alungită de la nord la sud. Treptat acesta se extinde și pe terasa umedă din luncă și capătă forma ramificată, tentaculară de astăzi, care merge treptat către unirea cu localitățile rurale din jur (actualele suburbii). În pofida construcției căii ferate și a Atelierelor CFR din târgul de jos, nucleul urban din târgul de sus a rămas mult timp izolat de Vatra și Fântânele, prin terenuri virane și zone cu culturi agricole. În anii 20-‐30, criza de locuințe pentru muncitorii români și străini de la Atelierele CFR a determinat expropierea a două moșii și construcția unor cartiere muncitorești, care au dat orașului o formă alungită și nu compactă. În anii 20, se extinde ramificat și târgul de jos, care tinde să se lege de satele Blăgești și Lunca. În timpul celui de-‐al doilea război mondial, majoritatea construcțiilor din centrul orașului sunt distruse, primele demersuri pentru refacerea și sistematizarea acestuia fiind realizate după instaurarea regimului comunist, la sfârșitul anilor 50, când începe și construcția de blocuri de locuințe. Slaba dezvoltare generală a orașului, care a avut un profil preponderent rural până acum circa 100 de ani, explică și numărul mic de monumente istorice și de arhitectură. Din totalul suprafeței administrative, 1.476 ha sunt situate, în prezent, în intravilanul localității (18,6% din total), în timp ce 6.455 ha sunt amplasate în extravilan. În pofida reducerii populației cu 20% în ultimul deceniu, intravilanul s-‐a extins cu 106 ha (+7,7%), între 2007-‐2013, prin adoptarea de planuri urbanistice zonale. Astfel, densitatea locuirii s-‐a redus de la 30,7 locuitori/ha la 22,9 locuitori/ha. Explicația constă din faptul că în acest interval s-‐au construit circa 1.000 de locuințe individuale noi, cele mai multe în zone periferice, aflate anterior în extravilan. Refacerea proprietății private după 1990 a condus la relansarea construcției de locuințe individuale, care s-‐a focalizat de-‐a lungul principalelor căi de comunicații, în zone îndepărtate de rețelele tehnico-‐edilitare, prelungind tentacular intrările în municipiu, și punând o presiune pe autoritățile locale pentru extinderea suprafeței intravilane. De remarcat este și faptul că ultimii ani marchează o tendință de extindere a nucleului urban către vest și o încetinire a extinderii pe direcția nord-‐vest, consolidându-‐se o imagine de așezare compactă. Acest mod de construire, contrar principiilor urbanistice de dezvoltare durabilă, creează dificultăți majore pentru autoritățile locale, care trebuie să investească sume considerabile în extinderea infrastructurii de bază. Peste jumătate din intravilan este concentrat în cele 5 suburbii, chiar dacă în acestea locuiesc doar 25% dintre locuitori, rezultând o densitate a locuirii mult mai redusă în 14

Pagina 22

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI comparație cu nucleul urban propriu-‐zis, situație justificată de faptul că acestea au un țesut tipic rural, cu locuințe individuale, cu curți spațioase și cu un grad mai ridicat de verde. Pe de altă parte, aceste suburbii se dezvoltă și ele tentacular către municipiu. Pe lângă trupurile celor 6 localități, în teritoriul administrativ al Municipiului Pașcani se găsec trupuri izolate (unități industriale, agro-‐zootehnice, de gospodărie comunală și de echipare edilitară, locuințe izolate și grupuri de locuințe), care parțial nu sunt incluse în intravilan. De menționat este și faptul că municipiul Pașcani dispune de un Plan Urbanistic General aprobat la sfârșitul anilor 2000, care conține reglementări urbanistice conforme cu legislația în vigoare la nivel național. Dintre planurile urbanistice zonale adoptate în ultimii ani se remarcă cele pentru construcția unor centre comerciale pe str. Moldovei și Gării (pe terenuri de 25.650 mp, respectiv 3.339 mp), ansamblu de locuințe pe str. Mălini (14.540 mp), un nou cimitir pe str. Crizantemelor (1.000 mp), show-‐room și spălătorie auto pe str. Ștefan cel Mare (9.100 mp), sală de festivități pe Șos. Neamțului (21.847 mp), locuințe individuale pe str. Henri Coandă, Ștefan cel Mare, cvartal 30, etc. (peste 1.000 mp fiecare). Zona de locuințe, dezvoltată în timp cu precădere pe tereasa înaltă a râului Siret, care îndeplinește cele mai bune condiții de construibilitate, precum și în cele 5 suburbii. Cele mai mari zone rezidențiale din municipiu sunt Centru (4.400 de unități locative), Gară (4.200), Vatra (1.000), Gâștești (800) și Blăgești (600), primele două concentrând blocurile de locuințe construite în perioada comunistă și având probleme specifice. Zonele Centru și Gară sunt construite parțial după 1970 și cuprind preponderent blocuri cu regim de înălțime P+4 și P+10, între care sunt intercalate și lotizări cu locuințe individuale. 15

Pagina 23

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI La polul opus, regăsim zonele rezidențiale de mai mici dimensiuni: Unirii (300), Fântânele (400), Boșteni (400), Lunca (500) și Sodomeni (400). Toate acestea au un profil similar, cu locuințe individuale, cu regim de înălțime P și P+1, cu curți, diferite anexe gospodărești, mici spații cultivate, etc. În total, discutăm despre 5 cartiere ale orașului propriu-‐zis și 5 cele suburbii ale municipiului. Per ansamblu, din cele circa 11.000 de locuințe din nucleul central, peste 8.500 (75%) sunt apartamente construite în perioada comunistă. Fiecare dintre cele două tipuri mari de zone de locuire din municipiu – zona cu țesut tradițional și zona cu țesut de locuințe colective întâmpină probleme specifice: -‐ zona cu țesut tradițional – beneficiază de un grad mai ridicat de verde și de o suprafață locuibilă mai mare, însă fondul locuit este în general învechit (peste 50 – 60 de ani), iar nivelul de dotare cu echipamente publice și cu infrastructură tehnico-‐ edilitară este mai redus ca în zona blocurilor de locuințe, care e mai nouă și planificată; -‐ zona cu țesut de locuințe colective – beneficiază de un grad mai ridicat de dotare tehnico-‐edilitară și cu echipamente publice, însă calitatea spațiilor locuibile este foarte redusă (locuințe standard, cu o medie de 40 mp), ca și cea a spațiilor publice din jurul acestora (spații verzi ocupate de autovehicule sau neigienizate, locuri de parcare și de joacă insuficiente, spații neautorizate de depozitare a deșeurilor, etc.). În plus densitatea locuirii este foarte ridicată în comparație cu zonele de case, eficiența energetică a clădirilor este foarte scăzută, generând costuri de întreținere ridicate pentru proprietari, iar fațadele acestora sunt foarte deteriorate. 16

Pagina 24

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI La acestea se adaugă o a treia categorie de zone de locuit, așa-‐numite “plombări” de la marginea municipiului, unde s-‐au construit recent locuințe noi (de ex. în partea de vest, sud-‐ vest a orașului). Un exemplu în acest sens este un PUZ întomcit în anul 2011 pentru spații comerciale, de producție și de servicii (show-‐room, spălătorie auto), birouri și locuință, pe o suprafață de 9.100 mp, din extravilanul municipiului, pe str. Ștefan cel Mare, din partea de sud a acestuia. Acestea au un fond locuit de calitate superioară (în general vile cu regim de înălțime P+1 sau chiar P+2), însă sunt amplasate în zone lipsite de dotări tehnico-‐edilitări (apă, canalizare, gaze, drumuri, trotuare, etc.), mulți proprietari asigurându-‐și utilitățile cu resurse proprii (fose septice, hidrofoare, etc.). În plus, locuințele sunt foarte eterogene ca aspect, dimensiune, regim de înălțime, fiind un țesut urban insuficient planificat. Concluzii: Ø Municipiul Pașcani este, conform PATN, o localitate de rang II, municipiu de importanță interjudețeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități; Ø Relieful prezintă culmi deluroase, platouri, terase și albii; Ø Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind Siretul, cu șase afluenți; Ø Nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de baraj; Ø Vegetația este variată, caracteristică zonelor de podiș: suprafețe reduse de păduri, arbuști, floră decorativă; Ø Fauna este diversificată, regăsindu-‐se mamifere, păsări, reptile; Ø Resursele naturale ale solului sunt sărăcăcioase, fără valoare economică, cu excepția nisipurilor aluvionare și pietrișurilor care se utilizează la prepararea 17

Pagina 25

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI betoanelor de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor și parțial, apele minerale sulfuroase în scop terapeutic; Ø Municipiul Pașcani este alcătuit din orașul propriu-‐zis și din 5 suburbii, cu profil preponderent rural; Ø Municipiul Pașcani dispune de suprafețe agricole extinse, cu o fertilitate ridicată, favorabile agriculturii de performanță, dar și de suprafețe neutilizate și degradate însemnate pe Valea Siretului; Ø În pofida scăderii substanțiale a populației stabile, presiunile pentru extinderea perimetrelor construite a crescut, rezultând expansiunea urbană corelată cu scăderea densității în vatră; Ø Municipiul Pașcani dispune de un Plan Urbanistic General, implicit de un Regulament Local de Urbanism, elaborate la sfârșitul anilor 2000, cu reglementări urbanistice de actualitate; Ø Zonele de locuințe din municipiu sunt de trei tipuri – cu țesut tradițional, preponderent în suburbii, cu țesut de locuințe colective în cea mai mare parte a nucleului urban propriu-‐zis, respectiv zone rezidențiale noi la marginea orașului, fiecare cu problemele sale specifice. 18

Pagina 26

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Capitolul 2. Profilul demografic Rezultatele finale ale Recensământului General al Populației din anul 2011 indică o populație stabilă a municipiului Pașcani de 33.745 de locuitori, respectiv 4,4% din populația județului Iași. Municipiul Pașcani este, din punct de vedere demografic, al doilea centru urban din județ, fiind depășit doar de municipiul Iași, reședință de județ (care este însă de circa 9 ori mai populat), ocupând locul 10 în topul orașelor din Regiunea Nord-‐Est. La nivel național, ocupă o poziție medie din perspectiva numărului de locuitori (56 din 320), precum și în rândul municipiilor care nu au funcție de reședință de județ, cu o populație de circa 30.000 de locuitori, ceea ce ar încadra municipiul Pașcani în rândul orașelor mijlocii. Din totalul locuitorilor, 75% locuiesc în orașul Pașcani, iar restul de 25% în cele 5 suburbii, cei mai mulți în Gâștești și Lunca. În comparație cu anul 2002, se observă că populația a scăzut mai rapid în nucleul urban în comparație cu suburbiile (excepție face localitatea Sodomeni), deoarece dispun de terenuri mai multe și mai ieftine pentru construcția de locuințe și pentru practicarea agriculturii, ceea ce a atras locuitorii din Pașcani. Tabel 1 -‐ Volumul și evoluția populației pe localități componente, în perioada 2002-‐2011 Localitatea Populația stabilă Dinamica populației (RGPL 2011) (%, 2011 vs 2002) Pașcani 25.231 -‐22,2 Blăgești 1.275 -‐10,8 Boșteni 1.386 +10,6 Gâștești 2.472 -‐16,2 Lunca 2.333 -‐8,9 Sodomeni 1.048 -‐27,7 TOTAL 33.745 -‐19,8 Sursa: Institutul Național de Statistică Din punct de vedere al structurii pe sexe, 16.670 locuitori erau de sex masculin (49,4%) iar 17.075 locuitori erau de sex feminin (50,6%). Ponderea populației feminine este similară cu cea de la nivel județean, dar mai scăzută decât cea înregistrată la nivel regional sau național, cu precădere pe fondul migrației externe a numărului mai mare de femei, dar și a supranatalității masculine. În perioada 1930-‐2011, populația municipiului Pașcani a avut o evoluție pozitivă până în anul 1992, când s-‐a înregistrat un prag maxim (45.000 de locuitori), urmat de două decenii de scădere, mai accentuată în ultimii 10 ani. O creștere foarte accentuată a populației a avut loc în perioada comunistă, în special după 1966, când s-‐au amenajat noi cartiere cu blocuri de locuințe în apropierea zonei industriale. Populația practic a crescut de 4 ori între 1948 și 1992. Procesul de industrializare forțată a antrenat fluxuri importante de forță de muncă tânără către municipiul Pașcani, cu precădere de pe Valea Siretului, dar și din județele învecinate (Neamț, Suceava, Botoșani), care aveau în mod tradițional un excedent de populație, pe fondul sporului natural ridicat. 19

Pagina 27

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 3 -‐ Dinamica populației municipiului Pașcani, în perioada 1930-‐2011 50000 45000 40000 1930 35000 1948 30000 1956 25000 1966 1977 20000 1992 15000 2002 10000 2011 5000 0 Locuitori Sursa: Institutul Național de Statistică Scăderea populației de după anul 1992, și cu precădere din ultimul deceniu, este rezultatul exclusiv al procesului de restructurare economică, care a condus la reducerea drastică a numărului de salariați (cu circa 20.000 în 2013 față de 1990) și la migrația internă și externă a populației. Cea mai mare parte a celor plecați au făcut parte din categoria forței de muncă tinere (20 -‐ 40 de ani), ceea ce a afectat negativ rata natalității, care s-‐a redus substanțial în ultimele două decenii. Scăderea demografică a municipiului Pașcani între ultimele două recensăminte, cel din 2002 și cel din 2011, a fost de 19,8%, mult mai accentuată decât cea de la nivelul județului Iași (5,5%) sau de la nivelul întregii țări (7,2%). Scăderea mai rapidă a populației municipiului Pașcani în comparație cu alte localități din județ și din țară poate fi pusă pe seama mai multor factori: -‐ amploarea mai mare a fenomenului migrației externe a forței de muncă locale, cu precădere a celei tinere și calificate. Principalele destinații externe vizate de locuitorii municipiului sunt Italia, Spania, Franța și Marea Britanie; -‐ apariția unui fenomen de migrație urban – rural (remigrație), mulți pășcăneni născuți în localitățile rurale preferând să se întoarcă în localitățile de proveniență, unde costul vieții este mai redus și unde pot practica diferite activități complementare (de ex. agricultura de subzistență în cadrul propriei gospodării), mai ales după pensionare sau pierderea locului de muncă; 20

Pagina 28

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI -‐ proximitatea față de municipiul Iași, care atrage un număr mare de forță de muncă locală, cu precădere tineri care doresc să urmeze studii superioare sau caută un loc de muncă mai bine remunerat. Structura pe grupe de vârstă de la Recensământul General al Populației din 2011 indică o pondere tot mai scăzută a populației tinere (0 -‐ 14 ani), care la nivelul municipiului Pașcani reprezenta doar 16,1%. Această pondere, în scădere față de recensămintele anterioare, este chiar mai scăzută decât cea a populației tinere de la nivelul județului Iași (18,9%) și a Regiunii Nord-‐Est (18,6%), fiind similară cu cea înregistrată la nivelul întregii țări (15,9%). Acest fapt este explicabil prin natalitatea tot mai scăzută și prin prezența unei populații adulte mai numeroase, ca urmare a generațiilor născute în perioada comunistă. Astfel se constată ponderea foarte ridicată (65,5%) a populației adulte (15 -‐ 59 ani), ceea ce indică prezența unei importante forțe de muncă la nivelul municipiului Pașcani. Valoarea este chiar mai ridicată decât cea de la nivelul județului Iași (61,6%), a Regiunii Nord-‐Est (59,2%) și de la nivelul României (61,8%). Această stare de fapt se datorează fluxurilor de forță de muncă atrase de municipiu din zona rurală, precum și ratei ridicate a natalității din perioada comunistă, ceea ce explică mai ales ponderea foarte ridicată a persoanelor cu vârsta de 40 -‐ 59 de ani. Pe de altă parte, populația vârstnică (de 60 ani și peste) reprezintă 18,4%, o valoare în creștere constantă de la un recensământ la altul (de ex., în anul 2002, procentul vârstnicilor era de doar 11,5%), reflectând accelerarea procesului de îmbătrânire demografică. Valoarea este mai scăzută în comparație cu cea de la nivel județean (19,5%), regional (22,2%) sau național (22,3%). Tendința de creștere se va menține cu siguranță și în viitor, pe măsură ce generațiile numeroase născute în perioada comunistă vor intra în această categorie de vârstă. Astfel, la nivelul anului 2020, se prognozează un procent al vârstnicilor de peste 25% din populația stabilă. 21

Pagina 29

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 4 -‐ Piramida vârstelor în municipiul Pașcani, în anul 2011 85 și peste 80-‐84 75-‐79 70-‐74 65-‐69 60-‐64 55-‐59 50-‐54 45-‐49 Feminin 40-‐44 Masculin 35-‐39 30-‐34 25-‐29 20-‐24 15-‐19 10-‐14 5-‐9 0-‐4 -‐2000 -‐1500 -‐1000 -‐500 0 500 1000 1500 2000 Sursa: Institutul Național de Statistică, RPL 2011. Indicele de îmbătrânire demografică indică prezența acestui fenomen și la nivelul municipiului Pașcani, populația vârstnică depășind numeric populația tânără. Valoarea indicelui este de 113,5 vârstnici la 100 de tineri, mai ridicată decât cea de la nivelul județului Iași (103,2), dar mai scăzută decât cea de la nivelul Regiunii Nord -‐Est (119,4) și chiar decât cea de la nivel național (140,8). Dezechilibrul dintre numărul tot mai mare al persoanelor vârstnice în raport cu cel al tinerilor va avea un impact direct asupra vieții comunității, cu precădere din prisma creșterii cererii de servicii medicale și sociale, La recensământul din 2011, procentul populației de etnie română a fost de 91,1%, însă ponderea reală a românilor este în realitate de peste 95%, în condițiile în care pentru mai mult de 7% din populația stabilă a municipiului, această informație nu este cunoscută (pentru că respectivele persoane nu au fost găsite la reședință). Al doilea grup etnic ca importanță este cel al romilor, care reprezintă oficial 1,5% din populația totală, însă al căror număr este probabil mai ridicat decât cifrele oficiale, mulți dintre aceștia declarându-‐se români la recensământ. Totuși, față de anul 2002, se remarcă creșterea ponderii acestora cu 0,5 puncte procentuale. Celelalte grupuri etnice (rușii lipoveni, turcii, maghiari, ucrainenii, italienii, evreii, polonezii, etc.) au o pondere însumată de doar 0,2% din populația stabilă. 22

Pagina 30

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 5 -‐ Structura etnică a populației municipiului Pașcani, în anul 2011 % din populație 2% 0% 7% Români Rromi Alte etnii Necunoscută 91% Sursa: Institutul Național de Statistică, RPL 2011. Din punct de vedere al limbii materne, populația pentru care informația nu este disponibilă este aproximativ aceeași, respectiv 7,2%. Populația cu limba maternă română este mai ridicată, și anume 92,2%, decât populația de etnie română, deoarece o parte a populației de altă etnie (în special romi) vorbesc limba română ca limbă maternă. Mai mult, întrucât se poate considera că majoritatea celor pentru care informația nu este disponibilă au limba maternă română, ponderea reală a acestora ar fi în jur de 98-‐99%. Structura confesională este mai diversificată, dar și în acest caz datele sunt doar parțiale, întrucât pentru 7,3% din populație, apartenența confesională este nedisponibilă. Chiar și așa, populația de confesiune ortodoxă este evident majoritară, cu 87,5% (și probabil, în realitate, de circa 95%), fapt ușor de explicat prin ponderea covârșitoare a populației de etnie română. Următoarele trei confesiuni sunt cea romano-‐catolică (2,4%), cea creștină după Evanghelie (0,9%), cea penticostală (0,8%) și creștină de rit vechi (0,4%), în timp ce numărul persoanelor care s-‐au declarat de altă confesiune decât cele deja menționate (baptistă, adventistă de ziua a 7-‐a, musulmană, Martorii lui Iehova, etc.) sau atei este foarte redus. 23

Pagina 31

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 6 -‐ Structura confesională a populației municipiului Pașcani, în anul 2011 % din populație 1% 1% 1% 7% 2% Ortodoxă Romano-‐catolică Penticostală Creștină după Evanghelie Alte religii Necunoscută 88% Sursa: Institutul Național de Statistică, RPL 2011. În ceea ce privește mișcarea naturală a populației, se constată că natalitatea la nivelul municipiului Pașcani se menține la cote scăzute în perioada 2007 -‐ 2013, tendința fiind una descrescătoare. Nivelul maxim al intervalului a fost atins în anul 2008 (10,4‰), iar cel minim în 2011 (8‰), sub valorile de la nivel național, regional și județean (care au fost cu 1 -‐ 2‰ mai ridcate în fiecare an de referință). În anul 2013, rata natalității a crescut la 8,9‰, însă trebuie menționat că doar 84% dintre copiii născuți au reședința obișnuită în municipiu. Valorile foarte mici ale ratei natalității sunt deosebit de îngrijorătoare, având în vedere și ponderea oricum scăzută a populației tinere din municipiu și îmbătrânirea demografică accelerată. Mai ales după 2008, o explicație ar fi criza economică prelungită, care afectează și bugetele familiilor tinere. 24

Pagina 32

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 7 -‐ Rata natalității în municipiul Pașcani, în județul Iași, regiunea Nord-‐Est și România (2007-‐2013) 14 12 2007 10 2008 8 2009 2010 6 2011 4 2012 2 2013 0 România Regiunea Nord-‐Est Județul Iași Municipiul Pașcani Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2014). Figura 8 -‐ Rata mortalității în municipiul Pașcani, în județul Iași, regiunea Nord-‐Est și în România, în perioada 2007-‐2013 14 12 2007 10 2008 8 2009 2010 6 2011 4 2012 2 2013 0 România Regiunea Nord-‐Est Județul Iași Municipiul Pașcani Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2014). 25

Pagina 33

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI În contrast, valorile ratei mortalității sunt mai mici în municipiul Pașcani decât cele de la nivelul județean, regional și național, în anii 2007 -‐ 2013. Astfel, valoarea ratei mortalității din municipiul Pașcani s-‐a menținut în jurul valorii de 7 -‐ 8‰, atingând un maxim în anul 2012 (8,4‰) și un minim în anul 2007 (7‰). Aceste valori mai scăzute din municipiul Pașcani sunt explicabile, în condițiile în care ponderea persoanelor vârstnice este mai scăzută decât în județul Iași, în Regiunea Nord-‐Est sau în ansamblul României, unde valorile ratei mortalității sunt în jur de 11 -‐ 12‰. Pe termen mediu și lung, este de așteptat ca rata mortalității să crească lent pe fondul îmbătrânirii demografice tot mai pronunțate a populației municipiului. Sporul natural, în aceste condiții, a înregistrat valori pozitive în intervalul 2007-‐2013, ca și în Județul Iași, cu excepția anului 2012, când s-‐a înregistrat un ușor deficit, în timp ce la nivel național și regional s-‐au înregistrat valori negative în ultimii ani. Figura 9 -‐ Rata sporului natural în municipiul Pașcani, în județul Iași, în regiunea Nord-‐Est și în România, în perioada 2007-‐2013 4 3 2007 2 2008 1 2009 2010 0 România Regiunea Nord-‐Est Județul Iași Municipiul Pașcani 2011 2012 -‐1 2013 -‐2 -‐3 Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2014). Graficul de mai sus indică o tendință de aliniere a sporului natural la media județeană, dar și faptul că mișcarea naturală nu a reprezentat o cauză a scăderii cu circa 20% a populației municipiului în ultimul deceniu. Merită totuși menționat faptul că aceste date sunt raportate la populația cu domiciliul, incluzând deci și pășcănenii care au reședința în alte localități din țară și din străinătate. În cazul în care ne referim doar la populația cu reședința efectivă în municipiu, sporul natural de la nivelul Municipiului Pașcani este unul negativ, în condițiile în 26

Pagina 34

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI care peste 15% dintre mamele care au născut un copil în ultimii 2 ani de raportare locuiesc în străinătate. Fenomenul mortalității infantile se menține la cote scăzute în municipiul Pașcani, în intervalul 2007 – 2013, consemnându-‐se 23 decese ale unor copii sub 1 an, ceea ce reprezintă, în medie, o mortalitate infantilă de 8,6‰, semnificativ sub valorile înregistrate la nivel județean, regional și național (între 9 și 12‰). Valorile relativ reduse ale mortalității infantile de la nivelul municipiului Pașcani în comparație cu alte localități, cu precădere rurale, din județ sau din țară, sunt explicabile prin accesul mai facil al gravidelor la servicii medicale de calitate, prin mai bună informare a acestora etc. Cu privire la mișcarea migratorie a populației, există date statistice furnizate de Institutul Național de Statistică doar până în anul 2009, însă acestea cuprind doar schimbările de domiciliu oficiale și au caracter estimativ, urmând a fi actualizate ulterior pe baza rezultatelor definitive ale recensământului din anul 2011. Figura 10 -‐ Rata mișcării migratorii cu domicilul în municipiul Pașcani, în perioada 2007-‐2009 25 20 15 10 2007 2008 5 2009 0 Rata stabilirilor cu Rata plecărilor cu Rata sporului migratoriu domiciliul domiciliul -‐5 -‐10 Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2014). Chiar și în condițiile acestor constrângeri metodologice, soldul migrației cu domiciliul indică valori negative pentru tot intervalul de analiză, mai accentuate în comparație cu cele de la nivel național, aceasta constituind principala cauză a scăderii populației din ultimele două decenii. Acest trend negativ s-‐a înregistrat atât în cazul migrației urban -‐ urban (de ex. către municipiile Iași sau București), cât și urban -‐ rural (procesul de remigrație către localitățile rurale învecinate, cu precădere a pensionarilor și a populației adulte care și-‐a pierdut locul 27

Pagina 35

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI de muncă, în vederea reducerii costurilor vieții și a practicării agriculturii de subzistență), la care s-‐a adăugat, mai ales în ultimul deceniu, un amplu proces de migrație externă, cu precădere a forței de muncă tinere (20 -‐ 40 de ani) și calificate, aflate în imposibilitatea de a găsi un loc de muncă adecvat remunerat la nivel local. Deși nu există date statistice care să reflecte în totalitate fenomenul migrației, nici chiar după publicarea rezultatelor recensământului populației din anul 2011, acestea pot ajuta la realizarea unor estimări destul de precise. Astfel, numărul persoanelor cu domiciliul în localitate care sunt plecate în străinătate este de circa 10.000, dintre care peste jumătate pe termen lung (mai mare de un an), ceea ce reprezintă aproape 25% din populația stabilă și circa 50% din cea activă. Fenomenul este mult mai pregnant ca în alte zone urbane din țară și chiar din regiune și este explicabil prin cele 20.000 de persoane care și-‐au pierdut locul de muncă după 1989, o dată cu desființarea sau restructurarea marilor întreprinderi din localitate. Pe lângă implicațiile pozitive ale fenomenului migrației (remiterile de valută care au impulsionat economia locală, contactul cu mediul de lucru, social și cultural occidental, în condițiile în care cei emigrați s-‐au orientat preponderent către Italia, Spania, Franța, Marea Britanie, etc.), fenomenul migrației implică și o serie de probleme critice pentru comunitate, cu efecte pe termen mediu și lung: deficitul de forță de muncă calificată, scăderea pieței de consum locale, numărul mare de familii dezbinate și de copii lăsați în grija rudelor, îmbătrânirea populației, etc. Structura populației după ultima școală absolvită indică nivelul de instruire al populației. Acestea relevă faptul că nivelul de instruire al populației din municipiul Pașcani este inferior mediei județene și regionale, deoarece în orașele mari (de ex. Iași) se concentrează populația cu studii superioare și locurile de muncă pentru aceasta. Astfel, conform datelor de la Recensământul General al Populației și Locuințelor din 2011, 13,9% din populația municipiului avea studii superioare, comparativ cu o pondere de 14,9% la nivelul județului Iași sau de 30,7% la nivelul municipiului Iași. În ceea ce privește nivelul postliceal (5,4% față de 2,9%) și cel liceal și profesional (48,2% față de 35,9%), ponderea este mai ridicată în cazul municipiului Pașcani, reflectând faptul că forța de muncă are calificări specifice persoanelor cu studii medii, preponderent în domeniul industrial, corelat cu profilul economic al orașului. O altă explicație constă din faptul că liceeele și școlile profesionale sunt disponibile în municipiu și au fost mai ușor accesibile populației locale, în comparație cu universitățile din marile centre urbane (Iași, Bacău, Suceava, București, Cluj-‐Napoca, etc.), mulți absolvenți de învățământ secundar neavând resurse financiare pentru a-‐și continua studiile într-‐un centru universitar. 28

Pagina 36

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 11 -‐ Structura populației municipiului Pașcani după nivelul de instruire, în anul 2011 % din populația de 10 ani și peste 2% 10% 14% Superior Postliceal 5% Liceal 21% Profesional Gimnazial Primar 26% Fără studii 22% Sursa: Institutul Național de Statistică, RPL 2011. Populația cu studii gimnaziale reprezintă 20,9% din total, iar cea cu studii primare, 9,6%, valori mai mici decât cele de la nivel județean sau regional, în condițiile în care aceste persoane sunt, în general, concentrate în mediul rural. Persoanele fără școală absolvită și analfabeții însumează un procent de 2%, dintre care doar jumătate sunt efectiv analfabeți. Acest procent este scăzut comparativ cu cel județean (3,1%). Deși majoritatea persoanelor analfabete au peste 70 de ani, prezența acestor persoane dezavantajate ridică problema abandonului școlar timpuriu în rândul comunităților și grupurilor marginalizate din municipiu (de ex. copii proveniți din familii rome sau familii cu probleme sociale complexe, cu un nivel scăzut de educație sau cu probleme legate de alcoolism). Concluzii: Ø Municipiul Pașcani face parte din categoria orașelor mijlocii -‐ mici, ocupând poziția a doua la nivel județean, respectiv a zecea la nivel regional, din perspectiva numărului de locuitori; Ø Populația municipiului Pașcani a scăzut cu 20% față de anul 2002 și cu 25% față de anul 1992, pe fondul migrației externe și interne, determinate de declinul accentuat al economiei locale; Ø Populația municipiului este relativ omogenă din perspectivă etnică și confesională, deși ponderea persoanelor de etnie romă este încă subestimată; 29

Pagina 37

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Ø Fenomenul de îmbătrânire demografică este tot mai accentuat, numărul vârstnicilor depășindu-‐l pe cel al tinerilor, pe fondul migrației masive a persoanelor tinere și a scăderii natalității; Ø Numărul persoanelor plecate în străinătate este estimat la 10.000, ceea ce reprezintă 25% din populația cu domiciliul și 50% din forța de muncă locală; Ø Nivelul de instruire al populației este scăzut în comparație cu marile centre urbane, pe fondul accesului mai dificil la învățământul superior și al fenomenului de „brain-‐drain” (migrația forței de muncă înalt calificate către alte țări sau către centrele urbane mari din țară); Ø Se remarcă existența unui fenomen de migrație urban -‐ rural (remigrație), cu precădere către zonele de proveniență și către zona periurbană. 30

Pagina 38

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Capitolul 3. Fondul locativ Conform rezultatelor preliminare ale Recensământului General al Populației și Locuințelor din anul 2011, la nivelul municipiului Pașcani existau 5.526 de clădiri cu locuințe, care găzduiau 11.836 de gospodării ale populației. Numărul mediu al persoanelor dintr-‐o gospodărie era de 2,66, mai scăzut decât media județului Iași, de 2,74. Din totalul clădirilor de locuit din municipiu, 4.733 (85,7%) aveau doar parter, 756 aveau între 1 și 4 etaje (dintre care 514 cu regim de înălțime P+1), 15 aveau între 5 și 7 etaje, iar 22 aveau între 8 și 10 etaje. Pe de altă parte, 94,4% dintre acestea erau clădiri înșiruite de-‐a lungul unei străzi, 4,3% erau învecinate (până la maxim 200 m distanță, 1% erau izolate, iar 0,4% grupate). În funcție de materialul de construcție al pereților exteriori, clădirile de locuit din municipiul Pașcani se clasifică astfel: -‐ 2,5% din beton armat, prefabricate din beton sau schelet din beton armat; -‐ 16,8% cu zidărie din cărămidă, piatră sau înlocuitori, cu planșee din beton armat (grinzi metalice); -‐ 4,4% cu zidărie din cărămidă, piatră sau înlocuitori, cu planșee din lemn; -‐ 5% din lemn; -‐ 64,7% din paiantă, chirpici sau alte materiale (PFL/OSB, vălătuci, etc.); -‐ 1,5% din materiale mixte. 31

Pagina 39

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Conform unui raport al ISU Iași, zona centrală a municipiului Pașcani prezintă un risc seismic ridicat, iar locuințele din chirpici din județul Iași, care dețin o pondere ridicată și în fondul locativ de la nivelul municipiului, au fost foarte afectate de seismul din 1977. În aceste condiții, se impune expertizarea seismică și reabilitarea clădirilor vulnerabile pentru a preveni pierderi materiale și umane în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată. În ceea ce privește vechimea clădirilor de locuit din municipiul Pașcani, cele mai multe dintre acestea au fost construite în perioada 1961 -‐ 1970 (25,3% din total), când au început să fie ridicate primele blocuri de locuințe, respectiv în perioada 1946 -‐ 1960 (19%), per ansamblu aproape jumătate dintre acestea fiind vechi de peste 50 de ani. Pe de altă parte, doar 27% au fost construite după 1990, majoritatea fiind de tip individual (case sau vile), în condițiile reducerii alocărilor de la bugetul de stat pentru construcția de locuințe individuale, în comparație cu perioada comunistă. În total, din cele 5.526 de clădiri de locuințe din municipiu, 5.172 (93,6%) sunt de tip individual, iar 327 sunt de tip colectiv (blocuri), în timp ce 27 sunt case cuplate și alipite. Numărul locuințelor convenționale din municipiul Pașcani era, conform Recensământului din 2011, de 14.267, din care 14.039 locuințe (98,4%) erau în proprietate privată, 216 (1,5%) erau proprietate de stat, iar 0,1% erau în proprietate privată de grup, în proprietate asociativă, sau aparțineau cultelor religioase. Ponderea locuințelor proprietate de stat era mult mai ridicată decât la nivelul județului Iași, unde aceasta era de doar 1,1%, în condițiile în care în Pașcani, ca în majoritatea orașelor din România, au fost construite locuințe în regim de închiriere pentru tineri prin ANL. Comparativ cu anul 2002, când a fost realizat anteriorul recensământ al populației și locuințelor, numărul locuințelor din municipiu a crescut cu 6,2%, în primul rând ca urmare a construcției de locuințe individuale. 32

Pagina 40

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 12 -‐ Evoluția numărului de locuințe din municipiul Pașcani, la recensămintele din 2002 și 2011 14400 14200 14000 13800 2002 13600 2011 13400 13200 13000 Locuințe Sursa: Institutul Național de Statistică, RPL 2002 și 2011. Analiza numărului de locuințe terminate în municipiul Pașcani indică faptul că anual s-‐au construit noi locuințe, dar cu o tendință evidentă de scădere după anul 2007, pe fondul crizei economice globale, care a afectat și veniturile localnicilor. Peste 86% dintre cele 511 de locuințe noi construite în municipiul Pașcani, în perioada 2007-‐2013, s-‐au construit din fonduri private, mai exact din fondurile populației. Pe de altă parte, din fonduri publice s-‐au realizat doar 72 de apartamente, total insuficiente dacă luăm în considerare că în anul 2013 erau depuse la Primărie peste 70 de cereri doar pentru locuințe ANL. O parte dintre locuințele noi construite în municipiu au fost finanțate din remiterile de valută ale localnicilor care lucrează în străinătate. 33

Pagina 41

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Figura 13 -‐ Numărul de locuințe finalizate în municipiul Pașcani, în perioada 2007-‐2013 180 160 140 2007 120 2008 100 2009 2010 80 2011 60 2012 40 2013 20 0 Locuințe ANL Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO Online (2014). Rezultatele definitive ale Recensământului General al Populației și Locuințelor din 2011 indică următoarele caracteristici ale fondului locativ din municipiul Pașcani: -‐ 87,8% dintre locuințele din municipiu dispun de instalație de alimentare cu apă, dintre care 83,2% din sistem centralizat, iar 4,6% din sistem propriu; -‐ 80,4% dispun de instalație de canalizare, dintre care 71,4% sunt conectate la rețeaua centralizată, iar 9% au instalație proprie; -‐ 75,6% dispun de alimentare cu apă caldă, dintre care 38,9% din sistemul centralizat, iar 36,7% din sisteme proprii; -‐ 1,3% dispun de echipamente de aer condiționat; -‐ 79,1% sunt conectate la rețeaua de distribuție a gazelor naturale; -‐ 99% sunt conectate la rețeaua de distribuție a energiei electrice; -‐ 38,7% sunt conectate la rețeaua centralizată de termoficare, iar 34,1% dispun de centrală termică proprie; -‐ 75% dispun de toaletă cu apă în locuință și 2,3% în afara acesteia; -‐ 92,4% dispun de bucătărie în locuință și 4,2% în afara acesteia; -‐ 74,8% dispun de baie în locuință și 1,5% în afara acesteia; -‐ 51,7% au ferestre cu tâmplărie din lemn, iar 48,1% din materiale termoizolante; -‐ 24,9% au fost reabilitate termic; -‐ 87,3% sunt locuințe permanente, iar 12,7% secundare; -‐ 85,1% sunt ocupate permanent, 4,8% temporar, iar 10,1% sunt neocupate; -‐ 82,6% găzduiesc o singură gospodărie; 34

Pagina 42

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI -‐ 96,5% sunt dispuse pe un singur nivel; -‐ 14,7% au o singură cameră de locuit, 38,6% au două camere, 31,3% au două camere, 11,1% au 4 camere, iar 4,2% au 5 camere sau mai multe. La nivelul anului 2013, suprafața locuibilă totală a locuințelor din municipiul Pașcani era de 724.684 mp arie desfășurată, în creștere cu 34,2% față de anul 2007, respectiv cu 40,1% față de anul 2002. Prin urmare, suprafața medie locuibilă a locuințelor din municipiu a crescut de la 38,5 mp la 50,5 mp, pe fondul construirii de locuințe noi mai spațioase decât cele construite în perioada comunistă în blocuri, respectiv prin extinderea și modernizarea locuințelor deja existente. Astfel, în prezent fiecare locuitor al municipiului dispunea în 2013 de 21,5 mp de suprafață locuibilă, față de 12,3 mp în 2002, progres sprijinit și de scăderea populației stabile cu 20%. Cu această valoare, municipiul depășește media județeană (18 mp/locuitor), regională (19,3 mp) și națională (20,6 mp). Având în vedere faptul că 60% dintre locuințele din municipiu (circa 9.000 de unități locative) sunt amplasate în blocuri cu confort redus, cu precădere din cartierele Gării și Centru, este de așteptat ca cererea pentru locuințe noi de tip individual să se mențină la un nivel ridicat, implicit și presiunea pentru extinderea suprafețelor construite, mai ales la periferii și în suburbii. Ca efect al acestei tendințe, valoarea de piață a apartamentelor se va menține, la rândul său, la cote scăzute, multe dintre acestea fiind neocupate și în prezent. O soluție pentru contractarea de declin a celor două zone cu țesut de tip blocuri de locuințe colective este de a investi în reabilitarea termică și structurală a clădirilor, refacerea fațadelor și în regenerarea urbană a spațiilor publice din jurul acestora: alei de acces, zone pietonale și trotuare, locuri de parcare, locuri de joacă, de socializare, spații verzi, locuri de depozitare a deșeurilor, iluminat public, etc., care le va crește atractivitatea pentru locuitori și implicit și valoarea de piață a locuințelor din aceste ansambluri. Nu în ultimul rând, acest tip de intervenții va reduce decalajul social dintre persoanele cu venituri mai ridicate care și-‐au construit locuințe individuale mai ales la periferia municipiului și cei cu venituri mai reduse, care sunt nevoiți să locuiască în clădiri colective, asupra cărora există o percepție negativă. Concluzii: Ø Fondul de locuințe de la nivelul municipiului este într-‐o permanentă extindere, prin construcția de locuințe individuale moderne în zonele periferice și periurbane, însă ritmul construcției de case a scăzut pe fondul crizei globale; Ø Numărul locuințelor publice este insuficient în raport cu numărul cererilor de locuințe sociale și pentru familii tinere supuse risculului de excluziune; Ø Gradul de dotare a locuințelor cu instalații și dependințe a crescut în ultimele două decenii, însă circa 20% din locuințe nu dispun de apă și de canalizare, iar peste 25% se încălzesc cu sobe pe bază de combustibilizi solizi, generând poluarea aerului; Ø Suprafața medie locuibilă a unităților locative a crescut cu peste 10 mp în ultimii ani și se apropie de media europeană, pe fondul construcției de locuințe 35

Pagina 43

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI noi și a extinderii și reabilitării celor existente, un aport important avându-‐l remiterile de valută ale lucrătorilor din străinătate; Ø Peste 60% dintre locuințele din municipiu sunt amplasate în blocuri construite în perioada comunistă, clădiri aflate într-‐o stare avansată de uzură și cu o calitate redusă a locuirii și a spațiilor publice, ceea ce le face neatractive. 36

Pagina 44

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Capitolul 4. Economia și forța de muncă 4.1. Scurt istoric. Resurse În mod tradițional, locuitorii de pe Valea Siretului s-‐au ocupat cu practicarea culturii plantelor și creșterea animalelor, la care se adaugă eventual exploatarea și prelucrarea lemnului din pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea unor drumuri importante care străbăteau regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul, cu precădere în a doua jumătate a Evului Mediu într-‐un important târg, acesta având dreptul de a ține periodic iarmaroc. Din 1831 municipiul Pașcani a avut drept de târg, iar în 1842 primește statutul de târg al Moldovei. Către sfâșitul secolului al XX-‐lea Municipiul Pașcani cunoaște o dezvoltare economică importantă, odată cu construcția rețelei de cale ferată, devenind unul dintre principalele noduri feroviare ale Moldovei. Compania națională de căi ferate construiește aici ateliere pentru repararea materialului rulant (1869), activitate care a dominat peste un secol economia locală și care se păstrează până astăzi. O altă etapă care a marcat decisiv economia locală este perioada comunistă (1945-‐1989), când au fost înființate la Pașcani numeroase întreprinderi industriale, din diferite ramuri: industria construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii speciale, traductoare și regulatoare directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație, brânzeturi), mobilei, textilelor și confecțiilor (țesături de in și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai multe ferme agro-‐zootehnice de stat, peste 100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor 90 în aceste întreprinderi lucrau peste 25.000 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate. După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la cea de piață, precum și a numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la energie, la materii prime, gradul redus de tehnologizare, desființarea CAER, concurența produselor vest-‐europene și asiatice, etc.), cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-‐au desființat (de ex. Fabrica de Zahăr), s-‐au reprofilat sau și-‐au redus semnificativ activitatea și numărul de salariați, adaptându-‐se la noul context economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM, SIRETUL, etc.). Efectul cel mai important al acestui proces de restructurare a fost dispariția a peste 20.000 de locuri de muncă, în perioada postdecembristă. Acest important recul economic nu a fost decât în mică măsură compensat de instalarea unor investitori autohtoni și străini, care au preluat și dezvoltat, în general, activele unora dintre întreprinderile comuniste din municipiu. Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai mulți investitori sunt români, aceștia fiind activi în industria alimentară, textilă, a materialului rulant, etc., în timp ce prezența investitorilor străini este nesemnificativă (supermarket-‐uri și diverse rețele comerciale, industria alimentară, industria textilă). 37

Pagina 45

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI În prezent, principalele activități economice sunt industria textilă, industria alimentară, industria construcțiilor de mașini, comerțul, transporturile și serviciile pentru populație. 4.2. Agenții economici. Antreprenoriatul La 31.12.2012, în municipiul Pașcani funcționau peste 2.200 de agenți ecnomici (circa 6% din totalul entităților active din județul Iași), dintre care 1.591 de societăți comerciale (71,6% din total, dintre care 70% societăți cu răspundere limitată –SRL), 212 întreprinderi individuale, 84 de întreprinderi familiale și 334 de persoane fizice autorizate. Dintre cele aproape 1.600 de societăți comerciale, doar aproximativ 900 și-‐au depus situațiile financiare, conform statisticilor Borg Design (Lista Firme), celelalte neavând, cel mai probabil, activitate propriu-‐zisă. În medie, la nivelul municipiului există un număr de 27 de firme active la 1.000 de locuitori, procent situat peste media națională și regională (de sub 25/1000), dar sub cea națională (35/1000), ceea ce denotă existența unui spirit anteprenorial relativ redus la nivel local. Din totalul societăților comerciale din municipiul Pașcani, doar 2% aveau capital străin, ceea ce denotă existența unui număr mic de investitori din alte țări. Cei mai importanți provin din Turcia (ROMPAK), Marea Britanie (EUROTEX IMPEX), Belgia (INTEGRATA), Italia, etc. 38

Pagina 46

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI În anul 2013, din totalul unităților active din municipiu 77,8% erau microîntreprinderi (0 – 9 angajați), 7,4% erau întreprinderi mici (10 – 49 angajați), 1,4% întreprinderi mijlocii (50 -‐ 249 de angajați), în timp ce doar 4 erau întreprinderi mari, de peste 250 de salariați. Astfel, ponderea sectorului IMM la nivelul municipiului era de peste 99%, peste media județeană și națională. Figura 14 -‐ Structura întreprinderilor din municipiul Pașcani, după numărul de angajați, în anul 2013 % din tota

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.