Document
Strategie_complet
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 28,2 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategie_complet”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/292CCBCF68BE6A7BC22585F8003B5BF3/$FILE/strategie_complet.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/45388-strategie-complet, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
VIZAT PT. LEGALITATE
JUDEȚUL IAȘI SECRETAR
MUNICIPIUL PAȘCANI PROIECT
UZAN MIRCEA
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE /
0] PA
Dă
la
Din data de ___12.2014
Privind aprobarea Strategiei de dezvoltare locala a municipiului
Pascani pentru
perioada 2014-2020
Consiliul Local al Municipiului Pascani,
Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003 privind
transparența
decizională în administrația public, cu modificările și completările ulterioare;
Avand in vedere art.5, alin.1, lit.f) din Legea 544/2001 privind liberul acces la
informatiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
Avand in vedere Expunerea de motive a Primarului Municipiului Pascani
nr._22003/ 3.12.2014
| d
Având in vedere Raportul comun nr. A2 606; .12.2014, intocmit de catre
Compartimentul Programme Europene si Atragere de Fonduri Structurale, Directia
economica si Compartimentul Juridic si Contencios din cadrul aparatului de specialitate al
Primarului;
Având in vedere avizele :
- Comisiei juridice, ordine publică, drepturile omului și libertăți cetățenesti
nr. / .12.2014
-Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finante, industrie, agricultura,
silvicultura, prestari servicii, comert si IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri
structurale si relatii externe nr. / .12.2014
-Comisiei de organizare si dezvoltare urbanistica, realizarea lucrarilor publice,
conservarea monumentelor istorice, protectia mediului, ecologie, patrimoniu și
administratie publica. nr. i .12.2014
În conformitate cu prevederile art. 36 alin. (2) lit. b și alin. (4) lit e din Legea nr.
215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările
ulterioare;
În temeiul art. 45 alin. (1) și art. 115 alin. (1) lit. b din Legea nr. 215/2001 privind
administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare:
HOTĂRĂSTE:
Art.1. Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală a Municipiului Pascani pentru
perioada 2014-2020, conform anexei nr. 1 la prezenta hotărâre din care face parte
integrantă.
Art. 2. - Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se însărcinează Primarul
Municipiului Pascani .
Pagina 2
Art. 3. Serviciul administrație publică locală va comunica în
copie prezenta hotărâre:
e instituției Prefectului județului Iași;
e Primarului municipiului Pașcani;
* Compartimentului Programe Europene si Atragere de Fonduri
Structurale;
e Directia Econimica;
e Mass-media.
|
INITIATOR,
PRIMAR,
Ing. Dumitru Pantazi
PRESEDINTE DE SEDINTA CONTRASEMNEAZA
CONSILIER , SECRETAR,
Mircea Zuzan
Pagina 3
ROMANIA
INITIATOR
JUDETUL IASI
PRIMAR,
_MUNICIPIUL ing. DUMITRU PANTAZI
a
Primaria n:sipi ui EA CA
DA
/A_tura ——
EXPUNERE DE MOTIVE
Elaborarea strategiilor de dezvoltare locală reprezintă unul dintre pașii cei
mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală, acest tip de strategie
clarificand pe termen mediu și lung care sunt direcțiile și domeniile spre care se
orientează efortul de dezvoltare a comunității. Identificarea problemelor și a
nevoilor la nivelul comunității, stabilirea planului de acțiune locală pentru
dezvoltare durabilă, stabilirea domeniilor prioritare care au nevoie de finanțare și
pregătirea portofoliului local de proiecte trebuie să aibă în vedere direcțiile
perioadei 2014-2020 de programare financiară a fondurilor Uniunii Europene.
Avand in vedere ca direcțiile de dezvoltare strategica dar și alte elemente ale
Strategiei de Dezvoltare Locală trebuie revizuite periodic astfel încât Consiliul
Local sa poata determina directiile de dezvoltare, sa promoveze localitatea, sa
atraga fonduri externe (fonduri europene, guvernamentale si alte fonduri) pentru a
implementa proiectele planificate propun elaborarea unei noi strategii a
municipiului Pascani, revizuita, actualizata si completata care sa aiba ca orizont de
timp anul 2020.
Pagina 4
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
-COMPARTIMENT DE PROGRAME EUROPENE,
SI ATRAGERE DE FONDURI STRUCTURALE
-DIRECTIA ECONOMICA
-COMPARTIMENTUL JURIDIC SI CONTENCIOS
Gb.
Nr. „..108.12.2014
RAPORT DE SPECIALITATE
la proiectul de hotarare privind aprobarea
Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Municipiului Pascani
pentru perioada 2014 - 2020
Având în vedere prevederile art. 7 din Legea nr. 52/2003
privind transparența
decizională în administrația public, cu modificările și completările
ulterioare;
Avand in vedere art.5, alin.1, lit.f) din Legea 544/2001 liberul
privind acces la
informatiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
Municipiul Pascani are ca obiectiv major asigurarea unei viziuni adecvate
contextului extern si intern pentru dezvoltarea durabila a municipiului,
prin e/aborarea
Strategiei locale de dezvoltare pentru perioada 2014-2020, avand la baza buna
o
diagnoza a existentului in comunitatea locala, corelata cu obiectivele generale stabilite la
nivel european (Strategia Europa 2020) si cu cele stabilite la nivel national.
Aceasta va constitui documnentul cadru pe termen mediu si lung stabilirea
pentru
planului de actiune locala pentru dezvoltare durabila, a domeniilor prioritare
care au
nevoie de finantare si pregatirea portofoliului local de proiecte ce vor in vedere
avea
directiile perioadei 2014-2020 de programare financiara a fondurilor Uniunii
Europene.
Metodologia realizarii Strategiei Locale de Dezvoltare a municipiul Pascani pentru
perioada 2014 - 2020 a urmarit urmatoarele elemente cheie:
1. Obținerea unui document complex și modern, realizat cu respectarea criteriilor cheie
de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel
european: relevanță,
eficacitate, eficiență, consecvență și coerență, pragmatism, sustenabilitate — și
aranjamente de management și monitorizare.
2. Participarea și implicarea activă a factorilor locali interesați, a comunității în
procesul
de planificare strategică, pentru a construi susținerea necesară în vederea
implementării ulterioare și stimularea construirii de relații de parteneriat adresării în
comun a unor probleme de importanță majoră pentru comunitate.
3. Raportarea strategiei de dezvoltare locală la sursele de finanțare existente, disponibile
prin accesarea de finanțări și/sau mobilizarea unor instrumente de creditare.
Pagina 5
Etapele parcurse in procesul de elaborare a "Strategiei Locale de Dezvoltare
Durabila
a municipiul Pascani pentru perioada 2014- 2020" au fost:
a)-Formularea viziunii, identificarea obiectivului general si obiectivelor
a specifice,
stabilirea directiilor strategice, identificarea domeniilor de
prioritare interventie, analiza
financiară a municipiului/ analiza capacității de fonduri
atragere rambursabile a
municipiului, indicatori de evaluare și monitorizare a implementării Strategiei.
b)- Elaborarea documentelor strategice si anume :
-elaborarea portofoliului de proiecte prioritare strategice pentru 2014
perioada -
2020.
-elaborarea Planului de actiune pentru implementarea Strategiei
c)-Consultarea publică — supunerea spre dezbatere publica — consultarea populației
și a
actorilor cheie cu privire la strategia de dezvoltare, a rezultatelor obținute în diferitele faze
de elaborare a Strategiei.
Documentul programatic cuprinde urmatoarele capitole:
|. PROFILUL MUNICIPIULUI PAȘCANI (ANALIZA - DIAGNOSTIC)
Capitolul 1. Dezvoltarea urbană
Capitolul 2. Profilul demografic
Capitolul 3. Fondul locativ
Capitolul 4. Economia și forța de munca
Capitolul 5. Infrastructura de transport
Capitolul 6. Infrastructura tehnico-edilitară
Capitolul 7. Mediu
Capitolul 8. Servicii Sociale
Capitolul 9. Educație
Capitolul 10. Sănătate
Capitolul 11. Turismul
Capitolul 12. Cultură și sport
Capitolul 13. Guvernanță locală
II. Analiza SWOT
III. Strategia de dezvoltare a Municipiului Pașcani pentru perioada 2014 - 2020
IV - PORTOFOLIUL DE PROIECTE PRIORITARE STRATEGICE PENTRU PERIOADA
2014-2020
V. Planul de actiune pentru implementarea Strategiei
ANEXA 1. LISTA PROIECTELOR PRIORITARE STRATEGICE
Obiective strategice conturate in cadrul strategiei:
1. Pascani- principalul nod de comunicații al Moldovei, ușor accesibil și conectat la
rețeaua europeană majoră de transport și de poli urbani:
2. Pascani - economie locală competitivă și sustenabilă, cu oportunități sporite de
ocupare
Pagina 6
3. Pascani — infrastructură urbană și socială modernă, servicii
publice de bază pentru
calitatea vieții pășcănenilor
Obiective operationale. Măsuri conturate in strategie.
Obiectivul operațional 1. Creșterea accesibilitătii si a
mobilității mărfurilor si
persoanelor la nivelul municipiului Pascani
Obiectivul operațional 2. Cresterea competitivității economiei locale si de
crearea
noi locuri de muncă
Obiectivul operațional 3. Reabilitarea infrastructurii urbane si sociale si furnizarea
de servicii publice de bază de calitate
Obiectivul operational 4. Asigurarea dezvoltării durabile a municipiului Pașcani
Obiectivul operational 5. Dezvoltarea capacității administrative si asigurarea bunei
guvernanta la nivel local:
Portofoliul de proiecte strategice ale Municipiului Pascani pentru perioada 20142020 este prezentat in detaliu in Anexa Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a
Municipiului Pascani pentru perioada 2014 - 2020. Aceste proiecte au fost colectate si
validate, in urma centralizarii chestionarelor care au fost completate de participantii la
grupurile de lucru si interviurile organizate cu actorii relevanti (consilieri locali, personalul
din administratia public locala, reprezentanti ai mediului de afaceri, ai institutiilor publice
decentralizate, asociatii profesionale, etc.).
In consecinta propunem spre aprobare Consiliului Local al Municipiului Pascani
presentul proiect de hotarare in forma prezentata
Fata de cele prezentate mai sus Compartimentul Programe Europene si Atragere
de Fonduri Structurale, Directia economica si Compartimentul Juridic si contencios din
cadrul aparatului de specialitate al Primarului avizam favorabil proiectul de hotarare
privind aprobarea_ Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Municipiului Pascani
pentru perioada 2014 - 2020
COMPARTIMENT DE PROGRAME EUROPENE
SI ATRAGERE DE FONDURI STRUCTURALE
Consilier
MIRELA
PAVEL
DIRECTIA ECONOMICA,
Director executiv
ANGELICA LABONTU
COMPARTIMENTUL JURIDIC CONTENCIOS
Consilier Juridic,
LUCIAN COJOCARU
Pagina 7
STRATEGIA
DE
DEZVOLTARE
LOCALĂ
A
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
PENTRU
PERIOADA
2014
-‐
2020
Pașcani
Varianta
draft
–
versiunea
03
noiembrie
2014
Pagina 8
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
CUPRINS
CUVÂNT
ÎNAINTE
...................................................................................................................................................
5
I.
PROFILUL
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
(ANALIZA
-‐
DIAGNOSTIC)
............................................................
7
CAPITOLUL
1.
DEZVOLTAREA
URBANĂ
...................................................................................................................................
7
1.1.
DATE
GEOGRAFICE
ȘI
ÎNCADRAREA
ÎN
TERITORIU
....................................................................................................
7
1.1.1.
Relieful
..............................................................................................................................................................................
7
1.1.2.
Clima
.................................................................................................................................................................................
8
1.1.3.
Rețeaua
hidrografică
.................................................................................................................................................
9
1.1.4.
Vegetația,
fauna
și
solurile
(resurse
naturale)
.............................................................................................
10
1.2.
POZIȚIA
ÎN
CADRUL
REȚELEI
DE
AȘEZĂRI
.................................................................................................................
11
1.3.
MODUL
DE
UTILIZARE
AL
TERENURILOR
ȘI
STRUCTURA
URBANĂ
............................................................................
13
CAPITOLUL
2.
PROFILUL
DEMOGRAFIC
.................................................................................................................................
19
CAPITOLUL
3.
FONDUL
LOCATIV
.............................................................................................................................................
31
CAPITOLUL
4.
ECONOMIA
ȘI
FORȚA
DE
MUNCĂ
...................................................................................................................
37
4.1.
Scurt
istoric.
Resurse
...................................................................................................................................................
37
4.2.
Agenții
economici.
Antreprenoriatul
....................................................................................................................
38
4.3.
Analiza
sectorială
.........................................................................................................................................................
40
4.4.
Forța
de
muncă
..............................................................................................................................................................
55
4.5.
Activitatea
de
cercetare
–
dezvoltare
și
inovare
.............................................................................................
58
4.6.
Activitatea
de
inovare
.................................................................................................................................................
58
4.7.
Structuri
de
sprijinire
a
afacerilor
.........................................................................................................................
58
CAPITOLUL
5.
INFRASTRUCTURA
DE
TRANSPORT
...............................................................................................................
62
5.1.
Infrastructura
rutieră
.................................................................................................................................................
64
5.2.
Infrastructura
feroviară
............................................................................................................................................
71
5.3.
Transportul
aerian
.......................................................................................................................................................
72
CAPITOLUL
6.
INFRASTRUCTURA
TEHNICO-‐EDILITARĂ
.....................................................................................................
75
6.1.
Rețeaua
de
alimentare
cu
apă
.................................................................................................................................
75
6.2.
Rețeaua
de
canalizare
.................................................................................................................................................
77
6.3.
Rețeaua
de
alimentare
cu
gaze
naturale
...........................................................................................................
80
6.4.
Rețeaua
de
alimentare
cu
energie
termică
........................................................................................................
82
6.5.
Rețeaua
de
alimentare
cu
energie
electrică
......................................................................................................
84
6.6.
Rețeaua
de
telecomunicații
......................................................................................................................................
84
CAPITOLUL
7.
MEDIU
................................................................................................................................................................
86
7.1.
Calitatea
apelor
.............................................................................................................................................................
86
7.2.
Calitatea
aerului
............................................................................................................................................................
87
7.3.
Calitatea
solului
.............................................................................................................................................................
88
7.4.
Riscuri
................................................................................................................................................................................
88
7.5.
Biodiversitatea
...............................................................................................................................................................
90
7.6.
Spații
verzi
.......................................................................................................................................................................
91
7.7.
Gestionarea
deșeurilor
................................................................................................................................................
92
7.8.
Energie
regenerabilă
...................................................................................................................................................
95
2
Pagina 9
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
CAPITOLUL
8.
SERVICII
SOCIALE
............................................................................................................................................
98
8.1.
Dezvoltarea
socială
......................................................................................................................................................
98
La
nivelul
județului
Iași
a
fost
recent
finalizată
Strategia
Județeană
de
Dezvoltare
a
Serviciilor
Sociale
2014
-‐
2020,
care
indică
faptul
că
județul
Iași
se
plasează
pe
locul
6
la
nivel
național
din
perspectiva
gradului
de
dezvoltare
a
serviciilor
sociale,
măsurat
în
termeni
de
potențial
de
conducere,
furnizare
și
de
performanță
a
activității
de
asistență
socială.
Cu
toate
acestea,
furnizorii
publici
și
privați
de
servicii
sociale
se
confruntă
cu
o
serie
de
probleme
și
constrângeri
majore:
.......................................................................................................................................................................................
98
8.2.
Numărul
de
beneficiari
de
prestații
sociale
....................................................................................................
100
8.3.
Infrastructura
de
servicii
sociale
.........................................................................................................................
102
CAPITOLUL
9.
EDUCAȚIE
.......................................................................................................................................................
105
9.1.
Infrastructura
educațională
.................................................................................................................................
105
9.2.
Populația
școlară
.......................................................................................................................................................
106
9.3.
Personalul
didactic
....................................................................................................................................................
107
9.4.
Oferta
educațională
..................................................................................................................................................
109
CAPITOLUL
10.
SĂNĂTATE
...................................................................................................................................................
112
10.1.
Infrastructură
sanitară
........................................................................................................................................
112
10.2.
Personalul
medical
.................................................................................................................................................
116
CAPITOLUL
11.
TURISMUL
...................................................................................................................................................
119
11.1.
Resurse
turistice
naturale
....................................................................................................................................
119
11.2.
Resursele
turistice
antropice
..............................................................................................................................
120
11.3.
Infrastructura
turistică
........................................................................................................................................
124
11.4.
Circulația
turistică
..................................................................................................................................................
127
11.5.
Promovarea
turistică
și
evenimente
organizate
.......................................................................................
130
CAPITOLUL
12.
CULTURĂ
ȘI
SPORT
.....................................................................................................................................
133
12.1.
Infrastructura
și
viața
culturală
.......................................................................................................................
133
12.2.
Activitatea
sportivă
................................................................................................................................................
138
CAPITOLUL
13.
GUVERNANȚĂ
LOCALĂ
..............................................................................................................................
142
13.1.
Administrația
publică
locală
..............................................................................................................................
142
13.2.
Bugetul
local
..............................................................................................................................................................
145
13.3.
Structuri
asociative
ale
administrației
publice
locale
............................................................................
150
II.
ANALIZA
SWOT
............................................................................................................................................
152
III.
STRATEGIA
DE
DEZVOLTARE
A
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
PENTRU
PERIOADA
2014
-‐
2020
................................................................................................................................................................................
161
3.1.
CONTEXTUL
STRATEGIC
...............................................................................................................................................
161
3.1.1.
Contextul
strategic
european
............................................................................................................................
161
3.1.2.
Contextul
strategic
național:
.............................................................................................................................
163
3.1.3.
Contextul
strategic
regional
și
județean
......................................................................................................
167
3.2.
ANALIZA
IMPLEMENTĂRII
STRATEGIEI
DE
DEZVOLTARE
ECONOMICO-‐SOCIALĂ
A
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
PENTRU
PERIOADA
2008-‐2015:
........................................................................................................................................
171
3.3.
VIZIUNEA
DE
DEZVOLTARE
(ORIZONT
2027):
........................................................................................................
174
3.4.
ȚINTE
SPECIFICE
PENTRU
ANUL
2027:
.................................................................................................................
174
3
Pagina 10
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
3.5.
OBIECTIVE
OPERAȚIONALE.
MĂSURI.
.........................................................................................................................
177
IV
–
PORTOFOLIUL
DE
PROIECTE
PRIORITARE
STRATEGICE
PENTRU
PERIOADA
2014-‐2020
................................................................................................................................................................................
186
V.
PLANUL
DE
ACȚIUNE
PENTRU
IMPLEMENTAREA
STRATEGIEI
...................................................
188
VI.
SISTEMUL
DE
MONITORIZARE
ȘI
EVALUARE
AL
STRATEGIEI
....................................................
195
6.1.
PROCESUL
DE
INFORMARE
ȘI
DISEMINARE
................................................................................................................
195
6.2.
SISTEMUL
DE
EVALUARE
ȘI
DE
MONITORIZARE
AL
STRATEGIEI
............................................................................
195
ANEXE
...................................................................................................................................................................
198
ANEXA
1.
LISTA
PROIECTELOR
PRIORITARE
STRATEGICE
..............................................................................................
198
ANEXA
2.
MINUTELE
GRUPURILOR
DE
LUCRU
ORGANIZATE
LA
NIVEL
LOCAL
.............................................................
198
ANEXA
3.
GHIDURILE
DE
INTERVIU
COMPLETATE
DE
PARTICIPANȚII
LA
GRUPURILE
DE
LUCRU
ȘI
DE
ALȚI
ACTORI
INTERESAȚI
DE
LA
NIVEL
LOCAL
..........................................................................................................................................
198
4
Pagina 11
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
CUVÂNT ÎNAINTE
Stimați
cititori,
Este
recunoscut
la
nivel
european
și
mondial
faptul
că
orașele
sunt
motoarele
creșterii
economice,
întrucât
ele
concentrează
cele
mai
importante
resurse
de
dezvoltare:
forța
de
muncă
tânără
și
înalt
calificată,
inovația
și
dezvoltarea
tehnologică,
creativitatea
și
cultura.
Cu
toate
acestea,
orașele
prezentului
se
confruntă
cu
o
serie
de
provocări
care
nu
pot
fi
neglijate
și
care
preocupă
tot
mai
mult
societatea:
șomajul,
poluarea,
excluziunea
socială
sau
sărăcia.
Criza
prelungită
care
a
afectat
lumea
în
ultimii
ani
nu
a
făcut
decât
să
confirme
cât
de
vulnerabile
sunt
acestea
în
fața
unor
turbulențe
economice.
Aceste
provocări
trebuie
înțelese
și
transformate
în
măsuri
concrete,
pro-‐active
de
combatere
a
impactului
lor
negativ.
Municipiul
Pașcani
a
cunoscut,
după
1989,
asemenea
majorității
orașelor
din
România,
transformări
socio-‐economice
profunde,
care
și-‐au
lăsat
o
amprentă
de
lungă
durată
asupra
vieții
comunității.
Dintre
acestea
aș
aminti
doar
declinul
sau
chiar
dispariția
marilor
întreprinderi
construite
în
perioada
comunistă,
care
au
condus
la
pierderea
a
aproape
20.000
de
locuri
de
muncă
și
la
migrația
externă
masivă
a
locuitorilor.
Acest
proces
de
restructurare
a
fost
mai
dur
în
comparație
cu
alte
orașe
din
țară,
precum
marile
centre
universitare
sau
centrele
urbane
din
partea
de
vest
a
țării,
ceea
ce
a
accentuat
decalajele
de
dezvoltare
față
de
acestea.
Anul
2007
și
aderarea
României
la
Uniunea
Europeană
a
însemnat
un
moment
de
cotitură
pentru
dezvoltarea
municipiului,
chiar
dacă
s-‐a
suprapus
cu
momentul
declanșării
recesiunii
de
la
nivel
global,
prin
prisma
accentului
mai
mare
acordat
dezvoltării
durabile
a
orașelor,
în
concordanță
cu
angajamentele
politice
de
la
nivel
european.
Într-‐un
context
economic
foarte
dificil,
în
care
veniturile
la
bugetul
local
au
scăzut
considerabil,
ca
și
alocările
de
la
bugetul
de
stat,
finanțările
nerambursabile
din
fonduri
europene
pentru
dezvoltarea
urbană
au
reprezentat
principalul
vector
de
dezvoltare
al
municipiului
Pașcani.
Cele
aproape
10
milioane
de
Euro
accesate
în
perioada
2007-‐2013
schimbă
astăzi
imaginea
5
Pagina 12
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
orașului
și
redau
speranța
locuitorilor
în
viitor,
fie
că
vorbim
de
amenajarea
spațiilor
verzi,
de
reabilitarea
străzilor
și
a
zonelor
pietonale
sau
de
îmbunătățirea
serviciilor
sociale.
Cu
toate
acestea,
nevoile
de
dezvoltare
ale
comunității
pășcănene
sunt
încă
numeroase
și
complexe,
de
la
insuficiența
locurilor
de
muncă,
până
la
calitatea
precară
a
infrastructurii
de
transport,
a
celei
tehnico-‐edilitare
sau
a
unor
servicii
publice.
Ca
și
în
perioada
2007-‐2013,
resursele
limitate
ale
bugetului
local
și
ale
celui
de
stat
fac
ca
fondurile
europene
să
rămână
și
pentru
următorii
7
ani,
forța
motrice
a
investițiilor
de
la
nivel
local.
Experiența
acumulată
de
administrația
publică
locală
în
perioada
anterioară
de
programare
este
de
natură
să
ne
facă
și
mai
optimiști
cu
privire
la
capacitate
de
a
absorbi
aceste
fonduri
până
la
orizontul
anului
2020,
dar
mai
ales
în
ceea
ce
privește
impactul
și
eficiența
utilizării
lor.
Așadar,
suntem
determinați
să
continuăm
investițiile
pentru
creșterea
calității
vieții
pășcănenilor,
astfel
încât,
la
nivelul
anului
2020,
aceștia
să
se
bucure
de
o
urbe
cu
adevărat
la
standarde
europene,
din
perspectiva
infrastructurii,
a
serviciilor
publice,
a
calității
mediului
și
a
locurilor
de
muncă.
În
acest
context
larg,
vine
și
demersul
Primăriei
Municipiului
Pașcani
de
a
elabora
o
strategie
de
dezvoltare
urbană
integrată
pentru
perioada
2014-‐2020,
dezvoltată
împreună
cu
toate
categoriile
de
actori
relevanți
de
la
nivel
local
(administrație
publică
locală,
mediul
de
afaceri,
societate
civilă,
organizații
non-‐guvernamentale),
care
să
stabilească
nevoile
reale
ale
comunității
noastre
și
care
să
ne
ghideze
eforturile
comune
în
următorii
ani.
În
plus,
acest
document
este
racordat
la
direcțiile
strategice
stabilite
la
nivel
european,
național,
regional
și
județean
și
va
fi
un
instrument
extrem
de
util
în
accesarea
finanțărilor
externe
pentru
proiectele
prioritare
ale
Pașcaniului,
indiferent
de
sursa
lor.
În
final,
doresc
să
reafirm
credința
că
succesul
implementării
oricărei
strategii
de
dezvoltare
stă
în
asumarea
acesteia
de
către
toți
membri
comunității
și
în
perseverența
urmăririi
țintelor
stabilite
prin
respectivul
document,
indiferent
de
conjuncturile
de
moment,
și
vă
invit
să
fiți
alături
de
administrația
publică
locală
în
efortul
de
a
transforma
Pașcaniul
anului
2020
într-‐un
oraș
atractiv,
modern
și
deschis
către
viitor,
cu
cetățeni
activi
și
optimiști.
Cu
stimă,
Dumitru
Pantazi
Primarul
Municipiului
Pașcani
6
Pagina 13
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
I. PROFILUL MUNICIPIULUI PAȘCANI (ANALIZA - DIAGNOSTIC)
Capitolul
1.
Dezvoltarea
urbană
1.1. Date
geografice
și
încadrarea
în
teritoriu
Municipiul
Pașcani,
al
doilea
ca
mărime
din
județ,
după
municipiul
Iași,
este
situat
în
partea
de
nord-‐est
a
României,
în
vestul
județului
Iași
(47º15’
latitudine
nordică
și
26º44’
longitudine
estică).
Municipiul
are
în
componență
orașul
Pașcani
și
5
suburbii
(Blăgești,
Boșteni,
Gâștești,
Lunca
Pașcani
și
Sodomeni)
și
se
învecinează
cu
următoarele
comune:
Valea
Seacă
și
Lespezi
(la
nord),
Ruginoasa
și
Stolniceni-‐Prăjescu
(la
sud),
Hărmănești
și
Vânători
(la
est),
Moțca,
Miroslovești
(la
vest),
Stolniceni-‐Prăjescu
(la
sud).
Distanța
față
de
București
este
de
aprox.
375
km.
Suprafața
municipiului
Pașcani
este
de
79,31
km2,
reprezentând
1,45%
din
suprafața
județului
Iași.
1.1.1.
Relieful
Municipiul
Pașcani
este
situat
în
partea
de
sud
a
Podișului
Sucevei.
Subunitățile
ocupate
de
teritoriul
administrativ
al
municipiului
în
Podișul
Sucevei
sunt,
de
la
vest
la
est,
următoarele:
Ø Podișul
Fălticenilor
(Moțca)
–
prezintă
culmi
deluroase,
cu
altitudini
de
peste
400
-‐
450
m;
Ø Culoarul
Siretului
–
suprafață
plană,
care
se
suprapune
luncii
și
teraselor
de
luncă
ale
râului
Siret,
cu
o
altitudine
de
205
-‐
215
m
și
o
lărgime
de
3,5
-‐
4,3
km;
7
Pagina 14
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Ø Podișul
Dealul
Mare
–
ansamblu
de
dealuri
largi
și
platouri,
fragmente
de
terase
ale
râului
Siret,
cu
altitudini
de
225
-‐
355
m
(subdiviziunea
șeii
Ruginoasa);
Ø Lunca
Siretului
–
suprafață
plană,
cu
o
altitudine
de
205
-‐
215
m,
o
lățime
de
3,5
-‐4,3
km
și
o
pantă
longitudinală
de
aprox.
1%.
Altitudini
maxime
se
ating
în
dealul
Runcul
(456
m)
și
în
dealul
Lutăriei
(455
m).
Orașul
s-‐a
dezvoltat
pe
o
succesiune
de
terase,
de
la
contactul
cu
lunca
Siretului,
până
la
dealurile
mai
înalte
din
vestul
teritoriului,
cu
diferențe
de
nivel
de
până
la
200
m.
Cele
mai
bine
individualizate
și
vizibile
sunt
terasele
inferioare
cu
altitudini
de
20
-‐
30
și
50
-‐
60
m,
cu
un
plan
ușor
înclinat
și
cu
o
dezvoltare
de
2,5
–
3
km.
Aceste
terase
au
oferit
condiții
prilenice
pentru
așezarea
zonei
de
sus
a
municipiului,
a
satelor
Sodomeni,
Gâștești
și
Boșteni,
precum
și
a
căilor
de
comunicații.
Versanții
din
municipiu,
care
mărginesc
terasele
și
interfluviile,
au
pante,
energii
și
orientări
variate,
fiind
rezultatul
unor
fenomene
de
eroziune
fluviale
și
diluviene
îndelungate,
pe
fondul
unui
substrat
litologic
de
depozite
loessoide
de
terasă
și
argilo-‐marnoase
sarmațiene.
Versantul
de
racord
al
terasei
cu
lunca
(fruntea
terasei)
prezintă
pe
alocuri
taluze
abrupte
și
este
brăzdat
de
ravene
și
de
surpări,
care
au
fost
doar
parțial
stabilizate
antropic.
Zonele
cu
eroziuni
torențiale
active
și
alunecări
semiactive
sunt
trecute
în
categoria
terenurilor
neproductive:
versantul
stâng
al
Siretului
la
nord
de
Blăgești,
albiile
ravenate
ale
râurilor
Gâștești,
Boșteni
și
Văduțu
și
local
versanții
de
pe
dreapta
ultimelor
două
văi.
Pentru
a
evita
activarea
unor
fenomene
de
alunecări
de
teren,
surpări
de
taluzuri,
instabilitate
în
general,
este
necesară
refacerea
și
extinderea
lucrărilor
de
stabilizare
a
versanților,
cu
precădere
a
celor
apropiați
de
zonele
construite
și
de
căile
de
comunicații.
1.1.2.
Clima
Clima
municipiului
Pașcani
este
de
tip
temperat
-‐
continental
de
nuanță
moderată,
specifică
dealurilor
cu
altitudini
între
200
și
400
m.
Temperatura
medie
anuală
în
municipiul
Pașcani
e
de
8,4ºC,
maximul
mediu
fiind
atins
în
luna
iulie
(20,1ºC)
și
minimul
mediu
în
luna
ianuarie
(-‐
2,7ºC).
Precipitațiile
atmosferice
sunt
moderate,
cantitatea
medie
anuală
fiind
de
534
mm.
Cele
mai
mari
cantități
medii
lunare
de
precipitații
se
înregistrează
în
luna
iunie
(91,6
mm),
iar
cele
mai
mici
în
luna
februarie
(17
mm).
Cantitățile
mari
de
precipitații,
care
cad
mai
ales
vara
sub
formă
de
averse
torențiale,
antrenează
eroziunea
de
suprafață
și
în
adâncime
a
terenurilor
în
pantă,
respectiv
excesul
de
umiditate
și
inundațiile
la
nivelul
terenurilor
plate.
8
Pagina 15
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Vânturile
care
activează
în
zona
municipiului
Pașcani
sunt
mult
influențate
de
prezența
văii
Siretului,
care
funcționează
ca
un
culoar
în
lungul
căruia
se
canalizează
masele
de
aer.
Caracteristic
pentru
regimul
pluviometric
al
zonei
Pașcani
este
și
manifestarea
fenomenului
de
secetă,
fie
prin
deficitul
precipitațiilor,
fie
prin
lipsa
acestora
pentru
o
perioadă,
cel
mai
adesea
în
lunile
iulie,
august,
septembrie.
Acesta
afectează
negativ
activitatea
agricolă
din
zonă,
în
condițiile
lipsei
unui
sistem
de
irigații.
1.1.3.
Rețeaua
hidrografică
Zona
municipiului
Pașcani
este
bogată
în
ape
de
suprafață
și
subterane,
principala
apă
fiind
Siretul,
care
traversează
teritoriul
localității
de
la
nord
la
sud,
prin
est.
Acesta
se
distinge
printr-‐o
vale
largă,
debitul
fiind
influențat
de
factorii
climatici.
Siretul
are
6
pâraie
ca
și
afluenți
(4
pe
partea
dreaptă
și
2
pe
partea
stângă):
Iermolia
(nordul
municipiului),
Arini
(la
sud
de
Complexul
zootehnic),
Gâștești
/
Humei
(cartierul
Fântânele),
Sodomeni/Hăsnășeni
(sudul
municipiului),
Gura
Bâdiliței
și
Hărmăneasca.
Pe
raza
municipiului
nu
există
lacuri
naturale,
dar
sunt
amenajate
heleștee,
iazuri
și
lacuri
de
baraj
(Peștișorul).
9
Pagina 16
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Dat
fiind
faptul
că
inundațiile
în
bazinul
Siretului
erau
foarte
frecvente,
s-‐au
executat
lucrări
de
regularizare,
îndiguire
(de
ex.
mal
drept
Siret,
între
Lunca
și
Blăgești,
pârâu
Gâștești
și
Hăznășeni),
apărare
de
maluri,
acumulări
permanente
și
nepermanente,
precum
și
de
amenajare
a
cursurilor
de
apă
pe
circa
50
km.
Pe
fondul
degradării
acestora,
dar
și
a
accentuării
fenomenului
schimbărilor
climatice
se
impune
reabilitarea
și
extinderea
acestora.
1.1.4.
Vegetația,
fauna
și
solurile
(resurse
naturale)
Vegetația
este
caracteristică
zonelor
de
podiș.
Pădurea
ocupă
suprafețe
reduse,
în
estul
și
vestul
municipiului,
predominate
fiind:
fagul,
carpenul,
gorunul,
teiul,
mesteacănul,
și
în
proporție
mai
mică:
paltinul,
arțarul,
ulmul,
frasinul,
stejarul,
teiul
argintiu
și
cireșul
sălbatic,
iar
dintre
arbuști,
mai
răspândiți
sunt:
alunul,
vornicelul,
dârmozul,
cornul
și
socul.
În
locurile
mlăștinoase
crește
papura,
rogozul,
nufărul
galben,
mătasea
broaștei,
săgeata
apei.
Întâlnim
și
floră
decorativă
variată,
care
include:
salvii,
petunii,
begonii,
micșunele,
regina
nopții,
laleaua,
bujorul,
mușcate,
trandafiri
etc.
Fauna
este
diversificată,
în
municipiul
Pașcani
găsindu-‐se:
mamifere
(veveriță,
căprioară,
mistreț,
lup,
vulpe,
iepure,
pisică
sălbatică,
dihor,
popândău,
șoareci),
păsări
(vrabie,
sturz,
mierlă,
ciocănitoare,
porumbel
sălbatic,
cinteză,
pupăză,
graur,
uliu,
bufniță),
reptile
(șarpe
de
pădure,
gușter).
În
bălțile
din
Lunca
Siretului
se
găsesc:
rața
sălbatică,
gâsca
sălbatică,
lișița,
bâtlanul
și
batracieni.
10
Pagina 17
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
În
ceea
ce
privește
solul,
o
răspândire
mai
mare
o
au
argilele
sarmațiene
și
cuaternare,
luturi
loessidice
(nu
sunt
utilizate
industrial,
ci
doar
exploatate
local),
gresiile
și
calcarele
sarmatice.
Nisipurile
aluvionare
și
pietrișurile
din
Valea
Siretului
sunt
utilizate
la
prepararea
betoanelor
de
mare
rezistență
și
pentru
întreținerea
drumurilor.
Apele
minerale
sulfuroase
sunt
folosite
parțial
în
scopuri
terapeutice.
Defrișarea
pădurilor
și
a
pășunilor
naturale
în
favoarea
extinderii
suprafețelor
agricole
și
construite
a
dat
peisajului
local
un
aspect
sterp,
cu
pâlcuri
de
iarbă
și
buruieni,
accentuând
și
riscul
alunecărilor
de
teren.
1.2. Poziția
în
cadrul
rețelei
de
așezări
În
conformitate
cu
Planul
de
Amenajare
a
Teritoriului
Național
(PATN)
–
Secțiunea
a
IV-‐a
–
Rețeaua
de
localități,
municipiul
Pașcani
este
o
localitate
de
rang
II,
municipiu
de
importanță
interjudețeană
sau
cu
rol
de
echilibru
în
rețeaua
de
localități.
În
perioada
2007
-‐
2013,
municipiul
Pașcani
a
fost
încadrat
la
categoria
centre
urbane,
reprezentate
de
orașe/municipii
cu
peste
10.000
de
locuitori,
altele
decât
polii
de
creștere
și
polii
de
dezvoltare
urbană,
iar
în
propunerea
MDRAP
pentru
perioada
2014
-‐
2020,
se
încadrează
la
categoria
poli
urbani/centre
urbane,
subregionali,
cu
potențial
de
zone
urbane
funcționale.
Municipiul
Pașcani
este
centrul
polarizator
al
părții
de
est
a
județului
Iași,
cu
o
populație
totală
de
circa
130.000
de
locuitori
(aproape
20%
din
populația
județului),
însă
influența
se
resimte
și
în
județele
învecinate
(Neamț
și
Suceava),
mai
ales
prin
statutul
de
nod
de
comunicații
de
primă
importanță.
La
nivelul
acestui
areal
există
potențial
pentru
înființarea
unei
zone
urbane
funcționale
în
jurul
municipiului
Pașcani,
după
cum
indică
și
noua
Strategie
de
Dezvoltare
Teritorială
a
României.
11
Pagina 18
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
1
-‐
Aria
de
polarizare
a
municipiului
Pașcani
Sursa: Planșă proprie
12
Pagina 19
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
1.3.
Modul
de
utilizare
al
terenurilor
și
structura
urbană
În
prezent,
teritoriul
administrativ
al
municipiului
Pașcani
are
o
suprafață
de
7.931
ha,
din
care
7.394
ha
(93,2%)
sunt
în
proprietate
privată,
iar
537
ha
în
proprietate
publică.
Suprafața
totală
a
municipiului
Pașcani
reprezintă
1,4%
din
suprafața
totală
a
județului
Iași.
Aproape
70%
din
teritoriul
administrativ
este
acoperită
de
terenuri
agricole,
în
contextul
în
care
condițiile
pedoclimatice
de
pe
Valea
Siretului
sunt
favorabile
practicării
pe
scară
largă
a
agriculturii.
Din
totalul
suprafețelor
agricole,
circa
80%
sunt
terenuri
arabile,
iar
20%
pășuni
și
fânețe,
viile
și
livezile
ocupând
suprafețe
neînsemnate.
Dintre
terenurile
neagricole,
o
pondere
mai
însemnată
e
dată
de
cele
ocupate
de
construcții
–
1.022
ha
(12,9%
din
suprafața
totală),
terenuri
degradate
și
neproductive
–
650
ha
(8,2%),
ape
–
280
ha
(3,5%),
păduri
–
252
ha
(3,2%)
și
căi
de
comunicații
(2,6%).
Figura
2
-‐
Modul
de
utilizate
a
terenurilor,
după
categoria
de
folosință,
în
anul
2013
%
din
teritoriul
administrativ
(intravilan
și
extravilan)
3%
3%
Terenuri
agricole
3%
Construcții
8%
Terenuri
degradate
și
neproductive
13%
Ape
și
bălți
Păduri
70%
Căi
de
comunicații
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică.
Baza
de
date
TEMPO
Online
(2014).
Față
de
anul
2007,
suprafața
adminstrativă
a
municipiului
s-‐a
extins
cu
389
ha
(+5,2%),
în
primul
rând
ca
urmare
a
reglementării
regimului
de
proprietate
a
unor
terenuri
situate
la
granița
cu
comunele
învecinate
(de
ex.
Hărmănești).
Cu
toate
acestea,
suprafețele
agricole
s-‐
au
restrâns
cu
46
ha
(1%),
pe
fondul
extinderii
perimetrelor
construite
și
a
căilor
de
comunicații.
În
acest
context,
densitatea
populației
a
scăzut
de
la
595
loc/kmp
în
1992,
la
558
în
2002
și
la
426
în
prezent.
13
Pagina 20
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Din
punct
de
vedere
istoric,
orașul
Pașcani
a
luat
ființă
în
anul
1835,
când
a
căpătat
și
statutul
de
târg
periodic,
însă
urme
de
așezări
vechi,
încă
din
perioada
comunei
primitive,
au
fost
descoperite
pe
promontoriile
terasei
Pașcani.
Orașul
a
avut
un
pronunțat
caracter
agrar
pâna
la
sfârșitul
secolului
al
XIX-‐lea,
când
se
construiesc
calea
ferată
și
Atelierele
CFR
,
care
i-‐au
conferit
și
un
caracter
industrial.
Poziția
geografică
și
funcțiile
administrative
pe
care
le-‐
a
avut
de-‐a
lungul
timpului
i-‐au
conferit
orașului
o
formă
tentaculară,
pe
care
o
păstrează
și
azi.
Inițial,
orașul
a
avut
3
nuclee,
curtea
feudală
(cartierul
Centru
de
azi),
cu
condiții
bune
de
dezvoltare
și
satele
Pașcani
(actualul
cartier
Vatra)
și
Fântânele
(zona
de
nord-‐vest),
situate
pe
terenuri
degradate
și
umede,
locuite
de
iobăgime.
Zona
centrală
a
continuat
să
se
extindă,
cu
precădere
după
1900,
când
se
ridică
construcții
pe
terenurile
virane
dintre
Vatra
și
Târg,
respectiv
dintre
Fântânele
și
Târg,
orașul
căpătând
o
formă
alungită
de
la
nord
la
sud.
Treptat
acesta
se
extinde
și
pe
terasa
umedă
din
luncă
și
capătă
forma
ramificată,
tentaculară
de
astăzi,
care
merge
treptat
către
unirea
cu
localitățile
rurale
din
jur
(actualele
suburbii).
În
pofida
construcției
căii
ferate
și
a
Atelierelor
CFR
din
târgul
de
jos,
nucleul
urban
din
târgul
de
sus
a
rămas
mult
timp
izolat
de
Vatra
și
Fântânele,
prin
terenuri
virane
și
zone
cu
culturi
agricole.
În
anii
20-‐30,
criza
de
locuințe
pentru
muncitorii
români
și
străini
de
la
Atelierele
CFR
a
determinat
expropierea
a
două
moșii
și
construcția
unor
cartiere
muncitorești,
care
au
dat
orașului
o
formă
alungită
și
nu
compactă.
În
anii
20,
se
extinde
ramificat
și
târgul
de
jos,
care
tinde
să
se
lege
de
satele
Blăgești
și
Lunca.
În
timpul
celui
de-‐al
doilea
război
mondial,
majoritatea
construcțiilor
din
centrul
orașului
sunt
distruse,
primele
demersuri
pentru
refacerea
și
sistematizarea
acestuia
fiind
realizate
după
instaurarea
regimului
comunist,
la
sfârșitul
anilor
50,
când
începe
și
construcția
de
blocuri
de
locuințe.
Slaba
dezvoltare
generală
a
orașului,
care
a
avut
un
profil
preponderent
rural
până
acum
circa
100
de
ani,
explică
și
numărul
mic
de
monumente
istorice
și
de
arhitectură.
Din
totalul
suprafeței
administrative,
1.476
ha
sunt
situate,
în
prezent,
în
intravilanul
localității
(18,6%
din
total),
în
timp
ce
6.455
ha
sunt
amplasate
în
extravilan.
În
pofida
reducerii
populației
cu
20%
în
ultimul
deceniu,
intravilanul
s-‐a
extins
cu
106
ha
(+7,7%),
între
2007-‐2013,
prin
adoptarea
de
planuri
urbanistice
zonale.
Astfel,
densitatea
locuirii
s-‐a
redus
de
la
30,7
locuitori/ha
la
22,9
locuitori/ha.
Explicația
constă
din
faptul
că
în
acest
interval
s-‐au
construit
circa
1.000
de
locuințe
individuale
noi,
cele
mai
multe
în
zone
periferice,
aflate
anterior
în
extravilan.
Refacerea
proprietății
private
după
1990
a
condus
la
relansarea
construcției
de
locuințe
individuale,
care
s-‐a
focalizat
de-‐a
lungul
principalelor
căi
de
comunicații,
în
zone
îndepărtate
de
rețelele
tehnico-‐edilitare,
prelungind
tentacular
intrările
în
municipiu,
și
punând
o
presiune
pe
autoritățile
locale
pentru
extinderea
suprafeței
intravilane.
De
remarcat
este
și
faptul
că
ultimii
ani
marchează
o
tendință
de
extindere
a
nucleului
urban
către
vest
și
o
încetinire
a
extinderii
pe
direcția
nord-‐vest,
consolidându-‐se
o
imagine
de
așezare
compactă.
Acest
mod
de
construire,
contrar
principiilor
urbanistice
de
dezvoltare
durabilă,
creează
dificultăți
majore
pentru
autoritățile
locale,
care
trebuie
să
investească
sume
considerabile
în
extinderea
infrastructurii
de
bază.
Peste
jumătate
din
intravilan
este
concentrat
în
cele
5
suburbii,
chiar
dacă
în
acestea
locuiesc
doar
25%
dintre
locuitori,
rezultând
o
densitate
a
locuirii
mult
mai
redusă
în
14
Pagina 21
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
comparație
cu
nucleul
urban
propriu-‐zis,
situație
justificată
de
faptul
că
acestea
au
un
țesut
tipic
rural,
cu
locuințe
individuale,
cu
curți
spațioase
și
cu
un
grad
mai
ridicat
de
verde.
Pe
de
altă
parte,
aceste
suburbii
se
dezvoltă
și
ele
tentacular
către
municipiu.
Pe
lângă
trupurile
celor
6
localități,
în
teritoriul
administrativ
al
Municipiului
Pașcani
se
găsec
trupuri
izolate
(unități
industriale,
agro-‐zootehnice,
de
gospodărie
comunală
și
de
echipare
edilitară,
locuințe
izolate
și
grupuri
de
locuințe),
care
parțial
nu
sunt
incluse
în
intravilan.
De
menționat
este
și
faptul
că
municipiul
Pașcani
dispune
de
un
Plan
Urbanistic
General
aprobat
la
sfârșitul
anilor
2000,
care
conține
reglementări
urbanistice
conforme
cu
legislația
în
vigoare
la
nivel
național.
Dintre
planurile
urbanistice
zonale
adoptate
în
ultimii
ani
se
remarcă
cele
pentru
construcția
unor
centre
comerciale
pe
str.
Moldovei
și
Gării
(pe
terenuri
de
25.650
mp,
respectiv
3.339
mp),
ansamblu
de
locuințe
pe
str.
Mălini
(14.540
mp),
un
nou
cimitir
pe
str.
Crizantemelor
(1.000
mp),
show-‐room
și
spălătorie
auto
pe
str.
Ștefan
cel
Mare
(9.100
mp),
sală
de
festivități
pe
Șos.
Neamțului
(21.847
mp),
locuințe
individuale
pe
str.
Henri
Coandă,
Ștefan
cel
Mare,
cvartal
30,
etc.
(peste
1.000
mp
fiecare).
Zona
de
locuințe,
dezvoltată
în
timp
cu
precădere
pe
tereasa
înaltă
a
râului
Siret,
care
îndeplinește
cele
mai
bune
condiții
de
construibilitate,
precum
și
în
cele
5
suburbii.
Cele
mai
mari
zone
rezidențiale
din
municipiu
sunt
Centru
(4.400
de
unități
locative),
Gară
(4.200),
Vatra
(1.000),
Gâștești
(800)
și
Blăgești
(600),
primele
două
concentrând
blocurile
de
locuințe
construite
în
perioada
comunistă
și
având
probleme
specifice.
Zonele
Centru
și
Gară
sunt
construite
parțial
după
1970
și
cuprind
preponderent
blocuri
cu
regim
de
înălțime
P+4
și
P+10,
între
care
sunt
intercalate
și
lotizări
cu
locuințe
individuale.
15
Pagina 22
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
La
polul
opus,
regăsim
zonele
rezidențiale
de
mai
mici
dimensiuni:
Unirii
(300),
Fântânele
(400),
Boșteni
(400),
Lunca
(500)
și
Sodomeni
(400).
Toate
acestea
au
un
profil
similar,
cu
locuințe
individuale,
cu
regim
de
înălțime
P
și
P+1,
cu
curți,
diferite
anexe
gospodărești,
mici
spații
cultivate,
etc.
În
total,
discutăm
despre
5
cartiere
ale
orașului
propriu-‐zis
și
5
cele
suburbii
ale
municipiului.
Per
ansamblu,
din
cele
circa
11.000
de
locuințe
din
nucleul
central,
peste
8.500
(75%)
sunt
apartamente
construite
în
perioada
comunistă.
Fiecare
dintre
cele
două
tipuri
mari
de
zone
de
locuire
din
municipiu
–
zona
cu
țesut
tradițional
și
zona
cu
țesut
de
locuințe
colective
întâmpină
probleme
specifice:
-‐ zona
cu
țesut
tradițional
–
beneficiază
de
un
grad
mai
ridicat
de
verde
și
de
o
suprafață
locuibilă
mai
mare,
însă
fondul
locuit
este
în
general
învechit
(peste
50
–
60
de
ani),
iar
nivelul
de
dotare
cu
echipamente
publice
și
cu
infrastructură
tehnico-‐
edilitară
este
mai
redus
ca
în
zona
blocurilor
de
locuințe,
care
e
mai
nouă
și
planificată;
-‐ zona
cu
țesut
de
locuințe
colective
–
beneficiază
de
un
grad
mai
ridicat
de
dotare
tehnico-‐edilitară
și
cu
echipamente
publice,
însă
calitatea
spațiilor
locuibile
este
foarte
redusă
(locuințe
standard,
cu
o
medie
de
40
mp),
ca
și
cea
a
spațiilor
publice
din
jurul
acestora
(spații
verzi
ocupate
de
autovehicule
sau
neigienizate,
locuri
de
parcare
și
de
joacă
insuficiente,
spații
neautorizate
de
depozitare
a
deșeurilor,
etc.).
În
plus
densitatea
locuirii
este
foarte
ridicată
în
comparație
cu
zonele
de
case,
eficiența
energetică
a
clădirilor
este
foarte
scăzută,
generând
costuri
de
întreținere
ridicate
pentru
proprietari,
iar
fațadele
acestora
sunt
foarte
deteriorate.
16
Pagina 23
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
La
acestea
se
adaugă
o
a
treia
categorie
de
zone
de
locuit,
așa-‐numite
“plombări”
de
la
marginea
municipiului,
unde
s-‐au
construit
recent
locuințe
noi
(de
ex.
în
partea
de
vest,
sud-‐
vest
a
orașului).
Un
exemplu
în
acest
sens
este
un
PUZ
întomcit
în
anul
2011
pentru
spații
comerciale,
de
producție
și
de
servicii
(show-‐room,
spălătorie
auto),
birouri
și
locuință,
pe
o
suprafață
de
9.100
mp,
din
extravilanul
municipiului,
pe
str.
Ștefan
cel
Mare,
din
partea
de
sud
a
acestuia.
Acestea
au
un
fond
locuit
de
calitate
superioară
(în
general
vile
cu
regim
de
înălțime
P+1
sau
chiar
P+2),
însă
sunt
amplasate
în
zone
lipsite
de
dotări
tehnico-‐edilitări
(apă,
canalizare,
gaze,
drumuri,
trotuare,
etc.),
mulți
proprietari
asigurându-‐și
utilitățile
cu
resurse
proprii
(fose
septice,
hidrofoare,
etc.).
În
plus,
locuințele
sunt
foarte
eterogene
ca
aspect,
dimensiune,
regim
de
înălțime,
fiind
un
țesut
urban
insuficient
planificat.
Concluzii:
Ø Municipiul
Pașcani
este,
conform
PATN,
o
localitate
de
rang
II,
municipiu
de
importanță
interjudețeană
sau
cu
rol
de
echilibru
în
rețeaua
de
localități;
Ø Relieful
prezintă
culmi
deluroase,
platouri,
terase
și
albii;
Ø Zona
municipiului
Pașcani
este
bogată
în
ape
de
suprafață
și
subterane,
principala
apă
fiind
Siretul,
cu
șase
afluenți;
Ø Nu
există
lacuri
naturale,
dar
sunt
amenajate
heleștee,
iazuri
și
lacuri
de
baraj;
Ø Vegetația
este
variată,
caracteristică
zonelor
de
podiș:
suprafețe
reduse
de
păduri,
arbuști,
floră
decorativă;
Ø Fauna
este
diversificată,
regăsindu-‐se
mamifere,
păsări,
reptile;
Ø Resursele
naturale
ale
solului
sunt
sărăcăcioase,
fără
valoare
economică,
cu
excepția
nisipurilor
aluvionare
și
pietrișurilor
care
se
utilizează
la
prepararea
17
Pagina 24
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
betoanelor
de
mare
rezistență
și
pentru
întreținerea
drumurilor
și
parțial,
apele
minerale
sulfuroase
în
scop
terapeutic;
Ø Municipiul
Pașcani
este
alcătuit
din
orașul
propriu-‐zis
și
din
5
suburbii,
cu
profil
preponderent
rural;
Ø Municipiul
Pașcani
dispune
de
suprafețe
agricole
extinse,
cu
o
fertilitate
ridicată,
favorabile
agriculturii
de
performanță,
dar
și
de
suprafețe
neutilizate
și
degradate
însemnate
pe
Valea
Siretului;
Ø În
pofida
scăderii
substanțiale
a
populației
stabile,
presiunile
pentru
extinderea
perimetrelor
construite
a
crescut,
rezultând
expansiunea
urbană
corelată
cu
scăderea
densității
în
vatră;
Ø Municipiul
Pașcani
dispune
de
un
Plan
Urbanistic
General,
implicit
de
un
Regulament
Local
de
Urbanism,
elaborate
la
sfârșitul
anilor
2000,
cu
reglementări
urbanistice
de
actualitate;
Ø Zonele
de
locuințe
din
municipiu
sunt
de
trei
tipuri
–
cu
țesut
tradițional,
preponderent
în
suburbii,
cu
țesut
de
locuințe
colective
în
cea
mai
mare
parte
a
nucleului
urban
propriu-‐zis,
respectiv
zone
rezidențiale
noi
la
marginea
orașului,
fiecare
cu
problemele
sale
specifice.
18
Pagina 25
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Capitolul
2.
Profilul
demografic
Rezultatele
finale
ale
Recensământului
General
al
Populației
din
anul
2011
indică
o
populație
stabilă
a
municipiului
Pașcani
de
33.745
de
locuitori,
respectiv
4,4%
din
populația
județului
Iași.
Municipiul
Pașcani
este,
din
punct
de
vedere
demografic,
al
doilea
centru
urban
din
județ,
fiind
depășit
doar
de
municipiul
Iași,
reședință
de
județ
(care
este
însă
de
circa
9
ori
mai
populat),
ocupând
locul
10
în
topul
orașelor
din
Regiunea
Nord-‐Est.
La
nivel
național,
ocupă
o
poziție
medie
din
perspectiva
numărului
de
locuitori
(56
din
320),
precum
și
în
rândul
municipiilor
care
nu
au
funcție
de
reședință
de
județ,
cu
o
populație
de
circa
30.000
de
locuitori,
ceea
ce
ar
încadra
municipiul
Pașcani
în
rândul
orașelor
mijlocii.
Din
totalul
locuitorilor,
75%
locuiesc
în
orașul
Pașcani,
iar
restul
de
25%
în
cele
5
suburbii,
cei
mai
mulți
în
Gâștești
și
Lunca.
În
comparație
cu
anul
2002,
se
observă
că
populația
a
scăzut
mai
rapid
în
nucleul
urban
în
comparație
cu
suburbiile
(excepție
face
localitatea
Sodomeni),
deoarece
dispun
de
terenuri
mai
multe
și
mai
ieftine
pentru
construcția
de
locuințe
și
pentru
practicarea
agriculturii,
ceea
ce
a
atras
locuitorii
din
Pașcani.
Tabel
1
-‐
Volumul
și
evoluția
populației
pe
localități
componente,
în
perioada
2002-‐2011
Localitatea
Populația
stabilă
Dinamica
populației
(RGPL
2011)
(%,
2011
vs
2002)
Pașcani
25.231
-‐22,2
Blăgești
1.275
-‐10,8
Boșteni
1.386
+10,6
Gâștești
2.472
-‐16,2
Lunca
2.333
-‐8,9
Sodomeni
1.048
-‐27,7
TOTAL
33.745
-‐19,8
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică
Din
punct
de
vedere
al
structurii
pe
sexe,
16.670
locuitori
erau
de
sex
masculin
(49,4%)
iar
17.075
locuitori
erau
de
sex
feminin
(50,6%).
Ponderea
populației
feminine
este
similară
cu
cea
de
la
nivel
județean,
dar
mai
scăzută
decât
cea
înregistrată
la
nivel
regional
sau
național,
cu
precădere
pe
fondul
migrației
externe
a
numărului
mai
mare
de
femei,
dar
și
a
supranatalității
masculine.
În
perioada
1930-‐2011,
populația
municipiului
Pașcani
a
avut
o
evoluție
pozitivă
până
în
anul
1992,
când
s-‐a
înregistrat
un
prag
maxim
(45.000
de
locuitori),
urmat
de
două
decenii
de
scădere,
mai
accentuată
în
ultimii
10
ani.
O
creștere
foarte
accentuată
a
populației
a
avut
loc
în
perioada
comunistă,
în
special
după
1966,
când
s-‐au
amenajat
noi
cartiere
cu
blocuri
de
locuințe
în
apropierea
zonei
industriale.
Populația
practic
a
crescut
de
4
ori
între
1948
și
1992.
Procesul
de
industrializare
forțată
a
antrenat
fluxuri
importante
de
forță
de
muncă
tânără
către
municipiul
Pașcani,
cu
precădere
de
pe
Valea
Siretului,
dar
și
din
județele
învecinate
(Neamț,
Suceava,
Botoșani),
care
aveau
în
mod
tradițional
un
excedent
de
populație,
pe
fondul
sporului
natural
ridicat.
19
Pagina 26
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
3
-‐
Dinamica
populației
municipiului
Pașcani,
în
perioada
1930-‐2011
50000
45000
40000
1930
35000
1948
30000
1956
25000
1966
1977
20000
1992
15000
2002
10000
2011
5000
0
Locuitori
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică
Scăderea
populației
de
după
anul
1992,
și
cu
precădere
din
ultimul
deceniu,
este
rezultatul
exclusiv
al
procesului
de
restructurare
economică,
care
a
condus
la
reducerea
drastică
a
numărului
de
salariați
(cu
circa
20.000
în
2013
față
de
1990)
și
la
migrația
internă
și
externă
a
populației.
Cea
mai
mare
parte
a
celor
plecați
au
făcut
parte
din
categoria
forței
de
muncă
tinere
(20
-‐
40
de
ani),
ceea
ce
a
afectat
negativ
rata
natalității,
care
s-‐a
redus
substanțial
în
ultimele
două
decenii.
Scăderea
demografică
a
municipiului
Pașcani
între
ultimele
două
recensăminte,
cel
din
2002
și
cel
din
2011,
a
fost
de
19,8%,
mult
mai
accentuată
decât
cea
de
la
nivelul
județului
Iași
(5,5%)
sau
de
la
nivelul
întregii
țări
(7,2%).
Scăderea
mai
rapidă
a
populației
municipiului
Pașcani
în
comparație
cu
alte
localități
din
județ
și
din
țară
poate
fi
pusă
pe
seama
mai
multor
factori:
-‐ amploarea
mai
mare
a
fenomenului
migrației
externe
a
forței
de
muncă
locale,
cu
precădere
a
celei
tinere
și
calificate.
Principalele
destinații
externe
vizate
de
locuitorii
municipiului
sunt
Italia,
Spania,
Franța
și
Marea
Britanie;
-‐ apariția
unui
fenomen
de
migrație
urban
–
rural
(remigrație),
mulți
pășcăneni
născuți
în
localitățile
rurale
preferând
să
se
întoarcă
în
localitățile
de
proveniență,
unde
costul
vieții
este
mai
redus
și
unde
pot
practica
diferite
activități
complementare
(de
ex.
agricultura
de
subzistență
în
cadrul
propriei
gospodării),
mai
ales
după
pensionare
sau
pierderea
locului
de
muncă;
20
Pagina 27
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
-‐ proximitatea
față
de
municipiul
Iași,
care
atrage
un
număr
mare
de
forță
de
muncă
locală,
cu
precădere
tineri
care
doresc
să
urmeze
studii
superioare
sau
caută
un
loc
de
muncă
mai
bine
remunerat.
Structura
pe
grupe
de
vârstă
de
la
Recensământul
General
al
Populației
din
2011
indică
o
pondere
tot
mai
scăzută
a
populației
tinere
(0
-‐
14
ani),
care
la
nivelul
municipiului
Pașcani
reprezenta
doar
16,1%.
Această
pondere,
în
scădere
față
de
recensămintele
anterioare,
este
chiar
mai
scăzută
decât
cea
a
populației
tinere
de
la
nivelul
județului
Iași
(18,9%)
și
a
Regiunii
Nord-‐Est
(18,6%),
fiind
similară
cu
cea
înregistrată
la
nivelul
întregii
țări
(15,9%).
Acest
fapt
este
explicabil
prin
natalitatea
tot
mai
scăzută
și
prin
prezența
unei
populații
adulte
mai
numeroase,
ca
urmare
a
generațiilor
născute
în
perioada
comunistă.
Astfel
se
constată
ponderea
foarte
ridicată
(65,5%)
a
populației
adulte
(15
-‐
59
ani),
ceea
ce
indică
prezența
unei
importante
forțe
de
muncă
la
nivelul
municipiului
Pașcani.
Valoarea
este
chiar
mai
ridicată
decât
cea
de
la
nivelul
județului
Iași
(61,6%),
a
Regiunii
Nord-‐Est
(59,2%)
și
de
la
nivelul
României
(61,8%).
Această
stare
de
fapt
se
datorează
fluxurilor
de
forță
de
muncă
atrase
de
municipiu
din
zona
rurală,
precum
și
ratei
ridicate
a
natalității
din
perioada
comunistă,
ceea
ce
explică
mai
ales
ponderea
foarte
ridicată
a
persoanelor
cu
vârsta
de
40
-‐
59
de
ani.
Pe
de
altă
parte,
populația
vârstnică
(de
60
ani
și
peste)
reprezintă
18,4%,
o
valoare
în
creștere
constantă
de
la
un
recensământ
la
altul
(de
ex.,
în
anul
2002,
procentul
vârstnicilor
era
de
doar
11,5%),
reflectând
accelerarea
procesului
de
îmbătrânire
demografică.
Valoarea
este
mai
scăzută
în
comparație
cu
cea
de
la
nivel
județean
(19,5%),
regional
(22,2%)
sau
național
(22,3%).
Tendința
de
creștere
se
va
menține
cu
siguranță
și
în
viitor,
pe
măsură
ce
generațiile
numeroase
născute
în
perioada
comunistă
vor
intra
în
această
categorie
de
vârstă.
Astfel,
la
nivelul
anului
2020,
se
prognozează
un
procent
al
vârstnicilor
de
peste
25%
din
populația
stabilă.
21
Pagina 28
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
4
-‐
Piramida
vârstelor
în
municipiul
Pașcani,
în
anul
2011
85
și
peste
80-‐84
75-‐79
70-‐74
65-‐69
60-‐64
55-‐59
50-‐54
45-‐49
Feminin
40-‐44
Masculin
35-‐39
30-‐34
25-‐29
20-‐24
15-‐19
10-‐14
5-‐9
0-‐4
-‐2000
-‐1500
-‐1000
-‐500
0
500
1000
1500
2000
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică,
RPL
2011.
Indicele
de
îmbătrânire
demografică
indică
prezența
acestui
fenomen
și
la
nivelul
municipiului
Pașcani,
populația
vârstnică
depășind
numeric
populația
tânără.
Valoarea
indicelui
este
de
113,5
vârstnici
la
100
de
tineri,
mai
ridicată
decât
cea
de
la
nivelul
județului
Iași
(103,2),
dar
mai
scăzută
decât
cea
de
la
nivelul
Regiunii
Nord
-‐Est
(119,4)
și
chiar
decât
cea
de
la
nivel
național
(140,8).
Dezechilibrul
dintre
numărul
tot
mai
mare
al
persoanelor
vârstnice
în
raport
cu
cel
al
tinerilor
va
avea
un
impact
direct
asupra
vieții
comunității,
cu
precădere
din
prisma
creșterii
cererii
de
servicii
medicale
și
sociale,
La
recensământul
din
2011,
procentul
populației
de
etnie
română
a
fost
de
91,1%,
însă
ponderea
reală
a
românilor
este
în
realitate
de
peste
95%,
în
condițiile
în
care
pentru
mai
mult
de
7%
din
populația
stabilă
a
municipiului,
această
informație
nu
este
cunoscută
(pentru
că
respectivele
persoane
nu
au
fost
găsite
la
reședință).
Al
doilea
grup
etnic
ca
importanță
este
cel
al
romilor,
care
reprezintă
oficial
1,5%
din
populația
totală,
însă
al
căror
număr
este
probabil
mai
ridicat
decât
cifrele
oficiale,
mulți
dintre
aceștia
declarându-‐se
români
la
recensământ.
Totuși,
față
de
anul
2002,
se
remarcă
creșterea
ponderii
acestora
cu
0,5
puncte
procentuale.
Celelalte
grupuri
etnice
(rușii
lipoveni,
turcii,
maghiari,
ucrainenii,
italienii,
evreii,
polonezii,
etc.)
au
o
pondere
însumată
de
doar
0,2%
din
populația
stabilă.
22
Pagina 29
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
5
-‐
Structura
etnică
a
populației
municipiului
Pașcani,
în
anul
2011
%
din
populație
2%
0%
7%
Români
Rromi
Alte
etnii
Necunoscută
91%
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică,
RPL
2011.
Din
punct
de
vedere
al
limbii
materne,
populația
pentru
care
informația
nu
este
disponibilă
este
aproximativ
aceeași,
respectiv
7,2%.
Populația
cu
limba
maternă
română
este
mai
ridicată,
și
anume
92,2%,
decât
populația
de
etnie
română,
deoarece
o
parte
a
populației
de
altă
etnie
(în
special
romi)
vorbesc
limba
română
ca
limbă
maternă.
Mai
mult,
întrucât
se
poate
considera
că
majoritatea
celor
pentru
care
informația
nu
este
disponibilă
au
limba
maternă
română,
ponderea
reală
a
acestora
ar
fi
în
jur
de
98-‐99%.
Structura
confesională
este
mai
diversificată,
dar
și
în
acest
caz
datele
sunt
doar
parțiale,
întrucât
pentru
7,3%
din
populație,
apartenența
confesională
este
nedisponibilă.
Chiar
și
așa,
populația
de
confesiune
ortodoxă
este
evident
majoritară,
cu
87,5%
(și
probabil,
în
realitate,
de
circa
95%),
fapt
ușor
de
explicat
prin
ponderea
covârșitoare
a
populației
de
etnie
română.
Următoarele
trei
confesiuni
sunt
cea
romano-‐catolică
(2,4%),
cea
creștină
după
Evanghelie
(0,9%),
cea
penticostală
(0,8%)
și
creștină
de
rit
vechi
(0,4%),
în
timp
ce
numărul
persoanelor
care
s-‐au
declarat
de
altă
confesiune
decât
cele
deja
menționate
(baptistă,
adventistă
de
ziua
a
7-‐a,
musulmană,
Martorii
lui
Iehova,
etc.)
sau
atei
este
foarte
redus.
23
Pagina 30
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
6
-‐
Structura
confesională
a
populației
municipiului
Pașcani,
în
anul
2011
%
din
populație
1%
1%
1%
7%
2%
Ortodoxă
Romano-‐catolică
Penticostală
Creștină
după
Evanghelie
Alte
religii
Necunoscută
88%
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică,
RPL
2011.
În
ceea
ce
privește
mișcarea
naturală
a
populației,
se
constată
că
natalitatea
la
nivelul
municipiului
Pașcani
se
menține
la
cote
scăzute
în
perioada
2007
-‐
2013,
tendința
fiind
una
descrescătoare.
Nivelul
maxim
al
intervalului
a
fost
atins
în
anul
2008
(10,4‰),
iar
cel
minim
în
2011
(8‰),
sub
valorile
de
la
nivel
național,
regional
și
județean
(care
au
fost
cu
1
-‐
2‰
mai
ridcate
în
fiecare
an
de
referință).
În
anul
2013,
rata
natalității
a
crescut
la
8,9‰,
însă
trebuie
menționat
că
doar
84%
dintre
copiii
născuți
au
reședința
obișnuită
în
municipiu.
Valorile
foarte
mici
ale
ratei
natalității
sunt
deosebit
de
îngrijorătoare,
având
în
vedere
și
ponderea
oricum
scăzută
a
populației
tinere
din
municipiu
și
îmbătrânirea
demografică
accelerată.
Mai
ales
după
2008,
o
explicație
ar
fi
criza
economică
prelungită,
care
afectează
și
bugetele
familiilor
tinere.
24
Pagina 31
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
7
-‐
Rata
natalității
în
municipiul
Pașcani,
în
județul
Iași,
regiunea
Nord-‐Est
și
România
(2007-‐2013)
14
12
2007
10
2008
8
2009
2010
6
2011
4
2012
2
2013
0
România
Regiunea
Nord-‐Est
Județul
Iași
Municipiul
Pașcani
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică.
Baza
de
date
TEMPO
Online
(2014).
Figura
8
-‐
Rata
mortalității
în
municipiul
Pașcani,
în
județul
Iași,
regiunea
Nord-‐Est
și
în
România,
în
perioada
2007-‐2013
14
12
2007
10
2008
8
2009
2010
6
2011
4
2012
2
2013
0
România
Regiunea
Nord-‐Est
Județul
Iași
Municipiul
Pașcani
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică.
Baza
de
date
TEMPO
Online
(2014).
25
Pagina 32
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
În
contrast,
valorile
ratei
mortalității
sunt
mai
mici
în
municipiul
Pașcani
decât
cele
de
la
nivelul
județean,
regional
și
național,
în
anii
2007
-‐
2013.
Astfel,
valoarea
ratei
mortalității
din
municipiul
Pașcani
s-‐a
menținut
în
jurul
valorii
de
7
-‐
8‰,
atingând
un
maxim
în
anul
2012
(8,4‰)
și
un
minim
în
anul
2007
(7‰).
Aceste
valori
mai
scăzute
din
municipiul
Pașcani
sunt
explicabile,
în
condițiile
în
care
ponderea
persoanelor
vârstnice
este
mai
scăzută
decât
în
județul
Iași,
în
Regiunea
Nord-‐Est
sau
în
ansamblul
României,
unde
valorile
ratei
mortalității
sunt
în
jur
de
11
-‐
12‰.
Pe
termen
mediu
și
lung,
este
de
așteptat
ca
rata
mortalității
să
crească
lent
pe
fondul
îmbătrânirii
demografice
tot
mai
pronunțate
a
populației
municipiului.
Sporul
natural,
în
aceste
condiții,
a
înregistrat
valori
pozitive
în
intervalul
2007-‐2013,
ca
și
în
Județul
Iași,
cu
excepția
anului
2012,
când
s-‐a
înregistrat
un
ușor
deficit,
în
timp
ce
la
nivel
național
și
regional
s-‐au
înregistrat
valori
negative
în
ultimii
ani.
Figura
9
-‐
Rata
sporului
natural
în
municipiul
Pașcani,
în
județul
Iași,
în
regiunea
Nord-‐Est
și
în
România,
în
perioada
2007-‐2013
4
3
2007
2
2008
1
2009
2010
0
România
Regiunea
Nord-‐Est
Județul
Iași
Municipiul
Pașcani
2011
2012
-‐1
2013
-‐2
-‐3
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică.
Baza
de
date
TEMPO
Online
(2014).
Graficul
de
mai
sus
indică
o
tendință
de
aliniere
a
sporului
natural
la
media
județeană,
dar
și
faptul
că
mișcarea
naturală
nu
a
reprezentat
o
cauză
a
scăderii
cu
circa
20%
a
populației
municipiului
în
ultimul
deceniu.
Merită
totuși
menționat
faptul
că
aceste
date
sunt
raportate
la
populația
cu
domiciliul,
incluzând
deci
și
pășcănenii
care
au
reședința
în
alte
localități
din
țară
și
din
străinătate.
În
cazul
în
care
ne
referim
doar
la
populația
cu
reședința
efectivă
în
municipiu,
sporul
natural
de
la
nivelul
Municipiului
Pașcani
este
unul
negativ,
în
condițiile
în
26
Pagina 33
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
care
peste
15%
dintre
mamele
care
au
născut
un
copil
în
ultimii
2
ani
de
raportare
locuiesc
în
străinătate.
Fenomenul
mortalității
infantile
se
menține
la
cote
scăzute
în
municipiul
Pașcani,
în
intervalul
2007
–
2013,
consemnându-‐se
23
decese
ale
unor
copii
sub
1
an,
ceea
ce
reprezintă,
în
medie,
o
mortalitate
infantilă
de
8,6‰,
semnificativ
sub
valorile
înregistrate
la
nivel
județean,
regional
și
național
(între
9
și
12‰).
Valorile
relativ
reduse
ale
mortalității
infantile
de
la
nivelul
municipiului
Pașcani
în
comparație
cu
alte
localități,
cu
precădere
rurale,
din
județ
sau
din
țară,
sunt
explicabile
prin
accesul
mai
facil
al
gravidelor
la
servicii
medicale
de
calitate,
prin
mai
bună
informare
a
acestora
etc.
Cu
privire
la
mișcarea
migratorie
a
populației,
există
date
statistice
furnizate
de
Institutul
Național
de
Statistică
doar
până
în
anul
2009,
însă
acestea
cuprind
doar
schimbările
de
domiciliu
oficiale
și
au
caracter
estimativ,
urmând
a
fi
actualizate
ulterior
pe
baza
rezultatelor
definitive
ale
recensământului
din
anul
2011.
Figura
10
-‐
Rata
mișcării
migratorii
cu
domicilul
în
municipiul
Pașcani,
în
perioada
2007-‐2009
25
20
15
10
2007
2008
5
2009
0
Rata
stabilirilor
cu
Rata
plecărilor
cu
Rata
sporului
migratoriu
domiciliul
domiciliul
-‐5
-‐10
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică.
Baza
de
date
TEMPO
Online
(2014).
Chiar
și
în
condițiile
acestor
constrângeri
metodologice,
soldul
migrației
cu
domiciliul
indică
valori
negative
pentru
tot
intervalul
de
analiză,
mai
accentuate
în
comparație
cu
cele
de
la
nivel
național,
aceasta
constituind
principala
cauză
a
scăderii
populației
din
ultimele
două
decenii.
Acest
trend
negativ
s-‐a
înregistrat
atât
în
cazul
migrației
urban
-‐
urban
(de
ex.
către
municipiile
Iași
sau
București),
cât
și
urban
-‐
rural
(procesul
de
remigrație
către
localitățile
rurale
învecinate,
cu
precădere
a
pensionarilor
și
a
populației
adulte
care
și-‐a
pierdut
locul
27
Pagina 34
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
de
muncă,
în
vederea
reducerii
costurilor
vieții
și
a
practicării
agriculturii
de
subzistență),
la
care
s-‐a
adăugat,
mai
ales
în
ultimul
deceniu,
un
amplu
proces
de
migrație
externă,
cu
precădere
a
forței
de
muncă
tinere
(20
-‐
40
de
ani)
și
calificate,
aflate
în
imposibilitatea
de
a
găsi
un
loc
de
muncă
adecvat
remunerat
la
nivel
local.
Deși
nu
există
date
statistice
care
să
reflecte
în
totalitate
fenomenul
migrației,
nici
chiar
după
publicarea
rezultatelor
recensământului
populației
din
anul
2011,
acestea
pot
ajuta
la
realizarea
unor
estimări
destul
de
precise.
Astfel,
numărul
persoanelor
cu
domiciliul
în
localitate
care
sunt
plecate
în
străinătate
este
de
circa
10.000,
dintre
care
peste
jumătate
pe
termen
lung
(mai
mare
de
un
an),
ceea
ce
reprezintă
aproape
25%
din
populația
stabilă
și
circa
50%
din
cea
activă.
Fenomenul
este
mult
mai
pregnant
ca
în
alte
zone
urbane
din
țară
și
chiar
din
regiune
și
este
explicabil
prin
cele
20.000
de
persoane
care
și-‐au
pierdut
locul
de
muncă
după
1989,
o
dată
cu
desființarea
sau
restructurarea
marilor
întreprinderi
din
localitate.
Pe
lângă
implicațiile
pozitive
ale
fenomenului
migrației
(remiterile
de
valută
care
au
impulsionat
economia
locală,
contactul
cu
mediul
de
lucru,
social
și
cultural
occidental,
în
condițiile
în
care
cei
emigrați
s-‐au
orientat
preponderent
către
Italia,
Spania,
Franța,
Marea
Britanie,
etc.),
fenomenul
migrației
implică
și
o
serie
de
probleme
critice
pentru
comunitate,
cu
efecte
pe
termen
mediu
și
lung:
deficitul
de
forță
de
muncă
calificată,
scăderea
pieței
de
consum
locale,
numărul
mare
de
familii
dezbinate
și
de
copii
lăsați
în
grija
rudelor,
îmbătrânirea
populației,
etc.
Structura
populației
după
ultima
școală
absolvită
indică
nivelul
de
instruire
al
populației.
Acestea
relevă
faptul
că
nivelul
de
instruire
al
populației
din
municipiul
Pașcani
este
inferior
mediei
județene
și
regionale,
deoarece
în
orașele
mari
(de
ex.
Iași)
se
concentrează
populația
cu
studii
superioare
și
locurile
de
muncă
pentru
aceasta.
Astfel,
conform
datelor
de
la
Recensământul
General
al
Populației
și
Locuințelor
din
2011,
13,9%
din
populația
municipiului
avea
studii
superioare,
comparativ
cu
o
pondere
de
14,9%
la
nivelul
județului
Iași
sau
de
30,7%
la
nivelul
municipiului
Iași.
În
ceea
ce
privește
nivelul
postliceal
(5,4%
față
de
2,9%)
și
cel
liceal
și
profesional
(48,2%
față
de
35,9%),
ponderea
este
mai
ridicată
în
cazul
municipiului
Pașcani,
reflectând
faptul
că
forța
de
muncă
are
calificări
specifice
persoanelor
cu
studii
medii,
preponderent
în
domeniul
industrial,
corelat
cu
profilul
economic
al
orașului.
O
altă
explicație
constă
din
faptul
că
liceeele
și
școlile
profesionale
sunt
disponibile
în
municipiu
și
au
fost
mai
ușor
accesibile
populației
locale,
în
comparație
cu
universitățile
din
marile
centre
urbane
(Iași,
Bacău,
Suceava,
București,
Cluj-‐Napoca,
etc.),
mulți
absolvenți
de
învățământ
secundar
neavând
resurse
financiare
pentru
a-‐și
continua
studiile
într-‐un
centru
universitar.
28
Pagina 35
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
11
-‐
Structura
populației
municipiului
Pașcani
după
nivelul
de
instruire,
în
anul
2011
%
din
populația
de
10
ani
și
peste
2%
10%
14%
Superior
Postliceal
5%
Liceal
21%
Profesional
Gimnazial
Primar
26%
Fără
studii
22%
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică,
RPL
2011.
Populația
cu
studii
gimnaziale
reprezintă
20,9%
din
total,
iar
cea
cu
studii
primare,
9,6%,
valori
mai
mici
decât
cele
de
la
nivel
județean
sau
regional,
în
condițiile
în
care
aceste
persoane
sunt,
în
general,
concentrate
în
mediul
rural.
Persoanele
fără
școală
absolvită
și
analfabeții
însumează
un
procent
de
2%,
dintre
care
doar
jumătate
sunt
efectiv
analfabeți.
Acest
procent
este
scăzut
comparativ
cu
cel
județean
(3,1%).
Deși
majoritatea
persoanelor
analfabete
au
peste
70
de
ani,
prezența
acestor
persoane
dezavantajate
ridică
problema
abandonului
școlar
timpuriu
în
rândul
comunităților
și
grupurilor
marginalizate
din
municipiu
(de
ex.
copii
proveniți
din
familii
rome
sau
familii
cu
probleme
sociale
complexe,
cu
un
nivel
scăzut
de
educație
sau
cu
probleme
legate
de
alcoolism).
Concluzii:
Ø Municipiul
Pașcani
face
parte
din
categoria
orașelor
mijlocii
-‐
mici,
ocupând
poziția
a
doua
la
nivel
județean,
respectiv
a
zecea
la
nivel
regional,
din
perspectiva
numărului
de
locuitori;
Ø Populația
municipiului
Pașcani
a
scăzut
cu
20%
față
de
anul
2002
și
cu
25%
față
de
anul
1992,
pe
fondul
migrației
externe
și
interne,
determinate
de
declinul
accentuat
al
economiei
locale;
Ø Populația
municipiului
este
relativ
omogenă
din
perspectivă
etnică
și
confesională,
deși
ponderea
persoanelor
de
etnie
romă
este
încă
subestimată;
29
Pagina 36
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Ø Fenomenul
de
îmbătrânire
demografică
este
tot
mai
accentuat,
numărul
vârstnicilor
depășindu-‐l
pe
cel
al
tinerilor,
pe
fondul
migrației
masive
a
persoanelor
tinere
și
a
scăderii
natalității;
Ø Numărul
persoanelor
plecate
în
străinătate
este
estimat
la
10.000,
ceea
ce
reprezintă
25%
din
populația
cu
domiciliul
și
50%
din
forța
de
muncă
locală;
Ø Nivelul
de
instruire
al
populației
este
scăzut
în
comparație
cu
marile
centre
urbane,
pe
fondul
accesului
mai
dificil
la
învățământul
superior
și
al
fenomenului
de
„brain-‐drain”
(migrația
forței
de
muncă
înalt
calificate
către
alte
țări
sau
către
centrele
urbane
mari
din
țară);
Ø Se
remarcă
existența
unui
fenomen
de
migrație
urban
-‐
rural
(remigrație),
cu
precădere
către
zonele
de
proveniență
și
către
zona
periurbană.
30
Pagina 37
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Capitolul
3.
Fondul
locativ
Conform
rezultatelor
preliminare
ale
Recensământului
General
al
Populației
și
Locuințelor
din
anul
2011,
la
nivelul
municipiului
Pașcani
existau
5.526
de
clădiri
cu
locuințe,
care
găzduiau
11.836
de
gospodării
ale
populației.
Numărul
mediu
al
persoanelor
dintr-‐o
gospodărie
era
de
2,66,
mai
scăzut
decât
media
județului
Iași,
de
2,74.
Din
totalul
clădirilor
de
locuit
din
municipiu,
4.733
(85,7%)
aveau
doar
parter,
756
aveau
între
1
și
4
etaje
(dintre
care
514
cu
regim
de
înălțime
P+1),
15
aveau
între
5
și
7
etaje,
iar
22
aveau
între
8
și
10
etaje.
Pe
de
altă
parte,
94,4%
dintre
acestea
erau
clădiri
înșiruite
de-‐a
lungul
unei
străzi,
4,3%
erau
învecinate
(până
la
maxim
200
m
distanță,
1%
erau
izolate,
iar
0,4%
grupate).
În
funcție
de
materialul
de
construcție
al
pereților
exteriori,
clădirile
de
locuit
din
municipiul
Pașcani
se
clasifică
astfel:
-‐ 2,5%
din
beton
armat,
prefabricate
din
beton
sau
schelet
din
beton
armat;
-‐ 16,8%
cu
zidărie
din
cărămidă,
piatră
sau
înlocuitori,
cu
planșee
din
beton
armat
(grinzi
metalice);
-‐ 4,4%
cu
zidărie
din
cărămidă,
piatră
sau
înlocuitori,
cu
planșee
din
lemn;
-‐ 5%
din
lemn;
-‐ 64,7%
din
paiantă,
chirpici
sau
alte
materiale
(PFL/OSB,
vălătuci,
etc.);
-‐ 1,5%
din
materiale
mixte.
31
Pagina 38
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Conform
unui
raport
al
ISU
Iași,
zona
centrală
a
municipiului
Pașcani
prezintă
un
risc
seismic
ridicat,
iar
locuințele
din
chirpici
din
județul
Iași,
care
dețin
o
pondere
ridicată
și
în
fondul
locativ
de
la
nivelul
municipiului,
au
fost
foarte
afectate
de
seismul
din
1977.
În
aceste
condiții,
se
impune
expertizarea
seismică
și
reabilitarea
clădirilor
vulnerabile
pentru
a
preveni
pierderi
materiale
și
umane
în
cazul
unui
cutremur
de
magnitudine
ridicată.
În
ceea
ce
privește
vechimea
clădirilor
de
locuit
din
municipiul
Pașcani,
cele
mai
multe
dintre
acestea
au
fost
construite
în
perioada
1961
-‐
1970
(25,3%
din
total),
când
au
început
să
fie
ridicate
primele
blocuri
de
locuințe,
respectiv
în
perioada
1946
-‐
1960
(19%),
per
ansamblu
aproape
jumătate
dintre
acestea
fiind
vechi
de
peste
50
de
ani.
Pe
de
altă
parte,
doar
27%
au
fost
construite
după
1990,
majoritatea
fiind
de
tip
individual
(case
sau
vile),
în
condițiile
reducerii
alocărilor
de
la
bugetul
de
stat
pentru
construcția
de
locuințe
individuale,
în
comparație
cu
perioada
comunistă.
În
total,
din
cele
5.526
de
clădiri
de
locuințe
din
municipiu,
5.172
(93,6%)
sunt
de
tip
individual,
iar
327
sunt
de
tip
colectiv
(blocuri),
în
timp
ce
27
sunt
case
cuplate
și
alipite.
Numărul
locuințelor
convenționale
din
municipiul
Pașcani
era,
conform
Recensământului
din
2011,
de
14.267,
din
care
14.039
locuințe
(98,4%)
erau
în
proprietate
privată,
216
(1,5%)
erau
proprietate
de
stat,
iar
0,1%
erau
în
proprietate
privată
de
grup,
în
proprietate
asociativă,
sau
aparțineau
cultelor
religioase.
Ponderea
locuințelor
proprietate
de
stat
era
mult
mai
ridicată
decât
la
nivelul
județului
Iași,
unde
aceasta
era
de
doar
1,1%,
în
condițiile
în
care
în
Pașcani,
ca
în
majoritatea
orașelor
din
România,
au
fost
construite
locuințe
în
regim
de
închiriere
pentru
tineri
prin
ANL.
Comparativ
cu
anul
2002,
când
a
fost
realizat
anteriorul
recensământ
al
populației
și
locuințelor,
numărul
locuințelor
din
municipiu
a
crescut
cu
6,2%,
în
primul
rând
ca
urmare
a
construcției
de
locuințe
individuale.
32
Pagina 39
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
12
-‐
Evoluția
numărului
de
locuințe
din
municipiul
Pașcani,
la
recensămintele
din
2002
și
2011
14400
14200
14000
13800
2002
13600
2011
13400
13200
13000
Locuințe
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică,
RPL
2002
și
2011.
Analiza
numărului
de
locuințe
terminate
în
municipiul
Pașcani
indică
faptul
că
anual
s-‐au
construit
noi
locuințe,
dar
cu
o
tendință
evidentă
de
scădere
după
anul
2007,
pe
fondul
crizei
economice
globale,
care
a
afectat
și
veniturile
localnicilor.
Peste
86%
dintre
cele
511
de
locuințe
noi
construite
în
municipiul
Pașcani,
în
perioada
2007-‐2013,
s-‐au
construit
din
fonduri
private,
mai
exact
din
fondurile
populației.
Pe
de
altă
parte,
din
fonduri
publice
s-‐au
realizat
doar
72
de
apartamente,
total
insuficiente
dacă
luăm
în
considerare
că
în
anul
2013
erau
depuse
la
Primărie
peste
70
de
cereri
doar
pentru
locuințe
ANL.
O
parte
dintre
locuințele
noi
construite
în
municipiu
au
fost
finanțate
din
remiterile
de
valută
ale
localnicilor
care
lucrează
în
străinătate.
33
Pagina 40
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Figura
13
-‐
Numărul
de
locuințe
finalizate
în
municipiul
Pașcani,
în
perioada
2007-‐2013
180
160
140
2007
120
2008
100
2009
2010
80
2011
60
2012
40
2013
20
0
Locuințe
ANL
Sursa:
Institutul
Național
de
Statistică.
Baza
de
date
TEMPO
Online
(2014).
Rezultatele
definitive
ale
Recensământului
General
al
Populației
și
Locuințelor
din
2011
indică
următoarele
caracteristici
ale
fondului
locativ
din
municipiul
Pașcani:
-‐ 87,8%
dintre
locuințele
din
municipiu
dispun
de
instalație
de
alimentare
cu
apă,
dintre
care
83,2%
din
sistem
centralizat,
iar
4,6%
din
sistem
propriu;
-‐ 80,4%
dispun
de
instalație
de
canalizare,
dintre
care
71,4%
sunt
conectate
la
rețeaua
centralizată,
iar
9%
au
instalație
proprie;
-‐ 75,6%
dispun
de
alimentare
cu
apă
caldă,
dintre
care
38,9%
din
sistemul
centralizat,
iar
36,7%
din
sisteme
proprii;
-‐ 1,3%
dispun
de
echipamente
de
aer
condiționat;
-‐ 79,1%
sunt
conectate
la
rețeaua
de
distribuție
a
gazelor
naturale;
-‐ 99%
sunt
conectate
la
rețeaua
de
distribuție
a
energiei
electrice;
-‐ 38,7%
sunt
conectate
la
rețeaua
centralizată
de
termoficare,
iar
34,1%
dispun
de
centrală
termică
proprie;
-‐ 75%
dispun
de
toaletă
cu
apă
în
locuință
și
2,3%
în
afara
acesteia;
-‐ 92,4%
dispun
de
bucătărie
în
locuință
și
4,2%
în
afara
acesteia;
-‐ 74,8%
dispun
de
baie
în
locuință
și
1,5%
în
afara
acesteia;
-‐ 51,7%
au
ferestre
cu
tâmplărie
din
lemn,
iar
48,1%
din
materiale
termoizolante;
-‐ 24,9%
au
fost
reabilitate
termic;
-‐ 87,3%
sunt
locuințe
permanente,
iar
12,7%
secundare;
-‐ 85,1%
sunt
ocupate
permanent,
4,8%
temporar,
iar
10,1%
sunt
neocupate;
-‐ 82,6%
găzduiesc
o
singură
gospodărie;
34
Pagina 41
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
-‐ 96,5%
sunt
dispuse
pe
un
singur
nivel;
-‐ 14,7%
au
o
singură
cameră
de
locuit,
38,6%
au
două
camere,
31,3%
au
două
camere,
11,1%
au
4
camere,
iar
4,2%
au
5
camere
sau
mai
multe.
La
nivelul
anului
2013,
suprafața
locuibilă
totală
a
locuințelor
din
municipiul
Pașcani
era
de
724.684
mp
arie
desfășurată,
în
creștere
cu
34,2%
față
de
anul
2007,
respectiv
cu
40,1%
față
de
anul
2002.
Prin
urmare,
suprafața
medie
locuibilă
a
locuințelor
din
municipiu
a
crescut
de
la
38,5
mp
la
50,5
mp,
pe
fondul
construirii
de
locuințe
noi
mai
spațioase
decât
cele
construite
în
perioada
comunistă
în
blocuri,
respectiv
prin
extinderea
și
modernizarea
locuințelor
deja
existente.
Astfel,
în
prezent
fiecare
locuitor
al
municipiului
dispunea
în
2013
de
21,5
mp
de
suprafață
locuibilă,
față
de
12,3
mp
în
2002,
progres
sprijinit
și
de
scăderea
populației
stabile
cu
20%.
Cu
această
valoare,
municipiul
depășește
media
județeană
(18
mp/locuitor),
regională
(19,3
mp)
și
națională
(20,6
mp).
Având
în
vedere
faptul
că
60%
dintre
locuințele
din
municipiu
(circa
9.000
de
unități
locative)
sunt
amplasate
în
blocuri
cu
confort
redus,
cu
precădere
din
cartierele
Gării
și
Centru,
este
de
așteptat
ca
cererea
pentru
locuințe
noi
de
tip
individual
să
se
mențină
la
un
nivel
ridicat,
implicit
și
presiunea
pentru
extinderea
suprafețelor
construite,
mai
ales
la
periferii
și
în
suburbii.
Ca
efect
al
acestei
tendințe,
valoarea
de
piață
a
apartamentelor
se
va
menține,
la
rândul
său,
la
cote
scăzute,
multe
dintre
acestea
fiind
neocupate
și
în
prezent.
O
soluție
pentru
contractarea
de
declin
a
celor
două
zone
cu
țesut
de
tip
blocuri
de
locuințe
colective
este
de
a
investi
în
reabilitarea
termică
și
structurală
a
clădirilor,
refacerea
fațadelor
și
în
regenerarea
urbană
a
spațiilor
publice
din
jurul
acestora:
alei
de
acces,
zone
pietonale
și
trotuare,
locuri
de
parcare,
locuri
de
joacă,
de
socializare,
spații
verzi,
locuri
de
depozitare
a
deșeurilor,
iluminat
public,
etc.,
care
le
va
crește
atractivitatea
pentru
locuitori
și
implicit
și
valoarea
de
piață
a
locuințelor
din
aceste
ansambluri.
Nu
în
ultimul
rând,
acest
tip
de
intervenții
va
reduce
decalajul
social
dintre
persoanele
cu
venituri
mai
ridicate
care
și-‐au
construit
locuințe
individuale
mai
ales
la
periferia
municipiului
și
cei
cu
venituri
mai
reduse,
care
sunt
nevoiți
să
locuiască
în
clădiri
colective,
asupra
cărora
există
o
percepție
negativă.
Concluzii:
Ø Fondul
de
locuințe
de
la
nivelul
municipiului
este
într-‐o
permanentă
extindere,
prin
construcția
de
locuințe
individuale
moderne
în
zonele
periferice
și
periurbane,
însă
ritmul
construcției
de
case
a
scăzut
pe
fondul
crizei
globale;
Ø Numărul
locuințelor
publice
este
insuficient
în
raport
cu
numărul
cererilor
de
locuințe
sociale
și
pentru
familii
tinere
supuse
risculului
de
excluziune;
Ø Gradul
de
dotare
a
locuințelor
cu
instalații
și
dependințe
a
crescut
în
ultimele
două
decenii,
însă
circa
20%
din
locuințe
nu
dispun
de
apă
și
de
canalizare,
iar
peste
25%
se
încălzesc
cu
sobe
pe
bază
de
combustibilizi
solizi,
generând
poluarea
aerului;
Ø Suprafața
medie
locuibilă
a
unităților
locative
a
crescut
cu
peste
10
mp
în
ultimii
ani
și
se
apropie
de
media
europeană,
pe
fondul
construcției
de
locuințe
35
Pagina 42
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
noi
și
a
extinderii
și
reabilitării
celor
existente,
un
aport
important
avându-‐l
remiterile
de
valută
ale
lucrătorilor
din
străinătate;
Ø Peste
60%
dintre
locuințele
din
municipiu
sunt
amplasate
în
blocuri
construite
în
perioada
comunistă,
clădiri
aflate
într-‐o
stare
avansată
de
uzură
și
cu
o
calitate
redusă
a
locuirii
și
a
spațiilor
publice,
ceea
ce
le
face
neatractive.
36
Pagina 43
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
Capitolul
4.
Economia
și
forța
de
muncă
4.1.
Scurt
istoric.
Resurse
În
mod
tradițional,
locuitorii
de
pe
Valea
Siretului
s-‐au
ocupat
cu
practicarea
culturii
plantelor
și
creșterea
animalelor,
la
care
se
adaugă
eventual
exploatarea
și
prelucrarea
lemnului
din
pădurile
din
zonă.
Amplasarea
municipiului
la
întretăierea
unor
drumuri
importante
care
străbăteau
regiunea
istorică
a
Moldovei
au
transformat
Pașcaniul,
cu
precădere
în
a
doua
jumătate
a
Evului
Mediu
într-‐un
important
târg,
acesta
având
dreptul
de
a
ține
periodic
iarmaroc.
Din
1831
municipiul
Pașcani
a
avut
drept
de
târg,
iar
în
1842
primește
statutul
de
târg
al
Moldovei.
Către
sfâșitul
secolului
al
XX-‐lea
Municipiul
Pașcani
cunoaște
o
dezvoltare
economică
importantă,
odată
cu
construcția
rețelei
de
cale
ferată,
devenind
unul
dintre
principalele
noduri
feroviare
ale
Moldovei.
Compania
națională
de
căi
ferate
construiește
aici
ateliere
pentru
repararea
materialului
rulant
(1869),
activitate
care
a
dominat
peste
un
secol
economia
locală
și
care
se
păstrează
până
astăzi.
O
altă
etapă
care
a
marcat
decisiv
economia
locală
este
perioada
comunistă
(1945-‐1989),
când
au
fost
înființate
la
Pașcani
numeroase
întreprinderi
industriale,
din
diferite
ramuri:
industria
construcțiilor
de
mașini
(material
rulant,
scule
și
accesorii
speciale,
traductoare
și
regulatoare
directe),
alimentară
și
a
băuturilor
(zahăr,
panificație,
brânzeturi),
mobilei,
textilelor
și
confecțiilor
(țesături
de
in
și
cânepă,
tricotaje,
perdele,
tricoturi),
mai
multe
ferme
agro-‐zootehnice
de
stat,
peste
100
de
unități
comerciale,
un
hotel,
etc.
La
finele
anilor
90
în
aceste
întreprinderi
lucrau
peste
25.000
de
salariați,
atât
din
municipiu,
cât
și
din
comunele
învecinate.
După
1990,
pe
fondul
trecerii
de
la
economia
de
tip
centralizat
la
cea
de
piață,
precum
și
a
numeroșilor
factori
macroeconomici
(liberalizarea
prețurilor
la
energie,
la
materii
prime,
gradul
redus
de
tehnologizare,
desființarea
CAER,
concurența
produselor
vest-‐europene
și
asiatice,
etc.),
cele
mai
multe
dintre
aceste
întreprinderi
s-‐au
desființat
(de
ex.
Fabrica
de
Zahăr),
s-‐au
reprofilat
sau
și-‐au
redus
semnificativ
activitatea
și
numărul
de
salariați,
adaptându-‐se
la
noul
context
economic
(de
ex.
REMARUL,
SCUDAS,
RETROM,
SIRETUL,
etc.).
Efectul
cel
mai
important
al
acestui
proces
de
restructurare
a
fost
dispariția
a
peste
20.000
de
locuri
de
muncă,
în
perioada
postdecembristă.
Acest
important
recul
economic
nu
a
fost
decât
în
mică
măsură
compensat
de
instalarea
unor
investitori
autohtoni
și
străini,
care
au
preluat
și
dezvoltat,
în
general,
activele
unora
dintre
întreprinderile
comuniste
din
municipiu.
Spre
deosebire
de
alte
municipii
și
orașe
din
România,
cei
mai
mulți
investitori
sunt
români,
aceștia
fiind
activi
în
industria
alimentară,
textilă,
a
materialului
rulant,
etc.,
în
timp
ce
prezența
investitorilor
străini
este
nesemnificativă
(supermarket-‐uri
și
diverse
rețele
comerciale,
industria
alimentară,
industria
textilă).
37
Pagina 44
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
În
prezent,
principalele
activități
economice
sunt
industria
textilă,
industria
alimentară,
industria
construcțiilor
de
mașini,
comerțul,
transporturile
și
serviciile
pentru
populație.
4.2.
Agenții
economici.
Antreprenoriatul
La
31.12.2012,
în
municipiul
Pașcani
funcționau
peste
2.200
de
agenți
ecnomici
(circa
6%
din
totalul
entităților
active
din
județul
Iași),
dintre
care
1.591
de
societăți
comerciale
(71,6%
din
total,
dintre
care
70%
societăți
cu
răspundere
limitată
–SRL),
212
întreprinderi
individuale,
84
de
întreprinderi
familiale
și
334
de
persoane
fizice
autorizate.
Dintre
cele
aproape
1.600
de
societăți
comerciale,
doar
aproximativ
900
și-‐au
depus
situațiile
financiare,
conform
statisticilor
Borg
Design
(Lista
Firme),
celelalte
neavând,
cel
mai
probabil,
activitate
propriu-‐zisă.
În
medie,
la
nivelul
municipiului
există
un
număr
de
27
de
firme
active
la
1.000
de
locuitori,
procent
situat
peste
media
națională
și
regională
(de
sub
25/1000),
dar
sub
cea
națională
(35/1000),
ceea
ce
denotă
existența
unui
spirit
anteprenorial
relativ
redus
la
nivel
local.
Din
totalul
societăților
comerciale
din
municipiul
Pașcani,
doar
2%
aveau
capital
străin,
ceea
ce
denotă
existența
unui
număr
mic
de
investitori
din
alte
țări.
Cei
mai
importanți
provin
din
Turcia
(ROMPAK),
Marea
Britanie
(EUROTEX
IMPEX),
Belgia
(INTEGRATA),
Italia,
etc.
38
Pagina 45
PRIMĂRIA
MUNICIPIULUI
PAȘCANI
În
anul
2013,
din
totalul
unităților
active
din
municipiu
77,8%
erau
microîntreprinderi
(0
–
9
angajați),
7,4%
erau
întreprinderi
mici
(10
–
49
angajați),
1,4%
întreprinderi
mijlocii
(50
-‐
249
de
angajați),
în
timp
ce
doar
4
erau
întreprinderi
mari,
de
peste
250
de
salariați.
Astfel,
ponderea
sectorului
IMM
la
nivelul
municipiului
era
de
peste
99%,
peste
media
județeană
și
națională.
Figura
14
-‐
Structura
întreprinderilor
din
municipiul
Pașcani,
după
numărul
de
angajați,
în
anul
2013
%
din
total
0-‐9
salariați
10-‐49
salariați
50-‐249
salariați
250
de
salariați
și
peste
Sursa:
Baza
de
date
BorgDesign
Dacă
se
are
în
vedere
cifra
de
afaceri
raportată
în
2013,
cei
mai
importanți
agenți
economici
din
municipiul
Pașcani
sunt
redați
în
tabelul
de
mai
jos:
Tabel
2
-‐
Topul
societăților
comerciale
din
municipiul
Pașcani,
în
funcție
de
cifra
de
afaceri
și
de
numărul
de
salariați,
în
anul
2013
Denumirea
Domeniu
de
activitate
Cifra
de
Nr.
afaceri
(mil.
angajați
lei)
Fabricarea
și
repararea
S.C.
ELECTROPUTERE
VFU
materialului
rulant
și
a
pieselor
de
109,31
796
S.A.
schimb
pentru
material
rulant
Fabricarea
drojdiei,
a
S.C.
ROMPAK
S.A.
amelioratorilor
și
a
preximurilor
100,28
205
pentru
panificație
S.C.
INDUSTRIA.
CĂRNII
Producerea
de
carne
și
preparate
95,01
368
KOSAROM
S.A.
din
carne
Fabricarea
de
accesorii
și
centuri
de
S.C.
TE
ROX
PROD
S.R.L.
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.