Proiect de hotărâre

Proiectul de HOTĂRÂRE

Tip
Proiect de hotărâre
Data
25.08.2023
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
442 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre din 25.08.2023, „Proiectul de HOTĂRÂRE”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/B01848FBC7CB9786C2258A160036E3BB/$FILE/Proiectul de HOTARARE.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/42483-proiectul-de-hotarare, 07.11.2026)

Fișier modificat
25.08.2023
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA PROIECT AVIZAT JUDEȚUL IAȘI SECRETAR GENERAL, MUNICIPIUL PAȘCANI IRINA JITARU CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂRE privind aprobarea STRATEGIEI SMART CITY A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU PERIOADA 2021-2027. Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași: Având în vedere referatul de aprobare nr. 20010 din 25.08.2023, al Primarului municipiului Pașcani; Având în vedere raportul de specialitate nr. _________din ______ 2023, întocmit de Compartimentul Programe Europene și Atragerea de Fonduri Structurale și Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Pașcani; Având în vedere proiectul „Soluții integrate, mecanisme și proceduri pentru fundamentarea deciziilor, planificarea strategică și simplificarea procedurilor administrative la nivelul Municipiului Pașcani”-Cod SMIS 136308 implementat de Municipiul Pașcani care are unul dintre rezultate elaborarea de Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027. Având în vedere Contractul de servicii nr.7434 din 22.03.2023 încheiat cu SC SYNESIS PARTNERS SRL pentru elaborarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027. Având în vedere Avizul de mediu nr.4469 din 11.08.2023 eliberat de Agenția pentru Protecția Mediului Iași Având în vedere rapoartele de avizare ale: ➢ Comisiei de prognoze economice – sociale, buget, finanțe, industrie, agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structurale și relații externe, înregistrat sub nr. ________ din _______2023; ➢ Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile omului și libertăți cetățenești, înregistrat sub nr. _________ din _______ 2023; ➢ Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului, patrimoniu, înregistrat sub nr. __________ din __________2023 În conformitate cu prevederile art.7 din Legea 52 din 2003, privind transparența decizională în administrația publică, republicată. În conformitate cu prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările si completările ulterioare. În conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismului cu completările și modificările ulterioare. În conformitate cu art. 129, alin. (1), alin. (2), lit. b, alin. (4), lit. e), art. 139, alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare; În temeiul art. 196 alin.(1) lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1 Se aprobă STRATEGIEI SMART CITY A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU PERIOADA 2021-2027., Anexa nr.1 la prezenta hotărâre.

Pagina 2

Art.2 Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de către Primarul Municipiului Pașcani prin intermediul aparatului de specialitate. Art.3 Serviciul administrație publică va comunica în copie prezenta hotărâre: ➢ Instituția Prefectului Iași; ➢ Primarul municipiului Pașcani; ➢ Direcția Economică; ➢ Direcția Urbanism; ➢ Compartiment Informatizare; ➢ Compartimentul Programe Europene și Atragere de Fonduri Structurale; ➢ Instituțiile din subordinea Consiliului Local al Municipiului Pașcani; Inițiator, Primar, Marius Nicolae Pintilie Președinte de ședință Contrasemnează pentru legalitate Consilier, Secretar general, Irina Jitaru

Pagina 3

STRATEGIA DE SMART CITY A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU PERIOADA 2021-2027 www.poca.ro

Pagina 4

CUPRINS LISTĂ FIGURI ................................................................................................ 3 LISTĂ TABELE ................................................................................................ 5 CAPITOLUL 1. CONTEXT STRATEGIC .................................................................... 9 1. PREZENTARE GENERALĂ A CONCEPTULUI SMART CITY..................................... 10 2. CONCEPTE SMART CITY UTILIZATE ÎN CADRUL STRATEGIEI ................................. 21 3. MODELE INTERNAȚIONALE DE BUNĂ PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA SMART CITY ....... 26 4. CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL DIN PERSPECTIVA SMART CITY ..... 47 4.1. Integrarea cu strategiile europene privitoare la dezvoltarea orașelor inteligente 63 4.2. Corelarea cu „Strategia De Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est 2021- 2027” 73 4.3. Corelarea cu „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană” SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .......................................... 76 CAPITOLUL 2 ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE .......................................................... 84 1. PREZENTARE GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI DIN PERSPECTIVA SMART CITY ...... 85 1.1. Context de elaborare a Strategiei Smart City la nivelul Municipiului Pașcani 92 1.2. Rolul Strategiei Smart City a municipiului Pașcani .................................. 94 2. METODOLOGIA DE ELABORARE ................................................................... 95 3. GRUPURI DE LUCRU CONSTITUITE ÎN PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI ......... 97 4. PROCESUL CONSULTATIV .......................................................................102 5. MUNICIPIUL PAȘCANI- SMART CITY- ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE .......................121 5.1. Analiza situației actuale din perspectiva proiectelor implementate la nivelul Municipiului Pașcani în perioada 2014-2020 ................................................121 5.2. Analiza situației actuale din perspectiva proiectelor vizate a fi implementate la nivelul Municipiului Pașcani în perioada 2021-2027 ....................................144 5.3. Demografie și contextul general al municipiului Pașcani .........................145 5.4. Infrastructură și comunicații ............................................................149 5.5. Energie verde și mediu ...................................................................156 5.6. Siguranța și securitatea publică .......................................................161 www.poca.ro 1

Pagina 5

5.7. E-sănătate ..................................................................................165 5.8. Educație și turism .........................................................................170 5.9. Mediu de afaceri ...........................................................................177 5.10. Administrație publică ..................................................................185 6. Analiza SWOT .......................................................................................193 7. Diagnostic Smart City Municipiul Pașcani ......................................................200 CAPITOLUL 3 CONCEPT STRATEGIC .....................................................................209 1. Abordarea integrată a Strategiei Smart City a municipiului Pașcani ...................210 2. Viziunea integrată Smart City Pașcani .......................................................211 3. Direcții și măsuri de dezvoltare ..............................................................222 CAPITOLUL 4 PORTOFOLIUL DE PROIECTE .............................................................233 1. Portofoliul de proiecte ..........................................................................234 2. Fișe de proiect ....................................................................................321 3. Mecanism de prioritizare ........................................................................321 CAPITOLUL 5 MONITORIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI SMART CITY PAȘCANI .......363 1. Implementarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani ..............................364 2. Monitorizare, Evaluare și Pilotare ..............................................................372 CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................................................................395 REZUMAT SMART CITY PAȘCANI, DE LA CONCEPT LA IMPLEMENTARE...............................398 ANEXE ......................................................................................................402 BIBLIOGRAFIE..............................................................................................435 www.poca.ro 2

Pagina 6

LISTĂ FIGURI Figura nr. 1: Elementele componente ale celor 6 domenii smart city............................. 18 Figura nr. 2: Conceptul de smart city .................................................................. 22 Figura nr. 3: Proiecte smart city întocmite în cadrul programului Orizont 2020................. 51 Figura nr. 4: Gruparea țărilor europene în funcție de rezultatele smart city obținute ........ 52 Figura nr. 5: Nivelul de dezvoltare al soluțiilor smart city pe domenii majore în țările europene.................................................................................................... 54 Figura nr. 6: Distribuția proiectelor smart city la nivelul Regiunii Nord-Est pe verticale...... 61 Figura nr. 7: Prezentare generală a orașelor participante în cadrul programului Provocarea orașelor inteligente ....................................................................................... 67 Figura nr. 8: Amplasarea geografică a Municipiului Pașcani ........................................ 86 Figura nr.9: Evoluția populației după domiciliu a Municipiului Pașcani ........................... 87 Figura nr. 10: Distribuția populației pe principalele grupe de vârstă la nivelul Municipiului Pașcani ...................................................................................................... 88 Figura nr. 11: Distribuția populației în funcție de tipul ariei de rezidență în Municipiul Pașcani ............................................................................................................... 89 Figura nr. 12: Etapele elaborării Strategiei Smart City Pașcani .................................... 95 Figura nr. 13: Sub-etapele etapei Elaborarea Analizei situației actuale .......................... 96 Figura nr. 14: Sub-etapele etapei Elaborarea și aprobarea Strategiei Smart City ............... 96 Figura nr. 15: Profilul respondentului .................................................................106 Figura nr. 16: Gradul de familiarizare a respondenților cu privire la termenul „smart city” .106 Figura nr. 17: Importanța implementării soluțiilor smart city în Municipiul Pașcani ...........107 Figura nr. 18: Principalele beneficii care ar motiva autoritățile locale să implementeze soluții de tip smart city ..........................................................................................108 Figura nr. 19: Principalele proiecte ce ar putea fi implementate pentru transformarea într-un oraș inteligent ............................................................................................113 Figura nr. 20: Proiectele aflate în implementare la nivelul Municipiului Pașcani ..............124 Figura nr. 21: Piramida vârstelor elaborată la nivelul Municipiului Pașcani, anul 2022........147 Figura nr. 22: Interfața portalului My City Primăriei Municipiului Pașcani .......................150 Figura nr. 23: Cerere online abonament transport public ..........................................152 Figura nr. 24: Accesibilitate centru, Harta la nivelul Municipiului Pașcani ......................153 Figura nr. 25: Numărul de aparate și echipamente în secțiile/compartimentele Spitalului Municipal Pașcani .........................................................................................167 Figura nr. 26: Anul de fabricație al aparatelor și echipamentelor din secțiile/compartimentele Spitalului Municipal Pașcani ............................................................................168 Figura nr. 27: PC-uri/echipamente IT disponibile în unitățile de învățământ din Municipiul Pașcani, anul 2021 .......................................................................................170 www.poca.ro 3

Pagina 7

Figura nr. 28: Unități de primire turistică la nivelul Municipiului Pașcani .......................173 Figura nr. 29: Evoluția PIB la nivelul județului Iași, 2017-2020 ....................................178 Figura nr. 30: Funcționalitățile platformei E-portal.................................................187 Figura nr. 31: Nivelul de integrare al soluțiilor smart city în cele 7 domenii-cheie ............207 Figura nr. 32 – Autostrada A7 ...........................................................................212 Figura nr. 33: Valorile și principiile universal valabile și aplicabile ..............................213 Figura nr. 34: Misiunea și viziunea asupra Municipiului Pașcani ...................................214 Figura nr. 35: Priorități de dezvoltare ................................................................215 Figura nr. 36: Obiectivele specifice generale ........................................................216 Figura nr. 37: Direcții și măsuri de dezvoltare .......................................................232 Figura nr. 38: Flux procedural de monitorizare și evaluare ........................................377 www.poca.ro 4

Pagina 8

LISTĂ TABELE Tabelul nr. 1: Concepte smart city utilizate în cadrul strategiei .................................. 23 Tabelul nr. 2: Exemple de inițiative smart city internaționale ..................................... 26 Tabelul nr. 3: GrowSmarter Barcelona ................................................................. 36 Tabelul nr. 4: Sistemul de Management al Traficului din București ............................... 37 Tabelul nr. 5: Sistem integrat de gestionare a parcărilor din Trieste, Italia ..................... 38 Tabelul nr. 6: Harta calității aerului din Copenhaga, Danemarca ................................. 39 Tabelul nr. 7: Firenze Game Florența, Italia .......................................................... 41 Tabelul nr. 8: Mängelmelder, Dormagen, Germania ................................................. 42 Tabelul nr. 9: IssyGrid .................................................................................... 43 Tabelul nr. 10: iWesla, Madrid, Spania ................................................................. 44 Tabelul nr. 11: Trikalla, Grecia ......................................................................... 45 Tabelul nr. 12: Top 10 orașe din Europa care sunt pregătite pentru implementarea unor soluții smart futuriste ............................................................................................. 48 Tabelul nr. 13: Top 10 orașe smart din Europa conform Raportului de cercetare al Eden Strategy Institute .......................................................................................... 49 Tabelul nr. 14: Top 10 soluții smart city adoptate de orașele din România ...................... 57 Tabelul nr. 15: Soluții smart mobility adoptate de orașele din România ......................... 58 Tabelul nr. 16: Soluții smart gouvernance adoptate de orașele din România .................... 58 Tabelul nr. 17: Soluții smart living adoptate de orașele din România ............................. 58 Tabelul nr. 18: Soluții smart economy adoptate de orașele din România ........................ 59 Tabelul nr. 19: Soluții smart environment adoptate de orașele din România .................... 59 Tabelul nr. 20: Proiecte câștigătoare în cadrul Galei Smart City Industry Awards .............. 60 Tabelul nr. 21: Soluții smart environment adoptate de orașele din Regiunea Nord-Est ........ 62 Tabelul nr. 22: Orașele din Regiunea Nord-Est care au derulat/derulează proiecte smart city ............................................................................................................... 62 Tabelul nr. 23: Priorități, măsuri și cheie cuprinse în Strategia UE privind finanțele digitale . 64 Tabelul nr. 24: Ariile strategice ale strategiei Smart City a orașului Zagreb ..................... 69 Tabelul nr. 25: Ariile strategice ale strategiei Smart City a orașului Viena ...................... 71 Tabelul nr. 26: Inițiative smart city ale orașului Pozan ............................................. 71 Tabelul nr. 27: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu Strategia de Cercetare și Inovare pentru Specializare Inteligentă(RIS3) a Regiunii Nord-Est 2021-2027 .... 73 Tabelul nr. 28: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic OS1 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 76 www.poca.ro 5

Pagina 9

Tabelul nr. 29: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic OS2 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 78 Tabelul nr. 30: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic OS3 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 79 Tabelul nr. 31: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic OS4 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 79 Tabelul nr. 32: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic OS5 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 80 Tabelul nr. 33: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic OS6 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 81 Tabelul nr. 34: Corelarea obiectivelor Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .......................................................................... 82 Tabelul nr.35: Analiza sporului migratoriu în perioada 2017-2021 ................................. 88 Tabelul nr. 36: Teme abordate în cadrul grupurilor de lucru tematice ..........................100 Tabelul nr. 37: Principalele mijloace de transport utilizate de către respondenți .............110 Tabelul nr. 38: Propuneri de soluții smart formulate în urma focus-grupului ...................115 Tabelul nr. 39: Concluzii reieșite ca urmare a cercetării cantitative ............................118 Tabelul nr. 40: Proiectele aflate în implementare/evaluare la nivelul Municipiului Pașcani în perioada curentă .........................................................................................121 Tabelul nr. 41: Rezultatele care vor fi obținute în urma implementării proiectului Revitalizarea Municipiului Pașcani prin modernizarea infrastructurii educaționale și a infrastructurii publice urbane adiacente .............................................................125 Tabelul nr. 42: Rezultatele care vor fi obținute în urma implementării proiectului Creșterea eficienței energetice – nr. 2 ..............................................................................127 Tabelul nr. 43: Rezultatele ce vor fi obținute în urma implementării proiectului Creșterea eficienței energetice – Școala Gimnazială ,,Iordache Cantacuzino” Pașcani ....................128 Tabelul nr. 44: Identificarea domeniilor în care se regăsesc proiectele care sunt în implementare la nivelul Municipiului Pașcani ........................................................143 Tabelul nr. 45: Identificarea domeniilor în care se regăsesc propunerile de proiecte care se doresc a fi implementare de către Primăria Municipiului Pașcani în perioada 2021-2027 .....144 www.poca.ro 6

Pagina 10

Tabelul nr. 46: Evoluția populației pe grupe mari de vârstă la nivelul Municipiului Pașcani (20172022)........................................................................................................146 Tabelul nr. 47: Situația actuală în ceea ce privește infrastructura și comunicațiile ...........155 Tabelul nr. 48: Situația actuală în ceea ce privește energia verde și mediul ...................159 Tabelul nr. 49: Rezultatele activității Poliției Locale (2015-2022) ...............................162 Tabelul nr. 50: Situația actuală în ceea ce privește siguranța și securitatea publică ..........164 Tabelul nr. 51: Furnizorii privați de servicii medicale de pe teritoriul Municipiului Pașcani .166 Tabelul nr. 52: Resursele umane implicate în serviciile medicale ................................169 Tabelul nr. 53: Situația actuală în ceea ce privește e-sănătatea .................................169 Tabelul nr. 54: Proiecte educaționale inteligente propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 ..........171 Tabelul nr. 55: Proiecte propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 în vederea dezvoltării inteligente a sectorului de turism .....................................................................172 Tabelul nr. 56: Situația actuală din perspectiva evoluției direcționate ..........................175 Tabelul nr. 57: Nișe de specializare inteligentă identificate la nivelul Regiunii Nord-Est .....179 Tabelul nr. 58: Proiecte propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 în vederea dezvoltării sectoarelor economice de specializare inteligentă și utilizarea inovării și noilor tehnologii .183 Tabelul nr. 59: Situația actuală din perspectiva evoluției direcționate ..........................184 Tabelul nr. 60: Instrumente electronice interne utilizate în cadrul Primăriei Municipiului Pașcani .....................................................................................................186 Tabelul nr. 61: Proiecte propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 în vederea dezvoltării inteligente a sectorului administrativ .................................................................190 Tabelul nr. 62: Situația actuală din perspectiva evoluției direcționate ..........................191 Tabelul nr. 63: Analiza SWOT asupra situației actuale (puncte tari) .............................193 Tabelul nr. 64: Analiza SWOT asupra situației actuale (puncte slabe) ...........................195 Tabelul nr. 65: Analiza SWOT asupra situației actuale (oportunități) ............................197 Tabelul nr. 66: Analiza SWOT asupra situației actuale (amenințări) .............................199 Tabelul nr. 67: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului infrastructură și comunicații.................................................................................................201 Tabelul nr. 68: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului energie verde și mediu ......................................................................................................202 Tabelul nr. 69: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului siguranță și securitate publică ........................................................................................203 Tabelul nr. 70: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului E-sănătate........204 www.poca.ro 7

Pagina 11

Tabelul nr. 71: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului educație și turism ......204 Tabelul nr. 72: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului mediu de afaceri 205 Tabelul nr. 73: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului administrație publică .....................................................................................................206 Tabelul nr. 74: Modalitatea de prioritizare a proiectelor de investiții ...........................354 Tabelul nr. 75: Acțiuni de monitorizare pe termen lung ...........................................366 Tabelul nr. 76: Acțiuni de monitorizare pe termen mediu .........................................368 Tabelul nr. 77: Acțiuni de monitorizare pe termen scurt ..........................................370 Tabelul nr. 78: Listă a definițiilor utilizate...........................................................374 Tabelul nr. 79: Dezvoltarea soluțiilor inteligente și a infrastructurii verzi ......................382 Tabelul nr. 80: Dezvoltarea tehnologiilor digitale și inovatoare pentru educație și sănătate ..............................................................................................................383 Tabelul nr. 81: Dezvoltarea soluțiilor inteligente pentru asigurarea unui mediu sănătos, sigur și interconectat ...........................................................................................384 Tabelul nr. 82: Dezvoltarea tehnologiilor inteligente pentru asigurarea de servicii publice eficiente ...................................................................................................385 Tabelul nr. 83: Dezvoltarea unei infrastructuri energetice durabile .............................385 Tabelul nr. 84: Situația indicatorilor de rezultat raportat la domeniile de dezvoltare ........392 www.poca.ro 8

Pagina 12

CAPITOLUL 1. CONTEXT STRATEGIC Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 9

Pagina 13

1. PREZENTARE GENERALĂ A CONCEPTULUI SMART CITY La nivel național, implementarea conceptului Smart City are drept scop modernizarea orașelor prin folosirea noilor gadgeturi și a mediului online pentru crearea unui oraș mai sănătos, mai educat, mai puțin costisitor, deschis noilor investiții în afaceri și cu cetățeni ce se implică activ în procesul de administrație publică. Obiectivul final este integrarea totală, în toate sferele de activitate ale unui oraș, a tehnologiilor smart1, pentru a îmbunătăți durabilitatea și a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor săi, scopul fiind tocmai acela de a se centra pe locuitorii orașului și nevoile emergente. Conceptul de smart city este o zonă de dezvoltare relativ nouă, un trend al ultimilor 10 ani, cel puțin în Europa, dar care s-a dovedit a fi emergent. Principiile de bază ce trebuie urmărite de o comunitate pentru a putea fi catalogată drept „smart” sunt următoarele:  respectul față de mediul înconjurător și viață, în general;  respectul față de lege, față de comunitate și de membrii acesteia;  utilizarea chibzuită a resurselor disponibile și reciclarea acestora când este posibil;  reducerea dependenței de resursele epuizabile;  creșterea implicării active a membrilor comunității în rezolvarea problemelor acesteia;  urmărirea unei dezvoltări durabile, coordonate și raționale la nivel individual și al comunității. În ceea ce privește administrația publică, România face pași importanți în direcția digitalizării serviciilor administrațiilor publice locale, pentru a îmbunătăți accesibilitatea și eficiența, multe administrații publice locale oferind cetățenilor acces online la o serie de servicii publice. Cu toate acestea, există încă provocări de depășit, inclusiv nevoia de a îmbunătăți infrastructura digitală, în scopul ca toți cetățenii să aibă acces la tehnologie și internet. 1 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (2016) „De Ce Smart City ?” accesat online: https://www.comunicatii.gov.ro/smart-city-concept-2/, accesat la data de 06.04.2023. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 10

Pagina 14

În plus, este necesar să se abordeze preocupările legate de confidențialitatea și securitatea datelor, deoarece mai multe informații personale sunt colectate și procesate în dezvoltarea orașelor inteligente și a serviciilor guvernamentale digitale. Regiunea Nord-Est a făcut progrese în dezvoltarea inițiativelor de orașe inteligente, valorificând tehnologia și datele pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor săi și a spori eficiența serviciilor publice. Remarcăm astfel că în 2017, Municipiul Iași a câștigat competiția Digital Cities Challenge, organizată de Comisia Europeană. Ca urmare, din 2019, Municipiul Iași deține o Strategie de Transformare Digitală, realizată de experți ai Comisiei Europene în colaborare cu experți locali. La nivelul Municipiului Pașcani, remarcăm că există inițiative de explorare a implementării inițiativelor smart city pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și a spori eficiența serviciilor publice. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze, există potențialul de inovare și dezvoltare în continuare a inițiativelor de smart city în Municipiul Pașcani, prezentul material cuprinzând astfel analiza situației inițiale și analiza de oportunitate a dezvoltării Municipiului ca un smart city. Conceptul de oraș inteligent a apărut pentru prima dată în anii 1960 în Los Angeles, când Biroul de Analiză Comunitară a început să utilizeze baze de date computerizate, să realizeze analize de clustere și fotografii aeriene în infraroșu pentru a colecta date, pentru a emite rapoarte și trimite resurse directe către zonele care aveau cea mai mare nevoie, pentru combaterea potențialelor dezastre și reducerea sărăciei. De atunci, au apărut trei generații diferite de orașe inteligente, respectiv: • Smart City 1.0 a fost operat de furnizorii de tehnologie, iar această generație s- a concentrat pe implementarea tehnologiei în orașe, în ciuda incapacității municipalității de a înțelege pe deplin posibilele implicații ale tehnologiei sau efectele pe care le poate avea asupra vieții de zi cu zi; • Smart City 2.0 a fost operat de orașe iar în această a doua generație, liderii din cadrul municipalității au ajutat la determinarea viitorului orașului și a modului în care tehnologiile inteligente și alte inovații ar putea fi utilizate pentru a crea acest viitor; • în cea de-a treia generație, Smart City 3.0, nici furnizorii de tehnologie, nici liderii orașelor nu preiau controlul; în schimb, este îmbrățișat un model de co-creare a cetățenilor. Această adaptare recentă pare să fie inspirată de probleme de echitate și de dorința de a crea o comunitate inteligentă având la bază incluziunea socială. Deși nu există o definiție general valabilă, conform lui Rouse, un oraș inteligent este considerat orașul în care administrația publică utilizează tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) pentru a crește eficiența operațională, pentru a face schimb de informații cu publicul și pentru a îmbunătăți atât calitatea serviciilor oferite, cât și Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 11

Pagina 15

bunăstarea cetățenilor. Misiunea generală a unui oraș inteligent este de a optimiza funcțiile orașului și de a stimula creșterea economică, îmbunătățind în același timp calitatea vieții pentru cetățenii săi, utilizând tehnologia inteligentă și analiza datelor2. Pe de altă parte, într-un oraș inteligent: • toate părțile interesate sunt implicate în procesul de dezvoltare, astfel încât soluțiile implementate să răspundă nevoilor reale și să fie împărtășite de toți; • este promovată cooperarea interdisciplinară și interdepartamentală pentru remodelarea proceselor și serviciilor, iar structurile departamentale și de management existente (așa-numitele silozuri administrative) sunt defalcate, în vederea dezvoltării celor mai integrate și sinergice soluții posibile; • tehnologiile digitale sunt utilizate în mod eficient în scopul îndeplinirii sarcinilor municipale și pentru a răspunde preocupărilor și nevoilor rezidenților; • inovația este promovată prin cooperarea cu partenerii externi și printr-o cultură care utilizează comunicarea deschisă și critica constructivă pentru a face față erorilor. Uniunea Europeană (UE) a dezvoltat mai multe standarde și linii directoare legate de orașele inteligente. Acestea includ: • Parteneriatul european de inovare pentru orașe și comunități inteligente (EIP- SCC), inițiativă care își propune să promoveze colaborarea și inovarea în orașele inteligente din întreaga Europă și care oferă o platformă pentru părțile interesate pentru a face schimb de cunoștințe și bune practici și pentru a colabora la proiecte de orașe inteligente. • Smart Cities Information System (SCIS), platformă care oferă acces la date și informații despre proiectele de orașe inteligente din întreaga Europă. Permite părților interesate să împărtășească cunoștințele și cele mai bune practici și să învețe din experiențele celorlalți. • Organizațiile europene de standardizare (ESO): UE a mandatat trei ESO (CEN, CENELEC și ETSI) să dezvolte standarde pentru orașele inteligente. Aceste standarde acoperă o serie de subiecte, inclusiv eficiența energetică, confidențialitatea și securitatea datelor și interoperabilitatea. • Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE care oferă finanțare pentru proiectele de orașe inteligente. Acesta își propune să susțină soluții inovatoare 2 TechTArgetNetwork, Smart City, disponibil la adresa https://www.techtarget.com/iotagenda/definition/smart- city, accesat în data de 29.04.2023 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 12

Pagina 16

pentru dezvoltarea urbană durabilă și să promoveze colaborarea între orașe, întreprinderi și instituții de cercetare. • Strategia pentru piața unică digitală, strategie care își propune să promoveze dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor digitale în întreaga Europă, inclusiv în orașele inteligente. Se concentrează pe îmbunătățirea infrastructurii digitale, pe promovarea competențelor digitale și a alfabetizării și pe asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru afacerile digitale. În general, UE a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru promovarea orașelor inteligente, cu inițiative care acoperă o gamă largă de subiecte, de la cercetare și inovare la standardizare și politică. Această abordare a contribuit la stimularea colaborării și a inovației în întreaga Europă și la sprijinirea dezvoltării unor orașe inteligente durabile și echitabile. Unele dintre standardele internaționale cheie legate de orașele inteligente sunt: Standarde ISO 37122 Acest standard oferă linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea indicatorilor orașului inteligent. Standardul acoperă o serie de indicatori, inclusiv cei care țin de economie, mediu, guvernanță și aspecte sociale, fiind un standard global dezvoltat de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) care oferă linii directoare pentru colectarea și raportarea datelor privind calitatea vieții în orașe. Standardul este intitulat „Orașe și comunități durabile – Indicatori pentru orașe inteligente” și a fost publicat pentru prima dată în 2016. Standardul oferă un cadru pentru ca orașele să colecteze și să raporteze date cu privire la un set de indicatori care sunt proiectați pentru a măsura diferite aspecte ale calității vieții urbane, cum ar fi mediul, economia, bunăstarea socială și guvernanța. Standardul definește un set de 100 de indicatori din 17 categorii, care pot fi utilizați pentru a evalua performanța și progresul unui oraș către obiectivele de sustenabilitate și oraș inteligent. Unii dintre indicatorii ISO 37122 care sunt deosebit de relevanți pentru orașele inteligente includ: • Disponibilitatea și calitatea accesului la internet de mare viteză; • Procentul de gospodării cu acces la servicii digitale, cum ar fi e-guvernare și e- sănătate; • Numărul și calitatea opțiunilor de transport public; Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 13

Pagina 17

• Consumul de energie pe cap de locuitor și utilizarea surselor regenerabile de energie; • Procentul de deșeuri care sunt reciclate sau refolosite; • Disponibilitatea și calitatea iluminatului stradal inteligent și a altor infrastructuri urbane; • Numărul de stații publice de încărcare pentru vehicule electrice; • Nivelul de implicare a cetățenilor și de participare la inițiativele smart city. ISO 37106 Acest standard oferă îndrumări privind dezvoltarea și implementarea planurilor strategice pentru orașe inteligente. Standardul acoperă aspecte precum implicarea părților interesate, managementul datelor și evaluarea riscurilor, fiind un standard care oferă îndrumări privind dezvoltarea și implementarea unei strategii de oraș inteligent. Standardul conturează un cadru pentru dezvoltarea unei strategii de oraș inteligent care este aliniată cu nevoile și prioritățile locale și care ține cont de aspectele sociale, economice și de mediu ale sustenabilității urbane. Cadrul prezentat în ISO 37106 include șase etape cheie: • Pregătire: Această etapă implică identificarea părților interesate, stabilirea scopurilor și obiectivelor și efectuarea unei evaluări preliminare a stării actuale a orașului. • Evaluare de bază: Această etapă implică efectuarea unei evaluări mai detaliate a stării actuale a orașului, inclusiv o analiză a punctelor forte, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor. • Dezvoltarea viziunii și a strategiei: Această etapă implică dezvoltarea unei viziuni pentru orașul inteligent, definirea unui set de scopuri și obiective și dezvoltarea unei strategii pentru atingerea acestor obiective. • Planificarea implementării: Această etapă implică elaborarea unui plan detaliat pentru implementarea strategiei de oraș inteligent, inclusiv identificarea resurselor necesare, stabilirea termenelor și definirea valorilor de performanță. • Implementare și monitorizare: Această etapă implică implementarea strategiei de oraș inteligent, monitorizarea progresului și efectuarea ajustărilor, după cum este necesar. • Evaluare și feedback: Această etapă implică evaluarea eficienței strategiei de oraș inteligent și furnizarea de feedback părților interesate. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 14

Pagina 18

Standardul oferă, de asemenea, îndrumări cu privire la considerente cheie pentru dezvoltarea unei strategii de oraș inteligent, inclusiv implicarea părților interesate, managementul datelor și confidențialitatea și securitatea cibernetică. ISO 37101 Acest standard oferă linii directoare pentru managementul dezvoltării durabile în comunități. Standardul acoperă aspecte precum guvernanța, planificarea și implementarea. ISO 37101 oferă un set de indicatori de performanță pentru măsurarea progresului către obiectivele de dezvoltare durabilă a comunității. Indicatorii de performanță sunt organizați în șase categorii, care sunt: • Indicatori de echitate socială: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate promovează echitatea socială și incluziunea. Exemple de indicatori de echitate socială includ accesul la asistență medicală, educație și locuințe la prețuri accesibile. • Indicatori de mediu: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate promovează protecția mediului și sustenabilitatea. Exemple de indicatori de mediu includ emisiile de gaze cu efect de seră, gestionarea deșeurilor și calitatea aerului și a apei. • Indicatori economici: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate promovează prosperitatea economică și sustenabilitatea. Exemple de indicatori economici includ crearea de locuri de muncă, creșterea afacerilor și accesul la oportunități economice. • Indicatori culturali: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate promovează vitalitatea și diversitatea culturală. Exemple de indicatori culturali includ disponibilitatea instituțiilor și evenimentelor culturale, accesul la resursele culturale și sprijinul pentru exprimarea culturală. • Indicatori de guvernare: Acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate promovează o guvernare eficientă și luarea deciziilor democratice. Exemple de indicatori de guvernanță includ transparența, responsabilitatea și participarea publicului. • Indicatori fizici: Acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate promovează dezvoltarea fizică durabilă. Exemple de indicatori fizici includ accesul la transport, accesibilitatea pe jos și planificarea utilizării terenului. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 15

Pagina 19

Specificații tehnice ISO/TS 37151:2015 ISO/TS 37151:2015 este o specificație tehnică dezvoltată de Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) care oferă linii directoare pentru gestionarea datelor ICT (tehnologia informației și comunicațiilor) în orașele inteligente. Se concentrează pe gestionarea datelor generate de sistemele ICT ale orașelor inteligente, inclusiv senzori, rețele și alte dispozitive. Standardul oferă îndrumări cu privire la mai multe aspecte ale managementului datelor din orașele inteligente, inclusiv colectarea datelor, stocarea, procesarea și partajarea. De asemenea, oferă recomandări pentru asigurarea calității datelor, a securității și a confidențialității și pentru promovarea interoperabilității între diferite sisteme TIC. ISO/TS 37151:2015 este destinat să fie utilizat de părțile interesate implicate în planificarea, dezvoltarea, implementarea și operarea sistemelor TIC pentru orașe inteligente, inclusiv managerii orașului, furnizorii de TIC și alte părți interesate. Este conceput pentru a ajuta aceste părți interesate să gestioneze volumele mari de date generate de sistemele orașelor inteligente și să se asigure că aceste date sunt utilizate în mod eficient pentru a sprijini obiectivele dezvoltării orașului inteligent. După cum reiese, observăm că domeniile de acțiune ale orașelor inteligente sunt: • energie inteligentă și mediu - dezvoltarea ecologică a zonelor urbane (clădiri, spații publice, sisteme de infrastructură), promovarea energiei regenerabile și exploatarea sinergiilor potențiale; • economie inteligentă - dezvoltarea unui sistem de afaceri inovator, favorabil resurselor și deschis, în care accentul se pune pe rețele, cooperare, economia circulară etc.; • un stil de viață inteligent - asigurarea unei vieți colaborative, sigure și sănătoase, bazate pe accesibilitate și egalitate de șanse; • mobilitate inteligentă - introducerea mobilității și logisticii curate, promovarea mijloacelor eficiente de transport, intermodalității și a conceptelor de partajare; • oameni inteligenți - dezvoltarea „învățării pe tot parcursul vieții”, participarea, integrarea în comunitate și deschiderea către creativitate; • guvernare inteligentă – o direcție inteligentă, orientată spre nevoi și transparență a proceselor administrative municipale și a infrastructurii. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 16

Pagina 20

Planificare și Spirit Clădiri dezvoltare Networking inteligente și local și antreprenori urbană al inovativ sustenabile sustenabilă global Conservarea resurselor și energie Productivitate regenerabilă Energie inteligentă și mediu Economie inteligentă Integrarea Calitatea tehnologiilor Accesul la vieții și Sănătate IT în mobilitatea facilitățile transport și intermodală culturale infrastructur ă Prioritizarea Siguranță și mijloacelor de securitate transport eficiente Stil de viață inteligent Mobilitate inteligentă Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 17

Pagina 21

Deschidere Societate Furnizarea Guvernare către incluzivă și de servicii deschisă creativitate participativă online Oferte Furnizarea unei educaționale infrastructuri moderne digitale Oameni inteligenți Guvernare inteligentă Figura nr. 1: Elementele componente ale celor 6 domenii smart city Sursa: Ghid pentru implementarea inițiativelor smart city în Elveția În funcție de tipul de infrastructură inteligentă, orașele inteligente pot fi clasificate în următoarele categorii: • orașe bazate pe infrastructura dură - această categorie se referă la inovațiile urbane, care vizează eficiența și progresul tehnologic al sistemelor de infrastructură dură ale orașului (de exemplu, transport, apă, deșeuri, energie); • orașele bazate pe infrastructura soft - această categorie se referă la inovațiile urbane care abordează eficiența și progresul tehnologic al infrastructurii soft a orașului și al oamenilor din oraș (de exemplu, capitalul social și uman; cunoștințe, incluziune, participare, echitate socială, etc.). În ceea ce privește stadiul de dezvoltare, orașele sunt clasificate în următoarele grupe: • orașe noi (Greenfield sau „orașe de la zero” sau „orașe planificate”) – în acest caz întregul oraș este dezvoltat de la zero, iar soluțiile inovatoare sunt încorporate în toate domeniile; • orașele existente - soluțiile inovatoare sunt implementate în infrastructura existentă; Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 18

Pagina 22

• centrale inteligente - proiecte de la zero, care sunt dezvoltate în interiorul orașelor existente (de exemplu, cartiere noi, blocuri noi etc.) 3. Tranziția către un oraș inteligent este realizată în 3 faze, respectiv: • faza de proiect pilot - în această fază, orașul realizează proiecte pilot inițiale care nu sunt coordonate, proiectele-pilot fiind adesea puse în aplicare de diferite entități administrative; în această fază nu există un grup de coordonare specializat pentru proiecte Smart City; • faza de instituționalizare - în această fază, activitățile Smart City sunt coordonate și instituționalizate; în plus față de adoptarea diferitelor instrumente de direcție, precum o strategie sau o viziune Smart City, orașul va crea noi locuri de muncă; • faza de consolidare - în această fază, organizația Smart City devine operațională, iar conceptul Smart City este integrat în procesele administrative și în cultură și este încorporat în toate sectoarele de activitate ale orașului; pe lângă implicarea în managementul proiectelor, orașul investește în infrastructura digitală și implementează măsuri de însoțire în domeniile comunicării, educației și securității datelor. Orașele inteligente de succes urmează patru pași, respectiv: • colectează – senzorii inteligenți din tot orașul colectează date în timp real; • analizează – datele colectate de senzorii inteligenți sunt evaluate pentru a obține informații semnificative; • comunică – informațiile care au fost găsite în faza de analiză sunt comunicate factorilor de decizie prin intermediul unor rețele puternice de comunicare; • acționează – orașele utilizează informațiile extrase din date pentru a crea soluții, pentru a optimiza operațiunile și gestionarea activelor și pentru a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor. Principalele elemente de infrastructură ale unui oraș inteligent sunt: alimentarea adecvată cu apă; asigurarea alimentării cu energie electrică, salubritate, inclusiv gestionarea deșeurilor solide; mobilitatea urbană eficientă și transportul public; locuințele accesibile, în special pentru cei săraci; conectivitatea IT robustă și digitalizarea; buna guvernanță, în special e-guvernarea și participarea cetățenilor; 3 Leonidas Anthopoulos, Definirea arhitecturii Smart City pentru sustenabilitate, disponibil la adresa https://ebooks.iospress.nl, accesat în data de 02.05.2023 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 19

Pagina 23

mediul durabil; siguranța și securitatea cetățenilor, în special a femeilor, a copiilor și a persoanelor în vârstă; sănătatea și educația4. Pe de altă parte, tehnologia constituie infrastructura de bază a orașelor inteligente. Sistemele informatice geografice, realitatea virtuală și tehnologiile de simulare au o pondere semnificativă în analiza și evaluarea în timp real a orașului. Tehnologiile precum „dispozitivele mobile, platformele digitale, internetul lucrurilor, big data, cloud computing” sunt folosite în prezent pentru a califica orașele ca fiind inteligente și pentru a măsura nivelul de inteligență al acestora. Beneficii ale orașelor inteligente: • eficiența procesului decizional bazat pe date - combinația dintre Internet of Things și Big data oferă posibilități nelimitate pentru un proces decizional mai robust; • îmbunătățirea angajamentului public - serviciile digitale oferite trebuie să fie de înaltă calitate și ușor de utilizat; extinderea serviciilor digitale în comunități face din orașele inteligente un loc mai atractiv pentru rezidenți, creând totodată relații mai strânse cu aceștia; • crearea unor comunități mai sigure - un oraș inteligent este un oraș mai sigur datorită tehnologiilor inovative implementate (recunoașterea plăcuțelor de înmatriculare ale vehiculului, servicii de apel de urgență de ultimă generație etc.); • îmbunătățirea mediului - clădirile eficiente din punct de vedere energetic, senzorii de calitate a aerului și sursele de energie regenerabilă sunt instrumente ce oferă orașelor posibilitatea de a reduce impactul asupra mediului; • îmbunătățirea transportului - tehnologiile inteligente permit orașelor să servească mai bine cetățenii, iar tehnologiile precum semnalele inteligente de trafic optimizează fluxul de trafic5. 4 Smart City – elemente, caracteristici, tehnologie și Abordare Guvernamental[, disponibil la adresa https://constrofacilitator.com/smart-city-elements-features-technology-and-govt-approach/, accesat în data de 02.05.2023 5 Velatia, Principalele beneficii ale orașelor inteligente, disponibil la adresa https://www.velatia.com/en/blog/main-benefits-of-smart-cities/, accesat în data de 02.05.2023 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 20

Pagina 24

2. CONCEPTE SMART CITY UTILIZATE ÎN CADRUL STRATEGIEI Societatea modernă este definită prin rapiditatea evoluției tuturor aspectelor vieții și constituie un loc în care inovațiile tehnologice pot fi adaptate imediat, inteligența artificială și tehnologiile inovative cunoscând o evoluție din ce în ce mai rapidă. Această viteză și progres tehnologic pot fi privite ca o dezvoltare per se, având atât aspecte pozitive, cât și aspecte negative pe care le determină. Problemele economice și sociale, creșterea populației, consumul de resurse, consumul ridicat de energie, poluarea mediului și schimbările climatice sunt fenomene negative aduse de lumea modernă, spre exemplu. În acest context, orașele întâmpină diferite problematici care de mediu, sociale și economice. În special dezvoltarea tehnologiei urbane, creșterea ratei populației în orașe și problemele de mediu au condus la dezvoltarea și discutarea multor termeni și concepte din literatura de arhitectură și design în procesul de urbanizare. Concepte precum cele de smart city, digital city și intelligent city sunt conceptele propuse pentru a rezolva problemele cauzate de lumea în curs de dezvoltare urbană. Termenii smart city, digital city și intelligent city sunt adesea folosiți interschimbabil, dar au semnificații distincte: Un smart city este un oraș care utilizează tehnologia avansată și analiza datelor pentru a îmbunătăți calitatea vieții rezidenților săi, pentru a optimiza utilizarea resurselor și pentru a îmbunătăți durabilitatea generală. Orașele inteligente folosesc tehnologii precum Internetul lucrurilor (IoT), inteligența artificială (AI) și analiza datelor mari pentru a colecta și analiza date din diverse surse, cum ar fi senzori de trafic, stații meteo și feedback-ul cetățenilor. Scopul unui smart city este să folosească aceste date pentru a lua decizii mai informate și pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor săi. Pentru început, este important de menționat faptul că impactul tranziției către orașe inteligente este diferit de la o comunitate la alta, fiind în strânsă legătură cu dimensiunea spațială a zonei în care procesul urmează să se desfășoare, precum și cu o serie de factori sociali, specifici populației din zona respectivă (vârstă, statut social, statut economic, grad de alfabetizare digitală etc.). Abordarea socială a tranziției către orașe inteligente permite dezvoltarea unor soluții bazate pe nevoile regăsite în comunitate. Un intelligent city este un oraș inteligent care depășește ca și nivel de dezvoltare conceptul de smart city, prin faptul că nu numai că folosește tehnologie avansată și analiză de date, ci încorporează și nevoile și perspectivele cetățenilor și comunităților. Un intelligent city este unul care acordă prioritate durabilității sociale, economice și de mediu și se străduiește să creeze un mediu de locuit și incluziv pentru toți locuitorii Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 21

Pagina 25

săi. Diferența cheie dintre un intelligent city și un smart city este că un intelligent city pune oamenii în centrul proceselor sale de planificare și luare a deciziilor. Un digital city este un oraș care utilizează tehnologia digitală pentru a-și îmbunătăți infrastructura, serviciile și comunicarea. Un oraș digital utilizează de obicei tehnologii digitale, cum ar fi rețelele de comunicații digitale sau guvernarea electronică, pentru a facilita comunicarea dintre cetățeni și autoritățile publice locale și pentru a oferi servicii online precum educație, asistență medicală și siguranță publică. Accentul unui oraș digital este pe îmbunătățirea eficienței și eficacității prin utilizarea tehnologiei. În România, există câteva acțiuni-pilot de implementare a conceptului de smart city, însă comparativ cu media europeană, multe dintre proiecte nu sunt utilizate sau nu au fost continuate de administrațiile locale sau centrale și este nevoie de timp pentru a pregăti și aloca resurse competente dedicate pentru implementarea conceptului de Smart City. Secțiunile abordate în cadrul acestui material oferă perspective asupra modului în care caracteristicile teritoriale și demografice specifice ale Municipiului Pașcani se conectează cu aceste concepte, dar și asupra modalității în care Municipiul ar putea impactat de tranziție. Figura nr. 2: Conceptul de smart city Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 22

Pagina 26

La nivel teoretic, un concept poate fi definit drept un produs abstract, generalizat, de analiză și raționament. În cadrul Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani, s-a pornit de la o abordare deductivă, fiind prezentate și definite conceptele-cheie, iar ulterior, acestea au fost aplicate la nivelul Strategiei, problematizate și prezentate în contextul tendințelor internaționale, regionale și locale. În tabelul de mai jos, se regăsesc conceptele-cheie care au stat la baza fundamentării Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027, precum și definițiile aferente fiecăruia. Tabelul nr. 1: Concepte smart city utilizate în cadrul strategiei Nr. Concept Definiție Crt. Un tip de tehnologie sau sistem de oraș inteligent care are o funcție 1. Aplicații Smart City specifică (ex: iluminatul stradal inteligent, coșurile inteligente sau sistemele de scurgere inteligente) Utilizarea tehnologiei (în special senzori și rețele) pentru a colecta, 2. Big Data gestiona, analiza și utiliza mari volume de date. Abordarea serviciilor din perspectiva comunității pentru a se asigura Centrare pe că nevoile și așteptările lor sunt îndeplinite. Această abordare este 3. cetățean folosită ca o modalitate de a crește satisfacția publică, de a îmbunătăți eficiența și de a reduce costurile. Colaborarea cu clienții și comunitatea pentru a proiecta și crea servicii/ Co-creație/Co- 4. soluții care să se alinieze așteptărilor utilizatorilor și să răspundă nevoilor proiectare acestora. 5. Conectivitate Lungimea și calitatea infrastructurii de telecomunicații Creșterea accesibilității datelor pentru a spori transparența, inovarea 6. Date deschise și rezultatele comunității Datele colectate sau partajate într-o zonă geografică foarte strânsă, 7. Date hiper-locale precum o stradă sau un bloc de apartamente Recipiente de deșeuri precum coșurile de gunoi din orașe și coșurile de gunoi comerciale, echipate cu senzori conectați care colectează și 8. Deșeuri inteligente partajează date, de exemplu, cu privire la necesitatea și frecvența colectării deșeurilor Rețea alcătuită din oameni, instituții, programe, reglementări, 9. Ecosistem de inovare cultură și resurse care conlucrează pentru a promova inovația Conexiune la Internet care transferă date prin cabluri de fibră optică. „Fibra" este un fir subțire de sticlă în interiorul unui cablu de 10. Fibre optice protecție mai mare, în timp ce „optica" este modul în care datele sunt transferate, prin semnale de lumină. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 23

Pagina 27

Nr. Concept Definiție Crt. Este definit ca un „sistem informatic care procesează în mod cuprinzător informațiile geospațiale, înregistrate în formă electromagnetică, pe o GIS (sistem hartă digitală cu computere pentru a permite înțelegerea geografică și 11. informatic geografic) analiza informațiilor geospațiale”. Se referă la tehnologiile sistemelor informatice care permit manipularea datelor care conțin diverse informații de poziție pe hărți computerizate Iluminare adaptivă Cu acest tip de iluminat stradal inteligent, luminozitatea iluminatului 12. pentru trafic stradal variază automat în funcție de datele fluxului de trafic în timp real. Lumini stradale care pot fi controlate wireless pentru a economisi energie și a reduce costurile de întreținere. Rețeaua wireless care Iluminat stradal 13. controlează iluminatul stradal poate fi, de asemenea, extinsă pentru inteligent a conecta senzori care colectează date despre condițiile meteorologice, poluarea aerului și multe altele Infrastructură Integrarea tehnologiilor inteligente în sistemele fundamentale care 14. inteligentă deservesc un oraș sau o zonă municipală. 15. Inovare A face ceva diferit cu scopul de a îmbunătăți procesele și rezultatele Rețea de dispozitive conectate care comunică și schimbă date. Datele colectate de pe aceste dispozitive sunt stocate în cloud sau pe servere 16. IoT pentru a permite îmbunătățirea eficienței sectorului public și privat și pentru a oferi beneficii economice și îmbunătățiri vieții cetățenilor. IT referă la tehnologia informației și TIC la tehnologia informației și comunicațiilor. IT - tehnologiile informației (ex: computerele) TIC - 17. IT și TIC includ tehnologii de comunicații precum internetul, pe lângă tehnologiile informației Un sistem care ajută șoferii să găsească locuri de parcare vacante 18. Parcare inteligentă folosind senzori și rețele de comunicații Platformă de date Oferă un mediu digital coerent pentru agregarea datelor în mai multe 19. urbane zone geografice sau funcții civice ale orașului Rețele electrice îmbunătățite care utilizează tehnologia analogică sau Rețele electrice digitală pentru a colecta și a acționa în baza unor informații precum 20. inteligente comportamentul furnizorului sau al consumatorului, pentru a îmbunătăți automat eficiența și durabilitatea distribuției de energie electrică O rețea care conține diagnostice, management, toleranță la erori și 21. Rețele inteligente alte capacități integrate pentru a preveni perioadele de nefuncționare și pentru a menține performanța O componentă electronică, un modul sau un subsistem utilizat pentru 22. Senzori a detecta evenimente sau schimbări în mediul înconjurător Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 24

Pagina 28

Nr. Concept Definiție Crt. Concept de dezvoltare urbană care integrează tehnologii și sisteme Smart city (oraș pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui oraș, 23. inteligent) în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dezvoltării comunității și protejării mediului. Rețele electrice care pot integra în mod inteligent comportamentul și acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la aceasta – generatoare, 24. Smart Grids consumatori și aceia care îndeplinesc ambele roluri – pentru asigurarea unui proces de alimentare cu energie electrică sustenabil, economic și sigur Menținerea și îmbunătățirea sănătății ecologice, sociale și economice a 25. Sustenabilitate unui oraș Tehnologie Rețele digitale, senzori și sisteme care sprijină furnizarea de servicii 26. inteligentă și dispozitive inteligente Transformare Schimbări pozitive în toate aspectele vieții oamenilor ca urmare a 27. digitală aplicării tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) Transport Sistem care facilitează o varietate de opțiuni de transport, cum ar fi 28. multimodal ciclismul, autobuzul, calea ferată, trenul, feribotul sau mersul pe jos. Vehicule care pot simți mediul din jurul lor și pot naviga dintr-un loc 29. Vehicule autonome în altul fără intervenția umană Percepția generală a calității vieții într-un anumit domeniu (ex: 30. Viabilitate accesibilitatea, siguranța, incluziunea, serviciile locale și mediul). Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 25

Pagina 29

3. MODELE INTERNAȚIONALE DE BUNĂ PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA SMART CITY Replicarea reprezintă un termen cheie în dezvoltarea orașelor inteligente, contribuind la accelerarea proceselor de inovație și a transferului tehnologic, iar în cadrul subcapitolului curent vor fi prezentate modele internaționale de bună practică ce ar putea fi replicate la nivelul Municipiului Pașcani astfel încât acesta să devină mai inteligent. În tabelul de mai jos sunt prezentate inițiativele prin care se vizează dezvoltarea unor orașe smart în diferite țări, iar ulterior vor fi detaliate cele care prezintă importanță, fiind modele relevante în contextul elaborării Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani. Tabelul nr. 2: Exemple de inițiative smart city internaționale Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei Diverse tehnologii, în funcție Smart Cities Canada Multisectorial Multisectorial de domeniul de aplicare al Challenge provocărilor identificate Platformă care integrează managementul serviciilor MiNT Madrid Spania, Madrid Multisectorial Multisectorial locale (colectarea și reciclarea Inteligente gunoiului, gestionarea spațiilor verzi etc.) Parteneriat între administrația locală, întreprinderi și mediul Anglia, Milton MK: Smart Multisectorial Multisectorial academic, ce se concentrează Keynes initiative pe utilizarea energiei și a apei și pe transport Platformă în care sunt disponibile date privind Anglia, Milton MK Data Hub Multisectorial Multisectorial consumul de energie și apă, Keynes precum și date privind transportul Card reîncărcabil unificat, care permite cetățenilor să Emiratele plătească pentru servicii de Smart Nol Card Multisectorial Multisectorial Arabe, Dubai transport, parcare, precum și cumpărăturile în diferite magazine Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 26

Pagina 30

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei Japonia, Smart City Multisectorial Multisectorial Platforma TIC Aizuwakamatsu Aizuwakamatsu Startup-uri IoT, CCTV, infrastructură digitală Tailanda, Phuket Smart digitale, IoT, Multisectorial (de exemplu, LoRaWAN, NBIoT, Phuket Tourism infrastructură WiFi, 5G) digitală Aceste proiecte reunesc orașe, industrii și cetățeni pentru a testa soluții inteligente și modele de afaceri care pot fi extinse și reproduse. Obiectivul Barcelona, constă în obținerea unor Bristol, Koln, GrowSmarter Energie Energie verde beneficii măsurabile în Stockholm domeniul energiei, mobilității și utilizării eficiente a resurselor, care să conducă la înființarea de noi piețe și noi locuri de muncă. Sistem de evaluare a Prevenirea Platforme digitale, alte Filipine Multisectorial riscurilor riscurilor tehnologii comunitare Copenhaga a construit o platformă de date pentru a opera o piață de date la nivel Mediu de de oraș, unde datele pot fi Danemarca, Platformă de Multisectorial afaceri, tranzacționate, cu scopul de a Copenhaga date Infrastructură stimula tranzacțiile de date între guvern, precum și între întreprinderile private și cetățenii obișnuiți. Această rețea de senzori cunoaște fluxul de oameni și biciclete de-a lungul celor mai Spania, Managementul mari drumuri și artere ale Sentilo Transport Barcelona traficului orașului, nivelurile de decibeli de pe fiecare stradă, temperatura fiecărui cartier și calitatea aerului respirat Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 27

Pagina 31

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei Monitorizarea și Danemarca, Managementul managementul Transport Lumini de trafic inteligente Copenhaga traficului traficului Transportul Sistem de interconectare a Suedia, Malmo Transport Transport public public conectat autobuze publice Primul pilot Proiect pilot de Chile autonom din Transport conducere Conducerea autonomă Chile autonomă Jinan Traffic Managementul China, Jinan Transport Inteligența artificială Brain traficului Inițiativa tri- City privind Coordonarea Internet pentru coordonare, Filipine Transport transportul interurbană alte tehnologii public Sistem conceput pentru a implementa mobilitatea ca serviciu (Maas), care permite utilizatorilor să identifice rute prin adăugarea de biciclete, Finlanda, Whim: MaaS taxiuri și mașini de închiriat, Transport Transport Helsinki Application precum și transportul public, (autobuze, metrou și tramvaie), printr-o singură aplicație. Toate plățile necesare pot fi realizate în această aplicație Orașul Trieste a implementat Sistem de recent un sistem integrat care Italia, Trieste management al Transport Mobilitate permite utilizatorilor să parcării plătească pentru parcare prin intermediul unei aplicații. Este un autobuz robot fără pilot, care funcționează în Autobuzul oraș din 2016 și are o Finlanda, electric Transport capacitate de 9 de pasageri. Transport Helsinki autonom inteligent Acesta poate conduce până la SOHJOA 40 km/h dar de obicei rulează cu 11 de km/h din motive de siguranță. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 28

Pagina 32

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei Acest sistem poate determina Sistem condițiile de trafic în timp real inteligent de Transport/ Coreea de Sud, Siguranță și și poate reduce congestia gestionare a Busan Infrastructură securitate traficului în oraș. În prezent, traficului din gestionează 27 de intersecții intersecții din Busan. Prin Sistemul de Management al Traficului din București s-au implementat în mod integrat și unitar, trei subsisteme: Sistem integrat subsistemul de control al România, Transport/ Siguranță și traficului urban (UTC), de gestionare a București Infrastructură securitate subsistemul de management al traficului transportului public (PTM), subsistemul de camere video cu circuit închis pentru supravegherea traficului (CCTV) Orașul va înlocui lămpile stradale existente cu lămpi stradale inteligente echipate cu CCTV și diverși senzori în cooperare cu SKT. Controlerul Transport/ inteligent pentru lămpi Coreea de Sud, Lămpi stradale Siguranță și stradale (Smart Node) este Busan inteligente Infrastructură securitate instalat pentru a transfera date video/senzor către sistemul de control utilizând rețeaua LoRA și WiFi. Acest lucru poate detecta parcarea ilegală și dezastrele naturale. Calitatea Transport/ aerului/ Sistem de colectare a datelor Danemarca, Copenhagen privind calitatea aerului și Copenhaga Solutions Lab Infrastructură gestionarea gestionarea traficului. traficului Sistem de Africa de Sud, recunoaștere a Infrastructură Siguranță și Camere de supraveghere Cape Town plăcuțelor de securitate inteligente înmatriculare Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 29

Pagina 33

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei Chicago Smart Infrastructură Sistem de iluminat de ultimă Chicago Iluminat public Lighting Project generație Planul general de construcție a orașului China, Rețele de senzori, inteligență inteligent de tip Infrastructură Multisectorial Shenzhen artificială nou al municipalității Shenzhen Proiectul Smart Japonia, Siguranță și Platforme TIC, camere de City al orașului Infrastructură Kakogawa securitate supraveghere Kakogawa Senzori pentru monitorizarea Malaezia, Sistemul de Managementul datelor de calitate fizico- Infrastructură Putrajaya poluare a apei calității apei chimice a apei; aplicație mobilă Sănătate Tailanda, Khon Khon Kaen Ceasuri inteligente pentru Infrastructură digitală Kaen Smart Health monitorizarea sănătății conectată Tacloban SCAN System Managementul Filipine, (aplicație Infrastructură securității Aplicație mobilă Tacloban destinată sănătății epidemiei COVID-19) Sistemul permite inspectorilor de construcții să depună rapoarte și să tipărească documente de pe teren. Acest New York, Infrastructură Municity5 Infrastructură sistem poate fi folosit și de Schenectady de comunicații poliția locală pentru a încărca videoclipuri de la mașinile de patrulare, fără a fi nevoie să se întoarcă la secția de poliție. Este un serviciu conceput Infrastructură pentru a ușura sentimentul de Madrid, Spania Vincles BCN Infrastructură alienare și singurătate al de comunicații persoanelor în vârstă, în care membrii abonați la rețeaua de Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 30

Pagina 34

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei servicii pot comunica prin mesaje text/foto/video. Este o platformă pentru planificarea urbană participativă, care permite cetățenilor să își exprime Büerger baut opiniile personale relevante în Germania, Stadt (Cetățenii Infrastructură Infrastructură timpul perioadei de Berlin construiesc de comunicații planificare. Locația noilor orașe) clădiri va fi afișată pe hartă, iar cetățenii pot găsi documente de planificare detaliate pentru proiect. Link NYC este un proiect de transformare a vechilor facilități de telefonie publică Infrastructură existente în totemuri care SUA, New York Link NYC Infrastructură de comunicații oferă Wi-fi gratuit. Acesta va permite oricui să utilizeze imediat internetul și să încarce un telefon mobil. Este un district inteligent în care stakeholderii efectuează cercetări privind energia Germania, durabilă și mobilitatea și Euref Campus Infrastructură Infrastructură Berlin rulează programe pilot în domenii precum conducerea autonomă, mașinile electrice etc. Davao City - Centrul de Siguranță și Cablare a fibrei optice Filipine, Davao comandă și Infrastructură securitate subterane control convergent Moscova a instalat televizoare inteligente CCTV care Siguranță și analizează vârsta, sexul și Rusia, Moscova FindFace Infrastructură expresiile faciale ale securitate persoanelor care trec prin zonă folosind algoritmul FindFace de la NTechLab. Televizoarele Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 31

Pagina 35

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei CCTV au o precizie de aproximativ 70% a recunoașterii feței și sunt utile pentru identificarea infractorilor și a suspecților. Copenhaga operează un serviciu de „undă verde” cu semafoare verzi. Acesta este conceput Siguranța și Danemarca, pentru a spori confortul prin Greenwave Infrastructură securitatea Copenhaga prevenirea cicliștilor care cicliștilor călătoresc u o viteză constantă (20 km/h) de a fi prinși de semafor. Acesta monitorizează mediul în orașe, cum ar fi Calitatea umiditatea, calitatea aerului și SUA, Chicago Array of Things Mediu vibrațiile, prin instalarea mediului senzorilor în orașe, și apoi furnizează datele colectate într-un format de date deschis. Proiectul a constat în instalarea a 20 de stâlpi în scopul de a colecta date importante despre Australia, Brisbane Smart Calitatea modul în care funcționează Mediu Brisbane Poles mediului orașul. Senzorii instalați colectează date despre iluminat, calitatea aerului, zgomot și climă. City-Zen este un proiect de City-zen: stocare și comercializare a Olanda, Centrală Energie Energie verde surplusului de energie solară Amsterdam electrică prin intermediul bateriilor de virtuală uz casnic. Dezvoltarea Rețele Vietnam rețelei Energie Telemăsurare inteligente inteligente Oferă informații referitoare la Belgia, Harta solară din Energie producția de energie solară în Energie timp real, numărul de Bruxelles Bruxelles regenerabilă gospodării aprovizionate, cantitatea de energie produsă Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 32

Pagina 36

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei în diferite zone urbane etc. Prognozează cantitatea estimată de energie solară viitoare și eficiența producției asociate. Sistemul permite ca luminile să New York, fie estompate în timpul orelor Tehnologie LED Energie Energie Schenectady de program sau reglate, pe baza datelor în timp real. Bosnia și Aprofundarea cunoștințelor în IT Girls for Herțegovina, Educație Educație domeniul codificării și Smart City Sarajevo roboticii Școala electronică din Moscova funcționează pe deplin din 2017 și oferă studenților Moscow tablete în loc de hârtie și Rusia, Moscova Electronic Educație Educație stochează materiale de School instruire bazate pe platforme cloud. Elevii și părinții își pot verifica progresul online și pot participa la cursuri online. Platformă online dedicată Anglia, Milton Urban Data Educație Educație elevilor în scopul îmbunătățirii Keynes School cunoștințelor digitale. Portalul permite rezidenților să plătească utilitățile, amenzi de Emiratele Administrație Administrație DubaiNow trafic și educaționale, de Arabe, Dubai publică publică sănătate, de transport, și servicii de afaceri. Dans Ma Rue este un serviciu App-Web, în care cetățenii pot raporta rapid informații relevante în cazul unor Dans Ma Rue Administrație Administrație incidente în furnizarea Franța, Paris (Fix My Street) publică publică serviciilor publice și infrastructură. Incidentele raportate sunt apoi alocate unui departament local relevant din apropiere. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 33

Pagina 37

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei Sistemul măsoară scorurile de fericire ale vizitatorilor și rezidenților. Prin intermediul Emiratele Happiness Administrație Turism/Calitatea tablourilor de bord de date, Arabe, Dubai Meter publică vieții „harta fericirii” vizualizează nivelurile de satisfacție în funcție de industrie și regiune. Dublin Dashboard este un portal interactiv care permite accesul la o varietate de seturi de date, instrumente de analiză și aplicații. Persoanele care nu au cunoștințe existente despre date pot Dublin Administrație Irlanda, Dublin Digitalizare înțelege și utiliza seturile de Dashboard publică date datorită metodei sale de vizualizare. Seturile de date de la diferite departamente guvernamentale, inclusiv Consiliul local din Dublin și Biroul Central de Statistică, sunt furnizate în timp real. Prin intermediul site-ului și aplicației CHI311, Chicago primește sugestii generale, Administrație referitoare la înlocuirea SUA, Chicago CHI311 Sesizări online publică luminilor stradale și construcția de drumuri de la cetățeni și promovează diferite evenimente în oraș. Prin intermediul aplicației cetățenii au acces ușor la Singapore, SingPass Mobile Administrație toate serviciile Digitalizare Singapore (SPM) publică guvernamentale prin utilizarea amprentelor digitale sau a parolelor de șase cifre. Este un program inovator de testare a soluțiilor care este Portugalia, Proiectul Smart Mediu de creat pentru a îmbunătăți trei Mediu de afaceri Lisabona Open Lisboa afaceri aspecte ale vieții orașului Lisabona: Mobilitatea, locuințele și turismul, folosind Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 34

Pagina 38

Denumirea Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere inițiativei date reale. Programul conectează soluții sugerate bazate pe date de la companii mari sau start-up, în scopul de a colabora cu potențiali clienți sau parteneri de afaceri. De asemenea, oferă oportunități de a dezvolta proiecte pilot și de a le valida în Sol Lab Este un serviciu care urmărește circulația produselor alimentare pentru a stabili un ecosistem de siguranță alimentară. În colaborare cu companiile de distribuție, informațiile despre produse și starea lor de Shanghai Food circulație sunt înregistrate, iar Safety China, Siguranță Siguranță consumatorii pot solicita Information Shanghai alimentară alimentară informații conexe prin Tracking intermediul platformei. În plus Platform față de starea siguranței alimentare, platforma contribuie, de asemenea, la protecția mediului, deoarece este capabilă să urmărească traseul uleiului de gătit rezidual. Proiectul își propune să sporească sentimentul de apartenență la comunitate pentru cetățenii în vârstă și să îmbunătățească siguranța și WAALTeR sănătatea prin utilizarea Austria, Viena Sănătate Sănătate Project smartwatch-urilor și tabletelor. Acesta este conectat la un centru de siguranță în caz de urgență și are capacitatea de a stoca și transmite date medicale personale. Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 35

Pagina 39

Tabelul nr. 3: GrowSmarter Barcelona GrowSmarter Barcelona Reprezentare grafică Domeniu Energie verde și mediu Problema/Nevoia Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reabilitarea clădirilor Soluții în ceea ce Retehnologizarea anvelopei clădirii privește Servicii de construcții: încălzire, ventilație și aer eficiența Iluminare eficientă energetică a Pompe de căldură pentru stocarea căldurii în sistemele de încălzire și sistemele de apă clădirilor caldă Încălzire și răcire centralizată Baterii pentru stocarea energiei regenerabile Soluții de integrare a WiFi, rețele mobile sistemelor Recuperarea căldurii reziduale (recuperarea căldurii reziduale din scurgeri, energetice încălzire centralizată alimentată cu căldură reziduală, utilizarea căldurii reziduale din centrele de date și sistemele de deșeuri în vid, utilizarea căldurii reziduale de la frigiderele și congelatoarele din supermarketuri Combustibili curați și infrastructură de alimentare (dezvoltarea infrastructurii de încărcare, instalarea unor instalații de realimentare pentru combustibili alternativi de Soluții de mare capacitate) mobilitate și Infrastructura bicicletelor transport Logistica transportului urban de marfă (transport multimodal integrat pentru mărfuri ușoare, micro-distribuția mărfurilor) Car sharing Sistem de management al energiei clădirilor (sisteme active de management al energiei pentru casă, contoare inteligente, noi tehnici adaptive de control și Soluții TIC reglare pentru sistemele de încălzire) Platformă de date urbane (platformă de date deschisă) Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 36

Pagina 40

GrowSmarter Barcelona Sisteme de control al traficului (Ghidare inteligentă către stații de alimentare alternative și încărcare rapidă, semnale de trafic sincronizate pentru a prioritiza anumite mișcări ale vehiculelor de mărfuri) Sursa: Autorul Tabelul nr. 4: Sistemul de Management al Traficului din București Sistemul de Management al Traficului din București (România, București) Domeniu Infrastructură, Trafic rutier Problema/Nevoia Monitorizarea/Decongestionarea traficului rutier Soluția Sistemul de Management al Traficului care înglobează 172 de intersecții Subsistemul de control al traficului urban (UTC) Subsistemul de management al transportului public (PTM) Componente Subsistemul de camere video cu circuit închis pentru supravegherea traficului (CCTV) Arhitectura sistemului Subsistemul UTC este adaptiv (de tip SPOT – UTOPIA), permițând coordonarea în timp real a timpilor de semafor în funcție de fluxurile de trafic. Această operațiune se realizează prin dispozitive de detecție a vehiculelor, care contorizează permanent Funcționalitățile traficul, datele fiind transmise către centrul de control al traficului printr-o rețea de subsistemului de fibră optică. Control al Traficului Urban Sistemele de tip SPOT – UTOPIA sunt versatile, permițând funcționarea adaptivă a semafoarelor atât în regim local (în funcție de un istoric stocat în memoria automatului de semafor din intersecție), cât și prin transmiterea informațiilor la intersecțiile din vecinătate și la centrul de control. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 37

Pagina 41

Sistemul de Management al Traficului din București (România, București) Acest subsistem permite prioritizarea autovehiculelor de transport public prin Funcționalitățile schimbarea culorii în verde la apropierea acestora de intersecție. Pentru aceasta subsistemului de s-au instalat sisteme GPS si calculatoare de bord pe anumite autovehicule, care Management al comunica în timp real cu atât centrul de control, cât și cu automatele de semafor. Transportului Public (PTM) În același timp, autobuzele RATB sunt coordonate în timp real dintr-un dispecerat, astfel încât să respecte orarul planificat si să se reducă întârzierile. Deficiențe În prezent sistemul nu dispune de facilități de integrare tarifară și park&ride Sursa: Autorul Tabelul nr. 5: Sistem integrat de gestionare a parcărilor din Trieste, Italia Sistem integrat de gestionare a parcărilor (Italia, Trieste) Reprezentare grafică Domeniu Mobilitate Problema/Nevoia Gestionarea parcărilor/Decongestionarea traficului Soluția Sistem integrat de gestionare a parcărilor Sistemul utilizează detectoare și camere video pentru a monitoriza dacă spațiile de parcare de pe drum sunt ocupate. Disponibilitatea spațiilor din parcări este monitorizată prin intermediul sistemului Funcționalități obișnuit de control al barierei. Sistemul integrat de gestionare a parcării ghidează șoferii către spațiile de parcare gratuite Deoarece aplicația va transmite informații privind disponibilitatea autovehiculelor Rezultate de transport public, aceasta va contribui la reducerea congestiei traficului și va favoriza trecerea la moduri de transport mai durabile. Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 38

Pagina 42

Tabelul nr. 6: Harta calității aerului din Copenhaga, Danemarca Harta calității aerului din Copenhaga (Danemarca) Reprezentare grafică Domeniu Energie, Infrastructură și utilități, Mediu, Climă, Sănătate Poluarea aerului reprezintă una dintre principalele cauze ale deceselor premature, contribuind la exacerbarea bolilor precum cancerul, bolile cardiovasculare, respiratorii și pulmonare, și chiar tulburări neurologice, precum autismul, demența, Parkinson, depresiile etc. Problema În mod tradițional, calitatea aerului este monitorizată în Copenhaga prin senzori la stațiile statice situate în jurul orașului. Acestea oferă o reprezentare generică a calității aerului și în special, a mediei anuale a acestuia, care evidențiază tendințele pe termen lung. Cu toate acestea, măsurătorile tradiționale nu sunt în măsură să furnizeze informații precise cu privire la locul și momentul în care poluanții sunt cei mai prezenți în timpul zilei și când oamenii sunt expuși la aceștia. În anul 2017 compania Google a echipat mașinile Street View cu senzori de calitate a aerului colectând astfel date despre calitatea aerului pe fiecare stradă din Copenhaga. Măsurătorile au vizat poluanții emiși în oraș, în special dioxidul de azot, particulele ultrafine și carbonul negru. Soluția Mașinile au înregistrat o măsurare pe secundă, colectând date spațiale foarte precise privind calitatea aerului, care ar putea fi localizate datorită sistemelor de navigație prin satelit încorporate în mașini. Acestea au trecut pe fiecare stradă de cel puțin șase ori pe parcursul unui an și jumătate, pentru a obține distribuția sezonieră a Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 39

Pagina 43

Harta calității aerului din Copenhaga (Danemarca) poluării aerului. Acest lucru a fost făcut până în martie 2020, când la Copenhaga a fost declarată blocarea orașului ca urmare a crizei COVID-19. Precizia spațială a informațiilor colectate în acest mod permite identificarea corelațiilor dintre activitățile umane, infrastructură și poluarea aerului, în funcție de momentul zilei și de sezon. În octombrie 2019, o hartă preliminară a calității aerului din Copenhaga a fost publicată și prezentată de către viceprimarul orașului în cadrul reuniunii primarilor Grupului C40 Cities Climate Leadership, care a avut loc la Copenhaga. În același an, proiectul a atras atenția altor parteneri locali și internaționali, respectiv Gehl Architects, o agenție de design urban din Copenhaga, care a devenit interesată de hartă și a decis să o folosească pentru a înțelege cum ar putea reduce efectele poluării aerului asupra copiilor prin reproiectarea spațiilor publice. Această inițiativă, denumită proiectul Tivire zone, finanțat de Fundația Bernard van Leer și Fondul de acțiune ICLEI, are ca scop proiectarea de soluții urbane pentru creșterea calității aerului și reducerea expunerii la poluare, precum și implicarea cetățenilor în colectarea de date, proiectare și schimbări comportamentale. Gehl a cartografiat instituțiile de îngrijire a copiilor și a intervievat cadrele didactice cu privire la mișcările copiilor în două cartiere și a încrucișat aceste date cu informațiile pe care le aveau despre calitatea aerului pentru a înțelege modul în care poluarea aerului îi afectează. Ulterior, Gehl a realizat o hartă a „rețelei de aer mai curat”, indicând zonele în care calitatea aerului este mai bună și unde copiii ar putea petrece mai mult timp, Rezultate sugerând intervenții de proiectare urbană. Harta calității aerului din Copenhaga a fost lansată în mod deschis în primăvara anului 2021 și este accesibilă oricui. Harta permite identificarea zonelor cele mai poluate (drumuri principale, aeroporturi și centrul orașului) pentru diferiți poluanți, adică dioxid de azot, particule ultrafine și carbon negru. Aceasta are ca scop deservirea tuturor departamentelor administrației orașului, punând calitatea aerului în centrul politicilor orașului. Setul de date și modelul de utilizare a acestuia sunt puse la dispoziție pentru a sprijini politicile urbane care vizează reducerea expunerii la poluare, în special pentru grupurile cele mai vulnerabile. Între timp, proiectul Thrive zone continuă să testeze modul în care se poate realiza punerea în aplicare în zonele urbane existente și să documenteze efectele în condiții reale de viață, de exemplu prin utilizarea tufelor și copacilor pentru a contrasta particulele fine; sau prin construirea de spații pentru copii și vârstnici unde calitatea aerului este mai ridicată) și pentru a face locuitorii mai puțin expuși la poluare prin schimbarea comportamentului lor (adică prin petrecerea a mai puțin timp în zonele poluate). Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 40

Pagina 44

Tabelul nr. 7: Firenze Game Florența, Italia Firenze Game (Florența, Italia) Reprezentare grafică Domeniu Turism, Cultură și petrecere a timpului liber Cei mai mulți turiști din Florența sunt concentrați în centrul istoric al orașului, o suprafață de aproximativ cinci km². Pentru a atenua supraaglomerarea, administrația Problema publică a decis să adopte măsuri dedicate pentru a ghida turiștii către itinerarii tematice alternative. A fost lansat Firenze Game, o aplicație mobilă care combină jocurile digitale și tururile urbane. Aplicația își propune să stimuleze jucătorii să învețe mai multe despre oraș, sprijinind în același timp nevoia municipalității de a delocaliza turiștii de la atracțiile majore. Firenze Game se bazează pe navigația prin satelit pentru a ghida tinerii jucători (și familiile lor) printre diferitele itinerarii, provocându-i să privească îndeaproape frumusețile ascunse ale Florenței și poveștile mai puțin cunoscute. Jucătorii își pot Soluția crea avatarele și pot obține un set de cărți, clasificate în funcție de perioadele istorice. Cardurile sunt deblocate automat prin check-in-uri geo-locate. În timp ce se deplasează, jucătorii pot câștiga cărți noi prin localizarea lor aproape de piețe, monumente și muzee. Cu cât o locație este mai necunoscută sau mai îndepărtată, cu atât valoarea cardurilor care urmează să fie colectate crește. Datele de localizare sunt preluate prin intermediul dispozitivului mobil și apoi combinate cu hărțile orașului preluate din Open Street Map. Aplicația gratuită a fost dezvoltată în italiană și engleză. Localizarea geografică a jucătorului transpune experiența digitală și de joc într-una fizică. Aplicația a fost dezvoltată astfel încât să permită Departamentului de Turism să actualizeze și să adauge hărți în mod autonom. Acestea pot fi redesenate de la zero cu informații geo-referențiale. O încrucișare între PokemonGo și un album cu Rezultate autocolante, Firenze Game îmbină lumea digitală și analogică pentru a oferi experiențe turistice și educaționale dedicate tinerilor. În același timp, aplicația reprezintă o modalitate inovatoare de a gestiona fluxurile turistice într-un mod inteligent și captivant. Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 41

Pagina 45

Tabelul nr. 8: Mängelmelder, Dormagen, Germania Mängelmelder (Dormagen, Germania) Reprezentar e grafică Domeniu Energie, Infrastructură și utilități Locuitorii din Dormagen raportau funcționarea defectuoasă a instalațiilor publice, etichetarea, aruncarea ilegală a gunoiului, gropi și alte comportamente necivilizate și degradări doar prin e-mail sau telefon. Problema Informațiile cu privire la care departamentul administrativ să raporteze erau adesea dificil de găsit, iar cetățenii erau descurajați să raporteze. Trimiterea personalului administrației pentru a inspecta spațiul public a fost consumatoare de timp și resurse. Pentru a îmbunătăți fluxul de informații de la cetățeni către administrațiile orașelor, începând cu anul 2011 municipalitatea oferă, în colaborare cu o firmă, un sistem de gestionare a plângerilor bazat pe internet și pe telefonul inteligent, care să permită cetățenilor să raporteze autorităților locale inabilitățile și echipamentele publice defecte. Locuitorii din Dormagen dispun Soluția de o aplicație care le permite să raporteze defectele urbane, să facă fotografii pe loc și să indice locația exactă datorită GPS-ului încorporat în smartphone-urile lor. Locația problemei poate fi identificată și urmărită exact ca un marker pe o hartă virtuală. Aplicația web permite administrației să proceseze și să delege rapoarte. Problemele identificate sunt apoi colorate în roșu, galben sau verde pe harta virtuală, în funcție de starea lor de procesare. Datorită aplicației smartphone, cetățenii pot raporta problemele urbane oriunde se află și oricând doresc, direct la autoritățile publice responsabile, fără a căuta date de contact sau alte informații. Utilizarea acestei aplicații Rezultate bazate pe sistemul de navigație prin satelit permite administrației să lucreze mai eficient, să economisească timp și bani și să împuternicească cetățenii ca actori în protejarea mediului urban. Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 42

Pagina 46

Tabelul nr. 9: IssyGrid IssyGrid Reprezentare grafică Domeniu Multisectorial IssyGrid, prima rețea de district inteligent din Franța, a fost inițiată în 2012 și este câștigătoare a premiului „infrastructuri durabile” Green Solutions Award 2017. Obiectivul acestui laborator la scară largă este de a reduce amprenta de carbon prin optimizarea consumului și punerea în comun a resurselor între case, birouri și întreprinderi. IssyGrid a fost creat de orașul Issy-les-Moulineaux și Bouygues Immobilier, alături de grupuri care reunesc toate competențele strategice și tehnice ale rețelei inteligente: Alstom, Bouygues Energies and Services, Bouygues Telecom, Descriere EDF, FEDR, Microsoft, Schneider Electric, Steria, total și start-up-uri inovatoare. IssyGrid are 2.000 de case, 5.000 de locuitori, 10.000 de angajați și 160.000 m² de birouri. Acest lucru face posibilă colectarea de date privind o rețea inteligentă urbană și implicațiile sale tehnice, economice, de reglementare și sociologice. Rețeaua inteligentă permite orașului, locuitorilor și întreprinderilor să economisească energie, făcând posibil un mai bun control al consumului de energie electrică al clădirilor de birouri, locuințelor rezidențiale, a și iluminatului stradal. Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 43

Pagina 47

Tabelul nr. 10: iWesla, Madrid, Spania iWesla (Madrid, Spania) Reprezentare grafică Domeniu Energie verde și mediu Alimentarea cu apă și electricitate reprezintă două dintre principalele preocupări ale Problema autorităților publice. Cererea acestor resurse crește la fel de repede ca și populația din zonele urbane, astfel încât acestea devin din ce în ce mai rare odată cu trecerea anilor. Proiectul numit iWesla, care are obiectivul de a îmbunătăți eficiența apei și siguranța Soluția în zonele de locuit, este un laborator CPSE finanțat de programul de cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020. Rețelele de senzori wireless dezvoltate în iWesla se bazează pe platforma de senzori Waspmote. Soluția de eficiență și siguranță a apei ar putea ajuta la economisirea a până la 50% din consumul de apă în zonele de locuit datorită detectării consumului Rezultate anormal de apă. Când este detectat, utilizatorul este avertizat prin alarme și i se oferă posibilitatea de a acționa prin supapa electrică pentru a închide debitul de apă. Pe lângă reducerea consumului de apă, această detectare timpurie poate duce la reducerea potențialelor daune cauzate de scurgeri sau de robinete deschise. Debitmetre de apă de înaltă precizie instalate în conducta principală de alimentare cu apă a zonei de locuit pentru a furniza date în timp real privind debitul de apă. Supape electrice pe bază de solenoid pentru a controla (deschide-închide) alimentarea cu apă în zona de locuit. Waspmote OEM Sensor Platform pentru a aduna informațiile și Meshlium Gateway pentru a le stoca și transmite. Componente FEEP IoT & Big data Platform Sofia2, unde datele sunt primite de la senzori, stocate și analizate în timp real, extrăgând informații semnificative referitoare la cerere. Pe baza acestor informații, Sofia2 este, de asemenea, capabil să trimită comenzi, modificând funcționarea acestora în conformitate cu regulile și alertele definite. Datele de consum dezagregate vor fi analizate prin integrarea serviciului de analiză în timp real Novelti, care oferă capacități autonome de învățare automată, capabile să învețe modelele de comportament ale fiecărui flux de date individual. Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 44

Pagina 48

iWesla (Madrid, Spania) A-CING Web Application pentru a vizualiza informațiile procesate și pentru a permite utilizatorilor să interacționeze cu FEEP IoT & Big data Platform Sofia2. Aplicația de conștientizare a consumului A-CING (bazată pe FEEP IoT & Big data Platform Sofia2) pentru a permite utilizatorilor să fie informați cu privire la obiceiurile de consum de apă. Sursa: Autorul Tabelul nr. 11: Trikalla, Grecia Trikalla (Grecia) Eforturile orașului de a deveni inteligent au început destul de recent. Obiectivul acestor eforturi a fost de a stabili interacțiuni eficiente între cetățeni, întreprinderi și administrația locală (interacțiuni G2C, G2B și B2C), care să servească obiectivelor de dezvoltare urbană durabilă. În acest scop, eforturile s-au concentrat pe următoarele dimensiuni „inteligente”: • un stil de viață inteligent, care vizează îmbunătățirea calității vieții în oraș; Descriere • economia inteligentă, în sprijinul interacțiunii/dezvoltării afacerilor; • siguranța cetățenilor, în scopul protejării cetățenilor cu handicap; • asistența socială, care vizează furnizarea de servicii de e-sănătate populației locale (servicii interne și mobile); • e-participare/e-democrație, încurajând participarea activă a cetățenilor la procesele decizionale ale comunității. Reprezentare grafică Domeniu Multisectorial Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 45

Pagina 49

Trikalla (Grecia) Furnizarea de servicii de sănătate persoanelor în vârstă, cu handicap și cu Asistență boli cronice (aproximativ 300 de cetățeni), pe baza rețelei wireless de bandă medicală largă a orașului și a dispozitivelor portabile, prin care sunt monitorizați inteligentă constant și prin care li se oferă servicii de asistență medicală ori de câte ori este necesar. Orașul este implicat într-un proiect pilot al UE care vizează crearea unei „case inteligente” pentru persoanele în vârstă cu Alzheimer, prin Siguranță intermediul instalării senzorilor de incendiu/apă, a echipamentelor de inteligentă supraveghere a casei, a echipamentelor de reamintire/ajutor, a echipamentelor GPS etc. Sistemul de servicii pentru reclamații ale cetățenilor - o platformă prin care cetățenii pot depune plângeri cu privire la diverse aspecte ale vieții de zi cu DEMOSTHeNES zi (de exemplu, colectarea deșeurilor, probleme cu pavajul, spații de parcare), care sunt adresate în mod corespunzător serviciilor municipale pentru o manipulare ulterioară. Sistem de Are ca scop să facă față problemelor grave de parcare ale orașului. Cetățenii pot, parcare prin SMS, să plătească pentru locurile de parcare ale municipalității, să inteligent prelungească durata de parcare și să rezerve în avans un loc de parcare în oraș. Dezvoltarea unui sistem care să ofere servicii de transport public fiabile și eficiente în oraș. Prin intermediul acestui sistem, municipalitatea poate Transport monitoriza și gestiona poate monitoriza flota de transport public și poate inteligent monitoriza congestia din oraș. Acesta oferă, de asemenea, servicii de e- ticketing și informații bazate pe locație cu privire la transportul cu autobuzul. GIS-informații bazate pe Furnizarea de informații cu privire la o serie de servicii ale orașului, cum ar locație pentru fi serviciile medicale, divertisment etc. cetățeni Menit să furnizeze informații turistice cu privire la activele regiunii și Portal turistic descărcarea acestor informații de către PDA-uri, conectate la Wi-fi municipal gratuit. Cea mai importantă problemă este participarea publicului la procesul E-participare/ decizional. Municipalitatea a promovat puternic interacțiunea electronică cu cetățenii și întreprinderile locale, care nu numai că pot stabili agenda e-democrație consiliului municipal (prioritățile locale), ci și să-și exprime opiniile cu privire la problemele discutate de consiliu și să voteze electronic. Sursa: Autorul Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 46

Pagina 50

4. CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL DIN PERSPECTIVA SMART CITY Context european În Europa, nivelul de urbanizare este de peste 75% iar orașele consumă peste 70% din energie și emit la fel de mult gaze cu efect de seră. Pentru a face față acestor provocări, Comisia Europeană finanțează soluțiile smart contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor de neutralitate climatică. Orașele inteligente pot oferi o modalitate de a gestiona schimbările demografice folosind tehnologia și datele. Orașele inteligente necesită tehnologii și servicii noi, eficiente și ușor de utilizat, în special în domeniul transporturilor, energiei și TIC. Uniunea Europeană investește în cercetare și inovare și dezvoltă politici privind orașele inteligente pentru a obține un câștig triplu, respectiv: o mai bună calitate a vieții pentru cetățeni, o industrie și IMM-uri mai competitive și sisteme și infrastructuri energetice, de transport și TIC mai durabile. În ceea ce privește cheltuielile efectuate la nivel european pentru dezvoltarea tehnologiei informației și comunicării, în anul 2022 cele mai mari au fost realizate în cadrul sectorul bunurilor de consum (26%), 20% în cadrul sectorul serviciilor și distribuției, 16% în producție, 14% în sectorul financiar, 13% în sectorul public, iar 9% în infrastructură. În cazul acestor cheltuieli, International Data Corporation estimează o creștere de 1,4 trilioane de dolari (+5%) până în 2026. Potrivit studiilor efectuate, piața europeană a IoT (Internet of Things) pentru orașe inteligente a fost evaluată la 32,5 miliarde USD în 2020 și se așteaptă să ajungă la 90,2 miliarde USD până în 2027. Din punct de vedere al adoptării Internetului Lucrurilor (IoT), există două țări europene care s-au clasat printre primele cinci țări din lume care au înregistrat cele mai mari venituri din IoT. Acestea sunt Germania și Marea Britanie. Țările nordice și Olanda sunt piețe interesante datorită adoptării într-o măsură crescândă a IoT, dar și datorită deschiderii lor către outsourcing. Țările din Europa Centrală și de Est înregistrează o creștere semnificativă a adoptării IoT, ceea ce le face piețe interesante6. În continuare sunt prezentate aspecte referitoare la orașele smart din Europa, potrivit unui studiu efectuat de ProptechOS. Studiul a avut drept obiectiv identificarea orașelor din Europa și SUA care sunt pregătite să devină orașele inteligente ale viitorului. Clasamentul a fost realizat în urma efectuării unei analize a 11 indicatori care se 6 Fiberroad, Privire de ansamblu și previziuni ale pieței europene, disponibil la adresa https://fiberroad.com/app/uploads/2022/08/European-Smart-Cities-Market-2022.pdf, accesat în data de 20.04.2023 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020! www.poca.ro 47

Pagina 51

încadrează în categoriile: infrastructură tehnologică și conectivitate, piața locurilor de muncă din domeniul tehnologiei și infrastructură verde. Orașele europene au un scor mai mic decât media orașelor din SUA, însă în cadrul primelor 20 de orașe în ansamblu, se poate observa că atât Londra, cât și Amsterdam sunt printre cele mai performante orașe dintre cele analizate. Tabelul nr. 12: Top 10 orașe din Europa care sunt pregătite pentru implementarea unor soluții smart futuriste Piața Infrastructură locurilor de Infrastructură Nr. Crt. Oraș tehnologică și muncă din Scor obținut verde conectivitate domeniul tehnologiei Londra (Marea 1. 89 95 36 73,7 Britanie) 2. Amsterdam (Olanda) 86 88 27 66,9 3. Berlin (Germania) 82 77 26 61,6 4. Paris (Franța) 91 68 25 61,6 5. Lisabona (Portugalia) 78 64 29 56,9 6. Oslo (Norvegia) 76 83 11 56,4 7. Budapesta (Ungaria) 80 74 15 56,3 8. Dublin (Irlanda) 76 63 27 55,2 9. Madrid (Spania) 87 54 22 54,3 10. Helsinki (Finlanda) 77 62 19 52,4

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.