Proiect de hotărâre
Proiectul de HOTĂRÂRE
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 8,3 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre din 25.08.2023, „Proiectul de HOTĂRÂRE”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/B01848FBC7CB9786C2258A160036E3BB/$FILE/Proiectul de HOTARARE.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/42483-proiectul-de-hotarare, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA PROIECT AVIZAT
JUDEȚUL IAȘI SECRETAR GENERAL,
MUNICIPIUL PAȘCANI IRINA JITARU
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂRE
privind aprobarea STRATEGIEI SMART CITY A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU
PERIOADA 2021-2027.
Consiliul Local al municipiului Pașcani, județul Iași:
Având în vedere referatul de aprobare nr. 20010 din 25.08.2023, al Primarului
municipiului Pașcani;
Având în vedere raportul de specialitate nr. _________din ______ 2023, întocmit de
Compartimentul Programe Europene și Atragerea de Fonduri Structurale și Compartimentul
Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Pașcani;
Având în vedere proiectul „Soluții integrate, mecanisme și proceduri pentru
fundamentarea deciziilor, planificarea strategică și simplificarea procedurilor
administrative la nivelul Municipiului Pașcani”-Cod SMIS 136308 implementat de
Municipiul Pașcani care are unul dintre rezultate elaborarea de Strategiei Smart City a
Municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027.
Având în vedere Contractul de servicii nr.7434 din 22.03.2023 încheiat cu SC
SYNESIS PARTNERS SRL pentru elaborarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani
pentru perioada 2021-2027.
Având în vedere Avizul de mediu nr.4469 din 11.08.2023 eliberat de Agenția pentru
Protecția Mediului Iași
Având în vedere rapoartele de avizare ale:
➢ Comisiei de prognoze economice – sociale, buget, finanțe, industrie, agricultură,
silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri
structurale și relații externe, înregistrat sub nr. ________ din _______2023;
➢ Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile omului și libertăți
cetățenești, înregistrat sub nr. _________ din _______ 2023;
➢ Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice,
protecția mediului, patrimoniu, înregistrat sub nr. __________ din __________2023
În conformitate cu prevederile art.7 din Legea 52 din 2003, privind transparența
decizională în administrația publică, republicată.
În conformitate cu prevederile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă
pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările si completările ulterioare.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 350 din 2001 privind amenajarea teritoriului si
urbanismului cu completările și modificările ulterioare.
În conformitate cu art. 129, alin. (1), alin. (2), lit. b, alin. (4), lit. e), art. 139, alin. (1)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu
modificările și completările ulterioare;
În temeiul art. 196 alin.(1) lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art.1 Se aprobă STRATEGIEI SMART CITY A MUNICIPIULUI PAȘCANI PENTRU
PERIOADA 2021-2027., Anexa nr.1 la prezenta hotărâre.
Pagina 2
Art.2 Prezenta hotărâre va fi dusă la îndeplinire de către Primarul Municipiului
Pașcani prin intermediul aparatului de specialitate.
Art.3 Serviciul administrație publică va comunica în copie prezenta hotărâre:
➢ Instituția Prefectului Iași;
➢ Primarul municipiului Pașcani;
➢ Direcția Economică;
➢ Direcția Urbanism;
➢ Compartiment Informatizare;
➢ Compartimentul Programe Europene și Atragere de Fonduri Structurale;
➢ Instituțiile din subordinea Consiliului Local al Municipiului Pașcani;
Inițiator,
Primar,
Marius Nicolae Pintilie
Președinte de ședință Contrasemnează pentru legalitate
Consilier, Secretar general,
Irina Jitaru
Pagina 3
STRATEGIA DE SMART CITY A MUNICIPIULUI PAȘCANI
PENTRU PERIOADA 2021-2027
www.poca.ro
Pagina 4
CUPRINS
LISTĂ FIGURI ................................................................................................ 3
LISTĂ TABELE ................................................................................................ 5
CAPITOLUL 1. CONTEXT STRATEGIC .................................................................... 9
1. PREZENTARE GENERALĂ A CONCEPTULUI SMART CITY..................................... 10
2. CONCEPTE SMART CITY UTILIZATE ÎN CADRUL STRATEGIEI ................................. 21
3. MODELE INTERNAȚIONALE DE BUNĂ PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA SMART CITY ....... 26
4. CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL DIN PERSPECTIVA SMART CITY ..... 47
4.1. Integrarea cu strategiile europene privitoare la dezvoltarea orașelor inteligente 63
4.2. Corelarea cu „Strategia De Specializare Inteligentă a Regiunii Nord-Est 2021-
2027” 73
4.3. Corelarea cu „Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană” SIDU a Municipiului
Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 .......................................... 76
CAPITOLUL 2 ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE .......................................................... 84
1. PREZENTARE GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI DIN PERSPECTIVA SMART CITY ...... 85
1.1. Context de elaborare a Strategiei Smart City la nivelul Municipiului Pașcani 92
1.2. Rolul Strategiei Smart City a municipiului Pașcani .................................. 94
2. METODOLOGIA DE ELABORARE ................................................................... 95
3. GRUPURI DE LUCRU CONSTITUITE ÎN PROCESUL DE ELABORARE A STRATEGIEI ......... 97
4. PROCESUL CONSULTATIV .......................................................................102
5. MUNICIPIUL PAȘCANI- SMART CITY- ANALIZA SITUAȚIEI ACTUALE .......................121
5.1. Analiza situației actuale din perspectiva proiectelor implementate la nivelul
Municipiului Pașcani în perioada 2014-2020 ................................................121
5.2. Analiza situației actuale din perspectiva proiectelor vizate a fi implementate
la nivelul Municipiului Pașcani în perioada 2021-2027 ....................................144
5.3. Demografie și contextul general al municipiului Pașcani .........................145
5.4. Infrastructură și comunicații ............................................................149
5.5. Energie verde și mediu ...................................................................156
5.6. Siguranța și securitatea publică .......................................................161
www.poca.ro 1
Pagina 5
5.7. E-sănătate ..................................................................................165
5.8. Educație și turism .........................................................................170
5.9. Mediu de afaceri ...........................................................................177
5.10. Administrație publică ..................................................................185
6. Analiza SWOT .......................................................................................193
7. Diagnostic Smart City Municipiul Pașcani ......................................................200
CAPITOLUL 3 CONCEPT STRATEGIC .....................................................................209
1. Abordarea integrată a Strategiei Smart City a municipiului Pașcani ...................210
2. Viziunea integrată Smart City Pașcani .......................................................211
3. Direcții și măsuri de dezvoltare ..............................................................222
CAPITOLUL 4 PORTOFOLIUL DE PROIECTE .............................................................233
1. Portofoliul de proiecte ..........................................................................234
2. Fișe de proiect ....................................................................................321
3. Mecanism de prioritizare ........................................................................321
CAPITOLUL 5 MONITORIZAREA ȘI IMPLEMENTAREA STRATEGIEI SMART CITY PAȘCANI .......363
1. Implementarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani ..............................364
2. Monitorizare, Evaluare și Pilotare ..............................................................372
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ............................................................................395
REZUMAT SMART CITY PAȘCANI, DE LA CONCEPT LA IMPLEMENTARE...............................398
ANEXE ......................................................................................................402
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................435
www.poca.ro 2
Pagina 6
LISTĂ FIGURI
Figura nr. 1: Elementele componente ale celor 6 domenii smart city............................. 18
Figura nr. 2: Conceptul de smart city .................................................................. 22
Figura nr. 3: Proiecte smart city întocmite în cadrul programului Orizont 2020................. 51
Figura nr. 4: Gruparea țărilor europene în funcție de rezultatele smart city obținute ........ 52
Figura nr. 5: Nivelul de dezvoltare al soluțiilor smart city pe domenii majore în țările
europene.................................................................................................... 54
Figura nr. 6: Distribuția proiectelor smart city la nivelul Regiunii Nord-Est pe verticale...... 61
Figura nr. 7: Prezentare generală a orașelor participante în cadrul programului Provocarea
orașelor inteligente ....................................................................................... 67
Figura nr. 8: Amplasarea geografică a Municipiului Pașcani ........................................ 86
Figura nr.9: Evoluția populației după domiciliu a Municipiului Pașcani ........................... 87
Figura nr. 10: Distribuția populației pe principalele grupe de vârstă la nivelul Municipiului
Pașcani ...................................................................................................... 88
Figura nr. 11: Distribuția populației în funcție de tipul ariei de rezidență în Municipiul Pașcani
............................................................................................................... 89
Figura nr. 12: Etapele elaborării Strategiei Smart City Pașcani .................................... 95
Figura nr. 13: Sub-etapele etapei Elaborarea Analizei situației actuale .......................... 96
Figura nr. 14: Sub-etapele etapei Elaborarea și aprobarea Strategiei Smart City ............... 96
Figura nr. 15: Profilul respondentului .................................................................106
Figura nr. 16: Gradul de familiarizare a respondenților cu privire la termenul „smart city” .106
Figura nr. 17: Importanța implementării soluțiilor smart city în Municipiul Pașcani ...........107
Figura nr. 18: Principalele beneficii care ar motiva autoritățile locale să implementeze soluții
de tip smart city ..........................................................................................108
Figura nr. 19: Principalele proiecte ce ar putea fi implementate pentru transformarea într-un
oraș inteligent ............................................................................................113
Figura nr. 20: Proiectele aflate în implementare la nivelul Municipiului Pașcani ..............124
Figura nr. 21: Piramida vârstelor elaborată la nivelul Municipiului Pașcani, anul 2022........147
Figura nr. 22: Interfața portalului My City Primăriei Municipiului Pașcani .......................150
Figura nr. 23: Cerere online abonament transport public ..........................................152
Figura nr. 24: Accesibilitate centru, Harta la nivelul Municipiului Pașcani ......................153
Figura nr. 25: Numărul de aparate și echipamente în secțiile/compartimentele Spitalului
Municipal Pașcani .........................................................................................167
Figura nr. 26: Anul de fabricație al aparatelor și echipamentelor din secțiile/compartimentele
Spitalului Municipal Pașcani ............................................................................168
Figura nr. 27: PC-uri/echipamente IT disponibile în unitățile de învățământ din Municipiul
Pașcani, anul 2021 .......................................................................................170
www.poca.ro 3
Pagina 7
Figura nr. 28: Unități de primire turistică la nivelul Municipiului Pașcani .......................173
Figura nr. 29: Evoluția PIB la nivelul județului Iași, 2017-2020 ....................................178
Figura nr. 30: Funcționalitățile platformei E-portal.................................................187
Figura nr. 31: Nivelul de integrare al soluțiilor smart city în cele 7 domenii-cheie ............207
Figura nr. 32 – Autostrada A7 ...........................................................................212
Figura nr. 33: Valorile și principiile universal valabile și aplicabile ..............................213
Figura nr. 34: Misiunea și viziunea asupra Municipiului Pașcani ...................................214
Figura nr. 35: Priorități de dezvoltare ................................................................215
Figura nr. 36: Obiectivele specifice generale ........................................................216
Figura nr. 37: Direcții și măsuri de dezvoltare .......................................................232
Figura nr. 38: Flux procedural de monitorizare și evaluare ........................................377
www.poca.ro 4
Pagina 8
LISTĂ TABELE
Tabelul nr. 1: Concepte smart city utilizate în cadrul strategiei .................................. 23
Tabelul nr. 2: Exemple de inițiative smart city internaționale ..................................... 26
Tabelul nr. 3: GrowSmarter Barcelona ................................................................. 36
Tabelul nr. 4: Sistemul de Management al Traficului din București ............................... 37
Tabelul nr. 5: Sistem integrat de gestionare a parcărilor din Trieste, Italia ..................... 38
Tabelul nr. 6: Harta calității aerului din Copenhaga, Danemarca ................................. 39
Tabelul nr. 7: Firenze Game Florența, Italia .......................................................... 41
Tabelul nr. 8: Mängelmelder, Dormagen, Germania ................................................. 42
Tabelul nr. 9: IssyGrid .................................................................................... 43
Tabelul nr. 10: iWesla, Madrid, Spania ................................................................. 44
Tabelul nr. 11: Trikalla, Grecia ......................................................................... 45
Tabelul nr. 12: Top 10 orașe din Europa care sunt pregătite pentru implementarea unor soluții
smart futuriste ............................................................................................. 48
Tabelul nr. 13: Top 10 orașe smart din Europa conform Raportului de cercetare al Eden
Strategy Institute .......................................................................................... 49
Tabelul nr. 14: Top 10 soluții smart city adoptate de orașele din România ...................... 57
Tabelul nr. 15: Soluții smart mobility adoptate de orașele din România ......................... 58
Tabelul nr. 16: Soluții smart gouvernance adoptate de orașele din România .................... 58
Tabelul nr. 17: Soluții smart living adoptate de orașele din România ............................. 58
Tabelul nr. 18: Soluții smart economy adoptate de orașele din România ........................ 59
Tabelul nr. 19: Soluții smart environment adoptate de orașele din România .................... 59
Tabelul nr. 20: Proiecte câștigătoare în cadrul Galei Smart City Industry Awards .............. 60
Tabelul nr. 21: Soluții smart environment adoptate de orașele din Regiunea Nord-Est ........ 62
Tabelul nr. 22: Orașele din Regiunea Nord-Est care au derulat/derulează proiecte smart city
............................................................................................................... 62
Tabelul nr. 23: Priorități, măsuri și cheie cuprinse în Strategia UE privind finanțele digitale . 64
Tabelul nr. 24: Ariile strategice ale strategiei Smart City a orașului Zagreb ..................... 69
Tabelul nr. 25: Ariile strategice ale strategiei Smart City a orașului Viena ...................... 71
Tabelul nr. 26: Inițiative smart city ale orașului Pozan ............................................. 71
Tabelul nr. 27: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu Strategia de
Cercetare și Inovare pentru Specializare Inteligentă(RIS3) a Regiunii Nord-Est 2021-2027 .... 73
Tabelul nr. 28: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic
OS1 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane
Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 76
www.poca.ro 5
Pagina 9
Tabelul nr. 29: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic
OS2 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane
Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 78
Tabelul nr. 30: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic
OS3 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane
Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 79
Tabelul nr. 31: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic
OS4 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane
Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 79
Tabelul nr. 32: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic
OS5 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane
Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 80
Tabelul nr. 33: Corelarea Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu obiectivul Strategic
OS6 al Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane
Funcționale 2021-2027 .................................................................................... 81
Tabelul nr. 34: Corelarea obiectivelor Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani cu
obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană SIDU a Municipiului Pașcani și a Zonei
Urbane Funcționale 2021-2027 .......................................................................... 82
Tabelul nr.35: Analiza sporului migratoriu în perioada 2017-2021 ................................. 88
Tabelul nr. 36: Teme abordate în cadrul grupurilor de lucru tematice ..........................100
Tabelul nr. 37: Principalele mijloace de transport utilizate de către respondenți .............110
Tabelul nr. 38: Propuneri de soluții smart formulate în urma focus-grupului ...................115
Tabelul nr. 39: Concluzii reieșite ca urmare a cercetării cantitative ............................118
Tabelul nr. 40: Proiectele aflate în implementare/evaluare la nivelul Municipiului Pașcani în
perioada curentă .........................................................................................121
Tabelul nr. 41: Rezultatele care vor fi obținute în urma implementării proiectului
Revitalizarea Municipiului Pașcani prin modernizarea infrastructurii educaționale și a
infrastructurii publice urbane adiacente .............................................................125
Tabelul nr. 42: Rezultatele care vor fi obținute în urma implementării proiectului Creșterea
eficienței energetice – nr. 2 ..............................................................................127
Tabelul nr. 43: Rezultatele ce vor fi obținute în urma implementării proiectului Creșterea
eficienței energetice – Școala Gimnazială ,,Iordache Cantacuzino” Pașcani ....................128
Tabelul nr. 44: Identificarea domeniilor în care se regăsesc proiectele care sunt în
implementare la nivelul Municipiului Pașcani ........................................................143
Tabelul nr. 45: Identificarea domeniilor în care se regăsesc propunerile de proiecte care se
doresc a fi implementare de către Primăria Municipiului Pașcani în perioada 2021-2027 .....144
www.poca.ro 6
Pagina 10
Tabelul nr. 46: Evoluția populației pe grupe mari de vârstă la nivelul Municipiului Pașcani (20172022)........................................................................................................146
Tabelul nr. 47: Situația actuală în ceea ce privește infrastructura și comunicațiile ...........155
Tabelul nr. 48: Situația actuală în ceea ce privește energia verde și mediul ...................159
Tabelul nr. 49: Rezultatele activității Poliției Locale (2015-2022) ...............................162
Tabelul nr. 50: Situația actuală în ceea ce privește siguranța și securitatea publică ..........164
Tabelul nr. 51: Furnizorii privați de servicii medicale de pe teritoriul Municipiului Pașcani .166
Tabelul nr. 52: Resursele umane implicate în serviciile medicale ................................169
Tabelul nr. 53: Situația actuală în ceea ce privește e-sănătatea .................................169
Tabelul nr. 54: Proiecte educaționale inteligente propuse în cadrul Strategiei Integrate de
Dezvoltare Urbană a Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 ..........171
Tabelul nr. 55: Proiecte propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 în vederea dezvoltării
inteligente a sectorului de turism .....................................................................172
Tabelul nr. 56: Situația actuală din perspectiva evoluției direcționate ..........................175
Tabelul nr. 57: Nișe de specializare inteligentă identificate la nivelul Regiunii Nord-Est .....179
Tabelul nr. 58: Proiecte propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 în vederea dezvoltării
sectoarelor economice de specializare inteligentă și utilizarea inovării și noilor tehnologii .183
Tabelul nr. 59: Situația actuală din perspectiva evoluției direcționate ..........................184
Tabelul nr. 60: Instrumente electronice interne utilizate în cadrul Primăriei Municipiului
Pașcani .....................................................................................................186
Tabelul nr. 61: Proiecte propuse în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a
Municipiului Pașcani și a Zonei Urbane Funcționale 2021-2027 în vederea dezvoltării
inteligente a sectorului administrativ .................................................................190
Tabelul nr. 62: Situația actuală din perspectiva evoluției direcționate ..........................191
Tabelul nr. 63: Analiza SWOT asupra situației actuale (puncte tari) .............................193
Tabelul nr. 64: Analiza SWOT asupra situației actuale (puncte slabe) ...........................195
Tabelul nr. 65: Analiza SWOT asupra situației actuale (oportunități) ............................197
Tabelul nr. 66: Analiza SWOT asupra situației actuale (amenințări) .............................199
Tabelul nr. 67: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului infrastructură și
comunicații.................................................................................................201
Tabelul nr. 68: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului energie verde și
mediu ......................................................................................................202
Tabelul nr. 69: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului siguranță și
securitate publică ........................................................................................203
Tabelul nr. 70: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului E-sănătate........204
www.poca.ro 7
Pagina 11
Tabelul nr. 71: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului educație și turism ......204
Tabelul nr. 72: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului mediu de afaceri 205
Tabelul nr. 73: Stadiul soluțiilor smart city pe subdomenii ale domeniului administrație
publică .....................................................................................................206
Tabelul nr. 74: Modalitatea de prioritizare a proiectelor de investiții ...........................354
Tabelul nr. 75: Acțiuni de monitorizare pe termen lung ...........................................366
Tabelul nr. 76: Acțiuni de monitorizare pe termen mediu .........................................368
Tabelul nr. 77: Acțiuni de monitorizare pe termen scurt ..........................................370
Tabelul nr. 78: Listă a definițiilor utilizate...........................................................374
Tabelul nr. 79: Dezvoltarea soluțiilor inteligente și a infrastructurii verzi ......................382
Tabelul nr. 80: Dezvoltarea tehnologiilor digitale și inovatoare pentru educație și sănătate
..............................................................................................................383
Tabelul nr. 81: Dezvoltarea soluțiilor inteligente pentru asigurarea unui mediu sănătos, sigur
și interconectat ...........................................................................................384
Tabelul nr. 82: Dezvoltarea tehnologiilor inteligente pentru asigurarea de servicii publice
eficiente ...................................................................................................385
Tabelul nr. 83: Dezvoltarea unei infrastructuri energetice durabile .............................385
Tabelul nr. 84: Situația indicatorilor de rezultat raportat la domeniile de dezvoltare ........392
www.poca.ro 8
Pagina 12
CAPITOLUL 1. CONTEXT STRATEGIC
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 9
Pagina 13
1. PREZENTARE GENERALĂ A CONCEPTULUI SMART CITY
La nivel național, implementarea conceptului Smart City are drept scop modernizarea
orașelor prin folosirea noilor gadgeturi și a mediului online pentru crearea unui oraș
mai sănătos, mai educat, mai puțin costisitor, deschis noilor investiții în afaceri și cu
cetățeni ce se implică activ în procesul de administrație publică.
Obiectivul final este integrarea totală, în toate sferele de activitate ale unui oraș, a
tehnologiilor smart1, pentru a îmbunătăți durabilitatea și a îmbunătăți calitatea vieții
cetățenilor săi, scopul fiind tocmai acela de a se centra pe locuitorii orașului și nevoile
emergente.
Conceptul de smart city este o zonă de dezvoltare relativ nouă, un trend al ultimilor 10
ani, cel puțin în Europa, dar care s-a dovedit a fi emergent.
Principiile de bază ce trebuie urmărite de o comunitate pentru a putea fi catalogată
drept „smart” sunt următoarele:
respectul față de mediul înconjurător și viață, în general;
respectul față de lege, față de comunitate și de membrii acesteia;
utilizarea chibzuită a resurselor disponibile și reciclarea acestora când este posibil;
reducerea dependenței de resursele epuizabile;
creșterea implicării active a membrilor comunității în rezolvarea problemelor
acesteia;
urmărirea unei dezvoltări durabile, coordonate și raționale la nivel individual
și al comunității.
În ceea ce privește administrația publică, România face pași importanți în direcția
digitalizării serviciilor administrațiilor publice locale, pentru a îmbunătăți
accesibilitatea și eficiența, multe administrații publice locale oferind cetățenilor acces
online la o serie de servicii publice. Cu toate acestea, există încă provocări de depășit,
inclusiv nevoia de a îmbunătăți infrastructura digitală, în scopul ca toți cetățenii să
aibă acces la tehnologie și internet.
1 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (2016) „De Ce Smart City ?” accesat online:
https://www.comunicatii.gov.ro/smart-city-concept-2/, accesat la data de 06.04.2023.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 10
Pagina 14
În plus, este necesar să se abordeze preocupările legate de confidențialitatea și
securitatea datelor, deoarece mai multe informații personale sunt colectate și
procesate în dezvoltarea orașelor inteligente și a serviciilor guvernamentale digitale.
Regiunea Nord-Est a făcut progrese în dezvoltarea inițiativelor de orașe inteligente,
valorificând tehnologia și datele pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor săi și a
spori eficiența serviciilor publice. Remarcăm astfel că în 2017, Municipiul Iași a câștigat
competiția Digital Cities Challenge, organizată de Comisia Europeană. Ca urmare, din
2019, Municipiul Iași deține o Strategie de Transformare Digitală, realizată de experți
ai Comisiei Europene în colaborare cu experți locali.
La nivelul Municipiului Pașcani, remarcăm că există inițiative de explorare a
implementării inițiativelor smart city pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor și
a spori eficiența serviciilor publice. Pe măsură ce tehnologia continuă să avanseze,
există potențialul de inovare și dezvoltare în continuare a inițiativelor de smart city în
Municipiul Pașcani, prezentul material cuprinzând astfel analiza situației inițiale și
analiza de oportunitate a dezvoltării Municipiului ca un smart city.
Conceptul de oraș inteligent a apărut pentru prima dată în anii 1960 în Los Angeles,
când Biroul de Analiză Comunitară a început să utilizeze baze de date computerizate,
să realizeze analize de clustere și fotografii aeriene în infraroșu pentru a colecta date,
pentru a emite rapoarte și trimite resurse directe către zonele care aveau cea mai mare
nevoie, pentru combaterea potențialelor dezastre și reducerea sărăciei. De atunci, au
apărut trei generații diferite de orașe inteligente, respectiv:
• Smart City 1.0 a fost operat de furnizorii de tehnologie, iar această generație s-
a concentrat pe implementarea tehnologiei în orașe, în ciuda incapacității
municipalității de a înțelege pe deplin posibilele implicații ale tehnologiei sau
efectele pe care le poate avea asupra vieții de zi cu zi;
• Smart City 2.0 a fost operat de orașe iar în această a doua generație, liderii din cadrul
municipalității au ajutat la determinarea viitorului orașului și a modului în care
tehnologiile inteligente și alte inovații ar putea fi utilizate pentru a crea acest viitor;
• în cea de-a treia generație, Smart City 3.0, nici furnizorii de tehnologie, nici liderii
orașelor nu preiau controlul; în schimb, este îmbrățișat un model de co-creare a
cetățenilor. Această adaptare recentă pare să fie inspirată de probleme de echitate
și de dorința de a crea o comunitate inteligentă având la bază incluziunea socială.
Deși nu există o definiție general valabilă, conform lui Rouse, un oraș inteligent este
considerat orașul în care administrația publică utilizează tehnologia informației și
comunicațiilor (TIC) pentru a crește eficiența operațională, pentru a face schimb de
informații cu publicul și pentru a îmbunătăți atât calitatea serviciilor oferite, cât și
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 11
Pagina 15
bunăstarea cetățenilor. Misiunea generală a unui oraș inteligent este de a optimiza
funcțiile orașului și de a stimula creșterea economică, îmbunătățind în același timp
calitatea vieții pentru cetățenii săi, utilizând tehnologia inteligentă și analiza datelor2.
Pe de altă parte, într-un oraș inteligent:
• toate părțile interesate sunt implicate în procesul de dezvoltare, astfel încât
soluțiile implementate să răspundă nevoilor reale și să fie împărtășite de toți;
• este promovată cooperarea interdisciplinară și interdepartamentală pentru
remodelarea proceselor și serviciilor, iar structurile departamentale și de
management existente (așa-numitele silozuri administrative) sunt defalcate, în
vederea dezvoltării celor mai integrate și sinergice soluții posibile;
• tehnologiile digitale sunt utilizate în mod eficient în scopul îndeplinirii sarcinilor
municipale și pentru a răspunde preocupărilor și nevoilor rezidenților;
• inovația este promovată prin cooperarea cu partenerii externi și printr-o cultură care
utilizează comunicarea deschisă și critica constructivă pentru a face față erorilor.
Uniunea Europeană (UE) a dezvoltat mai multe standarde și linii directoare legate de
orașele inteligente. Acestea includ:
• Parteneriatul european de inovare pentru orașe și comunități inteligente (EIP-
SCC), inițiativă care își propune să promoveze colaborarea și inovarea în orașele
inteligente din întreaga Europă și care oferă o platformă pentru părțile
interesate pentru a face schimb de cunoștințe și bune practici și pentru a
colabora la proiecte de orașe inteligente.
• Smart Cities Information System (SCIS), platformă care oferă acces la date și
informații despre proiectele de orașe inteligente din întreaga Europă. Permite
părților interesate să împărtășească cunoștințele și cele mai bune practici și să
învețe din experiențele celorlalți.
• Organizațiile europene de standardizare (ESO): UE a mandatat trei ESO (CEN,
CENELEC și ETSI) să dezvolte standarde pentru orașele inteligente. Aceste standarde
acoperă o serie de subiecte, inclusiv eficiența energetică, confidențialitatea și
securitatea datelor și interoperabilitatea.
• Orizont 2020, programul de cercetare și inovare al UE care oferă finanțare pentru
proiectele de orașe inteligente. Acesta își propune să susțină soluții inovatoare
2 TechTArgetNetwork, Smart City, disponibil la adresa https://www.techtarget.com/iotagenda/definition/smart-
city, accesat în data de 29.04.2023
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 12
Pagina 16
pentru dezvoltarea urbană durabilă și să promoveze colaborarea între orașe,
întreprinderi și instituții de cercetare.
• Strategia pentru piața unică digitală, strategie care își propune să promoveze
dezvoltarea și adoptarea tehnologiilor digitale în întreaga Europă, inclusiv în
orașele inteligente. Se concentrează pe îmbunătățirea infrastructurii digitale,
pe promovarea competențelor digitale și a alfabetizării și pe asigurarea unor
condiții de concurență echitabile pentru afacerile digitale.
În general, UE a adoptat o abordare cuprinzătoare pentru promovarea orașelor inteligente,
cu inițiative care acoperă o gamă largă de subiecte, de la cercetare și inovare la
standardizare și politică. Această abordare a contribuit la stimularea colaborării și a inovației
în întreaga Europă și la sprijinirea dezvoltării unor orașe inteligente durabile și echitabile.
Unele dintre standardele internaționale cheie legate de orașele inteligente sunt:
Standarde
ISO 37122
Acest standard oferă linii directoare pentru dezvoltarea și implementarea indicatorilor
orașului inteligent. Standardul acoperă o serie de indicatori, inclusiv cei care țin de
economie, mediu, guvernanță și aspecte sociale, fiind un standard global dezvoltat de
Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO) care oferă linii directoare pentru
colectarea și raportarea datelor privind calitatea vieții în orașe. Standardul este
intitulat „Orașe și comunități durabile – Indicatori pentru orașe inteligente” și a fost
publicat pentru prima dată în 2016. Standardul oferă un cadru pentru ca orașele să
colecteze și să raporteze date cu privire la un set de indicatori care sunt proiectați
pentru a măsura diferite aspecte ale calității vieții urbane, cum ar fi mediul, economia,
bunăstarea socială și guvernanța. Standardul definește un set de 100 de indicatori din
17 categorii, care pot fi utilizați pentru a evalua performanța și progresul unui oraș
către obiectivele de sustenabilitate și oraș inteligent.
Unii dintre indicatorii ISO 37122 care sunt deosebit de relevanți pentru orașele
inteligente includ:
• Disponibilitatea și calitatea accesului la internet de mare viteză;
• Procentul de gospodării cu acces la servicii digitale, cum ar fi e-guvernare și e-
sănătate;
• Numărul și calitatea opțiunilor de transport public;
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 13
Pagina 17
• Consumul de energie pe cap de locuitor și utilizarea surselor regenerabile de energie;
• Procentul de deșeuri care sunt reciclate sau refolosite;
• Disponibilitatea și calitatea iluminatului stradal inteligent și a altor infrastructuri
urbane;
• Numărul de stații publice de încărcare pentru vehicule electrice;
• Nivelul de implicare a cetățenilor și de participare la inițiativele smart city.
ISO 37106
Acest standard oferă îndrumări privind dezvoltarea și implementarea planurilor
strategice pentru orașe inteligente. Standardul acoperă aspecte precum implicarea
părților interesate, managementul datelor și evaluarea riscurilor, fiind un standard care
oferă îndrumări privind dezvoltarea și implementarea unei strategii de oraș inteligent.
Standardul conturează un cadru pentru dezvoltarea unei strategii de oraș inteligent
care este aliniată cu nevoile și prioritățile locale și care ține cont de aspectele sociale,
economice și de mediu ale sustenabilității urbane.
Cadrul prezentat în ISO 37106 include șase etape cheie:
• Pregătire: Această etapă implică identificarea părților interesate, stabilirea
scopurilor și obiectivelor și efectuarea unei evaluări preliminare a stării actuale
a orașului.
• Evaluare de bază: Această etapă implică efectuarea unei evaluări mai detaliate
a stării actuale a orașului, inclusiv o analiză a punctelor forte, punctelor slabe,
oportunităților și amenințărilor.
• Dezvoltarea viziunii și a strategiei: Această etapă implică dezvoltarea unei
viziuni pentru orașul inteligent, definirea unui set de scopuri și obiective și
dezvoltarea unei strategii pentru atingerea acestor obiective.
• Planificarea implementării: Această etapă implică elaborarea unui plan detaliat
pentru implementarea strategiei de oraș inteligent, inclusiv identificarea
resurselor necesare, stabilirea termenelor și definirea valorilor de performanță.
• Implementare și monitorizare: Această etapă implică implementarea strategiei de
oraș inteligent, monitorizarea progresului și efectuarea ajustărilor, după cum este
necesar.
• Evaluare și feedback: Această etapă implică evaluarea eficienței strategiei de
oraș inteligent și furnizarea de feedback părților interesate.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 14
Pagina 18
Standardul oferă, de asemenea, îndrumări cu privire la considerente cheie pentru
dezvoltarea unei strategii de oraș inteligent, inclusiv implicarea părților interesate,
managementul datelor și confidențialitatea și securitatea cibernetică.
ISO 37101
Acest standard oferă linii directoare pentru managementul dezvoltării durabile în
comunități. Standardul acoperă aspecte precum guvernanța, planificarea și implementarea.
ISO 37101 oferă un set de indicatori de performanță pentru măsurarea progresului către
obiectivele de dezvoltare durabilă a comunității. Indicatorii de performanță sunt
organizați în șase categorii, care sunt:
• Indicatori de echitate socială: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate
promovează echitatea socială și incluziunea. Exemple de indicatori de echitate
socială includ accesul la asistență medicală, educație și locuințe la prețuri accesibile.
• Indicatori de mediu: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate
promovează protecția mediului și sustenabilitatea. Exemple de indicatori de mediu
includ emisiile de gaze cu efect de seră, gestionarea deșeurilor și calitatea aerului și
a apei.
• Indicatori economici: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate
promovează prosperitatea economică și sustenabilitatea. Exemple de indicatori
economici includ crearea de locuri de muncă, creșterea afacerilor și accesul la
oportunități economice.
• Indicatori culturali: acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate
promovează vitalitatea și diversitatea culturală. Exemple de indicatori culturali
includ disponibilitatea instituțiilor și evenimentelor culturale, accesul la
resursele culturale și sprijinul pentru exprimarea culturală.
• Indicatori de guvernare: Acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate
promovează o guvernare eficientă și luarea deciziilor democratice. Exemple de
indicatori de guvernanță includ transparența, responsabilitatea și participarea
publicului.
• Indicatori fizici: Acești indicatori măsoară măsura în care o comunitate
promovează dezvoltarea fizică durabilă. Exemple de indicatori fizici includ
accesul la transport, accesibilitatea pe jos și planificarea utilizării terenului.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 15
Pagina 19
Specificații tehnice
ISO/TS 37151:2015
ISO/TS 37151:2015 este o specificație tehnică dezvoltată de Organizația Internațională
pentru Standardizare (ISO) care oferă linii directoare pentru gestionarea datelor ICT
(tehnologia informației și comunicațiilor) în orașele inteligente. Se concentrează pe
gestionarea datelor generate de sistemele ICT ale orașelor inteligente, inclusiv senzori,
rețele și alte dispozitive. Standardul oferă îndrumări cu privire la mai multe aspecte
ale managementului datelor din orașele inteligente, inclusiv colectarea datelor,
stocarea, procesarea și partajarea. De asemenea, oferă recomandări pentru asigurarea
calității datelor, a securității și a confidențialității și pentru promovarea
interoperabilității între diferite sisteme TIC.
ISO/TS 37151:2015 este destinat să fie utilizat de părțile interesate implicate în
planificarea, dezvoltarea, implementarea și operarea sistemelor TIC pentru orașe
inteligente, inclusiv managerii orașului, furnizorii de TIC și alte părți interesate. Este
conceput pentru a ajuta aceste părți interesate să gestioneze volumele mari de date
generate de sistemele orașelor inteligente și să se asigure că aceste date sunt utilizate
în mod eficient pentru a sprijini obiectivele dezvoltării orașului inteligent.
După cum reiese, observăm că domeniile de acțiune ale orașelor inteligente sunt:
• energie inteligentă și mediu - dezvoltarea ecologică a zonelor urbane (clădiri,
spații publice, sisteme de infrastructură), promovarea energiei regenerabile și
exploatarea sinergiilor potențiale;
• economie inteligentă - dezvoltarea unui sistem de afaceri inovator, favorabil
resurselor și deschis, în care accentul se pune pe rețele, cooperare, economia
circulară etc.;
• un stil de viață inteligent - asigurarea unei vieți colaborative, sigure și sănătoase,
bazate pe accesibilitate și egalitate de șanse;
• mobilitate inteligentă - introducerea mobilității și logisticii curate, promovarea
mijloacelor eficiente de transport, intermodalității și a conceptelor de partajare;
• oameni inteligenți - dezvoltarea „învățării pe tot parcursul vieții”, participarea,
integrarea în comunitate și deschiderea către creativitate;
• guvernare inteligentă – o direcție inteligentă, orientată spre nevoi și
transparență a proceselor administrative municipale și a infrastructurii.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 16
Pagina 20
Planificare și Spirit
Clădiri dezvoltare Networking
inteligente și local și antreprenori
urbană al inovativ
sustenabile sustenabilă global
Conservarea
resurselor și
energie Productivitate
regenerabilă
Energie inteligentă și mediu Economie inteligentă
Integrarea
Calitatea tehnologiilor Accesul la
vieții și Sănătate IT în mobilitatea
facilitățile transport și intermodală
culturale infrastructur
ă
Prioritizarea
Siguranță și mijloacelor de
securitate transport
eficiente
Stil de viață inteligent Mobilitate inteligentă
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 17
Pagina 21
Deschidere Societate Furnizarea Guvernare
către incluzivă și de servicii deschisă
creativitate participativă online
Oferte Furnizarea unei
educaționale infrastructuri
moderne digitale
Oameni inteligenți Guvernare inteligentă
Figura nr. 1: Elementele componente ale celor 6 domenii smart city
Sursa: Ghid pentru implementarea inițiativelor smart city în Elveția
În funcție de tipul de infrastructură inteligentă, orașele inteligente pot fi clasificate în
următoarele categorii:
• orașe bazate pe infrastructura dură - această categorie se referă la inovațiile
urbane, care vizează eficiența și progresul tehnologic al sistemelor de
infrastructură dură ale orașului (de exemplu, transport, apă, deșeuri, energie);
• orașele bazate pe infrastructura soft - această categorie se referă la inovațiile
urbane care abordează eficiența și progresul tehnologic al infrastructurii soft a
orașului și al oamenilor din oraș (de exemplu, capitalul social și uman;
cunoștințe, incluziune, participare, echitate socială, etc.).
În ceea ce privește stadiul de dezvoltare, orașele sunt clasificate în următoarele grupe:
• orașe noi (Greenfield sau „orașe de la zero” sau „orașe planificate”) – în acest caz
întregul oraș este dezvoltat de la zero, iar soluțiile inovatoare sunt încorporate în
toate domeniile;
• orașele existente - soluțiile inovatoare sunt implementate în infrastructura existentă;
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 18
Pagina 22
• centrale inteligente - proiecte de la zero, care sunt dezvoltate în interiorul
orașelor existente (de exemplu, cartiere noi, blocuri noi etc.) 3.
Tranziția către un oraș inteligent este realizată în 3 faze, respectiv:
• faza de proiect pilot - în această fază, orașul realizează proiecte pilot inițiale care
nu sunt coordonate, proiectele-pilot fiind adesea puse în aplicare de diferite
entități administrative; în această fază nu există un grup de coordonare specializat
pentru proiecte Smart City;
• faza de instituționalizare - în această fază, activitățile Smart City sunt coordonate
și instituționalizate; în plus față de adoptarea diferitelor instrumente de direcție,
precum o strategie sau o viziune Smart City, orașul va crea noi locuri de muncă;
• faza de consolidare - în această fază, organizația Smart City devine
operațională, iar conceptul Smart City este integrat în procesele
administrative și în cultură și este încorporat în toate sectoarele de
activitate ale orașului; pe lângă implicarea în managementul proiectelor,
orașul investește în infrastructura digitală și implementează măsuri de
însoțire în domeniile comunicării, educației și securității datelor.
Orașele inteligente de succes urmează patru pași, respectiv:
• colectează – senzorii inteligenți din tot orașul colectează date în timp real;
• analizează – datele colectate de senzorii inteligenți sunt evaluate pentru a obține
informații semnificative;
• comunică – informațiile care au fost găsite în faza de analiză sunt comunicate
factorilor de decizie prin intermediul unor rețele puternice de comunicare;
• acționează – orașele utilizează informațiile extrase din date pentru a crea soluții,
pentru a optimiza operațiunile și gestionarea activelor și pentru a îmbunătăți
calitatea vieții locuitorilor.
Principalele elemente de infrastructură ale unui oraș inteligent sunt: alimentarea
adecvată cu apă; asigurarea alimentării cu energie electrică, salubritate, inclusiv
gestionarea deșeurilor solide; mobilitatea urbană eficientă și transportul public;
locuințele accesibile, în special pentru cei săraci; conectivitatea IT robustă și
digitalizarea; buna guvernanță, în special e-guvernarea și participarea cetățenilor;
3 Leonidas Anthopoulos, Definirea arhitecturii Smart City pentru sustenabilitate, disponibil la adresa
https://ebooks.iospress.nl, accesat în data de 02.05.2023
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 19
Pagina 23
mediul durabil; siguranța și securitatea cetățenilor, în special a femeilor, a copiilor și a
persoanelor în vârstă; sănătatea și educația4.
Pe de altă parte, tehnologia constituie infrastructura de bază a orașelor inteligente.
Sistemele informatice geografice, realitatea virtuală și tehnologiile de simulare au o
pondere semnificativă în analiza și evaluarea în timp real a orașului. Tehnologiile precum
„dispozitivele mobile, platformele digitale, internetul lucrurilor, big data, cloud
computing” sunt folosite în prezent pentru a califica orașele ca fiind inteligente și pentru
a măsura nivelul de inteligență al acestora.
Beneficii ale orașelor inteligente:
• eficiența procesului decizional bazat pe date - combinația dintre Internet of Things
și Big data oferă posibilități nelimitate pentru un proces decizional mai robust;
• îmbunătățirea angajamentului public - serviciile digitale oferite trebuie să fie de
înaltă calitate și ușor de utilizat; extinderea serviciilor digitale în comunități face din
orașele inteligente un loc mai atractiv pentru rezidenți, creând totodată relații mai
strânse cu aceștia;
• crearea unor comunități mai sigure - un oraș inteligent este un oraș mai sigur
datorită tehnologiilor inovative implementate (recunoașterea plăcuțelor de
înmatriculare ale vehiculului, servicii de apel de urgență de ultimă generație etc.);
• îmbunătățirea mediului - clădirile eficiente din punct de vedere energetic,
senzorii de calitate a aerului și sursele de energie regenerabilă sunt instrumente
ce oferă orașelor posibilitatea de a reduce impactul asupra mediului;
• îmbunătățirea transportului - tehnologiile inteligente permit orașelor să
servească mai bine cetățenii, iar tehnologiile precum semnalele inteligente de
trafic optimizează fluxul de trafic5.
4 Smart City – elemente, caracteristici, tehnologie și Abordare Guvernamental[, disponibil la adresa
https://constrofacilitator.com/smart-city-elements-features-technology-and-govt-approach/, accesat în data de
02.05.2023
5 Velatia, Principalele beneficii ale orașelor inteligente, disponibil la adresa
https://www.velatia.com/en/blog/main-benefits-of-smart-cities/, accesat în data de 02.05.2023
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 20
Pagina 24
2. CONCEPTE SMART CITY UTILIZATE ÎN CADRUL STRATEGIEI
Societatea modernă este definită prin rapiditatea evoluției tuturor aspectelor vieții și
constituie un loc în care inovațiile tehnologice pot fi adaptate imediat, inteligența
artificială și tehnologiile inovative cunoscând o evoluție din ce în ce mai rapidă.
Această viteză și progres tehnologic pot fi privite ca o dezvoltare per se, având atât
aspecte pozitive, cât și aspecte negative pe care le determină.
Problemele economice și sociale, creșterea populației, consumul de resurse, consumul
ridicat de energie, poluarea mediului și schimbările climatice sunt fenomene negative aduse
de lumea modernă, spre exemplu. În acest context, orașele întâmpină diferite problematici
care de mediu, sociale și economice. În special dezvoltarea tehnologiei urbane, creșterea
ratei populației în orașe și problemele de mediu au condus la dezvoltarea și discutarea
multor termeni și concepte din literatura de arhitectură și design în procesul de urbanizare.
Concepte precum cele de smart city, digital city și intelligent city sunt conceptele
propuse pentru a rezolva problemele cauzate de lumea în curs de dezvoltare urbană.
Termenii smart city, digital city și intelligent city sunt adesea folosiți interschimbabil,
dar au semnificații distincte:
Un smart city este un oraș care utilizează tehnologia avansată și analiza datelor pentru
a îmbunătăți calitatea vieții rezidenților săi, pentru a optimiza utilizarea resurselor și
pentru a îmbunătăți durabilitatea generală. Orașele inteligente folosesc tehnologii
precum Internetul lucrurilor (IoT), inteligența artificială (AI) și analiza datelor mari
pentru a colecta și analiza date din diverse surse, cum ar fi senzori de trafic, stații
meteo și feedback-ul cetățenilor. Scopul unui smart city este să folosească aceste date
pentru a lua decizii mai informate și pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor săi.
Pentru început, este important de menționat faptul că impactul tranziției către orașe
inteligente este diferit de la o comunitate la alta, fiind în strânsă legătură cu dimensiunea
spațială a zonei în care procesul urmează să se desfășoare, precum și cu o serie de factori
sociali, specifici populației din zona respectivă (vârstă, statut social, statut economic, grad
de alfabetizare digitală etc.). Abordarea socială a tranziției către orașe inteligente permite
dezvoltarea unor soluții bazate pe nevoile regăsite în comunitate.
Un intelligent city este un oraș inteligent care depășește ca și nivel de dezvoltare
conceptul de smart city, prin faptul că nu numai că folosește tehnologie avansată și
analiză de date, ci încorporează și nevoile și perspectivele cetățenilor și comunităților.
Un intelligent city este unul care acordă prioritate durabilității sociale, economice și
de mediu și se străduiește să creeze un mediu de locuit și incluziv pentru toți locuitorii
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 21
Pagina 25
săi. Diferența cheie dintre un intelligent city și un smart city este că un intelligent city
pune oamenii în centrul proceselor sale de planificare și luare a deciziilor.
Un digital city este un oraș care utilizează tehnologia digitală pentru a-și îmbunătăți
infrastructura, serviciile și comunicarea. Un oraș digital utilizează de obicei tehnologii
digitale, cum ar fi rețelele de comunicații digitale sau guvernarea electronică, pentru
a facilita comunicarea dintre cetățeni și autoritățile publice locale și pentru a oferi
servicii online precum educație, asistență medicală și siguranță publică. Accentul unui
oraș digital este pe îmbunătățirea eficienței și eficacității prin utilizarea tehnologiei.
În România, există câteva acțiuni-pilot de implementare a conceptului de smart city, însă
comparativ cu media europeană, multe dintre proiecte nu sunt utilizate sau nu au fost
continuate de administrațiile locale sau centrale și este nevoie de timp pentru a pregăti și
aloca resurse competente dedicate pentru implementarea conceptului de Smart City.
Secțiunile abordate în cadrul acestui material oferă perspective asupra modului în care
caracteristicile teritoriale și demografice specifice ale Municipiului Pașcani se conectează cu
aceste concepte, dar și asupra modalității în care Municipiul ar putea impactat de tranziție.
Figura nr. 2: Conceptul de smart city
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 22
Pagina 26
La nivel teoretic, un concept poate fi definit drept un produs abstract, generalizat, de
analiză și raționament. În cadrul Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani, s-a pornit de
la o abordare deductivă, fiind prezentate și definite conceptele-cheie, iar ulterior, acestea
au fost aplicate la nivelul Strategiei, problematizate și prezentate în contextul tendințelor
internaționale, regionale și locale.
În tabelul de mai jos, se regăsesc conceptele-cheie care au stat la baza fundamentării
Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani pentru perioada 2021-2027, precum și definițiile
aferente fiecăruia.
Tabelul nr. 1: Concepte smart city utilizate în cadrul strategiei
Nr.
Concept Definiție
Crt.
Un tip de tehnologie sau sistem de oraș inteligent care are o funcție
1. Aplicații Smart City specifică (ex: iluminatul stradal inteligent, coșurile inteligente sau
sistemele de scurgere inteligente)
Utilizarea tehnologiei (în special senzori și rețele) pentru a colecta,
2. Big Data
gestiona, analiza și utiliza mari volume de date.
Abordarea serviciilor din perspectiva comunității pentru a se asigura
Centrare pe că nevoile și așteptările lor sunt îndeplinite. Această abordare este
3.
cetățean folosită ca o modalitate de a crește satisfacția publică, de a
îmbunătăți eficiența și de a reduce costurile.
Colaborarea cu clienții și comunitatea pentru a proiecta și crea servicii/
Co-creație/Co-
4. soluții care să se alinieze așteptărilor utilizatorilor și să răspundă nevoilor
proiectare
acestora.
5. Conectivitate Lungimea și calitatea infrastructurii de telecomunicații
Creșterea accesibilității datelor pentru a spori transparența, inovarea
6. Date deschise
și rezultatele comunității
Datele colectate sau partajate într-o zonă geografică foarte strânsă,
7. Date hiper-locale
precum o stradă sau un bloc de apartamente
Recipiente de deșeuri precum coșurile de gunoi din orașe și coșurile de
gunoi comerciale, echipate cu senzori conectați care colectează și
8. Deșeuri inteligente
partajează date, de exemplu, cu privire la necesitatea și frecvența
colectării deșeurilor
Rețea alcătuită din oameni, instituții, programe, reglementări,
9. Ecosistem de inovare
cultură și resurse care conlucrează pentru a promova inovația
Conexiune la Internet care transferă date prin cabluri de fibră optică.
„Fibra" este un fir subțire de sticlă în interiorul unui cablu de
10. Fibre optice
protecție mai mare, în timp ce „optica" este modul în care datele
sunt transferate, prin semnale de lumină.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 23
Pagina 27
Nr.
Concept Definiție
Crt.
Este definit ca un „sistem informatic care procesează în mod cuprinzător
informațiile geospațiale, înregistrate în formă electromagnetică, pe o
GIS (sistem hartă digitală cu computere pentru a permite înțelegerea geografică și
11.
informatic geografic) analiza informațiilor geospațiale”. Se referă la tehnologiile sistemelor
informatice care permit manipularea datelor care conțin diverse
informații de poziție pe hărți computerizate
Iluminare adaptivă Cu acest tip de iluminat stradal inteligent, luminozitatea iluminatului
12.
pentru trafic stradal variază automat în funcție de datele fluxului de trafic în timp real.
Lumini stradale care pot fi controlate wireless pentru a economisi
energie și a reduce costurile de întreținere. Rețeaua wireless care
Iluminat stradal
13. controlează iluminatul stradal poate fi, de asemenea, extinsă pentru
inteligent
a conecta senzori care colectează date despre condițiile
meteorologice, poluarea aerului și multe altele
Infrastructură Integrarea tehnologiilor inteligente în sistemele fundamentale care
14.
inteligentă deservesc un oraș sau o zonă municipală.
15. Inovare A face ceva diferit cu scopul de a îmbunătăți procesele și rezultatele
Rețea de dispozitive conectate care comunică și schimbă date. Datele
colectate de pe aceste dispozitive sunt stocate în cloud sau pe servere
16. IoT
pentru a permite îmbunătățirea eficienței sectorului public și privat și
pentru a oferi beneficii economice și îmbunătățiri vieții cetățenilor.
IT referă la tehnologia informației și TIC la tehnologia informației și
comunicațiilor. IT - tehnologiile informației (ex: computerele) TIC -
17. IT și TIC
includ tehnologii de comunicații precum internetul, pe lângă tehnologiile
informației
Un sistem care ajută șoferii să găsească locuri de parcare vacante
18. Parcare inteligentă
folosind senzori și rețele de comunicații
Platformă de date Oferă un mediu digital coerent pentru agregarea datelor în mai multe
19.
urbane zone geografice sau funcții civice ale orașului
Rețele electrice îmbunătățite care utilizează tehnologia analogică sau
Rețele electrice digitală pentru a colecta și a acționa în baza unor informații precum
20.
inteligente comportamentul furnizorului sau al consumatorului, pentru a îmbunătăți
automat eficiența și durabilitatea distribuției de energie electrică
O rețea care conține diagnostice, management, toleranță la erori și
21. Rețele inteligente alte capacități integrate pentru a preveni perioadele de
nefuncționare și pentru a menține performanța
O componentă electronică, un modul sau un subsistem utilizat pentru
22. Senzori
a detecta evenimente sau schimbări în mediul înconjurător
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 24
Pagina 28
Nr.
Concept Definiție
Crt.
Concept de dezvoltare urbană care integrează tehnologii și sisteme
Smart city (oraș pentru a administra în mod eficient și securizat resursele unui oraș,
23.
inteligent) în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, dezvoltării
comunității și protejării mediului.
Rețele electrice care pot integra în mod inteligent comportamentul și
acțiunile tuturor utilizatorilor conectați la aceasta – generatoare,
24. Smart Grids consumatori și aceia care îndeplinesc ambele roluri – pentru asigurarea
unui proces de alimentare cu energie electrică sustenabil, economic și
sigur
Menținerea și îmbunătățirea sănătății ecologice, sociale și economice a
25. Sustenabilitate
unui oraș
Tehnologie Rețele digitale, senzori și sisteme care sprijină furnizarea de servicii
26.
inteligentă și dispozitive inteligente
Transformare Schimbări pozitive în toate aspectele vieții oamenilor ca urmare a
27.
digitală aplicării tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC)
Transport Sistem care facilitează o varietate de opțiuni de transport, cum ar fi
28.
multimodal ciclismul, autobuzul, calea ferată, trenul, feribotul sau mersul pe jos.
Vehicule care pot simți mediul din jurul lor și pot naviga dintr-un loc
29. Vehicule autonome
în altul fără intervenția umană
Percepția generală a calității vieții într-un anumit domeniu (ex:
30. Viabilitate
accesibilitatea, siguranța, incluziunea, serviciile locale și mediul).
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 25
Pagina 29
3. MODELE INTERNAȚIONALE DE BUNĂ PRACTICĂ DIN PERSPECTIVA
SMART CITY
Replicarea reprezintă un termen cheie în dezvoltarea orașelor inteligente, contribuind la
accelerarea proceselor de inovație și a transferului tehnologic, iar în cadrul subcapitolului
curent vor fi prezentate modele internaționale de bună practică ce ar putea fi replicate la
nivelul Municipiului Pașcani astfel încât acesta să devină mai inteligent.
În tabelul de mai jos sunt prezentate inițiativele prin care se vizează dezvoltarea unor
orașe smart în diferite țări, iar ulterior vor fi detaliate cele care prezintă importanță, fiind
modele relevante în contextul elaborării Strategiei Smart City a Municipiului Pașcani.
Tabelul nr. 2: Exemple de inițiative smart city internaționale
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
Diverse tehnologii, în funcție
Smart Cities
Canada Multisectorial Multisectorial de domeniul de aplicare al
Challenge
provocărilor identificate
Platformă care integrează
managementul serviciilor
MiNT Madrid
Spania, Madrid Multisectorial Multisectorial locale (colectarea și reciclarea
Inteligente
gunoiului, gestionarea spațiilor
verzi etc.)
Parteneriat între administrația
locală, întreprinderi și mediul
Anglia, Milton MK: Smart
Multisectorial Multisectorial academic, ce se concentrează
Keynes initiative
pe utilizarea energiei și a apei
și pe transport
Platformă în care sunt
disponibile date privind
Anglia, Milton
MK Data Hub Multisectorial Multisectorial consumul de energie și apă,
Keynes
precum și date privind
transportul
Card reîncărcabil unificat,
care permite cetățenilor să
Emiratele plătească pentru servicii de
Smart Nol Card Multisectorial Multisectorial
Arabe, Dubai transport, parcare, precum și
cumpărăturile în diferite
magazine
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 26
Pagina 30
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
Japonia, Smart City
Multisectorial Multisectorial Platforma TIC
Aizuwakamatsu Aizuwakamatsu
Startup-uri
IoT, CCTV, infrastructură digitală
Tailanda, Phuket Smart digitale, IoT,
Multisectorial (de exemplu, LoRaWAN, NBIoT,
Phuket Tourism infrastructură
WiFi, 5G)
digitală
Aceste proiecte reunesc orașe,
industrii și cetățeni pentru a
testa soluții inteligente și
modele de afaceri care pot fi
extinse și reproduse. Obiectivul
Barcelona,
constă în obținerea unor
Bristol, Koln, GrowSmarter Energie Energie verde
beneficii măsurabile în
Stockholm
domeniul energiei, mobilității și
utilizării eficiente a resurselor,
care să conducă la înființarea
de noi piețe și noi locuri de
muncă.
Sistem de
evaluare a Prevenirea Platforme digitale, alte
Filipine Multisectorial
riscurilor riscurilor tehnologii
comunitare
Copenhaga a construit o
platformă de date pentru a
opera o piață de date la nivel
Mediu de de oraș, unde datele pot fi
Danemarca, Platformă de
Multisectorial afaceri, tranzacționate, cu scopul de a
Copenhaga date
Infrastructură stimula tranzacțiile de date
între guvern, precum și între
întreprinderile private și
cetățenii obișnuiți.
Această rețea de senzori
cunoaște fluxul de oameni și
biciclete de-a lungul celor mai
Spania, Managementul mari drumuri și artere ale
Sentilo Transport
Barcelona traficului orașului, nivelurile de decibeli
de pe fiecare stradă,
temperatura fiecărui cartier și
calitatea aerului respirat
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 27
Pagina 31
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
Monitorizarea și
Danemarca, Managementul
managementul Transport Lumini de trafic inteligente
Copenhaga traficului
traficului
Transportul Sistem de interconectare a
Suedia, Malmo Transport Transport public
public conectat autobuze publice
Primul pilot Proiect pilot de
Chile autonom din Transport conducere Conducerea autonomă
Chile autonomă
Jinan Traffic Managementul
China, Jinan Transport Inteligența artificială
Brain traficului
Inițiativa tri-
City privind Coordonarea Internet pentru coordonare,
Filipine Transport
transportul interurbană alte tehnologii
public
Sistem conceput pentru a
implementa mobilitatea ca
serviciu (Maas), care permite
utilizatorilor să identifice rute
prin adăugarea de biciclete,
Finlanda, Whim: MaaS taxiuri și mașini de închiriat,
Transport Transport
Helsinki Application precum și transportul public,
(autobuze, metrou și
tramvaie), printr-o singură
aplicație. Toate plățile
necesare pot fi realizate în
această aplicație
Orașul Trieste a implementat
Sistem de recent un sistem integrat care
Italia, Trieste management al Transport Mobilitate permite utilizatorilor să
parcării plătească pentru parcare prin
intermediul unei aplicații.
Este un autobuz robot fără
pilot, care funcționează în
Autobuzul oraș din 2016 și are o
Finlanda, electric Transport capacitate de 9 de pasageri.
Transport
Helsinki autonom inteligent Acesta poate conduce până la
SOHJOA 40 km/h dar de obicei rulează
cu 11 de km/h din motive de
siguranță.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 28
Pagina 32
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
Acest sistem poate determina
Sistem
condițiile de trafic în timp real
inteligent de Transport/
Coreea de Sud, Siguranță și și poate reduce congestia
gestionare a
Busan Infrastructură securitate traficului în oraș. În prezent,
traficului din
gestionează 27 de intersecții
intersecții
din Busan.
Prin Sistemul de Management
al Traficului din București s-au
implementat în mod integrat și
unitar, trei subsisteme:
Sistem integrat subsistemul de control al
România, Transport/ Siguranță și traficului urban (UTC),
de gestionare a
București Infrastructură securitate subsistemul de management al
traficului
transportului public (PTM),
subsistemul de camere video
cu circuit închis pentru
supravegherea traficului
(CCTV)
Orașul va înlocui lămpile
stradale existente cu lămpi
stradale inteligente echipate
cu CCTV și diverși senzori în
cooperare cu SKT. Controlerul
Transport/ inteligent pentru lămpi
Coreea de Sud, Lămpi stradale Siguranță și
stradale (Smart Node) este
Busan inteligente Infrastructură securitate
instalat pentru a transfera
date video/senzor către
sistemul de control utilizând
rețeaua LoRA și WiFi. Acest
lucru poate detecta parcarea
ilegală și dezastrele naturale.
Calitatea
Transport/ aerului/ Sistem de colectare a datelor
Danemarca, Copenhagen
privind calitatea aerului și
Copenhaga Solutions Lab Infrastructură gestionarea gestionarea traficului.
traficului
Sistem de
Africa de Sud, recunoaștere a Infrastructură Siguranță și Camere de supraveghere
Cape Town plăcuțelor de securitate inteligente
înmatriculare
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 29
Pagina 33
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
Chicago Smart Infrastructură Sistem de iluminat de ultimă
Chicago Iluminat public
Lighting Project generație
Planul general
de construcție a
orașului
China, Rețele de senzori, inteligență
inteligent de tip Infrastructură Multisectorial
Shenzhen artificială
nou al
municipalității
Shenzhen
Proiectul Smart
Japonia, Siguranță și Platforme TIC, camere de
City al orașului Infrastructură
Kakogawa securitate supraveghere
Kakogawa
Senzori pentru monitorizarea
Malaezia, Sistemul de Managementul datelor de calitate fizico-
Infrastructură
Putrajaya poluare a apei calității apei chimice a apei; aplicație
mobilă
Sănătate
Tailanda, Khon Khon Kaen Ceasuri inteligente pentru
Infrastructură digitală
Kaen Smart Health monitorizarea sănătății
conectată
Tacloban SCAN
System
Managementul
Filipine, (aplicație
Infrastructură securității Aplicație mobilă
Tacloban destinată
sănătății
epidemiei
COVID-19)
Sistemul permite inspectorilor
de construcții să depună
rapoarte și să tipărească
documente de pe teren. Acest
New York, Infrastructură
Municity5 Infrastructură sistem poate fi folosit și de
Schenectady de comunicații
poliția locală pentru a încărca
videoclipuri de la mașinile de
patrulare, fără a fi nevoie să
se întoarcă la secția de poliție.
Este un serviciu conceput
Infrastructură pentru a ușura sentimentul de
Madrid, Spania Vincles BCN Infrastructură alienare și singurătate al
de comunicații
persoanelor în vârstă, în care
membrii abonați la rețeaua de
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 30
Pagina 34
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
servicii pot comunica prin
mesaje text/foto/video.
Este o platformă pentru
planificarea urbană
participativă, care permite
cetățenilor să își exprime
Büerger baut
opiniile personale relevante în
Germania, Stadt (Cetățenii Infrastructură
Infrastructură timpul perioadei de
Berlin construiesc de comunicații
planificare. Locația noilor
orașe)
clădiri va fi afișată pe hartă,
iar cetățenii pot găsi
documente de planificare
detaliate pentru proiect.
Link NYC este un proiect de
transformare a vechilor
facilități de telefonie publică
Infrastructură existente în totemuri care
SUA, New York Link NYC Infrastructură
de comunicații oferă Wi-fi gratuit. Acesta va
permite oricui să utilizeze
imediat internetul și să
încarce un telefon mobil.
Este un district inteligent în
care stakeholderii efectuează
cercetări privind energia
Germania, durabilă și mobilitatea și
Euref Campus Infrastructură Infrastructură
Berlin rulează programe pilot în
domenii precum conducerea
autonomă, mașinile electrice
etc.
Davao City -
Centrul de
Siguranță și Cablare a fibrei optice
Filipine, Davao comandă și Infrastructură
securitate subterane
control
convergent
Moscova a instalat televizoare
inteligente CCTV care
Siguranță și analizează vârsta, sexul și
Rusia, Moscova FindFace Infrastructură expresiile faciale ale
securitate
persoanelor care trec prin zonă
folosind algoritmul FindFace de
la NTechLab. Televizoarele
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 31
Pagina 35
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
CCTV au o precizie de
aproximativ 70% a recunoașterii
feței și sunt utile pentru
identificarea infractorilor și a
suspecților.
Copenhaga operează un serviciu
de „undă verde” cu semafoare
verzi. Acesta este conceput
Siguranța și
Danemarca, pentru a spori confortul prin
Greenwave Infrastructură securitatea
Copenhaga prevenirea cicliștilor care
cicliștilor
călătoresc u o viteză constantă
(20 km/h) de a fi prinși de
semafor.
Acesta monitorizează
mediul în orașe, cum ar fi
Calitatea umiditatea, calitatea aerului și
SUA, Chicago Array of Things Mediu vibrațiile, prin instalarea
mediului
senzorilor în orașe, și apoi
furnizează datele colectate
într-un format de date deschis.
Proiectul a constat în instalarea
a 20 de stâlpi în scopul de a
colecta date importante despre
Australia, Brisbane Smart Calitatea modul în care funcționează
Mediu
Brisbane Poles mediului orașul. Senzorii instalați
colectează date despre
iluminat, calitatea aerului,
zgomot și climă.
City-Zen este un proiect de
City-zen:
stocare și comercializare a
Olanda, Centrală
Energie Energie verde surplusului de energie solară
Amsterdam electrică
prin intermediul bateriilor de
virtuală
uz casnic.
Dezvoltarea
Rețele
Vietnam rețelei Energie Telemăsurare
inteligente
inteligente
Oferă informații referitoare la
Belgia, Harta solară din Energie producția de energie solară în
Energie timp real, numărul de
Bruxelles Bruxelles regenerabilă
gospodării aprovizionate,
cantitatea de energie produsă
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 32
Pagina 36
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
în diferite zone urbane etc.
Prognozează cantitatea
estimată de energie solară
viitoare și eficiența producției
asociate.
Sistemul permite ca luminile să
New York, fie estompate în timpul orelor
Tehnologie LED Energie Energie
Schenectady de program sau reglate, pe baza
datelor în timp real.
Bosnia și Aprofundarea cunoștințelor în
IT Girls for
Herțegovina, Educație Educație domeniul codificării și
Smart City
Sarajevo roboticii
Școala electronică din Moscova
funcționează pe deplin din
2017 și oferă studenților
Moscow tablete în loc de hârtie și
Rusia, Moscova Electronic Educație Educație stochează materiale de
School instruire bazate pe platforme
cloud. Elevii și părinții își pot
verifica progresul online și pot
participa la cursuri online.
Platformă online dedicată
Anglia, Milton Urban Data
Educație Educație elevilor în scopul îmbunătățirii
Keynes School
cunoștințelor digitale.
Portalul permite rezidenților să
plătească utilitățile, amenzi de
Emiratele Administrație Administrație
DubaiNow trafic și educaționale, de
Arabe, Dubai publică publică
sănătate, de transport, și
servicii de afaceri.
Dans Ma Rue este un serviciu
App-Web, în care cetățenii pot
raporta rapid informații
relevante în cazul unor
Dans Ma Rue Administrație Administrație incidente în furnizarea
Franța, Paris
(Fix My Street) publică publică serviciilor publice și
infrastructură. Incidentele
raportate sunt apoi alocate
unui departament local
relevant din apropiere.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 33
Pagina 37
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
Sistemul măsoară scorurile de
fericire ale vizitatorilor și
rezidenților. Prin intermediul
Emiratele Happiness Administrație Turism/Calitatea
tablourilor de bord de date,
Arabe, Dubai Meter publică vieții
„harta fericirii” vizualizează
nivelurile de satisfacție în
funcție de industrie și regiune.
Dublin Dashboard este un
portal interactiv care permite
accesul la o varietate de seturi
de date, instrumente de
analiză și aplicații. Persoanele
care nu au cunoștințe
existente despre date pot
Dublin Administrație
Irlanda, Dublin Digitalizare înțelege și utiliza seturile de
Dashboard publică
date datorită metodei sale de
vizualizare. Seturile de date
de la diferite departamente
guvernamentale, inclusiv
Consiliul local din Dublin și
Biroul Central de Statistică,
sunt furnizate în timp real.
Prin intermediul site-ului și
aplicației CHI311, Chicago
primește sugestii generale,
Administrație referitoare la înlocuirea
SUA, Chicago CHI311 Sesizări online
publică luminilor stradale și
construcția de drumuri de la
cetățeni și promovează
diferite evenimente în oraș.
Prin intermediul aplicației
cetățenii au acces ușor la
Singapore, SingPass Mobile Administrație toate serviciile
Digitalizare
Singapore (SPM) publică guvernamentale prin utilizarea
amprentelor digitale sau a
parolelor de șase cifre.
Este un program inovator de
testare a soluțiilor care este
Portugalia, Proiectul Smart Mediu de creat pentru a îmbunătăți trei
Mediu de afaceri
Lisabona Open Lisboa afaceri aspecte ale vieții orașului
Lisabona: Mobilitatea,
locuințele și turismul, folosind
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 34
Pagina 38
Denumirea
Țara Domeniul Subdomeniul Tehnologii utilizate/Descriere
inițiativei
date reale. Programul
conectează soluții sugerate
bazate pe date de la companii
mari sau start-up, în scopul de
a colabora cu potențiali clienți
sau parteneri de afaceri. De
asemenea, oferă oportunități
de a dezvolta proiecte pilot și
de a le valida în Sol Lab
Este un serviciu care urmărește
circulația produselor alimentare
pentru a stabili un ecosistem de
siguranță alimentară. În
colaborare cu companiile de
distribuție, informațiile despre
produse și starea lor de
Shanghai Food
circulație sunt înregistrate, iar
Safety
China, Siguranță Siguranță consumatorii pot solicita
Information
Shanghai alimentară alimentară informații conexe prin
Tracking
intermediul platformei. În plus
Platform
față de starea siguranței
alimentare, platforma
contribuie, de asemenea, la
protecția mediului, deoarece
este capabilă să urmărească
traseul uleiului de gătit
rezidual.
Proiectul își propune să
sporească sentimentul de
apartenență la comunitate
pentru cetățenii în vârstă și să
îmbunătățească siguranța și
WAALTeR sănătatea prin utilizarea
Austria, Viena Sănătate Sănătate
Project smartwatch-urilor și tabletelor.
Acesta este conectat la un
centru de siguranță în caz de
urgență și are capacitatea de a
stoca și transmite date
medicale personale.
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 35
Pagina 39
Tabelul nr. 3: GrowSmarter Barcelona
GrowSmarter Barcelona
Reprezentare
grafică
Domeniu Energie verde și mediu
Problema/Nevoia Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, reabilitarea clădirilor
Soluții în ceea ce Retehnologizarea anvelopei clădirii
privește Servicii de construcții: încălzire, ventilație și aer
eficiența Iluminare eficientă
energetică a Pompe de căldură pentru stocarea căldurii în sistemele de încălzire și sistemele de apă
clădirilor caldă
Încălzire și răcire centralizată
Baterii pentru stocarea energiei regenerabile
Soluții de
integrare a WiFi, rețele mobile
sistemelor Recuperarea căldurii reziduale (recuperarea căldurii reziduale din scurgeri,
energetice încălzire centralizată alimentată cu căldură reziduală, utilizarea căldurii reziduale
din centrele de date și sistemele de deșeuri în vid, utilizarea căldurii reziduale de
la frigiderele și congelatoarele din supermarketuri
Combustibili curați și infrastructură de alimentare (dezvoltarea infrastructurii de
încărcare, instalarea unor instalații de realimentare pentru combustibili alternativi de
Soluții de mare capacitate)
mobilitate și Infrastructura bicicletelor
transport Logistica transportului urban de marfă (transport multimodal integrat pentru
mărfuri ușoare, micro-distribuția mărfurilor)
Car sharing
Sistem de management al energiei clădirilor (sisteme active de management al
energiei pentru casă, contoare inteligente, noi tehnici adaptive de control și
Soluții TIC reglare pentru sistemele de încălzire)
Platformă de date urbane (platformă de date deschisă)
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 36
Pagina 40
GrowSmarter Barcelona
Sisteme de control al traficului (Ghidare inteligentă către stații de alimentare
alternative și încărcare rapidă, semnale de trafic sincronizate pentru a prioritiza
anumite mișcări ale vehiculelor de mărfuri)
Sursa: Autorul
Tabelul nr. 4: Sistemul de Management al Traficului din București
Sistemul de Management al Traficului din București (România, București)
Domeniu Infrastructură, Trafic rutier
Problema/Nevoia Monitorizarea/Decongestionarea traficului rutier
Soluția Sistemul de Management al Traficului care înglobează 172 de intersecții
Subsistemul de control al traficului urban (UTC)
Subsistemul de management al transportului public (PTM)
Componente
Subsistemul de camere video cu circuit închis pentru supravegherea traficului
(CCTV)
Arhitectura
sistemului
Subsistemul UTC este adaptiv (de tip SPOT – UTOPIA), permițând coordonarea în timp
real a timpilor de semafor în funcție de fluxurile de trafic. Această operațiune se
realizează prin dispozitive de detecție a vehiculelor, care contorizează permanent
Funcționalitățile traficul, datele fiind transmise către centrul de control al traficului printr-o rețea de
subsistemului de fibră optică.
Control al
Traficului Urban Sistemele de tip SPOT – UTOPIA sunt versatile, permițând funcționarea adaptivă a
semafoarelor atât în regim local (în funcție de un istoric stocat în memoria
automatului de semafor din intersecție), cât și prin transmiterea informațiilor la
intersecțiile din vecinătate și la centrul de control.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 37
Pagina 41
Sistemul de Management al Traficului din București (România, București)
Acest subsistem permite prioritizarea autovehiculelor de transport public prin
Funcționalitățile schimbarea culorii în verde la apropierea acestora de intersecție. Pentru aceasta
subsistemului de s-au instalat sisteme GPS si calculatoare de bord pe anumite autovehicule, care
Management al comunica în timp real cu atât centrul de control, cât și cu automatele de semafor.
Transportului
Public (PTM) În același timp, autobuzele RATB sunt coordonate în timp real dintr-un dispecerat,
astfel încât să respecte orarul planificat si să se reducă întârzierile.
Deficiențe În prezent sistemul nu dispune de facilități de integrare tarifară și park&ride
Sursa: Autorul
Tabelul nr. 5: Sistem integrat de gestionare a parcărilor din Trieste, Italia
Sistem integrat de gestionare a parcărilor (Italia, Trieste)
Reprezentare
grafică
Domeniu Mobilitate
Problema/Nevoia Gestionarea parcărilor/Decongestionarea traficului
Soluția Sistem integrat de gestionare a parcărilor
Sistemul utilizează detectoare și camere video pentru a monitoriza dacă spațiile
de parcare de pe drum sunt ocupate.
Disponibilitatea spațiilor din parcări este monitorizată prin intermediul sistemului
Funcționalități
obișnuit de control al barierei.
Sistemul integrat de gestionare a parcării ghidează șoferii către spațiile de parcare
gratuite
Deoarece aplicația va transmite informații privind disponibilitatea autovehiculelor
Rezultate de transport public, aceasta va contribui la reducerea congestiei traficului și va
favoriza trecerea la moduri de transport mai durabile.
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 38
Pagina 42
Tabelul nr. 6: Harta calității aerului din Copenhaga, Danemarca
Harta calității aerului din Copenhaga (Danemarca)
Reprezentare
grafică
Domeniu Energie, Infrastructură și utilități, Mediu, Climă, Sănătate
Poluarea aerului reprezintă una dintre principalele cauze ale deceselor premature,
contribuind la exacerbarea bolilor precum cancerul, bolile cardiovasculare,
respiratorii și pulmonare, și chiar tulburări neurologice, precum autismul, demența,
Parkinson, depresiile etc.
Problema În mod tradițional, calitatea aerului este monitorizată în Copenhaga prin senzori la
stațiile statice situate în jurul orașului. Acestea oferă o reprezentare generică a
calității aerului și în special, a mediei anuale a acestuia, care evidențiază tendințele
pe termen lung. Cu toate acestea, măsurătorile tradiționale nu sunt în măsură să
furnizeze informații precise cu privire la locul și momentul în care poluanții sunt cei
mai prezenți în timpul zilei și când oamenii sunt expuși la aceștia.
În anul 2017 compania Google a echipat mașinile Street View cu senzori de calitate a
aerului colectând astfel date despre calitatea aerului pe fiecare stradă din
Copenhaga. Măsurătorile au vizat poluanții emiși în oraș, în special dioxidul de azot,
particulele ultrafine și carbonul negru.
Soluția
Mașinile au înregistrat o măsurare pe secundă, colectând date spațiale foarte precise
privind calitatea aerului, care ar putea fi localizate datorită sistemelor de navigație
prin satelit încorporate în mașini. Acestea au trecut pe fiecare stradă de cel puțin
șase ori pe parcursul unui an și jumătate, pentru a obține distribuția sezonieră a
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 39
Pagina 43
Harta calității aerului din Copenhaga (Danemarca)
poluării aerului. Acest lucru a fost făcut până în martie 2020, când la Copenhaga a
fost declarată blocarea orașului ca urmare a crizei COVID-19.
Precizia spațială a informațiilor colectate în acest mod permite identificarea
corelațiilor dintre activitățile umane, infrastructură și poluarea aerului, în funcție de
momentul zilei și de sezon.
În octombrie 2019, o hartă preliminară a calității aerului din Copenhaga a fost publicată
și prezentată de către viceprimarul orașului în cadrul reuniunii primarilor Grupului C40
Cities Climate Leadership, care a avut loc la Copenhaga. În același an, proiectul a atras
atenția altor parteneri locali și internaționali, respectiv Gehl Architects, o agenție de
design urban din Copenhaga, care a devenit interesată de hartă și a decis să o folosească
pentru a înțelege cum ar putea reduce efectele poluării aerului asupra copiilor prin
reproiectarea spațiilor publice. Această inițiativă, denumită proiectul Tivire zone,
finanțat de Fundația Bernard van Leer și Fondul de acțiune ICLEI, are ca scop proiectarea
de soluții urbane pentru creșterea calității aerului și reducerea expunerii la poluare,
precum și implicarea cetățenilor în colectarea de date, proiectare și schimbări
comportamentale.
Gehl a cartografiat instituțiile de îngrijire a copiilor și a intervievat cadrele didactice cu
privire la mișcările copiilor în două cartiere și a încrucișat aceste date cu informațiile pe
care le aveau despre calitatea aerului pentru a înțelege modul în care poluarea aerului îi
afectează. Ulterior, Gehl a realizat o hartă a „rețelei de aer mai curat”, indicând zonele
în care calitatea aerului este mai bună și unde copiii ar putea petrece mai mult timp,
Rezultate sugerând intervenții de proiectare urbană.
Harta calității aerului din Copenhaga a fost lansată în mod deschis în primăvara anului
2021 și este accesibilă oricui. Harta permite identificarea zonelor cele mai poluate
(drumuri principale, aeroporturi și centrul orașului) pentru diferiți poluanți, adică dioxid
de azot, particule ultrafine și carbon negru. Aceasta are ca scop deservirea tuturor
departamentelor administrației orașului, punând calitatea aerului în centrul politicilor
orașului.
Setul de date și modelul de utilizare a acestuia sunt puse la dispoziție pentru a sprijini
politicile urbane care vizează reducerea expunerii la poluare, în special pentru grupurile
cele mai vulnerabile. Între timp, proiectul Thrive zone continuă să testeze modul în care
se poate realiza punerea în aplicare în zonele urbane existente și să documenteze
efectele în condiții reale de viață, de exemplu prin utilizarea tufelor și copacilor pentru
a contrasta particulele fine; sau prin construirea de spații pentru copii și vârstnici unde
calitatea aerului este mai ridicată) și pentru a face locuitorii mai puțin expuși la poluare
prin schimbarea comportamentului lor (adică prin petrecerea a mai puțin timp în zonele
poluate).
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 40
Pagina 44
Tabelul nr. 7: Firenze Game Florența, Italia
Firenze Game (Florența, Italia)
Reprezentare
grafică
Domeniu Turism, Cultură și petrecere a timpului liber
Cei mai mulți turiști din Florența sunt concentrați în centrul istoric al orașului, o
suprafață de aproximativ cinci km². Pentru a atenua supraaglomerarea, administrația
Problema
publică a decis să adopte măsuri dedicate pentru a ghida turiștii către itinerarii
tematice alternative.
A fost lansat Firenze Game, o aplicație mobilă care combină jocurile digitale și tururile
urbane. Aplicația își propune să stimuleze jucătorii să învețe mai multe despre oraș,
sprijinind în același timp nevoia municipalității de a delocaliza turiștii de la atracțiile majore.
Firenze Game se bazează pe navigația prin satelit pentru a ghida tinerii jucători (și
familiile lor) printre diferitele itinerarii, provocându-i să privească îndeaproape
frumusețile ascunse ale Florenței și poveștile mai puțin cunoscute. Jucătorii își pot
Soluția crea avatarele și pot obține un set de cărți, clasificate în funcție de perioadele
istorice. Cardurile sunt deblocate automat prin check-in-uri geo-locate. În timp ce se
deplasează, jucătorii pot câștiga cărți noi prin localizarea lor aproape de piețe,
monumente și muzee. Cu cât o locație este mai necunoscută sau mai îndepărtată, cu
atât valoarea cardurilor care urmează să fie colectate crește. Datele de localizare sunt
preluate prin intermediul dispozitivului mobil și apoi combinate cu hărțile orașului
preluate din Open Street Map. Aplicația gratuită a fost dezvoltată în italiană și engleză.
Localizarea geografică a jucătorului transpune experiența digitală și de joc într-una
fizică. Aplicația a fost dezvoltată astfel încât să permită Departamentului de Turism să
actualizeze și să adauge hărți în mod autonom. Acestea pot fi redesenate de la zero
cu informații geo-referențiale. O încrucișare între PokemonGo și un album cu
Rezultate
autocolante, Firenze Game îmbină lumea digitală și analogică pentru a oferi
experiențe turistice și educaționale dedicate tinerilor. În același timp, aplicația
reprezintă o modalitate inovatoare de a gestiona fluxurile turistice într-un mod
inteligent și captivant.
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 41
Pagina 45
Tabelul nr. 8: Mängelmelder, Dormagen, Germania
Mängelmelder (Dormagen, Germania)
Reprezentar
e grafică
Domeniu Energie, Infrastructură și utilități
Locuitorii din Dormagen raportau funcționarea defectuoasă a instalațiilor
publice, etichetarea, aruncarea ilegală a gunoiului, gropi și alte
comportamente necivilizate și degradări doar prin e-mail sau telefon.
Problema Informațiile cu privire la care departamentul administrativ să raporteze erau
adesea dificil de găsit, iar cetățenii erau descurajați să raporteze. Trimiterea
personalului administrației pentru a inspecta spațiul public a fost
consumatoare de timp și resurse.
Pentru a îmbunătăți fluxul de informații de la cetățeni către administrațiile
orașelor, începând cu anul 2011 municipalitatea oferă, în colaborare cu o
firmă, un sistem de gestionare a plângerilor bazat pe internet și pe telefonul
inteligent, care să permită cetățenilor să raporteze autorităților locale
inabilitățile și echipamentele publice defecte. Locuitorii din Dormagen dispun
Soluția de o aplicație care le permite să raporteze defectele urbane, să facă
fotografii pe loc și să indice locația exactă datorită GPS-ului încorporat în
smartphone-urile lor. Locația problemei poate fi identificată și urmărită exact
ca un marker pe o hartă virtuală. Aplicația web permite administrației să
proceseze și să delege rapoarte. Problemele identificate sunt apoi colorate în
roșu, galben sau verde pe harta virtuală, în funcție de starea lor de procesare.
Datorită aplicației smartphone, cetățenii pot raporta problemele urbane
oriunde se află și oricând doresc, direct la autoritățile publice responsabile,
fără a căuta date de contact sau alte informații. Utilizarea acestei aplicații
Rezultate
bazate pe sistemul de navigație prin satelit permite administrației să lucreze
mai eficient, să economisească timp și bani și să împuternicească cetățenii
ca actori în protejarea mediului urban.
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 42
Pagina 46
Tabelul nr. 9: IssyGrid
IssyGrid
Reprezentare
grafică
Domeniu Multisectorial
IssyGrid, prima rețea de district inteligent din Franța, a fost inițiată în 2012 și este
câștigătoare a premiului „infrastructuri durabile” Green Solutions Award 2017.
Obiectivul acestui laborator la scară largă este de a reduce amprenta de carbon prin
optimizarea consumului și punerea în comun a resurselor între case, birouri și
întreprinderi. IssyGrid a fost creat de orașul Issy-les-Moulineaux și Bouygues
Immobilier, alături de grupuri care reunesc toate competențele strategice și tehnice
ale rețelei inteligente: Alstom, Bouygues Energies and Services, Bouygues Telecom,
Descriere EDF, FEDR, Microsoft, Schneider Electric, Steria, total și start-up-uri inovatoare.
IssyGrid are 2.000 de case, 5.000 de locuitori, 10.000 de angajați și 160.000 m² de
birouri. Acest lucru face posibilă colectarea de date privind o rețea inteligentă
urbană și implicațiile sale tehnice, economice, de reglementare și sociologice.
Rețeaua inteligentă permite orașului, locuitorilor și întreprinderilor să
economisească energie, făcând posibil un mai bun control al consumului de energie
electrică al clădirilor de birouri, locuințelor rezidențiale, a și iluminatului stradal.
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 43
Pagina 47
Tabelul nr. 10: iWesla, Madrid, Spania
iWesla (Madrid, Spania)
Reprezentare
grafică
Domeniu Energie verde și mediu
Alimentarea cu apă și electricitate reprezintă două dintre principalele preocupări ale
Problema autorităților publice. Cererea acestor resurse crește la fel de repede ca și populația din
zonele urbane, astfel încât acestea devin din ce în ce mai rare odată cu trecerea anilor.
Proiectul numit iWesla, care are obiectivul de a îmbunătăți eficiența apei și siguranța
Soluția în zonele de locuit, este un laborator CPSE finanțat de programul de cercetare și
inovare al Uniunii Europene Orizont 2020.
Rețelele de senzori wireless dezvoltate în iWesla se bazează pe platforma de senzori
Waspmote. Soluția de eficiență și siguranță a apei ar putea ajuta la economisirea a
până la 50% din consumul de apă în zonele de locuit datorită detectării consumului
Rezultate anormal de apă. Când este detectat, utilizatorul este avertizat prin alarme și i se oferă
posibilitatea de a acționa prin supapa electrică pentru a închide debitul de apă. Pe
lângă reducerea consumului de apă, această detectare timpurie poate duce la
reducerea potențialelor daune cauzate de scurgeri sau de robinete deschise.
Debitmetre de apă de înaltă precizie instalate în conducta principală de alimentare cu apă
a zonei de locuit pentru a furniza date în timp real privind debitul de apă.
Supape electrice pe bază de solenoid pentru a controla (deschide-închide) alimentarea cu
apă în zona de locuit.
Waspmote OEM Sensor Platform pentru a aduna informațiile și Meshlium Gateway pentru
a le stoca și transmite.
Componente FEEP IoT & Big data Platform Sofia2, unde datele sunt primite de la senzori, stocate și
analizate în timp real, extrăgând informații semnificative referitoare la cerere. Pe baza
acestor informații, Sofia2 este, de asemenea, capabil să trimită comenzi, modificând
funcționarea acestora în conformitate cu regulile și alertele definite.
Datele de consum dezagregate vor fi analizate prin integrarea serviciului de analiză în timp
real Novelti, care oferă capacități autonome de învățare automată, capabile să învețe
modelele de comportament ale fiecărui flux de date individual.
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 44
Pagina 48
iWesla (Madrid, Spania)
A-CING Web Application pentru a vizualiza informațiile procesate și pentru a permite
utilizatorilor să interacționeze cu FEEP IoT & Big data Platform Sofia2.
Aplicația de conștientizare a consumului A-CING (bazată pe FEEP IoT & Big data Platform
Sofia2) pentru a permite utilizatorilor să fie informați cu privire la obiceiurile de consum
de apă.
Sursa: Autorul
Tabelul nr. 11: Trikalla, Grecia
Trikalla (Grecia)
Eforturile orașului de a deveni inteligent au început destul de recent.
Obiectivul acestor eforturi a fost de a stabili interacțiuni eficiente între
cetățeni, întreprinderi și administrația locală (interacțiuni G2C, G2B și B2C),
care să servească obiectivelor de dezvoltare urbană durabilă. În acest scop,
eforturile s-au concentrat pe următoarele dimensiuni „inteligente”:
• un stil de viață inteligent, care vizează îmbunătățirea calității vieții în
oraș;
Descriere
• economia inteligentă, în sprijinul interacțiunii/dezvoltării afacerilor;
• siguranța cetățenilor, în scopul protejării cetățenilor cu handicap;
• asistența socială, care vizează furnizarea de servicii de e-sănătate
populației locale (servicii interne și mobile);
• e-participare/e-democrație, încurajând participarea activă a
cetățenilor la procesele decizionale ale comunității.
Reprezentare
grafică
Domeniu Multisectorial
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 45
Pagina 49
Trikalla (Grecia)
Furnizarea de servicii de sănătate persoanelor în vârstă, cu handicap și cu
Asistență boli cronice (aproximativ 300 de cetățeni), pe baza rețelei wireless de bandă
medicală largă a orașului și a dispozitivelor portabile, prin care sunt monitorizați
inteligentă constant și prin care li se oferă servicii de asistență medicală ori de câte ori
este necesar.
Orașul este implicat într-un proiect pilot al UE care vizează crearea unei
„case inteligente” pentru persoanele în vârstă cu Alzheimer, prin
Siguranță
intermediul instalării senzorilor de incendiu/apă, a echipamentelor de
inteligentă
supraveghere a casei, a echipamentelor de reamintire/ajutor, a
echipamentelor GPS etc.
Sistemul de servicii pentru reclamații ale cetățenilor - o platformă prin care
cetățenii pot depune plângeri cu privire la diverse aspecte ale vieții de zi cu
DEMOSTHeNES zi (de exemplu, colectarea deșeurilor, probleme cu pavajul, spații de
parcare), care sunt adresate în mod corespunzător serviciilor municipale
pentru o manipulare ulterioară.
Sistem de Are ca scop să facă față problemelor grave de parcare ale orașului. Cetățenii pot,
parcare prin SMS, să plătească pentru locurile de parcare ale municipalității, să
inteligent prelungească durata de parcare și să rezerve în avans un loc de parcare în oraș.
Dezvoltarea unui sistem care să ofere servicii de transport public fiabile și
eficiente în oraș. Prin intermediul acestui sistem, municipalitatea poate
Transport monitoriza și gestiona poate monitoriza flota de transport public și poate
inteligent monitoriza congestia din oraș. Acesta oferă, de asemenea, servicii de e-
ticketing și informații bazate pe locație cu privire la transportul cu
autobuzul.
GIS-informații
bazate pe Furnizarea de informații cu privire la o serie de servicii ale orașului, cum ar
locație pentru fi serviciile medicale, divertisment etc.
cetățeni
Menit să furnizeze informații turistice cu privire la activele regiunii și
Portal turistic descărcarea acestor informații de către PDA-uri, conectate la Wi-fi
municipal gratuit.
Cea mai importantă problemă este participarea publicului la procesul
E-participare/ decizional. Municipalitatea a promovat puternic interacțiunea electronică
cu cetățenii și întreprinderile locale, care nu numai că pot stabili agenda
e-democrație consiliului municipal (prioritățile locale), ci și să-și exprime opiniile cu
privire la problemele discutate de consiliu și să voteze electronic.
Sursa: Autorul
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 46
Pagina 50
4. CONTEXTUL EUROPEAN, NAȚIONAL ȘI REGIONAL DIN PERSPECTIVA
SMART CITY
Context european
În Europa, nivelul de urbanizare este de peste 75% iar orașele consumă peste 70% din
energie și emit la fel de mult gaze cu efect de seră. Pentru a face față acestor provocări,
Comisia Europeană finanțează soluțiile smart contribuind astfel la îndeplinirea
obiectivelor de neutralitate climatică. Orașele inteligente pot oferi o modalitate de a
gestiona schimbările demografice folosind tehnologia și datele. Orașele inteligente
necesită tehnologii și servicii noi, eficiente și ușor de utilizat, în special în domeniul
transporturilor, energiei și TIC. Uniunea Europeană investește în cercetare și inovare și
dezvoltă politici privind orașele inteligente pentru a obține un câștig triplu, respectiv:
o mai bună calitate a vieții pentru cetățeni, o industrie și IMM-uri mai competitive și
sisteme și infrastructuri energetice, de transport și TIC mai durabile.
În ceea ce privește cheltuielile efectuate la nivel european pentru dezvoltarea
tehnologiei informației și comunicării, în anul 2022 cele mai mari au fost realizate în
cadrul sectorul bunurilor de consum (26%), 20% în cadrul sectorul serviciilor și
distribuției, 16% în producție, 14% în sectorul financiar, 13% în sectorul public, iar 9% în
infrastructură. În cazul acestor cheltuieli, International Data Corporation estimează o
creștere de 1,4 trilioane de dolari (+5%) până în 2026.
Potrivit studiilor efectuate, piața europeană a IoT (Internet of Things) pentru orașe
inteligente a fost evaluată la 32,5 miliarde USD în 2020 și se așteaptă să ajungă la 90,2
miliarde USD până în 2027. Din punct de vedere al adoptării Internetului Lucrurilor (IoT),
există două țări europene care s-au clasat printre primele cinci țări din lume care au
înregistrat cele mai mari venituri din IoT. Acestea sunt Germania și Marea Britanie. Țările
nordice și Olanda sunt piețe interesante datorită adoptării într-o măsură crescândă a IoT, dar
și datorită deschiderii lor către outsourcing. Țările din Europa Centrală și de Est înregistrează
o creștere semnificativă a adoptării IoT, ceea ce le face piețe interesante6.
În continuare sunt prezentate aspecte referitoare la orașele smart din Europa, potrivit
unui studiu efectuat de ProptechOS. Studiul a avut drept obiectiv identificarea orașelor
din Europa și SUA care sunt pregătite să devină orașele inteligente ale viitorului.
Clasamentul a fost realizat în urma efectuării unei analize a 11 indicatori care se
6 Fiberroad, Privire de ansamblu și previziuni ale pieței europene, disponibil la adresa
https://fiberroad.com/app/uploads/2022/08/European-Smart-Cities-Market-2022.pdf, accesat în data de
20.04.2023
Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin
Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020!
www.poca.ro 47
Pagina 51
încadrează în categoriile: infrastructură tehnologică și conectivitate, piața locurilor de
muncă din domeniul tehnologiei și infrastructură verde.
Orașele europene au un scor mai mic decât media orașelor din SUA, însă în cadrul
primelor 20 de orașe în ansamblu, se poate observa că atât Londra, cât și Amsterdam
sunt printre cele mai performante orașe dintre cele analizate.
Tabelul nr. 12: Top 10 orașe din Europa care sunt pregătite pentru implementarea unor soluții
smart futuriste
Piața
Infrastructură locurilor de
Infrastructură
Nr. Crt. Oraș tehnologică și muncă din Scor obținut
verde
conectivitate domeniul
tehnologiei
Londra (Marea
1. 89 95 36 73,7
Britanie)
2. Amsterdam (Olanda) 86 88 27 66,9
3. Berlin (Germania) 82 77 26 61,6
4. Paris (Franța) 91 68 25 61,6
5. Lisabona (Portugalia) 78 64 29 56,9
6. Oslo (Norvegia) 76 83 11 56,4
7. Budapesta (Ungaria) 80 74 15 56,3
8. Dublin (Irlanda) 76 63 27 55,2
9. Madrid (Spania) 87 54 22 54,3
10. Helsinki (Finlanda) 77 62 19 52,4
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.