Pagina 1
sera
a:
pemrmrnarnaeme
ROMANIA
VIZAT,
JUDETUL IASI
PENTRU LEGALITATE
MUNICIPIUL PAGANI
FIIZAN MIRCEA
CONSILIUL LOCAL
PROIECT
HOTARARE
aree nului de actiune împotriva poluarii apelor cu nitrati
Privind sa
c onsiliul Local al îunicipiului Pascani, judetul lasi;
baza Raportului intocmit de Compari
Mediului, Servici adastru, Fond funciar si
Agricola, rimentul furidio si Contencios
A3 ere Raportul de avizare al Comisia de progno ECONOTNICO-
sociale, buget, finante, industrie, agricultura, silvicultura, pa i, stari servicii,
COR și IMM -uri, ere de fonduri struct
programe europene,
externe
Avand in vedere Raportul de avizare al Comisia juridică, ordi
drepturile și libertăți cetățenesti,
“i
Avand in vedere Raportul de avizare al Comisiei de
urbea org
dezvoltare anisiica zarea lucrarilor publice, e
drninisi
istorice, protectia mediului, ecologie, patrimoniu și istraț
Avand în vedere prevederile ArL.8 :
privind aprobarea. Planului de actiu protectia apelor impo
pentru
cu nitrati proveniti din surse agricole,
aciul Art.2 amentului de orga
Alin.(8)al Reg
C si de pentru protectia apelor impotrv
omisiei a Grupului sprijin
iii din surse apricole,aprobai prin Ordinul 4527105
elor si protectiei mediului si al ministrului agricu
i urilor cu modificari i e completarile uiteri
În co aformitate cu pre
nr.221.983/GC/12.06.2013 a £
Protectia Apele
pentru
Pagina 2
În conformitate 2 si MADE
pentru aprobarea listei de nitrați din,
activitati agricole,
în conformitate cu prevederile Art. 36, Alin. (1) si Alin,(2) lilera c)
si Art.120, din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala
epublicata,moditicata si completata;
În temeiul art, 45, alin (3) din ea nr. 215/2001, privind
|
administratia publica locala, republicata, modificata i completata;
H OTARASTE
aproba Planul de actiune impotriva poluarii a 2:
Se mată
la nivelul munic i
surse agricale
incesaata în hotarare
ie prezenta
An.2. Planul de actiune impotriva poluarii apelor cu nitrati proveniti din
surse agricole la nivelul municipiului Pascani se va actualiza pemanent cu
ijinul Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice lasi
Art.3, Serv administratie publica va comunica in copie prezenta,
hotarare:
nstitutiei Prefectului judetului lasi ;
arului municipiului Pascani ;
- Compartimentului Protectia nediului:
i adastru, Fond funciar si Consultant
Seul st he
na. ale de Mediu- Comisariatul udete
PRE SEDINTE DE SEDINTA
RASEMNE
CONSILIER,
SECRETAR,
În, Mircea Zuzan
Din 7 INITIATOR
PRIMAR
Ing.DUMITRU PANTAZI
Pagina 3
ANEXA
PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE
pentru protecția apelor
împotriva oluării cu nitrați din surse agricole
Întoomil în conformitate cu 1.983/GC
preve E ANULUI, j
AREA D ACTIUNE PENTR PROT
a COMISIEI PENTRU APLI
APELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE,
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
INTRODUCERE
Municipiul Paseani
Județul: msi
MunicipiulPascani are în componență 5 carti a, Blagesti, So
Populuția municipiului la data de 31.12.2014
CONDIȚII NATURALE
prinoipale de re i! Pascani se încadri
ma
oriul Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de
municipiului
destul de moderată specific deaturilur cu altitudini între 200 și 409 a
a
ioriui municipiului Pașcani, aparți
aijoai “1 răului Siret 11 afluenții
este formată din cursul isi (cca. km), cu [:
Sodomeni) ) “precum
i pă lor - Hăznășeni sau -
G âstogii, pn conflucna
i irmănești.
A ele subterane întâlnite în teritoriu sunt de două categorii: pe subierane capii” (sau
de adâncime) și ape subterane libere,
Pagina 4
- Apele subterane caplive includ strate acvitere sub presiune, acumulate în der pozile
sedimentare nesecționate de rețeaua hidrografică, Ele au caracter ascensional sau chiar arlezia
au un bogat conținut în săruri solubile, fiind întălnite doar în foraje,
Astfel, în forajul executat în lunca Siretului la Depoul CER, s-a interceptat la cca,
ime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un del hi de 43.200 1/
,
nic mineralizat, Analizele efectuate au caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată
clorurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totală de 2,153 gl.
A fost utilizată de localnici în trecut în scopuri terapeul tico, dar în nu este folosită,
prezent
Apele subterane libere includ în principal strate acvifere freatice fără presiune,
sunlonate în depozite secționale de văi și care suni influentate de c : climatice
(prec il), Aceste subterane pot îi grupate în următoarele unități hidrogea
pita spe 5
- Ape subterane de hincă, întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii
Siretului, dar în lunci ie mai mari,
și afluenților
În lunca Siretului se întâlnește un strat acviler e a antonat în nisipuri
bază, și o serie de lentile ile
precum
suprafață,
Datorită caracterului ascendeni. al apei din statul acvifer bazal, pri și
ușor ecua
reduse a lentilelor discortinui, apa subterană din luncă are un nivel hidroste
nivelul subterane este chiar mai ridic icat (0,20 - 3,0,
10 și 4,0 m, La contactul cu versanții apei
putând ajunge, în peri ie bogate în precipitații, la suprafata terenului,
Ape subierane de terase tonate în nisipurile și pietrișurile aluvionare ale acestora și
întâlnite ca nivel bidrostatic la adâncimi cuprinse între 4 și 30 £ ie mai mari adincimi
ale apelor subterane isese în zona terasei infericre de O - 30 ra, unde nivelul
hidroslatie apare | - 25 m, ușor în zonele fed tate de văile afluen
scăzând
Aceste de la baza terasei e sunt puse în evidență sle izvoare ce
ape
apar la zi la partea inferioară a versantului de racord cu lunca, și care au constituit surse
locale de alimentare pă patabilă,, Unele izvoare sunt ca $ iar apa dirițată prin
altele alimentea: iaz i de sau întrețin sari
nare micul agrement
cluviale
ilor
întâlnite
variabile a 5 .,s și And, în general
- m av
omate deluviale, avânc
- Apele subterane de + ați sunt ca în imteroalații nisipoase
debite reduse, adâncimi vari (Î - 10 mm) și variarni funcție de
În teraselor, apele subterane ce apar Hancurile văilor
precipitații, zor a pe
ce provin din șurile de terasă, alimentând văile respective,
ape
Saluri
Pe toriiortul municipiului Pascani există următoarele tipuri e sol:
Tip de sei (bservarii
Reposol localizat pe versanti, potențial de spalare a azotului căire
Erodosol resursele de a
Aloviosol localizate pe vai, terase, au p
| azotului
Itricambosol potențial de levigare a
iocalizate pe vai, apa freatica În a adanvime si
Gieiosol potențial ridica otului către resursele de
cernoziomurite înâtnite pe suprafetele interfluviale joase și pe terasele
cambice tipice din partea de est a țeritoriului, la nord-est și sud-est de
ii
Pagina 5
atâbnite pe versantul stâng al Siretului, îa sud de pârâul
cernoziomuri
Bznăgeni,
cambice erodate
întâlnite pe terasa de luncă de la sud de Blăge ști și
cernoziomuriie
cambice pleice
de suprafața topografică;
cu o largă răspândire pe terasele inferiore de pe dreapta
facozicmurile
i irețului și pe suprafețele de peste 300 m din
cambice
itatea estică a teritoriului
ile pe versantul stâng al Si iului la est de
- faeoziomar RR ,
greice erodate
spândite pe terasele superioare din partea de vesi
prehuvosolurite ului și pe versantul de ravord cu tera:
tipice inferiore;
, nții de racord ai
„ariante erodate de
Ă Edo,
pretuvosoluri
- luvosolurile
tipice
Din punct de vedere al claselor de calitate, terenul arabi! al municip încadrează
in clasa ții de calitate,
Potentiatu ior, utilizând o tehnologie
principalele cultu zintă astfel
isltsra a
PORUMB
FLOAREA SOARELUI
SOLA
MAZĂRE 57
PASOLE 47 2
SEBCLA DE ZAHĂR sa 43.141
CARTOF 34 24.983
RAPITA DE TOAMNA 57 1.865
LEI i 52
IN
IN FUIOR 48
TAJCERNA si
TRIFOI sa
PASUNI â6
43
tă
Pagina 6
a Conform iilor pedologice din baza de data a OSPA
» *% kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de bonitarei**
+3 Bursa! Sucul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geoaraj si d înarjelor
hu ze standard unitare pentru imocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Înves în exploataiii
agricole din PRDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochirmie - ICPA București
și institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2095,
OTILIZAREA TERENULUI AGRICOL
ritoriul municipiului Pascani utilizarea terenului agricol, conform. datelor turnizate pila
raportările statistice locale, sc prozimă astici:
- arabil: 4318
- livezi: 23
- pășuni: 772
- finețe: 235
Suprafața de teren intravilan este de 1444 ha, din care 1109 ha teren agricol,
Suprafețele cultivate Și producțiile obținute la prinvipatele culturi agricole în anul 203
Suprafața Producția
Cultura cultivată -
Tatal tane K grha
ha
GRUIU 14625
2000
ORZ 468
PORUMB 10545 5600
FIAOAREA SOARELUI 1183 3500
SOIA 54 3900
MAZĂRE 126 09
FASOLE 12 2000
SFECLA DE ZAHĂR 14130 45000
CARTOF 4160 23500
RAPITA DE TOAMNA 95 250
LUCERNA 1718 480
20
147 ii
TRIFOI
ASUNI
FINEȚE 1058 4300
Fructe
Legume 1440 1000
Sursa: învegistrările statistice AGR, 1 ȘI 2 din anul 2043
STRUCTURA EFECTIVELOR DE ANIMALE.
Speciiicure Greulale Nurnărul de animale / păsări
, So corporală
(categorii de animale | pe NT |
în - gospodăriile ș
specii) in farme TOTAL
populației
5
BOVINE
Pagina 7
Vaci pentru lapte 590 480 263 743
Juninci gestante 450 40 77 117
juninei de 12-18 luni 350 EI al
“ițea de 6-12 luni 250 47 223. 270
Vițel de până la 6 luni 100 40 162 202
Tănraș la 12 luni 373 30 128 208
PORCINE
Scroafă 175 „20 ca. „20
Vier adult 290 18 18
_ |
Purcel înțărcat de 2-4- huni 35 598 p; 609
Crăzun ii 900 900
CARALINE
lapă și cal castrat | 550 | 196 | | 197
OVINE _
Oaie mamă, berbec, bata! de 2 1198 504
50
12 luni
23 38 97 138
50 254 153 416
190 Si 78 129
PĂSĂRI
Găină outoare adultă L.8 15300 ae
Găină adultă d 4483 19
5
sacrificării iii
1.8 3147
7 283
că achită 5 128
Supac: Înre swările statistice și registrele agricole din amd 2013 7 i
SITUAȚIA EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE
= care desfăș
suprafețelor de leren agricol tilizează togrăgărninte o
icole) la nivelul locafi este întoemită madelul stabilit mexa |], apiicând
coeficienții de conversie a ele ivelor de animale în UYM prevăzuți în ane
Pagina 8
PLANUL LOCAL BE ACȚIUNE
unicipiul Pascani
Pianul ie arțiune su prniecția apelor mpotriva ării cu i
pn locale
agricole este OBLIGATORIU pentru publice ale comunelor,
autoritățile administrației
craȘelor Și municipiilor Și pentru « < a or agricole (ferme comerciale, £
familiale 5i individuale) i ășoară activități ivare a terenului agri
gospo e de
creșterea animalele în scopul producției.
e - abligații ale antoritătii administratiei p
În scopul aplicării Programul « iune pe
din surse agricole, autoritatea administrație
următoarele activități:
a) întoemește lista exploatațiilor agricole care dețin animale și care utilizează îngrășărainte
organice în scopul producției agricole la nivelul localității (anexa î), cu obligația revizui
anuale a acesteia.
Termen: 31. 2013
Răspurade. - iiru Pantazi - primarul municipiului P.
- Gputrati i idlitate desemnat de primar
zistratorii/reprozentanții exploatațiilor agricole
b) calculează efectivul de animale în echivaleni UVM (anexa 2) și presiunea citată de azotul
exer
provenit din îngrășăminte organice la nivelul localității exploatații agricole (anexa 3),
obligația revizuirii anuale a acestora, sub îndrumarea tehnică a « OSPA.
Termen: 31.12.2013
marul cor munei/orasulai/
Pagina 9
Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani
- aparatul de specialitate desemna de primar
- proprietarii/au inistratoriiveprezenlanții exploctațiilor agricole
erilor (proprietari /administratori ai exploatațiilor agricole) cu privire
la Codul de bune practici agricole Și Programul de acfiune pentru protecția apelor împoiriva
din dericole Și pune la dispoziția acestora orice mijloace de informai
poluării cu nitrali surse
acest scop (ghiduri, uri, pliante e
Termen: permanent
Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani
Răspunde:
- aparatul de specialitate desemna! de primar
- proprietarii/administratoriireprezentanții exploalațiilur agricole
la fermierilor (p ristari/adeninistratori ai exploatațiilor agricole) prin orice
d) aduce cunoșiința
de informare/comunicare, prevederiie legislației în domeniul protecției. mediu
mijloace
unui de acțiune la nivel de fermă care asigură plicarea celor mai
— obligatia deținerii pian
bune practici managementul dejecțiilor animal; „e provenite din fermă/gospodăria
pentru
individuală;
obligația măsurilor din planvi local de acțiune către ioți ersoane
- aplicării A
fizice juridice/grupuri de persoane fizice sau i e, deli de exploatați
seu a arii |
(ere comerciale, forme familiale, gospi i iduale) care destăgoară
agricole
activități de crestere: alelor Și cultivarea terenurilor agricole,
Dispozitiei ernisă de primarul localității Și anexată la planul local Î de acțiune,
prevederile
la sistemul de colectare, depozitare Și procesare a gunoiului do grajd din
cu privire
cole care nu necesită acord de mediu (sistem comunal în platformă
exploatatiile za
= conform specificațiilor tehnice din anexa 4 sau o
amenajată, si
combinatie a celor două si
d seat cole care, potrivit legislației în domeniu
— obligația delinătorilor
necesită acord cu privire la depozitarea și procesarea gunoiul de
mediului,
sta bili ite de autoritatea locală pentru mediu,
d conform condițiile ai
i de grajd din exploatațiile agricole se vu el ra sub
teh -ă OSPA Iasi baza studiilor agrochimice elabor ate periodic, la interval d
îndrumarea a pe
4 ani,
Termen
Dumitr - primarul municipiului P 'ascani!
Răspunele:
- aparatul atitate desemnat de primar
- prop. iratorii/reprezentanții exploatațiilor a
1, Amplasarea și dimensionarea spațiilor de depozitare a gun
dimensionarea, + de depozitare a gunoiului de grajd (plaiforriie comunale
Amplasarea și
sau sisleinie se face cu respectarea următoarelor norme spegitice:
individuale)
cază spații pentru depozitarea gunoiului de
imarul comunei/c
? Primarul comunei/oraș
* Primarul comunei/orasului/ municipii
rm
Pagina 10
— în zone cu risc de inundație:
în zame cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 ma) » în zone cu pre cipitații
excesive;
în pădurilor, (amoniacul degajat în aimosteră, os : toxic pentru arbori, în
— apropierea
special pentru speciile rășinoase),
lao mai mică de 50 mm față de locuințe și resursele de apă potabilă. (În cazul în
- distanță
care nu este posibilă respectarea acestei disiarițe, se va amplasa la cel mai depăriat punct
în aval de sursa de apă);
listanța mai rare de 100 mn față de zona de protecție a cursului de apă,
platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabilește în funeție de
a
calculată conform anexa 5, avand în vedere urmatoarele condiții,
gunoi,
mă re de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că, pentru tie
o depozii 2
m? de gunoi trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5-0,75 m
suprafața totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie s fie de |, ori mal maro
—
decât suprafața neță.
spațiului nec sar de depozitare are în vedere numărul de animale, se utilizează
ea și
arele valori privind producția zilnică de gunoi (inclusiv cap de animal
agernutul) ) pe
volumul trebuie stocat de emimal și se calculează e zei 4,
gunoiului care pe cap
Termen: permaneni |
Răspunde: - primarul Pascani
Dumitru Pantazi municipiu
£
ada de interdicție în aplicarea îngrasămintelar srpanice Și/sau
Perioada de interdicție în aplicarea fogrăsăminielor organice Și/suu minei ale terenul sericol,
Pe
pe tipuri de ingrasaminte si culturi, conform programului de actiune, sun
belul 1 - Perioada de interdicție în aplicarea îngrășămintelor
ai culturii Și modui de Începutul
utilizare a terenuiul perioadei de
arabil, pinuni)
ingrășământ organic solid teren arabil si pășuni
nințe minerale și Culturi de tnarmna i noiembrie
ing
ingrăsăminte organice lichide/ | Ale culturi | octombrie
Păsuni | octombrie 5 martie |
| semilichide
» NU aplică îngrășăminie organice și/sau minerale pe țerenul col în perioadele de
se
interdicție și în perioadele când riscul de percolare/scurgere la supra ie mare,
«Se va respecta cu stri CAL SRUI perioadelor de interdi
terenuri agricole (anexa 6
îngrășămintelor pe
Termen: permanent
Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul mini îpiului Pascani
paratul de specialitate desemnat de primar
- praprieiarii/administratarii/reprezentanții exploatațiilor agricole
* Primarul unicipilui
c
5 Primarul comuneilora Bului/ municiztlsai
Pagina 11
Aplicarea îngrășămintelor organice și minerale pe terenul agri icol
Aplicarea înurășămintelor organice și minerale pe terenul agricol se realizează cu respeolarea
următoarelor RESTRICȚII:
a) pe terenuri în pantă:
— NU SB APLICĂ ÎNGRĂȘĂMINTE, în mod deosebit de ții Hehide când sunt
prognozale precipitații abunder
îngrășămintele aplicate se încorporează în sol imediat după aplicare (maxim ore), la
—
adâncime mai mare (nu supertieial);
în funcție de terenului utilizat ca arabil, se recomati 4 menținerea culuurilor de
— panta
toamnă sau a culturilor acoperitoare pe suprafața de:
= minim 20% din pe terenurile arabile cu pantă de 2-0%,
față,
m minim 25% rafață, pe terenurile arabile cu pantă de 8-15%,
= peste 30% din suprafață, pe terenurile arabile cu pantă pes 5%;
- lucrările agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenu rilor în pantă
(întoarcerea, brazdei în amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel cte.);
1 de soluri se face numai când umiditatea este la nivelul
(solul retine durabil apa, după ce umiditatea în exces a fost
ZISĂ depe Zitarea gunoiului în zonele inundabile,
fortiliza lurilor c ate cu arez se face cu 2-3 zile înainte de inundate și numai cu
— zarea sol e
îngrașărninte cu azot ami sau amidie;
captăritor de apă pot
ției aibiilor, malurilor, const
urgere al apelor, conform art, 40 și anexa 2 din |.egea
d) pe
acord darie s siudiul agrocbimics
sau în CA TOLOIAI din
area înpgrăs se face de regulă primăv rrnisă (chiar dacă
aplic sărmintelor s
unele : mici
specii £ săraiatel face
o se după precipitații abundente, la 5 zile după coasă sau
săgunal
pă
Termen: permaneni
Răspunde: Dumitru Pa i - primerrul municipiului Pascani
- aparatul de ecialitate desenat de primar
- proprietarii ndministratorii/reprezentanții exploal ilor agricole
“Tabelul 3 - Zone de protectie sanitară Și hidropgeologică
Lațiraea cursului de apă (am) / Lățimea ze
alte ni
pei
A. Cursuri de apă regutarizat
sub 10 2
10-50 3
peste __50 5
" Primarul comimel/oraȘtiliii unic
Pagina 12
B. Cursuri de apă noregnilarizate;
5
sub 19
10-50 15
peste __50
C, Alte situații:
Distanța dig-mal (dacă este mai mică de 50 mi
Cursuri de apă îndiguite
5 la care se adauga după caz alte zone de
Lacuri naturale m,
uroteație (sanitară, hidrologică, terapeutică ete.)
între nivelul normal de retenție și cota
Lacuri de acumulare
coronamentului
4 (spre interior)
De-a lungul digurilor
canalelor de derivație de debite 3
De-a lungul
20 (în jurul lor)
Haraje
Borne mierotriangulație, foraje de drenaj, foraje |
hidrogeologice, aparațe masură debii
hidrogeologice de retea națioi Lă
Foraje
D. Fâșii de protecție: _
Pentru terenuri în pantă peste 12% (panta medie 1
blocului fizic)
Venteu terenuri în pantă până la 12% (panta medie a 3
blocului fizic)
săsoară astfal: a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore;
> Zonele de protecția se
nbvelul mediu: le alte fucrări hidrotehnice, de la limita zonei de
5) la lacurile naturale, de la ci
construcție, e
«e autoritatea publică
o Zona de
p
condi file ie zii.
5. Aplicarea îngrășămintelor ca AZOY
minerale AZOT și a îngrășămintelor solide, lichide sau
rea. înger: Acaintetor cu ice
de alte îngrășăminte organice) pe terenul agricol (arabil,
semilichide (gunoi grajd, compost,
omandarilor din studiile agrochimlee, având în vederi:
pășuni, fânețe) se face o
rd starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive,
doza recomanda cu
acesteia, planificată, tipul de sol și caracie c acestuia;
cultura Și specificul producția ș
de acord cu cerințele plantelor, perioada de semănat, perioadele
— epoca optimă aplicare, în
de interdicția;
în acord de îngrășământ, caracte iale sotului, utilizarea
metoda de aplicare, cu iipul
irigării etc.
agricultura în sistem irigat și care ecesită cantități
b) pentru exploatațiile agricote care practică ivniate
decăi limita admisă - 170 ke/ha/an provenit din îngraș organice
mai mari de azot masimă
OBLIGATU ORIE întocmirea ȘI respectarea planului de fertilizare (anexa 7).
și minerale, este
dețin un plan de fertilizare, până la elaborarea acestuia, vor
e) exploatațiile agricole cute nu
minerale în maxime conform standardelor stabilite În
aplic i îngrășăminte organice și doze
a mai
abelele de jos:
mai mio de 8% privind. cantitățile maxime de
* pentru terenurile eu pante standardele
+ £i i aplicate pe teren sunt prezentate în
îngrășăminte cu azot (minerala organice) care pot
tabelul de mai jos
19
Pagina 13
Doru Floarea ioana Sfecla 73 de de |
1 orară Cartofi e gume Pășuni
Crâu boabe soarelui zahar ?
_ E E ahaln K gyjhujan E ey/huan E tta/ ham
Kpy/ba/an Kex/hafan
140 170| 160 109
120 130
mai înari sau egale cu 6% standardele privind cantitățile maxime de
«pentru terenurile cu pante
(minerale + organice) care pat fi aplicate pa teren sunt prezentate În
îngrășăminte cu azot
tabelul de mai jos.
Ponami Vorumb i Sfecla fac de
alte Cartofi Legume : Păzuni
Civâu boabe cereale A soarelui : zahar
_ __ Koyfhafan Te r/hafan E gydha/an
E pus/hă/an Kpy/ha/an E ogri podea Kpalhalun
sg 8 „3 „126 100 80
[80 30
INTERZISĂ de administrare n îngră istmintelor de orice fel în sursă de
Este curățarea utililațelor
ini
apă de supratață sau în apropierea
Termen: permaheni
Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani:
Răspunde:
- apovalul de specialitate desenat de primar
- proprietarii/administrutor ii/reprezentanții exploatațiilor agricole
5. Reducerea pierderilor de azot din îngrășă inte
În vederea recomandă și următoarele măsuri:
—wtiliz rapidă, care consură surplusul de azot în primăva
se fil răsărninie verzi,
introduce xalturilor a celei de-a dona cultură și/sau culturi int „late;
—
ultari a unor plante care valorifici bine azotul
amplasarea după c legurminoase
în sol;
solului și curat de resturi vej getale”, indiferent de
— evitarea menținerii cu ogor negru
jiverse masuri culturale (mulci vegetal, culturi de toamna, benzi
perioada din an prin c
ile în amplasarea oricăror culturi în scopul menținerii solului
înierbale pe ter pantă,
acoperii cu ve ațic),
! limitarea la strictul necesar a iu crărilor mecanice ale solului,
7, Docunacate € unea nutriertilor
Documentele de in localitate/exploatație agricolă (an za ) trebuie să cuprindă:
evidență pă de
a) suprafața looaliti
ia io
bn) reș nutrienților tai de ate/exploatație,
istrul animală la nivelul exploatației
se de oripi
conforma mnintele oral
canicole calculată coefiă
> și
localității/exploatație pe: și categorii de identificarea înregistra
d) șeptelul i, sp pecii produoție,
de evideni elor, precum și perioada do timp în care animalele sunt
uia, registrele
menținute în fermă;
2) pentru fiecare teren cuprins în cadrul expl
5 Primarul comuneilora sul
îț
Pagina 14
— tipul cantitatea. oricărui îngrășământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot
și
conținută și ii data aplicării;
și cantilatea oricărui îngrășământ organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de
— tipul
animale însăși) și data aplic ii
— pentru fiecare tip do îngrășământ organic aplicat, altul decât cel lăsat de animale însăși, sc
preciza nat stuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de graji, di ii lehide,
va
lichide, nămol de E
dejecții semifluide - păstoase, îngrășăminte organice
special animale de la care provine;
— tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată și data recoltării;
f) cantitatea oricărui tip de în mâni de origine animală și natura acestuia de
(gunoi
urină, must de eunol de g dejecții Hohide, dejeoții semilluide - păsloase, îng răgăminte
canalizs din loatație, data
organice lichide, nămol de se/epurare, compost) livrat/expedial.
efectuării livrării precum și numele și adresa beneficiarului (anexa 5);
g) standardele privind cantitățile maxime de înurășăminle cu azot (minerale + or anice) care pot
fi aplic pe teren
Termen: permaneni
Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul localității
proprietar, administrator
__
axporiutor gunoi
împortalor gunoi
__
Unde producția de nutrienți este mai mare de 170 kg azot/ha/an se vor ha mă
surplusului de gunoi către exploatați agric ale (profil zootehnic/ve €) ce permit un
import. de nutrienți din îng
i ru Pantazi - primarul localității
proprietar, administrator
a
exportator gunoi
importator gunoi
__
ul peovenit din silozuri
În cazul fermelor care produc Și utilizează siloz pentru hrana animalelor, ef tul provenit de la
culturile însilozate este unul din cel mai concentrați și nocivi poluanți din fo
Măsurile care trebuiesc respectate în spațiile de însilozaro a furajelor verzi sunt:
silozul tancul (bazinul) de stocare a el fluentului tre ia o distanță de minim 10
d) și bule amplasate
in de cursurile de apă, pentru a preveni o poluare accidentală
bazei silozului cu un sirat do paie pentru abs sorbția eflueniilor formați « nsilozarea
a) căptușirea
furajelor la un conținut de materie uscată de peste 35%,
ilozurile var fi acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitații,
podeaua compari sentului de însilozare va fi impermeabilă, ușor de 2%
c) inelinată (panta
i nților de siloz în tancuri (bar &
pen
corespunzătoare și rezistente la coroziune acidă;
9 - Pentru silozurile ; ; cu o mai mică de 7.500 nf tancul de stacare a efinentului trebuie să aibă o
cupa i
capacitate minimă de 3 i” la fiec 30 ni din capacitatea sii ztsftși,
Pagina 15
înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreținere pontna a
ju silozului:
asigura elanșeitalea
1) alte obligații ale fermierilor ou privite la gestiunea efluenților de siloz:
nu supraîncarce silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând «
prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolai,
- când este nevoie să pomp efiueniui colectat în bazinul subteran într-un bazin
suprateran de capacitate mai mare în care să fie stocat eflucntul singur sau în amestec cu
tulbureala colectată de ia animale, Cât furajele rămân însilozate, efluenții și apa de
timp
precipitații de pe acoperișul silozului trebuie colectate și depozitate ător;
— este OBLIGATORIU să se monitorizeze cu atenție (zilnic in prima perioada de la
insilozare) nivelul efiuentalui din tanc și să golească tancul la intervale de timp regulate.
n cazul însilozării furajelor verzi în baloți închiși ermetic, se respectă urmăloarele normei
să baloteze furajele la un conținut de substanță uscată de peste 15%,
= să jepoziteze și sa manipuleze (să deschidă/îndepârteze învelișul balofilor) baloții la cel
puțin LO rm față de cursurile de apă;
„să colecteze scurgerile de efluenți care provin de ia balotii depozitați pe suprafața formei:
ă verifice ca scurgerile de etluenți din baloți, d ă îndepărtarea învelișului acestora, să
să în sisteme de diana] sau cursuri de apă.
10. Păsunatul liber și menținerea animalelor pe păsune
S nai pentru fiecare unional iar 4
e cea, ip
târiei același loc este de 4-4 nopli
stația: nare a pe
Termen: permanent pe periodda păștire ului și menținerii pe pășune a animalelor pe
timpul nopții.
Răspunde: -fumitru i i primarul localității
- aparatul de sp. alitaie desenmat de primar
- proprietari fninistratorii/reprezentanții exploatațiilor
11. Păstrarea documentelor de evidență ale antorității publice locale/exploat
Orice document de evidență a (IA T/exploatației se păstrează OBLIGATORII pe o perioadă de 5
ani de la uliima înregistrare efectuată în document,
Termen: permanent
Răspunde: Dumitru Paniazi primarul localității
___ proprietar, administrator, reprezentant
exportator gunoi
importator Se
12,
La sfârșitul anului agric ZOT la nivelul localității și a
exploatațiilor agricole ce fac obiectul planului de acțiune, Bilanțul azotului se va roalize
împreună cu OSPA Iași, pe baza datelor înregistrate la primărie și exploatații agricole.
, , de 1. 500 - ni 3 tancul de stocare trebuie ta să aibă e capacitate , minimi a
- Pentru siloz za ile cu o capacitate nai
30 ai plus 1 m" pentru fiecare 130 m” di
Pagina 16
Bilanțul azotului, definit ca diferența între cariitatea de azat introdusa în sol sub forma de
îngrășăminte organice si cea extrasa din sol prin producția principala, si secundara a culturilor
agricole, este conform anexei unitare de calcul pe case o deține OSPA,
Calculul bilanțului de azot se efectuează la nivelul comunei/zonoi critice/exploatajiei agricole
Termen: permite Eni
Răspunde :-Dumitru Pantazi primarul localității
- aparatul ze desemnat de primar
- proprietarii/administratorii/reprezentanții exploatațiilor
13, Revizuirea Planului joca! de acținne
Planul local de acțiune va fi a ț uatizat ANUAL sau ori de câte ori vor fi înregistrate modificări
i de pri
privind efectivele « de teren pe care se va aplica gunoiul g zrajd sau
suprafelere ări
alte reziduuri orpar i de ferenuri a agricole, alte care impur
erilizant pe modul
masuri și termene » iriva poluăeii
cuprinse
cu nitrați din surse agricole,
î4. Frans
umentele inițiale & sau actual se vor transmite ANUAL la Direct
Toate doc
usii Pedologice Și Agrochimice (OSPA).
rea activităților
viiățile menționate la punctele 1-14 din prezentul Plar e acțiune, precura Și alte activită
nd a iui de actiune pentru prot ecția apelor împotriva poluării cu
implementa Prograi
ul unității administraiivteritoriale/oxploatației ap var Îi
venituri si cheltuieli a! municipiului Pascani.
Bir, Valoarea Sursa de = ,
final Responsabil
crt, estimată
|
2
3
(.-)
Total
16. Anexele tehnise 1-8 constituie instrumente de lucru pentru implementarea, Programului de
acțiune pentru protecția apelor împatriva poluării cu nitrați dia surse agricole la nivel local și fac
parle integrantă din prezentul plan de actiune,
MOTĂ:
« Disporiția primarului cu privire la sistemul de colectare și stocare a gunoiului de grajd la
nivelul următoarele iemenie: el
localității, cuprinde
î4
Pagina 17
data la vor construi de depozitare a gunoiului de grajc
- până care se pleitonmele
platformelor cormmale (se va anexa ca document plan de anmplasameni
- amplasamentul
(hartă), coordonate geografice, suprafața alerentă platformei,
de colectare gunoiului din exploatațiile agricole/ gospodăriile individuale;
modalitățile a
sistemul de gestionare a gunoiului în platformă, lista exploatați lor/gospodărilor
-
la caro se colectează gunoiul în platformă);
individuale formelor comunale
- normele cadru privind ase ca, realizarea și exploatarea piai
depozi mp și lichide,
pentru larea gunoiul ui de graju a dejecțiilor
cadru colectarea si transportul gunoiului de prajd la nivelul con unităților
- norine privind
locale;
- elemenie orientative de cost pentru amenajarea și exploatarea platformelor,
ce deci din prezentul plan de acțiune, precum Și pentru
Pestru toate activitătiie/acțiunile NB
având e a măsurilor prevăzute în Codul de bune prac
alte activități drept
de peniru “protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din
agricole Și Programul actiune ș
nivelul tă adrainistrativ-teritoriale/exploaiației agricole, vor fi indicate
surse agricole la unității
sursele de finanțare.
asigură în aplicare a măsurilor prevăzute în Programul de
Pianul local de aclțiume punerea
protecția apelor împotriva i cu nitrați din surse agric prin
acțiune pentru pol
Comisiei pentru reglementarea nit yr în România, în
Decizia uz, 221983/03C/112.06.2013 a
alin. din la HO nr, 964/2000, ia nivel de unitate admuinistrativ-
temeiul ari. 5 (1) anexa
teritorială /exploatație agricolă.
istoemnit
Compariimen
Consilier Petr
mă tate
Pagina 18
E) goniaci
2
E
3
ȘIE ci
E
Ei 3 5
2
ă mă EI
za i
pei
ză [ăi
e i
i ii ci
isi
3
is 3
să
m ” ”
Ey
Ei
ESI
[zi E=
"i zi
E :
A
Ei
FI
Ba
ez să
E E cozi st
Si să 3
ini a
sia i
A i
EA
de pe
ei
Înaii [să
[E
mă
STZ za
ini | CI Fei
N în Ș i
4
3 !
E & a i E)
"ui > I-a
5 | o S
RE î :
zi
TEI Miz! ,
«i
ju ME SR:
Eee ID E
i IE
i
pf
553 E
AIE =
În: [zi
Ei
sr Fi
STI Esi
[a
S
i
2 Bai
u$ =
& 3
Li IE
a
a Ei
E,
5 a
S
St
a g
ca
ă E
“*
[ii
i ră
EA
Esi Bai Ei
EEE Ș
FA II A iz 5.
E fu Ip D=: [zi
d m E
E E ie a
ZI s ze
E Eee = = ES
îi Ss
e E
ai FI [i a
E
îi & E=i &
E &
[ză Fi 5 d
=
g
a 3
E îi Eee
= 5 vicii &
NEI
5
Pa:
Pagina 19
Anexa 2
Conversia efectivelor de animale în MI
Cosficientul de Eh
Greuialea ehivalent
corporală medie | conversia În | & Pr
Categoria de animale/pă isa
(ka) URĂ
BOVINE
500 4
Vaci pentru lapte
450 LEA)
Juni stantă
luni 350 0,7
junineă de 12-18
iuni 250 Q5
12
190 9,2
ai la 5 luni
luni Ezii 0,8
Tăuraș la 12
RE
175 0,35
200 OA
35 007
70 04
SOD 1.2
800 î2
ta! de î2 luni i 915
25 2 0ă
35 luni
12 luni 50 Lt)
ră la
batal 00 0,2
bec și
18
32
15
7 D0t4 235 3,9
002 120 1 bă
[i
categorii (calculul se ralizează automat)
= introduc datele privind efectivul de animale din exploatație, pe
se
Pagina 20
2451048
Ci TOTALĂ ka/haf/ari
E s
E 304
ne 48
= a e e
â & Eat | E le
E glia Sei
Fir = LEE
ș iri pi Ei
E Ei
Hai
sa is
sul i = 5 =
A 3 = Gai E
5 EIN
4 să s
în a ei A
28 Simi alei
bs E poa
5
FITI E Ba alEISIo
feri e BINE
han SS —
i
Dl eg |
tă SI Sita 3
3 703 Lui el LEI ea
iza îi = e OIă Azi 3 că vă iată
mii p ERE
3 pe
kici a & EA NI
Îi pi ci Ig
Ea TO
m E : și [003 Popi
În N E II ia
a E S-E
& 5 |
ai ni d sk: a
E IES IO
tă i E E ia
& îl at E a
3 ui 9
e a SE aa
LI IN II a Sa
E Apă 0 iri
<a PI i p "ii m 2
3 in SI 5 a SIN
ză pi i II Ea RI
AI fl tă
ci miei > si P
(Ep me sa Ss
m E DE Mi e
că I-A 1 ei ES
a ii me fi m
E i 3 fe) Lai Ei
N „
PR 2
î rai E 3 E
„2 r i]
fa m Ș
i mă cm LI b=i
Bă b= 8 i [i
ză =.
| ia] Et 3 e e
E 5 3 23 lac
fe bei ERE
Ei | ==ăă a 8 ăn
5 E] î
% Ze = ata 4
E Sim zi 2.
i E pai 2 Bă
5 ” d | ez a e Ea
i 3 , ie; oa
ă 7! pc
AA î pg
“ă LA
E pe
5 LE, IN a și
5 a a EI
i i a i &
iei FITI Și
= pi = SE
E pei ri ii zisă [iii
[= Did “e îi
2 a ; z
hi
i ă si 3
ii zi
« EI
Îi =
m Ba Ș
ÎNC ERE 8
Ti Lă în E 3
Z =
tă Cata [i isi vafe
ȘI
Stii
Pagina 21
a [e lasă IE
[0 MI Id
3 |i5 z zi i
ti [ia : si =
.
| > Pie
“i p
aa
E zi
&
îi
pir]
(e
îi
«i,
ERA
Fa
- ai,
= a
Lai
8 ,
La)
ieă II EA bă în)
ii a i
Fa] pia]
% is na
zi tă a ză
O
Îsi ri
e
A Ș a
zi 54 Ș
3 be Ei 3:
bi fe me mul
EI EL Lai a
Pat ri pe) na a i piu
că la INA Ei
Sie ai a a a
[ză E i î]
- D=
TI A EI
iN AI Ei ii IE E) E)
% ma
E=8 2
Î
Ei n
[ză E] ÎNiE:
i m 63
L-A zl
E
E
îi
E:
3
i g pi
si lei Gu
ESI A) =
= =
= £ pai
e
FE & îm
= ai Ev pr
= asi li Sală
ș| Ani [8 [e soi 9 sis ls =
2 ă m EX) te je Eee
ză II e MI EI 3 îi E IA
Ell d d E ie = Bi:
pa
i us Bia a [E ui
i Dani Lo psi Să PE
Fi
=i5la sis] |is E
3 LE <a i i = 2
10
E = i = E E ri
ață d sis Ș
5
& pg zi i] af
E 3 sea sef
Hi ME 3 3 =, 3
a
E: IE SII la :g
=: = pici ă
E: Er N i Ei & e
3 E za 59 =: = ri Ș
2 e ăla Ș a
3 5I% E &
8 pi EEE [i sii
PE pa 3 2 =
Pagina 22
EE3 | E | pm | e
ET es e de
| | d
gunoi
lichid” pe Mt
Cta | Pa | Pa
e | Ea
a
n | 68 i
Mu | CES | E Să
inca) AN
jzii=i Pee
po | ve
| [14]
Wu
i
NI
Hi
2
a
cm | nb
o Pa 8
za pe
= Bi ii
ici ol e î
mi [2508 LE oritică
G
AGRIC
Suprafata
Pe
Pagina 23
Anexa 4
DEP CHINOIGLIAI DE GRAJD ÎN EXPLOATAȚII AGRICOLE: INDIA
Locatia
catia potrivita trebuia să respecte Aspecte lagate de
nta fata de i - - transport
g
- locuinta - gestionarea
- confort
CONDITII OBLIGATORIE DE D EPIUZITARE
lelor, depa i și procesarea acestora se faca în plalformna individuale sau platforme
iți ubiice locala;
Să „
aibă capaciiatea de stocare mai mars cu 1 lună față
ve 5,8 iuni pentru dajeciii solide și luni
8,5 pentru dejegti lichie
= NU SEE AFGIIE ASIEI SAE SE PIEROZITARE A E ME ȚI Ce
- În zane cu risc dei inuri Indații:
imime mai mică de 2 m:
da locuirițe și sursele de apă p
zana de protecția a curuurilor de apă,
Spatiul de depozitare
3 | de depozitare optim Sneste cara intervin in alta conciitii
Masuri care se impun
- suprafata orizontala, cvasi- - devierea apei care se scurge de pe panta
orizontala, ina
- gunoiul nu trebuie depoz
santuri, buriana etc
Spatiu acoperii - spa trebuia directia
So nisipos satu - impermeabilizarea solu
carpectate
a ideala impune o bază
meabil | din
polerlena, ou
Ta zu
cursa cel
pidetor din din de de ozitare.
i tufișuri și arbuști în scop decorativ, dar și pentru
intului (uscare excesivă),
e pari venire a pierderilor Ei : mirosul neplăcut și ingertala
50
a pe un iron - adăugarea de comp
absorbant suficiant de încărcătură de material
alcătuit din sol, paie, rumeguș, fragmente într-o proporția de ciroa 1 la d;
proaspăt
estecarea dharsetor E) tipuri iale (gunoi de
roteciie împotriva ri resturi provenite din amante lemn);
bucătărie a da
-Protecție împotriva - împiedicarea i
rug
precipitatii : la suprafa! - gerarsa suficientă a “gram
zii (a
- Capiarea și colectarea lichidel or drenate din | de crenguțe alte materiale le
sau
gunoiul de grea în special în timpul | - cote ctarea scirgoriar si rai
precipitațiilor abundenie (peniru 1 tonă de | terenurile
aplicarea pe înveci
materia! stocat = capacitate de 50 de îitrij
Pagina 24
Depozita i rea în cân hp ?
Depozitare îm edu robie zi, Genetica ca conu, IN manga.
sa pici
Depuzi ini
dasch pIeras volatil
mpostului - infiltrate și
și și a So de SI fertiitate FETE
trehuie - deprecierea calități
evitată
- fisc de polu are
MASURI DE LUAT:
- gunaiui 58 NUMAI PE TEREMLL AGRICOL PE CAR
sopozitează
- pericaci d iiare să fe câț mai acurtă (maxim 1 an);
gunoi de grajd sau compast să fie așezată pe o suprafață d sapă,
a ce se scurge la suprafată;
aia |
ale organice (in mod deosebit daca gund
miditata)
minima față de orice corp de apă trebuie sa de 100m,
ozitarea bălegaruiui în lo ile a inundaț
noi depozitată nu va depăși car i cara se
ata în oază
mporare aunol de păsări sa vor acoper A 1 i folie
de
bine ancorată de sol sau stra! da palelcoveni de 04 - 0,5 m grosime
e și compostare
Cerințe generale hiectiva
rotejeza solul, apa -preveniraa polua
na șia fă și solului
enților și împotriva scurgeriloi - pentru înlesnirea
proceselor da cor
- avitaraa uscarii excesivă a grămazii prin prote
materialelor împotriva razelor directe ale soarelui,
fiului necesar pentru a parmie
maierialalor la i
narea
- instalarea depozitului tr rebuie sa €
de suprafată, fântâni și alte
distanța minimă depinde de Hpul de
sensibile,
- gtingerea tari
cormpostare aiufic ] clienta,
mata lichide; mare pentru a distruge onibilitatea,
a aielor
* aste ra ca țille | de depozitare să fie dotate paraziți,
preferat nințele da |! - durahilitatea
Cu act periș pentru a evita spăla ea materialeior de bacterii
confortul de lucru
- grămada de matarial de c ompostat trabiule să fe de cei i
putin 1 metru înălțime si nu trebuie să depășească 1,5 m. | aarație
Opțiunea 1: Grămezi de compost neacoparie, cu pat de paie sau întăritură de păr
Descriere Argumente pro și cor
- cea mai simplă și ieflină - forma și mărimea ca nazilor departe
metodă de depozitare corespund cel mal bine și la o distani
temporară nevoilor fermierului e corpurile de
- cel mai scăzut grad de - în principiu pot fi instalate în îi și
protecția cația cea mal convenabilă - Grămezi bule aș
- cel mai scăzut confort - pentru cariităti ma! coarl, nivetul solui au pe 0
Pagina 25
de lucru grărmeaz iie neacoperite devin suprafață p
- condiț a obii orie ii de manavrat eta acurnul
penru
- mu necesită investiții aneciala griimezii
- pierderile prin infilrații și
d argilos | afluenți sunt mai dificil! de d
Corpactat de cel 30 cantrolat uscate de gunoi
puțini cm «
grosime - este nacasară prevederea provenit de ia gă
- condiția obligatorie pentru unei be nzi tampon de iarbă
grămezile instaiate pe soluri în jurul grămezii pentru
argiloasi ompastarea absorbi ia oricăror plerdari
partii superioare accidentala de lichide
Matora grăi Ar eace
Opțiunea 2: Grămezi de compost neacoperite, pe folii de piaati E Liri
Descriere A gr ai can tra zifiții ape
Argumente A
- riscul de - foliile de pla sunt relay ieftine roca nand crearea
a - feră proiec ecvată
scurgere împotrha scurgeritar
iențiior de nutiienii undilui și pereților
poate fi redus | - mărimea grămazii e ii la imaa foliei
Pi miiată fățin
considerabil - nu toate ti
- manevrarea depozitar
- durata
poti fi afeciate utilizate în
alisle
Hrnpul mansvră ui sau
ompostului
- folie
distrugerea
anuiându-se î
- oferă p
separata peniru coleci area jichidaior drenate din
masa de compost
5 trebuie considerată iuitie temporară, sau a pent PIE ze unde
nici o altă maini nu ae justifică din motive economia ehnica
Opțiunea 8: A căposturi da lemn
Descri Argumente pro și
- pot fi construite din lemn naturi al sau din - Riscul = scurgere a nutrienților
cheresiea timpul pre tatiilar este
seu | în
- constructia este
medulară; dimensiunea și numărul imperneabi! de sal argilos, pios acă
comp entelar pot fi modificate în - poate îi folosii lemnul disponi i
sali tipuri de materia! le
suni necesare ahijităi
- Hpurila de lemn ușor și zistent ca pinul
sali mesteacănul vo ate
arli
at în jos pentru facilitarea permanerie ia umiditate și o . predispu
accesului, Spaiiile dintre scândurile lemnul tratat poate contine subata nte furi
-
pereților permit periculoasa; bal
circulatia aerului. - inchei
ati aturile de mata! tref
„ trei comparti mente permit umplerea inoxidabile, galvanizate sau îmb
primului plastic pentru di roziunii,
compartiment cu mate ale proaspete, apoi - pentru aceași citate, cormpartirer
ai dollaa și ai treilea de lemn neceaită a auprafată mai mică
- La Hmpul când ultirnul materialele pot fi stocate pe o
inalțime
compartiment este încărcat, continului mare. Este usurată manevra
primului este descompus suficienti pentru a dacă podeaua esie din beton
fi utizat în dur.
Pagina 26
- fluxul de apă din precipitații poate Fi deviat
mai ușor decâi în cazul grămezilor
neacoperita.
e - acest tip de structură este mult mai plăcut la
- Cand este necesară capeti
o ate ma | vedere decât grămezile descoperite, în special
mare, pot Î construite arăposturi vai mari. | când sunt plantate împrejur copaci și tufiguri.
Optiunea 4: Adăposturi de lemn și plasă do sârmă
Argumente pra și contra
- asemanator celui ! - spațiu de depozitare necesită mai
anterior puțin ierni
- pereții - este nevoie de plasă de sârmă rezistentă, de bună calitate, sau ali
compariimentelor | material echi valeni,
lizați - dacă la construcția stătpilor se folosește lemn rezia 2 Sal
dintr-o plasă de impre acesta
arat,
sârmă fixată pe sunt mai rezistente și necesită mai puțină rurieă
spozi ziare
iepusă ia ip compost
iarderea material prin ochiurile
piasei
pă Apțiunea 5: Acdăposturi din blocuri ce beton
Dascriera e pro și contra
- adăpostul de compastare nenajarea poale fi consiruită în funcție de nevoile
pot îi construit din biocuri de ierului (dimensiune și formă);
BCA sau cărămizi în loc - structura de beton sau cărămidă es FT! ă da
- siructura aste construii decăt una de iamn, dar poate fi mal iefii
il pe termen
lung deoarece costurile de întraținere sunt foi
ial e necesară acoperirea solului ou materi
sau deloc, și care oferă un rbante:
sporii de mai ss rezul se obțin ș solul este
dun late când
tecție a mediului și i cana! un bazin d jurul
de și
confort de lucru. - acest arnerejare ofară mai
cea bună protecți structurii
) în u aerisire esta mai sporit confort de lucr
1 iu de circa 2. | - aceste structuri sunt ordonate și mai plăc ie vederii
85; actul vizual fi unătățit prin pia iantaraa de tufisuri
adapa trebuie - poale
- prevazut ME, ușii în lungul peretior exteriori
cu podea de betori
Opțiunea 6: Adăposturi din plastic reciclat
Descriere Angumenia pro și contra
CE
acifice
- paniru - adăposturile din piastic poi fi construite modular și pot fi
construirea răspundă nevoilor farm formă, număr de cor
ui e
zidurilor se sunt rezistanie la aci
folosi la conditiile ice,
gat metecroio
plăci de - cerintele de întreținere sunt foarte scăzule, confortul de lucru aste
sporit, lar
plastic materialul este rac cab.
(prefabricate | - adăpostul poate fi ușor asamblat și instalat orice (in de
pe
din polietilenă | suprafață.
recic iată îni - sunt posibile modificări ulteri de noi ei
sanibiate garea
e vesi- - confainereia neutilizate pot A d și ifilizate în altă parte,
europene) - prețul actual în Eu de Vest variază de la aproximativ 50 auro pentru
11% de contain aproximativ 200 euro unul de dar
pentru m”,
preturile da nd în mare măsură de cerere.
- fi irnple entate mai usor subvenții decăt pentru lie si
Pisi
depozitare
Pagina 27
Onțiunaa 7: Mini-containare
Descriere Argumente pra gi contra
- pentru cantități mici de | - & capacitate redusă de (rr sau rai putin
gunoi de graji - "a robusiete sunt necesari patru pereți, ceea ce
reziduuri menajera ce îngj mu la a materiai
ana ază Cepacitatea en Denoare
trebuie depoz
pot folos
le, se
pereți, construite din = inile se pian | iocal;
și depon
nduri sau garduri viată de aștepiat este redusă, necesitând
reparatii dese;
Opțiunea 8: Adănosturi de dimenstuni marii! pentru depozitar
Descriere Argumente | Condiții
pro și contra | spociilee
sunt sisteme îmbunătățite ci depozitare și cormpostare, destinate - trebui echipate
neior de dimensiuni medii € vatentul a mini 5 vaci de lapia), cu ui zin ce
- structurile suni așez ate pe un strat impermeabil de beton, ușor ridicat coieciara a
în comparație cu ona înconjurătoare; ichidalar scurse
- prezinta aco ri ufnbră ai proteciia lnpotriva urazirii
materiaielor cu apă d precipiia
Pagina 28
A ENE = II e [=] EI 3) Hai)
E: IE Si = & Fu
Ea [= pă [zi îA
ÎN)
E IS ES i
m ȘI
snt i Rea E
qi 3 e A side
a
[i & pa
Riu 5 so
E 0 = E & FII iz) E = A [ee
fa 2% Her 5
DUR EI PN ai - pia 25
Dita sa sari za ci [ie]
33 Ș 5 e
ii EI d Z3
e P e
a să d Fă
ze
Szi” 52] cs 47 Ei = 2 a? ș
4 E A E Hai is II a! Hi
4 = Liz isi pată 3, Si EA
pi [ră ei Pai isi a ici [i] să
pi ci D=) = [= i)
[i
a pr ERIE E Z [a [e
& 3 3
pi A bi & Fi
i [eta Esi ZI pes)
E Ei a i
E ȘI
m 8 Ș > =
LE = e a
fi] = 3%
LE ERE =
DE e La) EI [5 =)
LES ENI = AI ==
iz Bag 2 i
pi HI: 5 Ei
iii 3 =
i îi
ȘE ăi
pr
pi
RT] E | Ie 5) i _ PI
Sol Fes e Iv: sc i
LR) [ie E Cc AI Fe ii Rs] [= DI iei Fei [ta]
E SE IP i & [A Ei Hi &
ua
Mata
e
E]
ez
zi E II IE e -) PI ce cm lea
= Dai Lai Si si [42] me 55) ELI
. za lea so mag cala
i E Li i = [BI Ei 5 la
g
ES
3
&
=
EI
E.
ră
Ei
Du
Rn
[e R- Pe 2
CE i :
E 3 E «i ii S
E A a-i
În E mai
a £
3
[SI
Pr Ei ză
=) -3 Li!
bi a 5 =
„Ea
IE Zoli et
- E SS
nu ESI i
iu Soia a Să
= îi u zii
=
8 E= E Oi £ E
"i FA 5 eee 5 E
iei E a d îm ăis e în zi
[rii E 0 < d
DEI
[5Ei
2
do ese
le] Ea [ai
d > 3
Pagina 29
a pri A]
e d
E ce [=] e [zi Sao o o la Su
SI ÎS ta SI a
E ii ră = să
LE în iau pi fi
EN [at E
ui
LI =) [ai 23 Sl a a lo
re 3 E ÎS 3
9 i zi ea 3
isi i bei a to
ii ÎL sută
[re te E a cae lea
SI [5 E isi) E A 1 E e.
to ici hei DE i E e Mei
i = AN Le E A e IE = A A Ia
[ză
ci [= =) 9 13 a o |
N [a E) NI [= 2 FN NI NE E a IT =] E ri e)
[= CI (=) pe de
La pică pă Îi ii
RE & SI e ia eg ea
îi Esi Esi iz ref (ne
[iși i 153 iii Dai ata pei
N [4 zei [= Le bi
AL) iii ai bani st pate fise
m Bin aie Mao
Ei [=] [ae] ES LI = 08 = 00 II II = ==
tă [ti isi [d i
să să & EMA e Dat
[sei să pini ră Pt A tut
Es 3 ai [i PE E
pasă Da za ai E]
ii ai ci ei
sm fb
bai n
6
ue [ei 10 ue luau la E
[tei [CSI PI + E AI Le Rr A e ui i
GG Re! 1
IE bai că zi ÎS OI bc SI E: > E E II LE A Mei
Lisi pă Că Lai ji ii 7 pci stă Lasă iti i.zi
iai Lipă ui iși) iai sai kiză în-ii TI Lai să “i i]
hit
i E 07] =
:0 e) [a] A =
PPR PNI o II = IE A A e RE
Sf sf ii
a a -
13 Ta - zi
E,
& a "A Esi &
E EP i £ pai
35 is E E I-a
55 î CI pai
_
E e
că pe ti =
eg tă ERE
Ri Ei =
ai Li Si
= £
=]
ale Pa ae
ț
ăi E!
= ji
a 5
i 5 5
[ai] RE: A A
PE
e [= “2
i = 3
E=i [să Fa 3. PR
[6] Es II EI] [EI
î E Mi-a FE) ș
= Aici E
aa slot se Ed
B să Eo=: O be
pls * ES]
A EA pi Fă pei 8 T
lie Și a Ea ză
e d Is 3 le pia
Sia 3 za & 3 e tsi Dă Bi 3
BE a o SR pă II uzi
Bl si
Si 5-a: Sa 18
E 2 Bz = pui FE
ne Zi 55 8
d, IS E=s e 2 PI i E. Dă MI Li
i
i
E) ii E
B. pi 8
i Ei x
E Bi “2 a
îs] E 5 E Îsi
3 a în E -= Esi
Ei ia EI 5 &
îi = ni =, IPA nu
rai
Pagina 30
m
și 2 îi
E EEE
AR în A E Ea Ei IN E = SI 79 Li [N Li [ii n
Ș 3 5
A & = a
ii iei Lili
[i
0 12 Eni [0 [00 II [= LII = IE =) Ea)
Pi
pei și Ea ai
se pai Să e
Dă E
[3 ca o la ECE i
i + So [3
sai Îă 3 e 3 Il 2 le
= i=ă ÎS E A = ză [A
[==] [=] o la ia o s |
E NI E IE Fa) ea le le
Br Peri o Soo Îi la Es
[ii ls] = & Ei lea
= FI ră o
hai > a AA E E
E & & îi Îă
ȘI
Mi Aa = si Îmi
ai lo fas) S e lea lo So ie 9olale
ă & fa 3
+ [si 15
£ c &
eu N [si 15
si co zi i
sf iri
zi
7 SI Ie Mă [Ei i Te E AI = 0 +) a i “i
A [ce IE (zei fie] PA E [e] E Ei 15 ai
IO Li ES E MI ra i E zei [zi 1
ji
a
a
A
ist în IEzi Da lută ri LE n ia so
E: A aj E
în a Ei
£ i
cu be E zi
£ A BN A [2 a ÎI i A a IN ni bă E i
a
g =
șI 5
3 is]
E = E e
& E R=)
Ei
8 &
E
pui
i a [=]
ca pai = a i
” i Hi
Dia Ea &
E E sm
Ei
=!
ză Z
E i i
| =
E A =
Gin Rai [ai = £
iii] (a E)
P
a E E O
m a e
0 i ai &
i Bu: n 3 Ei
Ra a Și E E =
ăia E Ș a
[5] în PE Ol la
E E EN 199 14
Ei Ema d ii Esi 8 Bal E
" m, % soi în i 5, ”
BE e ES a
Dă & a DS
SI [5$=i zi [5 Fii HI Cit
a me Bi & Ei ui îi d ia
= . Msi ză
& [ei i Ei ei ăi ia
2 s Ra, 2 SA
[=] = i pie ES Dă
i: Er & SID sIlD i Esi E
p iz] Ea E Rp E
i] tf : pi asi E it de 3 aid Th & a
MI E AI e Ii BE Da i DE Ol 3
p a e E-3 =
DS EX E E
[Ai 95 FE &
E pei a £3 să %
Ss 38 ERE S
Aa) ua 5 A £ [ăi N
Pagina 31
3
EULONEIC PRIZIZOGBD
ap
a
ci epeousd
8129209 „BIEOES sd
O 80
EN
UNU
EuRdaO
OA,
[E BIEDOIS
Eunzau
E: tă EUSSABU
aieo
E ză
i
e,
ZINA
LOA
20
"EL MURI
EI (SA
sad Dop) JENSEO
op INA (5
Ur zi ue ESEUL
jeg POE cari |ED 009)
2, . |
Pagina 32
ză
[A E i [53 3 [= 2 Ta 9 Ta Sa ca”
IE ii [= Rai 8 a 18 513 în A
lo 13 Ei 5 5 & 18 ÎS Lis) [ia [i
FA) si |S iz] a [=] Li (= Li =) =
ei c
D: Pa îi
“a
E
SI MII ieeraă
la la [e] [să E) a E
PS O E tă pi 5 & 3 3 EN
[SI o Siza ză [ză = pai ză
=
+ $ m 1 S S ci Ri si
? , £ Di
a “3
3 isa
tă
3
"CANI E i Fei rai ca CE: FRI [a
E: si a D= Mi 0] ale
Ș Ei
a 8 “| le la Is = II - A A. d |
El & & le e zi [=3 [= a E
3 RN e lo lo > < > SI E Da 0
Ei
îl |uezen|
3 E 5 3 3 "a Lo. E Ă Z En
E Șle le &
E
£ e DA [= A [= ni NA
EAI ă i 2
S Bă E ez
E S) la
|
"gi 5 ața 5 [=] (=) = lo E A = N (= BI =
9-a și
E o lo ls o [si a e le a i le E
3 LI [i & Ei & îl LI e Ei ”
a?
i
Pană p e ”
& st = = PE E eu
=
a îi ia ia a [E pi: = =
= fa II = : , A
si ae lg ză = pă i a D=: [=
[e ji
El la lo = 3 =) [= A =) 3
[ai
Ei
[i CZ
T Se
Dă Z
mă pi
Fani ii
E E
0 E „bă
RI Ea ZA e
Bi & Ta
a iai
Fi EI
E Să
[1 cm E rea
ut N
e pi te e ai
N
iuti În
ai
TE
fe
bei
i ai bat
EN ARI i med
|
m miar
Poseta
4
ri
fă
[5 iai
E în
=
i =
[=i at
E Er i E=i E=: E: +: Hai
> PI
& E! 5 e Ei & & Es: &
E
m la Fi il Fi
A A = Îi tă A i] dă LA SA
E =
3) =
2 1-5 |
la s2
LEză 0 pa = ie = 1 în
i Mou i 5 5
iii să
[218 [a NEA = MI ice = IE 0 Ea
Pagina 33
i]
[n Hi
IEI]
i
[i
tip
auf
pa
Diici
EL]
iq
Dia
4
hide
& toi i:
'6f, și
ast e
chid
ilie
semi
ice
Sp aie
Ș,
ale
îngră
ii
i 5
Ei culturi
a
si = a 8
E E Păsuni
zi E Alte
EA i
i
i
Pagina 34
Pianul de fertilizare (morialj
COMUNA na
Ferma, exploatația agricolă, preprietae
INI Miumărul
Tariaua ra
Supratața: ha
Numărul
Parcela oadustrală
Suprafața: ha
DATA ARĂTUREI
Denumirea culturii
Cultura din pian
(producția planificată) Producția principală (ke/ha)
secundară haha)
Parcela de ferțitizare Suprafata ba
TIPUL
TAEI7100
553: me/100 e sol
Ah, me/ 00 e sol
“/aloarea mere a
indicilor agrochimici pe
parcela de fertilizare
pe
Azst total : %
N-NO3; pa
Azot a al N-NE ; ppm
a de NI mineral; kp/ha
A mendamente tiha
tatal
Iîngrășiminie organice iba
total
Și Azot (DE Kp/ha sa.
E Toial ke
E Fosfor (2203
iu (Ea) Kpiha s.a.
Tatal ke
PROIUCȚIA OBȚINUTĂ (g/ha)
tina
Amendumente total
Data aplicării
ha
șăminte organice total
ESI Data apiicării
E "aiba a ea
Ș Azat (N), corectat ca - E SA ha
= ai Totai ke
ai kg/ha ÎN mineral îi
Data aplicării
ha 8.
Fostor (Pas)
Pota etal k
Data apticării
Pagina 35
Lol)
TA]
Wa
ml
ati
IT
i
batai
și
Berbec
|
si
În 33
SE |
va
e
ge n
Eau
ia a E
ie bl = e
ai zi iei
8
LE. a 5
E 3-a
FE 2
e 53
a & =
i e ADI N =. 9
E PS Pi PRI
în 3 „i zei 5
& E A 8 1 5
E | E Sislsada lg
3
i i PE i i
LN Că die să Da
E O gi Sia clea
20 5] at = Fă Bi
, = E Ei Dede ice
e ș<elălda că
2 Ei
EEE i A
a
i ii d
îi
a. tă ||
Pagina 36
tt
i
gteBul
ap
ajunueăeiBuj Sa
duoo
| eg ca 8
| 6] %& 56| d
Ea) EU
EU Ep Eu
O]
SGD
BVALURSR
d
Es es
Pagina 37
BORDEEOU
organice distribuite în afara exploatatiei dă a ai pu
ca evidenta îngrășămintelor
ant ivrață tona)
îngrăsămânțului Amestec băiec "bovine, porcine și
gunoi de pasăre
E AU
Numele și prenumele
Adresa
Cantitatea de îngrăi
PA) unoștințe e arie la
ec are c cu i
și va respecta pravederile referi
striva poluării cu nitrai din surse
Sar mnătură
Pagina 38
ROMÂNIA
ÎUEEȚUL IAȘI
1ĂRIA
PRIME MUNICII PIUL JI PAȘCANI
Snitel? i pri rimariapa ZE.
d ice FO
proimedtua i primari apascanlro
REI-Proicet de hotarare apr barea „Planului de actiune impotriva poluarii
apelor cu nitrati proveniti n surge agricole la nivelul municipiului Pascani”
Avand în vedere ile Art 2 alin.(2) din Decizia
ș
nr, 22198 33/G1C/! îvind aprobarea Programului 3
arii cu Nitrati din Surse Agricole, emisa de
tru reglementarea nitratilor din Romania care
3 autoritatile administratiei publice locale ala
e pe teritoriul carora exista exploaiatii agricole,
leboraza si supun spre aprobare Consiliilor locale,un actiune nivel
p do Ai
locai a i din Programul de actiune e
la tra ter
ni re si surse de finantare”,
aprobare Consiliului
Planul de actiune imp îriea poluarii apelor cu nitrati proveniti din surse
agricole la nivelul muni ipiului Pascani,
PRIMAR,
Pagina 39
COMPARTIMENT PROTȚECIIA MEDIULUI
SE APROBA
SERVICIUL CADASTRU, FOND FUNCIAR
_
SI CONSIULYANTA AGRICOLA . MAR
“p ANTAZ
SERVICIUL JURIDIC Si CONTENCIOS
NR DĂ DI 14.12.2043
2
RAPORT DE SPECIALITATE
vedere prevederile Art6 Alin (1) din Anexa la HG
04/2000.
privir rabarea Planului de actiune pentru protecția, ape elor impotriva poluarii
ile oare;
cu nitrati proveniti din surse apricole,cu modificarile si co npletar
In temeiul Art. Alin (Bai Regulamentului de organii
Comisiei si a Grupului de sprijin pentru protectia apelor impotriva pol
nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Ordinul 452/105,951/200 al
ministrului i mediului și al ministrului agriculturii „alimentatiei
si padurilor si completarile ut iterie re;
prevederile art. 2 alin. (2) din Decizia
n „£ a )13 a Comisiei pentru aplicarea Planului d tiune
pentru Pr otectia Apelor Impotriva Poluarii cu Mitrati din Surse Ag le,
În conformitate cu O comun 1552/743/2008 al MMDR si MADE
pentru i loca * pe judete unde exista surse de nitrati din
activite ricole,va rugain sa supuneti spre dezbatere si nsitiului
local,proiectul de hotarare privind aprobarea, Planului de ac iune impotriva
poluarii apelor cu ni overniti din surse agricole | rmaricipiului
Pascani **
COMPARTIMENT PROTECTIA MEDIULUI Cons, Petra Bunduc
SERVICIUL CADASTRU,FOND FUNCIAR Cons, Vasile Prisecaru
SI CONSULTE AME IRICOLA,
SERVILIUI PUI SI CONTENCIOS Lois. l.ucian Cojocar