Proiect de hotărâre

Proiect de HOTARARE privind aprobarea Planului de actiune impotriva poluarii apelor cu nitriti proveniti din surse agricole la nivelul Municipiului Pascani - initiator (Dezbatere)

Tip
Proiect de hotărâre
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
39 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre, „Proiect de HOTARARE privind aprobarea Planului de actiune impotriva poluarii apelor cu nitriti proveniti din surse agricole la nivelul Municipiului Pascani - initiator (Dezbatere)”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/FBDC1A53755F53CFC22586000046C150/$FILE/PR.HOT_.-aprob-Plan-actiune-poluare-ape-nitrati.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/38461-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-planului-de-actiune-impotriva-poluarii, 06.11.2026)

Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

sera a: pemrmrnarnaeme ROMANIA VIZAT, JUDETUL IASI PENTRU LEGALITATE MUNICIPIUL PAGANI FIIZAN MIRCEA CONSILIUL LOCAL PROIECT HOTARARE aree nului de actiune împotriva poluarii apelor cu nitrati Privind sa c onsiliul Local al îunicipiului Pascani, judetul lasi; baza Raportului intocmit de Compari Mediului, Servici adastru, Fond funciar si Agricola, rimentul furidio si Contencios A3 ere Raportul de avizare al Comisia de progno ECONOTNICO- sociale, buget, finante, industrie, agricultura, silvicultura, pa i, stari servicii, COR și IMM -uri, ere de fonduri struct programe europene, externe Avand in vedere Raportul de avizare al Comisia juridică, ordi drepturile și libertăți cetățenesti, “i Avand in vedere Raportul de avizare al Comisiei de urbea org dezvoltare anisiica zarea lucrarilor publice, e drninisi istorice, protectia mediului, ecologie, patrimoniu și istraț Avand în vedere prevederile ArL.8 : privind aprobarea. Planului de actiu protectia apelor impo pentru cu nitrati proveniti din surse agricole, aciul Art.2 amentului de orga Alin.(8)al Reg C si de pentru protectia apelor impotrv omisiei a Grupului sprijin iii din surse apricole,aprobai prin Ordinul 4527105 elor si protectiei mediului si al ministrului agricu i urilor cu modificari i e completarile uiteri În co aformitate cu pre nr.221.983/GC/12.06.2013 a £ Protectia Apele pentru

Pagina 2

În conformitate 2 si MADE pentru aprobarea listei de nitrați din, activitati agricole, în conformitate cu prevederile Art. 36, Alin. (1) si Alin,(2) lilera c) si Art.120, din Legea nr. 215/2001 privind administratia publica locala epublicata,moditicata si completata; În temeiul art, 45, alin (3) din ea nr. 215/2001, privind | administratia publica locala, republicata, modificata i completata; H OTARASTE aproba Planul de actiune impotriva poluarii a 2: Se mată la nivelul munic i surse agricale incesaata în hotarare ie prezenta An.2. Planul de actiune impotriva poluarii apelor cu nitrati proveniti din surse agricole la nivelul municipiului Pascani se va actualiza pemanent cu ijinul Oficiului de Studii Pedologice si Agrochimice lasi Art.3, Serv administratie publica va comunica in copie prezenta, hotarare: nstitutiei Prefectului judetului lasi ; arului municipiului Pascani ; - Compartimentului Protectia nediului: i adastru, Fond funciar si Consultant Seul st he na. ale de Mediu- Comisariatul udete PRE SEDINTE DE SEDINTA RASEMNE CONSILIER, SECRETAR, În, Mircea Zuzan Din 7 INITIATOR PRIMAR Ing.DUMITRU PANTAZI

Pagina 3

ANEXA PLANUL LOCAL DE ACȚIUNE pentru protecția apelor împotriva oluării cu nitrați din surse agricole Întoomil în conformitate cu 1.983/GC preve E ANULUI, j AREA D ACTIUNE PENTR PROT a COMISIEI PENTRU APLI APELOR IMPOTRIVA POLUARII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale INTRODUCERE Municipiul Paseani Județul: msi MunicipiulPascani are în componență 5 carti a, Blagesti, So Populuția municipiului la data de 31.12.2014 CONDIȚII NATURALE prinoipale de re i! Pascani se încadri ma oriul Pașcani se încadrează într-un climat de tip temperat - continental de municipiului destul de moderată specific deaturilur cu altitudini între 200 și 409 a a ioriui municipiului Pașcani, aparți aijoai “1 răului Siret 11 afluenții este formată din cursul isi (cca. km), cu [: Sodomeni) ) “precum i pă lor - Hăznășeni sau - G âstogii, pn conflucna i irmănești. A ele subterane întâlnite în teritoriu sunt de două categorii: pe subierane capii” (sau de adâncime) și ape subterane libere,

Pagina 4

- Apele subterane caplive includ strate acvitere sub presiune, acumulate în der pozile sedimentare nesecționate de rețeaua hidrografică, Ele au caracter ascensional sau chiar arlezia au un bogat conținut în săruri solubile, fiind întălnite doar în foraje, Astfel, în forajul executat în lunca Siretului la Depoul CER, s-a interceptat la cca, ime un strat acvifer sub presiune, cu caracter artezian, cu un del hi de 43.200 1/ , nic mineralizat, Analizele efectuate au caracterizat această apă ca sulfuroasă, bicarbonatată clorurată, sodică, hipotonă, cu mineralizare totală de 2,153 gl. A fost utilizată de localnici în trecut în scopuri terapeul tico, dar în nu este folosită, prezent Apele subterane libere includ în principal strate acvifere freatice fără presiune, sunlonate în depozite secționale de văi și care suni influentate de c : climatice (prec il), Aceste subterane pot îi grupate în următoarele unități hidrogea pita spe 5 - Ape subterane de hincă, întâlnite în principal în depozitele aluvionare ale luncii Siretului, dar în lunci ie mai mari, și afluenților În lunca Siretului se întâlnește un strat acviler e a antonat în nisipuri bază, și o serie de lentile ile precum suprafață, Datorită caracterului ascendeni. al apei din statul acvifer bazal, pri și ușor ecua reduse a lentilelor discortinui, apa subterană din luncă are un nivel hidroste nivelul subterane este chiar mai ridic icat (0,20 - 3,0, 10 și 4,0 m, La contactul cu versanții apei putând ajunge, în peri ie bogate în precipitații, la suprafata terenului, Ape subierane de terase tonate în nisipurile și pietrișurile aluvionare ale acestora și întâlnite ca nivel bidrostatic la adâncimi cuprinse între 4 și 30 £ ie mai mari adincimi ale apelor subterane isese în zona terasei infericre de O - 30 ra, unde nivelul hidroslatie apare | - 25 m, ușor în zonele fed tate de văile afluen scăzând Aceste de la baza terasei e sunt puse în evidență sle izvoare ce ape apar la zi la partea inferioară a versantului de racord cu lunca, și care au constituit surse locale de alimentare pă patabilă,, Unele izvoare sunt ca $ iar apa dirițată prin altele alimentea: iaz i de sau întrețin sari nare micul agrement cluviale ilor întâlnite variabile a 5 .,s și And, în general - m av omate deluviale, avânc - Apele subterane de + ați sunt ca în imteroalații nisipoase debite reduse, adâncimi vari (Î - 10 mm) și variarni funcție de În teraselor, apele subterane ce apar Hancurile văilor precipitații, zor a pe ce provin din șurile de terasă, alimentând văile respective, ape Saluri Pe toriiortul municipiului Pascani există următoarele tipuri e sol: Tip de sei (bservarii Reposol localizat pe versanti, potențial de spalare a azotului căire Erodosol resursele de a Aloviosol localizate pe vai, terase, au p | azotului Itricambosol potențial de levigare a iocalizate pe vai, apa freatica În a adanvime si Gieiosol potențial ridica otului către resursele de cernoziomurite înâtnite pe suprafetele interfluviale joase și pe terasele cambice tipice din partea de est a țeritoriului, la nord-est și sud-est de ii

Pagina 5

atâbnite pe versantul stâng al Siretului, îa sud de pârâul cernoziomuri Bznăgeni, cambice erodate întâlnite pe terasa de luncă de la sud de Blăge ști și cernoziomuriie cambice pleice de suprafața topografică; cu o largă răspândire pe terasele inferiore de pe dreapta facozicmurile i irețului și pe suprafețele de peste 300 m din cambice itatea estică a teritoriului ile pe versantul stâng al Si iului la est de - faeoziomar RR , greice erodate spândite pe terasele superioare din partea de vesi prehuvosolurite ului și pe versantul de ravord cu tera: tipice inferiore; , nții de racord ai „ariante erodate de Ă Edo, pretuvosoluri - luvosolurile tipice Din punct de vedere al claselor de calitate, terenul arabi! al municip încadrează in clasa ții de calitate, Potentiatu ior, utilizând o tehnologie principalele cultu zintă astfel isltsra a PORUMB FLOAREA SOARELUI SOLA MAZĂRE 57 PASOLE 47 2 SEBCLA DE ZAHĂR sa 43.141 CARTOF 34 24.983 RAPITA DE TOAMNA 57 1.865 LEI i 52 IN IN FUIOR 48 TAJCERNA si TRIFOI sa PASUNI â6 43 tă

Pagina 6

a Conform iilor pedologice din baza de data a OSPA » *% kg/ha = nota bonitare x kg produs pe punct de bonitarei** +3 Bursa! Sucul privind determinarea zonelor de potential, a zonelor geoaraj si d înarjelor hu ze standard unitare pentru imocmirea proiectelor din cadrul măsurii 3.1 - Înves în exploataiii agricole din PRDR 2007-2013, Institutul de Cercetari pentru Pedologie și Agrochirmie - ICPA București și institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară - ICDEA, 2095, OTILIZAREA TERENULUI AGRICOL ritoriul municipiului Pascani utilizarea terenului agricol, conform. datelor turnizate pila raportările statistice locale, sc prozimă astici: - arabil: 4318 - livezi: 23 - pășuni: 772 - finețe: 235 Suprafața de teren intravilan este de 1444 ha, din care 1109 ha teren agricol, Suprafețele cultivate Și producțiile obținute la prinvipatele culturi agricole în anul 203 Suprafața Producția Cultura cultivată - Tatal tane K grha ha GRUIU 14625 2000 ORZ 468 PORUMB 10545 5600 FIAOAREA SOARELUI 1183 3500 SOIA 54 3900 MAZĂRE 126 09 FASOLE 12 2000 SFECLA DE ZAHĂR 14130 45000 CARTOF 4160 23500 RAPITA DE TOAMNA 95 250 LUCERNA 1718 480 20 147 ii TRIFOI ASUNI FINEȚE 1058 4300 Fructe Legume 1440 1000 Sursa: învegistrările statistice AGR, 1 ȘI 2 din anul 2043 STRUCTURA EFECTIVELOR DE ANIMALE. Speciiicure Greulale Nurnărul de animale / păsări , So corporală (categorii de animale | pe NT | în - gospodăriile ș specii) in farme TOTAL populației 5 BOVINE

Pagina 7

Vaci pentru lapte 590 480 263 743 Juninci gestante 450 40 77 117 juninei de 12-18 luni 350 EI al “ițea de 6-12 luni 250 47 223. 270 Vițel de până la 6 luni 100 40 162 202 Tănraș la 12 luni 373 30 128 208 PORCINE Scroafă 175 „20 ca. „20 Vier adult 290 18 18 _ | Purcel înțărcat de 2-4- huni 35 598 p; 609 Crăzun ii 900 900 CARALINE lapă și cal castrat | 550 | 196 | | 197 OVINE _ Oaie mamă, berbec, bata! de 2 1198 504 50 12 luni 23 38 97 138 50 254 153 416 190 Si 78 129 PĂSĂRI Găină outoare adultă L.8 15300 ae Găină adultă d 4483 19 5 sacrificării iii 1.8 3147 7 283 că achită 5 128 Supac: Înre swările statistice și registrele agricole din amd 2013 7 i SITUAȚIA EXPLOATAȚIILOR AGRICOLE = care desfăș suprafețelor de leren agricol tilizează togrăgărninte o icole) la nivelul locafi este întoemită madelul stabilit mexa |], apiicând coeficienții de conversie a ele ivelor de animale în UYM prevăzuți în ane

Pagina 8

PLANUL LOCAL BE ACȚIUNE unicipiul Pascani Pianul ie arțiune su prniecția apelor mpotriva ării cu i pn locale agricole este OBLIGATORIU pentru publice ale comunelor, autoritățile administrației craȘelor Și municipiilor Și pentru « < a or agricole (ferme comerciale, £ familiale 5i individuale) i ășoară activități ivare a terenului agri gospo e de creșterea animalele în scopul producției. e - abligații ale antoritătii administratiei p În scopul aplicării Programul « iune pe din surse agricole, autoritatea administrație următoarele activități: a) întoemește lista exploatațiilor agricole care dețin animale și care utilizează îngrășărainte organice în scopul producției agricole la nivelul localității (anexa î), cu obligația revizui anuale a acesteia. Termen: 31. 2013 Răspurade. - iiru Pantazi - primarul municipiului P. - Gputrati i idlitate desemnat de primar zistratorii/reprozentanții exploatațiilor agricole b) calculează efectivul de animale în echivaleni UVM (anexa 2) și presiunea citată de azotul exer provenit din îngrășăminte organice la nivelul localității exploatații agricole (anexa 3), obligația revizuirii anuale a acestora, sub îndrumarea tehnică a « OSPA. Termen: 31.12.2013 marul cor munei/orasulai/

Pagina 9

Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani - aparatul de specialitate desemna de primar - proprietarii/au inistratoriiveprezenlanții exploctațiilor agricole erilor (proprietari /administratori ai exploatațiilor agricole) cu privire la Codul de bune practici agricole Și Programul de acfiune pentru protecția apelor împoiriva din dericole Și pune la dispoziția acestora orice mijloace de informai poluării cu nitrali surse acest scop (ghiduri, uri, pliante e Termen: permanent Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani Răspunde: - aparatul de specialitate desemna! de primar - proprietarii/administratoriireprezentanții exploalațiilur agricole la fermierilor (p ristari/adeninistratori ai exploatațiilor agricole) prin orice d) aduce cunoșiința de informare/comunicare, prevederiie legislației în domeniul protecției. mediu mijloace unui de acțiune la nivel de fermă care asigură plicarea celor mai — obligatia deținerii pian bune practici managementul dejecțiilor animal; „e provenite din fermă/gospodăria pentru individuală; obligația măsurilor din planvi local de acțiune către ioți ersoane - aplicării A fizice juridice/grupuri de persoane fizice sau i e, deli de exploatați seu a arii | (ere comerciale, forme familiale, gospi i iduale) care destăgoară agricole activități de crestere: alelor Și cultivarea terenurilor agricole, Dispozitiei ernisă de primarul localității Și anexată la planul local Î de acțiune, prevederile la sistemul de colectare, depozitare Și procesare a gunoiului do grajd din cu privire cole care nu necesită acord de mediu (sistem comunal în platformă exploatatiile za = conform specificațiilor tehnice din anexa 4 sau o amenajată, si combinatie a celor două si d seat cole care, potrivit legislației în domeniu — obligația delinătorilor necesită acord cu privire la depozitarea și procesarea gunoiul de mediului, sta bili ite de autoritatea locală pentru mediu, d conform condițiile ai i de grajd din exploatațiile agricole se vu el ra sub teh -ă OSPA Iasi baza studiilor agrochimice elabor ate periodic, la interval d îndrumarea a pe 4 ani, Termen Dumitr - primarul municipiului P 'ascani! Răspunele: - aparatul atitate desemnat de primar - prop. iratorii/reprezentanții exploatațiilor a 1, Amplasarea și dimensionarea spațiilor de depozitare a gun dimensionarea, + de depozitare a gunoiului de grajd (plaiforriie comunale Amplasarea și sau sisleinie se face cu respectarea următoarelor norme spegitice: individuale) cază spații pentru depozitarea gunoiului de imarul comunei/c ? Primarul comunei/oraș * Primarul comunei/orasului/ municipii rm

Pagina 10

— în zone cu risc de inundație: în zame cu apă freatică la mică adâncime (mai puțin de 2 ma) » în zone cu pre cipitații excesive; în pădurilor, (amoniacul degajat în aimosteră, os : toxic pentru arbori, în — apropierea special pentru speciile rășinoase), lao mai mică de 50 mm față de locuințe și resursele de apă potabilă. (În cazul în - distanță care nu este posibilă respectarea acestei disiarițe, se va amplasa la cel mai depăriat punct în aval de sursa de apă); listanța mai rare de 100 mn față de zona de protecție a cursului de apă, platformelor pentru stocarea gunoiului de grajd se stabilește în funeție de a calculată conform anexa 5, avand în vedere urmatoarele condiții, gunoi, mă re de aproximativ 1,5-2 m, ceea ce înseamnă că, pentru tie o depozii 2 m? de gunoi trebuie prevăzută o suprafață netă de 0,5-0,75 m suprafața totală pentru stocarea gunoiului de grajd trebuie s fie de |, ori mal maro — decât suprafața neță. spațiului nec sar de depozitare are în vedere numărul de animale, se utilizează ea și arele valori privind producția zilnică de gunoi (inclusiv cap de animal agernutul) ) pe volumul trebuie stocat de emimal și se calculează e zei 4, gunoiului care pe cap Termen: permaneni | Răspunde: - primarul Pascani Dumitru Pantazi municipiu £ ada de interdicție în aplicarea îngrasămintelar srpanice Și/sau Perioada de interdicție în aplicarea fogrăsăminielor organice Și/suu minei ale terenul sericol, Pe pe tipuri de ingrasaminte si culturi, conform programului de actiune, sun belul 1 - Perioada de interdicție în aplicarea îngrășămintelor ai culturii Și modui de Începutul utilizare a terenuiul perioadei de arabil, pinuni) ingrășământ organic solid teren arabil si pășuni nințe minerale și Culturi de tnarmna i noiembrie ing ingrăsăminte organice lichide/ | Ale culturi | octombrie Păsuni | octombrie 5 martie | | semilichide » NU aplică îngrășăminie organice și/sau minerale pe țerenul col în perioadele de se interdicție și în perioadele când riscul de percolare/scurgere la supra ie mare, «Se va respecta cu stri CAL SRUI perioadelor de interdi terenuri agricole (anexa 6 îngrășămintelor pe Termen: permanent Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul mini îpiului Pascani paratul de specialitate desemnat de primar - praprieiarii/administratarii/reprezentanții exploatațiilor agricole * Primarul unicipilui c 5 Primarul comuneilora Bului/ municiztlsai

Pagina 11

Aplicarea îngrășămintelor organice și minerale pe terenul agri icol Aplicarea înurășămintelor organice și minerale pe terenul agricol se realizează cu respeolarea următoarelor RESTRICȚII: a) pe terenuri în pantă: — NU SB APLICĂ ÎNGRĂȘĂMINTE, în mod deosebit de ții Hehide când sunt prognozale precipitații abunder îngrășămintele aplicate se încorporează în sol imediat după aplicare (maxim ore), la — adâncime mai mare (nu supertieial); în funcție de terenului utilizat ca arabil, se recomati 4 menținerea culuurilor de — panta toamnă sau a culturilor acoperitoare pe suprafața de: = minim 20% din pe terenurile arabile cu pantă de 2-0%, față, m minim 25% rafață, pe terenurile arabile cu pantă de 8-15%, = peste 30% din suprafață, pe terenurile arabile cu pantă pes 5%; - lucrările agricole se vor efectua conform tehnologiilor de utilizare a terenu rilor în pantă (întoarcerea, brazdei în amonte, efectuarea lucrarilor numai pe curbe de nivel cte.); 1 de soluri se face numai când umiditatea este la nivelul (solul retine durabil apa, după ce umiditatea în exces a fost ZISĂ depe Zitarea gunoiului în zonele inundabile, fortiliza lurilor c ate cu arez se face cu 2-3 zile înainte de inundate și numai cu — zarea sol e îngrașărninte cu azot ami sau amidie; captăritor de apă pot ției aibiilor, malurilor, const urgere al apelor, conform art, 40 și anexa 2 din |.egea d) pe acord darie s siudiul agrocbimics sau în CA TOLOIAI din area înpgrăs se face de regulă primăv rrnisă (chiar dacă aplic sărmintelor s unele : mici specii £ săraiatel face o se după precipitații abundente, la 5 zile după coasă sau săgunal pă Termen: permaneni Răspunde: Dumitru Pa i - primerrul municipiului Pascani - aparatul de ecialitate desenat de primar - proprietarii ndministratorii/reprezentanții exploal ilor agricole “Tabelul 3 - Zone de protectie sanitară Și hidropgeologică Lațiraea cursului de apă (am) / Lățimea ze alte ni pei A. Cursuri de apă regutarizat sub 10 2 10-50 3 peste __50 5 " Primarul comimel/oraȘtiliii unic

Pagina 12

B. Cursuri de apă noregnilarizate; 5 sub 19 10-50 15 peste __50 C, Alte situații: Distanța dig-mal (dacă este mai mică de 50 mi Cursuri de apă îndiguite 5 la care se adauga după caz alte zone de Lacuri naturale m, uroteație (sanitară, hidrologică, terapeutică ete.) între nivelul normal de retenție și cota Lacuri de acumulare coronamentului 4 (spre interior) De-a lungul digurilor canalelor de derivație de debite 3 De-a lungul 20 (în jurul lor) Haraje Borne mierotriangulație, foraje de drenaj, foraje | hidrogeologice, aparațe masură debii hidrogeologice de retea națioi Lă Foraje D. Fâșii de protecție: _ Pentru terenuri în pantă peste 12% (panta medie 1 blocului fizic) Venteu terenuri în pantă până la 12% (panta medie a 3 blocului fizic) săsoară astfal: a) la cursurile de apă, începând de la limita albiei minore; > Zonele de protecția se nbvelul mediu: le alte fucrări hidrotehnice, de la limita zonei de 5) la lacurile naturale, de la ci construcție, e «e autoritatea publică o Zona de p condi file ie zii. 5. Aplicarea îngrășămintelor ca AZOY minerale AZOT și a îngrășămintelor solide, lichide sau rea. înger: Acaintetor cu ice de alte îngrășăminte organice) pe terenul agricol (arabil, semilichide (gunoi grajd, compost, omandarilor din studiile agrochimlee, având în vederi: pășuni, fânețe) se face o rd starea de aprovizionare a solului cu elemente nutritive, doza recomanda cu acesteia, planificată, tipul de sol și caracie c acestuia; cultura Și specificul producția ș de acord cu cerințele plantelor, perioada de semănat, perioadele — epoca optimă aplicare, în de interdicția; în acord de îngrășământ, caracte iale sotului, utilizarea metoda de aplicare, cu iipul irigării etc. agricultura în sistem irigat și care ecesită cantități b) pentru exploatațiile agricote care practică ivniate decăi limita admisă - 170 ke/ha/an provenit din îngraș organice mai mari de azot masimă OBLIGATU ORIE întocmirea ȘI respectarea planului de fertilizare (anexa 7). și minerale, este dețin un plan de fertilizare, până la elaborarea acestuia, vor e) exploatațiile agricole cute nu minerale în maxime conform standardelor stabilite În aplic i îngrășăminte organice și doze a mai abelele de jos: mai mio de 8% privind. cantitățile maxime de * pentru terenurile eu pante standardele + £i i aplicate pe teren sunt prezentate în îngrășăminte cu azot (minerala organice) care pot tabelul de mai jos 19

Pagina 13

Doru Floarea ioana Sfecla 73 de de | 1 orară Cartofi e gume Pășuni Crâu boabe soarelui zahar ? _ E E ahaln K gyjhujan E ey/huan E tta/ ham Kpy/ba/an Kex/hafan 140 170| 160 109 120 130 mai înari sau egale cu 6% standardele privind cantitățile maxime de «pentru terenurile cu pante (minerale + organice) care pat fi aplicate pa teren sunt prezentate În îngrășăminte cu azot tabelul de mai jos. Ponami Vorumb i Sfecla fac de alte Cartofi Legume : Păzuni Civâu boabe cereale A soarelui : zahar _ __ Koyfhafan Te r/hafan E gydha/an E pus/hă/an Kpy/ha/an E ogri podea Kpalhalun sg 8 „3 „126 100 80 [80 30 INTERZISĂ de administrare n îngră istmintelor de orice fel în sursă de Este curățarea utililațelor ini apă de supratață sau în apropierea Termen: permaheni Dumitru Pantazi - primarul municipiului Pascani: Răspunde: - apovalul de specialitate desenat de primar - proprietarii/administrutor ii/reprezentanții exploatațiilor agricole 5. Reducerea pierderilor de azot din îngrășă inte În vederea recomandă și următoarele măsuri: —wtiliz rapidă, care consură surplusul de azot în primăva se fil răsărninie verzi, introduce xalturilor a celei de-a dona cultură și/sau culturi int „late; — ultari a unor plante care valorifici bine azotul amplasarea după c legurminoase în sol; solului și curat de resturi vej getale”, indiferent de — evitarea menținerii cu ogor negru jiverse masuri culturale (mulci vegetal, culturi de toamna, benzi perioada din an prin c ile în amplasarea oricăror culturi în scopul menținerii solului înierbale pe ter pantă, acoperii cu ve ațic), ! limitarea la strictul necesar a iu crărilor mecanice ale solului, 7, Docunacate € unea nutriertilor Documentele de in localitate/exploatație agricolă (an za ) trebuie să cuprindă: evidență pă de a) suprafața looaliti ia io bn) reș nutrienților tai de ate/exploatație, istrul animală la nivelul exploatației se de oripi conforma mnintele oral canicole calculată coefiă > și localității/exploatație pe: și categorii de identificarea înregistra d) șeptelul i, sp pecii produoție, de evideni elor, precum și perioada do timp în care animalele sunt uia, registrele menținute în fermă; 2) pentru fiecare teren cuprins în cadrul expl 5 Primarul comuneilora sul îț

Pagina 14

— tipul cantitatea. oricărui îngrășământ chimic aplicat pe teren, cantitatea de azot și conținută și ii data aplicării; și cantilatea oricărui îngrășământ organic aplicat pe teren (altul decât cel lăsat de — tipul animale însăși) și data aplic ii — pentru fiecare tip do îngrășământ organic aplicat, altul decât cel lăsat de animale însăși, sc preciza nat stuia (gunoi de grajd, urină, must de gunoi de graji, di ii lehide, va lichide, nămol de E dejecții semifluide - păstoase, îngrășăminte organice special animale de la care provine; — tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată și data recoltării; f) cantitatea oricărui tip de în mâni de origine animală și natura acestuia de (gunoi urină, must de eunol de g dejecții Hohide, dejeoții semilluide - păsloase, îng răgăminte canalizs din loatație, data organice lichide, nămol de se/epurare, compost) livrat/expedial. efectuării livrării precum și numele și adresa beneficiarului (anexa 5); g) standardele privind cantitățile maxime de înurășăminle cu azot (minerale + or anice) care pot fi aplic pe teren Termen: permaneni Răspunde: Dumitru Pantazi - primarul localității proprietar, administrator __ axporiutor gunoi împortalor gunoi __ Unde producția de nutrienți este mai mare de 170 kg azot/ha/an se vor ha mă surplusului de gunoi către exploatați agric ale (profil zootehnic/ve €) ce permit un import. de nutrienți din îng i ru Pantazi - primarul localității proprietar, administrator a exportator gunoi importator gunoi __ ul peovenit din silozuri În cazul fermelor care produc Și utilizează siloz pentru hrana animalelor, ef tul provenit de la culturile însilozate este unul din cel mai concentrați și nocivi poluanți din fo Măsurile care trebuiesc respectate în spațiile de însilozaro a furajelor verzi sunt: silozul tancul (bazinul) de stocare a el fluentului tre ia o distanță de minim 10 d) și bule amplasate in de cursurile de apă, pentru a preveni o poluare accidentală bazei silozului cu un sirat do paie pentru abs sorbția eflueniilor formați « nsilozarea a) căptușirea furajelor la un conținut de materie uscată de peste 35%, ilozurile var fi acoperite pentru a nu pătrunde apă de precipitații, podeaua compari sentului de însilozare va fi impermeabilă, ușor de 2% c) inelinată (panta i nților de siloz în tancuri (bar & pen corespunzătoare și rezistente la coroziune acidă; 9 - Pentru silozurile ; ; cu o mai mică de 7.500 nf tancul de stacare a efinentului trebuie să aibă o cupa i capacitate minimă de 3 i” la fiec 30 ni din capacitatea sii ztsftși,

Pagina 15

înainte de a proceda la o nouă însilozare, trebuie executate lucrări de întreținere pontna a ju silozului: asigura elanșeitalea 1) alte obligații ale fermierilor ou privite la gestiunea efluenților de siloz: nu supraîncarce silozul deoarece podeaua acestuia ar putea ceda, apărând « prin care efluentul de siloz să se scurgă necontrolai, - când este nevoie să pomp efiueniui colectat în bazinul subteran într-un bazin suprateran de capacitate mai mare în care să fie stocat eflucntul singur sau în amestec cu tulbureala colectată de ia animale, Cât furajele rămân însilozate, efluenții și apa de timp precipitații de pe acoperișul silozului trebuie colectate și depozitate ător; — este OBLIGATORIU să se monitorizeze cu atenție (zilnic in prima perioada de la insilozare) nivelul efiuentalui din tanc și să golească tancul la intervale de timp regulate. n cazul însilozării furajelor verzi în baloți închiși ermetic, se respectă urmăloarele normei să baloteze furajele la un conținut de substanță uscată de peste 15%, = să jepoziteze și sa manipuleze (să deschidă/îndepârteze învelișul balofilor) baloții la cel puțin LO rm față de cursurile de apă; „să colecteze scurgerile de efluenți care provin de ia balotii depozitați pe suprafața formei: ă verifice ca scurgerile de etluenți din baloți, d ă îndepărtarea învelișului acestora, să să în sisteme de diana] sau cursuri de apă. 10. Păsunatul liber și menținerea animalelor pe păsune S nai pentru fiecare unional iar 4 e cea, ip târiei același loc este de 4-4 nopli stația: nare a pe Termen: permanent pe periodda păștire ului și menținerii pe pășune a animalelor pe timpul nopții. Răspunde: -fumitru i i primarul localității - aparatul de sp. alitaie desenmat de primar - proprietari fninistratorii/reprezentanții exploatațiilor 11. Păstrarea documentelor de evidență ale antorității publice locale/exploat Orice document de evidență a (IA T/exploatației se păstrează OBLIGATORII pe o perioadă de 5 ani de la uliima înregistrare efectuată în document, Termen: permanent Răspunde: Dumitru Paniazi primarul localității ___ proprietar, administrator, reprezentant exportator gunoi importator Se 12, La sfârșitul anului agric ZOT la nivelul localității și a exploatațiilor agricole ce fac obiectul planului de acțiune, Bilanțul azotului se va roalize împreună cu OSPA Iași, pe baza datelor înregistrate la primărie și exploatații agricole. , , de 1. 500 - ni 3 tancul de stocare trebuie ta să aibă e capacitate , minimi a - Pentru siloz za ile cu o capacitate nai 30 ai plus 1 m" pentru fiecare 130 m” di

Pagina 16

Bilanțul azotului, definit ca diferența între cariitatea de azat introdusa în sol sub forma de îngrășăminte organice si cea extrasa din sol prin producția principala, si secundara a culturilor agricole, este conform anexei unitare de calcul pe case o deține OSPA, Calculul bilanțului de azot se efectuează la nivelul comunei/zonoi critice/exploatajiei agricole Termen: permite Eni Răspunde :-Dumitru Pantazi primarul localității - aparatul ze desemnat de primar - proprietarii/administratorii/reprezentanții exploatațiilor 13, Revizuirea Planului joca! de acținne Planul local de acțiune va fi a ț uatizat ANUAL sau ori de câte ori vor fi înregistrate modificări i de pri privind efectivele « de teren pe care se va aplica gunoiul g zrajd sau suprafelere ări alte reziduuri orpar i de ferenuri a agricole, alte care impur erilizant pe modul masuri și termene » iriva poluăeii cuprinse cu nitrați din surse agricole, î4. Frans umentele inițiale & sau actual se vor transmite ANUAL la Direct Toate doc usii Pedologice Și Agrochimice (OSPA). rea activităților viiățile menționate la punctele 1-14 din prezentul Plar e acțiune, precura Și alte activită nd a iui de actiune pentru prot ecția apelor împotriva poluării cu implementa Prograi ul unității administraiivteritoriale/oxploatației ap var Îi venituri si cheltuieli a! municipiului Pascani. Bir, Valoarea Sursa de = , final Responsabil crt, estimată | 2 3 (.-) Total 16. Anexele tehnise 1-8 constituie instrumente de lucru pentru implementarea, Programului de acțiune pentru protecția apelor împatriva poluării cu nitrați dia surse agricole la nivel local și fac parle integrantă din prezentul plan de actiune, MOTĂ: « Disporiția primarului cu privire la sistemul de colectare și stocare a gunoiului de grajd la nivelul următoarele iemenie: el localității, cuprinde î4

Pagina 17

data la vor construi de depozitare a gunoiului de grajc - până care se pleitonmele platformelor cormmale (se va anexa ca document plan de anmplasameni - amplasamentul (hartă), coordonate geografice, suprafața alerentă platformei, de colectare gunoiului din exploatațiile agricole/ gospodăriile individuale; modalitățile a sistemul de gestionare a gunoiului în platformă, lista exploatați lor/gospodărilor - la caro se colectează gunoiul în platformă); individuale formelor comunale - normele cadru privind ase ca, realizarea și exploatarea piai depozi mp și lichide, pentru larea gunoiul ui de graju a dejecțiilor cadru colectarea si transportul gunoiului de prajd la nivelul con unităților - norine privind locale; - elemenie orientative de cost pentru amenajarea și exploatarea platformelor, ce deci din prezentul plan de acțiune, precum Și pentru Pestru toate activitătiie/acțiunile NB având e a măsurilor prevăzute în Codul de bune prac alte activități drept de peniru “protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din agricole Și Programul actiune ș nivelul tă adrainistrativ-teritoriale/exploaiației agricole, vor fi indicate surse agricole la unității sursele de finanțare. asigură în aplicare a măsurilor prevăzute în Programul de Pianul local de aclțiume punerea protecția apelor împotriva i cu nitrați din surse agric prin acțiune pentru pol Comisiei pentru reglementarea nit yr în România, în Decizia uz, 221983/03C/112.06.2013 a alin. din la HO nr, 964/2000, ia nivel de unitate admuinistrativ- temeiul ari. 5 (1) anexa teritorială /exploatație agricolă. istoemnit Compariimen Consilier Petr mă tate

Pagina 18

E) goniaci 2 E 3 ȘIE ci E Ei 3 5 2 ă mă EI za i pei ză [ăi e i i ii ci isi 3 is 3 să m ” ” Ey Ei ESI [zi E= "i zi E : A Ei FI Ba ez să E E cozi st Si să 3 ini a sia i A i EA de pe ei Înaii [să [E mă STZ za ini | CI Fei N în Ș i 4 3 ! E & a i E) "ui > I-a 5 | o S RE î : zi TEI Miz! , «i ju ME SR: Eee ID E i IE i pf 553 E AIE = În: [zi Ei sr Fi STI Esi [a S i 2 Bai u$ = & 3 Li IE a a Ei E, 5 a S St a g ca ă E “* [ii i ră EA Esi Bai Ei EEE Ș FA II A iz 5. E fu Ip D=: [zi d m E E E ie a ZI s ze E Eee = = ES îi Ss e E ai FI [i a E îi & E=i & E & [ză Fi 5 d = g a 3 E îi Eee = 5 vicii & NEI 5 Pa:

Pagina 19

Anexa 2 Conversia efectivelor de animale în MI Cosficientul de Eh Greuialea ehivalent corporală medie | conversia În | & Pr Categoria de animale/pă isa (ka) URĂ BOVINE 500 4 Vaci pentru lapte 450 LEA) Juni stantă luni 350 0,7 junineă de 12-18 iuni 250 Q5 12 190 9,2 ai la 5 luni luni Ezii 0,8 Tăuraș la 12 RE 175 0,35 200 OA 35 007 70 04 SOD 1.2 800 î2 ta! de î2 luni i 915 25 2 0ă 35 luni 12 luni 50 Lt) ră la batal 00 0,2 bec și 18 32 15 7 D0t4 235 3,9 002 120 1 bă [i categorii (calculul se ralizează automat) = introduc datele privind efectivul de animale din exploatație, pe se

Pagina 20

2451048 Ci TOTALĂ ka/haf/ari E s E 304 ne 48 = a e e â & Eat | E le E glia Sei Fir = LEE ș iri pi Ei E Ei Hai sa is sul i = 5 = A 3 = Gai E 5 EIN 4 să s în a ei A 28 Simi alei bs E poa 5 FITI E Ba alEISIo feri e BINE han SS — i Dl eg | tă SI Sita 3 3 703 Lui el LEI ea iza îi = e OIă Azi 3 că vă iată mii p ERE 3 pe kici a & EA NI Îi pi ci Ig Ea TO m E : și [003 Popi În N E II ia a E S-E & 5 | ai ni d sk: a E IES IO tă i E E ia & îl at E a 3 ui 9 e a SE aa LI IN II a Sa E Apă 0 iri <a PI i p "ii m 2 3 in SI 5 a SIN ză pi i II Ea RI AI fl tă ci miei > si P (Ep me sa Ss m E DE Mi e că I-A 1 ei ES a ii me fi m E i 3 fe) Lai Ei N „ PR 2 î rai E 3 E „2 r i] fa m Ș i mă cm LI b=i Bă b= 8 i [i ză =. | ia] Et 3 e e E 5 3 23 lac fe bei ERE Ei | ==ăă a 8 ăn 5 E] î % Ze = ata 4 E Sim zi 2. i E pai 2 Bă 5 ” d | ez a e Ea i 3 , ie; oa ă 7! pc AA î pg “ă LA E pe 5 LE, IN a și 5 a a EI i i a i & iei FITI Și = pi = SE E pei ri ii zisă [iii [= Did “e îi 2 a ; z hi i ă si 3 ii zi « EI Îi = m Ba Ș ÎNC ERE 8 Ti Lă în E 3 Z = tă Cata [i isi vafe ȘI Stii

Pagina 21

a [e lasă IE [0 MI Id 3 |i5 z zi i ti [ia : si = . | > Pie “i p aa E zi & îi pir] (e îi «i, ERA Fa - ai, = a Lai 8 , La) ieă II EA bă în) ii a i Fa] pia] % is na zi tă a ză O Îsi ri e A Ș a zi 54 Ș 3 be Ei 3: bi fe me mul EI EL Lai a Pat ri pe) na a i piu că la INA Ei Sie ai a a a [ză E i î] - D= TI A EI iN AI Ei ii IE E) E) % ma E=8 2 Î Ei n [ză E] ÎNiE: i m 63 L-A zl E E îi E: 3 i g pi si lei Gu ESI A) = = = = £ pai e FE & îm = ai Ev pr = asi li Sală ș| Ani [8 [e soi 9 sis ls = 2 ă m EX) te je Eee ză II e MI EI 3 îi E IA Ell d d E ie = Bi: pa i us Bia a [E ui i Dani Lo psi Să PE Fi =i5la sis] |is E 3 LE <a i i = 2 10 E = i = E E ri ață d sis Ș 5 & pg zi i] af E 3 sea sef Hi ME 3 3 =, 3 a E: IE SII la :g =: = pici ă E: Er N i Ei & e 3 E za 59 =: = ri Ș 2 e ăla Ș a 3 5I% E & 8 pi EEE [i sii PE pa 3 2 =

Pagina 22

EE3 | E | pm | e ET es e de | | d gunoi lichid” pe Mt Cta | Pa | Pa e | Ea a n | 68 i Mu | CES | E Să inca) AN jzii=i Pee po | ve | [14] Wu i NI Hi 2 a cm | nb o Pa 8 za pe = Bi ii ici ol e î mi [2508 LE oritică G AGRIC Suprafata Pe

Pagina 23

Anexa 4 DEP CHINOIGLIAI DE GRAJD ÎN EXPLOATAȚII AGRICOLE: INDIA Locatia catia potrivita trebuia să respecte Aspecte lagate de nta fata de i - - transport g - locuinta - gestionarea - confort CONDITII OBLIGATORIE DE D EPIUZITARE lelor, depa i și procesarea acestora se faca în plalformna individuale sau platforme iți ubiice locala; Să „ aibă capaciiatea de stocare mai mars cu 1 lună față ve 5,8 iuni pentru dajeciii solide și luni 8,5 pentru dejegti lichie = NU SEE AFGIIE ASIEI SAE SE PIEROZITARE A E ME ȚI Ce - În zane cu risc dei inuri Indații: imime mai mică de 2 m: da locuirițe și sursele de apă p zana de protecția a curuurilor de apă, Spatiul de depozitare 3 | de depozitare optim Sneste cara intervin in alta conciitii Masuri care se impun - suprafata orizontala, cvasi- - devierea apei care se scurge de pe panta orizontala, ina - gunoiul nu trebuie depoz santuri, buriana etc Spatiu acoperii - spa trebuia directia So nisipos satu - impermeabilizarea solu carpectate a ideala impune o bază meabil | din polerlena, ou Ta zu cursa cel pidetor din din de de ozitare. i tufișuri și arbuști în scop decorativ, dar și pentru intului (uscare excesivă), e pari venire a pierderilor Ei : mirosul neplăcut și ingertala 50 a pe un iron - adăugarea de comp absorbant suficiant de încărcătură de material alcătuit din sol, paie, rumeguș, fragmente într-o proporția de ciroa 1 la d; proaspăt estecarea dharsetor E) tipuri iale (gunoi de roteciie împotriva ri resturi provenite din amante lemn); bucătărie a da -Protecție împotriva - împiedicarea i rug precipitatii : la suprafa! - gerarsa suficientă a “gram zii (a - Capiarea și colectarea lichidel or drenate din | de crenguțe alte materiale le sau gunoiul de grea în special în timpul | - cote ctarea scirgoriar si rai precipitațiilor abundenie (peniru 1 tonă de | terenurile aplicarea pe înveci materia! stocat = capacitate de 50 de îitrij

Pagina 24

Depozita i rea în cân hp ? Depozitare îm edu robie zi, Genetica ca conu, IN manga. sa pici Depuzi ini dasch pIeras volatil mpostului - infiltrate și și și a So de SI fertiitate FETE trehuie - deprecierea calități evitată - fisc de polu are MASURI DE LUAT: - gunaiui 58 NUMAI PE TEREMLL AGRICOL PE CAR sopozitează - pericaci d iiare să fe câț mai acurtă (maxim 1 an); gunoi de grajd sau compast să fie așezată pe o suprafață d sapă, a ce se scurge la suprafată; aia | ale organice (in mod deosebit daca gund miditata) minima față de orice corp de apă trebuie sa de 100m, ozitarea bălegaruiui în lo ile a inundaț noi depozitată nu va depăși car i cara se ata în oază mporare aunol de păsări sa vor acoper A 1 i folie de bine ancorată de sol sau stra! da palelcoveni de 04 - 0,5 m grosime e și compostare Cerințe generale hiectiva rotejeza solul, apa -preveniraa polua na șia fă și solului enților și împotriva scurgeriloi - pentru înlesnirea proceselor da cor - avitaraa uscarii excesivă a grămazii prin prote materialelor împotriva razelor directe ale soarelui, fiului necesar pentru a parmie maierialalor la i narea - instalarea depozitului tr rebuie sa € de suprafată, fântâni și alte distanța minimă depinde de Hpul de sensibile, - gtingerea tari cormpostare aiufic ] clienta, mata lichide; mare pentru a distruge onibilitatea, a aielor * aste ra ca țille | de depozitare să fie dotate paraziți, preferat nințele da |! - durahilitatea Cu act periș pentru a evita spăla ea materialeior de bacterii confortul de lucru - grămada de matarial de c ompostat trabiule să fe de cei i putin 1 metru înălțime si nu trebuie să depășească 1,5 m. | aarație Opțiunea 1: Grămezi de compost neacoparie, cu pat de paie sau întăritură de păr Descriere Argumente pro și cor - cea mai simplă și ieflină - forma și mărimea ca nazilor departe metodă de depozitare corespund cel mal bine și la o distani temporară nevoilor fermierului e corpurile de - cel mai scăzut grad de - în principiu pot fi instalate în îi și protecția cația cea mal convenabilă - Grămezi bule aș - cel mai scăzut confort - pentru cariităti ma! coarl, nivetul solui au pe 0

Pagina 25

de lucru grărmeaz iie neacoperite devin suprafață p - condiț a obii orie ii de manavrat eta acurnul penru - mu necesită investiții aneciala griimezii - pierderile prin infilrații și d argilos | afluenți sunt mai dificil! de d Corpactat de cel 30 cantrolat uscate de gunoi puțini cm « grosime - este nacasară prevederea provenit de ia gă - condiția obligatorie pentru unei be nzi tampon de iarbă grămezile instaiate pe soluri în jurul grămezii pentru argiloasi ompastarea absorbi ia oricăror plerdari partii superioare accidentala de lichide Matora grăi Ar eace Opțiunea 2: Grămezi de compost neacoperite, pe folii de piaati E Liri Descriere A gr ai can tra zifiții ape Argumente A - riscul de - foliile de pla sunt relay ieftine roca nand crearea a - feră proiec ecvată scurgere împotrha scurgeritar iențiior de nutiienii undilui și pereților poate fi redus | - mărimea grămazii e ii la imaa foliei Pi miiată fățin considerabil - nu toate ti - manevrarea depozitar - durata poti fi afeciate utilizate în alisle Hrnpul mansvră ui sau ompostului - folie distrugerea anuiându-se î - oferă p separata peniru coleci area jichidaior drenate din masa de compost 5 trebuie considerată iuitie temporară, sau a pent PIE ze unde nici o altă maini nu ae justifică din motive economia ehnica Opțiunea 8: A căposturi da lemn Descri Argumente pro și - pot fi construite din lemn naturi al sau din - Riscul = scurgere a nutrienților cheresiea timpul pre tatiilar este seu | în - constructia este medulară; dimensiunea și numărul imperneabi! de sal argilos, pios acă comp entelar pot fi modificate în - poate îi folosii lemnul disponi i sali tipuri de materia! le suni necesare ahijităi - Hpurila de lemn ușor și zistent ca pinul sali mesteacănul vo ate arli at în jos pentru facilitarea permanerie ia umiditate și o . predispu accesului, Spaiiile dintre scândurile lemnul tratat poate contine subata nte furi - pereților permit periculoasa; bal circulatia aerului. - inchei ati aturile de mata! tref „ trei comparti mente permit umplerea inoxidabile, galvanizate sau îmb primului plastic pentru di roziunii, compartiment cu mate ale proaspete, apoi - pentru aceași citate, cormpartirer ai dollaa și ai treilea de lemn neceaită a auprafată mai mică - La Hmpul când ultirnul materialele pot fi stocate pe o inalțime compartiment este încărcat, continului mare. Este usurată manevra primului este descompus suficienti pentru a dacă podeaua esie din beton fi utizat în dur.

Pagina 26

- fluxul de apă din precipitații poate Fi deviat mai ușor decâi în cazul grămezilor neacoperita. e - acest tip de structură este mult mai plăcut la - Cand este necesară capeti o ate ma | vedere decât grămezile descoperite, în special mare, pot Î construite arăposturi vai mari. | când sunt plantate împrejur copaci și tufiguri. Optiunea 4: Adăposturi de lemn și plasă do sârmă Argumente pra și contra - asemanator celui ! - spațiu de depozitare necesită mai anterior puțin ierni - pereții - este nevoie de plasă de sârmă rezistentă, de bună calitate, sau ali compariimentelor | material echi valeni, lizați - dacă la construcția stătpilor se folosește lemn rezia 2 Sal dintr-o plasă de impre acesta arat, sârmă fixată pe sunt mai rezistente și necesită mai puțină rurieă spozi ziare iepusă ia ip compost iarderea material prin ochiurile piasei pă Apțiunea 5: Acdăposturi din blocuri ce beton Dascriera e pro și contra - adăpostul de compastare nenajarea poale fi consiruită în funcție de nevoile pot îi construit din biocuri de ierului (dimensiune și formă); BCA sau cărămizi în loc - structura de beton sau cărămidă es FT! ă da - siructura aste construii decăt una de iamn, dar poate fi mal iefii il pe termen lung deoarece costurile de întraținere sunt foi ial e necesară acoperirea solului ou materi sau deloc, și care oferă un rbante: sporii de mai ss rezul se obțin ș solul este dun late când tecție a mediului și i cana! un bazin d jurul de și confort de lucru. - acest arnerejare ofară mai cea bună protecți structurii ) în u aerisire esta mai sporit confort de lucr 1 iu de circa 2. | - aceste structuri sunt ordonate și mai plăc ie vederii 85; actul vizual fi unătățit prin pia iantaraa de tufisuri adapa trebuie - poale - prevazut ME, ușii în lungul peretior exteriori cu podea de betori Opțiunea 6: Adăposturi din plastic reciclat Descriere Angumenia pro și contra CE acifice - paniru - adăposturile din piastic poi fi construite modular și pot fi construirea răspundă nevoilor farm formă, număr de cor ui e zidurilor se sunt rezistanie la aci folosi la conditiile ice, gat metecroio plăci de - cerintele de întreținere sunt foarte scăzule, confortul de lucru aste sporit, lar plastic materialul este rac cab. (prefabricate | - adăpostul poate fi ușor asamblat și instalat orice (in de pe din polietilenă | suprafață. recic iată îni - sunt posibile modificări ulteri de noi ei sanibiate garea e vesi- - confainereia neutilizate pot A d și ifilizate în altă parte, europene) - prețul actual în Eu de Vest variază de la aproximativ 50 auro pentru 11% de contain aproximativ 200 euro unul de dar pentru m”, preturile da nd în mare măsură de cerere. - fi irnple entate mai usor subvenții decăt pentru lie si Pisi depozitare

Pagina 27

Onțiunaa 7: Mini-containare Descriere Argumente pra gi contra - pentru cantități mici de | - & capacitate redusă de (rr sau rai putin gunoi de graji - "a robusiete sunt necesari patru pereți, ceea ce reziduuri menajera ce îngj mu la a materiai ana ază Cepacitatea en Denoare trebuie depoz pot folos le, se pereți, construite din = inile se pian | iocal; și depon nduri sau garduri viată de aștepiat este redusă, necesitând reparatii dese; Opțiunea 8: Adănosturi de dimenstuni marii! pentru depozitar Descriere Argumente | Condiții pro și contra | spociilee sunt sisteme îmbunătățite ci depozitare și cormpostare, destinate - trebui echipate neior de dimensiuni medii € vatentul a mini 5 vaci de lapia), cu ui zin ce - structurile suni așez ate pe un strat impermeabil de beton, ușor ridicat coieciara a în comparație cu ona înconjurătoare; ichidalar scurse - prezinta aco ri ufnbră ai proteciia lnpotriva urazirii materiaielor cu apă d precipiia

Pagina 28

A ENE = II e [=] EI 3) Hai) E: IE Si = & Fu Ea [= pă [zi îA ÎN) E IS ES i m ȘI snt i Rea E qi 3 e A side a [i & pa Riu 5 so E 0 = E & FII iz) E = A [ee fa 2% Her 5 DUR EI PN ai - pia 25 Dita sa sari za ci [ie] 33 Ș 5 e ii EI d Z3 e P e a să d Fă ze Szi” 52] cs 47 Ei = 2 a? ș 4 E A E Hai is II a! Hi 4 = Liz isi pată 3, Si EA pi [ră ei Pai isi a ici [i] să pi ci D=) = [= i) [i a pr ERIE E Z [a [e & 3 3 pi A bi & Fi i [eta Esi ZI pes) E Ei a i E ȘI m 8 Ș > = LE = e a fi] = 3% LE ERE = DE e La) EI [5 =) LES ENI = AI == iz Bag 2 i pi HI: 5 Ei iii 3 = i îi ȘE ăi pr pi RT] E | Ie 5) i _ PI Sol Fes e Iv: sc i LR) [ie E Cc AI Fe ii Rs] [= DI iei Fei [ta] E SE IP i & [A Ei Hi & ua Mata e E] ez zi E II IE e -) PI ce cm lea = Dai Lai Si si [42] me 55) ELI . za lea so mag cala i E Li i = [BI Ei 5 la g ES 3 & = EI E. ră Ei Du Rn [e R- Pe 2 CE i : E 3 E «i ii S E A a-i În E mai a £ 3 [SI Pr Ei ză =) -3 Li! bi a 5 = „Ea IE Zoli et - E SS nu ESI i iu Soia a Să = îi u zii = 8 E= E Oi £ E "i FA 5 eee 5 E iei E a d îm ăis e în zi [rii E 0 < d DEI [5Ei 2 do ese le] Ea [ai d > 3

Pagina 29

a pri A] e d E ce [=] e [zi Sao o o la Su SI ÎS ta SI a E ii ră = să LE în iau pi fi EN [at E ui LI =) [ai 23 Sl a a lo re 3 E ÎS 3 9 i zi ea 3 isi i bei a to ii ÎL sută [re te E a cae lea SI [5 E isi) E A 1 E e. to ici hei DE i E e Mei i = AN Le E A e IE = A A Ia [ză ci [= =) 9 13 a o | N [a E) NI [= 2 FN NI NE E a IT =] E ri e) [= CI (=) pe de La pică pă Îi ii RE & SI e ia eg ea îi Esi Esi iz ref (ne [iși i 153 iii Dai ata pei N [4 zei [= Le bi AL) iii ai bani st pate fise m Bin aie Mao Ei [=] [ae] ES LI = 08 = 00 II II = == tă [ti isi [d i să să & EMA e Dat [sei să pini ră Pt A tut Es 3 ai [i PE E pasă Da za ai E] ii ai ci ei sm fb bai n 6 ue [ei 10 ue luau la E [tei [CSI PI + E AI Le Rr A e ui i GG Re! 1 IE bai că zi ÎS OI bc SI E: > E E II LE A Mei Lisi pă Că Lai ji ii 7 pci stă Lasă iti i.zi iai Lipă ui iși) iai sai kiză în-ii TI Lai să “i i] hit i E 07] = :0 e) [a] A = PPR PNI o II = IE A A e RE Sf sf ii a a - 13 Ta - zi E, & a "A Esi & E EP i £ pai 35 is E E I-a 55 î CI pai _ E e că pe ti = eg tă ERE Ri Ei = ai Li Si = £ =] ale Pa ae ț ăi E! = ji a 5 i 5 5 [ai] RE: A A PE e [= “2 i = 3 E=i [să Fa 3. PR [6] Es II EI] [EI î E Mi-a FE) ș = Aici E aa slot se Ed B să Eo=: O be pls * ES] A EA pi Fă pei 8 T lie Și a Ea ză e d Is 3 le pia Sia 3 za & 3 e tsi Dă Bi 3 BE a o SR pă II uzi Bl si Si 5-a: Sa 18 E 2 Bz = pui FE ne Zi 55 8 d, IS E=s e 2 PI i E. Dă MI Li i i E) ii E B. pi 8 i Ei x E Bi “2 a îs] E 5 E Îsi 3 a în E -= Esi Ei ia EI 5 & îi = ni =, IPA nu rai

Pagina 30

m și 2 îi E EEE AR în A E Ea Ei IN E = SI 79 Li [N Li [ii n Ș 3 5 A & = a ii iei Lili [i 0 12 Eni [0 [00 II [= LII = IE =) Ea) Pi pei și Ea ai se pai Să e Dă E [3 ca o la ECE i i + So [3 sai Îă 3 e 3 Il 2 le = i=ă ÎS E A = ză [A [==] [=] o la ia o s | E NI E IE Fa) ea le le Br Peri o Soo Îi la Es [ii ls] = & Ei lea = FI ră o hai > a AA E E E & & îi Îă ȘI Mi Aa = si Îmi ai lo fas) S e lea lo So ie 9olale ă & fa 3 + [si 15 £ c & eu N [si 15 si co zi i sf iri zi 7 SI Ie Mă [Ei i Te E AI = 0 +) a i “i A [ce IE (zei fie] PA E [e] E Ei 15 ai IO Li ES E MI ra i E zei [zi 1 ji a a A ist în IEzi Da lută ri LE n ia so E: A aj E în a Ei £ i cu be E zi £ A BN A [2 a ÎI i A a IN ni bă E i a g = șI 5 3 is] E = E e & E R=) Ei 8 & E pui i a [=] ca pai = a i ” i Hi Dia Ea & E E sm Ei =! ză Z E i i | = E A = Gin Rai [ai = £ iii] (a E) P a E E O m a e 0 i ai & i Bu: n 3 Ei Ra a Și E E = ăia E Ș a [5] în PE Ol la E E EN 199 14 Ei Ema d ii Esi 8 Bal E " m, % soi în i 5, ” BE e ES a Dă & a DS SI [5$=i zi [5 Fii HI Cit a me Bi & Ei ui îi d ia = . Msi ză & [ei i Ei ei ăi ia 2 s Ra, 2 SA [=] = i pie ES Dă i: Er & SID sIlD i Esi E p iz] Ea E Rp E i] tf : pi asi E it de 3 aid Th & a MI E AI e Ii BE Da i DE Ol 3 p a e E-3 = DS EX E E [Ai 95 FE & E pei a £3 să % Ss 38 ERE S Aa) ua 5 A £ [ăi N

Pagina 31

3 EULONEIC PRIZIZOGBD ap a ci epeousd 8129209 „BIEOES sd O 80 EN UNU EuRdaO OA, [E BIEDOIS Eunzau E: tă EUSSABU aieo E ză i e, ZINA LOA 20 "EL MURI EI (SA sad Dop) JENSEO op INA (5 Ur zi ue ESEUL jeg POE cari |ED 009) 2, . |

Pagina 32

ză [A E i [53 3 [= 2 Ta 9 Ta Sa ca” IE ii [= Rai 8 a 18 513 în A lo 13 Ei 5 5 & 18 ÎS Lis) [ia [i FA) si |S iz] a [=] Li (= Li =) = ei c D: Pa îi “a E SI MII ieeraă la la [e] [să E) a E PS O E tă pi 5 & 3 3 EN [SI o Siza ză [ză = pai ză = + $ m 1 S S ci Ri si ? , £ Di a “3 3 isa tă 3 "CANI E i Fei rai ca CE: FRI [a E: si a D= Mi 0] ale Ș Ei a 8 “| le la Is = II - A A. d | El & & le e zi [=3 [= a E 3 RN e lo lo > < > SI E Da 0 Ei îl |uezen| 3 E 5 3 3 "a Lo. E Ă Z En E Șle le & E £ e DA [= A [= ni NA EAI ă i 2 S Bă E ez E S) la | "gi 5 ața 5 [=] (=) = lo E A = N (= BI = 9-a și E o lo ls o [si a e le a i le E 3 LI [i & Ei & îl LI e Ei ” a? i Pană p e ” & st = = PE E eu = a îi ia ia a [E pi: = = = fa II = : , A si ae lg ză = pă i a D=: [= [e ji El la lo = 3 =) [= A =) 3 [ai Ei [i CZ T Se Dă Z mă pi Fani ii E E 0 E „bă RI Ea ZA e Bi & Ta a iai Fi EI E Să [1 cm E rea ut N e pi te e ai N iuti În ai TE fe bei i ai bat EN ARI i med | m miar Poseta 4 ri fă [5 iai E în = i = [=i at E Er i E=i E=: E: +: Hai > PI & E! 5 e Ei & & Es: & E m la Fi il Fi A A = Îi tă A i] dă LA SA E = 3) = 2 1-5 | la s2 LEză 0 pa = ie = 1 în i Mou i 5 5 iii să [218 [a NEA = MI ice = IE 0 Ea

Pagina 33

i] [n Hi IEI] i [i tip auf pa Diici EL] iq Dia 4 hide & toi i: '6f, și ast e chid ilie semi ice Sp aie Ș, ale îngră ii i 5 Ei culturi a si = a 8 E E Păsuni zi E Alte EA i i i

Pagina 34

Pianul de fertilizare (morialj COMUNA na Ferma, exploatația agricolă, preprietae INI Miumărul Tariaua ra Supratața: ha Numărul Parcela oadustrală Suprafața: ha DATA ARĂTUREI Denumirea culturii Cultura din pian (producția planificată) Producția principală (ke/ha) secundară haha) Parcela de ferțitizare Suprafata ba TIPUL TAEI7100 553: me/100 e sol Ah, me/ 00 e sol “/aloarea mere a indicilor agrochimici pe parcela de fertilizare pe Azst total : % N-NO3; pa Azot a al N-NE ; ppm a de NI mineral; kp/ha A mendamente tiha tatal Iîngrășiminie organice iba total Și Azot (DE Kp/ha sa. E Toial ke E Fosfor (2203 iu (Ea) Kpiha s.a. Tatal ke PROIUCȚIA OBȚINUTĂ (g/ha) tina Amendumente total Data aplicării ha șăminte organice total ESI Data apiicării E "aiba a ea Ș Azat (N), corectat ca - E SA ha = ai Totai ke ai kg/ha ÎN mineral îi Data aplicării ha 8. Fostor (Pas) Pota etal k Data apticării

Pagina 35

Lol) TA] Wa ml ati IT i batai și Berbec | si În 33 SE | va e ge n Eau ia a E ie bl = e ai zi iei 8 LE. a 5 E 3-a FE 2 e 53 a & = i e ADI N =. 9 E PS Pi PRI în 3 „i zei 5 & E A 8 1 5 E | E Sislsada lg 3 i i PE i i LN Că die să Da E O gi Sia clea 20 5] at = Fă Bi , = E Ei Dede ice e ș<elălda că 2 Ei EEE i A a i ii d îi a. tă ||

Pagina 36

tt i gteBul ap ajunueăeiBuj Sa duoo | eg ca 8 | 6] %& 56| d Ea) EU EU Ep Eu O] SGD BVALURSR d Es es

Pagina 37

BORDEEOU organice distribuite în afara exploatatiei dă a ai pu ca evidenta îngrășămintelor ant ivrață tona) îngrăsămânțului Amestec băiec "bovine, porcine și gunoi de pasăre E AU Numele și prenumele Adresa Cantitatea de îngrăi PA) unoștințe e arie la ec are c cu i și va respecta pravederile referi striva poluării cu nitrai din surse Sar mnătură

Pagina 38

ROMÂNIA ÎUEEȚUL IAȘI 1ĂRIA PRIME MUNICII PIUL JI PAȘCANI Snitel? i pri rimariapa ZE. d ice FO proimedtua i primari apascanlro REI-Proicet de hotarare apr barea „Planului de actiune impotriva poluarii apelor cu nitrati proveniti n surge agricole la nivelul municipiului Pascani” Avand în vedere ile Art 2 alin.(2) din Decizia ș nr, 22198 33/G1C/! îvind aprobarea Programului 3 arii cu Nitrati din Surse Agricole, emisa de tru reglementarea nitratilor din Romania care 3 autoritatile administratiei publice locale ala e pe teritoriul carora exista exploaiatii agricole, leboraza si supun spre aprobare Consiliilor locale,un actiune nivel p do Ai locai a i din Programul de actiune e la tra ter ni re si surse de finantare”, aprobare Consiliului Planul de actiune imp îriea poluarii apelor cu nitrati proveniti din surse agricole la nivelul muni ipiului Pascani, PRIMAR,

Pagina 39

COMPARTIMENT PROTȚECIIA MEDIULUI SE APROBA SERVICIUL CADASTRU, FOND FUNCIAR _ SI CONSIULYANTA AGRICOLA . MAR “p ANTAZ SERVICIUL JURIDIC Si CONTENCIOS NR DĂ DI 14.12.2043 2 RAPORT DE SPECIALITATE vedere prevederile Art6 Alin (1) din Anexa la HG 04/2000. privir rabarea Planului de actiune pentru protecția, ape elor impotriva poluarii ile oare; cu nitrati proveniti din surse apricole,cu modificarile si co npletar In temeiul Art. Alin (Bai Regulamentului de organii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru protectia apelor impotriva pol nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin Ordinul 452/105,951/200 al ministrului i mediului și al ministrului agriculturii „alimentatiei si padurilor si completarile ut iterie re; prevederile art. 2 alin. (2) din Decizia n „£ a )13 a Comisiei pentru aplicarea Planului d tiune pentru Pr otectia Apelor Impotriva Poluarii cu Mitrati din Surse Ag le, În conformitate cu O comun 1552/743/2008 al MMDR si MADE pentru i loca * pe judete unde exista surse de nitrati din activite ricole,va rugain sa supuneti spre dezbatere si nsitiului local,proiectul de hotarare privind aprobarea, Planului de ac iune impotriva poluarii apelor cu ni overniti din surse agricole | rmaricipiului Pascani ** COMPARTIMENT PROTECTIA MEDIULUI Cons, Petra Bunduc SERVICIUL CADASTRU,FOND FUNCIAR Cons, Vasile Prisecaru SI CONSULTE AME IRICOLA, SERVILIUI PUI SI CONTENCIOS Lois. l.ucian Cojocar