Pagina 1
ROMANIA a „aie tibi, VIZAT,
IASI iii e A “PENTRU A
JUDETUL LEGALITATE
MUNICIPIUL D= A
PASCANI |g--— A3.__| Cons Jur. Irina Jitaru
|,,
CONSILIUL LOCAL PROIECE e:
| Pa
_
HOTARAREA Nr. ___ o
Din
privind aprobarea „ Programului de îmbunătățire a eficienței energetice în
| municipiul Pașcani 2016-2020"
În temeiul prevederilor art.3 alin.1 din Carta a autonomiei locale
europeana
„ adoptata la Strasbourg la 15 octombrie 1985, ratificată prin Legea nr.199-1997, prin
autonomie locală se înțelege dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților
administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona în cadrul legii, în nume
,
propriu și în interesul populației locale o parte importantă a treburilor publice ;
,
Ținând cont de prevederile art.9 , alin. 12-14 din Legea nr.121-2014 privind
eficiența energetică , ale HG nr.1460-2008 privind strategia națională pentru dezvoltare
durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-2030, ale HG nr.1069 -2007 -Strategia
Energetică a României 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020, ale
HG nr.219-2007 privind promovarea cogenerării bazată pe cererea de energie termică,
ale Legii nr.372 -2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, ale
OG nr.28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală;
Consiliul Local al Municipiului Pascani, întrunit în ședință ră;
Văzând ar. 5) WI, 23 LA a
expunerea de motive înregistrată sub din prin
,
care primarul, dl. Pantazi Dumitru propune aprobarea Programului de îmbunatățire a
eficienței energetice în municipiul Pașcani 2016-2020;
|
Examinând raportul de specialitate înregistrat sub nel (/bBdin9 47 AV prin
care serviciul Gospodărie Comunală susține aprobarea Programului de îmbunătățire a
eficienței energetice în municipiul Pașcani 2016-2020;
Având în vedere Rapoartele de avizare ale urmatoarelor comisii de
specialitater din cadrul Consiliului Local al municipiului Pașcani:
- Avizul Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finanțe, industrie,
agricultură, silvicultură, prestare servicii, comerț și IMM-uri, programe europene,
atragere de fonduri structurale și relații externe înregistrat sub nr.
;
- Avizul Comisiei Juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile
omului, si libertăți cetățenești înregistrat sub nr.
;
- Avizul Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea
lucrărilor publice, protecția mediului, ecolozie,patrimoniu, înregistrat sub nr.
În conformitate cu prevedrile ast. 36 alin.2 lit.d, art.45 alin.1 ale art.115
și
alin.] lit.b) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001,republicată,
cu
modificările și completările ulterioare;
Pagina 2
HOTĂRĂȘTE
Art.1. Se aprobă „ Programul de îmbunătățire a eficienței energetice în
municipiul Pașcani 2016-2020" , conform anexei 1 la prezenta;
Art. 2. Primarul municipiului Pașcani prin compartimentele din cadrul
aparatului de specialitate al primarului va asigura ducerea la îndeplinire a prevederilor
prezentei hotărâri;
Art. 3. Serviciul administratie publica va comunica in copie prezenta
hotărâre:
- Instituției Prefectului județului Iași;
- Serviciului Gospodărie Comunală ;
- Compartiment Tehnic si Investiții ;
- Compartimentului Programe Europene si Atragere Fonduri
Structurale;
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ Contrasemnează pentru legalitate,
Consilier local, SECRETARUL MUNICIPIULUI,
Cons. Jr. IRINA JITARU
INITIATOR,
PRIMARUL MUNICIPIULUI! W/ |
Ing. DUMITRU PANTAZI |
Pagina 3
i
Pagina 4
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI
ENERGETICE
Municipiul Pașcani
Pagina 5
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
CUPRINS
|. CADRU LEGISLATIV
2. DESCRIEREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI PAȘCANI
2. Caracteristici geografice - oportunități de dezvoltare teritorială
2.2. Administrația Publică
2.3. Primăria și Consiliul Local
2.4. Preocupări Administrative
2.5. Management Energetic
2.6. Condiții climatice
2.7, Resurse naturale
2.8. Zona rezidențiala
2.9. Asigurarea alimentării cu energie
2.10. Descrierea modului de gestionare a serviciilor de utilități publice
3. PREGĂTIREA PROGRAMULUI
3.l. Date tehnice pentru sistemele de Iluminat Public
3.1.1. Prezentarea situației actuale
3.1.2. Consumul de energie electrică
3.2. Date tehnice despre sectorul rezidențial
3.3. Date tehnice pentru clădiri publice
34. Date tehnice pentru sectorul de transporturi
3.5. Date tehnice pentru sectorul apă-canal
3.5.1. Rețeaua de alimentare cu apă
3.5.2. Sistemul de canalizare
3.6. Date tehnice servicii publice
3.7. Date tehnice potențial energetie regenerabilă
3.8. Structura generală a consumului pe tipuri de energii
.. PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂTIRE EF ICIENȚĂ ENERGETICA
4]. luminat Public
4.1.1 „. Nivelul de referință al sistemului de iluminat public
4.1.2. Program de măsuri
4.1.3. Obiective și actiuni planificate pe termen scurt Și 3-6 ani
4.2. Clădiri publice
4.2.1 .. Nivelul de referință al clădirilor publice
4.2.2. Program de măsuri
4.2.3. Obiective și acțiuni planificate pe termen scurt și 3-6 ani
4.3, Transport public
4.3.1 „. Nivel de referință al transportului public
4.3.2. Program de măsuri
4.3.3. Obiective și acțiuni planificate pe termen scurt și 3-6 ani
4.4. Serviciul Termoficare
4.4.]. Nivel de referință al sectorului
Pagina 6
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
4.4.2. Program de măsuri 79
4.4.3, Obiective și acțiuni planificate pe termen scurt și 3-6 ani 80
4.5. Proiecte prioritare 84
4.6. Mijloace financiare 85
5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTĂRII MĂSURILOR DE
CREȘTERE A EFICIENȚEI ENERGETICE 85
6. CONCLUZII 86
ANEXE:
ss Anexa |- Tabele
2 Anexa 2 — Grupul de lucru
ss Anexa 3 — Matrice de evaluare din punctul de vedere al managementului energetic
o Anexa 4 — Fișă de prezentare energetică a municipiului Pașcani
2 Anexa 5 — Sinteza programului de îmbunătățire a eficienței energetice
e Anexa 6 — Program de întreținere, înlocuire, dezvoltare și modernizare al Sistemului
Public de Alimentare cu Energie Termică al Municipiului Pașcani
Bibliografie
Pagina 7
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
CADRUL LEGISLATIV EFICIENȚĂ ENERGETICĂ
Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică
În conformitate cu 4 - Programe de măsuri lit.
cap. - art. 9 12, 13, 14 sunt prevăzute
următoarele obligații:
„(12) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai de
mare
5.000 de locuitori au obligația să întocmească de
programe îmbunătățire a eficienței
energetice în care includ măsuri pe termen scurt și măsuri termen de 3-6 ani.
pe
(13) Autoritățile administrației publice locale din localitățile cu o populație mai de
mare
20.000 de locuitori au obligația:
a) să întocmească programe de îmbunătățire a eficienței energetice în includ
care măsuri pe
termen scurt și măsuri pe termen de 3-6 ani;
b) să numească un manager energetic, atestat conform legislației în vigoare să încheie
sau un
contract de management energetic cu o persoană fizică atestată în condițiile
legii sau cu o
persoană juridică prestatoare de servicii energetice agreată în condițiile legii.
(14) Programele de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute la alin. (12) și alin. lit.
(13)
a) se elaborează în conformitate cu modelul aprobat de Departamentul
pentru Eficiență
Energetică și se transmit Departamentului pentru Eficiență Energetică până la 30 septembrie
a
anului în care au fost elaborate.”
În conformitate cu art. 7 (1):
„Administrațiile publice centrale achiziționează doar produse, servicii, lucrări sau clădiri
cu
performanțe înalte de eficiență energetică, în măsura în care această achiziție
corespunde
cerințelor de eficacitate a costurilor, fezabilitate economică, viabilitate sporită, conformitate
tehnică, precum și unui nivel suficient de concurență, astfel cum este prevăzut în 1.”
anexa nr.
Notă:
a) In realizarea Programul de îmbunătățire a eficienței energetice, locale
autoritățile vor lua în
considerare și alte prevederi ale legii referitoare la reabilitarea clădirilor, contorizarea
consumului de energie, promovarea serviciilor energetice, etc.
b) Măsurile de economie de energie incluse în plan trebuie să fie suficient de consistente
astfel încât să contribuie la atingerea țintei naționale asumate de România, cât la
și realizarea
obiectivelor specifice din Planul național de acțiune în domeniul eficienței
energetice.
Programele de îmbunătățire a eficienței energetice trebuie să scoată în evidentă modul de
conformare a măsurilor pe termen scurt și a măsurilor termen de 3-6 ani la
pe prevederile altor
acte normative, cum sunt:
1.2 H.G. nr. 1460/2008 - Strategia națională pentru dezvoltare durabilă
a României -
Orizonturi 2013-2020-2030;
Pagina 8
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
1.3 H.G. nr. 1069/2007 - Strategia
Energetică a României 2007 — 2020, actualizată pentru
perioada 201 1- 2020;
1.4 H.G. nr. 219/2007 privind promovarea cogenerării bazată cererea de termică;
pe energie
1.5 Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată;
1.6 0.G.nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare locală.
Pagina 9
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
DESCRIEREA GENERALĂ A MUNICIPIULUI
PAȘCANI
2.]. Caracteristici geografice - oportunități de dezvoltare teritorială
Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ, după municipiul Iași, este situat în
partea
de nord-est a României, în vestul județului Iași (47*15” latitudine nordică
și 2644
longitudine estică).
Municipiul are în componență orașul Pașcani și 5 suburbii (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca
Pașcani și Sodomeni) și se învecinează cu următoarele comune: Valea Seacă și Lespezi (la
nord), Stolniceni-Prăjescu (la sud), Ruginoasa, Hărmănești și Vânători (la est),
Moțca,
Miroslovești (la vest). Distanța față de București este de aproximativ 375 km. Suprafața
municipiului Pașcani este de 79,3] km”, reprezentând 1,45% din suprafața județului Iași.
În conformitate cu Planul de Amenajare a Teritoriului
Național (PATN)- Secțiunea a IV-a —
Rețeaua de localități, municipiul Pașcani este o localitate de ÎI, municipiu de
rang importanță
interjudețeană sau cu rol de echilibru în rețeaua de localități. În perioada 2007-2013,
municipiul Pașcani a fost încadrat la categoria centre urbane, reprezentate de orașe/ municipii
cu peste 10.000 de locuitori, altele decât polii de creștere și polii de dezvoltare urbană, iar în
propunerea MDRAP pentru perioada 2014 - 2020, se încadrează la categoria poli urbani/
centre urbane, subregionali, cu potențial de zone urbane funcționale.
Municipiul Pașcani este centrul polarizator al părții de est a județului Iași, cu o populație
totală de circa 35.000 de locuitori (aproape 20% din populația județului), însă
influența se
resimte și în județele învecinate (Neamț și Suceava), mai ales prin statutul de nod de
comunicații de primă importanță. La nivelul acestui areal există potențial
pentru înființarea
unei zone urbane funcționale în jurul municipiului Pașcani, după cum indică
și noua Strategie
de Dezvoltare Teritorială a României.
Figura 1- Aria de polarizare a municipiului Pașcani
SEE Muniniiu! Pope) i i
EEEEE] LAT sfată în priă Ho polarizare 5 reniaipiti i ași
IEEE Alis UAT dă vază
Pagina 10
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei. Subunitățile de
ocupate
teritoriul administrativ al municipiului în Podișul Sucevei sunt, de la vest la următoarele:
est,
> Podișul Fălticenilor (Moțea) — prezintă culmi deluroase, altitudini de 400-
cu peste
450 m;
> Culoarul Siretului — suprafață plană, care se luncii teraselor de luncă
suprapune și ale
râului Siret, cu o altitudine de 205-215 m și o lărgime de 3,5 - 4,3 km;
> Podișul Dealul Mare — ansamblu de dealuri largi și platouri, de ale
fragmente terase
râului Siret, cu altitudini de 225 - 355 m (subdiviziunea șeii Ruginoasa);
> Lunca Siretului — suprafață plană, cu o altitudine de 205 - 215 de
m, O lățime 3,5 - 4,3
km și o pantă longitudinală de aproximativ 1%.
Altitudinile maxime se ating în dealul Runcul (456 m) Și în dealul Lutăriei (455
m). Orașul s-
a dezvoltat pe o succesiune de terase, de la contactul cu lunca Siretului, la dealurile mai
până
înalte din vestul teritoriului, cu diferențe de nivel de până la 200 Cele mai bine
m.
individualizate și vizibile sunt terasele inferioare cu altitudini de 20 - 30 și 50 60
- m, cu un
plan ușor înclinat și cu o dezvoltare de 2,5 — 3 km. Aceste terase au oferit condiții
prilenice
pentru așezarea zonei de sus a municipiului, a satelor Sodomeni, Gâșștești și Boșteni,
precum
și a căilor de comunicații.
2.2. Administrația publică
Administrația publică a municipiului Pașcani este organizată și funcționează potrivit
prevederilor Legii administrației publice locale nr. 215/ 2001 și în conformitate cu hotărârile
Consiliului Local. Acesta se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei
locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației
publice
locale, legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale de interes
deosebit.
Principalele domenii aflate sub administrarea autorităților publice locale sunt:
a) planificarea urbană și gestionarea spațiilor verzi de interes local;
b) colectarea și gestionarea deșeurilor menajere, inclusiv salubrizarea și
întreținerea
terenurilor pentru depozitarea acestora:
c) construcția, întreținerea și iluminarea străzilor și drumurilor publice locale;
d) administrarea bunurilor din domeniile public și privat locale;
e) construcția, gestionarea, întreținerea și echiparea instituțiilor preșcolare și extrașcolare
(oreșe, grădinițe de copii, școli de artă, de muzică);
£) activități culturale, sportive, de recreere și pentru tineret, și planificarea,
precum
dezvoltarea și gestionarea infrastructurilor necesare acestor tipuri de activități;
8) amenajarea piețelor agricole, a spațiilor comerciale, realizarea oricăror alte măsuri
necesare;
h) dezvoltarea economică a unității administrativ- teritoriale;
i) instituirea și gestionarea întreprinderilor municipale și organizarea oricărei alte
activități necesare dezvoltării economice a unității administrativ - teritoriale;
]) construcția de locuințe și acordarea altor tipuri de facilități pentru păturile social
vulnerabile, precum și pentru alte categorii ale populației;
k) organizarea serviciilor anti - incendiu.
Pagina 11
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Altoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală
sunt reprezentate
de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă de
și primar, ca autoritate executivă, acestea
rezolvând treburile publice în condițiile legii.
2.3. Primăria și Consiliul Local
Primarul răspunde de buna funcționare
a administrației publice locale și reprezintă
municipiul Pașcani în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice
sau juridice
române sau străine, precum și în justiție. Acesta
îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege sau
încredințate de Consiliul Local. Pentru îndeplinirea atribuțiilor
sale, primarul este ajutat de
viceprimar, secretar și de aparatul de specialitate al primarului.
Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ teritoriale de
și aparatul specialitate al
primarului constituie o structură funcțională cu activitate denumită
permanentă, Primăria
Municipiului Pașcani, care duce la îndeplinire hotărârile Consiliului
Local și
dispozițiile primarului, soluționând problemele curente ale colectivității locale.
Aparatul de specialitate al primarului municipiului
Pașcani este constituit din componente
funcționale structurate în direcții, servicii și compartimente, căror conducere
a este asigurată
de către primar, viceprimar și secretarul
municipiului, potrivit organigramei
aprobate de consiliul local.
MUNCI VA CANI ORGANIGRAMA
| CONSILIUL LOCAL. PRIMAR n
A
ini elita [E
] lă MR E SEI -L
i E ua DR AMENAJARI ȘI DEZVOLTARE TERITORIALE URBANĂ 4 5
4 & 5 us îi Sg E A ARII SI ȘI
îi sist 3 și -. să E-3 Ei EA
Ei E EX ERE! Es Fi 3 z Fi [3 SERE UREAIS Sa) | S E isi zi
& % [54 % Ei 5 E ju % 5 % E: £ AMENAJĂRI TERITORIALE. 15) [4 a 3
SETE EIIz la 21181 [E 28p Ș IEEE E pă Nu 3 za Hui
ză Sa i: ENI Ia SI rai lg la] [ESI lei E = ll
E als sila isi Si 1 BE] a [= £| a = â 5 E [55
35 sg SIE POE: ! Ei lESEl 1 ta [36 îi E: â ă E E Sai Se lua 28 5 î ș
sI la] Il iz BEI Es zEI lge i
[Si
[tii î E 4 9 | [ata S 5) & Eee E
Ei lta
is) [5] 2 (711|! bsi! [az :
! | E Be E ș
' 1 ASISTENȚA L] RR A II : LA DE
i 1 PERSONALA 2] 13) La 20 LI BULA
i i
[ A, A
' !
| VICEPRIMAR |] m DUSE |
| ADMINISTRATOR PUBLIC În]
i ă Ț a] i i
3 i ÎI TOT Te e te em e me ce m cm me e am m me i
BA = ză 3 "3 3 NEF) ri Ti ' DIRECȚIA i
5 Ei £ m & | 8 [ai ză _ 28 Si ! zisa ECONOMICA
& Sell li 2 a Se] 3 Sel Se ilEl "S 3-3
2 ul 18 2 SEI [le e is [lssi[Els [e] [eg] asia ij E
SI ESI lu IEI [Hg alle Ep) Sel lESIISIEII E | IsEl sei E | se
| ăia EGIS iz li lg | 5
= lesilel Ezi il les REIlE| ez Sel] [Sl sei Is lsl | 53
[ISIS zilele SEI lea] [SSN EELI 825 | l3z| Ueal el zi Isi 5 leii ul cz
iii il 3 lg Es! SSE (£ EI isi i till =El|llug Eliz EI 5 ge > 3 Sat să |
Si Esilellă 25 BEA 25||£85||561]5118[1 E | 25 888| Di săi «5 Ea 3 FOI last ES
Si “TE ijea Tzi] dia 2 Ea < E Fa 22 [ni Esi 55| z EI E ZU ai iisail la
ȚI les [zl E [[8 [lezilallell cal IESI = [23 IEI £ [ESIIESEII | ioz0 =
3 ||g e | 88lle [ls * || liszllEIl& | [ă5| [a] [se
s Ig ȘIR IlE 5 11” 3 Să | [e IEI Ei lei legile & 2
zi % & ji TăzIENEI| [n 118 EI ză Isi BEE $Ș ci
»ă â 5 E âa [zi
3 38] |13 Li îi aja
8 8 9] [3 2 1 1
COMPARTIMENI ÎNTREȚINERE ȘI 19
REPABARE STRAZI
Sursa: Primăria Municipiului Pașcani
Pai 6194030 =
Conform Organigramei Primăriei Pașcani, sub conducerea directă
a Primarylu IP se „a N
regăsesc următoarele unități: cabinet primar, audit . &
public intern, compartiment manageinerii
5 i,
| e
li AA
Pagina 12
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PASCANI
ri e umane, direcția de dezvoltare urbană — Arhitect Șef, cu serviciul de urbanism și
amenajări teritoriale împărțit în două compartimente (cel tehnic și investiții cel
și
administrativ), compartiment acorduri avize și autorizații, serviciul poliție locală,
compartiment management situații de urgență.
Consiliul local al municipiului Pașcani are în componență 19 membri este format
și
din patru comisii: Comisia de prognoze economico-sociale, buget,
finanțe, industrie,
agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe de
europene, atragere
fonduri structurale și relații externe, Comisia juridică, ordine publică, drepturile omului
și
libertăți cetățenești, Comisia de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor
publice, conservarea monumentelor istorice, protecția mediului, ecologie, patrimoniu și
administrație publică și Comisia pentru învățământ și activități științifice, cultură, culte,
tineret, sport și turism, sănătate, muncă, protecție socială și combaterea sărăciei.
Consiliul local urmărește activitatea din 11 unități: Spitalul Municipal de
Urgență Pașcani,
RAGCL, Casa de Cultură, Clubul Sportiv Municipal, Biblioteca Municipală, Creșa, Cantina
de ajutor social, S.C. ECO SALUBRITATEA, serviciul public comunitar local de
evidența
persoanei, serviciul comunitar de asistență socială autoritate tutelară.
Viceprimarul municipiului Pașcani este ales de Consiliul Local din rândul membrilor săi,
pe
o durată egală cu cea a mandatului consiliului. EI este subordonat
primarului, este
înlocuitorul de drept al acestuia și primul colaborator pentru realizarea obiectivelor
și
sarcinilor administrației publice locale. Atribuțiile viceprimarului sunt cele delegate de către
primar, în condițiile legii. Organigrama arată că viceprimarul are în subordine 9
unități:
Muzeul Municipal, compartiment asociații de proprietari, unitatea de monitorizare
a
serviciilor publice, compartimentul de monitorizare a serviciilor de transport,
compartimentul
sport — cultură - culte, serviciul gospodărire comunală, serviciul seră și administrare
spații
verzi, serviciul administrația piețelor și compartimentul intern de prevenirea
și protecția
muncii.
Secretarul municipiului Pașcani este funcționar public de conducere, studii
cu
superioare juridice sau administrative și se bucură de stabilitate în funcție. Secretarul verifică
și asigură respectarea legalității de către organele administrației publice
locale, îndeplinind atribuțiile prevăzute de art. nr. 117 din Legea administrației publice locale
nr. 215/2001, republicată, cu modificări și completări, alte atribuții prevăzute de lege, sau de
alte acte normative, sau încredințate de Consiliul Local ori de primar. Secretarul în
are
subordine patru unități: compartiment patrimoniu și contracte, compartiment
juridic. și
contencios, serviciul de cadastru, fond funciar, consultanță agricolă (cu compartimentul de
registru agricol) și serviciul administrație publică (cu compartimentul consiliere, informare și
relații cu societatea civilă).
Alte șase unități intră în atribuțiile administratorului public: Direcția economică cele două
(cu
servicii: taxe și impozite locale și buget, financiar, contabilitate), compartimentul medicină
școlară și mediatori sanitari, compartimentul programe europene și fonduri
atragere
structurale, compartiment achiziții publice, compartiment informatizare și compartiment
implementare managementul calității.
Pagina 13
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A a
EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
2,4. Preocupări administrative
În perioada 2007-2013, Consiliul local al fost
municipiului Pașcani a beneficiarul unui proiect
finanțat prin PO DCA, Axa | DMI 13.: "Perfecționare continuă a personalului API, al
municipiului Pașcani, județul Iași”, precum și beneficiarul a patru proiecte finanțate prin
POR, Axa | DMI 11, din care unul finalizat: "Creșterea siguranței și prevenirea
criminalității
în zona de acțiune a municipiului Pașcani prin achiziționarea de
echipamente specifice și
amenajarea unui Centru de supraveghere” și trei în curs de implementare: “Amenajare în
parc
municipiul Pașcani”, “Reabilitare infrastructură străzi și pietonal în municipiul Pașcani” și
“Reabilitare, modernizare și dotare cu echipamente specifice a Centrului social (Centru de
plasament) în municipiul Pașcani”,
Alte investiții realizate sau în curs de realizare au în vedere rețeaua de
gaze naturale, rețeaua
„de apă și canalizare, rețele electrice, cămine culturale, teren de sedii de
tenis, instituții (Poliție
comunitară), fântâni arteziene, parcuri de joacă, consolidare taluz de sală
pare agrement,
multifuncțională, școli, creșă, punct sanitar, modernizare străzi, semaforizare, municipal,
pare
trecere la nivel de cale ferată, reabilitare termică, pavare centru, ștrand, baze
sportive.
În perioada 2007 - 2013, la nivelul municipiului
Pașcani se poate observa că veniturile și
cheltuielile de la bugetul local au fluctuat, înregistrându-se excedent bugetar, denotă
ceea ce o
bună gestionare a sumelor colectate, cu excepția anului 2011 când s-a deficit
înregistrat un
bugetar de aproximativ 40.000 de lei.
Figura 2 — Veniturile și cheltuielile bugetului local consolidat al municipiului în
Pașcani,
perioada 2007- 2013 (lei)
70000000
60000000
30000000
40000000
si Venituri totale
30000000 îi Cheltuieli totale
20000090 - ii Excedeut/deficit bugetar
10000000
O
i 2013
=19000000
Sursa: Strategia de dezvoltare locală a municipiului Pașcani perioada 2011-2020
pentru
După cum se poate observa, veniturile colectate și cheltuielile din bugetul local al
municipiului au cunoscut fluctuații în perioada 2007-2013, atingând un minim în anul 2011
și un maxim în anul 2012. Totuși, excedentul cel mai mare s-a înregistrat în
Pagina 14
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PASCANI
Diferența între anul 2011 și 2012 a fost de peste 15 mil. lei în cazul veniturilor și
aproximativ 14 mil. lei în cazul cheltuielilor.
Valorile ridicate ale veniturilor în 2012 se datorează creșterii veniturilor sumelor
proprii, a
defalcate din TVA (în special pentru echilibrarea bugetelor locale), dar sumelor de
și a primite
la UE /alți donatori în contul plăților efectuate și a altor venituri. Pe de altă veniturile
parte,
reduse din anul 201 1 se justifică pe baza reducerii veniturilor proprii, sumelor defalcate din
a
TVA și a reducerii puternice a altor venituri.
Figura 3 - Evoluția veniturilor încasate la bugetul local al municipiului Pașcani, în
perioada 2007-2013
70000000
80090000
30000000
40000000
Ei Venituri (lei)
30000000 Ei
Venituri (Euro)
20000000
10000000
(8)
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sursa: Strategia de dezvoltare locală a municipiului Pașcani 2014-2020
pentru perioada
Analizând structura veniturilor, se observă că cea mai mare pondere o dețin sumele defalcate
din TVA, peste 50% în toți anii, cu excepția anului 2011. În anul 2012, sumele defalcate din
TVA au deținut cea mai mare pondere în total venituri din întreaga perioadă Ponderi
(62%).
importante în total venituri sunt reprezentate și de veniturile proprii, procentul cel mai
mare
fiind înregistrat în 2013, iar cel mai mic în 2012. Celelalte categorii de venituri
(subvenții,
sume primite de la UE/alți donatori în contul plăților efectuate și alte venituri) dețin sub 10%
din total, cu excepția anului 2011, când acestea au ajuns la 14% din total venituri colectate la
bugetul local. Ponderea sumelor primite de la UE a reprezentat 2%, respectiv 1% din total
venituri în 2012, respectiv 2013. Această pondere redusă scoate în evidență dificultatea
cofinanțării proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă.
Pagina 15
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Figura 4 - Structura veniturilor încasate la bugetul local al Municipiului Pașcani,
în perioada 2007- 2013
tii Alte venituri
ki Sume primite de la UE/alți
donatori în contul plăților
efectuate
td Subvenții
si Sume defalcate din TVA
Ed Venituri proprii
Sursa: Strategia de dezvoltare locală a municipiului Pașcani pentru perioada 2014-2020
Analizând veniturile în echivalent euro, observăm că cea mai redusă valoare a veniturilor
proprii s-a înregistrat în 2012, 4,8 mil euro, față de 6 mil. euro în 2007, În ceea ce
privește
sumele defalcate din TVA, acestea au înregistrat valori minime în 2011 (4,7 mil. euro) și
valori maxime în 2012 (8,8 mil. euro). Valoarea subvențiilora fost cea mai ridicată
în 2011, ajungând în 2013, la 80.891 euro.
Cheltuielile au fost și ele fluctuante în perioada 2007 - 2013, Ia fel ca și veniturile. În anul
2012 s-au înregistrat cele mai mari cheltuieli în lei (61,2 mil. lei).
Figura 3 - Evoluția cheltuielilor efectuate de la bugetul local al municipiului Pașcani, în
perioada 2007 - 2013
70009000
60008000
50006000
40000000 -
Ei Cheltuieli (ei)
20000000 - Ei Cheltuieli (Euro)
20009000
10000000
i o
| 20907 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Sursa: Strategia de dezvoltare locală a municipiului Pașcani pentru perioada 2014-2020
Structura cheltuielilor pe tipuri de cheltuieli ne arată că ponderea cea mai ridicată, în toți anii
CI.
din perioada analizată este deținută de cheltuielile de personal, cu un maxim de 61% în
ze nu
Pagina 16
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
minim de 39% în 2012. Această diferență se poate explica prin modificările suferite în
salariile funcționarilor publici, O pondere importantă cheltuielile
o dețin și cu bunuri și
servicii, care au înregistrat un maxim de 29% în 2012. Cheltuielile de capital s-au redus de la
19% din totalul cheltuielilor în 2007, la 6% în 2013, cu un minim de 3% în 2011.
Subvențiile
au înregistrat o pondere ridicată, de 19% din totalul cheltuielilor în 2012, iar transferurile au
ajuns în 2011 să dețină 17% din totalul cheltuielilor din bugetul municipiului.
Analiza structurii cheltuielilor pe părți și capitole de cheltuieli arată că
faptul o pondere
importantă o au cheltuielile pentru învățământ, peste 40% în toți anii (excepție 2012 —
39%),
cel mai mare procent înregistrându-se în 2013 (49% din total cheltuieli). Ponderi
importante
în cheltuieli sunt deținute și de serviciile publice generale (scăzând de la 16% în 2007 la
11%
în 2013, cu un minim de 8% în 2012) și dezvoltarea publică, locuințe, mediu
și ape (17% în
2012 și 12% în 2013). Ponderea cheltuielilor pentru combustibili și energie redus
s-a puternic
în ultimul an, de la 19% în 2012 la 3% în 2013, dar a crescut ponderea la 7%
transporturilor
în 2013. De asemenea, se observă o creștere a ponderii cheltuielilor
pentru cultură, recreere și
religie, ajungând la 6% în 2013, cea mai mare din întregul interval. Cea mai mică
pondere o
înregistrează capitolul sănătate (în jurul valorii de 1%).
Pigura 6 - Structura cheltuielilor efectuate de la bugetul local al municipiului
Pașcani, pe
părți și capitole de cheltuieli, în perioada 2007 - 2013
Ei Transporturi
Combustibili și energie
îi Protecția mediuhui
îi Servicii și dezvoltare publică, locuințe,
xnediu și ape
Si Asigurări și asistență socială
ii Cmituzră, recreere și religie
& Sănatate
ste Învățânnânt
îi Apărare, cadine publică și siguranată
națională
2007 2008 2009 20210 20141 2012 2013 fi Servicii publice generale
Sursa: Strategia de dezvoltare locală a municipiului Pașcani 2014-2020
pentru perioada
În ceea ce privește gradul de colectare a taxelor conform
și impozitelor, datelor furnizate de
MDRAP, pentru perioada 2008 - 2011, se observă o creștere a acestuia de la 62,92 % în 2008
la 81% în 2009, după care acesta începe să scadă în 2010 (78,63%) și în 2011
(75,94%). Cu
excepția anului 2008, gradul de colectare a taxelor și impozitelor la nivelul
municipiului
Pașcani este mai ridicat decât cel de la nivelul municipiului Iași, dar sub media
județeană
(excepție anul 2009).
Pagina 17
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
2.5. Management energetic
Conform organigramei de mai sus există un colectiv dedicat urmăririi consumului de energie
în cadrul autorității locale: Unitatea de Monitorizare a Serviciilor Publice care împreună cu
serviciile și compartimentele de specialitate (serviciul de gospodărie comunală, serviciul
administrare spații verzi, serviciul sere, serviciul administrația piețelor, compartimentul
întreținere și reparații străzi, compartimentul tehnic și investiții etc) are responsabilități
privind monitorizarea consumurilor energetice.
În momentul de față există în cadrul municipalității o persoană
responsabilă cu aplicarea
prevederilor Legii nr. 121/2014 (managerul energetic) conform Dispoziției de primar nr.
2576/ 09.11.2015. Aceasta urmează cursuri de pregătire în vederea autorizării ca
manager
energetic conform legislației în vigoare. Aceasta, împreună cu structura prezentată mai sus
vor gestiona și sistemul de baze de date al localității, cu informații despre consumurile
energetice ale acesteia .
Există în schimb, în cadrul autotitații publice locale un compartiment: Compartimentul
Programe Europene și Atragere Fonduri Structurale care are urmatoarele atribuții:
e identificarea nevoilor de dezvoltare ale municipiului Pașcani, identificarea surselor de
finanțare externe bugetului local, pentru finanțarea acestor proiecte și managementul
adecvat al implementării proiectelor de dezvoltare ale municipiului Pașcani din resurse
financiare externe;
* pregătirea, depunerea, implementarea și monitorizarea proiectelor specifice activității,
pentru finanțare din surse externe bugetului local.
Evaluarea nivelului de performanță a managementului energetic în localitate este redat prin
matricea de evaluare - ANEXA 3,
Situația consumurilor energetice publice și rezidențiale ale localității este prezentată în fișa de
prezentare - ANEXA 4.
La orizontul anului 2016, discrepanțele de dezvoltare dintre municipiul Pașcani și marile
centre urbane se vor atenua, prin realizarea de investiții în sfera infrastructurii urbane și
sociale și furnizarea de servicii publice de bază de calitate, care să contribuie la
creșterea
calității vieții locuitorilor. Acestea vor viza:
o extinderea și reabilitatea infrastructurii de apă și apă uzată, cu precădere la nivelul
suburbiilor;
o extinderea și reabilitarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice, cu precădere
la nivelul noilor zone rezidențiale;
o reabilitarea rețelei de iluminat public, în vederea creșterii eficienței energetice;
o modernizarea și rentabilizarea sistemului centralizat de termoficare, inclusiv
promovarea termoficării pe orizontală;
o extinderea sistemului de supraveghere video a spațiilor publice, a unităților d
învățământ, a intersecțiilor,;
Pagina 18
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
extinderea infrastructurii de colectare selectivă și de valorificare a deșeurilor,
" înființarea unor centre zonale pe fluxuri de deșeuri și derularea de acțiuni de
conștientizare a populației cu privire la managementul deșeurilor;
o reabilitarea termică a blocurilor de locuințe;
O expertizarea și consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat;
o reabilitarea termică și dotarea unităților de învățământ, inclusiv a internatelor,
cantinelor, locurilor de joacă, terenurilor și sălilor de sport;
o amenajarea și reabilitarea spațiilor, respectiv dotarea unităților culturale din municipiu
(bibliotecă, muzeu, cinematograf);
o construcția unei canalizații subterane pentru cablurile aeriene;
o actualizarea și completarea documentațiilor de urbanism și a celor cadastrale, precum
și reglementarea noilor zone rezidențiale și economice.
2.6. Conditii climatice
3
Clima municipiului Pașcani este de tip temperat-continental de nuanță moderată, specifică
dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m.
Temperatura medie anuală a municipiului Pașcani este de 8,4 grade Celsius, maximul fiind
atins în luna iulie (20,1 grade Celsius) și minimul mediu în luna ianuarie (-2,7 grade Celsius).
Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cele mai mari cantități medii lunare de precipitații se
înregistrează în luna iunie, iar cele mai mici în luna februarie. Cantitățile mari de precipitații,
care cad mai ales vara sub formă de averse torențiale, antrenează eroziunea de suprafață și în
adâncime a terenurilor pantă, respectiv excesul de umiditate și inundațiile la nivelul
terenurilor plate.
Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind
Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge
printr-o vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici.
Dat fiind faptul că inundațiile în bazinul Siretului erau foarte frecvente, s-au executat lucrări
de regularizare, îndiguire, apărare de maluri, acumulări permanente și nepermanente,
precum
și de amenajare a cursurilor de apă pe circa 50 km. Pe fondul degradării acestora, dar și a
accentuării fenomenului schimbărilor climatice se impune reabilitarea și extinderea acestor
Pagina 19
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Ic itișarea pădurilor și înlocuirea pășunilor naturale cu suprafețele agricole, în urma cu peste
un secol, a dat peisajului local un aspect relativ sterp, pâlcuri de iarbă și buruieni, accentuând
și riscul alunecărilor de teren.
2.1. Resurse naturale
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în estul și
vestul municipiului, predominante fiind: fagul, gorunul, teiul, mesteacănul și în mai
proporție
mică: paltinul, arțarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu și cireșul sălbatic, iar dintre
arbuști, mai răspândiți sunt: alunul, vornicelul, darmozul, cornul și socul. În locurile
mlăștinoase crește papura, rogozul, nufărul galben, mătasea broaștei, săgeata apei. Întalnim și
floră decorativă variată, care include: salvii, petunii, begonii, micșunele,
regina nopții,
laleaua, bujorul, mușcate, trandafiri etc.
Fauna este diversificată, în municipiul Pașcani găsindu-se: mamifere (veveriță,
căprioară,
mistreț, lup, vulpe, iepure, pisică salbatică, dihor, popândău, șoareci), păsări (vrabie, sturz,
mierlă, ciocanitoare, porumbel sălbatic, cinteză, pupăză, graur, uliu, bufniță), reptile (șarpe de
pădure, gușter). În bălțile din Lunca Siretului se găsesc: rața sălbatică,
gâsca sălbatică, lișița,
bâtlanul și batracieni.
În ceea ce privește solul, o răspândire mai mare sarmatiene
o au argilele și cuaternare, luturi
loessidice (nu sunt utilizate industrial, ci doar exploatate local), gresiile și calcarele sarmatice.
Nisipurile aluvionare și pietrișurile din Valea Siretului sunt utilizate la betoanelor
prepararea
de mare rezistență și pentru întreținerea drumurilor. Apele minerale sulfuroase sunt folosite
parțial în scopuri terapeutice.
Municipiul Pașcani este amplasat, din punct de vedere geografic, pe bazinul hidrografic Siret,
care în 2013 dispunea de resurse teoretice în valoare de 195.000 mii ms, din 110.000 mii
care
m? din râuri interioare și restul din subterane, iar utilizabilă m?
ape resursa era de 75.000 din
resursele subterane. Corpul de apă monitorizat de Administrația Bazinală de Siret îl
Apă
încadrează la categoria bună din punct de vedere al stării ecologice și chimice. Calitatea
apei
râului Siret, în 2013, era:
- pentru fosfați;
- Il pentru oxigenul dizolvat și materiile organice;
- Ul pentru nitrați și amoniu.
În 2013, structura apelor uzate generate în Municipiul arată
Pașcani că 42% din volum erau
ape uzate menajere și 40% ape uzate industrale, restul fiind reprezentat de apele uzate
pluviale.
În urma analizelor efectuate în laborator, captările de din
apă municipiul Pașcani nu
corespund parametrilor de potabilitate, fapt care face obligatorie efectuarea de analize.
Un caz special îl reprezintă suburbia Blăgești, unde buletinele de analiză
au evidențiat
depășiri alarmante la indicatorul nitriți, nitrați, E-coli la sursa de apă din incinta
școlii
Blăgești. Astfel, se impune însușirea în proprietate publică a captărilor de apă provenite din
resurse individuale și luarea măsurilor de întreținere, dezinfecție a rezervoarelor de
înmagazinare.
Pagina 20
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
liâbul 2013, la nivelui municipiului Pașcani, nu s-au înregistrat poluări accidentale sau
accidente majore de mediu cu impact semnificativ apelor.
asupa
Pe teritoriul municipiului Pașcani nu există arii naturale protejate de interes sau arii de
protecție specială avifaunistică, dar unul din cele 19 situri de importanță comunitară (SCI) din
județul Iași (declarate prin Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea Ordinului nr.1964/2007
privind declararea siturilor de importanță comunitară ca parte integrată a rețelei ecologice
europene Natura 2000 în România) include și teritoriul municipiului, și anume: ROSCI0378
Râul Siret între Pașcani și Roman, având o suprafață totală de 3711 ha, din care 2%
pe
teritoriul UAT Pașcani (aprox. 70 ha). Această arie naturală SCI va fi dată în administrare
unui custode conform procedurilor specifice, dupa întocmirea Planului de și
management a
Regulamentului ariei naturale protejate.
SITURI DE IMPORTANTA COMUNITARA = JUDETUL IAȘI N
A
sea dn
“Padtuniă T) i i
Legenda
[7] imita judet
9% 250 Site -
Agenția pen Prstactia Mecuutiui tați
Asupra biodiversității din zona Pașcani se manifestă, în conformitate cu PLAM 2014-2018
urmatoarele presiuni: extracția nisipurilor și a pietrișurilor din albia râului Siret, practicarea
braconajului, insuficienta epurare a apelor uzate deversate în apele curgătoare etc.
2.8. Zona rezidențială
Conform rezultatelor preliminare ale Recensamântului General al Populației și Locuințelor
din anul 2011, la nivelul municipiului Pașcani existau 5.526 de clădiri cu locuințe,
care
găzduiau 11.836 de gospodării ale populației. Numărul mediu al persoanelor dintr-o
gospodărie era de 2,66, mai scăzut decât media județului Iași, de 2,74.
Pagina 21
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A a
EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
In funcție de materialul de construcție al pereților exteriori, clădirile de locuit din municipiul
Pașcani se clasifică astfel:
> 2,5% din beton armat, prefabricate din beton sau schelet din beton armat;
> 16,8% cu zidărie din cărămidă, piatră sau înlocuitori, cu planșee din beton armat
(grinzi metalice);
4,4% cu zidărie din cărămidă, piatră sau înlocuitori, cu planșee de lemn;
5% din lemn;
VYVyYVyY
64,7 din paiantă, chirpici sau alte materiale (PFL/OSB, valătuci, etc.)
1,5% din materiale mixte.
Conform unui raport al ISU Iași, zona centrală a municipiului Pașcani prezintă un risc seismic
ridicat, iar locuințele din chirpici care dețin o pondere ridicată și în fondul locativ de la nivelul
municipiului au fost foarte afectate de seismul din 1977. În aceste condiții, se impune
expertizarea seismică și reabilitarea clădirilor vulnerabile pentru a preveni pierderile materiale
și umane în cazul unui cutremur de magnitudine ridicată,
În ceea ce privește vechimea clădirilor de locuit din municipiul Pașcani, cele mai multe dintre
acestea au fost construite în perioada 1961-1970 (25,3% din total), când au început să fie
ridicate primele blocuri de locuințe, respectiv în perioada 1946-1960 (19%), ansamblu
per
aproape jumătate dintre acestea fiind vechi de peste 50 de ani. Pe de altă parte, doar 27% au
fost construite după 1990, majoritatea fiind de tip individual (case sau vile), în condițiile
reducerii alocărilor de la bugetul de stat pentru construcția de locuințe individuale, în
comparație cu perioada comunistă.
Din cele 5.526 de clădiri de locuinte din municipiu, 5.172 (93,6%) sunt de tip individual, iar
327 sunt de tip colectiv (blocuri), în timp ce 27 sunt case cuplate și alipite.
Pagina 22
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
ictul de vedere al numărului locuințelor convenționale din municipiul Pașcani, conform
Recensământului din 2011, 216 (1,5%) erau proprietate de stat, iar 0,1% erau în proprietate
privată de grup, în proprietate asociativă, sau aparțineau cultelor religioase. Ponderea
locuințelor proprietate de stat era mult mai ridicată decat la nivelul județului Iași, unde aceasta
era doar 1,1%, în condițiile în care în Pașcani, ca în majoritatea orașelor din România, au fost
construite locuințe în regim de închiriere pentru tineri prin ANL.
Comparativ cu anul 2002, când a fost realizat anteriorul recensământ al populației și
locuințelor, numărul locuințelor din municipiu a crescut cu 6,2%, în primul rând ca urmare a
construcției de locuințe individuale.
Analiza numărului de locuințe terminate în municipiul Pașcani indică faptul ca anual s-au
construit noi locuințe, dar cu o tendință evidentă de scădere după anul 2007, pe fondul crizei
economice globale, care a afectat și veniturile localnicilor. Peste 86% dintre cele 511 locuințe
noi construite în municipiul Pașcani, în perioada 2007-2013 s-au construit din fonduri private,
mai exact din fondurile populației, Pe de alta parte, din fonduri publice s-au realizat doar 71
de apartamente, total insuficiente dacă luăm în considerare că în anul 2013 erau depuse la
Primărie peste 70 de cereri doar pentru locuințe ANL, O parte dintre locuințele noi construite
în municipiu au fost finanțate din remiterile de valută ale localnicilor care lucrează în
străinătate.
La nivelul anului 2013 suprafața locuibilă totală a locuințelor din municipiul Pașcani
era de 724.684 m? arie desfășurată, în creștere cu 34,2% față de anul 2007, respectiv cu
40,1% față de anul 2002. Suprafața medie locuibilă a locuințelor din municipiu a crescut de la
38,5 m? la 50,5 m? pe fondul construirii de locuințe noi mai spațioase decât cele construite
, în
perioada comunistă, respectiv prin extinderea și modernizarea locuințelor deja existente. În
2013 fiecare locuitor al municipiului dispunea de 21,5 m? suprafața locuibilă, fată de 12,3 m?
în 2002, progres sprijinit și de scăderea stabile cu 20%. această valoare,
populației Cu
municipiul depășește media județeană (18 m 2/locuitor), regională (19,3 m?) și națională (20,6
m).
Având în vedere faptul că 60% dintre locuințele din municipiu (circa 9.000 de unități
locative) sunt amplasate în blocuri cu confort redus, cu precădere din cartierele Gării și
Centru, este de așteptat ca cererea pentru locuințe noi de tip individual să se mențină la un
nivel ridicat, implicit și presiunea pentru extinderea suprafețelor construite, mai ales la
periferii și în suburbii. Ca efect al acestei tendințe, valoarea de piață a apartamentelor se va
menține, la rândul său, la cote scăzute, multe dintre acestea fiind neocupate și în prezent. O
soluție pentru contractarea pe deplin a celor două zone cu țesut de tip blocuri de locuințe
colective este de a investi în reabilitarea termică și structurală a clădirilor, refacerea fațadelor
și în regenerarea urbană a spațiilor publice din jurul acestora: alei de acces, zone pietonale și
trotuare, locuri de parcare, locuri de joacă, de socializare, spații verzi, locuri de depozitare a
deșeurilor, iluminat public etc., care le va crește atractivitatea pentru locuitori și implicit și
valoarea de piață a locuințelor din aceste ansambluri. Acest tip de intervenții va reduce
decalajul social dintre persoanele cu venituri mai ridicate care și-au construit locuințe
individuale mai ales la periferia municipiului și cei cu venituri mai reduse, care sunt nevoiți să
locuiască în clădiri colective, asupra cărora există o percepție negativă.
Pagina 23
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
2.9. Asigurarea alimentării cu energie
2.9.|.Rețeaua de alimentare cu gaze
Municipiul Pașcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin
intermediul racordului Soci-Pașcani, cu o conductă în lungime de circa 17 km. În municipiu
există două stații de predare-primire, una în Sodomeni, cu o capacitate de 5.000 m*/h, iar
cealaltă în partea de nord-est a orașului, cu o capacitate de 20.000 m“/h, care asigură
reducerea și reglarea presiunii gazelor la necesitățile de consum ale urbei.
Sistemul de distribuție a gazelor naturale din municipiul Pașcani cuprinde rețele de repartiție
cu presiune medie, 3 stații de reglare de sector, stația Siretul (3.000 m“/h), rețeaua de
distribuție cu presiune redusă prin conducte și branșamente cu presiune redusă peniru cei
peste 3.000 de consumatori.
Rețeaua de distribuție a gazelor naturale s-a extins continuu în ultimii ani, de la 79 km în
2007, la 83,2 km în 2012 (+5,3%), pe fondul investițiilor publice și private (ale operatorului
EON DISTRIBUȚIE) în domeniu. Acestea au vizat, spre exemplu, extinderea rețelei în
suburbiile municipiului, în zonele Abator, Moldovei, Mușatini etc.
În disonanță cu dinamica lungimii rețelei de cantitatea de naturale distribuite la
gaz, gaze
nivel local cunoaște o tendință de scădere în ultimii ani, de la 25,24 mil m” în 2007, la 17,66
mil. m? în 2012 (-30%), la aceasta contribuind în mod deosebit declinul și/
sau
retehnologizarea anumitor ramuri industriale, mari consumatoare.
Se constată și în acest caz că situația este mult mai stabilă în cazul gazelor naturale distribuite
în rândul consumatorilor casnici, unde valorile au variat în jurul cifrei de 6 mil. m anual.
Da
2.9.2. Rețeaua de alimentare cu energie termică
Alimentarea cu energie termică a municipiului Pașcani este asigurată de operatorul municipal
RAGCL (Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Pașcani), prin intermediul
celor 10 centrale de cvartal pe bază de gaze naturale, puse în funcțiune în perioada comunistă
și retehnologizate în anul 2001, la care se adaugă o unitate de producere a energiei în
cogenerare. Acestea cuprind un număr de 34 de cazane, cu o capacitate termică instalată de
72.34 Gceal/h, cu un randament de circa 90%,
Reteaua totală de distribuție a agentului termic este de circa 34,9 km, iar cea de apă caldă este
de 18,2 km, fiind instalate contoare de branșament la peste 400 de scări de bloc, alocatoare de
costuri și robineți termostați la majoritatea caloriferelor consumatorilor. Prețul de furnizare al
agentului termic este de 322 lei/Gcal, respectiv 276 lei pentru cogenerare (iulie 2014), iar cel
de facturare către populație este de 265 lei, restul fiind subvenționat de către municipalitate.
În pofida investițiilor în retehnologizare, 55% dintre apartamentele din municipiu
(peste
4.700) s-au debranșat de la rețeaua centralizată, în vederea instalării de centrale termice de
apartament pe bază de gaze naturale.
Pagina 24
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
dția numărului de apartamente branșate la Sistemul de Alimentare Centralizat cu Energie
Termică (SACET) Pașcani în perioada 2013-2015 este redată în graficul următor
:
Figura 7-Evoluția numărului de apartamente branșate la SACET
Numar apartamente bransate
Sursa: RAGCL -Pașcani
Declinul sistemului centralizat de termoficare are mai multe cauze:
„ lipsa unei strategii naționale în domeniul termoficării urbane;
= lipsa unui inel de recirculare care să permită aprovizionarea mai bună cu apă caldă a
consumatorilor;
„ costul ridicat de furnizare a gigacaloriei la nivelul fostului sistem centralizat de
termoficare;
a confortul sporit oferit de centralele individuale pe bază de gaze naturale
In acest context, energia termică totala distribuită consumatorilor a scăzut în intervalul 20132015, cu circa 23,99 %, așa cum rezultă și din graficul următor:
Figura 8 - Energia termică distribuită consumatorilor din municipiul Pașcani
Sursa: RAGCL -Pașcani
Pagina 25
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
tatea de furnizare a agentului termic este neprofitabilă în prezent pentru RAGCL din
cauza următoarelor aspecte;
e volumul ridicat al datoriilor consumatorilor casnici și al agenților economici, care se
ridică la peste 2 mil. de euro, rata anuală de încasare fiind de 50-60%;
e datoriile de aproape 10 mil. de euro către BERD (în baza Acordului de împrumut
N 529/ 2006) și furnizori de gaz natural (E ON Energie S.A.);
|
e la sfarșitul anului 2014 partea de cogenerare nu mai funcționează, producția de
energie electrică în cogenerare fiind sistată în urma reglementarilor ANRE, pentru
unitățile cu puteri istalate mai mici de 1 MWh, privind accesul pe piața reglementată
a energiei electrice. În anul 2013 prețul de vânzare a energiei electrice produsă în
cogenerare a fost de 321,44 lei/ MWh pentru orele de zi și 200,90 lei/ MWh pentru
orele de noapte. Având în vedere noile modificări legislative, pentru a putea participa
la licitație pe piata liberă de energiei, a fost recalculat prețul pentru energia electrică
la 170 lei/ MWh. În urma studierii rezultatelor tranzacționate piața de energie
pe
electrică s-a constatat că prețurile sunt între 230 lei/ MWh și 120 lei/ MWh, în
funcție de cerere și ofertă.
S-au înaintat către S.C. OPCOM S.A. documentele de participare la licitație, dar nu
s-a putut constitui garanția financiară de participare la licitație care este obligatorie,
deoarece Regia are toate conturile la băncile comerciale blocate.
Se fac eforturi și se caută soluții comune atât de către reprezentanții RAGCL, cât și ai
autorității locale pentru rentabilizarea acestui serviciu. În acest sens s-au făcut următoarele
demersuri:
*%* În anul 2012, a fost aprobată de către operator o Strategie privind Serviciul Public de
Energie Termică în Sistem Centralizat la nivelul municipiului Pașcani, care prevede
următoarele măsuri pe termen scurt și mediu:
IL e construcția unui cogenerator în zona din vale și interconectarea centralelor din
zonă;
* instalarea de panouri solare pe centralele din zona de deal pentru
prepararea
apei calde în sezonul estival;
e interconectarea centralelor din zona de deal la centrala cu cogenerator;
e autorizarea ajutorului de stat pentru scutirea sumelor care fac obiectul OUG nr.
128/ 2006;
e înființarea unui serviciu metrologic de verificare a apometrelor.
“e Prin HCL 83/ 30.06.2015 s-a aprobat constituirea “cotei de dezvoltare”
ca Și
componentă a prețului pe Gcal, în vederea acoperirii cheltuielilor de întreținere,
dezvoltare și modernizare a sistemului public de alimentare cu energie termică a
municipiului. Sumele încasate, corespunzatoare cheltuielilor pentru întreținerea,
înlocuirea, dezvoltarea și modernizarea sistemului public de alimentare cu energie
termică din municipiul Pașcani, se vor constitui într-un cont distinct al
RAGCL =
Pașcani, și vor fi utilizate exclusiv în confonnitate cu “ Programul de întrețin
fi gri
Pagina 26
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
înlocuire, dezvoltare și modernizare al sistemului public de alimentare cu energie
termică al municipiului Pașcani."- Anexa 6.
Ca urmare a acestor demersuri, în momentul de față există un fond strâns din această cotă de
dezvoltare și care va fi folosit în cursul acestui an conform măsurilor în bugetul de
propuse
venituri și cheltuieli pe anul 2016 pentru:
e interconectarea grupului de blocuri G1-G6 de pe strada Grădiniței, Grădiniței nr. 2 și
Creșei nr. | la centrala termică nr. 6 (CT6), centrala termică nr. 10, de str. Calea
pe
Iașului la care sunt interconectate acum obiectivele respective urmând să fie trecută în
conservare. Prin acest proiect se va obține astfel o îmbunătățire a randamentului total
al CT 6 și creșterea siguranței în funcționare a grupului de blocuri Gl - G6 și
Gradiniței nr. 2 (sunt obtinute avizele si certificatul de urbanism in lucru autorizatia
„
de construire);
e conectarea la dispecerat a centralelor termice CT 5, CT 11 și CT 12, proiect ce
presupune instalarea unor regulatoare de proces specializate și conectarea cu
dispeceratul care va face posibilă operarea și monitorizarea centralei de la distanță;
e achiziționarea de convertizoare de frecvență pentru electropompele de circulație din
centralele termice CT 2, CT 4, CT 7, CT 8 și CT 9 în vederea creșterii eficienței
energetice.
Un alt demers comun al RAGCL și al administrației locale pentru acest prin
propus an, care
se are în vedere revigorarea acestui sector, este acela de a depune cereri și proiecte de
investiții în condițiile prevăzute de Regulamentul pentru implementarea programului
“Termoficare 2006 - 2015 căldură și confort“ care a fost prelungit până în anul 2020. Aceste
investiții urmăresc, prin cofinanțări nerambursabile, achiziția și montarea de panouri solare
pentru prepararea apei calde menajere, vase de acumulare, cazane de putere mică adaptate la
numărul de clienți rămași conectați la SACET.
2.9.3. Rețeaua de alimentare cu energie electrică
Pe teritoriul municipiului energia electrică este distribuită de către operatorul privat EON
ENERGIE. Energia electrică este asigurată în municipiu prin axele de 20 kW Pașcani-Vatra,
Pașcani-lungani, Pașcani-Sirețel, Pașcani-Lespezi, Vatra-Ruginoasă și Pașcani-Târgu Neamț.
Energia electrică este distribuită la nivelul municipiului prin 101 posturi de transformare cu o
capacitate de 20/ 0,4 kV, capacitatea totală fiind de 66.372 kW. Circa 80% din
rețeaua
electrică din municipiu este învechită, ceea ce aduce întreruperi frecvente ale furnizării către
consumatori și costuri ridicate cu mentenanța acesteia.
Pagina 27
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
2.10. Descrierea modului de gestionare a serviciilor de utilitați publice
Modul de gestionare a serviciilor de utilități publice este prezentat în tabelul nr.]
Tabel nr.1
Contract de delegare Gestiune directa DA
a gestiunii prin departamentele Precizați NU
Serviciului public primăriei indicatorul
Iluminat Public X - X
Alimentare cu X - - X
apă si de canalizare
Alimentare cu X - - X
energie termică
Transport public X - - X
Clădiri publice - X - -
Clădiri individuale - X - -
IN. PREGĂTIREA PROGRAMULUI
In cadrul acestei etape pregătitoare este necesară crearea unei baze de date cu informații în
domeniul eficienței energetice și sunt derulate etape de instruire a persoanelor care vor fi
implicate în procesul de dezvoltare, de management și de punere în aplicare a programului.
3.1. Date tehnice pentru sistemele de Iluminat Public
3.1.1. Prezentarea situației actuale
Iluminatul public este asigurat prin peste 2.600 de corpuri de iluminat cu lămpi pe bază de
vapori de sodiu, de mercur, fluorescente și de tip incandescent, montate pe circa 2.000 de
stâlpi de beton, metalici și de tip lampadar. Atât stâlpii, cât și corpurile de iluminat au o uzură
ridicată, ceea ce generează o eficiență energetică scăzută și costuri ridicate pentru
municipalitate.
Mai mult, parte din sistemul de iluminat public (stâlpii, rețelele și punctele de aprindere) este
în proprietatea S.C. E-ON Moldova S.A., acesta nefiind predat municipalității cu toate că
aceasta a făcut o solicitare de ofertă de achiziție a acestui sistem.
În prezent, această infrastructură, proprietate a S.C. E-ON Moldova S.A., este folosită cu titlu
gratuit de către municipalitate, aceasta având în administrare doar corpurile de iluminat. În
momentul de față, administrarea acestui serviciu este contractată de firma S.C. Lincas S.
Pagina 28
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
“băza unui contract de întreținere cu nr. 10164/ 20.05.2016, cu valabilitate pana la
31.12.2016.
Y Elementele componente ale Sistemului de Iluminat Public din municipiul Pașcani sunt
prezentate în tabelul următor :
Tabel nr.2
Stâlpi existenți Corpuri existente Lămpile existente
Nr
o aa Tip corp
cr LI Tip stâlp Nr. buc. Nr. buc. | Tip . iluminat PI Nr. buc
iluminat corp
] SC10001 218 PVB 793 LED 64W |
2 SC10002 240 NORIS 708 LED 35W 6
3 SC10005 201 SPOTVISION 183 Hg]125W 668
4 ISC I5014 7 ROMA 3 Hg250W 661
5 IMTI | TIMLUX 4 Hg400W 21
6 IMT5 16 MALAGA 77 Na70W 27
7 IMTSE4 36 DOGAN 57 Na100W 2
| 8 IMTSEIO 12 STAR 85 Na150W 64
| 9 IMTSEII
52 MIRA 47 LED 145W 13
10 |SE4 1497 | FGS 2 Fluorescență 2x36 W 2
| Compact fluorescent
11 |SE10 392 | STREET 19 335
30W
a Compact fluorescent
12 | SEI , 200 LS.6] 5] 14
35W
| Compact Îluoresceni
| 13. Metalic 2.5 m 10 |AMIRA | 57
| 45W
. [luorescent
14 | Metalic 3-4 m 168 | PROIECTOR ] Copaci | 59
15 Metalic 8m 5 |SELICE/SELUX| 166 Copaci 603
HERIZ Lampă cu
16 | Beton 4 m 35 + !
ÎPIBTONAL | incandescență 300W
Ornamental 1.5m
17 14 PELSAN 39
-5 globuri
| Ornamental 3 m
1g 17 ÎGLOBOLUX 374
cu ] glob
Ornamental 4m
| 19 19 LED 20
| cu 9 globuri
20 | Lemn 5
Y Rețea electrică:
- proprietatea S.C. E-ON Moldova S.A. -101.20 km
e LEA-rețea comună — 100.36 km;
e LIEA- separată iluminat — 0.84 km (zona PTM 19).
Pagina 29
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
„cum se poate observa majoritatea este de tip clasică (Al-35 mm? sau Al-16 mm?)
comună cu rețeaua de forță, total necorespunzătoare și subdimensionată. Mai mult, datorită
vegetației abundente și condițiilor meteo nefavorabile incidența avariilor apărute în sistenul de
iluminat public din aceste zone este una destul de mare, la fel și timpul de remediere al
acestor avarii datorită personalului insuficient al operatorului S.C. E-ON Moldova S.A.
V Punctele de aprindere (PA):
- proprietate E ON - 41 buc. PT din care 2 buc. nu au PA iluminat public.
În marea lor majoritate aceste puncte de aprindere sunt încă în interiorul
posturilor de
trastormare, iar în cazul suburbiilor (15 buc.) sunt în cofrete pe stâlpii sistemului de iluminat,
Aprinderea și stingerea iluminatului public, precum și programarea acestora este gestionată
direct de către S.C. E-ON Moldova S.A. În zonele unde comanda centralizată nu fucționează
au tost montate ceasuri programatoare pentru a controla aprinderea și stingerea iluminatului.
În ceea ce privește nivelul și structura tarifului de distribuție în
a energieie electrice, prezent
municipiul Pașcani este sub contract cu furnizorul local S.C. E-ON Moldova S.A. - cu tarif
diferențiat zi/ noapte tip E2.
3.1.2. Consumul de energie electrică
In ultimii ani, perioada 2013-2015 analizată, în municipiul Pașcani consumul de energie
electrică al sistemului de iluminat public a ajuns undeva la 1210 MWh/ după cum
an, ne-a
informat furnizorul local de energie electrică.
In momentul de față, nu există organizat în cadrul primăriei un serviciu de iluminat public,
dar exista o bază de date privind consumurile energetice realizate incepand cu anul 2014.
Analizând datele energetice de consum, inventarul fizic al corpurilor de mai sus și luând în
calcul orarul de funcționare — programul iluminatului public și Auditul efectuat de S.C.
Electromagnetica S.A. pentru acest sector — rezultă o putere instalată în Sistemul de Iluminat
Public Pașcani de aproximativ 361.90 kW, în timp ce puterea medie luminos este
pe punct
undeva la 137.39 w/ punct luminos .
Tabel ur. 3
ES e =. oaia a i îi a Saae a
Consum energie - 1210.00 1455.65
electrică (MWh/an)
Factură energie - 885453.04 804598.14
electrică (lei/an)
Pagina 30
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGEȚICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Date tehnice despre sectorul rezidențial
O descriere mai amplă a specificului acestui sector a fost făcută în capitolul 2.8 al
prezentului
program.
Conform studiilor de specialitate, energia consumată în prezent în clădiri reprezintă la
până
40% din consumul energetic total. Ponderea cea mai mare a consumului energetic este dată de
asigurarea confortului termic (55%), urmat de prepararea apei calde (21%), iluminat (14%),
restul fiind reprezentat de consumul pentru gătit, spălat, relaxare, instalații anexe etc.
Pe de altă parte se știe că un consum energetic mare atârnă în balanța economică unei
greu a
țări, precum și în buzunarele locatarilor care achită facturi mari la întreținere. Mai mult decât
atât, folosirea unor sisteme învechite sau neeficiente de producere a energiei consumul
pentru
casnic reprezintă și o importantă sursă de poluare care afectează sănătatea și diminuează
confortul.
Acest sector rezidențial, alături de cel al clădirilor publice este sectorul cu cele mai mari
disponibilități pentru economii de energie și îmbunătățirea performanței energetice. Conform
„Planului național de acțiune în domeniul eficienței energetice” potențialul de reducere al
consumului final energetic al acestor sectoare este de 41.5%,
În ceea ce privește blocurile de locuințe existente, doar două la număr beneficiat
au de lucrări
de reabilitare termică, prin programele naționale de creștere a eficienței energetice,
(OUG nr.
18/ 04.03.2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe,
cu
modificările și completările ulterioare, stabilind lucrările de intervenție izolarea
pentru
termică a blocurilor de locuințe construite în perioada 1950-1990, etapele necesare realizării
lucrărilor, modul de finanțare a acestora, precum și obligațiile și răspunderile autorităților
administrației publice și ale asociațiilor de proprietari),
Scopul principal al acesteia este reducerea consumurilor energetic cu încălzirea la o valoare
mai mică de 100 kWh/ m”/ an.
Pentru cele două blocuri reabilitate situația este următoarea:
Tabel nr.4
Anul Nr. blocuri Nr-apartamente reabilitate
reabilitate
| camera 2 camere 3 camere
2010 T6- str. Moldovei nr.3 11 23 2]
2010 Ț7- str. Moldovei nr.3 IN! 23 2]
Tabel nr.4 *
Suprafața Performanța energetică
Nr. Nr.
Adresa i - —
Blocului apartamente | utilă /ap. | utilă /bl. Inainte de Dup a
reabilitare reabilitare
m- m kWh/ m“/an, | kWh/ m2/
an,
T6 str, Moldovei 55 45.69 | 25129 233.8]
147.66
77 str. Moldovei 55 45.69 | 25129 238.97
145.87
Pagina 31
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
După cum se poate observa în tabelul de mai sus eficiența energetică atinsă in cazul celor
două blocuri a fost de 36.85% respectiv 38.96% la nivelul tehnologiei anului 2010,
Ca perspectivă, soluțiile tehnice actuale pot duce la scăderi ale consumului de
energie pentru
încălzirea apartamentelor cu până la 60-70%. Dintre acestea amintim:
- termoizolarea pereților, cu vată minerală bazaltică de 10 cm grosime;
- termohidroizolarea terasei, cu vată minerală bazaltică de 24 cm grosime;
- partea vitrată realizată cu tâmplărie termoizolantă din profile PVC cu 5
camere,
În prezent se dorește includerea a patru tronsoane de bloc din în
Să Pașcani Programul național
i de reabilitare termică. Lucrările de reabilitare termică vizează scările A B ale blocului
și C5
de pe strada Mihail Kogălniceanu, scara A, a blocului P9 de strada Dragoș Vodă
pe și blocul
IL! KI de pe strada Grădiniței nr. 28, unde va funcționa și biblioteca municipală. În total, fi
vor
reabilitate termic 151 de apartamente. Pentru blocul K1 există realizat Auditul
Energetic (și
Certificat de performanță energetică), estimările privind reducerile consumului anual de
energie fiind de 45.50% (în concordanță cu potențialul de reducere de 41.5% amintit mai
sus).
Li Pentru celelalte două blocuri în elaborează
prezent se documentațiile.
i În ultimii ani au fost înregistrate și investiții ale în domeniul
proprietarilor termoizolării
ii (anvelopării termice) a locuințelor. Eficientizarea energetică a locuințelor fost
a înțeleasă ca o
investiție utilă de către proprietari și a fost implementată, din păcate, în mod individual (de
obicei, la nivel de anvelopare exterioară strict a apartamentelor deținute - fapt care
a generat
un aspect haotic al fațadelor). Observația în teren a permis constatarea faptului că există și
o
serie de locuințe individuale ale căror fațade au fost reabilitate în vederea eficientizării
IL. energetice, însă un recensământ oficial al acestora este
nu disponibil pentru a evalua ponderea
lor reală. Fi
Consumurile energetice ale acestui sector sunt evidențiate tabelar și grafic în cele ce
urmează,
datele fiind furnizate de: furnizorul local de energie electrică și S.C. E-ON Moldova S.A.
gaz
și furnizorul local de energie termică Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă
Pașcani (RAGCL).
Tabel nr.5
Consumul de energie termică Consumul total de energie Suprafața utilă totală
pentru încălzire pe tip de 170,28 termică : - Clădiri publice
clădiri [kWh/an,m?] [kWh/an,m2] - Clădiri publice: 33182(m?)
5650.20(MWh) - Locuințe racordate
151.19 - Locuințe: la SACETȚ
[kWh/an,m?] 24391.60 (MWh) 3510
Consumul mediu de energie Consumul mediu de energie | Suprafață utila medie
pe tip
termică pentru încălzire pe 0,13 termică pe tip locuință de locuință
tip de locuințe [Gcal/an,m?]” [Gcal/an,m?] - Apartament în bloc 46 m?
- - Case individuale
Pagina 32
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
mul de energie de Consum mediu de energie de Suprafață utila medie răcită
răcite pe tip de locuință cu răcire pe tip locuință pe tip de locuință cu aer
aer condiționat [kWh]? - Apartament în bloc condiționat
- Case individuale
Consumul de energie Consumul total de energie Număr total locuitori
încălzire apă pe locuitor? 597.54 pentru încălzirea apei 33745 loc. din care —7200
[k Wh/loc,an] - Apartament în bloc racordati la SACET
5070.00 (MWh/an)
737.97 - Case individuale
[kW h/loc,an]
Consumul de energie Clădiri publice | Consumul total de energie Suprafața utilă totală
electrică, pe tip de clădiri 19,30 electrică : - Clădiri publice
[kWh/an,m?] [kWh/an,m”] - Clădiri publice 71228(m2)
Locuințe 1375(MWh) - Locuințe
17,09 - Locuințe 724684 (m2)
[kWh/an,m?] 12387 (MWh)
NOTĂ : Tabelul se actualizează anual
(1) La SACET sunt racordate doar 3.510 apartamente. Indicatorul pentru acest tip de
locuință s-a calculat pe baza datelor puse la dispoziție de către RAGCL..
Pentru apartamentele și locuințele individuale care nu sunt racordate la sistemul
centralizat de încălzire (SACET) nu s-a putut calcula acest indicator neavând date despre
consumul anual de lemne pentru încălzit al celor care folosesc acest mod de încalzire în
special în cele 5 suburbii ale municipiului.
(2) Pentru apartamentele racordate la SACET indicatorul a fost calculat baza datelor
pe puse
la dispoziție de către RAGCL .
Pentru locuințele care nu sunt racordate la SACET am luat în considerare consumul de
combustibil (gaz natural) mediu în lunile de vară multiplicat cu 12, din informațiile
furnizate de către furnizorul de gaze naturale zonal.
(3) Deoarece nu există la nivelul municipalității o bază de date privind suprafața utilă medie
răcită pe tip de locuință cu aer condiționat, un inventar al aparatelor de aer condiționat
acești indicatori nu au putut fi calculați.
Conform datelor primite de la furnizorul local de energie electrică și naturale S.C. E-ON
gaze
Moldova S.A. pentru acest sector avem:
Figura 9- Evoluția consumului de energie electrica sector rezidențial
Consum energie electrica sector rezidentia
Pagina 33
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Figura 10- Evoluția consumului de gaze naturale secior rezidențial
„Consum gaze naturale sector rezidential
(MWh)
Consumul specific al acestui sector în tep la nivelul anului 2014 (fără a lua în
calcul energia termică furnizată acestui sector deoarece de aceasta beneficiază doar
3510 apartamente) este de — 6447.60 tep.
3.3, Date tehnice pentru clădiri publice
In acestă categorie a clădirilor publice intră toate clădirile aflate în proprietatea sau
administrate de către municipiul Pașcani, cum ar fi:
a) Uniățile de invățămant (școli, licee, creșe, grădinițe etc);
b) Clădiri social-culturale (teatre, cinematografe, muzee etc.);
c) Unitățile sanitare (spitale, dispensare, policlinici etc.);
d) Clădirile administrative;
e) Bazele sportive.
a) Educație, învățământ:
Rețeaua școlară a municipiului Pașcani cuprindea la nivelul anului 2014, 27 unități școlare din
care 12 cu personalitate juridică. În tabelul următor am încercat să evidențiem consumurile
energetice realizate la nivelul anului 2014 în funcție de structura sistemului de învățământ din
România (învățământ: preșcolar, primar, gimnazial și liceal).
Pagina 34
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Tabel Nr.6 Consumuri energetice
iai En, Gaze En.
Ș Nr. Su electrică naturale termică
Z Învățământ | (m?) |
unități (MWh) (MWh) (Geal)
1 | Creșe | 558 2.80 7.68 89.05
2 | Grădinițe cu program prelungit 3 1281 10.95 596.15 613.21
3 | Grădinițe cu program normal 3 1464 6.7] 0.00 283.28
Școli cu clasele I-VIII
(Blăgești, Lunca,
4 | Sodomeni,Gâștești,Boșteni) 5 3640 27.41 562.28 0.00
5__| Școli cu clasele I-VIII (Pașcani) 2 5236 18.69 642.37 0.00
6_| Licee 3 11315 71.94 0.00 | 1005.57
7__| Colegii (cu internat și cantină ) 2 13333 127.7] |
1813.74 1564.40
8 | Săli de sport 3 1517
| |
Total. _23 139008 | 266.21] 3622.22] 3555.51
Cu referire la populația școlară, în perioada 2011 -2014 trendul urmat este unul descrescător
și astfel putem observa o scădere cu 9,46 % a numărului total de școlari (de la 8.763 în anul
2011, la 7.934 în anul 2014). Scăderea populației școlare poate fi pusă pe seama reducerii
natalității, dar și a migrației populației din zonă.
Tabel nr.7
Învățământ 2011 2012 2013 2014
Nr. unități școlare cu pers.juridică 17 INI tl 12
Număr elevi total din care : 8763 8094 8045 7934
*preșcolar 1441 1179 946 1025
* primar și gimnazial 3116 3320 3204 3308
* liceal 3979 3326 3530 3220
*postliceal 227 269 365 381
Nr. cadre didactice 518 500 479
b) Clădiri social-culturale:
Cele mai importante clădiri de patrimoniu cultural din municipiul Pașcani sunt în
prezentate
tabelul următor:
Tabel nr.8
Consumuri A energetice .
în En. Gaze En.
hd Nr. Su | electrică | naturale | termică
Z Învățământ | (m?)
unități (MWh)_|_ (MWh) (Gcal)
Cămine culturale
1 | (Blăgești, Gâștești,Boșteni, Lunca) 4 | 1531 2.62 î) 0
2 | Casa de Cultura Mihail Sadoveanu 1 | 1894 12.06 0 115,94
3 | Biblioteca Municipală Pașcani 1 | 478 0 0 0
4 | Palatul Cantacuzino 1 | 939 0 0 0
5 | Muzeul Municipal Pascani | 0 0 0 E
Pa
Total 8. 14842 14.68 0.00 115.947
Pagina 35
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Căminele culturale din Blăgești, Gâștești, Boșteni nu au sisteme de încălzire, căminul Lunca
se află în plin proces de reabilitare prin Compania Natională de Investiții S.A. București,
municipiul Pașcani asigurând cofinanțarea a 10% din costul lucrărilor conform HCL 70/2014.
Palatului Cantacuzino-Pașcani, ridicat între anii 1640-1650, în orașul Pașcani, de către
lordache Cantacuzino, vistiernic la curtea domnească Iași în timpul domniei lui Vasile Lupu
(1634-1653), revendicai și câstigat în instanță de urmașii proprietarilor a fost achiziționat
conform HCL 210/ 2012 de către municipiul Pașcani urmând ca după restaurare și renovare să
fie redat circuitului turistic ca sediu al Muzeului Municipal. În momentul de față nu este
folosit, nu se înregistrează consumuri.
Biblioteca Municipală "Mihail Sadoveanu" a fost înființată în 1950, din 2008 a devenit
instituție de cultură cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local Pașcani. Din
2013 a început o nouă etapă de informatizare prin programul Biblionet, dar desfășurarea în
bune condiții a actului cultural pentru care a fost înființată este îngreunată de insuficiența
personalului de specialitate și de starea neadecvată a spațiului în care este situată. În
momentul de față este în curs de amenajare noul sediu situat în blocul K1 str. Gradiniței
nr. 28, astfel nu au mai fost luate în calcul consumurile înregistrate în vechiul sediu.
Muzeul Municipal Pașcani este o instituție publică locală înființată conform HCL 70/1997,
avizată favorabil de Biroul Comisiei Muzeelor și Colecțiilor Publice în sedința din
07.04.1999. Deține un patrimoniu de peste 6.000 de obiecte din care 2.000 etnografice
specifice ocupației țăranului român din zonă și 4.000 de obiecte de istorie descoperite prin
cercetările arheologice din zonă. Nu trebuie uitată nici valoroasa colecție de cărți religioase Și
icoane pe care o are. Nu dispune de un sediu propriu, cele peste 6.000 de obiecte fiind
depozitate în fostul sediu al Poliției Locale, iar birourile administrative în sediul vechi al
primăriei.
Reabilitatea și modernizarea celor trei obiective culturale amintite mai sus face parte din
portofoliul de proiecte care se doresc a fi implementate prin POR 2014-2020 - Obiectivul
operațional 3. Reabilitarea infrastructurii urbane și sociale și furnizarea de servicii
publice de bază de calitate, Măsura 3.5. Valorificarea patrimoniului material și
imaterial și diversificarea ofertei culturale.
Casa de Cultură Municipală "Mihail Sadoveanu" este o instituție publică de cultură cu
personalitate juridică finanțată din alocații de la bugetul local și din venituri proprii, care
funcționează sub autoritatea Consiliului Local Pașcani. Actuala clădire a Casei de Cultură a
fost inaugurată în 1960, iar din 1961 poartă numele marelui scriitor Mihail Sadoveanu născut
la Pașcani. Încă de la inceputuri, "Casa de Cultură” a reprezentat un spațiu de manifestare
pentru evenimente culturale, de petrecere a timpului liber precum și de promovare și afirmare
a talentelor locale.
in această instituție au activat "Teatrul de revistă si comedie muzicală”, "Teatrul de păpuși
marionete”, ansambluri folclorice "lasomia”, "Busuiocul”, "Rapsozii siretului”,
Pagina 36
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
kinstrumentale ("Alternative", "Lotus", "Simplex"”, "Direct”), dans de societate, dans
ș
modern, dans artistic-sportiv etc.
Lucrările de reabilitare termică și modernizare, finalizate în 2010 (făcute cu sprijinul statului
elvețian printr-un grant acordat municipalității cu ajutorul ambasadei Elveției din București),
indică această instituție ca fiind un spațiu extrem de generos, funcțional, elegant, unde actul
cultural se desfășoară în condiții optime.
c) Unitățile sanitare:
Spitalul Municipal de Urgență Pașcani este principala unitate medicală din municipiu, cu
385 de paturi, o populație deservită de circa 130.000 de locuitori și se află în subordinea
Consiliului Local. Structura acestuia este următoarea:
- 19 secții (pe diferite specializări);
- 6 compartimente;
- 5 laboratoare;
- ambulatoriu integrat;
- 433 de angajați, din care 53 medici și 215 cadre medicale .
În oraș mai funcționează Spitalul General CFR Pașcani, însă acesta se află în subordinea
Ministerului Transporturilor,
Tabel nr, 9 Consumuri energetice
B _z
5 2 £ En. Gaze En.
Z < & Su electrică naturale termică
Sănătate 9 | (m (MWh) (MWh) (Gcal)
Spital Municipal - clădire
— principală str. Grădiniței nr. 5 — OD [a,e) ind — pes: Lo pam Ia! 819.96 2037.54 9)
Clădire secții pneumologie, boli
infectioase și psihiatrie
2 | ste. Ștefan cel Mare nr. 21 1961 | 2300 75.86 13.48 | 277.30
| Ă e |
Total 2112605. 895.82: | -2051.02- | 277.30
d) Clădirile administrative:
În următoarele imobile își desfășoară activitatea o parte din personalul propriu din
aparatul
administrației publice locale (de unde s-au putut obține și date privind consumurile energetice
înregistrate):
Tabel nr. 10 Consumuri energetice
= En, Gaze En.
= Nr, Su electrică naturale termică
Z
Administrație unități | (m?) (MWh) (MWh) (Gcal)
1_| Sediu Dir. Taxe și Impozite l 338 13.52 | - -
2 | Primaria - sediu nou 1 | 6452.7 82.20 679.71
3__| Primaria - sediu vechi 2 | 959.21 26.14 | Si
-
Pagina 37
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Administrația Piețelor
4 | zona Deal - - 12,96 | - -
Administrația Piețelor
5_ | zona Vale - - 24.01 133,16 | -
6 | Sera i 158 33.84 72.25 | -
7 | Gospodaria Comunală - Parc auto l 952 11.17 78.54 | -
3 | Ștrand (pompe) I| - 12.79 | - -
9 | Cantina de Autor Social Pașcani | 112 6.02 13.55 | -
Total 8 8972 222.65 977.21 |.-
e) Bazele sportive:
Principala instituție în domeniul sportului este Clubul Sportiv Municipal Pașcani înființat în
anul 2009 (HCL 70/2009) și care are urmatoarele secții:
„fotbal a sah
= rugby fete „atletism
* tenis de camp » handbal
Baza sportivă este formată din:
-2 terenuri de iarbă cu tribune;
-] teren de zgură;
-] sală de sport multifuncțională.
Numărul de sportivi a ajuns la 250 (copii, junior, seniori) în 2013.
Sub aspectul consumurilor energetice înregistrate, situația este cea prezentată în tabelul
următor:
Tabel nr. 11 Consumuri energetice
îi En. Gaze En.
i Club Sportiv Municipal Nr. Su | electrică | naturale | termică
Z Pașcani / anul unități | (m?) | | |
(MWh) (MWh) (Gcal)
1 2014 2 23.72 405.39 0
2 2015 2 24.89 529.48 9)
La nivelul municipiului Pașcani, serviciile de asistență socială sunt furnizate de:
- un serviciu al municipalității, Serviciul Comunitar de Asistență Socială și Autoritate
Tutelară,
- de o instituție din subordinea Consiliului Județean, Directia Generală de Asistență
Socială și Protecția Copilului Iași (DGASPC Iași),
- de mai multe organizații non-profit,
adresându-se unei palete relativ largi de beneficiari (copii cu sau fără dizabilități, persoane de
etnie romă, persoane cu handicap, vârstnici etc.).
Cantina de Ajutor Social Pașcani, aflată tot în subordinea Consiliului Local, ase
hrana pentru un număr de aproximativ 130 de beneficiari, însă aceasta funcționează (a “4 SA
una,
spațiu necorespunzător, fiind necesară reabilitarea și dotarea acesteia. iai
Pagina 38
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PASCANI
derulate:
Giecie
o. În perioada 2007-2013, Primăria Pașcani a implementat în CJ
parteneriat cu Iași,
proiectul „Reabilitare, modernizare și dotare cu echipamente specifice a Centrului
Social (Centrul de Plasament) Pașcani”, cu o valoare de 2,89 mil. lei, finanțat din
FEDR, prin POR 2007-2013,
o DGASPC Iași a creat printr-un proiect PHARE, un centru zonal specializat de
consiliere și sprijin pentru părinți și copii aflați în dificultate care deservește și
comunele învecinate. De asemenea, a fost implementat un proiect de înființare a unui
adăpost de zi și de noapte pentru copiii străzii în municipiul Pașcani, cu o capacitate
de 15 locuri, în valoare de 255.000 euro.
Calcularea indicatorilor specifici pentru întreg patrimoniul acestui sector - Clădiri publice - nu
s-a putut realiza la acestă dată din cauza faptului că nu există o bază de date tehnice și
energetice comună. Tabele de mai sus reprezintă startul bazei de date care se dorește a fi
realizată la nivel de municipalitate. Realizarea acestei baze de date este un complex și
proces
de lungă durată, dar care este avută în vedere ca măsură pe viitor.
Pentru întreg sectorul Clădiri Publice, în prezentul program vom lua în calcule consumul total
energetic (energie electrică și gaze naturale) pus la dispoziție de către furnizorul local S.C.
E-ON Moldova S.A. Acest aspect este prezentat în tabelul și graficul următor:
Tabel nr.12
Consum Ă Anul
energetic UM
2014
Energie electrică (MWh ) 1375
Gaze naturale (MWh ) 8585
(MWh ) 9960
Total tepi | 856.36
Figura 11- Consum energetic sector clădiri publice
Consum energetic (tep) sector cladiri
publice |
Pagina 39
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PASCANI
“Date tehnice peniru sectorul de transporturi
A. Rețeaua stradală
Străzile orășenești din municipiul Pașcani măsurau în anul 2013 o lungime totală de
139 km, în creștere cul3 km față de anul 2007, pe fondul extinderii perimetrelor construite, cu
precădere în zona periferică și periurbană a localității. Dintre acestea, doar 58 km sunt străzi
modernizate (asfaltate) - nivel similar cu cel din anul 2007, ceea ce reprezintă 41,7% din total.
Circa 70 km din totalul străzilor din municipiu se regăsesc în satele aparținătoare: Blăgești,
Lunca, Sodomeni, Boșteni și Gâștești, care au încă un aspect preponderant rural și un grad
foarte redus de modernizare a rețelei stradale (de circa 10%), mult mai redus în comparație cu
cel de la nivelul orașului propriu-zis (70%). Cea mai mare parte a străzilor nemodernizate din
nucleul urban se regăsesc în cartierele rezidențiale mărginașe, unde sunt amplasate locuințe
individuale, spre exemplu: Tămăduieni, Dobrogeanu Gherea, Dealul Spirii, Culturii, Grigore
Ureche, Aurora, Mușatinilor, Plăieșilor, Vasile Alecsandri, Rozelor, Națională etc.
Unele dintre aceste zone rezidențiale s-au extins semnificativ în ultimii ani, chiar și în lipsa
dotării tehnico-edilitare deficitare, ceea ce constituie o presiune în plus pentru modernizarea
rețelei stradale din municipiu.
Municipiul Pașcani se confruntă cu creșterea traficului rutier, precum și cu lipsa unei
variante de ocolire, fiind elaborat un studiu de fezabilitate pentru acest obiectiv, care ar
conduce la fluidizarea circulației și la reducerea poluării fonice și a aerului. Traficul greu de
mărfuri și cel de persoane se desfășoară pe aceleași trasee ce traversează orașul de la est la
vest și pe direcția DN 28A și de la sud la nord-vest pe direcția DJ 208 ceea ce duce la:
- degradarea permanentă a sistemului rutier, acesta nefiind dimensionat pentru trafic
greu și pentru actuala intensitate a traficului;
- poluarea aerului și poluarea tonică a zonelor locuite prin care se desfășoară trafic
greu.
Alternativele la transportul motorizat sunt puține și neatractive, în condițiile în care nu
există o rețea de piste de biciclete decât pe str. Ceferiștilor, pe toată lungimea de o parte și alta
a carosabilului, iar unele străzi nu dispun de trotuare.
Numărul locurilor de parcare din municipiu nu mai corespunde mărimii actuale a
parcului auto, multe autovehicule fiind parcate pe trotuare sau pe spațiile verzi.
Municipalitatea a derulat, în perioada 2007 - 2013, cu finanțări nerambursabile sau de
la bugetul local, lucrări de reabilitare și modernizare a 5 străzi, în lungime de 4,8 km (Mihai
Eminescu, Ceferiștilor, Fântânele, Izvoarelor și Republicii), a str. Cuza Vodă, inclusiv a
esplanadei și a scărilor mici și mari, zona de pietonal care face legătura dintre zona de vale și
cea de deal a municipiului,
B. Transportul urban
Transportul public în comun din Municipiul Pașcani este asigurat de către societatea
Regia Autonomă de Gospodărie Comunală și Locativă Pașcani ( RAGCL), regie aflată în
subordinea municipalității. Este organizat pe 4 trasee de transport public local care însumează
circa 34 km, cu 10 stații și dispune de un parc auto format din: 7 autobuze (foarte vechi și
uzate), așa cum rezultă și din tabelele următoare:
Pagina 40
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Tabel nr. 13
Caracteristici
Categorie
ai
Nr.Crt. mijloc de Î Nr. de Anul Normă poluare
mijloace de
trasport locuri fabricației (euro X)
transport
1 TROLEIBUZ -
AUTOBUZ 96 1993 NON EURO
69 1993 NON EURO
64 1994 NON EURO
2 7 66 1994 NON EURO
73 1994 NON EURO
98 1995 NON EURO
87 1997 NON EURO
3 MICROBUZ -
Din analiza datelor furnizate de operatorul regional de transport în “Chestionar
transport“, se poate afirma că:
- majoritatea autobuzelor au o vechime undeva la 20 de ani, dublă față de durata
normală de funcționare de 8 ani, practic toate sunt uzate atât fizic cât și moral;
- ciroulația locală majoră între zonele funcționale și cele de locuit se desfășoară
pe străzi de legătură între terasa din zona Gării — cartierul Unirii și terasa
superioară, aflată la o diferență de nivel de circa 40 m, unde se află majoritatea
spațiilor comerciale și a dotărilor de interes public. Arterele de legătură dintre
cele două terase ocolesc, prin urmare, cornișa, lipsa legăturilor directe și scurte
dintre acestea afectând negativ fluența traficului;
i - din cauza vechimii parcului auto, a lipsei unui sistem de
e-ticketing, a prețului
tot mai mare la carburanți dar și a numărului mic de pasageri, RAGCL
înregistrează pierderi prin aceasta activitate.
Pentru descrierea acestui sector, vom utiliza în continuare următorii indicatori:
- Eficiența sistemului de transport care se referă la modul în care este acoperită
cererea de transport. Aceasta depinde de infrastructură și structura localității.
Consumul per pasager crește proporțional cu scăderea densității populației localității.
Reducerea volumului de trafic este un aspect important al unui transport eficient.
Planificarea urbană poate să optimizeze amplasarea sistemului de transport pentru
I. limitarea distanței de transport.
- Eficiența călătoriei care se referă la eficiența consumului de energie al diferitelor
moduri de transport. Principalii parametri sunt ponderea relativă a diferitelor moduri
de transport și factorul de încărcare a vehiculelor.
- Eficiența vehiculelor care se referă la reducerea consumului specific de combustibil
aferent fiecărui tip de vehicul; acest indicator depinde de performanța vehiculelor
utilizate cât și de maniera de conducere a manipulanților.
Pagina 41
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Tabel nr.14
Eficiența sistemului
Consumul specific de energie la Consumul de energie Număr locuitori:
transporiul de pasageri (tep/pers) anual la transportul de 33745
0.0024 tep/pers pasageri
80.29 tep
Eficiența călătoriei
Consumul specific de energie Consumul anual de pasageri — km
(tep /pers-km) 54.62 tep/pers-km energie la transportul 1.47 pers/km
de pasageri
80.29 tep
Eficiența vehiculului
Consumul specific mediu de Consumul total de Kilometri
energie pe tip vehicul (kep/km) energie al tipului de parcurși
- Motorină 0.3645 kep/km vehicul
- Energie electrică O kep/km -autobuze, microbuze | 220290 km
(tracțiune) etc. 80293,21 kep O km
-tramvaie, troleibuze
O kep
NOTA: Densitatea urbană (pers/km2) = 447,43 pers/km? ; Suprafața = 75,42 km? ; Nr. locuitori
(2011) = 33745 loc; Nr. Pasageri = 324075 pasageri, Energie electrică (tracțiune) = 0 Mwh
;
Motorina =79.13t. În municipiul Pașcani nu există în momentul de față transport public electric
(troleibuze sau tramvaie),
Datele utilizate și calculate mai sus sunt reprezentate în graficele urmatoare:
Figura 12- Indicatori sector transport public / 2015
Transport Public Municipiul Pascani
„324,07
220,290
CONSUM Km PARCURSI Nr. CALATORI
ENERGIE
(kep)
Pagina 42
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PASCANI
Figura 13- Consumuri specifice sector transport public / 2015
Consumuri specifice transport public
Prin urmare, dezvoltarea infrastructurii de transport, promovarea sistemelor de
transport durabile și ecologice, eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor
rețelelor majore, rezolvarea problemei parcărilor, sunt priorități majore ale
municipalității pentru perioada 2016-2020, în scopul creșterii mobilității și a nivelului de
„confort al cetățenilor.
Dacă facem o analiză a datelor pe ultimii trei ani, se poate observa trendul puțin
ascendent al principalilor indicatori ai acestui sector, așa cum rezultă în graficul de mai jos.
Ii pi
[MEI
LEI i
Figura 14- Evoluție indicatori 2013-2015
„Evolutie indicatori 2013-2015
Pagina 43
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
"C. Parcul auto propriu
Parcul auto municipal, cuprinzând vehiculele deținute și utilizate de administrația
locală a fost conturat pe baza chestionarelor primite și a informațiilor furnizate de către:
- Serviciul Gospodărie Comunală;
- Poliția Locală;
- Serviciul Administrativ.
Tabel nr.15
- Consum carburanți
sal e 2013 2014 2015
Ș ici Ey 3 Di pi [ui e =
lEE = z| = Bic
a s| A E &| 2 =
|: "| a|4€| ss| Ss| 5e| ss| Ss| 5£| Esl Se
A | . a EI sI E 5 i 5 O
Ss |ă î- a ă
32| 2] 5 2] 5
Gospodaria 1978- | 1459
Comunală 8/18 | 2001 84 | 76.722 |__6.717 |_119258 | 69.429 | 9.047 | 164463 | 48.884| 11.101
2011- | 6227
Poliția Locală |_ 2 | 2013 7 |__1.524 |__2.331 | 88142 | 2.528 | 2.509 | 89214| 2.555 | 2.479
Serviciul 2905- | 6613
Administrativ_|__3 | 2007 8 | __1.278 | 2,347 | 79605 1.578 |__ 2.812 | 62568 1.317 |___2.014
i 13/11 DA
Total 8 99 _|.79,524 | 11.395 | 287005 | 73.536 | 14.367 | 316245 | 52.756 | 15.594
Figura 15 -Evoluția consumului de carburanți al parcului auto popriu
Parc auto propriu-Mun.Pascani
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
(9)
Km efectuati Motorina (to) Benzina (to)
2013 m 2014 m 2015
Pagina 44
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
;3. Date tehnice pentru sectorul apă-canal
3.5.1. Rețeaua de alimentare cu apă
Municipiul Pașcani este alimentat cu apă potabilă din două surse subterane:
> Moțea - cu o capacitate de 425 1/s; front de captare 62 puțuri, dotate cu pompe
sumersibile, stație de pompare, 4 rezervoare de 150 m”.
> Hăsnășeni - cu o capacitate de 25 1/s; front de captare 6 puțuri, dotate cu pompe
sumersibile.
Rețeaua de aducțiune măsoară 71,76 km de conducte cu Dn 400mm, respectiv Dn 300mm
astfel:
> de la sursa Moțca până la stația de repompare printr-o conductă Dn 400 mm, iar de
(firul 1), respectiv de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare cu o conductă Dn
400 mm;
> de la sursa Hăsnășeni printr-o conductă Dn 300 mm.
Rețeaua simplă de distribuție a apei din municipiul Pașcani are o lungime de 97,1 km, în
creștere cu 16 km (+19,7%) față de anul 2007, pe fondul investițiilor în extinderea rețelei, cu
precădere în suburbia și în zonele periferice (Lunca, Vatra, Dealul Spirii), iar cea totală are o
lungime de 118,5 km.
Numărul total de brașamente este de 6.725, dintre care:
> 5.886 la populație;
> 780 la agenți economici;
>» 59 la instituții publice;
Serviciul de alimentare cu apă a fost asigurat până în anul 2014 de S.C. PREST SERV APA
S.A, societate aflată în subordinea municipalității, însă prin hotărârea nr. 71/ 31.05.2014
privind aderarea municipiului la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară de Utilități Publice
pentru Serviciul de Alimentare cu Apă și de Canalizarea Iași — A.R.S.A.C.L.S. (Asociația
Regională a Serviciilor de Apă-Canal Iași), serviciul a fost preluat de către S.C. APAVITAL
S.A. Iași.
Au fost solicitate date energetice pentru acest sector noului operator (prin chestionare
energetice) însă acesta a refuzat să le dea, invocând că el face deja o raportare la ANRE
conform Legii nr. 121/ 2014 - Legea Eficienței Energetice — fiind operator economic cu
un consum anual de energie de peste 1000 tep/ an.
3.5.2. Sistemul de canalizare
Rețeaua de canalizare a municipiului este realizată în sistem divizor, pentru preluarea apelor
uzate și a celor pluviale. Cu toate acestea, sistemul divisor nu este unul complet, în condițiile
în care pe teritoriul municipiului Pașcani există un pârâu ale cărui ape tranzitează stația de
epurare a orașului, generând costuri suplimentare pentru consumatori.
Pagina 45
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Sportul gravitațional al apelor uzate din municipiu este asigurat de colectorul principal
PREMO Dn = 1.000 mm, cu o capacitate de 405 1/s. Sistemul de canalizare este conceput pe
două zone de colectare distincte:
> zona înaltă, unde funcționează preponderent prin pompare, apele fiind preluate de
colectoarele de pe str. Moldovei, Crinilor, Ștefan cel Mare, Vatra;
> zona joasă, deservită de colectoarele de pe str. Ceferiștilor, | Decembrie, Izvoarelor,
Cuza Vodă și Gării, respectiv de stația de pompare Cuza Vodă (126 l/s).
Apele menajere recolectate din cele două zone ajung la stația de pompare de la fosta Fabrică
de Zahăr, apoi la Stația de Epurare care are o capacitate de 940 m*/h 261 l/s și care le
deversează în raul Siret.
Apele pluviale sunt colectate prin rețele de cvartal și evacuate în pârâul Hăsnășeni, debitul lor
fiind estimate la 5.900 1/s.
Pentru anul 2013 situația rețelei de canalizare era următoarea:
> Lungimea rețelei de canalizare = 56.5 km (+6.6% față de 2007)
> Gradul de acoperire al rețelei stradale = 41.8%
> Racordări în rețea 2177 buc. din care :
e 1501 la populație;
e 639 la agenți economici;
e 37 la instituții publice.
Și acest sistem a fost preluat de către operatorul regional S.C. APAVITAL S.A. Iași
odată cu cel de alimentare cu apă.
Pe lângă necesitatea extinderii rețelei publice de apă și apă uzată în zonele neacoperite în
prezent, se impune și reabilitarea acesteia, în condițiile existenței următoarelor probleme:
> stațiile de pompare sunt foarte uzate și generează un consum ridicat de energie
electrică;
> conductele de aducțiune și de distribuție sunt, la rândul lor, foarte învechite și conduc
la consum suplimentar de energie, la avarii frecvente și la pierderi de peste 40%;
> instalațiile specifice au un grad ridicat de uzură;
> nu există un sistem de monitorizare a parametrilor de funcționare și calitativi pe toată
lungimea rețelei.
Astfel, municipiul Pașcani are un plan de investiții amplu pentru reabilitarea și extinderea
infrastructurii de apă și apă uzată din localitate, pentru care își propune să atragă finanțări
nerambursabile în perioada 2014 - 2020 și care cuprinde:
a) pentru rețeaua de alimentare cu apă:
- reabilitarea a 19 km de rețea de aducțiune;
- reabilitarea a 70 km de rețea de distribuție;
- extinderea rețelei de distribuție cu 91 km;
- instalarea a 7 stații de pompare/ hidrofoare noi;
- construcția a 7 rezervoare noi;
BR BEL
ai laos2 q: a!
E) RC
Pagina 46
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
b) pentru rețeaua de canalizare:
- 15 km de conducte sub presiune;
- extinderea rețelei de canalizare cu 134 km;
- reabilitarea a 12 km de rețea de canalizare;
- 3 stații de epurare noi/ reabilitate;
- 15 stații de pompare noi.
Acest proiect, care implică un efort investițional estimat la 120 mil. euro, ar asigura
conformarea la Directivele europene 91/271/ CEE, respectiv 98/ 83/ CE.
3.6. Date tehnice servicii publice
3.6.1 Serviciul salubritate, colectare deșeuri nepericuloase:
S.C. CLP ECO-SALUBRITATE S.A. a fost înființată conform HCL 77/2011, având
unic acționar Primăria municipiul Pașcani, cu obiect de activitate:
> colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor menajere de la persoanele
fizice și juridice din municipiul Pașcani;
> măturat stradal, întreținerea curățeniei pe străzi și trotuare;
>» activități de deszăpezit;
» activități de ecarisaj.
Datele de contat sunt:
Sediul societății: Str. Morilor, nr. 14, 705200
e-mail: ecosalubritatea(2yahoo.com ; www.ecosalubritatea.ro
Tel: 0232/763400
Fax: 0232/763410
Contract de Delegare a Gestiunii Serviciului de Salubrizare nr, 19537/ 2012.
> Parcul de utilaje al operatorului de salubritate este foarte uzat (în mare parte moștenit
de la tostul operator RAGCL), iar gradul de mecanizare al activității de salubritate este
redus, ceea ce generează costuri ridicate de manopera, mentenanța și reparații;
> Circa jumătate din persoanele fizice din municipiu nu au încheiate contracte cu
operatorul local de salubritate (sunt încheiate 9.157 contracte, pentru 16.175 locuitori
și 787 contracte cu agenți economici);
> Transpoitul și eliminarea deșeurilor colectate s-a realizat temporar la depozitul
municipiului Roman; cel din Pașcani și-a sistat activitatea. Odată cu finalizarea
depozitului ecologic de la Țuțora, parte a „Sistemului de Management Integrat al
Deșeurilor din Județul Iași" (SMID), deșeurile colectate în municipiu sunt transportate
la acesta, cu costuri aferente foarte mari din cauza distanței de 100 km între cele două
localități.
> Aria de acoperire cu recipiente de colectare selectivă a deșeurilor de ambalaje a ajuns
la 50% în municipiul Pașcani, iar categoriile de deșeuri colectate selectiv sunt: hârtie,
carton, PE (polietilenă) și PET prin intermediul euro-containerelor speciale pentru
acestea.
Pagina 47
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
În ceea ce privește colectarea de deșeuri de echipamente electrice și electronice
i;
(DEEE - HG 1037), aceasta este realizată de municipalitate împreună cu Asociația
Română de Reciclare RoREC, prin acțiuni comune în anul 2014 cantitate de DEEE
colectata a fost de 6222 kg.
Sub aspectul consumurile energetice înregistrate de această societate, date obținute
pe
baza chestionarelor completate, situația este următoarea:
Tabel nr. 16
Carburanți
Energie electrică Gaze naturale Motorină Benzină
(MWh/an) (MWh/an) (9) (0
33,02 75.99 51.97 9)
tep 2.840 6.535 ______32.734 0
3.6.2 Serviciul de termoficare
Așa cum a fost prezentat în capitolul 2.9 pot. 2,9.2 - RAGCI, (Regia Autonomă de
Gospodărie Comunală și Locativă Pașcani) este societatea care gestionează acest serviciu.
Datele de contat sunt:
Sediul societății: Str. Moldovei nr. 21 municipiul Pașcani
, ,
e-mail: ragcl(yahoo.com ; www.ragclpascani.ro
Tel: 0232/763621; Fax: 0232/717940
Datele tehnice și cele privind producția au fost evidențiate în capitolul enumerat mai sus, iar
cele privind consumurile proprii ale regiei pentru sediul administrativ de 982 m? și flota
proprie de autovehicule deținute, date obținute pe baza chestionarelor completate, sunt
prezentate în tabelul și graficul următor:
Tabel nr. 17
Carburanți
Energie electrică Gaze naturale Motorină Benzină
(MWh/an) (MWh/an) (t) (t)
2013 36.73 329
„2014 31,45] 320
2015 34.02
2.705
Pagina 48
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
Figura 16 — Consumuri energetice proprii RAGCL
Consumuri energetice proprii -RAGCL
Gaze naturalețMWh/an)
Energie Electrica ( MWh/an )
Carburant (to)
2013 2014 2015
îi Carburant (to) m Energie Electrica ( MWh/an ) 8 Gaze naturale(MWh/an)
3.7. Date tehnice - potențial energie regenerabilă
Ca potențial al resurselor regenerabile, conform datelor naționale, municipiul Pașcani și zona
Moldovei (câmpie și podiș) din care face parte pot dezvolta capacități de producție în
domeniile: microhidro, energie solară, eoliană și biomasă.
Fig. 17
Sursa:
„Strategia energetică
a României 2007-
2020”
Legenda:
Delta Dunării (energie solară) Podișul Transilvaniei (microbiidea)
.] Dobrogea (energie solară și eotiunii Câmpiu de Vast (energie geotermală)
Nolioriu - câmpie si podiș
(micohidre, eslionă Subcarpații (pioasă, microhidro)
energie și biomasă)
Munții Carpați (biomasă, imicrobidro) Câmpiu de Sud (biomasă, energie peotermată
și salută)
Pagina 49
PROGRAM DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A EFICIENȚEI ENERGETICE ÎN
MUNICIPIUL PAȘCANI
374. Energia solară
Potențialul energetic solar este dat de cantitatea medie de energie provenită din
radiația solară incidentă. Tehnicile de captare a energiei solare permit transformarea acesteia
în energie electrică sau termică în funcție de necesitate și de aplicațiile folosite. Principalele
metode de captare a energiei solare sunt folosirea celulelor fotovoltaice sau încălzirea unui
fluid pentru obținerea energiei termice,
România dispune de o cantitate de energie solară mult mai mare decât alte țări
dezvoltate (Germania, Austria, Belgia, Olanda etc.), ceea ce face ca utilizarea oricărui panou
solar pentru producerea curentului electric să devină foarte interesantă. Dacă luăm în
considerare costurile de instalare și faptul că energia electrică produsă este gratuită, folosirea
lor în diverse aplicații face din panourile solare cea mai bună opțiune.
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.