Hotărâre a Consiliului Local
Pr.HCL 12
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 17,7 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 12 din 03.07.2019, „Pr.HCL 12”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/3069BCD33F1276ECC225877600466AF7/$FILE/Pr.HCL 12.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/35895-pr-hcl-12, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Consiliul Local al Municipiului Pașcani
PROIECT DE
ROMÂNIA Nr. HpTĂRARE
AVIZAT,
JUDEȚUL IAȘI Dol (0. _01 SECRETARUL GENERAL al
fn ama. ) Zi 4Y-l
MUNICIPIUL PAȘCA MUNICIPIULUI PAȘCANI
CONSILIUL LOCAL lrina JITARU
PROIECT
HOTĂRÂRE
privind __aprobarea proiectului Planului de _Amenaiament Pastoral _al
Municipiului Pașcani
Consiliul Local al Municipiului Pașcani, jud Iași:
În baza Referatului de Aprobare NPJA/A / BD 4) întocmit
„2021, de către
Primarul Municipiului Pașcani, d-nul Pintilie Marius - Nicolae;
Având în vedere prevederile art. 129, alin. (1) și alin. (2), litera c) din Ordonanță de
Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ cu modificările și
,
completările ulterioare;
Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea
domeniului public al județului Iași, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din
județul Iași, cu modificările și completările ulterioare;
Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului 53
Pașcani nr.
din 23.08.1999, privind aprobarea domeniului public al Municipiului Pașcani
județul Iași,
cu modificările și completările ulterioare;
Având în vedere Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Pașcani nr. 130 din
data de 20.12.2011, privind însușirea proprietății private a Municipiului Pașcani,
jud. Iași
cu modificările și completările ulterioare;
Având în vedere prevederile art. unic, alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 75 din 25
aprilie 2019 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Având în vedere prevederile Legii zootehniei nr. 32 din 16 ianuarie 2019;
Având în vedere prevederile Legii nr. 62 din 9 martie 2018 privind combaterea
buruienii ambrozia;
Având în vedere prevederile art. |, alin (1), alin. (2), alin. (3), alin. (10), alin.
(11) și
alin. (12) din Legea nr. 44 din 19 ianuarie 2018 pentru modificarea și
completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991;
Având în vedere prevederile ari. |, alin (7) din Legea nr. 86 din 27 iunie 2014
pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991;
Pagina 2
Având în vedere prevederile art. |, alin. (1) din Hotărârea nr. 643 din 7
septembrie
2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru
aplicarea
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea,
administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea
Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013;
Având în vedere prevederile ari. 4, alin. (1) din Hotărârea nr. 214 din 12 2017
aprilie
pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare peniru realizarea
amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru
modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea
prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/201 3;
Având în vedere prevederile art. |, alin. (9) din Hotărârea nr. 78 din 4 februarie 2015
privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea
și
exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului
funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013;
Având în vedere prevederile art. unic din Hotărârea nr. 1.064 din 11 decembrie 2013
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.
18/1991;
Având în vedere prevederile Ordinului nr. 544 din 21 iunie 2013 privind
metodologia
de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște;
Având în vedere prevederile Ordinului nr. 407 din 31 mai 2013
peniru aprobarea
contractelor-cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul
public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor;
Având în vedere că proiectul Planului de Amenajament Pastoral este întocmit de
către Direcția Agricolă Județenă Iași în baza documentelor înaintate de către comisia
înfiinițată prin dispoziția Primarului Municipiului Pascani nr. 946/22.03.2017, modificată
și completată prin dispoziția nr, 932/02.08.2021;
În baza Raportului nr.2 fa - / DD | / O /2021 întocmit
de Compartimentul
Patrimoniu și Contracte, Compartimentul Registru Agricol și Compartimentul Juridic
și
Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului
Pașcani ;
Având în vedere Rapoartele de avizare ale următoarelor comisii de din
specialitate
cadrul Consiliului Local al Municipiului Pașcani:
- Avizul Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finanțe,
industrie,
agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe
europene,
atragere de fonduri structurale și relații externe, înregistrat sub nr. / /
2021;
Pagina 3
- Avizul Comisiei juridice, ordine publică, administrație
publică, drepturile omului și
libertăți cetățenești, înregistrat sub nr. . / / /2021;
- Avizul Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea
lucrărilor publice,
protecția mediului, ecologie, patrimoniu, înregistrat sub nr. / /
. / 2021;
În temeiul art. 139, alin. (1) și art. 196, alin.
(1), 1it. a) din Ordonanța de Urgență a
Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul
administrativ, cu modificările și
completările ulterioare;
HOTĂRĂSTE:
Art. 1. Se aprobă proiectul Planului de Amenajament Pastoral
al Municipiului
Pașcani, prezentat în Anexa nr. i, parte integrantă din hotărâre.
prezenta
Art. 2. Proiectul Planului de Amenajament Pastoral al
Municipiului Pașcani aprobat
prin prezenta hotărâre este valabil pe o perioadă de 10 ani.
Art. 3. Un exemplar al proiectului Planului de Amenajament
Pastoral al Municipiului
Pașcani aprobat prin prezenta hotărâre va fi transmis către
Direcția Agricolă Județenă
Iași,
Art. 4. Prezenta hotărâre va fi dusă la indeplinire de către
Primarul Municipiului
Pașcani prin Compartimentul Patrimoniu și Contracte, Compartimentul
Registru Agricol
și Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul de
aparatului specialitate al
Primarului Municipiului Pașcani.
Art. 5. Serviciul administrație publică va comunica în
copie prezenta hotărâre:
- Instituției Prefectului județului Iași ;
- Primarului municipiului Pașcani ;
- Compartimentului Patrimoniu și Contracte;
- Compartimentul Registru Agricol
- Compartimentului Juridic și Contencios ;
- Direcției Agricole Județene Iași
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ:
CONTRASEMNEAZĂ:
CONSILIER, SECRETAR
GENERAL,
IRINA JITARU
Nr.
Din „10.2021
Pagina 4
Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. ceaeeesansacee din data de „s.n. 110/2021
PLAN DE
AMENAJAMENT
PASTORAL
MUNICIPIUL PAȘCANI
2021
Pagina 5
INTRODUCERE
Creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în imprimarea
unui comportament antientropic prin care se realizează durabilitatea agriculturii. Pajiștile sunt un
element esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor,
bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în
special pentru producerea biomasei, sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din
pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai
mare de materie organică, menținându-se în sol o viață biologică activă.
Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în
care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea
pajiștilor (conform O.U.G. |
permanente nr. 34/2013).
Măsurile prevăzute în prezentul „Plan de Amenajament Pastoral “ sunt elaborate astfel
încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile
regionale și locale ale fiecărei localități. La întomirea acestui Plan de Amenajament Pastoral s-a
ținut cont de prevederile legale în vigoare:
» Legea nr 75/2019;
> Legea nr. 32/2019 a zootehniei;
> Legea nr. 62/2018;
> Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor
permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991;
> Legea nr. 16/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015
pentru modificarea art. 2 lit, d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013
privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru
modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru
aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2014 — 2020 și
pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme
de asociere în agricultură;
>» Legea nr. 86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial, Partea
I, nr.491 din 02.07.2014);
Pagina 6
> Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor
metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea
și
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.
1.064/2013;
> Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind
asigurarea fondurilor
necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști
permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea
și
completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.
1.064/2013;
> Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor
Metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr.
1064/2013;
> ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 78/2019 din 18 decembrie 2019
privind
modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul
agriculturii,precum
și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
>» OUG nr. 34/2013 (act publicat în Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai
2013) privind
organizarea, administrarea, exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr.18/1991;
> Hotărarea nr. 1064 din 11 decembrie 2013, privind Normele
metodologice pentru
aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și
completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991, document emis de Guvernul României
(act publicat în Monitorul Oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013);
>» Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul încărcăturii
a optime
de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
(act
publicat în Monitorul Oficial nr. 386 din 28 iunie 201 3);
> Ordinul nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune
ȘI
închirierea suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor,
orașelor,
respectiv al municipiilor (act publicat în Monitorul Oficial, Partea 1, nr 333 din
07.06.2013);
Pagina 7
> Nota 187356/24.02.2015 a Direcției Generale de Industrie
Alimentară, Compartimentul
Consultanță, Extensie și Formare Profesională din cadrul Ministerului
Agriculturii și
Dezvoltării Rurale privind constituirea grupurilor de lucru în conformitate
cu prevederile
art. 8 din Hotărârea nr. 78/2015;
Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral
se stabilește prin contractul
de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale in
vigoare (HG 1064 din 11/ 12/2013,
la Art. 8 (5).
În Hotărârea de Guvern 1064 din 11/ 12/2013, la Art. 12
și 13, se prevăd următoarele:
ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții de
agricole și mediu revine
exclusiv utilizatorilor.
Planul de Amenajament Pastoral reprezintă „documentul
care cuprinde măsurile
tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării
pajiștilor“, în
conformitate cu obiectivele de management ale pajiștilor prevăzute în
„Normele metodologice
pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013*
Utilizatorul pajiștii este,,crescător de animale persoană fizică având animale
înscrise in
Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale orice tip de
persoană juridică de
drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având
animale
proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole
specifice categoriei
de folosință a pajiștii conform clasificării statistice a activităților economice
în Comunitatea
Europeană pentru producția vegetală și animală“ (art.1 lit. c. din HG nr. 1064 din 11/
12/2013).
Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor este inclus în
„Planul de
amenajament pastoral“, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul
documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele
pastorale și condiții
speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în
vigoare“ (art. 6 alin.
(2) din HG nr. 1064 din 11/12/2013).
Principii generale de amenajamente pastorale
Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două decenii,
este stipulată
de Legea 86/2014 pentru „aprobarea Ordonanței de Urgență Guvernului
a nr. 34/2013 pentru
organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și modificarea
pentru ȘI
completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, care precizează la articolul 6, alineatul 1
că
modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin amenajamente
pastorale.
Scopul întocmirii unui plan de amenajament pastoral constă în
reglementarea și
organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit
condițiilor locale și
incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională
a acestora,
având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului
înconjurător,
Pagina 8
Potrivit prevederilor art.9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, și
art. 9 din HG 78/2015, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului-cadru
elaborat de Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa care face
parte integrantă din prezentele norme metodologice.
Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele
elemente:
a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe
teritoriul unității administrativ — teritoriale;
b) descrierea solului și a florei;
c) capacitatea de pășunat a pajiștii;
d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor;
e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative.
Prin amenajamentul pastoral s-a urmărit: inventarierea pajiștilor de pe teritoriul UAT
mun. Pașcani; studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează; furnizarea
materialului documentar necesar pentru planificarea lucrărilor de ameliorare a pajiștilor și pentru
gospodărirea fondului pastoral.
Prezentul amenajament se referă la amenajarea pajiștilor permanente, denumite în
continuare pajiști, din fondul pastoral al Primăriei mun. Pașcani și a celor din proprietatea
persoanelor private de pe raza acestei localități, conform Legii 86/2014, articolul 3, literele a) —
£), cu modificările și completările ulterioare.
Obiectivele principale ale Planului de amenajament pastoral au urmărit:
a. asigurarea unei producții de furaje, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pe
parcursul anului;
b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an;
c. recomandări privind lucrările de îmbunătățire a potențialului productiv al pajiștilor
ținându-se cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei;
d. respectarea metodologiei de întocmire din Ghidul de întocmire a amenajărilor
pastorale;
e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de
agromediu sub incidența cărora intră pajiștile ce vor fi amenajate;
f.. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a
graficului de execuție a acestuia.
Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral
Pagina 9
Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de
implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune, Un aspect important în
cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile
necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor,
Întocmirea amenajamentului comportă următoarele erape:
- Întocmirea temei de proiectare;
- Faza de teren;
- Faza de redactare;
- Faza de editare.
Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați
în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea
temei de proiectare s-a făcut la sediul UAT mun. Pașcani și are ca scop analizarea principalelor
probleme referitoare la amenajarea pășunilor.
Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi
amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice
existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința
| de amenajare), organizarea teritoriului (editare hărți UAT și a parcelarului);
recunoașterea
terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se
reflectă întocmai cu situația de pe teren), aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea
subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor.
Fazele de redactare și editare presupun redactarea, respectiv editarea tuturor
documentelor solicitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de
propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și
categoriile de animale corespunzătoare, propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii
prin defrișări și lucrări de ameliorare asupra adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor,
împrejmuirilor, etc.
Pagina 10
Conferințele de amenajare
În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de
gospodărire a
pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de
echipa de realizare documentului s-a ținut la sediul Primăriei mun. Pașcani prima conferință de
,
amenajare, iar după recepționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare.
a. La prima conferință se prezintă:
- numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate;
- proveniența, situația lor legală, gruparea lor pe trupuri,
- dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate teren;
pe
- materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare;
- colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile
respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor;
- problematica specifică regiunii,
- suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu.
Se discută și se fac propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la
măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor teren.
pe
b. La conferința a doua se prezintă:
- situația fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren asupra capacității de
pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport tehnic;
- gruparea definitivă a pășunilor pe trupuri și unități de exploatare;
- se fac propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat,
speciilor și categoriilor de animale corespunzătoare;
- se fac propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare
a adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor și asupra defrișărilor.
Pagina 11
CAPITOLUL II
SITUAȚIA TERITORIAL — ADMINISTRATIVĂ
1.1. Amplasarea teritorială a localității
Municipiul Pașcani, este situat în partea de Nord-Est a României, pe valea Siretului, la
marginea vestică a județului Iași. Comunele Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu mărginesc
orașul
la sud, Ruginoasa și Todiresti la est, Vânători și Lespezi la nord, în la vest
timp ce acesta este
mărginit de comuna Valea Seacă și de comuna Moțca.
În partea de jos a municipiului, în lunca Siretului sunt
localitățile suburbane Lunca
Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, pe versant localitățile suburbane Gâștești, Boșteni
și
Sodomeni.
atata ÎNdrținti ma
(RI tonale smpetin de istet
PI
* Conan
i Cota da întițat
meets Brie tz
COT, at aut 0pă dan
îm momnareun (Să tente tul
5 Cuoutnei su i ammtosenen CEE topuau atasata
A iN e peesicriete: Gazele: sadaratata
A mono Sonata. narendscntrste
AO, canaină de ata
AS unire as poat
IE DEȚut VASLUI
Fig. 1.1. Harta județului Iași!
Suprafața municipiului Pașcani este de 75,49 km2?.
Numele de Pașcani provine se pare de la un anume Oana Pașcă, stăpân al acestor locuri în
sec. al XV-lea.
sursa : https://urww.google.com/search ?q=harta+pascani&safe=active&sxsrf=ALeKkDOszfuCU5m4vGRrde9xJvG8H)]Ykg:16038031802878&tbm= =isch&source=iu&ictx=18fir=rbhm
Pagina 12
Tabelul 1.1
Situația pajiștilor din UAT mun. Pașcani la 31 Dec 20192
(conform raportărilor către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași)
Pășuni (ha) Fânețe (ha)
Total UAT 795 236
1. Proprietate publică 9) $)
2. Proprietate privată 795 236
-UAT. 308 0
- Persoane juridice O 0
- Persoane fizice 486 235
3. Proprietate obștească și cooperatistă l 4)
Datele transmise annual de primăria mun. Pașcani către DAJ Iași, nu din
corespund situației
inventarul public și privat al UAT Pașcani și cu datele identificate de echipa de elaborare
a
Planului de Amenajament pentru pajiștile de pe raza UAT Pașcani, De
accea prezentul document
va ține cont de datele din documentele menționate la cap. 1.3, respectiv: 827,080 ha, din
care
307,65 ha aparținând UAT mun. Pașcani,iar 519,43 persoanelor privat.
2 Situația Statistică Terenurilor
a transmisă de UAT Pașcani sub nr 4289/ 16.03.2020
Pagina 13
1.2. Denumirea deținătorului legal
Suprafața totală de pajiști de pe teritoriul comunei mun. Pașcani, conform datelor transmise
de reprezentanții primăriei, este de 827,080 ha, din care 307,65 ha UAT
aparținând mun,
Pașcanijiar 519,43 persoanelor private.
Deținătorii legali ai pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de
amenajament pastoral sunt:
U.A.T. mun. Pașcani
Adresa: Str. Stefan cel Mare, Nr, 16, — Pascani, Jud. Iasi — Romania
Județul: Iași
Cod poștal: 705200, Cod SIRUTA 95391
Centrala: 0232.762.300 | 0232.765.200 | 0332.402.969 | 0332.402.085
Email: office(Oprimariapascani.ro
Reprezentant legal: Marius PINTILIE
Funcția reprezentantului legal: Primar
1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală
Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legal sunt următoarele:
- H.C.L. mun. Pașcani, nr. 130 din 20.12.2011 privind însușirea proprietății private
a mun.
Pașcani.
- Adresa 7029 / 11.05.2017 transmisă de primăria mun. Pașcani către
Direcția pentru
Agricultură Județeană Iași, cu patrimoniul pajiștilor din cadrul U.A.T, Pașcani
- Adresa 7448/ 27.07.2018, transmisă de primăria mun. Pașcani către
Direcția pentru
Agricultură Județeană Iași, cu situația centralizată a deținătorilor de pajiști private de
pe raza
mun Pașcani
- titluri de proprietate ale proprietarilor de pajiști.
Pagina 14
Tabelul 1.2
Patrimoniul pajiștilor din U.A.T. Pașcani
PRIMARIA MUNICIPIULUI PAȘCANI
JUDETUL IASI
NR. 7029/11.05.2017 din 20.06. 2017
Patrimoniul pajistilor din cadrul UAT PASCANI
Teritoriu Trupul de Bazin
Nr ..
administrativ pajiște hidrografic Observații
1 2 3 4 5 HA
l UAT Pașcani GAȘTEȘTI RĂU SIRET TI P2 =6,40 ha
BIZILICA TI P3 =17,36 ha
T1 P 4 =3,50 ha
T1 P 7/1/1=8,00 ha
TOTAL =35,26
GÂȘTEȘTI RÂU SIRET | 122 P797= 5,00 ha 62,26
PÂRÂUL ARINI
GÂȘTEȘTI RÂU SIRET | 'T86/1 P2025/1/1/1 =7,00
ȘIRLĂU ha
GÂȘTEȘTI RĂU SIRET | Adm Valea Seaca = 15,00
VALEA SEACA ha
2 UAT Pașcani | LUNCA ȘIRLĂU | RÂU SIRET | T86/1 P2025/1/1/12=
13,90
13,90 ha
3 UAT Pașcani | BOȘTENI RÂU SIRET | 135 P 966 =26,34 ha
63,00
T35 P967 = 34,59 ha
T35 P 969/1= 2,07 ha
4 UAT Pașcani | SODOMENI RÂU SIRET | T39P 1025 =2,78 ha
118,04
T40 P 1069 = 55,65 ha
T41 P 1071 = 6,29 ha
T39 P 1023 = 7,52 ha
T39 P 1027 = 20,96 ha
T39 P 1002/1 = 1,17 ha
T62 P 1350 =23,67 ha
5 UAT Pașcani | ORAȘ POLIGON | RĂUSIRET | T 100 P2144/1/2 =4,00ha |
4,00
6 UAT Pașcani | ORAȘ RÂU SIRET | 116 P 468=2,50 ha
FÂNTÂNELE T22 P 800= 3,00 ha
5,50
7 UAT Pașcani | BLĂGEȘTI ARINI | RÂU SIRET | T112 P2249=94 ha
40,95
spate sala sport
BLĂGEȘTI RÂU SIRET | T121 P2363 =4,16 ha
BOTEA T122 P2377/1 si 2377/3/3 =
3,01
T123 P2385/1 = 2,06 ha
T123 P2385/4 = 2,06 ha
T123 P2385/6 = 12,76 ha
BLAGESTI HAȚIE | RÂU SIRET | T120 P2355/1 =7,5 ha
UAT Pașcani TOTAL
307,65
Pagina 15
Pe raza mun. Pașcani, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie 2016,
suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură
(APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3.
Tabelul 1.3,
Suprafața pajiștilor declarată la APIA
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
JUDETUL IASI
NR. 7029/11.05.2017 din 2017
Categoria de folosință a terenurilor și suprafața declarată la APIA în anul 2016
p ra față Declarată | Nedeclarată
Ne
ANI Trupul de pajiște APIA Ja
vajiști UAT
(ha) (na) h APIA (ha) «
1 2 3 4 5
GÂȘTEȘTI BIZILICA
TI P2 =6,40 ha
35,26 HA [71 P3 ha
| =17,36 0,00 35,26
TI P 4 =3,50 ha
TI P 7/1/1=8,00 ha
5,00 HA GÂȘTEȘTI PÂRÂUL ARINI
2 5,00
T22 P797 = 5,00 ha 0,00
3 GÂȘTEȘTI ȘIRLĂU 0,00 7,00
7,00 HA T 86/1 P2025/1/1/1 =7,00 ha
4 15,00 Ha GASTESTI = 0,00 15,00
Administrativ valea Seaca
5 13,90 HA LUNCA SIRLAU 0,00 13,90
T86/1 P2025/1/1/1/P2= 13,90 ha
6 63,00 HA BOSTENI= 63,00 HA 0,00 63,00 HA
T35 P 966 = 26,34 ha
T35 P967 =34,59 ha
T35 P 969/1 =2,07 ha
SODOMENI
T39 P 1025 = 2,78 ha
T40 P 1069 = 55,65 ha
7 | 11804HA TAl P 1071 = 6,29 ha
0,00 118,04 HA
T39 P 1023 = 7,52 ha
T39 P 1027 = 20,96 ha
T39 P 1002/1 = 1,17 ha
T62 P 1350 =23,67 ha
8 4,00 POLIGON 0,00 4,00
Pagina 16
T 100 P 2144/1/2
ORAS FANTANELE
5,50 HA T16 P 468 = 2,50 ha 0,00 HA
5,50
T22 P 800 = 3,00 ha
BLAGESTI ARINI
10 9.4 HA (spate sala sport) 0,00 9.4 HA
T112 P2249 =9,4 ha
BLAGESTI BOTEA
T121 P2363 = 4,16 ha
Si 24,05 HA T122 P2377/1 si 2377/3/3= 3,01
0,00 24,05 HA
T123 P2385/1 = 2,06 ha
T123 P2385/4 = 2,06 ha
1123 P2385/6 = 12,76 ha
12 7,5 ha BLAGESTI HATIE 0,00 7,5 ha
T120 P2355/1 = 7,5 ha
Total 0,00 307,65
1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament
- Suprafata de 307,65 ha pășune este in administrarea UAT MUN Pașcani;
- Terenul este închiriat în proporție majoritară, prin contracte de cedare drept de folosință;
- Pe această suprafață de teren nu au fost încheiate amenajamente pastorale și nu au fost
executate lucrări tehnico — culturale;
- Suprafața de 307,65 ha este exploatată, în general, în regim de pășune;
- Altitudinea trupurilor de pajiste pe raza municipiului Pascani este situată intre 210 m si
250 m.
Pagina 17
Tabelul 1.4,
Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Pașcani raportată anual de UAT Pașcani
(sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Iași)
, Anul Anul Anul | Anul! Anul
Nr. Specificare Anul | MEDIA
2014 2015 2016 12017 | 2018
2019
1 Trupul de
pajiște
2
pa ala 1007 | 422 1007 | 191 | 1007 | 722
3 | Producție medie
98 955| 62 |
(to/ha/an) |
4 | Producțietotală | |
____ 1840 413 116,75] —
(tone)
NOTA: Producția totală pășuni se calculează astfel: Rândul 1 x Rândul 2 = Rândul 3.
Datele prezentate în tabelul 1.4, furnizate de către U.A.T Pașcani de a lungul anilor
menționați, către D.A.J. Iași sunt insuficiente și neclare, de aceea vom lua în calcul mediile la
nivel județean și microregional dar și o analiză a realității existente fapt realizat în cadrul
întâlnirilor (conferințelor) dintre membrii echipei de elaborare a Planului de Amenajament
Pastoral a municipiului Pașcani.
Pagina 18
CAPITOLUL II
ORGANIZAREA TERITORIULUI
2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu
Trupurile de pajiște de pe raza U.A.T. mun. Pașcani ce urmează a fi cuprinse în prezentul Plan
de Amenajament Pastoral sunt prezentate în tabelul 2.1.
Tabelul 2.1
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
JUDETUL IASI
NR. 7029/11.05.2017
ANEXA 4
Pajistile din proprietatea UAT Pascani ce urmează a fi amenajate
Trupul de pajiște Parcele descriptive
Suprafața , Ș
Nr. Denumire pășune
componente
1 2 3 4
GAȘTEȘTI BIZILICA TI P2 6,40 ha
1, TI P3 17,36 ha
TI P4 3,50 ha
TI P7A/1 8,00 ha
Total trup 35,26
GAȘTEȘTI PARAUL ARINI | 122 P 797 5,00 ha
»
Total trup 5,00 ha
3 GAȘTEȘTI ȘIRLAU T 86/1 P2025/1/1/1 7,00 ha
Total trup 7,00 ha
4 GAȘTEȘTI VALEA SEACA | Adm Valea Seaca 15,00 ha
Total trup 15,00
5 | LUNCA ȘIRLĂU T86/1 P2025/1/1/1/2 13,90 ha
Total trup 13,90
BOȘTENI 135 P 966 26,34 ha
6 T35 P967 34,59 ha
T35 P 969/1 2,07 ha
Total trup 63,00
7 SODOMENI T39 P 1025 2,78 ha
TA40 P 1069 55,65 ha
T41 P 1071 6,29 ha
139 P 1023 7,52 ha
T39 P 1027 20,96 ha
T39 P 1002/1 1,17 ha
Pagina 19
T62 P 1350 23,67 ha
Total trup 118,04
ORAS POLIGON T 100 P2144/1/2 4,00 ha
8
Total trup 4,00
9 | ORAȘFÂNTÂNELE T16 P 468 2,50 ha
T22 P 800 3,00 ha
Total Trup 5,50
10 | BLAGEȘTI ARINI spate sala | T112 P2249 9,4 ha
sport
Total Trup 9,4
11 |BLĂGEȘTI BOTEA T121 P2363 4,16 ha
T122 P2377/1 si | 3,01 ha
2377/31/13
T123 P2385/1 2,06 ha
T123 P2385/4 2,06 ha
T123 P2385/6 12,76 ha
Total Trup 24,05
12 BLAGESTI HATIE T120 P2355/1 7,5 ha
Total Trup 7,50
TOTAL UAT mun Pașcani 307,65
Pagina 20
2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii
Pe suprafața municipiului Pașcani, pajiștile sunt grupate în 12 trupuri de pajiști.
Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt
prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul municipiului Pașcani și vecinătățile acestora.
Să ilimareaa) -adp5BadpByahao: 3 | A, Televizăr Star:light SODH77O. aa. |- (9% Coesiăzi Primaria Pascani Ki: (Boogie Maps Ea AX
4 3 AD 8 google, apr /47 254 2204,35 5066347 170 25sajelat
[LMI O Type here to search
Fig 2.1. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște de pe suprafața mun. Pașcani”
i https://Wwww.google.com/maps/847.2512294,26.6966347,1'7025m/data=13m111e3
Pagina 21
Tabelul 2.2.
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
JUDETUL IASI
NR. 7029/11.05.2017
ANEXA 5
Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiste - Vecinii și hotarele pajiștilor
Localitatea/ Vecinatati
Nr. Trupul de pajiște Parcele Suprafața
Zona descriptive
N S E V pășune
1 2 3 4 5 6 7 8 9
GÂȘTEȘTI BIZILICA TI P2 PS 3 PS 4 PS 4 PS 3 6,40 ha
ȚI P3 Păș DN 28A Păș Valea |PS2 17,36 ha
Valea Seaca Seaca
Il. Pașcani TI P4 PS 3 DN 28 UAT PS3 3,50 ha
MOTCA
TI P7A1/4 PS3 T2 PS3 8,00 ha
Total trup SN mai ha
35,26
GÂȘTEȘTI PÂRĂUL T22 P 797 T17 HC 911 PS 800/1 | 5,00 ba
2 Pașcani | ARINI
Total trup E oara ia 5,00 ha
GÂȘTEȘTI ȘIRLĂU T 86/1 PROP Păsune 2025/1/1/2. | 7,00 ba
P2025/1/1/1 PARTICULA Lunca
3 Pașcani RI 2025/8 2025/1/1p
Totaltrup ... —.... 7.00 ha
a a ae
GÂȘTEȘTI VALEA Adm Valea Seaca | Pășune T7H/ PS 3 Pășune 15,00 ha
SEACA Valea Seaca Valea
4 Pașcani „|
Seaca
“Total trup 15,0 ha
Pagina 22
5 Pașcani LUNCA ȘIRLĂU T86/1 DE 2028/1 DE 2025/8
Proprietate | Pășune 13,90 ha
P2025/1/1/1/72 Particulara | Găștești
i
Total trup pi
se cap _. - iii 13,00 ha
BOȘTENI T35 P 966 PS 967 Prop. Part DE 985/4 |NR964/1 |26,34ha
T35 P967 AR 955 PS 966 AR 969/1 | NR 951 34,59 ha
6 Pascani
T35 P 969/1 “PS 967 DE 981 969/2 PS 967 2,07 ha
Total trup E .. i e
ea | 63,00 ha
7 Pascani | SODOMENI T39 P 1025 PĂȘ 1027 PĂȘ 1023 NR 1021
| AR 1052 |2,78ha
TA40 P 1069 PĂȘ 1023 UAT PS 1071 AR 1068/2 | 55,65 ha
STOLNICENI
T41 P 1071 DE 1058/1 PĂȘ1069 AR 1072 | PS 1069 6,29 ha
T39 P 1023 NR 1025 PS 1069 PS 1007 AR 1024 7,52 ha
T39 P 1027 PĂȘ 1002/1 | NR 1025 NR 1021 | AR 1026 20,96 ha
T39 P 1002/1 PDPP 1015 PĂȘ 1027 NR 1021 | PDPP 1015 |1,17ha
T62 P 1350 RÎU SIRET | DE 1354 RÎU AR 23,67 ha
SIRET 10352/2
Total trup rac îi ha
CC . 118,04
T 100 P2144/1/2 | T100 Râu Siret Nr cad | Râu Siret 4,00
ORAS POLIGON 2144/1/1 63481
Î Pascani
drum expl
Total trup |
îi .... 4,00 ha
9 Pascani | ORAȘFÂNTÂNELE | [16 P 468 Ps 467 Persoane fizice | Scoala F 474
2,50 HA
Balan Mihai specială
T22 P 800 T17 T103 Ps 797 Teren cons | 3,00 HA
local
Total Trup” AG A PIN
TIET E SUBIT
DEA
10 Pascani BLĂGEȘTI ARIN T112 P2249 Prop Dn 28a Pascani | Prop Str.Răzoare HA
| 9,4
spate particulari nr. | lasi particulari
Pagina 23
sala sport cad 62820
case
Total Trup A at
lua e aa ai ju 9,40 ha
11 Pascani BLĂGEȘTI BOTEA T121 P2363 AR 2365/1
PS 2377/1 DE2368 PD 2360 4,16 HA
T122 P2377/1 si | DE 2368 Râu Siret DE 2368 |PD236]
3,01 HA
2377/3143
1123 P2385/1 2385/1 CCN 2392 canal | AR DE 2368
2,06 HA
de desecare 2380/1
1123 P2385/4 DE 2368 Râu Siret PAS Râu Siret
| |2,06HA ..
2385/6
[123 P2385/6 AR 2393/1 DE 2368 F 2389 DR 2368
12,76 HA
Total Trup. PE E
E 24,05 ha
12 Pascani BLAGESTI HATIE T120 P2355/1 2355/1/1
Păș | Pd2355/5 Prop Râu Siret |7,5HA
Pădure Parohia | particulari
7,50
Pagina 24
2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv
Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii:
a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri,
linii de înaltă tensiune;
b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha;
c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște.
Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării
pastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și
hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare.
Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe
de iarbă cu suprafețe de 10 m?, pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de
pajiște din parcelă sau subparcelă.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul U.A.T. mun. Pașcani precum și limitele de demarcare
ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3.
Tabelul 2.3.
Trupurile de pajiște de pe teritoriul mun. Pașcani și limitele de demareare ale acestora
LIMITE DE DEMARCARE Suprat
de Parcele ,
Nr, Trupul pajiște
ata
descriptive N S E V i
pașune
1 3 4 5 6 7 8 9
T1 P2 PS 3 PS 4 PS 4 PS 3 6,40 ha
TI P3 păș Valea |DN28A | păș PS 2 17,36
Seaca Valea ha
GÂȘTEȘTI Seaca
l. BIZILICA TI P4 PS 3 DN 28 UAT PS3
| 3,50 ha
Moțca
TI P7A/A PS3 T2 T2 PS3 8,00 ha
Total trup 35,26
GÂȘTEȘTI T22 P 797 TI17 TIO3 AR | HC PS 800/1 | 5,00 ha
2 | PÂRÂUL ARINI 911
Total trup 5,00 ha
T 86/1 Prop. DE Păsune | AR 7,00
P2025/1/1/1. | particulari Lunca | 2025/1/63
GÂȘTEȘTI J 2025/8
ȘIRLĂU
3 Palade 2025/1
|PIUm
Neculai [74p
expl.
Pagina 25
Total trup ha
7,00
GÂȘTEȘTI VALEA | Adm Valea Pășune T7/H/A PS 3 Pășune
15,00
SEACA Seaca Valea Bizilica ha
Valea Seaca |
Seaca
Total trup
15,00
LUNCA ȘIRLĂU T86/1 DE 2028/1 | DE Propri | Pășune
13,90
P2025/1/1/1/ | drum expl | 2025/8 | etate Găștești ha
2 Particu
lara
Total trup
13,90
BOȘTENI T35 P 966 PS 967 Prop. DE NR 964/1 26,34
Part 985/4 ha
AR 34,59
T35 P967 AR 955 PS 966 NR 951
969/1 ha
T35 P 969/1 | PS 967 DE 981 969/2 | PS 967 2,07 ha
Total trup
63,00
SODOMENI T39 P 1025 | PAȘ 1027 | PĂȘ NR AR 1052 2,78 ha
1023 1021
T40 P 1069 | PAȘ 1023 | UAT PS AR 1068/2 | 55,65
STOLNI | 1071 tarlaua ha
CENI Cioate
T41 P 1071 | DE 1058/1 | PĂȘIO69 | AR PS 1069 6,29 ha
1072
T39P 1023 |NR 1025 |PS1069 |PS AR 1024 7,52 ha
1007
T39 P 1027 | PAȘ NR 1025 | NR AR 1026 20,96
1002/1 1021 ha
T39 P PDPP PĂȘ NR PDPP 1015 |1,17ha
1002/1 1015 1027 1021
pădure
salcâmi
T62 P 1350 | RÎU DE 1354 |RIU | AR 10352/2 [23,67
SIRET SIRET ha
Total trup
118,04
T100 T100 Râu Siret | Nr.cad | Râu Siret 4,00 ha
ORAS P2144/1/2 2144/1/1 63481
POLIGON
drum
expl
Total trup
4,00
ORAȘ T16 P 468 Ps 467 Persoane | Scoala | E 474 2,50 ha
FÂNTÂNELE fizice
special
Balan ă
Mihai
T22 P 800 T17 T103 Ps 797 | Teren Cons | 3,00 ha
Pagina 26
Local
Total Trup 5,50
10 BLĂGEȘTI ARINI | 'T112 P2249 | Prop Dn 28A | Prop Str.Răzoare | 9,4 ha
spate sala sport particulari | Pascani - | particu
nr. cad lasi lari
62820 case
Total Trup 9,4
11 BLAGEȘȘTI BOTEA | T121 P2363 | AR 2365/1 | PS DE PD 2360 -|4,l6ha
2377/1 2368 Tufisuri
T122 DE 2368 | Râu Siret | DE PD 2361 3,01 ha
P2377/1l si 2368
2377/31/13
T123 2385/1 CCN AR DE 2368 2,06 ha
P2385/1 2392 2380/1
canal de
desecare
T123 DE 2368 Râu Siret | PAS Râu Siret 2,06 ha
P2385/4 2385/6
T123 AR 2393/1 | DE 2368 | F2389 | DR 2368 12,76
P2385/6 ha
Total Trup 24,05
12 BLAGESTI HATIE | [120 Păș Pd Prop Râu Siret 7,5 ha
pP2355/1 2355/1/1 2355/5 particu
Pădure lari
Parohia
Blăgești
Total Trup 7,50
TOTAL UAT 307,65
ha
Pagina 27
2.4. Baza cartografică utilizată
2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște
Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază,
plan cadastral. Planul cadastral al U.A.T. mun. Pașcani a fost utilizat pentru întocmirea
amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4.
INDICATIV PLAN Suprafata /ha pe parcele Total
Nr,
1 Pășune
2 5 6 7
/ha
GAÂȘTEȘTI BIZILICA 17,36 3,50 8,00 35,26
TI P2
TI P3
TI P4
TI P7/A/1
GÂȘTEȘTI PÂRÂUL 5,00
ARINI
Ț22 P797
GÂȘTEȘTI ȘIRLĂU 7,00
T 86/1 P2025/1/1/1
GAȘTEȘTI VALEA 15,00
SEACA
Administrativ Valea
Seaca
LUNCA ȘIRLAU 13,90
T86/1 P2025/1/1/1/2
BOȘTENI 34,59 63,00
T35 P 966, 'T35 P967, 2,07
'T35 P 969/1
SODOMENI T39 P 55,65 6,29 7,52 20,96 1,17 23,07 118,04
1025; T40 P 1069; T41
P 1071; T39 P 1023;
T39 P 1027; T39 P
1002/1; T62 P 1350
ORAS POLIGON 4,00
4,00
T 100 P2144/1/2
ORAȘ FÂNTÂNELE 2,50 3,00 5,50
T16 P 468 ;T22 P 800
10 BLĂGEȘTI ARINI 9,4 9,4
spate sala sport
T112 P2249
11 BLĂGEȘTI BOTEA 4,16 3,01 2,06 2,06 12,76 24,05
T121 P2363
T122 P2377/1 si
2377/3/3
T123 P2385/1
T123 P2385/4
T123 P2385/6
Pagina 28
12 BLAGESTI HAȚIE 7,5 7,5
T120 P2355/1
TOTAL UAT
307,65 ha pășune
2.4.2. Ridicări în plan
U.A.T. Pașcani dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de
pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan.
Pagina 29
2.5.1 Suprafața pajiștilor pe categorii de folosință
Toate pajiștile din proprietatea U.A.T. mun Pascani, au suprafața totală de 307,65 ha.
Toată această suprafață se folosește ca pășune.
Tabelul 2.5
PRIMARIA
MUNICIPIULUI PASCANI
JUDETUL IASI
NR. 7029/11.05.2017 ANEXA 8
Structura pajistilor pe categoriile de folosință
Pășuni Fânețe Valorificare mixtă Fără scopuri| Total Din care la
(ha ) (ha) (pășune, fâncață) productive suprafață | Consililul Local
(ha.) (ha) (ha) (ha)
Li 2 3 4 5 6
307,65 - Pășune - 307,65 307,65
2.5.2. Organizarea administrativă
Pajiștile aflate în proprietatea U.A.T. Pașcani se exploatează în prezent în mare parte prin
pășunat nerațional, cu o încărcătură neuniformă de animale, inclusiv cu executarea pășunatului în
afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni contribuind la degradarea covorului ierbos, dar și
la reducerea producției de masă verde, cantitativ și calitativ.
O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea U.A.T.
mun. Pașcani, din punct de vedere productiv, arată că acestea dau o producție mică de masă
verde de 7,24-8,62 to/ha (“potrivit situațiilor transmise de către U.A.T la D.A.J IAȘI, privind
producțiile de masă verde*), iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ.
În prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătățirea calitativă
și
cantitativă a pajiștii se vor executa următoarele măsuri:
- repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale;
- organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțirea în
parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat;
- lucrări de îmbunătățire la suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative
nevaloroase;
- fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil, cu îngrășăminte
organice,
Pagina 30
2,6, Enclave
Pe teritoriul UAT mun. Pașcani sunt înregistrate enclave, fapt ce reiese și din adresa
transmisă de reprezentanții Primăriei mun. Pașcani către DAJ Iași
PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI
JUDETUL IASI
NR. 7029/11.05.2017 ANEXA 9
Enclave
N Suprafața
Trupul de pajiște
A Parcela ha Deținătorul Observații
i
pășune
1 2 3 4 5
Îl. SODOMENI T4l P 1071 [3,54 ha Consiliul local Zona
Pascani pietroasa
T62 P 1350 | 4,2950 ha Consiliul local
Pascani
2. ORAȘ T16 P 468 2,50 ha Consiliul local Zona
FÂNTÂNELE Pascani mlastinoasa
3, BLAGESTI T123 2,06 ha Consiliul local Mal Rau
P2385/1 Pascani Siret
Total suprafață enclave 12,30 ha
Pagina 31
Capitolul III. Caracteristici geografice, climatice și agro-pedologice
3.1. INTRODUCERE
Așezare geografică, limite
Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Pașcani este situat la circa
73 km vest de municipiul Iași (figura nr. 1).
N
Județul Botoșani
w 4 E
S
ij
a
[zi
E)
9
Bă
în
lt
ș
a
Y
=:
R
n)
, „
CA Legendă:
0-A 4] Municipiu Iași
ENI Pascani
ic
72 o 10 20 40 hr
ai 4 i ) | ] [ | ] .
Județul Vaslui
Fig. 3.] Așezarea administrativă a municipiului Pașcani.
Municipiul Pașcani se învecinează cu următoarele teritorii administrative:
la N ; Valea Seacă, Lespezi și Vânători;
la E: Todirești și Ruginoasa;
la $ : Stolniceni Prăjescu;
- la V: Moțca;
Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor proprietate
publică din teritoriul administrativ Pașcani s-a executat la scara 1:5.000, încadrându-se în
Pagina 32
categoria de complexitate IV _C = 212.16 ha și IVB = 95.49 ha, total cartat = 307.65 ha, iar
pentru pajiștile proprietate a deținătorilor privați ( persoane juridice sau fizice), s-a executat tot la
scara 1:5.000, încadrându-se în categoria de complexitate IV C = 156.00 ha și IV B — 363.43.00
ha, total cartat = 519,43 ha.
pe domeniul public
Pe suprafața cartată aparținănd au fost executate 12 profile principale și 8 profile de
control (sondaje).
Din profilele principale executate s-au recoltat 41 probe de sol (26 pe domeniul privat și
15 pe domeniul public al UAT Pascani) „care au fost analizate în cadrul Laboratorului Oficiului
pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către chimist Săveanu Adina după următoarele
metode:
- 41 analize pentru determinarea pH-ului — metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în
extract apos;
- 15 analize pentru determinarea conținutului de CaCO; prin metoda gazovolumetrică cu
calcimetrul Scheibl;
- 12 analize pentru determinarea conținutului în humus — metoda Walkley — Black, modificarea
Gogoașă;
- 27 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldabhl;
- 27 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după Egner —
Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca albastru de molibden“;
- 27 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la
fotometrul cu flacără;
- 6 analize pentru determinarea capacității totale de schimb cationic
- 12 analize pentru determinarea gradului de saturație în baze;
- 6 analize pentru determinarea sumei bazelor schimbabile
- 6 analize pentru determinarea hidrogenului schimbabil
- 41 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după
Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare.
Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.
Pagina 33
Metodolosia și etapele de lucru
Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor
Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de
lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou,
În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele
necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat.
Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a teritoriului administrativ, în
scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția
Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Kriiger și
ortofotoplanuri, ediția 2005.
În cea de-a doua etapă, de teren, de realizare a studiilor pedologice si agrochimice, s-a
efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu
prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile
geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol,
În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele
analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare.
Pagina 34
Situatia pajistilor din România
În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din
suprafața
totală de pajiști din țara noastră (4.9 milioane ha - 33% din suprafața agricolă a României),
conform Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, 68% o reprezintă pășunile,
iar 32% fânețele (figura nr. 3.2).
O Pășuni
II] Fânețe
Fig. 3.2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România,
Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică a pajiștilor
se prezintă astfel:
> 47% zonă de deal;
» 32% zonă de munte;
> 21% zonă de luncă.
În funcție de zonare și regionare, paj iștile pot fi:
> PAJIȘTI ZONALE
1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine)
2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor)
3. Etajul boreal (al pădurilor de molid)
4, Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)
4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase
4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun
5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari)
5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili
5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili — termofili
Pagina 35
6. Zona silvostepei
7. Zona stepei
> PAJIȘTI INTRAZONALE
8. Pajiști din lunci și depresiuni
9. Pajiști de sărătură (halofile)
10. Pajiști de nisipuri (psamofile).
Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile din țara
noastră sunt prezentate în tabelul nr. 3 1 de mai Jos:
Tabelul nr. 3. 1 Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști.
Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști
Graminee perene Leguminoase perene
Agropyron pectiniforme — pir cristat Lotus corniculatus — ghizdei
Bromus inermis — obsigă nearistată Medicago sativa — lucerna albastră
Dactylis glomerata — golomăț Onobrychis viicifolia — sparcetă
Festuca arundinacea — păiuș înalt Trifolium hybridum — trifoi coreit
Festuca pratensis — pătuș de livadă Irifolium pratense — trifoi roșu
Festuca rubra — păiuș roșu Trifolium repens - tritoi alb
Lolium perenne — raigras peren
Phalaris arundinacea — ierbăluță
Phleum pratense — timoftică
Poa pratensis — firuță
Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza numărului mare
de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu zootehnie dezvoltată amestecurile
de ierburi perene sunt standardizate și se revizuiesc odată la 15-20 ani.
În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase perene trebuie avut în
vedere următorii indicatori biotehnici și economici:
Pagina 36
nodul de
folosire
principal
longevitatea
culturii
asigurarea
umidității
nivelul de
fertilizare
indicatori
biotehnici și
înălțimea
economici covorului
„terbhos
capatitatea de
concurență
gradul de
înmulțire
vegetativă
capacitatea de
otâvire
rezistenta la
călcare
După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o graminee
perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de pajiști, ce asigură
calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile staționale, sistem de cultură și mod de
folosință, se mai adaugă alte specii ca păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de
folosire, păiușul înalt pentru robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la
secetă, raigrasul peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GÎAP, 2014).
Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite în
Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara noastră trebuie să
acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1
ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite
pe terenurile agricole.
Pagina 37
3.2 CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE
3.2.1. Relieful
Teritoriul administrativ Pașcani este situat, din punct de vedere fizico-geografic, în
partea sudică a Podișului Sucevei. Configurația reliefului a fost condiționată de evoluția
paleogeografică a Siretului, pe fondul unor mișcări tectonice de ridicare a podișului.
Aspectul general al reliefului este acela de dublu amfiteatru, cu orientare spre est și vest,
către axul central al văii Siretului, determinând prezența a trei subunități geografice:
- la est de valea Siretului se desfășoară partea nordică a șeii Ruginoasa — Strunga
(dealurile Hărmănești — Blăgești);
- la vest de valea Siretului se etajează mai multe nivele de terase fluviatile ce culminează
pe interfluviul Siret — Moldova;
- în zona centrală se desfășoară lunca largă a Siretului.
Altitudinile maxime absolute aparțin ramei vestice, respectiv interfluviului Siret -—
Moldova și se concretizează, de la nord la sud, în dealurile Runcu — 455,5 m, Secătura — 450 m și
Lutăriei — 460 m.
La est de Siret, altitudinile maxime sunt cu circa 100 m mai scăzute și culminează în dealul
Hărmănești, cota Blăgești nord — 354,6 m.
Din punct de vedere al genezei se disting două tipuri de relief: sculptural și acumulativ.
Lipsa orizonturilor de roci dure aproape de suprafața terenului a dus la lipsa formelor de
relief structural.
Fondul litologic predominant argilo-marno-nisipos, sarmațian, a creat condiții favorizante
pentru morfodinamica activă a versanților, potențată prin mișcări neotectonice pozitive. Astfel,
particularitățile morfologice ale zonei sunt în concordanță cu substratul litologic și pretabilitatea
rocilor la procesele de eroziune.
Din cadrul reliefului de tip sculptural, forma principală de relief o constituie podișurile slab
fragmentate, situate de o parte și de alta a râului Siret.
A. Dealurile Hărmănești —Blăgești.
Reprezintă o porțiune a podișului — piemont format prin retragerea succesivă spre SE a
mării sarmatice și separat decisiv spre vest de valea râului Siret.
Se compune din două zone:
1. Zona de platou ondulat și versanți uniformi, prelungi, slab înclinați, cu expoziție
sudică, drenată de pârâul Hărmănești.
Pagina 38
Cuprinde culmi largi, cvasiplane, suprafețe cvasiorizontale (1 — 2 %) sau slab înclinate
(2-5 %), continuate, spre sud, cu versanți uniformi, lungi.
Predomină eroziunea neapreciabilă și slabă de suprafață iar microrelieful este reprezentat
prin rare ogașe, pe firul cărora se realizează scurgerea apei din precipitații către pârâul
Hărmănești.
Învelișul de sol s-a format și evoluează pe depozite eluviale și deluviale luto-argilo-
nisipoase, diferențiate pe platouri și versanți, aflate sub influența unor procese geomorfologice și
pedogenetice diverse ca dezagregare, dizolvare și transport chimic.
Solurile se etajează în altitudine, începând cu cernoziomurile în partea de sud, mai
coborâte și, continuând cu faeoziomurile și preluvosolurile, pe măsură ce relieful se înalță spre
nord.
2. Zona de versanți cu expoziție vestică, drenată de râul Siret.
Este alcătuită din versanți uniformi și neuniformi lungi în partea superioară și mijlocie a
zonei și scurți în apropierea albiei majore a Siretului, Morfodinamica este deosebit de activă și se
manifestă prin eroziuni de suprafață, ravene, ogașe, surpări, alunecări. De la est la vest se
deosebesc trei subzone:
- imediat sub culmile și platourile înalte din est se detașează un versant cu înclinări
mijlocii, atectat de eroziune slabă și moderată în suprafață, cu rare ogașe și ravene, parțial terasat
pentru livadă, în prezent defrișată,
în partea mijlocie a zonei se remarcă prezența de suprafețe cu eroziune de suprafață (în nord și
sud), cu eroziuni în adâncime și alunecări (partea centrală).
Alunecările sunt de tip deplasiv, desprinderea realizându-se în trepte ce avansează dinspre baza
versantului către partea lui superioară. Cauzele alunecărilor sunt reprezentate prin energie mare
de relief a versantului, prezența unor deluvii groase, prezența orizonturilor nisipoase cu strat
acvifer, suprafața mare de platou pe care se acumulează precipitațiile.
Din forajele geotehnice executate anterior pe suprafața afectată de alunecare rezultă următoarele
formațiuni:
- la suprafață, un orizont argilos cu zone nisipoase, cu grosimi de 7-9 m.;
sub orizontul argilos urmează un complex predominant prăfos, mai la partea superioară a
argilos
versantului și cu intercalații nisipoase spre baza versantului.
Forma alunecării în trepte, nespecifică rocilor slab consolidate, sugerează existența unor
orizonturi de gresii și calcare cel puțin în bancuri discontinui.
Microrelieful specific este reprezentat prin trepte de alunecare, ogașe, ravene, cărări de vite.
Pagina 39
- partea inferioară a versantului, până la contactul cu lunca Siretului prezintă o morfodinamică
foarte activă, manifestată prin ogașe, ravene, viroage, prăbușiri, alunecări active cu izvoare la zi,
conuri mici de dejecție la baza viroagelor.
Pe mari porțiuni, în special în jumătatea nordică, versantul este puternic afectat de eroziune
torențială, prăbușiri și alunecări active, creând un microrelief de badlands. Pantele mari și foarte
mari sau verticale, pun în evidență abrupturi puternice. Solurile au fost puternic erodate sau nu se
pot forma, pe mari suprafețe apărând roca.
B. Interfluviul Siret — Moldova, versantul estic, cu altitudini de circa 350 m, la partea inferioară
și, 450 — 460 m, la partea superioară.
Dealurile ce se succed de la nord la sud (Runcu, Secătura, Lutăriei) formează o linie continuă de
creastă ce nu scade sub altitudinea de 440 — 450 m și care formează linia de despărțire a apelor
dintre bazinele hidrografice al râurilor Siret și Moldova.
Orientarea generală este spre est iar pantele au valori mici și mijlocii.
În cadrul degradărilor de teren predomină eroziunea de suprafață, urmată de eroziunea de
adâncime și de alunecări.
eroziunea în suprafață: predomină eroziunea slabă și moderată;
eroziunea în adâncime.
În această zonă își au originea văile principale afluente pe stânga ale râului Siret: Vârlar,
Găștești, Boșteni și Sodomeni. Ele au un caracter torențial, cu maluri abrupte, erodate sau
afectate de alunecări și prăbușiri. În porțiunile împădurite sau înierbate, procesul de eroziune în
adâncime este stagnat începând un proces de colmatare a fundului ravenei.
Pe suprafețele arabile apar ogașe de mică adâncime.
alunecările de teren, în cea mai mare parte active, au o mică extindere.
Poziția lor în proximitatea ravenelor denotă una din cauzele producerii lor și, anume, subminarea
bazei versanților prin eroziune în adâncime.
Relieful de acumulare ocupă suprafețele evoluate în trecut sau în prezent sub influența proceselor
de aluvionare fluviatilă ritmică.
A. Terasele fluviatile (terasele Siretului).
S-au format prin adâncirea treptată a cursului râului Siret, pe fondul oscilațiilor climatice și a
mișcărilor neotectonice din pleistocen.
Majoritatea sunt dezvoltate pe partea dreaptă a râului Siret iar vârsta lor este cuaternară.
Pagina 40
1. Zerasele superioare
Cel mai vechi nivel de terasă se presupune a fi chiar partea superioară a interfluviului Siret —
Moldova, fără a avea argumente morfologice și litologice în sprijinul acestei afirmații. Mai jos,
între
altitudinile absolute de 450 m și 350 m se desfășoară o zonă de versant, analizată mai în care
sus,
vestigiile teraselor au fost intens erodate.
2. Terasa Gâstești — Sodomeni — Brătești.
Este situată la altitudini absolute de 330 — 340 m și fragmentată de rețeaua de văi torențiale în
poduri izolate, situate în proximitatea localităților menționate.
Morfologic, terasa se caracterizează prin prezența de la suprafață a unui complex de prundișuri și
nisipuri, din ce în ce mai grosiere în partea inferioară.
Lipsa cuverturii de suprafață (materiale loessoide) se explică prin eroziunea în suprafață activată
de sistemul de văi — ravene, Pietrișurile sunt ușor cimentate, fiind necesar târnăcopul pentru
penetrarea superficială a solului.
În versanții ravenelor-văi ce secționează adânc terasa se observă grosimea considerabilă
a
acestor depozite ce stau pe soclul sarmațian argilo-marno-nisipos.
Permeabilitatea mare a acestor depozite face ca stratul freatic să fie situat la adâncimi mari (20 -
30m).
Lipsa unui conținut adecvat de particole mai fine nu a permis formarea unor soluri mai evoluate
cu toate că, prezența la 40-50 cm a unor orizonturi de culoare ruginie, ar sugera formarea de
orizont „B . Lățimea acestor terase nu depășește 500 — 1000 m, racordul cu terasele inferioare
realizându-se prin versanți uniformi prelungi, slab înclinați, intens coluvionați și proluvionați
(frecvente elemente de prundiș în profilul solurilor).
3. Terasele inferioare (Pașcani).
Se desfășoară între altitudinea de 250 — 280 m, la partea superioară și 230 — 235 m, la partea
inferioară. Spre sud și sud-est altitudinea minimă scade la 215 — 220 m. Cuprinde cel puțin două
nivele de terase fluviatile, reunite morfologic în unul singur (terasa Pașcani).
Podul acestei terase formează o suprafață continuă, cu înclinări reduse, cu lățimi de 2,5 — 3,5 km,
constituind forme de relief cu cea mai mare pondere în suprafața teritoriului.
Peste complexul de pietrișuri și nisipuri din bază terasa suportă o cuvertură de materiale
loessoide cu granulație mijlocie.
Grosimea mare a depozitelor de terasă ca urmare a coluvionării intense este demonstrată și de
adâncimea considerabilă a nivelului freatic (25 — 30 m) care, abia la această adâncime găsesc
stratele suport impermeabile ale soclului sarmațian.
Pagina 41
Solurile formate pe această formă de relief aparțin tipurilor de cernoziom, faeoziom și
preluvosol, dispuse (în mare) în această ordine de la est la
vest. Contactul cu lunca Siretului se face brusc, printr-un versant scurt, cu pante accentuate iar,
la baza acestuia apare pânza freatică care generează zone mlăștinoase în șes.
A. Lunca Siretului
Luncile sunt cele mai recente forme de relief, formate în holocen și care au un dinamism
deosebit și în prezent.
Lunca Siretului se desfășoară în partea estică a teritoriului, însoțind pe o distanță de circa 10 km,
de la nord la sud, cursul Siretului. Lățimea luncii se menține în mod constant la 3-4 km.
În profil longitudinal se deosebesc două sectoare:
sectorul nordic, situat în amonte de podul CFR.
Caracteristic pentru acest sector este puternica asimetrie a luncii, astfel că, în timp ce dreapta
pe
Siretului se desfășoară treptele caracteristice luncii, pe stânga contactul cu versantul nu este
mediat decât de o îngustă fâșie de albie majoră.
Deplasarea constantă spre est a Siretului în acest sector a determinat și subminarea versantului,
urmată de intensificarea proceselor de versant.
sectorul sudic, situat în aval de podul CFR.
În acest sector Siretul curge aproximativ prin partea centrală a luncii astfel că de
gama trepte
morfologice ale luncii se desfășoară atât pe partea dreaptă, cât și pe partea stângă a râului.
În profil transversal se succed următoarele trepte morfologice:
lunca externă, situată în apropierea contactului cu fruntea terasei inferioare (Pașcani). Cuprinde
două sectoare:
a)sectorul conurilor de dejecție ce parazitează lunca în dreptul pătrunderii în șes a afluenților. Se
desfășoară, cu întreruperi, în special pe partea dreaptă a luncii, la debușarea în șes a pâraielor
Irmolea, Fântânele, Gâștești, Broșteni-Sodomeni. Sesul a fost înălțat prin depunerea de către
pâraie, la intrarea în luncă, a materialelor mai grosiere cu prundiș, în grosime de 30 — 100 em.
b) sectorul luncii externe propriu-zise.
Se încadrează la șesuri aluviale înalte și este alcătuit predominant din materiale aluviale mai fine.
Pâraiele care debușează în șes, după ce trec de sectorul conurilor de dejecție, datorită diminuării
accentuate a pantei, meandrează puternic, formând un microrelief caracteristic pentru acest
sector: albii părăsite, privaluri, belciuge, bălți, acoperite cu stuf sau relativ drenate,
coșcove,
crăpături largi, zone cu exces de umiditate.
Pagina 42
lunca centrală.
Materialele aluviale ce o alcătuiesc sunt mai puțin fine. O largă dezvoltare o au gârlele puternic
meandrate, cu mici zone de grind pe marginile lor. Zonele cu exces de umiditate sunt mai reduse.
În zona sudică a luncii, lunca centrală și externă formează
un singur sector, ca urmare a
extinderii zonelor de grind ale Siretului.
lunca internă și grindurile Siretului.
Reprezintă o zonă de dată mai recentă dar situată în cadrul șesului înalt. Materialele aluviale sunt
mai grosiere, în special la partea superioară a luncii, ele raportându-se la depozitele de
grind
longitudinal ale râului Siret.
Circulația intensă dinspre râu spre luncă (la ape mari) și intens (la mici) a determinat
ape
formarea unui microrelief de microvăi și privaluri.
Depozitele aluviale permeabile, altitudinile ceva mai mari, lipsa zonelor cu exces de umiditate a
determinat utilizarea acestor suprafețe pentru așezările umane (satul Lunca).
Trecerea spre grindurile șesului de tranziție sau spre șesul aluvial jos (albia majoră) se face
printr-un versant scurt, cu pante mici și mijlocii,
albia majoră.
Constituie partea dinamică, în continuă evoluție, a șesului (se exclude albia minoră, care
aparține
domeniului acvatic), însoțind râul pe ambele părți ale albiei minore.
Cuprinde mai multe trepte:
treapta înaltă a albiei majore, cu înălțimi de 2 — 4 m, peste nivelul mediu al albiei minore. Are
extensiunea cea mai mare și este alcătuită din depozite nisipoase groase, uneori cu lentile de
prundișuri, Poate fi cuprinsă între diferite brațe ale Siretului, formând insule care ar putea avea
o
durată efemeră. Este inundabilă la nivele și debite excepționale.
treapta mijlocie a albiei majore, cu înălțimi de 1,0 — 2 m peste albia minoră.
Apare fragmentar pe traseul râului și este alcătuită din nisipuri grosiere și prundișuri. Este
inundabilă la ape mari și poate să dispară dintr-un loc sau să apară în altul în decurs de
câțiva
ani. Alcătuirea litologică dominantă este din prundișuri, nisipuri grosiere și prafuri argiloase
(la
suprafață).
- treapta joasă a albiei majore, situată la 0,5 — 1,0 m peste albia minoră. Este inundabilă frecvent
și are o mobilitate accentuată dispărând dintr-un loc și apărând în altul.
Pagina 43
B. Șesurile secundare
Pe fundul văilor afluente Siretului, în cursul lor mijlociu și inferior, se dezvoltă
un șes îngust
aluvo-coluvo-proluvial, alcătuit din materiale grosiere și medii, cu frecvente
suprafețe
depresionare, cu exces de umiditate.
3.2.2. Litologia depozitelor de suprafată (Geologia)
Teritoriul Pașcani se încadrează în aria geo-structurală a Platformei Moldovenești, constituită
dintr-un soclu cristalin de vârstă precambriană, acoperit de depozite sedimentare formate
groase,
din roci paleozoice, mezozoice și terțiare necutate iar, la bordura văilor și văi, din
pe depozite
cuaternare.
Depozitele geologice care alcătuiesc relieful și aflorează pe platouri, terase, versanți și lunci
aparțin Bessarabianului și Cuaternarului.
Orizontul inferior al Bessarabianului formează partea superioară a interfluviului Siret Moldova
—
și este reprezentată printr-un facies litoralo-neritic alcătuit dintr-o succesiune de argile,
marne,
nisipuri, gresii și calcare oolitice.
Gresiile și calcarele oolitice apar în malul stâng al Siretului, la nord de Blăgești, în bancuri
groase de câțiva metri. Depozitele bessarabiene sunt în mare parte acoperite de materiale eluviale
și deluviale carbonatice, rezultate din transformarea diagenetică a rocilor sub
acțiunea
dezagregării fizice și alterării chimice. În rest, teritoriul este alcătuit din depozite cuaternare
pleistocene și holocene.
Depozitele pleistocene alcătuiesc terasele fluviatile ale Siretului.
- terasa Sodomeni, sincronă cu terasa Brătești situată în sud, are următoarea alcătuire
litologică:
peste o succesiune de argile, marne și nisipuri cu intercalații de gresii, urmează | — 2 de
m
prundișuri carpatice slab cimentate, care formează suprafața terenului;
- terasa Pașcani prezintă la bază un orizont de prundișuri fluviatile care stă marnele sarmatice
pe
din fundament. Urmează nisipuri fluviatile peste care este dispus un strat de 0,8-2,0
m.
Peste această argilă urmează un depozit de materiale loessoide fine, cu de
poroase, grosimi peste
20 m, care constituie materialul parental pentru cea mai mare parte din soluri.
Depozitele holocene alcătuiesc lunca Siretului și văile secundare.
Lunca Siretului, din punct de vedere litologic, este alcătuită din prundișuri de 1 —2
groase m,
acoperite de nisipuri de 1 — 2 m grosime, după care urmează un material fluviatil carbonatic
cu
variații texturale în funcție de poziția în luncă, astfel:
în apropierea albiei minore predomină materialele grosiere (prundișuri, nisipuri
grosiere);
în zona grindurilor, predomină nisipurile mijlocii și fine, luturile nisipoase;
Pagina 44
în cadrul luncii propriu-zise, pe măsură ce ne îndepărtăm de albia Siretului, textura materialelor
aluviale devine tot mai fină, astfel că, în zona luncii externe, la contactul cu fruntea terasei
Pașcani, predomină luturile argiloase și argilele.
La debușarea în șes a principalilor afluienți ai Siretului se formează conuri de dejecție alcătuite
din materiale mai grosiere, frecvent cu fragmente rulate (pietrișuri).
Pe văile secundare predomină materialele fluviatile medii și prosiere, cu grosime redusă.
Izolat apar fragmente rulate, alcătuite din prundișuri remaniate din depozitele de terasă.
În condițiile alcătuirii litologice menționate, principalele materiale parentale roci
și subiacente
sunt;
depozitele loessoide carbonatice sunt cele mai răspândite materiale parentale, ocupând podul
teraselor fluviatile și platourilor. Au o grosime mare (peste 20 m), astfel că roca subiacentă, de
obicei nisipuri și pietrișuri carbonatice, se află la adâncimi mari,
Sunt materiale parentale poroase, permeabile, cu textură medie și drenaj bun.
materiale eluviale (de dezagregare - alterare) carbonatice, pe culmi și platouri situate în afara
teraselor fluviatile. Prin caracteristicile fizico-chimice se aseamănă cu depozitele loessoide,
Ca roci subiacente sunt argilele calcaroase și marnele moi.
materialele deluviale — coluviale de pantă carbonatice, pe versanți cu diferite înclinări, având
ca
roci subiacente argile și marne cu intercalații de nisipuri;
- prundișuri slab cimentate de origine fluviatilă, pe podurile teraselor mijlocii și înalte-Sodomeni,
Blăgești. Solurile corespunzătoare sunt regosolurile scheletice. Pe lângă prundișuri, și
apar
particole mai fine (nisip, praf, argilă), mai frecvente la partea superioară a solurilor, ceea ce
indică originea lor eoliană în mare parte;
- materiale fluviatile carbonatice (pietrișuri, nisipuri, luturi, argile), situate în lunca Siretului Și în
văile afluiente acestuia. Pendularea cursului Siretului pe suprafețele luncii, direcțiile sinuoase de
pătrundere în luncă a apelor Siretului în timpul inundațiilor au determinat o dispunere mozaicată
a materialelor parentale de diferite texturi.
3.2.3. Hidrosrafia si hidroveologia
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Pașcani este situat în bazinul mijlociu al râului Siret.
Râul Siret
Traversează teritoriul de la nord la sud, pe o distanță de circa 11,2 km, în linie dreaptă și, dublă,
ținând cont de meandrele râului.
Datorită pantei mici (sub 0,5 %), cursul Siretului a oscilat în cadrul luncii, creând o serie de
forme depresionare (meandre părăsite, cursuri vechi). La mira Lespezi, situată la 11 km în
Pagina 45
amonte de Pașcani, Siretul are un debit mediu de 35,49 m/sec. Debitul maxim de
este 72,79
m*/sec. iar debitul minim este de 19,25 m*/sec. În anul 1929
s-a înregistrat debitul cel mai mare,
de 700 m*/sec, iar, în 1924, s-a înregistrat debitul cel mai mic, de 7 m/sec.
După datele mai recente ale Regiei Autonome Apele Române, filiala debitul
Bacău, mediu
multianual al Siretului în secțiunea Blăgești este de 40,4 ms/sec. Debitele
maxime cu
probabilitate de depășire de 5 % și 10 % sunt de 1150 m*/sec., respectiv 880 ms/sec.
Regimul scurgerii înregistrează două maxime: primăvara și vara (aprilie — iunie).
Scurgerea
solidă determinată la Lespezi este de 11,60 kp/sec. iar turbiditatea de 412 gr./m5.
în aval de Pașcani crește conținutul de săruri solubile în Siretului, devenind din
apa apa dulce în
slab sălcie;
dintre anioni, continuă să predomine S04 (45 %), dar cu o pondere mai redusă
în favoarea
HCO3)
dintre cationi, Ca”" ia locul Na ca ion dominant, urmat de Mg?
După coeficientul Prinklonski calculat pentru cele două probe de apă din Siret, valorile lor
sunt
cuprinse între 33 - 46, corespunzătoare unor ape bune pentru irigat.
Indicele S.A.R. este cuprins între 1 (aval) și 2,5 (amonte), relevând
o apă cu potențial redus de
alcalizare a solurilor în cazul irigării.
După diagrama Florea, apa Siretului se încadrează în categoria apelor foarte bune — bune
pentru
irigație.
Pe teritoriul Pașcani, Siretul primește cei mai mulți afluienți De la
pe partea dreaptă. nord la sud
aceștia sunt:
1. pârâul Conteasca
Formează hotarul cu comuna Lespezi pe o distanță de circa 1 km, înainte de
confluența
cu Siretul, la nord de centrala hidroelectrică. Cursul este puternic adâncit sub forma ei
un ravene
de vale cu pereți abrupți.
2. pârâul Irmolea
Drenează o porțiune din partea de NV a teritoriului prin afluentul Vârlan, Pătrunde din
nou pe teritoriul Pașcani în zona Topile, unde favorizează calea ferată Pașcani
— Tg.Neamț.
Pătrunde în șesul Siretului unde formează un întins con de dejecție alcătuit din materiale
mai
| | | E
nisipoase cu prundiș.
După ce trece de linia de cale ferată Pașcani — Suceava se unește cu pâraiele
Ruja și
Gâștești formând un canal artificial protejat de diguri, care debușează în Siret la nord de satul
Lunca,
Pagina 46
3, pârâul Fântânele
Izvorăște din terasa Pașcani și după 2 km intră în lunca Siretului, unindu-se
cu pârâul
Gâștești.
4. pârâul Gâștești
Are originea la nord de satul Gâștești și până la intrarea în lunca Siretului,
are aspectul unei
ravene puternic adâncite în depozitele de terasă. Are o alimentare bogată din pânza freatică
a
teraselor mijlocii și superioare.
5. pârâul Boșteni
Are izvoarele puternic ramificate și ravenate în zona interfluviului Siret — Moldova. unirea
După
ramurilor, se desfășoară o vale lărgită în urma alunecării versanților unei ravene,
În aval, cursul pârâului are aspectul unei ravene înguste, la
până confluența cu pârâul Sodomeni
(Văduțu).
6. pârâul Sodomeni (Văduțu)
Izvoarele formează mai multe brațe, toate sub forma unor ravene, în parte împădurite.
După unirea cu pârâul Boșteni formează o vale aluvială cu lărgimi de circa 200 La
m. debușarea
în șesul Siretului, la sud de Pașcani, formează un întins con de dejecție. Până la vărsarea în
Siret,
pârâul este dirijat printr-un canal protejat cu diguri.
Pe stânga Siretului, afluentul principal este:
7. pârâul Hărmănești
Izvorăște din localitatea Todirești, la circa 12 km est de Siret. Pe teritoriu Pașcani
parcurge
ultimii 2 km, din care circa 1 km canalizați.
Cu excepția pârâului Fântânele, prea scurt, ceilalți afluienți ai Siretului debit lichid în
au tot
timpul anului, cu excepția unor ani deosebit de secetoși.
În general, se caracterizează printr-o alimentare pluvială și subterană
moderată.
Apele subterane libere cuprind stratele acvifere descendente, alimentate de sus în jos, în
condiții
favorabile de permeabilitate.
Structura geologică și faciesul petrografic al depozitelor sedimentare au favorizat formarea de
pânze acvifere.
Importanța morfologiei terenului este accentuată în cazul teraselor fluviatile în care sunt
cantonate pânze de apă freatică,
pânza de apă freatică Sodomeni
Este cantonată în pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase, fiind situată la adâncimi în
mari, general
peste 20 m. Este deschisă de văile cu aspect de ravenă ce secționează podul teraselor
(Găștești,
Boșteni, Văduțu — Sodomeni).
Pagina 47
Din analizele efectuate asupra probelor de apă (proba 7) colectate din fântânile din zonă rezultă
că din punct de vedere al mineralizării, conținutul total în săruri solubile este cel mai scăzut din
toate probele recoltate în teritoriu (291 mg/litru), caracterizând ape dulci, cu potabilitate foarte
bună.
pânza de apă freatică Pașcani.
Este cantonată în nisipurile și pietrișurile de la baza depozitelor loessoide, la adâncimi mari.
Are un debit bogat prin aportul gravitațional de apă din pânza Sodomeni (aceasta având
deschideri puține).
3.2.4. Clima
Datorită poziției geografice a teritoriului mun. Pașcani, clima sa are un caracter continental,
influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental. În timpul
verii predomină timpul secetos, cu temperaturi ridicate.
larna predomină masele de aer venite dinspre nord-est și nord, cu manifestări frecvente ale
viscolului.
Pe teritoriul Pașcani nu sunt amplasate stații cu observații climatologice. Cea mai apropiată
stație
de acest gen, situată în condiții de relief asemănătoare se găsește la Roman, la circa 40 km sud.
Stații cu observații pluviometrice pe diferite perioade se găsesc la Pașcani și, în apropierea
teritoriului, la Lespezi, Ruginoasa, Dolhasca, Tudora.
Temperaturi minime absolute a căror valoare scade sub 0*C se înregistrează din a doua decadă
a
lunii septembrie, cel mai timpuriu și, se pot prelungi până în a doua decadă a lunii mai, cel mai
târziu.
Numărul zilelor cu brume este de 16,9 anual și afectează în special valea Siretului și baza
versanților.
Numărul zilelor fără îngheț este de 167, a celor de îngheț este de 127,8 iar, a zilelor de vară, de
43,3 anual.
Temperatura medie anuală, pentru intervalul 1896 — 1988 este de 8,3*C, la stația Roman.
Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm, la stația Roman.
Numărul zilelor cu precipitații mai mari de 1 mm este de 78,2 anual.
Lunile cele mai bogate în precipitații sunt iunie și iulie iar, cele mai sărace, februarie și martie.
În sezonul cald, precipitațiile au uneori un pronunțat caracter în
torențial, special vara, când se
înregistrează averse de o intensitate deosebită.
Seceta apare obișnuit la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august și se prelungesc în
până
septembrie. Perioade de secetă apar și în lunile mai — iunie.
Pagina 48
Ca urmare a unui regim pluviometric redus în ultimii ani, se manifestă un accentuat deficit de
umiditate, care influențează negativ procesele pedogenetice, prin încetinirea proceselor fizice,
biologice și biochimice.
Teritoriul României a fost împărțit în microzone pedo-geoclimatice, baza a trei elemente ale
pe
peisajului natural: climă, rocă + relief și sol. Pentru teritoriul Pașcani corespund patru microzone
pedo-gcoclimatice, corespunzătoare distribuției cadrului natural de o parte și de alta a axei
centrale — lunca Siretului. În cadrul microzonelor au fost delimitate Arealuri Climatice
Omogene
(A.C.0.), care sunt areale relativ omogene din punct de vedere a] caraceristicilor climatice
prevăzute și al utilizării acestora pentru bonitarea și evaluarea terenurilor.
3.2.5. Vegetația
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul Pașcani aparține zonei de pădure, cu râului
excepția
Siret - care are o vegetație azonală, specifică luncilor.
Pădurea este reprezentată prin două masive, situate la vest de Pașcani interfluviul Moldova
pe —
Siret și versantul estic al acestuia. Vegetația lemnoasă este reprezentată prin Fagus silvatica în
amestec cu Carpinus betulus — pe porțiunile mai înalte și mai puțin însorite și Quercus petraea,
Tilia tomentosa și Tilia cordata — mai spre margini și pe formele de relief mai însorite. Alături de
speciile amintite, se mai întâlnesc Fraxinus excelsior și Cerasius avium.
Ca arbuști, în special la marginea pădurii, se întâlnesc Crataegus Evonymus
monogyna, europea,
Cornus sanguinea, Corylus avellana.
Ca, vegetație ierboasă în pădure, întâlnim o floră vernală bine dezvoltată, formată din Viola
odorata, Anemone nemorosa, Asarum europaeum, Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Scila
bitolia. În locurile mai umbrite și umede întâlnim Carex pilosa iar în lăstărișuri,
Fragaria vesca.
Vegetația lemnoasă din lunca Siretului este reprezentată prin zîvoaie, formate din sălcete
cu
frecvente exemplare de plop.
Pajiștile de dealuri sunt situate pe cernisoluri și luvisoluri. În componența pajiștilor intră
ca
asociație de bază Agrostis tenuis, în amestec cu diverse specii mezofile.
În afară de Agrostis tenuis, se întâlnesc o serie de graminee valoroase Festuca
ca: pratensis,
Phleum pratense, Poa pratensis, Dactylis glomerata.
Leguminoasele au o participare importantă prin Trifolium pratense, Trifolium campestre și Lotus
corniculatus, Pe porțiunile mai uscate, specia dominantă devine Festuca pseudovina, împreună
cu Andropogon ischaemum și Koeleria gracilis.
Pe viroagele mai umede și în zonele cu izvoare de coastă, cu soluri pseudogleizate, gleizate
sau
amfigleizate, se întâlnes c Agropyron repens și Lolium perenne.
Pajiștile azonale de luncă sunt răspândite în lunca Siretului și sunt alcătuite din asociații de:
Pagina 49
Agropyron repens, pe locurile mai ridicate și drenate;
Lolium perenne, la contactul cu versanții;
Alopecurus pratensis, pe erenurile joase și umede;
Poa pratensis, pe locurile târlite,
Dintre leguminoase, menționăm pe Trifolium repens, Trifolium fragiferum, Lotus corniculatus,
Medicago lupulina.
Pe porțiunile cu exces de umiditate, în zonele cele mai joase ale luncii, în meandre părăsite,
se
întâlnesc specii higrofile și hidrofile de Carex, Juncus și Scirpus, precum și unele graminee
ca;
Agrostis canina, Phragmites communis, Calamagrostis pseudophragmites.
În bălți, unde apa stagnează un timp mai îndelungat, întâlnim Typha latifolia
și Typha
angustifolia.
În zonele cu aluviuni recente formate din prundișuri și nisip, o formată din
apare vegetație rară,
diferite specii de Bromus.
Ca buruieni mai frecvente în culturi se întâlnesc Setaria glauca, Cirsium Cynodon
arvense,
dactylon, Convolvulus arvensis și Raphanus raphanistrum. Principalele plante de cultură care se
cultivă în zonă sunt: grâul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, sfecla de Zahăr,
secara,
lucerna, ovăzul, cartoful, orzul și soia.
3.2.6. Influența antropică
Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a
terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de
îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor.
Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale
Prin deselenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar
pe
terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor.
Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat
procese
geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc.
Influenta lucrărilor solului
Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește porozitatea,
permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică și mobilizarea substanțelor nutritive
din rezerva solului.
Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se
opun
scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea
acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea
Pagina 50
adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor
pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare.
Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe negative,
dintre care menționăm:
executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea eroziunii în
suprafață sau a eroziunii în adâncime;
defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului
existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări;
lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgări
mari, proces însoțit de deteriorarea structurii.
Influența structurii și rotatia culturilor
Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament
a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor.
Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante
rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc.
Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la
secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor
pesticide, etc.
Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor
Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel :
dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie organică
mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului,
ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului;
îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică
activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și
ameliorează solurile acide.
Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce
la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel;
aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără ca în prealabil să fie
trecute prin amenațări speciale, duc la poluarea solului;
aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la concentrații nocive
de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte substanțe și mai toxice și
chiar cancerigene;
Pagina 51
aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât
asupra producției, cât și a solului.
Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea alcaline a
acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului.
Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la transformarea
acidității potențiale în aciditatea actuală.
Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate
provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a
schimbului Ca-Na.
Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a
pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice.
Influența irigației
Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în
ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au
dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate.
Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea irigației
semnalăm unele aspecte negative ale acesteia;
apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul;
aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul
apelor subterane;
se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de
infiltrație a apei;
modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte,
solubilizarea unor elemente, etc.;
accelerarea proceselor biochimice din sol.
Influenta lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii
Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului:
benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în combaterea
eroziunii și alunecărilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la
diminuarea efectului acestora până la anulare.
Influența amenajărilor pentru plantatii de viti-pomicole
Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de nivelare,
modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol.
Pagina 52
3.3 SOLURILE
Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici
(de solificare), dintre care cei mai importanți sunt:
Factorul biologic
Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și
microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin
modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice
depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor
vegetale.
Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea a
vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe organice
pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului
că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate
de către om, vânt etc..
Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor
organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafața
solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea humusului.
Clima
Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor, descompunerea
materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și alterarea rocilor
influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura
condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în
cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale solului (săruri,
oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.).
Relieful
Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și indirect.
Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în
cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a reliefului se
observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în suprafață, de
care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea
rocilor.
În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle,
conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor de
Pagina 53
gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar
inundabile.
Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra învelișului de
sol. Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe diferite forme de
relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție.
În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar soluri
specifice ca: soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri, etc,
Apă freatică si pedofreatică
Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea în sol
sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer
influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului,
modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea
unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri,
Rocile de solificare
Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice.
În cadrul rocilor de solificare se disting;
Depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren;
depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri, solonețuri și
aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate;
depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri tipice
și molice.
Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați,
la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și
prin numărul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care
duc la formarea orizonturilor solurilor.
Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată sunt:
Bioacumularea
Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei
organice materiei vegetale de câtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și
chimice.
Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai favorabile
pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe
sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate
Pagina 54
insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea
progresivă a
humusului,
Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte, determină
o
mobilitate accentuată a microelementelor din sol.
În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de mull
tip calcic alcătuit
predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bună măsură cu cationi
bazici,
îndeosebi de calciu.
În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină
levigarea relativ intensă a
substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa
Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați.
Carbonatarea
Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul din
și apa
sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice,
reacționează
cu apa și formează acidul carbonic (H>CO3). Acesta este instabil și disociază în cea mai
mare
parte (99%) în dioxid de carbon (CO>) și apă (H20).Doar o mică parte (1%) disociază în
hidrogen (H” sau 2H"), ionul carbonic (CO37) și ionul bicarbonic (HCOA.).
Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care formează
în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3,
MgCO3, KCO3, Na2CO3).
Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt solubili dar în unei
greu prezența
cantități mai mari de CO» aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili.
În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc carbonatului
migrarea de calciu
din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în materialul
parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca“,
Conform SRTS. (2012) orizontul carbonatoacumulativ
conține carbonați de calciu fie sub
formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare,
eflorescențe,
concrețiuni) în cantități de peste 12%
În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile fii
pot proxicalcarice, cu carbonații de la
suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm
și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm.
Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali,
precum precipitațiile
atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc.
Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul în
inițial
carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului.
Pagina 55
Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu și
magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea
argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde
procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza
profilului.
Gileizarea
Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este
condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 09 biologic (5%) și condiții
de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012).
În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr“ cu proprietăți reductomorfe, asociat
cu
orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului.
În-funcție-de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și.mangan și de materialele în
care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase,
culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale
calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui.
În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox“
cu proprietăți
redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în proporție de 16-
50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui.
Salinizarea și alcalizarea
Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor solubile
din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime, În aceste condiții solul este umezit până la
suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol sub forma unui
orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.10-0.15% sau 100-150
mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont salic (sa)
când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501 mg/100
g sol
Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară, acumularea
sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din precipitații.
Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na” iar humusul și argila dispersează în apă,
migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un orizont Bt natric
(Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% Vna (Na% din T) este hiponatric și se notează cu „ac“, iar
orizontul cu peste 16% Vy, este natric și se notează cu „na“.
Pagina 56
3.3.1. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora
Acest sub capitol îl vom trata separat pe unități de sol de suprafețele de pajiști
, pe
aparținând domeniului public al UAT mun. Pașcani și pe unități de sol de
pe
suprafețele de pajiști aparținând proprietarilor privați
.
astfel pe domeniul public întâlnim:
CLASA PROTISOLURI
US1 A _Regosol scheletic, proxisubscheletic, lutonisipos / lutonisipos, dezvoltat materiale
pe
eluviale-deluviale.
US2 A_Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, epigleic, lut mijlociu / lutoargilos mijlociu,
dezvoltat pe materiale fluviale.
US3 3 Aluviosol calcaric-gleic-salsodic, proxicalcaric, endogleic, endohiposalic,
endohiponatric, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat materiale fluviale.
pe
CLASA LUVISOLURI
US4 A_Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale,
cu eroziune neapreciabilă-slabă în suprafață.
COMPLEXE DE SOLURI
US SA _Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semiactive format din:
Preluvosol tipic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune puternică în
suprafață (40%).
Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale,
cu
eroziune neapreciabilă-slabă în suprafață (30%).
Antrosol erodic-cernic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă
în suprafață (20%).
Antrosol erodic-preluvic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune
excesivă în suprafață (10%).
RAVENE
US6 A Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din:
Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale (90%);
Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).
Pagina 57
UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1A
Proprietar UAT Pașcani
Denumire sol: Regoso/ scheletic, proxisubscheletic, lutonisipos / lutonisipos, dezvoltat pe
materiale eluviale-deluviale.
Formula de sol: RS qq / Llgz/TTaq — ISs— t
Nr. profilul de sol: 5
Suprafața US: 21.65 ha
Județul: Iași
Teritoriul administrativ: Pa
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.