Hotărâre a Consiliului Local

Pr.HCL 12

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 12
Data
03.07.2019
Descriere
Proiect de HOTĂRÂRE privind aprobarea proiectului Planului de Amenajament Pastoral al Municipiului Paşcani- inițiator PINTILIE MARIUS - NICOLAE (Dezbatere)
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
356 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 12 din 03.07.2019, „Pr.HCL 12”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/3069BCD33F1276ECC225877600466AF7/$FILE/Pr.HCL 12.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/35895-pr-hcl-12, 06.11.2026)

Fișier modificat
22.10.2021
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

Consiliul Local al Municipiului Pașcani PROIECT DE ROMÂNIA Nr. HpTĂRARE AVIZAT, JUDEȚUL IAȘI Dol (0. _01 SECRETARUL GENERAL al fn ama. ) Zi 4Y-l MUNICIPIUL PAȘCA MUNICIPIULUI PAȘCANI CONSILIUL LOCAL lrina JITARU PROIECT HOTĂRÂRE privind __aprobarea proiectului Planului de _Amenaiament Pastoral _al Municipiului Pașcani Consiliul Local al Municipiului Pașcani, jud Iași: În baza Referatului de Aprobare NPJA/A / BD 4) întocmit „2021, de către Primarul Municipiului Pașcani, d-nul Pintilie Marius - Nicolae; Având în vedere prevederile art. 129, alin. (1) și alin. (2), litera c) din Ordonanță de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ cu modificările și , completările ulterioare; Având în vedere prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.354/2001 privind atestarea domeniului public al județului Iași, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Iași, cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere prevederile Hotărârii Consiliului Local al Municipiului 53 Pașcani nr. din 23.08.1999, privind aprobarea domeniului public al Municipiului Pașcani județul Iași, cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Pașcani nr. 130 din data de 20.12.2011, privind însușirea proprietății private a Municipiului Pașcani, jud. Iași cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere prevederile art. unic, alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 75 din 25 aprilie 2019 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere prevederile Legii zootehniei nr. 32 din 16 ianuarie 2019; Având în vedere prevederile Legii nr. 62 din 9 martie 2018 privind combaterea buruienii ambrozia; Având în vedere prevederile art. |, alin (1), alin. (2), alin. (3), alin. (10), alin. (11) și alin. (12) din Legea nr. 44 din 19 ianuarie 2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere prevederile ari. |, alin (7) din Legea nr. 86 din 27 iunie 2014 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991;

Pagina 2

Având în vedere prevederile art. |, alin. (1) din Hotărârea nr. 643 din 7 septembrie 2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013; Având în vedere prevederile ari. 4, alin. (1) din Hotărârea nr. 214 din 12 2017 aprilie pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare peniru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/201 3; Având în vedere prevederile art. |, alin. (9) din Hotărârea nr. 78 din 4 februarie 2015 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013; Având în vedere prevederile art. unic din Hotărârea nr. 1.064 din 11 decembrie 2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991; Având în vedere prevederile Ordinului nr. 544 din 21 iunie 2013 privind metodologia de calcul al încărcăturii optime de animale pe hectar de pajiște; Având în vedere prevederile Ordinului nr. 407 din 31 mai 2013 peniru aprobarea contractelor-cadru de concesiune și închiriere a suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor; Având în vedere că proiectul Planului de Amenajament Pastoral este întocmit de către Direcția Agricolă Județenă Iași în baza documentelor înaintate de către comisia înfiinițată prin dispoziția Primarului Municipiului Pascani nr. 946/22.03.2017, modificată și completată prin dispoziția nr, 932/02.08.2021; În baza Raportului nr.2 fa - / DD | / O /2021 întocmit de Compartimentul Patrimoniu și Contracte, Compartimentul Registru Agricol și Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Pașcani ; Având în vedere Rapoartele de avizare ale următoarelor comisii de din specialitate cadrul Consiliului Local al Municipiului Pașcani: - Avizul Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finanțe, industrie, agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structurale și relații externe, înregistrat sub nr. / / 2021;

Pagina 3

- Avizul Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile omului și libertăți cetățenești, înregistrat sub nr. . / / /2021; - Avizul Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului, ecologie, patrimoniu, înregistrat sub nr. / / . / 2021; În temeiul art. 139, alin. (1) și art. 196, alin. (1), 1it. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; HOTĂRĂSTE: Art. 1. Se aprobă proiectul Planului de Amenajament Pastoral al Municipiului Pașcani, prezentat în Anexa nr. i, parte integrantă din hotărâre. prezenta Art. 2. Proiectul Planului de Amenajament Pastoral al Municipiului Pașcani aprobat prin prezenta hotărâre este valabil pe o perioadă de 10 ani. Art. 3. Un exemplar al proiectului Planului de Amenajament Pastoral al Municipiului Pașcani aprobat prin prezenta hotărâre va fi transmis către Direcția Agricolă Județenă Iași, Art. 4. Prezenta hotărâre va fi dusă la indeplinire de către Primarul Municipiului Pașcani prin Compartimentul Patrimoniu și Contracte, Compartimentul Registru Agricol și Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul de aparatului specialitate al Primarului Municipiului Pașcani. Art. 5. Serviciul administrație publică va comunica în copie prezenta hotărâre: - Instituției Prefectului județului Iași ; - Primarului municipiului Pașcani ; - Compartimentului Patrimoniu și Contracte; - Compartimentul Registru Agricol - Compartimentului Juridic și Contencios ; - Direcției Agricole Județene Iași PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ: CONTRASEMNEAZĂ: CONSILIER, SECRETAR GENERAL, IRINA JITARU Nr. Din „10.2021

Pagina 4

Anexa nr. 1 la H.C.L. nr. ceaeeesansacee din data de „s.n. 110/2021 PLAN DE AMENAJAMENT PASTORAL MUNICIPIUL PAȘCANI 2021

Pagina 5

INTRODUCERE Creșterea animalelor, în special a bovinelor și ovinelor, are un rol însemnat în imprimarea unui comportament antientropic prin care se realizează durabilitatea agriculturii. Pajiștile sunt un element esențial al sistemelor de agricultură sustenabilă reprezentat prin: asigurarea furajelor, bunăstarea animalelor, calitatea solurilor și folosirea optimă a terenurilor slab productive, în special pentru producerea biomasei, sursă energetică regenerabilă. Prin plantele furajere din pajiști se intensifică procesul de fotosinteză din ecosisteme și se introduce în sol o cantitate mai mare de materie organică, menținându-se în sol o viață biologică activă. Modalitatea de administrare a pajiștilor aparținătoare unei localități, reprezintă felul în care se asigură managementul unei pajiști, respectiv organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor (conform O.U.G. | permanente nr. 34/2013). Măsurile prevăzute în prezentul „Plan de Amenajament Pastoral “ sunt elaborate astfel încât să țină cont de exigențele economice, sociale și culturale, precum și de particularitățile regionale și locale ale fiecărei localități. La întomirea acestui Plan de Amenajament Pastoral s-a ținut cont de prevederile legale în vigoare: » Legea nr 75/2019; > Legea nr. 32/2019 a zootehniei; > Legea nr. 62/2018; > Legea nr. 44/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991; > Legea nr. 16/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit, d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2014 — 2020 și pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societățile agricole și alte forme de asociere în agricultură; >» Legea nr. 86/2014, pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991 (act publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.491 din 02.07.2014);

Pagina 6

> Hotărârea nr. 643/2017 privind modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013; > Hotărârea nr. 214/2017 pentru aprobarea procedurii privind asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea amenajamentelor pastorale ale suprafețelor de pajiști permanente, precum și pentru modificarea și completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.064/2013; > Hotărârea nr. 78/2015 privind modificarea și completarea Normelor Metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1064/2013; > ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ Nr. 78/2019 din 18 decembrie 2019 privind modificarea unor acte normative și stabilirea unor măsuri în domeniul agriculturii,precum și pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI >» OUG nr. 34/2013 (act publicat în Monitorul Oficial nr. 267 din 13 mai 2013) privind organizarea, administrarea, exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr.18/1991; > Hotărarea nr. 1064 din 11 decembrie 2013, privind Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr, 18/1991, document emis de Guvernul României (act publicat în Monitorul Oficial nr. 833 din 24 decembrie 2013); >» Ordinul nr. 544 din 21 iunie 2013, privind metodologia de calcul încărcăturii a optime de animale pe hectar de pajște, emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (act publicat în Monitorul Oficial nr. 386 din 28 iunie 201 3); > Ordinul nr. 407/2051/2013 pentru aprobarea contractelor cadru de concesiune ȘI închirierea suprafețelor de pajiști aflate în domeniul public/privat al comunelor, orașelor, respectiv al municipiilor (act publicat în Monitorul Oficial, Partea 1, nr 333 din 07.06.2013);

Pagina 7

> Nota 187356/24.02.2015 a Direcției Generale de Industrie Alimentară, Compartimentul Consultanță, Extensie și Formare Profesională din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale privind constituirea grupurilor de lucru în conformitate cu prevederile art. 8 din Hotărârea nr. 78/2015; Modul de implementare a Planului de Amenajament Pastoral se stabilește prin contractul de concesiune sau închiriere, conform prevederilor legale in vigoare (HG 1064 din 11/ 12/2013, la Art. 8 (5). În Hotărârea de Guvern 1064 din 11/ 12/2013, la Art. 12 și 13, se prevăd următoarele: ART. 12: Responsabilitatea pentru respectarea bunelor condiții de agricole și mediu revine exclusiv utilizatorilor. Planul de Amenajament Pastoral reprezintă „documentul care cuprinde măsurile tehnice, organizatorice și economice necesare ameliorării și exploatării pajiștilor“, în conformitate cu obiectivele de management ale pajiștilor prevăzute în „Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013* Utilizatorul pajiștii este,,crescător de animale persoană fizică având animale înscrise in Registrul național al exploatațiilor (RNE)/crescător de animale orice tip de persoană juridică de drept public sau de drept privat, constituită conform prevederilor Codului civil, având animale proprii sau ale membrilor înscrise în RNE, care desfășoară activități agricole specifice categoriei de folosință a pajiștii conform clasificării statistice a activităților economice în Comunitatea Europeană pentru producția vegetală și animală“ (art.1 lit. c. din HG nr. 1064 din 11/ 12/2013). Regulamentul de utilizare și gestionare al pajiștilor este inclus în „Planul de amenajament pastoral“, iar „autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației de concesiune sau închiriere a pajiștilor amenajamentele pastorale și condiții speciale de îndeplinire a contractului, cu respectarea prevederilor legale în vigoare“ (art. 6 alin. (2) din HG nr. 1064 din 11/12/2013). Principii generale de amenajamente pastorale Reintroducerea amenajamentului pastoral, după mai bine de două decenii, este stipulată de Legea 86/2014 pentru „aprobarea Ordonanței de Urgență Guvernului a nr. 34/2013 pentru organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și modificarea pentru ȘI completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, care precizează la articolul 6, alineatul 1 că modul de gestionare al pajiștilor se stabilește prin amenajamente pastorale. Scopul întocmirii unui plan de amenajament pastoral constă în reglementarea și organizarea în timp și spațiu a producției erbacee din pajiști, potrivit condițiilor locale și incidenței măsurilor de agromediu, astfel ca să se asigure o gospodărire rațională a acestora, având în același timp ca țintă și menținerea biodiversității și protejarea mediului înconjurător,

Pagina 8

Potrivit prevederilor art.9 alin. (9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2013, și art. 9 din HG 78/2015, proiectul de amenajament pastoral se întocmește potrivit ghidului-cadru elaborat de Institutul de Cercetare — Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentele norme metodologice. Proiectul de amenajament pastoral va cuprinde, în mod obligatoriu, cel puțin următoarele elemente: a) descrierea situației geografice, topografice și planul parcelar al pajiștilor aflate pe teritoriul unității administrativ — teritoriale; b) descrierea solului și a florei; c) capacitatea de pășunat a pajiștii; d) lucrările de îngrijire și îmbunătățire a pajiștilor; e) planul de fertilizare și măsurile agropedoameliorative. Prin amenajamentul pastoral s-a urmărit: inventarierea pajiștilor de pe teritoriul UAT mun. Pașcani; studierea caracteristicilor fondului pastoral ce se amenajează; furnizarea materialului documentar necesar pentru planificarea lucrărilor de ameliorare a pajiștilor și pentru gospodărirea fondului pastoral. Prezentul amenajament se referă la amenajarea pajiștilor permanente, denumite în continuare pajiști, din fondul pastoral al Primăriei mun. Pașcani și a celor din proprietatea persoanelor private de pe raza acestei localități, conform Legii 86/2014, articolul 3, literele a) — £), cu modificările și completările ulterioare. Obiectivele principale ale Planului de amenajament pastoral au urmărit: a. asigurarea unei producții de furaje, pentru o perioadă cât mai lungă de timp, pe parcursul anului; b. asigurarea creșterii calitative și cantitative a producției de furaje, de la an la an; c. recomandări privind lucrările de îmbunătățire a potențialului productiv al pajiștilor ținându-se cont de condițiile pedo-climatice și potențialul zonei; d. respectarea metodologiei de întocmire din Ghidul de întocmire a amenajărilor pastorale; e. respectarea angajamentelor, codurilor de bune practici, legislației și a măsurilor de agromediu sub incidența cărora intră pajiștile ce vor fi amenajate; f.. respectarea întocmai a măsurilor, a lucrărilor impuse de către amenajament și a graficului de execuție a acestuia. Modul și etapele de lucru necesare întocmirii unui Plan de amenajament pastoral

Pagina 9

Amenajamentul pastoral, cu un caracter complex și o perioadă însemnată de implementare (10 ani) necesită o serie de lucrări, cu o anume succesiune, Un aspect important în cadrul lucrării îl au cele două conferințe de amenajare, în care se decid și se aprobă măsurile necesare pentru reglementarea procesului de ameliorare a pajiștilor, Întocmirea amenajamentului comportă următoarele erape: - Întocmirea temei de proiectare; - Faza de teren; - Faza de redactare; - Faza de editare. Tema de proiectare se întocmește de grupul de lucru format din specialiștii nominalizați în articolul 8 alineatul 2 din HG 1064/2013 cu completările și modificările ulterioare. Avizarea temei de proiectare s-a făcut la sediul UAT mun. Pașcani și are ca scop analizarea principalelor probleme referitoare la amenajarea pășunilor. Faza de teren cuprinde: pregătirea prealabilă (documentare asupra zonei ce va fi amenajată, stabilirea provenienței și situației juridice a pajiștilor, studierea bazei cartografice existente, studierea materialelor elaborate anterior, etc.); avizarea temei de proiectare (conferința | de amenajare), organizarea teritoriului (editare hărți UAT și a parcelarului); recunoașterea terenului și delimitarea fondului parcelar (se verifică dacă materialul cartografic utilizat se reflectă întocmai cu situația de pe teren), aplicarea pe teren a parcelarului; constituirea subparcelarului; descrierea parcelară; recepția lucrărilor. Fazele de redactare și editare presupun redactarea, respectiv editarea tuturor documentelor solicitate prin Ghidul de întocmire a amenajamentelor pastorale alături de propunerile privind durata sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciile și categoriile de animale corespunzătoare, propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin defrișări și lucrări de ameliorare asupra adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor, etc.

Pagina 10

Conferințele de amenajare În scopul examinării perspectivelor de dezvoltare și a regimului de gospodărire a pajiștilor care se amenajează, după recunoașterea generală a terenului de amenajat făcută de echipa de realizare documentului s-a ținut la sediul Primăriei mun. Pașcani prima conferință de , amenajare, iar după recepționarea lucrărilor de teren se ține a doua conferință de amenajare. a. La prima conferință se prezintă: - numărul de pășuni (trupuri) și suprafața lor, ce urmează să fie amenajate; - proveniența, situația lor legală, gruparea lor pe trupuri, - dacă este făcută delimitarea de celelalte fonduri și dacă limitele sunt marcate teren; pe - materialul cartografic existent și volumul lucrărilor de ridicări în plan necesare; - colectivitățile beneficiare, necesarul lor de pășune, starea în care se prezintă pășunile respective sub raportul repartiției pe categorii de terenuri și calitatea lor; - problematica specifică regiunii, - suprafețele care intră sub incidența măsurilor de agro-mediu. Se discută și se fac propuneri în legătură cu expunerea și s-au luat hotărâri cu privire la măsurile ce vor fi aplicate, care vor constitui directive pentru mersul lucrărilor teren. pe b. La conferința a doua se prezintă: - situația fondului pastoral de amenajat, după datele culese pe teren asupra capacității de pășunat din trecut și asupra modului cum a fost administrat în trecut sub raport tehnic; - gruparea definitivă a pășunilor pe trupuri și unități de exploatare; - se fac propuneri asupra duratei sezonului de pășunat, numărului ciclurilor de pășunat, speciilor și categoriilor de animale corespunzătoare; - se fac propuneri asupra suprafețelor ce trebuie redate pășunii prin lucrări de ameliorare a adăpătorilor, drumurilor de acces, construcțiilor, împrejmuirilor și asupra defrișărilor.

Pagina 11

CAPITOLUL II SITUAȚIA TERITORIAL — ADMINISTRATIVĂ 1.1. Amplasarea teritorială a localității Municipiul Pașcani, este situat în partea de Nord-Est a României, pe valea Siretului, la marginea vestică a județului Iași. Comunele Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu mărginesc orașul la sud, Ruginoasa și Todiresti la est, Vânători și Lespezi la nord, în la vest timp ce acesta este mărginit de comuna Valea Seacă și de comuna Moțca. În partea de jos a municipiului, în lunca Siretului sunt localitățile suburbane Lunca Pașcani și Blăgești, iar în partea din deal, pe versant localitățile suburbane Gâștești, Boșteni și Sodomeni. atata ÎNdrținti ma (RI tonale smpetin de istet PI * Conan i Cota da întițat meets Brie tz COT, at aut 0pă dan îm momnareun (Să tente tul 5 Cuoutnei su i ammtosenen CEE topuau atasata A iN e peesicriete: Gazele: sadaratata A mono Sonata. narendscntrste AO, canaină de ata AS unire as poat IE DEȚut VASLUI Fig. 1.1. Harta județului Iași! Suprafața municipiului Pașcani este de 75,49 km2?. Numele de Pașcani provine se pare de la un anume Oana Pașcă, stăpân al acestor locuri în sec. al XV-lea. sursa : https://urww.google.com/search ?q=harta+pascani&safe=active&sxsrf=ALeKkDOszfuCU5m4vGRrde9xJvG8H)]Ykg:16038031802878&tbm= =isch&source=iu&ictx=18fir=rbhm

Pagina 12

Tabelul 1.1 Situația pajiștilor din UAT mun. Pașcani la 31 Dec 20192 (conform raportărilor către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași) Pășuni (ha) Fânețe (ha) Total UAT 795 236 1. Proprietate publică 9) $) 2. Proprietate privată 795 236 -UAT. 308 0 - Persoane juridice O 0 - Persoane fizice 486 235 3. Proprietate obștească și cooperatistă l 4) Datele transmise annual de primăria mun. Pașcani către DAJ Iași, nu din corespund situației inventarul public și privat al UAT Pașcani și cu datele identificate de echipa de elaborare a Planului de Amenajament pentru pajiștile de pe raza UAT Pașcani, De accea prezentul document va ține cont de datele din documentele menționate la cap. 1.3, respectiv: 827,080 ha, din care 307,65 ha aparținând UAT mun. Pașcani,iar 519,43 persoanelor privat. 2 Situația Statistică Terenurilor a transmisă de UAT Pașcani sub nr 4289/ 16.03.2020

Pagina 13

1.2. Denumirea deținătorului legal Suprafața totală de pajiști de pe teritoriul comunei mun. Pașcani, conform datelor transmise de reprezentanții primăriei, este de 827,080 ha, din care 307,65 ha UAT aparținând mun, Pașcanijiar 519,43 persoanelor private. Deținătorii legali ai pajiștilor care urmează a fi supuse amenajărilor prin acest Plan de amenajament pastoral sunt: U.A.T. mun. Pașcani Adresa: Str. Stefan cel Mare, Nr, 16, — Pascani, Jud. Iasi — Romania Județul: Iași Cod poștal: 705200, Cod SIRUTA 95391 Centrala: 0232.762.300 | 0232.765.200 | 0332.402.969 | 0332.402.085 Email: office(Oprimariapascani.ro Reprezentant legal: Marius PINTILIE Funcția reprezentantului legal: Primar 1.3. Documente care atestă dreptul de proprietate sau deținere legală Documentele care certifică dreptul de proprietate sau deținere legal sunt următoarele: - H.C.L. mun. Pașcani, nr. 130 din 20.12.2011 privind însușirea proprietății private a mun. Pașcani. - Adresa 7029 / 11.05.2017 transmisă de primăria mun. Pașcani către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, cu patrimoniul pajiștilor din cadrul U.A.T, Pașcani - Adresa 7448/ 27.07.2018, transmisă de primăria mun. Pașcani către Direcția pentru Agricultură Județeană Iași, cu situația centralizată a deținătorilor de pajiști private de pe raza mun Pașcani - titluri de proprietate ale proprietarilor de pajiști.

Pagina 14

Tabelul 1.2 Patrimoniul pajiștilor din U.A.T. Pașcani PRIMARIA MUNICIPIULUI PAȘCANI JUDETUL IASI NR. 7029/11.05.2017 din 20.06. 2017 Patrimoniul pajistilor din cadrul UAT PASCANI Teritoriu Trupul de Bazin Nr .. administrativ pajiște hidrografic Observații 1 2 3 4 5 HA l UAT Pașcani GAȘTEȘTI RĂU SIRET TI P2 =6,40 ha BIZILICA TI P3 =17,36 ha T1 P 4 =3,50 ha T1 P 7/1/1=8,00 ha TOTAL =35,26 GÂȘTEȘTI RÂU SIRET | 122 P797= 5,00 ha 62,26 PÂRÂUL ARINI GÂȘTEȘTI RÂU SIRET | 'T86/1 P2025/1/1/1 =7,00 ȘIRLĂU ha GÂȘTEȘTI RĂU SIRET | Adm Valea Seaca = 15,00 VALEA SEACA ha 2 UAT Pașcani | LUNCA ȘIRLĂU | RÂU SIRET | T86/1 P2025/1/1/12= 13,90 13,90 ha 3 UAT Pașcani | BOȘTENI RÂU SIRET | 135 P 966 =26,34 ha 63,00 T35 P967 = 34,59 ha T35 P 969/1= 2,07 ha 4 UAT Pașcani | SODOMENI RÂU SIRET | T39P 1025 =2,78 ha 118,04 T40 P 1069 = 55,65 ha T41 P 1071 = 6,29 ha T39 P 1023 = 7,52 ha T39 P 1027 = 20,96 ha T39 P 1002/1 = 1,17 ha T62 P 1350 =23,67 ha 5 UAT Pașcani | ORAȘ POLIGON | RĂUSIRET | T 100 P2144/1/2 =4,00ha | 4,00 6 UAT Pașcani | ORAȘ RÂU SIRET | 116 P 468=2,50 ha FÂNTÂNELE T22 P 800= 3,00 ha 5,50 7 UAT Pașcani | BLĂGEȘTI ARINI | RÂU SIRET | T112 P2249=94 ha 40,95 spate sala sport BLĂGEȘTI RÂU SIRET | T121 P2363 =4,16 ha BOTEA T122 P2377/1 si 2377/3/3 = 3,01 T123 P2385/1 = 2,06 ha T123 P2385/4 = 2,06 ha T123 P2385/6 = 12,76 ha BLAGESTI HAȚIE | RÂU SIRET | T120 P2355/1 =7,5 ha UAT Pașcani TOTAL 307,65

Pagina 15

Pe raza mun. Pașcani, conform datelor înscrise la registrul agricol, la data de 1 ianuarie 2016, suprafețele de pajiști care au fost declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) sunt prezentate în tabelul 1.3. Tabelul 1.3, Suprafața pajiștilor declarată la APIA PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI JUDETUL IASI NR. 7029/11.05.2017 din 2017 Categoria de folosință a terenurilor și suprafața declarată la APIA în anul 2016 p ra față Declarată | Nedeclarată Ne ANI Trupul de pajiște APIA Ja vajiști UAT (ha) (na) h APIA (ha) « 1 2 3 4 5 GÂȘTEȘTI BIZILICA TI P2 =6,40 ha 35,26 HA [71 P3 ha | =17,36 0,00 35,26 TI P 4 =3,50 ha TI P 7/1/1=8,00 ha 5,00 HA GÂȘTEȘTI PÂRÂUL ARINI 2 5,00 T22 P797 = 5,00 ha 0,00 3 GÂȘTEȘTI ȘIRLĂU 0,00 7,00 7,00 HA T 86/1 P2025/1/1/1 =7,00 ha 4 15,00 Ha GASTESTI = 0,00 15,00 Administrativ valea Seaca 5 13,90 HA LUNCA SIRLAU 0,00 13,90 T86/1 P2025/1/1/1/P2= 13,90 ha 6 63,00 HA BOSTENI= 63,00 HA 0,00 63,00 HA T35 P 966 = 26,34 ha T35 P967 =34,59 ha T35 P 969/1 =2,07 ha SODOMENI T39 P 1025 = 2,78 ha T40 P 1069 = 55,65 ha 7 | 11804HA TAl P 1071 = 6,29 ha 0,00 118,04 HA T39 P 1023 = 7,52 ha T39 P 1027 = 20,96 ha T39 P 1002/1 = 1,17 ha T62 P 1350 =23,67 ha 8 4,00 POLIGON 0,00 4,00

Pagina 16

T 100 P 2144/1/2 ORAS FANTANELE 5,50 HA T16 P 468 = 2,50 ha 0,00 HA 5,50 T22 P 800 = 3,00 ha BLAGESTI ARINI 10 9.4 HA (spate sala sport) 0,00 9.4 HA T112 P2249 =9,4 ha BLAGESTI BOTEA T121 P2363 = 4,16 ha Si 24,05 HA T122 P2377/1 si 2377/3/3= 3,01 0,00 24,05 HA T123 P2385/1 = 2,06 ha T123 P2385/4 = 2,06 ha 1123 P2385/6 = 12,76 ha 12 7,5 ha BLAGESTI HATIE 0,00 7,5 ha T120 P2355/1 = 7,5 ha Total 0,00 307,65 1.4. Gospodărirea anterioară a pajiștilor din amenajament - Suprafata de 307,65 ha pășune este in administrarea UAT MUN Pașcani; - Terenul este închiriat în proporție majoritară, prin contracte de cedare drept de folosință; - Pe această suprafață de teren nu au fost încheiate amenajamente pastorale și nu au fost executate lucrări tehnico — culturale; - Suprafața de 307,65 ha este exploatată, în general, în regim de pășune; - Altitudinea trupurilor de pajiste pe raza municipiului Pascani este situată intre 210 m si 250 m.

Pagina 17

Tabelul 1.4, Producția medie de iarbă a pajiștilor din UAT Pașcani raportată anual de UAT Pașcani (sursa: Direcția pentru Agricultură Județeană Iași) , Anul Anul Anul | Anul! Anul Nr. Specificare Anul | MEDIA 2014 2015 2016 12017 | 2018 2019 1 Trupul de pajiște 2 pa ala 1007 | 422 1007 | 191 | 1007 | 722 3 | Producție medie 98 955| 62 | (to/ha/an) | 4 | Producțietotală | | ____ 1840 413 116,75] — (tone) NOTA: Producția totală pășuni se calculează astfel: Rândul 1 x Rândul 2 = Rândul 3. Datele prezentate în tabelul 1.4, furnizate de către U.A.T Pașcani de a lungul anilor menționați, către D.A.J. Iași sunt insuficiente și neclare, de aceea vom lua în calcul mediile la nivel județean și microregional dar și o analiză a realității existente fapt realizat în cadrul întâlnirilor (conferințelor) dintre membrii echipei de elaborare a Planului de Amenajament Pastoral a municipiului Pașcani.

Pagina 18

CAPITOLUL II ORGANIZAREA TERITORIULUI 2.1. Denumirea trupurilor de pajiște care fac obiectul acestui studiu Trupurile de pajiște de pe raza U.A.T. mun. Pașcani ce urmează a fi cuprinse în prezentul Plan de Amenajament Pastoral sunt prezentate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1 PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI JUDETUL IASI NR. 7029/11.05.2017 ANEXA 4 Pajistile din proprietatea UAT Pascani ce urmează a fi amenajate Trupul de pajiște Parcele descriptive Suprafața , Ș Nr. Denumire pășune componente 1 2 3 4 GAȘTEȘTI BIZILICA TI P2 6,40 ha 1, TI P3 17,36 ha TI P4 3,50 ha TI P7A/1 8,00 ha Total trup 35,26 GAȘTEȘTI PARAUL ARINI | 122 P 797 5,00 ha » Total trup 5,00 ha 3 GAȘTEȘTI ȘIRLAU T 86/1 P2025/1/1/1 7,00 ha Total trup 7,00 ha 4 GAȘTEȘTI VALEA SEACA | Adm Valea Seaca 15,00 ha Total trup 15,00 5 | LUNCA ȘIRLĂU T86/1 P2025/1/1/1/2 13,90 ha Total trup 13,90 BOȘTENI 135 P 966 26,34 ha 6 T35 P967 34,59 ha T35 P 969/1 2,07 ha Total trup 63,00 7 SODOMENI T39 P 1025 2,78 ha TA40 P 1069 55,65 ha T41 P 1071 6,29 ha 139 P 1023 7,52 ha T39 P 1027 20,96 ha T39 P 1002/1 1,17 ha

Pagina 19

T62 P 1350 23,67 ha Total trup 118,04 ORAS POLIGON T 100 P2144/1/2 4,00 ha 8 Total trup 4,00 9 | ORAȘFÂNTÂNELE T16 P 468 2,50 ha T22 P 800 3,00 ha Total Trup 5,50 10 | BLAGEȘTI ARINI spate sala | T112 P2249 9,4 ha sport Total Trup 9,4 11 |BLĂGEȘTI BOTEA T121 P2363 4,16 ha T122 P2377/1 si | 3,01 ha 2377/31/13 T123 P2385/1 2,06 ha T123 P2385/4 2,06 ha T123 P2385/6 12,76 ha Total Trup 24,05 12 BLAGESTI HATIE T120 P2355/1 7,5 ha Total Trup 7,50 TOTAL UAT mun Pașcani 307,65

Pagina 20

2.2. Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiște. Vecinii și hotarele pajiștii Pe suprafața municipiului Pașcani, pajiștile sunt grupate în 12 trupuri de pajiști. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște este trecută la figura 2.1. În tabelul 2.2. sunt prezentate trupurile de pajiște de pe teritoriul municipiului Pașcani și vecinătățile acestora. Să ilimareaa) -adp5BadpByahao: 3 | A, Televizăr Star:light SODH77O. aa. |- (9% Coesiăzi Primaria Pascani Ki: (Boogie Maps Ea AX 4 3 AD 8 google, apr /47 254 2204,35 5066347 170 25sajelat [LMI O Type here to search Fig 2.1. Amplasarea în teritoriu a trupurilor de pajiște de pe suprafața mun. Pașcani” i https://Wwww.google.com/maps/847.2512294,26.6966347,1'7025m/data=13m111e3

Pagina 21

Tabelul 2.2. PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI JUDETUL IASI NR. 7029/11.05.2017 ANEXA 5 Amplasarea teritorială a trupurilor de pajiste - Vecinii și hotarele pajiștilor Localitatea/ Vecinatati Nr. Trupul de pajiște Parcele Suprafața Zona descriptive N S E V pășune 1 2 3 4 5 6 7 8 9 GÂȘTEȘTI BIZILICA TI P2 PS 3 PS 4 PS 4 PS 3 6,40 ha ȚI P3 Păș DN 28A Păș Valea |PS2 17,36 ha Valea Seaca Seaca Il. Pașcani TI P4 PS 3 DN 28 UAT PS3 3,50 ha MOTCA TI P7A1/4 PS3 T2 PS3 8,00 ha Total trup SN mai ha 35,26 GÂȘTEȘTI PÂRĂUL T22 P 797 T17 HC 911 PS 800/1 | 5,00 ba 2 Pașcani | ARINI Total trup E oara ia 5,00 ha GÂȘTEȘTI ȘIRLĂU T 86/1 PROP Păsune 2025/1/1/2. | 7,00 ba P2025/1/1/1 PARTICULA Lunca 3 Pașcani RI 2025/8 2025/1/1p Totaltrup ... —.... 7.00 ha a a ae GÂȘTEȘTI VALEA Adm Valea Seaca | Pășune T7H/ PS 3 Pășune 15,00 ha SEACA Valea Seaca Valea 4 Pașcani „| Seaca “Total trup 15,0 ha

Pagina 22

5 Pașcani LUNCA ȘIRLĂU T86/1 DE 2028/1 DE 2025/8 Proprietate | Pășune 13,90 ha P2025/1/1/1/72 Particulara | Găștești i Total trup pi se cap _. - iii 13,00 ha BOȘTENI T35 P 966 PS 967 Prop. Part DE 985/4 |NR964/1 |26,34ha T35 P967 AR 955 PS 966 AR 969/1 | NR 951 34,59 ha 6 Pascani T35 P 969/1 “PS 967 DE 981 969/2 PS 967 2,07 ha Total trup E .. i e ea | 63,00 ha 7 Pascani | SODOMENI T39 P 1025 PĂȘ 1027 PĂȘ 1023 NR 1021 | AR 1052 |2,78ha TA40 P 1069 PĂȘ 1023 UAT PS 1071 AR 1068/2 | 55,65 ha STOLNICENI T41 P 1071 DE 1058/1 PĂȘ1069 AR 1072 | PS 1069 6,29 ha T39 P 1023 NR 1025 PS 1069 PS 1007 AR 1024 7,52 ha T39 P 1027 PĂȘ 1002/1 | NR 1025 NR 1021 | AR 1026 20,96 ha T39 P 1002/1 PDPP 1015 PĂȘ 1027 NR 1021 | PDPP 1015 |1,17ha T62 P 1350 RÎU SIRET | DE 1354 RÎU AR 23,67 ha SIRET 10352/2 Total trup rac îi ha CC . 118,04 T 100 P2144/1/2 | T100 Râu Siret Nr cad | Râu Siret 4,00 ORAS POLIGON 2144/1/1 63481 Î Pascani drum expl Total trup | îi .... 4,00 ha 9 Pascani | ORAȘFÂNTÂNELE | [16 P 468 Ps 467 Persoane fizice | Scoala F 474 2,50 HA Balan Mihai specială T22 P 800 T17 T103 Ps 797 Teren cons | 3,00 HA local Total Trup” AG A PIN TIET E SUBIT DEA 10 Pascani BLĂGEȘTI ARIN T112 P2249 Prop Dn 28a Pascani | Prop Str.Răzoare HA | 9,4 spate particulari nr. | lasi particulari

Pagina 23

sala sport cad 62820 case Total Trup A at lua e aa ai ju 9,40 ha 11 Pascani BLĂGEȘTI BOTEA T121 P2363 AR 2365/1 PS 2377/1 DE2368 PD 2360 4,16 HA T122 P2377/1 si | DE 2368 Râu Siret DE 2368 |PD236] 3,01 HA 2377/3143 1123 P2385/1 2385/1 CCN 2392 canal | AR DE 2368 2,06 HA de desecare 2380/1 1123 P2385/4 DE 2368 Râu Siret PAS Râu Siret | |2,06HA .. 2385/6 [123 P2385/6 AR 2393/1 DE 2368 F 2389 DR 2368 12,76 HA Total Trup. PE E E 24,05 ha 12 Pascani BLAGESTI HATIE T120 P2355/1 2355/1/1 Păș | Pd2355/5 Prop Râu Siret |7,5HA Pădure Parohia | particulari 7,50

Pagina 24

2.3. Constituirea și materializarea parcelarului și subparcelarului descriptiv Proiectul parcelar se întocmește după următoarele criterii: a) limite naturale de teren, culmi, văi, iar în lipsa acestora, limite artificiale permanente, drumuri, linii de înaltă tensiune; b) suprafața maximă a unei parcele descriptive este de 100 ha; c) numerotarea parcelelor se face unitar pe fiecare trup de pajiște. Recunoașterea terenului și delimitarea parcelelor de pajiște care fac obiectul amenajării pastorale s-a făcut prin confruntarea limitelor de teren cu cele figurate pe planurile topografice și hărțile de amenajament, făcându-se astfel și corecturile necesare. Cu ocazia recunoașterii terenului s-au stabilit și locuri reprezentative de prelevare probe de iarbă cu suprafețe de 10 m?, pentru stabilirea potențialului de producție al fiecărui tip de pajiște din parcelă sau subparcelă. Trupurile de pajiște de pe teritoriul U.A.T. mun. Pașcani precum și limitele de demarcare ale acestora sunt prezentate în tabelul 2.3. Tabelul 2.3. Trupurile de pajiște de pe teritoriul mun. Pașcani și limitele de demareare ale acestora LIMITE DE DEMARCARE Suprat de Parcele , Nr, Trupul pajiște ata descriptive N S E V i pașune 1 3 4 5 6 7 8 9 T1 P2 PS 3 PS 4 PS 4 PS 3 6,40 ha TI P3 păș Valea |DN28A | păș PS 2 17,36 Seaca Valea ha GÂȘTEȘTI Seaca l. BIZILICA TI P4 PS 3 DN 28 UAT PS3 | 3,50 ha Moțca TI P7A/A PS3 T2 T2 PS3 8,00 ha Total trup 35,26 GÂȘTEȘTI T22 P 797 TI17 TIO3 AR | HC PS 800/1 | 5,00 ha 2 | PÂRÂUL ARINI 911 Total trup 5,00 ha T 86/1 Prop. DE Păsune | AR 7,00 P2025/1/1/1. | particulari Lunca | 2025/1/63 GÂȘTEȘTI J 2025/8 ȘIRLĂU 3 Palade 2025/1 |PIUm Neculai [74p expl.

Pagina 25

Total trup ha 7,00 GÂȘTEȘTI VALEA | Adm Valea Pășune T7/H/A PS 3 Pășune 15,00 SEACA Seaca Valea Bizilica ha Valea Seaca | Seaca Total trup 15,00 LUNCA ȘIRLĂU T86/1 DE 2028/1 | DE Propri | Pășune 13,90 P2025/1/1/1/ | drum expl | 2025/8 | etate Găștești ha 2 Particu lara Total trup 13,90 BOȘTENI T35 P 966 PS 967 Prop. DE NR 964/1 26,34 Part 985/4 ha AR 34,59 T35 P967 AR 955 PS 966 NR 951 969/1 ha T35 P 969/1 | PS 967 DE 981 969/2 | PS 967 2,07 ha Total trup 63,00 SODOMENI T39 P 1025 | PAȘ 1027 | PĂȘ NR AR 1052 2,78 ha 1023 1021 T40 P 1069 | PAȘ 1023 | UAT PS AR 1068/2 | 55,65 STOLNI | 1071 tarlaua ha CENI Cioate T41 P 1071 | DE 1058/1 | PĂȘIO69 | AR PS 1069 6,29 ha 1072 T39P 1023 |NR 1025 |PS1069 |PS AR 1024 7,52 ha 1007 T39 P 1027 | PAȘ NR 1025 | NR AR 1026 20,96 1002/1 1021 ha T39 P PDPP PĂȘ NR PDPP 1015 |1,17ha 1002/1 1015 1027 1021 pădure salcâmi T62 P 1350 | RÎU DE 1354 |RIU | AR 10352/2 [23,67 SIRET SIRET ha Total trup 118,04 T100 T100 Râu Siret | Nr.cad | Râu Siret 4,00 ha ORAS P2144/1/2 2144/1/1 63481 POLIGON drum expl Total trup 4,00 ORAȘ T16 P 468 Ps 467 Persoane | Scoala | E 474 2,50 ha FÂNTÂNELE fizice special Balan ă Mihai T22 P 800 T17 T103 Ps 797 | Teren Cons | 3,00 ha

Pagina 26

Local Total Trup 5,50 10 BLĂGEȘTI ARINI | 'T112 P2249 | Prop Dn 28A | Prop Str.Răzoare | 9,4 ha spate sala sport particulari | Pascani - | particu nr. cad lasi lari 62820 case Total Trup 9,4 11 BLAGEȘȘTI BOTEA | T121 P2363 | AR 2365/1 | PS DE PD 2360 -|4,l6ha 2377/1 2368 Tufisuri T122 DE 2368 | Râu Siret | DE PD 2361 3,01 ha P2377/1l si 2368 2377/31/13 T123 2385/1 CCN AR DE 2368 2,06 ha P2385/1 2392 2380/1 canal de desecare T123 DE 2368 Râu Siret | PAS Râu Siret 2,06 ha P2385/4 2385/6 T123 AR 2393/1 | DE 2368 | F2389 | DR 2368 12,76 P2385/6 ha Total Trup 24,05 12 BLAGESTI HATIE | [120 Păș Pd Prop Râu Siret 7,5 ha pP2355/1 2355/1/1 2355/5 particu Pădure lari Parohia Blăgești Total Trup 7,50 TOTAL UAT 307,65 ha

Pagina 27

2.4. Baza cartografică utilizată 2.4.1. Evidența planurilor pe trupuri de pajiște Pentru întocmirea prezentului Plan de amenajament pastoral s-a folosit ca plan de bază, plan cadastral. Planul cadastral al U.A.T. mun. Pașcani a fost utilizat pentru întocmirea amenajamentului. Aceste informații se transpun în tabelul 2.4. INDICATIV PLAN Suprafata /ha pe parcele Total Nr, 1 Pășune 2 5 6 7 /ha GAÂȘTEȘTI BIZILICA 17,36 3,50 8,00 35,26 TI P2 TI P3 TI P4 TI P7/A/1 GÂȘTEȘTI PÂRÂUL 5,00 ARINI Ț22 P797 GÂȘTEȘTI ȘIRLĂU 7,00 T 86/1 P2025/1/1/1 GAȘTEȘTI VALEA 15,00 SEACA Administrativ Valea Seaca LUNCA ȘIRLAU 13,90 T86/1 P2025/1/1/1/2 BOȘTENI 34,59 63,00 T35 P 966, 'T35 P967, 2,07 'T35 P 969/1 SODOMENI T39 P 55,65 6,29 7,52 20,96 1,17 23,07 118,04 1025; T40 P 1069; T41 P 1071; T39 P 1023; T39 P 1027; T39 P 1002/1; T62 P 1350 ORAS POLIGON 4,00 4,00 T 100 P2144/1/2 ORAȘ FÂNTÂNELE 2,50 3,00 5,50 T16 P 468 ;T22 P 800 10 BLĂGEȘTI ARINI 9,4 9,4 spate sala sport T112 P2249 11 BLĂGEȘTI BOTEA 4,16 3,01 2,06 2,06 12,76 24,05 T121 P2363 T122 P2377/1 si 2377/3/3 T123 P2385/1 T123 P2385/4 T123 P2385/6

Pagina 28

12 BLAGESTI HAȚIE 7,5 7,5 T120 P2355/1 TOTAL UAT 307,65 ha pășune 2.4.2. Ridicări în plan U.A.T. Pașcani dispune de hărțile topografice necesare, pentru cunoașterea trupurilor de pajiște ca poziție, mărime și formă nefiind necesare a se efectua ridicări în plan.

Pagina 29

2.5.1 Suprafața pajiștilor pe categorii de folosință Toate pajiștile din proprietatea U.A.T. mun Pascani, au suprafața totală de 307,65 ha. Toată această suprafață se folosește ca pășune. Tabelul 2.5 PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI JUDETUL IASI NR. 7029/11.05.2017 ANEXA 8 Structura pajistilor pe categoriile de folosință Pășuni Fânețe Valorificare mixtă Fără scopuri| Total Din care la (ha ) (ha) (pășune, fâncață) productive suprafață | Consililul Local (ha.) (ha) (ha) (ha) Li 2 3 4 5 6 307,65 - Pășune - 307,65 307,65 2.5.2. Organizarea administrativă Pajiștile aflate în proprietatea U.A.T. Pașcani se exploatează în prezent în mare parte prin pășunat nerațional, cu o încărcătură neuniformă de animale, inclusiv cu executarea pășunatului în afara sezonului de pășunat, toate aceste acțiuni contribuind la degradarea covorului ierbos, dar și la reducerea producției de masă verde, cantitativ și calitativ. O apreciere generală asupra stării actuale a pajiștilor permanente din proprietatea U.A.T. mun. Pașcani, din punct de vedere productiv, arată că acestea dau o producție mică de masă verde de 7,24-8,62 to/ha (“potrivit situațiilor transmise de către U.A.T la D.A.J IAȘI, privind producțiile de masă verde*), iar covorul ierbos nu corespunde nici cantitativ și nici calitativ. În prezentul proiect de amenajament pastoral, pentru îmbunătățirea calitativă și cantitativă a pajiștii se vor executa următoarele măsuri: - repartizarea suprafețelor de pășune pe specii de animale; - organizarea pășunatului rațional în funcție de specii de animale și suprafețe, prin împărțirea în parcele, cu stabilirea capacității de pășunat și a graficului de pășunat; - lucrări de îmbunătățire la suprafață: distrugere mușuroaie, grăpat, îndepărtare resturi vegetative nevaloroase; - fertilizare anuală, fazială, cu îngrășăminte chimice și dacă este posibil, cu îngrășăminte organice,

Pagina 30

2,6, Enclave Pe teritoriul UAT mun. Pașcani sunt înregistrate enclave, fapt ce reiese și din adresa transmisă de reprezentanții Primăriei mun. Pașcani către DAJ Iași PRIMARIA MUNICIPIULUI PASCANI JUDETUL IASI NR. 7029/11.05.2017 ANEXA 9 Enclave N Suprafața Trupul de pajiște A Parcela ha Deținătorul Observații i pășune 1 2 3 4 5 Îl. SODOMENI T4l P 1071 [3,54 ha Consiliul local Zona Pascani pietroasa T62 P 1350 | 4,2950 ha Consiliul local Pascani 2. ORAȘ T16 P 468 2,50 ha Consiliul local Zona FÂNTÂNELE Pascani mlastinoasa 3, BLAGESTI T123 2,06 ha Consiliul local Mal Rau P2385/1 Pascani Siret Total suprafață enclave 12,30 ha

Pagina 31

Capitolul III. Caracteristici geografice, climatice și agro-pedologice 3.1. INTRODUCERE Așezare geografică, limite Din punct de vedere fizico-geografic, teritoriul administrativ Pașcani este situat la circa 73 km vest de municipiul Iași (figura nr. 1). N Județul Botoșani w 4 E S ij a [zi E) 9 Bă în lt ș a Y =: R n) , „ CA Legendă: 0-A 4] Municipiu Iași ENI Pascani ic 72 o 10 20 40 hr ai 4 i ) | ] [ | ] . Județul Vaslui Fig. 3.] Așezarea administrativă a municipiului Pașcani. Municipiul Pașcani se învecinează cu următoarele teritorii administrative: la N ; Valea Seacă, Lespezi și Vânători; la E: Todirești și Ruginoasa; la $ : Stolniceni Prăjescu; - la V: Moțca; Studiul pedologic și agrochimic privind amenajarea pastorală a terenurilor proprietate publică din teritoriul administrativ Pașcani s-a executat la scara 1:5.000, încadrându-se în

Pagina 32

categoria de complexitate IV _C = 212.16 ha și IVB = 95.49 ha, total cartat = 307.65 ha, iar pentru pajiștile proprietate a deținătorilor privați ( persoane juridice sau fizice), s-a executat tot la scara 1:5.000, încadrându-se în categoria de complexitate IV C = 156.00 ha și IV B — 363.43.00 ha, total cartat = 519,43 ha. pe domeniul public Pe suprafața cartată aparținănd au fost executate 12 profile principale și 8 profile de control (sondaje). Din profilele principale executate s-au recoltat 41 probe de sol (26 pe domeniul privat și 15 pe domeniul public al UAT Pascani) „care au fost analizate în cadrul Laboratorului Oficiului pentru Studii Pedologice și Agrochimice Iași, de către chimist Săveanu Adina după următoarele metode: - 41 analize pentru determinarea pH-ului — metoda potențiometrică cu electrod de sticlă în extract apos; - 15 analize pentru determinarea conținutului de CaCO; prin metoda gazovolumetrică cu calcimetrul Scheibl; - 12 analize pentru determinarea conținutului în humus — metoda Walkley — Black, modificarea Gogoașă; - 27 analize pentru determinarea azotului total prin metoda Kjeldabhl; - 27 analize pentru determinarea fosforului mobil (ppm) în acetat-lactat de amoniu după Egner — Domingo și dozarea colorimetrică a anionului fosfat ca albastru de molibden“; - 27 analize pentru determinarea potasiului accesibil (ppm) în acetat-lactat de amoniu la fotometrul cu flacără; - 6 analize pentru determinarea capacității totale de schimb cationic - 12 analize pentru determinarea gradului de saturație în baze; - 6 analize pentru determinarea sumei bazelor schimbabile - 6 analize pentru determinarea hidrogenului schimbabil - 41 analize pentru determinarea granulometrică prin tratarea solului cu acid clorhidric (după Kacinski) și separarea fracțiunilor prin cernere și pipetare. Interpretarea analizelor de laborator s-a făcut după instrucțiunile în vigoare.

Pagina 33

Metodolosia și etapele de lucru Întocmirea prezentului studiu are la bază Metodologia de Elaborare a Studiilor Pedologice (MESP, elaborat de ICPA București, 1986) cu parcurgerea a trei etape importante de lucru, și anume: etapa preliminară, etapa de teren și etapa de birou, În prima etapă s-a consultat materialul bibliografic disponibil și s-au adunat materialele necesare întocmirii bazei de date privind însușirile fizico-geografice a arealului studiat. Astfel, de la O.C.P.I. Iași s-au achiziționat harta cadastrală a teritoriului administrativ, în scara 1:5.000 (1973), hărțile topografice în scara 1:5.000 (edițiile 1968, 1981, 1990), proiecția Stereo 70, hărțile topografice în scara 1:25.000 (ediția 1981), proiecția Gauss-Kriiger și ortofotoplanuri, ediția 2005. În cea de-a doua etapă, de teren, de realizare a studiilor pedologice si agrochimice, s-a efectuat recunoașterea pedologică a teritoriului, cercetarea și descrierea profilelor de sol cu prelevarea probelor de sol, înregistrarea datelor și observațiilor privind condițiile geomorfologice, separarea pe plan a arealelor cu diferite unități de sol, În sfârșit, în cadrul etapei a treia, s-a sistematizat datele din teren, s-a interpretat datele analitice fizico-chimice, s-a analizat informațiile existente din cercetările anterioare.

Pagina 34

Situatia pajistilor din România În funcție de modul de folosință, pajiștile se împart în pășuni și fânețe. Din suprafața totală de pajiști din țara noastră (4.9 milioane ha - 33% din suprafața agricolă a României), conform Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, 68% o reprezintă pășunile, iar 32% fânețele (figura nr. 3.2). O Pășuni II] Fânețe Fig. 3.2 Ponderea pășunilor și fânețelor în România, Totodată, același institut menționează că distribuția altitudinală și geografică a pajiștilor se prezintă astfel: > 47% zonă de deal; » 32% zonă de munte; > 21% zonă de luncă. În funcție de zonare și regionare, paj iștile pot fi: > PAJIȘTI ZONALE 1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine) 2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 3. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 4, Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) 4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase 4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun 5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari) 5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili 5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili — termofili

Pagina 35

6. Zona silvostepei 7. Zona stepei > PAJIȘTI INTRAZONALE 8. Pajiști din lunci și depresiuni 9. Pajiști de sărătură (halofile) 10. Pajiști de nisipuri (psamofile). Pincipalele graminee și leguminoase perene cultivate în amestec în pajiștile din țara noastră sunt prezentate în tabelul nr. 3 1 de mai Jos: Tabelul nr. 3. 1 Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști. Principalele tipuri de ierburi perene din pajiști Graminee perene Leguminoase perene Agropyron pectiniforme — pir cristat Lotus corniculatus — ghizdei Bromus inermis — obsigă nearistată Medicago sativa — lucerna albastră Dactylis glomerata — golomăț Onobrychis viicifolia — sparcetă Festuca arundinacea — păiuș înalt Trifolium hybridum — trifoi coreit Festuca pratensis — pătuș de livadă Irifolium pratense — trifoi roșu Festuca rubra — păiuș roșu Trifolium repens - tritoi alb Lolium perenne — raigras peren Phalaris arundinacea — ierbăluță Phleum pratense — timoftică Poa pratensis — firuță Alcătuirea amestecului de ierburi perene este foarte complicată din cauza numărului mare de soiuri din speciile mai sus menționate, astfel că în țările cu zootehnie dezvoltată amestecurile de ierburi perene sunt standardizate și se revizuiesc odată la 15-20 ani. În orice caz, la stabilirea amestecului de graminee și leguminoase perene trebuie avut în vedere următorii indicatori biotehnici și economici:

Pagina 36

nodul de folosire principal longevitatea culturii asigurarea umidității nivelul de fertilizare indicatori biotehnici și înălțimea economici covorului „terbhos capatitatea de concurență gradul de înmulțire vegetativă capacitatea de otâvire rezistenta la călcare După alegerea asociațiilor de bază, pentru regim de fâneață, formate dintr-o graminee perenă ce asigură volumul producției de furaj și o leguminoasă perenă de pajiști, ce asigură calitatea furajeră și azotul biologic, în funcție de condițiile staționale, sistem de cultură și mod de folosință, se mai adaugă alte specii ca păiușul de livezi pentru plasticitate ecologică și de folosire, păiușul înalt pentru robustețe la modificări climatice, pirul crestat pentru rezistență la secetă, raigrasul peren, firuța și trifoiul alb pentru rezistență la pășunat (GÎAP, 2014). Conform Codului de Bune Condiții Agricole și de Mediu (GAEC), stabilite în Regulamentul Consiliului Uniunii Europene (CE) numărul 1782/2003, țara noastră trebuie să acorde o atenție deosebită acestui patrimoniu pastoral prin menținerea suprafeței existente la 1 ianuarie 2007, asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea instalării vegetației nedorite pe terenurile agricole.

Pagina 37

3.2 CONDIȚIILE FIZICO-GEOGRAFICE 3.2.1. Relieful Teritoriul administrativ Pașcani este situat, din punct de vedere fizico-geografic, în partea sudică a Podișului Sucevei. Configurația reliefului a fost condiționată de evoluția paleogeografică a Siretului, pe fondul unor mișcări tectonice de ridicare a podișului. Aspectul general al reliefului este acela de dublu amfiteatru, cu orientare spre est și vest, către axul central al văii Siretului, determinând prezența a trei subunități geografice: - la est de valea Siretului se desfășoară partea nordică a șeii Ruginoasa — Strunga (dealurile Hărmănești — Blăgești); - la vest de valea Siretului se etajează mai multe nivele de terase fluviatile ce culminează pe interfluviul Siret — Moldova; - în zona centrală se desfășoară lunca largă a Siretului. Altitudinile maxime absolute aparțin ramei vestice, respectiv interfluviului Siret -— Moldova și se concretizează, de la nord la sud, în dealurile Runcu — 455,5 m, Secătura — 450 m și Lutăriei — 460 m. La est de Siret, altitudinile maxime sunt cu circa 100 m mai scăzute și culminează în dealul Hărmănești, cota Blăgești nord — 354,6 m. Din punct de vedere al genezei se disting două tipuri de relief: sculptural și acumulativ. Lipsa orizonturilor de roci dure aproape de suprafața terenului a dus la lipsa formelor de relief structural. Fondul litologic predominant argilo-marno-nisipos, sarmațian, a creat condiții favorizante pentru morfodinamica activă a versanților, potențată prin mișcări neotectonice pozitive. Astfel, particularitățile morfologice ale zonei sunt în concordanță cu substratul litologic și pretabilitatea rocilor la procesele de eroziune. Din cadrul reliefului de tip sculptural, forma principală de relief o constituie podișurile slab fragmentate, situate de o parte și de alta a râului Siret. A. Dealurile Hărmănești —Blăgești. Reprezintă o porțiune a podișului — piemont format prin retragerea succesivă spre SE a mării sarmatice și separat decisiv spre vest de valea râului Siret. Se compune din două zone: 1. Zona de platou ondulat și versanți uniformi, prelungi, slab înclinați, cu expoziție sudică, drenată de pârâul Hărmănești.

Pagina 38

Cuprinde culmi largi, cvasiplane, suprafețe cvasiorizontale (1 — 2 %) sau slab înclinate (2-5 %), continuate, spre sud, cu versanți uniformi, lungi. Predomină eroziunea neapreciabilă și slabă de suprafață iar microrelieful este reprezentat prin rare ogașe, pe firul cărora se realizează scurgerea apei din precipitații către pârâul Hărmănești. Învelișul de sol s-a format și evoluează pe depozite eluviale și deluviale luto-argilo- nisipoase, diferențiate pe platouri și versanți, aflate sub influența unor procese geomorfologice și pedogenetice diverse ca dezagregare, dizolvare și transport chimic. Solurile se etajează în altitudine, începând cu cernoziomurile în partea de sud, mai coborâte și, continuând cu faeoziomurile și preluvosolurile, pe măsură ce relieful se înalță spre nord. 2. Zona de versanți cu expoziție vestică, drenată de râul Siret. Este alcătuită din versanți uniformi și neuniformi lungi în partea superioară și mijlocie a zonei și scurți în apropierea albiei majore a Siretului, Morfodinamica este deosebit de activă și se manifestă prin eroziuni de suprafață, ravene, ogașe, surpări, alunecări. De la est la vest se deosebesc trei subzone: - imediat sub culmile și platourile înalte din est se detașează un versant cu înclinări mijlocii, atectat de eroziune slabă și moderată în suprafață, cu rare ogașe și ravene, parțial terasat pentru livadă, în prezent defrișată, în partea mijlocie a zonei se remarcă prezența de suprafețe cu eroziune de suprafață (în nord și sud), cu eroziuni în adâncime și alunecări (partea centrală). Alunecările sunt de tip deplasiv, desprinderea realizându-se în trepte ce avansează dinspre baza versantului către partea lui superioară. Cauzele alunecărilor sunt reprezentate prin energie mare de relief a versantului, prezența unor deluvii groase, prezența orizonturilor nisipoase cu strat acvifer, suprafața mare de platou pe care se acumulează precipitațiile. Din forajele geotehnice executate anterior pe suprafața afectată de alunecare rezultă următoarele formațiuni: - la suprafață, un orizont argilos cu zone nisipoase, cu grosimi de 7-9 m.; sub orizontul argilos urmează un complex predominant prăfos, mai la partea superioară a argilos versantului și cu intercalații nisipoase spre baza versantului. Forma alunecării în trepte, nespecifică rocilor slab consolidate, sugerează existența unor orizonturi de gresii și calcare cel puțin în bancuri discontinui. Microrelieful specific este reprezentat prin trepte de alunecare, ogașe, ravene, cărări de vite.

Pagina 39

- partea inferioară a versantului, până la contactul cu lunca Siretului prezintă o morfodinamică foarte activă, manifestată prin ogașe, ravene, viroage, prăbușiri, alunecări active cu izvoare la zi, conuri mici de dejecție la baza viroagelor. Pe mari porțiuni, în special în jumătatea nordică, versantul este puternic afectat de eroziune torențială, prăbușiri și alunecări active, creând un microrelief de badlands. Pantele mari și foarte mari sau verticale, pun în evidență abrupturi puternice. Solurile au fost puternic erodate sau nu se pot forma, pe mari suprafețe apărând roca. B. Interfluviul Siret — Moldova, versantul estic, cu altitudini de circa 350 m, la partea inferioară și, 450 — 460 m, la partea superioară. Dealurile ce se succed de la nord la sud (Runcu, Secătura, Lutăriei) formează o linie continuă de creastă ce nu scade sub altitudinea de 440 — 450 m și care formează linia de despărțire a apelor dintre bazinele hidrografice al râurilor Siret și Moldova. Orientarea generală este spre est iar pantele au valori mici și mijlocii. În cadrul degradărilor de teren predomină eroziunea de suprafață, urmată de eroziunea de adâncime și de alunecări. eroziunea în suprafață: predomină eroziunea slabă și moderată; eroziunea în adâncime. În această zonă își au originea văile principale afluente pe stânga ale râului Siret: Vârlar, Găștești, Boșteni și Sodomeni. Ele au un caracter torențial, cu maluri abrupte, erodate sau afectate de alunecări și prăbușiri. În porțiunile împădurite sau înierbate, procesul de eroziune în adâncime este stagnat începând un proces de colmatare a fundului ravenei. Pe suprafețele arabile apar ogașe de mică adâncime. alunecările de teren, în cea mai mare parte active, au o mică extindere. Poziția lor în proximitatea ravenelor denotă una din cauzele producerii lor și, anume, subminarea bazei versanților prin eroziune în adâncime. Relieful de acumulare ocupă suprafețele evoluate în trecut sau în prezent sub influența proceselor de aluvionare fluviatilă ritmică. A. Terasele fluviatile (terasele Siretului). S-au format prin adâncirea treptată a cursului râului Siret, pe fondul oscilațiilor climatice și a mișcărilor neotectonice din pleistocen. Majoritatea sunt dezvoltate pe partea dreaptă a râului Siret iar vârsta lor este cuaternară.

Pagina 40

1. Zerasele superioare Cel mai vechi nivel de terasă se presupune a fi chiar partea superioară a interfluviului Siret — Moldova, fără a avea argumente morfologice și litologice în sprijinul acestei afirmații. Mai jos, între altitudinile absolute de 450 m și 350 m se desfășoară o zonă de versant, analizată mai în care sus, vestigiile teraselor au fost intens erodate. 2. Terasa Gâstești — Sodomeni — Brătești. Este situată la altitudini absolute de 330 — 340 m și fragmentată de rețeaua de văi torențiale în poduri izolate, situate în proximitatea localităților menționate. Morfologic, terasa se caracterizează prin prezența de la suprafață a unui complex de prundișuri și nisipuri, din ce în ce mai grosiere în partea inferioară. Lipsa cuverturii de suprafață (materiale loessoide) se explică prin eroziunea în suprafață activată de sistemul de văi — ravene, Pietrișurile sunt ușor cimentate, fiind necesar târnăcopul pentru penetrarea superficială a solului. În versanții ravenelor-văi ce secționează adânc terasa se observă grosimea considerabilă a acestor depozite ce stau pe soclul sarmațian argilo-marno-nisipos. Permeabilitatea mare a acestor depozite face ca stratul freatic să fie situat la adâncimi mari (20 - 30m). Lipsa unui conținut adecvat de particole mai fine nu a permis formarea unor soluri mai evoluate cu toate că, prezența la 40-50 cm a unor orizonturi de culoare ruginie, ar sugera formarea de orizont „B . Lățimea acestor terase nu depășește 500 — 1000 m, racordul cu terasele inferioare realizându-se prin versanți uniformi prelungi, slab înclinați, intens coluvionați și proluvionați (frecvente elemente de prundiș în profilul solurilor). 3. Terasele inferioare (Pașcani). Se desfășoară între altitudinea de 250 — 280 m, la partea superioară și 230 — 235 m, la partea inferioară. Spre sud și sud-est altitudinea minimă scade la 215 — 220 m. Cuprinde cel puțin două nivele de terase fluviatile, reunite morfologic în unul singur (terasa Pașcani). Podul acestei terase formează o suprafață continuă, cu înclinări reduse, cu lățimi de 2,5 — 3,5 km, constituind forme de relief cu cea mai mare pondere în suprafața teritoriului. Peste complexul de pietrișuri și nisipuri din bază terasa suportă o cuvertură de materiale loessoide cu granulație mijlocie. Grosimea mare a depozitelor de terasă ca urmare a coluvionării intense este demonstrată și de adâncimea considerabilă a nivelului freatic (25 — 30 m) care, abia la această adâncime găsesc stratele suport impermeabile ale soclului sarmațian.

Pagina 41

Solurile formate pe această formă de relief aparțin tipurilor de cernoziom, faeoziom și preluvosol, dispuse (în mare) în această ordine de la est la vest. Contactul cu lunca Siretului se face brusc, printr-un versant scurt, cu pante accentuate iar, la baza acestuia apare pânza freatică care generează zone mlăștinoase în șes. A. Lunca Siretului Luncile sunt cele mai recente forme de relief, formate în holocen și care au un dinamism deosebit și în prezent. Lunca Siretului se desfășoară în partea estică a teritoriului, însoțind pe o distanță de circa 10 km, de la nord la sud, cursul Siretului. Lățimea luncii se menține în mod constant la 3-4 km. În profil longitudinal se deosebesc două sectoare: sectorul nordic, situat în amonte de podul CFR. Caracteristic pentru acest sector este puternica asimetrie a luncii, astfel că, în timp ce dreapta pe Siretului se desfășoară treptele caracteristice luncii, pe stânga contactul cu versantul nu este mediat decât de o îngustă fâșie de albie majoră. Deplasarea constantă spre est a Siretului în acest sector a determinat și subminarea versantului, urmată de intensificarea proceselor de versant. sectorul sudic, situat în aval de podul CFR. În acest sector Siretul curge aproximativ prin partea centrală a luncii astfel că de gama trepte morfologice ale luncii se desfășoară atât pe partea dreaptă, cât și pe partea stângă a râului. În profil transversal se succed următoarele trepte morfologice: lunca externă, situată în apropierea contactului cu fruntea terasei inferioare (Pașcani). Cuprinde două sectoare: a)sectorul conurilor de dejecție ce parazitează lunca în dreptul pătrunderii în șes a afluenților. Se desfășoară, cu întreruperi, în special pe partea dreaptă a luncii, la debușarea în șes a pâraielor Irmolea, Fântânele, Gâștești, Broșteni-Sodomeni. Sesul a fost înălțat prin depunerea de către pâraie, la intrarea în luncă, a materialelor mai grosiere cu prundiș, în grosime de 30 — 100 em. b) sectorul luncii externe propriu-zise. Se încadrează la șesuri aluviale înalte și este alcătuit predominant din materiale aluviale mai fine. Pâraiele care debușează în șes, după ce trec de sectorul conurilor de dejecție, datorită diminuării accentuate a pantei, meandrează puternic, formând un microrelief caracteristic pentru acest sector: albii părăsite, privaluri, belciuge, bălți, acoperite cu stuf sau relativ drenate, coșcove, crăpături largi, zone cu exces de umiditate.

Pagina 42

lunca centrală. Materialele aluviale ce o alcătuiesc sunt mai puțin fine. O largă dezvoltare o au gârlele puternic meandrate, cu mici zone de grind pe marginile lor. Zonele cu exces de umiditate sunt mai reduse. În zona sudică a luncii, lunca centrală și externă formează un singur sector, ca urmare a extinderii zonelor de grind ale Siretului. lunca internă și grindurile Siretului. Reprezintă o zonă de dată mai recentă dar situată în cadrul șesului înalt. Materialele aluviale sunt mai grosiere, în special la partea superioară a luncii, ele raportându-se la depozitele de grind longitudinal ale râului Siret. Circulația intensă dinspre râu spre luncă (la ape mari) și intens (la mici) a determinat ape formarea unui microrelief de microvăi și privaluri. Depozitele aluviale permeabile, altitudinile ceva mai mari, lipsa zonelor cu exces de umiditate a determinat utilizarea acestor suprafețe pentru așezările umane (satul Lunca). Trecerea spre grindurile șesului de tranziție sau spre șesul aluvial jos (albia majoră) se face printr-un versant scurt, cu pante mici și mijlocii, albia majoră. Constituie partea dinamică, în continuă evoluție, a șesului (se exclude albia minoră, care aparține domeniului acvatic), însoțind râul pe ambele părți ale albiei minore. Cuprinde mai multe trepte: treapta înaltă a albiei majore, cu înălțimi de 2 — 4 m, peste nivelul mediu al albiei minore. Are extensiunea cea mai mare și este alcătuită din depozite nisipoase groase, uneori cu lentile de prundișuri, Poate fi cuprinsă între diferite brațe ale Siretului, formând insule care ar putea avea o durată efemeră. Este inundabilă la nivele și debite excepționale. treapta mijlocie a albiei majore, cu înălțimi de 1,0 — 2 m peste albia minoră. Apare fragmentar pe traseul râului și este alcătuită din nisipuri grosiere și prundișuri. Este inundabilă la ape mari și poate să dispară dintr-un loc sau să apară în altul în decurs de câțiva ani. Alcătuirea litologică dominantă este din prundișuri, nisipuri grosiere și prafuri argiloase (la suprafață). - treapta joasă a albiei majore, situată la 0,5 — 1,0 m peste albia minoră. Este inundabilă frecvent și are o mobilitate accentuată dispărând dintr-un loc și apărând în altul.

Pagina 43

B. Șesurile secundare Pe fundul văilor afluente Siretului, în cursul lor mijlociu și inferior, se dezvoltă un șes îngust aluvo-coluvo-proluvial, alcătuit din materiale grosiere și medii, cu frecvente suprafețe depresionare, cu exces de umiditate. 3.2.2. Litologia depozitelor de suprafată (Geologia) Teritoriul Pașcani se încadrează în aria geo-structurală a Platformei Moldovenești, constituită dintr-un soclu cristalin de vârstă precambriană, acoperit de depozite sedimentare formate groase, din roci paleozoice, mezozoice și terțiare necutate iar, la bordura văilor și văi, din pe depozite cuaternare. Depozitele geologice care alcătuiesc relieful și aflorează pe platouri, terase, versanți și lunci aparțin Bessarabianului și Cuaternarului. Orizontul inferior al Bessarabianului formează partea superioară a interfluviului Siret Moldova — și este reprezentată printr-un facies litoralo-neritic alcătuit dintr-o succesiune de argile, marne, nisipuri, gresii și calcare oolitice. Gresiile și calcarele oolitice apar în malul stâng al Siretului, la nord de Blăgești, în bancuri groase de câțiva metri. Depozitele bessarabiene sunt în mare parte acoperite de materiale eluviale și deluviale carbonatice, rezultate din transformarea diagenetică a rocilor sub acțiunea dezagregării fizice și alterării chimice. În rest, teritoriul este alcătuit din depozite cuaternare pleistocene și holocene. Depozitele pleistocene alcătuiesc terasele fluviatile ale Siretului. - terasa Sodomeni, sincronă cu terasa Brătești situată în sud, are următoarea alcătuire litologică: peste o succesiune de argile, marne și nisipuri cu intercalații de gresii, urmează | — 2 de m prundișuri carpatice slab cimentate, care formează suprafața terenului; - terasa Pașcani prezintă la bază un orizont de prundișuri fluviatile care stă marnele sarmatice pe din fundament. Urmează nisipuri fluviatile peste care este dispus un strat de 0,8-2,0 m. Peste această argilă urmează un depozit de materiale loessoide fine, cu de poroase, grosimi peste 20 m, care constituie materialul parental pentru cea mai mare parte din soluri. Depozitele holocene alcătuiesc lunca Siretului și văile secundare. Lunca Siretului, din punct de vedere litologic, este alcătuită din prundișuri de 1 —2 groase m, acoperite de nisipuri de 1 — 2 m grosime, după care urmează un material fluviatil carbonatic cu variații texturale în funcție de poziția în luncă, astfel: în apropierea albiei minore predomină materialele grosiere (prundișuri, nisipuri grosiere); în zona grindurilor, predomină nisipurile mijlocii și fine, luturile nisipoase;

Pagina 44

în cadrul luncii propriu-zise, pe măsură ce ne îndepărtăm de albia Siretului, textura materialelor aluviale devine tot mai fină, astfel că, în zona luncii externe, la contactul cu fruntea terasei Pașcani, predomină luturile argiloase și argilele. La debușarea în șes a principalilor afluienți ai Siretului se formează conuri de dejecție alcătuite din materiale mai grosiere, frecvent cu fragmente rulate (pietrișuri). Pe văile secundare predomină materialele fluviatile medii și prosiere, cu grosime redusă. Izolat apar fragmente rulate, alcătuite din prundișuri remaniate din depozitele de terasă. În condițiile alcătuirii litologice menționate, principalele materiale parentale roci și subiacente sunt; depozitele loessoide carbonatice sunt cele mai răspândite materiale parentale, ocupând podul teraselor fluviatile și platourilor. Au o grosime mare (peste 20 m), astfel că roca subiacentă, de obicei nisipuri și pietrișuri carbonatice, se află la adâncimi mari, Sunt materiale parentale poroase, permeabile, cu textură medie și drenaj bun. materiale eluviale (de dezagregare - alterare) carbonatice, pe culmi și platouri situate în afara teraselor fluviatile. Prin caracteristicile fizico-chimice se aseamănă cu depozitele loessoide, Ca roci subiacente sunt argilele calcaroase și marnele moi. materialele deluviale — coluviale de pantă carbonatice, pe versanți cu diferite înclinări, având ca roci subiacente argile și marne cu intercalații de nisipuri; - prundișuri slab cimentate de origine fluviatilă, pe podurile teraselor mijlocii și înalte-Sodomeni, Blăgești. Solurile corespunzătoare sunt regosolurile scheletice. Pe lângă prundișuri, și apar particole mai fine (nisip, praf, argilă), mai frecvente la partea superioară a solurilor, ceea ce indică originea lor eoliană în mare parte; - materiale fluviatile carbonatice (pietrișuri, nisipuri, luturi, argile), situate în lunca Siretului Și în văile afluiente acestuia. Pendularea cursului Siretului pe suprafețele luncii, direcțiile sinuoase de pătrundere în luncă a apelor Siretului în timpul inundațiilor au determinat o dispunere mozaicată a materialelor parentale de diferite texturi. 3.2.3. Hidrosrafia si hidroveologia Din punct de vedere hidrografic, teritoriul Pașcani este situat în bazinul mijlociu al râului Siret. Râul Siret Traversează teritoriul de la nord la sud, pe o distanță de circa 11,2 km, în linie dreaptă și, dublă, ținând cont de meandrele râului. Datorită pantei mici (sub 0,5 %), cursul Siretului a oscilat în cadrul luncii, creând o serie de forme depresionare (meandre părăsite, cursuri vechi). La mira Lespezi, situată la 11 km în

Pagina 45

amonte de Pașcani, Siretul are un debit mediu de 35,49 m/sec. Debitul maxim de este 72,79 m*/sec. iar debitul minim este de 19,25 m*/sec. În anul 1929 s-a înregistrat debitul cel mai mare, de 700 m*/sec, iar, în 1924, s-a înregistrat debitul cel mai mic, de 7 m/sec. După datele mai recente ale Regiei Autonome Apele Române, filiala debitul Bacău, mediu multianual al Siretului în secțiunea Blăgești este de 40,4 ms/sec. Debitele maxime cu probabilitate de depășire de 5 % și 10 % sunt de 1150 m*/sec., respectiv 880 ms/sec. Regimul scurgerii înregistrează două maxime: primăvara și vara (aprilie — iunie). Scurgerea solidă determinată la Lespezi este de 11,60 kp/sec. iar turbiditatea de 412 gr./m5. în aval de Pașcani crește conținutul de săruri solubile în Siretului, devenind din apa apa dulce în slab sălcie; dintre anioni, continuă să predomine S04 (45 %), dar cu o pondere mai redusă în favoarea HCO3) dintre cationi, Ca”" ia locul Na ca ion dominant, urmat de Mg? După coeficientul Prinklonski calculat pentru cele două probe de apă din Siret, valorile lor sunt cuprinse între 33 - 46, corespunzătoare unor ape bune pentru irigat. Indicele S.A.R. este cuprins între 1 (aval) și 2,5 (amonte), relevând o apă cu potențial redus de alcalizare a solurilor în cazul irigării. După diagrama Florea, apa Siretului se încadrează în categoria apelor foarte bune — bune pentru irigație. Pe teritoriul Pașcani, Siretul primește cei mai mulți afluienți De la pe partea dreaptă. nord la sud aceștia sunt: 1. pârâul Conteasca Formează hotarul cu comuna Lespezi pe o distanță de circa 1 km, înainte de confluența cu Siretul, la nord de centrala hidroelectrică. Cursul este puternic adâncit sub forma ei un ravene de vale cu pereți abrupți. 2. pârâul Irmolea Drenează o porțiune din partea de NV a teritoriului prin afluentul Vârlan, Pătrunde din nou pe teritoriul Pașcani în zona Topile, unde favorizează calea ferată Pașcani — Tg.Neamț. Pătrunde în șesul Siretului unde formează un întins con de dejecție alcătuit din materiale mai | | | E nisipoase cu prundiș. După ce trece de linia de cale ferată Pașcani — Suceava se unește cu pâraiele Ruja și Gâștești formând un canal artificial protejat de diguri, care debușează în Siret la nord de satul Lunca,

Pagina 46

3, pârâul Fântânele Izvorăște din terasa Pașcani și după 2 km intră în lunca Siretului, unindu-se cu pârâul Gâștești. 4. pârâul Gâștești Are originea la nord de satul Gâștești și până la intrarea în lunca Siretului, are aspectul unei ravene puternic adâncite în depozitele de terasă. Are o alimentare bogată din pânza freatică a teraselor mijlocii și superioare. 5. pârâul Boșteni Are izvoarele puternic ramificate și ravenate în zona interfluviului Siret — Moldova. unirea După ramurilor, se desfășoară o vale lărgită în urma alunecării versanților unei ravene, În aval, cursul pârâului are aspectul unei ravene înguste, la până confluența cu pârâul Sodomeni (Văduțu). 6. pârâul Sodomeni (Văduțu) Izvoarele formează mai multe brațe, toate sub forma unor ravene, în parte împădurite. După unirea cu pârâul Boșteni formează o vale aluvială cu lărgimi de circa 200 La m. debușarea în șesul Siretului, la sud de Pașcani, formează un întins con de dejecție. Până la vărsarea în Siret, pârâul este dirijat printr-un canal protejat cu diguri. Pe stânga Siretului, afluentul principal este: 7. pârâul Hărmănești Izvorăște din localitatea Todirești, la circa 12 km est de Siret. Pe teritoriu Pașcani parcurge ultimii 2 km, din care circa 1 km canalizați. Cu excepția pârâului Fântânele, prea scurt, ceilalți afluienți ai Siretului debit lichid în au tot timpul anului, cu excepția unor ani deosebit de secetoși. În general, se caracterizează printr-o alimentare pluvială și subterană moderată. Apele subterane libere cuprind stratele acvifere descendente, alimentate de sus în jos, în condiții favorabile de permeabilitate. Structura geologică și faciesul petrografic al depozitelor sedimentare au favorizat formarea de pânze acvifere. Importanța morfologiei terenului este accentuată în cazul teraselor fluviatile în care sunt cantonate pânze de apă freatică, pânza de apă freatică Sodomeni Este cantonată în pietrișuri, nisipuri și argile nisipoase, fiind situată la adâncimi în mari, general peste 20 m. Este deschisă de văile cu aspect de ravenă ce secționează podul teraselor (Găștești, Boșteni, Văduțu — Sodomeni).

Pagina 47

Din analizele efectuate asupra probelor de apă (proba 7) colectate din fântânile din zonă rezultă că din punct de vedere al mineralizării, conținutul total în săruri solubile este cel mai scăzut din toate probele recoltate în teritoriu (291 mg/litru), caracterizând ape dulci, cu potabilitate foarte bună. pânza de apă freatică Pașcani. Este cantonată în nisipurile și pietrișurile de la baza depozitelor loessoide, la adâncimi mari. Are un debit bogat prin aportul gravitațional de apă din pânza Sodomeni (aceasta având deschideri puține). 3.2.4. Clima Datorită poziției geografice a teritoriului mun. Pașcani, clima sa are un caracter continental, influențată în mare măsură de prezența maselor anticiclonilor atlantic și continental. În timpul verii predomină timpul secetos, cu temperaturi ridicate. larna predomină masele de aer venite dinspre nord-est și nord, cu manifestări frecvente ale viscolului. Pe teritoriul Pașcani nu sunt amplasate stații cu observații climatologice. Cea mai apropiată stație de acest gen, situată în condiții de relief asemănătoare se găsește la Roman, la circa 40 km sud. Stații cu observații pluviometrice pe diferite perioade se găsesc la Pașcani și, în apropierea teritoriului, la Lespezi, Ruginoasa, Dolhasca, Tudora. Temperaturi minime absolute a căror valoare scade sub 0*C se înregistrează din a doua decadă a lunii septembrie, cel mai timpuriu și, se pot prelungi până în a doua decadă a lunii mai, cel mai târziu. Numărul zilelor cu brume este de 16,9 anual și afectează în special valea Siretului și baza versanților. Numărul zilelor fără îngheț este de 167, a celor de îngheț este de 127,8 iar, a zilelor de vară, de 43,3 anual. Temperatura medie anuală, pentru intervalul 1896 — 1988 este de 8,3*C, la stația Roman. Suma medie a precipitațiilor anuale este de 529 mm, la stația Roman. Numărul zilelor cu precipitații mai mari de 1 mm este de 78,2 anual. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt iunie și iulie iar, cele mai sărace, februarie și martie. În sezonul cald, precipitațiile au uneori un pronunțat caracter în torențial, special vara, când se înregistrează averse de o intensitate deosebită. Seceta apare obișnuit la sfârșitul lunii iulie și începutul lunii august și se prelungesc în până septembrie. Perioade de secetă apar și în lunile mai — iunie.

Pagina 48

Ca urmare a unui regim pluviometric redus în ultimii ani, se manifestă un accentuat deficit de umiditate, care influențează negativ procesele pedogenetice, prin încetinirea proceselor fizice, biologice și biochimice. Teritoriul României a fost împărțit în microzone pedo-geoclimatice, baza a trei elemente ale pe peisajului natural: climă, rocă + relief și sol. Pentru teritoriul Pașcani corespund patru microzone pedo-gcoclimatice, corespunzătoare distribuției cadrului natural de o parte și de alta a axei centrale — lunca Siretului. În cadrul microzonelor au fost delimitate Arealuri Climatice Omogene (A.C.0.), care sunt areale relativ omogene din punct de vedere a] caraceristicilor climatice prevăzute și al utilizării acestora pentru bonitarea și evaluarea terenurilor. 3.2.5. Vegetația Din punct de vedere geobotanic, teritoriul Pașcani aparține zonei de pădure, cu râului excepția Siret - care are o vegetație azonală, specifică luncilor. Pădurea este reprezentată prin două masive, situate la vest de Pașcani interfluviul Moldova pe — Siret și versantul estic al acestuia. Vegetația lemnoasă este reprezentată prin Fagus silvatica în amestec cu Carpinus betulus — pe porțiunile mai înalte și mai puțin însorite și Quercus petraea, Tilia tomentosa și Tilia cordata — mai spre margini și pe formele de relief mai însorite. Alături de speciile amintite, se mai întâlnesc Fraxinus excelsior și Cerasius avium. Ca arbuști, în special la marginea pădurii, se întâlnesc Crataegus Evonymus monogyna, europea, Cornus sanguinea, Corylus avellana. Ca, vegetație ierboasă în pădure, întâlnim o floră vernală bine dezvoltată, formată din Viola odorata, Anemone nemorosa, Asarum europaeum, Asperula odorata, Dentaria bulbifera, Scila bitolia. În locurile mai umbrite și umede întâlnim Carex pilosa iar în lăstărișuri, Fragaria vesca. Vegetația lemnoasă din lunca Siretului este reprezentată prin zîvoaie, formate din sălcete cu frecvente exemplare de plop. Pajiștile de dealuri sunt situate pe cernisoluri și luvisoluri. În componența pajiștilor intră ca asociație de bază Agrostis tenuis, în amestec cu diverse specii mezofile. În afară de Agrostis tenuis, se întâlnesc o serie de graminee valoroase Festuca ca: pratensis, Phleum pratense, Poa pratensis, Dactylis glomerata. Leguminoasele au o participare importantă prin Trifolium pratense, Trifolium campestre și Lotus corniculatus, Pe porțiunile mai uscate, specia dominantă devine Festuca pseudovina, împreună cu Andropogon ischaemum și Koeleria gracilis. Pe viroagele mai umede și în zonele cu izvoare de coastă, cu soluri pseudogleizate, gleizate sau amfigleizate, se întâlnes c Agropyron repens și Lolium perenne. Pajiștile azonale de luncă sunt răspândite în lunca Siretului și sunt alcătuite din asociații de:

Pagina 49

Agropyron repens, pe locurile mai ridicate și drenate; Lolium perenne, la contactul cu versanții; Alopecurus pratensis, pe erenurile joase și umede; Poa pratensis, pe locurile târlite, Dintre leguminoase, menționăm pe Trifolium repens, Trifolium fragiferum, Lotus corniculatus, Medicago lupulina. Pe porțiunile cu exces de umiditate, în zonele cele mai joase ale luncii, în meandre părăsite, se întâlnesc specii higrofile și hidrofile de Carex, Juncus și Scirpus, precum și unele graminee ca; Agrostis canina, Phragmites communis, Calamagrostis pseudophragmites. În bălți, unde apa stagnează un timp mai îndelungat, întâlnim Typha latifolia și Typha angustifolia. În zonele cu aluviuni recente formate din prundișuri și nisip, o formată din apare vegetație rară, diferite specii de Bromus. Ca buruieni mai frecvente în culturi se întâlnesc Setaria glauca, Cirsium Cynodon arvense, dactylon, Convolvulus arvensis și Raphanus raphanistrum. Principalele plante de cultură care se cultivă în zonă sunt: grâul de toamnă, porumbul, floarea soarelui, sfecla de Zahăr, secara, lucerna, ovăzul, cartoful, orzul și soia. 3.2.6. Influența antropică Influența activității omului asupra solurilor are aspecte variate, de la luarea în cultură a terenurilor prin înlăturarea vegetației naturale, până la aplicarea de măsuri și lucrări de îmbunătățiri funciare și de ameliorare a solurilor. Influența înlăturării sau înlocuirii vegetației naturale Prin deselenirea terenurilor se produce o frânare a procesului de acumulare a humusului, iar pe terenurile în pantă, se accelerează eroziunea solurilor. Prin defrișarea pădurilor și modificarea echilibrului natural s-au declanșat procese geomorfologice actuale de alunecări de teren, eroziune în suprafață și adâncime, etc. Influenta lucrărilor solului Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență pozitivă în ceea ce privește porozitatea, permeabilitatea, regimul de apă și aer, activitatea biologică și mobilizarea substanțelor nutritive din rezerva solului. Pe versanți, executarea lucrărilor pe contur, agroterasarea, afânarea adâncă, etc., se opun scurgerii apei pe pantă, protejează solul împotriva eroziunii în suprafață, contribuie la refacerea acestuia. Pe terenurile cu exces de umiditate de suprafață, arătura cu subsolaj sau afânarea

Pagina 50

adâncă, au ca efect eliminarea excesului de apă. Arătura de desfundare (la înființarea plantațiilor pomicole sau de viticole) duce la modificarea solurilor pe adâncimea de desfundare. Executarea incorectă a lucrărilor solului este însoțită de manifestarea unor influențe negative, dintre care menționăm: executarea pe versanți a lucrărilor pe linia de cea mai mare pantă duce la accelerarea eroziunii în suprafață sau a eroziunii în adâncime; defrișarea viilor terasate și lipsa de întreținere a lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (agroterase, benzi înierbate), duce la distrugerea în timp a acestor lucrări; lucrarea solului prea umed sau prea uscat duce la formarea de brazde, curele și respectiv bulgări mari, proces însoțit de deteriorarea structurii. Influența structurii și rotatia culturilor Cultivarea pe terenurile în pantă a păioaselor și evitarea prășitoarelor, introducerea în asolament a culturilor perene (amelioratoare), contribuie la stăvilirea eroziunii solurilor. Rezultate bune privind ameliorarea solurilor saline și alcalice se obțin prin cultivarea de plante rezistente la astfel de condiții: orzul, meiul, iarba de Sudan, etc. Cultivarea an de an pe acelasi sol a unei singure plante sau a unui număr redus de plante, duce la secătuirea solului în anumite elemente nutritive, la cumularea efectului remanent al unor pesticide, etc. Influența îngrășămintelor, amendamentelor și pesticidelor Aplicarea corectă a îngrășămintelor influențează favorabil proprietățile solului, astfel : dezvoltarea mai bună a vegetației înseamnă sistem radicular mai bogat, deci materie organică mai multă pentru sol, posibilități sporite de formare a humusului, refacerea structurii solului, ameliorarea însușirilor fizice, chimice și biologice ale solului; îngrășămintele organice acționează direct prin aportul de substanțe nutritive, intensifică activitatea microbiologică, mărirește conținutul de humus, îmbunătățește însușirile fizice și ameliorează solurile acide. Folosirea incorectă a îngrășămintelor (felul acestora, doza, modul de aplicare) poate duce la efecte negative în ce privește proprietățile solului, astfel; aplicarea în cantități prea mari a dejecțiilor, folosirea apelor uzate fără ca în prealabil să fie trecute prin amenațări speciale, duc la poluarea solului; aplicarea sistematică de cantități mari de îngrășăminte cu azot poate duce la concentrații nocive de nitrați și nitriți în sol și în plante, pe seama cărora se pot forma alte substanțe și mai toxice și chiar cancerigene;

Pagina 51

aplicarea neuniformă a îngrășămintelor duce la formarea de vetre, cu repercursiuni negative atât asupra producției, cât și a solului. Amendarea solurilor urmărește neutralizarea sau corectarea reacției prea acide sau prea alcaline a acestora. Amendarea incorectă provoacă o înrăutățire a însușirilor solului. Folosirea gipsului, în loc de oxid sau carbonat de calciu pe solurile acide duce la transformarea acidității potențiale în aciditatea actuală. Utilizarea carbonatului de calciu în loc de sulfat de calciu pe solurile alcalice și alcalizate provoacă o intensificare a alcalinitătii, datorită formării de carbonat de sodiu, ca urmare a schimbului Ca-Na. Prin erbicidare se înlătură prașilele și se menajează structura solului. Folosirea nerațională a pesticidelor duce la poluarea solului și a apelor freatice. Influența irigației Pe suprafața teritoriului nu se găsește un sistem de irigații. Deficitul de umiditate înregistrat în ultimii ani, ca urmare a unui regim pluviometric redus și a unor temperaturi estivale ridicate, au dus la accentuarea deficitului de umiditate astfel că unele culturi agricole au fost afectate. Sub rezerva necesității unor studii, inclusiv pedologice, pentru a evalua necesitatea irigației semnalăm unele aspecte negative ale acesteia; apa de irigației să fie de calitate pentru a nu sărătura sau polua solul; aplicarea necontrolată a irigației poate destabiliza structura solului și poate modifica bilanțul apelor subterane; se pot produce modificări fizice: creșterea compactității, micșorarea porozității și a vitezei de infiltrație a apei; modificări chimice: mărirea capacității de schimb cationic, antrenarea nitraților din îngrășăminte, solubilizarea unor elemente, etc.; accelerarea proceselor biochimice din sol. Influenta lucrărilor de prevenire și combatere a eroziunii Pe suprafața teritoriului au fost executate o serie de lucrări de combatere a eroziunii solului: benzi înierbate, agroterase, nivelări de alunecări, care au avut un efect favorabil în combaterea eroziunii și alunecărilor. Lipsa de întreținere a acestor lucrări în momentul actual, duce la diminuarea efectului acestora până la anulare. Influența amenajărilor pentru plantatii de viti-pomicole Înființarea plantațiilor de vii și pomi, necesită lucrări de mobilizare adâncă a solului, de nivelare, modelare, terasare, ceea ce provoacă o schimbare radicală a învelișului de sol.

Pagina 52

3.3 SOLURILE Formarea solurilor din zonă s-a desfășurat sub influența unui ansamblu de factori pedogenetici (de solificare), dintre care cei mai importanți sunt: Factorul biologic Solificarea nu poate avea loc decât sub actiunea organismelor, în special a plantelor și microorganismelor. Vegetația, microflora și fauna acționează asupra solurilor îndeosebi prin modul de distribuție spațială a resturilor organice, prin calitatea și cantitatea materiei organice depuse anual la suprafață sau în interiorul solului și prin modul de transformare a resturilor vegetale. Sub aceste aspecte, acțiunea vegetației ierbacee asupra solului se deosebește mult de cea a vegetației lemnoase. În ceea ce privește vegetația ierbacee, principala sursă de substanțe organice pe seama cărora se formează humusul în sol o constituie rădăcinile. Aceasta se datorează faptului că resturile organice aeriene intervin în mică măsură în procesele pedogenetice, fiind îndepărtate de către om, vânt etc.. Spre deosebire de vegetația erbacee, subformația vegetală lemnoasă, sursa de bază a resturilor organice care participă la formarea humusului o constituie frunzele care cad anual la suprafața solului. Rădăcinile plantelor lemnoase nu participă decât în mică măsură la formarea humusului. Clima Se manifestă începând cu dezagregarea fizică și alterarea chimică a rocilor, descompunerea materiei organice, spălarea sărurilor solubile, etc. Astfel, dezagregarea și alterarea rocilor influențate direct sau indirect de climă duc la transformarea rocilor primare în roci ce pot asigura condiții minime instalării vegetației iar prin manifestarea în continuare a acestor procese în cadrul solificării, determină formarea principalelor componente minerale ale solului (săruri, oxizi, hidroacizi, minerale argiloase, nisip, praf, etc.). Relieful Relieful acționează în formarea, evoluția și diversificarea solurilor atât direct cât și indirect. Astfel, între sol și relief este o legătură atât de strânsă încât practic, orice schimbare survenită în cadrul reliefului se reflectă și în modificarea solului respectiv. Influența directă a reliefului se observă îndeosebi în zonele accidentate, în primul rând prin procesul de eroziune în suprafață, de care depind transportul și sortarea în lungul versanților a materialului rezultat prin alterarea rocilor. În șesuri importanța majoră o are microrelieful (microdepresiuni, micromovile, privaluri, gârle, conuri de dejecție, etc.) care au determinat, fie stagnarea apei și intensificarea proceselor de

Pagina 53

gleizare și înmlăștinire, fie existența unor suprafețe ridicate, zvântate, neinundabile sau rar inundabile. Mult mai importantă și mai complexă este influența indirectă a reliefului asupra învelișului de sol. Această influiență se manifestă prin redistribuirea căldurii și umidității pe diferite forme de relief în funcție de altitudine, pantă și expoziție. În funcție de relief, solurile se dispun într-o zonalitate altitudinală. Pe șesuri și văi apar soluri specifice ca: soluri aluviale, diferit gleizate și/sau sărăturate, gleiosoluri, etc, Apă freatică si pedofreatică Existența unui strat freatic la adâncime relativ mică determină, în primul rând, formarea în sol sau la baza solului a unui orizont gleizat specific solurilor hidromorfe. Stratul acvifer influențează de asemenea procesul de bioacumulare precum și procesul de eluviere a solului, modificând intensitatea de deplasare a sărurilor, bazelor sau coloizilor, sau provocând formarea unor orizonturi cu acumulare intensă a unor săruri, Rocile de solificare Influențează textura solurilor și unele proprietăți fizice și hidrofizice. În cadrul rocilor de solificare se disting; Depozite de argile-marne cu textură fină, care au favorizat producerea alunecărilor de teren; depozite fluviale salinizate și alcalizate, pe care s-au format solonceacuri, solonețuri și aluviosoluri salinizate și/sau alcalizate; depozite fluviale mijlocii în zonele mai înălțate de grind, pe care s-au format aluviosoluri tipice și molice. Solul reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor pedogenetici enumerați, la care se adaugă timpul și factgorul antropic. Ei se înterpătrund și se influențează reciproc și prin numărul și variația lor, determină manifestarea unor procese pedogenetice specifice, care duc la formarea orizonturilor solurilor. Principalele procese pedogenetice care au stat la baza formării solurilor în zona studiată sunt: Bioacumularea Bioacumularea este procesul de acumulare a humusului în urma descompunerii materiei organice materiei vegetale de câtre microorganisme printr-un ansamblu de procese biochimice și chimice. Lupașcu Gh. (1998) consideră condițiile alternante aerobe-anaerobe ca fiind cele mai favorabile pentru instalarea proceselor de humificare deoarece bacteriile aerobe și cele anaerobe sintetizează substanțele humice în condiții de umiditate suficientă. În condiții de umiditate

Pagina 54

insuficientă substanțele humice sunt puternic fixate de sol ducând la acumularea progresivă a humusului, Scăderea temperaturii și creșterea umidității solului, specific zonelor mai înalte, determină o mobilitate accentuată a microelementelor din sol. În cazul solurilor din clasa Cernisoluri, humusul format este de mull tip calcic alcătuit predominant din acizi huminici cenușii, saturați complet sau în bună măsură cu cationi bazici, îndeosebi de calciu. În zonele mai înalte, unde precipitațiile mai abundente determină levigarea relativ intensă a substanțelor minerale, se formează un humus de tip mull forestier, specific solurilor din clasa Luvisoluri, alcătuit din acizi huminici slab-moderat polimerizați. Carbonatarea Carbonatarea este un proces complex prin care dioxidul de carbon, prezent în aerul din și apa sol provenit din respirația florei și faunei sau din descompunerea materiei organice, reacționează cu apa și formează acidul carbonic (H>CO3). Acesta este instabil și disociază în cea mai mare parte (99%) în dioxid de carbon (CO>) și apă (H20).Doar o mică parte (1%) disociază în hidrogen (H” sau 2H"), ionul carbonic (CO37) și ionul bicarbonic (HCOA.). Hidrogenul format înlocuiește cationi bazici (Ca, Mg, K, Na) din rețeaua cristalină care formează în soluția solului hidroxizi instabili transformați în carbonați (CaCO3, MgCO3, KCO3, Na2CO3). Dintre aceste săruri, carbonații de calciu și magneziu sunt solubili dar în unei greu prezența cantități mai mari de CO» aceștia trec în bicarbonați care sunt ușor solubili. În aceste condiții, prin procesele de eluviere și iluviere are loc carbonatului migrarea de calciu din partea superioară a profilului de sol și depunerea acestuia la baza profilului, în materialul parental, cu formarea un orizont calcic sau calxic sau carbonatoacumulativ, notat cu „Cca“, Conform SRTS. (2012) orizontul carbonatoacumulativ conține carbonați de calciu fie sub formă difuză fie sub formă de neoformațiuni discontinue (pseudomicelii, vinișoare, eflorescențe, concrețiuni) în cantități de peste 12% În privința adâncimii de apariție a carbonaților, solurile fii pot proxicalcarice, cu carbonații de la suprafață, epicalcarice, cu carbonați între 26-50 cm, endocalcarice, cu carbonați între 51-100 cm și baticalcarice, cu carbonați între 101-150 cm. Adâncimea de apariție a carbonaților depinde de unii factori locali, precum precipitațiile atmosferice, panta terenurilor, permeabilitatea solurilor etc. Cantitatea de carbonat de calciu din orizontul Cca diferă în funcție de conținutul în inițial carbonați al materialului parental dar și de stadiul de evoluție a solului.

Pagina 55

Astfel, solurile mai tinere (cernoziomuri) conțin cantități mai mari de carbonați de calciu și magneziu care inhibă formarea solului, determină o reacție alcalină și împiedică translocarea argilei și humusului, comparativ cu solurile mai evoluate (preluvosoluri, luvosoluri) unde procesele de eluviere și iluviere au dus la translocarea și depunerea carbonaților la baza profilului. Gileizarea Gleizarea pedogenetică este un proces biochimic care, pe lângă saturația cu apă, este condiționată de prezența materiei organice, temperatura mai mare de 09 biologic (5%) și condiții de reacție favorabile dezvoltării microorganismelor reducătoare (SRTS, 2012). În exces permanent de apă se formează un orizont „Gr“ cu proprietăți reductomorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere depășesc 50% din masa solului. În-funcție-de stadiul de oxidare sau reducere a compușilor de fier și.mangan și de materialele în care se formează, acest orizont poate avea culori albăstru-verzui în materiale lutoase și argiloase, culori prodominant negre în materiale bogate în sulfuri și culori albicioase în materiale calcaroase, iar în nisipuri culorile sunt cenușii până la alb sau cenușii verzui. În condiții alternative de aerobioză și anaerobioză se formează un orizont „Gox“ cu proprietăți redoximorfe, asociat cu orizontul A, B sau C în care culorile de reducere apar în proporție de 16- 50% din masa solului, orizontul având aspect marmorat cu pete brun-roșcate, brun-gălbui. Salinizarea și alcalizarea Salinizarea este procesul pedogenetic care constă în îmbogățirea solului în săruri ușor solubile din apa freatică mineralizată situată la mică adâncime, În aceste condiții solul este umezit până la suprafață și, în urma evaporării intense, sărurile se acumulează în profilul de sol sub forma unui orizont hiposalic (sc) dacă conținutul total de săruri solubile este de 0.10-0.15% sau 100-150 mg/100 g sol (în funcție de textură și tipul de salinizare) sau se formează un orizont salic (sa) când conținutul total de săruri solubile este de cel puțin 1.0-1.15% respectiv 1001-1501 mg/100 g sol Alcalizarea apare atunci când nivelul apei freatice puternic mineralizată coboară, acumularea sărurilor încetează și, cu timpul, acestea sunt levigate în profunzime de apa din precipitații. Astfel, complexul coloidal este îmbogățit cu ioni de Na” iar humusul și argila dispersează în apă, migrează pe profil și se acumulează la o anumită adâncime unde formează un orizont Bt natric (Btna). Orizontul cu conținut de 5-15% Vna (Na% din T) este hiponatric și se notează cu „ac“, iar orizontul cu peste 16% Vy, este natric și se notează cu „na“.

Pagina 56

3.3.1. Lista unităților de sol (US) și caracterizarea acestora Acest sub capitol îl vom trata separat pe unități de sol de suprafețele de pajiști , pe aparținând domeniului public al UAT mun. Pașcani și pe unități de sol de pe suprafețele de pajiști aparținând proprietarilor privați . astfel pe domeniul public întâlnim: CLASA PROTISOLURI US1 A _Regosol scheletic, proxisubscheletic, lutonisipos / lutonisipos, dezvoltat materiale pe eluviale-deluviale. US2 A_Aluviosol calcaric-gleic, proxicalcaric, epigleic, lut mijlociu / lutoargilos mijlociu, dezvoltat pe materiale fluviale. US3 3 Aluviosol calcaric-gleic-salsodic, proxicalcaric, endogleic, endohiposalic, endohiponatric, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat materiale fluviale. pe CLASA LUVISOLURI US4 A_Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune neapreciabilă-slabă în suprafață. COMPLEXE DE SOLURI US SA _Complex de soluri în zonă de alunecări stabilizate și semiactive format din: Preluvosol tipic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune puternică în suprafață (40%). Preluvosol stagnic, epihipostagnic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune neapreciabilă-slabă în suprafață (30%). Antrosol erodic-cernic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (20%). Antrosol erodic-preluvic, lutos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale deluviale, cu eroziune excesivă în suprafață (10%). RAVENE US6 A Asociație de soluri în zonă de eroziune în adâncime format din: Antrosol erodic-cernic, lutoargilos / argilolutos, dezvoltat pe materiale deluviale (90%); Gleiosol calcaric-cernic, lutoargilos / lutoargilos, dezvoltat pe materiale fluviale (10%).

Pagina 57

UNITATEA TERITORIALĂ DE SOL (US) NR. 1A Proprietar UAT Pașcani Denumire sol: Regoso/ scheletic, proxisubscheletic, lutonisipos / lutonisipos, dezvoltat pe materiale eluviale-deluviale. Formula de sol: RS qq / Llgz/TTaq — ISs— t Nr. profilul de sol: 5 Suprafața US: 21.65 ha Județul: Iași Teritoriul administrativ: Pa

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.