Proiect de hotărâre
PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de Regenerare Urbană Zona Centrală – Municipiul Pașcani, județul Iași
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 44,0 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre din 28.12.2022, „PROIECT DE HOTĂRÂRE privind aprobarea Studiului de Regenerare Urbană Zona Centrală – Municipiul Pașcani, județul Iași”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/093C021CCFA35473C2258A6E004C3BC5/$FILE/21. B - Pr. HCL - aprobare Studiu Regenerare Urbană.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/35201-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-studiului-de-regenerare-urbana-zona, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Consiliul Loca! al Municipiului Pașcani
PROIECT DE HOTĂRÂRE
.
ROMÂNIA E, AVIZAT Ei
An 2023 Lună . 4 Azi , a. Al
JUDEȚUL IAȘI SECRETAR GENERAL
MUNICIPIUL PAȘCANI IRINA JITARU
CONSILIUL LOCAL
PROIECT
HOTĂRÂRE
privind aprobarea Studiului de Regenerare Urbana
Zona Centrala — Municipiul Pașcani, județul Iași;
În baza Referatului de Aprobare nr. 28937 /24 .11.2023, întocmit de către
Primarul municipiului Pașcani, domnul Marius Nicolae Pintilie;
Având în vedere Raportul comun de specialitate, întocmit de către Serviciul
Urbanisrn si Amenajări Teritoriale, Serviciul Tehnic si Investiții si Compartimentul Juridic
și Contencios, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Pașcani,
înregistrat sub nr. 20939/.24 .11.2023;
În temeiul dispozițiilor art.1 alin. (1) si alin (2) din Ordonanța de Urgență nr.
,
183 din 28 decembrie 2022, privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte
de regenerare urbană
Având in vedere Studiul de Regenerare Urbana — Zona centrala Municipiul
Pascani, întocmit de S.C. ARHIVOLTA STUDIO DE ARHITECTURA S.R.L., înregistrat
sub nr. 28676 din 17.11.2023
În conformitate cu dispozițiile art.129, alin (1), alin. (2), lit. b) din Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, potrivit cărora:
Având în vedere Rapoartele de avizare ale următoarelor comisii de specialitate din cadrul
Consiliului Local al Municipiului Pașcani:
> Comisiei de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția
mediului, ecologie, patrimoniu, înregistrat sub nr. 4 „„2023;
> Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finanțe, industrie, agricultură, silvicultură,
prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structurale și relații
externe, înregistrat sub nr. / „2023
> Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile omului și libertăți
cetățenești, înregistrat sub nr. j . 2023;
În temeiul dispozițiilor art. 139, alin (1) și ale art. 196 alin (1), lit. a) din Ordonanța de Urgență
a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul adminisirativ, cu modificările și completările
ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art.1, Se aproba, Studiul de Regenerare Urbana Zona centrata — Municipiul
Pascani, prezentat in Anexa nr. 1, parte integrantă din prezenta hotărâre ;
i
Pagina 2
Art. 2. Serviciul administrație publică va comunica, în copie, prezenta hotărâre:
- Instituției Prefectului județului Iași;
- Primarului Municipiului Pașcani;
- Serviciului Urbanism si Amenajări Teritoriale;
- Compartimentului Programe Europene si Atragere Fonduri Structurale ;
- Compartimentului Juridic și Contencios;
PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ CONTRASEMNEAZĂ PENTRU LEGALITATE
CONSILIER LOCAL, SECRETAR GENERAL,
IRINA JITARU
Nr.
Din
Pagina 3
Studiu de regenerare urbană
Zona centrală - Municipiul Pașcani
Pagina 4
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Cuprins Lista semnăturilor
• Descrierea situației existente • Proiectant general
• Cadrul legislativ
• Prezentarea contextului urban
• S.C. ARHIVOLTA STUDIO DE ARHITECTURĂ S.R.L.
• Studiu istoric
• Surse de finanțare
• Obiective preconizate • Manager Proiect: arh. drd. Bortaș Marius
• Conceptul New European Bauhaus
• Mobilitate urbană
• Întocmit: arh. stag. Melniciuc Teofil
• Economie regională
• Descrierea măsurilor
• Amenajarea spațiilor verzi
• Proiectant de specialitate – urbanism
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
• Construirea unui hub regional
• Proiectant urbanism: arh. conf. Dr. Ciolacu Dragoș
• Identificarea zonelor de investiție
• Zona centrală
• Beneficiar
• Parcul Municipal
• Zona de agrement Lacul Peștișorul
Primăria Municipiului Pașcani
• Recomandări
•
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 5
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Cadrul legislativ
• OUG 155/03.09.2022 și declarația de la Toledo
Problematica regenerării urbane este de actualitate la nivel european, fiind subiect al reuniunilor și declarațiilor comune la nivelul UE (Declaratia de la Toledo, 2010) și a Consiliului
Europei (Conferinta Europeană a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului - CEMAT, 2007), fiind obiect al finanțărilor europene și al unor reglementări specifice la nivelul statelor
membre Uniunii Europene.
În conformitate cu Declarația de la Toledo (2010), regenerarea urbană integrată „își propune să optimizeze, să conserve și să revalorifice întreg capitalul urban existent (social, mediu
construit, patrimoniu, etc.) față de alte forme de intervenție în care, în tot acest capital urban, doar valoarea terenului este prioritizată și conservată prin demolarea traumatizantă și prin
înlocuirea restului întregului capital urban și — cel mai lamentabil — social”.
Declarația finală a Conferintei Europene a Miniștrilor Responsabili cu Amenajarea Teritoriului — CEMAT (2007), definește regenerarea urbană ca un set de operațiuni destinate
transformării bazei socio-economice a unor anumite zone urbane vechi în forme funcționale și spațiale durabile prin atragerea de noi activități, noi firme, îmbunătățind mediul urban și
diversificând structura socială.
Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului României nr. 155/03.09.2022 termenul de regenerare urbană este definit ca fiind operațiunea urbanistică de transformare, renovare și
reabilitare a unor zone din cadrul unităților administrativ-teritoriale, delimitate conform prevederilor prezentului act normativ, cu scopul îmbunătățirii calității mediului construit și natural din
zonele supuse operațiunii, prin intermediul acțiunilor integrate și coordonate ce vizează îmbunătățirea condițiilor economice, sociale, culturale, ecologice de mediu, precum și dezvoltarea
echipamentelor și serviciilor publice de interes general.
În elaborarea și implementarea proiectelor de regenerare urbană se aplică următoarele principii:
a) principiul abordării integrate, urmărind aspectele economice, sociale și de mediu la nivelul localității;
b) principiul utilizării raționale a spațiului, promovând densități specifice mediului urban;
c) principiul punerii în valoare a patrimoniului cultural imobil, conservării caracterului și identității locului în care sunt implementate, prin utilizarea potențialului său endogen;
d) principiul stimulării diversității funcționale și sociale, precum și dezvoltării de mecanisme de combatere a segregării sociale;
e) principiul participării și implicării actorilor relevanți în procesul de planificare a regenerării urbane, ca măsură proactivă pentru implementarea de proiecte și stimularea construirii de
viitoare relații de parteneriat pentru adresarea în comun a unor probleme de importanță pentru comunitate
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 6
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Cadrul legislativ
Proiectul Integrat de Regenerare Urbană trebuie să asigure implementarea operațiunilor integrate menționate la art. 4 alin. (5) și în funcție de nevoile identificate și specificitatea zonei,
următoarele intervenții cu caracter general:
a) modernizarea și reconfigurarea sistemului de transport, a rețelelor stradale și a căilor de rulare în zona de interes, implementarea de sisteme destinate managementului inteligent al
traficului rutier urban și dezvoltarea infrastructurii necesare, pentru fluidizarea traficului și asigurarea unei coordonări unitare a tuturor rețelelor de transport public;
b) promovarea infrastructurii verzi în zonele de regenerare urbană, încurajarea folosirii de către comunitate a unor mijloace alternative nepoluante de transport sau mai puțin poluante și
sprijin pentru infrastructura nemotorizată, realizarea de coridoare ecologice urbane și refacerea conectivității coridoarelor ecologice, de tipul extinderea pistelor și traseelor pentru
biciclete, spații de parcare pentru biciclete, inclusiv introducerea unor sisteme de închiriere de biciclete, implementarea unor sisteme de monitorizare, supraveghere și de siguranță
specifice infrastructurii verde, coridoare verzi și perdele forestiere;
c) realizarea de structuri de acces pietonal în zonele cu mai multe moduri de transport, inclusiv pasaje supraterane sau subterane, ascensoare și alte amenajări specifice, inclusiv pentru
persoanele cu dizabilități;
d) realizarea de sisteme de supraveghere și de siguranță, inclusiv Wi-Fi, amenajarea spațiilor publice și a stațiilor de transport public cu sisteme electronice inteligente de informare,
inclusiv sisteme de informare și atenționare destinate persoanelor cu dizabilități;
e) realizarea de sisteme de parcare verticală, multietajate, precum și amenajarea, reabilitarea, modernizarea locurilor de parcare, inclusiv prin executarea de locuri de parcare temporară,
de reședință dacă acestea sunt strict necesare și sunt destinate zonei de regenerare urbană;
f) renovarea clădirilor și a clădirilor de patrimoniu în vederea punerii lor în valoare, precum și lucrări de asigurare și îmbunătățire a eficienței energetice în funcție de potențialul de
reducere a consumului, respectiv reducerea emisiilor de carbon, inclusiv lucrări de consolidare structurală a acestora în funcție de nivelul de expunere și vulnerabilitate la riscurile
identificate;
g) modernizarea, extinderea și reabilitarea imobilelor publice și amenajarea spațiilor publice destinate interacțiunilor sociale și activităților educaționale, culturale, sportive și
recreaționale; dotarea și asigurarea infrastructurii în scopul utilizării unor imobile prin îmbunătățirea infrastructurii specifice pentru creșterea participării comunității la activitățile
comunitare, culturale și civice, inclusiv construcția de săli polivalente și bazine de înot destinate activităților sportive și recreative;
h) realizarea de lucrări de conservare, construire, extindere, consolidare, restructurare a fondului construit existent, amenajări peisagistice, lucrări de restaurare, punere în valoare și de
punere în siguranță a monumentelor istorice;
i) revitalizarea spațiului public prin implementarea de soluții urbanistice și tehnice, integrate și adecvate, prin lucrări de întreținere, dotare sau după caz, reabilitare a mobilierului urban
degradat, reparare a împrejmuirilor, a stâlpilor și a lămpilor de iluminat public cu valoare istorică, a indicatoarelor și plăcuțelor cu nume de străzi, inclusiv reabilitarea pavajelor existente
prin reutilizarea pietrei cubice existente cu valoare estetică și de patrimoniu;
j) realizarea de demolări, modernizări, extinderi, reconstrucții, precum și reconversia funcțională și punerea în valoare a construcțiilor și spațiilor degradate existente pentru diferite servicii
administrative, sociale, culturale și pentru alte destinații și activități specifice zonei regenerate;
k) reconversia, reutilizarea spațiilor și terenurilor abandonate, degradate, a altor terenuri urbane care sunt vacante sau neutilizate corespunzător transformarea lor în zone verzi, de
agrement și recreere;
l) crearea, modernizarea, extinderea și întreținerea de amenajări peisagistice, de spații verzi și altele asemenea inclusiv parcuri / păduri urbane, acoperișuri verzi, grădini urbane,
conectivitate ecologică;
m) realizarea de sisteme de irigații inteligente asupra spațiilor verzi amenajate în zona de regenerare;
n) reabilitarea/modernizarea și retehnologizarea sistemelor existente de iluminat public, dezvoltarea unor sisteme de iluminat public performant și eficient energetic în zona de
regenerare urbană;
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 7
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Cadrul legislativ
Pentru proiectele care conțin intervenții pentru grădini și parcuri publice urbane, parcuri dendrologice, grădini botanice, suplimentar intervențiilor prevăzute la alin.(1) se pot derula
următoarele tipuri de intervenții:
a) reabilitarea fondului vegetal prin înlocuirea și completarea arborilor și plantelor degradate, bolnave, dispărute;
b) reabilitarea componentelor peisagistice, vegetale și arhitecturale;
c) montarea de sisteme de iluminat public destinate punerii în valoare a vegetației, a statuilor și a altor componente cu valoare peisagistică și arhitecturală, montarea de sisteme de
supraveghere, inclusiv sisteme adecvate pentru persoanele cu dizabilitati;
d) realizarea de parcuri tematice.
Pentru zonele de regenerare urbană aferente falezelor, malurilor și insulelor râurilor, fluviului și lacurilor de pe raza localităților urbane, suplimentar prevederilor art. 5 alin. (1), se pot derula
și următoarele categorii de intervenții specifice:
a) executarea de lucrări hidrotehnice de regularizare a cursurilor râurilor și de amenajare a malurilor râurilor și lacurilor;
b) executarea unor lucrări de demolare a dalelor și casetelor în care unele segmente de râuri au fost canalizate, respectiv de consolidare și amenajare a malurilor și a albiei în scop recreativ,
de agrement sau turistic;
c) executarea unor lucrări de amenajări ale spațiului public și modificări ale circulației rutiere existente pentru a fluidiza accesul către frontul de apă al râurilor și lacurilor;
d) construirea/amenajarea/extinderea/reabilitarea unei zone de promenadă pietonală, puncte de belvedere și spații destinate recreerii, dar și dezvoltarea infrastructurii necesare pentru
atragerea în zonă a activităților economice;
e) amenajarea de plaje, montarea de instalații publice pentru sporturi nautice, debarcadere, amenajarea de terenuri de sport, piste pentru alergare, instalații și amenajări cu rol de
recreere, educațional și alte activități, precum și instalarea unor sisteme inteligente de supraveghere a spațiilor amenajate;
f) amenajări peisagistice, crearea de parcuri tematice, modernizarea sau extinderea de parcuri și spații verzi, aliniamente plantate pe malul râurilor sau al lacurilor;
amenajarea de centuri verzi și plantații cu rol de protecție eoliană, împotriva alunecărilor de teren sau de reducere a eroziunii și alte amenajări.
măsuri pentru construirea imaginii urbane prin proiecte de artă contemporană și implicarea comunității locale, contribuind la durabilitatea urbană a locurilor caracterizate în mod tradițional
de degradare și includerea artei stradale în proiectele de dezvoltare a comunităților, incluziune socială, îmbunătățirea mediului fizic, îngrijirea spațiilor comune, marketing teritorial;
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 8
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Cadrul legislativ
• Legea nr. 350/2001 amenajarea teritoriului și urbanismul
În România, în conformitate cu prevederile art. 46 alin.(3) din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare se stabilește că
"Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu și lung cu privire la: [...]
g) delimitarea zonelor în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană”.
Prin Ordinul MDRAP nr. 233/2016 de aplicare a Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul și de elaborare și actualizare a documentațiilor de urbanism se
stabilește că zonele în care se preconizează operațiuni urbanistice de regenerare urbană "vor fi delimitate pe limite cadastrale și vor cuprinde zone omogene din punct de vedere funcțional, ce
necesită implementarea unor operațiuni integrate, caracterizate de una sau mai multe dintre următoarele situații:
a) zone centrale;
b) zone istorice;
c) zone construite protejate;
d) zone din mari ansambluri de locuit;
e) zone locuite de comunități defavorizate, inciusiv așezări informale;
f) zone de reconversie funcțională: situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate, situri cu infrastructuri majore dezafectate”.
Planul de acțiune pentru implementare și programul de investiții publice propuse prin planul de urbanism general evidențiază acțiunile, denumirea investițiilor, valoarea estimată a
acestora, sursele posibile de finanțare, etapizarea realizării investițiilor, stadiul implementării acestora la momentut realizării programului și părțile responsabile de implementare.
Identificarea și delimitarea unui perimetru ca zonă de regenerare urbană se face pentru a orienta, prioritar pentru zona respectivă, finanțări și instrumente de interventie dedicate. "Zona
de regenerare urbană” ca status urbanistic, definește un perimetru care generează avantaje de ordin operațional și de finanțare. Prin regenerare urbană se intelege acțiunea care conduce la
soluționarea problemelor urbane, pe baza unor principii general acceptate, în concordanță cu obiectivele dezvoltării durabile.
La nivelul Uniunii Europene s-a subliniat necesitatea unei dezvoltări urbane inteligente, durabile și incluzive din punct de vedere social, care poate fi realizată numai printr-o viziune
globală și comprehensivă asupra problemelor orașului.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 9
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Încadrarea în teritoriu
Municipiul Pașcani reprezintă un important centru de interes
local și regional, fiind al doilea centru urban din județul Iași și singurul
centru urban din regiune aflat la intersecția a două coridoare de
importanță europeană.
Din punct de vedere economic, municipiul Pașcani este inclus în
Intercoridorul Moldova – Transilvania care asigură legătura între
coridoarele OR3 (Coridorul 3 conectează sudul țării cu regiunea NE,
regiunile istorice Moldova și Bucovina, dar și cu Ucraina și Republica PAȘCANI
Moldova). Astfel, municipiul reprezintă un important nod rutier în cadrul
proiectelor de investiții prevăzute de Masterplanul General de Transport.
În viitor acesta ar trebui să fie punctul de intersecție al Autostrăzilor
Ploiești-Siret și Târgu Mureș-Iași. Pașcani este considerat a fi cea mai
bună opțiune de conectare a municipiilor Bacău și Iași din cauza
condițiile geologice dificile întâlnite pe traseul direct între cele două.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 10
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
M500
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
M571
Încadrarea în teritoriu
În ceea ce privește conectarea la rețeaua TEN-T feroviară, municipiul
Pașcani face parte din rețeaua TEN-T de bază, iar căile ferate din aceasta
vor fi modernizate conform standardelor și normelor europene pe linia
Ploiești – Buzău - Focșani – Bacău - Pașcani – Suceava - Vicșani - Vadu
Siretului.
Pe plan național, pe raza municipiului se regăsesc două noduri
feroviare, unul de importanță majoră între M500 (București-Siret) și
M606 (Pașcani-Iași), respectiv unul de importanță secundară între M500
și M571 (Pașcani – Tg. Neamț).
M606
M500
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 11
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Mobilitate urbană
Rețeaua de transport rutier pe raza intravilanului municipiului
Pașcani în momentul actual se rezumă la două categorii majore de drumuri.
Circulațiile principale, de categoria II sunt: DN 28A (str. Grădiniței) și
Strada Ștefan cel Mare/strada Moldovei, iar cele de categoria III și IV sunt
reprezentate o serie de circulații secundare interconectate cu rol de
distribuție.
Circulația cu mijloacele motorizate reprezintă modalitatea cea mai
răspândită de transport în tranzitarea sau deplasarea pe distanțe medii a
Zonei Urbane Funcționale Pașcani. Cu toate acestea pe raza municipiului
Pașcani o pondere considerabilă este orientată spre deplasările cu mijloace
eco-friendly paralel căilor principale rutiere.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 12
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Mobilitate urbană
Se remarcă totuși și o serie de probleme la
nivelul sistemului de deplasări pietonale, marcate
de trotuare subdimensionate, trotuare
inexistente, în special în zonele periferice ale
municipiului, trotuare/alei pietonale
deteriorate sau parcări neregulamentare.
Acestea din urmă se evidențiază ca una din
principalele probleme cu impact direct asupra
deplasării pietonilor, fiind concentrate cu
precădere în cartierele de locuințe individuale.
Astfel, multe dintre mașinile regăsite aici sunt
parcate direct pe trotuar și nu pe parcela proprie,
aspect ce conduce la fragmentarea trotuarelor și,
în unele cazuri, chiar la necesitatea utilizării
zonelor carosabile de către pietoni, diminuând
astfel siguranța acestora în trafic.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 13
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Mobilitate urbană
Din punct de vedere al transportului velo, la
nivelul municipiului pistele de bicicletă sunt
aproape inexistente și nu sunt conectate într-o
rețea unitară, care să deservească întreg
?
municipiul și, totodată, nu sunt amenajate
corespunzător, în conformitate cu standardele
aflate în vigoare în prezent. Astfel, că acestea
sunt fie mult subdimensionate, fie amenajate pe
trotuar, îngreunând deplasarea pietonilor. O altă
problemă identificată la nivelul municipiului este
inexistența parcărilor pentru biciclete, în
special în zonele cheie din municipiu precum
zona centrală, zona gării sau în cartierele de
locuințe colective.
Deși distanțele mici și lipsa rampelor
favorizează ciclismul urban de navetă, lipsa
infrastructurii dedicate și circulația rutieră de pe
drumurile naționale descurajează majoritatea
locuitorilor din efectuarea navetei cu bicicleta
sau utilizarea frecventă a acesteia.
Situația actuală impune dezvoltarea unei
rețele strategice de ciclism care să asigure
conectivitate cu localitățile componente ale
municipiului Pașcani precum și legături spre
principalii angajatori din zonă.
Municipiul nu dispune de vreun program de
bike-sharing, iar lipsa cicliștilor împiedică
existența vreunui magazin/atelier de biciclete.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 14
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Zona centrală
Nivel general avansat de degradare a fostului ștrand și lacului Peștișorul
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 15
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului
Încadrarea în teritoriu
Zona centrală, definită prin Planul
Urbanistic General al Municipiului Pașcani
aflat în curs de actualizare este delimitată de
Piața Sadoveanu la Nord, Lacul Peștișorul
la Est, Spitalul Municipal la Sud și str.
Kogâlniceanu la Vest.
În cadrul zonei centrale se regăsesc
principalele clădiri cu funcțiuni
administrativ-culturale ale localității.
Dintre acestea două sunt încadrate în
categoria A - de importanță națională – în
cadrul Listei Monumentelor Istorice: Palatul
Cantacuzino-Pașcanu și Biserica „Sfinții
Arhangheli Mihail și Gavril”. Acestea
constituie o componentă importantă a
patrimoniului cultural al orașului. De
numele lor se leagă evenimente importante
din istoria națională, dar și personalități
marcante ale culturii, istoriei și civilizației
românești. Patrimoniul cultural istoric al
Municipiului Pașcani prezintă un potențial
semnificativ care poate fi valorificat din
punct de vedere turistic. De aceea, una din
prioritățile autorităților locale o reprezintă
conservarea și reabilitarea Ansamblului
Palatului Cantacuzino (inclusiv Biserica Sf.
Arhangheli), în vederea introducerii într-un
circuit turistic integrat.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 16
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Studiu istoric
În elaborarea prezentei a fost realizat și un studiu istoric de către
specialiști atestați pentru mai multe monumente de pe teritoriul
municipiului Pașcani. Asfel, conform studiului ilustrăm următoarele
monumente:
Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu a fost realizat în perioada
1640-1650 de Iordache Cantacuzino, marele vistiernic al Moldovei
în timpul domniei lui Vasile Lupu (cei doi erau cumnați, iar soțiile
lor erau surori), stăpân al moșiei Tămăduieni (vechiul nume al
Pașcaniului de azi) din anul 1637 și fondatorul ramurii boierești
Cantacuzino-Pașcanu.
Proprietatea se află într-o poziție dominantă, pe terasa înaltă de
pe partea dreaptă a Siretului, care asigură o bună vizibilitatea asupra
luncii arterei hidrografice amintite. Aceasta suprapune o așezare
antică, din perioada geto-dacică.
În jurul curții boierești, palatului și bisericii s-a dezvoltat treptat
satul, târgul și orașul Pașcani. În imediata apropiere a acestor edificii
se aflau toate imobilele importante din localitate (instituții publice și
locuințe ale personalităților vremii).
Curtea palatului, amenajată în stil englezesc, cu suprafața de 5
ha, reprezintă în prezent arie naturală protejată, în cadrul său
regăsindu-se un important parc dendrologic, cu specii arboricole
valoroase, ce se întind pe o arie de 1,5 ha.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 17
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Studiu istoric
Palatul, asemănător celor de tip Brâncovenesc din Țara Românească,
reprezintă o îmbinare între stilul gotic și cel brâncovenesc, fiind construit
de meșteri aduși special din Transilvania. Acesta are forma poligonală,
regim de înălțime Sp + P + E, numeroase încăperi cu forme, dimensiuni și
funcțiuni diferite, iar intrarea principală este străjuită de un foișor.
Imobilul are fundații și subsol de piatră, elevație de piatră, cărămidă și
lemn, iar acoperișul are mai multe ape, cu șarpanta de lemn și învelitoarea
de țiglă. Din construcția inițială de secol XVII a familiei Cantacuzino se
mai păstrează subsolul și foișorul, restul edificiului fiind refăcut în anul
1904.
Edificiul reprezintă cel mai important ansamblu de sculptură
monumentală al unei clădiri civile din Moldova, fiind bogat ornamentat
atât pe exterior, cât și în interior, mai ales cu scene cinegetice și decoruri
vegetale. Între componentele artistice se remarcă blazonul familiei
Cantacuzino, cu vulturul bicefal ce ține în gheara dreaptă o spadă (simbol
al puterii), iar în gheara stângă o cruce (simbol al credinței de inspirație
bizantină); stema Moldovei cu capul de bour; blazonul familiei Roznovanu
(trei margarete); steaua lui David (ca o recunoaștere a rolului important al
comunității evreiești atât pentru domeniul Cantacuzino-Pașcanu, cât și
pentru Pașcani).
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 18
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Studiu istoric
În forma sa inițială, lăcașul de cult, alcătuit din
altar, naos și pronaos, reprezintă ctitoria de la 1664 a
marelui vistiernic Iordache Cantacuzino și a soției
sale Alexandra. Ulterior, în anul 1807, marele
vistiernic Iordache Balș îi adaugă pridvorul, suprapus
de clopotniță.
Biserica are fundație de piatră, elevație de piatră
și cărămidă, iar acoperișul cu șarpanta de lemn și
învelitoarea de tablă.
Lăcașul de cult dispune de trei pisanii, dintre care
două ale ctitorilor și una ce reprezintă un pomelnic de
proscomidie, două icoane mozaicate ale Sfinților
Arhangheli Mihail și Gavril, precum și blazonul
familiei Cantacuzino.
Zidul de incintă de piatră a fost realizat probabil
tot în anul 1807 și a fost refăcut ulterior.
În jurul acestei biserici, singura de rit creștinortodox din localitate până în anul 1948, s-au format
cei doi mari cronicari ai Moldovei, Miron Costin și
Ion Neculce. Tot aici au fost botezați Nathan
Dreteanu, supranumit „duhovnicul de la Pașcani, și
Victor Puiu, viitorul mitropolit Visarion, fiind
totodată îmbisericit scriitorul Mihail Sadoveanu. Pe
pardoseală este inscripționat și numele epitropului
Mihai Busuioc, „învățătorul Domnu Trandafir” din
opera sadoveniană.
În curtea bisericii se află și monumentele eroilor
români și soldaților sovietici din al Doilea Război
Mondial.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 19
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Studiu istoric
Construit la jumătatea veacului trecut,
odată cu orașul care fusese prefăcut în mare
parte în ruine în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial, Parcul Central care include
și Lacul Peștișorul a constituit pentru
aproximativ o jumătate de secol principala
zonă de agrement și un veritabil simbol al
urbei. Timpul liber putea fi petrecut la baruri,
terase și debarcader sau prin plimbări cu bărci
și hidrobiciclete.
Parcul de la limita vestică a bazinului a
fost modernizat în anul 2015 cu fonduri
europene, atunci realizându-se alei pietonale,
piste de biciclete, terenuri de joacă și spații
verzi. Însă proiectul respectiv nu a vizat și
amenajarea Lacului Peștișorul.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 20
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Spațiile verzi
Conform Strategiei Integrate de
Dezvoltare Urbană (SIDU) Pașcani, lipsa
spațiilor dedicate desfașurării activităților de
agrement și loisir este o problemă reală în
calea dezvoltării armonioase a municipiului.
Această problemă are implicații asupra
nivelului de trai, impactând totodată asupra
dezvoltării socio-economice a localității.
În cazul Municipiului Pașcani, trebuie
evidențiate următoarele domenii, obiective
strategice, precum și propuneri de investiții
care vizează dezvoltarea acestuia:
• Reabilitare și modernizare străzi în
Municipiul Pașcani, inclusiv trotuare și locuri
de parcare;
• Amenajarea lacului Peștisorul și a
insuliței ca zonă de agrement.
Cea mai mare suprafață omogenă a zonei
centrale a municipiului Pașcani este
reprezentată de întinderea verde a Parcului
Central și a parcului dendrologic, zonă ce
însumează o suprafață de circa 38500 mp și
alcătuind cea mai vastă întindere verde a
orașului.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 21
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Spațiile verzi
Per total suprafața spațiilor verzi din Municipiul
Pașcani a avut o evoluție pozitivă în perioada 20152021, crescând de la 46 hectare în 2015, la 89 hectare în
2016 și apoi la 182 hectare în 2021.
În ceea ce privește suprafața spațiilor verzi pe cap
de locuitor, în municipiul Pașcani era la nivelul anului
2020 de 40,14 mp/locuitor, peste norma europeană
privind spațiile verzi din mediul urban de 26 mp/locuitor
și sub norma Organizației Mondiale a Sănătății de 50
mp/locuitor pentru spațiul verde.
În conformitate cu prevederile alin. (1) art.18 din
Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea
spațiilor verzi din zonele urbane, autoritățile
administrației publice locale au obligația să țină evidența
spațiilor verzi de pe teritoriul unităților administrative
prin înființarea Registrelor Locale ale Spațiilor Verzi.
Pentru dezvoltarea durabilă a localitățiii, sunt necesare
investiții în creșterea suprafețelor de spații verzi pe cap
de locuitor și crearea unei imagini favorabile a centului
urban, ca element de atractivitate pentru investiții.
În Municipiul Pașcani este consemnat următorul
spațiu verde public amenajat: Parcul Municipal – având
o suprafață de 38.500 m2;
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 22
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea situației existente
• Prezentarea contextului urban
Spațiile verzi
Pacul Municipal din Pașcani cu o
suprafață de peste 38500mp, reprezintă
cea mai generoasă suprafață plantată
din centrul orașului, însă este
insuficientă pentru a acoperi
diversitatea de activități recreative care
să satisfacă exigențele contemportane
ale societății. Prin prezentul studiu
identificăm adiacent Parcului
Municipal situat în zona centrală a
orașului identificăm o zonă cu potențial
pentru activități de agrement și loisir
aflată în stare avansată de degradare
conform expertizei tehnice / și a
releveului fotografic aferent. În această
zonă pericentrală, intrată în imaginarul
colectiv ca un reper funcționau
ștrandul municipal și lacul de
agrement „Peștișorul”.
În acest moment, conform expertizei tehnice cu numărul 822/15.03.2023, pe amplasamentul lacului există mai
multe obiective, printre care:
• Bazinul lacului, având placări din beton ce protejau malurile perimetrale lacului;
• Insula din blocuri de piatră, având pereți perimetrali din blocuri mari de piatră;
• Pasarele metalice, alcătuite din stâlpi și grinzi din profile metalice circulare în planșee din tablă;
• Anexa și fântâna din piatră, având regimul de înălțime parter; pereții sunt realizați din blocuri mari de piatră;
• acoperiș din lemn în două ape peste fântână;
• Alei din piatră cubică și ziduri de sprijin din piatră;
• împrejmuiri perimetrale din stâlpi metalici circulari și panouri din plasă.
Per ansamblu, Lacul Peștișorul nu îndeplinește condițiile de siguranță, reprezentând o zonă cu risc de
accidentare pentru trecători.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 23
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Surse de finanțare
Pentru perioada 2021-2027 România are un buget estimat din fonduri externe rambursabile și nerambursabile de 79,9 mld euro, obtinut în urma negocierilor care au avut loc la
nivelul Consiliului European în perioada 17-21 iulie 2020, buget care urmează să fie supus procedurilor de aprobare ale Parlamentului European. Dintre acestea, 30,4 mid euro sunt
destinati înstrumentului de finantare „Mecanismul de redresare și reziliență” structurați sub formă de granturi 13,7 mld euro și sub formă de împrumuturi 16,6 mld euro.
Bugetul estimat destinat priorităților de investiții pentru regenerare urbană în cadrul perioadei de programare 2021-2027, atât pentru politica de coeziune, cât și pentru
Mecanismul de Relansare și Reziliență este de aproximativ 1,5 mld. Euro, iar pentru accesarea acestor fonduri, beneficiarii - autorități ale administrației publice locale și judetene -
trebuie să asigure pregătirea din timp, începând cu luna octombrie 2020, a documentațiilor tehnico-economice, astfel încât să poată asigura implementarea proiectelor la termenele
prevăzute în documentele programatice ale României.
Activitățile care privesc regenerarea urbană sunt finanțabile din fonduri externe nerambursabile atât în cadrul politicii de coeziune din Fondul European de Dezvoltare
Regională cât si din Mecanismul de redresare si reziliență, fiind considerate investiții în tranziția verde.
Scopul investiției este promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului natural, a turismului
sustenabil și a securității în zonele urbane.
Activitățile integrate menționate mai jos vizează aceeași zonă de intervenție (se va avea în vedere respectarea prevederilor OUG 183/2023 cu modificările și completările
ulterioare, referitoare la delimitarea zonei de regenerare urbană a UAT), astfel încât, împreună, să conducă la indeplinirea obiectivului specific al acestei investiții.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 24
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Surse de finanțare
Activitățile eligibile pentru astfel de investiții trebuie să se încadreze în următoarele categorii de acțiuni:
1. Investiții destinate revitalizării și regenerării urbane fizice:
a. (re)amenajarea/reabilitarea/modernizarea/extinderea de spații publice, din centre istorice, cartiere: pietonizare, zone pietonale, spații de joacă, etc.;
b. (re)amenajare, reabilitare, modernizare, extindere de parcuri, scuaruri, gradini publice, alte zone cu spații verzi, pergole, alei (inclusiv mobilier urban), monumentelor de for public,
inclusiv dotare cu mobilier urban, iluminat inteligent, etc.;
c. dezvoltarea de străzi inteligente, iluminat inteligent, sisteme de supraveghere video inteligente cu senzori IoT (inclusiv dotare centre de monitorizare video).
d. crearea, (re)amenajarea, reabilitarea, extinderea, modernizarea infrastructurii specifice activităților de recreere pe lacuri, râuri, plaje, faleze și zone perimetrale (inclusiv cu piste de
alegare și ciclism);
e. digitalizarea obiectivelor.
Investițiile care presupun instalarea de sisteme de supraveghere video și infrastructura de iluminat vor fi sprijinite ca parte a măsurilor integrate de regenerare urbană și nu ca proiecte
de sine stătătoare.
2. Investiții destinate dezvoltării turismului sustenabil și a culturii astfel:
a. restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea, dotarea, digitalizarea patrimoniului cultural;
b. adaptarea obiectivelor de patrimoniu cultural pentru găzduirea de evenimente, activități cultural-creative;
c. construirea, extinderea, modernizarea, reabilitarea, dotarea clădirilor cu funcții culturale, centrelor culturale, muzeelor, teatrelor, bibliotecilor, parcurilor educativ-stiinținfice;
d. construcția, reabilitarea, modernizarea bazelor de tratament și a centrelor balneare cu servicii integrate;
e. construcția, reabilitarea, modernizarea rețelelor de captare și transport a izvoarelor minerale
f. construcția, reabilitarea, modernizarea parcuri de aventuri, aquaparcuri;
g. dezvoltarea infrastructurii de acces pietonală și ciclabilă, către obiectivele culturale sau turistice vizate de proiect.
Totodată, ca parte integrantă a activităților descrise în cadrul punctului 2, pot fi realizate planuri care acoperă inclusiv perioada de durabilitate și care demonstrează
sustenabilitatea financiară a investiției, planuri ce vor fi punctate suplimentar, în cadrul etapei de selecție. În acest sens, se recomandă solicitanților ca în elaborarea planului de
sustenabilitate să aibă în vedere modalități de întreținere a siturilor culturale/turistice, de diversificare a surselor de venituri proprii și crestere a dependenței de acestea, precum și
dezvoltarea de mecanisme de finanțare care se bazează pe fonduri private. Pentru stabilirea abordării optime în elaborarea acesui plan, se recomandă și analiza Raportului special nr. 8
al Curții de Conturi Europene - Investițiile UE în siturile culturale: un domeniu care merită o mai bună orientare și coordonare .
Alte activități ce pot fi realizate ca parte integrantă a proiectelor:
a. realizarea planurilor de interpretare, valorificarea obiectivelor de patrimoniu;
b. realizarea de parcări inteligente justificate de dispariția zonelor de parcare existente, urmare a reconfigurării spațiilor deschise, subiect al proiectelor de revitalizare/regenerare
urbană (investițiile în parcări inteligente nu trebuie să aibă ca rezultat creșterea capacității de parcare).
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 25
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Obiective preconizate
• Conceptul New European Bauhaus
Prin proiectele
regenerare urbană se va
urmări prezervarea
memoriei locului, precum și
recuperarea unor spații
reziduale și redarea acestora
comunității sub forma unei
zone de agrement integrate
în context urban. Cele două
zone învecinate Parcul
Municipal și Lacul
Peștișorul vor forma un
ansamblu omogen din punct
de vedere funcțional.
Prezentul program
vizează intervenții la nivel
local, iar obiectivul general
al prezentului studiu este de
a oferi suport pentru
implementarea unor măsuri
de dezvoltare locală,cu
implicații la nivel județean
și micro-regional.
Cu ajutorul acestui studiu se
urmărește trasarea unor
vectori de direcție privind
creșterii potențialului turistic
și privind creșterea calității
vieții. În momentul de față,
Municipiul Pașcani se
confruntă cu o nevoie, așa
cum rezultă din analiza
prezentului studiu, în ceea
ce privesc spațiile publice
pentru agrement și loisir.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 26
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Obiective preconizate
• Conceptul New European Bauhaus
Plus valoare
identificarea ariilor din
zona centrală care sunt
insuficient valorificate;
studierea unor soluții de
regenerare urbană prin
includerea spațiilor verzi
neamenajate
corespunzător și
extinderea suprafețelor
acestora;
punerea în valoare, la
potențialul lor maxim, a
zonelor actualmente
valorificate
necorespunzător, prin
studierea unor soluții de
integrare în contextul
urban și socio-cultural
actual, având ca scop
final restituirea zonelor
în beneficiul comunității
locale cu impact asupra
calității vieții.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 27
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Obiective preconizate
• Conceptul New European Bauhaus
Sustenabilitate care vizează aspecte cu caracter ecologic, economic și educativ:
Soluțiile prezentate în studiu vor fi implementate, în cea mai mare măsură și pe cât posibil urmărind trei direcții:
- reciclând materialele de construcții prezente in situ;
- utilizând resursele umane aparținând comunității locale;
- folosind materiale și tehnologii eco-friendly;
Valorificarea resurselor naturale existente în zona studiată:
- Zona cu vegetație arboricolă de pe versant conform cadastrului verde;
- Izovarele de la baza versantului conform studiului hidrogeologic. Apa provenită din această sursă actualmente se varsă în rețeaua de canalizare;
Utilizarea resurselor în mod
responsabil, prin conceperea unor puncte
de colectare selectivă dispuse cu acces
facil, dar totodat discret integrate în
ansamblu;
Sensibilizarea publicului la valorile
civismului și educarea simțului civic
prin punerea la dispoziție a amenajărilor
și dotărilor concepute special pentru
asigurarea bunei funcționări a spațiilor
publice în condiții igienă și siguranță;
Educarea gustului pentru frumos, prin
intervențiile propuse, având în vedere
faptul că valențele estetice sunt
decodificate la nivel subtil generând
starea de bine, aceasta impactând pozitiv
asupra calității vieții;
Conceperea de parcuri și grădini publice
cu amenajări peisagistice care, prin
utilizarea lor, să educe în spirit ecologic.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 28
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Obiective preconizate
• Conceptul New European Bauhaus
Incluziune socială
incluziunea socială prin
oferirea de servicii pentru
toate categoriile de
adresabilitate, aici având
în vedere familii, bătrâni,
copii, tineri, persoane cu
dizabilități, subcategorii
sociale vulnerabile;
valorizarea elementelor cu
valențe de simbol care să
contribuie la coeziunea
comunității locale prin
identificarea locurilor de
memorie intrate în
imaginarul colectiv;
conceperea unor spații
publice menite să
contribuie la îmbunătățirea
sănătății populației în
scopul combaterii
fenomenului de Internet
Adiction Disorder, în
rândul copiilor și
adolescenților, prin
încurajarea activităților
outdoor, de recreere și
petrecere a timpului liber.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 29
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Obiective preconizate
• Mobilitate urbană
Prezentul studiu, în vederea
atingerii obiectivelor mai sus
menționate, analizează totodată
scenarii de mobilitate urbană care
presupun reconfigurări ale
infrastructurii rutiere și pietonale,
prevederea de piste ciclabile,
eliminarea barierelor arhitectonice
pentru asigurarea mobilității
persoanelor cu dizabilități.
Intervențiile propuse prin
prezentul studiu vor avea
adresabilitate atât pentru
beneficiarii direcți – membrii ai
comunitate locale, cât și la
beneficiarii indirecți – turiști. Astfel
în zona studiată avem:
Obiective turistice:
- Palatul familiei
Cantacuzino – IS-II-m-
A-04212
- Biserica „Sf.
Arhangheli Mihail și
Gavriil” – IS-II-m-A-
04213
Obiective de interes local:
- Ștrandul Municipal
- Lacul „Peștișorul”
Proiectul de regenerare urbană va fi
implementat de către Primăria
municipiului Pașcani și va avea un
impact deosebit asupra atractivitatii
și dezvoltării socio-economice a
acestuia.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 30
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
• Proiectarea de rețele de circulații pentru biciclete; conceperea într-un mod integrat a rețelelor de circulatie prioritizând vehiculelor
Obiective preconizate eco-friendly.
• Realizarea de facilități pentru accesibilitate cu rampe, marcaje, benzi dedicate,
• Mobilitate urbană • Dotări cu stații de încărcare și rasteluri
Municipiul Pașcani și zona sa urbană
funcțională trebuie să aibă în vedere reducerea
emisiilor de carbon ca unul dintre obiectivele
principale ale dezvoltării, fiind necesare
abordări care să încurajeze mijloacele de
transport prietenoase cu mediul și, în
special, a mobilității active (mers pe jos,
bicicletă). Totodată, este necesară
monitorizarea și gestionarea efectelor
provocate de schimbările climatice, astfel
încât să se reducă impactul acestora asupra
dezvoltării atât la nivel municipal, cât și la
nivelul întregii zone urban funcționale. Nu în
ultimul rând, serviciile de mobilitate urbană
trebuie să fie echitabile și accesibile pentru toți
cetățenii, urmărindu-se asigurarea unei
mobilități sigure și eficiente inclusiv pentru
categoriile defavorizate.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 31
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Obiective preconizate
• Economie regională
Municipiul Pașcani, prin
poziționarea sa centrală în regiunea
moldavă și prin proximitatrea față de
principalele rute de transport european
devine un nucleu de interes economic
regional, un punct polarizator pentru
agenții economici și noile întreprinderi,
având ca rezultat prosperitatea
economică regională.
Totodată, concentrarea activităților
economice prestate în Centrul Regional
Pașcani va profita de resursele locale în
ceea ce privesc forța de muncă și
materiile prime, inducând scăderea ratei
de șomaj și valorificând bunurile locale
neexploatate.
Conform SIDU Pașcani, la sfârșitul
anului 2021, în municipiul Pașcani se
regăseau un număr 2795, adică Ilustrație Nod Pașcani
aproximativ 3.57% din totalul de agenți
economici din județ, iar cei mai Ponderea șomerilor înregistrați între 2010 – 2021, Pașcani
importanți agenți economici din
municipiul Pașcani în ceea ce privește
numărul de angajați erau:
HOLMBERGS SAFETY SYSTEM și
KOSAROM SA cu 569, respectiv 525
de angajați.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 32
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Amenajarea spațiilor verzi
Prin prezentul studiu se urmăresc
următoarele aspecte în vederea regenerării
urbane:
amenajarea/reabilitarea/modernizarea/extind
erea de spații publice: pietonizare, zone
pietonale, spații de joacă;
amenajare, reabilitare, modernizare,
extindere de parcuri, scuaruri, grădini
publice, alte zone cu spații verzi, pergole,
alei (inclusiv mobilier urban),
monumentelor de for public, inclusiv dotare
cu mobilier urban, iluminat inteligent, etc.;
• crearea, amenajarea, reabilitarea,
extinderea, modernizarea infrastructurii
specifice activităților de recreere pe
lacuri, râuri, plaje, faleze și zone
perimetrale (inclusiv cu piste de alegare și
ciclism);
• adaptarea obiectivelor de patrimoniu
cultural pentru găzduirea de evenimente,
activități cultural-creative;
• construirea, extinderea, modernizarea,
reabilitarea, dotarea clădirilor cu funcții
culturale, centrelor culturale, parcurilor
educativ-stiinținfice;
• construcția, reabilitarea, modernizarea
parcuri de aventuri;
• dezvoltarea infrastructurii de acces
pietonală și ciclabilă, către obiectivele
culturale sau turistice din municipiu.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 33
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Amenajarea spațiilor verzi
Parcul Municipal
Conform chestionarului din cardul Strategiei
Integrate de Dezvotare Urbană perspectiva generală
asupra condițiilor spațiilor verzi este în general
nesatisfăcătoare, făcându-se referire la lipsa de
întreținere și toaletarea necorespunzătoare a
copacilor din Parcul Municipal.
Toaletarea și replantarea după caz a suprafețelor
verzi din centru și punerea în valoare a elementelor
de patrimoniu prin conturarea unor conuri de
vizibilitate către monumentele istorice adiacente
zonelor verzi
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 34
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Amenajarea spațiilor verzi
Amenajarea zonei de agrement Lacul Peștișorul
Prin HCL din data de 31 martie 2014, Primăria
Municipiului Pașcani a aprobat consolidarea malului
vestic al lacului Peștișorul, ca investiție conexă a
proiectului “Amenajare parc în municipiul Pașcani,
județul Iași”. În continuarea lucrărilor de reabilitate
realizate anterior, în anul 2020, prin HCL, primăria a
aprobat finanțarea unui studiu de fezabilitate în
vederea reabilitării și înființării unei zone agrement
Lac Peștișorul.
Prin urmare, Primăria Pașcani propune amenajarea si
revitalizarea lacului Peștișorul in vederea integrării
monumentelor și ansamblurilor arhitecturale în viața
socială și economică și transformării lor în factori
activi ai vieții contemporane, prin preluarea sau
păstrarea în continuare a unor funcții de locuire,
comerț si cultură.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 35
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Amenajarea spațiilor verzi
Amenajarea zonei de agrement Lacul Peștișorul
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 36
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 37
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 38
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 39
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 40
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 41
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 42
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 43
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 44
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 45
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Realizarea de amenajări pentru
transportul eco-friendly
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 46
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Descrierea măsurilor
• Construirea unui HUB regional
După exemplele din zonele urbane adiacente, este indispensabilă
amenajarea unui HUB Regional în Pașcani care să adune personalități cu idei
de afaceri spre sporirea dezvoltării economice locale și regionale.
Hub-ul Regional Pașcani va fi un centru destinat experimentului cultural și
tehnologic prin multiple funcțiuni care se vor desfășura în zona de agrement
lacul Peștișorul. Rolul Hub-ului este să faciliteze și încurajeze prin experiment
inițiative și proiecte aflate la granița dintre tehnologie și artă. Pașcani Hub va
oferi un spațiu deschis și liber, cu o infrastructură accesibilă pentru proiecte și
experiențe inovatoare. Aici se vor produce concepte și produse artistice,
tehnologice prin colaborare intensivă. Centrul multifuncțional va oferi
infrastructura de expoziții și spații creative necesară orașului și regiunii.
Reabilitarea locului încărcat de memorie și introducerea lui în circuitul cultural
și social reprezintă o premieră pentru investițiile publice din Pașcani și poate
genera un precedent benefic pentru alte zone verzi abandonate ale regiunii
moldave, crescând și atractivitatea și valorificând centura verde a Municipiului.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 47
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Identificarea zonelor de investiție
• Zona centrală
Intervențiile propuse prin
prezentul studiu vor avea
adresabilitate atât pentru beneficiarii
direcți – membrii ai comunitate
locale, cât și la beneficiarii indirecți –
turiști. Astfel în zona studiată avem:
Obiective turistice:
- Palatul familiei Cantacuzino –
IS-II-m-A-04212
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail
și Gavriil” – IS-II-m-A-04213
Obiective de interes local:
- Ștrandul Municipal
- Lacul „Peștișorul”
Se identifică astfel în zona
centrală a municipiului 3
subdiviziuni, care în prezent se află la
diferite nivele de exploatare a valorii
potențiale:
o Zona centrală cultural –
administrativă, care este cea mai
dezvoltată, reprezentând nucleul
social cultural al urbei
o Parcul Municipal – versant verde
puternic conectat cu natura, dar
greu accesibil persoanelor
o Zona de agrement Lac Peștișorul –
bazine abandonate și desecate
propuse spre înverzire și
revitalizare
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 48
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Identificarea zonelor de investiție
• Parcul Municipal
Lipsa rampelor pentru persoanele cu dizabilități, respectiv piste pentru
transportul velo reprezintă o problemă în ceea ce privește incluziunea socială
Versant instabil spre strada Republicii, zid de sprijin deteriorat care
acționează ca o barieră în ceea ce privește accesibilitatea din partea nordică
a parcului
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 49
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Identificarea zonelor de investiție
• Zona de agrement Lacul Peștișorul
Conform HCL din data de 31 martie 2014, Primăria Municipiului Pașcani a
aprobat consolidarea malului vestic al lacului Peștișorul, ca investiție conexă
a proiectului “Amenajare parc în municipiul Pașcani, județul Iași”. În
continuarea lucrărilor de reabilitate realizate anterior, în anul 2020, prin HCL,
primăria a aprobat finanțarea unui studiu de fezabilitate în vederea reabilitării și
înființării unei zone agrement Lac Peștișorul
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 50
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Identificarea zonelor de investiție
• ANALIZĂ S.W.O.T.
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
• Zona Urbană Funcțională Pașcani • Slaba valorificare a patrimoniului cultural • Oportunitatea accesării finanțărilor • Riscul de degradare a unor
dispune de numeroase atracții existent și oferta relativ redusă de activități europene și naționale pentru dezvoltarea și valori locale în lipsa unor
inedite, cum sunt: obiectivele pentru petrecerea timpului liber. valorificarea resurselor culturale, sportive și măsuri de promovare și
naturale și culturale, evenimente, • Deficiențe majore ale infrastructurii culturale turistice. valorificare a potențialului
monumente istorice etc. și necesitatea de modernizarea și dotare a • Oportunitatea accesării finanțărilor cultural.
• Existența unui patrimoniu istoric clădirilor existente, precum și de realizare a nerambursabile pentru susținerea de • În ciuda unei oferte
construit relativ bogat la nivelul unor dotări noi, inclusiv regenerarea / investiții și proiecte de dezvoltare / diversificate de resurse
municipiului și ZUF care cuprinde renovarea unor spații noi. revitalizare urbană. culturale, municipiul Pașcani
6 monumente istorice, clasificate • Concentrarea evenimentelor in zona centrală, • Progresul tehnologic ca factor determinant nu poate concura cu gradul
și protejate prin lege, dintre care fără o ofertă semnificativă în cartierele în utilizarea tehnologiilor smart (aplicații mai ridicat de dotare și de
unele prezintă elemente de limitrofe din municipiul Pașcani și fără mobile, hărți interactive, tichet online, atractivitate a unor destinații
unicitate și valoare deosebită la evenimente majore în localitățile din ZUF. meniuri contactless etc.) ce pot spori din județ.
nivel național. • Insuficiența spațiilor / activităților de agrement accesibilitatea ofertei culturale și turistice.
• Există o tendință crescută de a (parcuri, locuri de joacă pentru copii, zone • Existența a numeroase modele de bună
realiza activități sportive verzi, zone pentru desfășurarea activităților practică în domeniul promovării culturii și
• Interesul autorităților publice de a sportive), în special în zonele din cartiere, turismului care pot fi folosite pentru a
aloca resurse financiare pentru dintre blocuri – conform chestionarului adresat crește atractivitatea municipiului.
lucrări de renovare, restaurare și populației. • Existența mai multor atracții principale pe
conservare a spațiilor culturale – • Accesul dificil sau lipsa accesului la zonele de teritoriul județului Iași și al regiunii, ce pot
ex. Palatul Cantacuzino – Pașcanu agrement și parcurile pentru copii – conform crea pachete turistice complexe de
• Înființarea unor parcări dotate cu chestionarului adresat populației. petrecere a vacanțelor.
spații de reîncărcare pentru • Viața culturală din punctul de vedere al
vehiculele electrice și hibrid (prin respondenților este catalogată ca fiind puțin
HCL din data de 16.12.2019) - activă sau foarte puțin activă.
modernizarea parcului Peștișorul; • Slaba dezvoltare a zonei Lacul Peștișorul din
• Modernizarea unei părți a punct de vedere al infrastructurii de acces și
infrastructurii rutiere, stradale și dotări de agrement / turistice.
pietonale în municipiul Pașcani. • Lipsa unei canalizații subterane pentru rețeaua
densă de cabluri aeriene.
• Lipsa infrastructurii dezvoltate pentru trafic
nemotorizat (biciclete, trotinete).
• Puține locuri de parcare.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 51
Primăria Municipiului Pașcani
Studiu de regenerare urbană
Concluzii și Recomandări
- OUG întocmită în baza declarației de la Toledo
- Având în vedere că bugetul estimat destinat priorităților de investiții pentru regenerare
urbană în cadrul perioadei de programare 2021-2027 pentru politica de coeziune este de
aproximativ 0,5 mld. euro, iar pentru accesarea acestor fonduri, beneficiarii trebuie să
asigure pregătirea din timp a documentațiilor tehnico-economice, astfel încât să poată
asigura implementarea proiectelor la termenele prevăzute în documentele programatice
ale României;
- Deoarece proiectele de regenerare urbană au un impact major asupra condițiilor de viață
și locuire ale populației și contribuie în mod hotărâtor la îmbunătățirea acestora prin
amenajarea de zone de relaxare, petrecere a timpului liber dar și prin zonele de agrement
care fac parte din dezvoltarea localităților urbane și rurale;
- Ținând cont de faptul că, în lipsa unor măsuri urgente privind pregătirea unor proiecte
mature cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, care să conducă la încheierea
unor contracte de achiziție începând cu anul 2023, va exista un risc de dezangajare a
fondurilor europene nerambursabile, pentru perioada de programare 2021-2027;
- Strategia integrată de dezvoltare urbană (concluzii SIDU)
- Structura desemnată responsabilă de implementarea fiecărui proiect în parte, prevăzut în
SIDU ZUF Pașcani 2021 – 2027, va urmări pe tot parcursul derulării proiectelor
îndeplinirea tuturor aspectelor legate de principiile orizontale și se va asigura că este
respectată legislația națională și comunitară în acest sens.
- Egalitatea de șanse și nediscriminarea reprezintă un drept fundamental și o valoare de
bază a Uniunii Europene și are la bază participarea deplină și efectivă a fiecărei persoane
la viața economică și socială.
- Principiile New European Bauhaus
- Plus valoare
- Sustenabilitate
- Incluziune socială
- Poziționarea Geoeconomică Favorabilă - Construcția A7 și A8 – Prin poziția economică
echidistantă, față de orașele mari ale regiunii: Iași, Piatra Neamț, Suceava, Botoșani, Bacău,
lucru consacrat de asemenea ca fiind nod de importanță feroviară, mun. Pașcani, odată cu A7 și
A8, va cunoaște o a doua perioadă de înflorire economică – având în vedere că infrastructura va
asigura o bună conectivitate, formându-se un cadru propice afacerilor și mediului antreprenorial.
Elaborator: S.C. Arhivolta Studio de Arhitectură S.R.L
Pagina 52
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI
NR4I374 .92411.2023
REFERAT DE APROBARE
privind aprobarea Studiului de Regenerare Urbana
Zona Centrala — Municipiul Pașcani, judetul lasi;
În conformitate cu dispozițiile art.129, alin (1), alin. (2), lit. b) din Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare, potrivit cărora:
„ART, 128
Atribuțiile consiliului local
(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii,
în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin
lege în competența altor autorități ale administrației publice locale sau
centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei,
orașului sau municipiului;
În temeiul dispozițiilor art.1 alin. (1) si alin (2) din Ordonanța de Urgență
,
nr. 183 din 28 decembrie 2022, privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea
unor proiecte de regenerare urbană :
ART, îi
1) Prezenta ordonanță de urgență stabilește unele măsuri pentru
unitățile administrativ-terițoriale cu privire la intervențiile
specifice proiectelor de regenerare urbană, finanțabile din fonduri
externe nerambursabile în cadrul programelor operaționale regionale
pentru perioada de programare 2021-2027, precum și din cofinanțarea
publică
(2) Pentru proiectele de regenerare urbană beneficiarii eligibili
sunt:
a) unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale urbane;
Având in vedere Studiul de Regenerare Urbana — Zona centrala
Municipiul Pascani, întocmit de S.C. ARHIVOLTA STUDIO DE ARHITECTURA
S.R.L., înregistrat sub nr. 28676 din 17.11.2023, însoțit de Studiul Istoric întocmit
de Arheolog Expert Dr. Constantin Preoteasa
Pagina 53
Față de cele mai sus expuse, propun spre dezbatere si aprobare Consiliului
Local al municipiului Pașcani, proiectul de hotărâre privind Studiul de Regenerare
Urbana Zona centrala — Municipiul Pascani, întocmit de S.C. ARHIVOLTA
STUDIO DE ARHITECTURA S.R.L, în forma prezentată.
Pagina 54
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
MUNICIPIUL PAȘCANI
N-O8925_1.9/..11.2023
privind aprobarea Studiului de Regenerare Urbana
Zona Centrala — Municipiul Pașcani, județul Iași ;
Având în vedere Referatul de aprobare înregistrat sub nr. 28327 24. ([_.2023,
întocmit de către Primarul Municipiului Pașcani, Marius — Nicolae Pintilie.
În temeiul dispozițiilor art.1 alin. (1) si alin (2) din Ordonanța de Urgență nr. 183 din
,
28 decembrie 2022, privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea unor proiecte de
regenerare urbană
În conformitate cu dispozițiile art.129, alin (1), alin. (2), lit. b) din Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare, potrivit cărora:
„ART. 129
Atribuțiile consiliului local
(1) Consiliul local are inițiativă și hotărăște, în condițiile legii,
în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin
lege în competenta altor autorități ale administrației publice locale sau
centrale.
(2) Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuții:
b) atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei,
orașului sau municipiului:
În temeiul dispozițiilor art.1 alin. (1) si alin (2) din Ordonanța de Urgență
,
nr. 183 din 28 decembrie 2022, privind stabilirea unor măsuri pentru finanțarea
unor proiecte de regenerare urbană :
AR? |
1) Prezenta ordonanță de urgență stabilește unele măsuri pentru
unitățile adminiștrativ-teritoriale cu privire la intervențiile
specifice proiectelor de regenerare urbană, finanțabile din fonduri
externe nerambursabile în cadrul programelor operaționale regionale
pentru perioada de programare 2021-2027, precum și din cofinanțarea
publică
(2jPentru proiectele de regenerarea urbană beneficiarii eligibili
sunt:
a) unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale urbane;
Pagina 55
Având in vedere Studiul de Regenerare Urbana — Zona centrala Municipiul Pascani,
întocmit de S.C. ARHIVOLTA STUDIO DE ARHITECTURA S.R.L., înregistrat sub nr. 28676
din 17.11.2023, însoțit de Studiul istoric întocmit de Arheolog Expert Dr. Constantin Preoteasa
Față de aspectele expuse anterior, Serviciul Urbanism si Amenajari Teritoriale,
Compartiment Programe Europene si Atragere Fonduri Structurale și Compartimentul Juridic
și Contencios, din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Pașcani propun
spre analiza și dezbaterea Consiliului Local al Municipiului Pașcani, proiectul de hotărâre
privind aporbarea, Studiul de Regenerare Urbana Zona centrala — Municipiul Pascani,
întocmit de S.C. ARHIVOLTA STUDIO DE ARHITECTURA S.R.L, însoțit de Studiul Istoric
întocmit de Arheolog Expert Dr. Constantin Preoteasa.
Compartimentul Juridic și Contencios Serv. Tehnic si investiții
Cons. Jr. Dana Pertu lulian
ai
/
Serviciui Urbanism si Amenajari Teritoriale
Prisecaru Ciori pă
p,
Pagina 56
STUDIU ISTORIC
LACUL PEȘTIȘORUL
PAȘCANI
2023
1
Pagina 57
BORDEROU
1. Date generale ...................................................................................................................... 3
2. Obiectiv ............................................................................................................................... 3
3. Regimul juridic de protecție .............................................................................................. 3
4. Cadrul natural .................................................................................................................... 3
5. Patrimoniul natural ............................................................................................................ 4
6. Scurt istoric al actualului teritoriu al municipiului Pașcani .......................................... 4
7. Patrimoniul cultural ........................................................................................................... 5
7.1. Siturile arheologice ........................................................................................................... 5
7.2. Monumentele istorice ........................................................................................................ 5
7.2.1. Situl arheologic / monumentul istoric „Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu” ........... 6
7.2.1. Situl arheologic / monumentul istoric Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” ....... 7
7.3. Zona de protecție a monumentului istoric ......................................................................... 8
7.4. Alte obiective culturale ...................................................................................................... 9
8. Lacul Peștișorul .................................................................................................................. 9
9. Concluzii ............................................................................................................................ 10
10. Bibliografie / sitografie ................................................................................................... 11
11. Ilustrație .......................................................................................................................... 13
2
Pagina 58
1. Date generale
Amplasamentul obiectivului studiat: str. Republicii, nr. 2, municipiul Pașcani, județul Iași.
Beneficiarul investiției: MUNICIPIUL PAȘCANI.
Proiectant: S.C. ARHIVOLTA STUDIO DE ARHITECTURĂ S.R.L.
Proiect investiție: Amenajare zonă de agrement – „Lacul Peștișorul”.
2. Obiectiv
Prezentul Studiu Istoric este întocmit în vederea realizării proiectului de investiție:
Amenajare zonă de agrement – „Lacul Peștișorul”.
3. Regimul juridic de protecție
Proiectul de investiție propus se va realiza în zona de protecție a monumentului
istoric Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (cod LMI: IS-II-m-A-04212).
4. Cadrul natural
Municipiul Pașcani este amplasat în Culoarul Siretului din cadrul Podișului
Moldovei, în partea nord-vestică a județului Iași.
Localitatea, cu o suprafață de aproximativ 75,50 km2, include și localitățile suburbane
Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca și Sodomeni.
Aceasta se învecinează la nord cu comunele Vânători și Lespezi, la est cu comunele
Ruginoasa și Todirești, la sud cu comunele Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu, iar la vest cu
comuna Valea Seacă.
Relieful orașului este dominat de lunca și terasele de pe partea dreaptă ale Siretului,
cu altitudini de 205-215 m.
Clima este de tip temperat-continentală, cu temperaturi medii multianuale este de
aproximativ 8-9 °C, iar precipitațiile medii multianuale ating 600-700 mm.
Rețeaua hidrografică este dominată de Râul Siret și afluenții săi: Iermolia, Arini,
Gâștești, Sodomeni, Gura Bădiliței și Hărmăneasca.
Pe teritoriul municipiului cele mai întâlnite sunt solurile argiloiluviale, solurile
aluviale, solurile podzolite și cernoziomurile.
Vegetația forestieră ocupă zone restrânse cu specii de foioase precum fagul, carpenul,
gorunul, teiul și mesteacănul, arbuștii sunt reprezentați prin alun, vornicel, dârmoz, corn și soc,
pajiștile sunt dominate de păiușcă, pieptănariță, ovăscior și trifoi, iar în locurile mlăștinoase se
regăsește papura, rogozul, nufărul galben, lintița și săgeata apei.
3
Pagina 59
Fauna este reprezentată de mamifere precum căprioara, mistrețul, vulpea, iepurele,
dihorul, popândăul și șoarecele, între păsări se remarcă vrabia, sturzul, mierla, porumbelul
sălbatic, graurul, uliul, rața sălbatică, gâsca sălbatică, bâtlanul și pescărușul albastru, iar fauna
piscicolă cuprinde crapul, cleanul, linul, șalăul, carasul și roșioara.
Resursele naturale ale zonei sunt reprezentate îndeosebi de depozitele de nisipuri și
pietrișuri cuaternare, exploatate în albia Siretului.
5. Patrimoniul natural
Pe teritoriul municipiului Pașcani se află în prezent zona naturală protejată
reprezentată de parcul dendrologic al Palatului Familiei Cantacuzino-Pașcanu, iar Râul Siret
între Pașcani și Roman este arie naturală protejată în cadrul rețelei ecologice europene Natura
2000 (cod: ROSCI 0378).
6. Scurt istoric al actualului teritoriu al municipiului Pașcani
Cele mai vechi urme de locuire de pe actualul teritoriu al municipiului Pașcani provin
din punctele La Prisacă și Fântânele acestea datând din paleoliticul mijlociu, respectiv
paleoliticul superior (Gravettian).
Din eneolitic (cultura Cucuteni) provin vestigiile descoperite în punctele Fântânele,
Plopi, Pârâul Vechi, Cimitirul Evreiesc și La Prisacă.
Epoca bronzului (cultura Noua) este reprezentată de locuirea din punctul Fântânele.
Pe terasa înaltă de pe partea dreaptă a Siretului, în zona Palatului CantacuzinoPașcanu, au fost identificate vestigii antice, din perioada La Tène.
Așezări carpice au fost documentate în punctele Cimitirul Evreiesc și Casa de Apă.
Din vatra Pașcaniului provine un tezaur cu 46 de denari imperiali romani de argint
emiși în secolele I-III d.H.
La Casa de Apă au fost identificate și vestigii aparținând culturii Sântana de Mureș.
Din epoca migrațiilor provin descoperirile din punctul Fântânele.
În evul mediu consemnăm prima atestare documentară a localității, în perioada 1
septembrie 1587 - 31 august 1588, într-un document prin care Nicoară șoltuzul și pârgarii din
Baia întăresc vânzarea locului Poieni, între Siretul Vechi și Siretul Nou, pentru 136 zloți, de la
Isaico, fiul lui Ion Marțiu, și Ștefan Fratelea, unchiul său, către Mănăstirea Râșca, printre
martori numărându-se Toader, Andreica, Ionașco și Lazor din Pășcani.
Satul și târgul vor cunoaște o dezvoltare însemnată începând cu secolul XVII, odată
cu preluarea moșiei de către Cantacuzini, care ridică aici o curte boierească cu palat și biserică.
4
Pagina 60
În secolul XIX Pașcani devine localitate urbană.
Locuitorii orașului au fost implicați activ în toate evenimentele istorice importante din
a doua jumătate a secolului XIX și prima jumătate a secolului XX: Războiul de Independență
(1877-1878), Răscoala Țărănească (1907), Primul Război Mondial (1916-1918), greva
muncitorilor din timpul marii crize economice (1933) și al Doilea Război Mondial (1941-1944).
La Pașcani a avut loc în 1907 prima confruntare majoră dintre armată și răsculați, în
Primul Război Mondial aici a avut lupta care a dus la dezarmarea trupelor ruse aflate în retragere
după Revoluția Bolșevică, iar în al Doilea Război Mondial s-au dat lupte grele, în cadrul
Operațiunii Iași - Chișinău, care au dus la distrugerea orașului în proporție de 80%.
Configurația actuală a municipiului Pașcani, devenit al doilea centru urban din județul
Iași, se datorează îndeosebi reconstrucției din perioada postbelică.
7. Patrimoniul cultural
Municipiul Pașcani beneficiază de un bogat patrimoniu cultural, reprezentat mai ales
de siturile arheologice și monumentele istorice.
7.1. Siturile arheologice
De-a lungul timpului pe actualul teritoriu al municipiului Pașcani au fost descoperite
vestigii arheologice, două dintre situri fiind incluse în prezent în Repertoriul Arheologic Național:
1. Pașcani-Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (cod RAN: 95408.01);
2. Blăgești-În Cotul Râului (cod RAN: 95417.01).
7.2. Monumentele istorice
În Lista Monumentelor Istorice a județului Iași sunt incluse în prezent următoarele
obiective din municipiul Pașcani:
152. Situl Arheologic Blăgești (cod LMI: IS-I-s-B-03539);
153. Așezare (cod LMI: IS-I-m-B-03539.01);
154. Așezare (cod LMI: IS-I-m-B-03539.02);
1445. Ateliere de Căi Ferate (cod LMI: IS-II-m-B-04211);
1446. Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (cod LMI: IS-II-m-A-04212);
1447. Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (cod LMI: IS-II-m-A-04213);
1583. Monumentul Comemorativ al Răscoalei din 1907 (cod LMI: IS-III-m-B-04322);
1584. Crucea Eroilor din Războiul de Independență (cod LMI: IS-III-m-B-04323).
5
Pagina 61
7.2.1. Situl arheologic / monumentul istoric „Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu”
Acesta a fost realizat în perioada 1640-1650 de Iordache Cantacuzino, marele
vistiernic al Moldovei în timpul domniei lui Vasile Lupu (cei doi erau cumnați, iar soțiile lor
erau surori), stăpân al moșiei Tămăduieni (vechiul nume al Pașcaniului de azi) din anul 1637 și
fondatorul ramurii boierești Cantacuzino-Pașcanu.
Proprietatea se află într-o poziție dominantă, pe terasa înaltă de pe partea dreaptă a
Siretului, care asigură o bună vizibilitatea asupra luncii arterei hidrografice amintite. Aceasta
suprapune o așezare antică, din perioada geto-dacică.
În jurul curții boierești, palatului și bisericii s-a dezvoltat treptat satul, târgul și orașul
Pașcani. În imediata apropiere a acestor edificii se aflau toate imobilele importante din localitate
(instituții publice și locuințe ale personalităților vremii).
Curtea palatului, amenajată în stil englezesc, cu suprafața de 5 ha, reprezintă în prezent
arie naturală protejată, în cadrul său regăsindu-se un important parc dendrologic, cu specii
arboricole valoroase, ce se întind pe o arie de 1,5 ha.
Palatul, asemănător celor de tip Brâncovenesc din Țara Românească, reprezintă o
îmbinare între stilul gotic și cel brâncovenesc, fiind construit de meșteri aduși special din
Transilvania. Acesta are forma poligonală, regim de înălțime Sp + P + E, numeroase încăperi
cu forme, dimensiuni și funcțiuni diferite, iar intrarea principală este străjuită de un foișor.
Imobilul are fundații și subsol de piatră, elevație de piatră, cărămidă și lemn, iar acoperișul are
mai multe ape, cu șarpanta de lemn și învelitoarea de țiglă. Din construcția inițială de secol
XVII a familiei Cantacuzino se mai păstrează subsolul și foișorul, restul edificiului fiind refăcut
în anul 1904.
Edificiul reprezintă cel mai important ansamblu de sculptură monumentală al unei
clădiri civile din Moldova, fiind bogat ornamentat atât pe exterior, cât și în interior, mai ales cu
scene cinegetice și decoruri vegetale. Între componentele artistice se remarcă blazonul familiei
Cantacuzino, cu vulturul bicefal ce ține în gheara dreaptă o spadă (simbol al puterii), iar în
gheara stângă o cruce (simbol al credinței de inspirație bizantină); stema Moldovei cu capul de
bour; blazonul familiei Roznovanu (trei margarete); steaua lui David (ca o recunoaștere a
rolului important al comunității evreiești atât pentru domeniul Cantacuzino-Pașcanu, cât și
pentru Pașcani).
Ca urmare a legăturilor de rudenie cu Iordache Cantacuzino, la palat au copilărit și
cronicarii Miron Costin și Ion Neculce.
În anul 1686 domeniul a fost incendiat de armata poloneză a lui Jan Sobieski.
6
Pagina 62
Pe la jumătatea secolului al XVIII-lea moșia și domeniul au intrat în proprietatea
familiei boierești Bălășescu, iar în 1812 au fost cumpărate de vistiernicul Iordache RosettiRoznovanu, care le-a lăsat moștenire fiului său, Neculai Ruset-Roznovanu. Acesta din urmă a
vândut proprietățile colonelului Eugeniu Alcaz, iar ofițerul mai departe familiei Moruzi. Ultimii
proprietari au fost membrii familiei Brătianu, mai precis istoricul Gheorghe Brătianu, de la care
în anul 1946 moșia Pașcani Deal a fost expropriată de către Comitetul Local pentru Reformă
Agrară din comuna Pașcani, județul Baia.
Între oaspeții de marcă ai palatului îi amintim pe Mihail Sadoveanu, Regina Maria și
Constantin Argetoianu.
Din 1952 imobilul a găzduit Casa Pionierilor, devenit din 1990 Clubul Copiilor, pînă
în anul 2010, când a fost retrocedat moștenitoarelor Maria și Ioana Brătianu. În anul 2013
municipalitatea a răscumpărat domeniul.
În fostele grajduri de altădată în perioada comunistă a funcționat Restaurantul „Victoria”.
În prezent la monumentul istoric se implementează proiectul de investiție Reabilitarea,
conservarea și revitalizarea Palatului Cantacuzino-Pașcanu și a terenului aferent, cu fonduri
europene din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.
7.2.2. Situl arheologic / monumentul istoric Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”
Acesta este amplasat pe terasa din dreapta Siretului, pe Aleea Parcului, nr. 5, în curtea
Protopopiatului Pașcani.
În forma sa inițială, lăcașul de cult, alcătuit din altar, naos și pronaos, reprezintă ctitoria
de la 1664 a marelui vistiernic Iordache Cantacuzino și a soției sale Alexandra. Ulterior, în anul
1807, marele vistiernic Iordache Balș îi adaugă pridvorul, suprapus de clopotniță.
Biserica are fundație de piatră, elevație de piatră și cărămidă, iar acoperișul cu
șarpanta de lemn și învelitoarea de tablă.
Lăcașul de cult dispune de trei pisanii, dintre care două ale ctitorilor și una ce
reprezintă un pomelnic de proscomidie, două icoane mozaicate ale Sfinților Arhangheli
Mihail și Gavril, precum și blazonul familiei Cantacuzino.
Prima pisanie, din 1664, conține următorul text: Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului
și cu săvârșirea Sf. Duh, s-a început și s-a zidit și s-a făcut și s-a împodobit această biserică, la
care hramul Sfinților arhistrategi și arhangheli Mihail și Gavril – Iordache Vel-Vistiernic și
Jupâneasa lui, Alexandra, sub blagocestivul și de Hristos iubitorul Domnul nostru EustatieVoievod, Domn al Țării Moldovei, în anul 7172 [1664] luna lui iulie în 10 zile.
7
Pagina 63
Pomelnicul de proscomidiar din 1664 conține următorul text: Pomenește, Doamne,
sufletele robilor tăi, fericiților ctitori ai sfântului lăcașului acestuia: Ilena, Ion, Paladii,
Nastasie și copiii lor; Iordache Cantacuzino, Caterina și copiii lor; Constantin Iordache, Ion,
Ilinca, Safta, Nastasie, Mihai, Zmaranda și copiii lor; Iordache, Alexandra și copiii lor;
Gavril, Sirca și copiii lor; Gheorghie, Artemie și copiii lor; Petrașco, Ana și copiii lor
Apostol, Catinca și copiii lor; Grigorie, Ilena și copiii lor Marie, Ilena, Teodor, Marie și
copiii lor; Elisabeta, Ion.
A doua pisanie, din 1807, conține următorul text: Această sfântă biserică, unde se
prăznuiește hramul sfinților arhangheli Mihail și Gavril, la anii de la zidirea lumii 7172, mart.
31, s-au zidit din temelie de fericitul întru pomenire, Iordache Cantacuzino, mare spătar și
soția sa Alexandra. Apoi, după întâmplări ajungând a se afla și întru stricăciune și în lipsă de
podoabele cuviincioase, de isnoavă prefăcându-se, s-au înnoit cu adăogire și s-au împodobit
înlăuntru cu toate cele după cuviință de Iordache Balșu, marele vistiernic și soția sa, Safta
Cantacuzino, spre pomenirea celor care din început au zidit, a celor care după aceea o au păzit
și au privegheat pentru bună starea ei și spre pomenirea a tot neamul ctitorilor ei. La anul de
la Mântuitorul Hristos 1807, mai.
Zidul de incintă de piatră a fost realizat probabil tot în anul 1807 și a fost refăcut ulterior.
În jurul acestei biserici, singura de rit creștin-ortodox din localitate până în anul
1948, s-au format cei doi mari cronicari ai Moldovei, Miron Costin și Ion Neculce. Tot aici
au fost botezați Nathan Dreteanu, supranumit „duhovnicul de la Pașcani, și Victor Puiu,
viitorul mitropolit Visarion, fiind totodată îmbisericit scriitorul Mihail Sadoveanu. Pe
pardoseală este inscripționat și numele epitropului Mihai Busuioc, „învățătorul Domnu
Trandafir” din opera sadoveniană.
7.3. Zona de protecție a monumentului istoric
Proiectul de investiție propus se va derula în zona de protecție a monumentului istoric
Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (cod LMI: IS-II-m-A-04212), ce datează din evul
mediu (fiind construit în perioada 1640-1650 și refăcut parțial în anul 1807), aflat pe Aleea
Parcului, nr. 1, la aproximativ 70 m distanță spre vest de Lacul Peștișorul. Între cele două
obiective nu există însă relație de vizibilitate directă, acestea aflându-se la altitudini diferite, cu
diferență de nivel de cca. 20 m, palatul aflându-se pe terasă, iar lacul în lunca Siretului, între
ele interpunându-se vegetația forestieră din Parcul Municipal.
8
Pagina 64
7.4. Alte obiective culturale
Monumentele eroilor români și soldaților sovietici din al Doilea Război Mondial sunt
amplasate în curtea Protopopiatului Pașcani și a Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, pe
str. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 21, în centrul municipiului, în apropierea Palatului Familiei
Cantacuzino-Pașcanu, Catedralei „Pogorârea Sf. Duh”, Statuii Ecvestre a lui Ștefan cel Mare și
Parcului Municipal.
Catedrala „Pogorârea Sf. Duh” se află tot în centrul municipiului, pe str. Ștefan cel
Mare și Sfânt, în apropierea Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, monumentelor eroilor
români și sovietici din al Doilea Război Mondial, Palatului Familiei Cantacuzino-Pașcanu,
Statuii Ecvestre a lui Ștefan cel Mare și Parcului Municipal.
Statuia Ecvestră a lui Ștefan cel Mare se află de asemenea în zona centrală a
municipiului, la intersecția str. Ștefan cel Mare și Sfânt cu str. Nicolae Iorga, în apropierea
Parcului Municipal, Palatului Familiei Cantacuzino-Pașcanu, Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail
și Gavril”, monumentelor eroilor români și sovietici din al Doilea Război Mondial, precum și
a Catedralei „Pogorârea Sf. Duh”.
Muzeul Municipal Pașcani, cu profil istoric și etnografic, care va funcționa în incinta
Palatului Cantacuzino-Pașcanu după finalizarea proiectului de investiție ce se derulează în prezent.
8. Lacul Peștișorul
Lacul Peștișorul se află în Lunca Siretului, în partea de est a zonei rezidențiale a
municipiului Pașcani, în intravilanul localității, pe str. Republicii, nr. 2 (de fapt la intersecțiile
str. Republicii cu str. Gării, respectiv str. Gării cu str. Grădiniței (rambleul podului drumului
național – DN 28 A), are forma poligonală și suprafața de 25744 m 2, fiind identificat prin
parcelele cadastrale 69224, 65427, 65428 și 65429.
Acesta este delimitat la nord de str. Republicii, la est de str. Gării, la sud de str.
Grădiniței (rambleul podului drumului național – DN 28 A), iar la vest de Parcul Municipal.
În prezent zona este în stare avansată de degradare, fiind acoperită în mare parte de
vegetație ruderală spontană și de deșeuri (menajere și rezultate din construcții dezafectate).
Gardul are fundație de beton și plase de metal sau este gard viu și împrejmuiește
parțial parcelele cadastrale, fiind în mare măsură vandalizat. Accesul în incintă se face dinspre
Parcul Municipal.
Pe teren sunt amenajate ziduri pentru sprijinirea malurilor, scări, alei, o pasarelă
metalică de acces pe insulă, un debarcader, un grup sanitar, un puț și o parcare pentru
9
Pagina 65
autovehicule. De asemenea a fost amplasat mobilier specific zonelor de agrement (ghivece,
bănci, coșuri de gunoi, pubele și toalete ecologice), stâlpi de electricitate și arbori ornamentali.
Zona este racordată la rețelele de utilități publice: electricitate, gaz, apă și canalizare.
Construit la jumătatea veacului trecut, odată cu orașul care fusese prefăcut în mare
parte în ruine în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Parcul Peștișorul care include și
Lacul Peștișorul a constituit pentru aproximativ o jumătate de secol principala zonă de agrement
și un veritabil simbol al urbei. Timpul liber putea fi petrecut la baruri, terase și debarcader sau
prin plimbări cu bărci și hidrobiciclete.
Parcul Peștișorul a fost modernizat în anul 2015 cu fonduri europene, atunci
realizându-se alei pietonale, piste de biciclete, terenuri de joacă și spații verzi. Însă proiectul
respectiv nu a vizat și amenajarea Lacului Peștișorul.
9. Concluzii
Parcul cu Lacul Peștișorul constituie un loc emblematic pentru municipiul Pașcani,
fiind amplasat într-o zonă deosebită în ceea ce privește peisajul natural și antropic.
Amenajarea unei zone de agrement cu facilități moderne pentru beneficiari constituie
o măsură binevenită pentru urbe și pentru locuitorii săi, ce pune în valoare atât patrimoniul
natural, cât și patrimoniul cultural al zonei.
Astfel, acest spațiu poate fi transformat într-un pol de atracție pentru locuitorii
orașului, dar și pentru turiști, constituindu-se atât într-un loc de agrement, cât și într-o zonă
(neconvențională), în care pot fi organizate periodic evenimente cultural-artistice (expoziții în
aer liber pentru evocarea patrimoniului natural și cultural al orașului, istoricul parcului și
lacului, ateliere / tabere de artă plastică, concursuri sportive etc.).
Se recomandă realizarea de spații de joacă, de alei pietonale și piste de biciclete /
trotinete / role, precum și a unui spațiu ce ar putea funcționa iarna ca patinoar.
Se recomandă amenajarea unui lac antropic pentru ambarcațiuni și a unei piscine
pentru persoane.
Se recomandă popularea lacului cu ihtiofaună (pești) și avifaună (păsări) specifice.
Se recomandă refacerea grupurilor sanitare ale parcului la standarde de igienă
corespunzătoare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Se recomandă amplasarea unor facilități pentru persoanele cu dizabilități (rampe,
tablete Braille), conform prevederilor legale în vigoare.
Se recomandă păstrarea vegetației lemnoase valoroase din incinta parcului și
îmbogățirea acesteia cu elemente floristice noi, din specii locale, aclimatizate.
10
Pagina 66
Se recomandă realizarea unui gard de împrejmuire și a unei perdele de vegetație care
să estompeze poluarea fonică și atmosferică generată de traficul auto intens și să asigure
siguranța persoanelor din parc.
Se recomandă împământarea rețelei de gaze naturale.
Se recomandă realizarea în proximitatea parcului a unor spații de parcare corespunzătoare,
a unor treceri de pietoni și a unor stații de transport în comun, precum și limitarea vitezei de
deplasare a automobilelor pe străzile din zonă, în vederea creșterii siguranței vizitatorilor.
Se recomandă crearea unui centru multifuncțional modern, de tip „hub” tehnologic și
cultural, care să constituie un vector de dezvoltare economică pentru comunitatea locală.
Dat fiind faptul că proiectul de investiție Amenajare zonă de agrement – „Lacul
Peștișorul” se va realiza în zona de protecție a sitului arheologic / monumentului istoric Palatul
Familiei Cantacuzino-Pașcanu (cod LMI: IS-II-m-A-04212), în conformitate cu prevederile legale
în vigoare, toate lucrările ce vor afecta solul și subsolul se vor efectua sub supravegherea arheologică
a unui arheolog expert înscris în Registrul Arheologilor din România și afiliat la o instituție acreditată
de Ministerul Culturii să desfășoare cercetări arheologice în România (unitate muzeală, centru
universitar, institut academic), în baza unei autorizații de cercetare arheologică emisă de Direcția
Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii, cu avizul Comisiei Naționale de Arheologie.
În cazul descoperirii unor vestigii de patrimoniu cultural material mobil în timpul
supravegherii arheologice, lucrările ce afectează zona cu potențial arheologic reperat vor fi
întrerupte, urmând a fi reluate după efectuarea cercetării arheologice preventive, în vederea
descărcării terenului de sarcină arheologică. În cazul descoperirii unor vestigii de patrimoniu
cultural material imobil în timpul supravegherii arheologice, lucrările ce afectează zona cu
potențial arheologic reperat vor fi întrerupte, urmând a fi reluate după efectuarea cercetării
arheologice preventive, în vederea punerii în conservare și / sau în valoare a acestora.
10. Bibliografie / sitografie
Atanasiu, Mihai-Bogdan, Patrimoniul funciar al marelui vistiernic Iordache Cantacuzino (I),
în Studii și Materiale de Istorie Medie, XXIV, 2006, p. 121-130.
Atanasiu, Mihai-Bogdan, Patrimoniul funciar al marelui vistiernic Iordache Cantacuzino (II),
în Studii și Materiale de Istorie Medie, XXV, 2007, p. 111-133.
Badea, Lucian; Gâștescu, Petre; Velcea, Valeria; Bogdan, Octavia; Donisă, Ioan;
Dragomirescu, Șerban; Florea, Nicolae; Niculescu, Gheorghe; Popova-Cucu,
Ana; Roșu, Alexandru; Sencu, Vasile (red.), Geografia României, I, Geografia
fizică, Editura Academiei, București, 1983, 664 p.
11
Pagina 67
Badea, Lucian; Bugă, Dragoș; Băcăuanu, Vasile; Berindei, Ignatie; Cioacă, Adrian;
Erdeli, George; Neamu, Gheorghe; Sandu, Maria; Vlad, Sorina; Zăvoianu, Ion
(red.), Geografia României, IV, Regiunile pericarpatice: Dealurile și Câmpia
Banatului și Crișanei, Podișul Mehedinți, Subcarpații, Piemontul Getic, Podișul
Moldovei, Editura Academiei, București, 1992, 580 p.
Chirica, Vasile; Tanasachi, Marcel, Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. 1, Iași,
1984, 292 p.
Chirica, Vasile; Tanasachi, Marcel, Repertoriul arheologic al județului Iași, vol. 2, Iași,
1985, 264 p., 14 h.
Giurescu, C., Constantin (coord.), Istoria României în date, Editura Enciclopedică, București,
1971, 528 p.
Șandru, Ioan; Băcăuanu, Vasile; Ungureanu, Alexandru, Județul Iași, Editura Academiei,
1972, 148 p.
Zaharia, Nicolae; Petrescu-Dîmbovița, Mircea; Zaharia, Emilia, Așezări din Moldova. De
la paleolitic până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei, București, 1970, 664 p.
http://ran.cimec.ro/sel.asp
http://www.cultura.ro/sites/default/files/inline-files/LMI-IS.pdf
https://biblioteca-digitala.ro/
https://djc.monumenteiasi.ro/
https://imagoromaniae.ro/
https://sfvoievozipascani.mmb.ro/
https://www.delcampe.net/
https://www.primariapascani.ro/
Arheolog Expert
Dr. CONSTANTIN PREOTEASA
12
Pagina 68
ILUSTRAȚIE
13
Pagina 69
Fig. 1. Harta județului Iași cu împărțirea administrativ-teritorială
și evidențierea municipiului Pașcani.
14
Pagina 70
Fig. 2. Harta municipiului Pașcani cu satele aparținătoare.
15
Pagina 71
Fig. 3. Zona afectată de proiectul de investiție și obiectivele culturale și naturale din apropiere:
1 – Parcul și Lacul Peștișorul; 2 – Palatul Cantacuzino-Pașcanu;
3 – Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”;
4 – Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial;
5 – Monumentul Soldaților Sovietici din al Doilea Război Mondial;
6 – Monumentul Eroilor din Pașcani din al Doilea Război Mondial;
7 – Statuia Ecvestră a lui Ștefan cel Mare; 8 – Catedrala „Pogorârea Sf. Duh”;
9 – Parcul Municipal.
16
Pagina 72
Fig. 4. Pașcani – vedere generală (1919).
Fig. 5. Pașcani – Strada Primăriei (1927).
17
Pagina 73
Fig. 6. Pașcani – Strada Mare (1927).
Fig. 7. Pașcani – Strada Mare (1944).
18
Pagina 74
Fig. 8. Pașcani – Atelierul C.F.R. (1873).
Fig. 9. Pașcani – Atelierul C.F.R. (1914).
19
Pagina 75
Fig. 10. Pașcani – Atelierul C.F.R. (1924).
Fig. 11. Pașcani – Atelierul C.F.R. (1938).
20
Pagina 76
Fig. 12. Pașcani – Gara (1914).
Fig. 13. Pașcani – Gara (1917).
21
Pagina 77
Fig. 14. Pașcani – Parcul Dendrologic al Palatului Cantacuzino-Pașcanu (1938).
Fig. 15. Pașcani – Parcul Dendrologic al Palatului Cantacuzino-Pașcanu (1982).
22
Pagina 78
Fig. 16. Pașcani – Palatul Cantacuzino-Pașcanu (1940).
Fig. 17. Pașcani – Palatul Cantacuzino-Pașcanu (1979).
23
Pagina 79
Fig. 18. Pașcani – Palatul Cantacuzino-Pașcanu (1982).
Fig. 19. Pașcani – Palatul Cantacuzino-Pașcanu (2014).
24
Pagina 80
Fig. 20. Pașcani – Planuri ale Palatului Cantacuzino-Pașcanu.
25
Pagina 81
Fig. 21. Pașcani – Lacul Peștișorul (1999).
Fig. 22. Pașcani – Lacul Peștișorul (2015).
26
Pagina 82
Fig. 23. Pașcani (1982).
Fig. 24. Pașcani – Catedrala „Pogorârea Sf. Duh”.
27
Pagina 83
Fig. 25. Pașcani – Statuia Ecvestră a lui Ștefan cel Mare.
Fig. 26. Pașcani – Monumentul Eroilor din Pașcani din al Doilea Război Mondial.
28
Pagina 84
Fig. 27. Pașcani – Monumentul Eroilor Români din al Doilea Război Mondial.
Fig. 28. Pașcani – Monumentul Soldaților Sovietici din al Doilea Război Mondial.
29
Pagina 85
Fig. 29. Pașcani – Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”.
Fig. 30. Pașcani – Palatul Cantacuzino-Pașcanu.
30
Pagina 86
Fig. 31. Pașcani – Parcul Municipal.
Fig. 32. Pașcani – Parcul Municipal.
31
Pagina 87
Fig. 33. Pașcani – Parcul Peștișorul: vedere generală.
Fig. 34. Pașcani – Parcul Peștișorul: zonă de fitness.
32
Pagina 88
Fig. 35. Pașcani – Parcul Peștișorul: loc de joacă.
Fig. 36. Pașcani – Parcul Peștișorul: teren de sport.
33
Pagina 89
Fig. 37. Pașcani – Parcul Peștișorul: zonă de odihnă.
Fig. 38. Pașcani – Parcul Peștișorul: spațiu de depozitare.
34
Pagina 90
Fig. 39. Pașcani – Parcul Peștișorul: zonă de salubritate.
Fig. 40. Pașcani – Parcul Peștișorul: parcare.
35
Pagina 91
Fig. 41. Pașcani – Lacul Peștișorul: vedere generală.
Fig. 42. Pașcani – Lacul Peștișorul: vedere generală.
36
Pagina 92
Fig. 43. Pașcani – Lacul Peștișorul: vedere generală.
Fig. 44. Pașcani – Lacul Peștișorul: vedere generală.
37
Pagina 93
Fig. 45. Pașcani – Lacul Peștișorul: vedere generală.
Fig. 46. Pașcani – Lacul Peștișorul: mobilier.
38
Pagina 94
Fig. 47. Pașcani – Lacul Peștișorul: scară.
Fig. 48. Pașcani – Lacul Peștișorul: anexă.
39
Pagina 95
Fig. 49. Pașcani – Lacul Peștișorul: punte.
Fig. 50. Pașcani – Lacul Peștișorul: insula.
40
Pagina 96
Fig. 51. Pașcani – Lacul Peștișorul: anexă.
Fig. 52. Pașcani – Lacul Peștișorul: ponton.
41
Pagina 97
Fig. 53. Pașcani – Lacul Peștișorul: vegetație ruderală spontană.
Fig. 54. Pașcani – Lacul Peștișorul: resturi de construcții dezafectate.
42