Proiect de hotărâre

7. Proiect de HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani

Tip
Proiect de hotărâre
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
145 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre, „7. Proiect de HOTĂRÂRE privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/CFCEFA88E2DC12F1C2258D48005709A9/$FILE/Pr. HCL nr. 8 -blurat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/34606-7-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-planului-de-analiza-si-acoperire-a, 06.11.2026)

Fișier creat
20.11.2025
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA PROIECȚ AVIZAT JUDEȚUL IAȘI MUNICIPIUL SECRETAR GENERA PAȘCANI CONSILIUL IRINA JITARU, LOCAL Si acoperire a riscurilor teritoriale identificate la ivelu! municipiului Pașcani Consiliul Local al Municipiului Pașcani, județul Iași Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1), art.13, lita), art.14 lit.a) din Legea nr. ulterioare; Avand În vedere prevederile ar. 5 din Legea nr.481/2004 privind modificările și completările protecția civilă, cu ulterioare; Avand în vedere O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Situaților de Urgență; Management al Avand în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind risc; managementul tipurilor de Având în vedere ar. 129 alin. (7). h) din Ordonanța de urgență 57 privind Codul administrativ, nr. din 3 iulie 2019 cu modificările și completările ulterioare, Avand în vedere dispozițile Legii nr. 24/2000 privind normele de pentru elaborarea actelor tehnică legislativă normative, Având în vedere refaratul de Primarul municipiului Pașcani; Avand în vedere raportul de specialitate nr. Compartimentului Management 2025 al Situații de Urgență și Compariuctului din cadrul aparatului Juridic și Contencios de specialitate al Primarului municipiului Pașcani; Având în vedere rapoartele de avizare ale: > Comisiei pentru învățământ și activități ștințitce, cultură, Monumentelor istorice, culte, tineret, conservarea sport și turism, sănătate, muncă, combaterea sărăciei nr. protecție socială și din 2025; > Comisiei juridice, ordine publică, eclministraie. publică, libertăți cetățenești nr. drepturile. omului și din 2025; În temeiul art. 196 alin.(1) lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul modificările și completările administrativ, cu ulterioare,

Pagina 2

HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Planul de analiză Și acoperire a riscurilor teritoriale municipiului Pașcani, conform identificate Ia nivelul anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. . La data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă orice hotărâre contrară, Art:3. Serviciul administrație publică va comunica În copie *. prezenta hotărâre: Instituției Prefectului județului Iași * Primarului Municipiului Pașcani Compartimentului Management Situații de Urgență Președini de ședință Consilier, Contrasemnează Secretar General, Irina Jitaru

Pagina 3

JUDEȚUL IAȘI COMITETUL LOCAL PENTRU ȚII DE URGENȚĂ / CIPIL mu DIN PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SIT VAȚN DE URGE AAL MUNICĂEI pROENTA LUI PRIMAR, PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎNTOCMIȚ, CONSILIER

Pagina 4

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE Secțiunea a I-a 1.1. Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurile potențiale identificate riscurilor, este documentul Ia nivelul Municipiului care cuprinde Pascani, măsurile, acțiunile și resursele întocmeste într-un număr suficient de exemplare, ai Inspectoratului Județean care unul va fi pus la pentru Situații de Urgență las, dispoziția 2.2. Acte normative de referință Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește > Schema cu riscurile având la baz teritoriale din zona de. competență; > Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a

Pagina 5

situaților de urgență, precum și pentru modificarea și completarea OUG Național de Management al 21/2004 privind Sistemul Situațiilor de Urgență. > HG. nr.57 din 26.08.2016 le pentru aprobarea repartizării incipalelor Pe care asigură ministerele, celelalte funcții de sprijin prevenirea organe centrale și organizațiile și gestionarea situațiilor de neguvernamentale privind > urgență; Legea 307/2006 privind apărarea ulterioare; împotriva incendiilor cu modificările și completările > H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura > H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, serviciilor de urgență profesioniste; funcționarea și atribuțiile > H.G. nr. 642/29. administrativ teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al > O.MALI. nr. 156 din 11 decembrie 2017 pentru aprobarea privind elaborarea si testarea Normelor metodologice planurilor de urgenta in caz de accidente majore in care sunt cutremure și/sau alunecări de teren; X ORDIN nr. 1475/551/13.102006 pentr aprobarea monitorizarea și gestionarea riscurilor Regulamentului . privind Regulamentului cauzate de căderi ee grindină și privind gestionarea situațiilor de secetă severă, a agenților de dunare urgcață în domeniul fitosanitar invazii și contaminarea culturilor — ale Regulamentului agricole cai produse de uz fitosanitar privind gestionarea situațiilor de e și a urgență ca urpaaa e incendiilor de pădure; 2.2. Structuri organizatorice implicate Responsabilitățile privind analiza și Potrivit legii, acoperirea riscurilor revin tuturor. factorilor au atribuții ori asigură funcții de care, urgență în Sprijin privind prevenirea și gestionarea profil teritorial. situațiilor de

Pagina 6

Structurile organizatorice și instituțiile care au atribuții linia pe gestionării situațiilor de usgență la nivelul municipiului Pascani sunt: a) Consiliul Local Pascani; b) Primaria Municipiului Pascani; c) Comitetul Județean pentru Situații de Urgență; d) Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Pascani; e). Centrul operativ pentru situații de urgență; £). Centrul operativ cu activitate temporară de Ia nivelul comitetului local pentru situații de £) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne: —. Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași; — Politia municipiului Pascani; — Sectia de Jandarmi Pascani; —. Sectia de pompieri militari Pascani; h) Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/ deconcentrate: — Apa Vital Pascani; - S.H.I Pascani; — Agenția pentru Protecția Mediului Iași; Centrul Meteorologic Regional Moldova Iași; Inspectoratul Județean în Construcții; - Drumuri Nationale si Judetene; — Politia Locala Pascani; Spitalul Municipal Pascani; - Spitalul C.F. Pascani; E-ON Gaz Targu Mures-sucursala Pascani; Sector Gospodarie comunala a primariei Pascani; Circa Sanitar — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Pascani; —. Statia de ambulanta Pascani; — CIRR. marfa; - Agenția Națională de Îmbunătățiri Punciare — Filiala de Imbunatatiri Funciare lasi; — Ocolul silvic Pascani; Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani — Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani — Liceul Tehnologic Economic „Nicolae Iorga” Pașcani — Colegiul Tehnic De Căi Ferate „Unirea” Pascani — Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani Școala Gimnazială „Ion Creangă” Gîștești Pașcani Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 2 Pașcani — Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 3 Pașcani 2.3. Responsabilitățile cetățenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de trebuie urgență să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și fiecărui a cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de contribui a activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este în cadrul la supus comunității și măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a activ participa la prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul

Pagina 7

preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetăjeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementări. Toate măsurile de comportament preventiv necesar fi a adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală și permanentă/periodică a concetățenilor asupra riscurilor specifice care le pot afecta viața și proprietatea: - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea/reducerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală; = adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, Iocuinjei și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; - respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență; participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție de și refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; = cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu tol de apărare, împotriva situațiilor de urgență. 2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu 24.1 Lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin Hotărâre nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc. 1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora : A. Centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora: = Comitetul pentru situații de urgență, Primăria Municipiului Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; B. Monitorizarea pericolelor : a) factori de mediu, calitatea aerului — inspectorii de Ia operatorii economici factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; b) cutremure - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la faetori operatorii economici de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; €) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă și a calitații SGA apei - Iași, Direcția Apelor Prut; d) principalele lucrări hidrotehnice — administratorul lucrării (SGA Iași); ) starea de sănătate a populației — Spitalul municipal, dispensarele, cabinetele particulare, medicii de familic, Crucea Roșie Pașcani, Serviciul de Ambulanță, Direcția Județeană de Sănătate, Publică Iași ; î) transporturi de substanțe chimice periculoase — Poliția Municipală Pașcani, Comitetul Pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași;

Pagina 8

8) siguranța în construcții — Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primariei municipiului Pașcani, Inspectoratul în construcții Iași; h) obiectivele economice sursă de risc - comitetul de pentru situații urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; i transporturi de materiale explozive militare — nu este cazul ; j) pericole pentru rețele de comunicații și informatice — Serviciul de telecomunicații speciale Iași; X) siguranța alimentelor — circa sanitar-veterinară control alimente Pașcani, Direcția sanitar. veterinară Iași. C. Evaluarea riscurilor specifice : a îmbolnăviri în masă — Spitalul Municipal Pașcani, de Direcția județeană sănătate publică Iași; b epizootii / zoonoze — Circa sanitar-veterinară, Direcția sanitar-veterinară ași; c) căderi de obiecte cosmice — Primăria orașului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; d) amenințări biologice - Spitalul Municipal Pașcani, Direcția Județeană de Sănatate Publică Iași; €) amenințări ecologice - inspector de protecție civilă de la Primărie de la și operatori economici factori de risc, Inspectorat pentru Protecția Mediului Iași. D. Evaluarea efectelor negative : a) ale situațiilor de urgență care s-au produs — Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiul Pașcani; b) ale stărilor potențial generatoare de situații de - conform urgență responsabilităților de monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor specifice. 2. Informarea, înștiințarea și avertizarea: A. Informarea și educarea preventivă a pop a) pentru populație și salariați — Primăria muni iului Pașcani prin Comitetul local situații de pentru urgență; b) pentru salariați — Conducerea instituțiilor prin Celulele de peniru situații urgență (acolo unde sunt —la agenții cu factor de risc); c) Inspectoratul Școlar Județean prin instituțiile de învățământ din Municipiul Pașcani; d) Spitalul Municipal Pașcani, medicii de familie - pentru întreaga populație; e) Mass-media . B. Înștiințarea autorităților administrației publice locale Muni 3) asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență - autoritățile administrației publice județene de specialitate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor specifice, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență; b) asupra producerii situațiilor de urgență - administratorii operatorilor economici surse de risc sau, după caz, administratorii proprietăților afectate . C. Avertizarea populației și salariaților : a) prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică sistemul — de sirene ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență; b) prin mass-media — postul local de televiziune prin cablu, presă. 3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor : a) pentru intervenție operativă — Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor sursă de rise de pe teritoriul orașului Municipiul Pașcani; b) pentru punerea la dispoziție, conform legii, a unor resurse materiale și umane - prin planul de cooperare pe plan local și prin Oficiul pentru Mobilizare a Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Iași (OMEPTA); c) asigurarea finanțărilor măsurilor de protecție — bugetul local, bugetele operatorilor economici, bugetul C.J.

Pagina 9

4. Comunicații și informatică : a) asigurarea funcționării rețelei de comunicații-informatică situațiilor de pentru managementul urgență —, centrele de calcul ale operatorilor economici; b) asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale Serviciul — de telecomunicații speciale Tași, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor economici; c) refacerea operativă a sistemului public de — comunicații operatorii de telefonie fixă și mobilă din zonă. 5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor: ) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate SMURD — Stația de Pompieri, Serviciul Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; b) spitalizare și triaj medical — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele, medicii de familie, Direcția județeană de sânătate publică; C) transport sanitar și evacuare cu mijloace de intervenție specifice — Serviciul de Ambulanță Pașcani, mașini personale și la dispoziție de puse instituții și operatori economici de stat sau particulari; d) câularea și salvarea persoanelor — la solicitarea Primâriei alte servicii municipiului Pașcani de către de profil. 6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate : a) asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere din Primaria municipiului Pașcani și a conducătorilor operatorilor economici sursă de risc, în locurile în care aceștia vor fi evacuați și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție Poliția Locala Pașcani, Serviciile de pază de la operatori economici; b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - Comitetul local și celulele pentru situații de urgență ale operatorilor economici de pe raza municipiului Pașcani; £) evidența populației evacuate — Serviciul comunitar local de cadrul Primăriei evidență a persoanelor din municipiului Pașcani; 4) asigurarea primirii și cazârii persoanelor evacuate - conform Planului de evacuare în raport cu situația spațiilor de cazare (existente și care se amenajează la nevoie ) ; c)instalarea taberelor de evacuați — conform Planului de evacuare ; £) recepția și depozitarea bunurilor evacuate — fiecare unitate pentru bunurile proprii ; B)evacuarea animalelor — Comitetul local situații de pentru urgență împreună cu Circa sanitar-veterinară; ) evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu — Comitetul local Pentru situații de urgență împreună cu Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu, Pașcani; î) evacuarea spitalului, centrelor de plasament, — ministerele care âu în subordine astfel de n cooperare cu Comitetul local pentru situații de urgență Pașcani, ) securitatea și paza zonelor evacuate — Poliția Locala Pașcani, Serviciile de pază de la obiective; K) controlul circulației — serviciul circulație din cadrul Poliției Municipale Pașcani, în cooperare cu Poliția Locala; levacuarea fondului arhivistic — persoanele care de răspund arhivă din cadrul Primăriei municipiului Pașcani și compartimentele de arhivă de la operatorii economici și instituțiile de învățământ de pe raza municipiului; 7. Acordarea asistenței medicale de urgență: a) suplimentarea capacității de spitalizare — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele din zonă, Crucea Roșie; b) instalarea spitalului de campanie — Inspectoratul județean pentru situații de împreună cu unitâți ale Ministerului urgență Apărării Naționale din zonă ; C) acordarea asistenței medicale pentru structurile de intervenție operativă Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de Sânâtate Publică Iași; d) acordarea asistenței medicale de urgență — Spitalul Sistemului Municipal Pașcani, structuri ale Medical de Urgență din cadrul Inspectoratului județean pentru Situații de Urgență ;

Pagina 10

e) acordarea primului ajutor pre - medical Serviciul SMURD Pașcani; f) asigurarea de medicamente și instrumentar medical — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de Sănătate Publică Iași. 8. Prevenirea îmboinăvirilor în masă: a) stabilirea dimensiunilor și condițiilor de carantină Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sănătate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași; b) securitatea și paza perimetrului zonei de carantină — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la operatorii economici; c) măsuri profilactice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sânâtate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași. 9. Localizarea și stingerea incendiilor: a) localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă - Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași, echipele specializate de la agenți economici, populație; b) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier — nu este cazul. 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBC din cadrul formațiunilor Inspectoratul județean pentru situații de urgență, conducătorii operatorilor economici sursă de rise afectați ; b) evacuarea locală a populației existente în interiorul perimetrului de securitate - Comitetul local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean de pentru situații urgență ; €) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare efectelor a materialelor periculoase — Stația de Pompieri Pașcani, operatorii economici care au utilaje specifice, Inspectoratul județean pentru situații de urgență. 11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor surse: a) asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării — agenții economici de stat și privați care dețin mijloace de transport în comun; b) stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local pentru Situații de Urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare; 0) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare; d) asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate - agenții economici de stat și privați care dețin mijloace de transport în comun și de transport materiale din zona, stabiliți prin Planul de evacuare; €) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto — Serviciul circulație din cadrul Poliției Municipale Pașcani, Poliția Locala ; f) controlul și evidența auto-evacuării — Serviciul public comunitar local de evidență publică a persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani; ) transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în ii de urgență - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Oficiul de Mobilizare a Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare (OMEPTA), conform Planului de aprovizionare; h) transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă la lucrările de gospodărire a apelor Sistemul de Gospodărirea Apelor Iași. 12. Efectuarea lucrârilor publice și inginerești de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate : a) evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public — Poliția locală cu sprijinul Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Inspectoratul în Construcții Iași;

Pagina 11

b) nominalizarea responsabilităților în realizarea mâsurilor de intervenție de primă urgență — Serviciul Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Inspectoratul în Construcții Iași; c) efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate — instituțiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare. 13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate: a) asigurarea apei și hranei pentru persoane: - în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după Comitetul caz — local pentru situații de urgență al municipiului Pașcani; - ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență Administrația Națională a Rezervelor de Stat; b) asigurarea apei și hranei pentru animale — Comitetul local pentru situații de urgență, prin Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară Iași; ) verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru persoanele evacuate sau afectate — Circa sanitar-veterinară control alimente, restaurantele și cantinele din zonă. 14. Asigurarea cazârii și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate : a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecției și cazării populației în adăposturi colective - Comitetul local pentru situații de urgență prin spațiile de stabilite în cazare Planul de evacuare:, școli, cămine, internate, centre de plasament, rude neafectate, etc. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență se pot ridica corturi, cu sprijinul M.Ap.N. 15. Asigurarea energiei pentru iluminat și alte utilități: a) asigurarea autonomiei enerectice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență, pentru minim 72 de ore — conducătorul/administratorul fiecărei facilități; b) asigurarea energiei electrice — E.ON Electrica S A Pașcani; c) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energii electrice — E.ON Electrica S A Pașcani; d) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale — SC E.ON Gaz SA- formația de lucru Pașcani. 16. Efectuarea depoluirii și decontaminării : a) Supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție Inspectoratul județean pentru situații de urgență, operatori economici din care dispun de oraș aparatură dozimetrică de supraveghere ; b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție — Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul județean pentru situații de urgență , etc.; c) efectuarea depoluârii și decontaminării — eșaloanele superioare pentru operatori economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență; d) stabilirea priorităților pentru monitorizarea gradului de contaminare și centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului municipiului — Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași; c) stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminârii și depoluării - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași; ) asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminârii populației, căilor rutiere și clădirilor — eșaloanele superioare pentru operatorii economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și, li solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap.N., cu materialele necesare, puse la dispoziție de M.LR.A., prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență;

Pagina 12

£) Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor monitorizarea stării de sănătate asupra sănătății și a populației — Spitalul Municipal Pașcan, Direcția de Publică Iași; Sănătate h) efectuarea decontaminării populației — la solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap.N., cu materialele necesare, puse la dispozipie de M.I.R.A. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență; i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban realizarea și rural, evaluarea efectelor și decontaminârii - în mediul rural, prin dușuri în organizate corturi sau săli speciale, de câtre Inspectoratul județean pentru situații de urgență (mașini speciale de decontaminare: personal), cu materiale asigurate de Inspectoratul județean de pentru situații urgență; j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului evaluarea forestier și pășunilor și efectelor directe și indirecte asupra oamenilor și animalelor din cadrul — Compartimentul agricol Primăriei Municipiului Pașcani, Direcția Generală Alimentară pentru Agricultură și Industrie Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași; k) decontaminarea terenurilor și rezervațiilor — sub coordonarea și Compartimentul Compartimentului agricol de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani; J) supravegherea gradului de contaminare a pășunilor, evaluarea indirecte efectelor directe și asupra animalelor și oamenilor, realizarea decontaminării cadrul = Compartimentul agricol din și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală Pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Direcția Consultanță Agricolă Iași, Sanitar- Veterinară Iași; m) realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale - Compartimentul agricol și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani Direcția Generală Pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Direcția Sanitar- Veterinară ași; n) Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea cursurilor de apă - agenții poluatori, Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, SGA Iași — Direcția Apelor Prut — formații de lucru locale. 17. Menținerea și restabilirea ordinii publice : a) menținerea și restabilirea ordinii publice — Poliția Municipală Pașcani, oameni de ordine stabiliți de primar, serviciile de pază și oameni numiți de la operatorii econorici și instituțiile publice din oraș; b) menținerea ordinii publice — Poliția locala Pașcani; C) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice — Consiliul Local al Municipiului Pașcani, Ministerul A părârii Naționale prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență; d) stabilirea, ivit competențelor, a legalităj intervenției cadrul — compartimentul juridic din Primăriei municipiului Pașcani. 18. Logistica intervențiilor: a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de sprij = Pentru Consiliul Local - fiecare organ de specialitate al domeniul lui administrației publice locale pe de activitate, precum și pentru obiectivele din coordonare/subordine în cooperare cu eșaloanele de la județ; - pentru operatorii economici — eșaloanele imediat superioare și Consiliul Local. 19. Reabilitarea zonei afectate : - restabilirea stării provizorii de normalitate — Ministerul de Inteme și Reformei Administrative, Consiliul Județean și celelalte ministere (instituții) pentru obiectivele din coordonare/subordonare, pe domeniile de competență, 20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială și religioasă : a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate de pentru populația afectată — se stabilesc Consiliul Județean, Inspectoratul județean pentru de situații urgență și Administrația Națională a Rezervelor de Stat; b) asigurarea asistenței umanitare de urgență pentru număr de un până la 15.000 de victime, prin resurse și infrastructură proprie = Crucea Roșie de Ia județ și a municipiului; 10

Pagina 13

Ș) acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare instituții — Ministerul pentru populație, operatori economici, Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Conul Ministerul Agriculturii, Pădurilor Județean, Consiliul Local, și Dezvoltării Rurale; (stabilirea și aplicarea mâsurilor de Socială asistență socială — Serviciul Comunitar de Asistență și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani: Ș) acordarea asistenței religioase și sociale - organizațiile religioase legal constituite "eprezentanți în cadrul municipiului Pașcani, cu Patrimoniu cu sprijinul Direcției. pentru Cultură, Culte Cultural Național al județului Iași; și acordarea asistenței psihologice — Serviciul Comunitar de Asistența Socială Autoritate Vutelară al Primariei municipiului Pașcani, și psihologi de l instituții și operatori comanzi cabinete particulare de specialitate. din oraș, Responsabilitățile privind anali, legii, au atribuții ori asigură funcții de spriji - președinte: Primarul municipiului Pascani; - vicepreședinte: Viceprimarul municipiului Pascani; - Secretarul general al municipiului Pașcani; - membri: 7 sef de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală; „ manager/sefi ai unor instituții și societăți comerciale de interes care îndeplinesc sprijin în gestionarea situațiilor de funcții de urgență; - consultanți (manageri ai operatorilor economici rise care, prin specificul activități, constituie factori de potențial generatori de situații de urgență. 24-3. Consiliul Local al Municipiului Pascani . judetul Iași aprobă “Planul de analiză și acoperire a riscurilor” Pascani; identificate la nivelul municipiului ”- comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze și materiale de Pentru întocmirea „Planului de specialitate necesare analiză și acoperire a riscurilor” municipiului Pascani; identitate. ta nivelul “ alocă, prin bugetul propriu, fonduri ne materiale și financiare necesare analizei și acoperiri 2.4.4. Comitetul Locale pentru Situații de Urgență Y informează prin centrul operațional cu activitate: temporara, privind stările generatoare de situații de urgență și iminenta potențial Y amenințării acestora; evaluează situațiile de urgență produse stabileste pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea Y acestora. și urmăresc îndeplinirea lor; declară, cu acordul primarului si al prefectului, starea de alertă pe teritoriul administrativ-teritoriale; unității n

Pagina 14

Y. îndeplineste orice alte atribuții și sarcini stabilite de lege sau de abilitate. organismele și organele 2.4.5.Centrul operativ cu activitate temporară de Ia nivelul comitetului local situații de urgență. pentru Centrul operativ cu activitate temporară este constituit din timp, intrarea lui în realizează în momentul primirii funcțiune se avertizărilor, atenționărilor, mesajelor, privind iminența producerii informărilor, prognozelor sau producerea unor situații de urgență, iar îndeplinesc atribuții similare pe timpul funcționării lor, centrelor operative cu activitate: permanentă. Centrul operativ cu activitate temporară îndeplineste următoarele alribuu 7, execută lucrările și de operațiunile secretariat pe timpul ședințelor; precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții, pe Y. întocmeste proiecte de comunicare de presa; Y urmăreste realizarea suportului logistic pentru desfășurarea situații de urgență; ședințelor comitetului pentru Y, gestionează documentele comitetului pentru situații de urgență; Y asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Județean Permanent din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență; Y îndeplineste alte sarcini stabilite de comitet, de președintele de operaționale sau de șefii acestora, șefii centrelor centrelor operative permanente respective. 2.4.6. Structurile teritoriale ale Ministerului ” Afacerilor Iaterne: participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea determinanți ai tipurilor de risc și a factorilor acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale care le din zonele de competență, supun aprobării prefectului județului; pe Y. exercită coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al prevenire și gestionare a situațiilor de activităților de V urgență; fac propuneri Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind gestionarea managementul situațiilor de urgență; și centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de timpul situațiilor de urgență și e înaintează Sprijin pe Y organismelor și organelor abilitate; elaborează studii, prognoze și analize statistice privind natura și frecvența situațiilor de urgență produse și propune măsuri în baza concluziilor Y. rezultate din acestea; desfășoară activități de informare publică de risc pentru cunoașterea de către cetățeni a tipurilor specifice zonei de competență, măsurilor de timpul prevenire, precum și a conduitei de urmat situațiilor de urgență; pe >. participă Ia identificarea resurselor umane și materialelor disponibile situații de urgență și ține evidența pentru răspuns în acestora; Y stabilește concepția de intervenție și elaborează/coordonează elaborarea operative de răspuns. documentelor Si informațile necesare pentru întocmirea Planului de nivelul analiză și acoperire a riscueila identificate Municipiului Pascani la asigură logistica acțiunilor de pregătire teoretică situații de și practică, de prevenire și gestionare urgență specifice, în rapori de răspunderi, măsuri a și resurse necesare; 12

Pagina 15

Y asigură funcțiile de sprijin pentru prevenirea conform și gestionarea situațiilor de urgență, H.G nr.557 din 26.08.2016; Y. centralizează datele și informațiile privind monitorizarea specifice, pericolelor și riscurilor precum și a efectelor negative ale acestora; m evaluează riscurile specifice în cazul apariției îmbolnăvirlor epizootiilor/zoonozelor, al în masă, al alunecărilor/prăbușirilor de teren și al ameninjărilor și la adresa infrastructurilor biologice, ecologice critice; Y evaluează efectele ale negative stărilor potențial generatoare de situații de urgență. CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIAL ALE MUNICIPIULUI PAȘCANI Secțiunea a I-a Amplasare geografică și relief Date geografice și încadrarea în teritoriu Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ, după municipiul Iași, este situat în partea de nord-est a Românii, n vestul județului Iași (4705 Iaitudine nordică și 26%44” longitudine estică). Municipiul are în componență orașul suburbii (Blagești, Boșteni, Lunca Pașcani și 5 Gâșteși, Pașcani și Sodomeni) și se învecinează șomune: Miroslovești și cu usii Stolaiceni-Prăjescu (la sud), Ruginoasa și Todirești Irespezi (a est) și Valea (la est), Vânătari și Seacă (la vest). Distanța față de București este de aprox. S50j.m Suprafața municipiului Pașeani este de 79.31 km2, reprezentând 1.45% din suprafața județului Iași. Relieful Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a de teritoriul Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate administrativ al municipiului în Podișul Sucevei Y sunt, de îa vest la est. următoarele: Podișul Fălticenilor (Moțea) — prezintă culmi deluroase, cu altitudini de peste 400- 450 m; „7 Culoarul Siretului - suprafață plană, care se suprapune luncii și teraselor Yăului Siret, cu o altitudine de de luncă ale 205-215 m și o Jărgime de 3,5-4.3 km; O ansamblu de dealuri Podișul Dealul Ape largi și platouri, fragmente de terase ale râului m (subdiviziunea Siret, cu altitudini de 225553 șeii Ruginoasa) jr „arunca Siretului - suprafață plană, cu o atitudine de 205-215 Im și o pantă longitudinală de m, o lățime de 3,543 aprox. 194, Atitudini maxime se ating în deal în dealul Lutăriei Rua (456 m) și (455 m). Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au luat funcție de. materialul aluvio-coluvial naștere în în funcție de condițile hidrologice hidrogeologice, climatice de (inundații), și vegetație. “Secțiunea a II-a 8.4, maximul mediu fiind atins în luna iulie (20,1*C) și minimul mediu în luna innuari (2,70). Cantitatea medie anuală fiind de 534 mm. Cele mai mari nregistrează în luna iunie (91,6 m), iar cele mai mici în activează în zona municipiului Pașcani de prezența văii Sunt mult influențate; Siretului, care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează pisi de pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 Arini pe partea stângă): lermolia (nordul mun piului), (a sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Făsnășeni 13

Pagina 16

a) Regimul climatic, specificități, infiuențe Datorită poziției geografice, caracteristicilor reliefului și influențelor acționează Ia latitudini temperate, clima maselor de aer care municipiului Pascani are un caracter pronunțat, integrându-se în mod organic temperat-continental ansamblului condițiilor naturale ale Valoarea medie anuală a umezealii Podișului Moldovei. relative a aerului Ja Pascani valori ale umezelii înregistrându-se este de 78%, cele mai mari în lunile de iarnă. În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub intervalului cuprins între formă de ploaie, cu excepția 23 noiembrie și 21 martie când 42 de zile cu ninsoare, se înregistrează o medie de aproximativ frecvențe medii anuale pentru direcția vântului sunt din nora Cotnari) urmate de, est (14,2 (23,3 % la Iași, 29 % la 9), vest (9,4 %), sud-est (61 9) (12 34), sud (11 96), și nord (7,2 9%), Ia Iași, și din sud — vest (1094) și sud - est nord Vântul din (99) la Cow ear mai mici direcția. nord — est (3,8% la Iași 2% ftecvențe le are și Ia Cotnari). Col atmosferic are valori relativ Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 ma la Iași, respectiv 4,6 m/s la Cotnari idicate s-au mai pe (48 nus), sud-est (4,5 înregistrat la Iași dinspre nord m/s) și sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud — est (3,1 b) Regimul precipi În timpul anului, regimul precipitațiilor este de în mai asemenea neuniforzm, înregistrându-se și iunie, uneori și iulie (65-75 în cantități mari mm medie) și miei în decembrie medie). În proporție de 70% ele — martie (25 — 35 mm în cad sub formă de ploaie, cu a lunii noiembrie, până în excepția intervalului din ultima decadă ultima decadă a lunii martie, când Cu ninsoare. Din totalul se înregistrează în medie 34 — 42 precipitațiilor, 35 — 40% cad zile și 10 - 17% iarna. vara. 23 305 primăvara, 17 - 23% toamna 14

Pagina 17

Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoase asociate unui (cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de vânt puternic praf și de nisip), corelate cu umezeala abundente, perioade de uscăciune aerului (precipitații și secetă, forme de condensare a terestră ca: bruma, vaporilor de apă la suprafața chiciura, poleiul; sau în troposfera inferioară temperatura aerului. - ceața) și asociate cu valorile de e) Temperatura Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 90C și o amplitudine mediilor lunare de 24 + 25%C. anuală a Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de pentru luna cea mai caldă (luna iulic) este de -3,30C, iar +22,80C. Cea mai mare temperatură înregistrată pe 17 iulie 2024 la prânz s-a ridicată temperatură a valului de căldură: înregistrat cea mai +41,7 *C Ia Cernavodă. Au fost 41,2 *C la Giurgiu și +41,1 2C +41,4 SC la Hârșova, la București Filaret. Peste 40 <C moteo, arată bărțile ANM s-au depășit la mai multe stații a fost de +40,1%C la Iași, iar la Făldură, maxima Oravița, locul noului recună nocturn de a urcat Ja 39,3 *C. La Târgu Mureș fost *C, a egalat recordul asul înregistrat în iulie 1936. căldură; +39 accața, - cu 0 fiecventa medie anuala de 34,6 producându-se zile, cel mai mare numar de cazuri iarna, în ianuarie (75 zile), iar cel mai frsovente mic numar de cazuri în iute se conseranează și în noiembrie (0.1), cazuri (6.2 zile), februarie (5.5 zile) și ianuarie parul cefos are o (4,9 zile); fiecvență medie anuală de 153,7 zile, cele înregistrându-se în decembrie mai numere cazuri (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie zile) și martie (18,6 (192 zile), februarie (18,2 zile); ? viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna șPoleiul se produce cu februarie; o freovență anuala de 2,8 zile, mai ales în ie ianua (+3 zile), Secțiunea a III-a Refeaua hidrografică Zena municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, Siretul, care traversează teritoriul principala apă fiind localității de la nord la sud, prin est. Acestă vale largă, debitul fiind de E distinge printr-o influențat factorii Climatici. Siretul O Pariea dreaptă 2 are pâraie ca și afluenți (4 și pe partea stângă): lermolia (nordul pe zootehnic), municipiului), Arini (a sui d Complexul Gâștești/Hurei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășenii (sudul municipiului), Gura Bâdiliței și Hărmăneasca. Pe raza municipiului nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleșiee, iazuri de baraj (Peștișorul). Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecințe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicarea. Prevenire oportună a populației din unea măsuri de zonele probabile a fi afectate și de măsurilor de evacuare a organizare din timp a populației, animalelor și banurilor materiale. De asemenea, acumulările de 15

Pagina 18

pe râuri și numeroasele iazuri de interes local, căror a baraje sunt executate în exclusivitate din pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor datorită ruperii acestora. Secțiunea a IV-a Date demografice Scopul analizei profilului socio - demografie este acela de a evidența principalele zone funcționale în cadrul zonei urbane modul de relaționare dintre acestea, respectiv evoluția lor recentă. Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Pașcani se ridică la 30.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 33.745 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), cu o minoritate de romi (1,1%), iar pentru 18,31% nu se cunoaște etnică. apartenența Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,32%), cu minoritate o de romano-catolici (1,82%), iar 19,08% nu se cunoaște pentru apartenența confesională. Populația ce are domiciliul în Municipiul Pașcani la 1 era Ianuarie 2022 de 45.052 de locuitori, conform celor mai recente date la de puse dispoziție INS, însumând aproximativ 4,6% din populația totală a județului Iași. Având în vedere includerea municipiului în Zona Urbană Funcțională Pașcani este relevantă comparația cu ceilalți membri componenți ai acestei structuri administrative: comunele Valea Seacă, Stolniceni-Prăjescu și „Hărmănești. Populația ZUF Pașcani la 1 Ianuarie 2022 totalizează un număr de 58.998 locuitori, echivalentul a aproximativ 6% din populația totală a județului. Municipiul Pașcani este cea mai populată localitate din (76,36%) zona urbană funcțională. Comuna Valea Seacă (6.057 locuitori) reprezintă 10,27% din totalul populației centrului urban. Ponderea populației pentru celelalte două localități din membre ale ZUF sunt 9,01% pentru Comuna Stolniceni-Prăjescu (5.314 locuitori) și 4,36% pentru Comuna Hărmăneșii (2.575 locuitori). Populația cu domiciliul în localitățile componente ale Zonei Urbane Funcționale Pașcani a înregistrat o scădere în interval 2005-2022, de la 60.125, la 58.998 regiunea fiind una dintre cele multe întâlnite la nivel național ce au înregistrat o scădere demografică. Acest fapt este Printre altele și de slaba cauzat tranziție economică a acestor tipuri de orașe și localități de la centralizată la de economia cea piață. Față de anul 2010, populația cu domiciliul în Municipiul Pașcani a scăzut cu 0,91%, în timp ce celelalte unități administrativ teritoriale care au înregistrat scăderi ale populației în analizată (Stolniceni-Prăjescu perioada și Valea Seacă), au o medie de 5,14%. Singura. localitate componentă a Zonei Urbane Funeionale Pașcani care marchează domiciliul O creștere a populației cu este Comuna Hărmănești — de la 2.312 locuitori, la 2.575 locuitori — 11,38%. La nivel județean, creșterea populației este de 13,62%, de la 863.290 locuitori în anul 2010, la 980.865 locuitori în 2022, în timp ce la nivelul ZUF P: i se înregistrează o scădere de 1,27%, de la 59.756 locuitori în anul 2010, la 58.998 locuitori 2021. în Așadar, creșterea însemnată înregistrată de Comuna Hărmănești nu se transpune în și creșterea populației ZUF Pașcani din dimensiunii reduse a acestei cauza localități. Spre comparație, Municipiul Iași, principalul județului al centru urban al și Regiunii Nord-Est, a înregistrat o creștere a populației cu domiciliul de 17,57% în perioada 2010-2022, de la 334.124 locuitori, la 392.813 locuitori. Structura pe sexe a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani, la 1 ianuarie 2022, indică o populație de sex masculin de 22.561 persoane, reprezentând 50,08% din total și o populație de sex feminin de 22.491 persoane, reprezentând 49,92% din total. La nivel național ponderea populației masculine este minoritară de 49,60%, Balanța este mai echilibrată în Municipiul Pașcani, față de alte localități din Zona Urbană Funcțională, cea mai mare diferență fiind înregistrată în Comuna Hărmănești (52,16% masculin, 47,84% feminin). În acest centru urban nu există localități unde populația feminină este cea majoritară, situație regăsită și la nivel județean. O) excepție ce trebuie menționată este Municipiul Iași, unde situație este opusă, iar feminină este mai populația numeroasă, cu un procent din totalul populației de 51,91%. 16

Pagina 19

Structura pe grupe mari de vârstă a pondere a populației în vârstă de muncă de 69,10%, > 16-61 ani pentru femei; > 16-65 ani pentru bărbați. Astfel, la nivelul Municipiului Pașcani identifică se următoarele dinamici: * Cei mai mulți locuitori au între 30 și 54 de ani, generațiile născute înainte de 1989, din ; Populație tânără este mai redusă față de cea adultă, marcată de o scădere Vârsta 20-24 de ani și 25-29 de ani, cele a grupelor de născute după 1989, iar contingentul continuat să scadă în decadele grupelor următoare a următoare, ca urmare a scăderii natalitaii 1990 economie din anii '90, după și al declinului cu excepția unei ușoare creșteri în cdrul mare de grupei 0-4 ani. Contingentul mai populație cu vârsta între 40 și 64 de ani de anii faă cel al grupei de vârstă 0.14 ani, duce următori Ia accentuarea dependenței va în demografice și la îmbătrânirea populației astfel presiunea asupra populației active, crescând active și deficitul de forță de probleme de natură economică muncă, atrăgând după sine și socială. Fenomenul de îmbătrânire a populației este un fenomen mondial ce ridică Sconomice și sociale, cauzat în probleme principal de scăderea natalității, dar și de creșterea creșterea migrației internaționale, speranței de viață. La nivelul Uniunii tinerilor Europene. raportul dintre ponderea și cea a vârstinicilor s-a schimbat în favoarea celor din vtmă în ap 2005, atunci Populația tânără avea o pondere de când 16,3%, iar cea vârstică de 16,6%, în inversarea s-a produs mai timp ce în România târziu, în anul 2009. O situație aparte începe să fie vizibile Românie, ale cari consecințe vor în următoarea decada, este generația „decrețeilor”, născuți în urma Pro-natalitate din perioada comunistă ce politicilor reprezintă cel mai generos contingent de ja atinge vărsta de pensionare într-un populație, și care orizont de 10 ani și va trebui dai financiar de contingentul susținut punci de vedere actual al populații tinere, semnificativ mai redus. Secțiunea a V-a 17

Pagina 20

Deși traseul celor două autostrăzi nu a fost stabilit cu exactitate, schițele preliminare prevăd un nod rutier în imediata vecinătate a municipiului Pașcani, prin urmare, acesta va juca un rol central în configurația rețelei majore de comunicații din Moldova. Conform datelor ultimului 1eoensământ a] traficului rutier, realizat de CESTERIN în anul 2010, principala poarta de acoes în Pașcani - DN 28, care asigură legătura cu drumurile europene E 85 și E 583, prin Mojea și Târgu Frumos, este străbătut zilnic de 7.631 de autovehicule. Deși acest volum de trafic este ursul municipiului, Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că starea tehnică a DN 28A. este inferioară DN 2 și DN 28, care au statut de drum european și care au beneficiat de investiții Municipiul Pașcani este situat la intersecția a ală, acesta fiind un nod feroviar tradițional al X-lea. Cele două axe sunt actuala magistrală beneficiat de lucrări de reabilitare complexe, ci doar de întreținere și reparații curente; — DJ 208 tranzitează municipiul Pașcani de la nord la sud și asigură legătura cu DN 2, în zona Roman, și de aici mai departe cu Bacău, Focșani, Buzău, București, respectiv cu Dolhasca, Fălticeni, Suceava. Acesta se află într-o stare tehnică fiind bună, reabilitat cu o finanțare FEDR (POR 2007-2013), în urma unei investiții de circa 60 mil. lei, derulată de Consiliul Județean Iași, - DJ 281C, care asigură legătura dintre municipiu și comuna Cotnari, precum și cu o serie de sate din, Zona polarizată de Pașcani, cu o stare tehnică mediocră și care nu a beneficiat recent de lucrări de reabilitare. În anul 2014 au fost demarate procedurile pentru reabilitarea parțială a acesteia km), în condițiile în care fost afectat ai a de calaraități; „DI 2081, care asigură legătura cu comuna Miroslovești, de pe DN 2, care, de asigură legătura cu unele localități rurale asemenea, polarizate de municipiu și necesită lucrări de Până în prezent find derulate doar reabilitare. lucrări de întreținere și reparații curente. La următoarele drumuri acestea se adaugi comunale: - DC 125: Pașcani-Lunca Pașcani — Lespezi - DC 111: Pașcani - Boșteni - Sodomeni — Boureni - DC 126: Topile - Gâștești. Secțiunea a Vi-a Dezvoltare economică Scurt istoric. Resurse. Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis su și-au restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în aconă cerințele pieței. Comerțul a luat cu amploare, devenind foarte activ în domeniile: mateziale de 18

Pagina 21

construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, ete. În mod tradițional, locuitorii de Valea pe Siretului s-au ocupat cu practicarea culturii planelor și creșterea animalelor, la care se adăuga eventual exploatarea și prelucrarea lemnului din pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea unor drumuri importante care străbăteau regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul, cu precădere în a doua jumătate a Evului Mediu într-un important târg, acesta având de dreptul a ține periodic iarimaroc. Din 1831 municipiul Pașcani a avut drept de târg, iar în 1842 primește statutul de târg al Moldovei. Către sfășitul secolului al XX-lea Municipiul Pașcani cunoaște o dezvoltare economică importantă, o dată cu construcția rețelei de cale ferată, devenind unul dintre principalele noduri feroviare ale Moldovei. Compania națională de căi ferate aici construiește ateliere pentru repararea materialului rulant (1869), activitate care a dominat peste un secol economia locală și care se păstrează până astăzi. O altă etapă care a marcat decisiv economia locală este perioada comunistă (1945- 1989), când au fost înființate la Pașcani numeroase întreprinderi industriale, din diferite ramuri: industria construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii speciale, traductoare și regulatoare directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație, brânzeturi), mobilei, textilelor și confecțiilor (esături de în și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai multe ferme agro-zootehnice de stat, peste 100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor 90 în aceste întreprinderi lucrau peste 25.000 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate. După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la cea de piață, precum și a numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la energie, la materii prime, gradus redus de tehnologizare, desființarea CAER, concurența produselor vest-europene și asiatice, etc.), cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au desființat (de ex. Fabrica de Zahăr), s-au reprofilat sau și-au redus semnificativ activitatea și numărul de salariați, adaplându-se la noul context economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM, SIRETUL, etc.). Efectul cel mai important al acestui proces de restructurare a fost dispariția a peste 20.000 de locuri de muncă, în perioada postdecembristă. Acest important recul economic nu fost decât a în mică măsură. compensat de instalarea unor investitori autohtoni și străini, care au preluat și dezvoltat, în general, activele unora dintre întreprinderile comuniste din muni piu. Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai mulți investitori sunt români, aceștia fiind activi în industria alimentară, textilă, a materialului rulant, ete., în timp ce investitorilor străini este nesemnificativă prezența (supermarket-uri și diverse rețele comerciale, industria alimentară, industria textilă). În prezent principalele activități economice sunt industria textilă, industria alimentară, transporturile și serviciile comerțul, pentru populație. Antreprenoriatul Începând cu anul 2021, cci mai mari angajatori din Municipiul Pașcani sunt HOLMBEROS SAFETY SYSTEM SRL - producător de anicole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei și lenjeriei de corp), INDUSTRIALIZAREA CARNII (KOSAROM) SA producător și procesator de carne animală, ELECTROPUTERE VFU PAȘCANI S-A. - producător dle material rulant pentru căi ferate și PROINVEST GROUP SRL — producător de profile obtinute Ia rece. De remarcat este faptul că toate aceste companii au capital autohton. De altfel, la nivelul municipiului. Pașcani, structura activelor totale pe naționalități are urmatoarea desfășurare: România 87,5%, Turcia 9,8%, Suedia 2,29%, Altele 1,5%. Așadar, activele deținute de antreprenorii autohtoni sunt majoritare la nivel local, foarte asemănătoare ca procentaj cu cele din Municipiul Iași, unde structura activelor totale indică us procent de 85% pentru România, iar acest fapt este echivalent cu o independeță a comunității Jocale faă de investițiile străine, dar și un al slabei seran mobilizări în ceea ce privește investitorilor străini atragerea n

Pagina 22

Poziția geografică reprezintă un dezavantaj pentru Municipiul Pașcani, însă odată cu finalizarea construcției Autostrăzilor A7 Ploiești — Siret și A8 Ungheni — Târgu Mureș această situați se poate schimb, în special pentru centrele de producție, acestea urmând să aibă un avantaj comparativ cu alte municipii/orașe similare ca populație, prin poziționarea într-un important nod rutier de autostrăzi și astfel devenind accesibile din toate regiunile țării. Conform. datelor publice culese din bilanțurile contabile la anul raportate 2021, în societățile economice private din Municipiul Pașcani activează un total de 5.978 de angajați. Topul celor mai importanți 10 angajatori ai localității este descris în figura următoare, dar de menționat este că întâlnim un trend de reducere a numărului de angajați în unele mari companii. Cauzele acestei diminuări pot fi tehnologizarea, lipsa personalului calificat, forță de muncă limitată ca număr la nivel local, migrarea forței de muncă către alte centre urbane sau în afară țării. Cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani au fost în anul 2021 de: Cod CAEN Cifră de Afaceri (ei) CAEN: 1011 - Prelucrarea si conservarea carnii 315 351 826 CAEN: 4711 - Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 157 604 867 CAEN: 2433 - Productia de profile obtinute la rece: 145 101 637 CAEN: 1089 - Fabricarea altor produse alimentare n-c-a. 125 792 593 CAEN: 3020 - Fabricarea materialului rulant 96 244 247 CAEN: 1392 - Fabricarea de articole confectionate din textile (Gu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) 70 846 669 CAEN: 0150 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata 39266704 cu cresterea animalelor) CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de martiri 38 167 705 CAEN: 4675 - Comert cu ridicata al produselor chimice 36 829 571 CAEN: 4120 - Luerari de constructii a cladirilor rezidentiale si 34 322 159 nerezidentiale Astăzi, competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă energia vieții economice. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează statele, sectoarele economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare adăugată sigură. Scara competitivității începe cu susținerea micilor afaceri de către administrații care colaborează cu antreprenorii în interesul comunității și se termină cu supravegherea anti-trust, care permite conviețuirea concurențială la nivelul internațional al marilor corporații. Dacă se are în vedere cifra de afaceri raportată în 2024, cei mai importanți agenți economici din Municipiul Pașcani sunt redați în tabelul de mai jos: Denumirea Domeniu de activitate Cita de Nr. afaceri (mil. | angajați Iei) S.C. INDUSTRIA. CĂRNII | Producerea de cane și preparate din | 254,9 545 KOSAROM S.A. came S.C. AVASTAR SRL. | Producerea de came 241,3 245 S.C. ROMPAK S-A. Fabricarea drojdici, a [238,8 226 amelioratorilor și a preximurilor penru panificație S.C. PROINVEST GROUP | Fabricarea de construcții, accesorii | 206,9 358 SRL. și profile metalice, de organe asamblare S.C. VIOSAND Comerț 101.9 | 104 20

Pagina 23

TRICOTEXT SRL SIC. „ ELECTROPUTERE | Fabricarea | și repararea materialului 100,3 422 VEU S.A. rulant și a pieselor de schimb pentru material rulant S.C. LORIMER SRL Comerț S.C. 100,7 157 AGROCOMPLEX | Zootehnie, produse lactate | și de 64,5 120 LUNCA S.A panificatie HOLMBERGS SAFETY | Fabricarea de articole | confectionate 493 230 SYSTEM SRL. din texiile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) PROINVEST Lucrari de constructii a cladirilor | 40,4 152 CONSTRUCTION S.R.L.__ | rezidentiale si nerezidentiale NOVA GENERAL ComerțLucrari de constructii a [39.3 27 CONSTRUCT S.R.L. cladirilor rezidentiale si nerezidentiale S.C. GOLDEN STAR S.RL. | Comerț S.C. 36.9 [i ROM-ELADA S.R.L.__| Comerț 31,1 6 TECO CRIS SRL Comert cu amanuntul in magazine | 26,0 20 nespecializate, cu vanzare predominanta | de produse nealimentare MARVIO SRL Fabricarea produselor din beton | 23,7 50 pentru constructii ALL CONCRETE A.G. SRL, | Fabricarea betonului 152 17 REMAT PASCANI S.R.L. “| Recuperarea | materialelor reciclabile 14,0 5 sortate AUTO TRANS COM SRI. | Comeri | cu amanuntul de piese si 5,33 58 accesorii pentru autovehicule SIMBA'S GROUP SRL Intermedieri în comertul cu produse | 13,2 Dj diverse ELECTROTERMOMETRIA | Fabricarea de instrumente 3 | 13.00 ELI! SRL dispozitive pentru masura, | veriticare, control, navigatie Sectorul agricol Agricultura Ia nivel local S olul reprezintă, dezvoltarea de pentru plantelor, sursa principală alimentare cu elemente. nutritive datorită , compoziției minerale și organice, fiind în acest fel asigurată continuitatea florei și fa unei în toate aproape lanțurile trofice. Unul dintre cei mai importanți factori de producție agrie icolă este de reprezentat calitatea solului. Fondul funciar Suprafața fondului funciar al Zonei Uri bane Funcționale Pașcani este de 20.502 ha, reprezentând 3,74% din totalul Județului Iași, iar cea a Municipiului Pașcani este de 7.332 ha, respectiv 35,76% din suprafața Zonei Urbane Funcțional. Cea mai mare suprafață a terenurilor d Municipiul Pașcani este acoperită de terenuri agricole, 5.418 ha, compuse din 4.340 ha terenuri arabile, 795 ha pășuni, 236 ha fânețe, 25 ha vii și pepiniere viticole, 22 ha livezi și pepiniere pomicole. În ceca ce privește totalitatea terenurilor neagricole, acestea însumează 1 91% [e și sunt compuse din 190 ha păduri si alta vegetatie forestieră, 19 ha ocupata cu ape, bălți, 884 ha. cu constructii, 172 ha căi de comunicatii si căi ocupată ferate și 649 ha terenuri degradate si În Municipiul neproductive. Pașcani, domeniul CAEN 0150 - Activit tăți în ferme mixte combinată cu (cultură vegetală creșterea animalelor) înregistrează o cifră de afaceri neuzual de națională, ceea mare față de media ce creează din acesta un domeniu prosper de activitate. De altfel, acest domenie a 21

Pagina 24

clasează pe locul 7 în topul cifrelor de afaceri cumulate din municipiu, cu 39.266.704 lei în 2021. anul a unei exploatații agricole este de doar 1,82 ha, sub media națională, regională indică practicarea și județeană, ceea ce pe scară largă a unei agriculturi de gospodăriile subzistență, pentru autoconsum, în populației. în total, în aceste exploatații lucrau 6.278 de persoane (peste 18% din Populația totală), cu o medie de vârstă de 54 de ani. Dintre aceștia, 6.098 (97,1%) propria gospodărie, în timp ce doar 180 activau în erau angajați în exploatații cu personalitate Dintre cele 3.349 de juridică. exploatații agricole, doar 9 exploaează 10 ha 99,74 fiind ale peste de teren agricol, gospodării populației cu suprafețe foarte mici dintre (1 - 2 ha). Cu toate acestea, 72% terenurile agricole din municipiu sunt exploatate în ferme de peste 50 ha, de acestea fiind de peste 4.400 de suprafața arendată hectare, în creștere semnificativă față de ceea ce indică o tendință de recensământul anterior, trecere treptată la o agricultură performantă, în mijloace de ferme medii și mari, cu producție moderne, înalt mecanizată, etc Sectorul construcțiilor. Activitatea din sectorul construcții se diversifică atât în zona edilitare, cât și a construcțiilor industriale. construcțiilor civile și De asemenea, construcțiile hidrotehnice relativ îndelungată în domeniu, o data au o tradiție cu lucrările specifice de pe Valea Siretului. În municipiul Pașcani activau 64 anul 2012, în de firme în domeniul construcții, toate din sectorul IMM, care investiții publice, care să echilibreze volumul de afaceri a companiilor din cererii. Astfel, cifia domeniu a scăzut cu peste 50%, find Female în „Condițiile. în operate și disponibilizări de care unele firme au intrat în insolvență cau fai industrie, Industria textilă și a confecțiilor Industria alimentară industria mijloacelor de transport Industria de aparatură de măsură și control . Sectorul servi Sectorul terțiar din municipiul Pașcani este unul slab dezvoltat în Similare sau de talie superioară, comparație cu alte orașe prin prisma puterii de cumpărare relativ mai bine reduse, Singurul sector reprezentat este cel al comerțului, mai ales în în locală condițiile care, în ultimii ani, au intrat Piața marii retaileri, precum LIDL, pe KAUFLAND, PENNY care au, realizat semnificative, reconfigurând sectorul comercial În investiții local. domeniul comerțului activează local 418 societăți comericale, la nivel însă peste 90% dinire acestea sunt întreprinderi cu 1-2 microinteprinderi, de obicei angajați, chiar membrii ai familiei, care (de operează mici unități de proximitate cartier) și care, pe termen mediu și lung, nu vor putea face față concurenței marilor comerciale cu capital străin. lanțuri Activitatea de cercetare — dezvoltare inovare și Unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare de (CDI) pot fi clasificate după obiectul activitate, sau după clasificarea ANCS principal a sistemului najional de CD, astfel: = Cercetare-dezvoltare în biotehnologie - Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie - Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste La acestea, se adaugă și subiecții care defășoară activități de CDI, având unul din următoarele: drept cod CAEN - 8542 Învățământ superior universitar (universități publice și private) 2

Pagina 25

> 8610. Alte activități de asistență spitalicească. Conform ANCS, sisternul de cercetare. dezvoltare de interes național cuprinde următoarele categorii de unități de drept personalitate juridică: public, cu 3) institute naționale de cercetare-dezvoltare (aflate în subordinea ANCS sau a ministerelor de resort); b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei ale Române și de cercetaredezvoltare academiilor de ramură; €) institute de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora; Î) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, sporadic de către întreprinderile locale. Activitatea de inovare Infrastructura de inovare și transfer tehnologic cuprinde următoarele: tipuri de entități: - Centre de transfer tehnologie; = Incubatoare tehnologice și de afaceri; - Centre de informare tehnologică; - Oficii de legătură cu industria - Parcuri științifice și tehnologice. Conform datelor RO INNO, în țară există 43 de inovare entități acreditate pentru activități de și transfer tehnologic, niciuna dintre ele însă nu se găsește în zona de interes studiată. Cu toate acestea, activități de inovare se produc la unii dintre agenții economici locali. în acest sens sunt noile ale Exemple produse KOSAROM, care însă se realizează investitorilor, cu eforturi proprii ale fără a fi însoțite de sprijin public, de exemplu prin susținerea cooperării cu universități sau centre de cercetare din respectivele domenii centrelor sau a dezvoltării laboratoarelor și de cercetare proprii. Secțiunea a VIl-a Infrastructură locală Instituții de cultură/învățământ Cultură Inftastruetura culturală din Municipiul Pașcani și zona urbană funcțională include biblioteci, muzeu, spații de organizare evenimente/ spații expunere, pentru evenimente în aer liber, alte uriizate în scop cultural, instituții spații și companii de spectacole. În contiunare, în capitol este descrisă conținutul acestui evoluția fiecărui tip de activitate culturală plan local. Biblioteca pe Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani — Orășenească, în anul s-a înființat Biblioteca 1950, funcționând inițial în localul Casei de Cultură serviciu “Mihail Sadoveanu”, ca public al Primăriei Pașcani. Dispunea atunci de 3500 volume. Din 1960, e fost instalată a sediu, de pe str. Mihail Kogălniceanu, iar în data de 3 februarie 2009, Biblioteca Municipală Pașcani s-a transformat în instituție de cultură, obținând personalitate juridică. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani este deschisă publicului de toate Vârstele, gratuit, și îndeplinește funcții specifice de centru local, cu atribuții și activități în domeniile informării, lecturii, asimilării tehnologiilor IT, comunicării și petrecerii timpului liber, Precum și în cele educaționale și cultural - artistice.“ Sediul Bibliotecii Municipale. „Leonceci Șaviliu” Pașcani este în Municipiul Pașcani, Sirada Grădinițe, Nr. 16, Municipiul Pașcani, Județul Iași. 23

Pagina 26

acel an s-a realizat și prima ediție a Zilelor Mihail Sadoveanu fiecare an. Încă de la începuturi “Casa de Cultură” a reprezentat ini spațiu de evenimente culturale, de manifestare pentru petrecere a timpului iber precum și de locale. În aceasta instituție promovare și afirmare a talentelor au activat “Teatrul de revistă si soma, muzicală”, “Te 21 de unități 3 licee, 3 șeoli i o creșă, unități cu sau fără personalitate Nr.ert. | Unitati cu personalitate juridica Unitati fara personalitate juridică 1 Colegiul Național “Mihail Sadoveanu” Pașcani 3 Colegiul Tehnic de Cai Ferate “Unirea” Pașcani 3 Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani 3 Liceul Tehnologic Economic "Nicolae Iorga” Pașcani 5 Liceul Tehnologie Economic “Mihai | Grădinița cu Prograra Normal e € Pașcani Busuioc” Pașcan 6 Școala Gimnazială “Ion Creangă” Grădinița cu Program Normal Gâștești Gâștești Școala Gimnazială Sodomeni Grădinița cu Program Normal Sodomeni 7 Școala Gimnazială "Iordache Școala Gimnazială Dunca Cantacuzino” Pașcani EI Grădinița cu program prelungit nr. 2 | Grădinița cu Prograta Prelungiine-? Pașcani Pașcani Grădinița cu Program Normal nr.1 Pascani 24

Pagina 27

o Ț | Grădinița cu Program Prelungit n. 4 Pașcani | Creșa nr. 1 Pașcani 9 Grădinița cu program prelungit nr. 3 | Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani Pașcani 10 | Școala Gimnazială Specială Pașcani IEI Școala Posliceală Sanitară | ——— Centrul de Studii „Ștefan cel Mare și | SfântPașcani | | 12 Grădinița „Agape” Pașcani | | 13 Ț Clubul Copiilor Pașcani | Sursa: Hotărârea Consiliului Local nr. 36/29.02 2027 Regea Șeolară 2024-2025 În cadrul Clubului Copiilor Pașcani preșcolarii, elevii din învățământul Po participa la cursuri din sfera primar și gimnazial cultural-artistică (pictură, coregrafie. tehnico-științifică (aring, orchestră, muzică ușoară), ecologie, modelism, informatică, Chimie) Acesta funcționează într-un și sportivă (tenis de masă). sediu nou și are înscriși 1000 cursurile gratuit. De aproape de copii anual, care urmează asemenea, la nivel local funcționează două Scoala Postliceală Sanitară unități de învățământ private: „Centrul de studii Ștefan cel Mare program prelungi și Sfânt”, respectiv Grădinița cu și normal ” Agape”. Populația școlară Pentru perioada 2015-2021, populația școlară de la nivel de Jude Iași, Puctuantă, asiel, din 2015 până în 2018 prezintă o evoluție numărul școlarilor a fost în costa între 2019 și 2020 numărul de elevi scădere, în timp ce a crescut succesiv cu 0,18%, respectiv înregistrat din nou o scădere 0,04%. În 2021 s-a a populeiei școlare, de 0,48%, În Zona Populația școlară scăzut Use Funcțională Pașcani, a constant, de la 9.973 în 2015, la 8.537 Conform în 2021. ultimelor date furnizate de INS, în anul Funcțională 2021, populația școlară din Zona Uzbană Pașcani era de 8.537 elevi, reprezentând Din numarul 4,60% dir. populația școlară din total de elevi din ZUE Pașcani, județul Iași. 13,199 sunt înscriși în erădinițe (1.126 de 47.02% în învățământul prizoar și gimnazial preșcolari), (inclusiv învățamâat special) (4.014 învățământul liceal (2.500 elevi), 7,65% elevi), 29,28% în în învățământul profesoral (653 elevi) și 2,27% în Personalul didactic Șonform datelor statistice, în Județul anului Iași au profesat 11.738 cadre didactice la 2021, cu 2.11% mai multe decât în anul nivelul 2015. Cele mai multe căra didactice concentrate în învățământul prizaar și gimnazial au fost (inclusiv învățământul special) (42,845 asa totalul 25

Pagina 28

cadrelor didactice de la nivel județeani), iar cele mai puține în învățământul antepreșcolar (0,29% din totalul cadrelor didactice de la nivel județean) și profesional (0,94% din totalul cadrelor didactice de Ia nivel județean), Cu toate acestea, în Zona Urbană Funcțională Pașcani fost a înregistrată o scădere a numărului total de cadre didactice, în anul 2021 profesând 537 de cadre didactice, cu 13,39% mai puține decăt în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice fost au concentrate în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (55,12% din totalul cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale), iar cele mai puține în învățământul profesional (0,56% din totalul cadrelor didactice de Ia nivelul zonei urbane funcționale). Unui cadru didactic din Zona Urbană Funcțională Pașcani i-au revenit în anul 2021, în medie, 14 elevi, mai solicitate fiind cadrele didactice din învățământul preșcolar și învățământul liceal, unde media de elevi pe cadru didactic este de 15 elevi, urmat de învățământul învățământul În ceea ce privește evoluția personalului didactic, observă se o scădere a numărului total de profesori de la 619 în 2007, la 479 în 2013(-22,6%), atât fondul reducerii pe numărului de elevi, cât și al interesului scăzut al tinerilor pentru îmbrățișarea unei cariere didactice, din cauza nivelul scăzut de salarizare. Sănătate Infrastructură sanitară Infrastructura sanitară din Zona Urbană Funcțională Pașcani este destul de În dezvoltată. anul 2021 în Municipiul Pașcani funcționau următoarele unități sanitare, proprietate publică sau privată: - 2 spitale; - 2 ambulatorii integrate spitalelor; - 1 dispensar medical; - 2 cabinete medicale școlare; - 29 de cabinete de medicină de familie; - 2 societăți medicale civile; - 31 de cabinete stomatologice; - 20 cabinete medicale de specialitate; - 3 societăți medicale civile de specialitate; - 22 farmacii; - 2 depozite farmaceutice; - 10 laboratoare medicale; - 3 laboratoare de tehnică dentară. Spitalul Municipal Pascani acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele. specialități: anestezie și terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetricăginecologie, medicină de laborator, radiologie — imagistică medicală. Continuitatea asistenței medicale este asigurată in Spitalul Municipal Pascani de catre medici de specialitate, în una dintre specialitățile: medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie si prin două linii de gardă, organizate astfel: linie de gardă pentru specialitățile medicale si linie de gardă pentru specialitățile chirurgicale. Spitalul Municipal Pascani are în dotare următoarele echipamente și aparate medicale: de aparat radiologie convențională, ecograf, instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie și biochimie. Proporția bolnavilor externați din Spitalul Municipal Pascani care se reinternează, pentru patologie de același tip, într-un interval de 48 de ore de la sub externare, este 1,5%. Proporția bolnavilor transferați din Spitalul Municipal Pascani într-un alt de spital, pentru patologie același tip, într-un interval de 72 de ore de la internare este mai mica de 0,05%. Conform Ministerului Sanatatii, Spitalul Municipal Pascani este incadrat la clasificarea IV conform ordinului ministrului sanatatii nr. 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015. Spitalul Generai C.F. Pascani situat în Str. M. Kogalniceanu, 24 nr. este compus din doua cladiri unite intre ele printr-o estacada de trecere. Primul de corp cladire este construit in anul 26

Pagina 29

1927 de catre “Casa Muncii” Bucuresti cu denumirea de “Infirmierie Baie”, find acest gen din tara anul 1945 primul spital de n - 1950 spitalul se extinde cu un al doilea numar de 56 paturi, iar în anul ronsor. insumi ce 1955 cu un al treilea tronson, insumand petru medicina interna si un musa de 1 paturi chirurgie generala.Ca urmare a reparatiilor Și III efectuate în capitale ale tronsoancle n perioada 1972 - 1973, se mareste de Dupa anul capacitatea spitalizare [a 10 paturi. 1989 spitalului i se mai atribuie o constructie noua data în folosinta în asul 1995 în isi desfasoara activitatea urmatoarele care compartimente: Laboratorul de analize medicale, Balncofizioterapia, Farmacia, Biroul directorial + Secretariat, Administrativ. Spalatoria Cladirile sunt pozitionate in sistem monobloc, cu sectii pe orizontala si verticala. “Toate sectile din gai si cladirile anexe (garajul, spital, arhiva, atelierul mecanic, prosectura) “sunt incinta. comasat în aceeasi Populatia arondata Spitalului General C.F. Pascani se extinde pe cuprinsul a 3 judete (Neamt Botosani, Iasi) deservind un numar de aproximativ Ce . 60.000 de onest asigurati la proxima i Referitor la numărul de paturi existente în unitățile sanitare, în Zona Urbană Funcțională Pașcani sunt disponibile 530 paturi în spitale, inclusiv în centre de sănătate cu paturi de paturi pentru intemare continuă — Spital - proprietate publică, care reprezintă 7,6856 ini iudefeană. De asemenea, în valoarea spitale, inclusiv în centrele de sănătate Pentru cazuri de în cu paturi de spital — paturi zi, anul 2021 au fost înregistrate în de zona Urbană Funcțională Pașcani un pa 35, care reprezintă 13,31% din totalul județean. De altfel, analizând uemătoare:, observa că numărul de paturi din figură se poate spitale a rămas constant în perioade 2021. în județean avem o majorare de timp ce la nivel aproximativ 200 de paturi în aceeași perioadă. Turismul Resurse turistice naturale Mocal. Acestea se rezumă la lunca râului Sire, unde se regăsesc diferite brațe și bălți cu potențial Scop de agrement (picnic, drumeții, etc.) dar care adăpostesc și un importani fond cinegetic amatorii de vânătoare, În zona Codrii pentru Pașcanilor funcționează deja o cabană, pe specific românesc, care fost cu un tau i a recent modernizată. Resursele turistice antropice Deși județul Iași se află în topul zonelor istorice cu cea mai mare concentrare de din România, peste 90% sunt monumente amplasate în municipiul reședință de județ, în municipiul Pașcani regăsim doar timp ce în următoarele obiective: - Monumentul comerativ al Răscoalei din 1907 (1907); - Crucea Eroilor din Războiul de Independență (1877); - Atelierele de căi ferate (1876); » Falatul Familiei Caniacuzino-Pașeanu (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea); - Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664); Situl Arheologic de la Blăgești (așezare din epoca medievală, respectiv din cultura Cucuteni). eneolitic, în cireuitul turistic, în valoare de 3 mil. de Euro, care a fost depus novergiene. O altă opțiune fi sprs finanțare cu fonduri ar finanțarea acestui obiectiv de la bugetul de stat. 27

Pagina 30

Un alt obiectiv important din municipiu este Muzeul Municipal Pașcani, din Consiliului Local, care este în 3 subordinea organizat secții (istorie, etnografie 375 de cele religie) și deține un număr de exponate, mai multe descoperite în cadrul (monede, unor cercetări arheologice din zonă ume, vase, unelte și arme preistorice, împrejurimile topoare, Alte obiective e patrimoniu din municipiului Pașcani sunt: - Palatul „Alexandru loan Cuza” Ruginoasa (1811); - Mausoleul „Vasile Alecsandri” Mircești. a acestea se adaugă o serie de construcții ecleziastice: Biserica „St. Vineri”, „Sf. loan Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli Suceava, Botoșani, etc.). Infrastructura turistică În organizarea evenimentelor Sus-menționate, municipalitatea joacă un ol implicarea unităților din subordinea acesteia: esențial, prin Casa Municipală de Cules “Mihail Clubul Sportiv Municipal, Biblioteca Sadoveanu”, Municipală „Leonard Gavriliu”, etc. Cu evenimentele culturale sunt toate acestea, prea puține și neuniform distribuite dea lungul poli de atracție a turiștilor anului, pentru a deveni și vizitatorilor, în acest sens fiind recomanda.ă de manifestări. Rezumând, la nivel organizarea de noi astfel local este potențial pentru dezvoltarea turism: următoarelor tipuri de „ furism de ex. circuite cultural istorie: care să includă Palatul Alexandru loan Ruginoasa, Palatul Cantacuzino din Cuza de la Pașcani, Mausoleul Vasile. Alcesandui Municipal Pașcani, casele memoriale Mircești, Muzeul și bisericile din zonă, ete.; ș furism de tranzit (itinerant): o dată cu finalizarea marilor proiecte de infiastructură 3i feroviară, care vor transforma municipiul rutieră într-un nod de comunicații de chiar transfrontalieră. importanță națională și Infrastructura de protecție civilă Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, atât pe timp de pace cât și război, protecția civilă trebuie pe timp de criză sau să-și realizeze 0 infrastructură capabilă protecția autorităților si, asigure prevenirea și administrației iei, i il Realizarea infrastructurii protecției civile este responsabilitatea autorităților Publice, locale, a personalului de conducere admini

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.