Pagina 1
ROMÂNIA
PROIECȚ AVIZAT
JUDEȚUL IAȘI
MUNICIPIUL SECRETAR GENERA
PAȘCANI
CONSILIUL IRINA JITARU,
LOCAL
Si acoperire a riscurilor teritoriale
identificate la
ivelu! municipiului Pașcani
Consiliul Local al Municipiului
Pașcani, județul Iași
Având în vedere prevederile art.
4 alin. (1), art.13, lita), art.14
lit.a) din Legea nr.
ulterioare;
Avand În vedere prevederile ar. 5
din Legea nr.481/2004 privind
modificările și completările protecția civilă, cu
ulterioare;
Avand în vedere O.U.G. nr. 21/2004
privind Sistemul Național de
Situaților de Urgență; Management al
Avand în vedere Hotărârea nr. 557 din
3 august 2016 privind
risc; managementul tipurilor de
Având în vedere ar. 129 alin.
(7). h) din Ordonanța de urgență 57
privind Codul administrativ, nr. din 3 iulie 2019
cu modificările și completările ulterioare,
Avand în vedere dispozițile
Legii nr. 24/2000 privind normele de
pentru elaborarea actelor tehnică legislativă
normative,
Având în vedere refaratul de
Primarul municipiului Pașcani;
Avand în vedere raportul de
specialitate nr.
Compartimentului Management 2025 al
Situații de Urgență și Compariuctului
din cadrul aparatului Juridic și Contencios
de specialitate al Primarului
municipiului Pașcani;
Având în vedere rapoartele de avizare
ale:
> Comisiei pentru învățământ
și activități ștințitce, cultură,
Monumentelor istorice, culte, tineret, conservarea
sport și turism, sănătate, muncă,
combaterea sărăciei nr. protecție socială și
din 2025;
> Comisiei juridice, ordine
publică, eclministraie. publică,
libertăți cetățenești nr. drepturile. omului și
din 2025;
În temeiul art. 196 alin.(1) lit.
a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul
modificările și completările administrativ, cu
ulterioare,
Pagina 2
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. Se aprobă Planul de
analiză Și acoperire a riscurilor teritoriale
municipiului Pașcani, conform identificate Ia nivelul
anexei nr.1 care face parte integrantă din
prezenta hotărâre.
. La data intrării în vigoare a
prezentei Hotărâri se abrogă orice hotărâre
contrară,
Art:3. Serviciul administrație
publică va comunica În copie
*. prezenta hotărâre:
Instituției Prefectului județului Iași
* Primarului Municipiului Pașcani
Compartimentului Management
Situații de Urgență
Președini de ședință
Consilier, Contrasemnează
Secretar General,
Irina Jitaru
Pagina 3
JUDEȚUL IAȘI
COMITETUL LOCAL PENTRU ȚII DE URGENȚĂ
/ CIPIL
mu DIN
PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL
PENTRU SIT VAȚN DE URGE AAL
MUNICĂEI pROENTA
LUI
PRIMAR,
PLANUL
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A RISCURILOR
ÎNTOCMIȚ,
CONSILIER
Pagina 4
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea a I-a
1.1. Definiție: Planul de
analiză și acoperire a
riscurile potențiale identificate riscurilor, este documentul
Ia nivelul Municipiului care cuprinde
Pascani, măsurile, acțiunile
și resursele
întocmeste într-un număr
suficient de exemplare, ai
Inspectoratului Județean care unul va fi pus la
pentru Situații de Urgență las, dispoziția
2.2. Acte normative de
referință
Planul de analiză și
acoperire a riscurilor se întocmește
> Schema cu riscurile având la baz
teritoriale din zona de. competență;
> Ordinul M.A.I.
nr. 132/29.01.2007 pentru
aprobarea Metodologiei de
elaborare a
Pagina 5
situaților de urgență, precum și
pentru modificarea și completarea OUG
Național de Management al 21/2004 privind Sistemul
Situațiilor de Urgență.
> HG. nr.57 din 26.08.2016
le pentru aprobarea repartizării incipalelor
Pe care asigură ministerele, celelalte funcții de sprijin
prevenirea organe centrale și organizațiile
și gestionarea situațiilor de neguvernamentale privind
> urgență;
Legea 307/2006 privind apărarea
ulterioare; împotriva incendiilor cu modificările
și completările
> H.G. 1491 din 09.09.2004
pentru aprobarea Regulamentului-cadru
privind structura
> H.G. nr. 1492 din 09.09.2004
privind principiile de organizare,
serviciilor de urgență profesioniste; funcționarea și atribuțiile
> H.G. nr. 642/29.
administrativ teritoriale, instituțiilor
publice și operatorilor economici
din punct de vedere al
> O.MALI. nr. 156 din 11
decembrie 2017 pentru aprobarea
privind elaborarea si testarea Normelor metodologice
planurilor de urgenta in caz de
accidente majore in care sunt
cutremure și/sau alunecări de teren;
X ORDIN nr.
1475/551/13.102006 pentr aprobarea
monitorizarea și gestionarea riscurilor Regulamentului . privind
Regulamentului cauzate de căderi ee grindină și
privind gestionarea situațiilor de secetă severă, a
agenților de dunare urgcață în domeniul fitosanitar invazii
și contaminarea culturilor — ale
Regulamentului agricole cai produse de uz fitosanitar
privind gestionarea situațiilor de e și a
urgență ca urpaaa e incendiilor de
pădure;
2.2. Structuri organizatorice
implicate
Responsabilitățile privind analiza și
Potrivit legii, acoperirea riscurilor revin tuturor. factorilor
au atribuții ori asigură funcții de care,
urgență în Sprijin privind prevenirea și gestionarea
profil teritorial. situațiilor de
Pagina 6
Structurile organizatorice și instituțiile care au atribuții linia
pe gestionării situațiilor de
usgență la nivelul municipiului Pascani sunt:
a) Consiliul Local Pascani;
b) Primaria Municipiului Pascani;
c) Comitetul Județean pentru Situații de Urgență;
d) Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Pascani;
e). Centrul operativ pentru situații de urgență;
£). Centrul operativ cu activitate temporară de Ia nivelul comitetului local
pentru situații de
£) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
—. Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași;
— Politia municipiului Pascani;
— Sectia de Jandarmi Pascani;
—. Sectia de pompieri militari Pascani;
h) Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/ deconcentrate:
— Apa Vital Pascani;
- S.H.I Pascani;
— Agenția pentru Protecția Mediului Iași;
Centrul Meteorologic Regional Moldova Iași;
Inspectoratul Județean în Construcții;
- Drumuri Nationale si Judetene;
— Politia Locala Pascani;
Spitalul Municipal Pascani;
- Spitalul C.F. Pascani;
E-ON Gaz Targu Mures-sucursala Pascani;
Sector Gospodarie comunala a primariei Pascani;
Circa Sanitar — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Pascani;
—. Statia de ambulanta Pascani;
— CIRR. marfa;
- Agenția Națională de Îmbunătățiri Punciare — Filiala de Imbunatatiri Funciare lasi;
— Ocolul silvic Pascani;
Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani
Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
— Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani
— Liceul Tehnologic Economic „Nicolae Iorga” Pașcani
— Colegiul Tehnic De Căi Ferate „Unirea” Pascani
— Școala Gimnazială „Iordache Cantacuzino” Pașcani
Școala Gimnazială „Ion Creangă” Gîștești Pașcani
Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 2 Pașcani
— Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 3 Pașcani
2.3. Responsabilitățile cetățenilor
Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de trebuie
urgență să se
bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și fiecărui
a cetățean.
Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de contribui
a
activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și
responsabil. Cetățeanul are
dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este în cadrul la
supus comunității și măsurile
care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de
urgență. Obligația primordială a
cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a activ
participa la
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comportamentul
Pagina 7
preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetăjeanul le realizează
pentru a preîntâmpina
producerea de evenimente negative care pot genera pierderi.
Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea
neglijențelor.
Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de
prevenire bazată pe redundanță, adică o
dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de
prevenire și control. Întrucât redundanța este
costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma
eficienței, respectiv prin punerea în
balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de
costurile implementări.
Toate măsurile de comportament preventiv necesar fi
a adoptate de cetățeni trebuie să constituie un
ansamblu coerent sub forma politicii de securitate,
concepută ca ansamblul procedurilor de
prevenirea pierderilor, respectiv pentru:
- informarea generală și permanentă/periodică a
concetățenilor asupra riscurilor specifice
care le pot afecta viața și proprietatea:
- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii
de securitate și
eliminarea/reducerea neglijențelor din conduită;
- dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea
locală;
= adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor
asupra familiei, bunurilor,
Iocuinjei și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind
construirea și locuirea;
- respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu
atribuții și responsabilități în
gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția,
evacuarea și restabilirea
stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul
producerii unor situații de urgență;
participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare -
evacuare a populației afectate
de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție de
și refacere ;
- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;
= cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea
dezastrelor;
- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor
cu tol de apărare,
împotriva situațiilor de urgență.
2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților
cu atribuții în domeniu
24.1 Lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul
funcțiilor de sprijin
Hotărâre nr. 557 din 3 august 2016 privind
managementul tipurilor de risc.
1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice,
precum și a efectelor negative ale
acestora :
A. Centralizarea datelor și informațiilor privind
monitorizarea pericolelor și
riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora:
= Comitetul pentru situații de urgență, Primăria Municipiului
Pașcani, Inspectoratul
pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași;
B. Monitorizarea pericolelor :
a) factori de mediu, calitatea aerului — inspectorii de Ia
operatorii economici factori de risc,
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului
Iași;
b) cutremure - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la
faetori operatorii economici
de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail
Sturdza, al Județului Iași;
€) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă și a calitații SGA
apei - Iași, Direcția Apelor
Prut;
d) principalele lucrări hidrotehnice — administratorul lucrării (SGA
Iași);
) starea de sănătate a populației — Spitalul municipal, dispensarele,
cabinetele particulare,
medicii de familic, Crucea Roșie Pașcani, Serviciul de
Ambulanță, Direcția Județeană de Sănătate,
Publică Iași ;
î) transporturi de substanțe chimice periculoase — Poliția
Municipală Pașcani, Comitetul
Pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul
pentru Situații de Urgență
„Mihail Sturdza, al Județului Iași;
Pagina 8
8) siguranța în construcții — Serviciul Urbanism și Amenajarea
Teritoriului, din cadrul
Primariei municipiului Pașcani, Inspectoratul în construcții
Iași;
h) obiectivele economice sursă de risc - comitetul de
pentru situații urgență prin inspectorul
de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail
Sturdza, al Județului Iași;
i transporturi de materiale explozive militare — nu este cazul ;
j) pericole pentru rețele de comunicații și informatice — Serviciul de
telecomunicații
speciale Iași;
X) siguranța alimentelor — circa sanitar-veterinară control alimente Pașcani,
Direcția sanitar.
veterinară Iași.
C. Evaluarea riscurilor specifice :
a îmbolnăviri în masă — Spitalul Municipal Pașcani, de
Direcția județeană sănătate publică
Iași;
b epizootii / zoonoze — Circa sanitar-veterinară, Direcția sanitar-veterinară
ași;
c) căderi de obiecte cosmice — Primăria orașului, Inspectoratul
pentru Situații de Urgență
„Mihail Sturdza, al Județului Iași;
d) amenințări biologice - Spitalul Municipal Pașcani, Direcția Județeană de
Sănatate
Publică Iași;
€) amenințări ecologice - inspector de protecție civilă de la Primărie de la
și operatori
economici factori de risc, Inspectorat pentru Protecția Mediului Iași.
D. Evaluarea efectelor negative :
a) ale situațiilor de urgență care s-au produs — Comitetul Local
pentru Situații de Urgență al
Municipiul Pașcani;
b) ale stărilor potențial generatoare de situații de - conform
urgență responsabilităților de
monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor specifice.
2. Informarea, înștiințarea și avertizarea:
A. Informarea și educarea preventivă a
pop
a) pentru populație și salariați — Primăria muni iului Pașcani prin Comitetul local
situații de pentru
urgență;
b) pentru salariați — Conducerea instituțiilor prin Celulele de
peniru situații urgență (acolo
unde sunt —la agenții cu factor de risc);
c) Inspectoratul Școlar Județean prin instituțiile de învățământ din Municipiul
Pașcani;
d) Spitalul Municipal Pașcani, medicii de familie - pentru întreaga
populație;
e) Mass-media .
B. Înștiințarea autorităților administrației publice locale Muni
3) asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență -
autoritățile administrației
publice județene de specialitate cu responsabilități de monitorizare
a pericolelor și riscurilor
specifice, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență;
b) asupra producerii situațiilor de urgență - administratorii operatorilor economici
surse de
risc sau, după caz, administratorii proprietăților afectate
.
C. Avertizarea populației și salariaților :
a) prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică sistemul
— de sirene ale
Comitetului Local pentru Situații de Urgență;
b) prin mass-media — postul local de televiziune prin cablu, presă.
3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor :
a) pentru intervenție operativă — Comitetul local și celulele de urgență ale
operatorilor sursă
de rise de pe teritoriul orașului Municipiul Pașcani;
b) pentru punerea la dispoziție, conform legii, a unor resurse materiale
și umane - prin
planul de cooperare pe plan local și prin Oficiul pentru Mobilizare
a Economiei și Pregătirea
Teritoriului pentru Apărare Iași (OMEPTA);
c) asigurarea finanțărilor măsurilor de protecție — bugetul local,
bugetele operatorilor
economici, bugetul C.J.
Pagina 9
4. Comunicații și informatică :
a) asigurarea funcționării rețelei de comunicații-informatică
situațiilor de pentru managementul
urgență —, centrele de calcul ale operatorilor economici;
b) asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale Serviciul
— de telecomunicații speciale
Tași, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul
local și celulele de urgență ale
operatorilor economici;
c) refacerea operativă a sistemului public de —
comunicații operatorii de telefonie fixă și
mobilă din zonă.
5. Căutarea, descarcerarea și salvarea
persoanelor:
) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate
SMURD — Stația de Pompieri, Serviciul
Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail
Sturdza, al Județului Iași;
b) spitalizare și triaj medical — Spitalul Municipal
Pașcani, dispensarele, medicii de familie,
Direcția județeană de sânătate publică;
C) transport sanitar și evacuare cu mijloace de
intervenție specifice — Serviciul de
Ambulanță Pașcani, mașini personale și la dispoziție de
puse instituții și operatori economici de
stat sau particulari;
d) câularea și salvarea persoanelor — la solicitarea Primâriei
alte servicii municipiului Pașcani de către
de profil.
6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor
periclitate :
a) asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere
din Primaria municipiului
Pașcani și a conducătorilor operatorilor economici sursă de
risc, în locurile în care aceștia vor fi
evacuați și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a
reședințelor puse la dispoziție Poliția Locala
Pașcani, Serviciile de pază de la operatori economici;
b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - Comitetul
local și celulele pentru situații
de urgență ale operatorilor economici de
pe raza municipiului Pașcani;
£) evidența populației evacuate — Serviciul comunitar local de
cadrul Primăriei evidență a persoanelor din
municipiului Pașcani;
4) asigurarea primirii și cazârii persoanelor evacuate
- conform Planului de evacuare în
raport cu situația spațiilor de cazare (existente și care se
amenajează la nevoie ) ;
c)instalarea taberelor de evacuați — conform Planului de
evacuare ;
£) recepția și depozitarea bunurilor evacuate — fiecare
unitate pentru bunurile proprii ;
B)evacuarea animalelor — Comitetul local situații de
pentru urgență împreună cu Circa
sanitar-veterinară;
) evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de
patrimoniu — Comitetul local
Pentru situații de urgență împreună cu Casa de Cultură „Mihail
Sadoveanu, Pașcani;
î) evacuarea spitalului, centrelor de plasament, — ministerele
care âu în subordine astfel de
n cooperare cu Comitetul local pentru situații de
urgență Pașcani,
) securitatea și paza zonelor evacuate — Poliția Locala
Pașcani, Serviciile de pază de la
obiective;
K) controlul circulației — serviciul circulație din cadrul
Poliției Municipale Pașcani, în
cooperare cu Poliția Locala;
levacuarea fondului arhivistic — persoanele care de
răspund arhivă din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani și compartimentele de arhivă de la
operatorii economici și instituțiile de
învățământ de pe raza municipiului;
7. Acordarea asistenței medicale de
urgență:
a) suplimentarea capacității de spitalizare — Spitalul
Municipal Pașcani, dispensarele din
zonă, Crucea Roșie;
b) instalarea spitalului de campanie —
Inspectoratul județean pentru situații de
împreună cu unitâți ale Ministerului urgență
Apărării Naționale din zonă ;
C) acordarea asistenței medicale pentru structurile de
intervenție operativă Spitalul
Municipal Pașcani, Direcția de Sânâtate Publică Iași;
d) acordarea asistenței medicale de urgență — Spitalul
Sistemului Municipal Pașcani, structuri ale
Medical de Urgență din cadrul Inspectoratului
județean pentru Situații de Urgență
;
Pagina 10
e) acordarea primului ajutor pre - medical Serviciul SMURD Pașcani;
f) asigurarea de medicamente și instrumentar medical — Spitalul
Municipal Pașcani,
Direcția de Sănătate Publică Iași.
8. Prevenirea îmboinăvirilor în masă:
a) stabilirea dimensiunilor și condițiilor de carantină Spitalul
Municipal Pașcani, Direcția
de sănătate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași;
b) securitatea și paza perimetrului zonei de carantină — Poliția Locala
Pașcani, serviciile de
pază de la operatorii economici;
c) măsuri profilactice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de
sânâtate publică Iași,
Direcția sanitar-veterinară Iași.
9. Localizarea și stingerea incendiilor:
a) localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor,
inclusiv
a incendiilor în masă - Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul
pentru Situații de Urgență „Mihail
Sturdza, al Județului Iași, echipele specializate de la agenți economici,
populație;
b) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier — nu este cazul.
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase:
a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBC din cadrul
formațiunilor
Inspectoratul județean pentru situații de urgență, conducătorii operatorilor economici
sursă de rise
afectați ;
b) evacuarea locală a populației existente în interiorul perimetrului de securitate
- Comitetul
local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean de
pentru situații urgență ;
€) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare efectelor
a materialelor
periculoase — Stația de Pompieri Pașcani, operatorii economici
care au utilaje specifice,
Inspectoratul județean pentru situații de urgență.
11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de
intervenție, persoanelor
evacuate și altor surse:
a) asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării — agenții economici
de stat și
privați care dețin mijloace de transport în comun;
b) stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele
afectate, în termen
de 2 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local
pentru Situații de Urgență,
Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de
evacuare;
0) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor
necesare pentru efectuarea
evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local
pentru situații de
urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de
evacuare;
d) asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate -
agenții economici de
stat și privați care dețin mijloace de transport în comun și de
transport materiale din zona, stabiliți
prin Planul de evacuare;
€) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto — Serviciul
circulație din cadrul
Poliției Municipale Pașcani, Poliția Locala ;
f) controlul și evidența auto-evacuării — Serviciul public comunitar local
de evidență
publică a persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani;
) transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de
primă necesitate în
ii de urgență - Inspectoratul județean pentru situații de
urgență, Oficiul de Mobilizare a
Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare
(OMEPTA), conform Planului de
aprovizionare;
h) transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă la lucrările de
gospodărire
a apelor Sistemul de Gospodărirea Apelor Iași.
12. Efectuarea lucrârilor publice și inginerești de reabilitare
la construcțiile,
instalațiile și amenajările afectate :
a) evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de
intervenție în primă
urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public
— Poliția locală cu sprijinul
Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei
Municipiului Pașcani,
Inspectoratul în Construcții Iași;
Pagina 11
b) nominalizarea responsabilităților în realizarea mâsurilor de intervenție de primă
urgență
— Serviciul Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani,
Inspectoratul în
Construcții Iași;
c) efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și
amenajările
afectate — instituțiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare.
13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate
sau evacuate:
a) asigurarea apei și hranei pentru persoane:
- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după Comitetul
caz —
local pentru situații de urgență al municipiului Pașcani;
- ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de
urgență
Administrația Națională a Rezervelor de Stat;
b) asigurarea apei și hranei pentru animale — Comitetul local pentru situații de urgență,
prin
Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară Iași;
) verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru
persoanele
evacuate sau afectate — Circa sanitar-veterinară control alimente, restaurantele și cantinele din
zonă.
14. Asigurarea cazârii și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate :
a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecției și cazării populației în
adăposturi colective - Comitetul local pentru situații de urgență prin spațiile de stabilite în
cazare
Planul de evacuare:, școli, cămine, internate, centre de plasament, rude neafectate,
etc. prin
Inspectoratul județean pentru situații de urgență se pot ridica corturi, cu sprijinul M.Ap.N.
15. Asigurarea energiei pentru iluminat și alte utilități:
a) asigurarea autonomiei enerectice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la
urgență,
pentru minim 72 de ore — conducătorul/administratorul fiecărei facilități;
b) asigurarea energiei electrice — E.ON Electrica S A Pașcani;
c) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție
a energii
electrice — E.ON Electrica S A Pașcani;
d) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție
a gazelor
naturale — SC E.ON Gaz SA- formația de lucru Pașcani.
16. Efectuarea depoluirii și decontaminării :
a) Supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție
Inspectoratul județean pentru situații de urgență, operatori economici din care dispun de
oraș
aparatură dozimetrică de supraveghere ;
b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare
pentru asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție — Stația de
Pompieri Pașcani, Inspectoratul județean pentru situații de urgență , etc.;
c) efectuarea depoluârii și decontaminării — eșaloanele superioare
pentru operatori
economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de
Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
d) stabilirea priorităților pentru monitorizarea gradului de contaminare și centralizarea
datelor privind contaminarea teritoriului municipiului — Inspectoratul județean
pentru situații de
urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași;
c) stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminârii și depoluării - Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași;
) asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare
pentru realizarea decontaminârii populației, căilor rutiere și clădirilor — eșaloanele
superioare
pentru operatorii economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Iași,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de
urgență și, li
solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile
specializate ale
M.Ap.N., cu materialele necesare, puse la dispoziție de M.LR.A., prin Inspectoratul județean
pentru situații de urgență;
Pagina 12
£) Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor
monitorizarea stării de sănătate asupra sănătății și
a populației — Spitalul Municipal Pașcan, Direcția de
Publică Iași; Sănătate
h) efectuarea decontaminării populației — la solicitarea Comitetului
local pentru situații de
urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap.N.,
cu materialele necesare, puse la
dispozipie de M.I.R.A. prin Inspectoratul județean
pentru situații de urgență;
i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban
realizarea și rural, evaluarea efectelor și
decontaminârii - în mediul rural, prin dușuri în
organizate corturi sau săli speciale, de
câtre Inspectoratul județean pentru situații de
urgență (mașini speciale de decontaminare: personal),
cu materiale asigurate de Inspectoratul județean de
pentru situații urgență;
j) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului
evaluarea forestier și pășunilor și
efectelor directe și indirecte asupra oamenilor și animalelor
din cadrul — Compartimentul agricol
Primăriei Municipiului Pașcani, Direcția Generală
Alimentară pentru Agricultură și Industrie
Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași;
k) decontaminarea terenurilor și rezervațiilor — sub coordonarea
și Compartimentul Compartimentului agricol
de mediu din cadrul Primăriei municipiului
Pașcani;
J) supravegherea gradului de contaminare a pășunilor, evaluarea
indirecte efectelor directe și
asupra animalelor și oamenilor, realizarea decontaminării
cadrul = Compartimentul agricol din
și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani, Direcția Generală
Pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de
Direcția Consultanță Agricolă Iași,
Sanitar- Veterinară Iași;
m) realizarea decontaminării animalelor și produselor
vegetale și animale - Compartimentul
agricol și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani Direcția Generală
Pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Direcția Sanitar- Veterinară
ași;
n) Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea
efectelor asupra mediului și
depoluarea cursurilor de apă - agenții poluatori, Compartimentul
de mediu din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani, SGA Iași — Direcția Apelor Prut — formații de lucru
locale.
17. Menținerea și restabilirea ordinii publice
:
a) menținerea și restabilirea ordinii publice — Poliția
Municipală Pașcani, oameni de ordine
stabiliți de primar, serviciile de pază și oameni numiți de la
operatorii econorici și instituțiile
publice din oraș;
b) menținerea ordinii publice — Poliția locala Pașcani;
C) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice — Consiliul
Local al Municipiului
Pașcani, Ministerul A părârii Naționale prin Inspectoratul
județean pentru situații de urgență;
d) stabilirea, ivit competențelor, a legalităj intervenției
cadrul — compartimentul juridic din
Primăriei municipiului Pașcani.
18. Logistica intervențiilor:
a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de
sprij
= Pentru Consiliul Local - fiecare organ de specialitate al
domeniul lui administrației publice locale pe
de activitate, precum și pentru obiectivele din
coordonare/subordine în cooperare cu
eșaloanele de la județ;
- pentru operatorii economici — eșaloanele imediat superioare
și Consiliul Local.
19. Reabilitarea zonei afectate :
- restabilirea stării provizorii de normalitate — Ministerul
de Inteme și Reformei
Administrative, Consiliul Județean și celelalte ministere
(instituții) pentru obiectivele din
coordonare/subordonare, pe domeniile de competență,
20. Acordarea de ajutoare de primă
necesitate, despăgubiri, asistență socială și
religioasă :
a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate
de pentru populația afectată — se stabilesc
Consiliul Județean, Inspectoratul județean pentru de
situații urgență și Administrația Națională a
Rezervelor de Stat;
b) asigurarea asistenței umanitare de urgență pentru număr de
un până la 15.000 de victime,
prin resurse și infrastructură proprie = Crucea Roșie de Ia
județ și a municipiului;
10
Pagina 13
Ș) acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare
instituții — Ministerul pentru populație, operatori economici,
Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Conul
Ministerul Agriculturii, Pădurilor Județean, Consiliul Local,
și Dezvoltării Rurale;
(stabilirea și aplicarea mâsurilor de
Socială asistență socială — Serviciul Comunitar de Asistență
și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani:
Ș) acordarea asistenței religioase și sociale
- organizațiile religioase legal constituite
"eprezentanți în cadrul municipiului Pașcani, cu
Patrimoniu cu sprijinul Direcției. pentru Cultură, Culte
Cultural Național al județului Iași; și
acordarea asistenței psihologice — Serviciul
Comunitar de Asistența Socială Autoritate
Vutelară al Primariei municipiului Pașcani, și
psihologi de l instituții și operatori comanzi
cabinete particulare de specialitate. din oraș,
Responsabilitățile privind anali,
legii, au atribuții ori asigură funcții de spriji
- președinte: Primarul municipiului Pascani;
- vicepreședinte: Viceprimarul municipiului
Pascani;
- Secretarul general al municipiului Pașcani;
- membri:
7 sef de servicii deconcentrate, descentralizate
și de gospodărie comunală;
„ manager/sefi ai unor instituții și societăți
comerciale de interes care îndeplinesc
sprijin în gestionarea situațiilor de funcții de
urgență;
- consultanți
(manageri ai operatorilor economici
rise care, prin specificul activități, constituie factori de
potențial generatori de situații de urgență.
24-3. Consiliul Local al Municipiului Pascani
. judetul Iași
aprobă “Planul de analiză și acoperire a riscurilor”
Pascani; identificate la nivelul municipiului
”- comandă, la nevoie, elaborarea
de studii, prognoze și materiale de
Pentru întocmirea „Planului de specialitate necesare
analiză și acoperire a riscurilor”
municipiului Pascani; identitate. ta nivelul
“ alocă, prin bugetul
propriu, fonduri ne
materiale și financiare necesare analizei
și acoperiri
2.4.4. Comitetul Locale pentru
Situații de Urgență
Y informează prin centrul
operațional cu activitate: temporara, privind stările
generatoare de situații de urgență și iminenta potențial
Y amenințării acestora;
evaluează situațiile de urgență produse
stabileste pe teritoriul unității administrativ-teritoriale,
măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea
Y acestora. și urmăresc îndeplinirea lor;
declară, cu acordul primarului si al
prefectului, starea de alertă pe teritoriul
administrativ-teritoriale; unității
n
Pagina 14
Y. îndeplineste orice alte
atribuții și sarcini stabilite de lege sau de
abilitate. organismele și organele
2.4.5.Centrul operativ cu activitate
temporară de Ia nivelul comitetului local
situații de urgență. pentru
Centrul operativ cu activitate
temporară este constituit din timp, intrarea lui în
realizează în momentul primirii funcțiune se
avertizărilor, atenționărilor, mesajelor,
privind iminența producerii informărilor, prognozelor
sau producerea unor situații de urgență, iar
îndeplinesc atribuții similare pe timpul funcționării lor,
centrelor operative cu activitate: permanentă.
Centrul operativ cu activitate
temporară îndeplineste următoarele alribuu
7, execută lucrările și de
operațiunile secretariat pe timpul ședințelor;
precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții,
pe
Y. întocmeste proiecte de comunicare
de presa;
Y urmăreste realizarea
suportului logistic pentru desfășurarea
situații de urgență; ședințelor comitetului pentru
Y, gestionează documentele comitetului
pentru situații de urgență;
Y asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic
Județean Permanent din cadrul Inspectoratului
pentru Situații de Urgență;
Y îndeplineste alte sarcini stabilite
de comitet, de președintele de
operaționale sau de șefii acestora, șefii centrelor
centrelor operative permanente respective.
2.4.6. Structurile teritoriale ale Ministerului
” Afacerilor Iaterne:
participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea
determinanți ai tipurilor de risc și a factorilor
acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale
care le din zonele de competență,
supun aprobării prefectului județului; pe
Y. exercită coordonarea, îndrumarea
și controlul tehnic de specialitate al
prevenire și gestionare a situațiilor de activităților de
V urgență;
fac propuneri Comitetului Local
pentru Situații de Urgență privind gestionarea
managementul situațiilor de urgență; și
centralizează solicitările de resurse
necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de
timpul situațiilor de urgență și e înaintează Sprijin pe
Y organismelor și organelor abilitate;
elaborează studii, prognoze și analize statistice
privind natura și frecvența situațiilor de
urgență produse și propune măsuri în baza concluziilor
Y. rezultate din acestea;
desfășoară activități de informare publică
de risc pentru cunoașterea de către cetățeni a tipurilor
specifice zonei de competență, măsurilor de
timpul prevenire, precum și a conduitei de urmat
situațiilor de urgență; pe
>. participă Ia identificarea
resurselor umane și materialelor disponibile
situații de urgență și ține evidența pentru răspuns în
acestora;
Y stabilește concepția de
intervenție și elaborează/coordonează elaborarea
operative de răspuns. documentelor
Si informațile necesare pentru întocmirea Planului de
nivelul analiză și acoperire a riscueila identificate
Municipiului Pascani la
asigură logistica acțiunilor de pregătire teoretică
situații de și practică, de prevenire și gestionare
urgență specifice, în rapori de răspunderi, măsuri a
și resurse necesare;
12
Pagina 15
Y asigură funcțiile de sprijin pentru prevenirea
conform și gestionarea situațiilor de urgență,
H.G nr.557 din 26.08.2016;
Y. centralizează datele
și informațiile privind monitorizarea
specifice, pericolelor și riscurilor
precum și a efectelor negative ale acestora;
m evaluează riscurile
specifice în cazul apariției îmbolnăvirlor
epizootiilor/zoonozelor, al în masă, al
alunecărilor/prăbușirilor de teren și al ameninjărilor
și la adresa infrastructurilor biologice, ecologice
critice;
Y evaluează efectele ale
negative stărilor potențial generatoare de
situații de urgență.
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE UNITATII
ADMINISTRATIV-TERITORIAL ALE
MUNICIPIULUI PAȘCANI
Secțiunea a I-a
Amplasare geografică și relief
Date geografice și încadrarea în teritoriu
Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ,
după municipiul Iași, este situat în partea de nord-est
a Românii, n vestul județului Iași (4705
Iaitudine nordică și 26%44” longitudine
estică). Municipiul are în componență orașul
suburbii (Blagești, Boșteni, Lunca Pașcani și 5
Gâșteși, Pașcani și Sodomeni) și se învecinează
șomune: Miroslovești și cu usii
Stolaiceni-Prăjescu (la sud), Ruginoasa și Todirești
Irespezi (a est) și Valea (la est), Vânătari și
Seacă (la vest). Distanța față de
București este de aprox. S50j.m Suprafața
municipiului Pașeani este de 79.31 km2,
reprezentând 1.45% din suprafața județului Iași.
Relieful
Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a
de teritoriul Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate
administrativ al municipiului în Podișul Sucevei
Y sunt, de îa vest la est. următoarele:
Podișul Fălticenilor (Moțea) — prezintă culmi
deluroase, cu altitudini de peste 400- 450
m;
„7 Culoarul Siretului -
suprafață plană, care se suprapune luncii și teraselor
Yăului Siret, cu o altitudine de de luncă ale
205-215 m și o Jărgime de 3,5-4.3 km; O
ansamblu de dealuri Podișul Dealul Ape
largi și platouri, fragmente de terase ale râului
m (subdiviziunea Siret, cu altitudini de 225553
șeii Ruginoasa)
jr „arunca Siretului -
suprafață plană, cu o atitudine de 205-215
Im și o pantă longitudinală de m, o lățime de 3,543
aprox. 194, Atitudini maxime se ating în deal
în dealul Lutăriei Rua (456 m) și
(455 m).
Solurile din regiunea de luncă caracteristice
tuturor văilor din bazin au luat
funcție de. materialul aluvio-coluvial naștere în
în funcție de condițile hidrologice
hidrogeologice, climatice de (inundații),
și vegetație.
“Secțiunea a II-a
8.4, maximul mediu fiind atins în luna iulie
(20,1*C) și minimul mediu în luna innuari
(2,70).
Cantitatea medie anuală fiind de 534
mm. Cele mai mari
nregistrează în luna iunie (91,6 m), iar cele mai
mici în
activează în zona municipiului Pașcani
de prezența văii Sunt mult influențate;
Siretului, care funcționează ca un culoar în
lungul căruia se canalizează pisi de
pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2
Arini pe partea stângă): lermolia (nordul mun piului),
(a sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei
(cartierul Fântânele), Sodomeni/Făsnășeni
13
Pagina 16
a) Regimul climatic, specificități,
infiuențe
Datorită poziției geografice,
caracteristicilor reliefului și influențelor
acționează Ia latitudini temperate, clima maselor de aer care
municipiului Pascani are un caracter
pronunțat, integrându-se în mod organic temperat-continental
ansamblului condițiilor naturale ale
Valoarea medie anuală a umezealii Podișului Moldovei.
relative a aerului Ja Pascani
valori ale umezelii înregistrându-se este de 78%, cele mai mari
în lunile de iarnă.
În cea mai mare
parte a anului precipitațiile cad sub
intervalului cuprins între formă de ploaie, cu excepția
23 noiembrie și 21 martie când
42 de zile cu ninsoare, se înregistrează o medie de
aproximativ
frecvențe medii anuale pentru
direcția vântului sunt din nora
Cotnari) urmate de, est (14,2 (23,3 % la Iași, 29 % la
9), vest (9,4 %), sud-est (61 9)
(12 34), sud (11 96), și nord (7,2 9%), Ia Iași, și din
sud — vest (1094) și sud - est nord
Vântul din (99) la Cow ear mai mici
direcția. nord — est (3,8% la Iași 2% ftecvențe le are
și Ia Cotnari). Col atmosferic
are valori relativ
Valori medii ale vitezei vântului
sunt de 5,9 ma la Iași, respectiv
4,6 m/s la Cotnari
idicate s-au mai pe
(48 nus), sud-est (4,5 înregistrat la Iași dinspre nord
m/s) și sud (4,7 m/s), iar la Cotnari
dinspre nord (3,5 m/s), sud — est
(3,1
b) Regimul precipi
În timpul anului,
regimul precipitațiilor este de
în mai asemenea neuniforzm, înregistrându-se
și iunie, uneori și iulie (65-75 în cantități mari
mm medie) și miei în decembrie
medie). În proporție de 70% ele — martie (25 — 35 mm în
cad sub formă de ploaie, cu
a lunii noiembrie, până în excepția intervalului din ultima decadă
ultima decadă a lunii martie, când
Cu ninsoare. Din totalul se înregistrează în medie 34 — 42
precipitațiilor, 35 — 40% cad zile
și 10 - 17% iarna. vara. 23 305 primăvara, 17
- 23% toamna
14
Pagina 17
Tot regimul baric determină fenomene
atmosferice periculoase asociate unui
(cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de vânt puternic
praf și de nisip), corelate cu umezeala
abundente, perioade de uscăciune aerului (precipitații
și secetă, forme de condensare a
terestră ca: bruma, vaporilor de apă la suprafața
chiciura, poleiul; sau în troposfera inferioară
temperatura aerului. - ceața) și asociate cu valorile de
e) Temperatura
Temperatura aerului se caracterizează printr-o
medie anuală de 90C și o amplitudine
mediilor lunare de 24 + 25%C. anuală a
Temperatura medie lunară în cea mai
rece (în general luna ianuarie) este de
pentru luna cea mai caldă (luna iulic) este de -3,30C, iar
+22,80C.
Cea mai mare temperatură înregistrată
pe 17 iulie 2024 la prânz s-a
ridicată temperatură a valului de căldură: înregistrat cea mai
+41,7 *C Ia Cernavodă. Au fost
41,2 *C la Giurgiu și +41,1 2C +41,4 SC la Hârșova,
la București Filaret. Peste 40 <C
moteo, arată bărțile ANM s-au depășit la mai multe stații
a fost de +40,1%C la Iași, iar la
Făldură, maxima Oravița, locul noului recună nocturn de
a urcat Ja 39,3 *C. La Târgu Mureș fost
*C, a egalat recordul asul
înregistrat în iulie 1936. căldură; +39
accața, - cu 0 fiecventa medie anuala de 34,6
producându-se zile, cel mai mare numar de cazuri
iarna, în ianuarie (75 zile), iar cel mai
frsovente mic numar de cazuri în iute
se conseranează și în noiembrie (0.1), cazuri
(6.2 zile), februarie (5.5 zile) și ianuarie
parul cefos are o (4,9 zile);
fiecvență medie anuală de 153,7 zile, cele
înregistrându-se în decembrie mai numere cazuri
(21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie
zile) și martie (18,6 (192 zile), februarie (18,2
zile);
? viscolul are o frecvență anuală de numai
0,2 cazuri, cu producere în luna
șPoleiul se produce cu februarie;
o freovență anuala de 2,8 zile, mai ales în ie
ianua (+3 zile),
Secțiunea a III-a
Refeaua hidrografică
Zena municipiului Pașcani este bogată în
ape de suprafață și subterane,
Siretul, care traversează teritoriul principala apă fiind
localității de la nord la sud, prin est. Acestă
vale largă, debitul fiind de E distinge printr-o
influențat factorii Climatici. Siretul O
Pariea dreaptă 2 are pâraie ca și afluenți (4
și pe partea stângă): lermolia (nordul pe
zootehnic), municipiului), Arini (a sui d Complexul
Gâștești/Hurei (cartierul Fântânele),
Sodomeni/Hăsnășenii (sudul municipiului), Gura
Bâdiliței și Hărmăneasca.
Pe raza municipiului nu există lacuri
naturale, dar sunt amenajate heleșiee, iazuri
de baraj (Peștișorul).
Regimul hidrografic existent face posibilă
producerea unor fenomene cu consecințe
catastrofale, în special în perioada apelor
mari, ceea ce determină aplicarea.
Prevenire oportună a populației din unea măsuri de
zonele probabile a fi afectate și de
măsurilor de evacuare a organizare din timp a
populației, animalelor și banurilor materiale. De
asemenea, acumulările de
15
Pagina 18
pe râuri și numeroasele iazuri de interes local, căror
a baraje sunt executate în exclusivitate din
pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor datorită
ruperii acestora.
Secțiunea a IV-a
Date demografice
Scopul analizei profilului socio - demografie este acela de
a evidența principalele zone
funcționale în cadrul zonei urbane modul de relaționare
dintre acestea, respectiv evoluția lor
recentă. Conform recensământului efectuat în 2021,
populația municipiului Pașcani se ridică la
30.766 de locuitori, în scădere față de recensământul
anterior din 2011, când fuseseră înregistrați
33.745 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
(80,36%), cu o minoritate de romi (1,1%),
iar pentru 18,31% nu se cunoaște etnică.
apartenența Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (76,32%), cu minoritate
o de romano-catolici (1,82%), iar
19,08% nu se cunoaște pentru
apartenența confesională.
Populația ce are domiciliul în Municipiul Pașcani la 1
era Ianuarie 2022 de 45.052 de
locuitori, conform celor mai recente date la de
puse dispoziție INS, însumând aproximativ 4,6%
din populația totală a județului Iași.
Având în vedere includerea municipiului în Zona
Urbană Funcțională Pașcani este
relevantă
comparația cu ceilalți membri componenți ai acestei structuri
administrative: comunele Valea
Seacă, Stolniceni-Prăjescu și „Hărmănești. Populația ZUF
Pașcani la 1 Ianuarie 2022 totalizează un
număr de 58.998 locuitori, echivalentul a aproximativ
6% din populația totală a județului.
Municipiul Pașcani este cea mai populată localitate din
(76,36%) zona urbană funcțională. Comuna
Valea Seacă (6.057 locuitori) reprezintă 10,27% din
totalul populației centrului urban. Ponderea
populației pentru celelalte două localități din membre ale ZUF
sunt 9,01% pentru Comuna
Stolniceni-Prăjescu (5.314 locuitori) și 4,36% pentru Comuna
Hărmăneșii (2.575 locuitori).
Populația cu domiciliul în localitățile componente ale Zonei Urbane
Funcționale Pașcani a
înregistrat o scădere în interval 2005-2022, de la 60.125, la 58.998
regiunea fiind una dintre cele
multe întâlnite la nivel național ce au înregistrat
o scădere demografică. Acest fapt este
Printre altele și de slaba cauzat
tranziție economică a acestor tipuri de orașe și localități de la
centralizată la de economia
cea piață.
Față de anul 2010, populația cu domiciliul în
Municipiul Pașcani a scăzut cu 0,91%, în timp
ce celelalte unități administrativ teritoriale
care au înregistrat scăderi ale populației în
analizată (Stolniceni-Prăjescu perioada
și Valea Seacă), au o medie de 5,14%.
Singura. localitate
componentă a Zonei Urbane Funeionale Pașcani care marchează
domiciliul O creștere a populației cu
este Comuna Hărmănești — de la 2.312 locuitori, la 2.575
locuitori — 11,38%. La nivel
județean, creșterea populației este de 13,62%, de la 863.290 locuitori
în anul 2010, la 980.865
locuitori în 2022, în timp ce la nivelul ZUF P: i
se înregistrează o scădere de 1,27%, de la
59.756 locuitori în anul 2010, la 58.998 locuitori 2021.
în Așadar, creșterea însemnată înregistrată
de Comuna Hărmănești nu se transpune în
și creșterea populației ZUF Pașcani din
dimensiunii reduse a acestei cauza
localități. Spre comparație, Municipiul Iași, principalul
județului al centru urban al
și Regiunii Nord-Est, a înregistrat o creștere a
populației cu domiciliul de 17,57% în
perioada 2010-2022, de la 334.124 locuitori, la 392.813
locuitori.
Structura pe sexe a populației cu domiciliul în
Municipiul Pașcani, la 1 ianuarie 2022,
indică o populație de sex masculin de 22.561
persoane, reprezentând 50,08% din total și o
populație de sex feminin de 22.491 persoane,
reprezentând 49,92% din total. La nivel național
ponderea populației masculine este minoritară de 49,60%,
Balanța este mai echilibrată în
Municipiul Pașcani, față de alte localități din Zona Urbană
Funcțională, cea mai mare diferență
fiind înregistrată în Comuna Hărmănești (52,16%
masculin, 47,84% feminin). În acest centru urban
nu există localități unde populația feminină este
cea majoritară, situație regăsită și la nivel județean.
O) excepție ce trebuie menționată este
Municipiul Iași, unde situație este opusă, iar
feminină este mai populația
numeroasă, cu un procent din totalul populației de 51,91%.
16
Pagina 19
Structura pe grupe mari de vârstă a
pondere a populației în vârstă de muncă de
69,10%,
> 16-61 ani pentru femei;
> 16-65 ani pentru bărbați.
Astfel, la nivelul Municipiului Pașcani identifică
se următoarele dinamici:
* Cei mai mulți locuitori au între 30
și 54 de ani, generațiile născute înainte
de 1989, din
; Populație tânără este mai redusă
față de cea adultă, marcată de o scădere
Vârsta 20-24 de ani și 25-29 de ani, cele a grupelor de
născute după 1989, iar contingentul
continuat să scadă în decadele grupelor următoare a
următoare, ca urmare a scăderii natalitaii 1990
economie din anii '90, după și al declinului
cu excepția unei ușoare creșteri în cdrul
mare de grupei 0-4 ani. Contingentul mai
populație cu vârsta între 40 și 64 de ani de
anii faă cel al grupei de vârstă 0.14 ani, duce
următori Ia accentuarea dependenței va în
demografice și la îmbătrânirea populației
astfel presiunea asupra populației active, crescând
active și deficitul de forță de
probleme de natură economică muncă, atrăgând după sine
și socială.
Fenomenul de îmbătrânire a
populației este un fenomen mondial ce ridică
Sconomice și sociale, cauzat în probleme
principal de scăderea natalității,
dar și de creșterea creșterea migrației internaționale,
speranței de viață. La nivelul Uniunii
tinerilor Europene. raportul dintre ponderea
și cea a vârstinicilor s-a schimbat în favoarea
celor din vtmă în ap 2005, atunci
Populația tânără avea o pondere de când
16,3%, iar cea vârstică de 16,6%, în
inversarea s-a produs mai timp ce în România
târziu, în anul 2009. O situație aparte
începe să fie vizibile Românie, ale cari consecințe vor
în următoarea decada, este
generația „decrețeilor”, născuți în urma
Pro-natalitate din perioada comunistă ce politicilor
reprezintă cel mai generos contingent de
ja atinge vărsta de pensionare într-un populație, și care
orizont de 10 ani și va trebui dai
financiar de contingentul susținut punci de vedere
actual al populații tinere, semnificativ mai
redus.
Secțiunea a V-a
17
Pagina 20
Deși traseul celor două autostrăzi nu a fost stabilit cu
exactitate, schițele preliminare prevăd
un nod rutier în imediata vecinătate a
municipiului Pașcani, prin urmare, acesta va juca un rol
central în configurația rețelei majore de
comunicații din Moldova. Conform datelor ultimului
1eoensământ a] traficului rutier, realizat de CESTERIN în
anul 2010, principala poarta de acoes în
Pașcani - DN 28, care asigură legătura cu drumurile
europene E 85 și E 583, prin Mojea și Târgu
Frumos, este străbătut zilnic de 7.631 de autovehicule.
Deși acest volum de trafic este ursul
municipiului, Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și
faptul că starea tehnică a DN 28A. este
inferioară DN 2 și DN 28, care au statut de drum
european și care au beneficiat de investiții
Municipiul Pașcani este situat la intersecția a
ală, acesta fiind un nod feroviar tradițional al
X-lea. Cele două axe sunt actuala magistrală
beneficiat de lucrări de reabilitare complexe, ci doar de
întreținere și reparații curente;
— DJ 208 tranzitează municipiul Pașcani de la nord la
sud și asigură legătura cu DN 2, în
zona Roman, și de aici mai departe cu Bacău, Focșani,
Buzău, București, respectiv cu Dolhasca,
Fălticeni, Suceava. Acesta se află într-o stare tehnică fiind
bună, reabilitat cu o finanțare FEDR
(POR 2007-2013), în urma unei investiții de circa 60 mil.
lei, derulată de Consiliul Județean Iași, -
DJ 281C, care asigură legătura dintre municipiu
și comuna Cotnari, precum și cu o serie de sate din,
Zona polarizată de Pașcani, cu o stare tehnică mediocră
și care nu a beneficiat recent de lucrări de
reabilitare. În anul 2014 au fost demarate
procedurile pentru reabilitarea parțială a acesteia
km), în condițiile în care fost afectat ai
a de calaraități;
„DI 2081, care asigură legătura cu comuna
Miroslovești, de pe DN 2, care, de
asigură legătura cu unele localități rurale asemenea,
polarizate de municipiu și necesită lucrări de
Până în prezent find derulate doar reabilitare.
lucrări de întreținere și reparații curente. La
următoarele drumuri acestea se adaugi
comunale:
- DC 125: Pașcani-Lunca Pașcani — Lespezi
- DC 111: Pașcani - Boșteni - Sodomeni — Boureni
- DC 126: Topile - Gâștești.
Secțiunea a Vi-a
Dezvoltare economică
Scurt istoric. Resurse.
Mediul economic al municipiului Pașcani
are un caracter predominant industrial, cu un
declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de
tradiție pentru această zonă s-au închis su și-au
restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme
noi, care au obiecte de activitate în aconă
cerințele pieței. Comerțul a luat cu
amploare, devenind foarte activ în domeniile: mateziale
de
18
Pagina 21
construcții, echipamente industriale, perdele și materiale
textile, produse de panificație, produse
agroalimentare, produse nealimentare, ete.
În mod tradițional, locuitorii de Valea
pe Siretului s-au ocupat cu practicarea culturii
planelor și creșterea animalelor, la care se adăuga eventual
exploatarea și prelucrarea lemnului din
pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea
unor drumuri importante care străbăteau
regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul,
cu precădere în a doua jumătate a Evului
Mediu într-un important târg, acesta având de
dreptul a ține periodic iarimaroc. Din 1831
municipiul Pașcani a avut drept de târg, iar în 1842 primește statutul
de târg al Moldovei. Către
sfășitul secolului al XX-lea Municipiul Pașcani
cunoaște o dezvoltare economică importantă, o
dată cu construcția rețelei de cale ferată, devenind
unul dintre principalele noduri feroviare ale
Moldovei. Compania națională de căi ferate aici
construiește ateliere pentru repararea
materialului rulant (1869), activitate care a dominat
peste un secol economia locală și care se
păstrează până astăzi.
O altă etapă care a marcat decisiv economia locală
este perioada comunistă (1945- 1989),
când au fost înființate la Pașcani numeroase
întreprinderi industriale, din diferite ramuri: industria
construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii
speciale, traductoare și regulatoare
directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație,
brânzeturi), mobilei, textilelor și confecțiilor
(esături de în și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai
multe ferme agro-zootehnice de stat,
peste 100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor
90 în aceste întreprinderi lucrau peste
25.000 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele
învecinate.
După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la
cea de piață, precum și a
numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la
energie, la materii prime, gradus
redus de tehnologizare, desființarea CAER,
concurența produselor vest-europene și asiatice, etc.),
cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au
desființat (de ex. Fabrica de Zahăr), s-au reprofilat
sau și-au redus semnificativ activitatea și numărul de
salariați, adaplându-se la noul context
economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM,
SIRETUL, etc.). Efectul cel mai important al
acestui proces de restructurare a fost dispariția
a peste 20.000 de locuri de muncă, în perioada
postdecembristă. Acest important recul economic nu fost decât
a în mică măsură. compensat de
instalarea unor investitori autohtoni și străini, care
au preluat și dezvoltat, în general, activele unora
dintre întreprinderile comuniste din muni piu.
Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai
mulți investitori sunt români,
aceștia fiind activi în industria alimentară, textilă,
a materialului rulant, ete., în timp ce
investitorilor străini este nesemnificativă prezența
(supermarket-uri și diverse rețele comerciale, industria
alimentară, industria textilă).
În prezent principalele activități economice
sunt industria textilă, industria alimentară,
transporturile și serviciile comerțul,
pentru populație.
Antreprenoriatul
Începând cu anul 2021, cci mai mari angajatori din
Municipiul Pașcani sunt HOLMBEROS
SAFETY SYSTEM SRL - producător de anicole
confectionate din textile (cu exceptia
imbracamintei și lenjeriei de corp), INDUSTRIALIZAREA
CARNII (KOSAROM) SA
producător și procesator de carne animală, ELECTROPUTERE
VFU PAȘCANI S-A. - producător
dle material rulant pentru căi ferate și PROINVEST
GROUP SRL — producător de profile obtinute
Ia rece.
De remarcat este faptul că toate aceste
companii au capital autohton. De altfel, la nivelul
municipiului. Pașcani, structura activelor totale
pe naționalități are urmatoarea desfășurare:
România 87,5%, Turcia 9,8%, Suedia 2,29%, Altele 1,5%.
Așadar, activele deținute de antreprenorii autohtoni sunt
majoritare la nivel local, foarte
asemănătoare ca procentaj cu cele din Municipiul Iași, unde
structura activelor totale indică us
procent de 85% pentru România, iar acest fapt este echivalent
cu o independeță a comunității
Jocale faă de investițiile străine, dar și un al slabei
seran mobilizări în ceea ce privește
investitorilor străini atragerea
n
Pagina 22
Poziția geografică reprezintă un dezavantaj pentru Municipiul Pașcani, însă odată
cu
finalizarea construcției Autostrăzilor A7 Ploiești — Siret și A8 Ungheni
— Târgu Mureș această
situați se poate schimb, în special pentru centrele de producție, acestea urmând să aibă
un avantaj
comparativ cu alte municipii/orașe similare ca populație, prin poziționarea într-un
important nod
rutier de autostrăzi și astfel devenind accesibile din toate regiunile
țării.
Conform. datelor publice culese din bilanțurile contabile la anul
raportate 2021, în
societățile
economice private din Municipiul Pașcani activează un total de 5.978 de
angajați. Topul celor mai
importanți 10 angajatori ai localității este descris în figura următoare, dar de
menționat este că
întâlnim un trend de reducere a numărului de angajați în unele mari
companii. Cauzele acestei
diminuări pot fi tehnologizarea, lipsa personalului calificat, forță de muncă limitată
ca număr la
nivel local, migrarea forței de muncă către alte centre urbane sau în afară
țării.
Cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani au fost în anul 2021 de:
Cod CAEN
Cifră de Afaceri (ei)
CAEN: 1011 - Prelucrarea si conservarea carnii
315 351 826
CAEN: 4711 - Comert cu amanuntul în magazine nespecializate,
cu
vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 157 604 867
CAEN: 2433 - Productia de profile obtinute la rece: 145
101 637
CAEN: 1089 - Fabricarea altor produse alimentare n-c-a. 125
792 593
CAEN: 3020 - Fabricarea materialului rulant 96 244
247
CAEN: 1392 - Fabricarea de articole confectionate din textile (Gu
exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) 70 846 669
CAEN: 0150 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata
39266704
cu cresterea animalelor)
CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de martiri
38 167 705
CAEN: 4675 - Comert cu ridicata al produselor chimice
36 829 571
CAEN: 4120 - Luerari de constructii a cladirilor rezidentiale si 34
322 159
nerezidentiale
Astăzi, competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă
energia vieții
economice. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează
statele, sectoarele
economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare
adăugată
sigură. Scara competitivității începe cu susținerea micilor afaceri de către
administrații care
colaborează cu antreprenorii în interesul comunității și se termină cu
supravegherea anti-trust, care
permite conviețuirea concurențială la nivelul internațional al marilor corporații.
Dacă se are în vedere cifra de afaceri raportată în 2024, cei mai importanți
agenți economici
din Municipiul Pașcani sunt redați în tabelul de mai jos:
Denumirea Domeniu de activitate Cita de
Nr.
afaceri (mil. | angajați
Iei)
S.C. INDUSTRIA. CĂRNII | Producerea de cane și preparate din | 254,9
545
KOSAROM S.A. came
S.C. AVASTAR SRL. | Producerea de came 241,3
245
S.C. ROMPAK S-A. Fabricarea drojdici, a [238,8
226
amelioratorilor și a preximurilor
penru panificație
S.C. PROINVEST GROUP | Fabricarea de construcții, accesorii | 206,9
358
SRL. și profile metalice, de
organe
asamblare
S.C. VIOSAND Comerț 101.9
| 104
20
Pagina 23
TRICOTEXT SRL
SIC. „ ELECTROPUTERE | Fabricarea |
și repararea materialului 100,3 422
VEU S.A. rulant și
a pieselor de schimb pentru
material rulant
S.C. LORIMER SRL Comerț
S.C. 100,7 157
AGROCOMPLEX | Zootehnie, produse lactate |
și de 64,5 120
LUNCA S.A panificatie
HOLMBERGS SAFETY | Fabricarea de articole |
confectionate 493 230
SYSTEM SRL. din texiile
(cu exceptia
imbracamintei si lenjeriei de corp)
PROINVEST Lucrari de
constructii a cladirilor | 40,4 152
CONSTRUCTION S.R.L.__ | rezidentiale si nerezidentiale
NOVA GENERAL ComerțLucrari
de constructii a [39.3 27
CONSTRUCT S.R.L. cladirilor
rezidentiale si
nerezidentiale
S.C. GOLDEN STAR S.RL. | Comerț
S.C. 36.9 [i
ROM-ELADA S.R.L.__| Comerț
31,1 6
TECO CRIS SRL Comert
cu amanuntul in magazine | 26,0 20
nespecializate, cu vanzare
predominanta | de produse
nealimentare
MARVIO SRL Fabricarea
produselor din beton | 23,7 50
pentru constructii
ALL CONCRETE A.G. SRL, | Fabricarea betonului
152 17
REMAT PASCANI S.R.L. “| Recuperarea |
materialelor reciclabile 14,0 5
sortate
AUTO TRANS COM SRI. | Comeri |
cu amanuntul de piese si 5,33 58
accesorii pentru autovehicule
SIMBA'S GROUP SRL Intermedieri
în comertul cu produse | 13,2 Dj
diverse
ELECTROTERMOMETRIA | Fabricarea de instrumente
3 | 13.00 ELI!
SRL dispozitive
pentru masura, |
veriticare, control, navigatie
Sectorul agricol
Agricultura Ia nivel local S olul reprezintă, dezvoltarea
de pentru plantelor, sursa principală
alimentare cu elemente. nutritive datorită
, compoziției minerale și organice, fiind în acest fel
asigurată continuitatea florei și fa unei în toate
aproape lanțurile trofice. Unul dintre cei mai
importanți factori de producție agrie icolă este de
reprezentat calitatea solului.
Fondul funciar
Suprafața fondului funciar al Zonei Uri bane
Funcționale Pașcani este de 20.502 ha,
reprezentând 3,74% din totalul Județului Iași, iar cea
a Municipiului Pașcani este de 7.332 ha,
respectiv 35,76% din suprafața Zonei Urbane Funcțional. Cea
mai mare suprafață a terenurilor d
Municipiul Pașcani este acoperită de terenuri agricole, 5.418
ha, compuse din 4.340 ha terenuri
arabile, 795 ha pășuni, 236 ha fânețe, 25 ha vii
și pepiniere viticole, 22 ha livezi și pepiniere
pomicole. În ceca ce privește totalitatea terenurilor
neagricole, acestea însumează 1 91% [e și sunt
compuse din 190 ha păduri si alta vegetatie forestieră, 19
ha ocupata cu ape, bălți, 884 ha.
cu constructii, 172 ha căi de comunicatii si căi ocupată
ferate și 649 ha terenuri degradate si
În Municipiul neproductive.
Pașcani, domeniul CAEN 0150 - Activit tăți în ferme mixte
combinată cu (cultură vegetală
creșterea animalelor) înregistrează o cifră de afaceri neuzual de
națională, ceea mare față de media
ce creează din acesta un domeniu prosper de activitate.
De altfel, acest domenie a
21
Pagina 24
clasează pe locul 7 în topul cifrelor de afaceri
cumulate din municipiu, cu 39.266.704 lei în
2021. anul
a unei exploatații agricole este de doar 1,82
ha, sub media națională, regională
indică practicarea și județeană, ceea ce
pe scară largă a unei agriculturi de
gospodăriile subzistență, pentru autoconsum, în
populației. în total, în aceste exploatații lucrau
6.278 de persoane (peste 18% din
Populația totală), cu o medie de vârstă de 54 de
ani. Dintre aceștia, 6.098 (97,1%)
propria gospodărie, în timp ce doar 180 activau în
erau angajați în exploatații cu personalitate
Dintre cele 3.349 de juridică.
exploatații agricole, doar 9 exploaează 10 ha
99,74 fiind ale peste de teren agricol,
gospodării populației cu suprafețe foarte mici
dintre (1 - 2 ha). Cu toate acestea, 72%
terenurile agricole din municipiu sunt
exploatate în ferme de peste 50 ha,
de acestea fiind de peste 4.400 de suprafața arendată
hectare, în creștere semnificativă față de
ceea ce indică o tendință de recensământul anterior,
trecere treptată la o agricultură performantă, în
mijloace de ferme medii și mari, cu
producție moderne, înalt mecanizată, etc
Sectorul construcțiilor.
Activitatea din sectorul construcții
se diversifică atât în zona
edilitare, cât și a construcțiilor industriale. construcțiilor civile și
De asemenea, construcțiile hidrotehnice
relativ îndelungată în domeniu, o data au o tradiție
cu lucrările specifice de pe Valea Siretului. În
municipiul Pașcani activau 64 anul 2012, în
de firme în domeniul
construcții, toate din sectorul IMM, care
investiții publice, care să echilibreze volumul
de afaceri a companiilor din cererii. Astfel, cifia
domeniu a scăzut cu peste 50%, find
Female în „Condițiile. în operate și disponibilizări de
care unele firme au intrat în
insolvență cau fai
industrie, Industria textilă și a confecțiilor Industria
alimentară industria mijloacelor de
transport
Industria de aparatură de măsură și control
.
Sectorul servi
Sectorul terțiar din municipiul Pașcani
este unul slab dezvoltat în
Similare sau de talie superioară, comparație cu alte orașe
prin prisma puterii de cumpărare relativ
mai bine reduse, Singurul sector
reprezentat este cel al comerțului, mai ales în în
locală condițiile care, în ultimii ani, au intrat
Piața marii retaileri, precum LIDL, pe
KAUFLAND, PENNY care au, realizat
semnificative, reconfigurând sectorul comercial În investiții
local. domeniul comerțului activează
local 418 societăți comericale, la nivel
însă peste 90% dinire acestea sunt
întreprinderi cu 1-2 microinteprinderi, de obicei
angajați, chiar membrii ai familiei, care
(de operează mici unități de proximitate
cartier) și care, pe termen mediu și lung,
nu vor putea face față concurenței marilor
comerciale cu capital străin. lanțuri
Activitatea de cercetare — dezvoltare inovare
și
Unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare
de (CDI) pot fi clasificate după obiectul
activitate, sau după clasificarea ANCS principal
a sistemului najional de CD, astfel:
= Cercetare-dezvoltare în biotehnologie
- Cercetare-dezvoltare în științe naturale
și inginerie
- Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste
La acestea, se adaugă și subiecții
care defășoară activități de CDI, având
unul din următoarele: drept cod CAEN
- 8542 Învățământ superior universitar
(universități publice și private)
2
Pagina 25
> 8610. Alte activități de asistență spitalicească.
Conform ANCS, sisternul de cercetare.
dezvoltare de interes național cuprinde
următoarele categorii de unități de drept
personalitate juridică: public, cu
3) institute naționale de cercetare-dezvoltare
(aflate în subordinea ANCS sau a ministerelor
de resort);
b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei
ale Române și de cercetaredezvoltare
academiilor de ramură;
€) institute de învățământ superior acreditate
sau structuri ale acestora;
Î) institute sau centre de cercetare-dezvoltare
organizate în cadrul societăților naționale,
sporadic de către întreprinderile locale.
Activitatea de inovare
Infrastructura de inovare și transfer tehnologic
cuprinde următoarele: tipuri de entități:
- Centre de transfer tehnologie;
= Incubatoare tehnologice și de afaceri;
- Centre de informare tehnologică;
- Oficii de legătură cu industria
- Parcuri științifice și tehnologice.
Conform datelor RO INNO, în țară există 43 de
inovare entități acreditate pentru activități de
și transfer tehnologic, niciuna dintre ele însă
nu se găsește în zona de interes studiată. Cu
toate acestea, activități de inovare se produc la unii
dintre agenții economici locali. în
acest sens sunt noile ale Exemple
produse KOSAROM, care însă se realizează
investitorilor, cu eforturi proprii ale
fără a fi însoțite de sprijin public, de
exemplu prin susținerea cooperării cu
universități sau centre de cercetare din respectivele domenii
centrelor sau a dezvoltării laboratoarelor și
de cercetare proprii.
Secțiunea a VIl-a
Infrastructură locală
Instituții de cultură/învățământ
Cultură
Inftastruetura culturală din Municipiul
Pașcani și zona urbană funcțională include
biblioteci,
muzeu, spații de organizare evenimente/ spații
expunere, pentru evenimente în aer liber, alte
uriizate în scop cultural, instituții spații
și companii de spectacole. În contiunare, în
capitol este descrisă conținutul acestui
evoluția fiecărui tip de activitate culturală plan local.
Biblioteca pe
Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani —
Orășenească, în anul s-a înființat Biblioteca
1950, funcționând inițial în localul Casei de Cultură
serviciu “Mihail Sadoveanu”, ca
public al Primăriei Pașcani. Dispunea atunci de 3500
volume. Din 1960, e fost instalată a
sediu, de pe str. Mihail Kogălniceanu, iar în data de
3 februarie 2009, Biblioteca Municipală
Pașcani s-a transformat în instituție de cultură,
obținând personalitate juridică.
Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu”
Pașcani este deschisă publicului de toate
Vârstele, gratuit, și îndeplinește funcții specifice de
centru local, cu atribuții și activități în
domeniile informării, lecturii, asimilării
tehnologiilor IT, comunicării și petrecerii timpului liber,
Precum și în cele educaționale și cultural - artistice.“
Sediul Bibliotecii Municipale. „Leonceci
Șaviliu” Pașcani este în Municipiul
Pașcani, Sirada Grădinițe, Nr. 16, Municipiul Pașcani,
Județul Iași.
23
Pagina 26
acel an s-a realizat și prima ediție
a Zilelor Mihail Sadoveanu
fiecare an. Încă de la începuturi “Casa de
Cultură” a reprezentat ini spațiu de
evenimente culturale, de manifestare pentru
petrecere a timpului iber precum și de
locale. În aceasta instituție promovare și afirmare a talentelor
au activat “Teatrul de revistă si soma,
muzicală”, “Te
21 de unități
3 licee, 3 șeoli
i o
creșă, unități
cu sau fără personalitate
Nr.ert. | Unitati cu personalitate juridica
Unitati fara personalitate juridică
1 Colegiul Național “Mihail Sadoveanu”
Pașcani
3 Colegiul Tehnic de Cai Ferate
“Unirea” Pașcani
3 Liceul Teoretic “Miron Costin”
Pașcani
3 Liceul Tehnologic Economic
"Nicolae
Iorga” Pașcani
5 Liceul Tehnologie Economic
“Mihai | Grădinița cu Prograra Normal
e € Pașcani
Busuioc” Pașcan
6 Școala Gimnazială “Ion
Creangă” Grădinița cu Program Normal
Gâștești
Gâștești
Școala Gimnazială Sodomeni
Grădinița cu Program Normal Sodomeni
7 Școala Gimnazială "Iordache
Școala Gimnazială Dunca
Cantacuzino” Pașcani
EI Grădinița cu
program prelungit nr. 2 | Grădinița cu Prograta
Prelungiine-? Pașcani
Pașcani
Grădinița cu Program Normal nr.1 Pascani
24
Pagina 27
o
Ț
| Grădinița cu Program Prelungit n. 4 Pașcani
| Creșa nr. 1 Pașcani
9 Grădinița cu
program prelungit nr. 3 | Grădinița cu Program
Normal nr. 5 Pașcani
Pașcani
10 | Școala Gimnazială Specială
Pașcani
IEI Școala Posliceală Sanitară | ———
Centrul de
Studii „Ștefan cel Mare și |
SfântPașcani
|
| 12 Grădinița „Agape”
Pașcani |
| 13 Ț Clubul Copiilor Pașcani
|
Sursa: Hotărârea Consiliului Local
nr. 36/29.02 2027 Regea Șeolară 2024-2025
În cadrul Clubului Copiilor
Pașcani preșcolarii, elevii din învățământul
Po participa la cursuri din sfera primar și gimnazial
cultural-artistică (pictură, coregrafie.
tehnico-științifică (aring, orchestră, muzică ușoară),
ecologie, modelism, informatică, Chimie)
Acesta funcționează într-un și sportivă (tenis de masă).
sediu nou și are înscriși 1000
cursurile gratuit. De aproape de copii anual, care urmează
asemenea, la nivel local funcționează două
Scoala Postliceală Sanitară unități de învățământ private:
„Centrul de studii Ștefan cel Mare
program prelungi și Sfânt”, respectiv Grădinița cu
și normal ” Agape”.
Populația școlară
Pentru perioada 2015-2021,
populația școlară de la nivel de Jude Iași,
Puctuantă, asiel, din 2015 până în 2018 prezintă o evoluție
numărul școlarilor a fost în costa
între 2019 și 2020 numărul de elevi scădere, în timp ce
a crescut succesiv cu 0,18%, respectiv
înregistrat din nou o scădere 0,04%. În 2021 s-a
a populeiei școlare, de 0,48%, În Zona
Populația școlară scăzut Use Funcțională Pașcani,
a constant, de la 9.973 în 2015, la 8.537
Conform în 2021.
ultimelor date furnizate de INS, în anul
Funcțională 2021, populația școlară din Zona Uzbană
Pașcani era de 8.537 elevi, reprezentând
Din numarul 4,60% dir. populația școlară din
total de elevi din ZUE Pașcani, județul Iași.
13,199 sunt înscriși în erădinițe (1.126 de
47.02% în învățământul prizoar și gimnazial preșcolari),
(inclusiv învățamâat special) (4.014
învățământul liceal (2.500 elevi), 7,65% elevi), 29,28% în
în învățământul profesoral (653
elevi) și 2,27% în
Personalul didactic
Șonform datelor statistice, în Județul
anului Iași au profesat 11.738 cadre didactice la
2021, cu 2.11% mai multe decât în anul nivelul
2015. Cele mai multe căra didactice
concentrate în învățământul prizaar și gimnazial au fost
(inclusiv învățământul special) (42,845 asa
totalul
25
Pagina 28
cadrelor didactice de la nivel județeani), iar cele mai puține în
învățământul antepreșcolar (0,29%
din totalul cadrelor didactice de la nivel județean)
și profesional (0,94% din totalul cadrelor
didactice de Ia nivel județean),
Cu toate acestea, în Zona Urbană Funcțională Pașcani fost
a înregistrată o scădere a
numărului total de cadre didactice, în anul 2021 profesând 537 de cadre
didactice, cu 13,39% mai
puține decăt în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice fost
au concentrate în învățământul
primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (55,12% din totalul cadrelor
didactice de la
nivelul zonei urbane funcționale), iar cele mai puține în
învățământul profesional (0,56% din
totalul cadrelor didactice de Ia nivelul zonei urbane funcționale).
Unui cadru didactic din Zona Urbană Funcțională Pașcani i-au revenit
în anul 2021, în
medie, 14 elevi, mai solicitate fiind cadrele didactice din
învățământul preșcolar și învățământul
liceal, unde media de elevi pe cadru didactic este de 15 elevi, urmat de
învățământul învățământul
În ceea ce privește evoluția personalului didactic, observă
se o scădere a numărului total de
profesori de la 619 în 2007, la 479 în 2013(-22,6%), atât fondul reducerii
pe numărului de elevi,
cât și al interesului scăzut al tinerilor pentru îmbrățișarea unei cariere
didactice, din cauza nivelul
scăzut de salarizare.
Sănătate
Infrastructură sanitară
Infrastructura sanitară din Zona Urbană Funcțională Pașcani este destul de În
dezvoltată.
anul 2021 în Municipiul Pașcani funcționau următoarele
unități sanitare, proprietate publică sau
privată:
- 2 spitale;
- 2 ambulatorii integrate spitalelor;
- 1 dispensar medical;
- 2 cabinete medicale școlare;
- 29 de cabinete de medicină de familie;
- 2 societăți medicale civile;
- 31 de cabinete stomatologice;
- 20 cabinete medicale de specialitate;
- 3 societăți medicale civile de specialitate;
- 22 farmacii;
- 2 depozite farmaceutice;
- 10 laboratoare medicale;
- 3 laboratoare de tehnică dentară.
Spitalul Municipal Pascani acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii
de
specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele.
specialități:
anestezie și terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie
generală, obstetricăginecologie,
medicină de laborator, radiologie — imagistică medicală.
Continuitatea asistenței medicale este asigurată in Spitalul
Municipal Pascani de catre
medici de specialitate, în una dintre specialitățile: medicină internă,
pediatrie, chirurgie generală,
obstetrică-ginecologie si prin două linii de gardă, organizate astfel: linie de
gardă pentru
specialitățile medicale si linie de gardă pentru specialitățile chirurgicale. Spitalul
Municipal Pascani
are în dotare următoarele echipamente și aparate medicale: de
aparat radiologie convențională,
ecograf, instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor
medicale de
hematologie și biochimie.
Proporția bolnavilor externați din Spitalul Municipal Pascani care
se reinternează, pentru
patologie de același tip, într-un interval de 48 de ore de la sub
externare, este 1,5%. Proporția
bolnavilor transferați din Spitalul Municipal Pascani într-un alt de
spital, pentru patologie același
tip, într-un interval de 72 de ore de la internare este mai mica de 0,05%. Conform
Ministerului
Sanatatii, Spitalul Municipal Pascani este incadrat la clasificarea IV conform
ordinului ministrului
sanatatii nr. 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015.
Spitalul Generai C.F. Pascani situat în Str. M. Kogalniceanu, 24
nr. este compus din
doua cladiri unite intre ele printr-o estacada de trecere. Primul de
corp cladire este construit in anul
26
Pagina 29
1927 de catre “Casa Muncii” Bucuresti
cu denumirea de “Infirmierie Baie”, find
acest gen din tara anul 1945 primul spital de
n - 1950 spitalul se extinde cu un al doilea
numar de 56 paturi, iar în anul ronsor. insumi ce
1955 cu un al treilea tronson, insumand
petru medicina interna si un musa de 1 paturi
chirurgie generala.Ca urmare a reparatiilor
Și III efectuate în capitale ale tronsoancle n
perioada 1972 - 1973, se mareste de
Dupa anul capacitatea spitalizare [a 10 paturi.
1989 spitalului i se mai atribuie
o constructie noua data în folosinta în asul 1995 în
isi desfasoara activitatea urmatoarele care
compartimente: Laboratorul de analize medicale,
Balncofizioterapia, Farmacia, Biroul directorial +
Secretariat, Administrativ. Spalatoria Cladirile
sunt pozitionate in sistem monobloc, cu sectii
pe orizontala si verticala. “Toate sectile din
gai si cladirile anexe (garajul, spital,
arhiva, atelierul mecanic, prosectura) “sunt
incinta. comasat în aceeasi
Populatia arondata Spitalului General C.F. Pascani
se extinde pe cuprinsul a 3 judete
(Neamt Botosani, Iasi) deservind un numar de aproximativ
Ce . 60.000 de onest asigurati la
proxima i
Referitor la numărul de paturi existente în
unitățile sanitare, în Zona Urbană Funcțională
Pașcani sunt disponibile 530 paturi în spitale, inclusiv
în centre de sănătate cu paturi de
paturi pentru intemare continuă — Spital -
proprietate publică, care reprezintă 7,6856 ini
iudefeană. De asemenea, în valoarea
spitale, inclusiv în centrele de sănătate
Pentru cazuri de în cu paturi de spital — paturi
zi, anul 2021 au fost înregistrate în
de zona Urbană Funcțională Pașcani un pa
35, care reprezintă 13,31% din totalul
județean. De altfel, analizând uemătoare:,
observa că numărul de paturi din figură se poate
spitale a rămas constant în perioade 2021. în
județean avem o majorare de timp ce la nivel
aproximativ 200 de paturi în aceeași perioadă.
Turismul
Resurse turistice naturale
Mocal. Acestea se rezumă la lunca râului
Sire, unde se regăsesc diferite brațe și
bălți cu potențial
Scop de agrement (picnic, drumeții, etc.) dar
care adăpostesc și un importani fond cinegetic
amatorii de vânătoare, În zona Codrii pentru
Pașcanilor funcționează deja o cabană, pe
specific românesc, care fost cu un tau i
a recent modernizată.
Resursele turistice antropice
Deși județul Iași se află în topul zonelor
istorice cu cea mai mare concentrare de
din România, peste 90% sunt monumente
amplasate în municipiul reședință de județ, în
municipiul Pașcani regăsim doar timp ce în
următoarele obiective:
- Monumentul comerativ al Răscoalei din 1907
(1907);
- Crucea Eroilor din Războiul de
Independență (1877);
- Atelierele de căi ferate (1876);
» Falatul Familiei Caniacuzino-Pașeanu
(1650, refăcut în secolul al XVIII-lea);
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”
(1664);
Situl Arheologic de la Blăgești
(așezare din epoca medievală, respectiv din
cultura Cucuteni). eneolitic,
în cireuitul turistic, în valoare de 3 mil.
de Euro, care a fost depus
novergiene. O altă opțiune fi sprs finanțare cu fonduri
ar finanțarea acestui obiectiv de la bugetul de
stat.
27
Pagina 30
Un alt obiectiv important din
municipiu este Muzeul Municipal Pașcani, din
Consiliului Local, care este în 3 subordinea
organizat secții (istorie, etnografie
375 de cele religie) și deține un număr de
exponate, mai multe descoperite în cadrul
(monede, unor cercetări arheologice din zonă
ume, vase, unelte și arme preistorice,
împrejurimile topoare, Alte obiective e patrimoniu din
municipiului Pașcani sunt:
- Palatul „Alexandru loan Cuza”
Ruginoasa (1811);
- Mausoleul „Vasile Alecsandri”
Mircești.
a acestea se adaugă o serie de
construcții ecleziastice: Biserica „St. Vineri”,
„Sf. loan
Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli
Suceava, Botoșani, etc.).
Infrastructura turistică
În organizarea evenimentelor
Sus-menționate, municipalitatea joacă un ol
implicarea unităților din subordinea acesteia: esențial, prin
Casa Municipală de Cules “Mihail
Clubul Sportiv Municipal, Biblioteca Sadoveanu”,
Municipală „Leonard Gavriliu”, etc. Cu
evenimentele culturale sunt toate acestea,
prea puține și neuniform distribuite dea lungul
poli de atracție a turiștilor anului, pentru a deveni
și vizitatorilor, în acest sens fiind recomanda.ă
de manifestări. Rezumând, la nivel organizarea de noi astfel
local este potențial pentru dezvoltarea
turism: următoarelor tipuri de
„ furism de ex. circuite
cultural istorie: care să includă Palatul Alexandru loan
Ruginoasa, Palatul Cantacuzino din Cuza de la
Pașcani, Mausoleul Vasile. Alcesandui
Municipal Pașcani, casele memoriale Mircești, Muzeul
și bisericile din zonă, ete.;
ș furism de tranzit (itinerant): o dată
cu finalizarea marilor proiecte de infiastructură
3i feroviară, care vor transforma municipiul rutieră
într-un nod de comunicații de
chiar transfrontalieră. importanță națională și
Infrastructura de protecție civilă
Pentru îndeplinirea misiunilor
specifice, atât pe timp de pace cât și
război, protecția civilă trebuie pe timp de criză sau
să-și realizeze 0 infrastructură capabilă
protecția autorităților si, asigure prevenirea și
administrației iei, i
il
Realizarea infrastructurii protecției civile
este responsabilitatea autorităților
Publice, locale, a personalului de conducere admini
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.