Proiect de hotărâre

Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru perioada 2026 - 2035

Tip
Proiect de hotărâre
Descriere
11. Proiect de hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru perioada 2026 - 2035 - Inițiatorul proiectului de hotărâre: Primarul Municipiului Pașcani
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
983 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/3D7ECFF38ED916E3C2258DA900326A14/$FILE/B 11. Pr. HCL nr. 9.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/34560-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-strategiei-de-dezvoltare-locala-sdl-a, 06.11.2026)

Fișier creat
25.02.2026
Arhivat
06.11.2026

În textul documentului, datele de identificare personală (CNP, seria și numărul actului de identitate) au fost ascunse.

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA AVIZAT JUDEȚUL IAȘI SECRETARUL GENERAL AL MUNI PAȘCANI, MUNICIPIULPAȘCANI irina JITA CONSILIUL LOCAL [Gonsitul Lee alt i PRO | PROIECT o u - ] | ALA astă Hotărârea nr. / 2028 privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală ($DL) a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă si Integrață în Tara de Sus pentru perioada 2026-2035 Consiliul Local al Municipiului Pașcani, județul Iași: Având în vedere Referatul de aprobare înregistrat sub nr. 5207 124%. 82 .2026, întocmit de Primarul Municipiului Pașcani, Marius — Nicolae Pintilie, în calitate de inițiator al proiectului de hotărâre prin care se propune aprobarea Strategiei de Dezvoltare Locală (SDL) a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și integrată în Țara de Sus pentru perioada 2026-2035 de către primarului Municipiului Pașcani, în calitatea sa de reprezentant în Adunarea Generală a Asociației; Având în vedere: . Prevederile Contractului de finanțare nr. 2.046 pentru proiectul „Creșterea capacității administrative a Asociației de Dezvoltare intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus”, Cod SMIS: 324052; . Finalizarea procesului de consultare publică și integrarea propunerilor membrilor asociației în forma actualizață a strategiei; . Prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; . Statutului Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus; Având în vedere Raportul comun înregistrat sub nr. 5308 _ / 2702. 2026, întocmit de Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Pașcani; Având în vedere Rapoartele de avizare ale următoarelor comisii de specialitate din cadrul Consiliului Local a! Municipiului Pașcani : * Avizul Comisiei de prognoze economico-sociale, buget, finante, industrie, agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structurale și relații externe, înregistrat sub nr. / 2026; * Avizul Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile omului și libertăți cetățenești, înregistrat sub nr. / 2026; * Avizul Comisiei pentru învățământ și activități științifice, cultură, conservarea monumentelor istorice, culte, tineret, sport și turism, sănătate, muncă, protecție socială și combaterea sărăciei nr. din 2026; . Având în vedere dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

Pagina 2

În temeiul art. 139 alin. (1) și art. 196, alin. (1) it. a) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57 privind Codul Administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Strategia de Dezvoltare Locală (SDL) a ITI Țara de Sus, document strategic ce stabilește liniile directoare și viziunea de dezvoltare a microregiunii și lista de proiecte prioritare, anexa nr. 1 la prezenta hotarare. Art.2. Primarul Municipiului Pașcani, prin aparatul de specialitate, și reprezentanții în cadrul ADI - Dezvoltare Sustenabilă și integrată în Țara de Sus vor duce la îndeplinire prevederile prezentei hotărâri.. Art.3, Serviciul Administrație Publică va comunica, în copie, prezenta hotărâre către: : - instituția Prefectului județului Iași; - Primarul municipiului Pașcani, - Compartiment Juridic și Contencios; - Asociației de Dezvoltare intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și integrată în Țara de Sus. Li Inițiator PRIMARUL MUNICIPIULUI PAȘS MARIUS - NICOLAE PH PREȘEDINTE DE ȘEDINȚĂ , Contrasemnează pentru legalitate, Consilier local, SECRETARULGENERAL AL. MUNICIPIULUI PAȘCANI, IRINA JITARU

Pagina 3

Livrabil Final Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus, 2026 – 2035 Livrabil Final Strategia de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară - Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus În baza: Contract de Servicii nr. 673 din 21.05.2025 Ianuarie 2026

Pagina 4

Țara de Sus – o microregiune conectată, competitivă și incluzivă, care valorifică sustenabil resursele locale, îmbunătățește calitatea vieții și își consolidează identitatea culturală Obiectiv strategic 1 – Creșterea conectivității teritoriale și transfrontaliere a Microregiunii Țara de Sus Obiectiv strategic 2 – Consolidarea capacității economice regionale prin dezvoltarea infrastructurii și creșterea valorii adăugate generate 2

Pagina 5

Cuprins 1. Introducere ................................................................................................... 6 1.1 Contextul Strategiei ..................................................................................... 7 1.2 Mecanismul ITI în România ........................................................................... 9 2. Rațiunea utilizării instrumentului ITI pentru Țara de Sus.................................. 12 2.1 Justificarea Mecanismului ITI în baza ICDL ............................................. 13 3. Metodologie ................................................................................................ 15 3.1 Documentarea și analiza datelor cantitative ................................................ 15 3.2 Colectarea datelor calitative direct din teritoriu ........................................... 15 3.3 Chestionare tematice – o privire asupra întregii microregiuni ........................ 16 4. Profil socio-economic al microregiunii Țara de Sus ........................................ 18 4.1 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) ........................................ 23 4.2 Populație și structură demografică ........................................................ 27 4.3 Forță de muncă, sărăcie și protecție socială ........................................... 34 4.4 Educație școlară și educația adulților .................................................... 48 4.5 Infrastructură școlară ........................................................................... 59 4.6 Sănătate .............................................................................................. 77 4.7 Infrastructură și dezvoltare locală .......................................................... 85 4.8 Economie........................................................................................... 100 4.9 Mediu și protecția mediului ................................................................. 111 4.10 Turism și patrimoniu cultural ............................................................... 115 4.11 Cercetare, inovare și digitalizare .......................................................... 123 4 Analiza SWOT ............................................................................................ 126 5 Pilonii Strategiei și nevoile de dezvoltare adresate ....................................... 138 6 Viziunea de dezvoltare integrată ................................................................. 142 7 Logica de intervenție si obiectivele specifice ............................................... 146 Pilonul 1: Dezvoltare socială și capital uman .................................................. 148 Pilonul 2: Dezvoltare Teritorială prin conectivitate ........................................... 149 3

Pagina 6

Pilonul 3: Infrastructură durabilă .................................................................... 152 Pilonul 4: Creșterea competitivității locale ...................................................... 154 Pilonul 5: Îmbunătățirea valorificării resurselor ............................................... 156 Capacitate administrativă ............................................................................. 158 8 Identificarea surselor de finanțare si a proiectelor prioritare ......................... 159 8.1 Arhitectura surselor de finanțare ......................................................... 159 8.2 Proiecte integrate și surse multiple de finanțare ................................... 179 9 Proiecte strategice - prioritare Țara de Sus .................................................. 181 9.1 Criterii de prioritizare a proiectelor ....................................................... 181 9.2 Drumuri Strategice ............................................................................. 183 9.3 Apă și Canalizare ................................................................................ 185 9.4 Gaze naturale ..................................................................................... 186 9.5 Rețele Esențiale (Energie-Comunicații) ................................................ 187 9.6 Conectivitate administrativă și instituțională ........................................ 187 10 Plan de acțiune ...................................................................................... 188 10.1 Operaționalizarea ADI ITI Țara de Sus ................................................... 188 Arhitectura de Guvernanță ............................................................................. 190 10.2 Operaționalizarea cadrului strategic și instituțional în logica celor cinci piloni (perioada 2025–2027) ........................................................................... 192 10.3 Consolidarea portofoliului de proiecte al microregiunii în relație cu pilonii de dezvoltare (perioada 2025–2027) ............................................................... 193 10.4 Implementarea proiectelor în cadrul mecanismului ITI, pe direcțiile specifice pilonilor (perioada 2026–2035) ........................................................ 193 10.5 Promovarea rezultatelor și pregătirea perioadei de următoare (2026-2035) 194 10.6 Obiectivele și activitățile pe fiecare pilon.............................................. 194 11 Mecanisme de guvernanță și implementare ............................................. 221 11.1 Parteneriat inter-instituțional pentru coordonarea Strategiei și a mecanismului ITI .......................................................................................... 221 11.2 Roluri și responsabilități delegate către ADI ITI Țara de Sus .................... 223 11.3 Monitorizarea și evaluarea Strategiei .................................................... 224 4

Pagina 7

Anexe – Lista de Proiecte Structurată pe Piloni ....................................................... 226 Metodologie ICDL ............................................................................................. 227 12 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) ...................................... 227 Bibliografie .......................................................................................................... 233 5

Pagina 8

1. Introducere Prezentul document reprezintă livrabilul final aferent Strategiei de Dezvoltare Teritorială Integrată (ITI) Țara de Sus, elaborat în baza Contractului de servicii de consultanță pentru Actualizarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială Integrată a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus pentru perioada 2026-2035. Strategia ITI Țara de Sus reflectă versiunea finală a documentului strategic, rezultată în urma unui proces amplu de analiză, consultare și validare, derulat în colaborare cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară – Dezvoltare Sustenabilă și Integrată în Țara de Sus. În procesul de elaborare au fost parcurse următoarele etape principale:  derularea procesului de consultare cu actorii relevanți de la nivel local și regional;  identificarea nevoilor suplimentare de dezvoltare și investiții, pe baza concluziilor analizei socio-economice și ale analizei SWOT;  analizarea, actualizarea și revizuirea portofoliului existent de proiecte;  elaborarea strategiei în baza viziunii și a obiectivelor strategice agreate la nivelul ADI ITI Țara de Sus, în concordanță cu prioritățile de investiții ale României, așa cum sunt acestea definite în documentele programatice aferente, disponibile la momentul elaborării;  formularea orientărilor privind implementarea strategiei, cu accent pe mecanismele de guvernanță, coordonare și monitorizare. Structura Strategiei ITI Țara de Sus este concepută astfel încât să faciliteze o înțelegere clară și coerentă a direcțiilor de dezvoltare propuse, a intervențiilor prioritare și a cadrului de implementare, contribuind la fundamentarea deciziilor strategice și la susținerea dezvoltării teritoriale integrate a zonei. 6

Pagina 9

1.1 Contextul Strategiei Investițiile Teritoriale Integrate sunt un mecanism instituit de Uniunea Europeana în cadrul Politicii de Coeziune, care reprezintă unul dintre pilonii principali din Cadrul Financial Multianual. În perioada 2021-2027, Politica de Coeziune beneficiază de o alocare de aproximativ 378 de miliarde de euro, însumând puțin peste o treime (34,5%) din bugetul total al UE. Pentru perioada de programare 2028–2034, Comisia Europeană a propus un nou cadru financiar multianual și un set de regulamente care restructurează modul de funcționare a politicii de coeziune și al fondurilor europene.1 În locul arhitecturii actuale, bazate pe mai multe fonduri și programe cu reguli distincte, se propune instituirea unui fond unic pentru coeziune economică, socială și teritorială, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și afaceri maritime, pentru perioada 2028–2034.2 În cadrul acestui nou fond, dezvoltarea teritorială integrată rămâne un principiu central, documentele de propunere privind politica de coeziune subliniind necesitatea folosirii instrumentelor teritoriale integrate (inclusiv ITI, dezvoltare urbană integrată, CLLD/LEADER etc.) pentru a aborda într-un mod coordonat provocările economice, sociale, demografice și de mediu ale orașelor, zonelor rurale și regiunilor cu specific aparte.3 În noul cadru, planificarea și utilizarea fondurilor se vor concentra în jurul Planurilor Naționale și Regionale de Parteneriat, documente unice care reunesc intervențiile finanțate din fondul menționat, inclusiv cele de tip dezvoltare teritorială integrată. Pentru teritorii precum ITI Țara de Sus, aceasta înseamnă că strategia teritorială și 1 COMMUNICATION FROM THE COMMISSION - A dynamic EU Budget for the priorities of the future - The Multiannual Financial Framework 2028-2034 2 Proposal for a REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the European Fund for economic, social and territorial cohesion, agriculture and rural, fisheries and maritime, prosperity and security for the period 2028-2034 3 REGULATION OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL establishing the European Fund for Regional Development including for European Territorial Cooperation (Interreg) and the Cohesion Fund as part of the Fund set out in Regulation and establishing conditions for the implementation of the Union support to regional development from 2028 to 2034 7

Pagina 10

portofoliul de proiecte trebuie concepute astfel încât să poată fi preluate și finanțate în cadrul acestor planuri. Politica de Coeziune are ca obiectiv principal convergența statelor și regiunilor prin reducerea treptată a diferențelor și a disparităților dintre nivelele de dezvoltare și de trai. ITI operaționalizează aceste principii, permițând combinarea mai multor fonduri europene (FEDR, FSE+ și Fondul de Coeziune) într-o strategie teritorială integrată, specifică fiecărei regiuni. Prin comparație cu alocările sectoriale, mecanismul ITI creează pachete complexe de investiții (ex: infrastructură, educație, economie verde), coordonate la nivel European, național și local. Prin această coordonare, ITI maximizează efectul multiplicator al cheltuielilor europene, valorificând unul dintre cei mai importanți piloni ai bugetului Uniunii Europene. Regulamentul (UE) 2021/1060 4 stabilește cadrul comun pentru fondurile UE în perioada 2021–2027 și definește ITI ca un mecanism de implementare a strategiilor teritoriale atunci când nevoile investiționale depășesc limitele unei singure priorități sau ale unui singur program. În termeni operaționali, aceasta permite gruparea finanțărilor din mai multe fonduri și programe europene pentru a executa o strategie integrată într-un teritoriu clar definit. Condiția de fond este ca teritoriul în cauză să dispună de o strategie teritorială integrată, intersectorială. Componentele minime cerute de Regulament pentru strategiile teritoriale (de care depinde ITI) sunt:  delimitarea geografică a zonei vizate;  o analiză a nevoilor de dezvoltare și a potențialului, inclusiv a interconexiunilor economice, sociale și de mediu;  o abordare integrată care răspunde nevoilor identificate; 4 Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European Plus, Fondul de Coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură, precum și normele financiare pentru aceste fonduri și pentru Fondul pentru azil, migrație și integrare, Fondul pentru securitate internă și Instrumentul pentru managementul frontierelor și vize. 8

Pagina 11

 implicarea partenerilor conform art. 865. Strategiile revin în responsabilitatea autorităților sau organismelor teritoriale competente și includ o listă a intervențiilor propuse pentru finanțare. În plus, Regulamentul pune accent pe parteneriat (art. 86), ceea ce presupune participarea activă a actorilor locali în pregătirea și implementarea strategiei, precum și existența unor capacități administrative adecvate pentru gestionarea mecanismului (inclusiv asistență tehnică). 1.2 Mecanismul ITI în România Legea 176/20206 creează puntea de legătură între regulamentele Uniunii Europene și aplicarea lor în România. Aceasta permite ca mecanismul ITI să fie implementat efectiv în teritoriu prin desemnarea unor zone eligibile și prin constituirea unor structuri locale de guvernanță (asociații de dezvoltare intercomunitară), care să elaboreze și să pună în aplicare strategiile integrate de dezvoltare cu sprijinul fondurilor europene și naționale. În practică, Legea 176/2020 operaționalizează la nivel național prevederile Regulamentului UE și trasează concret șase direcții privind ITI :  Recunoașterea oficială a ITI ca instrument de dezvoltare teritorială în România, în conformitate cu regulamentele Uniunii Europene.  Posibilitatea de a desemna microregiuni (zone clar delimitate, cu nevoi și potențial de dezvoltare specifice) în care mecanismul ITI să fie aplicat.  Instituirea cadrului de guvernanță prin care pot fi constituite asociații de dezvoltare intercomunitară (ADI). Acestea sunt structuri de cooperare între 5 Articolul 86 – Parteneriat și guvernanță pe mai multe niveluri. Stabilește obligația statelor membre de a asigura implicarea partenerilor relevanți (autorități locale, regionale, parteneri economici și sociali, societatea civilă) în pregătirea, implementarea și evaluarea programelor și strategiilor, inclusiv ITI. 6 Legea nr. 176 din 18 august 2020 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2017 privind aprobarea programului-pilot de descentralizare a unor competențe din domeniul dezvoltării regionale și al fondurilor europene aprobă OUG nr. 88/2017, care reglementează cadrul pentru descentralizarea competențelor și pentru implementarea mecanismului Investiții Teritoriale Integrate (ITI) în România. 9

Pagina 12

autoritățile locale din teritoriul vizat și au rolul de a elabora și implementa strategia integrată de dezvoltare.  Stabilirea responsabilităților pentru autoritățile centrale și locale, Legea prevăzând că ministerele și autoritățile care gestionează programele de finanțare (cum sunt programele operaționale sau programul național de dezvoltare rurală) trebuie să asigure coordonarea și sprijinul necesar pentru aplicarea ITI.  Crearea unui cadru pentru descentralizare, Legea permițând transferul unor atribuții legate de pregătirea și selecția proiectelor către structurile teritoriale ADI, astfel încât deciziile să fie mai aproape de comunitățile vizate.  Permite integrarea finanțărilor stabilind că intervențiile cuprinse în strategiile ITI pot fi finanțate din mai multe surse: fonduri europene, programe naționale și resurse locale. Prima experiența a României cu mecanismul ITI a avut loc în perioada 2014–2020, când România a implementat ITI prin Strategia Integrată a Deltei Dunării, cu finanțări din toate cele 7 Programe Operaționale aferente Politicii de Coeziune, plus PNDR. Această experiență-pilot a confirmat potențialul instrumentului, dar a scos în evidență și provocări:  integrarea intervențiilor multi-program,  coordonarea între numeroși actori,  asigurarea capacității administrative și a unui sistem unitar de management și control. În perioada 2021–2027, România a creat mai multe inițiative ITI pentru sprijinirea dezvoltării teritoriale integrate; în Acordul de Parteneriat au fost incluse oficial patru zone – ITI Delta Dunării, ITI Valea Jiului, ITI Moții – Țara de Piatră și ITI Microregiunea Țara Făgărașului – beneficiind de alocări pentru proiecte multi-program. Totodată, sau înființat și alte structuri ITI în afara Acordului, precum A.D.I Țara de Sus și A.D.I. Țara Silvaniei. Obiectivul este acela de a promova o dezvoltare teritorială 10

Pagina 13

echilibrată, reducerea sărăciei și valorificarea potențialului local într-un cadru coerent și planificat. Aceasta implică:  Intervențiile ITI sunt aliniate la o gamă largă de programe naționale și regionale: Programele Operaționale Regionale (POR), Programe Operaționale naționale precum POT, POIM, POC, POCU, POS, POM, precum și la Planul Național Strategic (PNS) – Politica Agricolă Comună; de asemenea, ITI-urile pot accesa fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programe de cercetare-inovare precum PNCDI IV;  consolidarea guvernanței multi-nivel pentru a evita fragmentarea care se poate manifesta prin proiecte finanțate pe bucăți, dublarea unor investiții, lipsa unei viziuni unitare pentru teritoriu sau competiție sau chiar conflict între instituții privind cine decide și cine implementează. 11

Pagina 14

2. Rațiunea utilizării instrumentului ITI pentru Țara de Sus În contextul actual al politicii de coeziune a Uniunii Europene, instrumentul Investiții Teritoriale Integrate (ITI) se dovedește a fi nu doar un mecanism de finanțare, ci o veritabilă platformă de transformare strategică pentru microregiuni cu provocări și potențial distinct, precum Țara de Sus. Fundamentarea utilizării ITI în acest teritoriu derivă dintr-o analiză atentă a contextului socio-economic, a vulnerabilităților structurale și a oportunităților de dezvoltare identificate în cadrul procesului participativ de planificare strategică. Țara de Sus reunește trei județe: Suceava, Botoșani și Iași și concentrează un teritoriu cu peste 650.000 de locuitori, majoritatea dispersați în comunități rurale cu capacitate administrativă și financiară limitată. Analiza socio-economică relevă existența unor decalaje semnificative față de media regională și națională, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și accesul la servicii publice, ocuparea forței de muncă sau nivelul de trai. Aceste vulnerabilități sunt accentuate de fenomene precum migrația tinerilor, depopularea, sărăcia și excluziunea socială, dar și de o economie locală dominată de agricultură de subzistență și IMM-uri cu resurse limitate. În același timp, Țara de Sus dispune de resurse naturale, patrimoniu cultural, capital uman și poziționare strategică la granița cu Ucraina și Republica Moldova, elemente care, integrate într-o strategie coerentă, pot genera dezvoltare economică și socială sustenabilă. ITI devine astfel instrumentul optim pentru a valorifica acest potențial, permițând o abordare integrată, multisectorială și participativă, adaptată specificului local. ITI permite corelarea intervențiilor din domenii diverse într-un cadru strategic unitar. Această abordare răspunde direct nevoilor complexe identificate în analiza SWOT, unde fragmentarea intervențiilor și lipsa de coerență au fost semnalate ca principale obstacole în calea dezvoltării. Această integrare permite nu doar evitarea suprapunerilor sau a dublării investițiilor, ci și maximizarea impactului fiecărei intervenții asupra dezvoltării teritoriale. De asemenea, ITI încurajează colaborarea între UAT-uri, mediul privat, ONG-uri și cetățeni, facilitând dezvoltarea de proiecte comune și schimbul de bune practici. La 12

Pagina 15

nivel european, ITI este considerat un instrument cheie pentru consolidarea guvernanței multi-nivel și pentru implicarea directă a actorilor locali în procesul decizional. Proiecte precum modernizarea drumurilor comunale sau dezvoltarea de parcuri industriale sunt realizate în parteneriat între administrații locale, mediul privat și comunitate, cu impact asupra mobilității, atractivității investiționale și creării de locuri de muncă. La nivel european, ITI este considerat un mecanism esențial pentru implementarea politicii de coeziune într-o manieră integrată și adaptată specificului local. Experiența din România (ex. ITI Delta Dunării) și din alte state membre arată că succesul ITI depinde de abordarea integrată, de implicarea actorilor locali și de capacitatea de a combina resursele financiare pentru a răspunde nevoilor teritoriale. Prin utilizarea instrumentului ITI, Țara de Sus beneficiază de un cadru operațional care permite integrarea, flexibilitatea și eficiența intervențiilor strategice, consolidarea capacității administrative și stimularea cooperării regionale. Acest model de programare strategică asigură nu doar absorbția eficientă a fondurilor, ci și crearea unui impact durabil asupra dezvoltării teritoriale, coeziunii sociale și competitivității economice a microregiunii. 2.1 Justificarea Mecanismului ITI în baza ICDL Analiza indicatorilor socio-economici evidențiază în mod clar faptul că microregiunea ITI Țara de Sus se confruntă cu decalaje structurale semnificative față de media națională, care justifică caracterul urgent și prioritar al investițiilor integrate în acest teritoriu. Aceste decalaje sunt persistente, interdependente și afectează simultan piața muncii, infrastructura de bază, serviciile publice și dinamica demografică. Din perspectiva pieței muncii, microregiunea se confruntă cu o serie de vulnerabilități. Rata șomajului este de 3,2%, peste media națională de 1,9%, iar ponderea salariaților în populația totală este semnificativ mai redusă, de doar 6,82%, comparativ cu aproximativ 29% la nivel național. Aceste date sugerează existența unor dezechilibre structurale la nivelul pieței muncii locale. . Microregiunea înregistrează un nivel foarte redus al dinamicii locuirii. Numărul locuințelor finalizate este mult sub media națională, indicând un interes investițional 13

Pagina 16

scăzut și o atractivitate rezidențială limitată. Această situație este strâns corelată cu migrația externă și internă, microregiunea înregistrând un număr mai mare de emigranți definitivi la 1.000 de locuitori decât media națională. Migrația ridicată confirmă faptul că populația activă și calificată continuă să părăsească teritoriul în lipsa oportunităților economice și a condițiilor adecvate de trai. În același timp, un element distinctiv al microregiunii îl reprezintă rata natalității peste media națională (9,07 născuți vii la 1.000 de locuitori comparativ cu 6,84 la nivel național). Acest aspect indică existența unui potențial demografic pozitiv, care, în absența unor intervenții rapide, riscă să fie irosit prin perpetuarea migrației și a sărăciei structurale. Deficiențele sunt deosebit de pronunțate în domeniul serviciilor de sănătate. Microregiunea dispune de doar 2,39 unități medicale la 1.000 de locuitori, iar numărul de medici este de 1,74 la 1.000 de locuitori, semnificativ sub media națională de 3,62 medici la 1.000 de locuitori. Această situație limitează accesul populației la servicii medicale de bază, accentuează inegalitățile teritoriale și afectează direct calitatea vieții și reziliența socială. În ceea ce privește infrastructura și utilitățile publice, microregiunea se confruntă cu deficite majore. Lungimea străzilor orășenești raportată la populație și numărul vehiculelor destinate transportului public sunt extrem de reduse, ceea ce afectează mobilitatea și conectivitatea internă. De asemenea, rețelele de apă potabilă, canalizare și gaze sunt mult mai puțin dezvoltate decât media națională, limitând accesul la servicii esențiale și descurajând investițiile economice și rezidențiale. Deși microregiunea se confruntă cu o serie de vulnerabilități structurale, aceasta beneficiază de resurse și oportunități relevante pentru dezvoltare, inclusiv un potențial demografic favorabil și disponibilitatea unor resurse locale care pot susține inițiative economice și sociale. În acest context, intervențiile integrate pot transforma aceste resurse în factori reali de dezvoltare și coeziune teritorială. 14

Pagina 17

3. Metodologie Procesul de elaborare a prezentei strategii pentru ITI Țara de Sus s-a construit pas cu pas, asemenea unui demers de explorare detaliată a teritoriului și a comunităților sale, în care fiecare etapă a contribuit la înțelegerea profundă a nevoilor, a potențialului și a aspirațiilor locale. Metodologia utilizată a urmărit să îmbine analiza riguroasă a datelor statistice cu implicarea activă a actorilor locali, astfel încât rezultatul final să reflecte nu doar cifre și tendințe, ci și vocea oamenilor care trăiesc, lucrează și dezvoltă acest teritoriu. 3.1 Documentarea și analiza datelor cantitative Primul pas a vizat colectarea și analizarea unui volum extins de date cantitative, provenite în special din sursele oficiale ale Institutului Național de Statistică și din bazele de date accesibile publicului. Au fost examinate:  dinamica populației, structurile demografice și migrația;  situația economică, sectoarele competitive și piața muncii;  nivelul de infrastructură, accesibilitatea și serviciile publice;  starea mediului, patrimoniul natural și cultural;  indicatori socio-economici relevanți pentru teritoriul rural și mic urban. Acest demers cantitativ a permis conturarea unui „fundal obiectiv”, necesar pentru încadrările comparative și pentru identificarea tendințelor majore care influențează evoluția microregiunii în perspectiva perioadei 2028–2034. 3.2 Colectarea datelor calitative direct din teritoriu Pentru a completa perspectiva statistică cu experiența reală a comunităților, au fost colectate date calitative de la reprezentanți ai UAT-urilor, ai mediului privat, ai organizațiilor neguvernamentale și ai instituțiilor publice non-UAT. Vocea actorilor locali a fost esențială, deoarece strategia își propune să răspundă nevoilor reale și percepțiilor celor care cunosc cel mai bine teritoriul. 15

Pagina 18

Au fost analizate informații privind:  provocările administrative și instituționale ale UAT-urilor;  dificultățile și potențialul întâlnit de mediul economic;  rolul și limitările actorilor comunitari și ai mediului asociativ;  modul în care comunitățile percep direcțiile de dezvoltare, oportunitățile și vulnerabilitățile locale. 3.3 Chestionare tematice – o privire asupra întregii microregiuni Pentru a surprinde diversitatea reală a teritoriului și pentru a asigura o reprezentativitate cât mai largă, au fost elaborate și diseminate patru chestionare distincte, adaptate fiecărei categorii de actori relevanți:  Chestionar pentru reprezentanții UAT-urilor din microregiune, vizând capacitatea administrativă, nevoile de infrastructură, serviciile publice și proiectele prioritare.  Chestionar pentru mediul privat, centrat pe accesul la piață, investiții, forță de muncă și oportunități de dezvoltare.  Chestionar pentru mediul ONG, orientat pe coeziune socială, inițiative comunitare, cultură, educație și incluziune.  Chestionar pentru instituțiile non-UAT (școli, spitale, agenții locale etc.), axat pe nevoile sectoriale și pe interdependențele cu administrațiile locale. Prin intermediul chestionarelor, zeci de actori din teritoriu și-au exprimat viziunea asupra dezvoltării locale, iar datele culese au fost integrate în analiza SWOT și în definirea portofoliului preliminar de proiecte. 3.4 Întâlniri tematice de consultare – dialog, reflecție, co-creare Un element central al metodologiei l-a reprezentat organizarea a nouă întâlniri tematice de consultare, desfășurate în diferite locații din microregiune sau online, astfel încât toți actorii interesați să poată participa. Aceste întâlniri au avut rolul de a transforma analiza într-un proces participativ, în care: 16

Pagina 19

 administrațiile locale și-au exprimat dificultățile și au prioritizat nevoile;  reprezentanții mediului privat au contribuit cu perspective asupra investițiilor și forței de muncă;  organizațiile neguvernamentale au evidențiat dimensiuni precum coeziunea socială, patrimoniul cultural sau parteneriatele comunitare;  instituțiile publice sectoriale au discutat necesitățile specifice domeniilor pe care le gestionează. Discuțiile au fost structurate pe teme precum infrastructura, dezvoltarea economică, mediul, educația, mobilitatea, cultura și serviciile sociale. Aceste întâlniri au oferit context, nuanțe și exemple concrete, care nu pot fi surprinse exclusiv prin date statistice. 3.5 Sinteza informațiilor și fundamentarea direcțiilor strategice Toate datele colectate, cantitative, calitative, rezultate din chestionare și concluziile întâlnirilor tematice au fost integrate într-un proces de analiză care a urmărit:  identificarea nevoilor de dezvoltare;  surprinderea potențialului nevalorificat;  conturarea unei viziuni comune pentru ITI Țara de Sus;  structurarea unei analize SWOT actualizate;  fundamentarea unui portofoliu de proiecte care să răspundă priorităților identificate și să fie adaptabil la mecanismele de finanțare 2028–2034;  dezvoltarea unui plan de acțiune și a logicii de intervenție;  fundamentarea guvernanței și organizării ADI ITI Țara de Sus. Metodologia aplicată a permis construirea unei strategii nu doar tehnice, ci și vii – o strategie care reflectă realitatea teritoriului, cu provocările și oportunitățile sale, și în același timp oferă o direcție clară pentru dezvoltarea integrată a ITI Țara de Sus în perioada următoare. 17

Pagina 20

4. Profil socio-economic al microregiunii Țara de Sus Microregiunea ITI „Țara de Sus” este situată în partea de nord-est a României, în zona istorică a Moldovei, și reunește teritorii din trei județe: Botoșani, Suceava și Iași. Din punct de vedere administrativ, microregiunea cuprinde 126 de unități administrativteritoriale (UAT-uri), distribuite astfel:  Județul Botoșani – integral inclus în microregiune, însumând 78 de UAT-uri. Acesta ocupă partea nordică a microregiunii, având frontieră cu Ucraina la nord și cu Republica Moldova la est.  Județul Suceava – microregiunea include 13 UAT-uri din zona estică și nord- estică, aflate la limita cu județul Botoșani. Această zonă reprezintă partea vestică a microregiunii.  Județul Iași – sunt incluse 35 de UAT-uri din partea de nord a județului, formând limita sudică a microregiunii. Teritorial, Microregiunea ITI „Țara de Sus” este situată între două granițe internaționale (Ucraina și Republica Moldova), iar spre sud se învecinează cu restul județului Iași, formând un ansamblu compact în nord-estul României. Această poziționare îi conferă un caracter transfrontalier, strategic pentru cooperarea regională și dezvoltarea integrată, așa cum reiese din harta de mai jos (figura 1). Analiza socio-economică a microregiunii „Țara de Sus” a fost realizată pe baza datelor publice furnizate de Institutul Național de Statistică, precum și a rapoartelor și bazelor de date disponibile la nivel județean, regional, național și european. În cadrul procesului de analiză au fost utilizate cele mai relevante informații disponibile, însă, pentru anumite domenii, datele statistice nu sunt colectate sistematic la nivel de UAT pentru toți indicatorii de interes. În aceste situații, au fost utilizate estimări și corelări bazate pe date agregate la nivel județean sau regional, în vederea asigurării unei imagini cât mai complete asupra evoluțiilor socio-economice ale teritoriului. Analiza cuprinde, în principal, date aferente perioadei 2021–2024, considerate relevante pentru conturarea tendințelor recente de dezvoltare. Procesul de colectare, actualizare și detaliere a datelor statistice va continua și în perioada de implementare 18

Pagina 21

a strategiei, inclusiv cu ocazia primei revizuiri a acesteia, urmărindu-se extinderea bazei de date la nivelul celor 126 de UAT-uri și îmbunătățirea acurateței analizei teritoriale. Figură 1. Harta microregiunii ITI „Țara de Sus” Tabel 1. Suprafață, nr. locuitori și densitatea populației pentru microregiunea ITI „Țara de Sus” Densitatea Nr. Unitatea Nr. locuitori Județ Suprafața (ha) populației crt. administrativ- teritorială (RPL 2021) (locuitor/km2) 1 BT MUNICIPIUL BOTOȘANI 4.128 90010 2180,72 2 BT MUNICIPIUL DOROHOI 6.074 22893 376,91 3 BT ORAȘ BUCECEA 4.667 4171 89,38 4 BT ORAȘ DARABANI 10.012 11948 119,33 5 BT ORAȘ FLAMÂNZI 10.850 10561 97,33 6 BT ORAȘ SAVENI 5.896 6447 109,35 7 BT ORAȘ ȘTEFANEȘTI 9.666 5032 52,06 8 BT ADAȘENI 3.001 1328 44,25 9 BT ALBEȘTI 9.612 6260 65,13 10 BT AVRAMENI 7.877 3311 42,03 11 BT BALUȘENI 7.036 4441 63,12 19

Pagina 22

Densitatea Nr. Unitatea Nr. locuitori Județ Suprafața (ha) populației crt. administrativ- teritorială (RPL 2021) (locuitor/km2) 12 BT BLÂNDEȘTI 4.720 1640 34,75 13 BT BRAEȘTI 5.217 1868 35,80 14 BT BROSCAUȚI 3.951 2915 73,78 15 BT CALARAȘI 5.858 3285 56,07 16 BT CÂNDEȘTI 3.420 1920 56,13 17 BT CONCEȘTI 2.608 1780 68,25 18 BT COPALAU 5.240 3996 76,27 19 BT CORDARENI 4.156 1887 45,40 20 BT CORLATENI 5.056 1736 34,33 21 BT CORNI 7.113 5761 81,00 22 BT COȘULA 4.861 3152 64,85 23 BT COȚUȘCA 12.373 4126 33,35 24 BT CRISTEȘTI 7.812 4907 62,82 25 BT CRISTINEȘTI 6.419 3489 54,36 26 BT CURTEȘTI 5.774 6133 106,22 27 BT DÂNGENI 8.217 3053 37,15 28 BT DERSCA 3.861 3240 83,92 29 BT DIMACHENI 3.773 1338 35,47 30 BT DOBÂRCENI 6.011 2253 37,48 31 BT DRAGUȘENI 5.716 3360 58,78 32 BT DURNEȘTI 7.481 3349 44,77 33 BT FRUMUȘICA 8.506 5098 59,94 34 BT GEORGE ENESCU 5.968 3104 52,01 35 BT GORBANEȘTI 8.198 3148 38,40 36 BT HANEȘTI 5.973 2562 42,89 37 BT HAVÂRNA 9.558 4193 43,87 38 BT HILIȘEU-HORIA 5.847 3312 56,64 39 BT HLIPICENI 6.938 3016 43,47 40 BT HUDEȘTI 10.281 5647 54,93 41 BT IBANEȘTI 4.681 3660 78,19 42 BT LEORDA 4.167 2236 53,66 43 BT LOZNA 2.516 1862 74,01 44 BT LUNCA 7.371 3787 51,38 20

Pagina 23

Densitatea Nr. Unitatea Nr. locuitori Județ Suprafața (ha) populației crt. administrativ- teritorială (RPL 2021) (locuitor/km2) 45 BT MANOLEASA 9.392 2990 31,84 46 BT MIHAI EMINESCU 8.701 8638 99,27 47 BT MIHAILENI 2.915 2075 71,19 48 BT MIHALAȘENI 6.313 2123 33,63 49 BT MILEANCA 5.897 2107 35,73 50 BT MITOC 4.504 1690 37,52 51 BT NICȘENI 4.536 2509 55,31 52 BT PALTINIȘ 7.553 4145 54,88 53 BT POMÂRLA 5.456 2533 46,43 54 BT PRAJENI 3.515 3267 92,94 55 BT RACHIȚI 7.155 5212 72,85 56 BT RADAUȚI-PRUT 7.955 2667 33,52 57 BT RAUȘENI 5.104 2191 42,92 58 BT RIPICENI 5.602 3771 67,31 59 BT ROMA 4.715 3513 74,51 60 BT ROMÂNEȘTI 3.927 1902 48,44 61 BT SANTA MARE 6.343 2418 38,12 62 BT ȘENDRICENI 6.309 3868 61,31 63 BT STAUCENI 4.344 3873 89,15 64 BT ȘTIUBIENI 4.802 2278 47,44 65 BT SUHARAU 10.563 3811 36,08 66 BT SULIȚA 6.450 2645 41,01 67 BT TODIRENI 5.344 3344 62,58 68 BT TRUȘEȘTI 10.027 4621 46,08 69 BT TUDORA 7.426 4852 65,34 70 BT UNGURENI 13.648 6096 44,66 71 BT UNȚENI 6.453 2450 37,97 72 BT VACULEȘTI 6.044 1856 30,71 73 BT VÂRFU CÂMPULUI 7.192 7077 98,40 74 BT VIIȘOARA 4.803 1551 32,29 75 BT VLADENI 6.141 4561 74,27 76 BT VLASINEȘTI 6.795 2636 38,79 77 BT VORNICENI 6.008 3700 61,58 21

Pagina 24

Densitatea Nr. Unitatea Nr. locuitori Județ Suprafața (ha) populației crt. administrativ- teritorială (RPL 2021) (locuitor/km2) 78 BT VORONA 8.276 6636 80,19 BT Total 498.668 392821 78,77 1 SV ORAȘ DOLHASCA 11.058 11007 99,54 2 SV ORAȘ LITENI 7.291 8878 121,76 3 SV ORAȘ SIRET 4.345 6708 154,40 4 SV DOLHEȘTI 4.249 3312 77,95 5 SV DUMBRAVENI 4.747 7988 168,28 6 SV FÂNTÂNELE 4.105 4327 105,42 7 SV GRAMEȘTI 3.392 2756 81,25 8 SV HANȚEȘTI 4.068 3776 92,82 9 SV SIMINICEA 4.035 2595 64,31 10 SV UDEȘTI 7.859 7384 93,95 11 SV VEREȘTI 3.604 6343 176,02 12 SV ZAMOSTEA 5.079 2659 52,35 13 SV ZVORIȘTEA 6.633 5814 87,65 SV Total 70.464 73547 104,38 1 IS MUNICIPIUL PAȘCANI 7.532 30766 408,47 2 IS ORAȘ HÂRLAU 3.518 10349 294,18 3 IS ORAȘ PODU ILOAIEI 4.436 8992 202,71 4 IS ORAȘ TÂRGU FRUMOS 2.545 9597 377,10 5 IS ANDRIEȘENI 9.202 3306 35,93 6 IS BALȘ 3.164 3021 95,47 7 IS BALȚAȚI 4.623 4778 103,36 8 IS BELCEȘTI 10.353 10231 98,82 9 IS BIVOLARI 7.396 3369 45,55 10 IS CEPLENIȚA 4.531 3560 78,57 11 IS COARNELE CAPREI 4.432 2438 55,01 12 IS COSTEȘTI 2.626 1494 56,90 13 IS COTNARI 10.333 5843 56,55 14 IS CUCUTENI 2.844 1103 38,79 15 IS DELENI 15.115 8885 58,78 16 IS ERBICENI 8.144 5154 63,29 17 IS FÂNTÂNELE 3.318 1986 59,86 22

Pagina 25

Densitatea Nr. Unitatea Nr. locuitori Județ Suprafața (ha) populației crt. administrativ- teritorială (RPL 2021) (locuitor/km2) 18 IS FOCURI 6.050 3729 61,63 19 IS GROPNIȚA 8.174 3102 37,95 20 IS HARMANEȘTI 2.783 2344 84,24 21 IS ION NECULCE 7.181 5503 76,63 22 IS LESPEZI 5.123 4701 91,76 23 IS PLUGARI 5.447 3098 56,87 24 IS PROBOTA 7.874 3277 41,62 25 IS ROȘCANI 3.792 1273 33,57 26 IS RUGINOASA 5.785 5775 99,84 27 IS SCOBINȚI 7.120 6565 92,21 28 IS ȘIPOTE 9.028 4714 52,21 29 IS SIREȚEL 5.653 4114 72,77 30 IS ȚIGANAȘI 6.453 4114 63,75 31 IS TODIREȘTI 4.382 3726 85,04 32 IS TRIFEȘTI 5.695 3425 60,14 33 IS VALEA SEACA 3.585 5111 142,56 34 IS VÂNATORI 5.173 4100 79,26 35 IS VLADENI 7.933 3486 43,94 IS Total 211.343 187029 88,50 Total microregiune 780474,11 653397 83,72 Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor RPL 2021 4.1 Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) În realizarea analizei socio-economice a microregiunii ITI Țara de Sus, au fost analizate informațiile și datele statistice disponibile la nivel local și național, în raport cu specificul teritorial al microregiunii. Analiza calitativă a fost completată de o analiză cantitativă, care a vizat identificarea și selecția indicatorilor relevanți disponibili la nivel de unități administrativ-teritoriale (UAT), proveniți din surse statistice oficiale, precum Institutul Național de Statistică și din alte baze de date administrative publice. Pe baza acestor informații, a fost construit un Indice Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL), în conformitate cu recomandările metodologice ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) privind elaborarea indicatorilor compoziți (OECD & JRC, Handbook on Constructing Composite Indicators). ICDL reprezintă un 23

Pagina 26

instrument sintetic de evaluare a nivelului de dezvoltare locală, utilizat pentru a susține analiza socio-economică și pentru a fundamenta procesul de identificare a nevoilor și priorităților de intervenție în cadrul strategiei ITI. Construcția Indicelui Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) pentru microregiunea ITI Țara de Sus a avut la bază orientările naționale privind coordonarea și implementarea Investițiilor Teritoriale Integrate (ITI) pentru perioada de programare 2021–2027, elaborate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), precum și cadrul european stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1060/2021 privind Dispozițiile Comune. Conform articolului 29, alineatul (1), literele b) și c) din regulament, strategiile ITI trebuie să includă, ca elemente minimale, analiza nevoilor de dezvoltare și a potențialului economic, social și de mediu, precum și descrierea unei abordări integrate pentru a răspunde acestor nevoi. În vederea îndeplinirii acestor cerințe, analiza socio-economică a fost fundamentată pe o analiză SWOT, considerată optimă pentru identificarea punctelor tari, punctelor slabe, oportunităților și amenințărilor la nivel teritorial. În acest context, Indicele Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) a fost utilizat ca instrument cantitativ de suport, conceput pentru a surprinde într-o manieră sintetică disparitățile teritoriale, vulnerabilitățile structurale și potențialele de dezvoltare ale microregiunii. Selecția și structurarea ICDL sunt aliniate metodologic cu abordarea promovată de MIPE, conform Legii nr. 176/2020, ICDL fiind un instrument utilizat pentru evidențierea decalajelor economice și demografice, a elementelor specifice de mediu și cadru natural, precum și a profilului socio-economic al teritoriilor vizate. În acest sens, ICDL exprimă performanțele teritoriale din patru perspective majore — demografie, servicii sociale și infrastructură, structură economică și patrimoniu cultural și de mediu — prin utilizarea unui set de 27 de indicatori relevanți, grupați în 12 domenii tematice. Structura indicelui și dimensiunile analizate Indicele Compozit al Dezvoltării Locale pentru ITI Țara de Sus evaluează dezvoltarea locală din patru perspective majore, considerate relevante: 1. Demografie 2. Servicii sociale și infrastructură 3. Structură economică 4. Patrimoniu cultural și de mediu Fiecare dimensiune este compusă dintr-un set de indicatori cantitativi care surprind diferite fațete ale dezvoltării teritoriale, precum dinamica populației, accesul la servicii publice, infrastructura de bază, capacitatea economică, atractivitatea turistică și existența patrimoniului natural și cultural. 24

Pagina 27

Rezultate Aplicarea Indicelui Compozit al Dezvoltării Locale (ICDL) pentru microregiunea ITI Țara de Sus a permis o evaluare sintetică și comparabilă a nivelului de dezvoltare teritorială, atât la nivel agregat, cât și pe cele patru dimensiuni analizate: demografie, servicii sociale și infrastructură, structură economică și patrimoniu cultural și de mediu. Rezultatele obținute au fost analizate comparativ cu valorile de referință la nivel național, în vederea identificării decalajelor structurale și a principalelor vulnerabilități ale teritoriului. La nivelul dimensiunii demografice, microregiunea ITI Țara de Sus înregistrează un scor ușor inferior mediei naționale, ceea ce indică o situație demografică fragilă, dar aliniată tendințelor generale observate la nivelul României. Acest rezultat reflectă o combinație de factori precum densitatea redusă a populației, ratele scăzute ale natalității, procesul accentuat de îmbătrânire demografică și pierderile de populație prin migrație definitivă. Deși aceste fenomene nu sunt exclusive microregiunii, ele limitează capacitatea de regenerare demografică și afectează sustenabilitatea dezvoltării locale. Dimensiunea serviciilor sociale și a infrastructurii evidențiază un decalaj mai pronunțat față de nivelul național. Scorul obținut de ITI Țara de Sus sugerează un nivel insuficient de dezvoltare a infrastructurii de bază și a serviciilor publice esențiale. Accesul la servicii medicale, mobilitatea publică, infrastructura de transport, precum și rețelele de utilități (apă, canalizare, energie) sunt sub nivelul mediu național, ceea ce afectează calitatea vieții și atractivitatea teritoriului pentru populație și investitori. În domeniul educației, deși există o infrastructură școlară relativ bine reprezentată din punct de vedere numeric, dotările moderne și echipamentele IT rămân insuficiente, iar accesul este neuniform distribuit la nivelul microregiunii. Cea mai mare diferență față de media națională se înregistrează în cadrul dimensiunii structurii economice, unde ITI Țara de Sus obține un scor semnificativ inferior. Acest rezultat reflectă o capacitate redusă de atragere și menținere a forței de muncă, o pondere scăzută a salariaților în populația totală și niveluri relativ ridicate ale șomajului. De asemenea, infrastructura turistică este slab dezvoltată, iar gradul de utilizare a capacităților existente este redus, ceea ce limitează potențialul de diversificare economică. În ceea ce privește patrimoniul cultural și de mediu, scorul obținut de microregiune este sub media națională, deși această dimensiune înregistrează valori relativ reduse și la nivelul întregii țări. Rezultatul indică existența unor resurse naturale și culturale care nu sunt suficient valorificate din punct de vedere economic și social. Deși infrastructura culturală de bază este prezentă, aceasta nu este integrată în mod 25

Pagina 28

eficient în circuite turistice sau în inițiative de dezvoltare locală, iar potențialul natural al teritoriului rămâne, în mare parte, insuficient exploatat. ICDL pe 4 dimensiuni 0,80 0,70 0,60 0,50 0,40 0,30 0,20 0,10 0,00 1. Demografie 2. Servicii 3. Structura 4. Patrimoniu ICDL sociale și economică cultural și de infrastructură mediu ITI Țara de Sus Național Analiza ICDL la nivelul celor 12 domenii evidențiază disparități interne semnificative, în special între localitățile urbane și cele rurale din cadrul microregiunii ITI Țara de Sus. Domeniile asociate infrastructurii de bază — precum transportul, rețelele de apă și canalizare și sistemul de energie — înregistrează performanțe considerabil mai scăzute în mediul rural, unde accesul la servicii publice și utilități rămâne limitat sau fragmentat. De asemenea, decalajele sunt accentuate în domeniile atragerii forței de muncă și infrastructurii turistice, unde activitățile economice și investițiile se concentrează preponderent în centrele urbane, în timp ce zonele rurale se confruntă cu o capacitate redusă de generare a locurilor de muncă și de valorificare a potențialului local. 26

Pagina 29

ICDL pe 12 domenii 1,20 1,00 0,80 0,60 0,40 0,20 0,00 ITI Țara de Sus Național 4.2 Populație și structură demografică Teritoriul ITI „Țara de Sus” are o suprafață totală 780474,11 hectare și cuprinde 126 de unități administrativ-teritoriale. Populația totală este de 653397 locuitori, conform Recensământului Populației și Locuințelor din 20217. Repartizarea pe județe este următoarea:  Județul Botoșani: 498.668 ha și 392.821 locuitori (78 UAT-uri)  Județul Iași (zona inclusă în ITI): 211.343 ha și 187029 locuitori (35 UAT-uri)  Județul Suceava (zona inclusă în ITI): 70.464 ha și 73.547 locuitori (13 UAT- uri). Evoluția populației la nivelul microregiunii ITI „Țara de Sus”, analizată pe baza datelor recensămintelor din 2011 și 2021, evidențiază o tendință de scădere demografică, în concordanță cu evoluțiile înregistrate la nivel național. Populația totală a teritoriului ITI, format din 126 de UAT-uri, s-a redus de la 693.638 locuitori în anul 2011 la 653.928 7 Recensământul Populației și Locuințelor, 2021. Disponibil online: https://www.recensamantromania.ro/ Accesat în data de 3.11.2025. 27

Pagina 30

locuitori în anul 2021, ceea ce reprezintă o diminuare cu 39.710 locuitori, respectiv 5,72%. Ritmul de scădere este apropiat de media națională (-5,31%) și ușor peste media Regiunii Nord-Est (-2,29%). Analiza la nivelul județelor care includ UAT-uri aparținând teritoriului ITI evidențiază evoluții diferențiate. În UAT-urile din județul Botoșani incluse în ITI, populația a scăzut cu 19.805 locuitori (-4,80%), evoluția fiind comparabilă cu tendințele observate la nivel național. UAT-urile din județul Suceava incluse în ITI înregistrează o reducere mai moderată, de 2.330 locuitori (-3,07%), ceea ce indică o relativă stabilitate demografică. În UAT-urile din județul Iași incluse în ITI, populația a scăzut cu 17.575 locuitori (- 8,57%), evoluția fiind mai pronunțată comparativ cu media națională. Figură 2. Modificări populație (2011 vs. 2021) Populație (RPL 2011 vs. RPL 2021) ITI Țara de Sus (126) Jud. IS (35) Jud. SV (13) Jud. BT (78) 0 100000 200000 300000 400000 500000 600000 700000 800000 RPL2021 RPL 2011 28

Pagina 31

Figură 3. Procent scădere populație (2011 vs. 2021) Procent scădere populație (RPL2011-RPL2021) Regiune NE Național ITI Țara de Sus (126) 0,00% 1,00% 2,00% 3,00% 4,00% 5,00% 6,00% 7,00% Densitatea media a populației la nivelul microregiunii este de 83,72 locuitori/km2, densitate ușor mai mare decât media la nivel național din 2022, 8 respectiv 79,9 locuitori/km2. Acest indicator variază la nivelul microregiunii, de la o densitate de aproximativ 30 de locuitori/ km2 în comunele Manoleasa și Văculești din jud. Botoșani la densități record în zone urbane precum Orașul Târgu Frumos (377,10 loc/km 2) sau municipiul Pașcani (408,47 loc/km2). Structura etnică a populației indică o proporție de 1,4% cetățeni de etnie romă din totalul populației microregiunii, respectiv 9222 persoane de etnie romă auto-declarate la Recensământul Populației și Locuințelor din 20219. Numărul persoanelor de etnie romă este, în general, subestimat în statisticile oficiale, ca urmare a reticenți romilor de asumare a etniei în contextul stigmatizării și prejudecăților existente la nivelul societății. Localitățile cu cei mai mulți romi sunt evidențiate în tabelul nr. 2. Tabel 2. UAT-uri cu procent mare de romi Unitatea administrativ- Populație rezidentă Județ Nr. Romi % Romi teritorială RPL BT ORAȘ ȘTEFĂNEȘTI 5032 670 13,31% 8 Institutul Național de Statistică. 2023. ROMÂNIA ÎN CIFRE - breviar statistic -. Disponibil online: https://insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/romania_in_cifre_2023.pdf Accesat în data de 3.11.2025. 9 Recensământul Populației și Locuințelor, 2021. Disponibil online: https://www.recensamantromania.ro/ Accesat în data de 3.11.2025. 29

Pagina 32

BT ALBEȘTI 6260 354 5,65% BT COȘULA 3152 835 26,49% SV ORAȘ DOLHASCA 11007 1368 12,43% SV VEREȘTI 6343 582 9,18% IS ORAȘ HÂRLĂU 10349 879 8,49% IS ORAȘ PODU ILOAIEI 8992 547 6,08% Sursa: Prelucrarea autorilor pe baza datelor RPL 2021 De asemenea, conform Recensământului din 202110, în microregiunea ITI „Țara de Sus” erau înregistrați 1.529 de cetățeni ucraineni cu domiciliu sau reședință stabilă. Majoritatea covârșitoare locuiau în județul Botoșani, unde au fost înregistrați 1.500 de cetățeni ucraineni. Cele mai mari comunități se regăsesc în comunele Hănești și Cândești, fiecare dintre acestea având peste 500 de locuitori ucraineni. Microregiunea ITI „Țara de Sus” se caracterizează prin diversitate etnică, ceea ce îi conferă un profil cultural aparte. Pe lângă populația majoritar română, în teritoriu sunt prezente comunități semnificative de ucraineni, romi, lipoveni, polonezi și alte grupuri etnice, fiecare contribuind la identitatea interetnică a zonei. Regiunea Nord-Est înregistrează un spor natural negativ în perioada 2021–2024, însă declinul demografic este mai redus decât în majoritatea celorlalte regiuni ale țării. Numărul pierderilor naturale scade în 2022 și 2023 (aprox. –9.300/–9.700 persoane), apoi crește din nou în 2024 (–12.850). Rata sporului natural, situată între –2,3‰ și –3,7‰, plasează regiunea peste media națională, fiind printre zonele cu cel mai puțin accentuat declin natural. La nivelul celor 126 de UAT-uri care fac parte din ITI „Țara de Sus”, numărul de născuții vii și rata natalității variază foarte mult. Pentru a evidenția dinamica natalității în perioada analizată, am calculat evoluția numărului de născuți vii prin diferența dintre valoarea înregistrată în anul 2024 și cea din 2021. Ulterior, această modificare absolută a fost raportată la valoarea din anul de bază (2021), obținându-se astfel 10 Recensământul Populației și Locuințelor, 2021. Disponibil online: https://www.recensamantromania.ro/ Accesat în data de 3.11.2025. 30

Pagina 33

procentul de evoluție, care permite compararea declinului sau creșterii natalității între diferite UAT-uri, indiferent de mărimea populației acestora. În total, microregiunea înregistrează o reducere de –1.929 născuți vii (–24,2%), ceea ce reflectă un declin demografic semnificativ. Comparativ, Regiunea Nord-Est în ansamblu se confruntă cu un declin și mai accentuat (–30,86%), iar nivelul național înregistrează o reducere de –26,79%. Rata natalității la nivelul microregiunii (8,79‰) rămâne însă peste media națională (6,84‰), datorită aportului pozitiv al județului Suceava. Tabel 3. Evoluție născuți vii 2021-2024 la nivelul microregiunii Născuți vii Evoluție născuți vii Rata natalității la 2021 2022 2023 2024 2024- % Evoluție 1000 2021 născuți vii locuitori (2024) BT (78 UAT) 4393 3821 3639 3177 -1216 -27,68% 8,09 SV (13 UAT) 965 911 816 812 -153 -15,85% 11,04 IS (35 UAT) 2312 2130 1954 1752 -560 -24,22% 9,37 Total 7670 6862 6409 5741 -1929 -25,15% 8,79 microregiune Total Regiunea 41111 35436 32002 28425 -12686 -30,86% 10,16 Nord-Est Total Național 203418 182083 164004 148916 -54502 -26,79% 6,84 Sursa: Date INS TEMPO, POP201D - Născuți vii pe județe si localități Am identificat însă 21 de UAT-uri cu evoluție pozitivă a numărului de nou-născuți, iar unele dintre aceste au o creștere de peste 30%, de exemplu, orașul Bucecea din jud. Botoșani (creștere a nou născuților cu 37%, având o rată a natalității de 14,15 ‰), comuna Concești (creștere a nou născuților cu 31%, având o rată a natalității de 11,8 ‰). Cea mai mare creștere a numărului de nou născuți este în comuna Dimăcheni din județul Botoșani, având în 2024 cu 133% mai mulți născuți vii comparativ cu anul 2021. O astfel de evoluție pozitivă ar trebui analizată pentru a identifica factorii care au contribuit la rezultat, astfel încât experiența să poată fi valorificată ca model de bună practică și aplicată și în alte UAT-uri din microregiune. 31

Pagina 34

Tabel 4. UAT-uri cu evoluție pozitivă a născuților vii Județ Unitatea administrativ- % Evoluție Rata natalității la 1000 locuitori teritorială născuți vii (2021 (2024) vs.2024) BT ORAȘ BUCECEA 37,21% 14,15 BT ORAȘ SAVENI 20,00% 10,24 BT ADAȘENI 18,18% 9,79 BT CONCEȘTI 31,25% 11,80 BT CRISTEȘTI 3,85% 11,00 BT DIMACHENI 133,33% 15,70 BT GORBANEȘTI 5,00% 13,34 BT HLIPICENI 31,82% 9,62 BT MANOLEASA 5,88% 12,04 BT MITOC 35,00% 15,98 BT UNȚENI 21,05% 9,39 BT VLASINEȘTI 44,83% 15,93 BT VORNICENI 7,14% 12,16 SV ZAMOSTEA 5,00% 7,90 IS BIVOLARI 6,90% 9,20 IS COSTEȘTI 21,43% 11,38 IS GROPNIȚA 2,94% 11,28 IS PROBOTA 3,70% 8,54 IS ROȘCANI 25,00% 23,57 IS SCOBINȚI 23,33% 11,27 IS TODIREȘTI 26,67% 15,30 Sursa: Date INS TEMPO, POP201D - Născuți vii pe județe si localități Datele privind emigranții definitivi arată o creștere constantă și semnificativă a numărului persoanelor care își stabilesc domiciliul în afara României în toate cele trei județe ale microregiunii, în perioada 2021–2024. La nivelul ITI „Țara de Sus”, numărul total al emigranților a crescut de la 1.076 persoane în 2021 la 2.313 în 2024, ceea ce reprezintă o dublare în trei ani. La nivel județean, cea mai mare contribuție la acest fenomen provine din Botoșani, unde numărul emigranților crește de la 638 în 2021 la 1.514 în 2024. 32

Pagina 35

Tabel 5. Număr emigranți definitivi 2021 2022 2023 2024 BT (78 UAT) 638 1030 1110 1514 SV (13 UAT) 67 85 84 111 IS (35 UAT) 371 494 569 688 Total microregiune 1076 1609 1763 2313 Sursa: Date INS TEMPO, POP309E - Emigranți definitivi pe județe si localități de plecare Figură 4. Emigranți definitivi ITI Țara de Sus (2021-2024) Emigranți definitivi ITI Țara de Sus (2021- 2024) 2500 2000 1500 1000 500 0 2021 2022 2023 2024 În comparație cu celelalte regiuni de dezvoltare, Regiunea Nord-Est se remarcă printr-un volum mult mai ridicat al imigranților definitivi în perioada 2021–2024, ajungând la peste 28800 de imigranți în 2022. Diferențele dintre regiuni sugerează că Nord-Estul a fost una dintre principalele zone de intrare și stabilire pentru persoanele afectate de războiul din Ucraina. La nivelul microregiunii ITI „Țara de Sus”, această tendință se reflectă în dinamica județelor Botoșani, Iași și Suceava. Județul Iași înregistrează cele mai mari valori absolute de imigranți definitivi, cu peste 10.000 de imigranți în 2022, poziționându- se ca cel mai puternic pol de atracție din regiune datorită infrastructurii medicale, universitare și administrative. Scăderea puternică a imigrației în 2023 și 2024 în regiunea Nord-Est reflectă o diminuare a fluxurilor generate de conflictul din Ucraina, precum și o redistribuire a persoanelor relocate către alte regiuni sau alte țări. 33

Pagina 36

Total imigranți definitivi pe regiune (2021-2024) REGIUNEA NORD-EST 81215 REGIUNEA BUCURESTI - ILFOV 33758 REGIUNEA SUD-EST 19246 REGIUNEA CENTRU 7123 REGIUNEA NORD-VEST 7057 REGIUNEA VEST 6382 REGIUNEA SUD-MUNTENIA 5220 REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA 2868 În ansamblu, evoluțiile demografice din teritoriul ITI „Țara de Sus” urmează tendințele generale observate la nivel național, însă zona își păstrează câteva trăsături care pot susține dezvoltarea pe termen lung. Populația este relativ bine distribuită în teritoriu, natalitatea se menține peste media națională, iar diversitatea etnică și culturală oferă un caracter aparte comunităților locale. 4.3 Forță de muncă, sărăcie și protecție socială Numărul mediu al salariaților variază semnificativ între mediul urban și cel rural. Ponderea salariaților (calculată ca procent din totalul populației) care sunt înregistrați cu forme legale de muncă variază între 2,25% în comuna Ripiceni din județul Botoșani și 40,82% în municipiul Botoșani. Alte localități în care ponderea angajaților este peste medie sunt: municipiul Dorohoi (25,24%), municipiul Pașcani (33,63%) sau orașul Târgu Frumos (32,09%). Peste 80% din cele 127 de UAT-uri care compun microregiunea ITI „Țara de Sus” au o pondere a salariaților de sub 10% din totalul populației. Numărul salariaților în general crește de la un an la altul, însă numărul acestora rămâne limitat. 34

Pagina 37

Mediul rural se confruntă cu probleme structurale care limitează angajarea în forme legale. Lipsa investițiilor, accesul dificil la transport, puținele firme active și dependența de agricultura de subzistență reduc mult numărul locurilor de muncă stabile. În multe comune, populația activă migrează către orașe sau în străinătate, ceea ce accentuează deficitul de forță de muncă și posibilitățile reduse de creare a unor activități economice locale. Figură 5. Total salariați ITI Țara de Sus (2021-2023) Total salariați (ITI Țara de Sus) 91000 90000 90091 89000 88000 87000 86000 86381 85000 84000 84800 83000 82000 2021 2022 2023 Tabel 6. Număr angajați pe localitate Pondere Nr. Județ Unitatea administrativ- teritorială 2021 2022 2023 angajați crt. (2023) 1 BT MUNICIPIUL BOTOȘANI 34124 34886 36746 40,82% 2 BT MUNICIPIUL DOROHOI 5339 5457 5778 25,24% 3 BT ORAȘ BUCECEA 409 418 441 10,57% 4 BT ORAȘ DARABANI 1130 1155 1220 10,21% 5 BT ORAȘ FLAMÂNZI 697 713 746 7,06% 6 BT ORAȘ SAVENI 824 842 886 13,74% 7 BT ORAȘ ȘTEFANEȘTI 370 378 398 7,91% 8 BT ADAȘENI 96 98 101 7,61% 9 BT ALBEȘTI 172 176 182 2,91% 10 BT AVRAMENI 153 156 162 4,89% 11 BT BALUȘENI 166 170 178 4,01% 35

Pagina 38

Pondere Nr. Județ Unitatea administrativ- teritorială 2021 2022 2023 angajați crt. (2023) 12 BT BLÂNDEȘTI 73 74 77 4,70% 13 BT BRAEȘTI 66 67 70 3,75% 14 BT BROSCAUȚI 180 184 192 6,59% 15 BT CALARAȘI 91 93 96 2,92% 16 BT CÂNDEȘTI 64 65 67 3,49% 17 BT CONCEȘTI 112 114 119 6,69% 18 BT COPALAU 111 113 118 2,95% 19 BT CORDARENI 47 48 48 2,54% 20 BT CORLATENI 93 95 99 5,70% 21 BT CORNI 228 233 242 4,20% 22 BT COȘULA 87 89 93 2,95% 23 BT COȚUȘCA 175 179 186 4,51% 24 BT CRISTEȘTI 160 164 174 3,55% 25 BT CRISTINEȘTI 165 169 176 5,04% 26 BT CURTEȘTI 559 571 604 9,85% 27 BT DÂNGENI 95 97 101 3,31% 28 BT DERSCA 148 151 157 4,85% 29 BT DIMACHENI 43 44 44 3,29% 30 BT DOBÂRCENI 76 78 80 3,55% 31 BT DRAGUȘENI 128 131 136 4,05% 32 BT DURNEȘTI 93 95 99 2,96% 33 BT FRUMUȘICA 231 236 245 4,81% 34 BT GEORGE ENESCU 86 88 92 2,96% 35 BT GORBANEȘTI 82 84 87 2,76% 36 BT HANEȘTI 94 96 99 3,86% 37 BT HAVÂRNA 106 108 112 2,67% 38 BT HILIȘEU-HORIA 131 134 140 4,23% 39 BT HLIPICENI 102 104 108 3,58% 40 BT HUDEȘTI 191 195 202 3,58% 41 BT IBANEȘTI 128 131 136 3,72% 42 BT LEORDA 168 172 179 8,01% 43 BT LOZNA 155 158 164 8,81% 44 BT LUNCA 124 127 133 3,51% 45 BT MANOLEASA 176 180 188 6,29% 36

Pagina 39

Pondere Nr. Județ Unitatea administrativ- teritorială 2021 2022 2023 angajați crt. (2023) 46 BT MIHAI EMINESCU 1223 1250 1320 15,28% 47 BT MIHAILENI 149 152 158 7,61% 48 BT MIHALAȘENI 63 64 65 3,06% 49 BT MILEANCA 88 90 94 4,46% 50 BT MITOC 61 62 64 3,79% 51 BT NICȘENI 54 55 57 2,27% 52 BT PALTINIȘ 119 122 127 3,06% 53 BT POMÂRLA 138 141 146 5,76% 54 BT PRAJENI 87 89 93 2,85% 55 BT RACHIȚI 947 968 1012 19,42% 56 BT RADAUȚI-PRUT 122 125 132 4,95% 57 BT RAUȘENI 73 75 78 3,56% 58 BT RIPICENI 80 82 85 2,25% 59 BT ROMA 285 291 302 8,60% 60 BT ROMÂNEȘTI 127 130 135 7,10% 61 BT SANTA MARE 63 64 66 2,73% 62 BT ȘENDRICENI 286 292 304 7,86% 63 BT STAUCENI 240 245 256 6,61% 64 BT ȘTIUBIENI 62 63 65 2,85% 65 BT SUHARAU 197 201 209 5,48% 66 BT SULIȚA 132 135 140 5,29% 67 BT TODIRENI 176 180 188 5,62% 68 BT TRUȘEȘTI 344 352 367 7,94% 69 BT TUDORA 186 190 198 4,08% 70 BT UNGURENI 239 244 254 4,17% 71 BT UNȚENI 74 76 79 3,22% 72 BT VACULEȘTI 58 59 61 3,29% 73 BT VÂRFU CÂMPULUI 181 185 193 2,73% 74 BT VIIȘOARA 52 53 55 3,55% 75 BT VLADENI 178 182 190 4,17% 76 BT VLASINEȘTI 349 357 372 14,11% 77 BT VORNICENI 112 114 119 3,22% 78 BT VORONA 441 451 470 7,08% Jud. Botoșani total (78 UAT) 55034 56255 59155 15,06% 37

Pagina 40

Pondere Nr. Județ Unitatea administrativ- teritorială 2021 2022 2023 angajați crt. (2023) 1 SV ORAȘ DOLHASCA 481 498 560 5,09% 2 SV ORAȘ LITENI 745 749 833 9,38% 3 SV ORAȘ SIRET 1522 1233 1233 18,38% 4 SV DOLHEȘTI 128 127 133 4,02% 5 SV DUMBRAVENI 639 765 801 10,03% 6 SV FÂNTÂNELE 223 219 197 4,55% 7 SV GRAMEȘTI 117 132 140 5,08% 8 SV HANȚEȘTI 121 145 165 4,37% 9 SV SIMINICEA 91 90 93 3,58% 10 SV UDEȘTI 471 497 486 6,58% 11 SV VEREȘTI 825 689 751 11,84% 12 SV ZAMOSTEA 135 139 118 4,44% 13 SV ZVORIȘTEA 352 363 382 6,57% Jud. Suceava total (13 UAT) 5850 5646 5892 8,01% 1 IS MUNICIPIUL PAȘCANI 9603 9891 10348 33,63% 2 IS ORAȘ HÂRLAU 1882 1938 2028 19,60% 3 IS ORAȘ PODU ILOAIEI 1406 1448 1499 16,67% 4 IS ORAȘ TÂRGU FRUMOS 2860 2945 3080 32,09% 5 IS ANDRIEȘENI 182 185 193 5,84% 6 IS BALȘ 143 146 152 5,03% 7 IS BALȚAȚI 266 269 278 5,82% 8 IS BELCEȘTI 461 470 494 4,83% 9 IS BIVOLARI 309 318 337 10,00% 10 IS CEPLENIȚA 144 146 151 4,24% 11 IS COARNELE CAPREI 87 88 91 3,73% 12 IS COSTEȘTI 59 60 63 4,22% 13 IS COTNARI 756 757 774 13,25% 14 IS CUCUTENI 52 53 55 4,99% 15 IS DELENI 414 425 439 4,94% 16 IS ERBICENI 203 203 207 4,02% 17 IS FÂNTÂNELE 91 91 95 4,78% 18 IS FOCURI 184 185 190 5,10% 19 IS GROPNIȚA 112 113 114 3,68% 20 IS HARMANEȘTI 79 81 84 3,58% 38

Pagina 41

Pondere Nr. Județ Unitatea administrativ- teritorială 2021 2022 2023 angajați crt. (2023) 21 IS ION NECULCE 707 709 774 14,07% 22 IS LESPEZI 287 292 299 6,36% 23 IS PLUGARI 140 141 148 4,78% 24 IS PROBOTA 169 171 180 5,49% 25 IS ROȘCANI 61 62 65 5,11% 26 IS RUGINOASA 798 815 363 6,29% 27 IS SCOBINȚI 344 341 331 5,04% 28 IS ȘIPOTE 343 345 354 7,51% 29 IS SIREȚEL 160 163 169 4,11% 30 IS ȚIGANAȘI 429 430 445 10,82% 31 IS TODIREȘTI 141 141 147 3,95% 32 IS TRIFEȘTI 244 249 251 7,33% 33 IS VALEA SEACA 196 201 204 3,99% 34 IS VÂNATORI 150 150 154 3,76% 35 IS VLADENI 454 458 488 14,00% Jud. Iași total (35 UAT) 23916 24480 25044 13,39% Total microregiune 84800 86381 90091 13,79% Sursa: INS TEMPO, FOM104D - Numărul mediu al salariaților pe județe si localități Structura populației ocupate în județele Botoșani, Suceava și Iași arată diferențe economice și o distribuție neuniformă a locurilor de muncă între sectoarele economice. În județul Botoșani se remarcă o dependență ridicată de agricultură, unde lucrează aproximativ 26.800 persoane, confirmând un profil său preponderent rural. În schimb, industriile moderne sunt slab reprezentate, sectorul IT având sub 1.000 de angajați, iar activitățile profesionale doar 1.600 persoane. Județul Suceava are un profil mai echilibrat, cu valori ridicate atât în agricultură (36.100 persoane), cât și în industria prelucrătoare (32.800 mii persoane). Comerțul și serviciile susțin suplimentar piața muncii, prin aproximativ 32.000 angajați, ceea ce oferă județului o bază economică variată și o capacitate mai bună de absorbție a forței de muncă. Totuși, sectoarele cu valoare ridicată, precum IT-ul, rămân reduse ca dimensiune (1900 persoane). 39

Pagina 42

Pe de altă parte, județul Iași se detașează ca principal pol economic al microregiunii. Industria prelucrătoare angajează 39.200 persoane, iar comerțul aproximativ 38.000, dar diferența majoră vine din sectoarele moderne: IT-ul ajunge la 18.800 mii angajați, serviciile profesionale la 8.200, iar sănătatea la 26.800 mii. Tabel 7.Populația ocupata pe activități ale economiei (pe județ) Populație ocupată 2023, Mii persoane Jud. TOTAL Jud. Suceava Jud. Iași Botoșani A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT 26,8 36,1 32,4 INDUSTRIE 22,1 37,8 45,5 B INDUSTRIA EXTRACTIVA 0,3 1 0,2 C INDUSTRIA PRELUCRATOARE 19,6 32,8 39,2 D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE ENERGIE 0,5 0,8 1,5 ELECTRICA SI TERMICA, GAZE, APA CALDA SI AER CONDITIONAT E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE, 1,7 3,2 4,6 GESTIONAREA DESEURILOR, ACTIVITATI DE DECONTAMINARE F CONSTRUCTII 7,4 13,1 28,9 G COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL; 15,7 32 37,9 REPARAREA AUTOVEHICULELOR SI MOTOCICLETELOR H TRANSPORT SI DEPOZITARE 5,7 12,9 13,5 I HOTELURI SI RESTAURANTE 2,9 6,4 8,1 J INFORMATII SI COMUNICATII 0,9 1,9 18,8 K INTERMEDIERI FINANCIARE SI ASIGURARI 0,5 1,1 2,3 L TRANZACTII IMOBILIARE 0,3 0,5 1,2 M ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI 1,6 3,3 8,2 TEHNICE N ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE 1,6 3,8 10,8 SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT O ADMINISTRATIE PUBLICA SI APARARE; 3,2 5,5 6,4 ASIGURARI SOCIALE DIN SISTEMUL PUBLIC P INVATAMANT 7,1 12,8 20 Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA 7,9 12 26,8 40

Pagina 43

Populație ocupată 2023, Mii persoane Jud. TOTAL Jud. Suceava Jud. Iași Botoșani R ACTIVITATI DE SPECTACOLE, CULTURALE 0,8 1,4 2,7 SI RECREATIVE S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 2,1 4,2 5 Sursa datelor: INS TEMPO, FOM103D - Populația ocupata civila pe activități ale economiei naționale la nivel de secțiune CAEN Rev.2, sexe, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si județe Ponderea șomerilor la nivelul microregiunii ITI „Țara de Sus” este de 3,3% din totalul populației în anul 2024, o pondere care depășește cu mult nivelul național de 1,8% pentru același an. De asemenea, observăm o creștere constantă a ponderii șomerilor în perioada 2021–2024, iar anul 2024 reprezintă vârful acestei evoluții, cu cea mai ridicată proporție a persoanelor fără loc de muncă din intervalul analizat. La nivel de județ, în Suceava (13 UAT-uri) remarcăm cea mai mare rată a șomajului, de aproximativ 4% în anul 2024, în timp ce în jud. Botoșani (78 UAT-uri) ponderea șomerilor este de 2,67%. La nivel de localitate, comuna Corni din județul Botoșani are 0% pondere a șomerilor, iar localități precum municipiul Pașcani sau comuna Belcești (jud. Iași) au 1% pondere a șomerilor înregistrați. Rate ale șomajului de peste 8% se regăsesc în localitățile Cristinești (8,5%), Dimăcheni (9,5%), Hudești (8,3%). Figură 6. Ponderea șomerilor ITI și național (2021-2024) Ponderea șomerilor 3,50 3,00 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 2021 2022 2023 2024 ITI Țara de Sus Național 41

Pagina 44

Tabel 8. Ponderea șomerilor pe localități, 2021-2024 Nr. Unitatea administrativ- Județ 2021 2022 2023 2024 crt. teritorială 1 BT MUNICIPIUL BOTOȘANI 0,4 0,6 0,5 0,8 2 BT MUNICIPIUL DOROHOI 1,1 1 1,2 1,8 3 BT ORAȘ BUCECEA 0,6 0,7 0,6 0,9 4 BT ORAȘ DARABANI 1,3 1,3 1,4 1,8 5 BT ORAȘ FLAMÂNZI 0,5 0,9 0,5 0,5 6 BT ORAȘ SAVENI 0,8 1,1 1,4 1,4 7 BT ORAȘ ȘTEFANEȘTI 3,8 4,6 4,6 5,2 8 BT ADAȘENI 0,4 1,8 1,5 2 9 BT ALBEȘTI 0,4 0,6 0,5 0,5 10 BT AVRAMENI 0,3 0,4 0,4 1,6 11 BT BALUȘENI 0,5 0,8 0,7 1,1 12 BT BLÂNDEȘTI 0,6 0,4 0,5 0,5 13 BT BRAEȘTI 2,3 2,8 1,9 3,6 14 BT BROSCAUȚI 0,9 1 1,5 1,7 15 BT CALARAȘI 1,8 3,6 3,8 4,9 16 BT CÂNDEȘTI 0,9 0,5 0,6 1,1 17 BT CONCEȘTI 4,5 5,2 3,9 3,4 18 BT COPALAU 0,8 1,1 0,8 1,3 19 BT CORDARENI 1,9 1,5 1,8 2,4 20 BT CORLATENI 3,7 4,8 5,4 3,5 21 BT CORNI 0,4 0,6 0,5 1 22 BT COȘULA 1,2 2,7 2,1 3,5 23 BT COȚUȘCA 0,2 0,2 0,4 1,1 24 BT CRISTEȘTI 2 1,8 1,3 3,4 25 BT CRISTINEȘTI 8 7,1 5,2 8,5 26 BT CURTEȘTI 0,4 0,7 0,5 0,9 27 BT DÂNGENI 0,8 0,9 1 1,4 28 BT DERSCA 1 1,5 1,4 2,1 29 BT DIMACHENI 1,7 0 0 9,5 30 BT DOBÂRCENI 1,9 1,9 2,8 3,8 31 BT DRAGUȘENI 0,4 0,6 0,8 1,2 32 BT DURNEȘTI 0,8 1,1 2 2,8 33 BT FRUMUȘICA 0,8 1 1 1 34 BT GEORGE ENESCU 1,7 2,5 2,5 2,8 42

Pagina 45

Nr. Unitatea administrativ- Județ 2021 2022 2023 2024 crt. teritorială 35 BT GORBANEȘTI 0,2 0,4 0,2 0,5 36 BT HANEȘTI 1,6 1,5 1,2 1,9 37 BT HAVÂRNA 1,3 1 1,3 0,4 38 BT HILIȘEU-HORIA 3,9 5,2 3,2 6,1 39 BT HLIPICENI 0,9 1,2 0,8 1,7 40 BT HUDEȘTI 4,2 4,9 5,6 8,3 41 BT IBANEȘTI 3,1 2,2 2,2 3,1 42 BT LEORDA 0,4 0,6 0,5 0,7 43 BT LOZNA 0,1 0 0 0 44 BT LUNCA 0,2 0,5 0,3 0,5 45 BT MANOLEASA 0,8 1,5 1,7 4,7 46 BT MIHAI EMINESCU 0,5 0,7 0,6 0,5 47 BT MIHAILENI 1,2 2,8 1,7 2,2 48 BT MIHALAȘENI 1,7 2,2 2,1 3,7 49 BT MILEANCA 1,5 1,3 1,3 2,8 50 BT MITOC 0,4 0,7 2,2 3,6 51 BT NICȘENI 0,4 0,5 0,3 0,6 52 BT PALTINIȘ 0,9 1 0,9 1,4 53 BT POMÂRLA 2,6 2,5 3,7 5,3 54 BT PRAJENI 0,6 1,1 1 1,6 55 BT RACHIȚI 0,4 0,6 0,5 0,4 56 BT RADAUȚI-PRUT 1,2 1,2 1,2 2,4 57 BT RAUȘENI 0,5 0,4 0,6 0,7 58 BT RIPICENI 1,8 1,7 2,1 3 59 BT ROMA 0,4 0,5 0,4 0,2 60 BT ROMÂNEȘTI 2 2,3 2,2 3,4 61 BT SANTA MARE 4 5,9 7,5 9 62 BT ȘENDRICENI 1,7 1,5 1,8 3,6 63 BT STAUCENI 0,6 0,7 0,5 0,9 64 BT ȘTIUBIENI 3,3 4,2 4,1 4,7 65 BT SUHARAU 0,9 1,1 1,5 2,4 66 BT SULIȚA 0,5 1,1 0,5 0,7 67 BT TODIRENI 0,8 1 0,9 1,6 68 BT TRUȘEȘTI 0,6 0,8 0,8 0,6 69 BT TUDORA 1,1 1,2 1 1,2 43

Pagina 46

Nr. Unitatea administrativ- Județ 2021 2022 2023 2024 crt. teritorială 70 BT UNGURENI 0,3 0,7 0,8 1,5 71 BT UNȚENI 0,3 0,8 0,5 0,7 72 BT VACULEȘTI 1,6 2,5 1,7 3,9 73 BT VÂRFU CÂMPULUI 0,4 0,4 0,2 0,2 74 BT VIIȘOARA 3,8 4,2 3 7,2 75 BT VLADENI 0,5 0,7 0,6 1,3 76 BT VLASINEȘTI 0,7 0,6 0,8 0,8 77 BT VORNICENI 1 1,1 1,3 2,9 78 BT VORONA 0,3 0,5 0,5 0,5 Jud. Botoșani total (78 UAT) 3,00 0,75 1,13 2,67 1 SV ORAȘ DOLHASCA 7,4 7,6 6,7 7,0 2 SV ORAȘ LITENI 1,3 1,3 1,0 1,8 3 SV ORAȘ SIRET 0,8 2,4 1,9 1,1 4 SV DOLHEȘTI 1,9 2,5 2,8 4,4 5 SV DUMBRAVENI 1,1 0,9 0,9 1,3 6 SV FÂNTÂNELE 0,4 0,7 0,8 2,2 7 SV GRAMEȘTI 0,7 2,6 3,2 3,2 8 SV HANȚEȘTI 0,1 0,0 0,0 1,9 9 SV SIMINICEA 0,9 0,7 0,5 1,0 10 SV UDEȘTI 4,2 4,2 4,3 5,8 11 SV VEREȘTI 5,3 5,1 5,0 6,9 12 SV ZAMOSTEA 3,6 4,8 3,9 4,5 13 SV ZVORIȘTEA 1,3 1,0 1,1 1,6 Jud. Suceava total (13 UAT) 2,3 2,6 2,4 4,0 1 IS MUNICIPIUL PAȘCANI 0,7 0,7 0,7 1,0 2 IS ORAȘ HÂRLAU 2,1 1,6 1,3 1,2 3 IS ORAȘ PODU ILOAIEI 1,6 1,3 1,2 2,2 4 IS ORAȘ TÂRGU FRUMOS 0,6 0,7 0,8 1,2 5 IS ANDRIEȘENI 0,1 2,2 0,3 0,8 6 IS BALȘ 2,5 2,2 1,8 3,1 7 IS BALȚAȚI 1,0 1,1 0,9 0,9 8 IS BELCEȘTI 1,0 1,1 1,2 1,0 9 IS BIVOLARI 0,6 0,6 0,4 0,7 10 IS CEPLENIȚA 2,6 2,5 2,8 3,9 11 IS COARNELE CAPREI 5,6 4,3 4,7 6,0 44

Pagina 47

Nr. Unitatea administrativ- Județ 2021 2022 2023 2024 crt. teritorială 12 IS COSTEȘTI 3,0 2,7 3,1 2,4 13 IS COTNARI 1,1 1,5 1,5 2,7 14 IS CUCUTENI 1,3 1,4 2,2 2,4 15 IS DELENI 1,2 1,2 1,3 2,1 16 IS ERBICENI 2,3 2,4 2,5 2,4 17 IS FÂNTÂNELE 9,6 9,4 10,3 11,2 18 IS FOCURI 2,4 1,8 0,2 4,0 19 IS GROPNIȚA 2,2 2,2 2,8 2,3 20 IS HARMANEȘTI 7,8 6,9 5,7 6,1 21 IS ION NECULCE 1,6 1,7 2,1 2,5 22 IS LESPEZI 1,9 2,0 2,2 2,0 23 IS PLUGARI 0,4 0,4 0,2 1,0 24 IS PROBOTA 3,7 4,1 4,2 3,7 25 IS ROȘCANI 0,7 0,7 0,3 1,4 26 IS RUGINOASA 2,5 2,4 2,4 2,6 27 IS SCOBINȚI 0,8 1,1 1,0 2,2 28 IS ȘIPOTE 0,5 0,6 0,5 2,2 29 IS SIREȚEL 9,7 10,8 11,9 11,1 30 IS ȚIGANAȘI 0,8 1,0 0,9 1,1 31 IS TODIREȘTI 5,5 6,1 7,4 9,8 32 IS TRIFEȘTI 3,0 3,7 3,8 5,0 33 IS VALEA SEACA 2,6 2,7 2,8 3,1 34 IS VÂNATORI 2,1 2,1 2,3 2,9 35 IS VLADENI 0,1 0,4 0,4 0,8 Jud. Iași total (35 UAT) 2,4 2,5 2,5 3,1 Total microregiune 2,6 2,0 2,0 3,3 Național 1,7 1,7 1,7 1,9 Sursa datelor: INS TEMPO, SOM101E - Șomeri înregistrați la sfârșitul lunii, pe sexe, județe si localități Datele pentru perioada 2021–2023 arată că Regiunea Nord-Est rămâne una dintre cele mai vulnerabile din România în ceea ce privește riscul de sărăcie, excluziune socială și deprivare materială. Chiar dacă indicatorii prezintă unele îmbunătățiri față de anul 2021, nivelurile rămân constant peste media națională. 45

Pagina 48

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în Nord-Est este de 38,7% în 2023, față de media națională de 32%. Chiar dacă a scăzut față de anul 2021 (42,7%), regiunea se menține în grupul teritoriilor cu vulnerabilitate ridicată. Valori apropiate se regăsesc doar în Sud-Est și Sud-Muntenia. În ceea ce privește rata deprivării materiale și sociale, regiunea Nord-Est prezintă valori ridicate, de 32,3% în 2023, însă cu o îmbunătățire semnificativă față de anul 2022 (40,3%). Deși rămâne peste media națională (31,4%), regiunea se poziționează mai bine decât Sud-Est sau Sud-Muntenia. Tabel 9. Date sărăcie (pe regiuni) Macroregiuni si Rata riscului de sărăcie Rata persoanelor de sub Rata depravării materiale regiuni de sau excluziune sociala 64 ani din gospodăriile si sociale (%) dezvoltare (%) cu intensitate foarte redusa a muncii (%) 2021 2022 2023 2021 2022 2023 2021 2022 2023 Național 34,4 34,4 32 3,5 4,2 5,2 34,5 36,4 31,4 Regiunea NORD- 25 27,4 24,7 3,3 2,7 3,4 28 27,7 26,9 VEST Regiunea CENTRU 30,6 31,7 31,9 5 10,1 7,7 30,9 31,6 29,4 Regiunea NORD- 42,7 38,2 38,7 2,1 1,9 1,7 36,7 40,3 32,3 EST Regiunea SUD-EST 50,3 46,9 45,3 4,9 6,4 14,3 49 47,1 42,4 Regiunea SUD- 37,2 37,1 32,9 4 3,6 3,1 44,3 44,8 36,5 MUNTENIA Regiunea 16,4 19,2 12,3 1,2 1,3 0,7 22,5 25,1 20,5 BUCURESTI - ILFOV Regiunea SUD- 39,2 44,7 40,5 4,1 5,7 3,6 33,6 39,1 35 VEST OLTENIA Regiunea VEST 30,6 29,5 27,6 4 3,8 10,7 26,2 32,7 26,6 Sursa datelor: INS TEMPO, SAR114B -Rata riscului de sărăcie sau excluziune sociala, SAR116F Rata persoanelor de sub 64 ani din gospodăriile cu intensitate foarte redusa a muncii, SAR117E - Rata depravării materiale si sociale 46

Pagina 49

Figură 7. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială 2023 Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială 2023 Regiunea SUD-EST 45,3% Regiunea SUD-VEST OLTENIA 40,5% Regiunea NORD-EST 38,7% Regiunea SUD-MUNTENIA 32,9% Regiunea CENTRU 31,9% Regiunea VEST 27,6% Regiunea NORD-VEST 24,7% Regiunea BUCURESTI - ILFOV 12,3% Național 32,0% 0,0% 10,0% 20,0% 30,0% 40,0% 50,0% Figură 8. Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în Regiunea Nord-Est Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială în regiunea Nord-Est 43,0% 42,7% 42,0% 41,0% 40,0% 39,0% 38,7% 38,0% 38,2% 37,0% 2020 2021 2022 2023 2024 Piața muncii din teritoriul ITI „Țara de Sus” evidențiază diferențe semnificative între mediul urban și cel rural, precum și o distribuție neuniformă a activităților economice. Centrele urbane și zonele cu dezvoltare economică mai ridicată, în special cele din județul Iași, concentrează o parte importantă a locurilor de muncă și a sectoarelor economice cu valoare adăugată mai mare, în timp ce multe comunități rurale rămân dependente de agricultură și de activități economice cu productivitate redusă. Chiar dacă numărul salariaților este în creștere, ponderea acestora rămâne redusă în majoritatea localităților, iar nivelul șomajului și riscul de sărăcie indică provocări 47

Pagina 50

sociale și economice care necesită intervenții coordonate. Totodată, diversitatea profilului economic al microregiunii, existența unor poli locali de dezvoltare și disponibilitatea resursei umane oferă premise pentru diversificarea economiei locale și dezvoltarea unor oportunități de angajare adaptate nevoilor comunităților. 4.4 Educație școlară și educația adulților Numărul total de unități școlare din microregiunea ITI „Țara de Sus” este de 222, dintre care 135 în județul Botoșani (având cele mai multe UAT-uri incluse, respectiv 78), 18 în cele 13 localități din județul Suceava și 69 de unități școlare în 35 de UAT-uri din județul Iași. Așa cum era de așteptat, cele mai multe unități școlare se regăsesc în municipii: Botoșani (39), Dorohoi (13), Pașcani (13). Tabel 10. Număr unități școlare pe localitate Nr. total unități școlare Nr. crt. Județ UAT (2024) 1 BT MUNICIPIUL BOTOȘANI 39 2 BT MUNICIPIUL DOROHOI 13 3 BT ORAȘ BUCECEA 1 4 BT ORAȘ DARABANI 2 5 BT ORAȘ FLAMÂNZI 2 6 BT ORAȘ SAVENI 2 7 BT ORAȘ ȘTEFANEȘTI 1 8 BT ADAȘENI 1 9 BT ALBEȘTI 2 10 BT AVRAMENI 1 11 BT BALUȘENI 1 12 BT BLÂNDEȘTI 1 13 BT BRAEȘTI 1 14 BT BROSCAUȚI 1 15 BT CALARAȘI 1 16 BT CÂNDEȘTI 1 17 BT CONCEȘTI 1 18 BT COPALAU 1 19 BT CORDARENI 1 20 BT CORLATENI 2 48

Pagina 51

Nr. total unități școlare Nr. crt. Județ UAT (2024) 21 BT CORNI 1 22 BT COȘULA 1 23 BT COȚUȘCA 1 24 BT CRISTEȘTI 1 25 BT CRISTINEȘTI 1 26 BT CURTEȘTI 1 27 BT DÂNGENI 1 28 BT DERSCA 1 29 BT DIMACHENI 1 30 BT DOBÂRCENI 1 31 BT DRAGUȘENI 1 32 BT DURNEȘTI 1 33 BT FRUMUȘICA 1 34 BT GEORGE ENESCU 1 35 BT GORBANEȘTI 1 36 BT HANEȘTI 1 37 BT HAVÂRNA 1 38 BT HILIȘEU-HORIA 1 39 BT HLIPICENI 1 40 BT HUDEȘTI 1 41 BT IBANEȘTI 1 42 BT LEORDA 1 43 BT LOZNA 1 44 BT LUNCA 1 45 BT MANOLEASA 1 46 BT MIHAI EMINESCU 1 47 BT MIHAILENI 1 48 BT MIHALAȘENI 1 49 BT MILEANCA 1 50 BT MITOC 1 51 BT NICȘENI 1 52 BT PALTINIȘ 1 53 BT POMÂRLA 1 54 BT PRAJENI 1 55 BT RACHIȚI 1 49

Pagina 52

Nr. total unități școlare Nr. crt. Județ UAT (2024) 56 BT RADAUȚI-PRUT 1 57 BT RAUȘENI 1 58 BT RIPICENI 1 59 BT ROMA 1 60 BT ROMÂNEȘTI 1 61 BT SANTA MARE 1 62 BT ȘENDRICENI 1 63 BT STAUCENI 1 64 BT ȘTIUBIENI 1 65 BT SUHARAU 1 66 BT SULIȚA 1 67 BT TODIRENI 1 68 BT TRUȘEȘTI 1 69 BT TUDORA 1 70 BT UNGURENI 2 71 BT UNȚENI 1 72 BT VACULEȘTI 1 73 BT VÂRFU CÂMPULUI 1 74 BT VIIȘOARA 1 75 BT VLADENI 2 76 BT VLASINEȘTI 1 77 BT VORNICENI 1 78 BT VORONA 1 Jud. Botoșani total 135 1 SV ORAȘ DOLHASCA 3 2 SV ORAȘ LITENI 1 3 SV ORAȘ SIRET 2 4 SV DOLHEȘTI 1 5 SV DUMBRAVENI 2 6 SV FÂNTÂNELE 1 7 SV GRAMEȘTI 1 8 SV HANȚEȘTI 1 9 SV SIMINICEA 1 10 SV UDEȘTI 1 11 SV VEREȘTI 2 50

Pagina 53

Nr. total unități școlare Nr. crt. Județ UAT (2024) 12 SV ZAMOSTEA 1 13 SV ZVORIȘTEA 1 Jud. Suceava total 18 1 IS MUNICIPIUL PAȘCANI 13 2 IS ORAȘ HÂRLAU 5 3 IS ORAȘ PODU ILOAIEI 2 4 IS ORAȘ TÂRGU FRUMOS 6 5 IS ANDRIEȘENI 1 6 IS BALȘ 1 7 IS BALȚAȚI 2 8 IS BELCEȘTI 4 9 IS BIVOLARI 1 10 IS CEPLENIȚA 1 11 IS COARNELE CAPREI 1 12 IS COSTEȘTI 1 13 IS COTNARI 3 14 IS CUCUTENI 1 15 IS DELENI 2 16 IS ERBICENI 2 17 IS FÂNTÂNELE 1 18 IS FOCURI 1 19 IS GROPNIȚA 1 20 IS HARMANEȘTI 1 21 IS ION NECULCE 1 22 IS LESPEZI 1 23 IS PLUGARI 1 24 IS PROBOTA 1 25 IS ROȘCANI 1 26 IS RUGINOASA 1 27 IS SCOBINȚI 3 28 IS ȘIPOTE 2 29 IS SIREȚEL 1 30 IS ȚIGANAȘI 1 31 IS TODIREȘTI 1 32 IS TRIFEȘTI 1 51

Pagina 54

Nr. total unități școlare Nr. crt. Județ UAT (2024) 33 IS VALEA SEACA 2 34 IS VÂNATORI 1 35 IS VLADENI 1 Jud. Iași total 69 Total microregiune ITI „Țara de Sus” 222 Sursa datelor: INS TEMPO, SCL101C - Unitățile de învățământ pe niveluri de educație, județe si localități Populația școlară în cadrul microregiunii ITI „Țara de Sus” însuma un total de 100795 elevi și studenți în anul 2024, conform datelor INS. Dintre aceștia, doar 469 de antepreșcolar erau înscriși la creșă (241 în municipiul Botoșani, 31 în Oraș Podu Iloaiei, 100 în municipiul Pașcani, 74 în Oraș Târgu Frumos). Una dintre nevoile identificate din perspectiva educațională este cea de dezvoltare a rețelei de creșe, având în vedere numărul extrem de redus de ante-preșcolari înscriși raportat la populația școlară totală. Cererea depășește cu mult oferta actuală, iar lipsa creșelor limitează accesul copiilor mici la educație timpurie și pune presiune suplimentară pe familii, în special pe părinții care lucrează. De asemenea, am calculat procente estimative ale copiilor cu vârste între 3-5 ani care sunt înscriși la grădiniță. Procentul mediu al copiilor (3-5 ani) înrolați la grădiniță la nivelul microregiunii este de 75,19%, procent similar cu media națională de 75%. Totuși, media la nivelul Uniunii Europene este de 93%, iar România și-a asumat să ajungă la nivelul țintei europene de minimum 96% participare în educația timpurie pentru copiii între 3 ani și vârsta de intrare în învățământul primar. Această țintă este asumată în cadrul Spațiului European al Educației 2030, respectiv în documentele de planificare naționale precum PNRR și Strategia pentru educație timpurie. În unele orașe și municipii procentul copiilor cu vârste de 3–5 ani înscriși la grădiniță apare ca fiind mai mare de 100%. Acest lucru nu indică o eroare, ci reflectă două fenomene. O parte dintre copiii raportați depășesc deja vârsta de 5 ani, dar sunt în continuare înrolați în sistemul preșcolar. În plus, există un fenomen de „turism educațional”, în care părinții își înscriu copiii la grădinițe sau școli considerate mai bune decât cele din localitățile de domiciliu, ceea ce crește artificial numărul de copii 52

Pagina 55

raportați în anumite unități administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, în localitățile rurale, procentul copiilor de 3-5 ani înscriși la grădiniță este foarte mic: Curtești (26%), Păltiniș (27%), Ripiceni (19%), Vârfu Câmpului (16%). Identificăm astfel nevoia de extindere și modernizare a infrastructurii educaționale din mediul rural, precum și de servicii care să facă participarea mai accesibilă pentru familii prin dezvoltarea de grădinițe mai aproape de comunități, programe flexibile, transport școlar adaptat și campanii locale de conștientizare privind beneficiile educației timpurii. Figură 9. Total populație școlară ITI TOTAL populație școlară (2024) Total microregiune ITI Țara de Sus (126) Total județul Iași (35) Total județul Suceava (13) Total județul Botoșani (78) 0 20000 40000 60000 80000 100000 120000 53

Pagina 56

Figură 10. Total copii înscriși la creșă ITI Total copii înscriși la creșă (2024) Total microregiune ITI Țara de Sus (126) 469 Total județul Iași (35) 228 Total județul Suceava (13) 0 Total județul Botoșani (78) 241 0 100 200 300 400 500 Tabel 11. Populație școlară, 2024 Total % copii de Nr. TOTAL copii 3-5 ani Județ UAT CREȘĂ GRĂDINIȚĂ crt. (2024) de 3-5 înscriși la ani grădiniță 1 BT MUNICIPIUL BOTOȘANI 21242 241 2911 2901 100,34% 2 BT MUNICIPIUL DOROHOI 5044 0 844 712 118,54% 3 BT ORAȘ BUCECEA 730 0 120 172 69,77% 4 BT ORAȘ DARABANI 1816 0 260 410 63,41% 5 BT ORAȘ FLAMÂNZI 1587 0 257 333 77,18% 6 BT ORAȘ SAVENI 1449 0 219 184 119,02% 7 BT ORAȘ ȘTEFANEȘTI 792 0 137 227 60,35% 8 BT ADAȘENI 113 0 29 53 54,72% 9 BT ALBEȘTI 924 0 142 326 43,56% 10 BT AVRAMENI 407 0 84 118 71,19% 11 BT BALUȘENI 328 0 82 129 63,57% 12 BT BLÂNDEȘTI 172 0 40 46 86,96% 13 BT BRAEȘTI 229 0 50 66 75,76% 14 BT BROSCAUȚI 213 0 37 63 58,73% 15 BT CALARAȘI 295 0 63 65 96,92% 16 BT CÂNDEȘTI 187 0 55 88 62,50% 17 BT CONCEȘTI 182 0 46 52 88,46% 18 BT COPALAU 486 0 153 163 93,87% 54

Pagina 57

Total % copii de Nr. TOTAL copii 3-5 ani Județ UAT CREȘĂ GRĂDINIȚĂ crt. (2024) de 3-5 înscriși la ani grădiniță 19 BT CORDARENI 141 0 29 38 76,32% 20 BT CORLATENI 322 0 39 48 81,25% 21 BT CORNI 796 0 188 224 83,93% 22 BT COȘULA 319 0 83 97 85,57% 23 BT COȚUȘCA 704 0 113 178 63,48% 24 BT CRISTEȘTI 626 0 153 185 82,70% 25 BT CRISTINEȘTI 536 0 119 134 88,81% 26 BT CURTEȘTI 234 0 60 230 26,09% 27 BT DÂNGENI 313 0 74 102 72,55% 28 BT DERSCA 224 0 54 77 70,13% 29 BT DIMACHENI 182 0 33 37 89,19% 30 BT DOBÂRCENI 237 0 82 54 151,85% 31 BT DRAGUȘENI 262 0 66 163 40,49% 32 BT DURNEȘTI 409 0 108 138 78,26% 33 BT FRUMUȘICA 554 0 135 188 71,81% 34 BT GEORGE ENESCU 309 0 72 84 85,71% 35 BT GORBANEȘTI 366 0 89 117 76,07% 36 BT HANEȘTI 193 0 50 151 33,11% 37 BT HAVÂRNA 285 0 73 75 97,33% 38 BT HILIȘEU-HORIA 392 0 98 114 85,96% 39 BT HLIPICENI 324 0 82 92 89,13% 40 BT HUDEȘTI 680 0 161 203 79,31% 41 BT IBANEȘTI 399 0 93 107 86,92% 42 BT LEORDA 235 0 62 90 68,89% 43 BT LOZNA 206 0 60 79 75,95% 44 BT LUNCA 304 0 85 77 110,39% 45 BT MANOLEASA 405 0 86 106 81,13% 46 BT MIHAI EMINESCU 610 0 191 314 60,83% 47 BT MIHAILENI 223 0 62 65 95,38% 48 BT MIHALAȘENI 267 0 60 110 54,55% 49 BT MILEANCA 235 0 58 64 90,63% 50 BT MITOC 204 0 49 52 94,23% 51 BT NICȘENI 293 0 72 78 92,31% 55

Pagina 58

Total % copii de Nr. TOTAL copii 3-5 ani Județ UAT CREȘĂ GRĂDINIȚĂ crt. (2024) de 3-5 înscriși la ani grădiniță 52 BT PALTINIȘ 164 0 47 177 26,55% 53 BT POMÂRLA 297 0 57 71 80,28% 54 BT PRAJENI 357 0 74 103 71,84% 55 BT RACHIȚI 375 0 78 178 43,82% 56 BT RADAUȚI-PRUT 260 0 67 77 87,01% 57 BT RAUȘENI 186 0 40 72 55,56% 58 BT RIPICENI 182 0 35 185 18,92% 59 BT ROMA 360 0 83 130 63,85% 60 BT ROMÂNEȘTI 205 0 52 65 80,00% 61 BT SANTA MARE 280 0 66 73 90,41% 62 BT ȘENDRICENI 862 0 61 141 43,26% 63 BT STAUCENI 303 0 77 108 71,30% 64 BT ȘTIUBIENI 303 0 58 72 80,56% 65 BT SUHARAU 481 0 102 115 88,70% 66 BT SULIȚA 257 0 62 69 89,86% 67 BT TODIRENI 513 0 114 123 92,68% 68 BT TRUȘEȘTI 1059 0 97 168 57,74% 69 BT TUDORA 364 0 92 118 77,97% 70 BT UNGURENI 915 0 206 202 101,98% 71 BT UNȚENI 226 0 45 56 80,36% 72 BT VACULEȘTI 115 0 27 47 57,45% 73 BT VÂRFU CÂMPULUI 286 0 73 462 15,80% 74 BT VIIȘOARA 145 0 36 42 85,71% 75 BT VLADENI 279 0 105 130 80,77% 76 BT VLASINEȘTI 289 0 55 125 44,00% 77 BT VORNICENI 465 0 80 158 50,63% 78 BT VORONA 1115 0 200 186 107,53% Total județul Botoșani 58628 241 10457 13432 77,85% 1 SV ORAȘ DOLHASCA 1528 0 274 380 72,11% 2 SV ORAȘ LITENI 1448 0 238 323 73,68% 3 SV ORAȘ SIRET 1636 0 182 237 76,79% 4 SV DOLHEȘTI 366 0 72 98 73,47% 5 SV DUMBRAVENI 1919 0 405 511 79,26% 56

Pagina 59

Total % copii de Nr. TOTAL copii 3-5 ani Județ UAT CREȘĂ GRĂDINIȚĂ crt. (2024) de 3-5 înscriși la ani grădiniță 6 SV FÂNTÂNELE 522 0 125 169 73,96% 7 SV GRAMEȘTI 235 0 57 83 68,67% 8 SV HANȚEȘTI 424 0 115 123 93,50% 9 SV SIMINICEA 325 0 61 74 82,43% 10 SV UDEȘTI 949 0 227 346 65,61% 11 SV VEREȘTI 792 0 174 291 59,79% 12 SV ZAMOSTEA 260 0 58 75 77,33% 13 SV ZVORIȘTEA 539 0 114 195 58,46% Total județul Suceava 10943 0 2102 2905 72,36% 1 IS MUNICIPIUL PAȘCANI 7009 100 914 1323 69,09% 2 IS ORAȘ HÂRLAU 3134 0 291 534 54,49% 3 IS ORAȘ PODU ILOAIEI 1775 31 248 412 60,19% 4 IS ORAȘ TÂRGU FRUMOS 3332 74 324 436 74,31% 5 IS ANDRIEȘENI 391 0 81 115 70,43% 6 IS BALȘ 343 0 70 142 49,30% 7 IS BALȚAȚI 500 0 120 148 81,08% 8 IS BELCEȘTI 1593 0 226 371 60,92% 9 IS BIVOLARI 322 0 62 93 66,67% 10 IS CEPLENIȚA 360 0 72 107 67,29% 11 IS COARNELE CAPREI 331 0 58 84 69,05% 12 IS COSTEȘTI 165 0 40 55 72,73% 13 IS COTNARI 768 0 161 188 85,64% 14 IS CUCUTENI 109 0 30 52 57,69% 15 IS DELENI 1066 0 229 267 85,77% 16 IS ERBICENI 630 0 126 183 68,85% 17 IS FÂNTÂNELE 408 0 79 90 87,78% 18 IS FOCURI 536 0 122 135 90,37% 19 IS GROPNIȚA 425 0 91 106 85,85% 20 IS HARMANEȘTI 229 0 51 68 75,00% 21 IS ION NECULCE 384 0 125 170 73,53% 22 IS LESPEZI 547 0 116 142 81,69% 23 IS PLUGARI 411 0 64 105 60,95% 24 IS PROBOTA 367 0 68 100 68,00% 57

Pagina 60

Total % copii de Nr. TOTAL copii 3-5 ani Județ UAT CREȘĂ GRĂDINIȚĂ crt. (2024) de 3-5 înscriși la ani grădiniță 25 IS ROȘCANI 228 0 51 65 78,46% 26 IS RUGINOASA 581 0 118 168 70,24% 27 IS SCOBINȚI 720 23 210 203 103,45% 28 IS ȘIPOTE 574 0 123 133 92,48% 29 IS SIREȚEL 605 0 128 155 82,58% 30 IS ȚIGANAȘI 560 0 126 188 67,02% 31 IS TODIREȘTI 656 0 131 203 64,53% 32 IS TRIFEȘTI 533 0 114 148 77,03% 33 IS VALEA SEACA 461 0 112 179 62,57% 34 IS VÂNATORI 470 0 100 117 85,47% 35 IS VLADENI 701 0 94 131 71,76% Total județul Iași 31224 228 5075 7116 71,32% Total microregiune ITI Țara de Sus 100795 469 17634 23453 75,19% Medie națională 75% Medie europeană 93% Sursa datelor: INS TEMPO, SCL103D - Populația școlară, pe niveluri de educație, județe si localități Un total de 7709 de cadre didactice predau unui număr de 100.795 elevi și studenți, la nivelul întregii microregiuni ITI „Țara de Sus”. În anul 2024, în microregiunea ITI sunt aproximativ 76,5 cadre didactice la 1.000 de elevi, comparativ cu aproximativ 72,2 la nivel național. Diferența indică o disponibilitate ușor mai ridicată a resursei umane didactice în unitățile de învățământ din teritoriul ITI, sugerând existența unor condiții favorabile pentru desfășurarea procesului educațional. În unele zone rurale există încă școli cu clase supradimensionate sau cu deficit de personal calificat, iar în alte localități apar clase foarte mici, care îngreunează eficiența utilizării resurselor. Aceste diferențe arată nevoia de o distribuție mai echilibrată a cadrelor didactice, de măsuri de atragere și păstrare a profesorilor în comunitățile rurale și de investiții continue în formarea profesională. 58

Pagina 61

Figură 11. Personal didactic la 1000 de elevi Personal didactic la 1000 de elevi (2024) Național Micro-regiune ITI 70,00 71,00 72,00 73,00 74,00 75,00 76,00 77,00 4.5 Infrastructură ș

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.