Proiect de hotărâre

Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani

Tip
Proiect de hotărâre
Descriere
4. Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani - Inițiatorul proiectului de hotărâre: Primarul Municipiului Pașcani
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Pagini
153 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Proiect de hotărâre, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/DE4A7633B8EE95A2C2258DE000451D7C/$FILE/Pr. HCL nr. 4.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/34498-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-planului-de-analiza-si-acoperire-a, 06.11.2026)

Fișier creat
21.04.2026
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA PROIECT AVIZAT JUDEȚUL IAȘI SECRETAR _ _, GENERAL, MUNICIPIUL PAȘCANI i iniciiului Pasca IRINA JITARU CONSILIUL LOCAL OIEC7 DE HOTĂRÂRE ” CA ZI buna Of „zid! HOTĂRĂRE rivind aprobarea Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoi nivelui municipiului Pașcani Consiliul Local al Municipiului Pașcani, județul Iași Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2), art.13, it), art.14 Ita) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare; Având vedere prevederile art. 6 alin. (1) și (2) și alin. 7 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurior și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 1822007 cu modificările și completările ulterioare; Avand în vedere prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004 privind protecția civită, cu modificările și completările ulterioare; Avand în vedere O.U.G, nr. 21/2004 privind Sistemul de Naționai Management al Situajilor de Urgență; Avand în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc; Având în vedere ar. 129 alin. (2) It. 4) și alin. (7) It. h) din Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare; Avand în vedere dispozițile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru caborarea actelor normale, repubicată, cu și modiicărie completări utericare; Având în vedere refaratul de aprobare nr...[26,4/3-din 2026, întocmit de Primarul municipiului Pașcani; Avand în vedere raportul de specialitate nr. „din sil. 2026 al Compartimentului Management Situații de Urgență și Compartimentului Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Pașcani; Având în vedere rapoartele de avizare ale: > Comisiei pentru învățământ și activități științiice, cultură, conservarea monumentelor istorice, culte, tineret, sport și turism, sănătate, muncă, prolecție socială și combaterea sărăciei nr. din______ 2026; ______ > Comisiei juridice, ordine publică, eaministrețio. publică, drepturile omului și libertăți cetățenești nr. din 2026; >. Comisia de prognoze economico-social, buget, finanțe, industria, agricultură, siwicultură, prestări servici, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere, de fonduri Structurale și relații externe nr. din 2026.

Pagina 2

În temeiul art. 196 alin.(1) lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, HOTĂRĂȘTE: Art.1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani, conform anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Art.2. La data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă orice hotărâre contrară. Art.3. Serviciul administrație publică va comunica în copie prezenta hotărâre: * Instituției Prefectului județului Iași * . Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Mihail Sturdza” al județului Iași +. Primarului Municipiului Pașcani e Compartimentului Management Situații de Urgență inieteri p Primar! + | | Marius Nicolae, Fintije--: + Președinte de ședință Contrasemnează Consilier, Secretar General, Irina Jitaru

Pagina 3

ROMÂNIA JUDETUL IAȘI MUNICIPIUL PAȘCANI Ne ODEON oo caza CANI Referat de aprobare privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani Având în vedere: - prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2), art.13, lit.a), art.14 lit.a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare; - prevederile art. 6 alin. (1) și (2) și alin 7 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 cu modificările și compietările ulterioare; - prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare; - O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; - Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc. Conform prevederilor legale sus menționate Planul de analiza și acoperire a riscurilor de pe teritoriul municipiului Pașcani, este documentul legal care cuprinde, factorii de risc și tipurile acestora identificate Ia nivelul municipiului, măsurile, acțiunile si resursele necesare pentru gestionarea și managementul situațiilor de urgență în scopul preveniri si/sau înlaturarea (contracararea) efectelor negative produse de evenimentele excepționale respective și se actualizeaza la fiecare inceput de an, iar scopul Planului de analiză și acoperire a riscurilor este de a permite Comitetului Local pentru Situați de Urgență, să adopte măsurile cele mai adecvate pentru prevenirea riscurilor, stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și alocarea resurselor umane, materiale și financiare în mod eficient. Față de cele prezentate, propun Consiliului Local al municipiului Pașcani spre analiză și aprobare proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate Ia nivelul municipiului Pașcani. | || aANZIR

Pagina 4

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI Str. Ștefan cel Mare, Nr.16, cod: 705200 - PAȘCANI Telefon: 0232.762.300; Fax: 0232.766.259 e-mail: office primariapascani.ro Lai li 2/28 09: 9 d aprobarea Planului de analiză re a riscurilor la nivelui municipi așcani Avand în vedere O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; Avand în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc; Având în vedere art. 129 alin. (7) Ii. h) din Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, stipulează: (7). In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigura, potrivit competentei sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru fumizarea serviciilor publice de interes local privind. n) situatiile de urgenta." Având vedere prevederile art. 6 alin. (1) și alin 7 din Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 cu modificările și completările ulterioare, care menționează „Art. 6 (1) PAAR se intocmesc de comitetul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, respectiv de comitetele locale pentru situatii de urgenta si se aproba de consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consilile locale, corespunzator unitatilor administrativ-teritoriale pe care le reprezinta.” „Ant.7 (1) Prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii raspund de asigurarea conditiilor necesare elaborarii PAAR." Avand în vedere prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează: „Art. 5 (1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, instituțiile publice, organizatiile neguvernamentale si operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, raspund de aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin prezenta lege si prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenta.” Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2), art.13, lit.a), art.14 lit.a) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare, care stipulează:

Pagina 5

„Art. 4 (1) Autoritatile administratiei publice locale asigura aplicarea masurilor privind activitatile de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in planurile de analiza si acoperire a riscurilor, ce se intocmesc la nivelul localitatii si judetului." (2) Planurile de analiza si acoperire a riscurilor se actualizeaza anual „Art. 13 Consiliul local are urmatoarele obligatii principale: a) aproba planul de analiza si acoperire a riscurilor, pentru unitatea administrativ-teritoriala pe care o reprezinta, stabileste resursele necesare pentru aplicarea acestuia si il transmite inspectoratului in raza caruia functioneaza." „Art. 14 Primarul are urmatoarele obligatii principale: a) asigura elaborarea planului de analiza si acoperire a riscurilor si aplicarea acestuia.” Prevederilor art 6. al (2) O.MA.I. nr. 132/29.01.2007, pentru aprobarea metodologiei de elaborare a planului de analiză și acoperire a riscurilor și a structurii cadru a planului de analiză și acoperire a riscurilor, stipulează: „Ant. 6 (2) Planul de analiza și acoperire a riscurilor, se intocmesc si se aproba in termen de maximum 60 de zile de la aprobarea de catre prefect a Schemei cu riscurile teritoriale din unitatea aaministrativ-teritoriala, elaborata de inspectoratul judetean/al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, si se actualizeaza la fiecare inceput de an sau ori de cate ori apar alte riscuri decat cele analizate sau modificari in organizarea structurilor care, potrivit legii, au atributii ori asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta in profil teritorial ". Planul de analiza și acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul unităților administrativ - teritoriale, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul Planului de analiza și acoperire a riscurilor este acelea de a asigura cunoașterea, de către toți factorii implicați, a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Față de prevederile legale și cele prezentate mai sus Compartimentul Management Situații de Urgență și Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Pașcani, propunem supunerea spre dezbatere a Consiliului Local al municipiului Pașcani proiectul de hotărâre. privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate Ia nivelul municipiului Pașcani Ci

Pagina 6

Anexă nr.1 la H.C.L. Nr, JUDEȚUL IAȘI COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ MUNICIPIUL PAȘCANI NR. DIN aaaaeeenaaae++ 2026 APROB, PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL MUNICIPIULUI PAȘCANI PRIMAR, PINTILIE MARIUS NICOLAE PLANUL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎNTOCMIT, CONSILIER ARS] a 1

Pagina 7

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE Secțiunea a l-a Definiție, scop, obiective 1.1. Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor, este documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul Municipiului Pascani, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. 1.2. Scopurile planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt: - de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin în etapa predezastru, pe timpul producerii dezastrului și în etapa postdezastru; - dea crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență; - de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu și de lungă durată, până la reabilitare, în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește în scopul realizării în timp scurt, în mod organizat și într-o concepție unitară a măsurilor de prevenire și reducere a efectelor unor dezastre, informării operative asupra unor fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor acestora asupra populației, bunurilor materiale, activităților umane, precum și realizarea intervenției cu maximă eficiență. 1.3. Obiectivele planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale; b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorialte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative; d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență. Secțiunea a II-a Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Responsabiltățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale,alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeste, corespunzător unității administrativ-teritoriale a municipiului Pascani, de către Comitetetul Local pentru Situații de Urgență și se aprobă de către Consiliul Local. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeste într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență lasi. 2.2. Acte normative de referință Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește având la bază: > Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență; » Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a “Plamului de analiză și acoperire a riscurilor” și a Structurii-cadru a „Planului de analiză și acoperire a riscurilor”, publicat în M.O. partea 1 nr. 79/01.02.2007; 7 O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu moxiificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea 15 din 28/02/2005; 7 H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență;

Pagina 8

> Ordonanța de urgență nr. 89/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor; > Ordonanța de urgență nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea OUG 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. > H.G. nr.557 din 26.08.2016 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; > Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările și completările ulterioare; 7 H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență; > H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste; > H.G. nr. 642/29.06.2005 pentm aprobarea criteriilor de clasificare a unităților administrativ, teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de risc specifice; » H.G. nr.447 din 10.04.2003 privind modul de elaborare și conținutul hărților de rise natural la alunecări de teren și inundații > O.MAL. nr. 683 din 07.06.2005 pentru aprobarea procedurilor generice pentru colectarea datelor, validare și răspuns pe timpul unei urgențe radiologice; > O.MA.L. nr.279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea și intervenția în caz de urgență nucleară sau urgență radiologică; > OMAL. nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea, pregătirea, organizarea, desfășurarea și conducerea acțiunilor de intervenție ale serviciilor de urgență profesioniste; > O:MA.L. nr. 156 din 11 decembrie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea si testarea planurilor de urgenta în caz de accidente majore in care sunt implicate substante periculoas; > Ordinul ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr. 1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră; > Ordinul comun MAWM.TCIT. nr. 1.160/1195/30.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului 18 privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la cutremure și/sau alunecări de teren: 7 ORDIN nr. 1.475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea și gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină și secetă severă, a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar — invazii ale agenților de dăunare și contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar și a Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure; + ORDIN nr. 1.184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activității de evacuare în situații de urgență; » ORDIN nr. 135/2015 pentru aprobarea Normelor Tehnice pentru managementul activităților de intervenție pentru asanarea terenurilor de munițiile rămase neexplodate din timpul conflictelor armate și executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor. 2.2. Structuri organizatorice implicate Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial.

Pagina 9

ului Pascani sunt: Consiliul Local Pascani; Primaria Municipiului Pascani; Comitetul Județean pentru Situații de Urgență; Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Pascani; Centrul operativ pentru situații de urgență: Centrul operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local pentru situații de Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne: Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași; Politia municipiului Pascani; Sectia de Jandarmi Pascani; Sectia de pompieri militari Pascani; Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate: Apa Vital Pascani; S.H.l Pascani; Agenția pentru Protecția Mediului Iași: Centrul Meteorologie Regional Moldova Iași; Inspectoratul Județean în Construcții; Drumuri Nationale si Judetene; Politia Locala Pascani; Spitalul Municipal Pascani; Spitalul C.F. Pascani; E-ON Gaz Targu Mures-sucursala Pascani; Sector Gospodarie comunala a primariei Pascani; Circa Sanitar — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Pascani; Statia de ambulanta Pascani; C.F.R. marfa; Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare — Filiala de Imbunatatiri Funciare lasi; Ocolul silvic Pascani; Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani Liceul Tehnologic Economic „Nicolae lorga” Pașcani Colegiul Tehnic De Căi Ferate „Unirea” Pascani Școala Gimnazială „lordache Cantacuzino” Pașcani Școala Gimnazială „Lon Creangă” Giștești Pașcani Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 2 Pașcani Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 3 Pașcani 2.3. Responsal ățile cetățenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ Ia construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității și la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Obligația primordială a cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ ia prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comporlamentul

Pagina 10

preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării. Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală și permanentă/periodică a concetățenilor asupra riscurilor specifice care le pot afecta viața și proprietatea; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea/reducerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; - respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență; - participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre; - cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situațiilor de urgență. 2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu 2.4.1 Lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin Hotărâre nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de rise 1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora : A. Centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora: — Comitetul pentru situații de urgență, Primăria Municipiului Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași: B. Monitorizarea pericolelor : a) factori de mediu, calitatea aerului — inspectorii de Ja operatorii economici factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza,, al Județului Iași: b) cutremure - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatorii economici factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; c) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă și a calității apei - SGA Iași, Direcția Apelor Prut; d) principalele lucrări hidrotehnice — administratorul lucrării (SGA Iași); e) starea de sănătate a populației — Spitalul municipal, dispensarele, cabinetele particulare, medicii de familie, Crucea Roșie Pașcani, Serviciul de Ambulanță, Direcția Județeană de Sănătate Publică Iași ; f) transporturi de substanțe chimice periculoase — Poliția Municipală Pașcani, Comitetul pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași:

Pagina 11

£) siguranța în construcții — Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Inspectoratul în construcții Iași; h) obiectivele economice sursă de risc - comitetul pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași: i transporturi de materiale explozive militare — nu este cazul ; j) pericole pentru rețele de comunicații și informatice — Serviciul de telecomunicații speciale Iași; K) siguranța alimentelor — circa sanitar-veterinară control alimente Pașcani, Direcția sanitar- veterinară Iași. C. Evaluarea riscurilor specifice : a îmbolnăviri în masă — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția județeană de sânâtate publică Iași: b epizootii / zoonoze — Circa sanitar-veterinară, Direcția sanitar-veterinară Iași; c) câderi de obiecte cosmice — Primăria orașului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza,, al Județului Iași; d) amenințări biologice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția Județeană de Sânătate Publică Iași; e) amenințări ecologice - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatori economici factori de risc, Inspectorat pentru Protecția Mediului Iași. D. Evaluarea efectelor negative : a) ale situațiilor de urgență care s-au produs — Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiul Pașcani; b) ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență — conform responsabilităților de monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor specifice. 2. Informarea, înștiințarea și avertizarea: A. Informarea și educarea preventivă a populației și salariaților: 2) pentru populație și salariați — Primăria municipiului Pașcani prin Comitetul local pentru situații de urgență; b) pentru salariați — Conducerea instituțiilor prin Celulele pentru situații de urgență (acolo unde sunt —la agenții cu factor de risc); c) Inspectoratul Școlar Județean prin instituțiile de învățământ din Municipiul Pașcani; d) Spitalul Municipal Pașcani, medicii de familie — pentru întreaga populație; e) Mass-media . B. Înștiințarea autorităților administrației publice locale Municipiul Pașcani: a) asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență — autoritățile administrației publice județene de specialitate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor specifice, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență; b) asupra producerii situațiilor de urgență - administratorii operatorilor economici surse de risc sau, după caz, administratorii proprietăților afectate C. Avertizarea populației și salariațiloi a) prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică — sistemul de sirene ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență; b) prin mass-media — postul local de televiziune prin cablu, presă. 3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor : 2) pentru intervenție operativă — Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor sursă de risc de pe teritoriul orașului Municipiul Pașcani; b) pentru punerea la dispoziție, conform legii, a unor resurse materiale și umane — prin planul de cooperare pe plan local și prin Oficiul pentru Mobilizare a Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare Iași (OMEPTA); c) asigurarea finanțărilor măsurilor de protecție — bugetul local, bugetele operatorilor economici, bugetul C.].

Pagina 12

4. Comunicații și informatică : a) asigurarea funcționării rețelei de comunicații-informatică pentru managementul situațiilor de urgență —, centrele de calcul ale operatorilor economici; b) asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale — Serviciul de telecomunicații speciale Iași, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor economici; C) refacerea operativă a sistemului public de comunicații — operatorii de telefonie fixă și mobilă din zonă. 5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor: a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate - Stația de Pompieri, Serviciul SMURD Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza,, al Județului Iași; b) spitalizare și triaj medical — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele, medicii de familie, Direcția județeană de sântate publi c) transport sanitar și evacuare cu mijloace de intervenție specifice — Serviciul de Ambulanță Pașcani, mașini personale și puse la dispoziție de instituții și operatori economici de stat sau particulari; d) căutarea și salvarea persoanelor — la solicitarea Primăriei municipiului Pașcani de către alte servicii de profil. 6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate a) asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere din Primăria muni Pașcani și a conducătorilor operatorilor economici sursă de risc, în locurile în care aceștia vor fi evacuați și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție — Poliția Locala Pașcani, Serviciile de pază de la operatori economici; b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - Comitetul local și celulele pentru situații de urgență ale operatorilor economici de pe raza municipiului Pașcani: c) evidența populației evacuate — Serviciul comunitar local de evidență a persoanelor din cadrul Primăriei municipiului Pașcani; d) asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate - conform Planului de evacuare în raport cu situația spațiilor de cazare (existente și care se amenajează la nevoie ) ; e)instalarea taberelor de evacuați — conform Planului de evacuare ; f) recepția și depozitarea bunurilor evacuate — fiecare unitate pentru bunurile proprii ; g)evacuarea animalelor — Comitetul local pentru situații de urgență împreună cu Circa sanitar-veterinară; h) evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu — Jomitetul local pentru situații de urgență împreună cu Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu, Pașcani; i) evacuarea spitalului, centrelor de plasament, — ministerele care au în subordine astfel de instituții, în cooperare cu Comitetul local pentru situații de urgență Pașcani: j) securitatea și paza zonelor evacuate — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la obiective; k) controlul circulației — serviciul circulație din cadrul Polițici Municipale Pașcani, în cooperare cu Poliția Locala; Devacuarea fondului arhivistic — persoanele care răspund de arhivă din cadrul Primăriei municipiului Pașcani și compartimentele de arhivă de la operatorii economici și instituțiile de învățământ de pe raza municipiului; 7. Acordarea asistenței medicale de urgență: 2) suplimentarea capacității de spitalizare — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele din zonă, Crucea Roșie: b) instalarea spitalului de campanie — Inspectoratul județean pentru situații de urgență împreună cu unități ale Ministerului Apărării Naționale din zonă ; c) acordarea asistenței medicale pentru structurile de intervenție operativă - Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de Sănătate Publică Iași: d) acordarea asistenței medicale de urgență — Spitalul Municipal Pașcani, structuri ale Sistemului Medical de Urgență din cadrul Inspectoratului județean pentru Situații de Urgență :

Pagina 13

e) acordarea primului ajutor pre - medical -Serviciul SMURD Pașcani: 8) asigurarea de medicamente și instrumentar medical — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de Sănătate Publică Iași. 8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masâ: a) stabilirea dimensiunilor și condițiilor de carantină — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sânâtate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași; b) securitatea și paza perimetrului zonei de carantină — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la operatorii economici; c) măsuri profilactice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sânătate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași. 9. Localizarea și stingerea incendiilor: a) localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă - Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași, echipele specializate de la agenți economici, populație; b) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier — nu este cazul. 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBC din cadrul formațiunilor Inspectoratul județean pentru situații de urgență, conducătorii operatorilor economici sursă de risc afectați ; b) evacuarea locală a populației existente în interiorul perimetrului de securitate - Comitetul local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență ; c) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase — Stația de Pompieri Pașcani, operatorii economici care au utilaje specifice, Inspectoratul județean pentru situații de urgență. 11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor surse: a) asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării — agenții economici de stat și privați care dețin mijloace de transport în comun; b) stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgență — Comitetul local pentru Situații de Urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare; €) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare; d) asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate - agenții economici de stat și privați care dețin mijloace de transport în comun și de transport materiale din zonă, stabiliți prin Planul de evacuare; e) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto — Serviciul circulație din cadrul Poliției Municipale Pașcani, Poliția Locala ; 8 controlul și evidența auto-evacuârii — Servi public comunitar local de evidență publică a persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani; £) transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Oficiul de Mobilizare a Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare (OMEPTA), conform Planului de aprovizionare; h) transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă la lucrările de gospodărire a apelor — Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași. 12. Efectuarea lucrârilor publice și inginerești de reabilitare Ia construcțiile, instal: ile și amenajările afectate : a) evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public — Poliția locală cu sprijinul Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, inspectoratul în Construcții iași;

Pagina 14

b) nominalizarea responsabilităților în realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență — Serviciul Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Inspectoratul în Construcții Iași; c) efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate — instituțiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare. 13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate: a) asigurarea apei și hranei pentru persoane: - în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz — Comitetul local pentru situații de urgență al municipiului Pașcani; - ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență Administrația Națională a Rezervelor de Stat; b) asigurarea apei și hranei pentru animale — Comitetul local pentru situații de urgență, prin Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară Iași; c) verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru persoanele evacuate sau afectate — Circa sanitar-veterinară control alimente, restaurantele și cantinele din zonă. 14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate : a) asigurarea mâsurilor necesare pentru realizarea protecției și cazării populației în adăposturi colective - Comitetul local pentru situații de urgență prin spațiile de cazare stabilite în Planul de evacuare:, școli, cămine, internate, centre de plasament, rude neafectate, etc. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență se pot ridica corturi, cu sprijinul M.Ap.N. 15. Asigurarea energiei pentru iluminat și alte utili a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență, pentru minim 72 de ore — conducătorul/administratorul fiecărei facilități; b) asigurarea energiei electrice — E.ON Electrica S A Pașcani; c) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice — E.ON Electrica S A Pașcani; d) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale — SC E.ON Gaz SA- formația de lucru Pașcani 16. Efectuarea depoluării și decontaminării : a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție Inspectoratul județean pentru situații de urgență, operatori economici din oraș care dispun de aparatură dozimetrică de supraveghere ; b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție — Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, etc.; c) efectuarea depoluârii și decontaminării — eșaloanele superioare pentru operatori economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de Gospodărirea Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență; d) stabilirea priorităților pentru monitorizarea gradului de contaminare și centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului municipiului — Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași; e) stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminării și depoluării - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași; 1) asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminârii populației, căilor rutiere și clădirilor — eșaloanele superioare pentru operatorii economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și, la solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap.N. cu materialele necesare, puse la dispoziție de M.I.R.A. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență; £) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătății și monitorizarea stării de sânâtate a populației — Spitalul Municipal Pașcan, Direcția de Sânătate Publică Iași:

Pagina 15

h) efectuarea decontaminării populației — la solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap.N. cu materialele necesare. puse la dispozipie de M.I.R.A. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență: î) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban și rural, evaluarea efectelor și realizarea decontaminării - în mediul rural, prin dușuri organizate în corturi sau săli speciale, de către Inspectoratul județean pentru situații de urgență (mașini speciale de decontaminare personal), cu materiale asigurate de Inspectoratul județean pentru situații de urgență; i) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier și pășunilor și evaluarea efectelor directe și indirecte asupra oamenilor și animalelor — Compartimentul agricol din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași; k) decontaminarea terenurilor și rezervațiiloi Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei muni 1) supravegherea gradului de contaminare a pășunilor, evaluarea efectelor directe și indirecte asupra animalelor și oamenilor, realizarea decontaminârii - Compartimentul agricol din cadrul și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași, Direcția Sanitar-Veterinară Iași: m) realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale - Compartimentul agricol și Compartimentul de mediu din cadrui Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Direcția Sanitar- Veterinară Iași; n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea cursurilor de apă - agenții poluatori, Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, SGA Iași — Direcția Apelor Prut — formații de lucru locale. 17. Menținerea și restabilirea ordinii publice : a) menținerea și restabilirea ordinii publice — Poliția Municipală Pașcani, oameni de ordine stabiliți de primar, serviciile de pază și oameni numiți de la operatorii economici și instituțiile publice din oraș: b) menținerea ordinii publice — Poliția locala Pașcani; e) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice — Consiliul Local al Municipiului Pașcani, Ministerul Apărării Naționale prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență; d) stabilirea, potrivit competențelor, a legalității intervenției — compartimentul juridic din cadrul Primăriei municipiului Pașcani. 18. Logistica intervențiilor: a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de sprij - pentru Consiliul Local — fiecare organ de specialitate al administrației publice locale pe domeniul lui de activitate, precum și pentru obiectivele din coordonare/subordine în cooperare cu eșaloanele de la județ; - pentru operatorii economici — eșaloanele imediat superioare și Consiliul Local. 19. Reabilitarea zonci afectate : - restabilirea stării provizorii de normalitate — Ministerul de Inteme și Reformei Administrative, Consiliul Județean și celelalte ministere (instituții) pentru obiectivele din coordonare/subordonare, pe domeniile de competență. 20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, istență socială și religioasă : a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate pentru populația afectată — se stabilesc de Consiliul Județean, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și Administrația Națională a Rezervelor de Stat; b) asigurarea asistenței umanitare de urgență penru un număr de până la 15.000 de victime, prin resurse i infrastructură proprie — Crucea Roșie de la județ și a municipiului: c) acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare pentru populație, operatori economici, instituții — Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Consiliul Județean, Consiliul Local, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale; 10

Pagina 16

d) stabilirea și aplicarea măsurilor de asistență socială — Serviciul Comunitar de Asistență Socială și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani: e) acordarea asistenței religioase și sociale - organizațiile religioase legal constituite cu reprezentanți în cadrul municipiului Pașcani, cu sprijinul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național al județului Iași; 1) acordarea asistenței psihologice — Serviciul Comunitar de Asistență Socială și Autoritate Tutelară al Primăriei municipiului Pașcani, psihologi de la instituții și operatori economici din oraș, cabinete particulare de specialitate. 2.4.2. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu. Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor instituțiilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în plan teritorial. În acest sens, compunerea Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta este următoarea: - președinte: Primarul municipiului Pascani; - vicepreședinte: Viceprimarul municipiului Pascani; - Secretarul general al municipiului Pașcani; icii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală; - manageri/șefi ai unor instituții și societăți comerciale de interes care îndeplinesc funcții de sprijin în gestionarea situațiilor de urgență; - consultanți - manageri ai operatoriior economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență. Membrii din compunerea Comitetului Local pentru Situații de Urgență sunt specialiști din cadrul instituțiilor publice peratorilor economici de pe raza municipiului Pascani. Asociațiile, fundațiile sau alte organizații neguvernamentale de interes public și mass-media pot participa la prevenirea și managementul situațiilor de urgență potrivit documentelor de constituire și specificului activității acestora. 2.4.3. Consiliul Local al Municipiului Pascani „judetul Iași Y aprobă “Planul de analiză și acoperire a riscurilor” identificate la nivelul municipiului Pascani; comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze și materiale de specialitate necesare pentru întocmirea „Planului de analiză și acoperire a riscurilor" identificate la nivelul municipiului Pascani; Y alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor existente la nivelul municipiului Pascani. 2.4.4. Comitetul Locale pentru Situații de Urgență Y informează prin centrul operațional cu activitate temporara, privind stările. potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora; Y evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale, stabileste măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor; V declară, cu acordul primarului si al prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrati v-teritoriale; analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare gestionări iei “ informează comitetul județean și consiliul local activității desfășurate; asupra “ îndeplineste orice alte atribuții și sarcini stabilite de iege sau de organismele și organele abilitate. 1

Pagina 17

2.4.5.Centrul operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local pentru situații de urgență. Centrul operativ cu activitate temporară este constituit din timp, intrarea lui în funcțiune se realizează în momentul primirii avertizărilor, atenționărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor privind iminența producerii sau producerea unor situații de urgență, iar pe timpul funcționării lor, îndeplinesc atribuții similare centrelor operative cu activitate permanentă. Centrul operativ cu activitate temporară îndeplineste următoarele atribuții specifice: Y asigură convocarea comitetului pentru situații de urgență și transmiterea ordinii de zi; Y. primeste și pregăteste materialele pentru ședințele comitetului pentru situații de urgență și le prezintă președinților și membrilor acestui comitet; Y execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor; % asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții, pe care le prezintă spre aprobare; Y difuzează la componentele Sistemului Județean și la autoritățile interesate documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă și de intervenție; Y întocmeste proiecte de comunicare de presa; Y urmăreste realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședințelor comitetului pentru situații de urgență; Y- gestionează documentele comitetului pentru situații de urgență; Y asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență; Y îndeplineste alte sarcini stabilite de comitet, de președintele acestora, de șefii centrelor operaționale sau de șefii centrelor operative permanente respective. 2.4.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Intern Y participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de rise și a factorilor determinanți ai acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competență, pe care le supun aprobării prefectului județului; Y exercită coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență; Y fac propuneri Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind gestionarea și managementul situațiilor de urgență; Y- centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și le înaintează organismelor și organelor abilitate; Y elaborează studii, prognoze și analize statistice privind natura și frecvența situațiilor de urgență produse și propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea; “desfășoară activități de informare publică pentru cunoașterea de către cetățeni a tipurilor de risc specifice zonei de competență, măsurilor de prevenire, precum și a conduitei de urmat pe timpul situațiilor de urgență; “ participă la identificarea resurselor umane și materialelor disponibile pentru răspuns în situații de urgență și ține evidența acestora; Y stabilește concepția de intervenție și elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns. 2.4.7. Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate Y. pun la dispoziția Comitetului Local pentru Situații de Urgență toate documentele, datele și informațiile necesare pentru întocmirea Planului de analiză și acoperire a riscurilor identificate la nivelul Municipiului Pascani; “ asigură logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare; Y asigură funcțiile de sprijin penru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, conform H.G nr.557 din 26.08.2016; 12

Pagina 18

S centralizează datele și informațiile privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; Y evaluează riscurile specifice în cazul apariției îmbolnăvirilor în masă, al epizoortiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbușirilor de teren și al amenințărilor biologice, ecologice și la adresa infrastructurilor critice; Y evaluează efectele negative ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență. CAPITOLUL II CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIAL ALE MUNICIPIULUI PAȘCANI Secțiunea a I-a Amplasare geografică și relief Date geografice și încadrarea în teritoriu Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ, după municipiul Iași, este situat în partea de nord-est a României, în vestul județului Iași (47215 latitudine nordică și 2644” longitudine estică). Municipiul are în componență orașul Pașcani și 5 suburbii (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca Pașcani și Sodomeni) și sc învecinează cu următoarele comune: Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu (la sud), Ruginoasa și Todirești (la est), Vânători și Lespezi (la est) și Valea Seacă (la vest). Distanța față de București este de aprox. 550km. Suprafața municipiului Pașcani este de 79,31 km? , reprezentând 1,45% din suprafața județului Iași. Relieful Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate de teritoriul administrativ al municipiului în Podișul Sucevei sunt, de la vest la est, următoarele: + Podișul Fălticenilor (Mojca) — prezintă culmi deluroase, cu altitudini de peste 400- 450 m; Y Culoarul Siretului — suprafață plană, care se suprapune luncii și teraselor de luncă ale râului Siret, cu o altitudine de 205-215 m și o lărgime de 3,5-4,3 km; G Podișul Dealul Mare — ansamblu de dealuri largi și platouri, fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225-355 m (subdiviziunea șeii Ruginoasa) “Lunca Siretului — suprafață plană, cu o altitudine de 205-215 m, o lățime de 3,5-4,3 km și o pantă longitudinală de aprox. 1%. Altitudini maxime se ating în dealul Runcul (456 m) și în dealul Lutăriei (455 m). Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au luat naștere în funcție de materialul aluvio-coluvial în funcție de condițiile hidrologice (inundații), hidrogeologice, climatice și de vegetație. Secțiunea a Il-a Caracteristici climatice Clima municipiului Pașcani este de tip temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală în municipiul Pașcani e de 8.4*C, maximul mediu fiind atins în luna iulie (20,1*C) și minimul mediu în luna ianuarie (- 2,7C). Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534 mm. Cele mai mari cantități medii lunare de precipitații se înregistrează în luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici în luna februarie (17 mm). Vânturile care activează în zona municipiului Pașcani sunt mult influențate de prezența văii Siretului, care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Rețeaua hidrografică Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord Ia sud, prin est. Acesta se distinge printr-o vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul are 6 pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolia (nordul municipiului), Arini (a sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul municipiului), Gura Bâdiliței și Harmâncasca. a) Regimul climatic, specificități, influențe 183

Pagina 19

Datorită poziției geografice, caracteristicilor reliefului și influențelor maselor de aer care acționează la latitudini temperate, clima municipiului Pascani are un caracter temperat-continental pronunțat, integrându-se în mod organic ansamblului condițiilor naturale ale Podișului Moldovei. Valoarea medie anuală a umezealii relative a aerului la Pascani este de 78%, cele mai mari valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă. În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului cuprins între 23 noiembrie și 21 martie când se înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile cu ninsoare. În sectoarele deluroase din vestul și sudul județului, cantitatea medie anuală de precipitații depășeste 600 mim, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub 500 mm. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai ridicate valori în general în luna iunie când media lunară este de 95 mm lunar. În perioada decembrie — martie cad 25 + 35 mm lunar. O caracteristică a climatului municipiului Pascani sunt și ploile torențiale din sezonul cald. Direcția predominantă a vântului pe teritoriul județului Iași este nord-vest și este determinată atât de circulația generală a maselor de aer cât și de orientarea reliefului, Cele mai mari frecvențe medii anuale pentru direcția vântului sunt din nord — vest (23,3 % la Iași, 29 % la Cotnari) urmate de est (14,2 9%), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) și nord (7,2 %), la Iași, și din nord (12 %), sud (11 %), sud — vest (10%) și sud — est (99%) la Cotnari. Cele mai mici frecvențe ie are vântul din direcția nord — est (3,8% la Iași și 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iași, 22% la Cotnari). Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 mvs la Iași, respectiv 4,6 m/s la Cotnari pe direcția dominantă de nord — vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iași dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) și sud (4,7 m/s), iar ia Cotnari dinspre nord (3.5 m/s), sud — est (3,1 m/s), sud și vest (2,9 m/s). Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Mojca, Miroslovești, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. b) Regimul precipitațiilor În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantități mari în mai și iunie, uncori și iulie (65-75 mm în medie) și mici în decembrie — martie (25 — 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în medie 34 — 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 — 40% cad vara, 23 — 30% primăvara, 17 - 23% toamna și 10 - 17% iarna. Caracterul continental al climatului cu nuanțe excesive impune cunoașterea amănunțită a condițiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în concordanță cu situația creată, având în vedere posibilitatea producerii unor fenomene meteorologice periculoase: secetă, inundații, înzăpeziri, îngheț timpuriu. Perturbațiile atmosferice generează o gamă foarte largă de fenomene. În principiu, orice manifestare meteorologică și climatică de risc are ca punct de plecare caracteristicile și evoluția câmpului baric. De exemplu, regimului baric de tip ciclonic (presiune scăzută) îi sunt caracteristice furtunile. precipitațiile abundente, vântul foarte intens, descărcările electrice, căderile de grindină etc., iar situațiile de tip anticiclonie (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de călduri sau de fig. inversiuni de temperatură. cejuri persistente etc. În același timp, repartiția inegală a presiunii este determinată de diferențierile existente în repartiția temperaturii aerului, astfel încât nu putem decât să remarcăm permanenta interdependență dintre elementele meteorologice care definesc starea atmosferei și fenomenele specifice acesteia. Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoase asociate unui vânt puternic (cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf și de nisip), corelate cu umezeala aerului (precipitații abundente, perioade de uscăciune și secetă, forme de condensare a vaporilor de apă la suprafața 14

Pagina 20

terestră ca: bruma, chiciura, poleiul: sau în troposfera inferioară - ceața) și asociate cu valorile de temperatura aerului. c) Temperatura Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 9C și o amplitudine anuală a mediilor lunare de 24 + 25%C. Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -3,39C, iar pentru luna cea mai caldă (luna iulie) este de +22,8%C. Cea mai mare temperatură înregistrată pe 17 iulie 2024 la prânz s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură a valului de căldură: +41,7 *C la Cernavodă. Au fost +41,4 *C la Hârșova, +412 *C la Giurgiu și +41.1 *C la București Filaret. Peste 40 *C s-au depășit la mai multe stații meteo, arată hărțile ANM a fost de +40,19C Ia Iași, iar la Oravița, locul noului record noctum de căldură, maxima a urcat la 39,3 *C. La Târgu Mureș a fost egalat recordul absolut de căldură; +39 *C, înregistrat în iulie 1936. Fenomenele meteorologice cele mai importante care se produc mai frecvent în zona Pașcani sunt: - ceața - cu o frecventa medie anuala de 34,6 zile, cel mai mare numar de cazuri producându-se iarna, în ianuarie (7,5 zile), iar cel mai mic numar de cazuri în iunie (0,1), cazuri frecvente se consemnează și în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și ianuarie (4,9 zile): - aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile, cele mai numeroase cazuri înregistrându-se în decembrie (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2 zile) și martie (18,6 zile): - viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie; - poleiul se produce cu o frecvență anuala de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1.3 zile), decembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile); - orajele sunt caracteristice mai ales zilelor de vara cand numarul de zile sunt peste 4 (4,2 zile in iunie si 4,5 zile in iulie); frecvența medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile. Trebuie menționat faptul că, datorită amplasamentului stației meteo Pașcani în apropierea unui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor mai coborâtă decât orașul (237 m), este posibilă o influențare a înregistrărilor unor elemente climatice, așa cum este de exemplu vântul (respectiv frecvența foarte mare a calmului atmosferic). Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un mai mic risc climatic, în funcție de modul lor de manifestare. Între fenomenele hidrometeorologice identificate ca având un potențial de risc ridicat se detașează: ploile torențiale și viscolul. Secțiunea a III-a Rețeaua hidrografică Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge printr-o vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul are 6 pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolia (nordul municipiului), Arini (la sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul municipiului), Gura Bâdiliței și Hărmăneasca. Pe raza municipiului nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de baraj (Peștișorul). Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecințe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicarea unor măsuri de prevenire oportună a populației din zonele probabile a fi afectate și de organizare din timp a măsurilor de evacuare a populației, animalelor și bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de pe râuri și numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate din pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor datorită ruperii acestora. 15

Pagina 21

Secțiunea a IV-a Date demografice Scopul analizei profilului socio - demografic este acela de a evidența principalele zone funcționale în cadrul zonei urbane modul de relaționare dintre acestea, respectiv evoluția lor recentă. Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Pașcani se ridică la 30.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 33.745 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), cu o minoritate de romi (1,1%), iar pentru 18,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,32%), cu o minoritate de romano-catolici (1,82%), iar pentru 19,08% nu se cunoaște apartenența confesională. Populația ce are domiciliul în Municipiul Pașcani era la 1 Ianuarie 2022 de 45.052 de locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS, însumând aproximativ 4,6% din populația totală a județului Iași. Având în vedere includerea municipiului în Zona Urbană Funcțională Pașcani este relevantă comparația cu ceilalți membri componenți ai acestei structuri administrative: comunele Valea Seacă, Stolniceni-Prăjescu și Hărmănești. Populația ZUF Pașcani la 1 Ianuarie 2022 totalizează un număr de 58.998 locuitori, echivalentul a aproximativ 6% din populația totală a județului. Municipiul Pașcani este cea mai populată localitate (76,36%) din zona urbană funcțională. Comuna Valea Seacă (6.057 locuitori) reprezintă 10,27% din totalul populației centrului urban. Ponderea populației penru celeialte două localități din membre aie ZUF sunt 9,01% pentru Comuna Stolniceni-Prăjescu (5.314 locuitori) și 4,36% pentru Comuna Hărmănești (2.575 locuitori). Populația cu domiciliul în localitățile componente ale Zonei Urbane Funcționale Pașcani a înregistrat o scădere în interval 2005-2022, de la 60.125, la 58.998 regiunea fiind una dintre cele multe întâlnite la nivel național ce au înregistrat o scădere demografică. Acest fapt este cauzat printre altele și de slaba tranziție economică a acestor tipuri de orașe și localități de la economia centralizată la cea de piață. Față de anul 2010, populația cu domiciliul în Municipiul Pașcani a scăzut cu 0,91%, în timp ce celelalte unități administrativ teritoriale care au înregistrat scăderi ale populației în perioada analizată (Stolniceni-Prăjescu și Valea Seacă), au o medie de 5,14%. Singura localitate componentă a Zonei Urbane Funcționale Pașcani care marchează o creștere a populației cu domiciliul este Comuna Hărmănești — de la 2.312 locuitori, la 2.575 locuitori — 11,38%. La nivel județean, creșterea populației este de 13,62%, de la 863.290 locuitori în anul 2010, la 980.865 locuitori în 2022, în timp ce la nivelul ZUF Pașcani se înregistrează o scădere de 1,27%, de la 59.756 locuitori în anul 2010, la 58.998 locuitori în 2021. Așadar, creșterea însemnată înregistrată de Comuna Hărmănești nu se transpune și în creșterea populației ZUF Pașcani din cauza dimensiunii reduse a acestei localități. Spre comparație, Municipiul Iași, principalul centru urban al județului și al Regiunii Nord-Est, a înregistrat o creștere a populației cu domiciliul de 17,57% în perioada 20102022, de la 334.124 locuitori, la 392.813 locuitori. Structura pe sexe a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani, Ia 1 ianuarie 2022, indică o populație de sex masculin de 22.561 persoane, reprezentând 50,08% din total și o populație de sex feminin de 22.491 persoane, reprezentând 49,92% din toial. La nivel național ponderea populației masculine este minoritară de 49,60%. Balanța este mai echilibrată în Municipiul Pașcani, față de alte localități din Zona Urbană Funcțională, cea mai mare diferență fiind înregistrată în Comuna Hărmănești (52,16% masculin, 47,84% feminin). În acest centru urban nu există localități unde populația feminină este cea majoritară, situație regăsită și la nivel județean. O excepție ce trebuie menționată este Municipiul Iași, unde situație este opusă, iar populația feminină este mai numeroasă, cu un procent din totalul populației de 51.91%. Structura pe grupe mari de vârstă a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani indică o pondere a populației în vârstă de muncă de 69,10%, neînsemnat mai mică față de situația Zonei Urbane Funcționale Pașcani (69,12%), dar mai mare decât media județeană, regională, dar și națională. Totodată, Municipiul Pașcani înregistrează o pondere mai mică a populației în vârstă de pensionare prin comparație cu cea națională (16,54%, respectiv 17,80%), dar mai mare decât cea înregistrată la nivel județean (14,88%). În același timp, ponderea populației tinere (sub 16 ani) este 16

Pagina 22

de 14,36%, mai mică față de media națională de 16,63%, și sub “Comparativ cu celelalte localități din Zona Urbană Funcțională, Municipiul Pașcani are o pondere a populației vârstnice peste cea a zonei, de 16,28%. Vârstele de muncă începând cu anul 2020 sunt: > 16-61 ani pentru femei; > 16-65 ani pentru bărbați, Astfel, la nivelul Municipiului Pașcani se identifică următoarele dinamici: * Cei mai mulți locuitori au între 30 și 54 de ani, generațiile născute înainte de 1989, din care se evidențiază grupa de vârstă 30-34 ca fiind cea mai numeroasă, urmată de grupele de vârstă 35-39, 40-44 și 50-54, mai exact contingentul de populație născut între 1970 și 1990, reflectând astfel politica pro-natalitate a regimului comunist și efectele Decretului nr. 770 / 1966, care interzicea întreruperea de sarcină — generația „decrețeilor”, + Populație tânără este mai redusă față de cea adultă, marcată de o scădere a grupelor de vârstă 20-24 de ani și 25-29 de ani, cele născute după 1989, iar contingentul grupelor următoare a continuat să scadă în decadele următoare, ca urmare a scăderii natalității după 1990 și al declinului economic din anii '90, cu excepția unei ușoare creșteri în cadrul grupei 0-4 ani. Contingentul mai mare de populație cu vârsta între 40 și 64 de ani față de cel al grupei de vârstă 0-14 ani, va duce în anii următori la accentuarea dependenței demografice și la îmbătrânirea populației active, crescând astfel presiunea asupra populației active și deficitul de forță de muncă, atrăgând după sine probleme de natură economică și socială. Fenomenul de îmbătrânire a populației este un fenomen mondial ce ridică probleme economice și sociale, cauzat în principal de scăderea natalității, creșterea migrației internaționale, dar și de creșterea speranței de viață. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre ponderea tinerilor și cea a vârstinicilor s-a schimbat în favoarea celor din urmă în anul 2005, atunci când populația tânără avea o pondere de 16,3%, iar cea vârstică de 16,6%, în timp ce în România inversarea s-a produs mai târziu, în anul 2009. O situație aparte României, ale cărei consecințe vor incepe să fie vizibile în următoarea decadă, este generația „decrețeilor”, născuți în urma politicilor pro-natalitate din perioada comunistă ce reprezintă cel mai generos contingent de populație, și care va atinge vârsta de pensionare într-un orizont de 10 ani și va trebui susținut din punct de vedere financiar de contingentul actual al populației tinere, semnificativ mai redus. Secțiunea a V-a Căi de comunicații Valabilă în contextul configurației actuale a infrastructurii majore de transport de la nivelul Uniunii Europene, existând premisele ca acesta să devină unul dintre hub-urile de transport și logistice de la granița de est a României și a spațiului comunitar. Astfel, Pașcaniul se află la întretăierea mai multor axe prioritare TEN-T rutiere și feroviare centrale, care leagă Republica Moldova și Ucraina de București și de zona mediteraneeană, precum și de Transilvania și de Europa Centrală și de Est. Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, municipiul Pașcani se află la intersecția axelor prioritare TEN-T din rețeaua „core” (centrală) București — Ploiești — Bacău -Suceava — Siret (granița cu Ucraina), respectiv Târgu Mureș - Iași — Ungheni (granița cu Republica Moldova). Pentru ambele trasee, în Master Plan-ul General de Transport al României a fost prevăzută construcția de autostrăzi, cu finanțare din fondurile de coeziune și de la bugetul de stat, până la orizontul anului 2020. Pentru ambele proiecte au fost demarate procedurile pentru elaborarea sau revizuirea studiilor de fezabilitate în anul 2014. Deși traseul celor două autostrăzi nu a fost stabilit cu exactitate, schițele preliminare prevăd un nod rutier în imediata vecinătate a municipiului Pașcani, prin urmare, acesta va juca un rol central în configurația rețelei majore de comunicații din Moldova. Conform datelor ultimului recensământ al traficului rutier, realizat de CESTERIN în anul 2010, principala poarta de acces în Pașcani - DN 28A, care asigură legătura cu drumurile europene E 85 și E 583, prin Mofca și Târgu Frumos, este străbătut zilnic de 7.631 de autovehicule. Deși acest volum de trafic este unul semnificativ, acesta nu ridică probleme de congestionare a traficului, dacă îl comparăm cu DN 2 și 17

Pagina 23

care sunt tranzitate de 11.877, respectiv de 13.259 de autovehicule în apropierea iului. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că starea tehnică a DN 28A, este inferioară DN 2 și DN 28, care au statut de drum curopean și care au beneficiat de investiții semnificative pentru reabilitare și creșterea capacității de circulație Municipiul Pașcani are o poziție geografică extrem de favorabilă. Din punct de vedere al transportului feroviar, Municipiul Pașcani este situat la intersecția a două axe prioritare TEN-T feroviar din rețeaua centrală, acesta fiind un nod feroviar tradițional al Moldovei, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cele două axe sunt actuala magistrală CFR 500 București-Ploiești-Buzău-BacăuPașcani-Succava-Vicșani (granița cu Ucraina), respectiv linia 606 Pașcani-lașiUngheni (granița cu Republica Moldova). Ambele trasee sunt propuse în Master Planul General de Transport al României, în vederea modernizării și asigurării unei viteze de deplasare a trenurilor de până la 160 km/h. Infrastructura rutieră Municipiul Pașcani se află pe Culoarul Siretului, la o importantă intersecție de drumuri, având legături pe drumuri naționale și județene cu localitățile învecinate și cu principalele orașe ale Moldovei și ale țării. Principalele magistrale de circulație care tranzitează municipiul și care formează trama stradală majoră sunt un drum național și un drum județean: — DN 28A tranzitează municipiul de la est la vest și este cea mai circulată arteră, asigurând legătura la DN 2/E85 (Moțca) și DN 28/E 583 (Târgu Frumos), aflate la o distanță de 12, respectiv 25 km, și de aici mai departe către București, Suceava, Bacău, Iași, Ucraina, Republica Moldova, etc. Drumul este tranzitat zilnic de peste 7.600 de autovehicule și are o stare tehnică medie, calitatea sa fiind mai ridicată pe tronsonul Pașcani-Târgu Frumos, în condițiile în care nu a beneficiat de lucrări de reabilitare complexe, ci doar de întreținere și reparații curente; — DI 208 tranzitează municipiul Pașcani de la nord la sud și asigură legătura cu DN 2, în zona Roman, și de aici mai departe cu Bacău, Focșani, Buzău, București, respectiv cu Dolhasca, Fălticeni, Suceava. Acesta se află într-o stare tehnică bună, fiind reabilitat cu o finanțare FEDR (POR 2007-2013), în urma unei investiții de circa 60 mil. lei, derulată de Consiliul Județean Iași; - DI 281C, care asigură legătura dintre municipiu și comuna Cotnari, precum și cu o serie de sate din zona polarizată de Pașcani, cu o stare tehnică mediocră și care nu a beneficiat recent de lucrări de reabilitare. În anul 2014 au fost demarate procedurile pentru reabilitarea parțială a acestuia (11 km), în condițiile în care a fost afectat de calamități; — DI 208L, care asigură legătura cu comuna Miroslovești, de pe DN 2, care, de asemenea, asigură legătura cu unele localități rurale polarizate de municipiu și necesită lucrări de reabilitare, până în prezent fiind derulate doar lucrări de întreținere și reparații curente. La acestea se adaugă următoarele drumuri comunale: - DC 125: Pașcani-Lunca Pașcani — Lespezi - DC 111: Pașcani — Boșteni — Sodomeni — Boureni -DC 126: Topile - Gâștești. Secțiunea a VI-a Dezvoltare economică Scurt istoric. Resurse. Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc. În mod tradițional, locuitorii de pe Valea Siretului s-au ocupat cu practicarea culturii plantelor și creșterea animalelor, la care se adăuga eventual exploatarea și prelucrarea lemnului din pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea unor drumuri importante care străbăteau regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul, cu precădere în a doua jumătate a Evului Mediu într-un important târg, acesta având dreptul de a ține periodic iarzmaroc. Din 1831 municipiul Pașcani a avut drept de târg, iar în 1842 primește statutul de târg al Moldovei. Către sfâșitul 18

Pagina 24

secolului al XX-lea Municipiul Pașcani cunoaște o dezvoltare economică importantă, o dată cu construcția rețelei de cale ferată, devenind unul dintre principalele noduri feroviare ale Moldovei. Compania națională de căi ferate construiește aici ateliere pentru repararea materialului rulant (1869), activitate care a dominat peste un secol economia locală și care se păstrează până astăzi. O altă etapă care a marcat decisiv economia locală este perioada comunistă (1945- 1989), când au fost înființate la Pașcani numeroase întreprinderi industriale, din diferite ramuri: industria construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii speciale, traductoare și regulatoare directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație, brânzeturi), mobilei, textilelor și confecțiilor (țesături de în și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai multe ferme agro-zootehnice de stat, peste 100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor 90 în aceste întreprinderi lucrau peste 25.000 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate, După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la cea de piață, precum și a numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la energie, la materii prime, gradus redus de tehnologizare, desființarea CAER, concurența produselor vest-europene și asiatice, etc.), cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au desființat (de ex. Fabrica de Zahăr), s-au reprofilat sau și-au redus semnificativ activitatea și numărul de salariați, adaptându-se la noul context economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM, SIRETUL, etc.). Efectul cel mai important al acestui proces de restructurare a fost dispariția a peste 20.000 de locuri de muncă, în perioada postdecembristă. Acest important recul economic nu a fost decât în mică măsură compensat de instalarea unor investitori autohtoni și străini, care au preluat și dezvoltat, în general, activele unora dintre întreprinderile comuniste din municipiu. Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai mulți investitori sunt români, aceștia fiind activi în industria alimentară, textită, a materialului rulant, etc., în timp ce prezența investitorilor străini este nesemnificativă (supermarket-uri și diverse rețele comerciale, industria alimentară, industria textilă). În prezent principalele activități economice sunt industria textilă, industria alimentară, comerțul, transporturile și serviciile pentru populație. Antreprenoriatul Începând cu anul 2021, cei mai mari angajatori din Municipiul Pașcani sunt HOLMBERGS SAFETY SYSTEM SRL - producător de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp), INDUSTRIALIZAREA CARNII (KOSAROM) SA - producător și procesator de carne animală, ELECTROPUTERE VFU PAȘCANI S.A. — producător de material rulant pentru căi ferate și PROINVEST GROUP SRL — producător de profile obtinute la rece. De remarcat este faptul că toate aceste companii au capital autohton. De altfel, la nivelul municipiului Pașcani, structura activelor totale pe naționalități are următoarea desfășurare: România 87,5%, Turcia 9,8%, Suedia 2,2%, Altele 1,5%. Așadar, activele deținute de antreprenorii autohtoni sunt majoritare la nivel local, foarte asemănătoare ca procentaj cu cele din Municipiul Iași, unde structura activelor totale indică un procent de 85% pentru România, iar acest fapt este echivalent cu o independeță a comunității locale față de investițiile străine, dar și un semn al slabei mobilizări în ceea ce privește atragerea investitorilor străini. Poziția geografică reprezintă un dezavantaj pentru Municipiul Pașcani, însă odată cu finalizarea construcției Autostrăzilor A7 Ploiești — Siret și A8 Ungheni — Târgu Mureș această situație se poate schimba, în special pentru centrele de producție, acestea urmând să aibă un avantaj comparativ cu alte municipii/orașe similare ca populație, prin poziționarea într-un important nod rutier de autostrăzi și astfel devenind accesibile din toate regiunile țării. Conform datelor publice culese din bilanțurile contabile raportate la anul 2021, în societățile economice private din Municipiul Pașcani activează un total de 5.978 de angajați. Topul celor mai importanți 10 angajatori ai localității este descris în figura următoare, dar de menționat este că întâlnim un trend de reducere a numărului de angajați în unele mari companii. Cauzele acestei 19

Pagina 25

diminuări pot fi tehnologizarea, lipsa personalului calificat, forță de munc limitată ca număr la nivel local, migrarea forței de muncă către alte centre urbane sau în afară țării. Cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani au fost în anul 2021 de: Cod CAEN Cifră de Afaceri (lei) CAEN: 1011 - Prelucrarea si conservarea carnii 315 351 826 CAEN: 4711 - Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 157 604 867 CAEN: 2433 - Productia de profile obtinute la rece: 145 101 637 CAEN: 1089 - Fabricarea altor produse alimentare n-c-a. 125 792 593 CAEN: 3020 - Fabricarea materialului rulant 96 244 247 CAEN: 1392 - Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) 70 846 669 CAEN: 0150 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata 39 266 704 cu cresterea animalelor), CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de marfuri 38 167 705 CAEN: 4675 - Comert cu ridicata al produselor chimice 36 829 571 CAEN: 4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si 34322 159 nerezidentiale Astăzi, competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă energia vieții economice. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează statele, sectoarele economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare adăugată sigură. Scara competitivității începe cu susținerea micilor afaceri de către administrații care colaborează cu antreprenorii în interesul comunității și se termină cu supravegherea anti-trust, care permite conviețuirea concurențială la nivelul internațional al marilor corporații. Dacă se are în vedere cifra de afaceri raportată în 2024, cei mai importanți agenți economici din Municipiul Pașcani sunt redați în tabelul de mai jos: Denumirea Domeniu de activitate Cita de afaceri | Nr. (mil. lei) angajați S.C. INDUSTRIA. CĂRNII | Producerea de carne și preparate din | 254,9 545 KOSAROM S.A. came S.C. AVASTAR S.R.L.* | Producerea de carne 2413 245 S.C. ROMPAK S.A. Fabricarea drojdiei, a amelioratorilor | 238,8 226 i a preximurilor pentru panificație S.C. PROINVEST GROUP | Fabricarea de construcții, accesorii și | 206:9 358 SRL. profile metalice, organe de asamblare S.C. VIOSAND Comerț 101,9 104 TRICOTEXT SRL S.C. ELECTROPUTERE | Fabricarea și repararea materialului | 100,8 422 VEU S.A. rulant și a pieselor de schimb pentru material rulant S.C. LORIMER S.RL Comert 100,7 167 S.C. AGROCOMPLEX | Zootehnie, produse lactate și de | 64,5 120 LUNCA S.A panificatie HOLMBERGS SAFETY | Fabricarea de articole confectionate | 49,3 230 SYSTEMS... din textile (cu exceptia imbracamintei si ienjeriei de corp) PROINVEST Lucrari de constructii a cladirilor | 40,4 153 CONSTRUCTION S.R.L. | rezidentiale si nerezidentiale 20

Pagina 26

NOVA GENERAL ComerțLuerari de constructii a | 39.3 27 CONSTRUCT S.R.L. cladirilor rezidentiale si nerezidentiale S.C. GOLDEN STAR S.R.L. | Comerț 36,9 6 S.C. ROM-ELADA S.R. Comerț 31, 6 TECO CRIS SRL Comert cu amanuntul in magazine | 26,0 20 nespecializate, cu vanzare predominanta de produse nealimentare MARVIO SRL Fabricarea produselor din beton | 25,7 60 pentru constructii ALL CONCRETE A.G. SRL | Fabricarea betonului 15,2 17 REMAT PASCANI S.R.L. Recuperarea materialelor reciclabile | 14,0 5 sortate AUTO TRANS COM SRL | Comert cu amanuntul de piese si | 9,33 58 accesorii pentru autovehicule SIMBA'S GROUP SRL Intermedieri in comertul cu produse | 13,2 10 diverse ELECTROTERMOMETRIA | Fabricarea de instrumente si | 12,00 3 SRL dispozitive pentru masura, verificare, control, navigatie Sectorul agricol Agricultura la nivel local Solul reprezintă, pentru dezvoltarea plantelor, sursa principală de alimentare cu elemente nutritive, datorită compoziției minerale și organice, fiind în acest fel asigurată continuitatea florei și faunei în aproape toate lanțurile trofice. Unul dintre cei mai importanți factori de producție agricolă este reprezentat de calitatea solului. Fondul funciar Suprafața fondului funciar al Zonei Urbane Funcționale Pașcani este de 20.502 ha, reprezentând 3,74% din totalul Județului Iași, iar cea a Municipiului Pașcani este de 7.332 ha, respectiv 35,76% din suprafața Zonei Urbane Funcționale. Cea mai mare suprafață a terenurilor din Municipiul Pașcani este acoperită de terenuri agricole, 5.418 ha, compuse din 4.340 ha terenuri arabile, 795 ha pășuni, 236 ha fânețe, 25 ha vii și pepiniere viticole, 22 ha livezi și pepiniere pomicole. În ceea ce privește totalitatea terenurilor neagricole, acestea însumează 1.914 ha și sunt compuse din 190 ha păduri si alta vegetatie forestieră, 19 ha ocupata cu ape, bălți, 884 ha ocupată cu constructii, 172 ha căi de comunicatii si căi ferate și 649 ha terenuri degradate si neproductive. În Municipiul Pașcani, domeniul CAEN 0150 - Activități in ferme mixte (cultură vegetală combinată cu creșterea animalelor) înregistrează o cifră de afaceri neuzual de mare față de media națională, ceea ce creează din acesta un domeniu prosper de activitate. De altfel, acest domeniu se clasează pe locul 7 în topul cifrelor de afaceri cumulate din municipiu, cu 39.266.704 lei în anul 2021. Conform rezultatelor Recensământului General Agricol, în Municipiul Pașcani existau 3.349 de exploatații agricole, care au o suprafață agricolă utilizabilă de 6.101,6 ha. Mărimea medie a unei exploatați agricole este de doar 1,82 ha, sub media națională, regională și județeană, ceea ce indică practicarea pe scară largă a unei agriculturi de subzistență, pentru autoconsum, în gospodăriile populației. în total, în aceste exploatați lucrau 6.278 de persoane (peste 18% din populația totală), cu o medie de vârstă de 54 de ani. Dintre aceștia, 6.098 (97,1%) activau în propria gospodărie, în timp ce doar 180 erau angajați în exploatați cu personalitate juridică. Dintre cele 3.349 de exploatații agricole, doar 9 exploatează peste 10 ha de teren agricol, 99,7% fiină gospodării ale populației cu suprafețe foarte mici (î - 2 ha). Cu toate acestea, 72% dintre terenurile agricole din municipiu sunt exploatate în ferme de peste 50 ha, suprafața arendată de acestea fiind de peste 4.400 de hectare, în creștere semnificativă față de recensământul anterior, 21

Pagina 27

ceea ce indică o tendință de trecere treptată la o agricultură performantă, în ferme medii și mari, cu mijloace de producție moderne, înalt mecanizată, ete Sectorul construcțiilor Activitatea din sectorul construcții se diversifică atât în zona construcțiilor civile și edilitare, cât și a construcțiilor industriale. De asemenea, construcțiile hidrotehnice au o tradiție relativ îndelungată în domeniu, o data cu lucrările specifice de pe Valea Siretului. În anul 2012, în municipiul Pașcani activau 64 de firme în domeniul construcții, toate din sectorul IMM, care asigurau 228 de locuri de muncă și o cifră de afaceri de circa 24 de mil. de lei (2013). Cele mai importante dintre acestea sunt punctul de lucru al S.C. CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE S.A. Iași, S.C. APRODEX S.R.L., S.C. THIC IZOLAȚII TERMICE S.R.L., S.C. ANTIOHIA S.R.L., S.C. LINCAS S.R.L., etc. Firmele locale din domeniul construcțiilor au fost afectate de criza economică globală instalată în 2008, sectorul imobiliar fiind primul care a avut de suferit, mai ales în lipsa unui volum important de investiții publice, care să echilibreze volumul cererii. Astfel, cifra de afaceri a companiilor din domeniu a scăzut cu peste 50%, fiind operate și disponibilizări de personal, în condițiile în care unele firme au intrat în insolvență sau faliment (CONSTRUCTORUL, PROCONSULT, etc). 42% 21% 23% 6% 3% 1% 4% % din salariații din industrie, Industria textilă și a confecțiilor Industria alimentară industria mijloacelor de transport Industria construcțiilor metalice Industria prelucrării lemnului Industria materialelor de construcții Industria de aparatură de măsură și control . Sectorul serviciilor Sectorul terțiar din municipiul Pașcani este unul slab dezvoltat în comparație cu alte orașe similare sau de talie superioară, prin prisma puterii de cumpărare relativ reduse. Singurul sector mai bine reprezentat este cel al comerțului, mai ales în condițiile în care, în ultimii ani, au intrat piața pe locală marii retaileri, precum LIDL, KAUFLAND, PENNY care au realizat investiții semnificative, reconfigurând sectorul comercial local. În domeniul comerțului activează la nivei local 418 societăți comericale, însă peste 90% dintre acestea sunt microînteprinderi, de obicei întreprinderi cu 1-2 angajați, chiar membrii ai familiei, care operează mici unități de proximitate (de cartier) și care, pe termen mediu și lung, nu vor putea face față concurenței marilor lanțuri comerciale cu capital străin. Activitatea de cercetare — dezvoltare și inovare Unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) pot fi clasificate după obiectul principal de activitate, sau după clasificarea ANCS a sistemului național de CD, astfel: - Cercetare-dezvoltare în biotehnologie - Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie - Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste La acestea, se adaugă și subiecții care defășoară activități de CDI, având drept cod CAEN unul din următoarele: - 8542 Învățământ superior universitar (universități publice și private) - 8610 Alte activități de asistență spitalicească. Conform ANCS, sistemul de cercetare- dezvoltare de interes național cuprinde următoarele categorii de unități de drept public, cu personalitate juridică: a) institute naționale de cercetare-dezvoltare (aflate în subordinea ANCS sau a ministerelor de resort); b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei Române și de cercetaredezvoltare ale academiilor de ramură; c) institute de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora; d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și regiilor autonome de interes național. În municipiul Pașcani nu există niciun institut de cercetare-dezvoltare din subordinea ANCS ori al Academiei Române sau a unui minister. Nu au fost identificate societăți care să desfășoare activități în domeniile amintite. Având în vedere acestea, putem afirma că în municipiu lipsesc investițiiie reievante din domeniul cercetării-dezvoltării, acestea fiind realizate doar sporadic de către întreprinderile locale. Activitatea de inovare 2

Pagina 28

Infrastructura de inovare și transfer tehnologic cuprinde următoarele tipuri de entități: - Centre de transfer tehnologic; - Incubatoare tehnologice și de afaceri; - Centre de informare tehnologică; - Oficii de legătură cu industria: - Parcuri științifice și tehnologice. Conform datelor RO INNO, în țară există 43 de entități acreditate pentru activități de inovare și transfer tehnologic, niciuna dintre ele însă nu se găsește în zona de interes studiată. Cu toale acestea, activități de inovare se produ la unii dintre agenții economici locali. Exemple în acest sens sunt noile produse ale KOSAROM, care însă se realizează cu eforturi proprii ale investitorilor, fără a fi însoțite de sprijin public, de exemplu prin susținerea cooperării cu universități sau centre de cercetare din respectivele domenii sau a dezvoltării laboratoarelor și centrelor de cercetare proprii. Secțiunea a VIl-a Infrastructură locală ii de cultură/iînvățământ Cultură infrastructura culturală din Municipiul Pașcani și zona urbană funcțională include biblioteci, muzeu, spații de organizare evenimente/ expunere, spații pentru evenimente în aer liber, alte spații utilizate în scop cultural, instituții și companii de spectacole. În contiunare, în conținutul acestui capitol este descrisă evoluția fiecărui tip de activitate cuiturală pe plan iocal. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani s-a înființat Biblioteca Orășenească, în anul 1950, funcționând inițial în localul Casei de Cultură “Mihail Sadoveanu”, ca serviciu public al Primăriei Pașcani. Dispunea atunci de 3500 volume. Din 1960, a fost instalată în sediu, de pe str. Mihail Kogălniceanu, iar în data de 3 februarie 2009, Biblioteca Municipală Pașcani s-a transformat în instituție de cultură, obținând personalitate juridică. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani este deschisă publicului de toate vârstele, gratuit, și îndeplinește funcții specifice de centru local, cu atribuții și activități în domeniile informării, lecturii, asimilării tehnologiilor IT, comunicării și petrecerii timpului liber, precum și în cele educaționale și cultural - artistice. Sediul Bibliotecii Municipale „Leonard Gavriliu” Pașcani este în Municipiul Pașcani, Strada Grădiniței, Nr. 16, Municipiul Pașcani, Județul Iași. Casa Municipală “Mihail Sadoveanu” Pașcani este o instituție publică de cultură cu personalitate juridică finanțată din alocații de la bugetul local și din venituri proprii, care funcționează sub autoritatea Consiliului Local Pașcani. Actuala clădire a Casei de Cultură a fost inaugurată în 1960 iar din 1961 poartă numele marelui scriitor Mihail Sadoveanu născut la Pașcani. În acel an s-a realizat și prima ediție a Zilelor Mihail Sadoveanu și care a avut loc, de atunci, în fiecare an. Încă de la începuturi “Casa de Cultură” a reprezentat un spațiu de manifestare pentru evenimente culturale, de petrecere a timpului liber precum și de promovare și afirmare a talentelor locale. În aceasta instituție au activat “Teatrul de revistă si comedie muzicală”, “Teatrul de păpuși și marionete”, ansambluri folclorice “lasomia”, “Busuiocul”, “Rapsozii Siretului”, formații vocalinstrumentale (“Alternative”, “Lotus”, “Simplex”, “Direct”) dans de societate, dans modern, dans artistic-sportiv, etc. Tot Casa de Cultură a inițiat comemorarea “Mitropolitului Visarion Puiu” care s-a născut la Pașcani. Lucrările de reabilitare termică și modernizare, finalizate in 2010 indică aceasta instituție ca fiind un spațiu extrem de generos, funcțional, elegant unde actul cultural se desfașoară în condiții optime. Din 2015 are loc anual Simpozionul Constantin Ciopraga , manifestare dedicată academicianului , profesorului universitar născut la Pașcani și care a fost strâns legat de activitatea culturală a urbei noastre pe tot parcursul vieții. Din 2014 a fost înființată Trupa de teatru “Prometeu” a Casei de Cultură coordonată de Aliona Gitlan și tot din același an a luat ființă și Fanfara „Trubadurii” coordonată de Mihăiță Atomei. În anul 2016 se inființează și Ansamblul de dansuri populare „„ Rapsozii Siretului”sub coordonarea lui Alexandru Gâmbuță. 23

Pagina 29

Unități de învățământ din Municipiul Pașcani În municipiul Pașcani, în anul 2024, își desfășoară activitatea un număr 21 de unități școlare(cu sau fără personalitate juridică). Rețeaua este alcătuită din 2 colegii, 3 licee, 3 școli primare și gimnaziale și 2 arondate (dintre care una specială) și 9 grădinițe și o creșă, unități învățământ particulare 2 și Clubul Copiilor Pașcani. Unitățile publice, cu sau fără personalitate juridică din municipiul Pașcani sunt redate în tabelul următor: Nr.crt. | Unitati cu personalitate juridica Unitati fara personalitate juridica ] Colegiul Național “Mihail Sadoveanu” Pașcani 2 Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea” Pașcani 3 Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani Pi Liceul Tehnologic Economic “Nicolae Iorga” Pașcani 5 Liceul Tehnologic Economic “Mihai | Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani Busuioc” Pașcan 6 Școala Gimnazială “Ion Creangă” Grădinița cu Program Normal Gâștești Gâștești Școala Gimnazială Sodomeni Grădinița cu Program Normal Sodomeni 7 Școala Gimnazială "ordache Școala Gimnazială Lunca Cantacuzino” Pașcani E Grădinița cu program prelungit nr.2 | Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 Pașcani Pașcani Grădinița cu Program Normal nr.1 Pascani Grădinița cu Program Prelungit nr. 4 Pașcani Creșa nr. 1 Pașcani 9 Grădinița cu program prelungit nr. 3 | Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani Pașcani 10 | Școala Gimnazială Specială Pașcani 11 | Școala Posliceală Sanitară Centrul de Studii „Ștefan cel Mare și Sfânt"Pașcani 12 Grădinița „Agape” Pașcani o 13 Clubul Copiilor Pașcani Sursa: Hotărârea Consiliului Local nr. 36/29.02.2024 - Rețea Școlară 2024-2025 În cadrul Clubului Copiilor Pașcani preșcolarii, eievii din învățământul primar și gimnazial pot participa la cursuri din sfera cultural-artistică (pictură, coregrafie, orchestră, muzică ușoară), tehnico-stiințifică (karting, ecologie, modelism, informatică, chimie) și sportivă (tenis de masă). 24

Pagina 30

Acesta funcționează într-un sediu nou și are înscriși aproape 1,000 de copii anual, care urmează cursurile gratuit. De asemenea, la nivel local funcționează două unități de învățământ private: Școala Postliceală Sanitară „Centrul de studii Ștefan cel Mare și Sfânt”, respectiv Grădinița cu program prelungit și normal „Agape”. Populația școlară Pentru perioada 2015-2021, populația școlară de la nivel de Județ Iași, prezintă o evoluție fiuctuantă, astfel, din 2015 până în 2018 numărul școlarilor a fost în continuă scădere, în timp ce între 2019 și 2020 numărul de elevi a crescut succesiv cu 0,18%, respectiv 0,04%. În 2021 s-a înregistrat din nou o scădere a populației școlare, de 0,48%. În Zona Urbană Funcțională Pașcani, populația școlară a scăzut constant, de la 9.973 în 2015, la 8.537 în 2021. Conform ultimelor date furnizate de INS, în anul 2021, populația școlară din Zona Urbană Funcțional Pașcani era de 8.537 elevi, reprezentând 4,60% din populația școlară din județul Iași. Din numărul total de elevi din ZUF Pașcani, 13,19% sunt înscriși în grădinițe (1.126 de preșcolari), 47.02% în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământ special) (4.014 elevi), 29,28% în învățământul liceal (2.500 elevi), 7,65% în învățământul profesional (653 elevi) și 2,27% în învățământul postliceal (inclusiv învățământul special) (194 elevi). Scăderea numărului de elevi are implicații majore asupra rețelei de învățământ din municipiu, nu doar prin pierderea personalității juridice a celor cu un număr de elevi sub limita stabiltă prin lege, ci și prin existența riscului ca unele dintre acestea să fie comasate, context în care trebuie identificate soluții pentru ocuparea spațiilor excedentare, o potențială soluție fiind înființarea de centre de tip After-School sau de centre sociale. Numărul mare de elevi din învățământul liceal se datorează și faptului că notorietatea bună a liceelor din municipiul Pașcani atrage un număr mare de absolvenți de liceu din comunele învecinate, care optează pentru continuarea studiilor aici. Cei mai mulți elevi provin din comunele: Mofca, Valea Seacă, Todirești, Mogoșești-Siret, Stolniceni- Prăjescu, Lespezi, Miroslovești, Cristești, Heleșteni, Sirețel, Vânători, Brăești, Ruginoasa, Mircești. Alexandru loan Cuza. Numărul absolvenților de gimnaziu din aceste comune care studiază la liceele din municipiul Pașcani este de circa 1.600 anual, fiind necesară asigurarea deplasării lor rapide și siguranță, prin ajustarea programului județean de transport în comun. Personalul didactic Conform datelor statistice, în Județul Iași au profesat 11.738 cadre didactice Ia nivelul anului 2021, cu 2,11% mai multe decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (42,84% din totalul cadrelor didactice de la nivel județean), iar cele mai puține în învățământul antepreșcolar (0,29% din totalul cadrelor didactice de Ia nivel județean) și profesional (0,94% din totalul cadrelor didactice de la nivel județean). Cu toate acestea, în Zona Urbană Funcțională Pașcani a fost înregistrată o scădere a numărului total de cadre didactice, în anul 2021 profesând 537 de cadre didactice, cu 13,39% mai puține decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (55,12% din totalul cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale), iar cele mai puține în învățământul profesional (0,56% din totalul cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale). Unui cadru didactic din Zona Urbană Funcțională Pașcani i-au revenit în anul 2021, în medie, 14 elevi, mai solicitate fiind cadrele didactice din învățământul preșcolar și învățământul liceal, unde media de elevi pe cadru didactic este de 15 elevi, urmat de învățământul învățământul În ceea ce privește evoluția personalului didactic, se observă o scădere a numărului total de profesori de la 619 în 2007, la 479 în 2013(-22,6%), atât pe fondul reducerii numărului de elevi, cât și al interesului scăzut al tinerilor pentru îmbrățișarea unei cariere didactice, din cauza nivelul scăzut de salarizare. Sănătate Infrastructură sanitară Infrastructura sanitară din Zona Urbană Funcțională Pașcani este destul de dezvoltată. În anul 2021 în Municipiul Pașcani funcționau următoarele unități sanitare, proprietate publică sau privată: 25

Pagina 31

- 2 spitale: - 2 ambulatorii integrate spitalelor: - 1 dispensar medical; -2 cabinete medicale școlare; - 29 de cabinete de medicină de familie; - 2 societăți medicale civile; - 31 de cabinete stomatologice; - 20 cabinete medicale de specialitate; 3 societăți medicale civile de specialitate; - 22 farmacii; - 2 depozite farmaceutice; - 10 laboratoare medicale; -3 laboratoare de tehnică dentară. Spitalul Municipal Pascani acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele specialități: anestezie și terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetricăginecologie, medicină de laborator, radiologie — imagistică medicală. Continuitatea asistenței medicale este asigurată in Spitalul Municipal Pascani de catre medici de specialitate, în una dintre specialitățile: medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie si prin două linii de gardă, organizate astiel: linie de gardă pentru specialitățile medicale si linie de gardă pentru specialitățile chirurgicale.Spitalul Municipal Pascani are în dotare următoarele echipamente și aparate medicale: aparat de radiologie convențională, ecograf, instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie și biochimie. Proporția bolnavilor externați din Spitalul Municipal Pascani care se reinternează, pentru patologie de același tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, este sub 1,5%. Proporția bolnavilor transferați din Spitalul Municipal Pascani într-un alt spital, pentru patologie de același tip, într-un interval de 72 de ore de Ia internare este mai mica de 0,05%. Conform Ministerului Sanatatii, Spitalul Municipal Pascani este incadrat la clasificarea IV conform ordinului ministrului sanatatii nr. 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015. Spitalul General C.F. Pascani situat în Str. M. Kogalniceanu, nr. 24 este compus din doua cladiri unite intre ele printr-o estacada de trecere. Primul corp de cladire este construit in anul 1927 de catre “Casa Muncii” Bucuresti cu denumirea de “Infirmierie Baie”, fiind primul spital de acest gen din tara.In anul 1945 - 1950 spitalul se extinde cu un al doilea tronson, insumand un numar de 56 paturi, iar in anul 1955 cu un al treilea tronson, insumand un numar de 110 paturi pentru medicina interna si chirurgie generala. Ca urmare a reparatiilor capitale ale tronsoanelor |, II si III efectuate in perioada 1972 - 1973, se mareste capacitatea de spitalizare la 150 de paturi. Dupa anul 1989 spitalului i se mai atribuie o constructie noua data in folosinta in anul 1994 în care isi desfasoara activitatea urmatoarele compartimente: Laboratorul de analize medicale, Balncofizioterapia, Farmacia, Biroul directorial + Secretariat, Administrativ, Spalatoria Cladirile sunt pozitionate in sistem monobloc, cu sectii pe orizontala si verticala. Toate sectiile din spital, cat si cladirile anexe (garajul, arhiva, atelierul mecanic, prosectura) sunt comasate in aceeasi incinta. Populatia arondata Spitalului General C.F. Pascani se extinde pe cuprinsul a 3 judete (Neamt,Botosani, lasi) deservind un numar de aproximativ 60.000 de oameni asigurati la C-A.S.M.T:C.T,, inclusiv personalul din siguranta circulatiei. Ambulatoriul de specialitate C.F. Pascani isi desfasoara activitatea Ia o distanta de aproximativ 3 Km de spital, într-un sediu separat situat în mun. Pascani str. Garii nr. 12 si asigura asistenta medicala, curativa si profilactica de urgenta si examinari specifice sigurantei circulatiei, cu un numar de 6 cabinete cu personalul si respectiv dotarile specifice. Referitor la numărul de paturi existente în unitățile sanitare, în Zona Urbană Funcțională Pașcani sunt disponibile 530 paturi în spitale, inclusiv în centre de sănătate cu paturi de spital - paturi pentru internare continuă — proprietate publică, care reprezintă 7.68% din valoarea județeană. De asemenea, în spitale, inclusiv în centrele de sănătate cu paturi de spital — paturi pentru cazuri de 26

Pagina 32

zi, în anul 2021 au fost înregistrate în zona Urbană Funcțională Pașcani un număr de 35, care reprezintă 13,31% din totalul județean. De altfel, analizând următoarea figură se poate observa că numărul de paturi din spitale a rămas constant în perioada 2021, în timp ce la nivel județean avem o majorare de aproximativ 200 de paturi în aceeași perioadă. Turismul Resurse turistice naturale Resursele naturale din zona Pașcani care au potențial de valorificare în scop turistic sunt relativ puține, acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest sector nu s-a dezvoltat la nivel local. Acestea se rezumă la lunca râului Siret, unde se regăsesc diferite brațe și bălți cu potențial piscicol, respectiv pădurile din zonă (Codrii Pașcanilor, Pădurea Moțca, etc.), care pot fi utilizate în scop de agrement (picnic, drumeții, etc.), dar care adăpostesc și un important fond cinegetic pentru amatorii de vânătoare. În zona Codrii Pașcanilor funcționează deja o cabană, cu un restaurant cu specific românesc, care a fost recent modernizată. Resursele turistice antropice Deși județul Iași se află în topul zonelor cu cea mai mare concentrare de monumente istorice din România, peste 90% sunt amplasate în municipiul reședință de județ, în timp ce în municipiul Pașcani regăsim doar următoarele obiective: - Monumentul comerativ al Răscoalei din 1907 (1907); - Crucea Eroilor din Războiul de Independență (1877); - Atelierele de căi ferate (1876); - Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea); - Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664); - Situl Arheologic de la Blăgești (așezare din epoca medievală, respectiv din eneolitic, cultura Cucuteni). Dintre acestea, doar două sunt de importanță națională, respectiv: Palatul Cantacuzino și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, în timp ce restul sunt de catgeoria — Palatul Cantacuzino se află în proprietatea Consiliului Local, însă se află într-o stare avansată de degradare, recent fiind elaborat un proiect pentru reabilitarea, revitalizarea și introducerea acestuia în circuitul turistic, în valoare de 3 mil. de Euro, care a fost depus spre finanțare cu fonduri novergiene. O altă opțiune ar fi finanțarea acestui obiectiv de la bugetul de stat. Un alt obiectiv important din municipiu este Muzeul Municipal Pașcani, din subordinea Consiliului Local, care este organizat în 3 secții (istorie, etnografie, religie) și deține un număr de 375 de exponate, cele mai multe descoperite în cadrul unor cercetări arheologice din zonă (monede, urne, vase, unelte și arme preistorice, topoare. Alte obiective de patrimoniu din împrejurimile municipiului Pașcani sunt: - Palatul „Alexandru loan Cuza” Ruginoasa (1811); - Mausoleul „Vasile Alecsandri” Mircești. La acestea se adaugă o serie de construcții ecleziastice: Biserica „Sf. Vineri”, „Sf. loan Botezătorul”, „Pogorârea Sf. Duh”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli Petru și Pavel”. De asemenea, în municipiu se regăsește casa în care s-a cunoscut scriitorul Mihail Sadoveanu, al cărui destin e strâns legat de cel al orașului. De asemenea, în domeniul patrimoniului imaterial se remarcă Centrul Folcloric Ruginoasa, găzduiește obiceiuri populare tradiționale calendaristice (datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiționale legate de unirea principatelor. Având în vedere numărul mic de obiective de patrimoniu din municipiul Pașcani, care nu permit realizarea unor pachete turistice de sine stătătoare, se recomandă conceperea unor circuite tematice integrate cu alte localități din județ și din regiune (de ex. Iași, Suceava, Botoșani, etc.). Infrastructura turistică Promovarea turistică și evenimente organizate La nivelul municipiului Pașcani nu funcționează un centru de informare turistică, însă o astfel de unitate a fost amenajată în comuna Stolniceni-Prăjescu, din imediata proximitate a orașului, cu o finanțare de circa 130.000 de iei, din PNDR 2007-2013. Acesta are o acoperire microregională, în sensul că poate oferi informații cu privire la obiectivele turistice din întreaga zonă a municipiului Pașcani. 27

Pagina 33

În municipiul Pașcani se organizează anual 0 serie de evenimente culturale și sportive, care ar putea fi atractive pentru turiști și vizitatori: - Zilele Municipiului Pașcani (luna iulie); - Târgul Meșterilor Populari (iulie); - Crosul Toamnei (octombrie); - Cupa 1 decembrie la tenis de câmp (decembrie); - Festivalul Colindelor de Crăciun (decembrie); - Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă (decembrie). În organizarea evenimentelor sus-menționate, municipalitatea joacă un rol esențial, prin implicarea unităților din subordinea acesteia: Casa Municipală de Cultură “Mihail Sadoveanu”, Clubul Sportiv Municipal. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu”, ete. Cu toate acestea. evenimentele culturale sunt prea puține și neuniform distribuite dea lungul anului, pentru a deveni poli de atracție a turiștilor și vizitatorilor, în acest sens fiind recomandată organizarea de noi astfel de manifestări. Rezumând, la nivel local este potențial pentru dezvoltarea următoarelor tipuri de turism: - turism cultural-istoric: de ex. circuite care să includă Palatul Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa, Palatul Cantacuzino din Pașcani, Mausoleul Vasile Alecsandri Mircești, Muzeul Municipal Pașcani, casele memoriale și bisericile din zonă, etc.; - turism de tranzit (itinerant): o dată cu finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, care vor transforma municipiul într-un nod de comunicații de importanță națională și Chiar transfrontalieră. Infrastructura de protecție civilă Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, atât pe timp de pace cât și pe timp de criză sau război, protecția civilă trebuie să-și realizeze o infrastructură capabilă să asigure prevenirea și protecția autorităților administrației publice locale, populației, bunurilor materiale și valorilor de patrimoniu, ca și suportul organizării, pregătirii, desfășurării și conducerii acțiunilor de intervenție pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor și /sau acțiunilor militare, publice, locale, a personalului de conducere a instituțiilor publice și operatorilor economici în baza normelor și instrucțiunilor elaborate de componentele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Infrastructura protecției civile constă în construcții și instalații permanente, dar și mobile, executate din timp. Infrastructura de protecție civilă se materializează în: - locuri special amenajate pentru observare (puncte de observare) construcții permanente sau improvizate dispuse pe construcții înalte sau forme de relief proeminente din apropierea localităților sau obiectivelor economice surse de risc ; - linii telefonice proprii / telefoane mobile, permanente sau temporare, pentru înștiințarea organelor de conducere în cazul pericolului producerii unor situații de urgență sau în caz de conflict militar: - frecvențe radio proprii repartizate de autoritatea națională în domeniu pentru nevoi de comunicații (MAI-prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași); - sistem principal de alarmare a populației despre pericolul iminent al producerii dezastrelor sau atacurilor inamice, în caz de conflict militar, compus din 11 sirene electrice, cofrete cu sau fără automate de semnal și circuite de acționare; - sistem secundar de alarmare, cu aceleași atribuții, compus din clopotele bisericilor; În caz de contaminare, în localitate se pot organi: - 2 puncte de decontaminare radioactivă, chimică sau biologică pentru persoane amenajate pe lângă internate și cămine; - 2 puncte de decontaminare echipament amenajate in spălătoriile chimice private precum și puncte decontaminare mașini, terenuri și clădiri care se pot amenaja în locurile cu rampe auto și operatorul economic care asigură salubrizarea orașului, toate aceste puncte necesitând amenajări simple în vederea realizării unui flux de personal, tehnică, echipament și instalații, precum și asigurarea lor materială. 28

Pagina 34

Cetățenii neîncadrați în muncă sunt obligați să-și procure contra cost sau să-și confecționeze după tipare (modele) elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, mijloace de protecție individuală. De asemenea, cetățenii care își construiesc locuințe sunt obligați să-și amenajeze la subsolul acelei construcții, spații de adăpostire, potrivit normelor legale în vigoare. Rețele de utilități Rețeaua de alimentare cu apă Municipiul Pașcani este alimentat cu apă potabilă din două surse subterane: Moca și Hăsnășeni, cu un debit total de 450 1/s. Sursa Moca are o capacitate de 425 1/s și cuprinde un front de captare cu 62 de puțuri, dotate cu pompe submersibile, o stație de pompare cu 10 pompe, apa pompată fiind transportată apoi la cele 4 rezervoare cu o capacitate de 150 mc din municipiu. Sursa Hăsnășeni cuprinde un front cu 6 puțuri dotate cu pompe submersibile și are o capacitate de doar 25 Vs. Apa captată este transportată de la sursa Mofca până la stația de repompare printr-o conduci Dn 400 mm, iar de acolo la rezervoare printr-o conductă de 300 mm (firul 1), respectiv de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare cu o conductă Dn 400 mm, iar de la sursa Hăsnășeni printr-o conductă Dn 300 mm. În total, rețeaua de aducțiune măsoară 71.76 km de conducte Rețeaua simplă de distribuție a apei din municipiul Pașcani are o lungime de 97,1 km, în creștere cu 16 km (19,7%) față de anul 2007, pe fondul investițiilor în extinderea rețelei, cu precădere în suburbii și în zonele periferice (Lunca, Vatra, Dealul Spirii), iar cea totală are o lungime de 118,5 km. Numărul total de brașamente este de 6.725, dintre care 5.886 la populație, 780 la agenții economici și 59 la instituții publice. Prețul de facturare al apei a fost, în 2013, de 3,58 lei/mc cu TVA inclus. Serviciul de alimentare cu apă este asigurat de S.C. APA VITAL S.A. care furnizează apă , potabilă și în comunele Moțca, Hărmănești și Todirești din proximitatea municipiului. Apa furnizată de acest operator se încadrează în parametrii de potabilitate stabiliți la nivel național, calitatea acesteia fiind monitorizată permanent în cadru! laboratorului propriu, dar și al DSP ași. În anul 2013, gradul de acoperire al străzilor cu rețea de alimentare cu apă a fost de 87,8% din lungimea totală a acestora, iar cel de contorizare a branșamentelor de 98,3%. Cu toate acestea, volumul pierderilor din rețea este foarte ridicat (43,7%) În ceea ce privește cantitatea de apă consumată în municipiul Pașcani, aceasta a înregistrat o tendință de creștere după anul 2007, ajungând la aproape 3 mil. me în prezent (o creștere de 16,5%), atât pe fondul extinderii rețelei de distribuție și implicit a consumului casnic, cât și a celui industrial. Cantitatea de apă facturată în anul 2013 a fost de 189 l/persoană/zi, ceca ce corespunde unei cantități livrate consumatorilor de 2,53 mil.mc și unei cantități totale produse de 4,51 mil. mc, în scădere față de anii anteriori, pe fondul reducerii consumului agenților economici și populației. Rețeaua de canalizare Rețeaua de canalizare a municipiului este realizată în sistem divizor, pentru preluarea apelor uzate și a celor pluviale. Transportul gravitațional al apelor uzate din municipiu este asigurat de colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, cu o capacitate de 405 VS. Sistemul de canalizare este conceput pe două zone de colectare distincte: zona înaltă, unde funcționează preponderent prin pompare, apele fiind preluate de colectoarele de pe str. Moldovei, Crinilor, Ștefan cel Mare, Vatra, respectiv zona joasă, deservită de colectoarele de pe str. Ceferiștilor, 1 decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă și Gării, respective de stația de pompare Cuza Vodă, cu o capacitate de 126 V/s. Apele menajere colectate din cele două zone ajung la stația de pompare de la fosta Fabrică de Zahăr, apoi la Stația de Epurare, care are o capacitate de 940 mc/h / 261 I/s și care le deversează în râul Siret. Apele pluviale sunt colectate prin rețele de cvartal și evacuate în pârâul Hăsnășeni, debitul lor fiind estimat la 5.900 VS. În perioadele cu precipitații abundente, zona aferentă acestuia este inundată, din cauza sinuozității și a colmatării albiei pârâului. Lungimea rețelei de canalizare a cunoscut o evoluție pozitivă în municipiul Pașcani în ultimii ani, de la S3 km în anul 2007 Ia 56.5 km în anul 2013 (46,6%), pe fondul investițiilor în extinderea conductelor pe diferite străzi din municipiu (de ex. 1 Mai, Vlad Țepeș, Drago Vodă, Grădinijei). Cu toate acestea, gradul de acoperire a rețelei stradale 29

Pagina 35

cu conducte de canalizare este de doar 41,8%, cea mai problematică situație fiind înregistrată pe străzile periferice și în suburbii. Numărul de branșamente la rețeaua publică de canalizare este de 2.177, dintre care 1.501 pentru populație, 639 pentru agenți economici și 37 pentru instituții. Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO ONLINE (2014), În anul 2013, Stația de epurare a deversat în emisar 3,81 mil. de me ape uzate, fiind prelucrată o cantitate de 36.200 de tone de nămol. Cantitatea de poluanți deversată a fost de 166 tone materie în suspensie, 53 tone CBOS și 325 tone CCOCr. Calitatea apelor deversate încadrat s-a în normele stabilite Ia nivel național, nefiind înregistrate depășiri la niciun parametru monitorizat. Municipiul Pașcani a implementat proiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și a celui de ape uzate”, cu finanțare din Programul ISPA, credit BEI și de la bugetul de stat, în valoare totală de 23,5 mil. Euro. Rețeaua de alimentare cu gaze naturale Municipiul Pașcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin intermediul racordului Soci-Pașcani, cu o conductă Dn = 300 mm, în lungime de circa 17 km. În municipiu există două statii predare-primire, una în Sodomeni, cu o capacitate de 5.000 mc/h, iar cealaltă în partea de nord-est a orașului, cu o capacitate de 20.000 mc/h, care asigură reducerea și reglarea presiunii gazelor la necesitățile de consum ale urbei. Sistemul de distribuție a gazelor naturale din municipiul Pașcani cuprinde rețele de repartiție cu presiune medie de la de stația predare-primire 2 Ia stații de reglare de sector (3,9 km), 3 stații de reglare de sector (Grădiniței 1, cu o capacitate de 8.000 mc/h, Grădiniței 2, cu o capacitate de 6.000 mc/h, Depou CFR - 5.000 mc/h), la care se adaugă stația Siretul (3.000 mc/h), rețeaua de distribuție cu presiune redusă prin conducte Dn 50-325 mm și branșamentele cu presiune redusă pentru cei peste 3.000 de consumatori. Rețeaua de distribuție a gazelor naturale s-a extins continuu în ultimii ani, de la 79 km în 2007, la 33,2 km în 2012 (+5,3%), pe fondul investițiilor publice și private (ale operatorului E.ON DISTRIBUȚIE) în domeniu. Acestea au vizat, spre exemplu, extinderea rețelei în suburbiile municipiului, în zona Abator, Moldovei, Mușatini, ete. În disonanță cu dinamica lungimii rețelei de gaz, cantitatea de naturale distribuite gaze la nivel local cunoaște o tendință de scădere în ultimii ani, de la 25,24 mil me în 2007, la 17,66 mil. mc în 2012 (-30%4), la aceasta contribuind în mod deosebit declinul și/sau retehnologizarea anumitor ramuri industriale, mari consumatoare. Se constată și în acest caz că situația este mult mai stabilă în cazul gazelor naturale distribuite în rândul consumatorilor casnici, unde valorile au variat în jurul cifrei de 6 mil. anual. mc Rețeaua de alimentare cu energie electrică Pe teritoriul municipiului energia electrică este distribuită de către operatorul E.ON privat ENERGIE. Energia electrică este asigurată în municipiu prin axele de 20 kw Pașcani - Vatra, Pașcani — Iugani, Pașcani — Sirețel, Pașcani — Lespezi, Vatra — Ruginoasa și Pașcani-Târgu Neamț. Energia electrică este distribuită la nivelul municipiului prin 101 posturi de transformare cu o capacitate de 20/0,4 kw, capacitatea totală fiind de 66.372 kw. Circa 80% din rețeaua electrică din municipiu este învechită, ceea ce aduce întreruperi frecvente ale furnizării către consumatori și costuri ridicate cu mentenanța acesteia . Iluminatul public este asigurat prin peste 2.000 de corpuri de iluminat cu lămpi bază de pe vapori de sodiu, de mercur și de tip incandescent, montate pe circa 1.100 de stâlpi de beton, metalici și de tip lampadar. Atât stâlpii, cât și corpurile de iluminat au o uzură ridicată, ceea ce generează o eficiență energetică scăzută și costuri ridicate pentru municipalitate. Rețeaua de telecomunicații Operatorul de telefonie ROMTELECOM acoperă întreaga zonă a municipiului Pașcani. În afară de ROMTELECOM, servicii de telefonie fixă mai furnizează RCS-RDS S.C. Vodafone România S.A. și Orange România S.A. Furnizorii de servicii de telefonie mobilă existenți în prezent pe piața locală și care au acoperire la nivelul municipiului Pașcani sunt S.C. Vodafone România S.A., Orange România S.A. și Cosmote România S-A. și RCS-RDS S.A. beneficiază de servicii de televiziune analogică, digitală și transmisie prin satelit, Aceste servicii sunt furnizate de RCS-RDS și ROMTELECOM, Principalii furnizori de servicii de internet și televiziune prin cablu pe raza municipiului Pașcani sunt, ROMTELECOM, UPC și RCS-RDS. 30

Pagina 36

Locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență La nivelul municipiului Pascani activitatea de evacuare și cazare a sinistraților este reglementată prin "Planurile de evacuare în situații de urgență” întocmite la nivelul fiecărei localități și la nivelul instituțiilor și operatorilor economici care pot fi afectați de diferitele tipuri de risc. Aceste planuri au fost întocmite în conformitate cu O.M.A.]. nr. 1184 din 06.02.2006 _îar în conținutul acestora se precizează Evacuarea va fi efectuată în: -Varianta 1 - de regulă locațiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri (școli, cămine culturale, biserici, etc.) deoarece acestea asigură un minim de confort și utilități necesare unui trai decent și prevenirea îmbolnăvirilor și epidemiilor. Acestea pot funcționa o perioadă mai lungă de timp, până la înlăturarea pericolului și în orice anotimp. -Varianta II - dacă această posibilitate nu există sau clădirile vizate sunt în zona de dezastru, se stabilesc zone în afara localităților, pe înălțimi predominante, pe lângă ape curgătoare, unde se înființează tabere. Acestea nu pot funcționa mult timp, fiind o măsură provizorie și care funcționează numai pe timp favorabil. Aceste locuri de adunare și cele de cazare a sinistraților au fost stabilite de organele abilitate încă de pe timp de normalitate și sunt concret specificate în planurile fiecărei localități în parte precum și în planurile instituțiilor și operatorilor economici care se evacuează în situații de urgență și sunt prezentate în planul de evacuare. Secțiunea a VII-a Specific regional/local Vecinatati, influente, riscuri transfrontaliere — nu este cazul. CAPITOLUL III ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ Secțiunea a L-a Analiza riscurilor naturale Pe teritoriul muncipiului Pascani au fost delimitate urmatoarele categorii de riscuri naturale : - riscuri de inundatii (cu probabilitate de 5%) „partea de nord —est si est a suburbiei Lunca, limita de nord-vest a localitatii Blagesti , partea de sud si est a orasului Pascani; - fenomene meteorologice periculoase ; - riscuri de alunecare-surpare , pe versantii neplantati ai vailor ce traverseaza localitatile suburbiile Bosteni, Sodomeni, Gastesti, pe versantul stang al Siretului in partea de nord a localitatii Blagesti, pe versantul de racord al terasei Pascani in orasul Pascani; - în privinta riscului la seisme „tot teritoriul municipiului Pascani se incadreaza in zona E, careia ii corespunde gradul seismic VII. Imundații Inundațiile sunt volume de apa ce trec peste albia râului Siret. Ele se pot datora atât unor evenimente naturale, ruperea digurilor cât și unor activități umane. Cu alte cuvinte, o inundație poate fi cauzata de precipitații intense si prelungite, valuri cauzate de furtună, dar și unor accidente ale construcțiilor executate în amonte pe acest râu. Ploile torențiale și topirea zăpezilor creează condiții pentru creșterea nivelului apelor curgătoare și revărsarea acestora peste albie, revărsare care cuprinde suprafețe întinse de teren. Acest fenomen conduce la formarea undelor de viitură ce pot transporta cantități foarte mari de apă, uneori de sute de ori mai mari decât debitul obișnuit. Aceasta nu înseamnă că împotriva inundațiilor, indiferent de cauza lor, toate problemele sunt rezolvate, dimpotrivă, este necesar în continuare să se asigure măsuri de prevenire și protecție astfel încât să se diminueze sau să se elimine acțiunea lor distructivă prin: - asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in realizarea construcțiilor, - echiparea cu aparate de măsură și control adecvate tipului de construcție; 31

Pagina 37

- instruirea populației din localitățile din aval asupra modului de realizare a măsurilor de protecție și de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate pentru asemenea situații. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt lunile mai, iunie și iulie, când se înregistrează o cantitate dublă de precipitații față de perioada decembrie — martie. Un fenomen caracteristic climatului îl constituie ploile cu caracter torențial, sub formă de averse cu o intensitate deosebită. Furtuni, tornade, secetă, îngheț ete. Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate să se ridice si să producă fulgere și tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie în atmosferă. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențială, vânturi puternice, grindina, fulgere si tomade. Intr-o furtună, se produce mișcarea aerului pe verticală și o vastă cantitate de energie este transferată. Vânturile din urma unei furtuni la suprafață ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza pagube imense lanurilor și proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale. Precipitațiile produse sunt de obicei intense dar de scurtă durată - inundațiile sunt asociate cu acest tip de precipitații. Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează incendii care amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzată de fulger sau vânturi poate cauza o întrerupere pe scară largă a activităților zilnice oamenilor și operatorilor economici. Chiar dacă prin avertizările meteorologice, furtunile sunt previzibile, efecteie și uneori gradul de intensitate a lor nu pot fi anticipate, cele mai afectate obiective fiind rețelele energetice și telecomunicații, copacii ornamentali și o parte din mobilierul urban, stațiile de relee TV. și radiotelefoane, culturile agricole și acoperișurile clădirilor. La acest tip de risc nu se execută evacuarea populației. Tornada Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în zonele temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depăși chiar și 500 de km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă, pagubele pot fi însemnate. În Pascani nu s-au produs asemenea fenomene, dar avându-se în vedere modificările produse în mediu, cu recădere după anul 1990, nu este exclusă producerea unui astfel de risc. Seceta. Un hazard natural poate fi cauzat și de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia în cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsă de precipitații sub nivelul normal si golirea depozitelor de apă din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multă apă este luată dintr-un rezervor decât cea adăugată. Aceasta este de obicei rezultatul unei combinații de persistentă a presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente și folosirea excesivă a apei pentru activitățile umane. Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole micșorarea calității si existentei , apei de băut și micșorarea rezervelor de hrană. Astfel, când populația este în continua creștere și cererea de apă și hrană este și ea mare, implicațiile secetei devin din ce în ce mai serioase. De asemenea, vegetația moare datorită secetei, riscul incendiilor crește, amenințând locuințe, lanuri de culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă pentru nevoile imediate. Zăpada si gheața Inzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecție, in sensul că acest gen de riscuri cu rare excepții, se formează intr-un timp mai indelungat si există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel incât mare parte din efectele acestora să fie reduse. In aceste imprejurari se recomandă tuturor cetațenilor aflati in zonă, să se informeze permanent asupra condițiilor metcorologice si să rămână in locuințe, asigurându-se necesarul de hrană, apa, combustibil pentru incălzit, iluminat.lopată etc. KPĂ

Pagina 38

Zăpada si gheața sunt bine cunoscute hazarde și pentru cei ce trăiesc în municipiul Pascani, Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă și viscole, care pot dura de la câteva ore la câteva zile. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile, activitatea în gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie primă, energie și gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umedă, cauzând condiții de apă și inundații sau solidă, în combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solidă duce la ger și viscol, combinată cu vânturile înalte. In zonele deluroase, avalanșele sunt un hazard comun provocat de zăpadă. Când depozite mari de zăpadă încep să se topească, inundațiile devin un hazard iminent pentru localități și gospodăriile populației. La activitatea de deszăpezire a orașului se folosesc autogrendere, pluguri, buldozere cu lamă, solnițe cu sare și nisip, autobasculante și alte mijloace mecanice repartizate pe zone și priorități, organizate și conduse de un serviciul permanent de intervenție organizat la operatorul economic de specialitate și coordonate de Comandamentul local de iarnă Pascani. Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „Programului de măsuri pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliul local. Pentru conducerea intervenției in caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni: recunoașterea locului și estimarea urmărilor; organizarea dispozitivului de acțiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de lucru și urgențe; stabilirea cailor de acces si asigurarea legăturilor intre diferite formațiuni și punctele de lucru, st

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.