Proiect de hotărâre
Proiect de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul municipiului Pașcani
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 7,7 MB · modificat pe site: 06.11.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Proiect de hotărâre, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/DE4A7633B8EE95A2C2258DE000451D7C/$FILE/Pr. HCL nr. 4.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/34498-proiect-de-hotarare-privind-aprobarea-planului-de-analiza-si-acoperire-a, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA PROIECT
AVIZAT
JUDEȚUL IAȘI SECRETAR
_ _, GENERAL,
MUNICIPIUL PAȘCANI i iniciiului Pasca
IRINA JITARU
CONSILIUL LOCAL OIEC7 DE HOTĂRÂRE ”
CA ZI
buna Of „zid!
HOTĂRĂRE
rivind aprobarea Planul de analiză și acoperire a
riscurilor teritoi
nivelui municipiului Pașcani
Consiliul Local al Municipiului Pașcani, județul Iași
Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2),
art.13, it), art.14 Ita) din
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările
și completările
ulterioare;
Având vedere prevederile art. 6 alin. (1) și (2) și alin. 7 din
Metodologia de elaborare a
Planului de analiză și acoperire a riscurior și a Structurii-cadru
a Planului de analiză și
acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 1822007 cu modificările
și completările
ulterioare;
Avand în vedere prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004
privind protecția civită, cu
modificările și completările ulterioare;
Avand în vedere O.U.G, nr. 21/2004 privind Sistemul de
Naționai Management al
Situajilor de Urgență;
Avand în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind
managementul tipurilor de
risc;
Având în vedere ar. 129 alin. (2) It. 4) și alin. (7) It. h) din
Ordonanța de urgență nr. 57
din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și completările ulterioare;
Avand în vedere dispozițile Legii nr. 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă
pentru caborarea actelor normale, repubicată, cu și
modiicărie completări utericare;
Având în vedere refaratul de aprobare nr...[26,4/3-din
2026, întocmit de
Primarul municipiului Pașcani;
Avand în vedere raportul de specialitate nr. „din sil.
2026 al
Compartimentului Management Situații de Urgență și Compartimentului Juridic
și Contencios
din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului
Pașcani;
Având în vedere rapoartele de avizare ale:
> Comisiei pentru învățământ și activități științiice,
cultură, conservarea
monumentelor istorice, culte, tineret, sport și turism, sănătate,
muncă, prolecție socială și
combaterea sărăciei nr. din______ 2026;
______
> Comisiei juridice, ordine publică, eaministrețio. publică,
drepturile omului și
libertăți cetățenești nr. din 2026;
>. Comisia de prognoze economico-social, buget,
finanțe, industria, agricultură,
siwicultură, prestări servici, comerț și IMM-uri, programe
europene, atragere, de fonduri
Structurale și relații externe nr. din 2026.
Pagina 2
În temeiul art. 196 alin.(1) lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ,
cu
modificările și completările ulterioare,
HOTĂRĂȘTE:
Art.1. Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelul
municipiului Pașcani, conform anexei nr.1 care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art.2. La data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri se abrogă orice hotărâre contrară.
Art.3. Serviciul administrație publică va comunica în copie prezenta hotărâre:
* Instituției Prefectului județului Iași
* . Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Mihail Sturdza” al județului Iași
+. Primarului Municipiului Pașcani
e Compartimentului Management Situații de Urgență
inieteri p
Primar! + |
|
Marius Nicolae, Fintije--: +
Președinte de ședință Contrasemnează
Consilier, Secretar General,
Irina Jitaru
Pagina 3
ROMÂNIA
JUDETUL IAȘI
MUNICIPIUL PAȘCANI
Ne ODEON oo caza CANI
Referat de aprobare
privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la
nivelul municipiului Pașcani
Având în vedere:
- prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2), art.13, lit.a), art.14 lit.a) din Legea nr. 307/2006
privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile art. 6 alin. (1) și (2) și alin 7 din Metodologia de elaborare a Planului de
analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a
riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 cu modificările și compietările ulterioare;
- prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și
completările ulterioare;
- O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de
Urgență;
- Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc.
Conform prevederilor legale sus menționate Planul de analiza și acoperire a riscurilor de
pe teritoriul municipiului Pașcani, este documentul legal care cuprinde, factorii de risc și
tipurile acestora identificate Ia nivelul municipiului, măsurile, acțiunile si resursele necesare
pentru gestionarea și managementul situațiilor de urgență în scopul preveniri si/sau
înlaturarea (contracararea) efectelor negative produse de evenimentele excepționale
respective și se actualizeaza la fiecare inceput de an, iar scopul Planului de analiză și
acoperire a riscurilor este de a permite Comitetului Local pentru Situați de Urgență, să adopte
măsurile cele mai adecvate pentru prevenirea riscurilor, stabilirea concepției de intervenție în
situații de urgență și alocarea resurselor umane, materiale și financiare în mod eficient.
Față de cele prezentate, propun Consiliului Local al municipiului Pașcani spre analiză
și aprobare proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor
teritoriale identificate Ia nivelul municipiului Pașcani. |
||
aANZIR
Pagina 4
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PAȘCANI
Str. Ștefan cel Mare, Nr.16, cod: 705200 - PAȘCANI
Telefon: 0232.762.300; Fax: 0232.766.259
e-mail: office primariapascani.ro
Lai
li 2/28
09: 9
d aprobarea Planului de analiză re a riscurilor
la nivelui municipi așcani
Avand în vedere O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al
Situațiilor de Urgență;
Avand în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul
tipurilor de risc;
Având în vedere art. 129 alin. (7) Ii. h) din Ordonanța de urgență nr. 57 din 3 iulie
2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, stipulează:
(7). In exercitarea atributiilor prevazute la alin. (2) lit. d), consiliul local asigura,
potrivit competentei sale si in conditiile legii, cadrul necesar pentru fumizarea serviciilor
publice de interes local privind.
n) situatiile de urgenta."
Având vedere prevederile art. 6 alin. (1) și alin 7 din Metodologia de elaborare a
Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și
acoperire a riscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 cu modificările și completările
ulterioare, care menționează
„Art. 6
(1) PAAR se intocmesc de comitetul judetean/al municipiului Bucuresti pentru
situatii de urgenta, respectiv de comitetele locale pentru situatii de urgenta si se aproba
de consiliul judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consilile
locale, corespunzator unitatilor administrativ-teritoriale pe care le reprezinta.”
„Ant.7
(1) Prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti si primarii raspund de
asigurarea conditiilor necesare elaborarii PAAR."
Avand în vedere prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004 privind protecția civilă,
cu modificările și completările ulterioare, care stipulează:
„Art. 5
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale, instituțiile publice,
organizatiile neguvernamentale si operatorii economici, indiferent de forma de
proprietate, raspund de aplicarea masurilor de protectie civila stabilite prin prezenta lege
si prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenta.”
Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2), art.13, lit.a), art.14 lit.a) din
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările
ulterioare, care stipulează:
Pagina 5
„Art. 4
(1) Autoritatile administratiei publice locale asigura aplicarea masurilor privind
activitatile de aparare impotriva incendiilor, cuprinse in planurile de analiza si acoperire a
riscurilor, ce se intocmesc la nivelul localitatii si judetului."
(2) Planurile de analiza si acoperire a riscurilor se actualizeaza anual
„Art. 13
Consiliul local are urmatoarele obligatii principale:
a) aproba planul de analiza si acoperire a riscurilor, pentru unitatea
administrativ-teritoriala pe care o reprezinta, stabileste resursele necesare pentru
aplicarea acestuia si il transmite inspectoratului in raza caruia functioneaza."
„Art. 14
Primarul are urmatoarele obligatii principale:
a) asigura elaborarea planului de analiza si acoperire a riscurilor si aplicarea
acestuia.”
Prevederilor art 6. al (2) O.MA.I. nr. 132/29.01.2007, pentru aprobarea
metodologiei de elaborare a planului de analiză și acoperire a riscurilor și a structurii
cadru a planului de analiză și acoperire a riscurilor, stipulează:
„Ant. 6
(2) Planul de analiza și acoperire a riscurilor, se intocmesc si se aproba in termen
de maximum 60 de zile de la aprobarea de catre prefect a Schemei cu riscurile teritoriale
din unitatea aaministrativ-teritoriala, elaborata de inspectoratul judetean/al municipiului
Bucuresti pentru situatii de urgenta, si se actualizeaza la fiecare inceput de an sau ori de
cate ori apar alte riscuri decat cele analizate sau modificari in organizarea structurilor
care, potrivit legii, au atributii ori asigura functii de sprijin privind prevenirea si gestionarea
situatiilor de urgenta in profil teritorial ".
Planul de analiza și acoperire a riscurilor cuprinde riscurile potențiale identificate la
nivelul unităților administrativ - teritoriale, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru
managementul riscurilor respective.
Scopul Planului de analiza și acoperire a riscurilor este acelea de a asigura
cunoașterea, de către toți factorii implicați, a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin
premergător, pe timpul și după apariția unei situații de urgență, de a crea un cadru unitar
și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de
urgență și de a asigura un răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc
identificat.
Față de prevederile legale și cele prezentate mai sus Compartimentul
Management Situații de Urgență și Compartimentul Juridic și Contencios din cadrul
aparatului de specialitate al primarului municipiului Pașcani, propunem supunerea spre
dezbatere a Consiliului Local al municipiului Pașcani proiectul de hotărâre. privind
aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate Ia nivelul
municipiului Pașcani
Ci
Pagina 6
Anexă nr.1 la H.C.L. Nr,
JUDEȚUL IAȘI
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
MUNICIPIUL PAȘCANI
NR. DIN aaaaeeenaaae++ 2026
APROB,
PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL
PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ AL
MUNICIPIULUI PAȘCANI
PRIMAR,
PINTILIE MARIUS NICOLAE
PLANUL
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A RISCURILOR
ÎNTOCMIT,
CONSILIER
ARS] a
1
Pagina 7
CAPITOLUL 1
DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea a l-a
Definiție, scop, obiective
1.1. Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor, este documentul care cuprinde
riscurile potențiale identificate la nivelul Municipiului Pascani, măsurile, acțiunile și resursele
necesare pentru managementul riscurilor respective.
1.2. Scopurile planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt:
- de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le
revin în etapa predezastru, pe timpul producerii dezastrului și în etapa postdezastru;
- dea crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor
generatoare de situații de urgență;
- de a asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu și de lungă durată, până la reabilitare,
în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește în scopul realizării în timp scurt, în
mod organizat și într-o concepție unitară a măsurilor de prevenire și reducere a efectelor unor
dezastre, informării operative asupra unor fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor
acestora asupra populației, bunurilor materiale, activităților umane, precum și realizarea intervenției
cu maximă eficiență.
1.3. Obiectivele planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza
concluziilor rezultate în urma identificării și evaluării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile
teritoriale;
b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorialte forțe destinate asigurării
funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor
operative;
d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor
de urgență.
Secțiunea a II-a
Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
2.1. Responsabiltățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care,
potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale,alte organe și organisme cu
atribuții în domeniu). Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeste, corespunzător unității
administrativ-teritoriale a municipiului Pascani, de către Comitetetul Local pentru Situații de
Urgență și se aprobă de către Consiliul Local. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se
întocmeste într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului
Județean pentru Situații de Urgență lasi.
2.2. Acte normative de referință
Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește având la bază:
> Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență;
» Ordinul M.A.I. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a
“Plamului de analiză și acoperire a riscurilor” și a Structurii-cadru a „Planului de analiză și
acoperire a riscurilor”, publicat în M.O. partea 1 nr. 79/01.02.2007;
7 O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de
Urgență, cu moxiificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea 15 din 28/02/2005;
7 H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului
Național pentru Situații Speciale de Urgență;
Pagina 8
> Ordonanța de urgență nr. 89/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative
în domeniul managementului situațiilor de urgență și al apărării împotriva incendiilor;
> Ordonanța de urgență nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului
situațiilor de urgență, precum și pentru modificarea și completarea OUG 21/2004 privind Sistemul
Național de Management al Situațiilor de Urgență.
> H.G. nr.557 din 26.08.2016 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe
care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile neguvernamentale privind
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
> Legea 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor cu modificările și completările
ulterioare;
7 H.G. 1491 din 09.09.2004 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura
organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de
urgență;
> H.G. nr. 1492 din 09.09.2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile
serviciilor de urgență profesioniste;
> H.G. nr. 642/29.06.2005 pentm aprobarea criteriilor de clasificare a unităților
administrativ, teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al
protecției civile, în funcție de tipurile de risc specifice;
» H.G. nr.447 din 10.04.2003 privind modul de elaborare și conținutul hărților de rise
natural la alunecări de teren și inundații
> O.MAL. nr. 683 din 07.06.2005 pentru aprobarea procedurilor generice pentru colectarea
datelor, validare și răspuns pe timpul unei urgențe radiologice;
> O.MA.L. nr.279/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea,
pregătirea și intervenția în caz de urgență nucleară sau urgență radiologică;
> OMAL. nr.1134 din 13.01.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind planificarea,
pregătirea, organizarea, desfășurarea și conducerea acțiunilor de intervenție ale serviciilor de
urgență profesioniste;
> O:MA.L. nr. 156 din 11 decembrie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
elaborarea si testarea planurilor de urgenta în caz de accidente majore in care sunt implicate
substante periculoas;
> Ordinul ministrului mediului și pădurilor și al ministrului administrației și internelor nr.
1.422/192/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate
de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice, poluări
accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră;
> Ordinul comun MAWM.TCIT. nr. 1.160/1195/30.01.2006 pentru aprobarea
Regulamentului 18 privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului la
cutremure și/sau alunecări de teren:
7 ORDIN nr. 1.475/551/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind monitorizarea
și gestionarea riscurilor cauzate de căderi de grindină și secetă severă, a Regulamentului privind
gestionarea situațiilor de urgență în domeniul fitosanitar — invazii ale agenților de dăunare și
contaminarea culturilor agricole cu produse de uz fitosanitar și a Regulamentului privind
gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure;
+ ORDIN nr. 1.184/06.02.2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea
activității de evacuare în situații de urgență;
» ORDIN nr. 135/2015 pentru aprobarea Normelor Tehnice pentru managementul
activităților de intervenție pentru asanarea terenurilor de munițiile rămase neexplodate din timpul
conflictelor armate și executarea lucrărilor de distrugere a zăpoarelor.
2.2. Structuri organizatorice implicate
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit
legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență
în profil teritorial.
Pagina 9
ului Pascani sunt:
Consiliul Local Pascani;
Primaria Municipiului Pascani;
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență;
Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Pascani;
Centrul operativ pentru situații de urgență:
Centrul operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local pentru situații de
Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași;
Politia municipiului Pascani;
Sectia de Jandarmi Pascani;
Sectia de pompieri militari Pascani;
Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate:
Apa Vital Pascani;
S.H.l Pascani;
Agenția pentru Protecția Mediului Iași:
Centrul Meteorologie Regional Moldova Iași;
Inspectoratul Județean în Construcții;
Drumuri Nationale si Judetene;
Politia Locala Pascani;
Spitalul Municipal Pascani;
Spitalul C.F. Pascani;
E-ON Gaz Targu Mures-sucursala Pascani;
Sector Gospodarie comunala a primariei Pascani;
Circa Sanitar — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Pascani;
Statia de ambulanta Pascani;
C.F.R. marfa;
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare — Filiala de Imbunatatiri Funciare lasi;
Ocolul silvic Pascani;
Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani
Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani
Liceul Tehnologic Economic „Nicolae lorga” Pașcani
Colegiul Tehnic De Căi Ferate „Unirea” Pascani
Școala Gimnazială „lordache Cantacuzino” Pașcani
Școala Gimnazială „Lon Creangă” Giștești Pașcani
Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 2 Pașcani
Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 3 Pașcani
2.3. Responsal ățile cetățenilor
Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se
bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean.
Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ
Ia construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul
de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunității și la măsurile care
trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență. Obligația primordială a
cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament preventiv, de a participa activ ia
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul comunității locale. Comporlamentul
Pagina 10
preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina
producerea de evenimente negative care pot genera pierderi.
Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor.
Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată pe redundanță, adică o
dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este
costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin punerea în
balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării.
Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un
ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de
prevenirea pierderilor, respectiv pentru:
- informarea generală și permanentă/periodică a concetățenilor asupra riscurilor specifice
care le pot afecta viața și proprietatea;
- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și
eliminarea/reducerea neglijențelor din conduită;
- dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală;
- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței
și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea;
- respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități în
gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării
de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență;
- participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate
de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ;
- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre;
- cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor;
- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare
împotriva situațiilor de urgență.
2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu
2.4.1 Lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin
Hotărâre nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de rise
1. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale
acestora :
A. Centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor
specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora:
— Comitetul pentru situații de urgență, Primăria Municipiului Pașcani, Inspectoratul pentru
Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași:
B. Monitorizarea pericolelor :
a) factori de mediu, calitatea aerului — inspectorii de Ja operatorii economici factori de risc,
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza,, al Județului Iași:
b) cutremure - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatorii economici
factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași;
c) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă și a calității apei - SGA Iași, Direcția Apelor
Prut;
d) principalele lucrări hidrotehnice — administratorul lucrării (SGA Iași);
e) starea de sănătate a populației — Spitalul municipal, dispensarele, cabinetele particulare,
medicii de familie, Crucea Roșie Pașcani, Serviciul de Ambulanță, Direcția Județeană de Sănătate
Publică Iași ;
f) transporturi de substanțe chimice periculoase — Poliția Municipală Pașcani, Comitetul
pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență
„Mihail Sturdza, al Județului Iași:
Pagina 11
£) siguranța în construcții — Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul
Primăriei municipiului Pașcani, Inspectoratul în construcții Iași;
h) obiectivele economice sursă de risc - comitetul pentru situații de urgență prin inspectorul
de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași:
i transporturi de materiale explozive militare — nu este cazul ;
j) pericole pentru rețele de comunicații și informatice — Serviciul de telecomunicații speciale
Iași;
K) siguranța alimentelor — circa sanitar-veterinară control alimente Pașcani, Direcția sanitar-
veterinară Iași.
C. Evaluarea riscurilor specifice :
a îmbolnăviri în masă — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția județeană de sânâtate publică
Iași:
b epizootii / zoonoze — Circa sanitar-veterinară, Direcția sanitar-veterinară Iași;
c) câderi de obiecte cosmice — Primăria orașului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență
„Mihail Sturdza,, al Județului Iași;
d) amenințări biologice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția Județeană de Sânătate Publică
Iași;
e) amenințări ecologice - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatori
economici factori de risc, Inspectorat pentru Protecția Mediului Iași.
D. Evaluarea efectelor negative :
a) ale situațiilor de urgență care s-au produs — Comitetul Local pentru Situații de Urgență al
Municipiul Pașcani;
b) ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență — conform responsabilităților de
monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor specifice.
2. Informarea, înștiințarea și avertizarea:
A. Informarea și educarea preventivă a populației și salariaților:
2) pentru populație și salariați — Primăria municipiului Pașcani prin Comitetul local pentru
situații de urgență;
b) pentru salariați — Conducerea instituțiilor prin Celulele pentru situații de urgență (acolo
unde sunt —la agenții cu factor de risc);
c) Inspectoratul Școlar Județean prin instituțiile de învățământ din Municipiul Pașcani;
d) Spitalul Municipal Pașcani, medicii de familie — pentru întreaga populație;
e) Mass-media .
B. Înștiințarea autorităților administrației publice locale Municipiul Pașcani:
a) asupra stărilor potențial generatoare de situații de urgență — autoritățile administrației
publice județene de specialitate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor
specifice, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență;
b) asupra producerii situațiilor de urgență - administratorii operatorilor economici surse de
risc sau, după caz, administratorii proprietăților afectate
C. Avertizarea populației și salariațiloi
a) prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică — sistemul de sirene ale
Comitetului Local pentru Situații de Urgență;
b) prin mass-media — postul local de televiziune prin cablu, presă.
3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor :
2) pentru intervenție operativă — Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor sursă
de risc de pe teritoriul orașului Municipiul Pașcani;
b) pentru punerea la dispoziție, conform legii, a unor resurse materiale și umane — prin
planul de cooperare pe plan local și prin Oficiul pentru Mobilizare a Economiei și Pregătirea
Teritoriului pentru Apărare Iași (OMEPTA);
c) asigurarea finanțărilor măsurilor de protecție — bugetul local, bugetele operatorilor
economici, bugetul C.].
Pagina 12
4. Comunicații și informatică :
a) asigurarea funcționării rețelei de comunicații-informatică pentru managementul situațiilor
de urgență —, centrele de calcul ale operatorilor economici;
b) asigurarea legăturilor de telecomunicații speciale — Serviciul de telecomunicații speciale
Iași, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul local și celulele de urgență ale
operatorilor economici;
C) refacerea operativă a sistemului public de comunicații — operatorii de telefonie fixă și
mobilă din zonă.
5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor:
a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate - Stația de Pompieri, Serviciul
SMURD Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza,, al Județului Iași;
b) spitalizare și triaj medical — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele, medicii de familie,
Direcția județeană de sântate publi
c) transport sanitar și evacuare cu mijloace de intervenție specifice — Serviciul de Ambulanță
Pașcani, mașini personale și puse la dispoziție de instituții și operatori economici de stat sau
particulari;
d) căutarea și salvarea persoanelor — la solicitarea Primăriei municipiului Pașcani de către
alte servicii de profil.
6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate
a) asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere din Primăria muni
Pașcani și a conducătorilor operatorilor economici sursă de risc, în locurile în care aceștia vor fi
evacuați și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție — Poliția Locala
Pașcani, Serviciile de pază de la operatori economici;
b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - Comitetul local și celulele pentru situații
de urgență ale operatorilor economici de pe raza municipiului Pașcani:
c) evidența populației evacuate — Serviciul comunitar local de evidență a persoanelor din
cadrul Primăriei municipiului Pașcani;
d) asigurarea primirii și cazării persoanelor evacuate - conform Planului de evacuare în
raport cu situația spațiilor de cazare (existente și care se amenajează la nevoie ) ;
e)instalarea taberelor de evacuați — conform Planului de evacuare ;
f) recepția și depozitarea bunurilor evacuate — fiecare unitate pentru bunurile proprii ;
g)evacuarea animalelor — Comitetul local pentru situații de urgență împreună cu Circa
sanitar-veterinară;
h) evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu — Jomitetul local
pentru situații de urgență împreună cu Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu, Pașcani;
i) evacuarea spitalului, centrelor de plasament, — ministerele care au în subordine astfel de
instituții, în cooperare cu Comitetul local pentru situații de urgență Pașcani:
j) securitatea și paza zonelor evacuate — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la
obiective;
k) controlul circulației — serviciul circulație din cadrul Polițici Municipale Pașcani, în
cooperare cu Poliția Locala;
Devacuarea fondului arhivistic — persoanele care răspund de arhivă din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani și compartimentele de arhivă de la operatorii economici și instituțiile de
învățământ de pe raza municipiului;
7. Acordarea asistenței medicale de urgență:
2) suplimentarea capacității de spitalizare — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele din
zonă, Crucea Roșie:
b) instalarea spitalului de campanie — Inspectoratul județean pentru situații de urgență
împreună cu unități ale Ministerului Apărării Naționale din zonă ;
c) acordarea asistenței medicale pentru structurile de intervenție operativă - Spitalul
Municipal Pașcani, Direcția de Sănătate Publică Iași:
d) acordarea asistenței medicale de urgență — Spitalul Municipal Pașcani, structuri ale
Sistemului Medical de Urgență din cadrul Inspectoratului județean pentru Situații de Urgență :
Pagina 13
e) acordarea primului ajutor pre - medical -Serviciul SMURD Pașcani:
8) asigurarea de medicamente și instrumentar medical — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția
de Sănătate Publică Iași.
8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masâ:
a) stabilirea dimensiunilor și condițiilor de carantină — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția
de sânâtate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași;
b) securitatea și paza perimetrului zonei de carantină — Poliția Locala Pașcani, serviciile de
pază de la operatorii economici;
c) măsuri profilactice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sânătate publică Iași,
Direcția sanitar-veterinară Iași.
9. Localizarea și stingerea incendiilor:
a) localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor, inclusiv
a incendiilor în masă - Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail
Sturdza, al Județului Iași, echipele specializate de la agenți economici, populație;
b) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier — nu este cazul.
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase:
a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBC din cadrul formațiunilor Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, conducătorii operatorilor economici sursă de risc afectați ;
b) evacuarea locală a populației existente în interiorul perimetrului de securitate - Comitetul
local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență ;
c) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare a efectelor materialelor
periculoase — Stația de Pompieri Pașcani, operatorii economici care au utilaje specifice,
Inspectoratul județean pentru situații de urgență.
11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor
evacuate și altor surse:
a) asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării — agenții economici de stat și
privați care dețin mijloace de transport în comun;
b) stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaților din zonele afectate, în termen
de 2 ore de la declararea stării de urgență — Comitetul local pentru Situații de Urgență, Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare;
€) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea
evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local pentru situații de
urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare;
d) asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate - agenții economici de stat
și privați care dețin mijloace de transport în comun și de transport materiale din zonă, stabiliți prin
Planul de evacuare;
e) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto — Serviciul circulație din cadrul
Poliției Municipale Pașcani, Poliția Locala ;
8 controlul și evidența auto-evacuârii — Servi public comunitar local de evidență publică
a persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani;
£) transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații
de urgență - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Oficiul de Mobilizare a Economiei și
Pregătirea Teritoriului pentru Apărare (OMEPTA), conform Planului de aprovizionare;
h) transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă la lucrările de gospodărire a
apelor — Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași.
12. Efectuarea lucrârilor publice și inginerești de reabilitare Ia construcțiile, instal: ile
și amenajările afectate :
a) evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă
urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public — Poliția locală cu sprijinul
Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani,
inspectoratul în Construcții iași;
Pagina 14
b) nominalizarea responsabilităților în realizarea măsurilor de intervenție de primă urgență —
Serviciul Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Inspectoratul în
Construcții Iași;
c) efectuarea lucrărilor publice și inginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările
afectate — instituțiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare.
13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate:
a) asigurarea apei și hranei
pentru persoane:
- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz — Comitetul
local pentru situații de urgență al municipiului Pașcani;
- ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență
Administrația Națională a Rezervelor de Stat;
b) asigurarea apei și hranei pentru animale — Comitetul local pentru situații de urgență, prin
Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară Iași;
c) verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru persoanele
evacuate sau afectate — Circa sanitar-veterinară control alimente, restaurantele și cantinele din zonă.
14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate :
a) asigurarea mâsurilor necesare pentru realizarea protecției și cazării populației în
adăposturi colective - Comitetul local pentru situații de urgență prin spațiile de cazare stabilite în
Planul de evacuare:, școli, cămine, internate, centre de plasament, rude neafectate, etc. prin
Inspectoratul județean pentru situații de urgență se pot ridica corturi, cu sprijinul M.Ap.N.
15. Asigurarea energiei pentru iluminat și alte utili
a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență,
pentru minim 72 de ore — conducătorul/administratorul fiecărei facilități;
b) asigurarea energiei electrice — E.ON Electrica S A Pașcani;
c) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei
electrice — E.ON Electrica S A Pașcani;
d) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor
naturale — SC E.ON Gaz SA- formația de lucru Pașcani
16. Efectuarea depoluării și decontaminării :
a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție
Inspectoratul județean pentru situații de urgență, operatori economici din oraș care dispun de
aparatură dozimetrică de supraveghere ;
b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare
pentru asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție — Stația de
Pompieri Pașcani, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, etc.;
c) efectuarea depoluârii și decontaminării — eșaloanele superioare pentru operatori
economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de
Gospodărirea Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
d) stabilirea priorităților pentru monitorizarea gradului de contaminare și centralizarea
datelor privind contaminarea teritoriului municipiului — Inspectoratul județean pentru situații de
urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași;
e) stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminării și depoluării - Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași;
1) asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare
pentru realizarea decontaminârii populației, căilor rutiere și clădirilor — eșaloanele superioare pentru
operatorii economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și, la
solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile specializate ale
M.Ap.N. cu materialele necesare, puse la dispoziție de M.I.R.A. prin Inspectoratul județean pentru
situații de urgență;
£) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătății și
monitorizarea stării de sânâtate a populației — Spitalul Municipal Pașcan, Direcția de Sânătate
Publică Iași:
Pagina 15
h) efectuarea decontaminării populației — la solicitarea Comitetului local pentru situații de
urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap.N. cu materialele necesare. puse la
dispozipie de M.I.R.A. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență:
î) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban și rural, evaluarea efectelor și
realizarea decontaminării - în mediul rural, prin dușuri organizate în corturi sau săli speciale, de
către Inspectoratul județean pentru situații de urgență (mașini speciale de decontaminare personal),
cu materiale asigurate de Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
i) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier și pășunilor și
evaluarea efectelor directe și indirecte asupra oamenilor și animalelor — Compartimentul agricol din
cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară
Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași;
k) decontaminarea terenurilor și rezervațiiloi
Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei muni
1) supravegherea gradului de contaminare a pășunilor, evaluarea efectelor directe și indirecte
asupra animalelor și oamenilor, realizarea decontaminârii - Compartimentul agricol din cadrul și
Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru
Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași, Direcția
Sanitar-Veterinară Iași:
m) realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale - Compartimentul
agricol și Compartimentul de mediu din cadrui Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală
pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Direcția Sanitar- Veterinară Iași;
n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea
cursurilor de apă - agenții poluatori, Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului
Pașcani, SGA Iași — Direcția Apelor Prut — formații de lucru locale.
17. Menținerea și restabilirea ordinii publice :
a) menținerea și restabilirea ordinii publice — Poliția Municipală Pașcani, oameni de ordine
stabiliți de primar, serviciile de pază și oameni numiți de la operatorii economici și instituțiile
publice din oraș:
b) menținerea ordinii publice — Poliția locala Pașcani;
e) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice — Consiliul Local al Municipiului
Pașcani, Ministerul Apărării Naționale prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
d) stabilirea, potrivit competențelor, a legalității intervenției — compartimentul juridic din
cadrul Primăriei municipiului Pașcani.
18. Logistica intervențiilor:
a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de sprij
- pentru Consiliul Local — fiecare organ de specialitate al administrației publice locale pe
domeniul lui de activitate, precum și pentru obiectivele din coordonare/subordine în cooperare cu
eșaloanele de la județ;
- pentru operatorii economici — eșaloanele imediat superioare și Consiliul Local.
19. Reabilitarea zonci afectate :
- restabilirea stării provizorii de normalitate — Ministerul de Inteme și Reformei
Administrative, Consiliul Județean și celelalte ministere (instituții) pentru obiectivele din
coordonare/subordonare, pe domeniile de competență.
20. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, istență socială și
religioasă :
a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate pentru populația afectată — se stabilesc
de Consiliul Județean, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și Administrația Națională a
Rezervelor de Stat;
b) asigurarea asistenței umanitare de urgență penru un număr de până la 15.000 de victime,
prin resurse i infrastructură proprie — Crucea Roșie de la județ și a municipiului:
c) acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare pentru populație, operatori economici,
instituții — Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Consiliul Județean, Consiliul Local,
Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale;
10
Pagina 16
d) stabilirea și aplicarea măsurilor de asistență socială — Serviciul Comunitar de Asistență
Socială și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani:
e) acordarea asistenței religioase și sociale - organizațiile religioase legal constituite cu
reprezentanți în cadrul municipiului Pașcani, cu sprijinul Direcției pentru Cultură, Culte și
Patrimoniu Cultural Național al județului Iași;
1) acordarea asistenței psihologice — Serviciul Comunitar de Asistență Socială și Autoritate
Tutelară al Primăriei municipiului Pașcani, psihologi de la instituții și operatori economici din oraș,
cabinete particulare de specialitate.
2.4.2. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu.
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor instituțiilor care, potrivit
legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență
în plan teritorial. În acest sens, compunerea Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta este
următoarea:
- președinte: Primarul municipiului Pascani;
- vicepreședinte: Viceprimarul municipiului Pascani;
- Secretarul general al municipiului Pașcani;
icii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală;
- manageri/șefi ai unor instituții și societăți comerciale de interes care îndeplinesc funcții de
sprijin în gestionarea situațiilor de urgență;
- consultanți
- manageri ai operatoriior economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc
potențial generatori de situații de urgență.
Membrii din compunerea Comitetului Local pentru Situații de Urgență sunt specialiști din
cadrul instituțiilor publice peratorilor economici de pe raza municipiului Pascani. Asociațiile,
fundațiile sau alte organizații neguvernamentale de interes public și mass-media pot participa la
prevenirea și managementul situațiilor de urgență potrivit documentelor de constituire și
specificului activității acestora.
2.4.3. Consiliul Local al Municipiului Pascani „judetul Iași
Y aprobă “Planul de analiză și acoperire a riscurilor” identificate la nivelul municipiului
Pascani;
comandă, la nevoie, elaborarea de studii, prognoze și materiale de specialitate necesare
pentru întocmirea „Planului de analiză și acoperire a riscurilor" identificate la nivelul municipiului
Pascani;
Y alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane,
materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor existente la nivelul municipiului
Pascani.
2.4.4. Comitetul Locale pentru Situații de Urgență
Y informează prin centrul operațional cu activitate temporara, privind stările. potențial
generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora;
Y evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale,
stabileste măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor;
V declară, cu acordul primarului si al prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității
administrati v-teritoriale;
analizează și avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale și
financiare necesare gestionări iei
“ informează comitetul județean și consiliul local activității desfășurate;
asupra
“ îndeplineste orice alte atribuții și sarcini stabilite de iege sau de organismele și organele
abilitate.
1
Pagina 17
2.4.5.Centrul operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local pentru
situații de urgență.
Centrul operativ cu activitate temporară este constituit din timp, intrarea lui în funcțiune se
realizează în momentul primirii avertizărilor, atenționărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor
privind iminența producerii sau producerea unor situații de urgență, iar pe timpul funcționării lor,
îndeplinesc atribuții similare centrelor operative cu activitate permanentă.
Centrul operativ cu activitate temporară îndeplineste următoarele atribuții specifice:
Y asigură convocarea comitetului pentru situații de urgență și transmiterea ordinii de zi;
Y. primeste și pregăteste materialele pentru ședințele comitetului pentru situații de urgență și
le prezintă președinților și membrilor acestui comitet;
Y execută lucrările și operațiunile de secretariat pe timpul ședințelor;
% asigură redactarea hotărârilor adoptate, precum și a proiectelor de ordine sau dispoziții,
pe
care le prezintă spre aprobare;
Y difuzează la componentele Sistemului Județean și la autoritățile interesate documentele
emise de comitetele respective privind activitatea preventivă și de intervenție;
Y întocmeste proiecte de comunicare de presa;
Y urmăreste realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședințelor comitetului
pentru
situații de urgență;
Y- gestionează documentele comitetului pentru situații de urgență;
Y asigura punctul de contact cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului
Județean pentru Situații de Urgență;
Y îndeplineste alte sarcini stabilite de comitet, de președintele acestora, de șefii centrelor
operaționale sau de șefii centrelor operative permanente respective.
2.4.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Intern
Y participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de rise și a factorilor
determinanți ai acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competență, pe
care le supun aprobării prefectului județului;
Y exercită coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al activităților de
prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;
Y fac propuneri Comitetului Local pentru Situații de Urgență privind gestionarea și
managementul situațiilor de urgență;
Y- centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe
timpul situațiilor de urgență și le înaintează organismelor și organelor abilitate;
Y elaborează studii, prognoze și analize statistice privind natura și frecvența situațiilor de
urgență produse și propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;
“desfășoară activități de informare publică pentru cunoașterea de către cetățeni a tipurilor
de risc specifice zonei de competență, măsurilor de prevenire, precum și a conduitei de urmat pe
timpul situațiilor de urgență;
“ participă la identificarea resurselor umane și materialelor disponibile pentru răspuns în
situații de urgență și ține evidența acestora;
Y stabilește concepția de intervenție și elaborează/coordonează elaborarea documentelor
operative de răspuns.
2.4.7. Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate
Y. pun la dispoziția Comitetului Local pentru Situații de Urgență toate documentele, datele
și informațiile necesare pentru întocmirea Planului de analiză și acoperire a riscurilor identificate la
nivelul Municipiului Pascani;
“ asigură logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a
situației de urgență specifice, în raport de răspunderi, măsuri și resurse necesare;
Y asigură funcțiile de sprijin penru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență, conform
H.G nr.557 din 26.08.2016;
12
Pagina 18
S centralizează datele și informațiile privind monitorizarea pericolelor și riscurilor
specifice, precum și a efectelor negative ale acestora;
Y evaluează riscurile specifice în cazul apariției îmbolnăvirilor în masă, al
epizoortiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbușirilor de teren și al amenințărilor biologice, ecologice
și la adresa infrastructurilor critice;
Y evaluează efectele negative ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență.
CAPITOLUL II
CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIAL ALE
MUNICIPIULUI PAȘCANI
Secțiunea a I-a
Amplasare geografică și relief
Date geografice și încadrarea în teritoriu Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ,
după municipiul Iași, este situat în partea de nord-est a României, în vestul județului Iași (47215
latitudine nordică și 2644” longitudine estică). Municipiul are în componență orașul Pașcani și 5
suburbii (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca Pașcani și Sodomeni) și sc învecinează cu următoarele
comune: Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu (la sud), Ruginoasa și Todirești (la est), Vânători și
Lespezi (la est) și Valea Seacă (la vest). Distanța față de București este de aprox. 550km. Suprafața
municipiului Pașcani este de 79,31 km? , reprezentând 1,45% din suprafața județului Iași.
Relieful
Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate de
teritoriul administrativ al municipiului în Podișul Sucevei sunt, de la vest la est, următoarele:
+ Podișul Fălticenilor (Mojca) — prezintă culmi deluroase, cu altitudini de peste 400- 450
m;
Y Culoarul Siretului — suprafață plană, care se suprapune luncii și teraselor de luncă ale
râului Siret, cu o altitudine de 205-215 m și o lărgime de 3,5-4,3 km; G Podișul Dealul Mare —
ansamblu de dealuri largi și platouri, fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225-355 m
(subdiviziunea șeii Ruginoasa)
“Lunca Siretului — suprafață plană, cu o altitudine de 205-215 m, o lățime de 3,5-4,3 km
și o pantă longitudinală de aprox. 1%. Altitudini maxime se ating în dealul Runcul (456 m) și în
dealul Lutăriei (455 m).
Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au luat naștere în
funcție de materialul aluvio-coluvial în funcție de condițiile hidrologice (inundații), hidrogeologice,
climatice și de vegetație.
Secțiunea a Il-a
Caracteristici climatice
Clima municipiului Pașcani este de tip temperat-continental de nuanță moderată, specifică
dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m. Temperatura medie anuală în municipiul Pașcani e de
8.4*C, maximul mediu fiind atins în luna iulie (20,1*C) și minimul mediu în luna ianuarie (- 2,7C).
Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534 mm. Cele mai mari
cantități medii lunare de precipitații se înregistrează în luna iunie (91,6 mm), iar cele mai mici în
luna februarie (17 mm). Vânturile care activează în zona municipiului Pașcani sunt mult influențate
de prezența văii Siretului, care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de
aer.
Rețeaua hidrografică Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și
subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord Ia sud, prin
est. Acesta se distinge printr-o vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul are 6
pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolia (nordul municipiului), Arini
(a sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul
municipiului), Gura Bâdiliței și Harmâncasca.
a) Regimul climatic, specificități, influențe
183
Pagina 19
Datorită poziției geografice, caracteristicilor reliefului și influențelor maselor de aer care
acționează la latitudini temperate, clima municipiului Pascani are un caracter temperat-continental
pronunțat, integrându-se în mod organic ansamblului condițiilor naturale ale Podișului Moldovei.
Valoarea medie anuală a umezealii relative a aerului la Pascani este de 78%, cele mai mari
valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă.
În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului
cuprins între 23 noiembrie și 21 martie când se înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile cu
ninsoare.
În sectoarele deluroase din vestul și sudul județului, cantitatea medie anuală de precipitații
depășeste 600 mim, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub 500 mm. Lunile cele mai bogate în
precipitații sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai ridicate valori în general în luna iunie când media
lunară este de 95 mm lunar. În perioada decembrie — martie cad 25 + 35 mm lunar. O caracteristică
a climatului municipiului Pascani sunt și ploile torențiale din sezonul cald.
Direcția predominantă a vântului pe teritoriul județului Iași este nord-vest și este
determinată atât de circulația generală a maselor de aer cât și de orientarea reliefului, Cele mai mari
frecvențe medii anuale pentru direcția vântului sunt din nord — vest (23,3 % la Iași, 29 % la Cotnari)
urmate de est (14,2 9%), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) și nord (7,2 %), la Iași, și din nord (12 %), sud
(11 %), sud — vest (10%) și sud — est (99%) la Cotnari. Cele mai mici frecvențe ie are vântul din
direcția nord — est (3,8% la Iași și 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8
% la Iași, 22% la Cotnari).
Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 mvs la Iași, respectiv 4,6 m/s la Cotnari pe
direcția dominantă de nord — vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iași dinspre nord (4,8
m/s), sud-est (4,5 m/s) și sud (4,7 m/s), iar ia Cotnari dinspre nord (3.5 m/s), sud — est (3,1 m/s), sud
și vest (2,9 m/s).
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului
Pașcani, pe dealurile din apropiere, la Mojca, Miroslovești, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul,
gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, stejarul, teiul
argintiu, scorușul și cireșul sălbatic.
b) Regimul precipitațiilor
În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantități mari
în mai și iunie, uncori și iulie (65-75 mm în medie) și mici în decembrie — martie (25 — 35 mm în
medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului din ultima decadă
a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în medie 34 — 42 zile
cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 — 40% cad vara, 23 — 30% primăvara, 17 - 23% toamna și
10 - 17% iarna.
Caracterul continental al climatului cu nuanțe excesive impune cunoașterea amănunțită a
condițiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în concordanță cu situația creată, având în
vedere posibilitatea producerii unor fenomene meteorologice periculoase: secetă, inundații,
înzăpeziri, îngheț timpuriu.
Perturbațiile atmosferice generează o gamă foarte largă de fenomene. În principiu, orice
manifestare meteorologică și climatică de risc are ca punct de plecare caracteristicile și evoluția
câmpului baric. De exemplu, regimului baric de tip ciclonic (presiune scăzută) îi sunt caracteristice
furtunile. precipitațiile abundente, vântul foarte intens, descărcările electrice, căderile de grindină
etc., iar situațiile de tip anticiclonie (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de călduri sau de
fig. inversiuni de temperatură. cejuri persistente etc. În același timp, repartiția inegală a presiunii
este determinată de diferențierile existente în repartiția temperaturii aerului, astfel încât nu putem
decât să remarcăm permanenta interdependență dintre elementele meteorologice care definesc starea
atmosferei și fenomenele specifice acesteia.
Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoase asociate unui vânt puternic
(cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf și de nisip), corelate cu umezeala aerului (precipitații
abundente, perioade de uscăciune și secetă, forme de condensare a vaporilor de apă la suprafața
14
Pagina 20
terestră ca: bruma, chiciura, poleiul: sau în troposfera inferioară - ceața) și asociate cu valorile de
temperatura aerului.
c) Temperatura
Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 9C și o amplitudine anuală a
mediilor lunare de 24 + 25%C.
Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -3,39C, iar
pentru luna cea mai caldă (luna iulie) este de +22,8%C.
Cea mai mare temperatură înregistrată pe 17 iulie 2024 la prânz s-a înregistrat cea mai
ridicată temperatură a valului de căldură: +41,7 *C la Cernavodă. Au fost +41,4 *C la Hârșova,
+412 *C la Giurgiu și +41.1 *C la București Filaret. Peste 40 *C s-au depășit la mai multe stații
meteo, arată hărțile ANM a fost de +40,19C Ia Iași, iar la Oravița, locul noului record noctum de
căldură, maxima a urcat la 39,3 *C. La Târgu Mureș a fost egalat recordul absolut de căldură; +39
*C, înregistrat în iulie 1936.
Fenomenele meteorologice cele mai importante care se produc mai frecvent în zona
Pașcani sunt:
- ceața - cu o frecventa medie anuala de 34,6 zile, cel mai mare numar de cazuri
producându-se iarna, în ianuarie (7,5 zile), iar cel mai mic numar de cazuri în iunie (0,1), cazuri
frecvente se consemnează și în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și ianuarie (4,9 zile):
- aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile, cele mai numeroase cazuri
înregistrându-se în decembrie (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2
zile) și martie (18,6 zile):
- viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie;
- poleiul se produce cu o frecvență anuala de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1.3 zile),
decembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile);
- orajele sunt caracteristice mai ales zilelor de vara cand numarul de zile sunt peste 4 (4,2
zile in iunie si 4,5 zile in iulie); frecvența medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile.
Trebuie menționat faptul că, datorită amplasamentului stației meteo Pașcani în apropierea
unui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor mai coborâtă decât orașul (237 m), este posibilă o
influențare a înregistrărilor unor elemente climatice, așa cum este de exemplu vântul (respectiv
frecvența foarte mare a calmului atmosferic).
Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un mai mic risc
climatic, în funcție de modul lor de manifestare. Între fenomenele hidrometeorologice identificate
ca având un potențial de risc ridicat se detașează: ploile torențiale și viscolul.
Secțiunea a III-a
Rețeaua hidrografică
Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind
Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge printr-o
vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul are 6 pâraie ca și afluenți (4 pe partea
dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolia (nordul municipiului), Arini (la sud de Complexul
zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul municipiului), Gura
Bâdiliței și Hărmăneasca.
Pe raza municipiului nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de
baraj (Peștișorul).
Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecințe
catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicarea unor măsuri de
prevenire oportună a populației din zonele probabile a fi afectate și de organizare din timp a
măsurilor de evacuare a populației, animalelor și bunurilor materiale. De asemenea, acumulările de
pe râuri și numeroasele iazuri de interes local, a căror baraje sunt executate în exclusivitate din
pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor datorită ruperii acestora.
15
Pagina 21
Secțiunea a IV-a
Date demografice
Scopul analizei profilului socio - demografic este acela de a evidența principalele zone
funcționale în cadrul zonei urbane modul de relaționare dintre acestea, respectiv evoluția lor
recentă. Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Pașcani se ridică la
30.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați
33.745 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), cu o minoritate de romi (1,1%),
iar pentru 18,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (76,32%), cu o minoritate de romano-catolici (1,82%), iar pentru 19,08%
nu se cunoaște apartenența confesională.
Populația ce are domiciliul în Municipiul Pașcani era la 1 Ianuarie 2022 de 45.052 de
locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS, însumând aproximativ 4,6% din
populația totală a județului Iași.
Având în vedere includerea municipiului în Zona Urbană Funcțională Pașcani este relevantă
comparația cu ceilalți membri componenți ai acestei structuri administrative: comunele Valea
Seacă, Stolniceni-Prăjescu și Hărmănești. Populația ZUF Pașcani la 1 Ianuarie 2022 totalizează un
număr de 58.998 locuitori, echivalentul a aproximativ 6% din populația totală a județului.
Municipiul Pașcani este cea mai populată localitate (76,36%) din zona urbană funcțională. Comuna
Valea Seacă (6.057 locuitori) reprezintă 10,27% din totalul populației centrului urban. Ponderea
populației penru celeialte două localități din membre aie ZUF sunt 9,01% pentru Comuna
Stolniceni-Prăjescu (5.314 locuitori) și 4,36% pentru Comuna Hărmănești (2.575 locuitori).
Populația cu domiciliul în localitățile componente ale Zonei Urbane Funcționale Pașcani a
înregistrat o scădere în interval 2005-2022, de la 60.125, la 58.998 regiunea fiind una dintre cele
multe întâlnite la nivel național ce au înregistrat o scădere demografică. Acest fapt este cauzat
printre altele și de slaba tranziție economică a acestor tipuri de orașe și localități de la economia
centralizată la cea de piață.
Față de anul 2010, populația cu domiciliul în Municipiul Pașcani a scăzut cu 0,91%, în timp
ce celelalte unități administrativ teritoriale care au înregistrat scăderi ale populației în perioada
analizată (Stolniceni-Prăjescu și Valea Seacă), au o medie de 5,14%. Singura localitate componentă
a Zonei Urbane Funcționale Pașcani care marchează o creștere a populației cu domiciliul este
Comuna Hărmănești — de la 2.312 locuitori, la 2.575 locuitori — 11,38%. La nivel județean,
creșterea populației este de 13,62%, de la 863.290 locuitori în anul 2010, la 980.865 locuitori în
2022, în timp ce la nivelul ZUF Pașcani se înregistrează o scădere de 1,27%, de la 59.756 locuitori
în anul 2010, la 58.998 locuitori în 2021. Așadar, creșterea însemnată înregistrată de Comuna
Hărmănești nu se transpune și în creșterea populației ZUF Pașcani din cauza dimensiunii reduse a
acestei localități. Spre comparație, Municipiul Iași, principalul centru urban al județului și al
Regiunii Nord-Est, a înregistrat o creștere a populației cu domiciliul de 17,57% în perioada 20102022, de la 334.124 locuitori, la 392.813 locuitori.
Structura pe sexe a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani, Ia 1 ianuarie 2022, indică
o populație de sex masculin de 22.561 persoane, reprezentând 50,08% din total și o populație de sex
feminin de 22.491 persoane, reprezentând 49,92% din toial. La nivel național ponderea populației
masculine este minoritară de 49,60%. Balanța este mai echilibrată în Municipiul Pașcani, față de
alte localități din Zona Urbană Funcțională, cea mai mare diferență fiind înregistrată în Comuna
Hărmănești (52,16% masculin, 47,84% feminin). În acest centru urban nu există localități unde
populația feminină este cea majoritară, situație regăsită și la nivel județean. O excepție ce trebuie
menționată este Municipiul Iași, unde situație este opusă, iar populația feminină este mai
numeroasă, cu un procent din totalul populației de 51.91%.
Structura pe grupe mari de vârstă a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani indică o
pondere a populației în vârstă de muncă de 69,10%, neînsemnat mai mică față de situația Zonei
Urbane Funcționale Pașcani (69,12%), dar mai mare decât media județeană, regională, dar și
națională. Totodată, Municipiul Pașcani înregistrează o pondere mai mică a populației în vârstă de
pensionare prin comparație cu cea națională (16,54%, respectiv 17,80%), dar mai mare decât cea
înregistrată la nivel județean (14,88%). În același timp, ponderea populației tinere (sub 16 ani) este
16
Pagina 22
de 14,36%, mai mică față de media națională de 16,63%, și sub
“Comparativ cu celelalte localități din Zona Urbană Funcțională, Municipiul Pașcani are o pondere a
populației vârstnice peste cea a zonei, de 16,28%.
Vârstele de muncă începând cu anul 2020 sunt:
> 16-61 ani pentru femei;
> 16-65 ani pentru bărbați,
Astfel, la nivelul Municipiului Pașcani se identifică următoarele dinamici:
* Cei mai mulți locuitori au între 30 și 54 de ani, generațiile născute înainte de 1989, din care
se evidențiază grupa de vârstă 30-34 ca fiind cea mai numeroasă, urmată de grupele de vârstă 35-39,
40-44 și 50-54, mai exact contingentul de populație născut între 1970 și 1990, reflectând astfel
politica pro-natalitate a regimului comunist și efectele Decretului nr. 770 / 1966, care interzicea
întreruperea de sarcină — generația „decrețeilor”,
+ Populație tânără este mai redusă față de cea adultă, marcată de o scădere a grupelor de
vârstă 20-24 de ani și 25-29 de ani, cele născute după 1989, iar contingentul grupelor următoare a
continuat să scadă în decadele următoare, ca urmare a scăderii natalității după 1990 și al declinului
economic din anii '90, cu excepția unei ușoare creșteri în cadrul grupei 0-4 ani. Contingentul mai
mare de populație cu vârsta între 40 și 64 de ani față de cel al grupei de vârstă 0-14 ani, va duce în
anii următori la accentuarea dependenței demografice și la îmbătrânirea populației active, crescând
astfel presiunea asupra populației active și deficitul de forță de muncă, atrăgând după sine probleme
de natură economică și socială.
Fenomenul de îmbătrânire a populației este un fenomen mondial ce ridică probleme
economice și sociale, cauzat în principal de scăderea natalității, creșterea migrației internaționale,
dar și de creșterea speranței de viață. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre ponderea tinerilor
și cea a vârstinicilor s-a schimbat în favoarea celor din urmă în anul 2005, atunci când populația
tânără avea o pondere de 16,3%, iar cea vârstică de 16,6%, în timp ce în România inversarea s-a
produs mai târziu, în anul 2009. O situație aparte României, ale cărei consecințe vor incepe să fie
vizibile în următoarea decadă, este generația „decrețeilor”, născuți în urma politicilor pro-natalitate
din perioada comunistă ce reprezintă cel mai generos contingent de populație, și care va atinge
vârsta de pensionare într-un orizont de 10 ani și va trebui susținut din punct de vedere financiar de
contingentul actual al populației tinere, semnificativ mai redus.
Secțiunea a V-a
Căi de comunicații
Valabilă în contextul configurației actuale a infrastructurii majore de transport de la nivelul
Uniunii Europene, existând premisele ca acesta să devină unul dintre hub-urile de transport și
logistice de la granița de est a României și a spațiului comunitar. Astfel, Pașcaniul se află la
întretăierea mai multor axe prioritare TEN-T rutiere și feroviare centrale, care leagă Republica
Moldova și Ucraina de București și de zona mediteraneeană, precum și de Transilvania și de Europa
Centrală și de Est.
Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, municipiul Pașcani se află la intersecția axelor
prioritare TEN-T din rețeaua „core” (centrală) București — Ploiești — Bacău -Suceava — Siret (granița
cu Ucraina), respectiv Târgu Mureș - Iași — Ungheni (granița cu Republica Moldova). Pentru
ambele trasee, în Master Plan-ul General de Transport al României a fost prevăzută construcția de
autostrăzi, cu finanțare din fondurile de coeziune și de la bugetul de stat, până la orizontul anului
2020. Pentru ambele proiecte au fost demarate procedurile pentru elaborarea sau revizuirea studiilor
de fezabilitate în anul 2014.
Deși traseul celor două autostrăzi nu a fost stabilit cu exactitate, schițele preliminare prevăd
un nod rutier în imediata vecinătate a municipiului Pașcani, prin urmare, acesta va juca un rol
central în configurația rețelei majore de comunicații din Moldova. Conform datelor ultimului
recensământ al traficului rutier, realizat de CESTERIN în anul 2010, principala poarta de acces în
Pașcani - DN 28A, care asigură legătura cu drumurile europene E 85 și E 583, prin Mofca și Târgu
Frumos, este străbătut zilnic de 7.631 de autovehicule. Deși acest volum de trafic este unul
semnificativ, acesta nu ridică probleme de congestionare a traficului, dacă îl comparăm cu DN 2 și
17
Pagina 23
care sunt tranzitate de 11.877, respectiv de 13.259 de autovehicule în apropierea
iului. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că starea tehnică a DN 28A, este
inferioară DN 2 și DN 28, care au statut de drum curopean și care au beneficiat de investiții
semnificative pentru reabilitare și creșterea capacității de circulație
Municipiul Pașcani are o poziție geografică extrem de favorabilă.
Din punct de vedere al transportului feroviar, Municipiul Pașcani este situat la intersecția a
două axe prioritare TEN-T feroviar din rețeaua centrală, acesta fiind un nod feroviar tradițional al
Moldovei, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cele două axe sunt actuala magistrală
CFR 500 București-Ploiești-Buzău-BacăuPașcani-Succava-Vicșani (granița cu Ucraina), respectiv
linia 606 Pașcani-lașiUngheni (granița cu Republica Moldova). Ambele trasee sunt propuse în
Master Planul General de Transport al României, în vederea modernizării și asigurării unei viteze de
deplasare a trenurilor de până la 160 km/h.
Infrastructura rutieră Municipiul Pașcani se află pe Culoarul Siretului, la o importantă
intersecție de drumuri, având legături pe drumuri naționale și județene cu localitățile învecinate și
cu principalele orașe ale Moldovei și ale țării. Principalele magistrale de circulație care tranzitează
municipiul și care formează trama stradală majoră sunt un drum național și un drum județean:
— DN 28A tranzitează municipiul de la est la vest și este cea mai circulată arteră, asigurând
legătura la DN 2/E85 (Moțca) și DN 28/E 583 (Târgu Frumos), aflate la o distanță de 12, respectiv
25 km, și de aici mai departe către București, Suceava, Bacău, Iași, Ucraina, Republica Moldova,
etc. Drumul este tranzitat zilnic de peste 7.600 de autovehicule și are o stare tehnică medie, calitatea
sa fiind mai ridicată pe tronsonul Pașcani-Târgu Frumos, în condițiile în care nu a beneficiat de
lucrări de reabilitare complexe, ci doar de întreținere și reparații curente;
— DI 208 tranzitează municipiul Pașcani de la nord la sud și asigură legătura cu DN 2, în
zona Roman, și de aici mai departe cu Bacău, Focșani, Buzău, București, respectiv cu Dolhasca,
Fălticeni, Suceava. Acesta se află într-o stare tehnică bună, fiind reabilitat cu o finanțare FEDR
(POR 2007-2013), în urma unei investiții de circa 60 mil. lei, derulată de Consiliul Județean Iași; -
DI 281C, care asigură legătura dintre municipiu și comuna Cotnari, precum și cu o serie de sate din
zona polarizată de Pașcani, cu o stare tehnică mediocră și care nu a beneficiat recent de lucrări de
reabilitare. În anul 2014 au fost demarate procedurile pentru reabilitarea parțială a acestuia (11 km),
în condițiile în care a fost afectat de calamități;
— DI 208L, care asigură legătura cu comuna Miroslovești, de pe DN 2, care, de asemenea,
asigură legătura cu unele localități rurale polarizate de municipiu și necesită lucrări de reabilitare,
până în prezent fiind derulate doar lucrări de întreținere și reparații curente. La acestea se adaugă
următoarele drumuri comunale:
- DC 125: Pașcani-Lunca Pașcani — Lespezi
- DC 111: Pașcani — Boșteni — Sodomeni — Boureni
-DC 126: Topile - Gâștești.
Secțiunea a VI-a
Dezvoltare economică
Scurt istoric. Resurse.
Mediul economic al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un
declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au
restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu
cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de
construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse
agroalimentare, produse nealimentare, etc.
În mod tradițional, locuitorii de pe Valea Siretului s-au ocupat cu practicarea culturii
plantelor și creșterea animalelor, la care se adăuga eventual exploatarea și prelucrarea lemnului din
pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea unor drumuri importante care străbăteau
regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul, cu precădere în a doua jumătate a Evului
Mediu într-un important târg, acesta având dreptul de a ține periodic iarzmaroc. Din 1831 municipiul
Pașcani a avut drept de târg, iar în 1842 primește statutul de târg al Moldovei. Către sfâșitul
18
Pagina 24
secolului al XX-lea Municipiul Pașcani cunoaște o dezvoltare economică importantă, o dată cu
construcția rețelei de cale ferată, devenind unul dintre principalele noduri feroviare ale Moldovei.
Compania națională de căi ferate construiește aici ateliere pentru repararea materialului rulant
(1869), activitate care a dominat peste un secol economia locală și care se păstrează până astăzi.
O altă etapă care a marcat decisiv economia locală este perioada comunistă (1945- 1989),
când au fost înființate la Pașcani numeroase întreprinderi industriale, din diferite ramuri: industria
construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii speciale, traductoare și regulatoare
directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație, brânzeturi), mobilei, textilelor și confecțiilor
(țesături de în și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai multe ferme agro-zootehnice de stat, peste
100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor 90 în aceste întreprinderi lucrau peste
25.000 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate,
După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la cea de piață, precum și a
numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la energie, la materii prime, gradus
redus de tehnologizare, desființarea CAER, concurența produselor vest-europene și asiatice, etc.),
cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au desființat (de ex. Fabrica de Zahăr), s-au reprofilat
sau și-au redus semnificativ activitatea și numărul de salariați, adaptându-se la noul context
economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM, SIRETUL, etc.). Efectul cel mai important al
acestui proces de restructurare a fost dispariția a peste 20.000 de locuri de muncă, în perioada
postdecembristă. Acest important recul economic nu a fost decât în mică măsură compensat de
instalarea unor investitori autohtoni și străini, care au preluat și dezvoltat, în general, activele unora
dintre întreprinderile comuniste din municipiu.
Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai mulți investitori sunt români,
aceștia fiind activi în industria alimentară, textită, a materialului rulant, etc., în timp ce prezența
investitorilor străini este nesemnificativă (supermarket-uri și diverse rețele comerciale, industria
alimentară, industria textilă).
În prezent principalele activități economice sunt industria textilă, industria alimentară, comerțul,
transporturile și serviciile pentru populație.
Antreprenoriatul
Începând cu anul 2021, cei mai mari angajatori din Municipiul Pașcani sunt HOLMBERGS
SAFETY SYSTEM SRL - producător de articole confectionate din textile (cu exceptia
imbracamintei si lenjeriei de corp), INDUSTRIALIZAREA CARNII (KOSAROM) SA -
producător și procesator de carne animală, ELECTROPUTERE VFU PAȘCANI S.A. — producător
de material rulant pentru căi ferate și PROINVEST GROUP SRL — producător de profile obtinute la
rece.
De remarcat este faptul că toate aceste companii au capital autohton. De altfel, la nivelul
municipiului Pașcani, structura activelor totale pe naționalități are următoarea desfășurare: România
87,5%, Turcia 9,8%, Suedia 2,2%, Altele 1,5%.
Așadar, activele deținute de antreprenorii autohtoni sunt majoritare la nivel local, foarte
asemănătoare ca procentaj cu cele din Municipiul Iași, unde structura activelor totale indică un
procent de 85% pentru România, iar acest fapt este echivalent cu o independeță a comunității locale
față de investițiile străine, dar și un semn al slabei mobilizări în ceea ce privește atragerea
investitorilor străini.
Poziția geografică reprezintă un dezavantaj pentru Municipiul Pașcani, însă odată cu
finalizarea construcției Autostrăzilor A7 Ploiești — Siret și A8 Ungheni — Târgu Mureș această
situație se poate schimba, în special pentru centrele de producție, acestea urmând să aibă un avantaj
comparativ cu alte municipii/orașe similare ca populație, prin poziționarea într-un important nod
rutier de autostrăzi și astfel devenind accesibile din toate regiunile țării.
Conform datelor publice culese din bilanțurile contabile raportate la anul 2021, în societățile
economice private din Municipiul Pașcani activează un total de 5.978 de angajați. Topul celor mai
importanți 10 angajatori ai localității este descris în figura următoare, dar de menționat este că
întâlnim un trend de reducere a numărului de angajați în unele mari companii. Cauzele acestei
19
Pagina 25
diminuări pot fi tehnologizarea, lipsa personalului calificat, forță de munc limitată ca număr la
nivel local, migrarea forței de muncă către alte centre urbane sau în afară țării.
Cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani au fost în anul 2021 de:
Cod CAEN Cifră de Afaceri (lei)
CAEN: 1011 - Prelucrarea si conservarea carnii 315 351 826
CAEN: 4711 - Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu
vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun 157 604 867
CAEN: 2433 - Productia de profile obtinute la rece: 145 101 637
CAEN: 1089 - Fabricarea altor produse alimentare n-c-a. 125 792 593
CAEN: 3020 - Fabricarea materialului rulant 96 244 247
CAEN: 1392 - Fabricarea de articole confectionate din textile (cu
exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) 70 846 669
CAEN: 0150 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata 39 266 704
cu cresterea animalelor),
CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de marfuri 38 167 705
CAEN: 4675 - Comert cu ridicata al produselor chimice 36 829 571
CAEN: 4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si 34322 159
nerezidentiale
Astăzi, competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă energia vieții
economice. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează statele, sectoarele
economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare adăugată
sigură. Scara competitivității începe cu susținerea micilor afaceri de către administrații care
colaborează cu antreprenorii în interesul comunității și se termină cu supravegherea anti-trust, care
permite conviețuirea concurențială la nivelul internațional al marilor corporații.
Dacă se are în vedere cifra de afaceri raportată în 2024, cei mai importanți agenți economici
din Municipiul Pașcani sunt redați în tabelul de mai jos:
Denumirea Domeniu de activitate Cita de afaceri | Nr.
(mil. lei) angajați
S.C. INDUSTRIA. CĂRNII | Producerea de carne și preparate din | 254,9 545
KOSAROM S.A. came
S.C. AVASTAR S.R.L.* | Producerea de carne 2413 245
S.C. ROMPAK S.A. Fabricarea drojdiei, a amelioratorilor | 238,8 226
i a preximurilor pentru panificație
S.C. PROINVEST GROUP | Fabricarea de construcții, accesorii și | 206:9 358
SRL. profile metalice, organe de
asamblare
S.C. VIOSAND Comerț 101,9 104
TRICOTEXT SRL
S.C. ELECTROPUTERE | Fabricarea și repararea materialului | 100,8 422
VEU S.A. rulant și a pieselor de schimb pentru
material rulant
S.C. LORIMER S.RL Comert 100,7 167
S.C. AGROCOMPLEX | Zootehnie, produse lactate și de | 64,5 120
LUNCA S.A panificatie
HOLMBERGS SAFETY | Fabricarea de articole confectionate | 49,3 230
SYSTEMS... din textile (cu exceptia
imbracamintei si ienjeriei de corp)
PROINVEST Lucrari de constructii a cladirilor | 40,4 153
CONSTRUCTION S.R.L. | rezidentiale si nerezidentiale
20
Pagina 26
NOVA GENERAL ComerțLuerari de constructii a | 39.3 27
CONSTRUCT S.R.L. cladirilor rezidentiale si
nerezidentiale
S.C. GOLDEN STAR S.R.L. | Comerț 36,9 6
S.C. ROM-ELADA S.R. Comerț 31, 6
TECO CRIS SRL Comert cu amanuntul in magazine | 26,0 20
nespecializate, cu vanzare
predominanta de produse
nealimentare
MARVIO SRL Fabricarea produselor din beton | 25,7 60
pentru constructii
ALL CONCRETE A.G. SRL | Fabricarea betonului 15,2 17
REMAT PASCANI S.R.L. Recuperarea materialelor reciclabile | 14,0 5
sortate
AUTO TRANS COM SRL | Comert cu amanuntul de piese si | 9,33 58
accesorii pentru autovehicule
SIMBA'S GROUP SRL Intermedieri in comertul cu produse | 13,2 10
diverse
ELECTROTERMOMETRIA | Fabricarea de instrumente si | 12,00 3
SRL dispozitive pentru masura, verificare,
control, navigatie
Sectorul agricol
Agricultura la nivel local Solul reprezintă, pentru dezvoltarea plantelor, sursa principală de
alimentare cu elemente nutritive, datorită compoziției minerale și organice, fiind în acest fel
asigurată continuitatea florei și faunei în aproape toate lanțurile trofice. Unul dintre cei mai
importanți factori de producție agricolă este reprezentat de calitatea solului.
Fondul funciar
Suprafața fondului funciar al Zonei Urbane Funcționale Pașcani este de 20.502 ha,
reprezentând 3,74% din totalul Județului Iași, iar cea a Municipiului Pașcani este de 7.332 ha,
respectiv 35,76% din suprafața Zonei Urbane Funcționale. Cea mai mare suprafață a terenurilor din
Municipiul Pașcani este acoperită de terenuri agricole, 5.418 ha, compuse din 4.340 ha terenuri
arabile, 795 ha pășuni, 236 ha fânețe, 25 ha vii și pepiniere viticole, 22 ha livezi și pepiniere
pomicole. În ceea ce privește totalitatea terenurilor neagricole, acestea însumează 1.914 ha și sunt
compuse din 190 ha păduri si alta vegetatie forestieră, 19 ha ocupata cu ape, bălți, 884 ha ocupată
cu constructii, 172 ha căi de comunicatii si căi ferate și 649 ha terenuri degradate si neproductive.
În Municipiul Pașcani, domeniul CAEN 0150 - Activități in ferme mixte (cultură vegetală
combinată cu creșterea animalelor) înregistrează o cifră de afaceri neuzual de mare față de media
națională, ceea ce creează din acesta un domeniu prosper de activitate. De altfel, acest domeniu se
clasează pe locul 7 în topul cifrelor de afaceri cumulate din municipiu, cu 39.266.704 lei în anul
2021.
Conform rezultatelor Recensământului General Agricol, în Municipiul Pașcani existau 3.349
de exploatații agricole, care au o suprafață agricolă utilizabilă de 6.101,6 ha. Mărimea medie a unei
exploatați agricole este de doar 1,82 ha, sub media națională, regională și județeană, ceea ce indică
practicarea pe scară largă a unei agriculturi de subzistență, pentru autoconsum, în gospodăriile
populației. în total, în aceste exploatați lucrau 6.278 de persoane (peste 18% din populația totală),
cu o medie de vârstă de 54 de ani. Dintre aceștia, 6.098 (97,1%) activau în propria gospodărie, în
timp ce doar 180 erau angajați în exploatați cu personalitate juridică.
Dintre cele 3.349 de exploatații agricole, doar 9 exploatează peste 10 ha de teren agricol,
99,7% fiină gospodării ale populației cu suprafețe foarte mici (î - 2 ha). Cu toate acestea, 72%
dintre terenurile agricole din municipiu sunt exploatate în ferme de peste 50 ha, suprafața arendată
de acestea fiind de peste 4.400 de hectare, în creștere semnificativă față de recensământul anterior,
21
Pagina 27
ceea ce indică o tendință de trecere treptată la o agricultură performantă, în ferme medii și mari, cu
mijloace de producție moderne, înalt mecanizată, ete
Sectorul construcțiilor
Activitatea din sectorul construcții se diversifică atât în zona construcțiilor civile și edilitare,
cât și a construcțiilor industriale. De asemenea, construcțiile hidrotehnice au o tradiție relativ
îndelungată în domeniu, o data cu lucrările specifice de pe Valea Siretului. În anul 2012, în
municipiul Pașcani activau 64 de firme în domeniul construcții, toate din sectorul IMM, care
asigurau 228 de locuri de muncă și o cifră de afaceri de circa 24 de mil. de lei (2013). Cele mai
importante dintre acestea sunt punctul de lucru al S.C. CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE S.A. Iași,
S.C. APRODEX S.R.L., S.C. THIC IZOLAȚII TERMICE S.R.L., S.C. ANTIOHIA S.R.L., S.C.
LINCAS S.R.L., etc. Firmele locale din domeniul construcțiilor au fost afectate de criza economică
globală instalată în 2008, sectorul imobiliar fiind primul care a avut de suferit, mai ales în lipsa unui
volum important de investiții publice, care să echilibreze volumul cererii. Astfel, cifra de afaceri a
companiilor din domeniu a scăzut cu peste 50%, fiind operate și disponibilizări de personal, în
condițiile în care unele firme au intrat în insolvență sau faliment (CONSTRUCTORUL,
PROCONSULT, etc). 42% 21% 23% 6% 3% 1% 4% % din salariații din industrie, Industria textilă
și a confecțiilor Industria alimentară industria mijloacelor de transport Industria construcțiilor
metalice Industria prelucrării lemnului Industria materialelor de construcții Industria de aparatură de
măsură și control .
Sectorul serviciilor
Sectorul terțiar din municipiul Pașcani este unul slab dezvoltat în comparație cu alte orașe
similare sau de talie superioară, prin prisma puterii de cumpărare relativ reduse. Singurul sector mai
bine reprezentat este cel al comerțului, mai ales în condițiile în care, în ultimii ani, au intrat piața
pe
locală marii retaileri, precum LIDL, KAUFLAND, PENNY care au realizat investiții semnificative,
reconfigurând sectorul comercial local. În domeniul comerțului activează la nivei local 418 societăți
comericale, însă peste 90% dintre acestea sunt microînteprinderi, de obicei întreprinderi cu 1-2
angajați, chiar membrii ai familiei, care operează mici unități de proximitate (de cartier) și care,
pe
termen mediu și lung, nu vor putea face față concurenței marilor lanțuri comerciale cu capital străin.
Activitatea de cercetare — dezvoltare și inovare
Unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) pot fi clasificate după obiectul principal de
activitate, sau după clasificarea ANCS a sistemului național de CD, astfel:
- Cercetare-dezvoltare în biotehnologie
- Cercetare-dezvoltare în științe naturale și inginerie
- Cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste
La acestea, se adaugă și subiecții care defășoară activități de CDI, având drept cod CAEN
unul din următoarele:
- 8542 Învățământ superior universitar (universități publice și private)
- 8610 Alte activități de asistență spitalicească. Conform ANCS, sistemul de cercetare-
dezvoltare de interes național cuprinde următoarele categorii de unități de drept public, cu
personalitate juridică:
a) institute naționale de cercetare-dezvoltare (aflate în subordinea ANCS sau a ministerelor
de resort);
b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei Române și de cercetaredezvoltare
ale academiilor de ramură;
c) institute de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora;
d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale,
companiilor naționale și regiilor autonome de interes național.
În municipiul Pașcani nu există niciun institut de cercetare-dezvoltare din subordinea ANCS
ori al Academiei Române sau a unui minister. Nu au fost identificate societăți care să desfășoare
activități în domeniile amintite. Având în vedere acestea, putem afirma că în municipiu lipsesc
investițiiie reievante din domeniul cercetării-dezvoltării, acestea fiind realizate doar sporadic de
către întreprinderile locale.
Activitatea de inovare
2
Pagina 28
Infrastructura de inovare și transfer tehnologic cuprinde următoarele tipuri de entități:
- Centre de transfer tehnologic;
- Incubatoare tehnologice și de afaceri;
- Centre de informare tehnologică;
- Oficii de legătură cu industria:
- Parcuri științifice și tehnologice.
Conform datelor RO INNO, în țară există 43 de entități acreditate pentru activități de inovare
și transfer tehnologic, niciuna dintre ele însă nu se găsește în zona de interes studiată. Cu toale
acestea, activități de inovare se produ la unii dintre agenții economici locali. Exemple în acest sens
sunt noile produse ale KOSAROM, care însă se realizează cu eforturi proprii ale investitorilor, fără
a fi însoțite de sprijin public, de exemplu prin susținerea cooperării cu universități sau centre de
cercetare din respectivele domenii sau a dezvoltării laboratoarelor și centrelor de cercetare proprii.
Secțiunea a VIl-a
Infrastructură locală
ii de cultură/iînvățământ
Cultură
infrastructura culturală din Municipiul Pașcani și zona urbană funcțională include biblioteci,
muzeu, spații de organizare evenimente/ expunere, spații pentru evenimente în aer liber, alte spații
utilizate în scop cultural, instituții și companii de spectacole. În contiunare, în conținutul acestui
capitol este descrisă evoluția fiecărui tip de activitate cuiturală pe plan iocal.
Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani s-a înființat Biblioteca Orășenească,
în anul 1950, funcționând inițial în localul Casei de Cultură “Mihail Sadoveanu”, ca serviciu public
al Primăriei Pașcani. Dispunea atunci de 3500 volume. Din 1960, a fost instalată în sediu, de pe str.
Mihail Kogălniceanu, iar în data de 3 februarie 2009, Biblioteca Municipală Pașcani s-a transformat
în instituție de cultură, obținând personalitate juridică.
Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani este deschisă publicului de toate
vârstele, gratuit, și îndeplinește funcții specifice de centru local, cu atribuții și activități în domeniile
informării, lecturii, asimilării tehnologiilor IT, comunicării și petrecerii timpului liber, precum și în
cele educaționale și cultural - artistice. Sediul Bibliotecii Municipale „Leonard Gavriliu” Pașcani
este în Municipiul Pașcani, Strada Grădiniței, Nr. 16, Municipiul Pașcani, Județul Iași.
Casa Municipală “Mihail Sadoveanu” Pașcani este o instituție publică de cultură cu
personalitate juridică finanțată din alocații de la bugetul local și din venituri proprii, care
funcționează sub autoritatea Consiliului Local Pașcani. Actuala clădire a Casei de Cultură a fost
inaugurată în 1960 iar din 1961 poartă numele marelui scriitor Mihail Sadoveanu născut la Pașcani.
În acel an s-a realizat și prima ediție a Zilelor Mihail Sadoveanu și care a avut loc, de atunci, în
fiecare an. Încă de la începuturi “Casa de Cultură” a reprezentat un spațiu de manifestare pentru
evenimente culturale, de petrecere a timpului liber precum și de promovare și afirmare a talentelor
locale. În aceasta instituție au activat “Teatrul de revistă si comedie muzicală”, “Teatrul de păpuși și
marionete”, ansambluri folclorice “lasomia”, “Busuiocul”, “Rapsozii Siretului”, formații vocalinstrumentale (“Alternative”, “Lotus”, “Simplex”, “Direct”) dans de societate, dans modern, dans
artistic-sportiv, etc. Tot Casa de Cultură a inițiat comemorarea “Mitropolitului Visarion Puiu” care
s-a născut la Pașcani. Lucrările de reabilitare termică și modernizare, finalizate in 2010 indică
aceasta instituție ca fiind un spațiu extrem de generos, funcțional, elegant unde actul cultural se
desfașoară în condiții optime. Din 2015 are loc anual Simpozionul Constantin Ciopraga
,
manifestare dedicată academicianului , profesorului universitar născut la Pașcani și care a fost strâns
legat de activitatea culturală a urbei noastre pe tot parcursul vieții. Din 2014 a fost înființată Trupa
de teatru “Prometeu” a Casei de Cultură coordonată de Aliona Gitlan și tot din același an a luat
ființă și Fanfara „Trubadurii” coordonată de Mihăiță Atomei. În anul 2016 se inființează și
Ansamblul de dansuri populare „„ Rapsozii Siretului”sub coordonarea lui Alexandru Gâmbuță.
23
Pagina 29
Unități de învățământ din Municipiul Pașcani
În municipiul Pașcani, în anul 2024, își desfășoară activitatea un număr 21 de unități
școlare(cu sau fără personalitate juridică). Rețeaua este alcătuită din 2 colegii, 3 licee, 3 școli
primare și gimnaziale și 2 arondate (dintre care una specială) și 9 grădinițe și o creșă, unități
învățământ particulare 2 și Clubul Copiilor Pașcani. Unitățile publice, cu sau fără personalitate
juridică din municipiul Pașcani sunt redate în tabelul următor:
Nr.crt. | Unitati cu personalitate juridica Unitati fara personalitate juridica
] Colegiul Național “Mihail Sadoveanu”
Pașcani
2 Colegiul Tehnic de Căi Ferate
“Unirea” Pașcani
3 Liceul Teoretic “Miron Costin”
Pașcani
Pi Liceul Tehnologic Economic “Nicolae
Iorga” Pașcani
5 Liceul Tehnologic Economic “Mihai | Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani
Busuioc” Pașcan
6 Școala Gimnazială “Ion Creangă” Grădinița cu Program Normal Gâștești
Gâștești Școala Gimnazială Sodomeni
Grădinița cu Program Normal Sodomeni
7 Școala Gimnazială "ordache Școala Gimnazială Lunca
Cantacuzino” Pașcani
E Grădinița cu program prelungit nr.2 | Grădinița cu Program Prelungit nr. 1 Pașcani
Pașcani Grădinița cu Program Normal nr.1 Pascani
Grădinița cu Program Prelungit nr. 4 Pașcani
Creșa nr. 1 Pașcani
9 Grădinița cu program prelungit nr. 3 | Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani
Pașcani
10 | Școala Gimnazială Specială Pașcani
11 | Școala Posliceală Sanitară Centrul de
Studii „Ștefan cel Mare și
Sfânt"Pașcani
12 Grădinița „Agape” Pașcani
o
13 Clubul Copiilor Pașcani
Sursa: Hotărârea Consiliului Local nr. 36/29.02.2024 - Rețea Școlară 2024-2025
În cadrul Clubului Copiilor Pașcani preșcolarii, eievii din învățământul primar și gimnazial
pot participa la cursuri din sfera cultural-artistică (pictură, coregrafie, orchestră, muzică ușoară),
tehnico-stiințifică (karting, ecologie, modelism, informatică, chimie) și sportivă (tenis de masă).
24
Pagina 30
Acesta funcționează într-un sediu nou și are înscriși aproape 1,000 de copii anual, care urmează
cursurile gratuit. De asemenea, la nivel local funcționează două unități de învățământ private:
Școala Postliceală Sanitară „Centrul de studii Ștefan cel Mare și Sfânt”, respectiv Grădinița cu
program prelungit și normal „Agape”.
Populația școlară
Pentru perioada 2015-2021, populația școlară de la nivel de Județ Iași, prezintă o evoluție
fiuctuantă, astfel, din 2015 până în 2018 numărul școlarilor a fost în continuă scădere, în timp ce
între 2019 și 2020 numărul de elevi a crescut succesiv cu 0,18%, respectiv 0,04%. În 2021 s-a
înregistrat din nou o scădere a populației școlare, de 0,48%. În Zona Urbană Funcțională Pașcani,
populația școlară a scăzut constant, de la 9.973 în 2015, la 8.537 în 2021.
Conform ultimelor date furnizate de INS, în anul 2021, populația școlară din Zona Urbană
Funcțional Pașcani era de 8.537 elevi, reprezentând 4,60% din populația școlară din județul Iași.
Din numărul total de elevi din ZUF Pașcani, 13,19% sunt înscriși în grădinițe (1.126 de preșcolari),
47.02% în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământ special) (4.014 elevi), 29,28% în
învățământul liceal (2.500 elevi), 7,65% în învățământul profesional (653 elevi) și 2,27% în
învățământul postliceal (inclusiv învățământul special) (194 elevi).
Scăderea numărului de elevi are implicații majore asupra rețelei de învățământ din
municipiu, nu doar prin pierderea personalității juridice a celor cu un număr de elevi sub limita
stabiltă prin lege, ci și prin existența riscului ca unele dintre acestea să fie comasate, context în care
trebuie identificate soluții pentru ocuparea spațiilor excedentare, o potențială soluție fiind înființarea
de centre de tip After-School sau de centre sociale. Numărul mare de elevi din învățământul liceal
se datorează și faptului că notorietatea bună a liceelor din municipiul Pașcani atrage un număr mare
de absolvenți de liceu din comunele învecinate, care optează pentru continuarea studiilor aici. Cei
mai mulți elevi provin din comunele: Mofca, Valea Seacă, Todirești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-
Prăjescu, Lespezi, Miroslovești, Cristești, Heleșteni, Sirețel, Vânători, Brăești, Ruginoasa, Mircești.
Alexandru loan Cuza. Numărul absolvenților de gimnaziu din aceste comune care studiază la liceele
din municipiul Pașcani este de circa 1.600 anual, fiind necesară asigurarea deplasării lor rapide și
siguranță, prin ajustarea programului județean de transport în comun.
Personalul didactic
Conform datelor statistice, în Județul Iași au profesat 11.738 cadre didactice Ia nivelul anului
2021, cu 2,11% mai multe decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în
învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (42,84% din totalul
cadrelor didactice de la nivel județean), iar cele mai puține în învățământul antepreșcolar (0,29% din
totalul cadrelor didactice de Ia nivel județean) și profesional (0,94% din totalul cadrelor didactice de
la nivel județean).
Cu toate acestea, în Zona Urbană Funcțională Pașcani a fost înregistrată o scădere a
numărului total de cadre didactice, în anul 2021 profesând 537 de cadre didactice, cu 13,39% mai
puține decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în învățământul primar
și gimnazial (inclusiv învățământul special) (55,12% din totalul cadrelor didactice de la nivelul
zonei urbane funcționale), iar cele mai puține în învățământul profesional (0,56% din totalul
cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale).
Unui cadru didactic din Zona Urbană Funcțională Pașcani i-au revenit în anul 2021, în
medie, 14 elevi, mai solicitate fiind cadrele didactice din învățământul preșcolar și învățământul
liceal, unde media de elevi pe cadru didactic este de 15 elevi, urmat de învățământul învățământul
În ceea ce privește evoluția personalului didactic, se observă o scădere a numărului total de
profesori de la 619 în 2007, la 479 în 2013(-22,6%), atât pe fondul reducerii numărului de elevi, cât
și al interesului scăzut al tinerilor pentru îmbrățișarea unei cariere didactice, din cauza nivelul scăzut
de salarizare.
Sănătate
Infrastructură sanitară
Infrastructura sanitară din Zona Urbană Funcțională Pașcani este destul de dezvoltată. În
anul 2021 în Municipiul Pașcani funcționau următoarele unități sanitare, proprietate publică sau
privată:
25
Pagina 31
- 2 spitale:
- 2 ambulatorii integrate spitalelor:
- 1 dispensar medical;
-2 cabinete medicale școlare;
- 29 de cabinete de medicină de familie;
- 2 societăți medicale civile;
- 31 de cabinete stomatologice;
- 20 cabinete medicale de specialitate;
3 societăți medicale civile de specialitate;
- 22 farmacii;
- 2 depozite farmaceutice;
- 10 laboratoare medicale;
-3 laboratoare de tehnică dentară.
Spitalul Municipal Pascani acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de
specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele specialități: anestezie
și terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetricăginecologie, medicină
de laborator, radiologie — imagistică medicală.
Continuitatea asistenței medicale este asigurată in Spitalul Municipal Pascani de catre
medici de specialitate, în una dintre specialitățile: medicină internă, pediatrie, chirurgie generală,
obstetrică-ginecologie si prin două linii de gardă, organizate astiel: linie de gardă pentru
specialitățile medicale si linie de gardă pentru specialitățile chirurgicale.Spitalul Municipal Pascani
are în dotare următoarele echipamente și aparate medicale: aparat de radiologie convențională,
ecograf, instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de
hematologie și biochimie.
Proporția bolnavilor externați din Spitalul Municipal Pascani care se reinternează, pentru
patologie de același tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, este sub 1,5%. Proporția
bolnavilor transferați din Spitalul Municipal Pascani într-un alt spital, pentru patologie de același
tip, într-un interval de 72 de ore de Ia internare este mai mica de 0,05%. Conform Ministerului
Sanatatii, Spitalul Municipal Pascani este incadrat la clasificarea IV conform ordinului ministrului
sanatatii nr. 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015.
Spitalul General C.F. Pascani situat în Str. M. Kogalniceanu, nr. 24 este compus din doua
cladiri unite intre ele printr-o estacada de trecere. Primul corp de cladire este construit in anul 1927
de catre “Casa Muncii” Bucuresti cu denumirea de “Infirmierie Baie”, fiind primul spital de acest
gen din tara.In anul 1945 - 1950 spitalul se extinde cu un al doilea tronson, insumand un numar de
56 paturi, iar in anul 1955 cu un al treilea tronson, insumand un numar de 110 paturi pentru
medicina interna si chirurgie generala. Ca urmare a reparatiilor capitale ale tronsoanelor |, II si III
efectuate in perioada 1972 - 1973, se mareste capacitatea de spitalizare la 150 de paturi. Dupa anul
1989 spitalului i se mai atribuie o constructie noua data in folosinta in anul 1994 în care isi
desfasoara activitatea urmatoarele compartimente: Laboratorul de analize medicale,
Balncofizioterapia, Farmacia, Biroul directorial + Secretariat, Administrativ, Spalatoria Cladirile
sunt pozitionate in sistem monobloc, cu sectii pe orizontala si verticala. Toate sectiile din spital, cat
si cladirile anexe (garajul, arhiva, atelierul mecanic, prosectura) sunt comasate in aceeasi incinta.
Populatia arondata Spitalului General C.F. Pascani se extinde pe cuprinsul a 3 judete
(Neamt,Botosani, lasi) deservind un numar de aproximativ 60.000 de oameni asigurati la
C-A.S.M.T:C.T,, inclusiv personalul din siguranta circulatiei. Ambulatoriul de specialitate C.F.
Pascani isi desfasoara activitatea Ia o distanta de aproximativ 3 Km de spital, într-un sediu separat
situat în mun. Pascani str. Garii nr. 12 si asigura asistenta medicala, curativa si profilactica de
urgenta si examinari specifice sigurantei circulatiei, cu un numar de 6 cabinete cu personalul si
respectiv dotarile specifice.
Referitor la numărul de paturi existente în unitățile sanitare, în Zona Urbană Funcțională
Pașcani sunt disponibile 530 paturi în spitale, inclusiv în centre de sănătate cu paturi de spital -
paturi pentru internare continuă — proprietate publică, care reprezintă 7.68% din valoarea județeană.
De asemenea, în spitale, inclusiv în centrele de sănătate cu paturi de spital — paturi pentru cazuri de
26
Pagina 32
zi, în anul 2021 au fost înregistrate în zona Urbană Funcțională Pașcani un număr de 35, care
reprezintă 13,31% din totalul județean. De altfel, analizând următoarea figură se poate observa că
numărul de paturi din spitale a rămas constant în perioada 2021, în timp ce la nivel județean avem o
majorare de aproximativ 200 de paturi în aceeași perioadă.
Turismul
Resurse turistice naturale
Resursele naturale din zona Pașcani care au potențial de valorificare în scop turistic sunt
relativ puține, acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest sector nu s-a dezvoltat la nivel
local. Acestea se rezumă la lunca râului Siret, unde se regăsesc diferite brațe și bălți cu potențial
piscicol, respectiv pădurile din zonă (Codrii Pașcanilor, Pădurea Moțca, etc.), care pot fi utilizate în
scop de agrement (picnic, drumeții, etc.), dar care adăpostesc și un important fond cinegetic pentru
amatorii de vânătoare. În zona Codrii Pașcanilor funcționează deja o cabană, cu un restaurant cu
specific românesc, care a fost recent modernizată.
Resursele turistice antropice
Deși județul Iași se află în topul zonelor cu cea mai mare concentrare de monumente istorice
din România, peste 90% sunt amplasate în municipiul reședință de județ, în timp ce în municipiul
Pașcani regăsim doar următoarele obiective:
- Monumentul comerativ al Răscoalei din 1907 (1907);
- Crucea Eroilor din Războiul de Independență (1877);
- Atelierele de căi ferate (1876);
- Palatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea);
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664);
- Situl Arheologic de la Blăgești (așezare din epoca medievală, respectiv din eneolitic,
cultura Cucuteni).
Dintre acestea, doar două sunt de importanță națională, respectiv: Palatul Cantacuzino și
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, în timp ce restul sunt de catgeoria — Palatul Cantacuzino
se află în proprietatea Consiliului Local, însă se află într-o stare avansată de degradare, recent fiind
elaborat un proiect pentru reabilitarea, revitalizarea și introducerea acestuia în circuitul turistic, în
valoare de 3 mil. de Euro, care a fost depus spre finanțare cu fonduri novergiene. O altă opțiune ar fi
finanțarea acestui obiectiv de la bugetul de stat.
Un alt obiectiv important din municipiu este Muzeul Municipal Pașcani, din subordinea
Consiliului Local, care este organizat în 3 secții (istorie, etnografie, religie) și deține un număr de
375 de exponate, cele mai multe descoperite în cadrul unor cercetări arheologice din zonă (monede,
urne, vase, unelte și arme preistorice, topoare. Alte obiective de patrimoniu din împrejurimile
municipiului Pașcani sunt:
- Palatul „Alexandru loan Cuza” Ruginoasa (1811);
- Mausoleul „Vasile Alecsandri” Mircești.
La acestea se adaugă o serie de construcții ecleziastice: Biserica „Sf. Vineri”, „Sf. loan
Botezătorul”, „Pogorârea Sf. Duh”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli
Petru și Pavel”. De asemenea, în municipiu se regăsește casa în care s-a cunoscut scriitorul Mihail
Sadoveanu, al cărui destin e strâns legat de cel al orașului. De asemenea, în domeniul patrimoniului
imaterial se remarcă Centrul Folcloric Ruginoasa, găzduiește obiceiuri populare tradiționale
calendaristice (datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iarnă), manifestări tradiționale legate de
unirea principatelor. Având în vedere numărul mic de obiective de patrimoniu din municipiul
Pașcani, care nu permit realizarea unor pachete turistice de sine stătătoare, se recomandă conceperea
unor circuite tematice integrate cu alte localități din județ și din regiune (de ex. Iași, Suceava,
Botoșani, etc.).
Infrastructura turistică
Promovarea turistică și evenimente organizate La nivelul municipiului Pașcani nu
funcționează un centru de informare turistică, însă o astfel de unitate a fost amenajată în comuna
Stolniceni-Prăjescu, din imediata proximitate a orașului, cu o finanțare de circa 130.000 de iei, din
PNDR 2007-2013. Acesta are o acoperire microregională, în sensul că poate oferi informații cu
privire la obiectivele turistice din întreaga zonă a municipiului Pașcani.
27
Pagina 33
În municipiul Pașcani se organizează anual 0 serie de evenimente culturale și sportive, care
ar putea fi atractive pentru turiști și vizitatori:
- Zilele Municipiului Pașcani (luna iulie);
- Târgul Meșterilor Populari (iulie);
- Crosul Toamnei (octombrie);
- Cupa 1 decembrie la tenis de câmp (decembrie);
- Festivalul Colindelor de Crăciun (decembrie);
- Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă (decembrie).
În organizarea evenimentelor sus-menționate, municipalitatea joacă un rol esențial, prin
implicarea unităților din subordinea acesteia: Casa Municipală de Cultură “Mihail Sadoveanu”,
Clubul Sportiv Municipal. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu”, ete. Cu toate acestea.
evenimentele culturale sunt prea puține și neuniform distribuite dea lungul anului, pentru a deveni
poli de atracție a turiștilor și vizitatorilor, în acest sens fiind recomandată organizarea de noi astfel
de manifestări. Rezumând, la nivel local este potențial pentru dezvoltarea următoarelor tipuri de
turism:
- turism cultural-istoric: de ex. circuite care să includă Palatul Alexandru loan Cuza de la
Ruginoasa, Palatul Cantacuzino din Pașcani, Mausoleul Vasile Alecsandri Mircești, Muzeul
Municipal Pașcani, casele memoriale și bisericile din zonă, etc.;
- turism de tranzit (itinerant): o dată cu finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră
și feroviară, care vor transforma municipiul într-un nod de comunicații de importanță națională și
Chiar transfrontalieră.
Infrastructura de protecție civilă
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, atât pe timp de pace cât și pe timp de criză sau
război, protecția civilă trebuie să-și realizeze o infrastructură capabilă să asigure prevenirea și
protecția autorităților administrației publice locale, populației, bunurilor materiale și valorilor de
patrimoniu, ca și suportul organizării, pregătirii, desfășurării și conducerii acțiunilor de intervenție
pentru înlăturarea urmărilor dezastrelor și /sau acțiunilor militare,
publice, locale, a personalului de conducere a instituțiilor publice și operatorilor economici în baza
normelor și instrucțiunilor elaborate de componentele Inspectoratului General pentru Situații de
Urgență. Infrastructura protecției civile constă în construcții și instalații permanente, dar și mobile,
executate din timp.
Infrastructura de protecție civilă se materializează în:
- locuri special amenajate pentru observare (puncte de observare) construcții permanente sau
improvizate dispuse pe construcții înalte sau forme de relief proeminente din apropierea localităților
sau obiectivelor economice surse de risc ;
- linii telefonice proprii / telefoane mobile, permanente sau temporare, pentru înștiințarea
organelor de conducere în cazul pericolului producerii unor situații de urgență sau în caz de conflict
militar:
- frecvențe radio proprii repartizate de autoritatea națională în domeniu pentru nevoi de
comunicații (MAI-prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași);
- sistem principal de alarmare a populației despre pericolul iminent al producerii dezastrelor
sau atacurilor inamice, în caz de conflict militar, compus din 11 sirene electrice, cofrete cu sau fără
automate de semnal și circuite de acționare;
- sistem secundar de alarmare, cu aceleași atribuții, compus din clopotele bisericilor;
În caz de contaminare, în localitate se pot organi:
- 2 puncte de decontaminare radioactivă, chimică sau biologică pentru persoane amenajate
pe lângă internate și cămine;
- 2 puncte de decontaminare echipament amenajate in spălătoriile chimice private precum și
puncte decontaminare mașini, terenuri și clădiri care se pot amenaja în locurile cu rampe auto și
operatorul economic care asigură salubrizarea orașului, toate aceste puncte necesitând amenajări
simple în vederea realizării unui flux de personal, tehnică, echipament și instalații, precum și
asigurarea lor materială.
28
Pagina 34
Cetățenii neîncadrați în muncă sunt obligați să-și procure contra cost sau să-și confecționeze
după tipare (modele) elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, mijloace de
protecție individuală. De asemenea, cetățenii care își construiesc locuințe sunt obligați să-și
amenajeze la subsolul acelei construcții, spații de adăpostire, potrivit normelor legale în vigoare.
Rețele de utilități
Rețeaua de alimentare cu apă
Municipiul Pașcani este alimentat cu apă potabilă din două surse subterane: Moca și
Hăsnășeni, cu un debit total de 450 1/s. Sursa Moca are o capacitate de 425 1/s și cuprinde un front
de captare cu 62 de puțuri, dotate cu pompe submersibile, o stație de pompare cu 10 pompe, apa
pompată fiind transportată apoi la cele 4 rezervoare cu o capacitate de 150 mc din municipiu. Sursa
Hăsnășeni cuprinde un front cu 6 puțuri dotate cu pompe submersibile și are o capacitate de doar 25
Vs.
Apa captată este transportată de la sursa Mofca până la stația de repompare printr-o conduci
Dn 400 mm, iar de acolo la rezervoare printr-o conductă de 300 mm (firul 1), respectiv de la sursă
direct la rezervoarele de înmagazinare cu o conductă Dn 400 mm, iar de la sursa Hăsnășeni printr-o
conductă Dn 300 mm. În total, rețeaua de aducțiune măsoară 71.76 km de conducte Rețeaua simplă
de distribuție a apei din municipiul Pașcani are o lungime de 97,1 km, în creștere cu 16 km
(19,7%) față de anul 2007, pe fondul investițiilor în extinderea rețelei, cu precădere în suburbii și
în zonele periferice (Lunca, Vatra, Dealul Spirii), iar cea totală are o lungime de 118,5 km. Numărul
total de brașamente este de 6.725, dintre care 5.886 la populație, 780 la agenții economici și 59 la
instituții publice. Prețul de facturare al apei a fost, în 2013, de 3,58 lei/mc cu TVA inclus.
Serviciul de alimentare cu apă este asigurat de S.C. APA VITAL S.A. care furnizează apă
,
potabilă și în comunele Moțca, Hărmănești și Todirești din proximitatea municipiului. Apa furnizată
de acest operator se încadrează în parametrii de potabilitate stabiliți la nivel național, calitatea
acesteia fiind monitorizată permanent în cadru! laboratorului propriu, dar și al DSP ași. În anul
2013, gradul de acoperire al străzilor cu rețea de alimentare cu apă a fost de 87,8% din lungimea
totală a acestora, iar cel de contorizare a branșamentelor de 98,3%. Cu toate acestea, volumul
pierderilor din rețea este foarte ridicat (43,7%) În ceea ce privește cantitatea de apă consumată în
municipiul Pașcani, aceasta a înregistrat o tendință de creștere după anul 2007, ajungând la aproape
3 mil. me în prezent (o creștere de 16,5%), atât pe fondul extinderii rețelei de distribuție și implicit a
consumului casnic, cât și a celui industrial. Cantitatea de apă facturată în anul 2013 a fost de 189
l/persoană/zi, ceca ce corespunde unei cantități livrate consumatorilor de 2,53 mil.mc și unei
cantități totale produse de 4,51 mil. mc, în scădere față de anii anteriori, pe fondul reducerii
consumului agenților economici și populației.
Rețeaua de canalizare
Rețeaua de canalizare a municipiului este realizată în sistem divizor, pentru preluarea apelor
uzate și a celor pluviale. Transportul gravitațional al apelor uzate din municipiu este asigurat de
colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, cu o capacitate de 405 VS. Sistemul de canalizare este
conceput pe două zone de colectare distincte: zona înaltă, unde funcționează preponderent prin
pompare, apele fiind preluate de colectoarele de pe str. Moldovei, Crinilor, Ștefan cel Mare, Vatra,
respectiv zona joasă, deservită de colectoarele de pe str. Ceferiștilor, 1 decembrie, Izvoarelor, Cuza
Vodă și Gării, respective de stația de pompare Cuza Vodă, cu o capacitate de 126 V/s. Apele
menajere colectate din cele două zone ajung la stația de pompare de la fosta Fabrică de Zahăr, apoi
la Stația de Epurare, care are o capacitate de 940 mc/h / 261 I/s și care le deversează în râul Siret.
Apele pluviale sunt colectate prin rețele de cvartal și evacuate în pârâul Hăsnășeni, debitul lor fiind
estimat la 5.900 VS.
În perioadele cu precipitații abundente, zona aferentă acestuia este inundată, din cauza
sinuozității și a colmatării albiei pârâului. Lungimea rețelei de canalizare a cunoscut o evoluție
pozitivă în municipiul Pașcani în ultimii ani, de la S3 km în anul 2007 Ia 56.5 km în anul 2013
(46,6%), pe fondul investițiilor în extinderea conductelor pe diferite străzi din municipiu (de ex. 1
Mai, Vlad Țepeș, Drago Vodă, Grădinijei). Cu toate acestea, gradul de acoperire a rețelei stradale
29
Pagina 35
cu conducte de canalizare este de doar 41,8%, cea mai problematică situație fiind înregistrată
pe
străzile periferice și în suburbii. Numărul de branșamente la rețeaua publică de canalizare este de
2.177, dintre care 1.501 pentru populație, 639 pentru agenți economici și 37 pentru instituții.
Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date TEMPO ONLINE (2014),
În anul 2013, Stația de epurare a deversat în emisar 3,81 mil. de
me ape uzate, fiind
prelucrată o cantitate de 36.200 de tone de nămol. Cantitatea de poluanți deversată a fost de 166
tone materie în suspensie, 53 tone CBOS și 325 tone CCOCr. Calitatea apelor deversate încadrat
s-a
în normele stabilite Ia nivel național, nefiind înregistrate depășiri la niciun parametru monitorizat.
Municipiul Pașcani a implementat proiectul „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă și a celui
de ape uzate”, cu finanțare din Programul ISPA, credit BEI și de la bugetul de stat, în valoare totală
de 23,5 mil. Euro.
Rețeaua de alimentare cu gaze naturale
Municipiul Pașcani este alimentat cu gaze naturale din conducta de transport Moldova, prin
intermediul racordului Soci-Pașcani, cu o conductă Dn = 300 mm, în lungime de circa 17 km. În
municipiu există două statii predare-primire, una în Sodomeni, cu o capacitate de 5.000 mc/h, iar
cealaltă în partea de nord-est a orașului, cu o capacitate de 20.000 mc/h, care asigură reducerea
și
reglarea presiunii gazelor la necesitățile de consum ale urbei. Sistemul de distribuție a gazelor
naturale din municipiul Pașcani cuprinde rețele de repartiție cu presiune medie de la de
stația
predare-primire 2 Ia stații de reglare de sector (3,9 km), 3 stații de reglare de sector (Grădiniței 1,
cu
o capacitate de 8.000 mc/h, Grădiniței 2, cu o capacitate de 6.000 mc/h, Depou CFR - 5.000 mc/h),
la care se adaugă stația Siretul (3.000 mc/h), rețeaua de distribuție cu presiune redusă prin conducte
Dn 50-325 mm și branșamentele cu presiune redusă pentru cei peste 3.000 de consumatori.
Rețeaua de distribuție a gazelor naturale s-a extins continuu în ultimii ani, de la 79 km în 2007, la
33,2 km în 2012 (+5,3%), pe fondul investițiilor publice și private (ale operatorului E.ON
DISTRIBUȚIE) în domeniu. Acestea au vizat, spre exemplu, extinderea rețelei în suburbiile
municipiului, în zona Abator, Moldovei, Mușatini, ete.
În disonanță cu dinamica lungimii rețelei de gaz, cantitatea de naturale distribuite
gaze la
nivel local cunoaște o tendință de scădere în ultimii ani, de la 25,24 mil me în 2007, la 17,66 mil.
mc în 2012 (-30%4), la aceasta contribuind în mod deosebit declinul și/sau retehnologizarea anumitor
ramuri industriale, mari consumatoare.
Se constată și în acest caz că situația este mult mai stabilă în cazul gazelor naturale
distribuite în rândul consumatorilor casnici, unde valorile au variat în jurul cifrei de 6 mil. anual.
mc
Rețeaua de alimentare cu energie electrică
Pe teritoriul municipiului energia electrică este distribuită de către operatorul E.ON
privat
ENERGIE. Energia electrică este asigurată în municipiu prin axele de 20 kw Pașcani - Vatra,
Pașcani — Iugani, Pașcani — Sirețel, Pașcani — Lespezi, Vatra — Ruginoasa și Pașcani-Târgu Neamț.
Energia electrică este distribuită la nivelul municipiului prin 101 posturi de transformare
cu o
capacitate de 20/0,4 kw, capacitatea totală fiind de 66.372 kw. Circa 80% din rețeaua electrică din
municipiu este învechită, ceea ce aduce întreruperi frecvente ale furnizării către consumatori și
costuri ridicate cu mentenanța acesteia .
Iluminatul public este asigurat prin peste 2.000 de corpuri de iluminat cu lămpi bază de
pe
vapori de sodiu, de mercur și de tip incandescent, montate pe circa 1.100 de stâlpi de beton, metalici
și de tip lampadar. Atât stâlpii, cât și corpurile de iluminat au o uzură ridicată, ceea ce
generează o
eficiență energetică scăzută și costuri ridicate pentru municipalitate.
Rețeaua de telecomunicații
Operatorul de telefonie ROMTELECOM acoperă întreaga zonă a municipiului Pașcani. În
afară de ROMTELECOM, servicii de telefonie fixă mai furnizează RCS-RDS S.C. Vodafone
România S.A. și Orange România S.A. Furnizorii de servicii de telefonie mobilă existenți în
prezent
pe piața locală și care au acoperire la nivelul municipiului Pașcani sunt S.C. Vodafone România
S.A., Orange România S.A. și Cosmote România S-A. și RCS-RDS S.A. beneficiază de servicii de
televiziune analogică, digitală și transmisie prin satelit, Aceste servicii sunt furnizate de RCS-RDS
și ROMTELECOM, Principalii furnizori de servicii de internet și televiziune prin cablu
pe raza
municipiului Pașcani sunt, ROMTELECOM, UPC și RCS-RDS.
30
Pagina 36
Locuri de adunare și cazare a populației în situații de urgență
La nivelul municipiului Pascani activitatea de evacuare și cazare a sinistraților este reglementată
prin "Planurile de evacuare în situații de urgență” întocmite la nivelul fiecărei localități și la nivelul
instituțiilor și operatorilor economici care pot fi afectați de diferitele tipuri de risc. Aceste planuri au
fost întocmite în conformitate cu O.M.A.]. nr. 1184 din 06.02.2006 _îar în conținutul acestora se
precizează
Evacuarea va fi efectuată în:
-Varianta 1 - de regulă locațiile pentru evacuare se stabilesc în clădiri (școli, cămine
culturale, biserici, etc.) deoarece acestea asigură un minim de confort și utilități necesare unui trai
decent și prevenirea îmbolnăvirilor și epidemiilor. Acestea pot funcționa o perioadă mai lungă de
timp, până la înlăturarea pericolului și în orice anotimp.
-Varianta II - dacă această posibilitate nu există sau clădirile vizate sunt în zona de dezastru,
se stabilesc zone în afara localităților, pe înălțimi predominante, pe lângă ape curgătoare, unde se
înființează tabere. Acestea nu pot funcționa mult timp, fiind o măsură provizorie și care
funcționează numai pe timp favorabil.
Aceste locuri de adunare și cele de cazare a sinistraților au fost stabilite de organele abilitate
încă de pe timp de normalitate și sunt concret specificate în planurile fiecărei localități în parte
precum și în planurile instituțiilor și operatorilor economici care se evacuează în situații de urgență
și sunt prezentate în planul de evacuare.
Secțiunea a VII-a
Specific regional/local
Vecinatati, influente, riscuri transfrontaliere — nu este cazul.
CAPITOLUL III
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ
Secțiunea a L-a
Analiza riscurilor naturale
Pe teritoriul muncipiului Pascani au fost delimitate urmatoarele categorii de riscuri naturale :
- riscuri de inundatii (cu probabilitate de 5%) „partea de nord —est si est a suburbiei Lunca,
limita de nord-vest a localitatii Blagesti , partea de sud si est a orasului Pascani;
- fenomene meteorologice periculoase ;
- riscuri de alunecare-surpare , pe versantii neplantati ai vailor ce traverseaza localitatile
suburbiile Bosteni, Sodomeni, Gastesti, pe versantul stang al Siretului in partea de nord a localitatii
Blagesti, pe versantul de racord al terasei Pascani in orasul Pascani;
- în privinta riscului la seisme „tot teritoriul municipiului Pascani se incadreaza in zona E,
careia ii corespunde gradul seismic VII.
Imundații
Inundațiile sunt volume de apa ce trec peste albia râului Siret. Ele se pot datora atât unor
evenimente naturale, ruperea digurilor cât și unor activități umane. Cu alte cuvinte, o inundație
poate fi cauzata de precipitații intense si prelungite, valuri cauzate de furtună, dar și unor accidente
ale construcțiilor executate în amonte pe acest râu. Ploile torențiale și topirea zăpezilor creează
condiții pentru creșterea nivelului apelor curgătoare și revărsarea acestora peste albie, revărsare care
cuprinde suprafețe întinse de teren. Acest fenomen conduce la formarea undelor de viitură ce pot
transporta cantități foarte mari de apă, uneori de sute de ori mai mari decât debitul obișnuit.
Aceasta nu înseamnă că împotriva inundațiilor, indiferent de cauza lor, toate problemele sunt
rezolvate, dimpotrivă, este necesar în continuare să se asigure măsuri de prevenire și protecție astfel
încât să se diminueze sau să se elimine acțiunea lor distructivă prin:
- asigurarea barajelor cu sisteme de semnalizare a anomaliilor in realizarea construcțiilor,
- echiparea cu aparate de măsură și control adecvate tipului de construcție;
31
Pagina 37
- instruirea populației din localitățile din aval asupra modului de realizare a măsurilor de
protecție și de respectare a regulilor de comportare stabilite de organele de specialitate pentru
asemenea situații.
Lunile cele mai bogate în precipitații sunt lunile mai, iunie și iulie, când se înregistrează o
cantitate dublă de precipitații față de perioada decembrie — martie. Un fenomen caracteristic
climatului îl constituie ploile cu caracter torențial, sub formă de averse cu o intensitate deosebită.
Furtuni, tornade, secetă, îngheț ete.
Furtunile sunt parcele organizate de aer cald si umed care au fost forțate să se ridice si să
producă fulgere și tunete. Ele sunt căile frecvente ale naturii de a echilibra cantitatea de energie în
atmosferă. Furtunile pot crea mai multe fenomene periculoase: ploaie torențială, vânturi puternice,
grindina, fulgere si tomade. Intr-o furtună, se produce mișcarea aerului pe verticală și o vastă
cantitate de energie este transferată.
Vânturile din urma unei furtuni la suprafață ajung la 80 km/h. Pietrele grindinii pot cauza
pagube imense lanurilor și proprietarilor in doar câteva secunde si pot răni oameni si animale.
Precipitațiile produse sunt de obicei intense dar de scurtă durată - inundațiile sunt asociate cu acest
tip de precipitații.
Fulgerele sunt responsabile de multe victime in fiecare an. De asemenea, ele cauzează
incendii care amenința vieți si locuințe omenești. Întreruperea curentului cauzată de fulger sau
vânturi poate cauza o întrerupere pe scară largă a activităților zilnice oamenilor și operatorilor
economici. Chiar dacă prin avertizările meteorologice, furtunile sunt previzibile, efecteie și uneori
gradul de intensitate a lor nu pot fi anticipate, cele mai afectate obiective fiind rețelele energetice și
telecomunicații, copacii ornamentali și o parte din mobilierul urban, stațiile de relee TV. și
radiotelefoane, culturile agricole și acoperișurile clădirilor. La acest tip de risc nu se execută
evacuarea populației.
Tornada
Mișcare violentă a aerului sub formă de pâlnie verticală. Aceste fenomene apar în special în
zonele temperate și tropicale și au efecte catastrofale: smulg acoperișuri de case, arborii din rădăcini
și ridică de la sol oameni, animale și autovehicule. Viteza de rotație poate depăși chiar și 500 de
km/h, iar durata este de ordinul zecilor de minute, dar datorită energiei enorme pe care o degajă,
pagubele pot fi însemnate. În Pascani nu s-au produs asemenea fenomene, dar avându-se în vedere
modificările produse în mediu, cu recădere după anul 1990, nu este exclusă producerea unui astfel
de risc.
Seceta. Un hazard natural poate fi cauzat și de lipsa unui element natural, cum ar fi ploaia în
cazul secetei. Seceta reprezintă o perioada extinsă de precipitații sub nivelul normal si golirea
depozitelor de apă din sol. Mai simplu, aceasta se întâmpla când mai multă apă este luată dintr-un
rezervor decât cea adăugată. Aceasta este de obicei rezultatul unei combinații de persistentă a
presiunii mari intr-o regiune, care produce cer senin cu precipitații puține sau neexistente și
folosirea excesivă a apei pentru activitățile umane.
Rezultatele secetei pot fi micșorarea producțiilor agricole micșorarea calității si existentei
,
apei de băut și micșorarea rezervelor de hrană. Astfel, când populația este în continua creștere și
cererea de apă și hrană este și ea mare, implicațiile secetei devin din ce în ce mai serioase. De
asemenea, vegetația moare datorită secetei, riscul incendiilor crește, amenințând locuințe, lanuri de
culturi agricole si vieți. Pe timpul perioadelor de secetă se impune un regim economicos pentru
consumul de apă, supravegherea atentă a locurilor cu risc de incendiu, depistarea de noi surse de apă
pentru nevoile imediate.
Zăpada si gheața
Inzăpezirile, de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecție, in sensul că acest
gen
de riscuri cu rare excepții, se formează intr-un timp mai indelungat si există posibilitatea de a lua
unele măsuri, astfel incât mare parte din efectele acestora să fie reduse. In aceste imprejurari se
recomandă tuturor cetațenilor aflati in zonă, să se informeze permanent asupra condițiilor
metcorologice si să rămână in locuințe, asigurându-se necesarul de hrană, apa, combustibil pentru
incălzit, iluminat.lopată etc.
KPĂ
Pagina 38
Zăpada si gheața sunt bine cunoscute hazarde și pentru cei ce trăiesc în municipiul Pascani,
Înzăpezirile apar ca rezultat al căderilor abundente de zăpadă și viscole, care pot dura de la câteva
ore la câteva zile. Ele ingreunează în special deplasarea mijloacelor de transport de toate tipurile,
activitatea în gospodăriile populației și a operatorilor economici privind aprovizionarea cu materie
primă, energie și gaze, precum și telecomunicațiile. Zăpada poate fi umedă, cauzând condiții de apă
și inundații sau solidă, în combinație cu ploaia cauzând polei. Zăpada solidă duce la ger și viscol,
combinată cu vânturile înalte. In zonele deluroase, avalanșele sunt un hazard comun provocat de
zăpadă. Când depozite mari de zăpadă încep să se topească, inundațiile devin un hazard iminent
pentru localități și gospodăriile populației.
La activitatea de deszăpezire a orașului se folosesc autogrendere, pluguri, buldozere cu
lamă, solnițe cu sare și nisip, autobasculante și alte mijloace mecanice repartizate pe zone și
priorități, organizate și conduse de un serviciul permanent de intervenție organizat la operatorul
economic de specialitate și coordonate de Comandamentul local de iarnă Pascani.
Activitatea de apărare împotriva zăpezii se desfășoară în baza „Programului de măsuri
pentru perioada de iarnă” aprobat, anual, de către consiliul local. Pentru conducerea intervenției in
caz de înzăpeziri, se desfășoară următoarele acțiuni: recunoașterea locului și estimarea urmărilor;
organizarea dispozitivului de acțiune si repartizarea echipajelor si mijloacelor pe puncte de lucru și
urgențe; stabilirea cailor de acces si asigurarea legăturilor intre diferite formațiuni și punctele de
lucru, st
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.