Hotărâre a Consiliului Local

Hotărârea nr. 56 din data de 28.04.2026 privind aprobarea PAAR

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 56
Data
28.04.2026
Emitent
Municipiul Pașcani, jud. Iași
Publicat online
28.04.2026
Pagini
149 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 56 din 28.04.2026, „Hotărârea nr. 56 din data de 28.04.2026 privind aprobarea PAAR”, Municipiul Pașcani, jud. Iași. Sursa: https://primariapascani.ro/dm_pascani/portal.nsf/A06E0F06D536EA50C2258E270040C6D8/$FILE/Hotărârea nr. 56 din data de 28.04.2026 privind aprobarea PAAR.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/pascani/33635-hotararea-nr-56-din-data-de-28-04-2026-privind-aprobarea-paar, 06.11.2026)

Fișier creat
01.07.2026
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA JUDEȚUL IAȘI MUNICIPIUL PAȘCANI CONSILIUL LOCAL HOTĂRÂREA Nr. 56 din data de 28.04.2026 privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate la nivelui municipiului Pașcani Consiliul Loca! a! Municipiului Pașcani, județul Iași: Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2), ari.13, iit.a), art.14 lit.a) din Legea ni, 307/2008 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările și completările ulterioare; Având vedere prevederile art. 6 alin. (1) și (2) alin. 7 din și Metodologia de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Pianului de analiză și acoperire a tiscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 cu modificările și compietările ulterioare; Având în vedere prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004 privind protecția civilă, cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere Ordonanța de Urgență a Guvernului 21/2004 nr. privind Sistemul Național de Management a! Situațiilor de Urgență; Având în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc; Având în vedere art. 129 alin. (2), lit. d) și alin. 7) 1it. din n) Ordonanța de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările și compietăriie ulterioare; Având în vedere dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Având în vedere refaratui de aprobare întocmit de Primarul municipiului Pașcani, înregistrat cu nr. 10895/21.04.2028; Având în vedere raportul comun de specialitate al Compartimentului Management Situații de Urgență și Compartimentului Juridic și Contencios din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Pașcani, înregistrat cu nr. 10698/21 „04.2025; Având în vedere Rapoartele de avizare ale următoarelor Comisii de specialitate din cadrul Municipiului Pașcani: - Comisiei pentru învățământ și activități științifice, cultură, conservarea monumentelor istorice, culte, tineret, sport și turism, sănătate, muncă, protecție socială și combaterea sărăciei înregistrat sub nr. 378/27.04.2026; - Comisiei de prognoze economice — sociale, buget, finanțe, industrie, agricultură, silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri, programe europene, atragere de fonduri structuraie și relații externe, înregistrat sub nr. 365/27.04.2026; - Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică, drepturile omului și libertăți cetățenești, înregistrat sub nr. 357/27.04.2026; În temeiul dispozițiior art. 196 alin. (1) litera din a) Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și compietăriie ulterioare, HOTĂRĂȘTE Art.1 Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor teritoriale identificate ia nivelul municipiului Pașcarii, conform Anexei nr.1, parte integrantă din hotărâre. j prezenta | Art.2 La data intrării în Hi vigoare a prezentei hotărări, se abrogă orice prevedere contrară. i j

Pagina 2

Art.3 Serviciul Administrație Publică va comunica, în copie, prezenta hotărâre către: > instituția Prefectului județului Iași > Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Mihail Sturdza" al județului Iași > Primarul Municipiului Pașcani Pi Compartimentul Management Situații de Urgență. Prezenta hotărâre a fost adoptată astăzi, 28.04.2026, cu un număr de 18 voturi pentru, voturi abțineri O, voturi împotrivă O, din totalul de 19 consilieri locali în funcție. (19 consilieri locali în funcție, 18 consilieri locali prezenți la momentul votului). Contrasemnează pentru legalitate Secretar Generai al Munici kina Jitaru a . Lit 2 fdirerpise % Sai 0

Pagina 3

Anexă nar.i la B.CL. Nr, 56/ 25 O D026 JUDEȚUL IAȘI COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ ICIPIUL PAȘCANI NR... JENA... DIN..85,..05..2026 APROB, PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR ÎNTOCMIT, CONSILIER LL ! | i

Pagina 4

CAPITOLUL I DISPOZIȚII GENERALE Secțiunea a I-a Definiție, scop, obiective 1.1. Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor, este documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul Municipiului Pascani, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. 1.2. Scopurile planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt: - de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le revin în etapa predezastru, pe timpul producerii dezastrului și în etapa postdezastru; - de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor generatoare de situații de urgență; - dea asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu și de lungă durată, până la reabilitare, în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat, Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește în scopul realizării în timp scurt, în mod organizat și într-o concepție unitară a măsurilor de prevenire și reducere a efectelor unor dezastre, informării operative asupra unor fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor acestora asupra populației, bunurilor materiale, activităților umane, precura și realizarea intervenției cu maximă eficiență. 1.3. Obiectivele pianului de analiză și acoperire a riscurilor sunt: a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării și evaiuării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile teritoriale: b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență: c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative; d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență. Secțiunea a II-a Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale,alte organe și organisme cu atribuții în domeniu). Pianul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeste, corespunzător unității administrativ-teritoriale a municipiului Pascani, de către Comitetetul Local pentru Situații de Urgență și se aprobă de către Consiliul Local. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeste într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență lasi. 2.2. Acte normative de referință Pianul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește având la bază: > Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență; > Ordinul M.AJ. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a “Plantlui de analiză și acoperire a riscurilor” și a Structurii-cadru a „Planului de analiză și acoperire a riscurilor ”, publicat în M.O. partea 1 nr. 79/01.02.2007; > O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Național de Manapeme Urgență, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea 15 di » H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcționarea și ș Najional pentru Situații Speciale de Urgență,

Pagina 5

Structurile organizatorice și instituțiile care au atribuții pe linia gestionării situațiilor de urgență la nivelul municipiului Pascani sunt. a) Consiliul Local Pascani; b) Primaria Municipiului Pascani; c) Comitetul Județean pentru Situații de Urgență; d) Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Pascani, e) Centrul operativ pentru situații de urgență; f) Centrul operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local situații de pentru urgență. 8) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne: — Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași; - Politia municipiului Pascani; — Sectia de Jandarmi Pascani; — Sectia de pompieri militari Pascani, k) Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate: — Apa Vital Pascani, — SHI Pascani; — Agenția pentru Protecția Mediului Iași; — Centrul Meteorolopic Regional Moldova Iași; — Inspectoratul Județean în Construcții; — Drumuri Nationale si Judetene; - Politia Locala Pascani; — Spitalul Municipal Pascani; — Spitalul C.F. Pascani; — E-ON Gaz Targu Mures-sucursala Pascani; -- Sector Gospodarie comunala a primariei Pascani; — Circa Sanitar — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Pascani; — Statia de ambulanta Pascani; - CER marfa; — Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare — Filiala de Imbunatatiri Funciare lasi; — Ocolul silvic Pascani; — Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani - Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani — Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani — Liceul Tehnologic Economic „Nicolae lorga” Pașcani — Colegiul Tehnic De Căi Ferate „Unirea” Pascani — Școala Gimnazială „Jordache Cantacuzino” Pașcani — Scoala Gimnazială „Ion Creangă” Gîștești Pașcani — Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 2 Pașcani — Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 3 Pașcani 2.3. Responsabilitățile cetățenilor Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să se bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui cetățean. Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul are dreptul de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunită isi i trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență bea cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament prș Entiy, prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul ai iGaale bi! ip e i că 9 A sp 4 re se Sarii BUC Sirio

Pagina 6

preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina producerea de evenimente negative care pot genera pierderi. Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor. Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată redundanță, adică pe o dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța este costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin în punerea balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării, Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie un ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de prevenirea pierderilor, respectiv pentru: - informarea generală și permanentă/periodică a concetățenilor asupra riscurilor specifice care le pot afecta viața și proprietatea; - formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate și eliminarea/reducerea neglijențelor din conduită; - dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală; - adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea; - respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități în gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență; - participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ; - încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre: - cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor; - respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare împotriva situațiilor de urgență. 2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu 2.4.1] Lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin Hotărâre nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc i. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor ale negative acestora : A. Centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora: — Comitetul pentru situații de urgență, Primăria Municipiului Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași: B. Monitorizarea pericolelor : a) factori de mediu, calitatea aerului — inspectorii de la operatorii economici factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; b) cutremure - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatorii economici factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; c) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă și a calității apei - SGA Iași, Direcția Apelor Prut, d) principalele lucrări hidrotehnice — administratorul lucrării (SGA Iași); e) starea de sânâtate a populației — Spitalul municipal, dispensarele, cabinetele particulare, medicii de familie, Crucea Roșie Pașcani, Serviciul de Ambulanță, Direcți â În Sănătate Publică Iași ; o E: î) transporturi de substanțe chimice periculoase — Poliția alea pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectorai j i te „Mihail Sturdza, al Județului Iași; ! AI

Pagina 7

£) siguranța în construcții — Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Inspectoratul în construcții Iași; h) obiectivele economice sursă de risc — comitetul pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași; i transporturi de materiale explozive militare — nu este cazul ; ]) pericole pentru rețele de comunicații și informatice — Serviciul de telecomunicații speciale Iași; k) siguranța alimentelor — circa sanitar-veterinară control alimente Pașcani, Direcția sanitarveterinară Iași. C. Evaluarea riscurilor specifice : a îmbolnăviri în masă — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția județeană de sănătate publică Iași; b epizootii / zoonoze — Circa sanitar-veterinară, Direcția sanitar-veterinară Iași; c) căderi de obiecte cosmice — Primăria orașului, inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail! Sturdza, al Județului Iași: d) amenințări biologice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția Județeană de Sănătate Publică Iași; e) amenințări ecologice - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatori economici factori de risc, Inspectorat pentru Protecția Mediului Iași. D, Evaluarea efectelor negative : a) ale situațiilor de urgență care s-au produs — Comitetul Local pentru Situații de Urgență al Municipiul Pașcani; b) ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență — conform responsabilităților de monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor specifice. 2. informarea, înștiințarea și avertizarea: A. informarea și educarea preventivă a populației și salariaților: a) pentru populație și salariați — Primăria municipiului Pașcani prin Comitetul local pentru situații de urgență; b) pentru salariați — Conducerea instituțiilor prin Celulele pentru situații de urgență (acolo unde sunt —la agenții cu factor de risc); 2) inspectoratul Școlar Județean prin instituțiile de învățământ din Municipiul Pașcani; d) Spitalul Municipal Pașcani, medicii de familie — pentru întreaga populație; e) Mass-media . B. Înștiințarea autorităților administrației publice locale Municipiul Pașcani: a) asupra stârilor potențial generatoare de situații de urgență — autoritățile administrației publice județene de specialitate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor specifice, Inspectoratul județean pentru Situații de Urgență; b) asupra producerii situațiilor de urgență - administratorii operatorilor economici surse de risc sau, după caz, administratorii proprietăților afectate . C. Avertizarea populației și salariaților : a) prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică — sistemul de sirene ale Comitetului Local pentru Situații de Urgență; b) prin mass-media — postul local de televiziune prin cablu, presă. 3. Planificarea și pregâtirea resurselor și serviciilor : a) pentru intervenție operativă — Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor sursă de risc de pe teritoriul orașului Municipiul Pașcani; b) pentru punerea la dispoziție, conform legii, a unor resurse, planul de cooperare pe plan local și prin Oficiul pentru Mobilizașă EZ Teritoriului pentru Apărare Iași (OMEPTA); fe c) asigurarea finanțărilor măsurilor de protecție — bugetul economici, bugetul C.]. AI N d

Pagina 8

4. Comunicații și informatică : a) asigurarea funcționării rețelei de comunicații-informatică pentru managementul situațiilor de urgență —, centrele de calcul ale operatorilor economici: b) asigurarea iegâturilor de telecomunicații speciale — Serviciul de telecomunicații speciale Iași, inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor economici; c) refacerea operativă a sistemului public de comunicații - operatorii de telefonie fixă și mobilă din zonă. 5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor: a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate — Stația de Pompieri, Serviciul SMURD Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihai! Sturdza, al Județului Iași; b) spitalizare și triaj medical — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele, medicii de familie, Direcția județeană de sânâtate publică; €) transport sanitar și evacuare cu mijloace de intervenție specifice — Serviciul de Ambulanță Pașcani, mașini personale și puse la dispoziție de instituții și operatori economiei de stat sau particulari; d) căutarea și salvarea persoanelor — ia solicitarea Primăriei municipiului Pașcani de către alte servicii de profil. 6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate : a) asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere din Primăria municipiului Pașcani și a conducătorilor operatorilor economici sursă de risc, în locurile în care aceștia vor fi evacuați și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție — Poliția Locala Pașcani, Serviciile de pază de la operatori economici; b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - Comitetul local și celuieie pentru situații de urgență ale operatorilor economici de pe raza municipiului Pașcani: c) evidența populației evacuate — Serviciul comunitar local de evidență a persoanelor din cadrul Primăriei municipiului Pașcani; d) asigurarea primirii și cazârii persoanelor evacuate - conform Planului de evacuare în taport cu situația spațiilor de cazare (existente și care se amenajează la nevoie ) ; e)instalarea taberelor de evacuați — conform Planului de evacuare ; Î) recepția și depozitarea bunurilor evacuate — fiecare unitate pentru bunurile proprii ; g)evacnarea. animalelor — Comitetul local pentru situații de urgență împreună cu Circa sanitar-veterinară, h) evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu — Comitetul local pentru situații de urgență împreună cu Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu, Pașcani; i) evacuarea spitalului, centrelor de plasament, — ministerele care au în subordine astfel de instituții, în cooperare cu Comitetul local pentru situații de urgență Pașcani; |) securitatea și paza zonelor evacuate — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la obiective; k) controlul circulației — serviciul circulație din cadrul Poliției Municipale Pașcani, în cooperare cu Poliția Locala; i)evacuarea fondului arhivistic — persoanele care răspund de arhivă din cadrul Primăriei municipiului Pașcani și compartimentele de arhivă de la operatorii economici și instituțiile de învățământ de pe raza municipiului; 7. Acordarea asistenței medicale de urgență: a) suplimentarea capacității de spitalizare — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele din zonă, Crucea Roșie; b) instalarea spitalului de campanie — Inspectoratul județean pentru si împreună cu unități ale Ministerului Apărării Naționale din zonă : 2) acordarea asistenței medicale pentru structurile de intervenți€ q Municipal Pașcani, Direcția de Sânâtate Publică Iași; * d) acordarea asistenței medicale de urgență — Spitalul Municigal Pașez Sistemului Medical! de Urgență din cadrul Inspectoratului județean Sităații pentru Se 3 Se a Spisi BUCo Se ut

Pagina 9

=) acordarea primului ajutor pre - medical —Serviciul SMURD Pașcani: Î) asigurarea de medicamente și instrumentar medical — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de Sănătate Publică iași. 3. Prevenirea îmbolnâvirilor în masă: a) stabilirea dimensiunilor și condițiilor de carantină — Spitalul Municipa! Pașcani, Direcția de sănătate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași; b) securitatea și paza perimetrului zonei de carantină — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la operatorii economici; c) măsuri profilactice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sănătate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași. 9. Localizarea și stingerea incendiilor: a) localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor, inclusiv a incendiilor în masă — Stația de Pompieri Pașcani, inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași, echipele specializate de la agenți economici, populație; $) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier — nu este cazul, 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase: a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBC din cadrul formațiunilor Inspectoratul județean pentru situații de urgență, conducătorii operatorilor economici sursă de risc afectați ; b) evacuarea locală a populației existente în interiorul perimetrului de securitate - Comitetul local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență ; 2) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare a efectelor materialelor periculoase — Stația de Pompieri Pașcani, operatorii economici care au utilaje specifice, Inspectoratul județean pentru situații de urgență. 1Î. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor evacuate și altor surse: a) asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării — agenții economici de stat și privați care dețin mijloace de transport în comun; b) stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuațților din zonele afectate, în termen de 2 ore de la declararea stării de urgență — Comitetul local pentru Situații de Urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare; e) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentm efectuarea evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare; d) asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate - agenții economici de stat și privați care dețin mijloace de transport în comun și de transport materiale din zonă, stabiliți prin Pianul de evacuare; e) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto — Serviciul circulație din cadrul Poliției Municipale Pașcani, Poliția Locala ; î) controlul și evidența auto-evacuârii — Serviciul public comunitar local de evidență publică a persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, £) transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații de urgență - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Oficiul de Mobilizare a Economiei și Pregătirea Teritoriului pentru Apărare (OMEPTA), conform Planului de aprovizionare; h) transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă ia lucrările de gospodărire a apelor — Sistemul de Gospadărire a Apelor Iași. 12. Efectuarea lucrărilor publice și inginerești de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate : a) evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public - Poliția loi Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei ipi Inspectoratul în Construcții Iași;

Pagina 10

b) nominalizarea responsabilitățiloz în realizarea măsurilor de intervenție de primă - urgență Serviciul Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Inspectoratul în Construcții Iași; c) efectuarea lucrărilor publice și înginerești la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate — instituțiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare. 13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate: a) asigurarea apei și hranei pentru persoane: - în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz — Comitetul local pentru situații de urgență al municipiului Pașcani; - ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență Administrația Națională a Rezervelor de Stat; b) asigurarea apei și hranei pentru animale — Comitetul local pentru situații de urgență, prin Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară Iași; c) verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei pentru persoanele evacuate sau afectate — Circa sanitar-veterinară control alimente, restaurantele și cantinele din zonă. 14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate : a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecției și cazării populației în adăposturi colective - Comitetul local pentru situații de urgență prin spațiile de cazare stabilite în Planul de evacuare, școli, cămine, internate, centre de plasament, rude neafectate, etc. prin Înspectoratul județean pentru situații de urgență se pot ridica corturi, cu sprijinul M.Ap.N. 15. Asigurarea energiei pentru iluminat și alte utilități: a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență, pentru minim 72 de ore — conducătorul /administratorul fiecărei facilități; b) asigurarea energiei elecirice — E.ON Electrica S$ A Pașcani: c) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a energiei ejectrice — E.ON Electrica S A Pașcani; d) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a gazelor naturale — SC E.ON Gaz SA- formația de lucru Pașcani, 16. Efectuarea depeluării și decontaminării : a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție Inspectoratul județean pentru situații de urgență, operatori economici din oraș care dispun de aparatură dozimetrică de supraveghere ; b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare pentr asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție — Stația de Pompieri Pașcani, Inspectoratul județean pentru situații de urgență , etc.; c) efectuarea depoluârii și decontaminării — eșaloanele superioare pentru operatori economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentr Protecția Mediului Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență; d) stabilirea priorităților pentru monitorizarea pradului de contaminare și centralizarea datelor privind contaminarea teritoriului municipiului — Inspectoratul județean de pentru situații urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași; e) stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminării și depoluării - inspectoratul județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași: Î) asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor — eșaloanele superioare pentru operatorii economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași, Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de la urgență și, solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile ializate ale M.Ap.N., cu materialele necesare, puse la dispoziție de M.I.R.A., prin Inspect jidăteari pentru tă ci situații de urgență; a 3 £) Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efecte E A Paz IESI : gg zii fâna monitorizarea stârii de sănătate a populației — Spitalul 4 Municipal Paș tate Publică | Iași; ANES e, PS e 0 - SG, Cora e,

Pagina 11

h) efectuarea decontaminării populației — la solicitarea Comitetului local de pentru situații urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap,N., cu materialele la necesare, puse dispozibie de M.L.R.A. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență; i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban și rural, evaluarea efectelor și realizarea decontaminării - în mediul rural, prin dușuri organizate în corturi săli de sau speciale, câtre Inspectoratul județean pentru situații de urgență (mașini speciale de decontaminare personal), cu materiale asigurate de Inspectoratul județean pentru situații de urgență; |) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier și pășunilor și evaluarea efectelor directe și indirecte asupra oamenilor și animalelor — Compartimentul din agricol cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași; k) decontaminarea terenurilor și rezervațiilor — sub coordonarea Compartimentului agricol și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani; 1) supravegherea gradului de contaminare a pășunilor, evaluarea efectelor directe și indirecte asupra animalelor și oamenilor, realizarea decontaminârii - Compartimentul agricol din cadrul și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași, Direcția Sanitar- Veterinară Iași; m) realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale - Compartimentul agricol și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Direcția Sanitar- Veterinară Iași; n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea cursurilor de apă - agenții poluatori, Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, SGA Iași — Direcția Apelor Prut — formații de lucru locale. 17, Menținerea și restabilirea ordinii publice : a) menținerea și restabilirea ordinii publice — Poliția Municipală Pașcani, oameni de ordine siabiliți de primar, serviciile de pază și oameni numiți de la operatorii economici și instituțiile publice din oraș; b) menținerea ordinii publice — Poliția locala Pașcani; c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice — Consiliul Local al Municipiului Pașcani, Ministerul Apărării Naționale prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență; d) stabilirea, potrivit competențelor, a legalității intervenției — compartimentul juridic din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, 18. Logistica intervențiilor: a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de sprijin : - pentru Consiliul Local — fiecare organ de specialitate al administrației publice Jocale pe domeniul lui de activitate, precum și pentru obiectivele din coordonare/subordine în cooperare cu eșaloanele de la județ; - pentru operatorii economici — eșaloanele imediat superioare și Consiliul Local. 19. Reabilitarea zonei afectate : - restabilirea stării provizorii de normalitate — Ministerul de Interne și Reformei Administrative, Consiliul Județean și celelalte ministere (instituții) pentru obiectivele din coordonare/subordonare, pe domeniile de competență. 29. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială și religioasă : a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate pentru populația afectată — stabilesc se de Consiliul Județean, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și Administrația Națională a Rezervelor de Stat; mă AN 7 b) asipurarea asistenței umanitare de 4 urgență pentru un număr de E ime, prin resurse și infrastructură proprie — Crucea Roșie de la județ și a munic n 20 % Biului za c) acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare pentru populațid, of iezi instituții — Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cal, Consiliu eteați filiuj Ministerul Agriculturii, Pâdurilor și Dezvoltării Rurale; 4 i „> o SA SIT Si Ea af, fRssst % Sri 10

Pagina 12

d) stabilirea și aplicarea măsurilor de asistență socială — Serviciul Comunitar de Asistență Socială și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani; €) acordarea asistenței religioase și sociale - organizațiile religioase legal constituite cu reprezentanți în cadrul municipiului Pașcani, cu sprijinul Direcției pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național al județului Iași; f) acordarea asistenței psihologice — Serviciul Comunitar de Asistență Socială Autoritate și Tutelară al Primăriei municipiului Pașcani, psihologi de la instituții și operatori economici din Oraș, cabinete particulare de specialitate, 2.4.2. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu. Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor instituțiilor potrivit care, legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în plan teritorial. În acest sens, compunerea Comitetului Local Situatii de pentru Urgenta este următoarea: - președinte: Primarul municipiului Pascani; - vicepreședinte: Viceprimarul municipiului Pascani: - Secretarul general al municipiului Pașcani; - membri: - șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală; - manageri/șefi ai unor instituții și societăți comerciale de interes care îndeplinesc de funcții sprițin în gestionarea situațiilor de urgență; - consultanți - manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc potențial generatori de situații de urgență, Membrii din compunerea Comitetului Local pentru Situații de Urgență sunt din specialiști cadrul instituțiilor publice și operatorilor economici de pe raza municipiului Pascani. Asociațiile, fundațiile sau alte organizații neguvernamentale de interes public și mass-media la pot participa prevenirea și managementul situațiilor de urgență potrivit documentelor de constituire și specificului activității acestora, 2.4.3. Consiliul Local al Municipiului Pascani „judetul ași “ aprobă “Planul de analiză și acoperire a riscurilor ” identificate ia nivelul municipiului Pascani; “ comandă, la nevoie, elaborarea de studii, și materiale de prognoze specialitate necesare pentru întocmirea „Planului de analiză și acoperire a riscurilor” identificate la nivelul municipiului Pascani; “ alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor existente la nivelul municipiului Pascani. 2.4.4. Comitetul Locale pentru Situații de Urgență “ informează prin centrul operațional cu activitate temporara, privind stările potențial generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora; Y. evaluează situațiile de urgență produse teritoriul pe unității administrativ-teritoriale, stabileste măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea lor; Y declară, cu acordul primarului si al prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-terițoriale;, aa “ analizează și avizează planul local pentru asigurarea Tnateriale resupd at și financiare necesare gestionării situației de urgență; A N Y informează comitetul județean și consiliul local asupra activf “. îndeplineste orice alte atribuții sarcini stabilite de , și lege spu de di abilitate, ION N , &

Pagina 13

2,4.5.Centrui operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local pentru situații de urgență. Centrul operativ cu activitate temporară este constituit din timp, intrarea hui în funcțiune se realizează în momentul primirii avertizărilor, atenționărilor, mesajelor, informărilor, prognozelor privind iminența producerii sau producerea unor situații de urgență, iar pe timpul funcționării lor, îndeplinesc atribuții similare centrelor operative cu activitate permanentă. Centrul operativ cu activitate temporară îndeplineste următoarele atribuții specifice: Y” asigură convocarea comitetului pentru situații de urgență și transmiterea ordinii de zi; Y” primeste și pregăteste materialele pentru ședințele comitetului pentru situații de urgență și ie prezintă președinților și membrilor acestui comitet; Y” execută lucrările și operațiunile de secretariat timpul ședințelor; pe + asigură redactarea hotărârilor adoptate, și a proiectelor de ordine precum sau dispoziții, pe care ie prezintă spre aprobare; Y difuzează la componentele Sistemului Județean și la interesate autoritățile documentele emise de comitetele respective privind activitatea preventivă și de intervenție; Y întocmeste informări periodice privind situația operativă sau stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate; Y întocmeste proiecte de comunicare de presa; Y” urmăreste realizarea suportului logistic pentru desfășurarea ședinjejor comitetului pentru situații de urgență; Y. gestionează documentele comitetului pentru situații de urgență; Y asigura punctul de contaci cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență; Y îndeplineste alte sarcini stabilite de comitet, de președintele de acestora, șefii centrelor operaționale sau de șefii centrelor operative permanente respective. 2,4.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne: “ participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc și a factorilor determinanți ai acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competență, pe care je supun aprobării prefectului județului; Y. exercită coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al activităților de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență; Y fac propuneri Comiteiului Local pentru Situații de Urgență privind gestionarea și managementul situațiilor de urgență; Y centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcțiilor de sprijin pe timpul situațiilor de urgență și le înaintează organismelor și organelor abilitate; Y elaborează studii, prognoze și analize statistice privind natura și frecvența situațiilor de urgență produse și propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea; “' desfășoară activități de informare publică pentru de către cunoașterea cetățeni a tipurilor de risc specifice zonei de competență, măsurilor de prevenire, precum și a conduitei de urmat pe timpul situațiilor de urgență; Y participă ia identificarea resurselor umane și materialelor disponibile pentru răspuns în situații de urgență și ține evidența acestora; Y stabilește concepția de intervenție și elaborează/coordonează elaborarea documentelor operative de răspuns. 2.4.7. Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate *. pun la dispoziția Comitetului Local pentru Situații de Urgență toate documentele, datele și informațiile necesare pentru întocmirea Planului de analiză și acoperire a riscurilor identificate la nivelul Municipiului Pascani; ENI Y asigură logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică/ 6 genitE și geștionare a situației de urgență specifice, în raport de răspunderi, măsuri și resurse fiece, as A Y asigură funcțiile de sprijin pentru prevenirea și gestionare situații enifă, conform H.G nr.557 din 26.08.2016, NR

Pagina 14

centralizează datele și informațiile privind monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative ale acestora; Y evaluează riscurile specifice în cazul apariției îmbolnăvirilor în masă, al epizootiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbușirilor de teren și al amenințărilor biologice, ecologice și la adresa infrastructurilor critice; "evaluează efectele negative ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență. CAPITOLUL îi CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIAL ALE MUNICIPIULUI PAȘCANI Secțiunea a l-a Amplasare geografică și relief Date geografice și încadrarea în teritoriu Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din județ, după municipiul Iași, este situat în partea de nord-est a României, în vestul județului Iași (4715? latitudine nordică și 2644" longitudine estică). Municipiul are în componență 5 orașul Pașcani și suburbii (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca Pașcani și Sodomeni) și se învecinează următoarele cu comune: Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu (la sud), Rupinoasa și Todirești (la est), Vânători și Lespezi (la est) și Valea Seacă (la vest). Distanța față de București este de aprox, 550km. Suprafața municipiului Pașcani este de 79,31 km2 , reprezentând 1,45% din suprafața județului Iași. Relieful Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate de teritoriul administrativ al municipiului în Podișul Sucevei sunt, de la vest la est, următoarele: Y Podișul Fălticenilor (Moțca) — prezintă culmi deluroase, cu altitudini de peste 400. 450 m; Y Culoarul Siretului — suprafață plană, care se luncii și teraselor de suprapune luncă ale râului Siret, cu o altitudine de 205-215 m și o lărgime de 3,5-443 km; 8 Podișul Dealul Mare — ansamblu de dealuri largi și platouri, fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225-355 m (subdiviziunea șeii Ruginoasa) Y Lunca Siretului — suprafață plană, cu o altitudine de 205-215 de m, o lățime 3,5-4,3 km și o pantă longitudinală de aprox. 1%. Altitudini maxime se ating în dealul Runcul (456 m) și în dealui Lutăriei (455 m). Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au Juat în naștere funcție de materialul aluvio-coluvial în funcție de condițiile hidrologice (inundații), hidropeologice, climatice și de vegetație. Secțiunea a Il-a Caracteristici climatice Clima municipiului Pașcani este de tip temperat-continental de nuanță moderată, specifică dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m. Temperatura medie annală în municipiul Pașcani de e 8,4*C, maximul mediu fiind atins în luna iulie (20,1*C) și minimul mediu în luna ianuarie (- 2,70), Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534 mm. Cele mai mari cantități medii lunare de precipitații se înregistrează în luna iunie (91,6 mim), iar cele mai mici în luna februarie (17 mm). Vânturile care activează în zona municipiului Pașcani sunt mult influențate de prezența văii Siretului, care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de aer. Rețeaua hidrografică Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge printr-o vale larpă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul 6 are pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolig d tnt (a sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânelg), municipiului), Gura Bâdiliței și Hărmăneasca. i A a) Regimul climatic, specificități, influențe

Pagina 15

Datorită poziției geografice, caracteristicilor reliefului și influențelor maselor de aer care acționează la latitudini temperate, clima municipiului Pascani are un caracter temperat-continental pronunțat, integrându-se în mod organic ansamblului condițiilor naturale ale Podișului Moldovei. Valoarea medie anuală a umezealii relative a aerului la Pascani este de 78%, cele mai mari valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă. În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub formă de ploaie, cu excepția intervalului cuprins între 23 noiembrie și 21 martie când se înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile cu ninsoare. În sectoarele deluroase din vestul și sudul județului, cantitatea medie anuală de precipitații depășeste 600 mru, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub 500 mm. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai ridicate valori în general în luna iunie când media lunară este de 95 mm lunar. În perioada decembrie — martie cad 25 + 35 mm lunar. O caracteristică a climatului municipiului Pascani sunt și ploile torențiale din sezonul cald, Direcția predominantă a vântului pe teritoriul județului Iași este nord-vest este și determinată atât de circulația generală a maselor de aer cât și de orientarea reliefului, Cele mai mari frecvențe medii anuale pentru direcția vântului sunt din nord — vest (23.3 % ia 29 % la Iași, Cotnari) urmate de est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) și nord (7,2 %), a Iași, și din nord (17 %), sud (11 %), sud — vest (10%) și sud — est (9%) la Cotnari. Cele mai mici frecvențe le are vântul din direcția nord — est (3,8% la Iași și 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate (22,8 % la Iași, 22% la Cotnari). Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 m/s la Iași, respectiv 4,6 m/s la Cotnari pe direcția dominantă de nord — vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iași dinspre nord (4,8 m/s), sud-est (4,5 m/s) și sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud est — (3,1 m/s), sud și vest (2,9 m/s). Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă, vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul municipiului Pașcani, pe dealurile din apropiere, Ja Mojca, Miroslovești, Valea-Seacă. Domină fagul, carpenul, gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, teiul stejarul, argintiu, scorușul și cireșul sălbatic. by Regimul precipitațiilor În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform, înregistrându-se cantități mari în mai și iunie, uneori și iulie (65-75 mm în medie) și mici în decembrie — martie (25 — 35 mm în medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu intervalului excepția din ultima decadă a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în medie 34 — 42 zile cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 — 40% cad vara, 23 — 30% primăvara, 17 23% - toamna și 10 - 17% iarna. Caracterul continental al climatului cu nuanțe excesive impune cunoașterea amănunțită a condițiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în concordanță cu situația având creată, în vedere posibilitatea producerii unor fenomene meteorologice periculoase: secetă, inundații, înzăpeziri, îngheț timpuriu. Perturbațiile atmosferice generează o gamă foarte larpă de fenomene, În principiu, orice manifestare meteorologică și climatică de risc are ca punct de plecare caracteristicile și evoluția câmpului baric. De exemplu, regimului baric de tip ciclonic (presiune scăzută) îi suni caracteristice furtunile, precipitațiile abundenie, vântul foarte întens, descărcările electrice, căderile de grindină etc., iar situațiile de tip anficielonie (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de călduri sau de fig, inversiuni de temperatură, cețuri persistente etc. În același timp, repartiția inegală a presiunii este determinată de diferențierile existente în repartiția temperaturii aerului încât nu putem decât să remarcăm permanenta interdependență dintre elementele meteor fihesc starea atmosferei și fenomenele specifice acesteia, PA Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoast (cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf și de nisip), corelate cu uheze cipitații abundente, perioade de uscăciune și secetă, forme de condensare a vapărilei Su rafața

Pagina 16

terestră ca: bruma, chiciura, poleiul; sau în troposfera inferioară - ceața) și asociate cu valorile de temperatura aerului, e) Temperatura Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 9C și o amplitudine anuală a mediilor lunare de 24 + 250C, Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -3,3%C, iar pentru luna cea mai caldă (luna iulie) este de +22,8%C. Cea mai mare temperatură înregistrată pe 17 iulie 2024 la prânz s-a înregistrat cea mai fidicată temperatură a valului de căldură: +41,7 *C la Cernavodă. Au fost +41,4 *C la Hârșova, +41,2 *C la Giurgiu și +41,1 *C la București Filaret. Peste 40 *C s-au depășii la mai multe stații neteo, arată hărțile ANM a fost de +40,10C la Iași, iar la Oravița, locul noului record nocturn de căldură, maxima a urcat la 39,3 *C. La Târgu Mureș a fost egalat recordul absolut de căldură; +39 *C, înregistrat în iulie 1936. Fenomenele meteorologice cele mai importante care se produc mai frecvent în zona Pașcani sunt: - ceața - cu o frecventa medie anuala de 34,6 zile, cel mai mare numar de cazuri producându-se iarna, în ianuarie (7,5 zile), iar cel mai mic numar de cazuri în iunie (0,1), cazuri frecvente se consemnează și în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și ianuarie (4,9 zile); - aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile, cele mai numeroase cazuri înregistrându-se în decembrie (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2 zile) și martie (18,6 zile); - viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie; - poleiul se produce cu o frecvență anuala de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1,3 zile), decembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile); - orajele sunt caracteristice mai ales zilelor de vara cand numarul de zile sunt peste 4 (4,2 zile in iunie si 4,5 zile în iulie); frecvența medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile. Trebuie menționat faptul că, datorită amplasamentului stației meteo Pașcani în apropierea unui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor mai coborâtă decât orașul (237 mn), este posibilă o influențare a înregistrărilor unor elemente climatice, așa cum este de exemplu vântul (respectiv frecvența foarte mare a calmului atmosferic), Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un mai mic rise climatic, în funcție de modul lor de manifestare. Între fenomenele hidrometearologice identificate ca având un potențial de risc ridicat se detașează: ploile torențiale și viscolul, Secțiunea a Ill-a Rețeaua hidrografică Zana municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge printr-o vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici, Siretul are 6 pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolia (nordul municipiului), Arini (la sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul municipiului), Gura Bâdiliței și Hărmăneasca, Pe raza municipiului nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de baraj (Peștișorul). Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecințe catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicari ăsuri de prevenire din zonele fi egal - Zi imp oportmă a populației probabile a afectate și de a măsurilor de evacuare a populației, animalelor și bunurilor materiale. De as e de râuri și numeroasele iazuri de interes căror CU pe local, a baraje sunt exe e Îi ci ivitate din pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor datorită ruperii aceste | z PS în N te SD pi MU?

Pagina 17

Secțiunea a IV-a Date demografice Scopul analizei profilului socio - demografic este acela de a evidența principalele zone funcționale în cadrul zonei urbane modul de relaționare dintre acestea, respectiv evoluția lor recentă, Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Pașcani se ridică la 30.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 201 i, când fuseseră înregistrați 33.745 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), cu o minoritate de romi (1%), iar pentru 18,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,32%), cu o minoritate de romano-catolici (| 82%), iar 19,084 pentru mu se cunoaște apartenența confesională. Populația ce are domiciliul în Municipiul Pașcani era la ! Ianuarie 2022 de 45.052 de locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS, însumând aproximativ 4,6% din populația totală a județului Iași. Având în vedere includerea municipiului în Zona Urbană Funcțională Pașcani este relevantă comparația cu ceilalți membri componenți ai acestei structuri administrative: comunele Valea Seacă, Stoiniceni-Prăjescu și Hărmănești. Populația ZUF Pașcani îa 1 Ianuarie 2022 totalizează un număr de 58.998 locuitori, echivalentul a aproximativ 6% din populația totală a județului. Municipiul Pașcani este cca mai populată localitate (76,36%) din zona urbană funcțională. Comuna Valea Seacă (6.057 locuitori) reprezintă 10,27% din totalul populației centrului urban. Ponderea populației pentru celelalte două localități din membre ale ZUF sunt 9,01% pentru Comuna Stoiniceni-Prăjescu (5.314 locuitori) și 4,36% pentru Comuna Hărmănești (2.575 locuitori), Populația cu domiciliul în localitățile componente ale Zonei Urbane Funcționale Pașcani a înregistrat o scădere în interval 2005-2022, de la 60.125, la 58.998 regiunea fiind una dintre cele multe întâlnite la nivei național ce au înregistrat o scădere demografică. Acest fapt este cauzat printre altele și de siaba tranziție economică a acestor tipuri de orașe și localități de la economia centralizată la cea de piață. Față de anul 2010, populația cu domiciliul în Municipiul Pașcani a scăzut cu 9,91%, în timp ce celelalte unități administrativ teritoriale care au înregistrat scăderi ale populației în perioada analizată (Stoiniceni-Prăjescu și Valea Seacă), au o medie de 5,14%. Singura localitate componentă a Zonei Urbane Funcționale Pașcani care marchează o creștere a populației cu domiciliul este Comuna Hărmănești — de ia 2.312 locuitori, la 2.575 locuitori — 11,38%. La nivel județean, creșterea populației este de 13,62%, de la 863.290 locuitori în anu! 2010, la 980.865 locuitori în 2022, în timp ce la nivelul ZUF Pașcani se înregistrează o scădere de 1,27%, de la 59.756 locuitori în anul 2010, la 58.998 locuitori în 2021. Așadar, creșterea însemnată înregistrată de Comuna Hărmănești nu se transpune și în creșterea populației ZUF Pașcani din cauza dimensiunii reduse a acestei localități. Spre comparație, Municipiul Iași, principalul centru urban al județului al și Regiunii Nord-Est, a înregistrat o creștere a populației cu domiciliul de 17,57% în perioada 20102022, de la 334.124 locuitori, la 392.813 locuitori. Structura pe sexe a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani, la | ianuarie 2922, indică o populație de sex masculin de 22.561 persoane, reprezentând 50,08% din total și o populație de sex feminin de 22,491 persoane, reprezentând 49,92% din total, La nivel național ponderea populației masculine este minoritară de 49,60%. Balanța este mai echilibrată în Municipiul Pașcani, față de alte localități din Zona Urbană Puncțională, cea mai mare diferență fiind înregistrată în Comuna Hărmănești (52,16% masculin, 47,84% feminin). În acest centru urban nu există localități unde populația feminină este cea majoritară, situație regăsită și la nivel județean. O excepție ce trebuie menționată este Municipiul Iași, unde situație este opusă, iar populația feminină este mai numeroasă, cu un procent din totalul populației de 51,91%. Structura pe grupe mari de vârstă a populației cu domiciliul în pondere a populației în vârstă de muncă de 69,10%, neînsemnat m situația Zonei ș Urbane Funcționale Pașcani (69,12%), dar mai mare decât medias deiutredtonita dar și națională. Totodată, Municipiul Pașcani înregistrează o pondere mâi,nțică 3 jopilățieii în vârstă de pensionare prin comparație cu cea națională (16,54%, respectiv 17,80%) dă mare decât cea înregistrată la nivel județean (14,88%). În același timp, ponderea 4 pi a N as ză ia Tel 16 Sat

Pagina 18

de 14,36%, mai mică față de media națională de 16,63%, și sub media județeană de 18.08%, Comparativ cu celelalte jocalități din Zona Urbană Funcțională, Municipiul Pașcani are o pondere a populației vârstnice peste cea a zonei, de 16,28%, Vârstele de muncă începând cu anul 2020 sunt: = 16-6! ani pentru femei; = 16-65 ani pentru bărbați. Astfel, la nivelul Municipiului Pașcani se identifică următoarele dinamici: * Cei mai mulți locuitori au între 30 și 54 de ani, generațiile născute înainte de 1980, din care se evidențiază grupa de vârstă 30-34 ca fiind cea mai numeroasă, urmată de grupele de vârstă 35-39, 40-44 și 50-54, rai exact contingentul de populație născut între 1970 și 1990, reflectând astfel politica pro-natalitate a regimului comunist și efectele Decretului nr. 770 / 1966, care interzicea întreruperea de sarcină — generația „decrețeilor”, * Populație tânără este mai redusă față de cea adultă, marcată de o scădere a grupelor de vârstă 20-24 de ani și 25-29 de ani, cele născute după 1989, iar contingentul grupelor următoare a continuat să scadă în decadele următoare, ca urmare a scăderii natalității după 1990 și al declinului economic din anii '90, cu excepția unei ușoare creșteri în cadrul grupei 0-4 ani. Contingentul mai mare de populație cu vârsta între 40 și 64 de ani față de cel al grupei de vârstă 0-14 ani, va duce în anii următori la accentuarea dependenței demografice și la îmbătrânirea populației active, crescând astfel presiunea asupra populației active și deficitul de forță de muncă, atrăgând după sine probleme de natură economică și socială. Fenomenul de îmbătrânire a populației este un fenomen mondia! ce ridică probleme economice și sociale, cauzat în principal de scăderea natalității, creșterea migrației internaționale, dar și de creșterea speranței de viață. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre ponderea tinerilor și cea a vârstinicilor s-a schimbat în favoarea celor din urmă în anul 2005, atunci când populația fânără avea o pondere de 16,3%, iar cea vârstică de 16,6%, în timp ce în România inversarea s-a produs mai târziu, în anul 2009. O situație aparte României, ale cărei consecințe vor incepe să fie vizibile în următoarea decadă, este generația „decrețeilor”, născuți în urma politicilor pro-natalitate din perioada comunistă ce reprezintă cel mai generos contingent de populație, și care va atinge vârsta de pensionare într-un orizont de 10 ani și va trebui susținut din punct de vedere financiar de contingentul actual al populației tinere, semnificativ mai redus. Secțiunea a V-a Căi de comunicații Valabilă în contextul configurației actuale a infrastructurii majore de transport de la nivelul Uniunii Europene, existând premisele ca acesta să devină unul dintre hub-urile de transport și logistice de ia granița de est a României și a spațiului comunitar. Astfel, Pașcaniul se află la întretăierea mai multor axe prioritare TEN-T rutiere și feroviare centrale, care leagă Republica Moldova și Ucraina de București și de zona mediteraneeană, precum și de Transilvania și de Europa Centrală și de Est. Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, municipiul Pașcani se află la intersecția axelor prioritare TEN-T din rețeaua „core” (centrală) București — Ploiești — Bacău -Suceava — Siret (granița cu Ucraina), respectiv Târgu Mureș - Iași —- Ungheni (granița cu Republica Moldova). Pentru ambele trasee, în Master Plan-ul General de Transport al României a fost prevăzută construcția de autostrăzi, cu finanțare din fondurile de coeziune și de la bugetul de stat, până la orizontul anului 2020. Pentru ambele proiecte au fost demarate procedurile pentru elaborarea sau revizuirea stadiilor de fezabilitate în anul 2014. Deși traseul celor două autostrăzi nu a fost stabilit cu exactitate, schițele preliminare prevăd un nod rutier în imediata vecinătate a municipiului Pașcani, prin urmare, te-a juca un rol central în configurația rețelei majore de comunicații din Moldova. C : ele ultimului recensământ al traficului rutier, realizat de CESTERIN în anul 2010, pa heces în DN lazpoartă-de, Pașcani - 28A, care asigură legătura cu drumurile europene E 85 și £ Rap 'Motca și Târgu Frumos, este străbătut zilnic de 7.631 de autovehicule. Deși acest v hori : semnificativ, acesta nu ridică probleme de congestionare a traficului,

Pagina 19

DN 28, care sunt tranzitate de 11.877, respectiv de 13.25% de autovehicule în apropierea municipiului. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că starea tehnică DIN a 28A, este inferioară DN 2 și DN 28, care an statut de drum european și care au beneficiat de investiții semnificative pentru reabilitare și creșterea capacității de circulație Municipiul Pașcani are o poziție geografică extrem de favorabilă. Din punct de vedere al transportului feroviar, Municipiul Pașcani este situat ja intersecția a două axe prioritare TEN-T feroviar din rețeaua centrală, acesta fiind un nod feroviar tradițional al Moldovei, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cele două axe sunt actuala magistrală CER 500 București-Ploiești-Buzău-BacăuPașcani-Suceava- Vicșani (granița cu Ucraina), respectiv linia 606 Pașcani-lașiUngheni (granița cu Republica Moldova). Ambele trasee sunt propuse în Master Planul General de Transport al României, în vederea modernizării și asigurării unei viteze de deplasare a trenurilor de până la 160 km/h. infrastructura rutieră Municipiul Pașcani se află pe Culoarul Siretului, la o importantă intersecție de drumuri, având legături pe drumuri naționale și județene cu localitățile învecinate și cu principalele orașe ale Moldovei și ale țării, Principalele magistrale de circulație tranzitează care municipiul și care formează trama stradală majoră sunt un drum național și un drum județean: — DN 28A tranzitează municipiul de la est la vest și este cea mai circulată arteră, asigurând legătura la DN 2/E85 (Mațca) și DN 28/B 583 (Târgu Frumos), aflate la o distanță de 12, respectiv 25 km, și de aici mai departe către București, Suceava, Bacău, Iași, Ucraina, Republica Moldova, etc. Drumul este tranzitat ziinic de peste 7.600 de autovehicule și are o stare tehnică medie, calitatea sa fiind mai ridicată pe tronsonul Pașcani-Târgu Frumos, în condițiile în care nu a beneficiat de lucrări de reabilitare complexe, ci doar de întreținere și reparații curente; — DI 208 tranzitează municipiul Pașcani de ia nord la sud și asigură legătura DN cu 2, în zona Roman, și de aici mai departe cu Bacău, Focșani, Buzău, București, respectiv cu Dolhasca, Fălticeni, Suceava, Acesta se află într-o stare tehnică bună, fiind reabilitat cu o finanțare FEDR (POR 2007-2013), în urma unei investiții de circa 60 mil, lei, derulată de Consiliul Județean Iași; - D] 281C, case asigură legătura dintre municipiu și comuna Cotnari, și serie de precum cu o sate din zona polarizată de Pașcani, cu o stare tehnică mediocră și care nu a beneficiat recent de lucrări de reabilitare. În anul 2014 au fost demarate procedurile pentru reabilitarea parțială a acestuia (11 km), în condițiile în care a fost afectat de calamități; — DJ 2081, care asigură legătura cu comuna Miroslovești, de DN 2, de pe care, asemenea, asigură legătura cu unele localități rurale polarizate de municipiu și necesită lucrări de reabilitare, până în prezent fiind derulate doar lucrări de întreținere și reparații curente. La acestea se adaugă următoarele drumuri comunale: - DC 128: Pașcani-Lunca Pașcani — Lespezi - DC 111: Pașcani — Boșteni — Sodomeni — Boureni - DC 126: Topile - Gâștești. Secțiunea a Vi-a Dezvoltare economică Scurt istorie. Resurse. Mediul economie al municipiului Pașcani are un caracter predominant industrial, cu un declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis sau și-au restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord cu cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse agroalimentare, produse nealimentare, etc. În mod tradițional, locuitorii de Valea Siretului s-au pe ocupat cu practicarea culturii plantelor și creșterea animalelor, la care se adăuga eventual exploatarea și pr alenului din pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea unor drumuri i Ș că ăteau regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul, cu precădere în fa, uzi ătate "Eului Mediu într-un important târg, acesta având dreptul de a ține iarrăaroje. j Hf: i periodic Pașcani a avut drept de târp, iar în 1842 primește statutul de re d )

Pagina 20

secolului al XX-lea Municipiul Pașcani cunoaște o dezvoltare economică importantă, o dată cu construcția rețelei de cale ferată, devenind unul dintre principalele noduri feroviare ale Moldovei. Compania națională de căi ferate construiește aici ateliere pentru materialului repararea rulant (1869), activitate care a dominat peste un secol economia locală și care se păstrează până astăzi. O altă etapă care a marcat decisiv economia locală este perioada comunistă (1945. 1989), când au fost înființate la Pașcani numeroase întreprinderi industriale, din diferite ramuri; industria construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii speciale, traductoare și regulatoare directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație, brânzeturi), mobilei, textilelor și confecțiilor (țesături de in și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai multe ferme de agro-zootehnice stat, peste 100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor 90 în aceste întreprinderi lucrau peste 25.900 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate. După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la cea de piață, precum și a numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la energie, la materii prime, gradus redus de tehnologizare, desființarea CAER, concurența produselor vest-europene și asiatice, etc.), cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au desființat (de ex, Fabrica de Zahăr), s-au reprofilat sau și-au redus semnificativ activitatea și numărul de salariați, adaptându-se ia noul context economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM, SIRETUL, etc.). Efectul cel mai important al acestui proces de restructurare a fost dispariția a peste 20.000 de locuri de în muncă, perioada postdecembristă. Acest important recul economic nu a fost decât în mică măsură compensat de instalarea unor investitori autohtoni și străini, care au preluat și dezvoltat, în general, activele unora dintre întreprinderile comuniste din municipiu. Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai mulți investitori sunt români, aceștia fiind activi în industria alimentară, textilă, a materialului rulant, în etc. timp ce prezența investitorilor străini este nesemnificativă (supermarket-uri și diverse rețele comerciale, industria alimentară, industria textilă). În prezent principalele activități economice sunt industria industria textilă, alimentară, comerțul, transporturile și serviciile pentru populație. Antreprenoriatul Începând cu anul 2021, cei mai mari angajatori din Municipiul Pașcani sunt HOLMBERGS SAFETY SYSTEM SRL - producător de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp), INDUSTRIALIZAREA CARNII (ROSAROM) SA -— producător și procesator de carne animală, ELECTROPUTERE VEU PAȘCANI S.A. — producător de material rulant pentru căi ferate și PROINVEST GROUP SRL — producător de profile obtinute la rece. De remarcat este faptul că toate aceste companii au capital autohton. De la altfel, nivelul municipiului Pașcani, structura activelor totale pe naționalități are următoarea desfășurare: România 87,5%, Turcia 9,8%, Suedia 2,2%, Altele 1,5%. Așadar, activele deținute de antreprenorii autohtoni sunt majoritare la nivel foarte local, asemănătoare ca procentaj cu cele din Municipiul Iași, unde structura activelor totale indică un procent de 85% pentru România, iar acest fapt este echivalent cu o independeță a comunității locale față de investițiile străine, dar și un semn al slabei mobilizări în ceea ce privește atragerea investitorilor străini, Poziția geografică reprezintă un dezavantaj pentru Municipiul Pașcani, însă odată cu finalizarea construcției Autostrăzilor A7 Ploiești — Siret și A8 Ungheni — Târgu Mureș această situație se poate schimba, în special pentru centrele de producție, acestea urmând să aibă un avantaj comparativ cu alte municipii/orașe similare ca populație, prin poziționarea într-un important nod rutier de auiostrăzi și astfel devenind accesibile din toate regiunile țării. Conform datelor publice culese din bilanțurile contabile raportate ia anul în 2021, societățile economice private din Municipiul Pașcani activează un total de 5.978 de TOR, lor mai importanți 10 angajatori ai localității este descris în Sei figura următoare, d că întâlnim un trend de reducere a numărului de angajați în unele mari icestei ce îi ș

Pagina 21

diminuări pot fi tehnologizarea, lipsa personalului calificat, forță de muncă limitată ca număr la nivel local, migrarea forței de muncă către alte cențre urbane sau în afară țării, Cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani au fost în anul 2021 de:
Cod CAENCifră de Afaceri (lei)
CAEN: 1011 - Prelucrarea si conservarea carnii315 351 826
CAEN: 471! - Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun157 604 867
CAEN: 2433 - Productia de profile obtinute la rece145 101 637
CAEN: 1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a,125 792 593
CAEN: 3020 - Fabricarea materialului rulant96 244 247
CAEN: 1392 - Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp)70 846 669
CAEN: 0150 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animatelor)39 266 704
CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de marfuri38 167 705
CAEN: 4675 - Comeri cu ridicata al produselor chimice36 829 S71
CAEN: 4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale34 322 159
Astăzi, competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă energia vieții economice. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează statele, sectoarele economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare adăugată sigură. Scara competitivității începe cu susținerea micilor afaceri de către administrații care colaborează cu antreprenorii în interesul comunității și se termină cu supravegherea anti-trust, care permite conviețuirea concurențială la nivelul internațional al marilor corporații. Dacă se are în vedere cifra de afaceri raportată în 2024, cei mai importanți agenți economici din Municipiul Pașcani sunt redați în tabelul de mai jos:
DenumireaDomeniu de activitateCifra de afaceri (mil, lei)Nr. angajați
S.C. INDUSTRIA. CĂRNII KOSAROM SA.Producerea de carne și preparate din carne254,9545
S.C. AVASTAR S.RL.*Producerea de carne24,3245
S.C. ROMPAK SA.Fabricarea drojdiei, a amelioratorilor și a preximurilor pentru panificație238,8226
S.C. PROINVEST GROUP SRL.Fabricarea de construcții, accesorii și profile metalice, organe de asamblare205,9358
S.C. VIOSAND TRICOTEXT SRLComerț191,104
S.C. ELECTROPUTERE VEU SA.Fabricarea și repararea materialului rulant și a pieselor de schimb pentra material rulant190,8422
S.C. LORIMER SRLComerț100,7167
SC. AGROCOMPLEX LUNCA S.AZootehnie, produse lactate și panificatiedel64ă120
HOLMBERGS SAFETY SYSTEM SRL. PROINVEST CONSTRUCTION SRL.Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamimei si lenjeriei de corp) Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale49.3 SA Î Pe: € A E y46 A N a NEA

Pagina 22

NOVA. GENERAL CONSTRUCT SRL.ComerțLucrari de constructii a! cladirilor rezidențiale si nerezidentiale39327
S.C. GOLDEN STAR S.R.L.Comerț36,6
S.C. ROM-ELADA 8.R.L.ComerțEIN:6
TECO CRIS SRLComert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vanzare predominarita de produse nealimentare26,020
MARVIO SRLFabricarea produselor din beton pentru constructii25,760
ALL CONCRETE A.G. SRLFabricarea betonului15,217
REMAT PASCANI S.R.L.Recuperarea materialelor reciclabile sortate14,0
AUTO TRANS COM SRLComert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule933s8
SIMBA'S GROUP SRLIntermedieri în comertul cu produse diverse13,210
ELECTROTERMOMETRIA SRLFabricarea de instrumente si dispozitive pentru masura, verificare, control, navigatie12,0039
Sectorul agricol Agricultura la nivel local Solul reprezintă, pentru dezvoltarea plantelor, sursa de principală alimentare cu elemente nutritive, datorită compoziției minerale și organice, fiind în acest fel asigurată continuitatea florei și faunei în aproape toate lanțurile trofice. Unul dintre cei mai importanți factori de producție agricolă este reprezentat de calitatea solului. Fondul funciar Conform rezultatelor Recensământului General Agricol, în Municipiul Pașcani existau 3.349 de exploatații agricole, care au o suprafață agricolă utilizabilă de 6.101,65 ha. Mărimea medie a unei exploatații agricole este de doar 1,82 ha, sub media națională, regională și judejeană, ceea ce indică practicarea pe scară largă a unei agriculturi de subzistență, pentru autoconsur, în gospodăriile populației. în total, în aceste exploatați lucrau 6.278 de persoane (peste 18% din populația totală), cu o medie de vârstă de 54 de ani. Dintre aceștia, 6.098 (97,1%) activau în sodări pr timp ce doar 180 erau angajați în exploatați cu personalitate juridică. Dintre cele 3.349 de exploatații agricole, doar 9 exploatează pest 99,7% fiind gospodării ale populației cu suprafețe foarte mici (1 - 2 haj. dintre terenurile agricole din municipiu sunt exploatate în ferme de peste

Pagina 23

ceea ce indică o tendință de trecere treptată la o agricultură performantă, în ferme medii și mari, cu mijloace de producție moderne, înalt mecanizată, etc Sectorul constraețiilor Activitatea din sectorul construcții se diversifică atât în zona construcțiilor civile și edilitare, cât și a construcțiilor industriale. De asemenea, construcțiile hidrotehnice au relativ o tradiție îndelungată în domeniu, o data cu lucrările specifice de pe Valea Siretului. În anul în 2012, municipiul Pașcani activau 64 de firme în domeniul construcții, toate din sectorul IMM, care asigurau 228 de locuri de muncă și o cifră de afaceri de circa 24 de mil. de lei Cele mai (2013). importante dintre acestea sunt punctul de lucru al S.C. CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA. Iași, S.C. APRODEX S.RE., S.C. THIC IZOLAȚII TERMICE S.R.L,, S.C. ANTIOHIA S.R.L., SC. LINCAS S.R.L., etc. Firmele locale din domeniul construcțiilor au fost afectate de criza economică globală instalată în 2008, sectorul imobiliar fiind primul care a avut de suferit, mai ales în lipsa unui volum important de investiții publice, care să echilibreze volumul cererii. Astfel, cifra de afaceri a companiilor din domeniu a scăzut cu peste 50%, fiind operate și disponibilizări de personal, în condițiile în care unele firme au intrat în insolvență sau faliment (CONSTRUCTORUL, PROCONSULT, etc). 42% 21% 23% 6% 3% 1% 4% % din salariații din industrie, Industria textilă și a confecțiilor industria alimentară industria mijloacelor de transport Industria construcțiilor metalice Industria pretucrării lemnului Industria materialelor de construcții Industria de aparatură de măsură și control . Sectorai serviciilor Sectorul terțiar din municipiul Pașcani este unul slab dezvoltat în alte comparație cu orașe similare sau de talie superioară, prin prisma puterii de cumpărare relativ reduse. Singurul sector mai bine reprezentat este cel al comerțului, mai ales în condițiile în în ultimii ani, intrat care, au pe piața locală marii retaileri, precum LIDL, KAUFLAND, PENNY care au realizat investiții semnificative, recontigurând sectorul comercial local. În domeniul comerțului activează la nivel local 418 societăți comericale, însă peste 90% dintre acestea sunt microînteprinderi, de obicei întreprinderi 1-2 cu angajați, chiar membrii ai familiei, care operează mici unități de proximitate (de cartier) și care, pe termen mediu și lung, nu vor putea face față concurenței marilor lanțuri comerciale străin, cu capital Activitatea de cercetare — dezvoltare și inovare Unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) pot fi clasificate după obiectul de principal activitate, sau după clasificarea ANCS a sistemului național de CD, astfel: - Cercetare-dezvoltare în biotehnologie - Cercetare-dezvoltaze în științe naturale și inginerie - Cercstare-dezvoltare în științe sociale și umaniste La acestea, se adaugă și subiecții care defășoară activități de CDI, având drept cod CAEN unul din următoarele: - 8542 Învățământ superior universitar (universități publice și private) - 8610 Alie activități de asistență spitalicească. Conform ANCS, sistemul de cercetare- dezvoltare de interes național cuprinde următoarele cateporii de unități de drept public, cu personalitate juridică: a) institute naționale de cercetare-dezvoliare (aflate în subordinea ANCS sau ministerelor a de resort); b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei Române și de cercetaredezvoltare ale academiilor de ramură; €) institute de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora; d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale și regiilor autonome de interes național. activități în domeniile amintite. Având în vedere acestea, putem afirma/căy, investițiile relevanțe din domeniul cercetării-dezvoltării. acestea fiind fe către întreprinderile locale, Activitatea de inovare

Pagina 24

Infrastructura de inovare și transfer tehnologic cuprinde următoarele tipuri de entități: - Centre de transfer tehnologic: - incubatoare tehnologice și de afaceri; - Centre de informare tehnologică; - Oficii de legătură cu industria; - Parcuri științifice și tehnologice. Conform datelor RO INNO, în țară există 43 de entități acreditate pentru activități de inovare și transfer tehnologic, niciuna dintre ele însă nu se găsește în zona de interes studiată. Cu toate acestea, activități de inovare se produc la unii dintre agenții economici locali. Exemple în acest sens sunt noile produse ale KOSAROM, care însă se realizează cu eforturi proprii ale investitorilor, fără a fi însoțite de sprijin public, de exemplu prin susținerea cooperării cu universități sau centre de cercetare din respectivele domenii sau a dezvoltării laboratoarelor și centrelor de cercetare proprii. Secțiunea a Vil-a Infrastructură locală Instituții de cultură/invățământ Cultură infrastructura culturală din Municipiul Pașcani și zona urbană ficțională include biblioteci, muzeu, spații de organizare evenimente/ expunere, spații pentru evenimente în aer liber, alte spații utilizate în scop cultural, instituții și companii de spectacole, În contiunare, în conținutul acestui capitoi este descrisă evoluția fiecărui tip de activitate culturală pe plan local. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani s-a înființat Biblioteca Orășenească, în anul 1950, funcționând inițial în localul Casei de Cultură “Mihail Sadoveanu”, ca serviciu public al Primăriei Pașcani. Dispunea atunci de 3500 volume. Din 1960, a fost instalată în sediu, de str. pe Mihail Kogălniceanu, iar în data de 3 februarie 2009, Biblioteca Municipală Pașcani s-a transformat în instituție de cultură, obținând personalitate juridică. Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani este deschisă publicului de toate vârstele, gratuit, și îndeplinește funcții specifice de centru local, cu atribuții și activități în domeniile informării, lecturii, asimilării tehnologiilor IT, comunicării și petrecerii timpului liber, precum și în cele educaționale și cultural - artistice. Sediul Bibliotecii Municipale „| eonard Gavriliu” Pașcani este în Municipiul Pașcani, Strada Grădiniței, Nr. 16, Municipiul Pașcani, Județul Iași. Casa Municipală “Mihail Sadoveanu” Pașcani este o instituție publică de cultură cu personalitate juridică finanțată din alocații de la bugetul local și din venituri proprii, care funcționează sub autoritatea Consiliului Local Pașcani. Actuala clădire a Casei de Cultură a fost inaugurată în 1969 iar din 1961 poartă numele marelui scriitor Mihail Sadoveanu născut la Pașcani. În acel an s-a realizat și prima ediție a Zilelor Mihail Sadoveanu și care a avut loc, de atunci, în fiecare an. Încă de la începuturi “Casa de Cultură” a reprezentat un spațiu de manifestare pentru evenimente culturale, de petrecere a timpului liber precum și de promovare și afirmare a talentelor locale. În aceasta instituție au activat “Teatrul de revistă si comedie muzicală”, “Teatrul de păpuși și marionete”, ansambluri folclorice “Jasomia”, “Busuiocul”, “Rapsozii Siretului”, formații vocalinstrumentale (“ Alternative”, “Lotus”, “Simplex”, “Direct”) dans de societate, dans modern, dans artistic-sportiv, etc. Tot Casa de Cultură a inițiat comemorarea “Mitropolitului Visarion Puiu” care s-a născut la Pașcani. Lucrările de reabilitare termică și modernizare, finalizate in 2010 indică aceasta instituție ca fiind un spațiu extrem de generos, funcțional, elegant unde actul cultural se desfașoară în condiții optime. Din 2015 are loc anual Simpozionul Constantin Ciopraga |, manifestare devicală academicianului , profesorului universitar născut ia Pașcani și care a fost strâns legat de activitatea culturală a urbei noastre pe tot parcursul vieții. Din 2014 a de teatru “Prometeu” a Casei de Cultură coordonată de Aliona Gitian și t di ființă și Fanfara „Trubadurii” coordonată de Mihăiță Atomei, În anul 28, Ansamblul de dansuri populare „ Rapsozii Siretului ”'sub coordonarea lui

Pagina 25

Unități de îavățământ din Municipiul Pașcani În municipiul Pașcani, în anul 2024, își desfășoară activitatea un număr 21 de unități școlare(cu sau fără personalitate juridică). Rețeaua este alcătuită din 2 colegii, 3 3 licee, școli primare și gimnaziale și 2 arondate (dintre care una specială) și 9 grădinițe și o creșă, unități învățământ particulare 2 și Clubul Copiilor Pașcani. Unitățile publice, cu sau fără personalitate juridică din municipiul Pașcani sunt redate în tabelul următor:
Nrert.Unitati cu personalitate juridica
!Colegiul Național “Mihail Sadoveanu” Pașcani
3Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea” Pașcani
3Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani
4Liceul Tehnologic Economic “Nicolae orga” Pașcani
5Liceul Tehnologic Economic “Mihai Busuioc” Pașcan
6Școala Gimnazială “lon Creangă” Gâștești
?7Școala Gimnazială "lordache Cantacuzino” Pașcani
8Grădinița ca program prelungit nr, 2 Pașcani
9Grădinița cu program prelungit nr. 3 Pașcani
10Școala Gimnazială Specială Pașcani
3:Școala Posliceală Sanitară Centrul de Studii „Ștefan cei Mare și Sfânt"Pașcani
12Grădinița „Agape” Pașcani
13Ciubul Copiilor Pașcani
Unitati fara personalitate juridica ” | | | Grădinița cu Program Nommnal nr. 6 Pașcani i | Grădinița cu Program Normal Gâștești Școala Gimnazială Sodomeni Grădinița cu Program Normal Sodomeni Școala Gimnazială Lunca Grădinița cu Program Prelungii nr. | Pașcani Grădinița cu Program Normal nr.1 Pascani Grădinița cu Program Prelungit nr. 4 Pașcani Creșa nr, 1 Pașcani Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani Sursa: Hotărârea Consiliului Local nr. 36/29.02.2024 - Rețea Șcalară 20 În cadrul Clubului Copiilor Pașcani preșcolarii, elevii din învățămâi pot participa la cursuri din sfera cultural-artistică (pictură, coregrafie, or tehnico-științifică (karting, ecologie, modelism, informatică, chimie) și

Pagina 26

Acesta fimcționează într-un sediu nou și are înscriși 1.008 de aproape copii anual, care urmează cursurile gratuit. De asemenea, la nivel local funcționează două bnități de învățământ private: Școala Postliceală Sanitară „Centrul de studii Ștefan cel Mare și Sfânt”, respectiv Grădinița cu program prelungit și normal „Agape”, Populația școlară Pentru perioada 2015-2021, populația școlară de la nivel de Județ Iași, prezintă o evoluție fluctuantă, astfel, din 2015 până în 2018 numărul școlarilor a fost în continuă în scădere, timp ce între 2019 și 2020 numărul de elevi a crescut succesiv cu respectiv În 0,18%, 0,04%. 2021 s-a înregistrat din nou o scădere a populației școlare, de 0,48%. În Zona Urbană Funcțională Pașcani, populația școlară a scăzut constant, de la 9.973 în 2015, la 8.537 în 2021. Conform ultimelor date furnizate de INS, în anul 202], populația școlară din Zona Urbană Funcțională Pașcani era de 8.537 elevi, reprezentând 4,60% din populația școlară din județul Iași. Din numărul total de elevi din ZUF Pașcani, 13,19% sunt înscriși în grădinițe (1.126 de preșcolari), 47,02% în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământ special) (4.014 elevi), 29,28% în învățământul liceal (2.500 elevi), 7,65% în învățământul profesional (653 elevi) și 2,27% în învățământul postliceal (inclusiv învățământul special) (194 elevi). Scăderea numărului de elevi are implicații majore rețelei de asupra învățământ din municipi, nu doar prin pierderea personalității juridice a celor cu un număr de elevi sub limita stabilită prin lege, ci și prin existența riscului ca unele dintre acestea să fie comasate, context în care trebuie identificate soluții pentru ocuparea spațiilor excedentare, o potențială fiind soluție înființarea de centre de tip After-School sau de centre sociale. Numărul mare de elevi din învățământul liceal se datorează și faptului că notorietatea bună a liceelor din municipiul Pașcani atrage un număr mare de absolvenți de liceu din comunele învecinate, care optează continuarea pentru studiilor aici. Cei mai mulți elevi provin din comunele: Mojca, Valea Seacă, Todirești, Mogoșești-Siret, Stolniceni- Prăjescu, Lespezi, Miroslovești, Cristești, Heleșteni, Sirețel, Vânători, Brăești, Ruginoasa, Mircești, Alexandru loan Cuza. Numărul absolvenților de gimnaziu din aceste comune care studiază la liceele din municipiul Pașcani este de circa 1.600 anual, fiind necesară asigurarea deplasării lor rapide și siguranță, prin ajustarea programului județean de transport în comun. Personalul didactic Conform datelor statistice, în Județul Iași au profesat 11.738 cadre didactice la nivelul anuluj 202), cu 2,1 1% mai multe decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (42,84% din totalul cadrelor didactice de la nivel județean), iar cele mai puține în învățământul antepreșcolar (0,29%, din totalul cadrelor didactice de la nivel județean) și profesional (0,94% din totalul cadrelor didactice de la nivei județean). Cu toate acestea, în Zona Urbană Funcțională Pașcani a fost înregistrată o scădere a numărului total de cadre didactice, în anul 2021 profesând 537 de cadre didactice, cu 13,39% mai puține decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (55,12% din totalul cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale), iar cele mai puține în învățământul profesional (0,56% din totalul cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale). Unui cadru didactic din Zona Urbană Funcțională Pașcani i-au revenit în anul 2021, în medie, 14 elevi, mai solicitate fiind cadrele didactice din învățământul preșcolar și învățământul liceal, unde media de eievi pe cadru didactic este de 15 elevi, urmat de învățământul învățământul În ceea ce privește evoluția personalului didactic, observă se o scădere a numărului total de profesori de la 619 în 2007, la 479 în 2013(-22,6%), atât pe fondul reducerii numărului de elevi, cât și al interesului scăzut al tinerilor pentru îmbrățișarea unei cariere didactice, din nivelul cauza scăzut de salarizare. Sănătate Infrastructură sanitară imfrastructura sanitară din Zona Urbană Puncțională Pașcani es anul 2021 în Municipiul Pașcani funcționau următoarele unități sanita privată: i :

Pagina 27

- 2 spitale; - 2 ambulatorii integrate spitalelor; - | dispensar medical; - 2 cabinete medicale școlare; - 29 de cabinete de medicină de familie; - 2 societăți medicale civile; - 31 de cabinete stomatologice; - 20 cabinete medicale de specialitate; - 3 societăți medicale civile de specialitate; - 22 farmacii; - 2 depozite farmaceutice; - 19 laboratoare medicale; - 3 laboratoare de tehnică dentară. Spitalul Municipal Pascani acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele specialități: anestezie și terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie penerală, abstetricăginecologie, medicină de laborator, radiologie — imagistică medicală. Continuitatea asistenței medicale este asigurată in Spitalul Municipal Pascani de catre medici de specialitate, în una dintre specialitățile: medicină internă, pediatrie, chirurgie generală, obstetrică-ginecologie si prin două linii de gardă, organizate astfel: linie de gardă pentru specialitățile medicate si linie de gardă pentru specialitățile chirurgicale, Spitalul Municipa! Pascani are în dotare următoarele echipamente și aparate medicale: aparat de radiologie convențională, ecograi, instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de hematologie și biochimie. Proporția bolnavilor externați din Spitalul Municipal Pascani care se reinternează, pentru patologie de același tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, este sub 1,5%. Proporția boinavilor transferați din Spitalul Municipal Pascani într-un alt spital, peniru patologie de același tip, într-un interval de 72 de ore de la intemare este mai mica de 9,05%. Conform Ministerului Sanatatii, Spitalul Municipal Pascani este incadrat la clasificarea IV conform ordinului ministrului sanatatii nr, 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015. Spitalul General C.F. Pascani situat in Str. M. Kogalniceanu, nr. 24 este din doua compus cladiri unite între ele printr-o estacada de trecere. Primul corp de cladire este construit in anul 1927 de catre “Casa Muncii” Bucuresti cu denumirea de “Infirmierie Baie”, fiind primul spital de acest gen din tara, În anul 1945 - 1950 spitalul se extinde cu un al doilea tronson, insumand de un numar 56 paturi, iar in anul 1955 cu un al treilea tronson, insumand un numar de 110 paturi pentru medicina interna si chirurgie penerala.Ca urmare a reparatiilor capitale ale tronsoanelor II si IM efectuate in perioada 1972 - 1973, se mareste capacitatea de spitalizare la 150 de paturi. anul Dupa 1989 spitalului î se mai atribuie o constructie noua data in folosinta în anul 1994 in isi care desfasoara. activitatea urmatoarele compartimente: Laboratorul de analize medicale, Balncofizioterapia, Farmacia, Biroul directorial + Secretariat, Administrativ, Spalatoria Cladirile sunt pozitionate in sistem monobloc, cu sectii pe orizontala si verticala. Toate sectiile din spital, cat si cladirile anexe (garajul, arhiva, atelierul mecanic, prosectura) sunt comasate in aceeasi incinta. Populatia arondata Spitalului General C.F. Pascani se extinde pe cuprinsul a 3 judete (Neamt,Botosani, lasi) deservind un numar de aproximativ 60.000 de oameni asigurati la CAS.M.T.C.T., inclusiv personalul din siguranta circulatiei. Ambulatoriul de specialitate CF. Pascani isi desfasoara activitatea la o distanta de aproximativ 3 Km de spital, intr- iu separat urgenta si examinari specifice sigurantei circulatiei, cu un numar de 6 cal respectiv dotarile specifice. Referitor la numărul de paturi existente în unitățile sanitare, în Pașcani sunt disponibile 530 paturi în spitale, inclusiv în centre de sănăi

Pagina 28

zi, în anul 2021 au fost înregistrate în zona Urbană Funcțională Pașcani un număr de 35, care reprezintă 13,31% din totalul județean. De altfel, analizând următoarea figură se poate observa că numărul de paturi din spitale a rămas constant în perioada 2021, în timp ce la nivel județean avern o majorare de aproximativ 200 de paturi în aceeași perioadă. Turismul Resurse turistice naturale Resursele naturale din zona Pașcani care au potențial de valorificare în turistic sunt scop selativ puține, acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest sector nu s-a dezvoltat la nive] local. Acestea se rezumă Îa lunca râului Siret, unde se regăsesc diferite brațe și bălți cu potențial piscicol, respectiv pădurile din zonă (Codrii Pașcanilor, Pădurea Mațca, etc.), care pot fi utilizate în scop de agrement (picnic, drumeții, etc.), dar care adăpostesc și un important fond cinegetic pentru amatorii de vânătoare. În zona Codrii Pașcanilor funcționează deja o cabană, cu restaurant un cu specific românesc, care a fost recent modernizată. Resursele turistice antropice Deși județul Iași se află în topul zonelor cu cea mai mare concentrare de monumente istorice din România, peste 90% sunt amplasate în municipiul reședință de județ, în timp ce în municipiul Pașcani regăsim doar următoarele obiective: - Monumentul comerativ al Răscoalei din 1907 (1907); - Crucea Eroilor din Războiul de Independență (1877); -. Atelierele de căi ferate (1876); - Paiatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea); - Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664); - Situl Arheologic de la Blăgești (așezare din epoca medievală, respectiv din eneolitic, cultura Cucuteni). Dintre acestea, doar două sunt de importanță națională, respectiv: Palatul Cantacuzino și Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, în timp ce restul sunt de catgeoria Palatul Cantacuzino se află în proprietatea Consiliului Local, însă se află într-o stare avansată de degradare, recent fiind elaborat un proiect pentru reabilitarea, revitalizarea și introducerea acestuia în circuitul turistic, în valoare de 3 mil. de Euro, care a fost depus spre finanțare cu fonduri novergiene. O altă opțiune fi ar finanțarea acestui obiectiv de la bugetul de stat. Un ali obiectiv important din municipiu este Muzeul Municipal Pașcani, din subordinea Consiliului Locai, care este organizat în 3 secții (istorie, etnografie, religie) și deține un număr de 375 de exponate, cele mai multe descoperite în cadrul unor cercetări arheologice din zonă (monede, urme, vase, unelte și arme preistorice, topoare. Alte obiective de patrimoniu din împrejurimile municipiului Pașcani sunt: - Palatul „Alexandru loan Cuza” Ruginoasa (1811); - Mausoleul „Vasile Alecsandri” Mircești, La acestea se adaugă o serie de construcții ecleziastice: Biserica „Sf. Vineri”, „Sf. loan Botezătorul”, „Pogorârea Sf. Duh”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli Petru și Pavel”. De asemenea, în municipiu se regăsește casa în care s-a cunoscut scriitorul Mihail Sadoveanu, al cărui destin e strâns legat de cel al orașului. De asemenea, în domeniul patrimoniului imaterial se remarcă Centrul Folcloric Ruginoasa, găzduiește obiceiuri populare tradiționale calendaristice (datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iamă), manifestări tradiționale legate de unirea principatelor. Având în vedere numărul mic de obiective de patrimoniu din municipiul Pașcani, care nu permit realizarea unor pachete turistice de sine stătătoare, se recomandă conceperea unor circuite tematice integrate cu alte localități din județ și din regiune (de ex. Iași, Suceava, Botoșani, etc.). Infrastructura turistică Promovarea turistică și evenimente organizate La nivelul municipi nu | „Pașcani funcționează un centru de informare turistică, însă o astfel de unitate a fo; fată fn comuna Stoiniceni-Prăjescu, din imediata proximitate a orașului, cu o finanțare de fi d leidin 090 PNDR 2007-2013. Acesta are o acoperire microregională, în sensul că “ii j formgții cu privire la obiectivele turistice din întreaga zonă a municipiului Pașcani,

Pagina 29

În municipiul Pașcani se organizează anual o serie de evenimente culturale și sportive, care ar putea fi atractive pentru turiști și vizitatori: - Zilete Municipiului Pașcani (luna iulie); - Târgul Meșteritor Populari (iulie); - Crosul Toamnei (octombrie); - Cupa | decembrie la tenis de câmp (decembrie), - Festivalul Colindelor de Crăciun (decembrie); - Festivalul de Datini și Obiceiuri de lamă (decembrie). În organizarea evenimentelor sus-menționate, municipalitatea rol joacă un esențial, prin implicarea unităților din subordinea acesteia: Casa Municipală de Cultură “Mihail Sadoveanu”, Clubul Sportiv Municipal, Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu”, etc. Cu toate acestea, evenimentele culturale sunt prea puține și neuniform distribuite dea lungul anului, deveni pentru a poli de atracție a turiștilor și vizitatorilor, în acest sens fiind recomandată organizarea de noi astfel de manifestări. Rezumând, Îa nivel local este potențial pentru dezvoltarea următoarelor tipuri de turism: - turism cultural-istoric: de ex. circuite care să includă Palatul Alexandru loan Cuza de la Ruginoasa, Palatul Cantacuzino din Pașcani, Mausoleul Vasile Alecsandri Mircești, Muzeul Municipal Pașcani, casele memoriale și bisericile din zonă, etc.; - turism de tranzit (itinerant): o dată cu finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră și feroviară, care vor transforma municipiul într-un nod de comunicații de importanță națională și chiar transfrontalieră. Infrastructura de protecție civilă Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, atât pe timp de pace cât și timp de criză pe sau război, protecția civilă trebuie să-și realizeze o infrastructură capabilă să asigure prevenirea și protecția autorităților administrației publice locale, populației, bunurilor materiale și valorilor de patrimoniu, ca și suportul organizării, pregătirii, desfășurării și conducerii acțiunilor de intervenție pentru înlăturarea urmăritor dezastrelor și /sau acțiunilor militare. Realizarea infrastructurii protecției civile este responsabilitatea autorităților administrației publice, locale, a personalului de conducere a instituțiilor publice și operatorilor economici în baza normelor și instrucțiunilor elaborate de componentele Inspectoratului General de pentru Situații Urgență. Infrastructura protecției civile constă în construcții și instalații permanente, dar și mobile, executate din timp. Înfrastructura de protecție civilă se materializează în: - locuri special amenajate pentru observare (puncte de observare) construcții permanente sau improvizate dispuse pe construcții înalte sau forme de relief proeminente din apropierea localităților sau obiectivelor economice surse de risc ; - linii telefonice proprii / telefoane mobile, permanente sau temporare, pentru înștiințarea organelor de conducere în cazul pericolului producerii unor situații de urgență sau în caz de conflict militar, - frecvențe radio proprii repartizate de autoritatea națională în domeniu pentru nevoi de comunicații (MAI-prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași); - sistem principal de alarmare a populației despre pericolul iminent al producerii dezastrelor sau atacurilor inamice, în caz de conflict militar, compus din |] sirene electrice, cofrete fără cu sau automate de semnal și circuite de acționare; - sistem secundar de alarmare, cu aceleași atribuții, compus din clopotele bisericilor; În caz de contaminare, în localitate se pot organiza: - 2 puncte de decontaminare radioactivă, chimică sau biologică pentru persoane amenajate pe lângă internate și cămine; operatorul economic care asigură salubrizarea orașului, toate aceste punc simple în vederea realizării unui flux de personal, tehnică, echipament $ asigurarea lor materială. e

Pagina 30

Cetățenii neîncadrați în muncă sunt obligați să-și procure contra cost sau să-și confecționeze după tipare (modele) elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, mijloace de protecție individuală. De asemenea, cetățenii care își construiesc locuințe sunt obligați să-și amenajeze la subsolul acelei construcții, spații de adăpostire, potrivit normelor legale în vigoare. Rețele de utilități Rețeaua de alimentare cu apă Municipiul Pașcani este alimentat cu apă potabilă din două surse subterane: Mojca și Hăsnășeni, cu un debit total de 450 1/s, Sursa Moțca are o capacitate de 425 1/s și Cuprinde un front de captare cu 62 de puțuri, dotate cu submersibile, de pompe o stație pompare cu 10 pompe, apa pompată fiind transportată apoi la cele 4 rezervoare cu o capacitate de 150 din me municipiu. Sursa Hăsnășeni cuprinde un front cu 6 puțuri dotate cu pompe submersibile și are o capacitate de doar 25 Vs. Apa captată este transportată de la sursa Moțca până la stația de repompare printr-o conduct Dn 400 mm, iar de acolo la rezervoare printr-o conductă de 300 mm (firul 1), respectiv de la sursă direct la rezervoarele de înmagazinare cu o conductă Dn 400 iar de ia mm, sursa Hăsnășeni printr-o conductă Dn 300 mm. În total, rețeaua de aducțiune măsoară 71,76 km de conducte Rețeaua simplă de distribuție a apei din municipiul Pașcani are o lungime de 97.1 km, în creștere cu 16 km (+19,7%) față de anul 2007, pe fondul investițiilor în extinderea rețelei, cu precădere în suburbii și în zonele periferice (Lunca, Vatra, Dealul Spirii), iar cea totală are de o hmgime 118 5 km. Numărul totai de brașamente este de 6.725, dintre care 5.886 la populație, 780 ia agenții economici și 59 la institații publice, Prețul de facturare al apei a fost, în 2013, de 3,58 lei/me cu TVA inclus, Serviciul de alimentare cu apă este asigurat de S.C. APA VITAL S.A. , care furnizează apă potabilă și în comuneie Mojca, Hărmănești și Todirești din proximitatea municipiului. Apa furnizată de acest operator se încadrează în parametrii de potabilitate la stabiliți nivel național, calitatea acesteia fiind monitorizată permanent în cadrul laboratorului propriu, dar al În și DSP Iași. anul 2013, gradul de acoperire al străzilor cu rețea de alimentare cu apă a fost de 87,8% din lungimea totală a acestora, iar cei de contorizare a branșamentelor de 98,3%. Cu toate acestea, volumul pierderilor din rețea este foarte ridicat (43,7%) În ceea ce privește cantitatea de apă consumată în municipiul Pașcani, aceasta a înregistrat o tendință de creștere după anul 2007, la ajungând aproape 3 mil. me în prezent (o creștere de 16,5%), atât pe fondul extinderii de rețelei distribuție și implicit a consumului casnic, cât și a celui industrial. Cantitatea de apă facturată în anul 2013 a fost de 189 Vpersoană/zi, ceea ce corespunde unei cantități livrate consurnatorilor de 2,53 mil.mc și unei cantități totale produse de 4,51 mil. mc, în scădere față de anii anteriori, pe fondul reducerii consumului agenților economici și populației, Rețeaua de canalizare Rețeaua de canalizare a municipiului este realizată în sistem divizor, pentru preluarea apelor uzate și a celor pluviale. Transportul gravitațional al apelor uzate din municipiu este asigurat de colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, cu o capacitate de 405 !/s. Sistemul de canalizare este conceput pe două zone de colectare distincite: zona înaltă, unde funcționează preponderent prin pompare, apele fiind preluate de colectoarele de pe str. Moldovei, Crinilor, Ștefan cel Mare, Vatra, respectiv zona joasă, deservită de colectoarele de pe str. Ceferiștilor, 1 decembrie, Izvoarelor, Cuza Vodă și Gării, respective de stația de pompare Cuza Vodă, cu de o capacitate 126 !/s. Apele menajere colectate din cele două zone ajung la stația de de la fosta Fabrică de pompare

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.