Pagina 1
ROMÂNIA
JUDEȚUL IAȘI
MUNICIPIUL PAȘCANI
CONSILIUL LOCAL
HOTĂRÂREA Nr. 56
din data de 28.04.2026
privind aprobarea Planului de analiză și acoperire a riscurilor
teritoriale identificate la
nivelui municipiului Pașcani
Consiliul Loca! a! Municipiului Pașcani, județul Iași:
Având în vedere prevederile art. 4 alin. (1) și alin.
(2), ari.13, iit.a), art.14 lit.a) din Legea
ni, 307/2008 privind apărarea împotriva incendiilor, cu modificările
și completările ulterioare;
Având vedere prevederile art. 6 alin. (1) și (2) alin. 7 din
și Metodologia de elaborare a
Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru
a Pianului de analiză și acoperire
a tiscurilor, aprobată prin Ordinul nr. 132/2007 cu modificările
și compietările ulterioare;
Având în vedere prevederile art. 5 din Legea nr.481/2004
privind protecția civilă, cu
modificările și completările ulterioare;
Având în vedere Ordonanța de Urgență a Guvernului 21/2004
nr. privind Sistemul Național
de Management a! Situațiilor de Urgență;
Având în vedere Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016
privind managementul tipurilor de
risc;
Având în vedere art. 129 alin. (2), lit. d) și alin. 7) 1it. din
n) Ordonanța de Urgență nr. 57
din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ, cu modificările
și compietăriie ulterioare;
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;
Având în vedere refaratui de aprobare întocmit de Primarul
municipiului Pașcani,
înregistrat cu nr. 10895/21.04.2028;
Având în vedere raportul comun de specialitate al
Compartimentului Management Situații
de Urgență și Compartimentului Juridic și Contencios din
cadrul aparatului de specialitate al
Primarului municipiului Pașcani, înregistrat cu nr. 10698/21
„04.2025;
Având în vedere Rapoartele de avizare ale următoarelor Comisii
de specialitate din cadrul
Municipiului Pașcani:
- Comisiei pentru învățământ și activități științifice, cultură,
conservarea monumentelor
istorice, culte, tineret, sport și turism, sănătate, muncă,
protecție socială și combaterea
sărăciei înregistrat sub nr. 378/27.04.2026;
- Comisiei de prognoze economice — sociale, buget,
finanțe, industrie, agricultură,
silvicultură, prestări servicii, comerț și IMM-uri,
programe europene, atragere de fonduri
structuraie și relații externe, înregistrat sub nr. 365/27.04.2026;
- Comisiei juridice, ordine publică, administrație publică,
drepturile omului și libertăți
cetățenești, înregistrat sub nr. 357/27.04.2026;
În temeiul dispozițiior art. 196 alin. (1) litera din
a) Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.
57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
compietăriie ulterioare,
HOTĂRĂȘTE
Art.1 Se aprobă Planul de analiză și acoperire a riscurilor
teritoriale identificate ia nivelul
municipiului Pașcarii, conform Anexei nr.1, parte integrantă din hotărâre. j
prezenta
|
Art.2 La data intrării în Hi
vigoare a prezentei hotărări, se abrogă orice prevedere contrară. i
j
Pagina 2
Art.3 Serviciul Administrație Publică va comunica, în copie,
prezenta hotărâre către:
> instituția Prefectului județului Iași
> Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Mihail Sturdza"
al județului Iași
> Primarul Municipiului Pașcani
Pi Compartimentul Management Situații de Urgență.
Prezenta hotărâre a fost adoptată astăzi, 28.04.2026,
cu un număr de 18 voturi pentru,
voturi abțineri O, voturi împotrivă O, din totalul de 19 consilieri locali în
funcție. (19 consilieri locali
în funcție, 18 consilieri locali prezenți la momentul
votului).
Contrasemnează pentru legalitate
Secretar Generai al Munici
kina Jitaru
a . Lit
2 fdirerpise %
Sai 0
Pagina 3
Anexă nar.i la B.CL. Nr, 56/ 25 O D026
JUDEȚUL IAȘI
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
ICIPIUL PAȘCANI
NR... JENA... DIN..85,..05..2026
APROB,
PREȘEDINTELE COMITETULUI LOCAL
DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A RISCURILOR
ÎNTOCMIT,
CONSILIER
LL !
|
i
Pagina 4
CAPITOLUL I
DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea a I-a
Definiție, scop, obiective
1.1. Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor, este documentul care cuprinde
riscurile potențiale identificate la nivelul Municipiului Pascani, măsurile, acțiunile și resursele
necesare pentru managementul riscurilor respective.
1.2. Scopurile planului de analiză și acoperire a riscurilor sunt:
- de a asigura cunoașterea de către toți factorii implicați a sarcinilor și atribuțiilor ce le
revin în etapa predezastru, pe timpul producerii dezastrului și în etapa postdezastru;
- de a crea un cadru unitar și coerent de acțiune pentru prevenirea și gestionarea riscurilor
generatoare de situații de urgență;
- dea asigura un răspuns optim pe timp scurt, mediu și de lungă durată, până la reabilitare,
în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat,
Planul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește în scopul realizării în timp scurt, în
mod organizat și într-o concepție unitară a măsurilor de prevenire și reducere a efectelor unor
dezastre, informării operative asupra unor fenomene naturale sau accidentale, înlăturarea urmărilor
acestora asupra populației, bunurilor materiale, activităților umane, precura și realizarea intervenției
cu maximă eficiență.
1.3. Obiectivele pianului de analiză și acoperire a riscurilor sunt:
a) asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situații de urgență, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea frecvenței de producere ori limitarea consecințelor lor, în baza
concluziilor rezultate în urma identificării și evaiuării tipurilor de risc, conform schemei cu riscurile
teritoriale:
b) amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate asigurării
funcțiilor de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență:
c) stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor
operative;
d) alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor
de urgență.
Secțiunea a II-a
Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
2.1. Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor
care,
potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
urgență în profil teritorial (autorități ale administrației publice locale,alte organe și organisme cu
atribuții în domeniu). Pianul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmeste, corespunzător unității
administrativ-teritoriale a municipiului Pascani, de către Comitetetul Local pentru Situații de
Urgență și se aprobă de către Consiliul Local. Planul de analiză și acoperire a riscurilor se
întocmeste într-un număr suficient de exemplare, din care unul va fi pus la dispoziția Inspectoratului
Județean pentru Situații de Urgență lasi.
2.2. Acte normative de referință
Pianul de analiză și acoperire a riscurilor se întocmește având la bază:
> Schema cu riscurile teritoriale din zona de competență;
> Ordinul M.AJ. nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare
a
“Plantlui de analiză și acoperire a riscurilor” și a Structurii-cadru a „Planului de analiză și
acoperire a riscurilor ”, publicat în M.O. partea 1 nr. 79/01.02.2007;
> O.U.G. nr. 21 din 15.04.2004 privind Sistemul Național de Manapeme
Urgență, cu modificările și completările ulterioare, aprobată prin Legea 15 di
» H.G. 94 din 12.02.2014 privind organizarea, funcționarea și ș
Najional pentru Situații Speciale de Urgență,
Pagina 5
Structurile organizatorice și instituțiile care au atribuții pe linia gestionării situațiilor de
urgență la nivelul municipiului Pascani sunt.
a) Consiliul Local Pascani;
b) Primaria Municipiului Pascani;
c) Comitetul Județean pentru Situații de Urgență;
d) Comitetul Local pentru Situații de Urgență al municipiului Pascani,
e) Centrul operativ pentru situații de urgență;
f) Centrul operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local situații de
pentru
urgență.
8) Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
— Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului Iași;
- Politia municipiului Pascani;
— Sectia de Jandarmi Pascani;
— Sectia de pompieri militari Pascani,
k) Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate:
— Apa Vital Pascani,
— SHI Pascani;
— Agenția pentru Protecția Mediului Iași;
— Centrul Meteorolopic Regional Moldova Iași;
— Inspectoratul Județean în Construcții;
— Drumuri Nationale si Judetene;
- Politia Locala Pascani;
— Spitalul Municipal Pascani;
— Spitalul C.F. Pascani;
— E-ON Gaz Targu Mures-sucursala Pascani;
-- Sector Gospodarie comunala a primariei Pascani;
— Circa Sanitar — Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Pascani;
— Statia de ambulanta Pascani;
- CER marfa;
— Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare — Filiala de Imbunatatiri Funciare lasi;
— Ocolul silvic Pascani;
— Colegiul Național „Mihail Sadoveanu” Pașcani
- Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani
— Liceul Tehnologic „Mihai Busuioc” Pașcani
— Liceul Tehnologic Economic „Nicolae lorga” Pașcani
— Colegiul Tehnic De Căi Ferate „Unirea” Pascani
— Școala Gimnazială „Jordache Cantacuzino” Pașcani
— Scoala Gimnazială „Ion Creangă” Gîștești Pașcani
— Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 2 Pașcani
— Grădinița Cu Program Prelungit Nr. 3 Pașcani
2.3. Responsabilitățile cetățenilor
Dezvoltarea unui sistem eficient de management al situațiilor de urgență trebuie să
se
bazeze, într-o măsură mult mai mare, pe contribuția comunității locale și a fiecărui
cetățean.
Cetățeanul, ca principal beneficiar al politicii de securitate, are dreptul și datoria de a contribui activ
la construcția ei cotidiană, printr-un comportament participativ și responsabil. Cetățeanul
are dreptul
de a fi informat cu privire la riscurile la care este supus în cadrul comunită isi i
trebuie luate pentru prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență bea
cetățenilor în acest domeniu este aceea de a avea un comportament prș
Entiy,
prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în cadrul ai iGaale
bi!
ip e i
că 9 A sp 4
re se
Sarii BUC
Sirio
Pagina 6
preventiv cuprinde totalitatea acțiunilor pe care cetățeanul le realizează pentru a preîntâmpina
producerea de evenimente negative care pot genera pierderi.
Primul nivel al acestui tip de comportament este eliminarea neglijențelor.
Cel de-al doilea nivel îl constituie o metodologie de prevenire bazată redundanță, adică
pe o
dublare a acțiunii umane cu sisteme automate de prevenire și control. Întrucât redundanța
este
costisitoare, măsurile specifice trebuie analizate prin prisma eficienței, respectiv prin în
punerea
balanță a gravității și probabilității producerii evenimentului alături de costurile implementării,
Toate măsurile de comportament preventiv necesar a fi adoptate de cetățeni trebuie să constituie
un
ansamblu coerent sub forma politicii de securitate, concepută ca ansamblul procedurilor de
prevenirea pierderilor, respectiv pentru:
- informarea generală și permanentă/periodică a concetățenilor asupra riscurilor
specifice
care le pot afecta viața și proprietatea;
- formarea comportamentului preventiv, dezvoltarea culturii de securitate
și
eliminarea/reducerea neglijențelor din conduită;
- dezvoltarea spiritului civic și de solidaritate în comunitatea locală;
- adoptarea de măsuri proprii pentru reducerea riscurilor asupra familiei, bunurilor, locuinței
și anexelor gospodărești cu respectarea cadrului legal privind construirea și locuirea;
- respectarea, cunoașterea și aplicarea deciziilor organelor cu atribuții și responsabilități în
gestionarea situațiilor de urgență privind protecția, intervenția, evacuarea și restabilirea stării
de normalitate în comunitatea respectivă, în cazul producerii unor situații de urgență;
- participarea ca voluntari la acțiunile preventive, de salvare - evacuare a populației afectate
de situațiile de urgență, precum și la acțiunile de intervenție și de refacere ;
- încheierea contractelor de asigurări pentru cazuri de dezastre:
- cunoașterea modului de comportare înainte, în timpul și după trecerea dezastrelor;
- respectarea măsurilor stabilite de organele în drept și protejarea lucrărilor cu rol de apărare
împotriva situațiilor de urgență.
2.4. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu
2.4.1] Lista activităților specifice care se îndeplinesc în cadrul funcțiilor de sprijin
Hotărâre nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc
i. Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor ale
negative
acestora :
A. Centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și riscurilor
specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora:
— Comitetul pentru situații de urgență, Primăria Municipiului Pașcani, Inspectoratul
pentru
Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași:
B. Monitorizarea pericolelor :
a) factori de mediu, calitatea aerului — inspectorii de la operatorii economici factori de
risc,
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași;
b) cutremure - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatorii economici
factori de risc, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași;
c) fenomenele hidrologice pe cursurile de apă și a calității apei - SGA Iași, Direcția Apelor
Prut,
d) principalele lucrări hidrotehnice — administratorul lucrării (SGA Iași);
e) starea de sânâtate a populației — Spitalul municipal, dispensarele, cabinetele particulare,
medicii de familie, Crucea Roșie Pașcani, Serviciul de Ambulanță, Direcți â
În Sănătate
Publică Iași ; o E:
î) transporturi de substanțe chimice periculoase — Poliția alea
pentru situații de urgență prin inspectorul de specialitate, Inspectorai j i te
„Mihail Sturdza, al Județului Iași; ! AI
Pagina 7
£) siguranța în construcții — Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din cadrul
Primăriei municipiului Pașcani, Inspectoratul în construcții Iași;
h) obiectivele economice sursă de risc — comitetul pentru situații de urgență prin inspectorul
de specialitate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași;
i transporturi de materiale explozive militare — nu este cazul ;
]) pericole pentru rețele de comunicații și informatice — Serviciul de telecomunicații speciale
Iași;
k) siguranța alimentelor — circa sanitar-veterinară control alimente Pașcani, Direcția sanitarveterinară Iași.
C. Evaluarea riscurilor specifice :
a îmbolnăviri în masă — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția județeană de sănătate publică
Iași;
b epizootii / zoonoze — Circa sanitar-veterinară, Direcția sanitar-veterinară Iași;
c) căderi de obiecte cosmice — Primăria orașului, inspectoratul pentru Situații de Urgență
„Mihail! Sturdza, al Județului Iași:
d) amenințări biologice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția Județeană de Sănătate Publică
Iași;
e) amenințări ecologice - inspector de protecție civilă de la Primărie și de la operatori
economici factori de risc, Inspectorat pentru Protecția Mediului Iași.
D, Evaluarea efectelor negative :
a) ale situațiilor de urgență care s-au produs — Comitetul Local pentru Situații de Urgență al
Municipiul Pașcani;
b) ale stărilor potențial generatoare de situații de urgență — conform responsabilităților de
monitorizare și evaluare a pericolelor și riscurilor specifice.
2. informarea, înștiințarea și avertizarea:
A. informarea și educarea preventivă a populației și salariaților:
a) pentru populație și salariați — Primăria municipiului Pașcani prin Comitetul local pentru
situații de urgență;
b) pentru salariați — Conducerea instituțiilor prin Celulele pentru situații de urgență (acolo
unde sunt —la agenții cu factor de risc);
2) inspectoratul Școlar Județean prin instituțiile de învățământ din Municipiul Pașcani;
d) Spitalul Municipal Pașcani, medicii de familie — pentru întreaga populație;
e) Mass-media .
B. Înștiințarea autorităților administrației publice locale Municipiul Pașcani:
a) asupra stârilor potențial generatoare de situații de urgență — autoritățile administrației
publice județene de specialitate cu responsabilități de monitorizare a pericolelor și riscurilor
specifice, Inspectoratul județean pentru Situații de Urgență;
b) asupra producerii situațiilor de urgență - administratorii operatorilor economici surse de
risc sau, după caz, administratorii proprietăților afectate .
C. Avertizarea populației și salariaților :
a) prin sisteme și mijloace tehnice de avertizare și alarmare publică — sistemul de sirene ale
Comitetului Local pentru Situații de Urgență;
b) prin mass-media — postul local de televiziune prin cablu, presă.
3. Planificarea și pregâtirea resurselor și serviciilor :
a) pentru intervenție operativă — Comitetul local și celulele de urgență ale operatorilor sursă
de risc de pe teritoriul orașului Municipiul Pașcani;
b) pentru punerea la dispoziție, conform legii, a unor resurse,
planul de cooperare pe plan local și prin Oficiul pentru Mobilizașă EZ
Teritoriului pentru Apărare Iași (OMEPTA); fe
c) asigurarea finanțărilor măsurilor de protecție — bugetul
economici, bugetul C.]. AI
N d
Pagina 8
4. Comunicații și informatică :
a) asigurarea funcționării rețelei de comunicații-informatică pentru managementul situațiilor
de urgență —, centrele de calcul ale operatorilor economici:
b) asigurarea iegâturilor de telecomunicații speciale — Serviciul de telecomunicații speciale
Iași, inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență, Comitetul local și celulele de urgență ale
operatorilor economici;
c) refacerea operativă a sistemului public de comunicații - operatorii de telefonie fixă și
mobilă din zonă.
5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor:
a) căutarea-salvarea prin structuri operative specializate — Stația de Pompieri, Serviciul
SMURD Pașcani, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihai! Sturdza, al Județului Iași;
b) spitalizare și triaj medical — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele, medicii de familie,
Direcția județeană de sânâtate publică;
€) transport sanitar și evacuare cu mijloace de intervenție specifice — Serviciul de Ambulanță
Pașcani, mașini personale și puse la dispoziție de instituții și operatori economiei de stat sau
particulari;
d) căutarea și salvarea persoanelor — ia solicitarea Primăriei municipiului Pașcani de către
alte servicii de profil.
6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate :
a) asigurarea protecției persoanelor cu funcții de conducere din Primăria municipiului
Pașcani și a conducătorilor operatorilor economici sursă de risc, în locurile în care aceștia vor fi
evacuați și a pazei noilor sedii de lucru, precum și a reședințelor puse la dispoziție — Poliția Locala
Pașcani, Serviciile de pază de la operatori economici;
b) asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare - Comitetul local și celuieie pentru situații
de urgență ale operatorilor economici de pe raza municipiului Pașcani:
c) evidența populației evacuate — Serviciul comunitar local de evidență a persoanelor din
cadrul Primăriei municipiului Pașcani;
d) asigurarea primirii și cazârii persoanelor evacuate - conform Planului de evacuare în
taport cu situația spațiilor de cazare (existente și care se amenajează la nevoie ) ;
e)instalarea taberelor de evacuați — conform Planului de evacuare ;
Î) recepția și depozitarea bunurilor evacuate — fiecare unitate pentru bunurile proprii ;
g)evacnarea. animalelor — Comitetul local pentru situații de urgență împreună cu Circa
sanitar-veterinară,
h) evacuarea valorilor culturale importante și a bunurilor de patrimoniu — Comitetul local
pentru situații de urgență împreună cu Casa de Cultură „Mihail Sadoveanu, Pașcani;
i) evacuarea spitalului, centrelor de plasament, — ministerele care au în subordine astfel de
instituții, în cooperare cu Comitetul local pentru situații de urgență Pașcani;
|) securitatea și paza zonelor evacuate — Poliția Locala Pașcani, serviciile de pază de la
obiective;
k) controlul circulației — serviciul circulație din cadrul Poliției Municipale Pașcani, în
cooperare cu Poliția Locala;
i)evacuarea fondului arhivistic — persoanele care răspund de arhivă din cadrul Primăriei
municipiului Pașcani și compartimentele de arhivă de la operatorii economici și instituțiile de
învățământ de pe raza municipiului;
7. Acordarea asistenței medicale de urgență:
a) suplimentarea capacității de spitalizare — Spitalul Municipal Pașcani, dispensarele din
zonă, Crucea Roșie;
b) instalarea spitalului de campanie — Inspectoratul județean pentru si
împreună cu unități ale Ministerului Apărării Naționale din zonă :
2) acordarea asistenței medicale pentru structurile de intervenți€
q
Municipal Pașcani, Direcția de Sânâtate Publică Iași; *
d) acordarea asistenței medicale de urgență — Spitalul Municigal Pașez
Sistemului Medical! de Urgență din cadrul Inspectoratului județean Sităații
pentru
Se 3
Se a
Spisi BUCo
Se ut
Pagina 9
=) acordarea primului ajutor pre - medical —Serviciul SMURD Pașcani:
Î) asigurarea de medicamente și instrumentar medical — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția
de Sănătate Publică iași.
3. Prevenirea îmbolnâvirilor în masă:
a) stabilirea dimensiunilor și condițiilor de carantină — Spitalul Municipa! Pașcani, Direcția
de sănătate publică Iași, Direcția sanitar-veterinară Iași;
b) securitatea și paza perimetrului zonei de carantină — Poliția Locala Pașcani, serviciile de
pază de la operatorii economici;
c) măsuri profilactice — Spitalul Municipal Pașcani, Direcția de sănătate publică Iași,
Direcția sanitar-veterinară Iași.
9. Localizarea și stingerea incendiilor:
a) localizarea, limitarea propagării, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor, inclusiv
a incendiilor în masă — Stația de Pompieri Pașcani, inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail
Sturdza, al Județului Iași, echipele specializate de la agenți economici, populație;
$) localizarea și stingerea incendiilor la fondul forestier — nu este cazul,
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase:
a) stabilirea perimetrelor de securitate - Echipele NBC din cadrul formațiunilor Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, conducătorii operatorilor economici sursă de risc afectați ;
b) evacuarea locală a populației existente în interiorul perimetrului de securitate - Comitetul
local pentru situații de urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență ;
2) intervenția operativă cu mijloace și materiale de neutralizare a efectelor materialelor
periculoase — Stația de Pompieri Pașcani, operatorii economici care au utilaje specifice,
Inspectoratul județean pentru situații de urgență.
1Î. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție, persoanelor
evacuate și altor surse:
a) asigurarea transportului urban pentru realizarea evacuării — agenții economici de stat și
privați care dețin mijloace de transport în comun;
b) stabilirea și pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuațților din zonele afectate, în termen
de 2 ore de la declararea stării de urgență — Comitetul local pentru Situații de Urgență, Inspectoratul
județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare;
e) realizarea graficului de transport și asigurarea mijloacelor necesare pentm efectuarea
evacuării, în termen de 6 ore de la declararea stării de urgență - Comitetul local pentru situații de
urgență, Inspectoratul județean pentru situații de urgență, prin Planul de evacuare;
d) asigurarea transportului pentru persoanele și bunurile evacuate - agenții economici de stat
și privați care dețin mijloace de transport în comun și de transport materiale din zonă, stabiliți prin
Pianul de evacuare;
e) supravegherea, fluidizarea și controlul circulației auto — Serviciul circulație din cadrul
Poliției Municipale Pașcani, Poliția Locala ;
î) controlul și evidența auto-evacuârii — Serviciul public comunitar local de evidență publică
a persoanelor din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani,
£) transportul resurselor necesare pentru intervenție și asistență de primă necesitate în situații
de urgență - Inspectoratul județean pentru situații de urgență, Oficiul de Mobilizare a Economiei și
Pregătirea Teritoriului pentru Apărare (OMEPTA), conform Planului de aprovizionare;
h) transportul forțelor și mijloacelor pentru intervenție operativă ia lucrările de gospodărire a
apelor — Sistemul de Gospadărire a Apelor Iași.
12. Efectuarea lucrărilor publice și inginerești de reabilitare la construcțiile, instalațiile
și amenajările afectate :
a) evaluarea rapidă a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de intervenție în primă
urgență la construcțiile vulnerabile și care prezintă pericol public - Poliția loi
Serviciul Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul Primăriei ipi
Inspectoratul în Construcții Iași;
Pagina 10
b) nominalizarea responsabilitățiloz în realizarea măsurilor de intervenție de primă -
urgență
Serviciul Gospodărie Comunală din cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Inspectoratul în
Construcții Iași;
c) efectuarea lucrărilor publice și înginerești la construcțiile, instalațiile și
amenajările
afectate — instituțiile publice, la obiectivele din subordine/coordonare.
13. Asigurarea apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate:
a) asigurarea apei și hranei pentru persoane:
- în primele 72 ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, după caz — Comitetul
local pentru situații de urgență al municipiului Pașcani;
- ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de
urgență
Administrația Națională a Rezervelor de Stat;
b) asigurarea apei și hranei pentru animale — Comitetul local pentru situații de urgență, prin
Direcția generală pentru agricultură și industrie alimentară Iași;
c) verificarea și asigurarea apei potabile, prepararea și distribuirea hranei
pentru persoanele
evacuate sau afectate — Circa sanitar-veterinară control alimente, restaurantele și cantinele din zonă.
14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate :
a) asigurarea măsurilor necesare pentru realizarea protecției și cazării populației în
adăposturi colective - Comitetul local pentru situații de urgență prin spațiile de cazare stabilite în
Planul de evacuare, școli, cămine, internate, centre de plasament, rude neafectate, etc.
prin
Înspectoratul județean pentru situații de urgență se pot ridica corturi, cu sprijinul M.Ap.N.
15. Asigurarea energiei pentru iluminat și alte utilități:
a) asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgență,
pentru minim 72 de ore — conducătorul /administratorul fiecărei facilități;
b) asigurarea energiei elecirice — E.ON Electrica S$ A Pașcani:
c) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție a
energiei
ejectrice — E.ON Electrica S A Pașcani;
d) refacerea operativă a avariilor produse în rețelele de transport și distribuție
a gazelor
naturale — SC E.ON Gaz SA- formația de lucru Pașcani,
16. Efectuarea depeluării și decontaminării :
a) supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenție
Inspectoratul județean pentru situații de urgență, operatori economici din oraș care dispun de
aparatură dozimetrică de supraveghere ;
b) aplicarea măsurilor de limitare a împrăștierii substanțelor poluante sau contaminatoare
pentr asigurarea protecției populației surprinse în perimetrul raioanelor de intervenție — Stația de
Pompieri Pașcani, Inspectoratul județean pentru situații de urgență , etc.;
c) efectuarea depoluârii și decontaminării — eșaloanele superioare pentru
operatori
economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentr Protecția Mediului Iași, Sistemul de
Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
d) stabilirea priorităților pentru monitorizarea pradului de contaminare și centralizarea
datelor privind contaminarea teritoriului municipiului — Inspectoratul județean de
pentru situații
urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași;
e) stabilirea priorităților pentru efectuarea decontaminării și depoluării - inspectoratul
județean pentru situații de urgență, Inspectoratul pentru Protecția Mediului Iași:
Î) asigurarea operativă a forțelor și mijloacelor de sprijin precum și a materialelor necesare
pentru realizarea decontaminării populației, căilor rutiere și clădirilor — eșaloanele superioare
pentru
operatorii economici din subordine/coordonare, Inspectoratul pentru Protecția Mediului
Iași,
Sistemul de Gospodărire a Apelor Iași, Inspectoratul județean pentru situații de la
urgență și,
solicitarea Comitetului local pentru situații de urgență, personalul din unitățile ializate ale
M.Ap.N., cu materialele necesare, puse la dispoziție de M.I.R.A., prin Inspect jidăteari pentru
tă ci
situații de urgență;
a 3
£) Supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efecte E A Paz IESI :
gg zii fâna
monitorizarea stârii de sănătate a populației — Spitalul 4
Municipal Paș tate
Publică |
Iași; ANES e,
PS e 0
- SG,
Cora e,
Pagina 11
h) efectuarea decontaminării populației — la solicitarea Comitetului local de
pentru situații
urgență, personalul din unitățile specializate ale M.Ap,N., cu materialele la
necesare, puse
dispozibie de M.L.R.A. prin Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
i) supravegherea gradului de contaminare în mediul urban și rural, evaluarea efectelor
și
realizarea decontaminării - în mediul rural, prin dușuri organizate în corturi săli de
sau speciale,
câtre Inspectoratul județean pentru situații de urgență (mașini speciale de decontaminare
personal),
cu materiale asigurate de Inspectoratul județean pentru situații de urgență;
|) supravegherea gradului de contaminare a culturilor, fondului forestier și pășunilor și
evaluarea efectelor directe și indirecte asupra oamenilor și animalelor — Compartimentul din
agricol
cadrul Primăriei Municipiului Pașcani, Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară
Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași;
k) decontaminarea terenurilor și rezervațiilor — sub coordonarea Compartimentului
agricol și
Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani;
1) supravegherea gradului de contaminare a pășunilor, evaluarea efectelor directe și indirecte
asupra animalelor și oamenilor, realizarea decontaminârii - Compartimentul agricol din cadrul
și
Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală
pentru
Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Centrul Județean de Consultanță Agricolă Iași,
Direcția
Sanitar- Veterinară Iași;
m) realizarea decontaminării animalelor și produselor vegetale și animale - Compartimentul
agricol și Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei municipiului Pașcani, Direcția Generală
pentru Agricultură și Industrie Alimentară Iași, Direcția Sanitar- Veterinară Iași;
n) supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului și depoluarea
cursurilor de apă - agenții poluatori, Compartimentul de mediu din cadrul Primăriei
municipiului
Pașcani, SGA Iași — Direcția Apelor Prut — formații de lucru locale.
17, Menținerea și restabilirea ordinii publice :
a) menținerea și restabilirea ordinii publice — Poliția Municipală Pașcani, oameni de ordine
siabiliți de primar, serviciile de pază și oameni numiți de la operatorii economici
și instituțiile
publice din oraș;
b) menținerea ordinii publice — Poliția locala Pașcani;
c) sprijin logistic pentru restabilirea ordinii publice — Consiliul Local al Municipiului
Pașcani, Ministerul Apărării Naționale prin Inspectoratul județean pentru situații de
urgență;
d) stabilirea, potrivit competențelor, a legalității intervenției — compartimentul juridic din
cadrul Primăriei municipiului Pașcani,
18. Logistica intervențiilor:
a) asigurarea bazei materiale pentru realizarea funcțiilor de sprijin :
- pentru Consiliul Local — fiecare organ de specialitate al administrației publice Jocale
pe
domeniul lui de activitate, precum și pentru obiectivele din coordonare/subordine în
cooperare cu
eșaloanele de la județ;
- pentru operatorii economici — eșaloanele imediat superioare și Consiliul Local.
19. Reabilitarea zonei afectate :
- restabilirea stării provizorii de normalitate — Ministerul de Interne și Reformei
Administrative, Consiliul Județean și celelalte ministere (instituții) pentru obiectivele din
coordonare/subordonare, pe domeniile de competență.
29. Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială
și
religioasă :
a) acordarea de ajutoare umane de primă necesitate pentru populația afectată — stabilesc
se
de Consiliul Județean, Inspectoratul județean pentru situații de urgență și Administrația
Națională a
Rezervelor de Stat; mă AN 7
b) asipurarea asistenței umanitare de 4
urgență pentru un număr de E ime,
prin resurse și infrastructură proprie — Crucea Roșie de la județ și a munic n 20 %
Biului za
c) acordarea de ajutoare și despăgubiri financiare pentru populațid, of
iezi
instituții — Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, cal,
Consiliu eteați filiuj
Ministerul Agriculturii, Pâdurilor și Dezvoltării Rurale;
4 i „>
o SA SIT
Si Ea af, fRssst %
Sri 10
Pagina 12
d) stabilirea și aplicarea măsurilor de asistență socială — Serviciul Comunitar de
Asistență
Socială și Autoritate Tutelară din cadrul Primăriei municipiului Pașcani;
€) acordarea asistenței religioase și sociale - organizațiile religioase legal constituite
cu
reprezentanți în cadrul municipiului Pașcani, cu sprijinul Direcției pentru Cultură, Culte
și
Patrimoniu Cultural Național al județului Iași;
f) acordarea asistenței psihologice — Serviciul Comunitar de Asistență Socială Autoritate
și
Tutelară al Primăriei municipiului Pașcani, psihologi de la instituții și operatori economici din
Oraș,
cabinete particulare de specialitate,
2.4.2. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu.
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor instituțiilor potrivit
care,
legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
urgență
în plan teritorial. În acest sens, compunerea Comitetului Local Situatii de
pentru Urgenta este
următoarea:
- președinte: Primarul municipiului Pascani;
- vicepreședinte: Viceprimarul municipiului Pascani:
- Secretarul general al municipiului Pașcani;
- membri:
- șefi de servicii deconcentrate, descentralizate și de gospodărie comunală;
- manageri/șefi ai unor instituții și societăți comerciale de interes care îndeplinesc de
funcții
sprițin în gestionarea situațiilor de urgență;
- consultanți
- manageri ai operatorilor economici care, prin specificul activității, constituie factori de risc
potențial generatori de situații de urgență,
Membrii din compunerea Comitetului Local pentru Situații de Urgență sunt din
specialiști
cadrul instituțiilor publice și operatorilor economici de pe raza municipiului Pascani.
Asociațiile,
fundațiile sau alte organizații neguvernamentale de interes public și mass-media la
pot participa
prevenirea și managementul situațiilor de urgență potrivit documentelor de constituire
și
specificului activității acestora,
2.4.3. Consiliul Local al Municipiului Pascani „judetul ași
“ aprobă “Planul de analiză și acoperire a riscurilor ” identificate ia
nivelul municipiului
Pascani;
“ comandă, la nevoie, elaborarea de studii, și materiale de
prognoze specialitate necesare
pentru întocmirea „Planului de analiză și acoperire a riscurilor” identificate la nivelul
municipiului
Pascani;
“ alocă, prin bugetul propriu, fonduri necesare
pentru asigurarea resurselor umane,
materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor existente la nivelul
municipiului
Pascani.
2.4.4. Comitetul Locale pentru Situații de Urgență
“ informează prin centrul operațional cu activitate
temporara, privind stările potențial
generatoare de situații de urgență și iminenta amenințării acestora;
Y. evaluează situațiile de urgență produse teritoriul
pe unității administrativ-teritoriale,
stabileste măsuri și acțiuni specifice pentru gestionarea acestora și urmăresc îndeplinirea
lor;
Y declară, cu acordul primarului si al prefectului, starea de alertă
pe teritoriul unității
administrativ-terițoriale;, aa
“ analizează și avizează planul local pentru asigurarea Tnateriale
resupd at și
financiare necesare gestionării situației de urgență; A N
Y informează comitetul județean și consiliul local asupra activf
“. îndeplineste orice alte atribuții sarcini stabilite de ,
și lege spu de di
abilitate,
ION
N
, &
Pagina 13
2,4.5.Centrui operativ cu activitate temporară de la nivelul comitetului local
pentru
situații de urgență.
Centrul operativ cu activitate temporară este constituit din timp, intrarea hui în
funcțiune se
realizează în momentul primirii avertizărilor, atenționărilor, mesajelor, informărilor,
prognozelor
privind iminența producerii sau producerea unor situații de urgență, iar pe timpul funcționării lor,
îndeplinesc atribuții similare centrelor operative cu activitate permanentă.
Centrul operativ cu activitate temporară îndeplineste următoarele atribuții specifice:
Y” asigură convocarea comitetului pentru situații de urgență și transmiterea ordinii
de zi;
Y” primeste și pregăteste materialele pentru ședințele comitetului
pentru situații de urgență și
ie prezintă președinților și membrilor acestui comitet;
Y” execută lucrările și operațiunile de secretariat timpul ședințelor;
pe
+ asigură redactarea hotărârilor adoptate, și a proiectelor de ordine
precum sau dispoziții, pe
care ie prezintă spre aprobare;
Y difuzează la componentele Sistemului Județean și la interesate
autoritățile documentele
emise de comitetele respective privind activitatea preventivă și de intervenție;
Y întocmeste informări periodice privind situația operativă sau stadiul
îndeplinirii hotărârilor
adoptate;
Y întocmeste proiecte de comunicare de presa;
Y” urmăreste realizarea suportului logistic pentru desfășurarea
ședinjejor comitetului pentru
situații de urgență;
Y. gestionează documentele comitetului pentru situații de
urgență;
Y asigura punctul de contaci cu Secretariatul Tehnic Permanent din cadrul
Inspectoratului
Județean pentru Situații de Urgență;
Y îndeplineste alte sarcini stabilite de comitet, de președintele de
acestora, șefii centrelor
operaționale sau de șefii centrelor operative permanente respective.
2,4.6. Structurile teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne:
“ participă la identificarea, înregistrarea și evaluarea tipurilor de risc
și a factorilor
determinanți ai acestora și întocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de
competență, pe
care je supun aprobării prefectului județului;
Y. exercită coordonarea, îndrumarea și controlul tehnic de specialitate al
activităților de
prevenire și gestionare a situațiilor de urgență;
Y fac propuneri Comiteiului Local pentru Situații de
Urgență privind gestionarea și
managementul situațiilor de urgență;
Y centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea
funcțiilor de sprijin pe
timpul situațiilor de urgență și le înaintează organismelor și organelor abilitate;
Y elaborează studii, prognoze și analize statistice privind natura
și frecvența situațiilor de
urgență produse și propune măsuri în baza concluziilor rezultate din acestea;
“' desfășoară activități de informare publică pentru de către
cunoașterea cetățeni a tipurilor
de risc specifice zonei de competență, măsurilor de prevenire, precum și a conduitei de
urmat pe
timpul situațiilor de urgență;
Y participă ia identificarea resurselor umane și materialelor disponibile
pentru răspuns în
situații de urgență și ține evidența acestora;
Y stabilește concepția de intervenție și elaborează/coordonează elaborarea
documentelor
operative de răspuns.
2.4.7. Instituțiile publice și autoritățile publice descentralizate/deconcentrate
*. pun la dispoziția Comitetului Local pentru Situații de Urgență toate
documentele, datele
și informațiile necesare pentru întocmirea Planului de analiză și acoperire a riscurilor identificate la
nivelul Municipiului Pascani; ENI
Y asigură logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică/ 6
genitE și geștionare a
situației de urgență specifice, în raport de răspunderi, măsuri și resurse fiece, as A
Y asigură funcțiile de sprijin pentru prevenirea și gestionare
situații enifă, conform
H.G nr.557 din 26.08.2016, NR
Pagina 14
centralizează datele și informațiile privind monitorizarea pericolelor și riscurilor
specifice, precum și a efectelor negative ale acestora;
Y evaluează riscurile specifice în cazul apariției îmbolnăvirilor în
masă, al
epizootiilor/zoonozelor, al alunecărilor/prăbușirilor de teren și al amenințărilor biologice, ecologice
și la adresa infrastructurilor critice;
"evaluează efectele negative ale stărilor potențial generatoare de situații de
urgență.
CAPITOLUL îi
CARACTERISTICILE UNITATII ADMINISTRATIV-TERITORIAL ALE
MUNICIPIULUI PAȘCANI
Secțiunea a l-a
Amplasare geografică și relief
Date geografice și încadrarea în teritoriu Municipiul Pașcani, al doilea ca mărime din
județ,
după municipiul Iași, este situat în partea de nord-est a României, în vestul județului Iași (4715?
latitudine nordică și 2644" longitudine estică). Municipiul are în componență 5
orașul Pașcani și
suburbii (Blăgești, Boșteni, Gâștești, Lunca Pașcani și Sodomeni) și se învecinează următoarele
cu
comune: Miroslovești și Stolniceni-Prăjescu (la sud), Rupinoasa și Todirești (la est), Vânători și
Lespezi (la est) și Valea Seacă (la vest). Distanța față de București este de aprox, 550km. Suprafața
municipiului Pașcani este de 79,31 km2 , reprezentând 1,45% din suprafața județului Iași.
Relieful
Municipiul Pașcani este situat în partea de sud a Podișului Sucevei. Subunitățile ocupate de
teritoriul administrativ al municipiului în Podișul Sucevei sunt, de la vest la est, următoarele:
Y Podișul Fălticenilor (Moțca) — prezintă culmi deluroase, cu altitudini de
peste 400. 450
m;
Y Culoarul Siretului — suprafață plană, care se luncii și teraselor de
suprapune luncă ale
râului Siret, cu o altitudine de 205-215 m și o lărgime de 3,5-443 km; 8 Podișul Dealul Mare
—
ansamblu de dealuri largi și platouri, fragmente de terase ale râului Siret, cu altitudini de 225-355
m
(subdiviziunea șeii Ruginoasa)
Y Lunca Siretului — suprafață plană, cu o altitudine de 205-215 de
m, o lățime 3,5-4,3 km
și o pantă longitudinală de aprox. 1%. Altitudini maxime se ating în dealul Runcul (456 m) și în
dealui Lutăriei (455 m).
Solurile din regiunea de luncă caracteristice tuturor văilor din bazin au Juat în
naștere
funcție de materialul aluvio-coluvial în funcție de condițiile hidrologice (inundații), hidropeologice,
climatice și de vegetație.
Secțiunea a Il-a
Caracteristici climatice
Clima municipiului Pașcani este de tip temperat-continental de nuanță moderată, specifică
dealurilor cu altitudini între 200 și 400 m. Temperatura medie annală în municipiul Pașcani de
e
8,4*C, maximul mediu fiind atins în luna iulie (20,1*C) și minimul mediu în luna ianuarie
(- 2,70),
Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind de 534 mm. Cele mai mari
cantități medii lunare de precipitații se înregistrează în luna iunie (91,6 mim), iar cele mai mici în
luna februarie (17 mm). Vânturile care activează în zona municipiului Pașcani sunt mult
influențate
de prezența văii Siretului, care funcționează ca un culoar în lungul căruia se canalizează masele de
aer.
Rețeaua hidrografică Zona municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și
subterane, principala apă fiind Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin
est. Acesta se distinge printr-o vale larpă, debitul fiind influențat de factorii climatici. Siretul 6
are
pâraie ca și afluenți (4 pe partea dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolig d tnt
(a sud de Complexul zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânelg),
municipiului), Gura Bâdiliței și Hărmăneasca. i
A
a) Regimul climatic, specificități, influențe
Pagina 15
Datorită poziției geografice, caracteristicilor reliefului și influențelor maselor de
aer care
acționează la latitudini temperate, clima municipiului Pascani are un caracter
temperat-continental
pronunțat, integrându-se în mod organic ansamblului condițiilor naturale ale Podișului Moldovei.
Valoarea medie anuală a umezealii relative a aerului la Pascani este de 78%, cele
mai mari
valori ale umezelii înregistrându-se în lunile de iarnă.
În cea mai mare parte a anului precipitațiile cad sub formă de
ploaie, cu excepția intervalului
cuprins între 23 noiembrie și 21 martie când se înregistrează o medie de aproximativ 42 de zile
cu
ninsoare.
În sectoarele deluroase din vestul și sudul județului, cantitatea medie
anuală de precipitații
depășeste 600 mru, în timp ce în Câmpia Moldovei coboară sub 500 mm. Lunile cele mai
bogate în
precipitații sunt mai, iunie, iulie, cu cele mai ridicate valori în general în luna iunie când media
lunară este de 95 mm lunar. În perioada decembrie — martie cad 25 + 35 mm lunar. O
caracteristică
a climatului municipiului Pascani sunt și ploile torențiale din sezonul cald,
Direcția predominantă a vântului pe teritoriul județului Iași este nord-vest este
și
determinată atât de circulația generală a maselor de aer cât și de orientarea reliefului, Cele
mai mari
frecvențe medii anuale pentru direcția vântului sunt din nord — vest (23.3 % ia 29 % la
Iași, Cotnari)
urmate de est (14,2 %), vest (9,4 %), sud-est (8,1 %) și nord (7,2 %), a Iași, și din nord
(17 %), sud
(11 %), sud — vest (10%) și sud — est (9%) la Cotnari. Cele mai mici frecvențe le
are vântul din
direcția nord — est (3,8% la Iași și 2% la Cotnari). Calmul atmosferic are valori relativ ridicate
(22,8
% la Iași, 22% la Cotnari).
Valori medii ale vitezei vântului sunt de 5,9 m/s la Iași, respectiv 4,6 m/s la Cotnari
pe
direcția dominantă de nord — vest. Viteze medii ridicate s-au mai înregistrat la Iași
dinspre nord (4,8
m/s), sud-est (4,5 m/s) și sud (4,7 m/s), iar la Cotnari dinspre nord (3,5 m/s), sud est
— (3,1 m/s), sud
și vest (2,9 m/s).
Vegetația este caracteristică zonelor de podiș. În locurile în care pădurea a fost distrusă,
vegetația are caracter de stepă. Pădurea ocupă suprafețe reduse, în Estul și Vestul
municipiului
Pașcani, pe dealurile din apropiere, Ja Mojca, Miroslovești, Valea-Seacă. Domină
fagul, carpenul,
gorunul, teiul, mesteacănul și cu o frecvență mai redusă, paltinul, arțarul, ulmul, teiul
stejarul,
argintiu, scorușul și cireșul sălbatic.
by Regimul precipitațiilor
În timpul anului, regimul precipitațiilor este de asemenea neuniform,
înregistrându-se cantități mari
în mai și iunie, uneori și iulie (65-75 mm în medie) și mici în decembrie — martie
(25 — 35 mm în
medie). În proporție de 70% ele cad sub formă de ploaie, cu intervalului
excepția din ultima decadă
a lunii noiembrie, până în ultima decadă a lunii martie, când se înregistrează în medie 34
— 42 zile
cu ninsoare. Din totalul precipitațiilor, 35 — 40% cad vara, 23 — 30% primăvara, 17 23%
- toamna și
10 - 17% iarna.
Caracterul continental al climatului cu nuanțe excesive impune
cunoașterea amănunțită a
condițiilor climaterice în vederea îndeplinirii misiunilor în concordanță cu situația având
creată, în
vedere posibilitatea producerii unor fenomene meteorologice periculoase:
secetă, inundații,
înzăpeziri, îngheț timpuriu.
Perturbațiile atmosferice generează o gamă foarte larpă de fenomene, În principiu, orice
manifestare meteorologică și climatică de risc are ca punct de plecare caracteristicile
și evoluția
câmpului baric. De exemplu, regimului baric de tip ciclonic (presiune scăzută) îi suni
caracteristice
furtunile, precipitațiile abundenie, vântul foarte întens, descărcările electrice, căderile de
grindină
etc., iar situațiile de tip anficielonie (presiune ridicată) pot genera secete, valuri de călduri
sau de
fig, inversiuni de temperatură, cețuri persistente etc. În același timp, repartiția inegală
a presiunii
este determinată de diferențierile existente în repartiția temperaturii aerului încât
nu putem
decât să remarcăm permanenta interdependență dintre elementele meteor fihesc
starea
atmosferei și fenomenele specifice acesteia, PA
Tot regimul baric determină fenomene atmosferice periculoast
(cum sunt, vijeliile, viscol, furtuni de praf și de nisip), corelate cu uheze
cipitații
abundente, perioade de uscăciune și secetă, forme de condensare a vapărilei
Su rafața
Pagina 16
terestră ca: bruma, chiciura, poleiul; sau în troposfera inferioară - ceața) și asociate cu valorile de
temperatura aerului,
e) Temperatura
Temperatura aerului se caracterizează printr-o medie anuală de 9C și o amplitudine anuală a
mediilor lunare de 24 + 250C,
Temperatura medie lunară în cea mai rece (în general luna ianuarie) este de -3,3%C, iar
pentru luna cea mai caldă (luna iulie) este de +22,8%C.
Cea mai mare temperatură înregistrată pe 17 iulie 2024 la prânz s-a înregistrat cea mai
fidicată temperatură a valului de căldură: +41,7 *C la Cernavodă. Au fost +41,4 *C la
Hârșova,
+41,2 *C la Giurgiu și +41,1 *C la București Filaret. Peste 40 *C s-au depășii la mai multe
stații
neteo, arată hărțile ANM a fost de +40,10C la Iași, iar la Oravița, locul noului record nocturn de
căldură, maxima a urcat la 39,3 *C. La Târgu Mureș a fost egalat recordul absolut de căldură; +39
*C, înregistrat în iulie 1936.
Fenomenele meteorologice cele mai importante care se produc mai frecvent în zona
Pașcani sunt:
- ceața - cu o frecventa medie anuala de 34,6 zile, cel mai mare numar de cazuri
producându-se iarna, în ianuarie (7,5 zile), iar cel mai mic numar de cazuri în iunie (0,1), cazuri
frecvente se consemnează și în noiembrie (6,2 zile), februarie (5,5 zile) și ianuarie (4,9 zile);
- aerul cețos are o frecvență medie anuală de 153,7 zile, cele mai numeroase cazuri
înregistrându-se în decembrie (21,4 zile), ianuarie (20,7 zile), noiembrie (19,2 zile), februarie (18,2
zile) și martie (18,6 zile);
- viscolul are o frecvență anuală de numai 0,2 cazuri, cu producere în luna februarie;
- poleiul se produce cu o frecvență anuala de 2,8 zile, mai ales în ianuarie (1,3 zile),
decembrie (0,6 zile) și februarie (0,6 zile);
- orajele sunt caracteristice mai ales zilelor de vara cand numarul de zile sunt peste 4 (4,2
zile in iunie si 4,5 zile în iulie); frecvența medie anuală a acestui fenomen este de 16,8 zile.
Trebuie menționat faptul că, datorită amplasamentului stației meteo Pașcani în apropierea
unui cartier nou de locuințe și o altitudine ușor mai coborâtă decât orașul (237 mn), este posibilă
o
influențare a înregistrărilor unor elemente climatice, așa cum este de exemplu vântul (respectiv
frecvența foarte mare a calmului atmosferic),
Majoritatea fenomenelor meteo-climatice prezintă un mai mare sau un mai mic rise
climatic, în funcție de modul lor de manifestare. Între fenomenele hidrometearologice identificate
ca având un potențial de risc ridicat se detașează: ploile torențiale și viscolul,
Secțiunea a Ill-a
Rețeaua hidrografică
Zana municipiului Pașcani este bogată în ape de suprafață și subterane, principala apă fiind
Siretul, care traversează teritoriul localității de la nord la sud, prin est. Acesta se distinge printr-o
vale largă, debitul fiind influențat de factorii climatici, Siretul are 6 pâraie ca și afluenți (4
pe partea
dreaptă și 2 pe partea stângă): lermolia (nordul municipiului), Arini (la sud de Complexul
zootehnic), Gâștești/Humei (cartierul Fântânele), Sodomeni/Hăsnășeni (sudul municipiului), Gura
Bâdiliței și Hărmăneasca,
Pe raza municipiului nu există lacuri naturale, dar sunt amenajate heleștee, iazuri și lacuri de
baraj (Peștișorul).
Regimul hidrografic existent face posibilă producerea unor fenomene cu consecințe
catastrofale, în special în perioada apelor mari, ceea ce determină aplicari ăsuri de
prevenire din zonele fi egal - Zi imp
oportmă a populației probabile a afectate și de a
măsurilor de evacuare a populației, animalelor și bunurilor materiale. De as e de
râuri și numeroasele iazuri de interes căror CU
pe local, a baraje sunt exe e Îi ci ivitate din
pământ, prezintă pericolul amplificării inundațiilor datorită ruperii
aceste |
z PS
în N
te
SD pi MU?
Pagina 17
Secțiunea a IV-a
Date demografice
Scopul analizei profilului socio - demografic este acela de a evidența principalele
zone
funcționale în cadrul zonei urbane modul de relaționare dintre acestea, respectiv evoluția lor
recentă, Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Pașcani se ridică la
30.766 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 201 i, când fuseseră
înregistrați
33.745 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,36%), cu o minoritate de romi
(1%),
iar pentru 18,31% nu se cunoaște apartenența etnică. Din punct de vedere confesional,
majoritatea
locuitorilor sunt ortodocși (76,32%), cu o minoritate de romano-catolici (| 82%), iar 19,084
pentru
mu se cunoaște apartenența confesională.
Populația ce are domiciliul în Municipiul Pașcani era la ! Ianuarie 2022 de 45.052 de
locuitori, conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS, însumând aproximativ 4,6% din
populația totală a județului Iași.
Având în vedere includerea municipiului în Zona Urbană Funcțională Pașcani este relevantă
comparația cu ceilalți membri componenți ai acestei structuri administrative: comunele Valea
Seacă, Stoiniceni-Prăjescu și Hărmănești. Populația ZUF Pașcani îa 1 Ianuarie 2022 totalizează un
număr de 58.998 locuitori, echivalentul a aproximativ 6% din populația totală a județului.
Municipiul Pașcani este cca mai populată localitate (76,36%) din zona urbană funcțională. Comuna
Valea Seacă (6.057 locuitori) reprezintă 10,27% din totalul populației centrului urban. Ponderea
populației pentru celelalte două localități din membre ale ZUF sunt 9,01% pentru Comuna
Stoiniceni-Prăjescu (5.314 locuitori) și 4,36% pentru Comuna Hărmănești (2.575 locuitori),
Populația cu domiciliul în localitățile componente ale Zonei Urbane Funcționale Pașcani a
înregistrat o scădere în interval 2005-2022, de la 60.125, la 58.998 regiunea fiind una dintre cele
multe întâlnite la nivei național ce au înregistrat o scădere demografică. Acest fapt este cauzat
printre altele și de siaba tranziție economică a acestor tipuri de orașe și localități de la economia
centralizată la cea de piață.
Față de anul 2010, populația cu domiciliul în Municipiul Pașcani a scăzut cu 9,91%, în timp
ce celelalte unități administrativ teritoriale care au înregistrat scăderi ale populației în perioada
analizată (Stoiniceni-Prăjescu și Valea Seacă), au o medie de 5,14%. Singura localitate componentă
a Zonei Urbane Funcționale Pașcani care marchează o creștere a populației cu domiciliul este
Comuna Hărmănești — de ia 2.312 locuitori, la 2.575 locuitori — 11,38%. La nivel
județean,
creșterea populației este de 13,62%, de la 863.290 locuitori în anu! 2010, la 980.865 locuitori în
2022, în timp ce la nivelul ZUF Pașcani se înregistrează o scădere de 1,27%, de la 59.756 locuitori
în anul 2010, la 58.998 locuitori în 2021. Așadar, creșterea însemnată înregistrată de Comuna
Hărmănești nu se transpune și în creșterea populației ZUF Pașcani din cauza dimensiunii reduse a
acestei localități. Spre comparație, Municipiul Iași, principalul centru urban al județului al
și
Regiunii Nord-Est, a înregistrat o creștere a populației cu domiciliul de 17,57% în perioada 20102022, de la 334.124 locuitori, la 392.813 locuitori.
Structura pe sexe a populației cu domiciliul în Municipiul Pașcani, la | ianuarie 2922, indică
o populație de sex masculin de 22.561 persoane, reprezentând 50,08% din total și o populație de
sex
feminin de 22,491 persoane, reprezentând 49,92% din total, La nivel național ponderea populației
masculine este minoritară de 49,60%. Balanța este mai echilibrată în Municipiul Pașcani, față de
alte localități din Zona Urbană Puncțională, cea mai mare diferență fiind înregistrată în Comuna
Hărmănești (52,16% masculin, 47,84% feminin). În acest centru urban nu există localități unde
populația feminină este cea majoritară, situație regăsită și la nivel județean. O excepție ce trebuie
menționată este Municipiul Iași, unde situație este opusă, iar populația feminină este mai
numeroasă, cu un procent din totalul populației de 51,91%.
Structura pe grupe mari de vârstă a populației cu domiciliul în
pondere a populației în vârstă de muncă de 69,10%, neînsemnat m situația Zonei
ș
Urbane Funcționale Pașcani (69,12%), dar mai mare decât medias deiutredtonita dar
și
națională. Totodată, Municipiul Pașcani înregistrează o pondere mâi,nțică 3 jopilățieii în vârstă de
pensionare prin comparație cu cea națională (16,54%, respectiv 17,80%) dă mare
decât cea
înregistrată la nivel județean (14,88%). În același timp, ponderea 4
pi
a
N as ză
ia Tel 16
Sat
Pagina 18
de 14,36%, mai mică față de media națională de 16,63%, și sub media județeană de 18.08%,
Comparativ cu celelalte jocalități din Zona Urbană Funcțională, Municipiul Pașcani are o pondere a
populației vârstnice peste cea a zonei, de 16,28%,
Vârstele de muncă începând cu anul 2020 sunt:
= 16-6! ani pentru femei;
= 16-65 ani pentru bărbați.
Astfel, la nivelul Municipiului Pașcani se identifică următoarele dinamici:
* Cei mai mulți locuitori au între 30 și 54 de ani, generațiile născute înainte de 1980, din care
se evidențiază grupa de vârstă 30-34 ca fiind cea mai numeroasă, urmată de grupele de vârstă 35-39,
40-44 și 50-54, rai exact contingentul de populație născut între 1970 și 1990, reflectând astfel
politica pro-natalitate a regimului comunist și efectele Decretului nr. 770 / 1966, care interzicea
întreruperea de sarcină — generația „decrețeilor”,
* Populație tânără este mai redusă față de cea adultă, marcată de o scădere a grupelor de
vârstă 20-24 de ani și 25-29 de ani, cele născute după 1989, iar contingentul grupelor următoare a
continuat să scadă în decadele următoare, ca urmare a scăderii natalității după 1990 și al declinului
economic din anii '90, cu excepția unei ușoare creșteri în cadrul grupei 0-4 ani. Contingentul mai
mare de populație cu vârsta între 40 și 64 de ani față de cel al grupei de vârstă 0-14 ani, va duce în
anii următori la accentuarea dependenței demografice și la îmbătrânirea populației active, crescând
astfel presiunea asupra populației active și deficitul de forță de muncă, atrăgând după sine probleme
de natură economică și socială.
Fenomenul de îmbătrânire a populației este un fenomen mondia! ce ridică probleme
economice și sociale, cauzat în principal de scăderea natalității, creșterea migrației internaționale,
dar și de creșterea speranței de viață. La nivelul Uniunii Europene, raportul dintre ponderea tinerilor
și cea a vârstinicilor s-a schimbat în favoarea celor din urmă în anul 2005, atunci când populația
fânără avea o pondere de 16,3%, iar cea vârstică de 16,6%, în timp ce în România inversarea s-a
produs mai târziu, în anul 2009. O situație aparte României, ale cărei consecințe vor incepe să fie
vizibile în următoarea decadă, este generația „decrețeilor”, născuți în urma politicilor pro-natalitate
din perioada comunistă ce reprezintă cel mai generos contingent de populație, și care va atinge
vârsta de pensionare într-un orizont de 10 ani și va trebui susținut din punct de vedere financiar de
contingentul actual al populației tinere, semnificativ mai redus.
Secțiunea a V-a
Căi de comunicații
Valabilă în contextul configurației actuale a infrastructurii majore de transport de la nivelul
Uniunii Europene, existând premisele ca acesta să devină unul dintre hub-urile de transport și
logistice de ia granița de est a României și a spațiului comunitar. Astfel, Pașcaniul se află la
întretăierea mai multor axe prioritare TEN-T rutiere și feroviare centrale, care leagă Republica
Moldova și Ucraina de București și de zona mediteraneeană, precum și de Transilvania și de Europa
Centrală și de Est.
Din punct de vedere al infrastructurii rutiere, municipiul Pașcani se află la intersecția axelor
prioritare TEN-T din rețeaua „core” (centrală) București — Ploiești — Bacău -Suceava — Siret (granița
cu Ucraina), respectiv Târgu Mureș - Iași —- Ungheni (granița cu Republica Moldova). Pentru
ambele trasee, în Master Plan-ul General de Transport al României a fost prevăzută construcția de
autostrăzi, cu finanțare din fondurile de coeziune și de la bugetul de stat, până la orizontul anului
2020. Pentru ambele proiecte au fost demarate procedurile pentru elaborarea sau revizuirea stadiilor
de fezabilitate în anul 2014.
Deși traseul celor două autostrăzi nu a fost stabilit cu exactitate, schițele preliminare prevăd
un nod rutier în imediata vecinătate a municipiului Pașcani, prin urmare, te-a juca un rol
central în configurația rețelei majore de comunicații din Moldova. C :
ele ultimului
recensământ al traficului rutier, realizat de CESTERIN în anul 2010, pa heces în
DN lazpoartă-de,
Pașcani - 28A, care asigură legătura cu drumurile europene E 85 și £ Rap 'Motca și Târgu
Frumos, este străbătut zilnic de 7.631 de autovehicule. Deși acest v hori :
semnificativ, acesta nu ridică probleme de congestionare a traficului,
Pagina 19
DN 28, care sunt tranzitate de 11.877, respectiv de 13.25% de autovehicule în
apropierea
municipiului. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere și faptul că starea tehnică DIN
a 28A, este
inferioară DN 2 și DN 28, care an statut de drum european și care au beneficiat de
investiții
semnificative pentru reabilitare și creșterea capacității de circulație
Municipiul Pașcani are o poziție geografică extrem de favorabilă.
Din punct de vedere al transportului feroviar, Municipiul Pașcani este situat ja
intersecția a
două axe prioritare TEN-T feroviar din rețeaua centrală, acesta fiind un nod feroviar
tradițional al
Moldovei, încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Cele două axe sunt actuala
magistrală
CER 500 București-Ploiești-Buzău-BacăuPașcani-Suceava- Vicșani (granița
cu Ucraina), respectiv
linia 606 Pașcani-lașiUngheni (granița cu Republica Moldova). Ambele trasee
sunt propuse în
Master Planul General de Transport al României, în vederea modernizării și asigurării unei viteze
de
deplasare a trenurilor de până la 160 km/h.
infrastructura rutieră Municipiul Pașcani se află pe Culoarul Siretului, la
o importantă
intersecție de drumuri, având legături pe drumuri naționale și județene cu localitățile învecinate
și
cu principalele orașe ale Moldovei și ale țării, Principalele magistrale de circulație tranzitează
care
municipiul și care formează trama stradală majoră sunt un drum național și un drum județean:
— DN 28A tranzitează municipiul de la est la vest și este cea mai circulată
arteră, asigurând
legătura la DN 2/E85 (Mațca) și DN 28/B 583 (Târgu Frumos), aflate la o distanță de
12, respectiv
25 km, și de aici mai departe către București, Suceava, Bacău, Iași, Ucraina,
Republica Moldova,
etc. Drumul este tranzitat ziinic de peste 7.600 de autovehicule și are o stare tehnică
medie, calitatea
sa fiind mai ridicată pe tronsonul Pașcani-Târgu Frumos, în condițiile în
care nu a beneficiat de
lucrări de reabilitare complexe, ci doar de întreținere și reparații curente;
— DI 208 tranzitează municipiul Pașcani de ia nord la sud și asigură legătura DN
cu 2, în
zona Roman, și de aici mai departe cu Bacău, Focșani, Buzău, București, respectiv
cu Dolhasca,
Fălticeni, Suceava, Acesta se află într-o stare tehnică bună, fiind reabilitat cu o finanțare FEDR
(POR 2007-2013), în urma unei investiții de circa 60 mil, lei, derulată de Consiliul Județean
Iași; -
D] 281C, case asigură legătura dintre municipiu și comuna Cotnari, și serie de
precum cu o sate din
zona polarizată de Pașcani, cu o stare tehnică mediocră și care nu a beneficiat recent de lucrări
de
reabilitare. În anul 2014 au fost demarate procedurile pentru reabilitarea
parțială a acestuia (11 km),
în condițiile în care a fost afectat de calamități;
— DJ 2081, care asigură legătura cu comuna Miroslovești, de DN 2, de
pe care, asemenea,
asigură legătura cu unele localități rurale polarizate de municipiu și necesită lucrări de
reabilitare,
până în prezent fiind derulate doar lucrări de întreținere și reparații curente. La acestea
se adaugă
următoarele drumuri comunale:
- DC 128: Pașcani-Lunca Pașcani — Lespezi
- DC 111: Pașcani — Boșteni — Sodomeni — Boureni
- DC 126: Topile - Gâștești.
Secțiunea a Vi-a
Dezvoltare economică
Scurt istorie. Resurse.
Mediul economie al municipiului Pașcani are un caracter predominant
industrial, cu un
declin pronunțat după 1989. Unele întreprinderi de tradiție pentru această zonă s-au închis
sau și-au
restrâns activitatea, însă au apărut și numeroase firme noi, care au obiecte de activitate în acord
cu
cerințele pieței. Comerțul a luat amploare, devenind foarte activ în domeniile: materiale de
construcții, echipamente industriale, perdele și materiale textile, produse de panificație, produse
agroalimentare, produse nealimentare, etc.
În mod tradițional, locuitorii de Valea Siretului s-au
pe ocupat cu practicarea culturii
plantelor și creșterea animalelor, la care se adăuga eventual exploatarea și pr alenului din
pădurile din zonă. Amplasarea municipiului la întretăierea unor drumuri i
Ș că ăteau
regiunea istorică a Moldovei au transformat Pașcaniul, cu precădere în
fa, uzi ătate "Eului
Mediu într-un important târg, acesta având dreptul de a ține iarrăaroje. j Hf: i
periodic
Pașcani a avut drept de târp, iar în 1842 primește statutul de re d )
Pagina 20
secolului al XX-lea Municipiul Pașcani cunoaște o dezvoltare economică
importantă, o dată cu
construcția rețelei de cale ferată, devenind unul dintre principalele noduri feroviare ale
Moldovei.
Compania națională de căi ferate construiește aici ateliere pentru materialului
repararea rulant
(1869), activitate care a dominat peste un secol economia locală și care se păstrează
până astăzi.
O altă etapă care a marcat decisiv economia locală este perioada comunistă
(1945. 1989),
când au fost înființate la Pașcani numeroase întreprinderi industriale, din diferite
ramuri; industria
construcțiilor de mașini (material rulant, scule și accesorii speciale, traductoare
și regulatoare
directe), alimentară și a băuturilor (zahăr, panificație, brânzeturi), mobilei, textilelor
și confecțiilor
(țesături de in și cânepă, tricotaje, perdele, tricoturi), mai multe ferme de
agro-zootehnice stat, peste
100 de unități comerciale, un hotel, etc. La finele anilor 90 în aceste
întreprinderi lucrau peste
25.900 de salariați, atât din municipiu, cât și din comunele învecinate.
După 1990, pe fondul trecerii de la economia de tip centralizat la cea de
piață, precum și a
numeroșilor factori macroeconomici (liberalizarea prețurilor la energie, la materii
prime, gradus
redus de tehnologizare, desființarea CAER, concurența produselor
vest-europene și asiatice, etc.),
cele mai multe dintre aceste întreprinderi s-au desființat (de ex, Fabrica de
Zahăr), s-au reprofilat
sau și-au redus semnificativ activitatea și numărul de salariați, adaptându-se ia noul
context
economic (de ex. REMARUL, SCUDAS, RETROM, SIRETUL, etc.). Efectul cel mai
important al
acestui proces de restructurare a fost dispariția a peste 20.000 de locuri de în
muncă, perioada
postdecembristă. Acest important recul economic nu a fost decât în mică măsură
compensat de
instalarea unor investitori autohtoni și străini, care au preluat și dezvoltat, în
general, activele unora
dintre întreprinderile comuniste din municipiu.
Spre deosebire de alte municipii și orașe din România, cei mai mulți investitori
sunt români,
aceștia fiind activi în industria alimentară, textilă, a materialului rulant, în
etc. timp ce prezența
investitorilor străini este nesemnificativă (supermarket-uri și diverse
rețele comerciale, industria
alimentară, industria textilă).
În prezent principalele activități economice sunt industria industria
textilă, alimentară, comerțul,
transporturile și serviciile pentru populație.
Antreprenoriatul
Începând cu anul 2021, cei mai mari angajatori din Municipiul Pașcani
sunt HOLMBERGS
SAFETY SYSTEM SRL - producător de articole confectionate din textile
(cu exceptia
imbracamintei si lenjeriei de corp), INDUSTRIALIZAREA CARNII
(ROSAROM) SA -—
producător și procesator de carne animală, ELECTROPUTERE VEU PAȘCANI S.A.
— producător
de material rulant pentru căi ferate și PROINVEST GROUP SRL — producător de
profile obtinute la
rece.
De remarcat este faptul că toate aceste companii au capital autohton. De la
altfel, nivelul
municipiului Pașcani, structura activelor totale pe naționalități are următoarea desfășurare: România
87,5%, Turcia 9,8%, Suedia 2,2%, Altele 1,5%.
Așadar, activele deținute de antreprenorii autohtoni sunt majoritare la nivel foarte
local,
asemănătoare ca procentaj cu cele din Municipiul Iași, unde structura activelor totale indică
un
procent de 85% pentru România, iar acest fapt este echivalent cu o independeță
a comunității locale
față de investițiile străine, dar și un semn al slabei mobilizări în
ceea ce privește atragerea
investitorilor străini,
Poziția geografică reprezintă un dezavantaj pentru Municipiul Pașcani, însă odată
cu
finalizarea construcției Autostrăzilor A7 Ploiești — Siret și A8 Ungheni
— Târgu Mureș această
situație se poate schimba, în special pentru centrele de producție, acestea urmând să aibă
un avantaj
comparativ cu alte municipii/orașe similare ca populație, prin poziționarea într-un
important nod
rutier de auiostrăzi și astfel devenind accesibile din toate regiunile țării.
Conform datelor publice culese din bilanțurile contabile raportate ia anul în
2021, societățile
economice private din Municipiul Pașcani activează un total de 5.978 de
TOR, lor mai
importanți 10 angajatori ai localității este descris în Sei
figura următoare, d că
întâlnim un trend de reducere a numărului de angajați în unele mari icestei
ce îi ș
Pagina 21
diminuări pot fi tehnologizarea, lipsa personalului calificat, forță de muncă limitată
ca număr la
nivel local, migrarea forței de muncă către alte cențre urbane sau în afară
țării,
Cele mai mari cifre de afaceri în Municipiul Pașcani au fost în anul 2021 de:
| Cod CAEN | Cifră de Afaceri (lei) |
| CAEN: 1011 - Prelucrarea si conservarea carnii | 315 351 826 |
| CAEN: 471! - Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun | 157 604 867 |
| CAEN: 2433 - Productia de profile obtinute la rece | 145 101 637 |
| CAEN: 1089 - Fabricarea altor produse alimentare n.c.a, | 125 792 593 |
| CAEN: 3020 - Fabricarea materialului rulant | 96 244 247 |
| CAEN: 1392 - Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamintei si lenjeriei de corp) | 70 846 669 |
| CAEN: 0150 - Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animatelor) | 39 266 704 |
| CAEN: 4941 - Transporturi rutiere de marfuri | 38 167 705 |
| CAEN: 4675 - Comeri cu ridicata al produselor chimice | 36 829 S71 |
| CAEN: 4120 - Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale | 34 322 159 |
Astăzi, competitivitatea este catalizatorul performanței, motorul care dă
energia vieții
economice. Indiferent de crizele de moment, competitivitatea stimulează
statele, sectoarele
economice, mediul de afaceri să genereze oaze de idei novatoare, creatoare de valoare
adăugată
sigură. Scara competitivității începe cu susținerea micilor afaceri de către
administrații care
colaborează cu antreprenorii în interesul comunității și se termină cu
supravegherea anti-trust, care
permite conviețuirea concurențială la nivelul internațional al marilor corporații.
Dacă se are în vedere cifra de afaceri raportată în 2024, cei mai importanți
agenți economici
din Municipiul Pașcani sunt redați în tabelul de mai jos:
| Denumirea | Domeniu de activitate | Cifra de afaceri (mil, lei) | Nr. angajați |
| S.C. INDUSTRIA. CĂRNII KOSAROM SA. | Producerea de carne și preparate din carne | 254,9 | 545 |
| S.C. AVASTAR S.RL.* | Producerea de carne | 24,3 | 245 |
| S.C. ROMPAK SA. | Fabricarea drojdiei, a amelioratorilor și a preximurilor pentru panificație | 238,8 | 226 |
| S.C. PROINVEST GROUP SRL. | Fabricarea de construcții, accesorii și profile metalice, organe de asamblare | 205,9 | 358 |
| S.C. VIOSAND TRICOTEXT SRL | Comerț | 191, | 104 |
| S.C. ELECTROPUTERE VEU SA. | Fabricarea și repararea materialului rulant și a pieselor de schimb pentra material rulant | 190,8 | 422 |
| S.C. LORIMER SRL | Comerț | 100,7 | 167 |
| SC. AGROCOMPLEX LUNCA S.A | Zootehnie, produse lactate și panificatie | del64ă | 120 |
| HOLMBERGS SAFETY SYSTEM SRL. PROINVEST CONSTRUCTION SRL. | Fabricarea de articole confectionate din textile (cu exceptia imbracamimei si lenjeriei de corp) Lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale | 49.3 SA Î Pe: € A E y | 46 A N a NEA |
Pagina 22
| NOVA. GENERAL CONSTRUCT SRL. | ComerțLucrari de constructii a! cladirilor rezidențiale si nerezidentiale | 393 | 27 |
| S.C. GOLDEN STAR S.R.L. | Comerț | 36, | 6 |
| S.C. ROM-ELADA 8.R.L. | Comerț | EIN: | 6 |
| TECO CRIS SRL | Comert cu amanuntul în magazine nespecializate, cu vanzare predominarita de produse nealimentare | 26,0 | 20 |
| MARVIO SRL | Fabricarea produselor din beton pentru constructii | 25,7 | 60 |
| ALL CONCRETE A.G. SRL | Fabricarea betonului | 15,2 | 17 |
| REMAT PASCANI S.R.L. | Recuperarea materialelor reciclabile sortate | 14,0 | |
| AUTO TRANS COM SRL | Comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule | 933 | s8 |
| SIMBA'S GROUP SRL | Intermedieri în comertul cu produse diverse | 13,2 | 10 |
| ELECTROTERMOMETRIA SRL | Fabricarea de instrumente si dispozitive pentru masura, verificare, control, navigatie | 12,00 | 39 |
Sectorul agricol
Agricultura la nivel local Solul reprezintă, pentru dezvoltarea plantelor, sursa de
principală
alimentare cu elemente nutritive, datorită compoziției minerale și organice, fiind în
acest fel
asigurată continuitatea florei și faunei în aproape toate lanțurile trofice. Unul dintre cei mai
importanți factori de producție agricolă este reprezentat de calitatea solului.
Fondul funciar
Conform rezultatelor Recensământului General Agricol, în Municipiul Pașcani existau 3.349
de exploatații agricole, care au o suprafață agricolă utilizabilă de 6.101,65 ha. Mărimea medie
a unei
exploatații agricole este de doar 1,82 ha, sub media națională, regională și judejeană, ceea ce indică
practicarea pe scară largă a unei agriculturi de subzistență, pentru autoconsur, în
gospodăriile
populației. în total, în aceste exploatați lucrau 6.278 de persoane (peste 18% din
populația totală),
cu o medie de vârstă de 54 de ani. Dintre aceștia, 6.098 (97,1%) activau în sodări
pr
timp ce doar 180 erau angajați în exploatați cu personalitate juridică.
Dintre cele 3.349 de exploatații agricole, doar 9 exploatează pest
99,7% fiind gospodării ale populației cu suprafețe foarte mici (1 - 2 haj.
dintre terenurile agricole din municipiu sunt exploatate în ferme de peste
Pagina 23
ceea ce indică o tendință de trecere treptată la o agricultură performantă, în ferme medii
și mari, cu
mijloace de producție moderne, înalt mecanizată, etc
Sectorul constraețiilor
Activitatea din sectorul construcții se diversifică atât în zona construcțiilor civile
și edilitare,
cât și a construcțiilor industriale. De asemenea, construcțiile hidrotehnice au relativ
o tradiție
îndelungată în domeniu, o data cu lucrările specifice de pe Valea Siretului. În anul în
2012,
municipiul Pașcani activau 64 de firme în domeniul construcții, toate din sectorul IMM,
care
asigurau 228 de locuri de muncă și o cifră de afaceri de circa 24 de mil. de lei Cele mai
(2013).
importante dintre acestea sunt punctul de lucru al S.C. CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE SA.
Iași,
S.C. APRODEX S.RE., S.C. THIC IZOLAȚII TERMICE S.R.L,, S.C. ANTIOHIA
S.R.L., SC.
LINCAS S.R.L., etc. Firmele locale din domeniul construcțiilor au fost afectate de criza
economică
globală instalată în 2008, sectorul imobiliar fiind primul care a avut de suferit, mai ales în
lipsa unui
volum important de investiții publice, care să echilibreze volumul cererii. Astfel, cifra de afaceri
a
companiilor din domeniu a scăzut cu peste 50%, fiind operate și disponibilizări de
personal, în
condițiile în care unele firme au intrat în insolvență sau faliment
(CONSTRUCTORUL,
PROCONSULT, etc). 42% 21% 23% 6% 3% 1% 4% % din salariații din industrie, Industria textilă
și a confecțiilor industria alimentară industria mijloacelor de transport Industria
construcțiilor
metalice Industria pretucrării lemnului Industria materialelor de construcții Industria de
aparatură de
măsură și control .
Sectorai serviciilor
Sectorul terțiar din municipiul Pașcani este unul slab dezvoltat în alte
comparație cu orașe
similare sau de talie superioară, prin prisma puterii de cumpărare relativ reduse.
Singurul sector mai
bine reprezentat este cel al comerțului, mai ales în condițiile în în ultimii ani, intrat
care, au pe piața
locală marii retaileri, precum LIDL, KAUFLAND, PENNY care au realizat
investiții semnificative,
recontigurând sectorul comercial local. În domeniul comerțului activează la nivel local 418
societăți
comericale, însă peste 90% dintre acestea sunt microînteprinderi, de obicei întreprinderi 1-2
cu
angajați, chiar membrii ai familiei, care operează mici unități de proximitate (de
cartier) și care, pe
termen mediu și lung, nu vor putea face față concurenței marilor lanțuri comerciale străin,
cu capital
Activitatea de cercetare — dezvoltare și inovare
Unitățile de cercetare-dezvoltare și inovare (CDI) pot fi clasificate după obiectul de
principal
activitate, sau după clasificarea ANCS a sistemului național de CD, astfel:
- Cercetare-dezvoltare în biotehnologie
- Cercetare-dezvoltaze în științe naturale și inginerie
- Cercstare-dezvoltare în științe sociale și umaniste
La acestea, se adaugă și subiecții care defășoară activități de CDI, având drept cod CAEN
unul din următoarele:
- 8542 Învățământ superior universitar (universități publice și private)
- 8610 Alie activități de asistență spitalicească. Conform ANCS, sistemul de
cercetare-
dezvoltare de interes național cuprinde următoarele cateporii de unități de
drept public, cu
personalitate juridică:
a) institute naționale de cercetare-dezvoliare (aflate în subordinea ANCS sau ministerelor
a
de resort);
b) institute, centre sau stațiuni de cercetare ale Academiei Române și de cercetaredezvoltare
ale academiilor de ramură;
€) institute de învățământ superior acreditate sau structuri ale acestora;
d) institute sau centre de cercetare-dezvoltare organizate în cadrul societăților
naționale,
companiilor naționale și regiilor autonome de interes național.
activități în domeniile amintite. Având în vedere acestea, putem afirma/căy,
investițiile relevanțe din domeniul cercetării-dezvoltării. acestea fiind fe
către întreprinderile locale,
Activitatea de inovare
Pagina 24
Infrastructura de inovare și transfer tehnologic cuprinde următoarele tipuri de entități:
- Centre de transfer tehnologic:
- incubatoare tehnologice și de afaceri;
- Centre de informare tehnologică;
- Oficii de legătură cu industria;
- Parcuri științifice și tehnologice.
Conform datelor RO INNO, în țară există 43 de entități acreditate pentru activități de inovare
și transfer tehnologic, niciuna dintre ele însă nu se găsește în zona de interes studiată. Cu toate
acestea, activități de inovare se produc la unii dintre agenții economici locali. Exemple în acest sens
sunt noile produse ale KOSAROM, care însă se realizează cu eforturi proprii ale investitorilor, fără
a fi însoțite de sprijin public, de exemplu prin susținerea cooperării cu universități sau centre de
cercetare din respectivele domenii sau a dezvoltării laboratoarelor și centrelor de cercetare proprii.
Secțiunea a Vil-a
Infrastructură locală
Instituții de cultură/invățământ
Cultură
infrastructura culturală din Municipiul Pașcani și zona urbană ficțională include biblioteci,
muzeu, spații de organizare evenimente/ expunere, spații pentru evenimente în aer liber, alte spații
utilizate în scop cultural, instituții și companii de spectacole, În contiunare, în conținutul acestui
capitoi este descrisă evoluția fiecărui tip de activitate culturală pe plan local.
Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani s-a înființat Biblioteca Orășenească,
în anul 1950, funcționând inițial în localul Casei de Cultură “Mihail Sadoveanu”, ca serviciu public
al Primăriei Pașcani. Dispunea atunci de 3500 volume. Din 1960, a fost instalată în sediu, de str.
pe
Mihail Kogălniceanu, iar în data de 3 februarie 2009, Biblioteca Municipală Pașcani s-a transformat
în instituție de cultură, obținând personalitate juridică.
Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu” Pașcani este deschisă publicului de toate
vârstele, gratuit, și îndeplinește funcții specifice de centru local, cu atribuții și activități în domeniile
informării, lecturii, asimilării tehnologiilor IT, comunicării și petrecerii timpului liber, precum și în
cele educaționale și cultural - artistice. Sediul Bibliotecii Municipale „| eonard Gavriliu” Pașcani
este în Municipiul Pașcani, Strada Grădiniței, Nr. 16, Municipiul Pașcani, Județul Iași.
Casa Municipală “Mihail Sadoveanu” Pașcani este o instituție publică de cultură cu
personalitate juridică finanțată din alocații de la bugetul local și din venituri proprii, care
funcționează sub autoritatea Consiliului Local Pașcani. Actuala clădire a Casei de Cultură a fost
inaugurată în 1969 iar din 1961 poartă numele marelui scriitor Mihail Sadoveanu născut la Pașcani.
În acel an s-a realizat și prima ediție a Zilelor Mihail Sadoveanu și care a avut loc, de atunci, în
fiecare an. Încă de la începuturi “Casa de Cultură” a reprezentat un spațiu de manifestare
pentru
evenimente culturale, de petrecere a timpului liber precum și de promovare și afirmare a talentelor
locale. În aceasta instituție au activat “Teatrul de revistă si comedie muzicală”, “Teatrul de păpuși și
marionete”, ansambluri folclorice “Jasomia”, “Busuiocul”, “Rapsozii Siretului”, formații vocalinstrumentale (“ Alternative”, “Lotus”, “Simplex”, “Direct”) dans de societate, dans modern, dans
artistic-sportiv, etc. Tot Casa de Cultură a inițiat comemorarea “Mitropolitului Visarion Puiu” care
s-a născut la Pașcani. Lucrările de reabilitare termică și modernizare, finalizate in 2010 indică
aceasta instituție ca fiind un spațiu extrem de generos, funcțional, elegant unde actul cultural se
desfașoară în condiții optime. Din 2015 are loc anual Simpozionul Constantin Ciopraga
|,
manifestare devicală academicianului , profesorului universitar născut ia Pașcani și care a fost strâns
legat de activitatea culturală a urbei noastre pe tot parcursul vieții. Din 2014 a
de teatru “Prometeu” a Casei de Cultură coordonată de Aliona Gitian și t di
ființă și Fanfara „Trubadurii” coordonată de Mihăiță Atomei, În anul 28,
Ansamblul de dansuri populare „ Rapsozii Siretului ”'sub coordonarea lui
Pagina 25
Unități de îavățământ din Municipiul Pașcani
În municipiul Pașcani, în anul 2024, își desfășoară activitatea
un număr 21 de unități
școlare(cu sau fără personalitate juridică). Rețeaua este alcătuită din 2 colegii, 3 3
licee, școli
primare și gimnaziale și 2 arondate (dintre care una specială) și 9 grădinițe și
o creșă, unități
învățământ particulare 2 și Clubul Copiilor Pașcani. Unitățile publice, cu sau fără
personalitate
juridică din municipiul Pașcani sunt redate în tabelul următor:
| Nrert. | Unitati cu personalitate juridica |
| ! | Colegiul Național “Mihail Sadoveanu” Pașcani |
| 3 | Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea” Pașcani |
| 3 | Liceul Teoretic “Miron Costin” Pașcani |
| 4 | Liceul Tehnologic Economic “Nicolae orga” Pașcani |
| 5 | Liceul Tehnologic Economic “Mihai Busuioc” Pașcan |
| 6 | Școala Gimnazială “lon Creangă” Gâștești |
| ?7 | Școala Gimnazială "lordache Cantacuzino” Pașcani |
| 8 | Grădinița ca program prelungit nr, 2 Pașcani |
| 9 | Grădinița cu program prelungit nr. 3 Pașcani |
| 10 | Școala Gimnazială Specială Pașcani |
| 3: | Școala Posliceală Sanitară Centrul de Studii „Ștefan cei Mare și Sfânt"Pașcani |
| 12 | Grădinița „Agape” Pașcani |
| 13 | Ciubul Copiilor Pașcani |
Unitati fara personalitate juridica ”
|
|
|
Grădinița cu Program Nommnal nr. 6 Pașcani i
|
Grădinița cu Program Normal Gâștești
Școala Gimnazială Sodomeni
Grădinița cu Program Normal Sodomeni
Școala Gimnazială Lunca
Grădinița cu Program Prelungii nr. | Pașcani
Grădinița cu Program Normal nr.1 Pascani
Grădinița cu Program Prelungit nr. 4 Pașcani
Creșa nr, 1 Pașcani
Grădinița cu Program Normal nr. 5 Pașcani
Sursa: Hotărârea Consiliului Local nr. 36/29.02.2024 - Rețea Șcalară 20
În cadrul Clubului Copiilor Pașcani preșcolarii, elevii din
învățămâi
pot participa la cursuri din sfera cultural-artistică (pictură, coregrafie, or
tehnico-științifică (karting, ecologie, modelism, informatică, chimie) și
Pagina 26
Acesta fimcționează într-un sediu nou și are înscriși 1.008 de
aproape copii anual, care urmează
cursurile gratuit. De asemenea, la nivel local funcționează două bnități de
învățământ private:
Școala Postliceală Sanitară „Centrul de studii Ștefan cel Mare și Sfânt”,
respectiv Grădinița cu
program prelungit și normal „Agape”,
Populația școlară
Pentru perioada 2015-2021, populația școlară de la nivel de Județ Iași,
prezintă o evoluție
fluctuantă, astfel, din 2015 până în 2018 numărul școlarilor a fost în continuă în
scădere, timp ce
între 2019 și 2020 numărul de elevi a crescut succesiv cu respectiv În
0,18%, 0,04%. 2021 s-a
înregistrat din nou o scădere a populației școlare, de 0,48%. În Zona Urbană
Funcțională Pașcani,
populația școlară a scăzut constant, de la 9.973 în 2015, la 8.537 în 2021.
Conform ultimelor date furnizate de INS, în anul 202], populația școlară din Zona
Urbană
Funcțională Pașcani era de 8.537 elevi, reprezentând 4,60% din populația școlară din
județul Iași.
Din numărul total de elevi din ZUF Pașcani, 13,19% sunt înscriși în
grădinițe (1.126 de preșcolari),
47,02% în învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământ special) (4.014
elevi), 29,28% în
învățământul liceal (2.500 elevi), 7,65% în învățământul profesional (653
elevi) și 2,27% în
învățământul postliceal (inclusiv învățământul special) (194 elevi).
Scăderea numărului de elevi are implicații majore rețelei de
asupra învățământ din
municipi, nu doar prin pierderea personalității juridice a celor cu un număr de elevi sub
limita
stabilită prin lege, ci și prin existența riscului ca unele dintre acestea să fie
comasate, context în care
trebuie identificate soluții pentru ocuparea spațiilor excedentare, o potențială fiind
soluție înființarea
de centre de tip After-School sau de centre sociale. Numărul mare de elevi din
învățământul liceal
se datorează și faptului că notorietatea bună a liceelor din municipiul Pașcani
atrage un număr mare
de absolvenți de liceu din comunele învecinate, care optează continuarea
pentru studiilor aici. Cei
mai mulți elevi provin din comunele: Mojca, Valea Seacă, Todirești,
Mogoșești-Siret, Stolniceni-
Prăjescu, Lespezi, Miroslovești, Cristești, Heleșteni, Sirețel, Vânători, Brăești, Ruginoasa,
Mircești,
Alexandru loan Cuza. Numărul absolvenților de gimnaziu din aceste comune
care studiază la liceele
din municipiul Pașcani este de circa 1.600 anual, fiind necesară asigurarea
deplasării lor rapide și
siguranță, prin ajustarea programului județean de transport în comun.
Personalul didactic
Conform datelor statistice, în Județul Iași au profesat 11.738 cadre didactice la nivelul
anuluj
202), cu 2,1 1% mai multe decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost
concentrate în
învățământul primar și gimnazial (inclusiv învățământul special) (42,84% din totalul
cadrelor didactice de la nivel județean), iar cele mai puține în învățământul
antepreșcolar (0,29%, din
totalul cadrelor didactice de la nivel județean) și profesional (0,94% din totalul cadrelor
didactice de
la nivei județean).
Cu toate acestea, în Zona Urbană Funcțională Pașcani a fost
înregistrată o scădere a
numărului total de cadre didactice, în anul 2021 profesând 537 de cadre didactice,
cu 13,39% mai
puține decât în anul 2015. Cele mai multe cadre didactice au fost concentrate în
învățământul primar
și gimnazial (inclusiv învățământul special) (55,12% din totalul cadrelor didactice de la nivelul
zonei urbane funcționale), iar cele mai puține în învățământul profesional
(0,56% din totalul
cadrelor didactice de la nivelul zonei urbane funcționale).
Unui cadru didactic din Zona Urbană Funcțională Pașcani i-au revenit în anul
2021, în
medie, 14 elevi, mai solicitate fiind cadrele didactice din învățământul preșcolar
și învățământul
liceal, unde media de eievi pe cadru didactic este de 15 elevi, urmat de învățământul
învățământul
În ceea ce privește evoluția personalului didactic, observă
se o scădere a numărului total de
profesori de la 619 în 2007, la 479 în 2013(-22,6%), atât pe fondul reducerii numărului de
elevi, cât
și al interesului scăzut al tinerilor pentru îmbrățișarea unei cariere didactice, din nivelul
cauza scăzut
de salarizare.
Sănătate
Infrastructură sanitară
imfrastructura sanitară din Zona Urbană Puncțională Pașcani es
anul 2021 în Municipiul Pașcani funcționau următoarele unități sanita
privată: i
:
Pagina 27
- 2 spitale;
- 2 ambulatorii integrate spitalelor;
- | dispensar medical;
- 2 cabinete medicale școlare;
- 29 de cabinete de medicină de familie;
- 2 societăți medicale civile;
- 31 de cabinete stomatologice;
- 20 cabinete medicale de specialitate;
- 3 societăți medicale civile de specialitate;
- 22 farmacii;
- 2 depozite farmaceutice;
- 19 laboratoare medicale;
- 3 laboratoare de tehnică dentară.
Spitalul Municipal Pascani acordă servicii de spitalizare continuă, servicii ambulatorii de
specialitate, servicii de spitalizare de zi sau servicii paraclinice în următoarele specialități: anestezie
și terapie intensivă, medicină internă, pediatrie, chirurgie penerală, abstetricăginecologie, medicină
de laborator, radiologie — imagistică medicală.
Continuitatea asistenței medicale este asigurată in Spitalul Municipal Pascani de catre
medici de specialitate, în una dintre specialitățile: medicină internă, pediatrie, chirurgie
generală,
obstetrică-ginecologie si prin două linii de gardă, organizate astfel: linie de gardă
pentru
specialitățile medicate si linie de gardă pentru specialitățile chirurgicale, Spitalul Municipa! Pascani
are în dotare următoarele echipamente și aparate medicale: aparat de radiologie
convențională,
ecograi, instrumentele și echipamentele necesare pentru efectuarea analizelor medicale de
hematologie și biochimie.
Proporția bolnavilor externați din Spitalul Municipal Pascani care se reinternează,
pentru
patologie de același tip, într-un interval de 48 de ore de la externare, este sub 1,5%.
Proporția
boinavilor transferați din Spitalul Municipal Pascani într-un alt spital, peniru patologie de
același
tip, într-un interval de 72 de ore de la intemare este mai mica de 9,05%. Conform Ministerului
Sanatatii, Spitalul Municipal Pascani este incadrat la clasificarea IV conform ordinului ministrului
sanatatii nr, 323/2011, modificat de ordinul nr. 441/2015.
Spitalul General C.F. Pascani situat in Str. M. Kogalniceanu, nr. 24 este din doua
compus
cladiri unite între ele printr-o estacada de trecere. Primul corp de cladire este construit in anul 1927
de catre “Casa Muncii” Bucuresti cu denumirea de “Infirmierie Baie”, fiind primul spital de
acest
gen din tara, În anul 1945 - 1950 spitalul se extinde cu un al doilea tronson, insumand de
un numar
56 paturi, iar in anul 1955 cu un al treilea tronson, insumand un numar de 110 paturi
pentru
medicina interna si chirurgie penerala.Ca urmare a reparatiilor capitale ale tronsoanelor II si IM
efectuate in perioada 1972 - 1973, se mareste capacitatea de spitalizare la 150 de paturi. anul
Dupa
1989 spitalului î se mai atribuie o constructie noua data in folosinta în anul 1994 in isi
care
desfasoara. activitatea urmatoarele compartimente: Laboratorul de analize
medicale,
Balncofizioterapia, Farmacia, Biroul directorial + Secretariat, Administrativ, Spalatoria Cladirile
sunt pozitionate in sistem monobloc, cu sectii pe orizontala si verticala. Toate sectiile din spital, cat
si cladirile anexe (garajul, arhiva, atelierul mecanic, prosectura) sunt comasate in aceeasi incinta.
Populatia arondata Spitalului General C.F. Pascani se extinde pe cuprinsul a 3 judete
(Neamt,Botosani, lasi) deservind un numar de aproximativ 60.000 de oameni asigurati la
CAS.M.T.C.T., inclusiv personalul din siguranta circulatiei. Ambulatoriul de specialitate CF.
Pascani isi desfasoara activitatea la o distanta de aproximativ 3 Km de spital, intr- iu
separat
urgenta si examinari specifice sigurantei circulatiei, cu un numar de 6 cal
respectiv dotarile specifice.
Referitor la numărul de paturi existente în unitățile sanitare, în
Pașcani sunt disponibile 530 paturi în spitale, inclusiv în centre de sănăi
Pagina 28
zi, în anul 2021 au fost înregistrate în zona Urbană Funcțională Pașcani un număr de 35,
care
reprezintă 13,31% din totalul județean. De altfel, analizând următoarea figură se poate observa că
numărul de paturi din spitale a rămas constant în perioada 2021, în timp ce la nivel județean avern
o
majorare de aproximativ 200 de paturi în aceeași perioadă.
Turismul
Resurse turistice naturale
Resursele naturale din zona Pașcani care au potențial de valorificare în turistic sunt
scop
selativ puține, acesta fiind unul dintre motivele pentru care acest sector nu s-a dezvoltat la nive]
local. Acestea se rezumă Îa lunca râului Siret, unde se regăsesc diferite brațe și bălți cu potențial
piscicol, respectiv pădurile din zonă (Codrii Pașcanilor, Pădurea Mațca, etc.), care pot fi utilizate în
scop de agrement (picnic, drumeții, etc.), dar care adăpostesc și un important fond cinegetic
pentru
amatorii de vânătoare. În zona Codrii Pașcanilor funcționează deja o cabană, cu restaurant
un cu
specific românesc, care a fost recent modernizată.
Resursele turistice antropice
Deși județul Iași se află în topul zonelor cu cea mai mare concentrare de monumente istorice
din România, peste 90% sunt amplasate în municipiul reședință de județ, în timp ce în municipiul
Pașcani regăsim doar următoarele obiective:
- Monumentul comerativ al Răscoalei din 1907 (1907);
- Crucea Eroilor din Războiul de Independență (1877);
-. Atelierele de căi ferate (1876);
- Paiatul Familiei Cantacuzino-Pașcanu (1650, refăcut în secolul al XVIII-lea);
- Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1664);
- Situl Arheologic de la Blăgești (așezare din epoca medievală, respectiv din eneolitic,
cultura Cucuteni).
Dintre acestea, doar două sunt de importanță națională, respectiv: Palatul Cantacuzino și
Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril”, în timp ce restul sunt de catgeoria Palatul Cantacuzino
se află în proprietatea Consiliului Local, însă se află într-o stare avansată de degradare, recent fiind
elaborat un proiect pentru reabilitarea, revitalizarea și introducerea acestuia în circuitul turistic, în
valoare de 3 mil. de Euro, care a fost depus spre finanțare cu fonduri novergiene. O altă opțiune fi
ar
finanțarea acestui obiectiv de la bugetul de stat.
Un ali obiectiv important din municipiu este Muzeul Municipal Pașcani, din subordinea
Consiliului Locai, care este organizat în 3 secții (istorie, etnografie, religie) și deține un număr de
375 de exponate, cele mai multe descoperite în cadrul unor cercetări arheologice din zonă (monede,
urme, vase, unelte și arme preistorice, topoare. Alte obiective de patrimoniu din împrejurimile
municipiului Pașcani sunt:
- Palatul „Alexandru loan Cuza” Ruginoasa (1811);
- Mausoleul „Vasile Alecsandri” Mircești,
La acestea se adaugă o serie de construcții ecleziastice: Biserica „Sf. Vineri”, „Sf. loan
Botezătorul”, „Pogorârea Sf. Duh”, „Adormirea Maicii Domnului”, „Sf. Gheorghe”, „Sf. Apostoli
Petru și Pavel”. De asemenea, în municipiu se regăsește casa în care s-a cunoscut scriitorul Mihail
Sadoveanu, al cărui destin e strâns legat de cel al orașului. De asemenea, în domeniul patrimoniului
imaterial se remarcă Centrul Folcloric Ruginoasa, găzduiește obiceiuri populare tradiționale
calendaristice (datini și obiceiuri legate de sărbătorile de iamă), manifestări tradiționale legate de
unirea principatelor. Având în vedere numărul mic de obiective de patrimoniu din municipiul
Pașcani, care nu permit realizarea unor pachete turistice de sine stătătoare, se recomandă conceperea
unor circuite tematice integrate cu alte localități din județ și din regiune (de ex. Iași, Suceava,
Botoșani, etc.).
Infrastructura turistică
Promovarea turistică și evenimente organizate La nivelul municipi nu
| „Pașcani
funcționează un centru de informare turistică, însă o astfel de unitate a fo; fată fn comuna
Stoiniceni-Prăjescu, din imediata proximitate a orașului, cu o finanțare de fi d leidin
090
PNDR 2007-2013. Acesta are o acoperire microregională, în sensul că “ii
j formgții cu
privire la obiectivele turistice din întreaga zonă a municipiului Pașcani,
Pagina 29
În municipiul Pașcani se organizează anual o serie de evenimente culturale
și sportive, care
ar putea fi atractive pentru turiști și vizitatori:
- Zilete Municipiului Pașcani (luna iulie);
- Târgul Meșteritor Populari (iulie);
- Crosul Toamnei (octombrie);
- Cupa | decembrie la tenis de câmp (decembrie),
- Festivalul Colindelor de Crăciun (decembrie);
- Festivalul de Datini și Obiceiuri de lamă (decembrie).
În organizarea evenimentelor sus-menționate, municipalitatea rol
joacă un esențial, prin
implicarea unităților din subordinea acesteia: Casa Municipală de Cultură “Mihail Sadoveanu”,
Clubul Sportiv Municipal, Biblioteca Municipală „Leonard Gavriliu”, etc. Cu toate
acestea,
evenimentele culturale sunt prea puține și neuniform distribuite dea lungul anului, deveni
pentru a
poli de atracție a turiștilor și vizitatorilor, în acest sens fiind recomandată organizarea de noi astfel
de manifestări. Rezumând, Îa nivel local este potențial pentru dezvoltarea următoarelor
tipuri de
turism:
- turism cultural-istoric: de ex. circuite care să includă Palatul Alexandru loan Cuza de la
Ruginoasa, Palatul Cantacuzino din Pașcani, Mausoleul Vasile Alecsandri Mircești, Muzeul
Municipal Pașcani, casele memoriale și bisericile din zonă, etc.;
- turism de tranzit (itinerant): o dată cu finalizarea marilor proiecte de infrastructură rutieră
și feroviară, care vor transforma municipiul într-un nod de comunicații de importanță națională
și
chiar transfrontalieră.
Infrastructura de protecție civilă
Pentru îndeplinirea misiunilor specifice, atât pe timp de pace cât și timp de criză
pe sau
război, protecția civilă trebuie să-și realizeze o infrastructură capabilă să asigure prevenirea
și
protecția autorităților administrației publice locale, populației, bunurilor materiale și valorilor de
patrimoniu, ca și suportul organizării, pregătirii, desfășurării și conducerii acțiunilor de intervenție
pentru înlăturarea urmăritor dezastrelor și /sau acțiunilor militare.
Realizarea infrastructurii protecției civile este responsabilitatea autorităților
administrației
publice, locale, a personalului de conducere a instituțiilor publice și operatorilor economici în baza
normelor și instrucțiunilor elaborate de componentele Inspectoratului General de
pentru Situații
Urgență. Infrastructura protecției civile constă în construcții și instalații permanente, dar
și mobile,
executate din timp.
Înfrastructura de protecție civilă se materializează în:
- locuri special amenajate pentru observare (puncte de observare) construcții
permanente sau
improvizate dispuse pe construcții înalte sau forme de relief proeminente din apropierea localităților
sau obiectivelor economice surse de risc ;
- linii telefonice proprii / telefoane mobile, permanente sau temporare,
pentru înștiințarea
organelor de conducere în cazul pericolului producerii unor situații de urgență sau în caz de conflict
militar,
- frecvențe radio proprii repartizate de autoritatea națională în domeniu pentru nevoi de
comunicații (MAI-prin Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Sturdza, al Județului Iași);
- sistem principal de alarmare a populației despre pericolul iminent al producerii dezastrelor
sau atacurilor inamice, în caz de conflict militar, compus din |] sirene electrice, cofrete fără
cu sau
automate de semnal și circuite de acționare;
- sistem secundar de alarmare, cu aceleași atribuții, compus din clopotele bisericilor;
În caz de contaminare, în localitate se pot organiza:
- 2 puncte de decontaminare radioactivă, chimică sau biologică pentru
persoane amenajate
pe lângă internate și cămine;
operatorul economic care asigură salubrizarea orașului, toate aceste punc
simple în vederea realizării unui flux de personal, tehnică, echipament $
asigurarea lor materială. e
Pagina 30
Cetățenii neîncadrați în muncă sunt obligați să-și procure contra cost sau
să-și confecționeze
după tipare (modele) elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență, mijloace de
protecție individuală. De asemenea, cetățenii care își construiesc locuințe
sunt obligați să-și
amenajeze la subsolul acelei construcții, spații de adăpostire, potrivit normelor
legale în vigoare.
Rețele de utilități
Rețeaua de alimentare cu apă
Municipiul Pașcani este alimentat cu apă potabilă din două surse subterane:
Mojca și
Hăsnășeni, cu un debit total de 450 1/s, Sursa Moțca are o capacitate de 425 1/s
și Cuprinde un front
de captare cu 62 de puțuri, dotate cu submersibile, de
pompe o stație pompare cu 10 pompe, apa
pompată fiind transportată apoi la cele 4 rezervoare cu o capacitate de 150 din
me municipiu. Sursa
Hăsnășeni cuprinde un front cu 6 puțuri dotate cu pompe submersibile și are o
capacitate de doar 25
Vs.
Apa captată este transportată de la sursa Moțca până la stația de
repompare printr-o conduct
Dn 400 mm, iar de acolo la rezervoare printr-o conductă de 300
mm (firul 1), respectiv de la sursă
direct la rezervoarele de înmagazinare cu o conductă Dn 400 iar de ia
mm, sursa Hăsnășeni printr-o
conductă Dn 300 mm. În total, rețeaua de aducțiune măsoară 71,76 km de
conducte Rețeaua simplă
de distribuție a apei din municipiul Pașcani are o lungime de 97.1 km,
în creștere cu 16 km
(+19,7%) față de anul 2007, pe fondul investițiilor în extinderea rețelei,
cu precădere în suburbii și
în zonele periferice (Lunca, Vatra, Dealul Spirii), iar cea totală are de
o hmgime 118 5 km. Numărul
totai de brașamente este de 6.725, dintre care 5.886 la populație, 780 ia
agenții economici și 59 la
institații publice, Prețul de facturare al apei a fost, în 2013, de 3,58 lei/me cu TVA inclus,
Serviciul de alimentare cu apă este asigurat de S.C. APA VITAL S.A.
, care furnizează apă
potabilă și în comuneie Mojca, Hărmănești și Todirești din proximitatea
municipiului. Apa furnizată
de acest operator se încadrează în parametrii de potabilitate la
stabiliți nivel național, calitatea
acesteia fiind monitorizată permanent în cadrul laboratorului propriu, dar al În
și DSP Iași. anul
2013, gradul de acoperire al străzilor cu rețea de alimentare cu apă a fost de
87,8% din lungimea
totală a acestora, iar cei de contorizare a branșamentelor de 98,3%. Cu
toate acestea, volumul
pierderilor din rețea este foarte ridicat (43,7%) În ceea ce privește cantitatea de
apă consumată în
municipiul Pașcani, aceasta a înregistrat o tendință de creștere după anul 2007, la
ajungând aproape
3 mil. me în prezent (o creștere de 16,5%), atât pe fondul extinderii de
rețelei distribuție și implicit a
consumului casnic, cât și a celui industrial. Cantitatea de apă facturată în anul 2013
a fost de 189
Vpersoană/zi, ceea ce corespunde unei cantități livrate consurnatorilor de 2,53 mil.mc
și unei
cantități totale produse de 4,51 mil. mc, în scădere față de anii
anteriori, pe fondul reducerii
consumului agenților economici și populației,
Rețeaua de canalizare
Rețeaua de canalizare a municipiului este realizată în sistem divizor,
pentru preluarea apelor
uzate și a celor pluviale. Transportul gravitațional al apelor uzate din municipiu
este asigurat de
colectorul principal PREMO Dn = 1.000 mm, cu o capacitate de 405 !/s. Sistemul
de canalizare este
conceput pe două zone de colectare distincite: zona înaltă, unde funcționează
preponderent prin
pompare, apele fiind preluate de colectoarele de pe str. Moldovei, Crinilor, Ștefan cel
Mare, Vatra,
respectiv zona joasă, deservită de colectoarele de pe str. Ceferiștilor, 1 decembrie,
Izvoarelor, Cuza
Vodă și Gării, respective de stația de pompare Cuza Vodă, cu de
o capacitate 126 !/s. Apele
menajere colectate din cele două zone ajung la stația de de la fosta Fabrică de
pompare
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.