Document

Strategie

Tip
Document
Pe site-ul primăriei
strategie.pdf
Emitent
Comuna Movileni, jud. Iași
Pagini
144 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Strategie”, Comuna Movileni, jud. Iași. Sursa: http://www.primariamovileni.ro/wp-content/uploads/strategie.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/movileni/89899-strategie, 07.11.2026)

Fișier creat
22.07.2018
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

ROMÂNIA COMUNA MOVILENI, JUDEȚUL IAȘI PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2022 - 2027

Pagina 2

“O societate durabilă este o societate, care își modelează sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale globale și sistemele de ale vieții să fie menținute. ” suport Lester R. Brown Cuvânt înainte Stimați cetățeni, Comuna Movileni, județul Iași trece prin schimbări și se transformă datorită necesităților actuale ale locuitorilor, astfel dezvoltarea durabilă a comunității locale reprezintă pentru noi o prioritate. Pentru a asigura această dezvoltare o soluție și o preocupare a conducerii primăriei este strategia locală de dezvoltare durabilă - un proiect de viitor care vine să satisfacă nevoile comunității locale. Știind că durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse, considerăm că sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a comunității sunt esențiale în definirea calității vieții. Obiectivul nostru major este asigurarea bunăstării tuturor locuitorilor comunei noastre, utilizând în acest scop toate resursele disponibile ale Consiliului local și Aparatului de specialitate ale primarului, umane, financiare și materiale. Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin procesele de dezvoltare locală pe termen mediu și lung, indicând direcțiile și domeniile spre care se orientează efortul de dezvoltare al comunității. Conducerea comunei Movileni a depus, de-a lungul timpului, serioase eforturi pentru a se putea alinia la un anumit grad de confort economic și social, la acest aspect contribuind nu numai administrația locală ci și locuitorii comunei. În acest sens au fost realizate o serie de investiții care să contribuie la îmbunătățirea calității vieții și la asigurarea unui trai decent într-o Europă modernă. Cheia succesului este munca, seriozitatea și disciplina care sunt cele mai importante într-o echipă. Fără muncă, disciplină și seriozitate nu se poate face nimic. Locuitorilor din comună le doresc sănătate, fericire, împlinire și mult noroc. Vom fi și mai departe în slujba cetățenilor comunei, atât eu cât și viceprimarul comunei, precum și consilierii locali. Județul Iași, Comuna Movileni, Primar, Dan — Constantin Hodoroabă

Pagina 3

Cuprins 1. Întroducere 1.1 Definiții și Abrevieri Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă 2.1 Dezvoltarea durabilă la nivelul UE 2.2 Orizont Europa 2.3 Angajamentul UE față de dezvoltarea durabilă 2.4 Planul de redresare pentru Europa 2.5 Implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă Strategia României pentru Dezvoltarea Durabilă 3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Naționale 3.2 Planul Național de Redresare și Reziliență Strategia regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 4.1 Cadrul regional Nord-Est de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 4.2 Axe prioritare și obiectivele specifice de dezvoltare regională 43 Parteneriate Caracterizare generală a județului Iași 5.1 Cadrul istoric 5.2 Cadrul natural 5.3 Infrastructura 5.4 Economia și Mediul de afaceri 5.5 Populația 5.6 Învățământ și educație 5.7 Sănătate și situație socială 5.8 Cultura 5.9 Turismul 5.10 Personalitățile importante ale județului Iași Prezentarea comunei Movileni, județul Iași 6.1 Repere istorice 6.2 Așezare geografică 6.3 Infrastructura 6.4 Economia și Mediul de afaceri 6.5 Servicii publice 6.6 Populația 6.7 Învățământ și educație 6.8 Sănătate și protecție socială 6.9 Cultură și Turism 6.10 Analiza SWOT Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală 2016-2021 7.1 Portofoliul de proiecte demarate/implementate în perioada 2016-2021 Planificarea strategică 8.1 Generalități 8.2 Principii și condiții

Pagina 4

8.3 Obiective generale 102 8.4 Consolidarea capacității instituționale a primăriei 102 9. Dezvoltarea Durabilă a comunei Movileni, județul Iași 105 9.1 Etape metodologice ale elaborării strategiei de dezvoltare durabilă 105 9.2 Obiectivele de dezvoltare durabilă 106 9.2.1 Obiective generale 106 9.2.2 Obiective specifice 107 9.3 Direcții de dezvoltare durabilă a comunei Movileni, județul Iași 109 9.4 Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 113 9.4.1 Metode de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 116 10. Alocare financiară 117 11. Parteneriatul în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă 118 11.1 Grupurile de Acțiune Locală - GAL 118 11.2 Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL) 120 11.3 Asociația GAL "Regiunea Rediu — Prajeni” 122 11.4 Parteneriatul comunei Movileni în cadrul GAL "Regiunea Rediu — 123 Prajeni” 12. Bibliografie 125 1. Întroducere

Pagina 5

Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Movileni, județul Iași a fost concepută ca un instrument care să vină în ajutorul tuturor membrilor comunității locale interesați de evoluția viitoare a comunei în care locuiesc: cetățenii, administrația publică și instituțiile publice, mediul de afaceri, organizațiile neguvernamentale. Strategia poate fi foarte utilă în programarea viitoarelor investiții și realizarea proiectelor, dar și pentru atragerea resurselor financiare, atât naționale cât și europene. Viziunea pentru viitorul comunei Movileni, județul Iași este definit prin elaborarea Strategiei cu o perspectivă până în anul 2030, aici fiind luate în considerație importanța pe care o deține comuna la nivel regional, administrația locală eficientă și eficace, dar și transparentă și responsabilă de nevoile comunității, afirmarea comunei ca și comunitate financiar-economică, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe antreprenoriat, implicarea activă a cetățenilor în dezvoltarea și prosperarea comunei, pentru ca aceasta să devină un loc unde să locuiești, să ai unde munci și unde să existe o dezvoltare continuă a atracțiilor turistice, a locurilor de odihnă și relaxare. Misiunea Primăriei și a Consiliului Local Movileni, județul Iași constă în implementarea Strategiei care urmărește o dezvoltare durabilă ce poate fi atinsă prin: promovarea oportunităților de afaceri și a investițiilor directe, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din cadrul comunei, în special a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane și mediul înconjurător, etc. Valorile care stau la baza activității Consiliului Local și al Primăriei în serviciul public și care vor servi în viitor spre binele cetățenilor sunt: profesionalism și inovație în exercitarea funcției publice, transparența actului administrativ, calitatea serviciilor publice furnizate, flexibilitate, adaptabilitate și dinamism, comunicare eficientă inter și intra instituțională, respectarea normelor eticii și deontologiei profesionale, precum și onestitate și integritate în exercitarea funcției publice. În aceste condiții, comuna Movileni, județul Iași se va dezvolta ca o comună europeană, cu standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie: infrastructură, agricultură, mediul de afaceri, industrie, educație, sănătate, siguranța cetățeanului, servicii publice, cultură și turism, asistență socială, resurse umane, etc. Consiliului Local și conducerea Primăriei și-au propus pentru să ducă la bun sfârșit toate proiectele începute, dar totodată, sa demareze și multe alte investiții noi pentru locuitorii comunei. 1.1] Definiții și Abrevieri Comuna este o unitate de bază administrativ-economică din România, alcătuită din unul sau mai multe sate și condusă de un Consiliu comunal în fruntea căruia se află un primar. În România sunt 2.862 de comune. Echitatea socială — prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea energiei, apei și canalizării. Creșterea economică - reprezintă variația pozitivă a producerii de bunuri și de servicii într-o economie pe o perioadă determinată, în general îndelungată, fiind urmărit nivelul națiunilor în curs de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate.

Pagina 6

Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România este o organizație neguvernamentală care reunește pe baza liberului consimțământ, Consiliile Județene din România, ca autorități ale administrației publice locale. Dezvoltare durabilă înseamnă totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și ecologice și elementele capitalului natural. Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină natura și direcția unei comunități, instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. Strategia de Dezvoltare Locală este instrumentul principal pentru luarea unor decizii care au la bază evaluări anterioare cu caracter justificativ. Planificarea reprezintă un proces continuu care nu are finalitate decât după ce strategia a fost implementată cu succes cu ajutorul organizării, coordonării și controlului. Controlul furnizează informații în legătură cu eficiența planurilor de acțiune și asigură date de intrare în noul proces de planificare. Planificarea strategică este efortul organizat de luare a deciziilor fundamentale și de planificare a acțiunilor care arată cine este acea organizație, ce face și de ce face ceea ce face în sensul atingerii scopului ideal pe care și l-a propus. (Bryson's Strategic Planning in Public and Nonprofit Organizations). 4 Realizarea planificării este constituită din proiectarea și trasarea obiectivelor care vor fi menționate în Strategia de Dezvoltare Locală. Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabilește direcția și obiectivele necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecție a mediului. Etapele elaborării și realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare și actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între instituții, agenți economici, organizații neguvernamentale, comunități locale, toate având un interes comun în ceea ce privește rezolvarea problemelor economice, sociale și de mediu. Planificarea începe cu un cadru de 4 întrebări fundamentale: —_—_ | O = | 2. Unde vrem să ajungem? . 1. Cum am ajuns aici? 2.1 Viziune. 3. Cum ajungem acolo? | 1.1 Factorii de succes. 2.2 Obiective. Evaluare internă. 3.1 Strategii. Evaluare extemă. Oportunități și amenințări Puncte tari și puncte slabe. Oportunități și amenințări. |23Tinte neo cor zl ze ideala = __——— | EI De L: — ie 4. Cum facem să funcționeze? 4.1 Structură 4.2 Implementare. Programe de. acțiune. 4.3 Revizuire Principiile care fundamentează procesul de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, răspunderea și transparența, toate fiind componente ale încrederii civice.

Pagina 7

Abrevieri: ADI — Asociație de Dezvoltare Intercomunitară; ADR - Agenția pentru Dezvoltare Regională; AFIR — Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale; AM PODD - Autoritatea de Management al Programului Operațional Dezvoltare Durabilă AM POEO - Autoritatea de Management al Programului Operațional Educație și Ocupare AM POR — Autoritatea de Management al Programului Operațional Regional; A.P.D.R.P. — Agenția pentru Plați pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit; DGASPC - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului; F.E.A.D.R. — Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Rurală; F.E.D.R. — Fondul European pentru Dezvoltare Regională; G.A.L. — Grup Acțiune Locală; NATURA 2000 - Rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei ; OCDE - este un forum global de politică care, colaborând cu peste 100 de țări, promovează politici pentru protejarea libertăților individuale și îmbunătățirea situației economice și sociale a oamenilor din întreaga lume; P.D.R. - Planul de Dezvoltare Regională; PNCDI — Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare; PNDR - Plan Național de Dezvoltare Rurală; PNRR -— Planul Național de Redresare și Reziliență al României; PNS — Planul Național Strategic; POAT - Program Operațional Asistență Tehnică; POCIDIF - Programul Operațional Creștere Inteligență, Digitalizare și Instrumente Financiare; POCS - Program Operațional Combaterea Sărăciei; POCU - Program Operațional Capital Uman; PODD - Programul Operațional Dezvoltare Durabilă; POEO - Programul Operațional Educație și Ocupare; POIDS - Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială; P.O.R. - Programul Operațional Regional; POS - Program Operațional Sănătate; POT - Programul Operațional Transport; RIS3 NV - Strategia de Specializare Inteligentă.

Pagina 8

2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă 2.1 Dezvoltarea durabilă la nivelul UE Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi”. Instituțiile din Uniunea Europreană, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană, au stabilit în comun Sfrategia politică generală a UE:. Atribuțiile și activitățile principale ale acestor instituții sunt, în special: Consiliul European (care reunește liderii țărilor UE) stabilește orientările și prioritățile politice generale. Președintele Comisiei identifică prioritățile politice ale mandatului său. O dată Ia 5 ani, la începutul mandatului fiecărei Comisii, președintele acesteia stabilește prioritățile care trebuie urmărite de-a lungul mandatului respectiv. Acestea reflectă agenda strategică a Consiliului și rezultatele discuțiilor dintre grupurile politice din cadrul Parlamentului European. În fiecare an, președintele Comisiei prezintă în fața Parlamentului European realizările obținute de Comisie în cursul anului precedent și prioritățile sau inițiativele planificate pentru anul următor, în discursul privind starea Uniunii. Pe baza declarației rostite de președintele Comisiei în fața Parlamentului European, în programul de lucru al Comisiei este inclus un plan de acțiune pentru următoarele 12 luni. El prezintă modalitățile prin care pot fi transpuse în practică prioritățile politice. Celelalte instituții europene și parlamentele naționale pot, de asemenea, să ofere sugestii cu privire la program. Prioritățile Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024 (orientări politice) sunt: + Pactul verde european - Transformarea UE până în 2050 într-o economie modernă, eficientă în utilizarea resurselor și competitivă, păstrarea cadrului natural al Europei, abordând schimbările climatice și trasând calea către o Europă neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și eficiență din punctul de vedere al resurselor. + O Europă pregătită pentru era digitală - Transformarea digitală prin investiții în întreprinderi, cercetare și inovare, reformarea protecției datelor, abilitarea persoanelor cu competențele necesare pentru o nouă generație de tehnologii și elaborarea unor norme corespunzătoare. + O economie în serviciul cetățenilor - Consolidarea economiei UE prin asigurarea locurilor de muncă și reducerea inegalităților, sprijinirea întreprinderilor, aprofundarea uniunii economice și monetare și finalizarea uniunii piețelor de capital. + O Europă mai puternică pe scena internațională - Afirmarea UE pe scena mondială, prin consolidarea poziției de campioni ai unui comerț putermic, deschis și echitabil, al multilateralismului și al unei ordini mondiale bazate pe norme. Consolidarea relațiilor cu țările vecine și cu țările partenere, precum și întărirea capacității UE de a gestiona crizele prin capabilități civile și militare. + Promovarea modului nostru de viață european - Respectarea drepturilor fundamentale și a statului de drept - baza pentru egalitate, toleranță și echitate socială. Abordarea riscurilor în materie de securitate, protejarea și responsabilizarea consumatorilor, precum și consolidarea unui sistem de migrație legală și sigură, gestionarea în mod eficient a frontierelor externe ale UE, modernizare sistem de azil al UE și cooperare cu țările partenere

Pagina 9

E + Un nou elan pentru democrația europeană - Consolidarea proceselor democratice ale Europei prin întărirea relațiilor cu Parlamentul European și cu parlamentele naționale, prin protejarea democrației UE împotriva ingerințelor externe, prin asigurarea transparenței și a integrității în întregul proces legislativ, precum și prin implicarea într-o mai mare măsură a cetățenilor UE în conturarea viitorului Uniunii. 2.2 Orizont Europa Comisia Europeană a adoptat Planul Strategic pentru Orizont Europa în data de 15 martie 2021, acesta fiind noul program de cercetare și inovare al UE în valoare de 95,5 miliarde EUR în prețuri curente. Planul strategic stabilește orientările strategice pentru direcționarea investițiilor în primii patru ani ai programului, care vor contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranziție verde și digitală, pe reziliență și pe autonomia strategică deschisă. Acesta asigură faptul că acțiunile UE în materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în serviciul cetățenilor. „Orientările planului strategic vor garanta că prioritățile noastre comune de politică a UE beneficiază de noi cunoștințe, idei și inovații. Această nouă abordare reprezintă o altă modalitate de a ne asigura că cercetarea și inovarea finanțate de UE vor aborda provocările cu care se confruntă europenii”, a menționat Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret, Maria Gabriel. Planul strategic stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani, la baza cărora stă cooperarea internațională, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale: + Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor, sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale; + Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor naturale; + Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere climatic și sustenabilă; + Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice. Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene, cofinanțate și programate în comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont Europa: + Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea, sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene instituționalizate. + Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și asigurarea sănătății solului și a alimentelor.

Pagina 10

Orientările planului abordează și problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în cauză. (Sursa: Comisia Europeană și https://wrww.adrnordest.ro/primul-plan-strategic-al-programului- orizont-europa-pentru-perioada-2021-2024) 2.3 Angajamentul UE față de dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă, prin însăși natura ei, presupune abordarea largă, acoperind aproape orice problemă care are o componentă socială, economică sau de mediu. SA În domeniul dezvoltării durabile, UE se află într-o poziție avansată. Sercon Ș UE, alături de statele sale membre, este printre primii actori care pun în 01 aplicare Agenda 2030 a ONU. Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost adoptată în cadrul Summit-ului ONU pentru Dezvoltare Durabilă, în septembrie 2015, prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1. În 2016, Comisia Europeană și-a prezentat abordarea strategică față de punerea în aplicare a Agendei 2030 și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă. În 2017 au fost adoptate Concluziile Consiliului UE: „Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, care reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. În mai 2018 Comisia Europeană a publicat propunerea privind Pachetul legislativ privind Politica de Coeziune (PC) 2012-2027, care cuprinde: « Regulamentul privind prevederile comune (CPR) + Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de coeziune (FC) + Regulamentul privind cooperarea teritorială; + Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră; + Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+). În octombrie 2018, ca urmare a evaluării implementării la nivelul UE a Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, Consiliul European a emis un nou set de concluzii: „UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și față de punerea în aplicare a acesteia. Consiliul European salută intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare”. În perioada ianuarie 2019 - iunie 2019, în cadrul președinției României la Consiliul UE, Grupul de lucru pentru Agenda 2030 de la nivelul acestei instituții a fost prezidat de către Csilla Lrincz, șef de birou al Departamentului. În aceată perioada au fost obținute progrese importante în ceea ce privește implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă la nivel european. Adoptarea Concluziilor Consiliului UE „Către o Europă tot mai sustenabilă până în 2030” este una dintre cele mai importante realizări. Cele 27 de articole reafirmă angajamentul Uniunii Europene pentru Agenda 2030 și schițează un cadru prin care poate fi implementată. Concluziile Consiliului UE au fost incluse și în discuțiile ce au stat la baza Agendei strategice a Comisiei Europene, care cuprinde o parte importantă dedicată dezvoltării durabile.

Pagina 11

ONU consideră că "Este important să îmbunătățim sinergia și coerența între politici și să dezvoltăm un cadru de reglementare, financiar și comportamental care să le transforme în realitate. Dezvoltarea durabila ar trebui sa fie unul dintre principiile fundamentale în toate domeniile de activitate.” (sursa:http://parlament.ro/afaceri_europene/afeur/2019/fi_2678. pdf). Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă Z Creștere A Rroleatia ) este structurată pe cei trei piloni ai dezvoltării > Economică kate PA durabile . A social ai de mediu. N STERE XA! - economic, și ) DURABILĂ p————_ NO (o Proares > Social / o Pentru perioada 2021-2027, Uniunea Europeană a propus pentru bugetul european sprijinirea domeniilor importante, precum inovarea și mediul înconjurător, investițiile fiind concentrate în 5 obiective principale de politică (OP) cu propuneri Logica intervenției: Cercetare-dezvoltare-inovare, ITC N și IMM-uri - o transformare economică inovatoare și inteligentă Transporturi; | Broadband - mobilitate Mediu; Energie; și urbană conectivitate TIC Mobilitate - fără regională PS emisii de carbon. Dezvoltare regională și pd | zvoltarea ” | ilă | aucație; Ocupare - implementarea sul A viioteznată ză 4 4 — Pilomului al sociale eaabilă A - . european drepturilor | a zonelor urbane, e 0 | __ iz rurale și de coastă prin i ifiative locale. Fig. 2 Obiective principale de politică Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite conține 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) care sunt strâns legate între ele și concepute pentru a fi indivizibile, motiv pentru care integrarea acestora în acțiunile întreprinse de toți actorii este esențială pentru aplicarea cu succes a acestora pe teren. ODD sunt integrate în toate prioritățile de acțiune ale Comisiei Europene. Conceptul de ODD s-a născut la Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM) cuprinse în textul Declarației Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea statelor lumii, printre care și România, se reuneau în 2000 în jurul unui angajament de a reduce sărăcia globală și a salva milioane de vieți. ODD își propun să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile — cea economică. cea socială și componenta de mediu — prin acțiuni concrete prevăzute pentru următorii 15 ani, axate, printre altele, pe: 10

Pagina 12

e demnitate umană, + stabilitate regională și globală, * o planetă sănătoasă, + societăți reziliente și echitabile, * economii prospere. Statele membre ale UE ocupă deja primele locuri în privința punerii în aplicare a obiectivelor de dezvoltare durabilă (0ODD). Cu toate acestea, nici o țară din lume nu a atins toate obiectivele convenite și, la o analiză mai atentă a performanței UE privind obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD), se observă că UE trebuie să facă în continuare eforturi pe toate fronturile. Obiectivele contribuie la sporirea convergenței între țările UE, în cadrul societăților și în restul lumii. &0 OBIECTIVELE ese EEE [] 18 1aitoe, Î 14 sas »e Fig. 3 Obiectivele de dezvoltare durabilă (0DD) Deși fiecare obiectiv este important în realizarea Agendei 2030, Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor este mai special pentru că ne arată modul prin care putem realiza celelalte obiective, mai precis prin implicarea tuturor părților interesate - toate părțile interesate trebuie să fie implicate și să joace un rol activ în tranziția către durabilitate. Părțile: interesate Societatea cil Fig. 4 Parteneriate ODD 11

Pagina 13

2.4 Planul de redresare pentru Europa Dezvoltarea durabilă, fiind expusă clar în tratatele europene, este un element principal al politicilor Uniunii Europene. În acest context, se are în vedere și șansa unică de a ieși din pandemie mai puternici, de a dezvolta și transforma economiile, de a crea oportunități și locuri de muncă în Europa, de a o face mai verde, mai digitală și mai rezilientă. Pentru a o valorifica, există viziunea, planul de redresare și decizia de a investi 806,9 miliarde EUR. (în prețuri curente). Peste 50% din sumă va sprijini modernizarea, de exemplu prin: cercetare și inovare, prin intermediul Orizont Europa, o tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală, pregătire, redresare și reziliență, prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al unui nou program în domeniul sănătății, „UE pentru sănătate”, precum și: modernizarea politicii de coeziune și politicilor agricole comune, pentru a maximiza contribuția acestora la prioritățile Uniunii, combaterea schimbărilor climatice, cu 30 % din fondurile UE, protecția biodiversității și egalitatea de gen. Bugetul pe termen lung al UE va continua să fie finanțat din sursele de venit ale bugetului UE: e taxe vamale, « contribuții de la statele membre bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA), « contribuții bazate pe venitul național brut (VNB) Totodată, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost introdusă ca sursă de venituri la bugetul UE, o nouă contribuție națională bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Pentru finanțare, Comisia Europeană va lua împrumuturi de pe piețe în numele Uniunii Europene, cu rate mai avantajoase decât ar putea-o face multe dintre statele membre, și va redistribui apoi sumele. Comisia Europeană emite deja obligațiuni pentru a finanța împrumuturi acordate statelor membre și țărilor terțe în cadrul a patru programe, inclusiv până la 100 miliarde EUR pentru programul SURE, destinat menținerii locurilor de muncă. Comisia va utiliza o strategie de finanțare diversificată pentru a obține până în 2026, în cele mai bune condiții financiare, până la circa 800 de miliarde EUR în prețuri curente (5 % din PIB- ul UE) pentru NextGenerationEU: * Împrumuturi pentru finanțarea redresării, „ Strategia de finanțare diversificată pentru NextGenerationEU. 2.5 Implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă Principalele măsuri pentru implementarea Agendei 2030: . integrarea ODD în absolut toate politicile și inițiativele UE — dezvoltarea durabilă este principiul călăuzitor esențial pentru toate politicile Comisiei Europene; * raportări periodice, începând din 2017, referitoare la progresul UE . promovarea Agendei 2030, astfel încât aplicarea acesteia să devină o prioritate și pentru guvernele statelor membre, Parlamentul European, celelalte instituții europene, diverse organizații internaționale și organizații ale societății civile și alte părți interesate „înființarea unei platforme la nivel înalt care să sprijine schimbul de bune practici în vederea îndeplinirii obiectivelor în toate sectoarele și la toate nivelurile (național și european) „ lansarea unei viziuni pe termen mai lung, pentru perioada de după 2020. 12

Pagina 14

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) | au un caracter mondial, sunt universal aplicabile și sunt interconectate. | Pentru a promova o dezvoltare durabilă în întreaga lume, UE va continua cooperarea cu partenerii externi, utilizând toate instrumentele disponibile în cadrul politicilor sale externe și sprijinind, în special, eforturile țărilor în curs de dezvoltare. Orientări strategice comunitare 2021-2027 (1) La nivel comunitar, noile orientări strategice aferente perioadei de programare 2021-2027 accentuază importanța acordată cercetării, inovării și transferului tehnologic. Astfel, în propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, unul dintre cele cinci obiective de politică este „O Europă mai inteligentă — transformare industrială inovatoare și inteligentă” și urmează să-i fie alocate cel putin 35% din fondurile dedicate politicii de coeziune. (2) În Raportul de țară din 2020 privind România, sunt identificate, precizate, nevoi de investiții prioritare pentru a consolida competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii prin sprijinirea creării de noi firme tip start-up și start-scale, de creștere a ratei de supraviețuire, gradului de competitivitate și internaționalizare, de a spori capacitățile de inovare a firmelor existente prin întroducerea inovării la nivel de servicii, produse, proces, organizare-marketing, prin sprijinirea clusterelor industriale, prin cursuri de formare orientate către competențe specifice specializării inteligente. (3) La nivel comunitar, noile orientări strategice pentru perioada de programare 2021-2027 accentuază importanța acordată dezvoltării teritoriale. Astfel, la obiectivul de politică „O Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” au fost identificate nevoi de investiții prioritare pentru zonele metropolitane pentru a consolida capacitatea de planificare și coordonare și a sprijini dezvoltarea urbană și rurală, încât să se asigure accesul la locuri de muncă și servicii publice de bază la nivel local în conformitate cu potențialul lor de creștere, inclusiv o abordare mai adaptată și diferențiată pentru aceste localități. Totodată, vor fi adresate nevoi de investiții cu rang înalt de prioritate și pentru dezvoltarea locală integrată economică, socială, culturală, demografică, mediu și securitate — sprijin pentru realizarea și implementarea strategiilor teritoriale integrate în zonele dezavantajate, reconversia zonelor afectate de declinul industrial, zonele sensibile cu o importanță deosebită pentru mediu. (4) Comisia Europeană a adoptat în februarie 2021 o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile ale schimbărilor climatice. În ultimii ani, schimbările climatice au efecte negative care sunt resimțite atât în plan economic, cât și social. Dar schimbările climatice afectează nu numai economia, ci și sănătatea și bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza valurilor de căldură. UE îndeamnă la acțiuni de adaptare la schimbările climatice la care trebuie să participe toate componentele societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât și în afara UE. Se vor depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice și prin 13

Pagina 15

N = multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, precum și prin accelerarea măsurilor de adaptare și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială. (sursa: https://ec.europa.eu/). 14

Pagina 16

3. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 Agenda 2030 a fost adoptată și de Uniunea Europeană și de România. România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii Europene (UE), a aderat la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030. România, alături de statele membre ale ONU, la Summit-ul din septembrie 2015, a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă - un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile — economic, social și de mediu. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare. Pentru punerea în aplicare a prevederilor europene și a celor din documentele ONU în materie de dezvoltare sustenabilă în România a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, (Hotărârea Guvernului nr. 313/11.05.2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea Departamentului pentru dezvoltare durabilă). Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă funcționează în cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului și are funcția de a coordona activitățile de implementare rezultate din setul de 17 obiective ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Departamentul „avizează propunerile aferente setului național de măsuri de dezvoltare durabilă, urmărind o abordare integrată și multidimensională a acestora, precum și racordarea strategiei naționale la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivelul Uniunii Europene și al Organizației Națiunilor Unite”. Pentru a realiza această atribuție, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă a coordonat elaborarea Srategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 a fost adoptată prin HG nr. 877/9 noiembrie 2018 și publicată în Monitorul Oficial nr. 985/21 noiembrie 2018. În primul semestru al anului 2019, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene. În acea perioadă, Romania a avut oportunitatea, dar și responsabilitatea, de a promova valorile dezvoltării durabile la nivel european. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a anunțat în iulie 2020 lansarea proiectului „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației Publice” cu devizul ”"Planificăm global, acționăm local!”. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sprijină fundamentarea și elaborarea strategiilor de dezvoltare locală prin: + promovarea și informarea la nivelul Administrației Publice Locale a Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030); + promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD); + fundamentarea cadrului de lucru al Planului de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030 la nivel local, prin armonizarea obiectivelor de dezvoltare locală cu cele de dezvoltare durabilă la nivel național și adaptarea contextului local la ODD-uri; + construcția unui ghid pentru autoritățile publice locale pentru elaborarea Strategiilor de Dezvoltare Locală 2021-2027 în acord cu SNDDR 2030. 15

Pagina 17

La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară din 2020 — Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027. Pe fiecare obiectiv de politică, de asemenea, pentru conturarea viitoarelor programe operaționale, s-au organizat întâlniri cu partenerii de la nivel național și regional și s-a purtat un dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene. La nivel regional, ADR Nord-Est a elaborat Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 20212027. Elaborarea acestui document strategic de programare se bazează pe consultări cu autoritățile regionale, locale, cu organizațiile societății civile, cu parteneri economici și sociali, astfel încât să reflecte nevoile de dezvoltare ale regiunii, urmând ca pe baza acestuia, să se contureze un Program Operațional Regional dedicat Regiunii Nord-Est. Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și implementarea setului de 17 ODD. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod inovație, optimism, reziliență echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat. Planul de acțiune al SNDDR 2030 își propune 2 componente: strategică și operațională, cu un set de 12 acțiuni transversale și sectoriale. Planul de acțiune solicită implicarea tuturor actorilor în realizarea celor 17 ODD. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt reunite informal și sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a injustiției și protejării planetei până în 2030. + Obiectivul 1: Fără sărăcie Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context 'Ținte 2030: Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă: diminuarea numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială. + Obiectivul 2: Foamete zero Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi sustenabile "Ținte 2030: Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru îmbunătățirea calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea producției autohtone și ecologice și valorifica-rea produselor tradiționale și montane cu valoare adăugată. + Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare JIA Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea incidenței îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive și a bolilor mintale. 16

Pagina 18

+ Obiectivul 4: Educație de calitate Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de- a lungul vieții pentru toți Ținte 2030: Strategia se adresează, în principal, domeniilor: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învăță- mânt primar și secundar echitabil și calitativ, cu rezultate relevante și eficiente, creșterea substan-țială a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și competențele necesare pentru promovarea dezvol-tării durabile. + Obiectivul 5: Egalitate de gen Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, în sfera publică și cea privată, asigurarea participării echilibrate și efective a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică. + Obiectivul 6: Apă curată și sanitație Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți inte 2030: Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile, apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele. + Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile | accesului tuturor la energie la preturi accesibile, într-un mod sigur, Asigurarea durabil și modern inte 2030: Pentru a susține pe termen lung aștep-tările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere tehnologic și mai puțin poluant. + Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți Ținte 2030: Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și promovarea sectoarelor productive și diversificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, remunerarea egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produse-le locale și respectul pentru tradiții și mediul în care trăim. (| *Obiectivul9: Industrie, inovație și infrastructură Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile “și încurajarea inovației . Ținte 2030: Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure și durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți, integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri valorice și pe piețe externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, 17

Pagina 19

| — întărirea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare. + Obiectivul 10: Inegalități reduse Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și politici de realizare progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială. Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a veniturilor disponibile ale unei populații — când este 0% reprezintă egalitate deplină și când este 100% reprezintă inegalitate absolută. Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9% pentru România, comparativ cu 31,0% media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ cu 30,8%. Referitor la inegalitățile între rural și urban, conform INS, 46,2% din cetățenii României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era de 28%. Pentru decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în mediul urban, rata riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul urban și 25,5% în mediul rural. LE * Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile inte 2030: Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din comunită-țile urbane și rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart- city; consoli-darea eforturilor de protecție și salvare a patrimoniului cultural; reducerea impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și mediului în general. + Obiectivul 12: Consum și producție responsabile Asigurarea unor modele de consum și producție durabile inte 2030: Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin întroducerea unor elemente ale economiei circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor, prin: diminuarea generării, de consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare; încurajarea companiilor să adopte practici durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor în ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura. + Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice O Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și de adaptare la acestea atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului de educație și conștientizare. + Obiectivul 14: Viață acvatică Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă 18

Pagina 20

Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și protecția durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil. + Obiectivul 15: Viața terestră Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie circulară. 16 paza + Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente ci Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranței, eradicarea violenței asupra copiilor și reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență, diminuarea corupției, dezvoltarea instituțiilor eficiente și transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv participarea și reprezentarea cetățenilor la toate nivelurile și asigurarea accesului public la informații și protejarea libertăților fundamentale. + Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie, România înțelege să-și susțină angajamentele internaționale, aderarea la Zona Euro, la spațiul Schengen și la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare Economică și să joace un rol proactiv pe plan european și internațional. 3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Naționale Ca membră a comunității internaționale, dar mai ales ca membră a Uniunii Europene, România are interesul de a implementa principiile dezvoltării durabile pe plan național. Strategia susține ca România să fie în 2030 o țară membră a unei Uniunii Europene puternice, în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi într-o țară în care statul servește nevoile fiecărui cetățean într-un mod echitabil, eficient și cu preocupări crescute și constante pentru un mediu curat. Toate măsurile, finanțarea de proiecte și prin diverse programe sunt dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării și aplicării lor, după cum urmează: + principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul central/guvernamental la cel regional și local; + principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii implicați; + principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;

Pagina 21

> principiul co-finanțării, adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare. Pentru a asigura integrarea și corelarea echilibrată a componentelor economice, ecologice și socio-culturale ale dezvoltării durabile, vor fi primordiale următoarele principii directoare: + Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului; + Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații; + Cultivarea unei societați deschise si democratice; + Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional; + Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali; + Coerența politicilor si calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global; + Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și consultarea factorilor interesați. + Utilizarea cunostințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și investiționale; + Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor stiințifice incerte; + Aplicarea principiului “poluatorul plătește”. Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă în România, ca orientare generală vizează realizarea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu și lung cu: Y Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile. Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale dintre România și celelalte state membre ale UE. 3.2 Planul Național de Redresare și Reziliență »Planul Național de Redresare și Reziliență 3.2.1 Generalități Declanșarea epidemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele economice, sociale și bugetare în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a face față enormelor consecințe economice și sociale, precum și efectelor asimetrice asupra statelor membre. În contextul crizei provocate de COVID-19 este necesar să se acorde sprijin financiar eficace și semnificativ, dar și direct statelor membre, folosind un mecanism de redresare și reziliență, un sprijin financiar menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice conexe în statele membre. Acest mecanism special a fost conceput pentru a aborda efectele și consecințele negative ale crizei provocate de COVID-19 în Uniune. Obiectivul general al Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este să promoveze coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și a tranziției digitale, restabilind și promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie deschisă și creând valoare adăugată europeană: 20

Pagina 22

- prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de adaptare și a potențialului de creștere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social și economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor, - prin contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, - prin sprijinirea tranziției verzi, - prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale Uniunii pentru 2030 stabilite la articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și prin respectarea obiectivului UE de realizare a neutralității climatice până în 2050. Mecanismul este gândit pe șase piloni: 1. Tranziția verde; 2. Transformarea digitală; 3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; 4. Coeziune socială și teritorială; 5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională; 6. Politici pentru noua generație. Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Acest mecanism e construit pe o logică diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de implementare. Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin transmit Comisiei un Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) care să fie motivat și justificat în mod corespunzător. Statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026. În discrepanță cu Politica de Coeziune, proiectele din PNRR nu se pot extinde după finalul perioadei și nici nu se pot faza, fiind crucială finalizarea lor până în 2026. Pentru fiecare investiție se stabilesc o serie de jaloane (milestones) și ținte (targets) care demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate. Plățile de la Comisie se vor face de 2 ori pe an, în raport cu realizarea acestora. România a transmis PNRR în data de 31.05.2021. Comisia Europeană a efectuat prima aprobare pe data de 27.09.2021 a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a ținut cont de 1] criterii de evaluare. Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și reformele privind mediul și tranziția „verde ” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică planul. În comunicatul oficial al Comisiei Europene se spune că, fiind atinse toate cele 7 sectoare emblematice ale politicilor UE (flagship areas), PNRR-ul României include reforme & investiții pentru sprijinirea tranziției verde & digitale, „creșterea inteligentă”, sănătatea, reziliența și politicile pentru generația viitoare. 4/NextGenerationEU va contribui la construirea unui viitor mai verde și mai sustenabil pentru România”. Ultima aprobare a PNRR a fost pe 28.10.2021. 21

Pagina 23

NextGeneration EU - va furniza 29,2 miliarde EUR pentru stimularea tranziției verzi și digitale și construirea unei economii mai reziliente în România. NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste 800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale Ei imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19, Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față provocărilor actuale și viitoare. + Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al instrumentului NextGenerationEU, cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență. „ Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-UE): NextGenerationEU include, de asemenea, 50,6 miliarde EUR pentru REACT-EU. Este vorba despre o nouă inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și robustă a economiei. Fondurile vor fi direcționate către: > Fondul european de dezvoltare regională (FEDR); > Fondul social european (FSE); > Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD). Aceste fonduri suplimentare sunt puse la dispoziție în perioada 2021-2022. NextGenerationEU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte programe sau fonduri europene, cum ar fi Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rurală sau Fondul pentru o tranziție justă (TF). (Sursa: https://ec.europa.cu/info/strategy/recovery-plan-europe_r0) 3.2.2 Implementarea PNRR Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al MRR, cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului, așa din 12 februarie 2021, art.4. Planul de redresare și reziliență stabilește setul detaliat de măsuri pentru monitorizarea și implementarea sa, inclusiv ținte și jaloane și costuri estimate, precum și impactul preconizat al planului de redresare și reziliență asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a rezilienței economice, sociale și instituționale, inclusiv prin promovarea politicilor pentru copii și tineret, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19, contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, consolidând astfel coeziunea economică, socială și teritorială și convergența în cadrul Uniunii. Pentru îndeplinirea Planului de Redresare și Reziliență a fost propusă alocarea de 41,1 miliarde euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât și împrumuturi pentru reforme care să producă 22

Pagina 24

= —————5 schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcției publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de incluziune. Planul Național de Relansare și Reziliență detaliază componentele celor șase piloni din structura PNRR, așa cum este ea stabilită prin regulamentul Mecanismului de Relansare și Reziliență adoptat de Parlamentul European și Consiliu la 12 februarie 2021. Pe Componente au fost alocate (conform https://monitorpnrr.eu/): > conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și protecța mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului, include reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României. >» se va demara un proces major de digitalizare a statului care va schimba total modul de interacțune cu cetățeanul și va crea o cetățenie digitală >» seva include un program național de reducere a abandonului școlar. >» Se va propune o alocare semnificativă pentru instrumente financiare pentru mediul de afaceri aplicate direct prin băncile din România. Guvernul României a adoptat Hotărârea, nr. 247 din 23 februarie 2022, privind organizarea și funcționarea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al României (CM PNRR). CM PNRR este un organism interinstituțional, cu rol consultativ, de informare și dezbatere fără personalitate juridică, condus de un președinte, reprezentat de ministrul investițiilor și proiectelor europene și are în componență un număr impar de membri, reprezentanți ai: * organizațiilor neguvernamentale, selectate prin apel de candidaturi de către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în baza gradului de reprezentativitate al acestora; * sindicatelor; + patronatelor; „ structurilor asociative ale administrației publice locale, respectiv: Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor din România și Asociația Comunelor din România; „alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii. Implementarea PNRR se va baza pe implicarea autorităților locale atât în definirea apelurilor, acolo unde este cazul, cât și în cea de monitorizare și evaluare a planului. Totodată, Ministerul Dezvoltării Administrației și Lucrărilor Publice (MDLPA) publică periodic spre consultare ghidurile aferente apelurilor de proiecte pe care le gestionează în cadrul PNRR, Astfel, au fost publicate spre consultare ghidurile pentru Componenta $ — „Valul renovării” și Componenta 10 — „Fondul local”. Cele două apeluri vor finanța renovarea energetică a clădirilor publice și rezidențiale, renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice precum 23

Pagina 25

și investiții în înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, asigurarea infrastructurii de transport verde, piste pentru biciclete și alte vehicule electrice ușoare. Totodată, se are în vedere construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri și locuințe de serviciu pentru specialiști din sănătate sau învățământ. Structura PNRR: Dr Piloni Componenta Obiectiv/Domenii de intervenție 1 Pilonul 1 | C1. Managementul | Obiectiv: Asigurarea sustenabilă a apei pentru un viitor Tranziția | apei sigur al populației, mediului și economiei Verde Domeniu de interes: Apă și apă uzată, infrastructura de gospodărire a apelor. Accelerarea accesului populației la apă și canalizare și la servicii de calitate conform directivelor europene, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de combatere a eroziunii solului și intervenții active în atmosferă. C2. Păduri și Obiectiv: Armonizarea practicilor de management protecția forestier cu cele privind conservarea biodiversității și biodiversității protejarea mediului în contextul generat de Pactul Verde European și asigurarea tranziției către o Europă neutră din punct de vedere climatic prin crearea de noi suprafețe acoperite cu păduri și refacerea habitatelor degradate. Domeniu de interes: Păduri și biodiversitate. Dezvoltarea unei noi Strategii forestiere naționale. Reforma sistemului de management al ariilor naturale protejate în vederea implementării coerente și eficace a Strategiei Europene privind biodiversitatea. Împădurim România și protejăm biodiversitatea. C3. Managementul | Obiectiv: Accelerarea procesului de extindere și deșeurilor modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în România cu accent pe colectarea separată, măsuri de prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea conformării cu directivele aplicabile și tranziției la economia circulară. Domeniu de intervenție: Managementul deșeurilor și accelerarea tranziției către economia circulară. C4. Transport Obiectiv: a spori sustenabilitatea sectorului sustenabil transporturilor din România prin sprijinirea tranziției verzi și digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu standarde de siguranță adecvate, care să contribuie la finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T) și la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel național, fiind vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de măsuri „environmental friendly” pe noile sectoare de transport de mare viteză, asigurarea elementelor de protecție a mediului, precum și a sistemelor inteligente de transport (ITS) și a măsurilor de siguranță rutieră. Domeniul de politică - Transporturi. Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră. Transport feroviar și mobilitate urbană. 24

Pagina 26

C5. Valul Obiectiv general: Tranziția către un fond construit Renovării rezilient și verde. Domeniu de politică: Tranziția verde. Îmbunătățirea fondului construit printr-o abordare integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a reducerii riscului la incendiu și a tranziției către clădiri verzi și inteligente, conferind respectul cuvenit pentru estetică și calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de monitorizare a performanțelor fondului construit și asigurarea capacității tehnice pentru implementarea investițiilor. C6. Energie Obiectiv: De a aborda principalele provocări ale sectorului energetic din România în ceea ce privește decarbonizarea și poluarea aerului, respectiv asigurarea tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor viitorului. Domeniu de politică/domeniu: Energie. Energie regenerabilă și eficiență energetică. Dezvoltarea unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței energetice în industrie și de creștere a rezilienței. N Pilonul 2 | C7. Transformare | Obiectiv: O infrastructură digitală coerentă și integrată la Transfor | digitală nivelul administrației publice din România care să ofere mare servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și digitală companiilor. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create condițiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor statului și pentru creșterea numărului de cetățeni și companii care vor putea beneficia și fructifica oportunitățile oferite de digitalizare. Implementarea pe scară largă a soluțiilor digitale va contribui la creșterea gradului de transparentizare a activității autorităților statului și la reducerea barierelor birocratice, contribuind, de asemenea, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Domeniu de intervenție: Transformare digitală. III | Pilonul3 | C8. Reforma Obiective: Creștere — | fiscală și reforma 1.Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală inteligent | sistemului de pensii | (ANAF) prin digitalizare. ă, 2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea sustenabi vămii electronice. lă și 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară. favorabil 4. Revizuirea cadrului fiscal. ă 5. Creșterea competitivității, a capacității de inovare, incluziun productivității și internaționalizării afacerilor (în special a IMM-urilor), prin furnizarea de surse alternative de finanțare ca urmare a înființării unei Bănci Naționale de Dezvoltare. 6. Reforma sistemului public de pensii printr-un nou cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în contextul procesului de îmbătrânire a populației, pentru a corecta inechitățile, modernizarea sistemului de pensii prin aplicații și servicii digitale. C9. Suport pentru | Obiective: sectorul privat, 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și cercetare, simplificare procedurală destinate mediului de afaceri 25

Pagina 27

DE = dezvoltare și 2. Bficientizarea guvernanței în domeniul Cercetare, inovare Dezvoltare și Inovare 3. Reforma carierei de cercetător. 4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel de cercetare 5. Dezvoltarea premiselor necesare pentru reformarea sustenabilă a companiilor de stat. 6. Creșterea accesului la finanțare, prin dezvoltarea de instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor, cu accent inclusiv pe contribuția la schimbările climatice și tranziția digitală. 7. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de cercetare. IV | Pilonul4 | C10. Fondul local Obiective: Coeziune 1. Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea socială și durabilă a localităților din România prin investiții în teritorial infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția ă verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și intra-județean. 2. Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale. 3. Îmbunătățirea calității locuirii și Dezvoltarea sistemului de planificare — Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. C11. Turism și Obiectiv: Creșterea coeziunii sociale, economice și Cultură teritoriale și crearea de noi locuri de muncă în special în mediul rural, respectiv: (1) promovarea transformării socio-economice durabile în zonele rurale și defavorizate prin dezvoltarea unei rețele de Organizații Regionale de Management al Destinațiilor (OMD) și sprijinirea investițiilor locale în turism; (2) sprijinirea mobilității durabile prin crearea unei rețele naționale Velo, inclusiv rute Eurovelo și reducerea decalajului de acces la cultură între zonele rurale și cele urbane mari. (3) Reformarea sistemului de finanțare a sectorului cultural. Domeniu de intervenție: Turism și Cultură v Pilonul 5 | C12. Sănătate Obiectiv: Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate Sănătate, din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță, precum calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a și infrastructurii sanitare reziliență Domeniu de intervenție: Sănătate economic 1.Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor ă, socială publice din sănătate. și 2.Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura instituțio sanitară. nală 3.Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate. 1. Crearea unui nou cadru legal pentru a preveni separarea copiilor de familie. 26

Pagina 28

C13. Reforme 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu sociale dizabilități 3. Implementarea venitului minim de incluziune (VMI). 4. Întroducerea tichetelor de muncă și formalizarea muncii pentru lucrătorii casnici. 5. Asigurarea cadrului legal pentru stabilirea salariului minim. 6. Îmbunătățirea legislației privind economia socială. 7. Reforma serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru persoanele vârstnice. C14. Buna Sumar: Reforma sectorului public, creșterea eficienței guvernanță justiției și întărirea capacității partenerilor sociali. Obiective: 1 Îmbunătățirea eficienței proceselor decizionale prin întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză de impact la nivelul Guvernului și al ministerelor coordonatoare, precum și prin consolidarea instrumentelor în vederea creșterii calității consultărilor publice la toate palierele administrației. 2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile. 3.Management performant al resurselor umane în sectorul public. A asigura furnizarea de servicii publice de calitate, de către un corp de funcționari publici profesioniști și bine pregătiți, care să răspundă adecvat provocărilor, nevoilor și așteptărilor cetățenilor și mediului de afaceri. 4.Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public. 5.Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia. 6.Intensificarea luptei împotriva corupției. 7.Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate. 8.Reformarea sistemului național de achiziții publice. 9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat . 10. Astfel se va consolida reziliența și capacitatea de adaptare la tranziția verde și digitală. VI Pilonul 6 C15. Educație Obiectiv general: Politici Creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional pentru prin modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării noua aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale Generați pieței forței de muncă, în vederea asigurării participării la e un proces educațional de calitate, modern și incluziv. 1. Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru implementarea proiectului „România Educată”. 2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație timpurie unitar, incluziv și de calitate. 3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii. 4. Crearea unei rute profesionale complete pentru învățământul tehnic superior. 5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea educației. 27

Pagina 29

6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura | standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în | | sistemul de învățământ preuniversitar . 7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului. Tab.1 Pilonii PNRR Conform metodologiei Comisiei Europene, elaborată în Scoreboardul care monitorizează PNRR-urile la nivel european, se consideră că fiecare măsură contribuie la cel puțin doi din cei șase piloni politici, demonstrând astfel un grad ridicat de coordonare între cei 6 piloni. Prin urmare, contribuția totală la toți cei 6 piloni afișați în acest grafic se ridică la 200% din fondurile alocate României. Orientări strategice naționale: (1) Conform OUG nr. 88/27.05.2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021 - 2027, destinat finanțării prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2014 - 2020 (POAT 2014 - 2020) și Programul Operațional Infastructură Mare 2014 - 2020 (POIM) se instituie unele măsuri în domeniul fondurilor europene, având drept scop: a) asigurarea cadrului general de acordare a sprijinului financiar pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice necesare pregătirii și implementării unor proiecte de infrastructură din domenii de interes strategic național/regional/local și/sau a unor proiecte care fac parte din strategii/planuri de dezvoltare la nivel regional/local, finanțabile din fonduri europene acordate României în perioada de programare 2021 - 2027, în cadrul Politicii de coeziune; b) pregătirea portofoliului de proiecte de infrastructură în domenii strategice considerate prioritare pentru perioada de programare 2021 - 2027. Prin această ordonanță de urgență se acordă sprijin financiar în elaborarea documentațiilor tehnico-economice în următoarele domenii de interes strategic național/local: a) transport și transport intermodal; b) apă - apă uzată; c) gestionarea deșeurilor; d) mobilitate urbană; €) regenerare urbană; £) infrastructură rutieră de interes județean; g) centre de agrement/baze turistice/tabere școlare; h) infrastructură și servicii publice de turism, inclusiv obiective de patrimoniu; i) specializare inteligentă. (2) De asemenea, în vederea implementării ODD-4 Educație de calitate, Proiectul „România educată”, a fost aprobat de către Guvernul României în ședința din 14.07.2021, fiind adoptat un memorandum privind implementarea proiectului „România Educată” și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de Educație. Ședința de guvern a fost prezidată de președintele Klaus Ioahnnis. „Guvernul României își asumă, prin prezentul memorandum, obiectivele și țintele 28

Pagina 30

strategice în domeniul educației stabilite prin proiectul "România Educată', ceea ce va determina accelerarea procesului de reformă a educației românești și va crea premisele asigurării stabilității cadrul căruia sunt clar identificate domeniile prioritare, țintele, obiectivele și direcțiile de acțiune, este necesar să se elaboreze un pachet legislativ, astfel încât documentele de politici publice, rapoartele tematice și acțiunile asociate, rezultate din procesul de dezbatere și consultare aferente proiectului 'România Educată!, să fundamenteze legiferarea unui nou model de guvernanță în educație, capabile să răspundă nevoilor educaționale și economice ale unei lumi moderne, globale, competitive, puternic tehnologizate și digitalizate", se arată în memorandum. Potrivit memorandumului, reformele preconizate prin proiectul „România Educată”, concordante cu măsurile prevăzute în programul de guvernare 2021-2024, sunt elaborate în acord cu Recomandările Specifice de țară ale Comisiei Europene și cu Programul Național de Reformă și au nevoie de finanțări adecvate din surse multiple: Planul Național de Redresare și Reziliență, programe operaționale europene 2014-2020 și 2021-2027, bugetul central, bugetele locale, parteneriate public-private, fonduri nerambursabile, finanțări SEE, contribuții ale firmelor private. Proiectul propune reorganizarea instituțiilor la nivel național și județean, între acestea și desființarea inspectoratelor și transformarea lor. Va exista un Consiliu Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar la nivel județean, condus de șeful Consiliului Județean, un Centru județean pentru Învățământ Preuniversitar - fostul inspectorat, un Centru județean pentru Formare Continuă - fosta Casă a corpului didactic, ambele în subordinea ministerului Educației, dar și o Direcție județeană de Asigurare a Calității. Consiliul Consultativ pentru Învățământul Preuniversitar sprijină demersurile de administrare și dezvoltare a rețelei școlare și de monitorizare a capacității autorităților publice locale de a susține educația. Este prezidat de Președintele Consiliului Județean și întocmește și avizează Raportul anual privind starea învățământului preuniversitar la nivelul județului. La nivel național: > Ministerul Educației sub care să existe: — ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar); — O structură dedicată administrării sistemului preuniversitar; — O structură dedicată de politici publice în educație; — Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare; Centrul Național de formare continuă, asistență și resurse educaționale La nivel județean: — Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar; — DACIS - Direcția Județeană de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (în subordinea ARACIP); — CI-IP - Centru Județean pentru Învățământ Preuniversitar (fostul Inspectorat școlar județean, în subordinea ministerului Educației); — CI-ECARE - Centru județean pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale (fostul Casa Corpului Didactic, în subordinea Ministerului). Domeniile prioritare de acțiune din cadrul proiectului „România Educată” sunt: cariera didactică; managementul și guvernanța; finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar; infrastructura sistemului de educație; curriculum și evaluare centrate pe rezultate; educație incluzivă de calitate pentru toți copiii; alfabetizarea funcțională; promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and mathematics); digitalizare; reziliență. Orizontul de implementare a măsurilor în proiectul „România Educată ” este anul 2030. propuse

Pagina 31

DE = (3) Pornind de obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o nouă strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, aprobată în februarie 2021, la nivel național a fost adoptată Strategia Națională privind Schimbările Climatice, în care sunt menționate două componente cheie ale efortului climatic: cel de prevenire și combatere a efectelor schimbărilor climatice (prin acțiuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră — emisii GES) și cel de adaptare adecvată și cu daune minime în contextul creat de schimbările climatice deja în curs. La nivel local, schimbările climatice pot conduce la evenimente meteorologice extreme, cum ar fi valurile de căldură, secetă, viituri și altele asemenea, fiind mai frecvente, cu o intensitate crescută și, în consecință, cu riscuri mai mari pentru pagube semnificative asociate.” În România, se observă o creștere a numărului fenomenelor meteorologice extreme, prin creșterea numărului avertizărilor emise de către Agenția Națională de Meteorologie cu privire la apariția unor fenomene meteorologice extreme. Pentru perioada 2021-2027 eforturile la nivel de combatere a schimbărilor climatice se vor intensifica. În decembrie 2019, liderii UE european au aprobat obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050. În acest context, o pondere importantă din fondurile Politicii de Coeziune vor fi alocate Obiectivului de Politică 2: O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor climatice. (4) Începând cu anul 2021, în toate statele membre U.E. se realizează Recensământul populației și locuințelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor și cu regulamentele de implementare corespunzătoare. În România, Recensământul populației și locuințelor se desfășoară potrivit prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea Recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2020, cu modificările și completările ulterioare. Începând cu 14 martie 2022 a debutat etapa de autorecenzare a Recensământului populației și locuințelor 2021. Pentru prima dată în România recensământul a fost 100% informatizat, oferindu-se posibilitatea autorecenzării care s-a realizat online de pe orice telefon mobil inteligent, tabletă sau calculator cu acces la internet, chestionarul pentru autorecenzare fiind disponibil în limba română, în limbile minorităților naționale și în limba engleză. Recensământul s-a desfășurat online o perioadă de timp, după care altă perioadă pentru cei care nu s-au autorecenzat, recenzarea având loc prin interviu față în față cu înregistrarea datelor pe tabletă de către un recenzor. 30

Pagina 32

4. Strategia Regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 Parlamentul European definește regiunea drept "Un teritoriu care formează, din punct de vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate, în care populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze specificitatea astfel rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic”. În aplicarea legii dezvoltării regionale în România, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României și ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite opt regiuni de dezvoltare: Fig. 5 Harta regiunilor de dezvoltare din România Nr. Regiunile de Crt dezvoltare Județele din componența 1 Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui 2 Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea 3 Sud - Muntenia Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman 4 Sud-Vest Oltenia | Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea 5 Vest Arad, Caraș-Severin, Botoșani și Timiș 6 Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj 7 Centru Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu 8 București - Ilfov | municipiul București și județul Ilfov Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul 1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Deși devin din ce în ce mai semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ, neavând un consiliu legislativ sau corp executiv. Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, fiind rezultatul unui acord liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. De asemenea, regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007. (Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_ Romaniei). Regiunile de dezvoltare reprezintă: e o zonă ce cuprinde teritoriile mai multor județe; e cadrul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările EUROSTAT pentru nivelul de clasificare teritorială NUTS II; 31

Pagina 33

Regiunile de Dezvoltare, fiind unități teritorial-statistice, alcătuite din 4-7 județe (cu excepția Regiunii București-llfov), corespund nivelului NUTS II potrivit clasificării EUROSTAT, și reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II. Codurile NUTS (Nomenclatura Unităților Teritoriale pentru Statistică) pentru România (RO) sunt ordonate pe trei niveluri: Nivel Subdiviziune NUTS 1 Macroregiuni NUTS 2 Regiuni 8 NUTS 3 Județe + București 42 Tab. 2 Coduri NUTS Clasificarea NUTS a României, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de EUROSTAT sunt: Nivel corespunzător Unitate Nr. de unități NUTS (iunie 2004) 1 România 1 II Regiuni II Județe și Municipalitatea București 42 IV Nu se aplică - - v Orașe, comune, sate 320 orașe din care municipii 103, 2861 comune cu 12.957 sate Tab. 3 Clasificarea NUTS a Româ nici În România sistemul NUTS se aplică în felul următor: Împărțirea administrativă a României e Macroregiunea 1. Macroregiunea 2. Macroregiunea 3. Macroregiunea 4. Regiuni de | : dezvoltare | Nord-Vest | Centru Nord Subs | Sua | PUCMERI | sud-vest! Vest (NUTS 1) i | Bihor Alba Bacău | Brăila | Argeș București | Dolj arad Bistrița- | Brașov | Botoșani | Buzău Călărași | Ilfov Gorj Caraș- Năsăud Covasna | Iași Constanța | Dâmbovița | Mehedinți | Severin Județe Ch Harghita | Neamț Galați Giurgiu Ol Hunedoara (NUTS III) Mavamureș | Mureș | Suceava | Tulcea | Ialomița Vâlcea | Timiș | Satu Mare | Sibiu Vashii | Wrancea | Prahova | Sălaj Teleorman | _ | Tab. 4 Sistemul NUTS în România Conform clasificării Eurostat prin Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistica (NUTS1), regiunea Nord-Est este încadrată pe palierul NUTS 2, împreună cu celelalte regiuni de dezvoltare ale țării, acestea fiind incluse, la rândul lor, în unități teritoriale statistice mai mari (NUTS 1). Regiunea Nord-Est face parte, alaturi de regiunea Sud-Est, din Macroregiunea 2 a României. Structurile de dezvoltare regională sunt următoarele : La nivel național: Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională (CNDR), cu rol decizional; Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), cu rol executiv. La nivel regional: Consiliul pentru Dezvoltare Regionala (CDR) cu rol decizional;

Pagina 34

e Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) cu rol executiv. Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmărește impulsionarea și diversificarea activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, reducerea somajului și îmbunătățirea nivelului de trai. 4.1 Cadrul regional Nord-Est de dezvoltare pentru perioada 2021-2027 Regiunea Nord-Est acoperă zona de nord-est a României și este o parte a vechii regiuni istorice a Moldovei, fiind compusă din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. a NORD-VEST eoroșani Sua NORD-EST A pă SUCEAVA că pă CENTRU VEST > eu ăi SUD-EST suo-vesy MUNTENIA OLTENIA BUCUREȘTI - ILFOV Așezarea geografică și suprafața Geografic, regiunea se învecinează la nord cu Ucraina (oblastul/regiunea Cernăuți) - granița de 184,2 km lungime, la sud cu județele Galați si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Republica Moldova (regiunile Nord, Centru și Sud) - granița de 562,3 km lungime, iar la vest cu județele Maramureș și Bistrița-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna (Regiunea Centru). Conform Anuarului Statistic al României, INS: Suprafața regiunii este de 3.684.983 hectare (36.850 km?), reprezentând aproximativ 15,46% din suprafața României), cele mai intinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8.553 km? si Bacau cu 6.621 km?. Unitate teritorială Suprafața totală (km2) Bacău al Botoșani 4.986 Iași 5.476 Neamț 5.896 Suceava E 8.553 Vaslui 5.318 Regiunea Nord-Est 36.850 Tab. 5 Suprafața regiunii Nord-Est Cadrul natural Regiunea Nord-Est are un cadru natural variat, cu zone de câmpie, deal și munte de la vest la est. Altitudinea maximă din regiune este de 2.100 m pe vârful Pietrosul Calimani, situat la limita dintre județele Suceava și Mureș. 33

Pagina 35

Relief Relieful este variat, fiind prezentă întreaga gamă a treptelor de relief de pe teritoriul României. Altitudinea maximă este de 2100 de metri, în Munții Călimani (vârful Pietrosul Calimani ) din județul Suceava, iar cea minimă de sub 10 de metri, pe valea Prutului, pe teritoriul județului Vaslui „Pe teritoriul a trei județe, Bacău, Neamț și Suceava, se găsesc unități montane din Carpații Orientali. În județele Bacău și Neamț sunt prezente subunități aparținând Subcarpaților Moldovei. Podișul Moldovei este prezent în fiecare din cele șase județe. Pe teritoriile județelor Botoșani, Iași și Vaslui se găsesc subunități de câmpie și de luncă aparținând Câmpiei Moldovei și luncii Prutului. Un caz special îl constituie Culoarul Siretului și Moldovei. Regiunea este împarțită în 3 zone de relief: - zona montană carpatica în vest, ocupând 28% din teritoriu, - zona subcarpatica în partea mediana spre sud, cu 12% din teritoriu si - zona de podis și câmpie în est, ocupând cea mai mare suprafață - 60% din teritoriu. Județele Botoșani, Iași și Vaslui se află integral în această ultimă zonă. Climă Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între cele muntoase și cele de deal și de campie: - zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo-baltice, iar pe direcția vest- est de masele de aer oceanice transportate de vânturile din vest. - în zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord-vest — sud-est, pe văile principalelor râuri. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar primăvara fenomene de tipul foehnului. - zona de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperaturi medii anuale de 9-10%C, iernile sunt reci, fiind prezent și crivățul, iar verile foarte călduroase și secetoase. Rețeaua hidrografică Regiunea este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția NordSud, întreaga hidrografie aparținând bazinelor hidrografice a Siretului (42.890 km?) și Prutului (10.990 km2). Acesta din urmă, reprezintă granița naturală cu Republica Moldova. Flora și Fauna Din punct de vedere biogeografic, fauna și flora regiunii de Nord-Est fac parte din: - regiunea alpină in partea de vest (vestul județelor Suceava, Neamț și Bacău), - regiunea continentală în partea centrală și de nord-est (estul județelor Suceava, Neamț și Bacău, județele Botoșani, Iași și parțial județul Vaslui), - regiunea stepică în estul și sudul județului Vaslui. Regiunea dispune de o gamă largă, diversificată de resurse ale solului și subsolului. Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și stepei din județele Botoșani, Iași și Vaslui. Din speciile de plante de interes comunitar, localizate în ariile naturale protejate ale județului se enumeră: clopoțel, papucul doamnei, iris, iarba gâtului, gâlbenele, deditei, capul șarpelui.

Pagina 36

Economia Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași, Bacău și Suceava. PIB-ul în regiune este cel mai mic din România, la circa două treimi din media națională. În prezent industria textilă are creșterea cea mai rapidă. Turismul este de asemenea foarte important, în special în zonele montane din vestul regiunii, precum și în următoarele orașe (după numărul de turiști) Iași, Suceava, Piatra Neamț sau Bacău. Alte atracții turistice sunt Mănăstirile din nordul Moldovei (în special mănăstirile din Bucovina), ce fac parte din patrimoniul universal. Populația Regiunea Nord-Est are o populație totală de 3.674.367, fiind astfel cea mai populată regiune a țării. Densitatea este de 99,71/km?, mai ridicată decât media pe țară, de 91,3/km?. 1.808.390 (49.22%) dintre locuitori sunt de sex masculin, iar 1.865.977 (50.78%) sunt de sex feminin. Românii reprezintă 97,9% din populație, cea mai importantă minoritate fiind romii, reprezentând 1,2 % din populație. O altă minoritate importantă o reprezintă ucrainieni Limba română este cea mai vorbită limbă, fiind limba maternă a 98,7 % dintre locuitorii regiunii. Limba romani este vorbită de 0,6% din populație, iar limba ucraineană de 0,3%. Cele mai mari orașe ale regiunii sunt Iași (357.192), Bacău (144. 307), Suceava (120.404), Botoșani (106.847), Piatra Neamț (85.055) și Bârlad (55.807) Peste 58% din populația regiunii locuiește în mediul rural. În mediul urban 40,4% din populație trăiește în zone dezavantajate sau marginalizate, iar în mediul rural 11,3% din populație traiește in zone marginalizate; 28 din cele 29 de orașe și 2 din cele 17 municipii din regiune au peste 50% din populație in zone dezavantajate. Ponderea ridicata a populației care locuiește in zone marginalizate 11,3%; disparități interjudețene: cele mai mari procente din populația rurala care traiește în zonele marginalizate se regasesc in județul Vaslui cu 22,7% și Iași cu 14,6%, iar cele mai mici procente în județele Suceava cu 5,5% și Neamț cu 5,7%; Regiunea Nord-Est se situeaza pe primul loc între cele opt regiuni ale țarii ca populație totală -16,4% din populația României (populație rezidenta); Lista apelor minerale naturale recunoscute localizate în Regiunea Nord-Est: Nr. Locul de exploatare Denumire comercială Crt. 1 Iași (județul Iași) Amfiteatru 2 Păltiniș (județul Suceava) Aqua Carpatica 3 Dorna Candrenilor (județul Suceava) Perimetrul Rosu-Vatra Bucovina Dornei, localitatea Roșu (județul Suceava) Tosorog (județul Neamț) Carpatina 5 Bicazul Ardelean (județul Neamț) Cheile Bicazului 6 Dealul Floreni (județul Suceava) Dorna Poiana Vinului (județul Suceava) 7 Dorna Candrenilor (județul Suceava) Dorna Izvorul Alb 8 Poiana Negri (județul Suceava) Poiana Negri Negrișoara-Poiana Negri (județul Suceava) 9 Fundul Moldovei (județul Suceava) Raraul 10 Dorna Candrenilor (județul Suceava) Roua Munților Tab. 6 Lista apelor minerale naturale din regiunea Nord-Est 35

Pagina 37

Principalele centre ale regiunii În regiunea Nord-Est figurează 46 orașe, grupate dupa cum urmează: - 6 localități urbane mari (cu peste 100.000 locuitori) — municipiile Iași, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, Suceava și, Vaslui; - 3 localități urbane mijlocii (50.000 - 100.000 locuitori) — municipiile Bârlad, Onești, Roman; - 25 localități urbane mici (10.000 - 50.000 locuitori) — 8 municipii (Moinesti, Dorohoi, Pascani, Radauți, Falticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Huși) și 17 orașe (Buhuși, Comanești, Darmanești, Târgu Ocna, Darabani, Flâmanzi, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Târgu Neamț, Roznov, Gura Humorului, Vicovu de Sus, Dolhasca, Sălcea, Liteni, Negrești și Harlau; - 12 localități urbane foarte mici (sub 10.000 locuitori) — Slănic Moldova, Săveni, Ștefanești, Bucecea, Bicaz, Siret, Cajvana, Frasin, Broșteni, Milisauti, Solca și Murgeni. (Sursa: Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027) Infrastructura Conform definiției, infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul căreia între comunitățile componente se desfășoară toate fluxurile și transferurile de resurse materiale, umane, servicii și informații în timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmatoarele componente: * transportul pe drumuri, cai ferate si alte categorii (aerian, naval); + gaze naturale, energie termica si structura locativa; * servicii de telecomunicatii, televiziune, radio, internet; * infrastructură socială; + condiții de locuire, alte servicii publice, spații verzi, etc. Infrastructura de transport - Rețeaua TEN-T în regiunea Nord-Est Țările vecine (Ucraina și Republica Moldova) nu fac parte din Uniunea Europeană, fapt care îngreunează dezvoltarea unor axe de transport coerente Ia nivel European, cu implicații negative pentru Regiunea Nord-Est. Stabilirea rețelei trans-europene de transport (TEN-T) a urmărit crearea unei infrastructuri necesare funcționării optime a pieței interne comunitare, în stransă legătură cu realizarea obiectivelor strategiei Europa 2020 privind creșterea economică. Asigurând coeziunea teritorială și socială, politica rețelelor trans-europene sprijină dreptul fundamental al fiecărui cetățean al Uniunii Europene de a circula liber în spațiul comunitar. Conform regulamentului comunitar 1315/2013 privind orientarile pentru dezvoltarea retelei transeuropene de transport în regiunea Nord-Est figurează următoarele coridoare TEN-T: Rețea extinsă Noduri Puncte de Retea de bază (complementară) complemen trecere a tare frontierei Sascuț-Bacau-Roman-Falticeni-— Tutova-Bârlad-Crasna— Siret Suceava-Siret Huși-Albița E 85 (DN 2) E 581, (DN24,DN24B) Albița | Bicaz Chei-Bicaz-Piatra Neamț- Bacău-Onești-Oituz Ungheni (nu a exista 3 | Târgu E | Neamț-Pașcani-Târgu Frumos-Iași— momentan A | Ungheni legatura 5 DN 12C, DN 15, DN ISC, DN 15B, E 574 (DN 11) rutiera) gi | DN)28A, | B 58/E 583 (DN28) 36

Pagina 38

Sascuț-Bacău-Roman-Pașcani— Adjud-Onești — Suceava Vicsani Dolhasca-Suceava-Vicsani Comanești— Ghimes M 500 Linia 501 Vatra Domei-Câmpulung Cristesti Jijia feroviară Moldovenese-Gura Humorului— Suceava Linia 502 TEN-T Pașcani-Iași-Cristesti Jijia-Ungheni Linia 606, M 600 | Bacău Iași (TEN-T aeria Suceava Tab. 7 Coridoare TEN-T în regiunea Nord-Est Servicii de furnizare a apei potabile În anul 2018, la nivel regional, un număr total de 381 de localități dețineau rețea de distribuție a apei potabile, reprezentand doar 66,6% din totalul localitaților regiunii - nivel inferior fața de ponderea naționala (80,63%). Fața de anul 2012, numărul localitaților cu rețea de apă potabilă a crescut cu 38 de unități, toate situate în mediul rural: 4 în județul Bacău, 11 în județul Iași, 4 în județul Neamț, 12 în județul Suceava și 7 în județul Vaslui. Servicii de canalizare În anul 2018, doar 39,13% din localitațile regiunii dețineau rețea de canalizare, nivel apropiat de cel inregistrat la nivel national (41%). Gestionare deșeuri Din necesitatea identificarii obiectivelor si politicilor de actiune pe care Romania trebuie sa le urmeze în domeniul gestionarii deșeurilor în vederea atingerii statutului de societate a reciclarii, a fost elaborata Strategia Natională de Gestionare a Deșeurilor, care este implementată prin Planul Național de Gestionare al Deseurilor. Aceasta propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea de la modelul actual de dezvoltare bazat pe productie și consum la un model bazat pe prevenirea generării deșeurilor si utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel prezervarea resurselor naturale naționale și creand premisele reconcilierii imperativelor economice și de mediu. Mediul și schimbările climatice în perioada 2021-2027 În propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, unul dintre cele cinci obiective de politică este „O Europă cu emisii scăzute de carbon și mai ecologică — Tranziția către o energie nepoluantă și echitabilă, investiții verzi și albastre, economia circulară, adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor” și urmează să-i fie alocate cel puțin 30% din fondurile dedicate politicii de coeziune. Au fost identificate nevoile de investiții prioritare dedicate: măsurilor de eficiență energetică prin sprijinirea renovării clădirilor publice și rezidențiale, sistemele de încălzire centralizată și producerea și folosirea energiei din surse regenerabile; adaptarea la schimbările climatice, prevenirea riscurilor și reziliența la dezastre; consolidarea biodiversității, refacerea ecologică și crearea de noi spații verzi în mediul urban, decontaminarea și reabilitarea siturilor industriale contaminate. De asemenea, au fost identificate nevoile de investiții cu rang înalt de prioritate pentru sistemele regionale de gospodărire a apelor,

Pagina 39

sprijinirea schemelor care abordează problematica poluării apei, pentru finalziarea sistemelor integrate de management a deșeurilor și pentru tranziția la economia circulară. 'Econornia circulară reduce risipa și navola de noi resurse Fig. 6 Ariile naturale în regiunea Nord-Est Dezvoltarea socială la nivel regional Pentru cuantificarea nivelului de dezvoltare socială pentru cele 273 de regiuni din Uniunea Europeană a fost folosit indexul de progres social la nivel regional, care este un instrument dezvoltat de catre serviciile Comisiei Europene, fiind complementar indicatorilor care urmaresc progresul economic (in special PIB pe locuitor). Începând cu anul 2016, indexul de progres social a fost dat publicității, fiind exprimat pe o scală de la 0 la 100 și calculat pe baza a 50 de indicatori statistici care acoperă tematicile: nutriție și asistența medicală primară, apă și canalizare, locuire, siguranță personală, drepturile omului, libertatea individuală și de a alege, toleranța și incluziune, acces la cunoașterea de bază, acces la internet/aplicații TIC, sănătate si bunăstare, calitatea mediului și acces la educație avansată. Pentru Regiunea Nord-Est, pentru anul 2016, a fost înregistrată valoarea de 43,49 unități. Acest nivel plasează regiunea la 9 unități distanță față de Regiunea București-Ilfov și la 39 unități față de prima regiune din clasament - Ovre Norrland, Suedia. De-a lungul timpului, în Regiunea Nord-Est s-au constituit și dezvoltat instituțional organisme parteneriale dedicate susținerii învățământului, turismului, inovării, ocupării, etc. Astfel, în anul 2002, a fost înființat Consorțiul Regional pentru Educație Nord-Est - structură consultativă a Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, format din reprezentanți ai Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, filialei regionale a Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, consiliilor județene, inspectoratelor școlare județene, agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, universităților și Comitetelor Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale. Principalele atribuții ale acestui organism sunt realizarea și actualizarea, implementarea și monitorizarea Planului Regional de Acțiune pentru Învățământ (PRAI), monitorizarea implementării Planurilor Locale de Acțiune pentru Învățământ (PLAI), asistarea inspectoratelor școlare județene și Comitetelor Consultative pentru Parteneriate Sociale în dezvoltarea. și implementarea PLAI. Scopul principal al PRAI Nord-Est este de a furniza cadrul de referință și principalele direcții strategice pentru învățământ, precum și de a facilita documentarea pentru elaborarea și armonizarea documentelor strategice de la nivel județean și local (PLAI și PAS). În perioada 2017-2019, cu sprijinul unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020 au fost desfășurate activități care au vizat realizarea și actualizarea Planului Regional de Acțiune pentru Învățământul Profesional și Tehnic 2016 — 2023.

Pagina 40

Grupuri de Acțiune Locală Grupurile de acțiune locală au fost înființate în zona rurală, începând cu anul 2010, cu sprijinul Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013. Acestea sunt structuri parteneriale de tip public-privat, care iși propun ca în baza unei strategii de dezvoltare locala sa dezvolte zona în care au fost instituite. În anul 2020, în zona rurală figurau un număr total de 47 de GAL-uri, în creștere față de anul 2013, acoperind 99% dintre comunele regiunii Nord-Est. Doar 4 comune nu fac parte din GAL- uri, respectiv Sabaoani (județul Neamț), Schitu Duca (județul Iași), Malini (județul Suceava) si Muntenii de Sus (județul Vaslui). Din cele 29 de orașe din regiune, 22 fac parte din GAL-uri (tip LEADER), iar 2 dintre acestea au peste 20.000 de locuitori (Buhuși și Târgu Neamț). Orașele care nu fac parte din GAL-uri sunt: Slănic Moldova, Frasin, Salcea, Dolhasca, Podu Iloaiei, Harlau și Comanești. Populația inclusă ajunge la aproximativ 2,4 milioane de persoane, iar bazinul demografic acoperit de un grup de actiune locala variaza intre 20.000 si 90.000 de persoane. Toate grupurile de acțiune locală au realizat și implementează în prezent strategii de dezvoltare locală, prin realizarea de investiții finanțate din diferite măsuri ale Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Asociații de Dezvoltare Intercomunitară În cadrul regiunii Unitățile administrativ teritoriale se pot asocia formând asociații de dezvoltare intercomunitară - organisme de drept privat și de utilitate publică cu personalitate juridică. În regiune asociațiile au fost create fie între două sau mai multe unități administrativ teritoriale învecinate, fie între municipiul resedință de județ și mai multe unități din județ, cu scopul dezvoltării și implementării unor proiecte de interes local sau regional. Asocierile vizează administrarea activităților dedicate salubrizării și managementului deșeurilor la nivel județean, reabilitări, modernizării și extinderii sistemului de alimentare cu apa și canalizare, reabilitării și/sau modernizării infrastructurii de transport sau modernizării infrastructurii spațiului rural. Conform bazei de date a asociațiilor de dezvoltare comunitară, la nivelul iulie 2015 în regiune figurau 52 de asociații de dezvoltare intercomunitare, repartizare pe județe după cum urmează: Bacău — 8 de asociații; Botosani — 9 asociații; Iași — 11 de asociații, Neamț — 10 asociații; Suceava — 2 asociații; Vaslui — 12 asociații. O parte dintre asociațiile de dezvoltare intercomunitară existente se adresează zonelor metropolitane Bacău, Botoșani, Iași, Piatra Neamt, Roman și Vaslui. În regiunea Nord-Est un rolul important îl deține Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Euronest - organism înființat în 2008 prin asocierea celor șase consilii judetene. Asociația de Dezvoltare Intercomunitară EURONEST are scopul de a pregăti și promova, la toate nivelurile, proiecte destinate dezvoltării regionale, de interes comun pentru toate cele șase județe asociate, în domeniile serviciilor de sănătate, sociale, de transport, apă/apă uzată, mediu, administrație publică, educație etc. și de a obține finanțări interne și externe necesare derulării acestora. (sursa: http://adieuronest.ro/proiecte/ ). Această asociație urmărește dezvoltarea de proiecte cu impact la nivel regional. Astfel, până în anul 2012, intervențiile asociației au fost adresate imbunatațirii capacitații și calitații sistemului public de intervenție pentru situații de urgentă — acordarea de asistentă medicală de urgentă. De la jumatatea anului 2012 aria de actiune s-a extins, încât astăzi, proiectele se adresează unei palete diversificate de domenii: educație, servicii sociale, transport, apa si apă uzată, mediu, administrație publică. 39

Pagina 41

Banca Mondială, prin studiul realizat in iunie 2017 -„Orașe Magnet-Migratie și Navetism in Romania” delimitează ariile urbane funcționale în cinci categorii: poli naționali, regionali, interjudețeni, județeni și locali. În ceea ce privește regiunea Nord-Est, studiul încadrează zonele urbane functionale aferente, în trei din categoriile mai sus mentionate. Astfel, municipiul Iași este inclus în categoria polilor regionali, municipiile Bacău, Suceava și Piatra Neamț în categoria polilor județeni, iar municipiile Botoșani și Vaslui în categoria polilor locali. Fondurile europene sprijină dezvoltarea teritorială integrată, inclusiv prin investiții teritoriale integrate (ITI) bazate pe o strategie de dezvoltare teritoriala integrata aferenta unui teritoriu desemnat. Acest tip de invesții fac posibila combinarea resurselor din mai multe fonduri europene, din cadrul axelor prioritare ale unuia sau mai multor Programe Operationale. In conformitate cu cadrul legislativ existent, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dezvoltare Sustenabilă în Țara de Sus (formata din județele Botoșani, Iași, Suceava) va face parte din Programul Național Pilot de Descentralizare prin dezvoltarea teritoriala integrată ITI. Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est - ADR NORD-EST Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est este o organizație non- guvernamentală non-profit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, ADR la 1 1999 în baza dezvoltării regionale nr. 151 din 1998, înființată aprilie legii TALIA noRo-ESsT modificata si completata ulterior de legea nr. 315 din 28 iunie 2004, și a Hotărârii Tribunalului Neamț nr.38PJ/01.04.1999. Agenția este organul executiv al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, organism responsabil de elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare regională. Legislația privind dezvoltarea regională, armonizată cu standardele europene, prevede ca pentru implementarea politicilor de dezvoltare regională în România să fie create: * un număr de 8 regiuni de dezvoltare în baza acordului liber consimțit de asociere al unităților administrativ-teritoriale din cadrul acestora, și „ instituțiile adecvate, la nivel central (Ministerul Dezvoltării și Prognozei - la acea vreme - actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publicei, Ministerul Administrației și Internelor, Consiliul Național de Dezvoltare Regională) respectiv regional (8 agenții si 8 Consilii pentru Dezvoltare Regională). Obiective e Îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul Cadru semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței pentru managementul Programului Operațional Regional, în calitate de Organism Intermediar în perioada 2007-2013; + Dezvoltarea și pregătirea instituțională, corespunzătoare îndeplinirii eficiente a rolului de Organism Intermediar pentru Noul Instrument de Vecinătate, a Birourilor Regionale de Cooperare Transfrontalieră aflate sub coordonarea Agenției; + Continuarea implementării și monitorizării Programelor PHARE CES, în calitate de Autoritate de Implementare, în condiții optime și cu rezultate bune; + Dezvoltarea colaborării cu reprezentanții administrației publice locale și asigurarea unui suport activ pentru activitatea Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord - Est și a celorlalte organisme implicate în implementarea programelor de dezvoltare; + Dezvoltarea activității de promovare a regiunii și atragerea de investiții, continuarea și amplificarea cooperării interregionale și internaționale; 40

Pagina 42

+ Asigurarea resurselor umane, financiare și logisticii necesare pentru activitatea viitoare a Agenției. IDE | Fig. 9 ADR Nord-Est — la aniversarea de 20 ani a agenției Acoperirea serviciilor agenției la nivel regional este asigurată și prin intermediul celor $ birouri județene, care sunt operaționale în municipiile Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Vaslui. Serviciile agenției la nivel regional + Managementul Programului Operațional Regional (REGIO) prin care: + Planificare, programare și monitorizare regională + Programe finanțate din fonduri PHARE - Coeziune Economică și Socială și de la Guvernul României . Promovare Regională Cooperare Externă Programe implementate în Regiunea Nord-Est — În perioada 1999-2001 s-a derulat Programul PHARE Coeziune Economică și Socială. — Între 1999-2009 s-au derulat 17 programe care au vizat acordarea de finanțare nerambursabilă pentru dezvoltarea sectorului de întreprinderi noi, microîntreprinderi, IMM-uri, dezvoltarea resurselor umane, a turismului, a serviciilor sociale, modernizarea învățământului profesional și tehnic, gestionarea deșeurilor și modernizarea infrastructurii regionale (educațională, de turism și de afaceri)- în total 468 de proiecte cu o finanțare nerambursabilă atrasă de 83,05 milioane Euro. — În perioada 2007-2009 s-au implementat 7 programe de finanțare nerambursabilă de tipul PHARE CES, în total 50 de proiecte de infrastructură regională, investiții în sectoare prioritare de mediu, măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații și servicii de consultanță în afaceri cu o finanțare nerambursabilă atrasă de 57,43 milioane Euro. Pentru a rezuma, la finalizarea programelor de pre-aderare ADR Nord-Est implementase peste 700 proiecte din aproape toate domeniile de activitate și a atras fonduri nerambursabile totale în valoare de 125 milioane Euro. «% În 2010-2012: Se întemeiază Biroul de Reprezentare la Bruxelles al ADR Nord-Est; Ia ființă Centrul Regional de Studii Nord-Est; IMAGO-MOL -— constituirea primului Cluster Regional de Imagistică Moleculară și Structurală din România, în care ADR Nord-Est este membru fondator. se În 2012-2015: - 1521 proiecte depuse în cadrul POR 2007-2013; 805.5 mil EUR alocare nerambursabilă contractată atrasa în regiunea Nord-Est. «% În 2013: - Semnare Acord-Cadru cu Ministerul Economiei pentru preluarea responsabilităților OI POS CCE în Regiunea Nord-Est (Axa Prioritară 1), - 543 proiecte contractate, - 111.8 mil. EUR valoare totală nerambursabilă atrasă în Regiunea Nord-Est. «În 2014-2015: Aprobarea Strategiei de Specializare Inteligentă Nord-Est și includerea ei în Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020; ADR Nord-Est devine structură gazdă pentru 4

Pagina 43

Centrul Enterprise Europe Network, concentrat pe furnizarea de servicii specializate pentru sprijinirea afacerilor și a inovării din Regiunea Nord-Est. «În 2016-2017: ADR Nord-Est devine membră a platformelor S3 pentru agricultură și modernizare industrială și sunt înființate primele structuri de guvernare a RIS3 Nord-Est: Consorțiul Regional de Inovare și Comisia Consultativă Academică. Ia ființă Rubik Hub la Piatra Neamț — primul spațiu dedicat antreprenoriatului din Regiunea Nord-Est, ce are ca scop bine definit sprijinirea și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de start-up din regiune. «În 2018-2019: - 1,089 mil EUR alocate Regisunii Nord-Est din POR 2014-2020, - 386 mil EUR valoare rambursabilă, - 88 proiecte internaționale cu un buget total de 10,2 mil. EUR, - 22 contracte de servicii și AT în valoare de 56,7 mil. EUR, - 879 absolvenți ai cursurilor de formare profesională, - 2780 proiecte depuse în Regiunea Nord-Est, - 755 proiecte contractate/în curs de contractare, în valoare de 1,4 mld. EUR. Participare în proiecte europene Încă din anul 2002, agenția a participat în numeroase proiecte și programe ca promotor, partener sau beneficiar, pentru a încuraja dezvoltarea parteneriatelor regionale și internaționale și de a dezvolta proiecte în vederea valorificării potențialului de dezvoltare socio-economică a Regiunii Nord-Est: e Programul PHARE Programul INTERREG III B CADSES Programul de Cooperare Interregională INTERREG IV C Programul de Cooperare Transnațională Sud-Estul Europei ...... Leonardo da Vinci Programul Programul Cadru 6 - Acțiuni de Suport Specific pentru Proiectele RIS în Statele Asociate Programul TACIS - Suport pentru Societatea Civilă și Inițiative Locale . Alți donori — Funcțiuni de dezvoltare economică în ADR Nord - Est România (Fondul de Oportunitate Globală al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord); — Utilități Publice și Aquis Comunitar (colaborare cu Provincia Livorno, Italia); — Dezvoltarea Parteneriatelor Locale si Regionale în Regiunea Nord - Est România (Program al Departamentului pentru Dezvoltare Internațională al Guvernului Regatului Unit al Marii Britanii - DfID); — Acordul de Colaborare UINERO (în parteneriat cu Ministerul de Finanțe, Regiunea Umbria, Italia); — Centrul Europe Direct Nord - Est (finanțare asigurată de Directoratul General pentru Comunicare prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene la București); — Fit for Europe (proiect în parteneriat cu EURADA, finanțat de Directoratul General pentru Extindere); — SAIL Thematic Network (proiect de inițiativă comunitară și acțiuni inovative, finanțat de Directoratul General pentru Politică Regională); — PARTNER Thematic Network (proiect de inițiativă comunitară și acțiuni inovative, finanțat de Directoratul General pentru Politică Regională). Prin proiectele și programele implementate de către agenție, suma totală atrasă în Regiunea Nord-Est depășește 1,9 milioane Euro și 1,5 milioane lire sterline în total grant. (Sursa: https://www.adrnordest.ro/) 42

Pagina 44

Începând cu perioada de programare 2021-2027, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional Regional. Noua responsabilitate a ADR Nord-Est este statuată prin Ordonanța de Urgență, nr. 122 din 29 iulie 2020, privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 686 din 31 iulie 2020. Procesul de elaborare a Programului Operational Regional Nord-Est 2021-2027 (POR NordEst 2021-2027) s-a desfășurat în stransă colaborare cu partenerii locali, având drept premise necesitățile reale ale regiunii. POR Nord-Est 2021-2027 este un document strategic de programare care acopera domeniile: specializare inteligenta și inovare, IMM-uri, digitalizare, eficiența energetica, dezvoltare urbana, mobilitate și conectivitate, protecția naturii si a biodiversitații, infrastructura educationala, turism și cultura/patrimoniu cultural. Elaborarea POR Nord-Est 2021-2027 presupune corelarea acestuia, atat cu documentele de planificare existente la nivel regional, cat și cu regulamentele existente la nivel european, intervențiile propuse urmand sa fie concentrate pe cele 5 obiective principale de politica (OP) ale Comisiei Europene: « O Europă mai inteligentă (o transformare economică inovatoare și inteligentă), « O Europă mai verde, fără emisii de carbon, « O Europă mai conectată (mobilitate și conectivitate TIC regională), * O Europă mai socială (implementarea Pilonului european al drepturilor sociale), « O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane, rurale și de coastă prin inițiative locale). POR Nord-Est 2021-2027 a propus viziunea strategică privind dezvoltarea regională, care are la bază nevoile de dezvoltare, identificate și prioritizate într-un larg cadru partenerial, care să permită Regiunii Nord-Est, ca la nivelul orizontului anului 2030 să fie o regiune europeană cu un nivel ridicat de inovare, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții și competențe, conectată intern și internațional, cu acces facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități diverse. POR Nord-Est este principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivelul Regiunii Nord-Est în perioada 2021-2027. Această viziune strategică va fi urmărită într-un orizont de timp de 8-10 ani prin implementarea de proiecte care să genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2014 — 2020, dar care răspund și noilor provocări lansate de UE pentru perioada 2021-2027. Domeniile care necesită dezvoltare sunt următoarele: Nr. Domeniul Problema identificată Obiectiv specific crt. 1 Cercetare- Rezultatele modeste | Dezvoltarea unui ecosistem care sa stimuleze inovare obținute de Regiunea | inovarea în regiune prin susținerea transferului Nord-Est în materie de | rezultatelor din activitatea de cercetare în produse cercetare și inovare care | și servicii noi sau îmbunătățite la nivelul mediului limitează perspectivele | de afaceri și a accesului la rețele internaționale de dezvoltare și creștere economică 43

Pagina 45

2 Servicii Regiunea Nord-Est are | Îmbunătățirea accesului și acoperirea cu servicii publice rezultate slabe în ceea ce | digitale la nivel regional pentru administrația digitale și | privește serviciile | publică, cetățeni și mediul de afaceri digitalizarea | publice digitale, întreprinderil | competențele digitale or generale ale populației și digitalizarea întreprinderilor 3 Competitivitat | Menținerea unui nivel | Diversificarea bazei economice și crearea unei e IMM-uri scăzut de competitivitate | culturi antreprenoriale la nivelul Regiunii Nord- și productivitate al | Est care să permită popularea întreg teritoriului companiilor din | regiunii cu companii competitive Regiunea Nord-Est la nivel european 4 Smart city | Aglomerările urbane nu | Stimularea dezvoltării orașelor din Regiunea reușesc să mai facă față | Nord-Est prin utilizarea tehnologilor inovative în maniera tradițională provocărilor curente 5 Eficiență Poluarea zonelor urbane | Adaptarea Regiunii Nord-Est la provocările energetică ca urmare a consumului | globale privind schimbarea modului în care sunt de energie ridicat în | produse și consumate energia și utilizarea clădiri resurselor europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră 6 Încălzirea Poluarea zonelor urbane | Îmbunătățirea încălzirii la domiciliu cu accenr pe centralizată ca urmare a creșterii | combustibili alternativi emisiilor din instalațiile de încălzire locale 7 Mobilitate Poluare excesivă a | Creșterea calității și atractivității transportului urbană și | zonelor urbane ca | public de călători și a modurilor prietenoase cu interconectivi | urmare a utilizării | mediul în vederea reducerii emisiilor poluante și a tate regională | prioritare a transportului | congestiei din orașe personal cu mașina, în defavoarea mijloacelor de transport ecologice 8 | Regenerare Existența a numeroase | Regândirea planiticării spațiale a orașelor pentru urbană areale urbane degradate | creșterea calității vieții locuitorilor și reducerea Obiectiv specific: O | poluării aerului este una din direcțiile de investiții abordare verde pentru | stipulate de Agenda 2030 revitalizarea orașelor și a cartierelor lor 9 Accesibilitate | Infrastructura rutieră | Crearea unui sistem de transport modem care să a regională la | regională este încă într-o | răspundă nevoilor de dezvoltare economică și rețeauaTEN- | stare generală insuficient | adecvată nevoilor unei societăți mobile, prin T conectatăla rețeaua | creșterea conectivității și accesibilității în / și din TEN-T Regiunea Nord-Est 10 | Educație Accesul la o educație de | Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate în calitate este inegal, iar | educație și dezvoltarea în permanență la nivel dobândirea regional a aptitudinilor / competențelor populației competențelor de bază și | ca urmare a schimbării tiparelor economice digitale este încă limitată 11 | Turism Lipsa unei identități | Identificarea nișelor de turism și formularea unei turistice regionale oferte turistice agregate în Regiunea Nord-Est 12| Cultură Slaba capacitate de a | Promovarea culturii în toate domeniile din regiune valorifica economic și | și oferirea unei game largi de facilități de petrecere social cultura a timpului liber 13 | Aspectele de | — Îmbunătățirea infrastructurii verzi prin adoptarea unor soluții care să permită mediu din |_ reducerea amprentei ecologice a componentei antropice.

Pagina 46

perspectiva — Adoptarea unor soluții compatibile cu principiile infrastructurii verzi POR Nord- | contribuie totodată la îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților Est 2021- | locale, prin asigurarea menținerii condițiilor ecologice optime. 2027 Aceste soluții includ: * Reducerea impactului asupra ariilor protejate și menținerea / refacerea conectivității coridoarelor ecologice; - Extinderea coridoarelor ecologice în mediul urban; * Măsuri de identificare și protejare a animalelor sălbatice ce se adăpostesc în clădirile supuse reabilitării; * Implementarea în mediul urban de soluții tip acoperiș verde, pereți verzi sau grădini urbane; - Îmbunătățirea condițiilor

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.