Document
Strategie
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 11,8 MB · modificat pe site: 16.05.2022
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Strategie”, Comuna Movileni, jud. Iași. Sursa: http://www.primariamovileni.ro/wp-content/uploads/strategie.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/movileni/89899-strategie, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
ROMÂNIA
COMUNA MOVILENI, JUDEȚUL IAȘI
PRIMĂRIA ȘI CONSILIUL LOCAL
STRATEGIA
DE DEZVOLTARE DURABILĂ
2022 - 2027
Pagina 2
“O societate durabilă este o societate, care își modelează
sistemul economic și social, astfel încât resursele naturale
globale și sistemele de ale vieții să fie menținute. ”
suport
Lester R. Brown
Cuvânt înainte
Stimați cetățeni,
Comuna Movileni, județul Iași trece prin schimbări și se transformă datorită necesităților
actuale ale locuitorilor, astfel dezvoltarea durabilă a comunității locale reprezintă pentru noi o
prioritate. Pentru a asigura această dezvoltare o soluție și o preocupare a conducerii primăriei este
strategia locală de dezvoltare durabilă - un proiect de viitor care vine să satisfacă nevoile
comunității locale.
Știind că durabilitatea pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul
înconjurător și de resurse, considerăm că sănătatea, siguranța socială și stabilitatea economică a
comunității sunt esențiale în definirea calității vieții.
Obiectivul nostru major este asigurarea bunăstării tuturor locuitorilor comunei noastre,
utilizând în acest scop toate resursele disponibile ale Consiliului local și Aparatului de specialitate
ale primarului, umane, financiare și materiale.
Elaborarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă unul din pașii cei mai importanți care susțin
procesele de dezvoltare locală pe termen mediu și lung, indicând direcțiile și domeniile spre care
se orientează efortul de dezvoltare al comunității.
Conducerea comunei Movileni a depus, de-a lungul timpului, serioase eforturi pentru a se
putea alinia la un anumit grad de confort economic și social, la acest aspect contribuind nu numai
administrația locală ci și locuitorii comunei. În acest sens au fost realizate o serie de investiții care
să contribuie la îmbunătățirea calității vieții și la asigurarea unui trai decent într-o Europă modernă.
Cheia succesului este munca, seriozitatea și disciplina care sunt cele mai importante într-o
echipă. Fără muncă, disciplină și seriozitate nu se poate face nimic.
Locuitorilor din comună le doresc sănătate, fericire, împlinire și mult noroc. Vom fi și mai
departe în slujba cetățenilor comunei, atât eu cât și viceprimarul comunei, precum și consilierii
locali.
Județul Iași,
Comuna Movileni,
Primar,
Dan — Constantin Hodoroabă
Pagina 3
Cuprins
1. Întroducere
1.1 Definiții și Abrevieri
Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă
2.1 Dezvoltarea durabilă la nivelul UE
2.2 Orizont Europa
2.3 Angajamentul UE față de dezvoltarea durabilă
2.4 Planul de redresare pentru Europa
2.5 Implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltarea durabilă
Strategia României pentru Dezvoltarea Durabilă
3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Naționale
3.2 Planul Național de Redresare și Reziliență
Strategia regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027
4.1 Cadrul regional Nord-Est de dezvoltare pentru perioada 2021-2027
4.2 Axe prioritare și obiectivele specifice de dezvoltare regională
43 Parteneriate
Caracterizare generală a județului Iași
5.1 Cadrul istoric
5.2 Cadrul natural
5.3 Infrastructura
5.4 Economia și Mediul de afaceri
5.5 Populația
5.6 Învățământ și educație
5.7 Sănătate și situație socială
5.8 Cultura
5.9 Turismul
5.10 Personalitățile importante ale județului Iași
Prezentarea comunei Movileni, județul Iași
6.1 Repere istorice
6.2 Așezare geografică
6.3 Infrastructura
6.4 Economia și Mediul de afaceri
6.5 Servicii publice
6.6 Populația
6.7 Învățământ și educație
6.8 Sănătate și protecție socială
6.9 Cultură și Turism
6.10 Analiza SWOT
Evaluarea Strategiei de Dezvoltare Locală 2016-2021
7.1 Portofoliul de proiecte demarate/implementate în perioada 2016-2021
Planificarea strategică
8.1 Generalități
8.2 Principii și condiții
Pagina 4
8.3 Obiective generale 102
8.4 Consolidarea capacității instituționale a primăriei 102
9. Dezvoltarea Durabilă a comunei Movileni, județul Iași 105
9.1 Etape metodologice ale elaborării strategiei de dezvoltare durabilă 105
9.2 Obiectivele de dezvoltare durabilă 106
9.2.1 Obiective generale 106
9.2.2 Obiective specifice 107
9.3 Direcții de dezvoltare durabilă a comunei Movileni, județul Iași 109
9.4 Implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 113
9.4.1 Metode de implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 116
10. Alocare financiară 117
11. Parteneriatul în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă 118
11.1 Grupurile de Acțiune Locală - GAL 118
11.2 Federația Națională a Grupurilor de Acțiune Locală (FNGAL) 120
11.3 Asociația GAL "Regiunea Rediu — Prajeni” 122
11.4 Parteneriatul comunei Movileni în cadrul GAL "Regiunea Rediu — 123
Prajeni”
12. Bibliografie 125
1. Întroducere
Pagina 5
Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Movileni, județul Iași a fost concepută ca un
instrument care să vină în ajutorul tuturor membrilor comunității locale interesați de evoluția
viitoare a comunei în care locuiesc: cetățenii, administrația publică și instituțiile publice, mediul
de afaceri, organizațiile neguvernamentale. Strategia poate fi foarte utilă în programarea
viitoarelor investiții și realizarea proiectelor, dar și pentru atragerea resurselor financiare, atât
naționale cât și europene.
Viziunea pentru viitorul comunei Movileni, județul Iași este definit prin elaborarea Strategiei
cu o perspectivă până în anul 2030, aici fiind luate în considerație importanța pe care o deține
comuna la nivel regional, administrația locală eficientă și eficace, dar și transparentă și
responsabilă de nevoile comunității, afirmarea comunei ca și comunitate financiar-economică,
dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe antreprenoriat, implicarea activă a cetățenilor în
dezvoltarea și prosperarea comunei, pentru ca aceasta să devină un loc unde să locuiești, să ai unde
munci și unde să existe o dezvoltare continuă a atracțiilor turistice, a locurilor de odihnă și relaxare.
Misiunea Primăriei și a Consiliului Local Movileni, județul Iași constă în implementarea
Strategiei care urmărește o dezvoltare durabilă ce poate fi atinsă prin: promovarea oportunităților
de afaceri și a investițiilor directe, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii din cadrul comunei,
în special a celei orientate spre comunitatea de afaceri, pentru a valorifica resursele umane și
mediul înconjurător, etc.
Valorile care stau la baza activității Consiliului Local și al Primăriei în serviciul public și care
vor servi în viitor spre binele cetățenilor sunt: profesionalism și inovație în exercitarea funcției
publice, transparența actului administrativ, calitatea serviciilor publice furnizate, flexibilitate,
adaptabilitate și dinamism, comunicare eficientă inter și intra instituțională, respectarea normelor
eticii și deontologiei profesionale, precum și onestitate și integritate în exercitarea funcției publice.
În aceste condiții, comuna Movileni, județul Iași se va dezvolta ca o comună europeană, cu
standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie: infrastructură, agricultură, mediul de afaceri,
industrie, educație, sănătate, siguranța cetățeanului, servicii publice, cultură și turism, asistență
socială, resurse umane, etc.
Consiliului Local și conducerea Primăriei și-au propus pentru să ducă la bun sfârșit toate
proiectele începute, dar totodată, sa demareze și multe alte investiții noi pentru locuitorii comunei.
1.1] Definiții și Abrevieri
Comuna este o unitate de bază administrativ-economică din România, alcătuită din unul sau mai
multe sate și condusă de un Consiliu comunal în fruntea căruia se află un primar. În România sunt
2.862 de comune.
Echitatea socială — prin care națiunile în curs de dezvoltare trebuie să aibă posibilitatea de a-și
satisface nevoile de bază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, alimentația, asigurarea
energiei, apei și canalizării.
Creșterea economică - reprezintă variația pozitivă a producerii de bunuri și de servicii într-o
economie pe o perioadă determinată, în general îndelungată, fiind urmărit nivelul națiunilor în curs
de dezvoltare pentru a se apropia de calitatea vieții din țările dezvoltate.
Pagina 6
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România este o organizație neguvernamentală
care reunește pe baza liberului consimțământ, Consiliile Județene din România, ca autorități ale
administrației publice locale.
Dezvoltare durabilă înseamnă totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică
care se axează în primul rând pe asigurarea unui echilibru între aspectele sociale, economice și
ecologice și elementele capitalului natural.
Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă reprezintă cadrul care orientează alegerile ce determină
natura și direcția unei comunități, instrumentul participativ care implică întreaga comunitate și
care are drept scop asigurarea dezvoltării economice și sociale. Strategia de Dezvoltare Locală este
instrumentul principal pentru luarea unor decizii care au la bază evaluări anterioare cu caracter
justificativ.
Planificarea reprezintă un proces continuu care nu are finalitate decât după ce strategia a fost
implementată cu succes cu ajutorul organizării, coordonării și controlului. Controlul furnizează
informații în legătură cu eficiența planurilor de acțiune și asigură date de intrare în noul proces de
planificare.
Planificarea strategică este efortul organizat de luare a
deciziilor fundamentale și de planificare a acțiunilor care arată
cine este acea organizație, ce face și de ce face ceea ce face în
sensul atingerii scopului ideal pe care și l-a propus. (Bryson's
Strategic Planning in Public and Nonprofit Organizations). 4
Realizarea planificării este constituită din proiectarea și
trasarea obiectivelor care vor fi menționate în Strategia de
Dezvoltare Locală.
Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabilește direcția și obiectivele
necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecție a mediului.
Etapele elaborării și realizării unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul
sistemului de monitorizare, evaluare și actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic.
La baza acestuia se află colaborarea între instituții, agenți economici, organizații
neguvernamentale, comunități locale, toate având un interes comun în ceea ce privește rezolvarea
problemelor economice, sociale și de mediu.
Planificarea începe cu un cadru de 4 întrebări fundamentale:
—_—_ | O =
| 2. Unde vrem să ajungem? .
1. Cum am ajuns aici? 2.1 Viziune. 3. Cum ajungem acolo?
|
1.1 Factorii de succes. 2.2 Obiective. Evaluare internă. 3.1 Strategii. Evaluare extemă.
Oportunități și amenințări Puncte tari și puncte slabe. Oportunități și amenințări.
|23Tinte neo cor zl ze ideala =
__——— | EI De
L: — ie
4. Cum facem să funcționeze?
4.1 Structură
4.2 Implementare. Programe de. acțiune.
4.3 Revizuire
Principiile care fundamentează procesul de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea,
deschiderea, răspunderea și transparența, toate fiind componente ale încrederii civice.
Pagina 7
Abrevieri:
ADI — Asociație de Dezvoltare Intercomunitară;
ADR - Agenția pentru Dezvoltare Regională;
AFIR — Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale;
AM PODD - Autoritatea de Management al Programului Operațional Dezvoltare Durabilă AM
POEO - Autoritatea de Management al Programului Operațional Educație și Ocupare AM POR —
Autoritatea de Management al Programului Operațional Regional;
A.P.D.R.P. — Agenția pentru Plați pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit;
DGASPC - Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului;
F.E.A.D.R. — Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Rurală;
F.E.D.R. — Fondul European pentru Dezvoltare Regională;
G.A.L. — Grup Acțiune Locală;
NATURA 2000 - Rețea ecologică de arii protejate ce are scopul să mențină într-o stare de
conservare favorabilă o selecție a celor mai importante tipuri de habitate și specii ale Europei ;
OCDE - este un forum global de politică care, colaborând cu peste 100 de țări, promovează politici
pentru protejarea libertăților individuale și îmbunătățirea situației economice și sociale a oamenilor
din întreaga lume;
P.D.R. - Planul de Dezvoltare Regională;
PNCDI — Planul Național de Cercetare-Dezvoltare și Inovare;
PNDR - Plan Național de Dezvoltare Rurală;
PNRR -— Planul Național de Redresare și Reziliență al României;
PNS — Planul Național Strategic;
POAT - Program Operațional Asistență Tehnică;
POCIDIF - Programul Operațional Creștere Inteligență, Digitalizare și Instrumente Financiare;
POCS - Program Operațional Combaterea Sărăciei;
POCU - Program Operațional Capital Uman;
PODD - Programul Operațional Dezvoltare Durabilă;
POEO - Programul Operațional Educație și Ocupare;
POIDS - Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială;
P.O.R. - Programul Operațional Regional;
POS - Program Operațional Sănătate;
POT - Programul Operațional Transport;
RIS3 NV - Strategia de Specializare Inteligentă.
Pagina 8
2. Strategia UE pentru Dezvoltare Durabilă
2.1 Dezvoltarea durabilă la nivelul UE
Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială pentru
Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul „Viitorul nostru comun”, cunoscut și sub numele de
Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor
prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile
nevoi”.
Instituțiile din Uniunea Europreană, Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul
Uniunii Europene și Comisia Europeană, au stabilit în comun Sfrategia politică generală a UE:.
Atribuțiile și activitățile principale ale acestor instituții sunt, în special: Consiliul European
(care reunește liderii țărilor UE) stabilește orientările și prioritățile politice generale. Președintele
Comisiei identifică prioritățile politice ale mandatului său. O dată Ia 5 ani, la începutul mandatului
fiecărei Comisii, președintele acesteia stabilește prioritățile care trebuie urmărite de-a lungul
mandatului respectiv. Acestea reflectă agenda strategică a Consiliului și rezultatele discuțiilor
dintre grupurile politice din cadrul Parlamentului European. În fiecare an, președintele Comisiei
prezintă în fața Parlamentului European realizările obținute de Comisie în cursul anului precedent
și prioritățile sau inițiativele planificate pentru anul următor, în discursul privind starea Uniunii.
Pe baza declarației rostite de președintele Comisiei în fața Parlamentului European, în programul
de lucru al Comisiei este inclus un plan de acțiune pentru următoarele 12 luni. El prezintă
modalitățile prin care pot fi transpuse în practică prioritățile politice. Celelalte instituții europene
și parlamentele naționale pot, de asemenea, să ofere sugestii cu privire la program.
Prioritățile Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024 (orientări politice) sunt:
+ Pactul verde european - Transformarea UE până în 2050 într-o economie modernă, eficientă
în utilizarea resurselor și competitivă, păstrarea cadrului natural al Europei, abordând
schimbările climatice și trasând calea către o Europă neutră din punctul de vedere al emisiilor
de dioxid de carbon și eficiență din punctul de vedere al resurselor.
+ O Europă pregătită pentru era digitală - Transformarea digitală prin investiții în întreprinderi,
cercetare și inovare, reformarea protecției datelor, abilitarea persoanelor cu competențele
necesare pentru o nouă generație de tehnologii și elaborarea unor norme corespunzătoare.
+ O economie în serviciul cetățenilor - Consolidarea economiei UE prin asigurarea locurilor de
muncă și reducerea inegalităților, sprijinirea întreprinderilor, aprofundarea uniunii economice
și monetare și finalizarea uniunii piețelor de capital.
+ O Europă mai puternică pe scena internațională - Afirmarea UE pe scena mondială, prin
consolidarea poziției de campioni ai unui comerț putermic, deschis și echitabil, al
multilateralismului și al unei ordini mondiale bazate pe norme. Consolidarea relațiilor cu țările
vecine și cu țările partenere, precum și întărirea capacității UE de a gestiona crizele prin
capabilități civile și militare.
+ Promovarea modului nostru de viață european - Respectarea drepturilor fundamentale și a
statului de drept - baza pentru egalitate, toleranță și echitate socială. Abordarea riscurilor în
materie de securitate, protejarea și responsabilizarea consumatorilor, precum și consolidarea
unui sistem de migrație legală și sigură, gestionarea în mod eficient a frontierelor externe ale
UE, modernizare sistem de azil al UE și cooperare cu țările partenere
Pagina 9
E
+ Un nou elan pentru democrația europeană - Consolidarea proceselor democratice ale Europei
prin întărirea relațiilor cu Parlamentul European și cu parlamentele naționale, prin protejarea
democrației UE împotriva ingerințelor externe, prin asigurarea transparenței și a integrității în
întregul proces legislativ, precum și prin implicarea într-o mai mare măsură a cetățenilor UE
în conturarea viitorului Uniunii.
2.2 Orizont Europa
Comisia Europeană a adoptat Planul Strategic pentru Orizont Europa în
data de 15 martie 2021, acesta fiind noul program de cercetare și inovare
al UE în valoare de 95,5 miliarde EUR în prețuri curente.
Planul strategic stabilește orientările strategice pentru direcționarea investițiilor în primii patru
ani ai programului, care vor contribui la un proces de redresare bazat pe dubla tranziție verde și
digitală, pe reziliență și pe autonomia strategică deschisă. Acesta asigură faptul că acțiunile UE în
materie de cercetare și inovare contribuie la prioritățile UE, printre care se numără o Europă verde
și neutră din punct de vedere climatic, o Europă pregătită pentru era digitală și o economie în
serviciul cetățenilor.
„Orientările planului strategic vor garanta că prioritățile noastre comune de politică a UE
beneficiază de noi cunoștințe, idei și inovații. Această nouă abordare reprezintă o altă modalitate
de a ne asigura că cercetarea și inovarea finanțate de UE vor aborda provocările cu care se
confruntă europenii”, a menționat Comisarul pentru inovare, cercetare, cultură, educație și tineret,
Maria Gabriel.
Planul strategic stabilește patru orientări strategice pentru investițiile în cercetare și inovare
în cadrul programului Orizont Europa pentru următorii patru ani, la baza cărora stă cooperarea
internațională, deoarece este esențială pentru abordarea multor provocări globale:
+ Promovarea unei autonomii strategice deschise prin orientarea dezvoltării tehnologiilor,
sectoarelor și lanțurilor valorice digitale, generice și emergente esențiale;
+ Refacerea ecosistemelor și a biodiversității Europei și gestionarea durabilă a resurselor
naturale;
+ Transformarea Europei în prima economie digitală circulară, neutră din punct de vedere
climatic și sustenabilă;
+ Crearea unei societăți europene mai reziliente, mai favorabile incluziunii și mai democratice.
Planul strategic identifică, de asemenea, parteneriatele europene, cofinanțate și programate în
comun, precum și misiunile UE care urmează să fie sprijinite prin intermediul programului Orizont
Europa:
+ Parteneriatele vor acoperi domenii critice precum energia, transporturile, biodiversitatea,
sănătatea, alimentația și circularitatea și vor completa cele zece parteneriate europene
instituționalizate.
+ Misiunile UE vor aborda provocările globale care ne afectează viața de zi cu zi prin stabilirea
unor obiective ambițioase și inspiraționale, dar realizabile, cum ar fi lupta împotriva
cancerului, adaptarea la schimbările climatice, protejarea oceanelor, ecologizarea orașelor și
asigurarea sănătății solului și a alimentelor.
Pagina 10
Orientările planului abordează și problemele legate de gen. Integrarea dimensiunii de gen va
constitui o cerință implicită în conținutul cercetării și inovării în întregul program, cu excepția
cazului în care se specifică faptul că sexul sau genul ar putea să nu fie relevant pentru subiectul în
cauză. (Sursa: Comisia Europeană și https://wrww.adrnordest.ro/primul-plan-strategic-al-programului-
orizont-europa-pentru-perioada-2021-2024)
2.3 Angajamentul UE față de dezvoltarea durabilă
Dezvoltarea durabilă, prin însăși natura ei, presupune abordarea largă, acoperind aproape orice
problemă care are o componentă socială, economică sau de mediu.
SA În domeniul dezvoltării durabile, UE se află într-o poziție avansată.
Sercon Ș UE, alături de statele sale membre, este printre primii actori care pun în
01 aplicare Agenda 2030 a ONU.
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a fost adoptată în cadrul Summit-ului ONU pentru
Dezvoltare Durabilă, în septembrie 2015, prin Rezoluția Adunării Generale a ONU A/RES/70/1.
În 2016, Comisia Europeană și-a prezentat abordarea strategică față de punerea în aplicare a
Agendei 2030 și îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.
În 2017 au fost adoptate Concluziile Consiliului UE: „Un viitor durabil al Europei: răspunsul
UE la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”, care reprezintă documentul politic asumat de
statele membre ale UE privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
În mai 2018 Comisia Europeană a publicat propunerea privind Pachetul legislativ privind
Politica de Coeziune (PC) 2012-2027, care cuprinde:
« Regulamentul privind prevederile comune (CPR)
+ Regulamentul privind Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) și Fondul de
coeziune (FC)
+ Regulamentul privind cooperarea teritorială;
+ Regulamentul privind mecanismul de cooperare transfrontalieră;
+ Regulamentul privind „Fondul social european plus” (FSE+).
În octombrie 2018, ca urmare a evaluării implementării la nivelul UE a Agendei 2030 pentru
dezvoltare durabilă, Consiliul European a emis un nou set de concluzii: „UE și statele sale membre
își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și față de punerea
în aplicare a acesteia. Consiliul European salută intenția Comisiei de a publica, în 2018,
documentul său de reflecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei
strategii cuprinzătoare de punere în aplicare”.
În perioada ianuarie 2019 - iunie 2019, în cadrul președinției României la Consiliul UE,
Grupul de lucru pentru Agenda 2030 de la nivelul acestei instituții a fost prezidat de către Csilla
Lrincz, șef de birou al Departamentului. În aceată perioada au fost obținute progrese importante
în ceea ce privește implementarea Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă la nivel european.
Adoptarea Concluziilor Consiliului UE „Către o Europă tot mai sustenabilă până în 2030”
este una dintre cele mai importante realizări. Cele 27 de articole reafirmă angajamentul Uniunii
Europene pentru Agenda 2030 și schițează un cadru prin care poate fi implementată. Concluziile
Consiliului UE au fost incluse și în discuțiile ce au stat la baza Agendei strategice a Comisiei
Europene, care cuprinde o parte importantă dedicată dezvoltării durabile.
Pagina 11
ONU consideră că "Este important să îmbunătățim sinergia și coerența între politici și să
dezvoltăm un cadru de reglementare, financiar și comportamental care să le transforme în realitate.
Dezvoltarea durabila ar trebui sa fie unul dintre principiile fundamentale în toate domeniile de
activitate.” (sursa:http://parlament.ro/afaceri_europene/afeur/2019/fi_2678. pdf).
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă Z Creștere A Rroleatia )
este structurată pe cei trei piloni ai dezvoltării > Economică kate
PA
durabile . A social ai de mediu. N STERE XA!
- economic, și )
DURABILĂ
p————_
NO (o Proares
> Social /
o
Pentru perioada 2021-2027, Uniunea Europeană a propus pentru bugetul european
sprijinirea domeniilor importante, precum inovarea și mediul înconjurător, investițiile fiind
concentrate în 5 obiective principale de politică (OP) cu propuneri Logica intervenției:
Cercetare-dezvoltare-inovare, ITC
N și IMM-uri - o transformare
economică inovatoare și inteligentă
Transporturi; |
Broadband -
mobilitate Mediu; Energie;
și urbană
conectivitate TIC Mobilitate - fără
regională PS emisii de carbon.
Dezvoltare regională și pd
| zvoltarea ” |
ilă | aucație; Ocupare - implementarea
sul A viioteznată ză 4 4 — Pilomului al sociale
eaabilă A - . european drepturilor |
a zonelor urbane, e 0
| __ iz
rurale și de coastă prin
i
ifiative locale.
Fig. 2 Obiective principale de politică
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite conține 17 obiective
de dezvoltare durabilă (ODD) care sunt strâns legate între ele și concepute pentru a fi indivizibile,
motiv pentru care integrarea acestora în acțiunile întreprinse de toți actorii este esențială pentru
aplicarea cu succes a acestora pe teren. ODD sunt integrate în toate prioritățile de acțiune ale
Comisiei Europene.
Conceptul de ODD s-a născut la Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă
(Rio+20), în 2012. ODD înlocuiesc cele opt Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM)
cuprinse în textul Declarației Mileniului adoptată în septembrie 2000 la ONU. Majoritatea
statelor lumii, printre care și România, se reuneau în 2000 în jurul unui angajament de a reduce
sărăcia globală și a salva milioane de vieți.
ODD își propun să echilibreze cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile — cea economică.
cea socială și componenta de mediu — prin acțiuni concrete prevăzute pentru următorii 15 ani,
axate, printre altele, pe:
10
Pagina 12
e demnitate umană,
+ stabilitate regională și globală,
* o planetă sănătoasă,
+ societăți reziliente și echitabile,
* economii prospere.
Statele membre ale UE ocupă deja primele locuri în privința punerii în aplicare a obiectivelor
de dezvoltare durabilă (0ODD). Cu toate acestea, nici o țară din lume nu a atins toate obiectivele
convenite și, la o analiză mai atentă a performanței UE privind obiectivele de dezvoltare durabilă
(ODD), se observă că UE trebuie să facă în continuare eforturi pe toate fronturile.
Obiectivele contribuie la sporirea convergenței între țările UE, în cadrul societăților și în restul
lumii.
&0 OBIECTIVELE ese
EEE []
18 1aitoe, Î 14 sas
»e
Fig. 3 Obiectivele de dezvoltare durabilă (0DD)
Deși fiecare obiectiv este important în realizarea Agendei 2030, Obiectivul 17: Parteneriate pentru
realizarea obiectivelor este mai special pentru că ne arată modul prin care putem realiza celelalte
obiective, mai precis prin implicarea tuturor părților interesate - toate părțile interesate trebuie să
fie implicate și să joace un rol activ în tranziția către durabilitate.
Părțile:
interesate
Societatea
cil
Fig. 4 Parteneriate ODD
11
Pagina 13
2.4 Planul de redresare pentru Europa
Dezvoltarea durabilă, fiind expusă clar în tratatele europene, este un element principal al
politicilor Uniunii Europene. În acest context, se are în vedere și șansa unică de a ieși din pandemie
mai puternici, de a dezvolta și transforma economiile, de a crea oportunități și locuri de muncă în
Europa, de a o face mai verde, mai digitală și mai rezilientă. Pentru a o valorifica, există viziunea,
planul de redresare și decizia de a investi 806,9 miliarde EUR. (în prețuri curente).
Peste 50% din sumă va sprijini modernizarea, de exemplu prin: cercetare și inovare, prin
intermediul Orizont Europa, o tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin intermediul
Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală, pregătire, redresare și reziliență,
prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență, al unui nou program în domeniul sănătății,
„UE pentru sănătate”, precum și: modernizarea politicii de coeziune și politicilor agricole comune,
pentru a maximiza contribuția acestora la prioritățile Uniunii, combaterea schimbărilor climatice,
cu 30 % din fondurile UE, protecția biodiversității și egalitatea de gen.
Bugetul pe termen lung al UE va continua să fie finanțat din sursele de venit ale bugetului UE:
e taxe vamale,
« contribuții de la statele membre bazate pe taxa pe valoarea adăugată (TVA),
« contribuții bazate pe venitul național brut (VNB)
Totodată, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost introdusă ca sursă de venituri la bugetul UE, o
nouă contribuție națională bazată pe deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate.
Pentru finanțare, Comisia Europeană va lua împrumuturi de pe piețe în numele Uniunii
Europene, cu rate mai avantajoase decât ar putea-o face multe dintre statele membre, și va
redistribui apoi sumele. Comisia Europeană emite deja obligațiuni pentru a finanța împrumuturi
acordate statelor membre și țărilor terțe în cadrul a patru programe, inclusiv până la 100 miliarde
EUR pentru programul SURE, destinat menținerii locurilor de muncă.
Comisia va utiliza o strategie de finanțare diversificată pentru a obține până în 2026, în cele
mai bune condiții financiare, până la circa 800 de miliarde EUR în prețuri curente (5 % din PIB-
ul UE) pentru NextGenerationEU:
* Împrumuturi pentru finanțarea redresării,
„ Strategia de finanțare diversificată pentru NextGenerationEU.
2.5 Implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă
Principalele măsuri pentru implementarea Agendei 2030:
. integrarea ODD în absolut toate politicile și inițiativele UE — dezvoltarea durabilă este
principiul călăuzitor esențial pentru toate politicile Comisiei Europene;
* raportări periodice, începând din 2017, referitoare la progresul UE
. promovarea Agendei 2030, astfel încât aplicarea acesteia să devină o prioritate și pentru
guvernele statelor membre, Parlamentul European, celelalte instituții europene, diverse
organizații internaționale și organizații ale societății civile și alte părți interesate
„înființarea unei platforme la nivel înalt care să sprijine schimbul de bune practici în vederea
îndeplinirii obiectivelor în toate sectoarele și la toate nivelurile (național și european)
„ lansarea unei viziuni pe termen mai lung, pentru perioada de după 2020.
12
Pagina 14
Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) |
au un caracter mondial, sunt universal aplicabile și sunt interconectate. |
Pentru a promova o dezvoltare durabilă în întreaga lume, UE va continua cooperarea cu
partenerii externi, utilizând toate instrumentele disponibile în cadrul politicilor sale externe și
sprijinind, în special, eforturile țărilor în curs de dezvoltare.
Orientări strategice comunitare 2021-2027
(1) La nivel comunitar, noile orientări strategice aferente perioadei de programare 2021-2027
accentuază importanța acordată cercetării, inovării și transferului tehnologic. Astfel, în
propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, unul dintre cele
cinci obiective de politică este „O Europă mai inteligentă — transformare industrială
inovatoare și inteligentă” și urmează să-i fie alocate cel putin 35% din fondurile dedicate
politicii de coeziune.
(2) În Raportul de țară din 2020 privind România, sunt identificate, precizate, nevoi de investiții
prioritare pentru a consolida competitivitatea întreprinderilor mici și mijlocii prin sprijinirea
creării de noi firme tip start-up și start-scale, de creștere a ratei de supraviețuire, gradului de
competitivitate și internaționalizare, de a spori capacitățile de inovare a firmelor existente prin
întroducerea inovării la nivel de servicii, produse, proces, organizare-marketing, prin
sprijinirea clusterelor industriale, prin cursuri de formare orientate către competențe specifice
specializării inteligente.
(3) La nivel comunitar, noile orientări strategice pentru perioada de programare 2021-2027
accentuază importanța acordată dezvoltării teritoriale. Astfel, la obiectivul de politică „O
Europă mai aproape de cetățeni prin promovarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor
urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale” au fost identificate nevoi de investiții
prioritare pentru zonele metropolitane pentru a consolida capacitatea de planificare și
coordonare și a sprijini dezvoltarea urbană și rurală, încât să se asigure accesul la locuri de
muncă și servicii publice de bază la nivel local în conformitate cu potențialul lor de creștere,
inclusiv o abordare mai adaptată și diferențiată pentru aceste localități. Totodată, vor fi adresate
nevoi de investiții cu rang înalt de prioritate și pentru dezvoltarea locală integrată economică,
socială, culturală, demografică, mediu și securitate — sprijin pentru realizarea și implementarea
strategiilor teritoriale integrate în zonele dezavantajate, reconversia zonelor afectate de
declinul industrial, zonele sensibile cu o importanță deosebită pentru mediu.
(4) Comisia Europeană a adoptat în februarie 2021 o nouă strategie a UE privind adaptarea la
schimbările climatice, care definește calea de urmat pentru a face față consecințelor inevitabile
ale schimbărilor climatice. În ultimii ani, schimbările climatice au efecte negative care sunt
resimțite atât în plan economic, cât și social. Dar schimbările climatice afectează nu numai
economia, ci și sănătatea și bunăstarea europenilor, care suferă din ce în ce mai mult din cauza
valurilor de căldură. UE îndeamnă la acțiuni de adaptare la schimbările climatice la care trebuie
să participe toate componentele societății și toate nivelurile de guvernare, atât în interiorul, cât
și în afara UE. Se vor depune eforturi pentru a construi o societate rezilientă la schimbările
climatice prin îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la impactul schimbărilor climatice și a
soluțiilor de adaptare, prin intensificarea planificării adaptării la schimbările climatice și prin
13
Pagina 15
N =
multiplicarea evaluărilor riscurilor climatice, precum și prin accelerarea măsurilor de adaptare
și prin sprijinirea consolidării rezilienței la schimbările climatice la scară mondială.
(sursa: https://ec.europa.eu/).
14
Pagina 16
3. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030
Agenda 2030 a fost adoptată și de Uniunea Europeană și de România.
România, în calitate de stat membru al Organizației Națiunilor Unite (ONU) și Uniunii
Europene (UE), a aderat la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) ale Agendei 2030.
România, alături de statele membre ale ONU, la Summit-ul din septembrie 2015, a adoptat Agenda
2030 pentru dezvoltare durabilă - un program de acțiune globală în domeniul dezvoltării cu un
caracter universal și care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile
— economic, social și de mediu. Pentru prima oară, acțiunile vizează în egală măsură statele
dezvoltate și cele aflate în curs de dezvoltare.
Pentru punerea în aplicare a prevederilor europene și a celor din documentele ONU în materie
de dezvoltare sustenabilă în România a fost înființat Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă,
(Hotărârea Guvernului nr. 313/11.05.2017 privind înființarea, organizarea și funcționarea
Departamentului pentru dezvoltare durabilă).
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă funcționează în cadrul aparatului de lucru al
Guvernului, în subordinea prim-ministrului și are funcția de a coordona activitățile de
implementare rezultate din setul de 17 obiective ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
Departamentul „avizează propunerile aferente setului național de măsuri de dezvoltare durabilă,
urmărind o abordare integrată și multidimensională a acestora, precum și racordarea strategiei
naționale la obiectivele de dezvoltare durabilă stabilite la nivelul Uniunii Europene și al
Organizației Națiunilor Unite”. Pentru a realiza această atribuție, Departamentul pentru
Dezvoltare Durabilă a coordonat elaborarea Srategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a
României 2030.
Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030
a fost adoptată prin HG nr. 877/9 noiembrie 2018
și publicată în Monitorul Oficial nr. 985/21 noiembrie 2018.
În primul semestru al anului 2019, România a deținut Președinția Consiliului Uniunii
Europene. În acea perioadă, Romania a avut oportunitatea, dar și responsabilitatea, de a promova
valorile dezvoltării durabile la nivel european.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României a anunțat în iulie
2020 lansarea proiectului „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030,
Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației Publice”
cu devizul ”"Planificăm global, acționăm local!”.
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă sprijină fundamentarea și elaborarea strategiilor de
dezvoltare locală prin:
+ promovarea și informarea la nivelul Administrației Publice Locale a Strategiei naționale
pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR 2030);
+ promovarea obiectivelor de dezvoltare durabilă (ODD);
+ fundamentarea cadrului de lucru al Planului de acțiune pentru implementarea SNDDR 2030
la nivel local, prin armonizarea obiectivelor de dezvoltare locală cu cele de dezvoltare
durabilă la nivel național și adaptarea contextului local la ODD-uri;
+ construcția unui ghid pentru autoritățile publice locale pentru elaborarea Strategiilor de
Dezvoltare Locală 2021-2027 în acord cu SNDDR 2030.
15
Pagina 17
La nivel național, România a realizat primele analize pe baza Raportului de Țară din 2020
— Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada
2021-2027. Pe fiecare obiectiv de politică, de asemenea, pentru conturarea viitoarelor programe
operaționale, s-au organizat întâlniri cu partenerii de la nivel național și regional și s-a purtat un
dialog permanent cu reprezentanții Comisiei Europene.
La nivel regional, ADR Nord-Est a elaborat Planul de Dezvoltare Regională Nord-Est 20212027. Elaborarea acestui document strategic de programare se bazează pe consultări cu autoritățile
regionale, locale, cu organizațiile societății civile, cu parteneri economici și sociali, astfel încât să
reflecte nevoile de dezvoltare ale regiunii, urmând ca pe baza acestuia, să se contureze un Program
Operațional Regional dedicat Regiunii Nord-Est.
Prin această strategie, România își stabilește cadrul național pentru susținerea Agendei 2030 și
implementarea setului de 17 ODD. Strategia este orientată către cetățean și se centrează pe
și încrederea că statul servește nevoile fiecărui cetățean, într-un mod
inovație, optimism, reziliență
echitabil, eficient și într-un mediu curat, în mod echilibrat și integrat.
Planul de acțiune al SNDDR 2030 își propune 2 componente: strategică și operațională, cu un
set de 12 acțiuni transversale și sectoriale. Planul de acțiune solicită implicarea tuturor actorilor în
realizarea celor 17 ODD.
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt reunite informal și sub denumirea de Obiective
Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabilește o agendă de acțiune ambițioasă
pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităților și a
injustiției și protejării planetei până în 2030.
+ Obiectivul 1: Fără sărăcie
Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
'Ținte 2030:
Strategia își propune reducerea numărului cetățenilor care trăiesc în sărăcie severă: diminuarea
numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea participării pe piața muncii a
persoanelor apte de muncă, dezvoltarea sistemului de protecție și asistență socială.
+ Obiectivul 2: Foamete zero
Eradicarea foamei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției și
promovarea unei agriculturi sustenabile
"Ținte 2030:
Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil și competitiv pentru îmbunătățirea
calității vieții și asigurării unor condiții de viață în mediul rural apropiate de cele din mediul urban,
promovarea producției autohtone și ecologice și valorifica-rea produselor tradiționale și montane cu
valoare adăugată.
+ Obiectivul 3: Sănătate și bunăstare
JIA Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalității materne și infantile, diminuarea incidenței
îmbolnăvirilor de boli infecțioase și cronice, respectiv prevenirea și tratarea abuzului de substanțe nocive
și a bolilor mintale.
16
Pagina 18
+ Obiectivul 4: Educație de calitate
Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-
a lungul vieții pentru toți
Ținte 2030:
Strategia se adresează, în principal, domeniilor: accesul tuturor copiilor la educație timpurie, învăță-
mânt primar și secundar echitabil și calitativ, cu rezultate relevante și eficiente, creșterea substan-țială
a numărului de tineri și adulți care dețin competențe profesionale relevante, care să faciliteze angajarea
la locuri de muncă decente și antreprenoriatul. Asigură faptul că toți elevii dobândesc cunoștințele și
competențele necesare pentru promovarea dezvol-tării durabile.
+ Obiectivul 5: Egalitate de gen
Realizarea egalității de gen și întărirea rolului femeilor și al fetelor în societate
Strategia își propune prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor, în sfera publică și
cea privată, asigurarea participării echilibrate și efective a femeilor și a egalității de șanse la ocuparea
posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în viața politică, economică și publică.
+ Obiectivul 6: Apă curată și sanitație
Asigurarea disponibilității și gestionării durabile a apei și sanitație pentru toți
inte 2030:
Strategia vizează creșterea calității vieții prin dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare și a
serviciilor publice, alinierea României la cerințele și standardele UE privind gestionarea apei potabile,
apelor uzate, deșeurilor și creșterea eficienței de utilizare a apei în toate sectoarele.
+ Obiectivul 7: Energie curată și la prețuri accesibile
| accesului tuturor la energie la preturi accesibile, într-un mod sigur,
Asigurarea
durabil și modern
inte 2030:
Pentru a susține pe termen lung aștep-tările consumatorilor, sectorul energetic românesc trebuie să
devină mai robust din punct de vedere economic, mai avansat și mai flexibil din punct de vedere
tehnologic și mai puțin poluant.
+ Obiectivul 8: Muncă decentă și creștere economică
Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă tuturor și durabilă, a
ocupării depline și productive a forței de muncă și asigurarea de locuri de muncă
decente pentru toți
Ținte 2030:
Strategia urmărește susținerea creșterii economice pe locuitor și promovarea sectoarelor productive și
diversificarea produselor cu valoare adăugată, crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul,
creșterea întreprinderilor micro, mici și mijlocii, modernizarea tehnologică și inovarea, asigurarea
muncii decente pentru toți cetățenii, inclusiv pentru tineri și persoanele cu dizabilități, remunerarea
egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanțare. Se susține un turism durabil care creează
locuri de muncă și promovează diversitatea culturală, produse-le locale și respectul pentru tradiții și
mediul în care trăim.
(| *Obiectivul9: Industrie, inovație și infrastructură
Construirea unor infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile
“și încurajarea inovației .
Ținte 2030:
Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure și durabile, pentru a sprijini
dezvoltarea economică și bunăstarea pentru toți, integrarea întreprinderilor mici și mijlocii în lanțuri
valorice și pe piețe externe, modernizarea infrastructurii și reabilitarea durabilă a industriilor pentru
utilizarea eficientă a resurselor, prin adoptarea tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice,
17
Pagina 19
| —
întărirea cercetării științifice și colaborarea cu mediul privat, modernizarea capacităților tehnologice ale
sectoarelor industriale, încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în
cercetare și dezvoltare.
+ Obiectivul 10: Inegalități reduse
Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de orice fel și politici de realizare
progresivă a unei egalități sporite, în special fiscale, salariale, educaționale și de protecție socială.
Coeficientul GINI este indicatorul care măsoară gradul de inegalitate a veniturilor disponibile ale unei
populații — când este 0% reprezintă egalitate deplină și când este 100% reprezintă inegalitate absolută.
Conform Eurostat, în anul 2008, acest coeficient a fost de 35,9% pentru România, comparativ cu 31,0%
media UE, iar în 2016 a fost de 34,7%, comparativ cu 30,8%. Referitor la inegalitățile între rural și urban,
conform INS, 46,2% din cetățenii României trăiau în mediu rural în 2015. Potrivit Eurostat, media UE era
de 28%. Pentru decalajul socio-economic dintre mediul urban și rural, indicatorul reprezentativ este „riscul
sărăciei sau a excluziunii sociale”. Eurostat subliniază faptul că, în 2016, în România, în mediul urban, rata
riscului de sărăcie era de 24,3%, în timp ce în mediul rural era la 51,7%. Media UE era de 23,6% în mediul
urban și 25,5% în mediul rural.
LE * Obiectivul 11: Orașe și comunități durabile
Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor,
sigure, reziliente și durabile
inte 2030:
Strategia vizează asigurarea condițiilor pentru o viață demnă a cetățenilor din comunită-țile urbane și
rurale prin accesul la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile; accesul la
transport public eficient, la prețuri echitabile și accesibile pentru toți; promovarea conceptului de smart-
city; consoli-darea eforturilor de protecție și salvare a patrimoniului cultural; reducerea impactului
negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și
mediului în general.
+ Obiectivul 12: Consum și producție responsabile
Asigurarea unor modele de consum și producție durabile
inte 2030:
Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin întroducerea unor elemente ale
economiei circulare, creșterea productivități resurselor, reducerea risipei de alimente și a deșeurilor,
prin: diminuarea generării, de consumuri la toate nivelurile sale; reciclare și reutilizare; încurajarea
companiilor să adopte practici durabile și să integreze informațiile privind durabilitatea activităților lor
în ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziții publice; conștientizarea cetățenilor
asupra a ce înseamnă un stil de viață în armonie cu natura.
+ Obiectivul 13: Acțiune în domeniul schimbărilor climatice
O Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului
lor
Strategia vizează consolidarea capacității de adaptare și reziliență a României pentru a combate
pericolele legate de schimbările climatice și dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare și
de adaptare la acestea atât în strategiile, cât și în politicile naționale și în planificarea și creșterea nivelului
de educație și conștientizare.
+ Obiectivul 14: Viață acvatică
Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine
pentru o dezvoltare durabilă
18
Pagina 20
Strategia își propune prevenirea și reducerea poluării marine, gestionarea și protecția durabilă a
ecosistemelor marine, conservarea zonelor costiere și asigurarea unui pescuit durabil.
+ Obiectivul 15: Viața terestră
Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre,
gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea
degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
Strategia are în vedere conservarea și utilizarea durabilă a ecosistemelor terestre, managementul durabil
al pădurilor, combaterea deșertificării, restaurarea terenurilor și solurilor degradate, inclusiv a terenurilor
afectate de deșertificare, secetă și inundații, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea și protejarea
zonelor umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susținerea cercetării în domeniu, gestionarea
durabilă a pădurilor, eliminarea defrișărilor abuzive și a tăierilor rase, tranziția către o economie circulară.
16 paza + Obiectivul 16: Pace, justiție și instituții eficiente
ci Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a
accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile
și incluzive la toate nivelurile
Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranței, eradicarea violenței asupra
copiilor și reducerea semnificativă a tuturor formelor de violență, diminuarea corupției, dezvoltarea
instituțiilor eficiente și transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv
participarea și reprezentarea cetățenilor la toate nivelurile și asigurarea accesului public la informații și
protejarea libertăților fundamentale.
+ Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor
Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global
pentru dezvoltare durabilă
În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie, România înțelege să-și susțină angajamentele
internaționale, aderarea la Zona Euro, la spațiul Schengen și la Organizația pentru Dezvoltare și Cooperare
Economică și să joace un rol proactiv pe plan european și internațional.
3.1 Principiile generale utilizate în elaborarea Strategiei Naționale
Ca membră a comunității internaționale, dar mai ales ca membră a Uniunii Europene,
România are interesul de a implementa principiile dezvoltării durabile pe plan național.
Strategia susține ca România să fie în 2030 o țară membră a unei Uniunii Europene puternice,
în care decalajele dintre țări vor fi reduse, iar cetățenii României vor putea trăi într-o țară în care
statul servește nevoile fiecărui cetățean într-un mod echitabil, eficient și cu preocupări crescute și
constante pentru un mediu curat. Toate măsurile, finanțarea de proiecte și prin diverse programe
sunt dezvoltate pe baza unui set de principii ce stau la baza elaborării și aplicării lor, după cum
urmează:
+ principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul
central/guvernamental la cel regional și local;
+ principiul parteneriatului, prin crearea și promovarea de parteneriate între toți actorii
implicați;
+ principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;
Pagina 21
> principiul co-finanțării, adică obligativitatea contribuției financiare a diverșilor actori
implicați în realizarea programelor și proiectelor de dezvoltare.
Pentru a asigura integrarea și corelarea echilibrată a componentelor economice, ecologice și
socio-culturale ale dezvoltării durabile, vor fi primordiale următoarele principii directoare:
+ Promovarea și protecția drepturilor fundamentale ale omului;
+ Solidaritatea în interiorul generațiilor și între generații;
+ Cultivarea unei societați deschise si democratice;
+ Informarea și implicarea activă a cetățenilor în procesul decizional;
+ Implicarea mediului de afaceri și a partenerilor sociali;
+ Coerența politicilor si calitatea guvernării la nivel local, regional, național și global;
+ Integrarea politicilor economice, sociale și de mediu prin evaluări de impact și consultarea
factorilor interesați.
+ Utilizarea cunostințelor moderne pentru asigurarea eficienței economice și investiționale;
+ Aplicarea principiului precauțiunii în cazul informațiilor stiințifice incerte;
+ Aplicarea principiului “poluatorul plătește”.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă în România, ca orientare generală vizează
realizarea obiectivelor strategice pe termen scurt, mediu și lung cu:
Y Orizont 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al țărilor
membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile.
Îndeplinirea acestor obiective strategice va asigura, pe termen mediu și lung, o creștere
economică ridicată și, în consecință, o reducere semnificativă a decalajelor economico-sociale
dintre România și celelalte state membre ale UE.
3.2 Planul Național de Redresare și Reziliență
»Planul Național
de Redresare și Reziliență
3.2.1 Generalități
Declanșarea epidemiei de COVID-19 la începutul anului 2020 a modificat perspectivele
economice, sociale și bugetare în Uniune și în lume, fiind necesar un răspuns urgent și coordonat
atât la nivelul Uniunii, cât și la nivel național pentru a face față enormelor consecințe economice
și sociale, precum și efectelor asimetrice asupra statelor membre.
În contextul crizei provocate de COVID-19 este necesar să se acorde sprijin financiar eficace
și semnificativ, dar și direct statelor membre, folosind un mecanism de redresare și reziliență, un
sprijin financiar menit să accelereze implementarea reformelor sustenabile și a investițiilor publice
conexe în statele membre. Acest mecanism special a fost conceput pentru a aborda efectele și
consecințele negative ale crizei provocate de COVID-19 în Uniune.
Obiectivul general al Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR) este să promoveze
coeziunea economică, socială și teritorială a Uniunii și a tranziției digitale, restabilind și
promovând creșterea durabilă și integrarea economiilor Uniunii, încurajând crearea de locuri de
muncă de înaltă calitate, contribuind la autonomia strategică a Uniunii alături de o economie
deschisă și creând valoare adăugată europeană:
20
Pagina 22
- prin îmbunătățirea rezilienței, a nivelului de pregătire pentru situații de criză, a capacității de
adaptare și a potențialului de creștere ale statelor membre, prin atenuarea impactului social și
economic al crizei în cauză, în special asupra femeilor,
- prin contribuția la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale,
- prin sprijinirea tranziției verzi,
- prin contribuția la realizarea obiectivelor privind clima ale Uniunii pentru 2030 stabilite la
articolul 2 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și prin respectarea obiectivului UE de
realizare a neutralității climatice până în 2050.
Mecanismul este gândit pe șase piloni:
1. Tranziția verde;
2. Transformarea digitală;
3. Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii;
4. Coeziune socială și teritorială;
5. Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională;
6. Politici pentru noua generație.
Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este cel mai mare instrument financiar creat de
Uniunea Europeană în afara cadrului financiar multianual, menit să ofere sprijin financiar statelor
membre pentru a asigura o revenire economică rapidă. Acest mecanism e construit pe o logică
diferită de fondurile de coeziune, fiind bazat doar pe rezultatele obținute la finalul perioadei de
implementare.
Pentru a se asigura asumarea responsabilității la nivel național și concentrarea pe reformele și
investițiile relevante, statele membre care doresc să primească sprijin transmit Comisiei un Plan
de Redresare și Reziliență (PNRR) care să fie motivat și justificat în mod corespunzător.
Statele membre își stabilesc în cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență
reformele și investițiile pe care le vor realiza până la finalul anului 2026. În discrepanță cu
Politica de Coeziune, proiectele din PNRR nu se pot extinde după finalul perioadei și nici nu se
pot faza, fiind crucială finalizarea lor până în 2026.
Pentru fiecare investiție se stabilesc o serie de jaloane (milestones) și ținte (targets) care
demonstrează progresul în atingerea rezultatelor asumate. Plățile de la Comisie se vor face de 2
ori pe an, în raport cu realizarea acestora.
România a transmis PNRR în data de 31.05.2021.
Comisia Europeană a efectuat prima aprobare pe data de 27.09.2021 a Planului Național de
Redresare și Reziliență (PNRR) al României, care valorează 29,2 miliarde de euro, împărțiți în
două părți aproape egale ce reprezintă granturi, respectiv împrumuturi. Executivul european a
ținut cont de 1] criterii de evaluare. Din acești bani, 41% sunt alocați pentru investițiile și
reformele privind mediul și tranziția „verde ” iar 21% pentru digitalizarea României. Acești bani
vor fi acordați în funcție de atingerea obiectivelor de pe parcursul celor cinci ani în care se aplică
planul. În comunicatul oficial al Comisiei Europene se spune că, fiind atinse toate cele 7 sectoare
emblematice ale politicilor UE (flagship areas), PNRR-ul României include reforme & investiții
pentru sprijinirea tranziției verde & digitale, „creșterea inteligentă”, sănătatea, reziliența și
politicile pentru generația viitoare. 4/NextGenerationEU va contribui la construirea unui viitor mai
verde și mai sustenabil pentru România”.
Ultima aprobare a PNRR a fost pe 28.10.2021.
21
Pagina 23
NextGeneration EU - va furniza 29,2 miliarde EUR pentru stimularea tranziției verzi și digitale
și construirea unei economii mai reziliente în România.
NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare, în valoare de peste
800 de miliarde EUR, menit să contribuie la repararea daunelor economice și sociale
Ei imediate provocate de pandemia de coronavirus. După pandemia de COVID-19,
Europa va fi mai verde, mai digitală, mai rezilientă și mai bine pregătită să facă față
provocărilor actuale și viitoare.
+ Mecanismul de redresare și reziliență: elementul central al instrumentului NextGenerationEU,
cu împrumuturi și granturi în valoare de 723,8 miliarde EUR disponibile pentru sprijinirea
reformelor și a investițiilor întreprinse de țările UE. Scopul este de a atenua impactul economic
și social al pandemiei de COVID-19 și de a face ca economiile și societățile europene să devină
mai durabile, mai reziliente și mai bine pregătite pentru provocările și oportunitățile oferite de
tranziția către o economie verde și de tranziția digitală. Statele membre lucrează la planurile
lor de redresare și reziliență pentru a accesa fonduri din cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență.
„ Asistența de redresare pentru coeziune și teritoriile Europei (REACT-UE): NextGenerationEU
include, de asemenea, 50,6 miliarde EUR pentru REACT-EU. Este vorba despre o nouă
inițiativă care continuă și extinde măsurile de răspuns la criză și de remediere a consecințelor
crizei prin intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus și al Inițiativei plus
pentru investiții ca reacție la coronavirus. Ea va contribui la o redresare ecologică, digitală și
robustă a economiei.
Fondurile vor fi direcționate către:
> Fondul european de dezvoltare regională (FEDR);
> Fondul social european (FSE);
> Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).
Aceste fonduri suplimentare sunt puse la dispoziție în perioada 2021-2022.
NextGenerationEU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte programe sau fonduri
europene, cum ar fi Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rurală sau Fondul pentru o tranziție justă
(TF). (Sursa: https://ec.europa.cu/info/strategy/recovery-plan-europe_r0)
3.2.2 Implementarea PNRR
Obiectivul general al PNRR al României este corelat în mod direct cu Obiectivul general al
MRR, cum este inclus în Regulamentul 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului,
așa
din 12 februarie 2021, art.4.
Planul de redresare și reziliență stabilește setul detaliat de măsuri pentru monitorizarea și
implementarea sa, inclusiv ținte și jaloane și costuri estimate, precum și impactul preconizat al
planului de redresare și reziliență asupra potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și
a rezilienței economice, sociale și instituționale, inclusiv prin promovarea politicilor pentru copii
și tineret, și asupra atenuării impactului economic și social al crizei provocate de COVID-19,
contribuind la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, consolidând astfel
coeziunea economică, socială și teritorială și convergența în cadrul Uniunii. Pentru îndeplinirea
Planului de Redresare și Reziliență a fost propusă alocarea de 41,1 miliarde euro, reprezentând
141% din alocarea României atât din granturi cât și împrumuturi pentru reforme care să producă
22
Pagina 24
= —————5
schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcției publice, reforma
salarizării în sector public, reforma companiilor de stat și introducerea venitului minim de
incluziune.
Planul Național de Relansare și Reziliență detaliază componentele celor șase piloni din
structura PNRR, așa cum este ea stabilită prin regulamentul Mecanismului de Relansare și
Reziliență adoptat de Parlamentul European și Consiliu la 12 februarie 2021.
Pe Componente au fost alocate (conform https://monitorpnrr.eu/):
> conține cele mai mari investiții făcute în România de după 1990 în școli, spitale, autostrăzi și
protecța mediului, în special pentru păduri, sistemul de apă și protecția aerului, include
reforme structurale absolut necesare pentru dezvoltarea sustenabilă a României.
>» se va demara un proces major de digitalizare a statului care va schimba total modul de
interacțune cu cetățeanul și va crea o cetățenie digitală
>» seva include un program național de reducere a abandonului școlar.
>» Se va propune o alocare semnificativă pentru instrumente financiare pentru mediul de afaceri
aplicate direct prin băncile din România.
Guvernul României a adoptat Hotărârea, nr. 247 din 23 februarie 2022, privind organizarea și
funcționarea Comitetului de monitorizare a Planului Național de Redresare și Reziliență al
României (CM PNRR). CM PNRR este un organism interinstituțional, cu rol consultativ, de
informare și dezbatere fără personalitate juridică, condus de un președinte, reprezentat de ministrul
investițiilor și proiectelor europene și are în componență un număr impar de membri, reprezentanți
ai:
* organizațiilor neguvernamentale, selectate prin apel de candidaturi de către Ministerul
Investițiilor și Proiectelor Europene, în baza gradului de reprezentativitate al acestora;
* sindicatelor;
+ patronatelor;
„ structurilor asociative ale administrației publice locale, respectiv: Uniunea Națională a
Consiliilor Județene din România, Asociația Municipiilor din România, Asociația Orașelor
din România și Asociația Comunelor din România;
„alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
Implementarea PNRR se va baza pe implicarea autorităților locale atât în definirea apelurilor, acolo
unde este cazul, cât și în cea de monitorizare și evaluare a planului.
Totodată, Ministerul Dezvoltării Administrației și Lucrărilor Publice (MDLPA) publică
periodic spre consultare ghidurile aferente apelurilor de proiecte pe care le gestionează în cadrul
PNRR, Astfel, au fost publicate spre consultare ghidurile pentru Componenta $ — „Valul renovării”
și Componenta 10 — „Fondul local”. Cele două apeluri vor finanța renovarea energetică a clădirilor
publice și rezidențiale, renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și a clădirilor publice precum
23
Pagina 25
și investiții în înnoirea parcului de vehicule destinate transportului public, asigurarea infrastructurii
de transport verde, piste pentru biciclete și alte vehicule electrice ușoare. Totodată, se are în vedere
construirea de locuințe nZEB plus pentru tineri și locuințe de serviciu pentru specialiști din
sănătate sau învățământ.
Structura PNRR:
Dr Piloni Componenta Obiectiv/Domenii de intervenție
1 Pilonul 1 | C1. Managementul | Obiectiv: Asigurarea sustenabilă a apei pentru un viitor
Tranziția | apei sigur al populației, mediului și economiei
Verde Domeniu de interes: Apă și apă uzată, infrastructura de
gospodărire a apelor. Accelerarea accesului populației la
apă și canalizare și la servicii de calitate conform
directivelor europene, irigații, dezmlăștiniri, lucrări de
combatere a eroziunii solului și intervenții active în
atmosferă.
C2. Păduri și Obiectiv: Armonizarea practicilor de management
protecția forestier cu cele privind conservarea biodiversității și
biodiversității protejarea mediului în contextul generat de Pactul Verde
European și asigurarea tranziției către o Europă neutră din
punct de vedere climatic prin crearea de noi suprafețe
acoperite cu păduri și refacerea habitatelor degradate.
Domeniu de interes: Păduri și biodiversitate. Dezvoltarea
unei noi Strategii forestiere naționale. Reforma sistemului
de management al ariilor naturale protejate în vederea
implementării coerente și eficace a Strategiei Europene
privind biodiversitatea. Împădurim România și protejăm
biodiversitatea.
C3. Managementul | Obiectiv: Accelerarea procesului de extindere și
deșeurilor modernizare a sistemelor de gestionare a deșeurilor în
România cu accent pe colectarea separată, măsuri de
prevenție, reducere, reutilizare și valorificare în vederea
conformării cu directivele aplicabile și tranziției la
economia circulară.
Domeniu de intervenție: Managementul deșeurilor și
accelerarea tranziției către economia circulară.
C4. Transport Obiectiv: a spori sustenabilitatea sectorului
sustenabil transporturilor din România prin sprijinirea tranziției
verzi și digitale a sectorului, respectiv de a dezvolta o
infrastructură de transport durabilă și ecologică, cu
standarde de siguranță adecvate, care să contribuie la
finalizarea rețelelor transeuropene de transport (TEN-T)
și la descongestionarea nodurilor urbane, stimulând în
același timp tranziția către un transport sustenabil la nivel
național, fiind vizate acțiuni orientate către dezvoltarea de
măsuri „environmental friendly” pe noile sectoare de
transport de mare viteză, asigurarea elementelor de
protecție a mediului, precum și a sistemelor inteligente de
transport (ITS) și a măsurilor de siguranță rutieră.
Domeniul de politică - Transporturi.
Transport sustenabil, decarbonizare și siguranță rutieră.
Transport feroviar și mobilitate urbană.
24
Pagina 26
C5. Valul Obiectiv general: Tranziția către un fond construit
Renovării rezilient și verde.
Domeniu de politică: Tranziția verde.
Îmbunătățirea fondului construit printr-o abordare
integrată a eficienței energetice, a consolidării seismice, a
reducerii riscului la incendiu și a tranziției către clădiri
verzi și inteligente, conferind respectul cuvenit pentru
estetică și calitatea arhitecturală a acestuia, dezvoltarea
unor mecanisme adecvate de monitorizare a
performanțelor fondului construit și asigurarea capacității
tehnice pentru implementarea investițiilor.
C6. Energie Obiectiv: De a aborda principalele provocări ale
sectorului energetic din România în ceea ce privește
decarbonizarea și poluarea aerului, respectiv asigurarea
tranziției verzi și a digitalizării sectorului energetic prin
promovarea producției de energie electrică din surse
regenerabile, a eficienței energetice și a tehnologiilor
viitorului.
Domeniu de politică/domeniu: Energie.
Energie regenerabilă și eficiență energetică. Dezvoltarea
unui mecanism sustenabil de stimulare a eficienței
energetice în industrie și de creștere a rezilienței.
N Pilonul 2 | C7. Transformare | Obiectiv: O infrastructură digitală coerentă și integrată la
Transfor | digitală nivelul administrației publice din România care să ofere
mare servicii digitale de înaltă calitate atât cetățenilor, cât și
digitală companiilor. Prin realizarea acestui obiectiv sunt create
condițiile pentru adoptarea tehnologiilor digitale în toate
sectoarele și domeniile de activitate ale instituțiilor
statului și pentru creșterea numărului de cetățeni și
companii care vor putea beneficia și fructifica
oportunitățile oferite de digitalizare. Implementarea pe
scară largă a soluțiilor digitale va contribui la creșterea
gradului de transparentizare a activității autorităților
statului și la reducerea barierelor birocratice, contribuind,
de asemenea, la realizarea obiectivelor de dezvoltare
durabilă.
Domeniu de intervenție: Transformare digitală.
III | Pilonul3 | C8. Reforma Obiective:
Creștere — | fiscală și reforma 1.Reforma Agenției Naționale de Administrare Fiscală
inteligent | sistemului de pensii | (ANAF) prin digitalizare.
ă, 2. Modernizarea sistemului vamal și implementarea
sustenabi vămii electronice.
lă și 3. Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară.
favorabil 4. Revizuirea cadrului fiscal.
ă 5. Creșterea competitivității, a capacității de inovare,
incluziun productivității și internaționalizării afacerilor (în special a
IMM-urilor), prin furnizarea de surse alternative de
finanțare ca urmare a înființării unei Bănci Naționale de
Dezvoltare.
6. Reforma sistemului public de pensii printr-un nou
cadru legislativ pentru a asigura sustenabilitatea fiscală în
contextul procesului de îmbătrânire a populației, pentru a
corecta inechitățile, modernizarea sistemului de pensii
prin aplicații și servicii digitale.
C9. Suport pentru | Obiective:
sectorul privat, 1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și
cercetare, simplificare procedurală destinate mediului de afaceri
25
Pagina 27
DE =
dezvoltare și 2. Bficientizarea guvernanței în domeniul Cercetare,
inovare Dezvoltare și Inovare
3. Reforma carierei de cercetător.
4. Consolidarea cooperării dintre mediul de afaceri și cel
de cercetare
5. Dezvoltarea premiselor necesare pentru reformarea
sustenabilă a companiilor de stat.
6. Creșterea accesului la finanțare, prin dezvoltarea de
instrumente adaptate nevoilor întreprinderilor, cu accent
inclusiv pe contribuția la schimbările climatice și tranziția
digitală.
7. Sprijin pentru integrarea organizațiilor de cercetare,
dezvoltare și inovare din România în Spațiul european de
cercetare.
IV | Pilonul4 | C10. Fondul local Obiective:
Coeziune 1. Asigurarea cadrului necesar pentru dezvoltarea
socială și durabilă a localităților din România prin investiții în
teritorial infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția
ă verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea
disparităților teritoriale la nivel regional, intra-regional și
intra-județean.
2. Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea
instrumentelor de planificare teritorială și urbană la
nivelul autorităților publice locale.
3. Îmbunătățirea calității locuirii și Dezvoltarea
sistemului de planificare — Codul amenajării teritoriului,
urbanismului și construcțiilor.
C11. Turism și Obiectiv: Creșterea coeziunii sociale, economice și
Cultură teritoriale și crearea de noi locuri de muncă în special în
mediul rural, respectiv:
(1) promovarea transformării socio-economice durabile
în zonele rurale și defavorizate prin dezvoltarea unei
rețele de Organizații Regionale de Management al
Destinațiilor (OMD) și sprijinirea investițiilor locale în
turism;
(2) sprijinirea mobilității durabile prin crearea unei rețele
naționale Velo, inclusiv rute Eurovelo și reducerea
decalajului de acces la cultură între zonele rurale și cele
urbane mari.
(3) Reformarea sistemului de finanțare a sectorului
cultural.
Domeniu de intervenție: Turism și Cultură
v Pilonul 5 | C12. Sănătate Obiectiv: Consolidarea rezilienței sistemului de sănătate
Sănătate, din România prin creșterea nivelului de acces, siguranță,
precum calitate și funcționalitate a serviciilor medicale și a
și infrastructurii sanitare
reziliență Domeniu de intervenție: Sănătate
economic 1.Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor
ă, socială publice din sănătate.
și 2.Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructura
instituțio sanitară.
nală 3.Dezvoltarea capacității pentru managementul
serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane
din sănătate.
1. Crearea unui nou cadru legal pentru a preveni separarea
copiilor de familie.
26
Pagina 28
C13. Reforme 2. Reforma sistemului de protecție a persoanelor adulte cu
sociale dizabilități
3. Implementarea venitului minim de incluziune (VMI).
4. Întroducerea tichetelor de muncă și formalizarea
muncii pentru lucrătorii casnici.
5. Asigurarea cadrului legal pentru stabilirea salariului
minim.
6. Îmbunătățirea legislației privind economia socială.
7. Reforma serviciilor de îngrijire de lungă durată pentru
persoanele vârstnice.
C14. Buna Sumar: Reforma sectorului public, creșterea eficienței
guvernanță justiției și întărirea capacității partenerilor sociali.
Obiective:
1 Îmbunătățirea eficienței proceselor decizionale prin
întărirea capacității de coordonare a politicilor și analiză
de impact la nivelul Guvernului și al ministerelor
coordonatoare, precum și prin consolidarea
instrumentelor în vederea creșterii calității consultărilor
publice la toate palierele administrației.
2 Întărirea coordonării la Centrul Guvernului printr-o
abordare integrată și coerentă a inițiativelor în domeniul
schimbărilor climatice și a dezvoltării durabile.
3.Management performant al resurselor umane în sectorul
public. A asigura furnizarea de servicii publice de calitate,
de către un corp de funcționari publici profesioniști și bine
pregătiți, care să răspundă adecvat provocărilor, nevoilor
și așteptărilor cetățenilor și mediului de afaceri.
4.Dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar
în sectorul public.
5.Garantarea independenței justiției, creșterea calității și
eficienței acesteia.
6.Intensificarea luptei împotriva corupției.
7.Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de
integritate.
8.Reformarea sistemului național de achiziții publice.
9. Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a
principiilor guvernanței corporative în cadrul
întreprinderilor de stat .
10. Astfel se va consolida reziliența și capacitatea de
adaptare la tranziția verde și digitală.
VI Pilonul 6 C15. Educație Obiectiv general:
Politici Creșterea capacității de reziliență a sistemului educațional
pentru prin modernizarea infrastructurii educaționale și a dotării
noua aferente, în corelare cu nevoile prezente și viitoare ale
Generați pieței forței de muncă, în vederea asigurării participării la
e un proces educațional de calitate, modern și incluziv.
1. Elaborarea și adoptarea pachetului legislativ pentru
implementarea proiectului „România Educată”.
2. Dezvoltarea unui sistem de servicii de educație
timpurie unitar, incluziv și de calitate.
3. Reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru
prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii.
4. Crearea unei rute profesionale complete pentru
învățământul tehnic superior.
5. Adoptarea cadrului legislativ pentru digitalizarea
educației.
27
Pagina 29
6. Actualizarea cadrului legislativ pentru a asigura |
standarde ecologice de proiectare, construcție și dotare în |
|
sistemul de învățământ preuniversitar .
7. Reforma guvernanței sistemului de învățământ
preuniversitar și profesionalizarea managementului.
Tab.1 Pilonii PNRR
Conform metodologiei Comisiei Europene, elaborată în Scoreboardul care monitorizează
PNRR-urile la nivel european, se consideră că fiecare măsură contribuie la cel puțin doi din cei
șase piloni politici, demonstrând astfel un grad ridicat de coordonare între cei 6 piloni. Prin urmare,
contribuția totală la toți cei 6 piloni afișați în acest grafic se ridică la 200% din fondurile alocate
României.
Orientări strategice naționale:
(1) Conform OUG nr. 88/27.05.2020 privind instituirea unor măsuri, precum și acordarea unui
sprijin financiar pentru pregătirea portofoliului de proiecte în domenii strategice considerate
prioritare pentru perioada de programare 2021 - 2027, destinat finanțării prin Programul
Operațional Asistență Tehnică 2014 - 2020 (POAT 2014 - 2020) și Programul Operațional
Infastructură Mare 2014 - 2020 (POIM) se instituie unele măsuri în domeniul fondurilor
europene, având drept scop:
a) asigurarea cadrului general de acordare a sprijinului financiar pentru elaborarea
documentațiilor tehnico-economice necesare pregătirii și implementării unor proiecte de
infrastructură din domenii de interes strategic național/regional/local și/sau a unor proiecte care
fac parte din strategii/planuri de dezvoltare la nivel regional/local, finanțabile din fonduri
europene acordate României în perioada de programare 2021 - 2027, în cadrul Politicii de
coeziune;
b) pregătirea portofoliului de proiecte de infrastructură în domenii strategice considerate
prioritare pentru perioada de programare 2021 - 2027.
Prin această ordonanță de urgență se acordă sprijin financiar în elaborarea documentațiilor
tehnico-economice în următoarele domenii de interes strategic național/local:
a) transport și transport intermodal;
b) apă - apă uzată;
c) gestionarea deșeurilor;
d) mobilitate urbană;
€) regenerare urbană;
£) infrastructură rutieră de interes județean;
g) centre de agrement/baze turistice/tabere școlare;
h) infrastructură și servicii publice de turism, inclusiv obiective de patrimoniu;
i) specializare inteligentă.
(2) De asemenea, în vederea implementării ODD-4 Educație de calitate, Proiectul „România
educată”, a fost aprobat de către Guvernul României în ședința din 14.07.2021, fiind adoptat un
memorandum privind implementarea proiectului „România Educată” și aprobarea priorităților
în reforma sistemului național de Educație. Ședința de guvern a fost prezidată de președintele
Klaus Ioahnnis. „Guvernul României își asumă, prin prezentul memorandum, obiectivele și țintele
28
Pagina 30
strategice în domeniul educației stabilite prin proiectul "România Educată', ceea ce va determina
accelerarea procesului de reformă a educației românești și va crea premisele asigurării stabilității
cadrul căruia sunt clar identificate domeniile prioritare, țintele, obiectivele și direcțiile de acțiune,
este necesar să se elaboreze un pachet legislativ, astfel încât documentele de politici publice,
rapoartele tematice și acțiunile asociate, rezultate din procesul de dezbatere și consultare aferente
proiectului 'România Educată!, să fundamenteze legiferarea unui nou model de guvernanță în
educație, capabile să răspundă nevoilor educaționale și economice ale unei lumi moderne,
globale, competitive, puternic tehnologizate și digitalizate", se arată în memorandum. Potrivit
memorandumului, reformele preconizate prin proiectul „România Educată”, concordante cu
măsurile prevăzute în programul de guvernare 2021-2024, sunt elaborate în acord cu
Recomandările Specifice de țară ale Comisiei Europene și cu Programul Național de Reformă și
au nevoie de finanțări adecvate din surse multiple: Planul Național de Redresare și Reziliență,
programe operaționale europene 2014-2020 și 2021-2027, bugetul central, bugetele locale,
parteneriate public-private, fonduri nerambursabile, finanțări SEE, contribuții ale firmelor private.
Proiectul propune reorganizarea instituțiilor la nivel național și județean, între acestea și
desființarea inspectoratelor și transformarea lor. Va exista un Consiliu Consultativ pentru
Învățământ Preuniversitar la nivel județean, condus de șeful Consiliului Județean, un Centru
județean pentru Învățământ Preuniversitar - fostul inspectorat, un Centru județean pentru
Formare Continuă - fosta Casă a corpului didactic, ambele în subordinea ministerului Educației,
dar și o Direcție județeană de Asigurare a Calității. Consiliul Consultativ pentru Învățământul
Preuniversitar sprijină demersurile de administrare și dezvoltare a rețelei școlare și de monitorizare
a capacității autorităților publice locale de a susține educația. Este prezidat de Președintele
Consiliului Județean și întocmește și avizează Raportul anual privind starea învățământului
preuniversitar la nivelul județului.
La nivel național:
> Ministerul Educației sub care să existe:
— ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar);
— O structură dedicată administrării sistemului preuniversitar;
— O structură dedicată de politici publice în educație;
— Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare;
Centrul Național de formare continuă, asistență și resurse educaționale
La nivel județean:
— Consiliul Consultativ pentru Învățământ Preuniversitar;
— DACIS - Direcția Județeană de Asigurare a Calității și Inspecție Școlară (în subordinea
ARACIP);
— CI-IP - Centru Județean pentru Învățământ Preuniversitar (fostul Inspectorat școlar
județean, în subordinea ministerului Educației);
— CI-ECARE - Centru județean pentru Formare Continuă, Asistență și Resurse Educaționale
(fostul Casa Corpului Didactic, în subordinea Ministerului).
Domeniile prioritare de acțiune din cadrul proiectului „România Educată” sunt: cariera
didactică; managementul și guvernanța; finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar;
infrastructura sistemului de educație; curriculum și evaluare centrate pe rezultate; educație
incluzivă de calitate pentru toți copiii; alfabetizarea funcțională; promovarea educației STEAM
(science, technology, engineering, arts and mathematics); digitalizare; reziliență.
Orizontul de implementare a măsurilor în proiectul „România Educată ” este anul 2030.
propuse
Pagina 31
DE =
(3) Pornind de obiectivele UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, o nouă strategie a
UE privind adaptarea la schimbările climatice, aprobată în februarie 2021, la nivel național a fost
adoptată Strategia Națională privind Schimbările Climatice, în care sunt menționate două
componente cheie ale efortului climatic: cel de prevenire și combatere a efectelor schimbărilor
climatice (prin acțiuni destinate reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră — emisii GES) și cel
de adaptare adecvată și cu daune minime în contextul creat de schimbările climatice deja în curs.
La nivel local, schimbările climatice pot conduce la evenimente meteorologice extreme, cum ar fi
valurile de căldură, secetă, viituri și altele asemenea, fiind mai frecvente, cu o intensitate crescută
și, în consecință, cu riscuri mai mari pentru pagube semnificative asociate.”
În România, se observă o creștere a numărului fenomenelor meteorologice extreme, prin
creșterea numărului avertizărilor emise de către Agenția Națională de Meteorologie cu privire la
apariția unor fenomene meteorologice extreme. Pentru perioada 2021-2027 eforturile la nivel
de combatere a schimbărilor climatice se vor intensifica. În decembrie 2019, liderii UE
european
au aprobat obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050. În acest
context, o pondere importantă din fondurile Politicii de Coeziune vor fi alocate Obiectivului de
Politică 2: O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului de la Paris
și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și combaterea schimbărilor
climatice.
(4) Începând cu anul 2021, în toate statele membre U.E. se realizează Recensământul populației și
locuințelor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al
Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor și cu regulamentele de implementare
corespunzătoare. În România, Recensământul populației și locuințelor se desfășoară potrivit
prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 19/2020 privind organizarea și desfășurarea
Recensământului populației și locuințelor din România în anul 2021, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 178/2020, cu modificările și completările ulterioare. Începând cu 14
martie 2022 a debutat etapa de autorecenzare a Recensământului populației și locuințelor 2021.
Pentru prima dată în România recensământul a fost 100% informatizat, oferindu-se posibilitatea
autorecenzării care s-a realizat online de pe orice telefon mobil inteligent, tabletă sau calculator cu
acces la internet, chestionarul pentru autorecenzare fiind disponibil în limba română, în limbile
minorităților naționale și în limba engleză. Recensământul s-a desfășurat online o perioadă de
timp, după care altă perioadă pentru cei care nu s-au autorecenzat, recenzarea având loc prin
interviu față în față cu înregistrarea datelor pe tabletă de către un recenzor.
30
Pagina 32
4. Strategia Regională de dezvoltare pentru perioada 2021-2027
Parlamentul European definește regiunea drept "Un teritoriu care formează, din punct de
vedere geografic, o unitate netă, sau un ansamblu similar de teritorii în care există continuitate,
în care populația posedă anumite elemente comune și dorește să-și păstreze specificitatea astfel
rezultată, și să o dezvolte cu scopul de a stimula progresul cultural, social și economic”.
În aplicarea legii dezvoltării regionale în
România, în concordanță cu obiectivele de
coeziune economică și socială ale României
și ale Uniunii Europene în domeniul
politicilor de dezvoltare regională, pe
teritoriul României sunt constituite opt
regiuni de dezvoltare:
Fig. 5 Harta regiunilor de dezvoltare din România
Nr. Regiunile de
Crt dezvoltare Județele din componența
1 Nord-Est Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui
2 Sud-Est Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea
3 Sud - Muntenia Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman
4 Sud-Vest Oltenia | Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea
5 Vest Arad, Caraș-Severin, Botoșani și Timiș
6 Nord-Vest Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj
7 Centru Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu
8 București - Ilfov | municipiul București și județul Ilfov
Regiunile de dezvoltare sunt opt mărimi statistice, fără personalitate juridică, create în anul
1998 prin asocierea consiliilor județene din România pentru a coordona dezvoltarea regională
necesară pentru ca România să adere la Uniunea Europeană. Deși devin din ce în ce mai
semnificative în domeniul de dezvoltare regională, aceste regiuni nu au nici un statut administativ,
neavând un consiliu legislativ sau corp executiv.
Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale, fiind rezultatul unui acord
liber între consiliile județene și cele locale. Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la
UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cerceta statistici regionale. De asemenea,
regiunile de dezvoltare coordonează proiecte infrastructurale regionale și au devenit membre ale
Comitetului Regiunilor când România a aderat la UE, în 2007.
(Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Regiunile_de_dezvoltare_ale_ Romaniei).
Regiunile de dezvoltare reprezintă:
e o zonă ce cuprinde teritoriile mai multor județe;
e cadrul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum
și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările EUROSTAT
pentru nivelul de clasificare teritorială NUTS II;
31
Pagina 33
Regiunile de Dezvoltare, fiind unități teritorial-statistice, alcătuite din 4-7 județe (cu excepția
Regiunii București-llfov), corespund nivelului NUTS II potrivit clasificării EUROSTAT, și
reprezintă cadrul de colectare a datelor statistice specifice la nivel teritorial NUTS II. Codurile
NUTS (Nomenclatura Unităților Teritoriale pentru Statistică) pentru România (RO) sunt ordonate
pe trei niveluri:
Nivel Subdiviziune
NUTS 1 Macroregiuni
NUTS 2 Regiuni 8
NUTS 3 Județe + București 42
Tab. 2 Coduri NUTS
Clasificarea NUTS a României, pe cele trei niveluri teritoriale recomandate de EUROSTAT sunt:
Nivel corespunzător Unitate Nr. de unități
NUTS (iunie 2004)
1 România 1
II Regiuni
II Județe și Municipalitatea București 42
IV Nu se aplică - -
v Orașe, comune, sate 320 orașe din care municipii 103,
2861 comune cu 12.957 sate
Tab. 3 Clasificarea NUTS a Româ nici
În România sistemul NUTS se aplică în felul următor:
Împărțirea administrativă a României
e Macroregiunea 1. Macroregiunea 2. Macroregiunea 3. Macroregiunea 4.
Regiuni de | :
dezvoltare | Nord-Vest | Centru Nord Subs | Sua | PUCMERI | sud-vest! Vest
(NUTS 1) i
|
Bihor Alba Bacău | Brăila | Argeș București | Dolj arad
Bistrița- | Brașov | Botoșani | Buzău Călărași | Ilfov Gorj Caraș-
Năsăud Covasna | Iași Constanța | Dâmbovița | Mehedinți | Severin
Județe Ch Harghita | Neamț Galați Giurgiu Ol Hunedoara
(NUTS III) Mavamureș | Mureș | Suceava | Tulcea | Ialomița Vâlcea | Timiș |
Satu Mare | Sibiu Vashii | Wrancea | Prahova |
Sălaj Teleorman |
_ |
Tab. 4 Sistemul NUTS în România
Conform clasificării Eurostat prin Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistica
(NUTS1), regiunea Nord-Est este încadrată pe palierul NUTS 2, împreună cu celelalte regiuni de
dezvoltare ale țării, acestea fiind incluse, la rândul lor, în unități teritoriale statistice mai mari
(NUTS 1).
Regiunea Nord-Est face parte, alaturi de regiunea Sud-Est, din Macroregiunea 2 a României.
Structurile de dezvoltare regională sunt următoarele :
La nivel național:
Consiliul Național pentru Dezvoltare Regională (CNDR), cu rol decizional;
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), cu rol executiv.
La nivel regional:
Consiliul pentru Dezvoltare Regionala (CDR) cu rol decizional;
Pagina 34
e Agentia pentru Dezvoltare Regionala (ADR) cu rol executiv.
Dezvoltarea regională este un concept nou ce urmărește impulsionarea și diversificarea
activităților economice, stimularea investițiilor în sectorul privat, reducerea somajului și
îmbunătățirea nivelului de trai.
4.1 Cadrul regional Nord-Est de dezvoltare pentru perioada 2021-2027
Regiunea Nord-Est acoperă zona de nord-est a României și este o parte a vechii regiuni istorice
a Moldovei, fiind compusă din șase județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.
a
NORD-VEST eoroșani Sua
NORD-EST
A pă
SUCEAVA că pă
CENTRU
VEST >
eu ăi SUD-EST
suo-vesy MUNTENIA
OLTENIA
BUCUREȘTI - ILFOV
Așezarea geografică și suprafața
Geografic, regiunea se învecinează la nord cu Ucraina (oblastul/regiunea Cernăuți) - granița de
184,2 km lungime, la sud cu județele Galați si Vrancea (Regiunea Sud-Est), la est cu Republica
Moldova (regiunile Nord, Centru și Sud) - granița de 562,3 km lungime, iar la vest cu județele
Maramureș și Bistrița-Năsăud (Regiunea Nord-Vest) și județele Mureș, Harghita și Covasna
(Regiunea Centru).
Conform Anuarului Statistic al României, INS:
Suprafața regiunii este de 3.684.983 hectare (36.850 km?), reprezentând aproximativ 15,46%
din suprafața României), cele mai intinse județe fiind Suceava, cu o suprafață de 8.553 km? si
Bacau cu 6.621 km?.
Unitate teritorială Suprafața totală (km2)
Bacău al
Botoșani 4.986
Iași 5.476
Neamț 5.896
Suceava E
8.553
Vaslui 5.318
Regiunea Nord-Est 36.850
Tab. 5 Suprafața regiunii Nord-Est
Cadrul natural
Regiunea Nord-Est are un cadru natural variat, cu zone de câmpie, deal și munte de la vest la
est. Altitudinea maximă din regiune este de 2.100 m pe vârful Pietrosul Calimani, situat la limita
dintre județele Suceava și Mureș.
33
Pagina 35
Relief
Relieful este variat, fiind prezentă întreaga gamă a treptelor de relief de pe teritoriul României.
Altitudinea maximă este de 2100 de metri, în Munții Călimani (vârful Pietrosul Calimani ) din
județul Suceava, iar cea minimă de sub 10 de metri, pe valea Prutului, pe teritoriul județului Vaslui
„Pe teritoriul a trei județe, Bacău, Neamț și Suceava, se găsesc unități montane din Carpații
Orientali. În județele Bacău și Neamț sunt prezente subunități aparținând Subcarpaților
Moldovei. Podișul Moldovei este prezent în fiecare din cele șase județe. Pe teritoriile județelor
Botoșani, Iași și Vaslui se găsesc subunități de câmpie și de luncă aparținând Câmpiei Moldovei și
luncii Prutului. Un caz special îl constituie Culoarul Siretului și Moldovei.
Regiunea este împarțită în 3 zone de relief:
- zona montană carpatica în vest, ocupând 28% din teritoriu,
- zona subcarpatica în partea mediana spre sud, cu 12% din teritoriu si
- zona de podis și câmpie în est, ocupând cea mai mare suprafață - 60% din teritoriu. Județele
Botoșani, Iași și Vaslui se află integral în această ultimă zonă.
Climă
Diferitele tipuri de relief creează zone climatice cu diferențe semnificative între cele muntoase
și cele de deal și de campie:
- zona montană este influențată în nord de masele de aer scandinavo-baltice, iar pe direcția vest-
est de masele de aer oceanice transportate de vânturile din vest.
- în zona subcarpatică predomină circulația aerului pe direcția nord-vest — sud-est, pe văile
principalelor râuri. În depresiunile subcarpatice se produc iarna inversiuni termice, iar
primăvara fenomene de tipul foehnului.
- zona de podiș este caracterizată în est prin influențe continentale estice, aride, cu temperaturi
medii anuale de 9-10%C, iernile sunt reci, fiind prezent și crivățul, iar verile foarte călduroase și
secetoase.
Rețeaua hidrografică
Regiunea este străbătută de opt cursuri importante de apă, care drenează teritoriul pe direcția NordSud, întreaga hidrografie aparținând bazinelor hidrografice a Siretului (42.890 km?) și Prutului
(10.990 km2). Acesta din urmă, reprezintă granița naturală cu Republica Moldova.
Flora și Fauna
Din punct de vedere biogeografic, fauna și flora regiunii de Nord-Est fac parte din:
- regiunea alpină in partea de vest (vestul județelor Suceava, Neamț și Bacău),
- regiunea continentală în partea centrală și de nord-est (estul județelor Suceava, Neamț și
Bacău, județele Botoșani, Iași și parțial județul Vaslui),
- regiunea stepică în estul și sudul județului Vaslui.
Regiunea dispune de o gamă largă, diversificată de resurse ale solului și subsolului.
Vegetația și fauna sunt determinate de climă și relief, variind de la etajul alpin și subalpin de
pe vârfurile montane din județele Neamț, Suceava și Bacău la etajul silvostepei și stepei din
județele Botoșani, Iași și Vaslui.
Din speciile de plante de interes comunitar, localizate în ariile naturale protejate ale județului
se enumeră: clopoțel, papucul doamnei, iris, iarba gâtului, gâlbenele, deditei, capul șarpelui.
Pagina 36
Economia
Economia regiunii Nord-Est are un caracter predominant agrar, în special către nord, deși există
mai multe orașe industriale, cele mai mari fiind Iași, Bacău și Suceava. PIB-ul în regiune este cel
mai mic din România, la circa două treimi din media națională. În prezent industria textilă are
creșterea cea mai rapidă. Turismul este de asemenea foarte important, în special în zonele montane
din vestul regiunii, precum și în următoarele orașe (după numărul de turiști) Iași, Suceava, Piatra
Neamț sau Bacău. Alte atracții turistice sunt Mănăstirile din nordul Moldovei (în special
mănăstirile din Bucovina), ce fac parte din patrimoniul universal.
Populația
Regiunea Nord-Est are o populație totală de 3.674.367, fiind astfel cea mai populată regiune a
țării. Densitatea este de 99,71/km?, mai ridicată decât media pe țară, de 91,3/km?. 1.808.390
(49.22%) dintre locuitori sunt de sex masculin, iar 1.865.977 (50.78%) sunt de sex feminin.
Românii reprezintă 97,9% din populație, cea mai importantă minoritate fiind romii, reprezentând
1,2 % din populație. O altă minoritate importantă o reprezintă ucrainieni
Limba română este cea mai vorbită limbă, fiind limba maternă a 98,7 % dintre locuitorii
regiunii. Limba romani este vorbită de 0,6% din populație, iar limba ucraineană de 0,3%. Cele mai
mari orașe ale regiunii sunt Iași (357.192), Bacău (144. 307), Suceava (120.404), Botoșani
(106.847), Piatra Neamț (85.055) și Bârlad (55.807)
Peste 58% din populația regiunii locuiește în mediul rural. În mediul urban 40,4% din populație
trăiește în zone dezavantajate sau marginalizate, iar în mediul rural 11,3% din populație traiește in
zone marginalizate; 28 din cele 29 de orașe și 2 din cele 17 municipii din regiune au peste 50%
din populație in zone dezavantajate. Ponderea ridicata a populației care locuiește in zone
marginalizate 11,3%; disparități interjudețene: cele mai mari procente din populația rurala care
traiește în zonele marginalizate se regasesc in județul Vaslui cu 22,7% și Iași cu 14,6%, iar cele
mai mici procente în județele Suceava cu 5,5% și Neamț cu 5,7%; Regiunea Nord-Est se situeaza
pe primul loc între cele opt regiuni ale țarii ca populație totală -16,4% din populația României
(populație rezidenta);
Lista apelor minerale naturale recunoscute localizate în Regiunea Nord-Est:
Nr. Locul de exploatare Denumire comercială
Crt.
1 Iași (județul Iași) Amfiteatru
2 Păltiniș (județul Suceava) Aqua Carpatica
3 Dorna Candrenilor (județul Suceava) Perimetrul Rosu-Vatra Bucovina
Dornei, localitatea Roșu (județul Suceava)
Tosorog (județul Neamț) Carpatina
5 Bicazul Ardelean (județul Neamț) Cheile Bicazului
6 Dealul Floreni (județul Suceava) Dorna
Poiana Vinului (județul Suceava)
7 Dorna Candrenilor (județul Suceava) Dorna Izvorul Alb
8 Poiana Negri (județul Suceava) Poiana Negri
Negrișoara-Poiana Negri (județul Suceava)
9 Fundul Moldovei (județul Suceava) Raraul
10 Dorna Candrenilor (județul Suceava) Roua Munților
Tab. 6 Lista apelor minerale naturale din regiunea Nord-Est
35
Pagina 37
Principalele centre ale regiunii
În regiunea Nord-Est figurează 46 orașe, grupate dupa cum urmează:
- 6 localități urbane mari (cu peste 100.000 locuitori) — municipiile Iași, Bacău, Botoșani, Piatra
Neamț, Suceava și, Vaslui;
- 3 localități urbane mijlocii (50.000 - 100.000 locuitori) — municipiile Bârlad, Onești, Roman;
- 25 localități urbane mici (10.000 - 50.000 locuitori) — 8 municipii (Moinesti, Dorohoi, Pascani,
Radauți, Falticeni, Campulung Moldovenesc, Vatra Dornei, Huși) și 17 orașe (Buhuși,
Comanești, Darmanești, Târgu Ocna, Darabani, Flâmanzi, Târgu Frumos, Podu Iloaiei, Târgu
Neamț, Roznov, Gura Humorului, Vicovu de Sus, Dolhasca, Sălcea, Liteni, Negrești și Harlau;
- 12 localități urbane foarte mici (sub 10.000 locuitori) — Slănic Moldova, Săveni, Ștefanești,
Bucecea, Bicaz, Siret, Cajvana, Frasin, Broșteni, Milisauti, Solca și Murgeni.
(Sursa: Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2021-2027)
Infrastructura
Conform definiției, infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul
căreia între comunitățile componente se desfășoară toate fluxurile și transferurile de resurse
materiale, umane, servicii și informații în timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmatoarele
componente:
* transportul pe drumuri, cai ferate si alte categorii (aerian, naval);
+ gaze naturale, energie termica si structura locativa;
* servicii de telecomunicatii, televiziune, radio, internet;
* infrastructură socială;
+ condiții de locuire, alte servicii publice, spații verzi, etc.
Infrastructura de transport - Rețeaua TEN-T în regiunea Nord-Est
Țările vecine (Ucraina și Republica Moldova) nu fac parte din Uniunea Europeană, fapt care
îngreunează dezvoltarea unor axe de transport coerente Ia nivel European, cu implicații negative
pentru Regiunea Nord-Est.
Stabilirea rețelei trans-europene de transport (TEN-T) a urmărit crearea unei infrastructuri
necesare funcționării optime a pieței interne comunitare, în stransă legătură cu realizarea
obiectivelor strategiei Europa 2020 privind creșterea economică.
Asigurând coeziunea teritorială și socială, politica rețelelor trans-europene sprijină dreptul
fundamental al fiecărui cetățean al Uniunii Europene de a circula liber în spațiul comunitar.
Conform regulamentului comunitar 1315/2013 privind orientarile pentru dezvoltarea retelei
transeuropene de transport în regiunea Nord-Est figurează următoarele coridoare TEN-T:
Rețea extinsă Noduri Puncte de
Retea de bază (complementară) complemen trecere a
tare frontierei
Sascuț-Bacau-Roman-Falticeni-— Tutova-Bârlad-Crasna— Siret
Suceava-Siret Huși-Albița
E 85 (DN 2) E 581, (DN24,DN24B) Albița
| Bicaz Chei-Bicaz-Piatra Neamț- Bacău-Onești-Oituz Ungheni (nu
a exista
3 | Târgu
E | Neamț-Pașcani-Târgu Frumos-Iași— momentan
A | Ungheni legatura
5 DN 12C, DN 15, DN ISC, DN 15B, E 574 (DN 11) rutiera)
gi | DN)28A,
| B 58/E 583 (DN28)
36
Pagina 38
Sascuț-Bacău-Roman-Pașcani— Adjud-Onești — Suceava Vicsani
Dolhasca-Suceava-Vicsani Comanești—
Ghimes
M 500 Linia 501
Vatra Domei-Câmpulung Cristesti Jijia
feroviară
Moldovenese-Gura Humorului—
Suceava
Linia 502
TEN-T Pașcani-Iași-Cristesti Jijia-Ungheni
Linia 606, M 600
| Bacău
Iași
(TEN-T aeria
Suceava
Tab. 7 Coridoare TEN-T în regiunea Nord-Est
Servicii de furnizare a apei potabile
În anul 2018, la nivel regional, un număr total de 381 de localități dețineau rețea de distribuție
a apei potabile, reprezentand doar 66,6% din totalul localitaților regiunii - nivel inferior fața de
ponderea naționala (80,63%). Fața de anul 2012, numărul localitaților cu rețea de apă potabilă a
crescut cu 38 de unități, toate situate în mediul rural: 4 în județul Bacău, 11 în județul Iași, 4 în
județul Neamț, 12 în județul Suceava și 7 în județul Vaslui.
Servicii de canalizare
În anul 2018, doar 39,13% din localitațile regiunii dețineau rețea de canalizare, nivel apropiat
de cel inregistrat la nivel national (41%).
Gestionare deșeuri
Din necesitatea identificarii obiectivelor si politicilor de actiune pe care Romania trebuie sa
le urmeze în domeniul gestionarii deșeurilor în vederea atingerii statutului de societate a reciclarii,
a fost elaborata Strategia Natională de Gestionare a Deșeurilor, care este implementată prin Planul
Național de Gestionare al Deseurilor. Aceasta propune cadrul de măsuri care să asigure trecerea
de la modelul actual de dezvoltare bazat pe productie și consum la un model bazat pe prevenirea
generării deșeurilor si utilizarea materiilor prime din industria de valorificare, asigurând astfel
prezervarea resurselor naturale naționale și creand premisele reconcilierii imperativelor economice
și de mediu.
Mediul și schimbările climatice în perioada 2021-2027
În propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual 2021-2027, unul dintre
cele cinci obiective de politică este „O Europă cu emisii scăzute de carbon și mai ecologică —
Tranziția către o energie nepoluantă și echitabilă, investiții verzi și albastre, economia circulară,
adaptarea la schimbările climatice și prevenirea riscurilor” și urmează să-i fie alocate cel puțin
30% din fondurile dedicate politicii de coeziune. Au fost identificate nevoile de investiții prioritare
dedicate: măsurilor de eficiență energetică prin sprijinirea renovării clădirilor publice și
rezidențiale, sistemele de încălzire centralizată și producerea și folosirea energiei din surse
regenerabile; adaptarea la schimbările climatice, prevenirea riscurilor și reziliența la dezastre;
consolidarea biodiversității, refacerea ecologică și crearea de noi spații verzi în mediul urban,
decontaminarea și reabilitarea siturilor industriale contaminate. De asemenea, au fost identificate
nevoile de investiții cu rang înalt de prioritate pentru sistemele regionale de gospodărire a apelor,
Pagina 39
sprijinirea schemelor care abordează problematica poluării apei, pentru finalziarea sistemelor
integrate de management a deșeurilor și pentru tranziția la economia circulară.
'Econornia circulară reduce risipa și navola
de noi resurse
Fig. 6 Ariile naturale în regiunea Nord-Est
Dezvoltarea socială la nivel regional
Pentru cuantificarea nivelului de dezvoltare socială pentru cele 273 de regiuni din Uniunea
Europeană a fost folosit indexul de progres social la nivel regional, care este un instrument
dezvoltat de catre serviciile Comisiei Europene, fiind complementar indicatorilor care urmaresc
progresul economic (in special PIB pe locuitor).
Începând cu anul 2016, indexul de progres social a fost dat publicității, fiind exprimat pe o
scală de la 0 la 100 și calculat pe baza a 50 de indicatori statistici care acoperă tematicile: nutriție
și asistența medicală primară, apă și canalizare, locuire, siguranță personală, drepturile omului,
libertatea individuală și de a alege, toleranța și incluziune, acces la cunoașterea de bază, acces la
internet/aplicații TIC, sănătate si bunăstare, calitatea mediului și acces la educație avansată.
Pentru Regiunea Nord-Est, pentru anul 2016, a fost înregistrată valoarea de 43,49 unități.
Acest nivel plasează regiunea la 9 unități distanță față de Regiunea București-Ilfov și la 39 unități
față de prima regiune din clasament - Ovre Norrland, Suedia.
De-a lungul timpului, în Regiunea Nord-Est s-au constituit și dezvoltat instituțional organisme
parteneriale dedicate susținerii învățământului, turismului, inovării, ocupării, etc. Astfel, în anul
2002, a fost înființat Consorțiul Regional pentru Educație Nord-Est - structură consultativă a
Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, format din reprezentanți ai Agenției pentru
Dezvoltare Regională Nord-Est, filialei regionale a Centrului Național pentru Dezvoltarea
Învățământului Profesional și Tehnic, consiliilor județene, inspectoratelor școlare județene,
agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă, universităților și Comitetelor Locale pentru
Dezvoltarea Parteneriatelor Sociale.
Principalele atribuții ale acestui organism sunt realizarea și actualizarea, implementarea și
monitorizarea Planului Regional de Acțiune pentru Învățământ (PRAI), monitorizarea
implementării Planurilor Locale de Acțiune pentru Învățământ (PLAI), asistarea inspectoratelor
școlare județene și Comitetelor Consultative pentru Parteneriate Sociale în dezvoltarea. și
implementarea PLAI. Scopul principal al PRAI Nord-Est este de a furniza cadrul de referință și
principalele direcții strategice pentru învățământ, precum și de a facilita documentarea pentru
elaborarea și armonizarea documentelor strategice de la nivel județean și local (PLAI și PAS).
În perioada 2017-2019, cu sprijinul unui proiect finanțat prin POCA 2014-2020 au fost
desfășurate activități care au vizat realizarea și actualizarea Planului Regional de Acțiune pentru
Învățământul Profesional și Tehnic 2016 — 2023.
Pagina 40
Grupuri de Acțiune Locală
Grupurile de acțiune locală au fost înființate în zona rurală, începând cu anul 2010, cu sprijinul
Programului Național pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013. Acestea sunt structuri parteneriale de
tip public-privat, care iși propun ca în baza unei strategii de dezvoltare locala sa dezvolte zona în
care au fost instituite.
În anul 2020, în zona rurală figurau un număr total de 47 de GAL-uri, în creștere față de anul
2013, acoperind 99% dintre comunele regiunii Nord-Est. Doar 4 comune nu fac parte din GAL-
uri, respectiv Sabaoani (județul Neamț), Schitu Duca (județul Iași), Malini (județul Suceava) si
Muntenii de Sus (județul Vaslui). Din cele 29 de orașe din regiune, 22 fac parte din GAL-uri (tip
LEADER), iar 2 dintre acestea au peste 20.000 de locuitori (Buhuși și Târgu Neamț). Orașele care
nu fac parte din GAL-uri sunt: Slănic Moldova, Frasin, Salcea, Dolhasca, Podu Iloaiei, Harlau și
Comanești. Populația inclusă ajunge la aproximativ 2,4 milioane de persoane, iar bazinul
demografic acoperit de un grup de actiune locala variaza intre 20.000 si 90.000 de persoane. Toate
grupurile de acțiune locală au realizat și implementează în prezent strategii de dezvoltare locală,
prin realizarea de investiții finanțate din diferite măsuri ale Programului Național de Dezvoltare
Rurală 2014-2020.
Asociații de Dezvoltare Intercomunitară
În cadrul regiunii Unitățile administrativ teritoriale se pot asocia formând asociații de
dezvoltare intercomunitară - organisme de drept privat și de utilitate publică cu personalitate
juridică.
În regiune asociațiile au fost create fie între două sau mai multe unități administrativ teritoriale
învecinate, fie între municipiul resedință de județ și mai multe unități din județ, cu scopul
dezvoltării și implementării unor proiecte de interes local sau regional. Asocierile vizează
administrarea activităților dedicate salubrizării și managementului deșeurilor la nivel județean,
reabilitări, modernizării și extinderii sistemului de alimentare cu apa și canalizare, reabilitării
și/sau modernizării infrastructurii de transport sau modernizării infrastructurii spațiului rural.
Conform bazei de date a asociațiilor de dezvoltare comunitară, la nivelul iulie 2015 în regiune
figurau 52 de asociații de dezvoltare intercomunitare, repartizare pe județe după cum urmează:
Bacău — 8 de asociații; Botosani — 9 asociații; Iași — 11 de asociații, Neamț — 10 asociații; Suceava
— 2 asociații; Vaslui — 12 asociații. O parte dintre asociațiile de dezvoltare intercomunitară
existente se adresează zonelor metropolitane Bacău, Botoșani, Iași, Piatra Neamt, Roman și
Vaslui.
În regiunea Nord-Est un rolul important îl deține Asociația de Dezvoltare Intercomunitară
Euronest - organism înființat în 2008 prin asocierea celor șase consilii judetene. Asociația de
Dezvoltare Intercomunitară EURONEST are scopul de a pregăti și promova, la toate nivelurile,
proiecte destinate dezvoltării regionale, de interes comun pentru toate cele șase județe asociate,
în domeniile serviciilor de sănătate, sociale, de transport, apă/apă uzată, mediu, administrație
publică, educație etc. și de a obține finanțări interne și externe necesare derulării acestora. (sursa:
http://adieuronest.ro/proiecte/ ).
Această asociație urmărește dezvoltarea de proiecte cu impact la nivel regional. Astfel, până
în anul 2012, intervențiile asociației au fost adresate imbunatațirii capacitații și calitații sistemului
public de intervenție pentru situații de urgentă — acordarea de asistentă medicală de urgentă. De la
jumatatea anului 2012 aria de actiune s-a extins, încât astăzi, proiectele se adresează unei palete
diversificate de domenii: educație, servicii sociale, transport, apa si apă uzată, mediu, administrație
publică.
39
Pagina 41
Banca Mondială, prin studiul realizat in iunie 2017 -„Orașe Magnet-Migratie și Navetism in
Romania” delimitează ariile urbane funcționale în cinci categorii: poli naționali, regionali,
interjudețeni, județeni și locali. În ceea ce privește regiunea Nord-Est, studiul încadrează zonele
urbane functionale aferente, în trei din categoriile mai sus mentionate. Astfel, municipiul Iași este
inclus în categoria polilor regionali, municipiile Bacău, Suceava și Piatra Neamț în categoria
polilor județeni, iar municipiile Botoșani și Vaslui în categoria polilor locali.
Fondurile europene sprijină dezvoltarea teritorială integrată, inclusiv prin investiții teritoriale
integrate (ITI) bazate pe o strategie de dezvoltare teritoriala integrata aferenta unui teritoriu
desemnat. Acest tip de invesții fac posibila combinarea resurselor din mai multe fonduri europene,
din cadrul axelor prioritare ale unuia sau mai multor Programe Operationale. In conformitate cu
cadrul legislativ existent, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Dezvoltare Sustenabilă în Țara
de Sus (formata din județele Botoșani, Iași, Suceava) va face parte din Programul Național Pilot
de Descentralizare prin dezvoltarea teritoriala integrată ITI.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est - ADR NORD-EST
Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est este o organizație non-
guvernamentală non-profit, de utilitate publică, cu personalitate juridică,
ADR la 1 1999 în baza dezvoltării regionale nr. 151 din 1998,
înființată aprilie legii
TALIA
noRo-ESsT modificata si completata ulterior de legea nr. 315 din 28 iunie 2004, și a
Hotărârii Tribunalului Neamț nr.38PJ/01.04.1999.
Agenția este organul executiv al Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, organism
responsabil de elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare regională.
Legislația privind dezvoltarea regională, armonizată cu standardele europene, prevede ca
pentru implementarea politicilor de dezvoltare regională în România să fie create:
* un număr de 8 regiuni de dezvoltare în baza acordului liber consimțit de asociere al
unităților administrativ-teritoriale din cadrul acestora, și
„ instituțiile adecvate, la nivel central (Ministerul Dezvoltării și Prognozei - la acea vreme -
actualmente Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publicei, Ministerul
Administrației și Internelor, Consiliul Național de Dezvoltare Regională) respectiv
regional (8 agenții si 8 Consilii pentru Dezvoltare Regională).
Obiective
e Îndeplinirea angajamentelor asumate prin Acordul Cadru semnat cu Ministerul Dezvoltării
Regionale și Locuinței pentru managementul Programului Operațional Regional, în calitate
de Organism Intermediar în perioada 2007-2013;
+ Dezvoltarea și pregătirea instituțională, corespunzătoare îndeplinirii eficiente a rolului de
Organism Intermediar pentru Noul Instrument de Vecinătate, a Birourilor Regionale de
Cooperare Transfrontalieră aflate sub coordonarea Agenției;
+ Continuarea implementării și monitorizării Programelor PHARE CES, în calitate de
Autoritate de Implementare, în condiții optime și cu rezultate bune;
+ Dezvoltarea colaborării cu reprezentanții administrației publice locale și asigurarea unui
suport activ pentru activitatea Consiliului pentru Dezvoltare Regională Nord - Est și a
celorlalte organisme implicate în implementarea programelor de dezvoltare;
+ Dezvoltarea activității de promovare a regiunii și atragerea de investiții, continuarea și
amplificarea cooperării interregionale și internaționale;
40
Pagina 42
+ Asigurarea resurselor umane, financiare și logisticii necesare pentru activitatea viitoare a
Agenției.
IDE |
Fig. 9 ADR Nord-Est — la aniversarea de 20 ani a agenției
Acoperirea serviciilor agenției la nivel regional este asigurată și prin intermediul celor $
birouri județene, care sunt operaționale în municipiile Bacău, Botoșani, Iași, Suceava și Vaslui.
Serviciile agenției la nivel regional
+ Managementul Programului Operațional Regional (REGIO) prin care:
+ Planificare, programare și monitorizare regională
+ Programe finanțate din fonduri PHARE - Coeziune Economică și Socială și de la Guvernul
României .
Promovare Regională
Cooperare Externă
Programe implementate în Regiunea Nord-Est
— În perioada 1999-2001 s-a derulat Programul PHARE Coeziune Economică și Socială.
— Între 1999-2009 s-au derulat 17 programe care au vizat acordarea de finanțare nerambursabilă
pentru dezvoltarea sectorului de întreprinderi noi, microîntreprinderi, IMM-uri, dezvoltarea
resurselor umane, a turismului, a serviciilor sociale, modernizarea învățământului profesional
și tehnic, gestionarea deșeurilor și modernizarea infrastructurii regionale (educațională, de
turism și de afaceri)- în total 468 de proiecte cu o finanțare nerambursabilă atrasă de 83,05
milioane Euro.
— În perioada 2007-2009 s-au implementat 7 programe de finanțare nerambursabilă de tipul
PHARE CES, în total 50 de proiecte de infrastructură regională, investiții în sectoare prioritare
de mediu, măsuri împotriva dezastrelor provocate de inundații și servicii de consultanță în
afaceri cu o finanțare nerambursabilă atrasă de 57,43 milioane Euro. Pentru a rezuma, la
finalizarea programelor de pre-aderare ADR Nord-Est implementase peste 700 proiecte din
aproape toate domeniile de activitate și a atras fonduri nerambursabile totale în valoare de 125
milioane Euro.
«% În 2010-2012: Se întemeiază Biroul de Reprezentare la Bruxelles al ADR Nord-Est; Ia ființă
Centrul Regional de Studii Nord-Est; IMAGO-MOL -— constituirea primului Cluster Regional
de Imagistică Moleculară și Structurală din România, în care ADR Nord-Est este membru
fondator.
se În 2012-2015: - 1521 proiecte depuse în cadrul POR 2007-2013; 805.5 mil EUR alocare
nerambursabilă contractată atrasa în regiunea Nord-Est.
«% În 2013: - Semnare Acord-Cadru cu Ministerul Economiei pentru preluarea responsabilităților
OI POS CCE în Regiunea Nord-Est (Axa Prioritară 1), - 543 proiecte contractate, - 111.8 mil.
EUR valoare totală nerambursabilă atrasă în Regiunea Nord-Est.
«În 2014-2015: Aprobarea Strategiei de Specializare Inteligentă Nord-Est și includerea ei în
Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020; ADR Nord-Est devine structură gazdă pentru
4
Pagina 43
Centrul Enterprise Europe Network, concentrat pe furnizarea de servicii specializate pentru
sprijinirea afacerilor și a inovării din Regiunea Nord-Est.
«În 2016-2017: ADR Nord-Est devine membră a platformelor S3 pentru agricultură și
modernizare industrială și sunt înființate primele structuri de guvernare a RIS3 Nord-Est:
Consorțiul Regional de Inovare și Comisia Consultativă Academică. Ia ființă Rubik Hub la
Piatra Neamț — primul spațiu dedicat antreprenoriatului din Regiunea Nord-Est, ce are ca scop
bine definit sprijinirea și dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de start-up din regiune.
«În 2018-2019:
- 1,089 mil EUR alocate Regisunii Nord-Est din POR 2014-2020,
- 386 mil EUR valoare rambursabilă,
- 88 proiecte internaționale cu un buget total de 10,2 mil. EUR,
- 22 contracte de servicii și AT în valoare de 56,7 mil. EUR,
- 879 absolvenți ai cursurilor de formare profesională,
- 2780 proiecte depuse în Regiunea Nord-Est,
- 755 proiecte contractate/în curs de contractare, în valoare de 1,4 mld. EUR.
Participare în proiecte europene
Încă din anul 2002, agenția a participat în numeroase proiecte și programe ca promotor,
partener sau beneficiar, pentru a încuraja dezvoltarea parteneriatelor regionale și internaționale și
de a dezvolta proiecte în vederea valorificării potențialului de dezvoltare socio-economică a
Regiunii Nord-Est:
e Programul PHARE
Programul INTERREG III B CADSES
Programul de Cooperare Interregională INTERREG IV C
Programul de Cooperare Transnațională Sud-Estul Europei
...... Leonardo da Vinci
Programul
Programul Cadru 6 - Acțiuni de Suport Specific pentru Proiectele RIS în Statele Asociate
Programul TACIS - Suport pentru Societatea Civilă și Inițiative Locale
. Alți donori
— Funcțiuni de dezvoltare economică în ADR Nord - Est România (Fondul de Oportunitate
Globală al Ambasadei Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord);
— Utilități Publice și Aquis Comunitar (colaborare cu Provincia Livorno, Italia);
— Dezvoltarea Parteneriatelor Locale si Regionale în Regiunea Nord - Est România (Program
al Departamentului pentru Dezvoltare Internațională al Guvernului Regatului Unit al Marii
Britanii - DfID);
— Acordul de Colaborare UINERO (în parteneriat cu Ministerul de Finanțe, Regiunea Umbria,
Italia);
— Centrul Europe Direct Nord - Est (finanțare asigurată de Directoratul General pentru
Comunicare prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene la București);
— Fit for Europe (proiect în parteneriat cu EURADA, finanțat de Directoratul General pentru
Extindere);
— SAIL Thematic Network (proiect de inițiativă comunitară și acțiuni inovative, finanțat de
Directoratul General pentru Politică Regională);
— PARTNER Thematic Network (proiect de inițiativă comunitară și acțiuni inovative, finanțat
de Directoratul General pentru Politică Regională).
Prin proiectele și programele implementate de către agenție, suma totală atrasă în Regiunea
Nord-Est depășește 1,9 milioane Euro și 1,5 milioane lire sterline în total grant.
(Sursa: https://www.adrnordest.ro/)
42
Pagina 44
Începând cu perioada de programare 2021-2027, Agenția pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est îndeplinește funcția de Autoritate de Management pentru Programul Operațional
Regional.
Noua responsabilitate a ADR Nord-Est este statuată prin Ordonanța de Urgență, nr. 122 din
29 iulie 2020, privind unele măsuri pentru asigurarea eficientizării procesului decizional al
fondurilor externe nerambursabile destinate dezvoltării regionale în România, publicată în
Monitorul Oficial nr. 686 din 31 iulie 2020.
Procesul de elaborare a Programului Operational Regional Nord-Est 2021-2027 (POR NordEst 2021-2027) s-a desfășurat în stransă colaborare cu partenerii locali, având drept premise
necesitățile reale ale regiunii.
POR Nord-Est 2021-2027 este un document strategic de programare care acopera domeniile:
specializare inteligenta și inovare, IMM-uri, digitalizare, eficiența energetica, dezvoltare urbana,
mobilitate și conectivitate, protecția naturii si a biodiversitații, infrastructura educationala, turism
și cultura/patrimoniu cultural.
Elaborarea POR Nord-Est 2021-2027 presupune corelarea acestuia, atat cu documentele de
planificare existente la nivel regional, cat și cu regulamentele existente la nivel european,
intervențiile propuse urmand sa fie concentrate pe cele 5 obiective principale de politica (OP) ale
Comisiei Europene:
« O Europă mai inteligentă (o transformare economică inovatoare și inteligentă),
« O Europă mai verde, fără emisii de carbon,
« O Europă mai conectată (mobilitate și conectivitate TIC regională),
* O Europă mai socială (implementarea Pilonului european al drepturilor sociale),
« O Europă mai aproape de cetățeni (dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonelor urbane,
rurale și de coastă prin inițiative locale).
POR Nord-Est 2021-2027 a propus viziunea strategică privind dezvoltarea regională, care are
la bază nevoile de dezvoltare, identificate și prioritizate într-un larg cadru partenerial, care să
permită Regiunii Nord-Est, ca la nivelul orizontului anului 2030 să fie o regiune europeană cu un
nivel ridicat de inovare, capabilă să atragă și să capitalizeze investiții și competențe, conectată
intern și internațional, cu acces facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități diverse.
POR Nord-Est este principalul instrument de finanțare din fonduri europene disponibil la nivelul
Regiunii Nord-Est în perioada 2021-2027.
Această viziune strategică va fi urmărită într-un orizont de timp de 8-10 ani prin
implementarea de proiecte care să genereze dezvoltare, continuând ciclul de programare 2014 —
2020, dar care răspund și noilor provocări lansate de UE pentru perioada 2021-2027.
Domeniile care necesită dezvoltare sunt următoarele:
Nr. Domeniul Problema identificată Obiectiv specific
crt.
1 Cercetare- Rezultatele modeste | Dezvoltarea unui ecosistem care sa stimuleze
inovare obținute de Regiunea | inovarea în regiune prin susținerea transferului
Nord-Est în materie de | rezultatelor din activitatea de cercetare în produse
cercetare și inovare care | și servicii noi sau îmbunătățite la nivelul mediului
limitează perspectivele | de afaceri și a accesului la rețele internaționale
de dezvoltare și creștere
economică
43
Pagina 45
2 Servicii Regiunea Nord-Est are | Îmbunătățirea accesului și acoperirea cu servicii
publice rezultate slabe în ceea ce | digitale la nivel regional pentru administrația
digitale și | privește serviciile | publică, cetățeni și mediul de afaceri
digitalizarea | publice digitale,
întreprinderil | competențele digitale
or generale ale populației și
digitalizarea
întreprinderilor
3 Competitivitat | Menținerea unui nivel | Diversificarea bazei economice și crearea unei
e IMM-uri scăzut de competitivitate | culturi antreprenoriale la nivelul Regiunii Nord-
și productivitate al | Est care să permită popularea întreg teritoriului
companiilor din | regiunii cu companii competitive
Regiunea Nord-Est la
nivel european
4 Smart city | Aglomerările urbane nu | Stimularea dezvoltării orașelor din Regiunea
reușesc să mai facă față | Nord-Est prin utilizarea tehnologilor inovative
în maniera tradițională
provocărilor curente
5 Eficiență Poluarea zonelor urbane | Adaptarea Regiunii Nord-Est la provocările
energetică ca urmare a consumului | globale privind schimbarea modului în care sunt
de energie ridicat în | produse și consumate energia și utilizarea
clădiri resurselor europene pentru reducerea emisiilor de
gaze cu efect de seră
6 Încălzirea Poluarea zonelor urbane | Îmbunătățirea încălzirii la domiciliu cu accenr pe
centralizată ca urmare a creșterii | combustibili alternativi
emisiilor din instalațiile
de încălzire locale
7 Mobilitate Poluare excesivă a | Creșterea calității și atractivității transportului
urbană și | zonelor urbane ca | public de călători și a modurilor prietenoase cu
interconectivi | urmare a utilizării | mediul în vederea reducerii emisiilor poluante și a
tate regională | prioritare a transportului | congestiei din orașe
personal cu mașina, în
defavoarea mijloacelor
de transport ecologice
8 | Regenerare Existența a numeroase | Regândirea planiticării spațiale a orașelor pentru
urbană areale urbane degradate | creșterea calității vieții locuitorilor și reducerea
Obiectiv specific: O | poluării aerului este una din direcțiile de investiții
abordare verde pentru | stipulate de Agenda 2030
revitalizarea orașelor și a
cartierelor lor
9 Accesibilitate | Infrastructura rutieră | Crearea unui sistem de transport modem care să
a regională la | regională este încă într-o | răspundă nevoilor de dezvoltare economică și
rețeauaTEN- | stare generală insuficient | adecvată nevoilor unei societăți mobile, prin
T conectatăla rețeaua | creșterea conectivității și accesibilității în / și din
TEN-T Regiunea Nord-Est
10 | Educație Accesul la o educație de | Îmbunătățirea accesului la servicii de calitate în
calitate este inegal, iar | educație și dezvoltarea în permanență la nivel
dobândirea regional a aptitudinilor / competențelor populației
competențelor de bază și | ca urmare a schimbării tiparelor economice
digitale este încă limitată
11 | Turism Lipsa unei identități | Identificarea nișelor de turism și formularea unei
turistice regionale oferte turistice agregate în Regiunea Nord-Est
12| Cultură Slaba capacitate de a | Promovarea culturii în toate domeniile din regiune
valorifica economic și | și oferirea unei game largi de facilități de petrecere
social cultura a timpului liber
13 | Aspectele de | — Îmbunătățirea infrastructurii verzi prin adoptarea unor soluții care să permită
mediu din |_ reducerea amprentei ecologice a componentei antropice.
Pagina 46
perspectiva — Adoptarea unor soluții compatibile cu principiile infrastructurii verzi
POR Nord- | contribuie totodată la îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților
Est 2021- | locale, prin asigurarea menținerii condițiilor ecologice optime.
2027 Aceste soluții includ:
* Reducerea impactului asupra ariilor protejate și menținerea / refacerea
conectivității coridoarelor ecologice;
- Extinderea coridoarelor ecologice în mediul urban;
* Măsuri de identificare și protejare a animalelor sălbatice ce se adăpostesc
în clădirile supuse reabilitării;
* Implementarea în mediul urban de soluții tip acoperiș verde, pereți verzi
sau grădini urbane;
- Îmbunătățirea condițiilor
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.