Document
Informare_Agricultura Europeana
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 724 KB · modificat pe site: 30.03.2021
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Informare_Agricultura Europeana”, Comuna Movileni, jud. Iași. Sursa: http://www.primariamovileni.ro/wp-content/uploads/Informare_Agricultura-Europeana.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/movileni/89367-informare-agricultura-europeana, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
Ministerul Agriculturii,
Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale
Numãrul 13
Decembrie 2004
Buletin informativ al consilierilor de integrare europeanã din Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale
NOU! CITITORII NOªTRI
SUNT INVITAÞI SÃ NE
ADRESEZE ÎNTREBÃRI
ªI SUGESTII CARE VOR FI
DEZBÃTUTE ÎN POªTA
REDACÞIEI
[email protected]
CUPRINS
Corpul Consilierilor de Integrare Europeanã
din cadrul Ministerului Agriculturii,
Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale . . . . . . . . . . . . . 1, 2
Clasificarea carcaselor
de bovine ºi ovine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2, 3
Implementarea sistemului
cotei de lapte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3, 4
Încurajarea asociaþiilor de
marketing din sectorul horticol . . . . . . . . . . . . . . . 4
Dragi cititori, Comunitãþii Europene, iar în cadrul acestui
Extinderea perioadei de tranziþie
proces este posibil ca multe alte obstacole sã pentru subvenþiile la export ale
încheiem un nou an, încãrcat de evenimente, se iveascã. Avem însã încredere cã vom putea þãrilor în curs de dezvoltare . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
printre care am numãrat ºi multe realizãri. sã le depãºim prin muncã ºi prin spirit de Medicii veterinari de liberã practicã
Orice sfârºit de an presupune noi provocãri ºi echipã. pot cumpãra sediile de circumscripþii
sanitar-veterinare pe care le au
noi începuturi. Sperãm cã în anii urmãtori sã avem o contri- în concesiune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Am parcurs împreunã o serie de etape foarte buþie cel puþin egalã cu cea de pânã acum la
Creºterea melcilor,
importante pentru agricultura ºi pentru viitorul implementarea politicilor Uniunii Europene în o activitate în plinã expansiune . . . . . . . . . . . . . . 7
României. Suntem bucuroºi cã am putut sã cadrul agriculturii româneºti. Am avut ocazia,
Opinii despre agricultura
contribuim, în mãsura puterilor noastre, la în acest an, sã ne deplasãm în toate judeþele Uniunii Europene . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
aducerea României cu un pas mai aproape de þãrii ºi sã putem discuta direct cu producãtorii
Programul FIDA . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8, 9
Uniunea Europeanã. Am reuºit sã încheiem agricoli ºi cu specialiºtii din teritoriu. Am reuºit
Capitolul 7 – Agricultura al negocierilor cu astfel sã aflãm multe lucruri interesante ºi Perspectiva pieþei agricole . . . . . . . . . . . . . . . . 9, 10
U.E., cel mai dificil, înaintea altor capitole ale importante despre agricultura României ºi Uniunea Europeanã.
negocierii, performanþã nerealizatã de nici o despre mediul rural, lucruri care ne-au ajutat Însemne ºi obiective . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10, 11
altã þarã care a aderat la marea familie euro- foarte mult în munca noastrã de zi cu zi. Noutãþi SAPARD . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
peanã. Pentru acest lucru le suntem recunos- Sperãm cã, în acelaºi timp, le-am oferit pro-
Ce este Parlamentul European? . . . . . . . . . . . . . 12
cãtori tuturor colegilor din minister ºi din afara ducãtorilor cu care am discutat informaþii utile,
ministerului cu care am colaborat, care ne-au care sã îi pregãteascã mai bine pentru
sprijinit ºi pe care i-am sprijinit în vederea atin- momentul în care vor trebui sã acþioneze pe o
gerii acestui obiectiv. piaþã agricolã mult lãrgitã ºi cu reguli de
Deºi putem spune cã am reuºit sã ne îndrep- funcþionare foarte complexe.
tãm spre destinaþia doritã, încã ne aºteaptã Dorinþa noastrã este ca, în viitor, sã putem
dificultãþi foarte mari pânã sã putem sã ne relua aceste acþiuni ºi sã putem aduce inforaºezãm linistiþi între celelalte þãri ale Uniunii maþia cât mai aproape de oameni.
Europene. Mai este încã foarte mult de muncã
în vederea implementãrii angajamentelor pe
continuare în pag. 2
care România ºi le-a asumat în faþa
Pagina 2
Pagina 2 EUROAGRICONS
continuare din pag. 1 Mardare Miruna - Culturi arabile Vieru Maura - Mecanisme comerciale
Drãgan ªtefan - Sectorul fitosanitar Palaghiciuc Dorin Mihai - Mecanisme coPrin intermediul acestui Buletin Informativ Iordache Speranþa - Sectorul fitosanitar merciale
am putut sã îi þinem la curent pe producãtorii Acatinca Corina - IACS Sârbu Georgiana - Sectorul zahãr
agricoli ºi pe specialiºtii din teritoriu cu Ghiþescu Filip - IACS Gherghe Roxana - PHARE
ultimele noutãþi din procesul de integrare Moroianu Oana - Sectorul lapte Mustãciosu Vlad - PHARE
europeanã. Barbu Ana Raluca - Twining Ciocãnea Nicusor - Sanitar veterinar
Realizarea acestui buletin a fost o încercare Morãrescu Lorena - Sectorul carne
Stoica ªtefania - Sanitar veterinar
dificilã, fiind nevoiþi deseori sã învãþãm din Carmen Constantin - Pisciculturã
ªtefãnicã Mihaela - Twining Treistaru Narcisa - Sanitar veterinar
mers cum este mai bine sã prezentãm infor- Ferariu Dragoº - Sanitar veterinar
maþiile de interes. Rebega Elena Daniela - RICA, Statisticã
Bazgã Ion Bogdan - Sectorul seminþe Drãghici Emanuela Claudia - Sanitar veteriElaborarea acestei reviste a constituit efortul nar
comun al euroconsilierilor, precum ºi al celor Dãrãu Ioana - Dezvoltare ruralã
Barbu Raluca Ioana - Dezvoltare ruralã Drãgan Daniela - Sanitar veterinar
care au binevoit sã ne acorde interviuri. Bãrbulete Oana - Sanitar veterinar
Coman Andreea - Dezvoltare ruralã
Intenþia noastrã, a echipei de euroconsilieri, Naidin Claudia - Ajutoare de stat Drãguºin Alida - Sanitar veterinar
secundatã de experþii din minister este de a
contribui, mai departe la satisfacerea necesitãþilor dumneavoastrã informaþionale, atât
din punct de vedere calitativ, cât ºi cantitativ.
Acest "stil de viaþã european", strãin încã de
noi, trebuie sã ni-l însuºim prin efortul conjugat de a fi aproape unii de alþii. Drept
urmare, vã mulþumim dumneavoastrã, cititorilor revistei ºi aºteptãm sã ne contactaþi ori
de câte ori informaþiile expuse în paginile
buletinului informativ vã sunt insuficient de
clare.
Sãrbãtori fericite!
La mulþi ani!
Corpul Consilierilor de Integrare
Europeanã din cadrul Ministerului Grupul Consilierilor de Integrare de la Autoritatea Naþionalã Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa Alimentarã
Agriculturii, Pãdurilor ºi
Dezvoltãrii Rurale
Constantin Daniel - Coordonator al Corpului Clasificarea carcaselor de bovine ºi ovine
Consilierilor de Integrare
Marchiº Alexandru - Agenþia de Plãþi ºi Clasificarea carcaselor de bovine ºi ovine în formitate cu aceste norme. Aplicarea preveIntervenþie
Basarabescu Liliana - RICA, Statisticã conformitate cu standardele Uniunii derilor normelor tehnice este obligatorie penBuºã Andreea - Mecanisme comerciale Europene, se va face începând cu 1 iunie tru toate unitãþile de abatorizare autorizate
David Ana-Maria - Sectorul legume fructe pentru export în Uniunea Europeanã, însã nu
Enescu Carmen - IACS, Sectorul pãduri 2006.
Grãdinariu Roxana - Politica de calitate, Prin Ordinul Ministrului nr. 882 au fost este obligatorie în urmãtoarele cazuri:
agricultura ecologicã elaborate normele tehnice de clasificare a - unitãþile de abatorizare care sacrificã în
Metaxa Elisabeta - Pescuit ºi pisciculturã medie mai puþin de 20 de bovine adulte/sãpStoica Florentina - Agenþia de Plaþi ºi carcaselor de bovine adulte. Conform acesIntervenþie tãmânã;
tora, carcasele ºi semicarcasele de bovine
Mitrofan Daniela Ioana - Sectorul vin, alcool - vânzãtorii cu amãnuntul care cumpãrã ani-
adulte care provin de la animalele sacrificate
ºi bãuturi spirtoase male vii ºi care sunt sacrificate pentru ei pe
Petrescu Gabriel Sorin - Pãduri, hamei, în abatoare autorizate ºi care poartã un mar-
bazã de contract.
tutun, mãtase caj de sãnãtate, conform legislaþiei în
Stancu Magdalena Cãtãlina - Culturi arabile În conformitate cu normele prevãzute în
vigoare, sunt clasificate ºi identificate în con-
Pagina 3
EUROAGRICONS Pagina 3
ordin, carcasele sau semicarcasele de Rezultatele clasificãrii, respectiv categoria, ducãtori ºi procesatori de lapte o pun din ce
bovine adulte se clasificã imediat dupã cân- evaluarea conformaþiei ºi a gradului de în ce mai des.
tãrire, prin evaluarea succesivã a confor- acoperire cu grãsime, se înscriu de cãtre În primul rând, sã reamintim câteva aspecte
maþiei ºi a gradului de acoperire cu grãsime. clasificator, ca ºi în cazul bovinelor, într-un legate de istoricul cotei de lapte.
Rezultatele clasificãrii, respectiv categoria, raport de clasificare întocmit în trei exem- Îmbunãtãþirea permanentã a performanþelor
evaluarea conformaþiei ºi a gradului de plare. Clasificarea va fi verificatã prin de producþie în perioada anilor '70-'80 în UE
acoperire cu grasime, se înscriu de cãtre inspecþii inopinate ale persoanelor desem- au dus la creºterea producþiei de lapte ºi
clasificator într-un raport de clasificare al nate de Comisia de clasificare a carcaselor. realizarea unor stocuri imense de unt ºi lapte
cãrui model este întocmit de Comisia de Verificãrile se vor face cel puþin o datã la trei praf. Creºterea cantitãþilor a determinat
clasificare a carcaselor. Raportul de clasifi- luni. scãderea preþului laptelui, punând în pericol
care se întocmeºte în 3 exemplare: un exem- Normele tehnice de clasificare a carcaselor veniturile producãtorilor ºi ducând la
plar este dat deþinãtorului de animale, unul de ovine se vor aplica facultativ, începând cu creºterea subvenþiilor pentru export ºi a
abatorului ºi unul clasificatorului. Abatorul ºi 1 iunie 2006. intervenþiei pentru stocare.
clasificatorul trebuie sã pãstreze aceste În acest context, instituirea sistemului de
rapoarte de clasificare timp de 4 ani. Lorena MORÃRESCU cote de lapte în anul 1984 a apãrut ca o
Tot în Normele tehnice de clasificare a car- necesitate a stabilizãrii pieþei ºi rentabilizãrii
caselor de bovine adulte se stabileºte faptul sectorului de lapte ºi produse lactate.
cã preþul pieþei ce urmeazã a fi stabilit pe
baza baremului de clasificare a carcaselor
Implementarea Cota de lapte se referã numai la laptele de
vacã ºi este cantitatea maximã pe care o
de bovine adulte reprezintã preþul comunicat sistemului poate produce un producãtor pentru a o
de abator, fãrã TVA, plãtit furnizorului pentru
animalul livrat la abator. Preþul se exprimã la
cotei de lapte comercializa prin livrãri la unitãþile de proce-
sare ºi/sau prin vânzãri directe. Laptele
100 kg de carcasã cântãritã ºi clasificatã. folosit pentru autoconsum ºi pentru hrana
Verificarea modului de realizare a clasificãrii animalelor nu intrã în cota de lapte. În concarcaselor se va face prin inspecþii inopinate cluzie, tot laptele care pãrãseºte ferma intrã
de cãtre persoanele desemnate de Comisia în cota de lapte.
de clasificare a carcaselor. Controalele vor fi Cota de lapte este strâns legatã de conþinufãcute cel putin de douã ori pe trimestru în tul de grãsime.
toate unitãþile autorizate care efectueazã Fiecare þarã membrã a UE are un conþinut de
clasificarea. Normele tehnice de clasificare a grãsime de referinþã respectiv fiecare fermier
carcaselor de bovine adulte se vor aplica are un conþinut de grãsime individual.
începând cu 1 iunie 2006 în unitãþile de abatorizare în care s-au sacrificat în medie, în Foarte important!
anul precedent, peste 20 de bovine/sãptãmânã. Livrarea laptelui de la producãtor la
Prin Ordinul Ministrului nr. 883, au fost cumpãrãtor se va face pe bazã de contracte
elaborate Normele tehnice de clasificare a în care vor fi menþionate obligaþiile ºi responcarcaselor de ovine. Conform acestora, car- sabilitãþile ambelor pãrþi. Unitãþile de procecasele de ovine se clasificã prin evaluarea sare au un rol important în sistemul de gesconformaþiei ºi a stratului de grãsime. tionare a cotelor de lapte, ele fiind selectate
Carcasele de miei cu greutate mai micã de pe baza îndeplinirii condiþiilor de calitate ºi a
13 kg pot fi clasificate ºi prin evaluarea Ce reprezintã cota de lapte ºi ce avem de evidentelor conduse.
greutãþii carcasei, a culorii cãrnii ºi a stratului fãcut pentru implementarea acesteia? Vânzãrile directe de lapte ºi produse lactate,
de grãsime. Aceasta este întrebarea pe care mulþi pro- de la producãtor direct la consumator se evi-
Pagina 4
Pagina 4 EUROAGRICONS
denþiazã în registre ale producãtorior si pe
bazã de declaraþii scrise ce vor fi arhivate. Încurajarea asociaþiilor de marketing
Cota pentru România negociatã cu UE este din sectorul horticol
de 3,245 milioane tone de lapte din care
0,188 milioane tone reprezintã cota de Pentru producãtorii horticoli, unul dintre cele volum suficient de produse care sã permitã
rezervã pentru restructurare care va fi mai sensibile aspecte îl reprezintã valorifi- suportarea costului de sortare, ambalare,
folositã din anul 2009. carea producþiei. Perisabilitatea produselor etichetare ºi încheierea unor contracte
În România, perioada de care se va þine face ca vânzarea în timp util ºi la un preþ ferme de aprovizionare a lanþurilor de
cont pentru alocarea cotei în anul 2006, mulþumitor pentru producãtor sã fie greu de magazine care vor ocupa un segment de
este 1 aprilie 2005 - 31 martie 2006. În realizat. piaþã în creºtere.
aceastã perioadã, fermierii au posibilitatea Pentru încurajarea acestor forme asociasã creascã cantitatea de lapte livratã la tive, Ministerul Agriculturii a prevãzut, în
unitãþile de procesare pentru a putea solici- bugetul pe 2005, fonduri pentru producãtorii
care vor sã se uneascã în astfel de asociaþii
ta o cota cât mai mare. De asemenea, este
care, ulterior, vor avea ºi recunoaºterea
foarte important ca fiecare fermier sã deþinã
Uniunii Europene, putând beneficia de
o evidenþã clarã atât a efectivelor de bovine,
finanþarea unor programe de investiþii pencât ºi a producþiilor realizate ºi a modului de
tru dezvoltarea organizaþiei.
valorificare a acestora. De asemenea, Guvernul Olandez, în
Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvol- De multe ori, abundenþa de legume ºi fructe perioada 2005-2007, prin programele de
tãrii Rurale (MAPDR) a propus ca autoritate de pe piaþa þãrãneascã este falsã. ªi asta asistenþã PSO, va acorda asistenþã tehnicã
competentã pentru administrarea cotei de pentru cã unitãþile de procesare s-au redus pentru crearea structurii de recunoaºtere a
lapte sã fie Agenþia Naþionalã pentru dramatic, exporturile – de asemenea, iar în Organizaþiilor de producãtori ºi pentru popuAmeliorare ºi Reproducþie în Zootehnie lanþurile de supermarket-uri ºi alte maga- larizarea acestor forme de asociere a
(ANARZ) care, prin structurile teritoriale, sã zine de cartier, de multe ori importurile pre- producãtorilor horticoli.
gestioneze cotele individuale. dominã. ªi, astfel, singurul loc de comer- Important este însã ca iniþiativa organizãrii
În informarea ºi pregãtirea producãtorilor ºi cializare a producþiei interne rãmâne piaþa sã aparþina producãtorilor, ei sã îºi identifice
a procesatorilor de lapte, un rol hotãrâtor îl liberã sau comerþul stradal, cel atât de problemele, iar liantul sã fie încrederea reciare Agenþia Naþionalã de Consultanþã inestetic ºi care nu asigurã nici o garanþie procã. Este, de asemenea, important ca
Agricolã (ANCA) prin structurile sale teritori- de calitate consumatorilor. producãtorii români sã nu piardã controlul
Regulile Uniunii Europene vor impune dupã pieþei interne pentru cã, dupã 2007, graniþa
ale precum ºi organizaþiile private de con-
2007 ca respectarea standardelor de va fi deschisã în ambele sensuri, iar comsultanþã.
comercializare sã se facã cu stricteþe. Se va petiþia va fi foarte mare. O organizaþie din ºi
Ministerul Agriculturii are în vedere
cunoaºte astfel provenienþa produselor, se pentru producãtori poate oferi soluþia unui
realizarea unui grup de lucru pentru armo-
va face clasificarea în funcþie de calitatea viitor mai bun
nizarea legislaþiei ºi organizarea structurilor (extra, I, II ºi industrializare), ambalarea ºi pentru cei ce
sale centrale ºi teritoriale necesare adminis- etichetarea corespunzãtoare. vor alege sã
trãrii cotei de lapte, grup format din Toate aceste cerinþe sunt greu de respectat fie horticultori
reprezentanþii MAPDR, ANARZ, cât ºi ai ºi de plãtit de cãtre producãtorul individual, profesioniºti.
producãtorilor ºi procesatorilor de lapte. mai ales de cãtre micul cultivator român.
Uniunea Europeanã încurajeazã asocierea Ana-Maria
acestor producãtori în vederea vânzãrii pro- DAVID
Oana MOROIANU duselor. O asociaþie de producãtori consti-
Dan DARABAN tuitã pentru vânzare poate dispune de un
Pagina 5
EUROAGRICONS Pagina 5
Extinderea perioadei de tranziþie
pentru subvenþiile la export ale þãrilor
în curs de dezvoltare
La 4 noiembrie 2004, Comitetul (Organizaþia acþiunile pe care o þarã le poate întreprinde torsioneazã în mod clar comerþul interMondialã a Comerþului) OMC pentru pentru a contracara efectele folosirii sub- naþional. În cazul OMC, disputele legate de
Subvenþii ºi Mãsuri Compensatorii a prelun- venþiilor de cãtre altã þarã. În ceea ce folosirea subvenþiilor interzise sunt soluþionagit cu încã un an perioada de tranziþie pentru priveºte acest din urmã aspect, Acordul te, printr-o procedurã rapidã, în cadrul
eliminarea subvenþiilor la export pentru 19 stipuleazã faptul cã o þarã poate apela la pro- mecanismului de soluþionare a disputelor. În
þãri în curs de dezvoltare. cedura OMC de soluþionare a disputelor în cazul în care se dovedeºte cã subvenþia face
vederea retragerii subvenþiei sau a înlãturãrii parte din categoria celor interzise, aceasta
Procesul de eliminare a subvenþiilor este pre- efectelor sale de distorsionare a comerþului, trebuie imediat retrasã. În caz contrar, þara
vãzut în Acordul OMC privind Subvenþiile ºi fie poate desfãºura o investigaþie proprie în care a suferit daune poate recurge la mãsuri
Mãsurile Compensatorii. Potrivit Acordului, urma cãreia sã fixeze ºi sã încaseze o "taxã cu efect compensatoriu.
þãrile cel mai puþin dezvoltate au avut termen compensatorie" pentru acele importuri care
pânã în anul 2003 pentru eliminarea sub- sunt subvenþionate ºi care s-a dovedit cã au Þãrile cel mai puþin dezvoltate ºi cele în curs
venþiilor de substituire a importurilor (cele prejudiciat producãtorii autohtoni. de dezvoltare al cãror PIB nu depãºeºte
destinate sã ajute producþia internã ºi sã 1000$/locuitor sunt exceptate de la preveevite recurgerea la importuri), în vreme ce Taxele compensatorii pot fi încasate numai derile referitoare la subvenþiile interzise, în
alte þãri în curs de dezvoltare au trebuit sã dupã ce þarã importatoare a efectuat o cerc- vreme ce economiile în tranziþie au trebuit sã
facã acelaºi lucru pânã în anul 2000. etare asemãnãtoare cu cea necesarã pentru elimine acest tip de subvenþii pânã la sfârºitul
a dovedi dumping-ul. Astfel, existã reguli anului 2002.
De asemenea, Acordul mai prevede cã cea foarte bine stabilite pentru calcularea valorii
mai mare parte a þãrilor în curs de dezoltare subvenþiei, criterii pentru a determina dacã ºi În cazul subvenþiilor acþionabile, þara care
au la dispoziþie o perioadã de 8 ani (pânã la în ce mãsurã produsele subvenþionate preju- înainteazã plângerea trebuie sã dovedeascã
sfârºi-tul anului 2002) pentru a elimina sub- diciazã industria autohtonã, proceduri pentru cã aceste subvenþii au adus atingere interevenþiie la export. În acelasi timp, în conformi- iniþierea ºi desfãºurarea unei cercetãri, pre- selor sale. Astfel, prejudiciile produse de subtate cu deciziile adoptate la Conferinþa cum ºi reguli cu privire la durata de imple- venþiile acþionabile pot îmbrãca trei forme:
Ministerialã de la Doha, Comitetul pentru mentare a mãsurilor compensatorii care, de - prejudicierea unei industrii din þara importaSubvenþii poate prelungi acest termen, dar regulã, nu va fi mai mare de 5 ani. toare;
nu mai mult de anul 2007 ºi cu condiþia veri- - prejudicierea exportatorilor rivali dintr-o altã
ficãrii anuale a obligaþiilor care rãmân de Acordul defineºte douã categorii de subven- þarã, atunci când douã þãri concureazã penîndeplinit. þii: subvenþii interzise ºi subventii acþionabile. tru câºtigarea unor terþe pieþe;
- prejudicierea exportatorilor din þara care
Acordul OMC privind subvenþiile ºi mãsurile În cazul subvenþiilor interzise, beneficiarii intrã pe piaþa þãrii care ofe-rã respecti-vele
compensatorii se aplicã atât produselor agri- acestora sunt obligaþi fie sã foloseascã subvenþii.
cole cât ºi celor industriale prezintã douã bunuri indigene în detrimentul celor impormari avantaje: reglementeazã, într-un cadru tate, fie sã atingã anumite þinte la export.
multilateral, atât folosirea subvenþiilor cât ºi Aceste subvenþii sunt interzise deoarece dis- Andreea BUªÃ
Pagina 6
Pagina 6 EUROAGRICONS
Medicii veterinari de liberã practicã pot cumpãra
sediile de circumscripþii sanitar-veterinare pe care le au în concesiune
În prezent, aproximativ 1500 de circum- Valoarea investiþiilor deduse nu poate perioadã de minim 10 ani de la data
scripþii sanitar-veterinare funcþioneazã fãrã depãºi 50% din preþul de vânzare stabilit încheierii contractului de vânzareautorizaþie sanitar-veterinarã, neîndepli- prin raportul de evaluare. cumpãrare.
nind condiþiile minime impuse de legislaþia Sediile de circumscripþii sanitar-veterinare Devenind proprietarii circumscripþiilor în
aplicabilã în domeniu – nu dispun de apã pot fi cumpãrate ºi în rate, în urmãtoarele care îºi desfãºoarã activitatea, medicii
potabilã curentã, nu sunt racordate la condiþii: veterinari vor realiza investiþiile necesare
reþeaua de canalizare, au acoperiºurile - avans 20% din preþul de vânzare; pentru ca acestea sã îndeplineascã, pânã
deteriorate etc. - rate trimestriale eºalonate pe un termen la 1 ianuarie 2007, condiþiile legale de
Începând cu anul 2007, medicii veterinari de pânã la 10 ani; funcþionare ºi autorizare.
din România vor intra în concurenþã direc- - perceperea unei dobânzi anuale la nivelul Pentru dotarea circumscripþiilor cu
tã cu medicii veterinari din statele membre ratei dobânzii de referinþã a Bãncii aparaturã ºi instrumentar medical veteriale Uniunii Europene, nu numai în ceea ce Naþionale a României de la data plãþii. nar, medicii veterinari vor putea accesa
priveºte nivelul pregãtirii profesionale, ci ºi
al condiþiilor în care îºi desfãºoarã activitatea. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2007,
circumscripþiilor sanitar-veterinare care nu
îndeplinesc condiþiile legale de funcþionare
li se vor interzice activitatea.
Apariþia Ordonanþei de Urgenþã a
Guvernului nr.89/2004 privind vânzarea
bunurilor imobile în care se desfãºoarã
activitãþi de asistenþã sanitar-veterinarã, al
cãrei iniþiator a fost Autoritatea Naþionalã
Sanitar-Veterinarã ºi pentru Siguranþa
Alimentelor, a avut ca scop eficientizarea
activitãþii sanitar-veterinare, þinându-se
cont ºi de standardele comunitare.
Astfel, medicii veterinari care au concesionat, în baza Hotãrârii Guvernului
nr.446/1999, activitãþile sanitar-veterinare
publice de interes naþional ºi bunuri imobile În cazul vânzãrii în rate, cumpãrãtorul tre- credite în valoare de pânã la 10.000 de
(sedii de circumscripþii sanitare veterinare) buie sã constituie garanþii pentru asigu- euro, credite ce vor fi garantate de cãtre
vor putea cumpãra, prin atribuire directã, rarea plãþii, în una din urmãtoarele forme: Agenþia Naþionalã pentru Întreprinderi ºi
spaþiile în care îºi desfãºoarã în prezent - scrisoare de garanþie emisã de o bancã Cooperaþie (ANIMMC), prin Fondul
activitatea, precum ºi terenul aferent comercialã românã sau de o bancã comer- Naþional de Garantare a Creditelor pentru
acestora. cialã strãinã cu care banca românã are IMM.
Preþul de vânzare este preþul pieþei, stabilit relaþii de corespondent, sau Astfel, odatã cu integrarea în UE, serviciile
pe baza unui raport de evaluare, întocmit - constituirea unei ipoteci pe imobilul care medical-veterinare vor putea fi la nivelul
de un evaluator autorizat, din care se face obiectul vânzãrii. standardelor europene.
deduc investiþiile realizate de cãtre conce- Circumscripþiilor sanitar-veterinare, cumsionar, în baza contractului de concesiune pãrate în condiþiile O.U.G. nr.89/2004, nu li Dr. Narcisa TREISTARIU
sau cu acordul proprietarului, în imobil. se poate schimba destinaþia, pentru o Av. Nicuºor CIOCÃNEA
Pagina 7
EUROAGRICONS Pagina 7
ºi strãine interesate de exportul de melci
Creºterea melcilor, comestibili.
faptul cã 99% din activitatea melcilor, inclu-
siv hrãnirea, are loc noaptea. Irigarea pe
o activitate Mancãrurile cu melci sunt considerate o
delicatesã, fiind cerute în multe þãri
timpul nopþii poate stimula pofta de mân-
care a melcilor, având în vedere cã
în plinã expansiune europene, Franþa, Italia ºi Spania fiind cei
mai mari consumatori de melci. Speciile
umezeala îi ajutã sã se miºte mai bine. Cât
despre calitatea solului, trebuie menþionat
comestibile dintre cele mai cunoscute sunt cã nu trebuie sã fie nici prea nisipos, ºi nici
În viitor, în România, creºterea melcilor poate Helix Aspersa ºi Helix Pomatia (melcul de sã nu conþinã multã argilã. Un sol bun treaduce venituri importante. UE interzice con- livadã). Melcii de grãdina sunt cei mai cãu- buie sã deþinã 20-40% materie organicã.
sumul melcilor din naturã, fiindcã aceºtia se taþi de consumatori, numai Franþa Pe lângã valoarea 7 a PH-ului solului,
hrãnesc ºi cu plante toxice, sprijinind fermele importând anual peste 40.000 de tone din calciul trebuie, de asemenea, sã fie
pentru producerea melcilor cu cochilie. aceastã specie. disponibil pentru hrana lor. Un amestec de
Acest sector a fost cuprins în programul de Procesul de creºtere a melcilor (helicicul- turbã, argilã, bãlegar, calciu, frunze
sprijin financiar nerambursabil SAPARD. Prin tura) necesitã o investiþie considerabilã în mucegãite face solul optim.
Mãsura 3.4 "Dezvoltarea ºi diversificarea timp, echipament ºi resurse, cum ar fi: Helix Aspersa are o duratã de exploatare
activitãþilor economice care sã genereze spaþii împrejmuite, aparate pentru mãsura- între 2 ºi 5 ani. Aceastã specie se
activitãþi multiple ºi venituri alternative", sub- rea umiditãþii, a temperaturii, cântar, dispo- adapteazã foarte repede la diferite climate
mãsura "Alte activitãþi", cei care doresc sã zitiv pentru mãsurarea melcilor, un sistem ºi condiþii. Helix Pomatia se gãseºte în
iniþieze o astfel de fermã pot obþine fonduri de stropitori ºi un sistem de drenaj. munþii împãduriþi ºi vãi de pânã la 2000 m
nerambursabile SAPARD, pentru construc- Stocul iniþial de melci trebuie colectat din altitudine, în grãdini ºi podgorii. Creºterea
þia, modernizarea ºi extinderea clãdirilor habitatul lor natural. Cea mai bunã melcilor poate fi influenþatã e mai mulþi facoperaþionale necesare depozitãrii, procesãrii perioadã de culegere a melcilor este dupã tori, ºi anume: densitatea populaþiei de
ºi marketingului produselor. Cu ajutorul spri- o ploaie de primãvarã. melci, stresul (melcii fiind sensibili la zgojinului financiar SAPARD se pot construi în Fermele de melci pot fi în aer liber, în clãdiri mot, luminã, vibraþii, condiþii mizere, hrãnire
acest scop depozite pentru cu climat supravegheat sau sere. Un climat neregulatã), mâncarea, temperatura ºi
hranã, birouri administra- umezeala, precum ºi tehnolotive sau se pot cumpãra gia de creºtere.
mijloace de transport frigo- Perioda de hrãnire este din
rifice ºi unelte. Suma alo- aprilie pânã în octombrie ºi
catã prin programul de poate varia în funcþie de clifinanþare nerambursabilã mat. Dintre felurile de mânse ridicã la 23 de milioane care pe care le preferã melcii
de euro. Beneficiarii pot amintim: anghinare, orz,
primi sprijin financiar fasole, conopidã, muºeþel,
cuprins între 2.500 ºi pãtrunjel, fructe, tãrâþe de
100.000 de euro, repre- grâu etc. Melcii mãnâncã în
zentând jumãtate din va- proporþie de 50% tãrâþe sau
loarea investiþiei. Drept mâncare de pãsãri ºi 50%
urmare, valoarea totalã a legume ºi fructe verzi.
investiþiei se ridicã de la Aceºtia se pot creºte fãrã
5.000 pânã la 200.000 de mari investiþii în mod natural,
euro. pe o suprafaþã îngrãditã.
Potrivit estimãrilor fãcute, prin "însãmân- blând de 15-23 grade C, cu o umiditate Prin urmare, românii pot construi o afacere
þarea" unei suprafeþe de 2.000 de metri ridicatã (75-95%) este propice pentru de succes din creºterea melcilor. În funcþie
pãtraþi cu melci se poate obþine un profit între creºterea melcilor de mai multe specii. de posibilitãþi, ferma de melci poate fi o
15.000 ºi 20.000 de euro. Pe un metru pãtrat Când atmosfera devine prea caldã ºi prea investiþie micã de bani ºi efort sau o
se creºte 1 kg de melci, preþul acestuia fiind uscatã, melcii devin inactivi. Solul pe care investiþie mare atunci când se urmãresc
cuprins între 3 ºi 5 euro. trãiesc trebuie sã fie prevãzut cu un drenaj rezultate financiare importante.
România nu constituie o piaþã de desfacere corespunzãtor ºi cu canale de scurgere
pentru melci, însã poate fi o afacere profita- pentru a nu se forma bãlþi. Un sol favorabil
bilã datoritã nenumãratelor firme româneºti trebuie sã aibã 80% umiditate. Trebuie ºtiut Maura VIERU
Pagina 8
Pagina 8 EUROAGRICONS
În general, ancheta aratã cã europenii au o matcã de reproducþie ºi efective de animale
Opinii despre percepþie pozitivã asupra rolului pe care îl
joacã Politica Agricolã Comunã în satis-
pentru creºtere ºi îngrãºare;
- construirea unor adãposturi moderne care
agricultura facerea exigenþelor cetãþenilor.
Conform Eurobarometru, PAC este politica
sã asigure condiþii optime de creºtere a ani-
malelor inclusiv utilitãþile aferente (alimen-
Uniunii Europene pe care europenii o cunosc cel mai bine.
Pentru aceºtia, PAC reprezintã ceva nece-
tãri cu apã ºi energie electricã, evacuarea
dejecþiilor, instalaþii de muls ºi colectarea
sar, precum sunt politicile sociale ºi de laptelui);
mediu înconjurãtor. - îmbunãtãþirea condiþiilor de creºtere ºi de
Un procent ridicat de cetãþeni europeni întreþinere a animalelor în construcþii exis-
considerã cã, în cadrul construcþiei tente prin reabilitarea/introducerea alimen-
europene, deciziile privind agricultura tre- tãrii cu apã, energie electricã, evacuarea
buie sã fie luate la nivelul UE.
dejecþiilor, instalaþii de muls ºi colectarea
Principalele aspecte ale anchetei se
laptelui.
referã la:
b) Mecanizare:
- necesitatea ºi îmbunãtãþirea conþinutului
informãrii cetãþeanului european asupra - înfiinþarea ºi dotarea cu pachetul de
Politica agricolã este plasatã între cele trei PAC, a cunoºtinþelor privind PAC; maºini necesar a unor exploataþii agricole;
politici pe care Tratatul, instituind CE la arti- - evaluarea felului în care PAC îºi joacã - înlocuirea tractoarelor ºi maºinilor agricole
colul 3, le defineºte ca fiind comune, alã- rolul, sau cu durata de funcþionare expiratã ºi/sau
turi de cea comercialã comunã ºi cea a - atitudinea cetãþenilor europeni cu privire neperformantã;
transporturilor. Textul respectiv defineºte la reforma PAC; - completarea deficitului existent.
domeniul acþiunii comunitare menþionând - siguranþa alimentarã ºi protecþia con- c) Procesarea cãrnii ºi a laptelui:
la litera "e" politica în domeniul agriculturii sumatorului; - investiþii care sã vizeze dezvoltarea,
ºi pescuitului – "a common policy în the - protejarea mediului înconjurãtor. modernizarea ºi retehnologizarea unor
sphere of agriculture and fisheries". Din aceeaºi sursã reiese cã mai sunt de capacitãþi mici ºi mijlocii de prelucrare a
Problemele agricole ºi ale pescuitului sunt fãcut multe în vederea satisfacerii þãranilor, cãrnii ºi produselor din carne prin echiparea
probleme de naturã structuralã. Statele fermierilor din Uniunea Europeanã. cu utilaje specifice pentru abatorizare, prefondatoare ale Comunitãþilor Economice lucrare, ambalare, depozitare, conservare
Europene au fost de acord încã de la Speranþa IORDACHE a cãrnii ºi produselor din carne (prin refrigeînceput cã agricultura trebuie inclusã în
rare, fierbere/coacere, sãrare, afumare)
Piaþa Comunã. A fost necesarã o politicã
conform tehnologiilor moderne, inclusiv
agricolã comunã (PAC) care sã armonizeze diferite mecanisme naþionale de Programul FIDA utilitãþi corespunzãtoare;
- investiþii care sã vizeze dezvoltarea,
sprijin ºi sã stabileascã bariere vamale
comune pentru bunurile care vin din þãrile modernizarea ºi retehnologizarea unor
nemembre. PAC a fost una dintre primele capacitãþi mici ºi mijlocii de prelucrare a
Obiectivul programului: creºterea veni- laptelui ºi produselor lactate prin echiparea
politici ridicate de la nivel naþional la nivel turilor gospodãriilor ºi îmbunãtãþirea nivelucomunitar. cu utilaje de prelucrare corespunzãtoare
lui de trai a comunitãþilor mai sãrace din tehnologiilor moderne, inclusiv utilitãþi
În vederea finanþãrii unitare a PAC, in ian- mediul rural montan.
uarie 1962 Consiliul a decis crearea corespunzãtoare;
Aria de acoperire a programului FIDA: - investitii pentru dotarea centrelor de
Fondului European de Orientare ºi Garanþii
Alba, Arad, Bacãu, Bihor, Buzãu, Cluj, colectare, recepþionare, condiþionare a
Agricole (FEOGA). Primele produse au
Covasna, Harghita, Hunedoara, Neamþ, laptelui, precum ºi pentru ambalarea ºi
fost supuse reglementãrilor Pieþei comune
în 1962. Eurobarometru a realizat o Sãlaj, Sibiu, Suceava, Vâlcea, Vrancea. depozitarea produselor prelucrate;
anchetã intitulatã "Europenii ºi Politica Beneficiarii programului pot fi persoane - investiþii în domeniul ambalãrii ºi depoAgricolã Comunã (PAC) din 1995 pânã în fizice (deþinãtoare de animale, teren agri- zitãrii produselor prelucrate din carne.
2003". Aceasta relevã percepþiile pe care col), asociaþii ale agricultorilor, societãþi d) Agroturism:
le-au avut cei întrebaþi despre impactul comerciale. - renovarea exterioarã a construcþiilor exisPAC, despre rolul acestei politici pentru Investiþii ce pot fi finanþate prin Programul tente, cu conservarea arhitecturii
perioada analizatã, despre obiectivele ºi FIDA: tradiþionale a zonei;
avantajele sale ºi a felului în care sunt a) Creºterea animalelor: - realizarea unei compartimentãri coresmonitorizate schimbãrile. - achiziþionarea de animale pentru efective
Pagina 9
EUROAGRICONS Pagina 9
punzãtoare în interiorul locuinþelor ca o col specific inclusiv cuºti;
condiþie esenþialã primirii turiºtilor; - achiziþionarea de material biologic pentru Perspectiva
- mobilizarea spaþiilor. prima populare.
e) Activitãþi meºteºugãreºti ºi de artizanat h) Apicultura: pieþei agricole
tradiþionale: - construirea de capacitãþi pentru depoziAcþiuni de investiþii specifice meºteºugurilor tarea, procesarea ºi ambalarea produselor Trecerea la economia de piaþa ºi aplicarea
ºi artizanatului care pot fi sprijinite sunt urmã-apicole; mãsurilor de reformã în agriculturã, prin
toarele: prelucrare in ºi cânepã, þesut, olãrit, - achiziþionarea de mãtci selecþionate; apariþia ºi consolidarea rapidã a proprietãþii
tãbãcãrie-cojocãrie, sculpturã în lemn, - achiziþionarea de stupi; private, concomitent cu susþinerea liberei
- achiziþionarea de mijloace de transport spe- iniþiative ºi descentralizarea structurilor de
cializate (remorci); administrare a activitãþilor economice, au
- echipament pentru analiza calitãþii mierii ºi
creat semnificative disfuncþionlitãþi în relaþiile
a produselor apicole.
dintre producãtorii agricoli, silvici ºi piscicoli
i) Cultivarea ciupercilor:
ºi structurile de consum (angrosiºti, proce-
- achiziþionarea de material biologic (miceliu)
satori ºi detailiºti).
numai pentru înfiinþarea culturii;
- construirea sau modernizarea spaþiilor pen- Pentru înlãturarea acestor disfuncþionalitãþi
tru cultivarea ciupercilor (spaþii pentru depo- determinate de participarea nesemnificativã
zitare, prelucrare ºi ambalare); pe piaþã a producãtorilor agricoli individuali în
- facilitãþi pentru producerea compostului. confruntarea cu structurile de consum
j) Înfiinþarea culturii de arbuºti fructiferi ºi amintite, dar ºi pentru alinierea pieþei agri-
de plante medicinale: cole din România la cerinþele politicii agricole
- facilitãþi pentru înfiinþarea plantaþiilor (pentru comune, s-a creat un cadru legislativ adec-
culturi perene); vat pentru constituirea grupurilor de producãîmpletituri din fire vegetale, lemn, dãrãcit, - facilitãþi pentru spaþii care sã permitã depo- tori.
tors lânã, confecþionare articole casnice (din zitare, uscare, condiþionare, ambalare ºi
lemn, piatrã, fire vegetale, puf, inclusiv sculp- refrigerare.
turi, împletituri). Producþie:
Se vor finanþa urmãtoarele acþiuni: a) înfiinþarea culturilor vegetale (lucrãri
- menþinerea ºi dezvoltarea activitãþilor mecanice, achiziþionarea de sãmânþã, pestimeºteºugãreºti existente; cide, îngrãºãminte, carburanþi etc.);
- crearea de noi ateliere meºteºugãreºti; b) finanþarea producþiei în ferme zootehnice
- sprijin pentru crearea unor puncte de (achiziþionarea de nutreþuri concentrate, vitacolectare pentru materii prime necesare mine, premixuri etc.);
activitãþilor meºteºugãreºti ºi artizanale; c) ameliorarea pãºunilor (lucrãri mecanice,
- dotarea atelierelor cu maºini ºi echipa- sãmânþã, îngrãºãminte naturale, carburanþi
mente. etc.);
f) Servicii: d) fond de rulment ºi comerþ.
Se vor sprijini unitãþile care oferã urmã- Contribuþie proprie a solicitantului:
toarele servicii: croitorie, reparaþii încãlþã- - 15% din valoarea proiectului pentru perminte, coafor-frizerie, reparaþii aparaturã de soanele fizice pânã la 10.000 $;
uz casnic ºi gospodãresc, reparaþii radio-tv, - 30% din valoarea proiectului, dacã
Odatã creat acest cadru legislativ, prin aproservice auto. depãºeºte 10.000 $;
- 15% din valoarea proiectului pentru soci- barea Legii 277/2004 privind constituirea,
Acþiunile ce vor fi finantate:
- dotãri specifice de echipamente; etãþi comerciale; recunoaºterea ºi funcþionarea grupurilor de
- adãptari sau modernizãri de incintã. - 15% din valoarea proiectului pentru turism producãtori pentru comercializarea prog) Acvacultura: pânã la 20.000 $; duselor agricole, silvice ºi piscicole, precum
- înfiinþarea de ferme piscicole familiale; - prin Programului FIDA se poate cofinanþa ºi a Ordinului 535/2004 privind aprobarea
- modernizarea amenajãrilor piscicole de la SAPARD; Normelor metodologice de aplicare a Legii
fermele existente private; 277/2004, România se aliniazã la cerinþele
Ioana DÃRÃU
- construirea de utilitãþi ºi echipament pisci- Uniuni Europene privind constituirea unor
Andreea AGRIGOROAEI
Pagina 10
Pagina 10 EUROAGRICONS
structuri comerciale proprii ale producãtorilor Aceastã mãsurã prevede finanþarea, sub orelor dintr-o zi ºi al lunilor dintr-un an".
capabile, prin specializare, sã le apere ºi sã formã de ajutor nerambursabil, a cheltuielilor Alegerea acestui simbol a fost posibilã
le reprezinte interesele, atât în relaþiile cu de constituire, recunoaºtere ºi funcþionare, deoarece a fost prevãzut acest fapt de cãtre
structurile de consum, cât ºi cu organismele pe o duratã de pânã la 5 ani, într-un cuantum organizaþia care l-a creat: emblema euroºi instituþiile statului. anual, în funcþie de cifra de afaceri anualã a peanã poate fi utilizatã de toate organizaþiile
Activitatea grupurilor de producãtori va grupului de producãtori. care activeazã pentru cauza europeanã ºi
asigura structurarea producþiei agricole, sil- Subliniem faptul cã, în momentul de faþã, ale cãror obiective sunt compatibile cu cele
vice ºi piscicole în strânsã corelare cu cerin- 61% din suprafaþa agricolã arabilã, precum ºi ale Consiliului Europei.
þele pietei, precum ºi instaurarea unor prin- 85-99% din efectivele de animale, sunt
cipii de comerþ corect, bazat pe transparenþa deþinute de cãtre producãtorii mici ºi mijlocii, Imnul UE este, de asemenea, împrumutat de
pieþei, egalitatea partenerialã producãtor- motiv pentru care apare necesitatea creãrii la Consiliul Europei. A fost adoptat în 1972 ºi
consumator, ridicarea ºi adaptarea constantã unei reale piete agricole private, în cadrul este un aranjament muzical realizat de coma calitãþii produselor, atenuarea decalajelor cãreia producãtorii sã devinã, în mod pozitorul austriac Herbert von Karajan dupã
cerere-ofertã, cu implicaþii în evoluþia pre- conºtient, real ºi activ, parteneri egali în "Oda bucuriei", parte din Simfonia a IX-a a
þurilor, introducerea ºi extinderea unor prac- cadrul mecanismelor pieþei libere a pro- compozitorului Ludwig van Beethoven.
tici comerciale, care sã contribuie la ridicarea duselor agricole, silvice ºi piscicole.
standardelor de calitate a produselor, protec- Uniunea Europeanã reprezintã forma cea
þia ºi conservarea mediului ºi ecologizarea Paul FLOREA mai actualã a evoluþiei construcþiei comuproduselor oferite pieþei concomitent cu creº- nitare care a început în 1952, prin înfiinþarea
terea echitabilã a veniturilor producãtorilor. Comunitãþii Economice a Cãrbunelui ºi
Uniunea Europeanã. Oþelului – CECO (care a funcþionat vreme de
50 de ani) urmatã, în 1958, de Comunitatea
Însemne ºi obiective Economicã Europeanã (CEE) ºi de
Comunitatea Europeanã a Energiei Atomice
Drapelul Uniunii Europene are desenate (CEE sau EURATOM).
douãsprezece steluþe aurii dispuse în cerc, Principalele obiective ale Uniunii Europene
pe fond albastru. Este drapelul Consiliului sunt urmãtoarele:
Europei, devenit, din mai 1986, emblema ofi- - coordonarea relaþiilor între statele membre,
cialã a UE. Numãrul steluþelor simbolizeazã având în vedere promovarea progresului
perfecþiunea. economic ºi social;
Drapelul Consiliului Europei (organizaþie - afirmarea identitãþii europene pe scena
diferitã de institutiile UE – Consiliul european internaþionalã, acordând ajutoare umanitare
ºi Consiliul Uniunii Europene) a fost creat la europene þãrilor terþe;
8 decembrie 1955 iar cele douãsprezece - definirea politicii externe ºi de securitate
steluþe reprezintã unificarea europeanã. comunã prin intervenþii pentru gestionarea
Steagul a fost ales la recomandarea unani- crizelor internaþionale;
mã a Adunãrii Parlamentare a organi- - instituirea unei cetãþenii europene,
În sprijinul initiaþivei producãtorilor de a se zaþiei, însã hotãrârea adoptãrii lui a care completeazã cetãþenia naþionalã
constitui în structuri organizate, în scopul fost luatã de Comitetul de Miniºtri. fãrã a o înlocui ºi care conferã
comercializãrii produselor proprii, realizate Numãrul de steluþe este invariabil. cetãþeanului european anumite drepindividual sau în asociere, în concordanþã cu "Tatãl spiritual" al drapelului este Paul turi politice ºi civile;
cerinþele cantitative ºi calitative ale pietei, la M. G. Levy, primul funcþionar euro- - crearea unui spaþiu al libertãþii, secupreþuri echilibrate ºi echitabile, negociate pe pean ºi director pentru informaþii ºi ritãþii ºi justiþiei, strâns legat de
baza unei egalitãþi parteneriale producãtor- presã din cadrul Consiliului European funcþionarea Pieþei unice ºi de libera
comerciant, a fost alocat un buget de în perioada 1949-1966. Acesta a circulaþie a persoanelor;
30.857.917 euro, din care 23.143.438 euro – declarat cã "numãrul 12 este simbolic, - menþinerea ºi dezvoltarea acquisparticipare comunitarã prin Programul întrucât aratã numãrul semnelor zodi- ului comunitar.
SAPARD – Mãsura 3.2 "Constituirea gru- acale, al muncilor lui Hercule, al apos- Uniunea Europeanã actioneazã în
purilor de producãtori". tolilor ºi al fiilor lui Iacob, numãrul limitele competenþelor ºi obiectivelor
Pagina 11
EUROAGRICONS Pagina 11
care îi sunt conferite prin caz, condiþia care se cere a fi îndeplinitã este turism rural. Capacitãþile de cazare pentru
tratate. În domenii care aceea ca suprafaþa totalã cultivatã cu vie sã pensiunile turistice ce vor fi înfiinþate în urma
nu þin de competenþa sa nu creascã. modificãrii, trebuie sã se încadreze între
exclusivã, organizaþia nu În urma modificãrii Mãsurii 3.1 se vor putea minim patru camere (opt locuri) ºi maxim 10
achiziþiona, pentru fermele vegetale, ºi camere (20 de locuri). Printre beneficiarii
intervine decât în
echipamente de procesare a resturilor vege- acestei mãsuri au fost incluºi, pe lângã per-
mãsura în care obiec- tale rezultate din culturile de cereale, plante soanele fizice autorizate, asociaþii familiale
tivele acþiunii vizate nu pot fi realizate într-o oleaginoase ºi tehnice. înregistrate, asociaþii ºi grupuri de porducãmanierã satisfãcãtoare pentru statele Au fost adãugate, la cererea crescãtorilor de tori, ONG-uri (cercuri de masini), societãþi
membre ºi pot fi mai bine realizate la nivel animale, rase cu înalt potenþial genetic care comerciale ºi agricole, societãþi comerciale ºi
comunitar, conform principiilor subsidiaritãþii duc la producþii performante. Achiziþia este agricole 100% private – atât cooperative de
ºi proporþionalitãþii. Uniunea respectã identi- însã valabilã doar pentru vaci, bivoliþe, consum, cât ºi meºteºugãreºti.
scroafe, oi ºi capre. Vor fi finanþate proiecte cu valoarea totalã elitatea naþionalã a statelor membre, precum ºi
În urma operãrii modificãrilor în fiºa tehnicã a gibilã cuprinsã între 5.000 de euro ºi 200.000
drepturile garantate prin Convenþia euro- acestei mãsuri, beneficiarii Ordonanþei de de euro.
peanã a drepturilor ºi libertãþilor fundamen- Urgenþã nr.168/2002 privind atribuirea în
tale ale omului, semnatã la Roma în 1950. folosinþã gratuitã a adãposturilor de animale Redefinirea spaþiului rural
pot beneficia de fonduri pentru modernizarea Pentru toate mãsurile acreditate pânã în
Speranþa IORDACHE acestora. prezent, Comisia Europeanã a aprobat modi-
Altã categorie de beneficiari este a acelora ficarea ca proiectul sã fie amplasat în spaþiul
care au suferit pagube în urma unor rural, definit conform legislaþiei naþionale în
calamitãþi naturale, cu condiþia de a prezenta vigoare. Actul normativ care reglementeazã
Noutãþi SAPARD un bilanþ din ultimii trei ani precedenþi spaþiul rural este Ordinul comun al
depunerii proiectului ºi în care producþia sã Ministerului Agriculturii, Pãdurilor ºi
nu fi fost calamitatã. În cazul în care benefi- Dezvoltãrii Rurale, Ministerului Administraþiei
Masura 3.1 ciarul nu a avut o activitate anterior depu- ºi Internelor ºi al Ministerului Integrãrii
Prin Masura 3.1, 226 de milioane de euro nerii proiectului, va fi depus un act doveditor Europene, publicat cu nr.173/2004, ordin
sunt alocaþi de cãtre Uniunea Europeanã eliberat de autoritatea fiscalã. pentru definirea ºi caracterizarea spaþiului
agricultorilor români. Mãsura 3.4 rural care permite investiþii prin SAPARD ºi în
Comisia Europeanã a aprobat modificarea Prin accesarea fondurilor prin Mãsura mediul urban, dacã sunt îndeplinite caracteMãsurii 3.1. privind investiþiile în exploataþiile "Dezvoltarea ºi diversificarea activitãþilor risticile specifice mediului rural. Conform
economice pentru generarea de activitãþi acestei reglementãri, spaþiul rural este definit
agricole. Scopul acestui demers este acela
multiple ºi venituri alternative" agricultorii din prin componenþa teritorialã ºi caracteristici
ca la fondurile europene sã aibã acces o
þara noastrã beneficiazã de peste 150 mili- dominante (art. 1).
categorie mai largã de beneficiari.
oane euro.
În fiºa tehnicã a Mãsurii 3.1 au fost operate Una dintre modificãri se referã la submãsura Speranþa IORDACHE
mai multe modificãri. Printre altele, a fost
scãzutã valoarea minimã totalã eligibilã pentru un proiect de la 10.000 de euro, cât a fost
prevãzut iniþial, la 5.000 de euro. Aceastã
modificare este de bun augur pentru micii
fermieri care, pânã în acest moment nu
aveau posibilitatea sã acceseze fondurile din
cauza sumei mari reprezentând cofinanþarea, bani de care trebuiau sã dispunã
obligatoriu.
Alte operãri în fiºa tehnicã au dus la clarificarea ºi extinderea posibilitãþilor de finanþare
pentru sectorul viticulturii. În acest sens, s-a
stabilit cã reabilitarea plantaþiilor viticole va fi
finanþatã nu doar în cazul în care se doreºte
reconversia – înlocuirea viþei-de-vie îmbãtrânite sau hibride, ci ºi în cazul în care aceasta este slab productivã. În acest din urmã
Pagina 12
Pagina 12 EUROAGRICONS
Ce este Parlamentul European?
(Verts/ALE) cu 42 membri; Dupã aderarea din 2007, Romania va fi invi-
- Grupul confederal al stângii unite tatã sã participe la alegerile Parla-mentare
Europene/Stânga Verde Nordica (GUE/NGL) Europene cu proprii membri candidaþi.
cu 41 membri; Astfel, românii îºi vor vota proprii candidaþi,
- Grupul pentru Democraþie ºi Independenþã cetãþeni români, care sã îi reprezinte în
(IND/DEM) cu 36 membri; Parlamentul European. Aceºtia vor fi
- Grupul Uniunii pentru Europa Naþiunilor Parlamentarii Europeni, cu care România
(UEN) cu 27 membri; are dreptul, dar ºi obligaþia de a participa în
- Grupul celor neînscriºi (NI) cu 30 membri. Parlamentul European.
Parlamentul European (Strassbourg). Parlamentul European mai numeste ºi un
Vedere generalã
Aceste alegeri parlamentare europene se
Membrii Parlamentului European sunt aleºi
pentru o perioada de cinci ani, prin sufra-giu
universal, direct.
Sesiunile Parlamentului se þin la Strassbourg
(care devine sediul Parlamentului European
din anul 1952, fiind ales mai întâi ca sediu
pentru Consiliului Europei), cu sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Toate sesiunile sunt deschise publicului, pot
fi urmãrite de cãtre membrii Comisiei ºi toþi
reprezentanþii Consiliului sunt obligaþi sã
participe la sesiunile plenare.
În urma extinderii Uniunii Europene cu cele
10 noi state membre, numãrul parlamentarilor este de 731.
Parlamentul cuprinde: Biroul, Conferinþa
preºedintilor (Biroul lãrgit), Comisiile,
Grupurile politice parlamentare.
Pentru a pregãti activitatea sesiunilor Avocat al Poporului, care rãspunde de invesplenare ale Parlamentului, membrii aces-tuia desfãºoarã concomitent în toate þãrile
tigarea conflictelor care pot apãrea între Uniunii Europene ºi sunt total diferite ºi
lucreazã în 17 comisii permanente. Pe lângã cetãþeni ºi autoritãþile
acestea, Parlamentul mai poate înfiinþa sub- independente de alegerile parlamentare
administrative ale insti- pentru parlamentul fiecãrui stat. Acestea din
comisii, comisii temporare care se ocupã de tuþiilor Uniunii Europene.
probleme specifice ºi comisii de anchetã. urmã rãmân în continuare la latitudinea
Ca toate parlamentele, fiecãrui stat, în funcþie de constituþia ºi legile
Comisiile parlamentare unite întreþin relaþiile Parlamentul European
cu parlamentele statelor cu care Uniunea statului respectiv.
are trei puteri fundamenEuropeanã are încheiate acorduri de tale: pute-rea legislativã,
asociere. Delegaþiile interparlamentare fac Cãtãlina STANCU
puterea bugetarã, put- sursa: www.europarl.eu.int
acelaºi lucru pentru parlamentele multor erea de a supraveghea
altor þãri ºi pentru organizaþiile inter- executivul.
naþionale.
În urma alegerilor din iunie 2004 s-au consti- Ministerul Agriculturii, Pãdurilor ºi Dezvoltãrii Rurale
tuit 8 grupuri politice: Bd. Carol I nr. 24, Sect. 3, Bucureºti, cod. 020921, România
- Grupul Partidului Popular European ISSN 1584-1375
(democraþi-creºtini) ºi al Democraþilor Tel: +40 21307 8570; Fax +40 21307 8642
Europeni (PPE-DE) cu 268 membri; Redacþia: Vlad Mustãciosu - Redactor ºef
- Grupul Socialiºtilor în Parlamentul Speranþa Iordache - Redactor
European (PSE) cu 200 membri; Corpul Consilierilor de Integrare Europeanã – MAPDR
- Grupul Alianþtei Liberalilor ºi Democraþilor e-mail: [email protected]
pentru Europa (ALDE) cu 87 membri; Revista Euroagricons poate fi consultatã ºi în cadrul
- Grupul Verzilor/Alianþa Liberã Europeanã secþiunii Publicaþii de pe site-ul www.mapam.ro