Plan Urbanistic General (PUG)

Memoriu general

Tip
Plan Urbanistic General (PUG)
Data
12.10.2026
Descriere
12.10.2026 PUG 2000 sdgadmin Memoriu generalDownload Share: Lista Certificate Urbanism eliberate in luna SEPTEMBRIE 2026 Anunt concurs pentru ocuparea unui post contractual vacant la Primăria Comunei Motca, pe perioadă nedeterminată 1 post de Şef serviciu voluntar pentru situaţii de urgență
Emitent
Comuna Moțca, jud. Iași
Publicat online
12.10.2026
Pagini
117 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Plan Urbanistic General (PUG) din 12.10.2026, „Memoriu general”, Comuna Moțca, jud. Iași. Sursa: https://comunamotca.ro/wp-content/uploads/2026/10/Memoriu-general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/motca/54155-memoriu-general, 06.11.2026)

Fișier creat
15.06.2018
Arhivat
06.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

S.C. Societatea Experților Tehnici S.A. Iași DI i, 0 A RR RM i DD...

Pagina 2

& S.C. SOCIETATEA EXPERTILOR TEHNICI S.A. IASI ] 22-1542-1996 ; CF R 8932018/1996 ; Cont 40720961 B.C.R. SA Iași 6600 Iași, Str. Primăverii 2 (corp administrativ TESATURA”), et.7 . Tel. 032-233873, Fax 032-233766 PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MOȚCA MEMORIU GENERAL Contract nr. 1499/20.08.1997 Proiectant general : S.C. Societatea Experților Tehnici S.A. Iași Beneficiar : Consiliul Local al Comunei Moțca Exemplar 7 Volum 2 - Iași, decembrie 1997 -

Pagina 3

S.C. SOCIETATEA EXPERTILOR TEHNICI S.A. IASI $ > ] 22-1542-1996 ; CF R 8932018/1996 ; Cont 40720961 B.C.R. SA Iași 6600 Iași, Str. Primăverii 2 (corp administrativ "TESATURA”), et.7 : ii Tel. 032-233873;, Fax 032-233766 PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MOȚCA MEMORIU GENERAL Contract nr. 1499/20.08.1997 Proiectant general : S.C. Societatea Experților Tehnici S.A. Iași Beneficiar : Consiliul Local al Comunei Moțca COLECTIV DE ELABORARE Pi + Ing. Mihai BISTRICEANU - șef de proiect + Prof.dr.ing. Constantin ȚÂRDEA + Prof.dr. Vasile CHIRICA + Ing. Constantin FLORESCU pna | + Ciarh. Cornel MARDARE + Ing. Mircea VOSNIUC + Ing. Vasile MEGLEI + Ing. Ionel DÎRȚU 0 + Proiectant Irina MARDARE i + Sing. Terțiana LISACOVSCHI 7A/ DASCĂLU 4, Consultant Arh. Doina Tehnoredactare sing. Viorica DASCĂLU - Iași, decembrie 1997 -

Pagina 4

CUPRINS 1. INTRODUCERE ......csc..cc.ceceeeeeeeeeenenese ama vama 1 1,1, Coumderații penetale „ue eaommaamannnnsannuraeaeaa aaa 1 1.2. Obiectul lucrării i 2 1.3. Metodologie de elaborare ......... ce 3 DA „DORNEI n e mima a a aaa a puma MAREA dia bă 3 2, - 3. SITUAȚIA EXISTENTĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE ........ 4 2.1. EVOLUȚIE ISTORICĂ, RELAȚII ÎN TERITORIU, ELEMENTELE CADRULUI NATURAL ,..... PRSNIU SEP DRDEN SAPA Va fese aaa 4 2.2. - 3.3. POTENȚIAL ECONOMIC .......c...... ...... .......... 7 2.2.1. - 3.3.1. Activități de tip industrial și alte activități productive ...... 7 2.2.2. - 3.3.2. Agricultură și zootehnie ........ e. 9 DA CR II Ia PIE SIN ENI SAS SSI IIS 25 2.2.5 - 244.3 - 3.7. - 3.8. UNITĂȚI DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI AL SERVICIILOR. SPAȚII VERZI ȘI AMENAJARI SPORTIVE ..... 26 DI (334) = 34. POPULAȘIA „sansa nnmzanennanasnanapuassea 32 2.4, - 3.5, - 3.6. ORGANIZAREA ZONELOR FUNCȚIONALE, INTRAVILANUL, FONDUL LOCUIBIL ....ccc.c..c..ceceeses. 37 2.5. - (2.2.3) - 3.11. CIRCULAȚIE ȘI TRANSPORTURI ......... . see 48 2.6. - 3.12, - 3.13. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ, LUCRĂRI DE. URI ILAC PUDLILA „munnnmananaemannannansnerammsa 58 2.7. - 3.9. REABILITĂRI, PROTECȚII ȘI CONSERVAREA MEDIULUI ÎNCONJURATOR ............ccceeeeneneeeesee 60 2.8. DISFUNCȚIONALITĂȚI ............ Esau mnungunupuaa a a TI 2.9. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ......... ....... 78

Pagina 5

Pagina 6

A 23 CONSILIUL JUDETEAN IASI fe Cos LOCAL AL COMUNEI UL | De acorâ, JUDETUL TASI Arhitect Sef, TEMA DE PROIECTARE pentru întocmirea Planului Urbanistic General al comunei In conformitate cu legislația în vigoare cu privire la întocmirea planurilor urbanistice generale, Consiliul local al comunei Moțca solicită în cadrul acestui proiect să fie studiate, analizate și reglementate următoarele probleme; „ Zonificarea funcțională a terenurilor din localități și stabilirea regimului juriâic al acestora, rezultat în urma apli- cării Legii nr, 18/1991; — Volumul și structura potențialului uman pe grupe de vîrstă, resurse de muncă; „ Potențialul economie al localităților comunei; — Organizarea circulației și a transporturilor avînăa în vedere că localitatea Moțca se află la intersecția a două âru- muri de circulație intensă (Dr. European 85 și D.N. 28 A); „ Echiparea tehnico-edilitară; — Instituții publice, condiții și posibilități de rea- bilitare; — Evidențierea caracteristicilor specifice zonei cu privire la fondul construit = specific local, etc.; — Rezolvarea în conformitate cu pes ai la legale a | amplasamentelor pentru toate zonele funcționale; „ Elaborarea regulamentului âe urbanism privină âezvol- tarea localităților comunei și autorizarea noilor construcții, Toate aceste probleme de mai sus,.vor fi analizate pornind de la situația existentă, vor fi trecute prin filtrul legislației actuale, se vor stabili disfunoționalitățile și în ..// ..

Pagina 7

= 8932018/1996; Cont 40720961 B.C.R. SA Iași RI E ] 22-1542-1996; CF R _ ași, Ste, SF. Lazâr 49; Tel. 032-23.38.73 CONTRACI nr. //99 /20. og. poz ate = MS a) pi Dl i 2 Aaa ISA aid „Sa I.PĂRTILE CONTRACTANTE SOCIETATEA EXPERȚILOR TEHNICI IAȘI, Str. Sf. Lazăr nr. 49, C.FR 3932018, Art.1.S.C. Cont 40720961- BCR —Iași, reprezentată Ing. Vasile Negru, Director executiv, și: pi __M0/C4 în_A/07C4 CONSILIUL LOCAL al COMUNEI „având sediul E NI nr. = /_ Cont nr. 2463 CI 70 45 41.437 RAI. fel. la Banca/rgzo/ene fesca, prin Primar A/P6A 0ANVU_ VAS: LE reprezentat Secretar ./4v/404/4 005744 E și Contabil șef 272744 COSTI , în calitate de beneficiar, s-ă încheiat prezentul contract: „., II. OBIECTUL CONTRACTULUI Art. 2. Executantul se obligă a executa lucrarea cerută de beneficiar, privind: PLANUL URBANISTIC GENERAL al Comunei, inclusiv al fiecărei localități componente, - în conformitate cu Anexa A» (Elemente de cadru conținut) din Regulamentul privind adjudecarea elaborării P.U.G.-urilor pentru localitățile județului Iași, întocmit de către CONSILIUL SUIE EAI IAȘI. IL DURATA DE EXECUȚIE 3: Lucrările se vor preda la 90 de zile de la aprobarea de către beneficiar a Temei program (de. Art. proiectare). Tema program va fi întocmită de către proiectant în 15 zile de la prezentarea de către beneficiar a datelor din Caietul de sarcini (din Regulamentul menționat la art.2) și a elementelor. din P.A.T. județ. IV. VALOAREA LUCRĂRILOR Art. 4. Prețul | lucrărilor care fac obișctul prezentului contract (inclusiv TVA) este de: 33.000. 000. 'di Art. 5. Valoarea contractată se va reactualiza pe timpul executării lucrărilor, prin egipt, funcție ___de indexănile legale. Art. 6. Pentru lucrări suplimentare, solicitate ulterior, prin comenzi ferme, se vor negocia valorile suplimentare prin acte adiționale. îi legale ' lucrărilor, Art. 7. Plata lucrărilor se va face conform prevederilor cu privire decontarea cu chitanță, sau prin conturile prezentate la art. . V. OBLIGATIILE EXECUTANTULUI si i i Art. 8. Executantul se obligă la: = _ _ a) utilizarea de proceduri adecvate și specialiști cu pregătire și experiența mecesară în - realizarea la timp și la un nivel științific și tehnic ridicat al lucrărilor contractate; b) informarea beneficiarului asupra desfășurării lucrărilor; _c) participarea la avizarea documentației; d) să predea beneficiarului, în 3 (trei) exemplare, documentația prevăzută în Anexa A» menționată la art, 2

Pagina 8

1. INTRODUCERE 1.1. CONSIDERAȚII GENERALE Comuna Moțca este formată din două localități: Moțca și Boureni. Comuna este situată în partea de vest a județului Iași, în sudul podișului Sucevei, fiind brăzdată de apa râului Moldova și de pâraiele Mojca și Enache (care traversează localitatea Moțca) și de pâraiele Boura și Bârgău, în localitatea Boureni. Teritoriul comunei are un relief variat, de la șesul Moldovei, larg de aproximativ 2 km, până la versanți ce ating cote de peste 450 m. Formele de relief sunt variate, fiind înzestrate cu soluri pe măsură. Valea râului Moldova este bogată în aluviuni argiloase, nisipuri și pietrișuri, bogății benefice pentru economia comunei. In rest, solurile caracteristice sunt cele silvestre cenușii și brune cenușii-podzolice, care au permis de timpuri localnicilor cultivarea pământului cu culturi care să le asigure hrana lor și creșterea animalelor. Izvoarele locuirii în zonă ne poartă spre timpuri îndepărtate, legate de paleoliticul superior, cultura gravettiană (Huncu, spre hotarul cu comuna Valea Seacă), sau locuirile legate de urmele eneolitice referitoare la cultura Cucuteni, identificate pe locurile numite Enache - Ticlău, Movila Căpățâna și în numeroase alte locuri. Cea de a doua locuire este marcată, după o absență de aproape un mileniu, de locuințe de tip cenușar, în locurile Enache - Dumbrava, Rogoaza și Surda. Trebuie să arătăm că localitatea Moțca este amintită pentru prima dată în 1645 iar localitatea Boureni, așa cum precizează documentele medievale, este atestată documentar în anul 1576, din acest document rezultând că satul avea uric de la Stefan cel Mare, deci întemeiat în prima jumătate a secolului al XV-lea.

Pagina 9

1.2. OBIECTUL LUCRĂRII : Stabilirea obiectivelor, acțiunilor și măsurilor de dezvoltare pentru localitățile Moțca și Boureni, pe o perioadă de până la 10 ani In urma analizei multicriteriale a situației existente, efectuate în cadrul Memoriului General, în prezenta lucrare se vor enumera disfuncționalitățile, acțiunile și măsurile pentru înlăturarea acestora și se vor stabili obiectivele, prioritățile și reglementările referitoare la dezvoltarea urbanistică a localităților din comuna Moțca. In conformitate cu normele de urbanism elaborate prin Ordinul D.U.A.T. nr. 91/1991, planul urbanistic general trebuia să preia rezultatele și studiile elaborate pentru planul de amenajare a teritoriului administrativ al comunei. Acest plan trebuia să preia propunerile și Reglementările din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean în curs de elaborare. Am încercat, în cadrul prezentului proiect, să ne aducem o modestă contribuție la analizarea unor factori caracteristici pentru zonarea teritoriului administrativ și funcțiunile sale economice, privind populația și rețeaua de localități din zonă, precum și problemele legate de echiparea tehnică a teritoriului. Noțiunea de amenajare și organizare a teritoriului are un conținut deosebit. Inseamnă îmbunătățirea repartiției în cadrul teritoriului considerat, a populației și activităților economice în funcție de resursele naturale, care produc alimente, energie și materii prime pentru industrie, în cazul nostru pentru mica industrie. Intre aceste resurse din spațial rural, terenul (cu invelișul său de sol, clima, relieful, hidrografia și vegetația) este una din principalele resurse naturale care, cu ajutorul plantelor și energiei solare, asigură hrana oamenilor. Organizarea și amenajarea teritoriului rural, așa cum este definit în proiectele noastre de legi, cuprinde în sine așezările rurale, cu toate activitățile economice și sociale din localități, precum și spațiul din afara acestora - cel care este folosit de agricultură și silvicultură, de rețeaua de transporturi, ocupat de cursul apelor și de toate instalațiile și construcțiile, cu un cuvânt, fondul funciar din spațiul rural.

Pagina 10

1.3. METODOLOGIE DE ELABORARE După analizele multicriteriale, a studiilor întocmite, prezentul Memoriu General cuprinde tratarea principalelor probleme apărute în evoluția localităților din comuna Mojca, evidențierea disponibilităților, opțiunilor și a tuturor elementelor care interesează viitoarea dezvoltare urbanistică a acestora. Pentru atingerea acestui scop, colectivul de specialiști care a contribuit la întocmirea Memoriului General a procedat, fiecare în parte, la selectarea problemelor și apoi la fundamentarea propunerilor pentru dezvoltarea urbanistică armonioasă a localităților din comuna Moțca. 1.4. BAZA DOCUMENTARĂ e Legea 50/1991 (republicată) e Ordinul Departamentului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul M.L.P.A.T., nr. 91/25.10.1991 e Studiul nr. 6904/1992, întocmit de Institutul de Cercetare-Proiectare pentru Urbanism și Amenajarea Teritoriului, ”Documentații model” pentru întocmirea planurilor urbanistice generale pentru sate sau comune e [Hotărârea Guvernului României nr. 525/27.06.1996 pentru aprobarea Regulamentului General de Urbanism e GHID cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și aprobarea Regulamentului local de urbanism, aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr. 80/N/18.X1.1996 e Studiu întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România - filiala Iași, pentru comuna Moțca, în anul 1997, la comanda Consiliului Județean Iași, privind evaluarea intravilanului actual și cuantificarea posibilităților de dezvoltare a comunei Moțca e Documentații de sistematizare întocmite în conformitate cu Legea 58/1974 e Date statistice puse la dispoziție de Consiliul local al comunei Moțca și de 3

Pagina 11

Direcția Județeană de Statistică e Documentație făcută la fața locului de colectivul de proiectanți, prin deplasarea în teritoriul administrativ al comunei împreună cu conducerea administrativă, pentru a cunoaște în mod concret problemele legate de dezvoltarea urbanistică prezentă și viitoare a localităților Moțca și Boureni, discuții cu locuitorii asupra viitorului localităților 2.- 3. SITUAȚIA EXISTENTĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE 2.1. EVOLUȚIE ISTORICĂ, RELAȚII ÎN TERITORIU, ELEMENTELE CADRULUI NATURAL Evoluție istorică Analiza, cât mai completă, a situației existente va orienta aplicarea celor mai realiste politici pentru amenajarea și urbanizarea teritoriului acestor localități. Inainte de a trece la analiza critică a elementelor care contribuie la această operă, este necesar ca fiecare din specialiștii care își vor aduce contribuția la proiectarea viitorului acestor localități să cunoască condițiile istorice în care s-au dezvoltat acestea. - Satul Moțea, după o serie de mențiuni “meteorice” între anii 1800-1900, ca sat aparținând când de comuna Cristești când de comuna Miroslovești, apare, pentru prima dată, ca localitate centru de comună în anii 1931, apoi, în mod constant, prin diversele împărțiri administrative din 1939-1968 și până în prezent, a îndeplinit mereu această funcțiune. Documentele legate de activitatea de cercetare arheologică atestă faptul că localitatea este amintită la 17.VI.1645. Descoperiri ca cele din Siliște, cu vestigii din sec.XIV-XVII, pot să ateste existența locuirii, deci a satului, cu aproape trei secole înainte de prima atestare documentară cunoscută (1645), apoi în 1864, drept comună în plasa Siret; în 1923 apare comună în plasa Pașcani, incluzând satul Boureni, desființată în 1926, apoi comună din 1923 și până în zilele noastre, atestată documentar

Pagina 12

= PI EC N sli Hs af SI a Ă | i | A E) uă — i. ; a A ape i Z E A 2 N ' A și Aia tt Ș N [La Piriul $ i “ Ț N] stea | DI N RD lia Sp | / /Ă | , a Ad A IA ai 5 ——— TX SL NI AA N 9 Va SCristești Ă iti A > ia Pai ă | NC | PlSesul Teiușul AR > 1. ENACHE-ȚICLĂU 2 VATRA SATULUI 3. ENACHE- DUMBRAVA 4. SURDA 5. SILIȘTEA 6.MOVILA CAPĂȚINĂ 7 GRĂDINA BISERICII BOURENI HARTA DESCOPERIRILOR ARHEOLOGICE SCARA 1:50.000 i L N Miroslovești

Pagina 13

din anul 1864. Afirmația că localitatea este foarte veche, datând din sec.XIV, este susținută de multitudinea descoperirilor arheologice cum sunt cele cartate "Enache-Ticlău” (1), "Vatra Satului” (2), “"Enache-Dumbrava” (3), ”Surda” (4), “Siliștea” (5), toate marcate pe hartă pentru identificare. - Satul Boureni, menționat ca sat și schit în Ocolul Siretului de Jos în anii 1774, de atunci este amintit mereu înglobând și satul Negrilești (1803), apare apoi ca sat în Ocolul Siretului (1833) și în Ocolul Moldovei (1834), amintit fără întrerupere în codice și table până în 1853, când include și trupurile de moșie Dobrulești și Morile Zavului. Bourenii devin sat-comună în 1864, apoi sat în comuna Soci (1865), în comuna Cristești (1871), sat în comuna Moțca (1923), în comuna Miroslovești (1926) și sat în comuna Moțca până în zilele noastre, începând cu anii 1931. Ca și în cazul satului Moțca, satul Boureni este menționat la 1.1V.1576, cu precizarea că avea uric de la Stefan cel Mare în anul 1471, aceasta fiind deci prima atestare documentară. Aceste afirmații sunt probate de materialele arheologice descoperite pe “Movila Căpățâna” (6) la sud de sat și cele din curtea Bisericii (7). Analizând datele istorice și atestările arheologice și urmărind elementele morfologice urbanistice de bază pentru evoluția așezărilor omenești (geneză, funcționare, localizare, relaționare, evoluție și exprimare spațio-volumetrică) se conturează clar o premisă de evoluție a celor două sate. Ele s-au dezvoltat spontan, de-a lungul unor drumuri existente în această zonă. Creșterea lor în teritoriu s-a făcut organic, fie prin adaptări succesive fie prin tendințe aleatorii. ELEMENTE CARACTERISTICE ALE CADRULUI NATURAL +% Comuna Moțca este situată în partea vestică a județului, la intersecția D.N. 28A cu E.85, la aproximativ 85 km distanță de municipiul Iași, cele mai apropiate stații CER fiind amplasate în localitățile Cristești și Timișești, la aproximativ 5-6 km spre vest.

Pagina 14

Comuna se compune din satele Moțca și Boureni. _ Satul Boureni este așezat pe valea pâraielor Boura și Bârgău, aproape de șesul din albia râului Moldova, la 5-6 km de satul de centru, spre sud-est. - Satul Moțca, sat centru de comună, se situează, din punct de vedere geografic, în podișul de jos al Sucevei, pe valea pâraielor Moțca și Enache. Din punct de vedere geografic, teritoriul administrativ al comunei Moțca se află, cum s-a arătat, în partea de sud a podișului Sucevei. așa Substratul geologic aparține sarmațianului mediu, constituit din roci friabile, - nisipuri, peste care s-au depus formațiuni cuaternare, constituite din argile, marne, unele interfluvii, și din depozite aluvionare, în șesul și terasele râului loessuri, pe Moldova. Interfluviile sunt caracterizate prin pante de 0-5%, în schimb versanții, care interfluviile, au pante de 5-25%, cei mai înclinați fiind afectați de procese mărginesc de Fenomenele de degradare, în special zonele cu versanți activi, aduc degradare. localităților Moțca și Boureni, mai ales zonelor care au fost cuprinse în prejudicii vetrele satelor și au fost încărcate prin construirea de locuințe și anexe gospodărești. râului Moldova, în dreptul comunei Moțca, se desfășoară pe un șes larg, de Valea aproximativ 2 km, constituit din aluviuni argiloase, nisipuri și pietrișuri care se de unități specializare (S.U.T. Iași, Regia Județeană de Drumuri și Poduri exploatează și R.A.J.A.C. Pașcani). râului Moldova este foarte larg, este foarte rar inundat și poate fi Deși șesul culturi irigate. Relieful prezintă variații foarte mari, cu altitudini amenajat pentru la 454 m. Versanții au, în general, o expoziție vestică, mai rar sudică ajungând până sau estică. Climatul comunei are un caracter temperat- continental, cu puternice influențe din partea pădurii și a luncii râului Moldova. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 7,8 C și 8,2*C. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 550-600 mm. Vânturile cele mai frecvente bat din direcția nord și sud, urmărind culoarul râului Moldova. hidrografică ce străbate comuna este formată din cursul puternic Rețeaua meandrat al râului Moldova și din afluenții de pe partea stângă, cum sunt pâraiele

Pagina 15

/ VINYWOU ' aAALVILSININOV ISVvI (EE YNIVIIN ALIWIN iai 1n1aanr Eta i EI E) ]

Pagina 16

- Y9pnf B|EUONEU eunuu09 sp Jepn[ ejulpase. Y op ) ap sp _. 21J91U01J pu] eu sei0O Peene 70 AOC1OMW aa aa came AN31n1509 bearue samnoa ete O O (m e vana + Ă soa AMRO Se L acra nude IN1SVA S3N109 , - "mano A m i ci ș moni. 7 Ă A _ Toto A m 5 b, 7 va VALLVLLSININGYV [O vLOaoud 4 L-ă ă a “uriooslp Hoă. usa | qaaa-— și sa d arauvat ISVI LA aie) INIVoLaI % SaNI0A N uSanvin La [ IE 4 “7 08 - INaaviA: ai A i căi ILSăNVaIL “INaSaniany, ui "VIINdOă9. u iaivou a ISaNNQ AȘ > dura 1NL3anNr 1VIHOLIAIL sa Cnoraua PE usadoa 8 i. pa ap € usa ” agia 2 lăădvo “unooa 1 ULVI naoa Nu i A - —ANVONNI, VLUVH 3 ra ARE: TV > Ca LA | 712005 “sâni PY usavă 28, , y) /SOWNd a i | INYSOLOG i = mătaa MIT CXuNrigo IHVNL09 Să uaoos ct nun NBA rai Vomug îi sg INanaa > vSVoNI» Vzna1"1 E a =>] ussilogg A e! isi a o | a a IWYVaN 'V'S VUNIS : VAvaoNs eiezijeea 15 eydeouoo

Pagina 17

COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI RETEAUA DE COMUNICATII IN RAPORT CU RELIEFUL VALEA SEACA JUDETUL NEAMT EDITAT LA SINTA SA. Scara numerica: 1mm pe harta = 41,27m in teren

Pagina 18

COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI RETEAUA HIDROGRAFICA VALEA SEACA CRISTESTI PASCANI -....r - Linii „. MIROSLOVESTI m == Curs de apa intermitent mm Curs de apa AP .——— Limita de comuna 2 Intravian Papulatie Gospodarii | Sursa_apa | Retea_aduc | Reteea_dist | Sai Sat MOTCA 3,360 988 |F?.0 2.000 3.000 1,330 412 |FA4.D x [i 1.500 2.000 Sat BOURENI EDITAT LA SINTA S.A. Scara numerica: îmm pe harta = 44,41m in teren dată oaie

Pagina 19

Moțca și Boura. Solurile caracteristice sunt cele silvestre, cenușii și brune cenușiu podzolice, iar în lunca Moldovei se întâlnesc cele aluvionare. - După această scurtă prezentare istorică și a cadrului natural ce caracterizează localitățile Moțca și Boureni, se poate trece la analiza completă a situației existente privind criteriile care stau la baza stabilirii strategiei de dezvoltare funcțional- armonioasă a localităților, prin utilizarea rațională a terenurilor și construcțiilor din cadrul satelor Moțca și Boureni din comuna Moțca, pentru determinarea priorităților și reglementărilor de urbanism, definite generic Plan Urbanistic General, cu cadrul de conținut elaborat de M.L.P.A.T., prin ordinul D.U.A.T. nr. 91/25.10.1991. 2.2. - 3.3. POTENȚIAL ECONOMIC ECONOMIA Comuna Moțca are în prezent o economie diversificată : - agricultură și creșterea animalelor ; - sericicultură și gospodărirea apelor ; - activități industriale de valorificare a balastului din albia râului Moldova ; - servicii și activități meșteșugărești ; - activități comerciale în cadrul SRL-urilor și a cooperației de consum ; - activități financiare, de tipul cooperativelor de credit ; - turism local. 2.2.1, - 3.3.1. Activități de tip industrial și alte activități productive In Moțca există în prezent următoarele activități neagricole : exploatarea produselor de balastieră, două mori, o brutărie, o presă de ulei, un gater, un atelier de tâmplărie, un atelier de vulcanizare.

Pagina 20

In Boureni s-au dezvoltat : un microabator, service auto, exploatarea produselor de balastieră, prestări servicii. Având în vedere concluziile cu privire la activitatea economică legată de agricultură, precum și cele legate de potențialul uman și resursele de muncă, rezultă că dezvoltarea activităților economice neagricole trebuie să capete o diversificare continuă. Zona, la prima vedere, nu oferă posibilități investiționale deosebite, dar analiza atentă a potențialului teritoriului și resurselor de muncă, combinată cu inițiativele administrației locale, poate conduce la revigorarea vechilor îndeletniciri ca prelucrarea lemnului în ateliere meșteșugărești de dulgherie, tâmplărie și de mobilă, având la bază gatere pentru debitarea buștenilor. Menținerea ridicată a ofertei pentru agregate de balastieră, combinată cu dezvoltarea industrializării acestor produse pe plan local, având în vedere apropierea de Fabrica de ciment de la Bicaz, ar putea deveni o importantă resursă de muncă și o posibilitate de dezvoltare economică pentru comună. - Amenajările existente pentru silozurile de furaje, în prezent nefolosite, pot servi drept poligon pentru producerea de prefabricate mici de beton cum sunt: pavele pentru trotuare, tuburi pentru poduri și podețe, pentru fântâni și canalizare etc. Având în vedere tradiția în zona Pașcani a împletiturilor de răchită, căutate la export, se poate stimula activitatea de plantare pentru asigurarea materiei prime și apoi a dezvoltării acestui meșteșug într-un cadru organizat pe plan local. O altă posibilitate de dezvoltare o poate oferi prelucrarea produselor agricole locale (sfeclă de zahăr, grâu ș.a.) în produse finite alimentare. Atunci când am tratat problema folosirii forței de muncă din zonă, am arătat care sunt perspectivele de valorificare a potențialului turistic al zonei. Conjugarea efortului administrației locale, județene, al Ministerului Turismului, al celor din domeniul comerțului, sănătății, învățământului și, nu în ultimul rând, cu Departamentul Cultelor poate transforma zona, care în prezenti servește cooperarea doar turismul de tranzit, pentru o activitate specifică, cu caracter permanent, cu condiția măririi gradului de confort al amenajărilor existente și atragerea de noi investitori pentru realizarea amenajărilor propuse de noi în prezenta lucrare.

Pagina 21

- Inființarea unui târg intercomunal cu expoziție permanentă a obiectelor din producția proprie, dar și ale celor în tranzit, organizat periodic în ambele sate ale comunei. - Organizarea unei unități care să aibă ca profil principal construirea de case, activitate ce poate deveni benefică, prin colaborarea dintre meseriașii vestiți din comună și arhitecții interesați să cultive gustul estetic al celor din această zonă pitorească, dotată de natură. veniturilor la bugetul local poate contribui la dezvoltarea activității de Atragerea gospodarie comunală, de amenajere a drumurilor, a cursurilor de apă, de alimentare cu și canalizarea localității, a unei stații de epurare a apelor menajere, de salubrizare apă a localității. Prin intensificarea producției vegetele și prin mărirea ponderii activității de animalelor, și prelucrarea produselor agricole și diversificarea mai creștere a precum activităților neagricole, se va determina creșterea veniturilor bănești ale amplă a agricoli, cu efecte benefice asupra dezvoltării celor două localități din producătorilor comună. Toate aceste inițiative, sprijinite de organele locale și de cele județene, poi atrage investitori care să diversifice ramurile economiei locale și totodată creșterea resurselor bugetare ale comunei și folosirea eficientă a forței de muncă. 2.2.2, - 3.3.2, Agricultură și zootehnie 0 AGRICULTURA. Reprezintă activitatea economică de bază, prin care locuitorii comunei își asigură resursele de hrană și o parte din veniturile bănești. Peste 1270 de familii din satele Mojca și Boureni desfășoară activități de producție și 38% din populația activă a comunei (2000 de persoane) lucrând în agricultură, cca agricultură. l.a. Cadrul natural al zonei. Comuna Moțca se află în partea de NV a Iași, interfluviul Moldova-Siret și Lunca Moldovei. Geografic județului pe se încadrează în marea unitate naturală a Podișului Sucevei. (peomorfologic) zona

Pagina 22

Climatul prezintă următoarele caracteristici : - temperatura medie anuală 8-9C ; - precipitațiile anuale 550-600 mm ; - suma temperaturilor active mai mari de 10*C, în perioada de vegetație, 2600- 3000“ C ; - vegetația spontană, specifică zonei de pădure cu stejar și fag (foioase). Corespunzător acestor condiții de climă și formelor de relief, în zonă s-au format solurile de pădure din clasa argiluvisolurilor (cenușii de pădure și brune-argiloiluviale). In lunca Moldovei se întâlnesc solurile aluviale și cele hidromorfe-gleice. 1.b. Formele de relief. Perimetrul comunei Moțca înglobează două forme principale de relief : + relieful de deal, predominant în zonă (dealurile Moțca, Runcu, Secătura, Surda), cu culmi largi și versanți lungi uniformi sau neuniformi. Culmile descresc ca înălțime de la nord spre sud (Dealul Runcu 425 m), coborând până în lunca Moldovei. Văile dintre ele sunt înguste și închise. Versanții lungi uniformi au pantele cuprinse între 7% și 20%, lungimea 1100- 1500 m, lățimea 500-1000 m și expoziții sud-estice. Aici se încadează versantul stâng al pârâului Boureni și versantul drept al pârâului Enache. Versanții lungi neuniformi au pante mai mari, de până la 35%, lungimea de 1400-1600 m, lățimea de 100-350 m, expoziții estice și nord-vestice. Aici se încadrează versantul dintre Moțca și pădurea Lingurari, versantul stâng al văii Moldovei. V $ Relieful de luncă este reprezentat printr-un șes plan în valea Moldovei, foarte rar inundabilă. Aici terenurile au fost amenajate pentru irigarea culturilor agricole. In ansamblu, formele de relief din zonă oferă condiții pentru mecanizarea lucrărilor agricole în proporție de peste 20%. 1.€. Specializarea producției agricole. Din punct de vedere al zonelor de producție agricolă, numerotate în sensul acelor de ceasornic, comuna Moțca face parte din zona 1 - Miroslovești, specializată în producția de carne, sfeclă de zahăr, cartof, mai 10

Pagina 23

producția de cereale. Resursele locale de climă și sol ale comunei Mojca oferă puțin condiții pentru dezvoltarea următoarelor direcții de producție agricolă : - cultura plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, cartof) ; - cultura plantelor furajere, anuale și perene ; cultura cerealelor păioase (grâu, orz de toamnă), mai puțin pentru cultura - porumbului ; - cultura pomilor fructiferi din speciile semințoase (măr, păr). Zona nu oferă condiții favorabile pentru cultura viței de vie, decât numai pentru hibrizii producători direcți, plantați în gospodăriile populației. | resursele naturale pentru creșterea animalelor sunt limitate : De asemenea, reduse de pășuni și fânețe, practic inexistente. Singura posibilitate de asigurare suprafețe a furajelor pentru animale este cultura plantelor furajere în arabil. 89 SITUAȚIA FONDULUI FUNCIAR. Teritoriul comunei Moțca însumează totală de 3659,06 ha, din care terenul agricol reprezintă numai 55,06%, o suprafață restul fiind teren neagricol (păduri 32,78%, neproductiv 4,82%, ape și stufăriș 2,52%, drumuri 2,45%, curți și construcții 2,37%). Situația fondului funciar la sfârșitul anului 1997 A Folosința Suprafața % 1. | TOTAL TERENURI 2639,06 100,00 2. | Terenuri agricole 2015,02 55,06 din care : 3, Arabil 1569,55 42,88 | 4. | Pășuni naturale 390,23 10,66 5. |Livezi 43,06 1,17 6. | Fânețe naturale 8,83 0,24 7. | Viihpd. 3,35 0,10 Și

Pagina 24

8. | Terenuri neagricole 1644,04 44,94 din care : 9. | Păduri 1199,47 32,78 10 | Neproductiv 177,69 4,82 11. | Ape și stufăriș 32,42 153 12. | Drumuri 89,85 2,45 13. | Curți, construcții 84,61 2,37 Această structură a fondului funciar în care terenul neagricol (1644 ha) depășește suprafața de teren arabil (1570 ha) nu poate asigura o dezvoltare economică corespunzătoare a zonei, mai ales dacă se are în vedere suprafața mare împădurită de 1200 ha, care nu contribuie cu resursele sale financiare la formarea bugetului local. Din evidențele cadastrale ale comunei rezultă că din totalul agricol de 2015,02 ha terenurile aflate în intravilanul localităților însumează 177,15 ha, diferența de Z 1837,83 ha teren agricol fiind în extravilan. A Satul 104,68 ha teren agricol intravilan, din care : 94,68 ha arabil - Moțca ocupă (grădini), 3 ha livezi, 1 ha plantații de vii cu h.p.d. ; - Satul Boureni ocupă 72,47 ha teren agricol intravilan, din care: 65,47 ha arabil, 6 ha livezi și 1 ha plantații de vii cu h.pd. e STRUCTURA EXTRAVILANULUI. Terenurile agricole aflate în extravilan, în suprafață totală de 1837,83 ha, prezintă următoarea structură : - arabil 1409,40 ha pășuni naturale 390,23 ha - livezi 28,02 ha - fânețe naturale 8,83 ha - - plantații de vii 1,35 ha Total 1837,83 ha Se constată o pondere mică a arabilului, în medie 1,12 haj/familie. Această nu acoperă decât în parte necesarul de produse agricole la nivelul unei familii suprafață 12

Pagina 25

COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI CATEGORII DE FOLOSINTA EI Arabi (10) ME Arabi), finete (1) Arabil, pasuni (1) BE Arabi, vii (1) [] Finete (1) [_] Intravilan (2) VALEA SEACA | BI Livezi (2) | BB Neproductiv (5) | BB Pasuni (9) EI Paduri (4) CRISTEST! Sat Motca JUDETUL NEAMT MIROSLOVESTI cita Supr | S_ag sia ] S_ar | S_vl | S_vp | S_p | s_f - ] sala 3.656.000 | 1.80.0000 | 1.51.0000 | 37.0000 | 0.0000 | 372.000 | 0.0000 | EDITAT LA SINTA S.A. Scara numerica: îmm pe harta = 44,10m in teren

Pagina 26

alcătuite din 4-5 persoane. 9 MĂRIMEA PROPRIETĂȚILOR. După aplicarea Legii 18/1991 s-a ajuns la o puternică fărâmițare a suprafețelor de teren agricol : Satul Moțca până la 0,5 ha teren agricol 132 familii 0,51-1,0 ha teren agricol 154 familii 1,1-3,0 ha teren agricol 473 familii 3,1-5,0 ha teren agricol 50 familii 5,1-7,0 ha teren agricol 2 familii Cele 811 familii exploatează, individual, o suprafață de 1305 ha teren agricol. Satul Boureni la 0,5 ha teren agricol 111 familii până 0,51-1,0 ha teren agricol 94 familii ha teren agricol 209 familii 1,1-3,0 ha teren agricol 29 familii 3,1-5,0 ha teren agricol 2 familii 5,1-7,0 Cele 445 familii exploatează, individual, o suprafață de 533 ha teren agricol. Atât în satul Moțca cât și în satul Boureni mai mult de jumătate din familii între 1 3 ha de teren agricol. O astfel de structură de proprietate până la 3 ha posedă și oferă reale de dezvoltare economică. Se impune deci organizarea micilor nu posibilități în sistemul economic de cooperare în agricultură, care să le poată asigura producători tehnice și financiare de care au nevoie, cât și valorificarea produselor mijloacele agricole obținute. 9 EVOLUȚIA STRUCTURII CULTURILOR AGRICOLE. Din analiza formularelor statistice Agr.2a, întocmite de Camera Agricolă, rezultă următoarea evoluție în timp a suprafețelor de culturi agricole (1995-1997) : Suprafața ocupată, în ha Cultura 1995 1996 1997 13

Pagina 27

CEREALE total 920 830 631 din care : 419 470 391 - porumb 410 280 150 - grâu 50 80 90 - OIZ PLANTE TEHNICE total 220 200 330 din care : cartof 130 100 140 - sfeclă de zahăr 90 100 190 - DE NUTRET total 190 302 210 PLANTE din rădăcinoase 190 302 130 - care alte de - - 80 - plante nutreț PLANTE ULEIOASE floarea soarelui 30 60 130 - LEGUMINOASE PENTRU BOABE fasole 34 17 - - total 50 30 50 LEGUME GENERAL 1444 1439 1451 TOTAL Evoluția reflectă, în primul rând, oferta naturală a zonei (specializarea producției de consum ale producătorilor și posibilitățile de valorificare a agricole), necesitățile produselor agricole: culturilor de cereale, la nivelul cerințelor de consum ale - a scăzut ponderea de la 920 ha la 630 ha, dat fiind că zona nu oferă cele mai bune condiții cetățenilor, pentru cultura cerealelor ; crescut cultivată cu plante tehnice de la 200 la 330 ha, în special - a suprafața de care există posibilități sigure de valorificare în zonă (Fabrica cu sfeclă zahăr, pentru zahăr ”Nectarul” Pașcani); la fel și suprafețele cultivate cu cartof ; de au crescut suprafețele cultivate cu plante de nutreț, - s-au menținut sau ușor furajarea animalelor, dată fiind lipsa fânețelor în zonă ; absolut necesare pentru 14

Pagina 28

a crescut suprafața cultivată cu plante uleioase (floarea soarelui), de la 30 ha - la 130 ha, cu toate că în zonă condițiile climatice nu sunt favorabile pentru această cultură; creșterea s-a petrecut ca o cerință de consum a populației (lipsa uleiului). 9 ZOOTEHNIE. Producția animalieră în zonă nu s-a dezvoltat din cauza resurselor limitate de furaje naturale. Din contra, efectivele de animale au fost reduse la toate speciile : Evoluția efectivelor de animale de animale 1989 1990 18994 1996 1997 Specia 1496 1265 691 800 730 Bovine 939 893 1020 950 950 Porcine Ovine 1452 1533 1879 1547 1238 și caprine 156 140 130 160 141 Cabaline 13540 14129 7000 8950 10500 Păsări constată că fost reduse la jumătate efectivele de bovine, mari Se au consumatoare de furaje; au fost menținute efectivele de porcine, pentru care s-a asigurat ridicate de porumb din ultimii ani; s-au redus ușor efectivele de hrana prin producțiile există suficientă; s-au redus efectivele de păsări, la nivelul ovine, pentru care nu pășune de consum ale cetățenilor; au fost menținute efectivele de cabaline, pentru cerințelor lucrările din agricultură. POTENȚIALUL AGRICOL AL ZONEI. Acesta este determinat de natura 9 solurilor, favorabilitatea terenurilor pentru principalele culturi din zonă, pretabilitatea terenurilor la arabil și la alte folosințe agricole. Pe teritoriul comunei Moțca există următoarele tipuri de soluri : Soluri de pădure tipice, formate pe luturi sau argile, moderat erodate. e cenușii Asttel de soluri se întâlnesc în vecinătatea zonelor împădurite, pe culmile versanților și treimea superioară a pantelor. Caracteristici: condiții de troficitate mijlocii; aprovizionare bună cu humus, azot 15

Pagina 29

fosfor numai în primii 10-15 cm, scăzând sensibil mai în adâncime; aprovizionarea și aciditate slabă până la moderată. Insușirile hidrofizice ale solului bună cu potasiu; de umiditate favorabil numai în prima jumătate a perioadei de asigură un regim în a două jumătate, evapotranspirația depășește mult valoarea precipitațiilor, vegetație; încât indicele de ariditate coboară sub 20. Folosințele indicate : pășuni și fânețe naturale, culturi de plante furajere perene (lucernă, trifoi), mai puțin pentru cultura cerealelor păioase. trebuie să fie adânci (15-18 cm), pentru a nu se scoate la Arăturile nu prea din orizontul de trecere A1/A2 slab fertil. Nu necesită lucrări de suprafață materialul fertilizarea organică cu gunoi de grajd fiind cea mai eficientă. fertilizare radicală, malice, formate pe argile, slab-moderat erodate. e Soluri brune-argiloiluviale Astfel de soluri ocupă cea mai mare parte din arabilul zonei (70-80%). Caracteristici : conținut relativ redus în humus, submijlociu, aprovizionate cu insuficiența azotului și lipsa procesului de nitrificare în elemente nutritive (în special Structura defectuoasă (așezare îndesată) și umiditatea ridicată sol), aciditate mare. solul formând ușor bulgări prin arăturile efectuate. Pe pante, din primăvara și toamna, reducerii utile a solului și creșterii conținutului de schelet, scade cauza grosimii moderată a orizontului argilo-iluvial influențează starea de fertilitatea. Pseudogleizarea ale căror rădăcini pătrund până în orizontul fertilitate a solului pentru plantele prășitoare argilos Bt. indică: cultura cartofului, cereale păioase, trifoi, borceaguri; porumbul Folosințele numai în zonele adecvate (terasa Moldovei). Arătură adâncită treptat, și sfecla amendamentelor, la intervale de 4-5 concomitent cu fertilizarea organică și încorporarea cât mai profund cu scormonitorul, fără aducerea la suprafață a ani. Subsolajul materialului cu fertilitate slabă. e Soluri hidromorfe, de tipul lăcoviștelor și solurilor gleice-mlăștinoase, râului Moldova. Sunt folosite ca pășuni și fânețe de luncă. întâlnite numai în șesul de tipul regosolurilor, protosolurilor și solurilor aluviale, e Soluri necultivate, alunecări văile înguste ale pâraielor Mojca, Boureni și Enache. întâlnite în zonele cu și 16

Pagina 30

9 FACTORII CARE LIMITEAZĂ PRODUCȚIA. In ordinea gradului de manifestare a lor, sunt următorii : _ excesul de umiditate de natură freatică, băltire și inundații, cca 1150 ha (47% din suprafața agricolă), în lunca și șesul Moldovei ; - eroziune moderată de suprafață pe cca 490 ha (22% din suprafața agricolă) ; - alunecări de terenuri pe 390 ha (17% din suprafața agricolă). Măsurile care se impun a fi întreprinse sunt următoarele : împăduriri de protecție a terenurilor agricole afectate de alunecări ; - - desecări în zonele joase, mlăștinoase ; - drenaje în lunca Moldovei, cu nivel freatic ridicat ; ravenelor și aplicarea măsurilor antierozionale pe terenurile în pantă; - stingerea - reînsămânțarea pajiștilor și pășunilor naturale din zona pădurilor. 9 CLASELE DE PRETABILITATE ALE TERENURILOR AGRICOLE. Potrivit studiilor întreprinse de O.J.P.S.A. Iași, terenurile din perimetrul comunei Moțca încadrează în primele cinci clase de pretabilitate pentru culturile agricole : se clasa pretabilitate foarte bună pentru culturile de cereale, cca 270 ha, - I, cu respectiv 12% ; clasa II-a, cu pretabilitate bună și limitări reduse (eroziune de suprafață, _ a acidifiere) pentru culturile tehnice și cerealiere, cca 890 ha, respectiv 40,1% ; clasa III-a, cu pretabilitate mijlocie și limitări moderate (acidifierea solurilor, - a de accentuată), pentru culturile furajere perene și culturile de cereale eroziune suprafață păioase, inclusiv porumbul, cca 280 ha, respectiv 13% ; clasa IV-a, cu pretabilitate slabă și limitări severe (alunecări de terenuri, - a de pășuni și fânețe naturale, cca 185 ha, respectiv 8% ; eroziune adâncime), pentru clasa a V-a, terenuri pretabile pentru culturile agricole, numai în condițiile unor _ lucrări de ameliorare și amenajări speciale (drenaje, desecări, împăduriri pentru fixarea alunecărilor), cca 600 ha, respectiv 27%. e FAVORABILITATEA TERENURILOR PENTRU CULTURILE 17

Pagina 31

AGRICOLE. Majoritatea terenurilor se încadrează în categoria celor cu "productivitate mijlocie” (clasele a II-a și a III-a de pretabilitate pentru agricultură) și în categoria terenurilor cu "productivitate mică” (clasele a IV-a și a V-a de pretabilitate pentru agricultură). Potențialul productiv al terenurilor, exprimat prin note de bonitare pentru principalele culturi agricole, se prezintă astfel : Bonitarea terenurilor agricole, pe culturi Suma notelor de | Media de bonitare | Producțiile posibile, Cultura bonitare pe județ t/ha Sfeclă de zahăr 54 47 20-25 Cartof 49 45 18-20 Grâu 58 58 2,5-3,0 Orz de toamnă 58 57 3,0-4,0 Porumb 54 46 2,5-3,0 Sfeclă furajeră 54 47 20-25 card ini E X 2,5-3,0 t de fân/ha Din analiza producțiilor realizate în ultimii ani la principalele culturi, rezultă (Agri.2b): Producțiile realizate la principalele culturi agricole Cultura 1989 1996 Sfeclă de zahăr 8,47 t/ha 10,0 t/ha Cartof 11,86 t/ha 12,0 t/ha Grâu 2,02 t/ha 3,04 t/ha Orz de toamnă 3,61 t/ha - Porumb 1,79 t/ha 2,93 t/ha Plante - 1,3 t fân /ha furajere perene Plante anuale pentru fân - 1,0 t/ha naturale 2,4 t masă verde/ha Pășuni 18

Pagina 32

Ja toate culturile producțiile realizate sunt sub potențialul agricol al zonei ; _ culturile tehnice (sfeclă de zahăr, cartof), care beneficiază de cea mai mare _ favorabilitate, au dat producții sub limita economică de rentabilitate, ceea ce dovedește alocat factorii tehnici necesari (îngrășăminte, erbicide, lucrări de întreținere); că nu s-au culturile de furajere s-au aflat într-un regres total, ceea ce s-a reflectat - plante în diminuarea efectivelor de animale și nivelul scăzut al producției animaliere. 4 PRODUCȚIILE ANIMALIERE REALIZATE și produsul U.M. 1986 1990 1996 Specia hl 16.359 10.064 11.750 Lapte de vacă hl 550 407 477 Lapte de oaie kg 6.734 3.867 2.400 Lână mii buc. 2.791 2.044 1.120 Ouă 652 492 133 Carne total t.gr.v. furajelor, a scăzut încărcătura de animale pe 100 de Ca urmare a insuficienței hectare teren agricol și pe 100 de hectare de pășune : 1986 1990 1996 Indicatorul de U.V.M. la 100 ha teren agricol 103 108 73 Incărcătura de animale la 100 ha pășune 403 431 257 Incărcătura animale fi refăcute și producția animalieră adusă la Efectivele de nu vor putea necesitățile comunei decât prin măsurile : de ameliorare a pășurilor și fânețelor existente, prin supraînsămânțare, _ fertilizare, drenaj ; de extindere a culturilor furajere anuale și perene, în arabil, prin restrângerea _ suprafețelor cultivate cu grâu și porumb. RESPECTAREA ROTAȚIEI CULTURILOR. Pentru că de asolamente (D vorbi, este nevoie ca prin specialiștii de la Camera Agricolă a comunei nu se mai poate 19

Pagina 33

să se asigure în teritoriu rotația minimă a culturilor la intervale de 2-3 ani : _ deoarece culturile tehnice de sfeclă și cartof nu se suportă între ele, rotația trebuie făcută cu plantele furajere anuale (borceaguri) și cerealele păioase ; - pentru grâu și orz de toamnă, se impune rotația cu porumb ; - pentru porumb, rotația trebuie asigurată cu plante furajere perene (trifoi, lucernă). CONCLUZII GENERALE O Comuna Moțca are resurse limitate de terenuri agricole, peste 32% din teritoriu fiind cu pădure. Suprafața arabilă este redusă, 1400-1500 ha, revenind ocupat în medie ha teren arabil/familie. Posibilități de creștere a arabilului nu există, iar 1,12 de proprietate fiind mică, asigurarea produselor agricole pentru nevoile structura comunei nu se va putea realiza decât prin alocarea factorilor tehnici: mecanizare, fertilizare, amendarea terenurilor, drenarea celor cu exces de umiditate, semințe selecționate. 2 Zona este deficitară în pășuni și fânețe naturale, ceea ce limitează creșterea efectivelor de animale, în special a bovinelor. Singura soluție pentru rezolvarea situației este cultura de plante furajere în arabil. 8 Zona favorabilitate pentru cultura plantelor tehnice (sfeclă de zahăr prezintă mai cultura cerealelor. Nu este favorabilă pentru cultura viței de și cartof), puțin pentru pomii fructiferi, favorabilitatea este redusă și se limitează la vie; în ceea ce privește semințoase (măr, păr), mai puțin pentru prun, din speciile speciile pomicole sâmburoase. 2 Producțiile agricole și producția animalieră au scăzut puternic în zonă, cu 38% din comunei lucrează în agricultură. Alocarea de factori toate că cca populația selecționate, mecanizare, îngrășăminte, erbicide, amendamente) este tehnici (semințe culturile. Lipsesc fondurile pentru investițiile în agricultură iar deficitară la toate creditul bancar nu funcționează. Economia nu se dezvoltă în etapa actuală, baza genetică a resurselor agricolă iar măsurile de îmbunătățire a situației întârzie să fie luate. de animale se degradează 20

Pagina 34

% 8L'TE 2%490'SS 9109H8e 1INU279) 9mpedun NO 9Jouoz 9[9U0Z VONADAT | SEE | a ESI ZONELE CU TERENURI AGRICOLE HARTA CU ZONELE IMPA DURITE ȘI Cc OMUNA MOȚCA

Pagina 35

omped OȚEIANII-OȚI31e 391918 ap njos Nânuoo aun1q “S7A09g7] Mos LMI0S | MMM] ms an... 1] | | Ii NP/4 * NI . HARTA SOLURILOR - COMUNA MOȚCA CI CI

Pagina 36

eu eu eu eu 21 OLT 068 ORZ 81 009 e29 e22 E29 229 229 Dă “oveyiqelezd “aeurqelezd Sonae mmiqepd “oreunaeled YVONHDATI 9p ap 9p 9p 2p e-Il PILE tALt e-A € £ ie) '1D ID ID TD o. na | t-II t I 1) ID fi" . giaoN” avid - „A552X j PRETABILITATEA TERENURILOR PENTRU AGRICOL

Pagina 37

9JIOUIOIPI auord 9jougy 15 runsgd no “gprqepumur 9femy oyuețd 2p 12[rIny[no “ojemeu Terized “ToAOpIOW £ goun[ 2p - 10[9fougy “roprunâed oyeunsop apouoz - 5 euoz q 9ȚOoI3e anno nmuod IIDOȚÎTUL OVENȚIQEIOAEI No 99u0Z - d 9Ț0oI3e oprnyno n.muod AGRICOLE DVEJȚIQEIOARI PULXEUI 9P 99U0Z - y YONADAT CULTURILE PENTRU FAVORABILITATE DE ZONELE

Pagina 38

2.2.4. - 3.3.3. TURISM In în localitatea Moțca, turismul este favorizat de existența pădurii prezent, oameni în sezonul cald, mai ales în perioada de week-end. Moțca, care atrage mulți în zona nordică, o cabană "Codrii Pașcanilor”, cu 21 locuri de cazare și Există, restaurant. ramură va o parte din forța de muncă va fi cea a turismului, care O care ocupa potențiale oferite de binefecerile naturale, dar la acestea se are importante resurse cele de activitatea umană, prin crearea unor spații de alimentație adaugă și oferite publică și cazare pentru recreere. deveni atractivă și pentru turiștii dornici de reculegere spirituală, prin Zona va cadru deosebit de pitoresc, a Mănăstirii Sfânta Teodora, care va construirea, într-un bazei turistice prin crearea de noi spații de cazare și de alimentație. susține dezvoltarea s-a arătat, este străbătută de DN 28A modenizat, care asigură Zona, așa cum și dinspre Iași cu zonele din județul Neamț și Suceava. legături complexe spre sale oferă condiții deosebit de favorabile Pădurea Moțca și împrejurimile turismului de tranzit, de odihnă, recreere și reculegere. este necesară extinderea spațiilor de cazare, alimentație publică Pentru aceasta, al celor existente, și amenajarea de dotări de și ridicarea gradului de confort precum agrement cât mai diversificate. de primire și prognoza cererii turistice. In prezent zona poate e Capacitatea de vârf de un număr de aproximativ 7000 de primi zilnic, în perioadele sezon, vizitatori. 1997-2005, volumul prognozat al cererii turistice se va dubla, Pentru perioada iar numărul celor ce vor solicita cazarea în zonă se ve tripla. zonei turistice Moțea prevăd pentru spații de e Propunerile de dezvoltare a într-o nouă cabană și în căsuțe, față de cele 21 de locuri cazare atingerea a 100 de locuri existente în actuala cabană "Codrii Pașcanilor”. _ Realizarea unui restaurant cu 100 de locuri. de turism a comunei Moțca va putea fi completată și prin participarea _ Baza 25

Pagina 39

elementelor ce aparțin de agroturism. baze de odihnă și tratament în zona cantonului silvic “Puiu” ar _ Crearea unei populației din zonă. Baza de agrement va trebui fi benefică pentru refacerea sănătății fie cu dotări pentru sport si mișcare, cum ar fi: să completată - terenuri de tenis; - un teren multifuncțional; - loc de joacă pentru copii; - popicărie; - amenajare pentru petrecere tip picnic; _ marcarea traseelor de turism prin pădure. eficiente în activitatea de valorificare a ofertei Pentru desfășurarea unor acțiuni necesară o conjugare a eforturilor din partea Ministerului turistice a comunei Moțca este dar ca întotdeauna sarcina principală revine Turismului, a Consiliului județean Iași, prin eforturi proprii ale bugetului local dar Consiliului Local al comunei Moțca, care, celor de mai vor contribui la realizarea acestor propuneri care și prin sensibilizarea sus, economia comunei și pentru ocuparea forței de să aibă repercusiuni benefice pentru muncă. 38. UNITĂȚI DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI 2.2.5 - 2.4.3 - 3.7. - VERZI ȘI AMENAJĂRI SPORTIVE AL SERVICIILOR. SPAȚII beneficiază de două școli cu 35 săli de clasă (din care în Moțca $ Invățământul iar în satul Boureni sunt 8 săli de clasă și o sală sunt 17 săli de clasă și o sală de sport, 577 de elevi, alături de 43 de cadre didactice, de sport), în care se desfășoară ore cu pe total comună. beneficiază de 3 grădinițe, din care două în satul Moțca - învățământul preșcolar în satul Boureni (2 săli cu 40 de locuri). (5 săli cu 100 de locuri) și o grădiniță cadrelor didactice calificate este de 88,4%. Procentajul comasat cu 5 paturi și o casă de 9 Rețeaua sanitară cuprinde un dispensar de 5 medici și 6 cadre cu pregătire medie, revenind cca nașteri cu 5 locuri, deservite 26

Pagina 40

1013 locuitori la un medic. Principalele afecțiuni de care suferă populația sunt : - ulcer 53 cazuri ; - tumori 45 cazuri. In satul Moțca funcționează un punct sanitar. Cămine culturale. Comuna mai dispune de două cămine culturale în care $ cinematograf și o bibliotecă (alături de alte două școlare), cu un fond funcționează un de carte total de 14.206 volume. de cele două biserici parohiale, de Mănăstirea Sf. $ Cultele sunt reprezentate o suprafață de 5,00 ha) și de Schitul Boureni, având o suprafață Teodora (care deține de teren totală de 16,00 ha. cuprind un teren de sport de 1,8 ha în centrul comunei + Amenajările sportive câte sală de sport lângă școlile din Mojca și Boureni. și o pe sanitar-veterinară și de reproducție este asigurată de Dispensarul $ Asistența comunal, ce funcționează într-un spațiu închiriat, unde lucrează un Sanitar-Veterinar număr de patru specialiști, din care un medic veterinar. este asigurată de OI.R.S.A., prin punctul de Activitatea de reproducție însămânțare artificială, unde lucrează un operator. activitatea de asistență sanitar-veterinară urmează să se construiască un Pentru s-a stabilit amplasamentul, cuplat cu oborul de dispensar veterinar modern, pentru care vite și cu microabatorul. + Comerțul este reprezentat în centrul de comună Moțca prin : suprafața utilă de 200 m2, ce cuprinde sectoarele : e magazinul universal, cu alimentar, metalo-chimice, textile ; blocului P+2 funcționează unitățile de prestări servicii (croitorie, e la parterul cizmărie, frizerie) ; servicii este completată prin cele aprox. 30 de e activitatea de comerț și prestări ale agenților economici privați, cu profiluri diverse. unități 27

Pagina 41

localității va crește odată cu dezvoltarea activității de turism, Importanța dacă Iași va deveni centrul Regiunii de Dezvoltare Nerddar mai ales municipiul Est. determina și intensificarea activităților comerciale, diversificarea Acest fapt va dezvoltarea activităților de producere a obiectelor de artizanat acestora în paralel cu specifice zonei. Boureni activitățile comerciale se desfășoară în magazinul universal și In satul este completată de agenți comerciali privați. de comună sunt reprezentate de dispeceratul de gaze, $ Unitățile gospodărie sediul fostului CAP Mojca. Se preconizează și înființarea unui care funcționează în abonații la rețeaua de alimentare cu apă deoarece, în prezent, se dispecerat pentru proiectul de alimentare cu apă a localității Moțca din inițiază, de către RAJAC Pașcani, de alimentare cu apă a municipiului Pașcani, care va funcționa tot conductele existente în cadrul sediului fostului CAP. că unităților de interes public din cele două sate, Mojțca Apreciem majoritatea construite suficiente, având în vedere evoluția demografică în și Boureni, au spații următorul deceniu, cu câteva excepții : satul unei grădinițe cu 100 de locuri, în zona “Intre _ construirea, în Moțca, a case” UTR-17 ; UTR-18-"Cimitirul nou”, a unei școli cu 4 săli de clasă și - amplasarea, în laborator. în zona de jos, de la șosea, a unei construcții In satul Boureni, amplasarea, alături de teren de sport. Viitorul dispecerat de distribuție a gazelor polivalente, un în spațiile de la fostul sector al CAP Boureni. naturale va funcționa 28

Pagina 42

FORMEI DE PROPRIETATE ASUPRA EVIDENȚIEREA FIXAREA AMPLASAMENTELOR REZERVATE TERENURILOR, DE UTILITATE PUBLICĂ ȘI A ALTOR LUCRĂRI ȘI OBIECTIVELOR INSTALAȚII DE INTERES GENERAL un teritoriu de în intravilan, din care: - Satul Moțea în prezent are e 44,06 ha (persoane fizice) » curți-construcții 30,00 ha e drumuri intravilan afectată de alunecări 21,75 ha e suprafață e + suprafață ocupată de obiective ape-ravene de utilitate 25, 00 ha publică existent mai rămâne o suprafață de 57,93 ha teren Rezultă că în intravilanul agricol, disponibil pentru a fi construit. situația concretă a acestui teren, rămas insular în Dacă se ia în considerație 30% din acest teren ar fi afectat de drumuri perimetrul construit, rezultă că aproximativ mai edifica încă aproximativ 400 de noi ugindotăzi și că în actualul intravilan s-ar putea 50 de locuințe în fiecare an până în anul 2005 inclusiv. gospodării, cca câte în prezent de unitățile de utilitate Redăm mai jos situația terenurilor ocupate publică din satul Moțca: Primăria 0,35 ha; - - Scoala 0,65 ha; - 1 0,13 ha; - Grădinița nr. 2 0,22 ha; - Găidinița nr. Căminul cultural 0,22 ha; - uman 0,15 ha; - Dispensarul Biserica + cimitirul vechi 0,50 ha; - parohiei Cimitirul 1,00 ha; - nou de 0,50 ha; - Postul poliție universal + restaurantul 0,50 ha; - Magazinul 29

Pagina 43

0,75 ha; - Agromec Brutăria 0,25 ha; - Sediul și sectorul de producție al fostului CAP 4,00 ha; - Terenul de sport 1,80 ha; - Bloc 8 spații de utilitate publică la parter 0,25 ha; - ap.cu Alte unități + supraf.ape,râpi și ravene 14,73 ha - 25,00 ha Total ( cele arătate la punctul f) cu privire 1a ocuparea fronturilor Având în vedere considerat că este necesar să propună extinderea extravilanului stradale, proiectanții au satului Moțca pentru următoarele zone: Pentru zona de locuințe și dotările specifice: 12,00 ha; — - “Intre case” "Cimitirului Nou” 9,50 ha; sali - Zona Zona vizavi de sediul CAP 2,25 ha; - 'Zona SMA ambele părți 12,00 ha; — - pe Zona "Ilade” 5,50 ha; = - 2,45 ha; - - Zona “Tigani” Zona Dumbrava vest 2,80 ha; - Zona Dumbrava est 4,25 ha; - la curbă "Glodeanu” 8,00 ha; - De spre Drum Herești 1,00 ha; - DN 28A cu Drum Herești 1,00 ha; - Intersecția Enclavă drum Herești 4,00 ha; - Ocol silvic “Glodeanu” 2,00 ha; - 66,75 ha Total Se adaugă : "Codrii Pașcanilor” 1,50 ha; - Mănăstirea Sf.Teodora 2,50 ha; - turistică - Mănăstire 2,00 ha; - Zona St.odihnă + tratament (canton ”Puiu”) 1,50 ha; _

Pagina 44

Total 74,25 ha Se scade suprafața de 21,75 ha supusă alunecărilor Suprafață extindere sat Moțca = 52,50 ha D.N. 28A, de la podul peste pârâul Mojca până la zona Suprafața cuprinsă pe distanța de 400 m pe ambele părți ale drumului din intersecția cu drumul Herești, pe devine interdicție temporară de construire, până la definitivarea național 28 A, cu proiectului de execuție a variantei ocolitoare DN 28A. în prezent în intravilan o suprafață totală de 111,59 _ Satul Boureni cuprinde cadastrale utilizate la aplicarea Legii 18/1991, din aceasta ha, conform datelor de 15,0250 ha teren afectat de alunecări, suprafața rămasă pentru scăzându-se suprafața intravilan fiind de 96,5650 ha. Din această suprafață: 23,12 ha este ocupată de curți-clădiri (persoane fizice); - - 12,00 ha ocupate de drumuri; __ 4,76 ha ocupate de "obiective de utilitate publică” Total 39,88 ha terenurilor ocupate în prezent de obiectivele de interes Redăm mai jos situația general: Scoală 0,4250 ha; - Grădiniță 0,1800 ha; - "- Punct sanitar 0,1000 ha; sătesc 0,2000 ha; - Magazin Schitul Boureni 1,0000 ha; - Fostul sediu + Sector de producție CAP 1,2500 ha; _ Biserica parohială 0,2550 ha; - Cimitir 0,7500 ha; - existent 4,2600 ha Total Se adaugă: cămin cultural 0,5000 ha - Pentru de utilitate publică 4,7600 ha Total supr.pt.obiective 31

Pagina 45

* Pentru extinderea zonei de locuințe și dotările specifice se propun următoarele suprafețe: - Tarlaua “Lingurari” 7,0000 ha; - Tarlaua ”Surda” 7,0000 ha; - Tarlaua vizavi de sectorul CAP 3,5000 ha; - Tarlaua de nord a vetrei de jos 5,5000 ha; - La sud de drumul comunal 111 de la intersecția cu DN 2 (E 85) cu suprafața de 4,0000 ha; Total suprafață pentru extindere = 27,0000 ha In concluzie, rezultă : - Satul Moțea a avut în intravilan suprafața de 178,74 ha și va ajunge, după incompatibile pentru construire din punct de vedere geotehnic de eliminarea suprafeței ha extinderea propusă cu suprafața de 74,25 ha, la suprafața totală de 231,24 21,75 și ha. Satul Boureni a avut în intravilan suprafața de 111,59 ha - din care s-a scos _ de ha alunecărilor, la care se adaugă propunerile de extindere suprafața 15,0250 supusă de 27,00 ha ; rezultă că suprafața totală a intravilanului propus pentru cu suprafața satul Boureni va fi de 123,56 ha. 2.3. (2.2.6.) - 3.4. POPULAȚIA STRUCTURA POTENȚIALULUI UMAN, RESURSE DE VOLUMUL ȘI MUNCĂ, ASPECTE SOCIALE PRIVIND MOBILITATEA POPULAȚIEI OCUPAREA RESURSELOR DE MUNCĂ, REPARTIȚIA ȘI ȘI POPULAȚIEI ÎN CADRUL LOCALITĂȚII, LOCURI DE STRUCTURA MUNCĂ Conform datelor culese de către proiectanți, rezultă că timp de șase decenii comunei Moțca a crescut continuu, ajungând la 4511 locuitori (1912-1977) populația din 48% de sex masculin și 52% de sex feminin, la la recensământul din 1977, care 32

Pagina 46

anului 1996 populația comunei ajungând la 4929 de locuitori. sfârșitul Structura categorii de vârstă se prezintă astfel: pe - 0-14 ani - 27% - 15-59 ani - 58% - 60 ani și peste - 15% are o populație de 5066 locuitori, din care 3466 în In prezent, comuna Moțca satul Moțca și 1600 în satul Boureni. de total comună este de 1460, din care în satul Moțca Numărul gospodării pe 1048 și 412 în satul Boureni. comunei Moțca în timp este redată sinoptic în următorul Evoluția populației tabel: Anul Satul 1912 1930 1956 1966 1977 1997 1816 1836 2563 2718 3057 3466 Moțca 998 963 1156 1118 1454 1600 Boureni 2814 2799 3719 3836 4511 5066 Total anual de creștere în perioadele menționate arată următoarea Ritmul mediu situație: 1912 - 1930 = - 0,30 “feo 1930 - 1956 = +10,90 */oo 1956 - 1966 = + 3,10 “/oo 1966 - 1977 = +14,70 */oo 1977 - 1997 = + 6,17 “Joe comunei în anul 1992, arată că în comună 88,1% Structura etnică a populației toți locuitorii fiind de naționalitate română. sunt români și 11,9 țigani, Apartenența la culte a populației este următoarea: 99,4% aparțin religiei creștin ortodoxe ; 0,2% aparțin religiei ortodoxe de rit vechi ;

Pagina 47

0,4% aparțin altor culte. dotare culte este bine reprezentată prin bisericile parohiale și Zona de pentru Mănăstirea ”Sf.Teodora” și Schitul Boureni. prin din țărănești specifice Câmpiei Moldovei, în comună Habitatul este format case număr de 1448 case și un număr de 12 locuințe în blocuri. existând în prezent un structurii populației după locul de muncă ne arată următoarea situație: Evoluția ocupată reprezenta aproximativ 48% din total Dacă în anii 1980-1985 populația de locul de muncă) se desfășura în următoarele iar activitatea acestora (indiferent ramuri: industrie 413 locuitori - construcții 268 locuitori - 1150 locuitori - agricultură circulația mărfurilor 55 locuitori - instit. social-culturale 65 locuitori - alte ramuri economice 215 locuitori - lucrează în ramuri neagricole este de aproximativ 550, în prezent, numărul celor care Numărul de salariați din comună a cunoscul o scădere față de 1250 în anul 1989. fiind în de 207, din care 22 lucrează și ei în agricultură. continuă, prezent rezultă că majoritatea populației ocupate lucrează în Din cele arătate mai sus atins în 1996 - 26% din forța de muncă (mai mare agricultură, iar rata șomajului a decât media județului Iași). de vârstă ne arată care era potențialul Tabelul cu situația populației pe grupe forței de muncă în comună în 1989 : - copii - 0-15 ani 34,4% - apți de muncă 52,4% din care: 16-29 de ani 20,4% 30-40 de ani 18,6% 45-60 de ani 13,4% 60 ani și peste 13,2%

Pagina 48

însemnată a celor apți de muncă și în special a grupei de 16-29 ani, care arată că tineretul are tendința de a rămâne să lucreze în cadrul comunei. De asemenea, merită menționat faptul că în comună se menține un ritm crescător al natalității, așa cum se arată în situația următoare: 1990 55 de nașteri 1991 87 de nașteri 1992 75 de nașteri 1993 89 de nașteri 1994 84 de nașteri 1995 97 de nașteri 1996 92 de nașteri 1997 (30 sept.) 58 de nașteri Scolarizarea populației de vârstă școlară, pe care o redăm mai jos, comparativ între anii 1990 și 1997, pe sate și clase, ne pot furniza o serie de constatări: Numărul de elevi Localitatea Clasa 1990 1997 O Moțea 1 51 60 II 50 54 TII 56 46 IV 56 56 V 65 69 VI 77 46 VII 75 41 VIII 60 46 Total sat Moțca 490 412 2 Boureni 1 19 29 II 20 16 III 25 24 IV 20 22 V 23 24 >

Pagina 49

v 23 24 VI 29 13 VII 39 13 VIII 30 14 Total sat Boureni 205 155 Situația de mai sus ne arată că școlarizarea elevilor este în scădere din 1990-1997 pe total cu 16% în satul Moțca și cu aprox. 25% în satul Boureni. Situația cea mai îngrijorătoare se înregistrează în clasele gimnaziale (V-VIII), unde școlarizarea scade cu 27% în satul Moțca și cu 47% în satul Boureni. Fenomenul nu este caracteristic numai pentru comuna Mojca, dar el trebuie să devină o preocupare pentru toți cei interesați (părinți, profesori și administrație), deoarece în viitor nu munca în agricultură va ocupa majoritatea forței de muncă, iar noile condiții economico-sociale vor impune noi ramuri și noi profiluri de producție, care vor consuma tot mai multă muncă calificată și vor solicita creșterea gradului de perfecționare profesională, de cultură și civilizație. In această direcție, preocuparea celor care se ocupă cu educarea și orientarea forței de muncă trebuie să aibă în vedere reînvierea meseriilor de tradiție în domeniul prelucrării lemnului până la produsele finite de tâmplărie, dulgherie și mobilă, dar și crearea de meseriași specializați în prefabricate și semifabricate ușoare de beton, având în vedere resursele de produse de balastieră și apropierea de fabrica de ciment din județul Neamț. Zona din lunca râului Moldova se pretează pentru plantațiile de răchită, care pot deveni materie primă pentru împletituri, produse căutate la export și care au tradiție în zonă (vezi municipiul Pașcani). Prelucrarea produselor agricole de natură vegetală și animalieră pot deveni sectoare pentru atragerea forței de muncă (mori și prese de ulei etc.). Meseria cea mai de vază din această comună este aceea a constructorilor de case, vestiți în zonă, dar faima lor a ajuns departe până la Brașov, unde meseriași din Moțca creează case cu elemente de tradiție și specific românesc. Inițiativele organelor administrației locale în activitatea de diversificare a ramurilor de industrie mică și a serviciilor vor contribui substanțial la atragerea de 36

Pagina 50

investitori în domeniile sesizate de noi. - O ramură care va ocupa o parte din forța de muncă va fi cea a turismului, care are importante resurse potențiale oferite de binefecerile naturale, dar la acestea se adaugă și cele oferite de activitatea umană, prin crearea unor spații de alimentație publică și cazare pentru recreere. Zona va deveni atractivă și pentru turiștii dornici de reculegere spirituală, prin construirea, într-un cadru deosebit de pitoresc, a Mănăstirii Sfânta Teodora, care va susține dezvoltarea bazei turistice prin crearea de noi spații de cazare și de alimentație. Zona, așa cum s-a arătat, este străbătută de DN 28A modenizat, care asigură legături complexe spre și dinspre Iași cu zonele din județul Neamț și Suceava. Pădurea Mojca și împrejurimile sale oferă condiții deosebit de favorabile turismului de tranzit, de odihnă, recreere și reculegere. Pentru aceasta, este necesară extinderea spațiilor de cazare, alimentație publică și ridicarea gradului de confort al celor existente, precum și amenajarea de dotări de agrement cât mai diversificate. 2.4. - 3.5. - 3.6. ORGANIZAREA ZONELOR FUNCȚIONALE, INTRAVILANUL, FONDUL LOCUIBIL DELIMITAREA INTRAVILANELOR, RESPECTIV A ZONELOR CONSTRUITE SAU DESTINATE CONSTRUCȚIILOR Până în anul 1990, delimitările intravilanelor Moțca și Boureni s-au efectuat în virtutea: - Legii 58/1974, privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale; - Legii 59/1974, cu privire la fondul funciar. Aceste delimitări, funcție de etapă, luau în calcul prognoza dezvoltării localității ca număr de populație, respectiv de gospodării, pe care le înmulțeau cu mărimea lotului pentru edificarea unei gospodării (800 m2, 500 m? sau 250 m2), la care adunau suprafețele aferente sectoarelor de producție ale CAP, ale instituțiilor și unităților social-culturale, de comerț și de cult, plus rețeaua aferentă căilor de comunicații 37

Pagina 51

interioare și se obținea o suprafață la care trebuia să ajungă localitatea la etapa considerată. Această suprafață reprezenta, în general, aproximativ 50-60% din vatra tradițională a satului, adesea fiind incluse în aceste "perimetre construibile” terenuri care nu îndeplineau condițiile geotehnice necesare edificării construcțiilor, suprafețe situate pe versanți alunecători sau zone cu apă freatică la suprafață. Aceste situații sunt caracteristice pentru ambele sate la care ne referim: Moțca, pe versantul estic al pârâului “Enache, la est de confluența pâraielor Moțca-Enache, și Boureni, pe versantul estic al pârâului Boura. La acest capitol mai este menționat faptul că lucrările de cadastru executate de OCOT Iași în anii 1975-1980 aveau în vedere ambele limite ale intravilanelor, cea tradițională, folosită de organele cadastrale peste care trasau, și limita rezultată din documentațiile de sistematizare. Intre aceste limite existau diferențe de până la 40%, încât toată zona de locuințe, situată pe traseul drumului național nr.2, era în afara perimetrului construibil în ambele sate ale comunei, iar din satul Boureni rămăsese drept perimetru construibil aproximativ 30% din fosta vatră, așa cum rezultă din cele două cartograme. Spre exemplificare, arătăm care erau bilanțurile teritoriale ale celor două localități pentru anul 1985 : Satul Moțca + Suprafața totală a perimetrului construibil = 73,00 ha, din care : e locuințe 42,70 ha _ e dotări 5.30 ha e unități de producție 25,80 ha e spații verzi și sport 6,70 ha e drumuri și străzi 12,90 ha e alte folosințe _6,60 ha Total în perimetrul construibil 73,00 ha 38

Pagina 52

Satul Boureni + Suprafața totală a perimetrului construibil = 24,20 ha, din care : e locuințe 12,50 ha— e dotări 1,10 ha e unități de producție 2,10 ha e spații verzi și sport „2,70 ha e drumuri și străzi 3,80 ha e alte folosințe _2,00 ha Total în perimetrul construibil = 24,20 ha Compararea acestei suprafețe a perimetrului construibil al satului Boureni cu suprafața vetrei tradiționale a acestei localități demonstrează, fără dubii, că ea trebuia, într-un “anume viitor”, să fie desființată. In anul 1991, în conformitate cu adresa nr. 494/1991 a Departamentului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul M.L.P.A.T. și a metodologiei respective, s-a trecut la actualizarea delimitării localităților pentru a fi folosite aceste limite în mod exptres la aplicarea Legii nr. 18/1991. La întocmirea acestor lucrări, ICPROM Iași a folosit delimitările cadastrale întocmite de către OCOT Iași în anii 1975-1980. Deși lipsite de bilanțuri teritoriale, datele cadastrale au servit proiectanților și organelor administrative locale să creeze niște instrumente de lucru pentru aplicarea cât mai corectă a Legii nr.18/1991 și chiar a Legii nr.50/1991, deoarece toate documentațiile existente până la acea dată își pierduseră valabilitatea prin abrogarea expresă a Legii nr. 58/1974, prin Decretul nr.1/1989. In prezent, după aplicarea Legii nr.18/1991, organele locale ne-au pus la dispoziție, prin specialiștii de la cadastru, următoarele bilanțuri teritoriale pentru cele două localități ale comunei : <% Satul Moțca Total intravilan 178,74 ha din care : - curți, clădiri 44,06 ha 39

Pagina 53

- drumuri 30,00 ha - obiective de utilitate publică, cursuri de ape și ravene 25,00 ha - suprafață afectată de alunecări 21,75 ha - teren liber în intravilan 57,93 ha “% Satul Boureni Total intravilan 111,59 ha din care : - curți, clădiri 23,1200 ha - drumuri 12,0000 ha - gospodărie comunală (cimitire) 1,0000 ha - culte (biserică + schit) 1,0000 ha - școală + grădiniță 0,5459 ha - magazine 0,2316 ha - agricol + alte terenuri 73,6925 ha Prin caietul de sarcini întocmit de Consiliul Local al Comunei Moțca, s-a solicitat extinderea extravilanelor de mai sus cu următoarele suprafețe pe cele două localități : - pentru localitatea Moțca, cu o suprafață totală de 90,945 ha ; - pentru localitatea Boureni, cu o suprafață totală de 52,67 ha. Dacă se are în vedere densitatea în zona de locuințe precum și numărul solicitărilor anuale pentru construcția de locuințe, proiectanții nu pot fi de acord cu aceste solicitări, demonstrând aceasta fie prin numărul locuințelor construite în perioada 1990-1997 inclusiv, perioadă în care numărul solicitărilor pe total comună a avut inițial o curbă crescătoare până în 1994 (de la 21 autorizații în 1990, la 55 în 1994), după care acestea oscilează între 26 (1995), 47 (1996) și 28 în 1997, fie cerând aplicarea corectă a regulilor elementare urbanistice de evoluție a localităților. e Perimetrul construibil pentru satul Moțca, propus de proiectanții din cadrul P.U.G., cuprinde, în general, zone în care s-au executat locuințe în perioada 1990-1997, în fosta vatră delimitată din documentele cadastrale din perioada 1975, care se regăsește și în actualizarea delimitării din anul 1991. De asemenea, extinderea intravilanului 40

Pagina 54

pentru localitatea Mojca s-a făcut ținând seama de potențialul de dezvoltare economico- socială, de dotarea cu utilități a localității și de dezvoltare a noi ramuri de activitate. In urma acestei analize, s-a propus ca intravilanul Moțca să se extindă pentru perioada considerată până în anul 2005 cu o suprafață totală de 74,25 ha în următoarele zone : + zona AGROMEC Moțca, pe ambele părți ale D.E.85, până la hotarul comunei Cine) „.„.--rcrmniranmnahiăs aaa BRuasan aaa 12,00 ha 9 zona ILADE” ..... ee 5,50 ha + zona de la nord de la ieșirea din Mojca spre Pașcani, pe ambele părți, până la iubea în ama de 0 n... casca esa muueua 7,05 ha $ zona “Tigani”... 2,45 ha $ zona de pe drumul spre Herești și enclava de la pădure și zona canton “(jiodeanu”, în suprulață de ue cnanasmnsmeameras 8,00 ha + zona de la curbă spre cantonul silvic spre Pașcani va fi o zonă de 8,00 ha, cu interdicție temporară de construire, cu excepția construcțiilor autorizate + zona din stânga pârâului Moțca, până la fostul sector CAP și limitat la est de drumul spre Boureni - de la piciorul pantei - în suprafață de ..... 9,50 ha € zona “Între case”, în suprafață de ............c.c.c...... 12,00 ha + zona vizavi de CAP, în suprafață de .............cccc.... 2,25 ha POR sic sazapasuuuuma cazan eaaaas 7,50 ha Dacă se ia în considerație că din vechiul perimetru s-a scos în afara intravilanului suprafața de 21,75 ha, situată în zona de alunecări active, rezultă că suprafața intravilanului satului Moțca, ca centru administrativ al comunei, va crește cu 52,50 ha, din care 8 ha cu interdicție temporară de construire. e Pentru satul Boureni, prin caietul de sarcini, s-a cerut extinderea intravilanului cu următoarele suprafețe : - în zona “Lingurari”, cu suprafața de 3,00 ha ; - în zona “Surda”, cu suprafața de 1,00 ha ; - în partea de jos a satului, cu suprafața de 8,00 ha ; - extindere în zona limitrofă drumului european, pe ambele părți spre Mojca și spre sud spre Miroslovești, cu suprafața totală de 40,00 ha. 4l

Pagina 55

Rezultă că cererea pentru extinderea extravilanului pentru satul Boureni însumează o suprafață totală de 52,00 ha, din care 40,00 ha pe traseul drumului european, ocupând un front la acest drum de 2 km - un km spre nord și altul spre sud - începând de la fostul sector CAP. Această solicitare, de a introduce în viitoarea localitate o arteră de mare circulație, cum este drumul european, este incompatibilă cu normele elementare de urbanism. Având în vedere această situație, proiectanții au căutat soluții care să evite situația de mai sus dar care să satisfacă nevoia de extindere compatibilă cu dezvoltarea corectă a intravilanului. Soluțiile propuse se referă la următoarele zone : - "Lingurari”, cu o suprafață de 7,00 ha ; - "Surda”, cu o suprafață de 7,00 ha ; - la nord de sat, cu o suprafață de 5,50 ha ; - "la sud de sat” - în jos de sat, cu o suprafață de 4,00 ha ; - în zona de la drumul european cu suprafața de 3,50 ha. Totalul suprafeței propuse pentru extinderea satului Boureni este de 27,00 ha, din care se scade suprafața de 15,00 ha, zonă de alunecări active, rezultând o extindere de 12,00 ha. Dacă din aceste suprafețe considerăm că 15% va fi rezervată pentru drumuri, 3,0% pentru dotări, 10% pentru unități de producție și de depozitare, rezultă că pentru locuințe sunt asigurate, până în anul 2005, aproximativ 400 parcele de 1000 m2, Dacă se ia în considerație că un număr însemnat de locuințe se vor executa și în vechea vatră, unde suprafața medie a loturilor pentru locuințe depășește suprafața prevăzută de Legea nr. 50/1991, aceste suprafețe propuse pentru extindere vor satisface o perioadă mult mai lungă cererea pentru construirea locuințelor. 42

Pagina 56

Bilanțuri teritoriale : Satul Moțca. Situația existentă N Zone funcționale ha % Zona centrală și alte zone cu funcțiuni 2,00 I 1,12 complexe de interes public Zona de locuințe și funcțiuni II 131,14 73,37 complementare III | Zona de unități economice - agricole 8,00 4,48 IV | Zonă complexe sportive 0,85 0,47 Zonă complexe turistice și așezări de V 0,25 0,14 vacanță VI | Zonă de gospodărie comunală - cimitire 0,50 0,28 Alte terenuri de gospodărie comunală : VII 30,00 16,78 drumuri și străzi interioare VIII Alte zone (terenuri neconstruibile, ape 6,00 3,36 etc.) TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 178,74 100.00 | Propuneri : Nr. Zone % crt funcționale ha Zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de E în 35 2,38 interes public II | Zona de locuințe și funcțiuni complementare 136,89 | 10,79 III | Zona de perdele de protecție 5,4 2,33 IV | Zonă complexe sportive 1,5 0,65 V | Zonă complexe turistice și așezări de vacanță 5,00 2,16 VI |Zonă de gospodărie comunală - cimitire 1,5 0,28 VII Alte terenuri de gospodărie comunală : drumuri și străzi | 40,50 17,50 interioare, depozit de gunoi VIII | Alte zone (terenuri neconstruibile, ape etc.) 10,0 4,34 TOTAL INTRAVILAN PROPUS 231,24 100 | 43

Pagina 57

Satul Boureni. Situația existentă in Zone funcționale ha crt. Zona centrală și alte zone cu funcțiuni 3,04 I 272 complexe de interes public Zona de locuințe și funcțiuni II 88,40 79,22 complementare III | Zona de unități economice - agricole 3,0 2,69 IV | Zonă complexe sportive 0,00 0,00 Zonă complexe turistice și așezări de V 0,00 0,00 vacanță VI | Zonă de gospodărie comunală - cimitire 1,15 1,03 Alte terenuri de gospodărie comunală : VII 12.0 10,75 drumuri și străzi interioare VIII Alte zone (terenuri neconstruibile, ape 4.0 3,59 etc.) TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 111,59 100 Propuneri : era ha ext. Zone ne funcțional funcționale g fi Zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de 4,04 [ 3.27 interes public II | Zona de locuințe și funcțiuni complementare 88,87 71,92 II |Zonă de unități economice și agricole 6,50 5,26 IV | Zona de perdele de protecție 4,00 3,24 V | Zonă complexe sportive 1,0 0,81 VI |Zonă de gospodărie comunală - cimitire 1,15 0,93 VII Alte terenuri de gospodărie comunală : drumuri și 14,00 11,33 străzi interioare, depozit de gunoi VIII | Alte zone (terenuri neconstruibile, ape etc.) 4,00 3,24 TOTAL INTRAVILAN PROPUS 123,56 100 L- =

Pagina 58

Propuneri total comună : Zone componente ha $ Satul reședință de comună - Moțca 231,24 din care : e complexe turistice și așezări de vacanță 5.00 e Mănăstirea Sf. Teodora 2,50 + Sat component - Boureni 123,59 din care : e Schitul Boureni 1,90 TOTAL TERITORIU INTRAVILAN COMUNA MOTCA 354,83 ÎMPĂRȚIREA TERITORIULUI LOCALITĂȚILOR ÎN ZONE FUNCȚIONALE ȘI ORGANIZAREA RELAȚIILOR DINTRE ACESTEA, ÎN FUNCȚIE DE FOLOSINȚA PRINCIPALĂ ȘI DE NATURA ACTIVITĂȚII DOMINANTE A FIECĂREIA In prezent, satele Moțca și Boureni sunt organizate pe zone funcționale, care, în parte, s-au format spontan în timp, fără studii de amplasament iar altele s-au conturat în baza unor documentații de urbanism. In satul Moțca, centrul administrativ al comunei, zona centrală, deși executată în perioade diferite, prezintă totuși un caracter grupat pentru instituțiile publice, în zonă aflându-se primăria, școala, grădinița, dispensarul, postul de poliție, căminul cultural și magazinul. Această zonă se află aproximativ la distanțe egale față de extremitățile localității. Restul de obiective de utilitate publică și dotări se găsesc distribuite relativ uniform în cadrul localității. Suprafața acestei zone este de aproximativ 2,00 ha, care va asigura dezvoltarea acesteia în contextul noilor condiții economico-sociale, - Zona de locuințe este zona cea mai mare ca suprafață și s-a dezvoltat în timp, 45

Pagina 59

Pagina 60

Pagina 61

| A Î LE IITTRI |tiit j | Mu tinta bull | Î TI TI FT Ri casa TI! L L nb zii ATIT =

Pagina 62

Pagina 63

Fei Cape re

Pagina 64

Pagina 65

tentacular, în jurul zonei centrale, pe traseele drumurilor principale, modernizate. Zona de locuințe a cunoscut cea mai diversă metamorfoză în privința amplasamentelor, datorită densității impuse pentru zona fostului perimetru construibil determinat în conformitate cu Legea nr. 58/1974. Fondul locuibil a avut de suferit cel mai mult prin alterarea specificului arhitecturii locale, care reprezintă trecerea de la stilul locuințelor din zona de munte spre zona colinară, cu caracteristici specifice prin materialele de construire folosite dar și prin arta meșteșugarilor în prelucrarea pietrei și lemnului. Dificilă a fost cercetarea proiectanților să mai găsească ceva lucrări specifice acestei zone etnografice. Fără a nega creșterea gradului de confort al locuințelor construite în ultima jumătate de secol în privința funcționalului, în ce privește specificul arhitecturii locale, acesta a fost tot mai deteriorat datorită (ca în multe alte domenii) imposturii și gustului îndoielnic chiar la unii așa-ziși proiectanți, dar și legislației care beneficiarului. Anomaliile apar în prezent când pe un lot de 250 m2 unii sunt nevoiți să-și organizeze o gospodărie complexă, care să satisfacă necesitățile timpurilor actuale. - Unitățile comerciale sunt de două categorii : unele care deservesc localitățile, fostele magazine sătești-universale, dar și unități de alimentație publică cu caracter turistic cum este complexul “Codrii Pașcanilor”. - Sectoarele de producție au fost amplasate la marginea localităților, adiacente zonei de locuințe, dar alăturate arterei principale de circulație (sectorul zootehnic, spațiile de depozitare și sediul CAP precum și Stațiunea de mașini agricole). Aceasta din urmă a fost amplasată excentric față de centrul de greutate al terenurilor agricole mecanizabile, utilajele fiind nevoite să traverseze zona de locuințe. - Alte activități economice caracteristice zonei se referă la exploatarea resurselor locale de produse de balastieră, transportabile cu mijloace auto și pe calea ferată, care deservește cele trei mari cartiere de pe teritoriul comunei Moțca. - Zona de gospodărie comunală cuprinde rețeaua de străzi din localitățile din afara rețelei de căi clasificabile, albiile pâraielor, poduri peste acestea și cimitirele. In satul Moțca peste 50% din străzile localității au îmbrăcăminte balastată. Organele 46

Pagina 66

administrației locale s-au preocupat de această activitate, cerând celor ce exploatează resursele de balastieră de pe raza comunei Moca să contribuie la această operă. O situație deosebită se înregistrează datorită adâncirii continue a albiilor celor două pâraie din localitatea Moțca - în special în zonele cu pante mari și în porțiunile unde albiile fac unghiuri aproape de 90“, unde au loc erodări grave ale albiilor. In satul Boureni nu există conturată o zonă centrală, astfel încât obiectivele de interes public fac parte integrantă din zona de locuințe (vezi planșele). Zona de locuințe ocupă cea mai mare suprafață, dezvoltându-se mai întâi omogen de-a lungul pârâului Boura spre nord și extinzându-se, în sec.XX, la DN? (E85) în jurul fostului sector de producție al CAP. Si aici fondul locuibil a suferit deteriorări serioase de-a lungul timpului. Dotările sunt distribuite în cadrul zoneri de locuințe spontan, reușind totuși să asigure, prin raza de polarizare, necesitățile populației actuale. Activitățile economice de producție sunt amplasate la DN2 - fostul sector de producție al CAP, un microabator, prestări servicii. Tot în această zonă s-au dezvoltat câteva dotări comerciale și de alimentație publică. Semnalăm și aici câteva disfuncționalități care vor fi înlăturate prin propunerile făcute : - funcționarea unui microabator în vecinătatea unor unități de alimentație publică și service auto ; - zona estică a satului, cu instabilitate produsă de pânza de apă freatică ; - zona pârâului Boura, unde alunecările de versanți au fost potențate de defrișări și de adâncirea albiei. Deși fără legătură directă cu terenurile din intravilane, constatăm că în cazul aplicării Legii nr. 18/1991 au apărut grave situații care pot activa alunecările de versanți datorită unor parcelări pe linia de cea mai mare pantă, combinată cu defrișarea iresponsabilă a unor plantații executate pe curbele de nivel, cum este cazul versantului vestic al dealului Surda - spre satul Moțca. In fostul sector zootehnic al CAP din localitatea Moțca, întreprinzători particulari au început activități de prelucrare a lemnului, de prestări de servicii și de comerț, unele 47

Pagina 67

organizate de administrația locală (piața alimentară alături de oborul de vite), Structurarea acestor activități pe profiluri se impune de la sine. Totodată, mai semnalăm faptul că activități economice și de comerț au apărut fortuit în ultima vreme și în zona extrem-nordică, pe drumul european, unde s-au dezvoltat haotic activități diverse ca : - unități de alimentație publică alături de moară și presă de ulei, micromotel alături de SMA, service autoturisme și stație de benzină. Toate aceste elemente au determinat revederea tuturor zonelor funcționale aparținând celor două localități, având în vedere necesitatea corectării relațiilor dintre acestea, atât din punct de vedere al activității economico-sociale, cât și a condițiilor materiale, urmărindu-se împiedicarea unor efecte distructive ca rezultat al unor activități efectuate fără discernământ. Reorganizarea activităților în fostele sectoare de producție, dar și prevederea amplasamentelor pentru noi activități ce vor apare în noile condiții economico-sociale, au fost în atenția noastră, dar și a administrației locale cu care am colaborat de o manieră productivă. 2.5. - (223) - 3.11. CIRCULAȚIE ȘI TRANSPORTURI STABILIREA TRASEELOR ȘI A DATELOR CARACTERISTICE ALE CIRCULAȚIEI CARE URMEAZĂ SĂ SE CONSERVE, SĂ SE MODIFICE SAU SĂ SE CREEZE CĂILE DE COMUNICAȚIE Comuna Mojțca este străbătută de un drum european (E85 București-Buzău- Bacău-Roman-Suceava-Siret), un drum național (DN28.A Tg. Frumos-Pașcani-Moțca), un drum comunal (Pașcani-Sodomeni-Boureni-DN2), două drumuri agricole, care fac legătura între satele componente (Boureni și Moțca), precum și de o serie de drumuri interioare pentru accesul la locuințe. 48

Pagina 68

A. Scurt istoric Atestarea, din aceeași perioadă (sec.XV), a localităților Pașcani (1453), Boureni (1471), Miroslovești (1429), Cristești (1427), Boșteni (1428) conduce la susținerea ipotezei că actuala rețea de drumuri dintre aceste așezări datează din acele vremuri, bineînțeles în stare de drumuri naturale, practicabile numai în perioadele fără precipitații excesive sau cele de dezgheț. Cât privește drumul național 28A, în traversarea satului Mojca el este de dată mult mai recentă (din secolul XIX), după înființarea satului (1846) și este probabil o deviație din drumul Pașcani-Cristești la km 34 (ieșirea din pădurea "Codrii Pașcanilor”). Din documentele cercetate rezultă că lucrările de amenajare a platformei și pietruire a actualului drum european E85 s-au realizat în perioada 1834-1857, iar în anul 1868 a fost clasificat “cale națională”. Modernizarea, constând din sistematizarea elementelor geometrice, completarea stratului de fundație la grosimea necesară rezutată din calculul de dimensionare și executarea îmbrăcămintei asfaltice s-au realizat în anii 1956-1958. Ranforsarea sistemului rutier s-a executat în două etape : 1966/1967 și 1979/1980. Pentru DN 28A lucrările de amenajare a platformei și pietruirea părții carosabile s-au realizat între anii 1880-1900, iar în anul 1932 a fost clasificat ca drum național. Imbrăcămintea asfaltică rutieră și completarea stratului de fundare, corespunzător unui trafic ușor, s-a realizat în anul 1969. Ridicarea clasei tehnice, împreună cu creșterea explozivă a traficului, s-a realizat prin ranforsarea sistemului rutier în anii 1979 și 1986. B. Situația existentă B.1. Drumul europoean (E85) străbate teritoriul comunei Moțca de-a lungul văii râului Moldova. Elementele geometrice în plan sunt corespunzătoare vitezei de circulație de 80 km/h. In profilul longitudinal declivitățile au valori de sub 1%. Platforma drumului are lățimea de 10,00 m și cuprinde : două acostamente a câte 1,00 m, două benzi de consolidare a acostamentelor de câte 0,50 m și partea carosabilă de 7,00 m. = 49

Pagina 69

Imbrăcămintea asfaltică se prezintă în bună stare, asigurând fluența traficului. Traficul rutier recenzat în anul 1995 este de 2704 vechicule fizice în 24 ore, corespunzător unui număr etalon de 3962 autoturisme, valori ce exprimă media zilnică anuală (M.Z.A.). Traficul de perspectivă pentru anul 2005, exprimat tot prin M.Z.A., este de 5824 vehicule fizice, respectiv 8412 autoturisme. B.2. Drumul național 28A străbate teritoriul comunei Moțca pe o lungime de cca 6,8 km. Traseul este sinuos, cu o densitate medie de curbe pe km, cu porțiuni mari lipsite de vizibilitate. In profil longitudinal predomină declivitățile de 4-7%, exceptând o porțiune de cca 200 m, situată la km 35, unde declivitatea este de 9,5%. In profil transversal, distingem partea carosabilă de 6,00 m, încadrată cu benzi de consolidare de 0,50 m și acostamente de pământ de câte 0,50 m. Traficul rutier, recenzat în 1995, exprimat prin media zilnică anuală (M.Z.A.), este de 3484 vehicule fizice (din care 21% reprezintă vehicule grele), ceea ce corespunde unui echivalent de 5123 autoturisme. Perspectiva pentru anul 2005 este de 6876 vehicule fizice, respectiv 9680 autoturisme în 24 ore (M.Z.A.). B.3. Drumul comunal nr.111 Pașcani-Sodomeni-Boureni-DN2 este în stare de drum pietruit, având o viabilitate mediocră. In plan, traseul are elemente geometrice corespunzătoare unei viteze de circulație de 40 km/oră, exceptând unele curbe de pe versantul estic și în Boureni, unde viteza nu poate depăși 20-25 km/oră. Platforma este de 7,00 m până la Boureni și de 8,00 m între Boureni și DN2 (E85). Date despre trafic nu există întrucât în anul 1995 pe drumurile comunale nu s-a mai efectuat recensământul circulației. B.4. Celelalte drumuri sunt în stadiu de drum de pământ, fiind circulabile numai în anumite perioade ale anului.

Pagina 70

C. Priorități în perspectiva anului 2005 C.1. Drumul european (E85)(DN2) rămâne în stadiul actual. Singurele lucrări ce se prevăd sunt cele de întreținere curentă. Pentru mărirea siguranței circulației se impune ca, în viitorul cel mai apropiat, să se construiască pe partea dreaptă un drum paralel, cu lățimea platformei de 7,00 m, în stadiu de pietruire, pentru asigurarea circulației căruțelor și utilajelor agricole pe toată lungimea de traversare a comunei Moțca. C.2. Pentru drumul național nr. 28A relevăm faptul că traseul dintre km 36 și 37 are elemente geometrice necorespunzătoare în plan și spațiu, menținerea actualei situații constituind o gravă eroare, zona reprezentând un pericol potențial pentru siguranța circulației. De aceea, având în vedere și dezvoltarea ulterioară a traficului rutier, se propun două variante de ocolire a satului Moțca. Prima variantă, în lungime aproximativ egală cu traseul existent, ar avea avantajul, față de cea de-a doua variantă, al unei lungimi mai mici, însă ar avea dezavantajul necesității construirii unui viaduct de cca 100-120 m lungime (vezi planul general). Cea de-a doua variantă, după ce urmează pe o lungime de cca 1,5-2 km vechiul traseu către Cristești, intră în varianta | în dreptul curbei nr. 3. Actualele trotuare din localitate se vor îmbunătății pentru asigurarea circulației pietonale. C.3. Pentru drumul comunal nr. 111 este necesar să se asigure anual cantitatea de min. 100-150 mc de balast pe km, pentru întreținere. De asemenea, la piciorul pantei, către terasa inferioară, înainte de intrarea în aliniamentul prin care drumul intră în DN2 (E85), este necesară construirea unui pod de min. 5,00 m deschidere și amenajarea unui canal paralel cu versantul, pentru preluarea și descărcarea apelor către Miroslovești. In acest mod locuințele și această zonă vor fi ferite de inundații. 5

Pagina 71

C.4. Pentru toate celelalte drumuri interioare și pentru cele ce leagă satele Boureni și Mojțca, trebuie întreprinse măsuri pentru executarea pietruirii acestora și asigurarea scurgerii apelor, nefiind admis ca o comună cu bogate surse de materiale pietroase să lase locuitorii săi să înoate în noroaie. Administrația publică locală va trebui să găsească forma juridică pentru reintroducerea prestației la execuția și întreținerea drumurilor, sub supraveghere tehnică de specialitate. C.5. In zona centrală a localității, până la construirea variantei ocolitoare a DN28A, se impune o serie de măsuri pentru siguranța circulației : - marcarea trecerii pietonale din fața școlii generale Moțca spre primărie, prin marcaj la nivelul solului și de avertizare aeriană, pentru trecere copii de școală, cu restricția corespunzătoare a vitezei, având în vedere și curbele fără vizibilitate din zona spre și dinspre Căminul cultural. Recapitulând, rezultă că rețeaua rutieră a comunei Moțca este formată din drumuri naționale, județene și comunale, din care : - 9,3 km drumuri naționale modernizate, care traversează localitățile Moțca și Boureni, localitatea Moțca fiind traversată pe o distanță de 6,8 km de drumul național 28A și pe 1,75 km de drumul european E85; localitatea Boureni este străbătută numai de drumul european pe o distanță de 0,75 km ; - 5,5 km drum comunal 111 Sodomeni-Boureni, din care pietruit 2,0 km și restul de pământ. Totalul drumurilor clasificate, care străbat localitățile din comuna Moțca, este în lungime de 20,3 km; - categoria drumurilor interioare din localități ocupă o suprafață de 42,0 ha, așa cum rezultă din datele cadastrale rezultate în urma aplicării Legii 18/1991. Având în vedere că pârâul Mojca străbate localitatea despărțind zona de locuit și legătura acestei zone cu alte zone funcționale, se impun construirea, în prima urgență, a cel puțin două poduri - unul care să lege zona “Intre case” cu zona din spatele fostului sector de producție al CAP, altul în zona casei parohiale-cimitirul nou - și R.K. la podul care face legătura cu satul Boureni, pe lângă cimitirul nou, odată cu consolidarea malului în această zonă. 52

Pagina 72

- = m a a. rai e a i, ii = EI ti a îi Ă SIPOA LS "UD 03 | isa Siret ASLĂȘ | LS LD UI GG Oa, OO a , O2A0g Y IAȘI AINAEN Asia, VANICS UD (Gy 9JESJ3AEJI Ss) WD(0G 0) VINE Ul văr VALTyASY [E (S8]) 20| jsyrvă Zina, | fa | Wo(âe Z'NQ DE) I3uNu02 una 3d derivă 20INANMt JeSJoASUeI = J 11J0Jd Pa) p Planșa | Profil transversal pentru DN2 (E85) - traversarea teritoriului administrativ

Pagina 73

Profil transversal pe DN.2 (E85) în traversarea comunei Motca 400 10.5 3. | 3.3 10.54_1.% AMBRAFAMINTE ASFALTICA (16: 20) cra. LI TUNATE sl BAASr al ATRA SPARTA (5545) on. FUNDATIE BALAST (39-35 )cm. Planșa 2? Profil transversal pentru DN2 (E85) - traversare localitate 54

Pagina 74

Profil transversal al DN. 28A în traversarea comunei Motca km. 31+600 + 37+760 1.00 3% zco 0.9105 95 ub, 25) 25 | îverpoaiire ASPALTICA 442148 arm. FUNDANE ÎN BALAST — min. BOC. Varianta de ocolire km. 33+400-D.N.2 (km. 375+800) a A.90 50 SE As) 1.09 A IE A 25% H—. 25 42 | mm i manuela — STRAT WZURA — A om. , „—SSTRAT DE LEGĂTURA Sem. A IMBRACAMINTE ASFALNCA — STRAT bE BAZA Bom. — BALAST STABILIZAT Q) ZGURA „CRANULATA SI VAR. | DE FUNDATIE — BALAST — 35 com, STRATURI Planșa 3 Profil transversal pentru DN28A (existent) Profil transversal pentru variante de ocolire 55

Pagina 75

| BALASTARE min, 20cm Profil transversal pentru DC. - D.N.2-Boureni-Sodomeni a. Sectorul D.N.2-Boureni BALAST OPTIMAL (somer 0- 30) CRAMULAT — 40 ein. EADEIE MW BALAST — 20 er. b. Sectorul Boureni - Sodomeni Tbo | 0.75, 5.50/2 i 5/2 „9.73, LI j || = A = = pa NLASIT OPTMAL (<ater O—S0) CRANULAT — AO en. N OTA 3 FUWLATIE bit —— - 20 em. PE PIROFILURILE CU DECLIVITATI MAL MARI DE 4% SANTUL SE VA PEREEA CU iai BOLOVANI DE AU PE PAT DE NISIP Planșa 4 Profil transversal pentru drumul Boureni-Moțca Profil transversal pentru drumul DC111 (DN2-Boureni-Sodomeni) a) sector DN2 - Boureni b) sector Boureni-Sodomeni 56

Pagina 76

Profil transversal pentru drumurile interioare OS, 400/2 490/0405 pa i BALAST pă er. CROCIME Planșa 5 Profil transversal pentru drumurile interioare 57

Pagina 77

Profil transversal DN.2 (E85) în traversarea pe comunei Motca 22.00 FUNDATIE BALAST (30-: 55 km. Profil transversal al D.N. 28A în traversarea comunei Motca km. 31+600 + 37+760 22.00 i 30 „_ADO tueepovane ASFALTICA 44 48 cm. FUNtAnE SN BALASr — min. Bom Varianta de ocolire km. 33+400-DN.2 (km.375+800) 3: | 3» „A „Ad ososi | fl 25% E 157 2 0094

Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.