Plan Urbanistic General (PUG)
Memoriu general
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 69,1 MB · modificat pe site: 12.10.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Plan Urbanistic General (PUG) din 12.10.2026, „Memoriu general”, Comuna Moțca, jud. Iași. Sursa: https://comunamotca.ro/wp-content/uploads/2026/10/Memoriu-general.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/motca/54155-memoriu-general, 06.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
S.C. Societatea Experților Tehnici S.A. Iași
DI
i,
0
A RR RM i
DD...
Pagina 2
& S.C. SOCIETATEA EXPERTILOR TEHNICI S.A. IASI
] 22-1542-1996 ; CF R 8932018/1996 ; Cont 40720961 B.C.R. SA Iași
6600 Iași, Str. Primăverii 2 (corp administrativ TESATURA”), et.7
. Tel. 032-233873, Fax 032-233766
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MOȚCA
MEMORIU GENERAL
Contract nr. 1499/20.08.1997
Proiectant general : S.C. Societatea Experților Tehnici S.A. Iași
Beneficiar : Consiliul Local al Comunei Moțca
Exemplar 7
Volum 2
- Iași, decembrie 1997 -
Pagina 3
S.C. SOCIETATEA EXPERTILOR TEHNICI S.A. IASI
$
> ] 22-1542-1996 ; CF R 8932018/1996 ; Cont 40720961 B.C.R. SA Iași
6600 Iași, Str. Primăverii 2 (corp administrativ "TESATURA”), et.7
:
ii Tel. 032-233873;, Fax 032-233766
PLAN URBANISTIC GENERAL COMUNA MOȚCA
MEMORIU GENERAL
Contract nr. 1499/20.08.1997
Proiectant general : S.C. Societatea Experților Tehnici S.A. Iași
Beneficiar : Consiliul Local al Comunei Moțca
COLECTIV DE ELABORARE
Pi
+ Ing. Mihai BISTRICEANU - șef de proiect
+ Prof.dr.ing. Constantin ȚÂRDEA
+ Prof.dr. Vasile CHIRICA
+ Ing. Constantin FLORESCU pna
|
+ Ciarh. Cornel MARDARE
+ Ing. Mircea VOSNIUC
+ Ing. Vasile MEGLEI
+ Ing. Ionel DÎRȚU 0
+ Proiectant Irina MARDARE
i
+ Sing. Terțiana LISACOVSCHI 7A/
DASCĂLU 4,
Consultant Arh. Doina
Tehnoredactare sing. Viorica DASCĂLU
- Iași, decembrie 1997 -
Pagina 4
CUPRINS
1. INTRODUCERE ......csc..cc.ceceeeeeeeeeenenese ama vama 1
1,1, Coumderații penetale „ue eaommaamannnnsannuraeaeaa aaa 1
1.2. Obiectul lucrării i 2
1.3. Metodologie de elaborare ......... ce 3
DA „DORNEI n e mima a a aaa a puma MAREA dia bă 3
2, - 3. SITUAȚIA EXISTENTĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE ........ 4
2.1. EVOLUȚIE ISTORICĂ, RELAȚII ÎN TERITORIU, ELEMENTELE
CADRULUI NATURAL ,..... PRSNIU SEP DRDEN SAPA Va fese aaa 4
2.2. - 3.3. POTENȚIAL ECONOMIC .......c...... ...... .......... 7
2.2.1. - 3.3.1. Activități de tip industrial și alte activități productive ...... 7
2.2.2. - 3.3.2. Agricultură și zootehnie ........ e. 9
DA CR II Ia PIE SIN ENI SAS SSI IIS 25
2.2.5 - 244.3 - 3.7. - 3.8. UNITĂȚI DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI AL
SERVICIILOR. SPAȚII VERZI ȘI AMENAJARI SPORTIVE ..... 26
DI (334) = 34. POPULAȘIA „sansa nnmzanennanasnanapuassea 32
2.4, - 3.5, - 3.6. ORGANIZAREA ZONELOR FUNCȚIONALE,
INTRAVILANUL, FONDUL LOCUIBIL ....ccc.c..c..ceceeses. 37
2.5. - (2.2.3) - 3.11. CIRCULAȚIE ȘI TRANSPORTURI ......... . see 48
2.6. - 3.12, - 3.13. ECHIPARE TEHNICO-EDILITARĂ, LUCRĂRI
DE. URI ILAC PUDLILA „munnnmananaemannannansnerammsa 58
2.7. - 3.9. REABILITĂRI, PROTECȚII ȘI CONSERVAREA
MEDIULUI ÎNCONJURATOR ............ccceeeeneneeeesee 60
2.8. DISFUNCȚIONALITĂȚI ............ Esau mnungunupuaa a a TI
2.9. NECESITĂȚI ȘI OPȚIUNI ALE POPULAȚIEI ......... ....... 78
Pagina 5
Pagina 6
A
23
CONSILIUL JUDETEAN IASI fe Cos LOCAL AL COMUNEI
UL |
De acorâ, JUDETUL TASI
Arhitect Sef,
TEMA DE PROIECTARE
pentru întocmirea Planului Urbanistic General al comunei
In conformitate cu legislația în vigoare cu privire
la întocmirea planurilor urbanistice generale, Consiliul local al
comunei Moțca solicită în cadrul acestui proiect să fie studiate,
analizate și reglementate următoarele probleme;
„ Zonificarea funcțională a terenurilor din localități
și stabilirea regimului juriâic al acestora, rezultat în urma apli-
cării Legii nr, 18/1991;
— Volumul și structura potențialului uman pe grupe de
vîrstă, resurse de muncă;
„ Potențialul economie al localităților comunei;
— Organizarea circulației și a transporturilor avînăa
în vedere că localitatea Moțca se află la intersecția a două âru-
muri de circulație intensă (Dr. European 85 și D.N. 28 A);
„ Echiparea tehnico-edilitară;
— Instituții publice, condiții și posibilități de rea-
bilitare;
— Evidențierea caracteristicilor specifice zonei cu
privire la fondul construit = specific local, etc.;
— Rezolvarea în conformitate cu pes ai la legale
a
|
amplasamentelor pentru toate zonele funcționale;
„ Elaborarea regulamentului âe urbanism privină âezvol-
tarea localităților comunei și autorizarea noilor construcții,
Toate aceste probleme de mai sus,.vor fi analizate
pornind de la situația existentă, vor fi trecute prin filtrul
legislației actuale, se vor stabili disfunoționalitățile și în
..// ..
Pagina 7
= 8932018/1996; Cont 40720961 B.C.R. SA Iași
RI E ] 22-1542-1996; CF R
_ ași, Ste, SF. Lazâr 49; Tel. 032-23.38.73
CONTRACI nr. //99 /20. og. poz
ate
= MS a) pi Dl
i 2
Aaa ISA aid „Sa
I.PĂRTILE CONTRACTANTE
SOCIETATEA EXPERȚILOR TEHNICI IAȘI, Str. Sf. Lazăr nr. 49, C.FR 3932018,
Art.1.S.C.
Cont 40720961- BCR —Iași, reprezentată Ing. Vasile Negru, Director executiv, și:
pi __M0/C4 în_A/07C4
CONSILIUL LOCAL al COMUNEI „având sediul
E NI nr. = /_ Cont nr. 2463 CI 70 45 41.437
RAI. fel.
la Banca/rgzo/ene fesca, prin Primar A/P6A 0ANVU_ VAS: LE
reprezentat
Secretar ./4v/404/4 005744 E și Contabil șef 272744 COSTI ,
în calitate de beneficiar, s-ă încheiat prezentul contract: „.,
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
Art. 2. Executantul se obligă a executa lucrarea cerută de beneficiar, privind:
PLANUL URBANISTIC GENERAL al Comunei, inclusiv al fiecărei localități componente,
- în conformitate cu Anexa A» (Elemente de cadru conținut) din Regulamentul privind adjudecarea
elaborării P.U.G.-urilor pentru localitățile județului Iași, întocmit de către CONSILIUL SUIE EAI
IAȘI.
IL DURATA DE EXECUȚIE
3: Lucrările se vor preda la 90 de zile de la aprobarea de către beneficiar a Temei program (de.
Art.
proiectare).
Tema program va fi întocmită de către proiectant în 15 zile de la prezentarea de către
beneficiar a datelor din Caietul de sarcini (din Regulamentul menționat la art.2) și a elementelor. din
P.A.T. județ.
IV. VALOAREA LUCRĂRILOR
Art. 4. Prețul | lucrărilor care fac obișctul prezentului contract (inclusiv TVA) este de:
33.000. 000. 'di
Art. 5. Valoarea contractată se va reactualiza pe timpul executării lucrărilor, prin egipt, funcție
___de indexănile legale.
Art. 6. Pentru lucrări suplimentare, solicitate ulterior, prin comenzi ferme, se vor negocia valorile
suplimentare prin acte adiționale. îi
legale ' lucrărilor,
Art. 7. Plata lucrărilor se va face conform prevederilor cu privire decontarea
cu chitanță, sau prin conturile prezentate la art. .
V. OBLIGATIILE EXECUTANTULUI
si i i
Art. 8. Executantul se obligă la: = _
_
a) utilizarea de proceduri adecvate și specialiști cu pregătire și experiența mecesară în -
realizarea la timp și la un nivel științific și tehnic ridicat al lucrărilor contractate;
b) informarea beneficiarului asupra desfășurării lucrărilor;
_c) participarea la avizarea documentației;
d) să predea beneficiarului, în 3 (trei) exemplare, documentația prevăzută în Anexa A»
menționată la art, 2
Pagina 8
1. INTRODUCERE
1.1. CONSIDERAȚII GENERALE
Comuna Moțca este formată din două localități: Moțca și Boureni.
Comuna este situată în partea de vest a județului Iași, în sudul podișului Sucevei,
fiind brăzdată de apa râului Moldova și de pâraiele Mojca și Enache (care traversează
localitatea Moțca) și de pâraiele Boura și Bârgău, în localitatea Boureni.
Teritoriul comunei are un relief variat, de la șesul Moldovei, larg de aproximativ
2 km, până la versanți ce ating cote de peste 450 m.
Formele de relief sunt variate, fiind înzestrate cu soluri pe măsură.
Valea râului Moldova este bogată în aluviuni argiloase, nisipuri și pietrișuri,
bogății benefice pentru economia comunei.
In rest, solurile caracteristice sunt cele silvestre cenușii și brune
cenușii-podzolice, care au permis de timpuri localnicilor cultivarea pământului cu
culturi care să le asigure hrana lor și creșterea animalelor.
Izvoarele locuirii în zonă ne poartă spre timpuri îndepărtate, legate de paleoliticul
superior, cultura gravettiană (Huncu, spre hotarul cu comuna Valea Seacă), sau locuirile
legate de urmele eneolitice referitoare la cultura Cucuteni, identificate pe locurile
numite Enache - Ticlău, Movila Căpățâna și în numeroase alte locuri. Cea de a doua
locuire este marcată, după o absență de aproape un mileniu, de locuințe de tip cenușar,
în locurile Enache - Dumbrava, Rogoaza și Surda.
Trebuie să arătăm că localitatea Moțca este amintită pentru prima dată în 1645
iar localitatea Boureni, așa cum precizează documentele medievale, este atestată
documentar în anul 1576, din acest document rezultând că satul avea uric de la Stefan
cel Mare, deci întemeiat în prima jumătate a secolului al XV-lea.
Pagina 9
1.2. OBIECTUL LUCRĂRII : Stabilirea obiectivelor, acțiunilor și
măsurilor de dezvoltare pentru localitățile
Moțca și Boureni, pe o perioadă de până la
10 ani
In urma analizei multicriteriale a situației existente, efectuate în cadrul
Memoriului General, în prezenta lucrare se vor enumera disfuncționalitățile, acțiunile
și măsurile pentru înlăturarea acestora și se vor stabili obiectivele, prioritățile și
reglementările referitoare la dezvoltarea urbanistică a localităților din comuna Moțca.
In conformitate cu normele de urbanism elaborate prin Ordinul D.U.A.T. nr.
91/1991, planul urbanistic general trebuia să preia rezultatele și studiile elaborate pentru
planul de amenajare a teritoriului administrativ al comunei. Acest plan trebuia să preia
propunerile și Reglementările din Planul de Amenajare a Teritoriului Județean în curs
de elaborare. Am încercat, în cadrul prezentului proiect, să ne aducem o modestă
contribuție la analizarea unor factori caracteristici pentru zonarea teritoriului
administrativ și funcțiunile sale economice, privind populația și rețeaua de localități din
zonă, precum și problemele legate de echiparea tehnică a teritoriului.
Noțiunea de amenajare și organizare a teritoriului are un conținut deosebit.
Inseamnă îmbunătățirea repartiției în cadrul teritoriului considerat, a populației și
activităților economice în funcție de resursele naturale, care produc alimente, energie
și materii prime pentru industrie, în cazul nostru pentru mica industrie.
Intre aceste resurse din spațial rural, terenul (cu invelișul său de sol, clima,
relieful, hidrografia și vegetația) este una din principalele resurse naturale care, cu
ajutorul plantelor și energiei solare, asigură hrana oamenilor.
Organizarea și amenajarea teritoriului rural, așa cum este definit în proiectele
noastre de legi, cuprinde în sine așezările rurale, cu toate activitățile economice și
sociale din localități, precum și spațiul din afara acestora - cel care este folosit de
agricultură și silvicultură, de rețeaua de transporturi, ocupat de cursul apelor și de toate
instalațiile și construcțiile, cu un cuvânt, fondul funciar din spațiul rural.
Pagina 10
1.3. METODOLOGIE DE ELABORARE
După analizele multicriteriale, a studiilor întocmite, prezentul Memoriu General
cuprinde tratarea principalelor probleme apărute în evoluția localităților din comuna
Mojca, evidențierea disponibilităților, opțiunilor și a tuturor elementelor care interesează
viitoarea dezvoltare urbanistică a acestora.
Pentru atingerea acestui scop, colectivul de specialiști care a contribuit la
întocmirea Memoriului General a procedat, fiecare în parte, la selectarea problemelor
și apoi la fundamentarea propunerilor pentru dezvoltarea urbanistică armonioasă a
localităților din comuna Moțca.
1.4. BAZA DOCUMENTARĂ
e Legea 50/1991 (republicată)
e Ordinul Departamentului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul
M.L.P.A.T., nr. 91/25.10.1991
e Studiul nr. 6904/1992, întocmit de Institutul de Cercetare-Proiectare pentru
Urbanism și Amenajarea Teritoriului, ”Documentații model” pentru întocmirea
planurilor urbanistice generale pentru sate sau comune
e [Hotărârea Guvernului României nr. 525/27.06.1996 pentru aprobarea
Regulamentului General de Urbanism
e GHID cuprinzând precizări, detalieri și exemplificări pentru elaborarea și
aprobarea Regulamentului local de urbanism, aprobat de M.L.P.A.T. cu ordinul nr.
80/N/18.X1.1996
e Studiu întocmit de Agenția Generală a Economiștilor din România - filiala
Iași, pentru comuna Moțca, în anul 1997, la comanda Consiliului Județean Iași, privind
evaluarea intravilanului actual și cuantificarea posibilităților de dezvoltare a comunei
Moțca
e Documentații de sistematizare întocmite în conformitate cu Legea 58/1974
e Date statistice puse la dispoziție de Consiliul local al comunei Moțca și de
3
Pagina 11
Direcția Județeană de Statistică
e Documentație făcută la fața locului de colectivul de proiectanți, prin
deplasarea în teritoriul administrativ al comunei împreună cu conducerea administrativă,
pentru a cunoaște în mod concret problemele legate de dezvoltarea urbanistică prezentă
și viitoare a localităților Moțca și Boureni, discuții cu locuitorii asupra viitorului
localităților
2.- 3. SITUAȚIA EXISTENTĂ. PROPUNERI DE ORGANIZARE
2.1. EVOLUȚIE ISTORICĂ, RELAȚII ÎN TERITORIU, ELEMENTELE
CADRULUI NATURAL
Evoluție istorică
Analiza, cât mai completă, a situației existente va orienta aplicarea celor mai
realiste politici pentru amenajarea și urbanizarea teritoriului acestor localități.
Inainte de a trece la analiza critică a elementelor care contribuie la această operă,
este necesar ca fiecare din specialiștii care își vor aduce contribuția la proiectarea
viitorului acestor localități să cunoască condițiile istorice în care s-au dezvoltat acestea.
- Satul Moțea, după o serie de mențiuni “meteorice” între anii 1800-1900, ca
sat aparținând când de comuna Cristești când de comuna Miroslovești, apare, pentru
prima dată, ca localitate centru de comună în anii 1931, apoi, în mod constant, prin
diversele împărțiri administrative din 1939-1968 și până în prezent, a îndeplinit mereu
această funcțiune.
Documentele legate de activitatea de cercetare arheologică atestă faptul că
localitatea este amintită la 17.VI.1645. Descoperiri ca cele din Siliște, cu vestigii din
sec.XIV-XVII, pot să ateste existența locuirii, deci a satului, cu aproape trei secole
înainte de prima atestare documentară cunoscută (1645), apoi în 1864, drept comună
în plasa Siret; în 1923 apare comună în plasa Pașcani, incluzând satul Boureni,
desființată în 1926, apoi comună din 1923 și până în zilele noastre, atestată documentar
Pagina 12
= PI EC N
sli Hs af
SI a
Ă | i |
A E) uă —
i. ; a
A ape i
Z E A
2 N ' A și Aia
tt
Ș N [La Piriul
$ i “ Ț N] stea
|
DI N RD lia
Sp |
/ /Ă | ,
a Ad A IA ai
5
———
TX SL
NI AA
N 9
Va
SCristești Ă
iti A
> ia Pai ă
| NC |
PlSesul Teiușul AR
>
1. ENACHE-ȚICLĂU
2 VATRA SATULUI
3. ENACHE- DUMBRAVA
4. SURDA
5. SILIȘTEA
6.MOVILA CAPĂȚINĂ
7 GRĂDINA BISERICII BOURENI
HARTA DESCOPERIRILOR
ARHEOLOGICE
SCARA 1:50.000 i L N
Miroslovești
Pagina 13
din anul 1864.
Afirmația că localitatea este foarte veche, datând din sec.XIV, este susținută de
multitudinea descoperirilor arheologice cum sunt cele cartate "Enache-Ticlău” (1),
"Vatra Satului” (2), “"Enache-Dumbrava” (3), ”Surda” (4), “Siliștea” (5), toate marcate
pe hartă pentru identificare.
- Satul Boureni, menționat ca sat și schit în Ocolul Siretului de Jos în anii 1774,
de atunci este amintit mereu înglobând și satul Negrilești (1803), apare apoi ca sat în
Ocolul Siretului (1833) și în Ocolul Moldovei (1834), amintit fără întrerupere în codice
și table până în 1853, când include și trupurile de moșie Dobrulești și Morile Zavului.
Bourenii devin sat-comună în 1864, apoi sat în comuna Soci (1865), în comuna
Cristești (1871), sat în comuna Moțca (1923), în comuna Miroslovești (1926) și sat în
comuna Moțca până în zilele noastre, începând cu anii 1931.
Ca și în cazul satului Moțca, satul Boureni este menționat la 1.1V.1576, cu
precizarea că avea uric de la Stefan cel Mare în anul 1471, aceasta fiind deci prima
atestare documentară.
Aceste afirmații sunt probate de materialele arheologice descoperite pe “Movila
Căpățâna” (6) la sud de sat și cele din curtea Bisericii (7).
Analizând datele istorice și atestările arheologice și urmărind elementele
morfologice urbanistice de bază pentru evoluția așezărilor omenești (geneză,
funcționare, localizare, relaționare, evoluție și exprimare spațio-volumetrică) se
conturează clar o premisă de evoluție a celor două sate. Ele s-au dezvoltat spontan, de-a
lungul unor drumuri existente în această zonă. Creșterea lor în teritoriu s-a făcut
organic, fie prin adaptări succesive fie prin tendințe aleatorii.
ELEMENTE CARACTERISTICE ALE CADRULUI NATURAL
+% Comuna Moțca este situată în partea vestică a județului, la intersecția D.N.
28A cu E.85, la aproximativ 85 km distanță de municipiul Iași, cele mai apropiate stații
CER fiind amplasate în localitățile Cristești și Timișești, la aproximativ 5-6 km spre
vest.
Pagina 14
Comuna se compune din satele Moțca și Boureni.
_ Satul Boureni este așezat pe valea pâraielor Boura și Bârgău, aproape de șesul
din albia râului Moldova, la 5-6 km de satul de centru, spre sud-est.
- Satul Moțca, sat centru de comună, se situează, din punct de vedere geografic,
în podișul de jos al Sucevei, pe valea pâraielor Moțca și Enache.
Din punct de vedere geografic, teritoriul administrativ al comunei Moțca se află,
cum s-a arătat, în partea de sud a podișului Sucevei.
așa
Substratul geologic aparține sarmațianului mediu, constituit din roci friabile,
-
nisipuri, peste care s-au depus formațiuni cuaternare, constituite din
argile, marne,
unele interfluvii, și din depozite aluvionare, în șesul și terasele râului
loessuri, pe
Moldova. Interfluviile sunt caracterizate prin pante de 0-5%, în schimb versanții, care
interfluviile, au pante de 5-25%, cei mai înclinați fiind afectați de procese
mărginesc
de Fenomenele de degradare, în special zonele cu versanți activi, aduc
degradare.
localităților Moțca și Boureni, mai ales zonelor care au fost cuprinse în
prejudicii
vetrele satelor și au fost încărcate prin construirea de locuințe și anexe gospodărești.
râului Moldova, în dreptul comunei Moțca, se desfășoară pe un șes larg, de
Valea
aproximativ 2 km, constituit din aluviuni argiloase, nisipuri și pietrișuri care se
de unități specializare (S.U.T. Iași, Regia Județeană de Drumuri și Poduri
exploatează
și R.A.J.A.C. Pașcani).
râului Moldova este foarte larg, este foarte rar inundat și poate fi
Deși șesul
culturi irigate. Relieful prezintă variații foarte mari, cu altitudini
amenajat pentru
la 454 m. Versanții au, în general, o expoziție vestică, mai rar sudică
ajungând până
sau estică.
Climatul comunei are un caracter temperat- continental, cu puternice influențe
din partea pădurii și a luncii râului Moldova.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 7,8 C și 8,2*C.
Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 550-600 mm.
Vânturile cele mai frecvente bat din direcția nord și sud, urmărind culoarul râului
Moldova. hidrografică ce străbate comuna este formată din cursul puternic
Rețeaua
meandrat al râului Moldova și din afluenții de pe partea stângă, cum sunt pâraiele
Pagina 15
/
VINYWOU
' aAALVILSININOV
ISVvI
(EE
YNIVIIN
ALIWIN
iai 1n1aanr
Eta
i
EI
E)
]
Pagina 16
- Y9pnf
B|EUONEU eunuu09 sp
Jepn[ ejulpase. Y op )
ap sp _.
21J91U01J pu] eu sei0O Peene 70
AOC1OMW aa
aa came AN31n1509 bearue samnoa
ete O O (m e
vana +
Ă soa AMRO Se
L acra nude IN1SVA
S3N109
, - "mano A m i ci ș moni.
7 Ă A
_ Toto A m 5 b, 7 va
VALLVLLSININGYV [O vLOaoud 4 L-ă ă a “uriooslp Hoă.
usa | qaaa-— și sa d arauvat
ISVI LA aie) INIVoLaI % SaNI0A
N uSanvin La [ IE 4 “7 08
- INaaviA: ai A i căi ILSăNVaIL
“INaSaniany, ui "VIINdOă9. u iaivou a ISaNNQ AȘ > dura
1NL3anNr 1VIHOLIAIL sa Cnoraua PE usadoa 8 i.
pa ap € usa ” agia
2 lăădvo “unooa 1 ULVI naoa Nu i A
- —ANVONNI,
VLUVH 3 ra ARE: TV > Ca LA
| 712005 “sâni PY usavă 28,
, y) /SOWNd a i |
INYSOLOG i = mătaa MIT
CXuNrigo IHVNL09 Să
uaoos ct nun NBA rai Vomug îi sg
INanaa > vSVoNI» Vzna1"1 E
a =>] ussilogg A e! isi a
o | a a
IWYVaN
'V'S
VUNIS
:
VAvaoNs eiezijeea
15
eydeouoo
Pagina 17
COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI
RETEAUA DE COMUNICATII IN RAPORT CU RELIEFUL
VALEA SEACA
JUDETUL NEAMT
EDITAT LA SINTA SA. Scara numerica: 1mm pe harta = 41,27m in teren
Pagina 18
COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI
RETEAUA HIDROGRAFICA
VALEA SEACA
CRISTESTI
PASCANI
-....r
-
Linii
„.
MIROSLOVESTI
m == Curs de apa intermitent
mm Curs de apa
AP
.——— Limita de comuna
2 Intravian
Papulatie Gospodarii | Sursa_apa | Retea_aduc | Reteea_dist |
Sai
Sat MOTCA 3,360 988 |F?.0 2.000 3.000
1,330 412 |FA4.D x [i 1.500 2.000
Sat BOURENI
EDITAT LA SINTA S.A. Scara numerica: îmm pe harta = 44,41m in teren
dată
oaie
Pagina 19
Moțca și Boura.
Solurile caracteristice sunt cele silvestre, cenușii și brune cenușiu podzolice, iar
în lunca Moldovei se întâlnesc cele aluvionare.
- După această scurtă prezentare istorică și a cadrului natural ce caracterizează
localitățile Moțca și Boureni, se poate trece la analiza completă a situației existente
privind criteriile care stau la baza stabilirii strategiei de dezvoltare funcțional-
armonioasă a localităților, prin utilizarea rațională a terenurilor și construcțiilor din
cadrul satelor Moțca și Boureni din comuna Moțca, pentru determinarea priorităților și
reglementărilor de urbanism, definite generic Plan Urbanistic General, cu cadrul de
conținut elaborat de M.L.P.A.T., prin ordinul D.U.A.T. nr. 91/25.10.1991.
2.2. - 3.3. POTENȚIAL ECONOMIC
ECONOMIA
Comuna Moțca are în prezent o economie diversificată :
- agricultură și creșterea animalelor ;
- sericicultură și gospodărirea apelor ;
- activități industriale de valorificare a balastului din albia râului Moldova ;
- servicii și activități meșteșugărești ;
- activități comerciale în cadrul SRL-urilor și a cooperației de consum ;
- activități financiare, de tipul cooperativelor de credit ;
- turism local.
2.2.1, - 3.3.1. Activități de tip industrial și alte activități productive
In Moțca există în prezent următoarele activități neagricole : exploatarea
produselor de balastieră, două mori, o brutărie, o presă de ulei, un gater, un atelier de
tâmplărie, un atelier de vulcanizare.
Pagina 20
In Boureni s-au dezvoltat : un microabator, service auto, exploatarea produselor
de balastieră, prestări servicii.
Având în vedere concluziile cu privire la activitatea economică legată de
agricultură, precum și cele legate de potențialul uman și resursele de muncă, rezultă că
dezvoltarea activităților economice neagricole trebuie să capete o diversificare continuă.
Zona, la prima vedere, nu oferă posibilități investiționale deosebite, dar analiza
atentă a potențialului teritoriului și resurselor de muncă, combinată cu inițiativele
administrației locale, poate conduce la revigorarea vechilor îndeletniciri ca prelucrarea
lemnului în ateliere meșteșugărești de dulgherie, tâmplărie și de mobilă, având la bază
gatere pentru debitarea buștenilor.
Menținerea ridicată a ofertei pentru agregate de balastieră, combinată cu
dezvoltarea industrializării acestor produse pe plan local, având în vedere apropierea
de Fabrica de ciment de la Bicaz, ar putea deveni o importantă resursă de muncă și o
posibilitate de dezvoltare economică pentru comună.
- Amenajările existente pentru silozurile de furaje, în prezent nefolosite, pot servi
drept poligon pentru producerea de prefabricate mici de beton cum sunt: pavele pentru
trotuare, tuburi pentru poduri și podețe, pentru fântâni și canalizare etc.
Având în vedere tradiția în zona Pașcani a împletiturilor de răchită, căutate la
export, se poate stimula activitatea de plantare pentru asigurarea materiei prime și apoi
a dezvoltării acestui meșteșug într-un cadru organizat pe plan local.
O altă posibilitate de dezvoltare o poate oferi prelucrarea produselor agricole
locale (sfeclă de zahăr, grâu ș.a.) în produse finite alimentare.
Atunci când am tratat problema folosirii forței de muncă din zonă, am arătat care
sunt perspectivele de valorificare a potențialului turistic al zonei.
Conjugarea efortului administrației locale, județene, al Ministerului Turismului,
al celor din domeniul comerțului, sănătății, învățământului și, nu în ultimul rând,
cu Departamentul Cultelor poate transforma zona, care în prezenti servește
cooperarea
doar turismul de tranzit, pentru o activitate specifică, cu caracter permanent, cu condiția
măririi gradului de confort al amenajărilor existente și atragerea de noi investitori
pentru realizarea amenajărilor propuse de noi în prezenta lucrare.
Pagina 21
- Inființarea unui târg intercomunal cu expoziție permanentă a obiectelor din
producția proprie, dar și ale celor în tranzit, organizat periodic în ambele sate ale
comunei.
- Organizarea unei unități care să aibă ca profil principal construirea de case,
activitate ce poate deveni benefică, prin colaborarea dintre meseriașii vestiți din comună
și arhitecții interesați să cultive gustul estetic al celor din această zonă pitorească, dotată
de natură.
veniturilor la bugetul local poate contribui la dezvoltarea activității de
Atragerea
gospodarie comunală, de amenajere a drumurilor, a cursurilor de apă, de alimentare cu
și canalizarea localității, a unei stații de epurare a apelor menajere, de salubrizare
apă
a localității.
Prin intensificarea producției vegetele și prin mărirea ponderii activității de
animalelor, și prelucrarea produselor agricole și diversificarea mai
creștere a precum
activităților neagricole, se va determina creșterea veniturilor bănești ale
amplă a
agricoli, cu efecte benefice asupra dezvoltării celor două localități din
producătorilor
comună.
Toate aceste inițiative, sprijinite de organele locale și de cele județene, poi atrage
investitori care să diversifice ramurile economiei locale și totodată creșterea resurselor
bugetare ale comunei și folosirea eficientă a forței de muncă.
2.2.2, - 3.3.2, Agricultură și zootehnie
0 AGRICULTURA. Reprezintă activitatea economică de bază, prin care
locuitorii comunei își asigură resursele de hrană și o parte din veniturile bănești. Peste
1270 de familii din satele Mojca și Boureni desfășoară activități de producție și
38% din populația activă a comunei (2000 de persoane) lucrând în
agricultură, cca
agricultură.
l.a. Cadrul natural al zonei. Comuna Moțca se află în partea de NV a
Iași, interfluviul Moldova-Siret și Lunca Moldovei. Geografic
județului pe
se încadrează în marea unitate naturală a Podișului Sucevei.
(peomorfologic) zona
Pagina 22
Climatul prezintă următoarele caracteristici :
- temperatura medie anuală 8-9C ;
- precipitațiile anuale 550-600 mm ;
- suma temperaturilor active mai mari de 10*C, în perioada de vegetație, 2600-
3000“ C ;
- vegetația spontană, specifică zonei de pădure cu stejar și fag (foioase).
Corespunzător acestor condiții de climă și formelor de relief, în zonă s-au format
solurile de pădure din clasa argiluvisolurilor (cenușii de pădure și brune-argiloiluviale).
In lunca Moldovei se întâlnesc solurile aluviale și cele hidromorfe-gleice.
1.b. Formele de relief. Perimetrul comunei Moțca înglobează două forme
principale de relief :
+ relieful de deal, predominant în zonă (dealurile Moțca, Runcu, Secătura,
Surda), cu culmi largi și versanți lungi uniformi sau neuniformi. Culmile descresc ca
înălțime de la nord spre sud (Dealul Runcu 425 m), coborând până în lunca Moldovei.
Văile dintre ele sunt înguste și închise.
Versanții lungi uniformi au pantele cuprinse între 7% și 20%, lungimea 1100-
1500 m, lățimea 500-1000 m și expoziții sud-estice. Aici se încadează versantul stâng
al pârâului Boureni și versantul drept al pârâului Enache.
Versanții lungi neuniformi au pante mai mari, de până la 35%, lungimea de
1400-1600 m, lățimea de 100-350 m, expoziții estice și nord-vestice. Aici se încadrează
versantul dintre Moțca și pădurea Lingurari, versantul stâng al văii Moldovei.
V $ Relieful de luncă este reprezentat printr-un șes plan în valea Moldovei, foarte
rar inundabilă. Aici terenurile au fost amenajate pentru irigarea culturilor agricole.
In ansamblu, formele de relief din zonă oferă condiții pentru mecanizarea
lucrărilor agricole în proporție de peste 20%.
1.€. Specializarea producției agricole. Din punct de vedere al zonelor de
producție agricolă, numerotate în sensul acelor de ceasornic, comuna Moțca face parte
din zona 1 - Miroslovești, specializată în producția de carne, sfeclă de zahăr, cartof, mai
10
Pagina 23
producția de cereale. Resursele locale de climă și sol ale comunei Mojca oferă
puțin
condiții pentru dezvoltarea următoarelor direcții de producție agricolă :
- cultura plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, cartof) ;
- cultura plantelor furajere, anuale și perene ;
cultura cerealelor păioase (grâu, orz de toamnă), mai puțin pentru cultura
-
porumbului ;
- cultura pomilor fructiferi din speciile semințoase (măr, păr).
Zona nu oferă condiții favorabile pentru cultura viței de vie, decât numai pentru
hibrizii producători direcți, plantați în gospodăriile populației.
| resursele naturale pentru creșterea animalelor sunt limitate :
De asemenea,
reduse de pășuni și fânețe, practic inexistente. Singura posibilitate de asigurare
suprafețe
a furajelor pentru animale este cultura plantelor furajere în arabil.
89 SITUAȚIA FONDULUI FUNCIAR. Teritoriul comunei Moțca însumează
totală de 3659,06 ha, din care terenul agricol reprezintă numai 55,06%,
o suprafață
restul fiind teren neagricol (păduri 32,78%, neproductiv 4,82%, ape și stufăriș 2,52%,
drumuri 2,45%, curți și construcții 2,37%).
Situația fondului funciar la sfârșitul anului 1997
A Folosința Suprafața %
1. | TOTAL TERENURI 2639,06 100,00
2. | Terenuri agricole 2015,02 55,06
din care :
3, Arabil 1569,55 42,88
|
4. | Pășuni naturale 390,23 10,66
5. |Livezi 43,06 1,17
6. | Fânețe naturale 8,83 0,24
7. | Viihpd. 3,35 0,10
Și
Pagina 24
8. | Terenuri neagricole 1644,04 44,94
din care :
9. | Păduri 1199,47 32,78
10 | Neproductiv 177,69 4,82
11. | Ape și stufăriș 32,42 153
12. | Drumuri 89,85 2,45
13. | Curți, construcții 84,61 2,37
Această structură a fondului funciar în care terenul neagricol (1644 ha) depășește
suprafața de teren arabil (1570 ha) nu poate asigura o dezvoltare economică
corespunzătoare a zonei, mai ales dacă se are în vedere suprafața mare împădurită de
1200 ha, care nu contribuie cu resursele sale financiare la formarea bugetului local.
Din evidențele cadastrale ale comunei rezultă că din totalul agricol de 2015,02
ha terenurile aflate în intravilanul localităților însumează 177,15 ha, diferența de
Z
1837,83 ha teren agricol fiind în extravilan.
A Satul 104,68 ha teren agricol intravilan, din care : 94,68 ha arabil
- Moțca ocupă
(grădini), 3 ha livezi, 1 ha plantații de vii cu h.p.d. ;
- Satul Boureni ocupă 72,47 ha teren agricol intravilan, din care: 65,47 ha arabil,
6 ha livezi și 1 ha plantații de vii cu h.pd.
e STRUCTURA EXTRAVILANULUI. Terenurile agricole aflate în extravilan,
în suprafață totală de 1837,83 ha, prezintă următoarea structură :
- arabil 1409,40 ha
pășuni naturale 390,23 ha
-
livezi 28,02 ha
-
fânețe naturale 8,83 ha
-
- plantații de vii 1,35 ha
Total 1837,83 ha
Se constată o pondere mică a arabilului, în medie 1,12 haj/familie. Această
nu acoperă decât în parte necesarul de produse agricole la nivelul unei familii
suprafață
12
Pagina 25
COMUNA MOTCA, JUDETUL IASI
CATEGORII DE FOLOSINTA
EI Arabi (10)
ME Arabi), finete (1)
Arabil, pasuni (1)
BE Arabi, vii (1)
[] Finete (1)
[_] Intravilan (2) VALEA SEACA
| BI Livezi (2)
| BB Neproductiv (5)
| BB Pasuni (9)
EI Paduri (4)
CRISTEST!
Sat Motca
JUDETUL NEAMT
MIROSLOVESTI
cita
Supr | S_ag sia ] S_ar | S_vl | S_vp | S_p | s_f - ]
sala
3.656.000 | 1.80.0000 | 1.51.0000 | 37.0000 | 0.0000 | 372.000 | 0.0000 |
EDITAT LA SINTA S.A. Scara numerica: îmm pe harta = 44,10m in teren
Pagina 26
alcătuite din 4-5 persoane.
9 MĂRIMEA PROPRIETĂȚILOR. După aplicarea Legii 18/1991 s-a ajuns
la o puternică fărâmițare a suprafețelor de teren agricol :
Satul Moțca
până la 0,5 ha teren agricol 132 familii
0,51-1,0 ha teren agricol 154 familii
1,1-3,0 ha teren agricol 473 familii
3,1-5,0 ha teren agricol 50 familii
5,1-7,0 ha teren agricol 2 familii
Cele 811 familii exploatează, individual, o suprafață de 1305 ha teren agricol.
Satul Boureni
la 0,5 ha teren agricol 111 familii
până
0,51-1,0 ha teren agricol 94 familii
ha teren agricol 209 familii
1,1-3,0
ha teren agricol 29 familii
3,1-5,0
ha teren agricol 2 familii
5,1-7,0
Cele 445 familii exploatează, individual, o suprafață de 533 ha teren agricol.
Atât în satul Moțca cât și în satul Boureni mai mult de jumătate din familii
între 1 3 ha de teren agricol. O astfel de structură de proprietate până la 3 ha
posedă și
oferă reale de dezvoltare economică. Se impune deci organizarea micilor
nu posibilități
în sistemul economic de cooperare în agricultură, care să le poată asigura
producători
tehnice și financiare de care au nevoie, cât și valorificarea produselor
mijloacele
agricole obținute.
9 EVOLUȚIA STRUCTURII CULTURILOR AGRICOLE. Din analiza
formularelor statistice Agr.2a, întocmite de Camera Agricolă, rezultă următoarea
evoluție în timp a suprafețelor de culturi agricole (1995-1997) :
Suprafața ocupată, în ha
Cultura
1995 1996 1997
13
Pagina 27
CEREALE total 920 830 631
din care :
419 470 391
- porumb
410 280 150
- grâu
50 80 90
- OIZ
PLANTE TEHNICE total 220 200 330
din care :
cartof 130 100 140
-
sfeclă de zahăr 90 100 190
-
DE NUTRET total 190 302 210
PLANTE
din rădăcinoase 190 302 130
- care
alte de - - 80
- plante nutreț
PLANTE ULEIOASE
floarea soarelui 30 60 130
-
LEGUMINOASE PENTRU BOABE
fasole 34 17 -
-
total 50 30 50
LEGUME
GENERAL 1444 1439 1451
TOTAL
Evoluția reflectă, în primul rând, oferta naturală a zonei (specializarea producției
de consum ale producătorilor și posibilitățile de valorificare a
agricole), necesitățile
produselor agricole:
culturilor de cereale, la nivelul cerințelor de consum ale
- a scăzut ponderea
de la 920 ha la 630 ha, dat fiind că zona nu oferă cele mai bune condiții
cetățenilor,
pentru cultura cerealelor ;
crescut cultivată cu plante tehnice de la 200 la 330 ha, în special
- a suprafața
de care există posibilități sigure de valorificare în zonă (Fabrica
cu sfeclă zahăr, pentru
zahăr ”Nectarul” Pașcani); la fel și suprafețele cultivate cu cartof ;
de
au crescut suprafețele cultivate cu plante de nutreț,
- s-au menținut sau ușor
furajarea animalelor, dată fiind lipsa fânețelor în zonă ;
absolut necesare pentru
14
Pagina 28
a crescut suprafața cultivată cu plante uleioase (floarea soarelui), de la 30 ha
-
la 130 ha, cu toate că în zonă condițiile climatice nu sunt favorabile pentru această
cultură; creșterea s-a petrecut ca o cerință de consum a populației (lipsa uleiului).
9 ZOOTEHNIE. Producția animalieră în zonă nu s-a dezvoltat din cauza
resurselor limitate de furaje naturale. Din contra, efectivele de animale au fost reduse
la toate speciile :
Evoluția efectivelor de animale
de animale 1989 1990 18994 1996 1997
Specia
1496 1265 691 800 730
Bovine
939 893 1020 950 950
Porcine
Ovine 1452 1533 1879 1547 1238
și caprine
156 140 130 160 141
Cabaline
13540 14129 7000 8950 10500
Păsări
constată că fost reduse la jumătate efectivele de bovine, mari
Se au
consumatoare de furaje; au fost menținute efectivele de porcine, pentru care s-a asigurat
ridicate de porumb din ultimii ani; s-au redus ușor efectivele de
hrana prin producțiile
există suficientă; s-au redus efectivele de păsări, la nivelul
ovine, pentru care nu pășune
de consum ale cetățenilor; au fost menținute efectivele de cabaline, pentru
cerințelor
lucrările din agricultură.
POTENȚIALUL AGRICOL AL ZONEI. Acesta este determinat de natura
9
solurilor, favorabilitatea terenurilor pentru principalele culturi din zonă, pretabilitatea
terenurilor la arabil și la alte folosințe agricole.
Pe teritoriul comunei Moțca există următoarele tipuri de soluri :
Soluri de pădure tipice, formate pe luturi sau argile, moderat erodate.
e cenușii
Asttel de soluri se întâlnesc în vecinătatea zonelor împădurite, pe culmile versanților
și treimea superioară a pantelor.
Caracteristici: condiții de troficitate mijlocii; aprovizionare bună cu humus, azot
15
Pagina 29
fosfor numai în primii 10-15 cm, scăzând sensibil mai în adâncime; aprovizionarea
și
aciditate slabă până la moderată. Insușirile hidrofizice ale solului
bună cu potasiu;
de umiditate favorabil numai în prima jumătate a perioadei de
asigură un regim
în a două jumătate, evapotranspirația depășește mult valoarea precipitațiilor,
vegetație;
încât indicele de ariditate coboară sub 20.
Folosințele indicate : pășuni și fânețe naturale, culturi de plante furajere perene
(lucernă, trifoi), mai puțin pentru cultura cerealelor păioase.
trebuie să fie adânci (15-18 cm), pentru a nu se scoate la
Arăturile nu prea
din orizontul de trecere A1/A2 slab fertil. Nu necesită lucrări de
suprafață materialul
fertilizarea organică cu gunoi de grajd fiind cea mai eficientă.
fertilizare radicală,
malice, formate pe argile, slab-moderat erodate.
e Soluri brune-argiloiluviale
Astfel de soluri ocupă cea mai mare parte din arabilul zonei (70-80%).
Caracteristici : conținut relativ redus în humus, submijlociu, aprovizionate cu
insuficiența azotului și lipsa procesului de nitrificare în
elemente nutritive (în special
Structura defectuoasă (așezare îndesată) și umiditatea ridicată
sol), aciditate mare.
solul formând ușor bulgări prin arăturile efectuate. Pe pante, din
primăvara și toamna,
reducerii utile a solului și creșterii conținutului de schelet, scade
cauza grosimii
moderată a orizontului argilo-iluvial influențează starea de
fertilitatea. Pseudogleizarea
ale căror rădăcini pătrund până în orizontul
fertilitate a solului pentru plantele prășitoare
argilos Bt.
indică: cultura cartofului, cereale păioase, trifoi, borceaguri; porumbul
Folosințele
numai în zonele adecvate (terasa Moldovei). Arătură adâncită treptat,
și sfecla
amendamentelor, la intervale de 4-5
concomitent cu fertilizarea organică și încorporarea
cât mai profund cu scormonitorul, fără aducerea la suprafață a
ani. Subsolajul
materialului cu fertilitate slabă.
e Soluri hidromorfe, de tipul lăcoviștelor și solurilor gleice-mlăștinoase,
râului Moldova. Sunt folosite ca pășuni și fânețe de luncă.
întâlnite numai în șesul
de tipul regosolurilor, protosolurilor și solurilor aluviale,
e Soluri necultivate,
alunecări văile înguste ale pâraielor Mojca, Boureni și Enache.
întâlnite în zonele cu și
16
Pagina 30
9 FACTORII CARE LIMITEAZĂ PRODUCȚIA. In ordinea gradului de
manifestare a lor, sunt următorii :
_ excesul de umiditate de natură freatică, băltire și inundații, cca 1150 ha (47%
din suprafața agricolă), în lunca și șesul Moldovei ;
- eroziune moderată de suprafață pe cca 490 ha (22% din suprafața agricolă) ;
- alunecări de terenuri pe 390 ha (17% din suprafața agricolă).
Măsurile care se impun a fi întreprinse sunt următoarele :
împăduriri de protecție a terenurilor agricole afectate de alunecări ;
-
- desecări în zonele joase, mlăștinoase ;
- drenaje în lunca Moldovei, cu nivel freatic ridicat ;
ravenelor și aplicarea măsurilor antierozionale pe terenurile în pantă;
- stingerea
- reînsămânțarea pajiștilor și pășunilor naturale din zona pădurilor.
9 CLASELE DE PRETABILITATE ALE TERENURILOR AGRICOLE.
Potrivit studiilor întreprinse de O.J.P.S.A. Iași, terenurile din perimetrul comunei Moțca
încadrează în primele cinci clase de pretabilitate pentru culturile agricole :
se
clasa pretabilitate foarte bună pentru culturile de cereale, cca 270 ha,
- I, cu
respectiv 12% ;
clasa II-a, cu pretabilitate bună și limitări reduse (eroziune de suprafață,
_ a
acidifiere) pentru culturile tehnice și cerealiere, cca 890 ha, respectiv 40,1% ;
clasa III-a, cu pretabilitate mijlocie și limitări moderate (acidifierea solurilor,
- a
de accentuată), pentru culturile furajere perene și culturile de cereale
eroziune suprafață
păioase, inclusiv porumbul, cca 280 ha, respectiv 13% ;
clasa IV-a, cu pretabilitate slabă și limitări severe (alunecări de terenuri,
- a
de pășuni și fânețe naturale, cca 185 ha, respectiv 8% ;
eroziune adâncime), pentru
clasa a V-a, terenuri pretabile pentru culturile agricole, numai în condițiile unor
_
lucrări de ameliorare și amenajări speciale (drenaje, desecări, împăduriri pentru fixarea
alunecărilor), cca 600 ha, respectiv 27%.
e FAVORABILITATEA TERENURILOR PENTRU CULTURILE
17
Pagina 31
AGRICOLE. Majoritatea terenurilor se încadrează în categoria celor cu "productivitate
mijlocie” (clasele a II-a și a III-a de pretabilitate pentru agricultură) și în categoria
terenurilor cu "productivitate mică” (clasele a IV-a și a V-a de pretabilitate pentru
agricultură).
Potențialul productiv al terenurilor, exprimat prin note de bonitare pentru
principalele culturi agricole, se prezintă astfel :
Bonitarea terenurilor agricole, pe culturi
Suma notelor de | Media de bonitare | Producțiile posibile,
Cultura
bonitare pe județ t/ha
Sfeclă de zahăr 54 47 20-25
Cartof 49 45 18-20
Grâu 58 58 2,5-3,0
Orz de toamnă 58 57 3,0-4,0
Porumb 54 46 2,5-3,0
Sfeclă furajeră 54 47 20-25
card ini E X 2,5-3,0 t de fân/ha
Din analiza producțiilor realizate în ultimii ani la principalele culturi, rezultă
(Agri.2b):
Producțiile realizate la principalele culturi agricole
Cultura 1989 1996
Sfeclă de zahăr 8,47 t/ha 10,0 t/ha
Cartof 11,86 t/ha 12,0 t/ha
Grâu 2,02 t/ha 3,04 t/ha
Orz de toamnă 3,61 t/ha -
Porumb 1,79 t/ha 2,93 t/ha
Plante - 1,3 t fân /ha
furajere perene
Plante anuale pentru fân - 1,0 t/ha
naturale 2,4 t masă verde/ha
Pășuni
18
Pagina 32
Ja toate culturile producțiile realizate sunt sub potențialul agricol al zonei ;
_
culturile tehnice (sfeclă de zahăr, cartof), care beneficiază de cea mai mare
_
favorabilitate, au dat producții sub limita economică de rentabilitate, ceea ce dovedește
alocat factorii tehnici necesari (îngrășăminte, erbicide, lucrări de întreținere);
că nu s-au
culturile de furajere s-au aflat într-un regres total, ceea ce s-a reflectat
- plante
în diminuarea efectivelor de animale și nivelul scăzut al producției animaliere.
4 PRODUCȚIILE ANIMALIERE REALIZATE
și produsul U.M. 1986 1990 1996
Specia
hl 16.359 10.064 11.750
Lapte de vacă
hl 550 407 477
Lapte de oaie
kg 6.734 3.867 2.400
Lână
mii buc. 2.791 2.044 1.120
Ouă
652 492 133
Carne total t.gr.v.
furajelor, a scăzut încărcătura de animale pe 100 de
Ca urmare a insuficienței
hectare teren agricol și pe 100 de hectare de pășune :
1986 1990 1996
Indicatorul
de U.V.M. la 100 ha teren agricol 103 108 73
Incărcătura
de animale la 100 ha pășune 403 431 257
Incărcătura
animale fi refăcute și producția animalieră adusă la
Efectivele de nu vor putea
necesitățile comunei decât prin măsurile :
de ameliorare a pășurilor și fânețelor existente, prin supraînsămânțare,
_
fertilizare, drenaj ;
de extindere a culturilor furajere anuale și perene, în arabil, prin restrângerea
_
suprafețelor cultivate cu grâu și porumb.
RESPECTAREA ROTAȚIEI CULTURILOR. Pentru că de asolamente
(D
vorbi, este nevoie ca prin specialiștii de la Camera Agricolă a comunei
nu se mai poate
19
Pagina 33
să se asigure în teritoriu rotația minimă a culturilor la intervale de 2-3 ani :
_ deoarece culturile tehnice de sfeclă și cartof nu se suportă între ele, rotația
trebuie făcută cu plantele furajere anuale (borceaguri) și cerealele păioase ;
- pentru grâu și orz de toamnă, se impune rotația cu porumb ;
- pentru porumb, rotația trebuie asigurată cu plante furajere perene (trifoi,
lucernă).
CONCLUZII GENERALE
O Comuna Moțca are resurse limitate de terenuri agricole, peste 32% din
teritoriu fiind cu pădure. Suprafața arabilă este redusă, 1400-1500 ha, revenind
ocupat
în medie ha teren arabil/familie. Posibilități de creștere a arabilului nu există, iar
1,12
de proprietate fiind mică, asigurarea produselor agricole pentru nevoile
structura
comunei nu se va putea realiza decât prin alocarea factorilor tehnici: mecanizare,
fertilizare, amendarea terenurilor, drenarea celor cu exces de umiditate, semințe
selecționate.
2 Zona este deficitară în pășuni și fânețe naturale, ceea ce limitează creșterea
efectivelor de animale, în special a bovinelor. Singura soluție pentru rezolvarea situației
este cultura de plante furajere în arabil.
8 Zona favorabilitate pentru cultura plantelor tehnice (sfeclă de zahăr
prezintă
mai cultura cerealelor. Nu este favorabilă pentru cultura viței de
și cartof), puțin pentru
pomii fructiferi, favorabilitatea este redusă și se limitează la
vie; în ceea ce privește
semințoase (măr, păr), mai puțin pentru prun, din speciile
speciile pomicole
sâmburoase.
2 Producțiile agricole și producția animalieră au scăzut puternic în zonă, cu
38% din comunei lucrează în agricultură. Alocarea de factori
toate că cca populația
selecționate, mecanizare, îngrășăminte, erbicide, amendamente) este
tehnici (semințe
culturile. Lipsesc fondurile pentru investițiile în agricultură iar
deficitară la toate
creditul bancar nu funcționează.
Economia nu se dezvoltă în etapa actuală, baza genetică a resurselor
agricolă
iar măsurile de îmbunătățire a situației întârzie să fie luate.
de animale se degradează
20
Pagina 34
%
8L'TE 2%490'SS
9109H8e
1INU279)
9mpedun
NO
9Jouoz 9[9U0Z
VONADAT
|
SEE
|
a ESI ZONELE CU TERENURI AGRICOLE
HARTA CU ZONELE IMPA DURITE ȘI
Cc OMUNA MOȚCA
Pagina 35
omped OȚEIANII-OȚI31e 391918
ap
njos
Nânuoo aun1q
“S7A09g7]
Mos LMI0S
|
MMM]
ms
an... 1] |
| Ii
NP/4 * NI
.
HARTA SOLURILOR - COMUNA MOȚCA
CI CI
Pagina 36
eu eu eu eu 21
OLT 068 ORZ 81 009
e29 e22 E29 229 229
Dă
“oveyiqelezd “aeurqelezd Sonae mmiqepd “oreunaeled
YVONHDATI
9p ap 9p 9p 2p
e-Il PILE tALt e-A
€ £
ie) '1D ID ID TD
o. na
|
t-II
t I
1) ID
fi" .
giaoN”
avid
- „A552X
j
PRETABILITATEA TERENURILOR PENTRU AGRICOL
Pagina 37
9JIOUIOIPI auord
9jougy 15 runsgd no “gprqepumur 9femy oyuețd 2p 12[rIny[no “ojemeu
Terized “ToAOpIOW £ goun[ 2p - 10[9fougy “roprunâed oyeunsop apouoz - 5
euoz q
9ȚOoI3e anno nmuod
IIDOȚÎTUL OVENȚIQEIOAEI No 99u0Z - d
9Ț0oI3e oprnyno n.muod AGRICOLE
DVEJȚIQEIOARI PULXEUI 9P 99U0Z - y
YONADAT
CULTURILE
PENTRU
FAVORABILITATE
DE
ZONELE
Pagina 38
2.2.4. - 3.3.3. TURISM
In în localitatea Moțca, turismul este favorizat de existența pădurii
prezent,
oameni în sezonul cald, mai ales în perioada de week-end.
Moțca, care atrage mulți
în zona nordică, o cabană "Codrii Pașcanilor”, cu 21 locuri de cazare și
Există,
restaurant.
ramură va o parte din forța de muncă va fi cea a turismului, care
O care ocupa
potențiale oferite de binefecerile naturale, dar la acestea se
are importante resurse
cele de activitatea umană, prin crearea unor spații de alimentație
adaugă și oferite
publică și cazare pentru recreere.
deveni atractivă și pentru turiștii dornici de reculegere spirituală, prin
Zona va
cadru deosebit de pitoresc, a Mănăstirii Sfânta Teodora, care va
construirea, într-un
bazei turistice prin crearea de noi spații de cazare și de alimentație.
susține dezvoltarea
s-a arătat, este străbătută de DN 28A modenizat, care asigură
Zona, așa cum
și dinspre Iași cu zonele din județul Neamț și Suceava.
legături complexe spre
sale oferă condiții deosebit de favorabile
Pădurea Moțca și împrejurimile
turismului de tranzit, de odihnă, recreere și reculegere.
este necesară extinderea spațiilor de cazare, alimentație publică
Pentru aceasta,
al celor existente, și amenajarea de dotări de
și ridicarea gradului de confort precum
agrement cât mai diversificate.
de primire și prognoza cererii turistice. In prezent zona poate
e Capacitatea
de vârf de un număr de aproximativ 7000 de
primi zilnic, în perioadele sezon,
vizitatori.
1997-2005, volumul prognozat al cererii turistice se va dubla,
Pentru perioada
iar numărul celor ce vor solicita cazarea în zonă se ve tripla.
zonei turistice Moțea prevăd pentru spații de
e Propunerile de dezvoltare a
într-o nouă cabană și în căsuțe, față de cele 21 de locuri
cazare atingerea a 100 de locuri
existente în actuala cabană "Codrii Pașcanilor”.
_ Realizarea unui restaurant cu 100 de locuri.
de turism a comunei Moțca va putea fi completată și prin participarea
_ Baza
25
Pagina 39
elementelor ce aparțin de agroturism.
baze de odihnă și tratament în zona cantonului silvic “Puiu” ar
_ Crearea unei
populației din zonă. Baza de agrement va trebui
fi benefică pentru refacerea sănătății
fie cu dotări pentru sport si mișcare, cum ar fi:
să completată
- terenuri de tenis;
- un teren multifuncțional;
- loc de joacă pentru copii;
- popicărie;
- amenajare pentru petrecere tip picnic;
_ marcarea traseelor de turism prin pădure.
eficiente în activitatea de valorificare a ofertei
Pentru desfășurarea unor acțiuni
necesară o conjugare a eforturilor din partea Ministerului
turistice a comunei Moțca este
dar ca întotdeauna sarcina principală revine
Turismului, a Consiliului județean Iași,
prin eforturi proprii ale bugetului local dar
Consiliului Local al comunei Moțca, care,
celor de mai vor contribui la realizarea acestor propuneri care
și prin sensibilizarea sus,
economia comunei și pentru ocuparea forței de
să aibă repercusiuni benefice pentru
muncă.
38. UNITĂȚI DIN DOMENIUL PUBLIC ȘI
2.2.5 - 2.4.3 - 3.7. -
VERZI ȘI AMENAJĂRI SPORTIVE
AL SERVICIILOR. SPAȚII
beneficiază de două școli cu 35 săli de clasă (din care în Moțca
$ Invățământul
iar în satul Boureni sunt 8 săli de clasă și o sală
sunt 17 săli de clasă și o sală de sport,
577 de elevi, alături de 43 de cadre didactice,
de sport), în care se desfășoară ore cu
pe total comună.
beneficiază de 3 grădinițe, din care două în satul Moțca
- învățământul preșcolar
în satul Boureni (2 săli cu 40 de locuri).
(5 săli cu 100 de locuri) și o grădiniță
cadrelor didactice calificate este de 88,4%.
Procentajul
comasat cu 5 paturi și o casă de
9 Rețeaua sanitară cuprinde un dispensar
de 5 medici și 6 cadre cu pregătire medie, revenind cca
nașteri cu 5 locuri, deservite
26
Pagina 40
1013 locuitori la un medic.
Principalele afecțiuni de care suferă populația sunt :
- ulcer 53 cazuri ;
- tumori 45 cazuri.
In satul Moțca funcționează un punct sanitar.
Cămine culturale. Comuna mai dispune de două cămine culturale în care
$
cinematograf și o bibliotecă (alături de alte două școlare), cu un fond
funcționează un
de carte total de 14.206 volume.
de cele două biserici parohiale, de Mănăstirea Sf.
$ Cultele sunt reprezentate
o suprafață de 5,00 ha) și de Schitul Boureni, având o suprafață
Teodora (care deține
de teren totală de 16,00 ha.
cuprind un teren de sport de 1,8 ha în centrul comunei
+ Amenajările sportive
câte sală de sport lângă școlile din Mojca și Boureni.
și o pe
sanitar-veterinară și de reproducție este asigurată de Dispensarul
$ Asistența
comunal, ce funcționează într-un spațiu închiriat, unde lucrează un
Sanitar-Veterinar
număr de patru specialiști, din care un medic veterinar.
este asigurată de OI.R.S.A., prin punctul de
Activitatea de reproducție
însămânțare artificială, unde lucrează un operator.
activitatea de asistență sanitar-veterinară urmează să se construiască un
Pentru
s-a stabilit amplasamentul, cuplat cu oborul de
dispensar veterinar modern, pentru care
vite și cu microabatorul.
+ Comerțul este reprezentat în centrul de comună Moțca prin :
suprafața utilă de 200 m2, ce cuprinde sectoarele :
e magazinul universal, cu
alimentar, metalo-chimice, textile ;
blocului P+2 funcționează unitățile de prestări servicii (croitorie,
e la parterul
cizmărie, frizerie) ;
servicii este completată prin cele aprox. 30 de
e activitatea de comerț și prestări
ale agenților economici privați, cu profiluri diverse.
unități
27
Pagina 41
localității va crește odată cu dezvoltarea activității de turism,
Importanța
dacă Iași va deveni centrul Regiunii de Dezvoltare Nerddar mai ales municipiul
Est.
determina și intensificarea activităților comerciale, diversificarea
Acest fapt va
dezvoltarea activităților de producere a obiectelor de artizanat
acestora în paralel cu
specifice zonei.
Boureni activitățile comerciale se desfășoară în magazinul universal și
In satul
este completată de agenți comerciali privați.
de comună sunt reprezentate de dispeceratul de gaze,
$ Unitățile gospodărie
sediul fostului CAP Mojca. Se preconizează și înființarea unui
care funcționează în
abonații la rețeaua de alimentare cu apă deoarece, în prezent, se
dispecerat pentru
proiectul de alimentare cu apă a localității Moțca din
inițiază, de către RAJAC Pașcani,
de alimentare cu apă a municipiului Pașcani, care va funcționa tot
conductele existente
în cadrul sediului fostului CAP.
că unităților de interes public din cele două sate, Mojțca
Apreciem majoritatea
construite suficiente, având în vedere evoluția demografică în
și Boureni, au spații
următorul deceniu, cu câteva excepții :
satul unei grădinițe cu 100 de locuri, în zona “Intre
_ construirea, în Moțca, a
case” UTR-17 ;
UTR-18-"Cimitirul nou”, a unei școli cu 4 săli de clasă și
- amplasarea, în
laborator.
în zona de jos, de la șosea, a unei construcții
In satul Boureni, amplasarea,
alături de teren de sport. Viitorul dispecerat de distribuție a gazelor
polivalente, un
în spațiile de la fostul sector al CAP Boureni.
naturale va funcționa
28
Pagina 42
FORMEI DE PROPRIETATE ASUPRA
EVIDENȚIEREA
FIXAREA AMPLASAMENTELOR REZERVATE
TERENURILOR,
DE UTILITATE PUBLICĂ ȘI A ALTOR LUCRĂRI ȘI
OBIECTIVELOR
INSTALAȚII DE INTERES GENERAL
un teritoriu de în intravilan, din care:
- Satul Moțea în prezent are
e
44,06 ha (persoane fizice)
» curți-construcții
30,00 ha
e drumuri
intravilan afectată de alunecări 21,75 ha
e suprafață
e + suprafață ocupată de obiective
ape-ravene
de utilitate 25, 00 ha
publică
existent mai rămâne o suprafață de 57,93 ha teren
Rezultă că în intravilanul
agricol, disponibil pentru a fi construit.
situația concretă a acestui teren, rămas insular în
Dacă se ia în considerație
30% din acest teren ar fi afectat de drumuri
perimetrul construit, rezultă că aproximativ
mai edifica încă aproximativ 400 de noi
ugindotăzi și că în actualul intravilan s-ar putea
50 de locuințe în fiecare an până în anul 2005 inclusiv.
gospodării, cca câte
în prezent de unitățile de utilitate
Redăm mai jos situația terenurilor ocupate
publică din satul Moțca:
Primăria 0,35 ha;
- -
Scoala 0,65 ha;
-
1 0,13 ha;
- Grădinița nr.
2 0,22 ha;
- Găidinița nr.
Căminul cultural 0,22 ha;
-
uman 0,15 ha;
- Dispensarul
Biserica + cimitirul vechi 0,50 ha;
- parohiei
Cimitirul 1,00 ha;
- nou
de 0,50 ha;
- Postul poliție
universal + restaurantul 0,50 ha;
- Magazinul
29
Pagina 43
0,75 ha;
- Agromec
Brutăria 0,25 ha;
-
Sediul și sectorul de producție al fostului CAP 4,00 ha;
-
Terenul de sport 1,80 ha;
-
Bloc 8 spații de utilitate publică la parter 0,25 ha;
- ap.cu
Alte unități + supraf.ape,râpi și ravene 14,73 ha
-
25,00 ha
Total (
cele arătate la punctul f) cu privire 1a ocuparea fronturilor
Având în vedere
considerat că este necesar să propună extinderea extravilanului
stradale, proiectanții au
satului Moțca pentru următoarele zone:
Pentru zona de locuințe și dotările specifice:
12,00 ha; —
- “Intre case”
"Cimitirului Nou” 9,50 ha; sali
- Zona
Zona vizavi de sediul CAP 2,25 ha;
-
'Zona SMA ambele părți 12,00 ha; —
- pe
Zona "Ilade” 5,50 ha; =
-
2,45 ha; -
- Zona “Tigani”
Zona Dumbrava vest 2,80 ha;
-
Zona Dumbrava est 4,25 ha;
-
la curbă "Glodeanu” 8,00 ha;
- De spre
Drum Herești 1,00 ha;
-
DN 28A cu Drum Herești 1,00 ha;
- Intersecția
Enclavă drum Herești 4,00 ha;
-
Ocol silvic “Glodeanu” 2,00 ha;
-
66,75 ha
Total
Se adaugă :
"Codrii Pașcanilor” 1,50 ha;
-
Mănăstirea Sf.Teodora 2,50 ha;
-
turistică - Mănăstire 2,00 ha;
- Zona
St.odihnă + tratament (canton ”Puiu”) 1,50 ha;
_
Pagina 44
Total 74,25 ha
Se scade suprafața de 21,75 ha supusă alunecărilor
Suprafață extindere sat Moțca = 52,50 ha
D.N. 28A, de la podul peste pârâul Mojca până la zona
Suprafața cuprinsă pe
distanța de 400 m pe ambele părți ale drumului
din intersecția cu drumul Herești, pe
devine interdicție temporară de construire, până la definitivarea
național 28 A, cu
proiectului de execuție a variantei ocolitoare DN 28A.
în prezent în intravilan o suprafață totală de 111,59
_ Satul Boureni cuprinde
cadastrale utilizate la aplicarea Legii 18/1991, din aceasta
ha, conform datelor
de 15,0250 ha teren afectat de alunecări, suprafața rămasă pentru
scăzându-se suprafața
intravilan fiind de 96,5650 ha.
Din această suprafață:
23,12 ha este ocupată de curți-clădiri (persoane fizice);
-
- 12,00 ha ocupate de drumuri;
__ 4,76 ha ocupate de "obiective de utilitate publică”
Total 39,88 ha
terenurilor ocupate în prezent de obiectivele de interes
Redăm mai jos situația
general:
Scoală 0,4250 ha;
-
Grădiniță 0,1800 ha;
-
"- Punct sanitar 0,1000 ha;
sătesc 0,2000 ha;
- Magazin
Schitul Boureni 1,0000 ha;
-
Fostul sediu + Sector de producție CAP 1,2500 ha;
_
Biserica parohială 0,2550 ha;
-
Cimitir 0,7500 ha;
-
existent 4,2600 ha
Total
Se adaugă:
cămin cultural 0,5000 ha
- Pentru
de utilitate publică 4,7600 ha
Total supr.pt.obiective
31
Pagina 45
* Pentru extinderea zonei de locuințe și dotările specifice se propun următoarele
suprafețe:
- Tarlaua “Lingurari” 7,0000 ha;
- Tarlaua ”Surda” 7,0000 ha;
- Tarlaua vizavi de sectorul CAP 3,5000 ha;
- Tarlaua de nord a vetrei de jos 5,5000 ha;
- La sud de drumul comunal 111 de la
intersecția cu DN 2 (E 85) cu suprafața de 4,0000 ha;
Total suprafață pentru extindere = 27,0000 ha
In concluzie, rezultă :
- Satul Moțea a avut în intravilan suprafața de 178,74 ha și va ajunge, după
incompatibile pentru construire din punct de vedere geotehnic de
eliminarea suprafeței
ha extinderea propusă cu suprafața de 74,25 ha, la suprafața totală de 231,24
21,75 și
ha.
Satul Boureni a avut în intravilan suprafața de 111,59 ha - din care s-a scos
_
de ha alunecărilor, la care se adaugă propunerile de extindere
suprafața 15,0250 supusă
de 27,00 ha ; rezultă că suprafața totală a intravilanului propus pentru
cu suprafața
satul Boureni va fi de 123,56 ha.
2.3. (2.2.6.) - 3.4. POPULAȚIA
STRUCTURA POTENȚIALULUI UMAN, RESURSE DE
VOLUMUL ȘI
MUNCĂ, ASPECTE SOCIALE PRIVIND MOBILITATEA POPULAȚIEI
OCUPAREA RESURSELOR DE MUNCĂ, REPARTIȚIA ȘI
ȘI
POPULAȚIEI ÎN CADRUL LOCALITĂȚII, LOCURI DE
STRUCTURA
MUNCĂ
Conform datelor culese de către proiectanți, rezultă că timp de șase decenii
comunei Moțca a crescut continuu, ajungând la 4511 locuitori
(1912-1977) populația
din 48% de sex masculin și 52% de sex feminin, la
la recensământul din 1977, care
32
Pagina 46
anului 1996 populația comunei ajungând la 4929 de locuitori.
sfârșitul
Structura categorii de vârstă se prezintă astfel:
pe
- 0-14 ani - 27%
- 15-59 ani - 58%
- 60 ani și peste - 15%
are o populație de 5066 locuitori, din care 3466 în
In prezent, comuna Moțca
satul Moțca și 1600 în satul Boureni.
de total comună este de 1460, din care în satul Moțca
Numărul gospodării pe
1048 și 412 în satul Boureni.
comunei Moțca în timp este redată sinoptic în următorul
Evoluția populației
tabel:
Anul
Satul
1912 1930 1956 1966 1977 1997
1816 1836 2563 2718 3057 3466
Moțca
998 963 1156 1118 1454 1600
Boureni
2814 2799 3719 3836 4511 5066
Total
anual de creștere în perioadele menționate arată următoarea
Ritmul mediu
situație:
1912 - 1930 = - 0,30 “feo
1930 - 1956 = +10,90 */oo
1956 - 1966 = + 3,10 “/oo
1966 - 1977 = +14,70 */oo
1977 - 1997 = + 6,17 “Joe
comunei în anul 1992, arată că în comună 88,1%
Structura etnică a populației
toți locuitorii fiind de naționalitate română.
sunt români și 11,9 țigani,
Apartenența la culte a populației este următoarea:
99,4% aparțin religiei creștin ortodoxe ;
0,2% aparțin religiei ortodoxe de rit vechi ;
Pagina 47
0,4% aparțin altor culte.
dotare culte este bine reprezentată prin bisericile parohiale și
Zona de pentru
Mănăstirea ”Sf.Teodora” și Schitul Boureni.
prin
din țărănești specifice Câmpiei Moldovei, în comună
Habitatul este format case
număr de 1448 case și un număr de 12 locuințe în blocuri.
existând în prezent un
structurii populației după locul de muncă ne arată următoarea situație:
Evoluția
ocupată reprezenta aproximativ 48% din total
Dacă în anii 1980-1985 populația
de locul de muncă) se desfășura în următoarele
iar activitatea acestora (indiferent
ramuri:
industrie 413 locuitori
-
construcții 268 locuitori
-
1150 locuitori
- agricultură
circulația mărfurilor 55 locuitori
-
instit. social-culturale 65 locuitori
-
alte ramuri economice 215 locuitori
-
lucrează în ramuri neagricole este de aproximativ 550,
în prezent, numărul celor care
Numărul de salariați din comună a cunoscul o scădere
față de 1250 în anul 1989.
fiind în de 207, din care 22 lucrează și ei în agricultură.
continuă, prezent
rezultă că majoritatea populației ocupate lucrează în
Din cele arătate mai sus
atins în 1996 - 26% din forța de muncă (mai mare
agricultură, iar rata șomajului a
decât media județului Iași).
de vârstă ne arată care era potențialul
Tabelul cu situația populației pe grupe
forței de muncă în comună în 1989 :
- copii - 0-15 ani 34,4%
- apți de muncă 52,4%
din care:
16-29 de ani 20,4%
30-40 de ani 18,6%
45-60 de ani 13,4%
60 ani și peste 13,2%
Pagina 48
însemnată a celor apți de muncă și în special a grupei de 16-29 ani, care arată că
tineretul are tendința de a rămâne să lucreze în cadrul comunei.
De asemenea, merită menționat faptul că în comună se menține un ritm crescător
al natalității, așa cum se arată în situația următoare:
1990 55 de nașteri
1991 87 de nașteri
1992 75 de nașteri
1993 89 de nașteri
1994 84 de nașteri
1995 97 de nașteri
1996 92 de nașteri
1997 (30 sept.) 58 de nașteri
Scolarizarea populației de vârstă școlară, pe care o redăm mai jos, comparativ
între anii 1990 și 1997, pe sate și clase, ne pot furniza o serie de constatări:
Numărul de elevi
Localitatea Clasa 1990 1997
O Moțea 1 51 60
II 50 54
TII 56 46
IV 56 56
V 65 69
VI 77 46
VII 75 41
VIII 60 46
Total sat Moțca 490 412
2 Boureni 1 19 29
II 20 16
III 25 24
IV 20 22
V 23 24
>
Pagina 49
v 23 24
VI 29 13
VII 39 13
VIII 30 14
Total sat Boureni 205 155
Situația de mai sus ne arată că școlarizarea elevilor este în scădere din
1990-1997 pe total cu 16% în satul Moțca și cu aprox. 25% în satul Boureni.
Situația cea mai îngrijorătoare se înregistrează în clasele gimnaziale (V-VIII),
unde școlarizarea scade cu 27% în satul Moțca și cu 47% în satul Boureni. Fenomenul
nu este caracteristic numai pentru comuna Mojca, dar el trebuie să devină o preocupare
pentru toți cei interesați (părinți, profesori și administrație), deoarece în viitor nu munca
în agricultură va ocupa majoritatea forței de muncă, iar noile condiții economico-sociale
vor impune noi ramuri și noi profiluri de producție, care vor consuma tot mai multă
muncă calificată și vor solicita creșterea gradului de perfecționare profesională, de
cultură și civilizație. In această direcție, preocuparea celor care se ocupă cu educarea
și orientarea forței de muncă trebuie să aibă în vedere reînvierea meseriilor de tradiție
în domeniul prelucrării lemnului până la produsele finite de tâmplărie, dulgherie și
mobilă, dar și crearea de meseriași specializați în prefabricate și semifabricate ușoare
de beton, având în vedere resursele de produse de balastieră și apropierea de fabrica de
ciment din județul Neamț.
Zona din lunca râului Moldova se pretează pentru plantațiile de răchită, care pot
deveni materie primă pentru împletituri, produse căutate la export și care au tradiție în
zonă (vezi municipiul Pașcani).
Prelucrarea produselor agricole de natură vegetală și animalieră pot deveni
sectoare pentru atragerea forței de muncă (mori și prese de ulei etc.).
Meseria cea mai de vază din această comună este aceea a constructorilor de case,
vestiți în zonă, dar faima lor a ajuns departe până la Brașov, unde meseriași din Moțca
creează case cu elemente de tradiție și specific românesc.
Inițiativele organelor administrației locale în activitatea de diversificare a
ramurilor de industrie mică și a serviciilor vor contribui substanțial la atragerea de
36
Pagina 50
investitori în domeniile sesizate de noi.
- O ramură care va ocupa o parte din forța de muncă va fi cea a turismului, care
are importante resurse potențiale oferite de binefecerile naturale, dar la acestea se
adaugă și cele oferite de activitatea umană, prin crearea unor spații de alimentație
publică și cazare pentru recreere.
Zona va deveni atractivă și pentru turiștii dornici de reculegere spirituală, prin
construirea, într-un cadru deosebit de pitoresc, a Mănăstirii Sfânta Teodora, care va
susține dezvoltarea bazei turistice prin crearea de noi spații de cazare și de alimentație.
Zona, așa cum s-a arătat, este străbătută de DN 28A modenizat, care asigură
legături complexe spre și dinspre Iași cu zonele din județul Neamț și Suceava.
Pădurea Mojca și împrejurimile sale oferă condiții deosebit de favorabile
turismului de tranzit, de odihnă, recreere și reculegere.
Pentru aceasta, este necesară extinderea spațiilor de cazare, alimentație publică
și ridicarea gradului de confort al celor existente, precum și amenajarea de dotări de
agrement cât mai diversificate.
2.4. - 3.5. - 3.6. ORGANIZAREA ZONELOR FUNCȚIONALE,
INTRAVILANUL, FONDUL LOCUIBIL
DELIMITAREA INTRAVILANELOR, RESPECTIV A ZONELOR
CONSTRUITE SAU DESTINATE CONSTRUCȚIILOR
Până în anul 1990, delimitările intravilanelor Moțca și Boureni s-au efectuat în
virtutea:
- Legii 58/1974, privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale;
- Legii 59/1974, cu privire la fondul funciar.
Aceste delimitări, funcție de etapă, luau în calcul prognoza dezvoltării localității
ca număr de populație, respectiv de gospodării, pe care le înmulțeau cu mărimea lotului
pentru edificarea unei gospodării (800 m2, 500 m? sau 250 m2), la care adunau
suprafețele aferente sectoarelor de producție ale CAP, ale instituțiilor și unităților
social-culturale, de comerț și de cult, plus rețeaua aferentă căilor de comunicații
37
Pagina 51
interioare și se obținea o suprafață la care trebuia să ajungă localitatea la etapa
considerată.
Această suprafață reprezenta, în general, aproximativ 50-60% din vatra
tradițională a satului, adesea fiind incluse în aceste "perimetre construibile” terenuri care
nu îndeplineau condițiile geotehnice necesare edificării construcțiilor, suprafețe situate
pe versanți alunecători sau zone cu apă freatică la suprafață.
Aceste situații sunt caracteristice pentru ambele sate la care ne referim: Moțca,
pe versantul estic al pârâului “Enache, la est de confluența pâraielor Moțca-Enache, și
Boureni, pe versantul estic al pârâului Boura.
La acest capitol mai este menționat faptul că lucrările de cadastru executate de
OCOT Iași în anii 1975-1980 aveau în vedere ambele limite ale intravilanelor, cea
tradițională, folosită de organele cadastrale peste care trasau, și limita rezultată din
documentațiile de sistematizare.
Intre aceste limite existau diferențe de până la 40%, încât toată zona de locuințe,
situată pe traseul drumului național nr.2, era în afara perimetrului construibil în ambele
sate ale comunei, iar din satul Boureni rămăsese drept perimetru construibil aproximativ
30% din fosta vatră, așa cum rezultă din cele două cartograme.
Spre exemplificare, arătăm care erau bilanțurile teritoriale ale celor două
localități pentru anul 1985 :
Satul Moțca
+ Suprafața totală a perimetrului construibil = 73,00 ha, din care :
e locuințe 42,70 ha
_
e dotări 5.30 ha
e unități de producție 25,80 ha
e spații verzi și sport 6,70 ha
e drumuri și străzi 12,90 ha
e alte folosințe _6,60 ha
Total în perimetrul construibil 73,00 ha
38
Pagina 52
Satul Boureni
+ Suprafața totală a perimetrului construibil = 24,20 ha, din care :
e locuințe 12,50 ha—
e dotări 1,10 ha
e unități de producție 2,10 ha
e spații verzi și sport „2,70 ha
e drumuri și străzi 3,80 ha
e alte folosințe _2,00 ha
Total în perimetrul construibil = 24,20 ha
Compararea acestei suprafețe a perimetrului construibil al satului Boureni cu
suprafața vetrei tradiționale a acestei localități demonstrează, fără dubii, că ea trebuia,
într-un “anume viitor”, să fie desființată.
In anul 1991, în conformitate cu adresa nr. 494/1991 a Departamentului de
Urbanism și Amenajarea Teritoriului din cadrul M.L.P.A.T. și a metodologiei
respective, s-a trecut la actualizarea delimitării localităților pentru a fi folosite aceste
limite în mod exptres la aplicarea Legii nr. 18/1991.
La întocmirea acestor lucrări, ICPROM Iași a folosit delimitările cadastrale
întocmite de către OCOT Iași în anii 1975-1980. Deși lipsite de bilanțuri teritoriale,
datele cadastrale au servit proiectanților și organelor administrative locale să creeze
niște instrumente de lucru pentru aplicarea cât mai corectă a Legii nr.18/1991 și chiar
a Legii nr.50/1991, deoarece toate documentațiile existente până la acea dată își
pierduseră valabilitatea prin abrogarea expresă a Legii nr. 58/1974, prin Decretul
nr.1/1989.
In prezent, după aplicarea Legii nr.18/1991, organele locale ne-au pus la
dispoziție, prin specialiștii de la cadastru, următoarele bilanțuri teritoriale pentru cele
două localități ale comunei :
<% Satul Moțca
Total intravilan 178,74 ha
din care :
- curți, clădiri 44,06 ha
39
Pagina 53
- drumuri 30,00 ha
- obiective de utilitate publică, cursuri de ape și ravene 25,00 ha
- suprafață afectată de alunecări 21,75 ha
- teren liber în intravilan 57,93 ha
“% Satul Boureni
Total intravilan 111,59 ha
din care :
- curți, clădiri 23,1200 ha
- drumuri 12,0000 ha
- gospodărie comunală (cimitire) 1,0000 ha
- culte (biserică + schit) 1,0000 ha
- școală + grădiniță 0,5459 ha
- magazine 0,2316 ha
- agricol + alte terenuri 73,6925 ha
Prin caietul de sarcini întocmit de Consiliul Local al Comunei Moțca, s-a
solicitat extinderea extravilanelor de mai sus cu următoarele suprafețe pe cele două
localități :
- pentru localitatea Moțca, cu o suprafață totală de 90,945 ha ;
- pentru localitatea Boureni, cu o suprafață totală de 52,67 ha.
Dacă se are în vedere densitatea în zona de locuințe precum și numărul
solicitărilor anuale pentru construcția de locuințe, proiectanții nu pot fi de acord cu
aceste solicitări, demonstrând aceasta fie prin numărul locuințelor construite în perioada
1990-1997 inclusiv, perioadă în care numărul solicitărilor pe total comună a avut inițial
o curbă crescătoare până în 1994 (de la 21 autorizații în 1990, la 55 în 1994), după care
acestea oscilează între 26 (1995), 47 (1996) și 28 în 1997, fie cerând aplicarea corectă
a regulilor elementare urbanistice de evoluție a localităților.
e Perimetrul construibil pentru satul Moțca, propus de proiectanții din cadrul
P.U.G., cuprinde, în general, zone în care s-au executat locuințe în perioada 1990-1997,
în fosta vatră delimitată din documentele cadastrale din perioada 1975, care se regăsește
și în actualizarea delimitării din anul 1991. De asemenea, extinderea intravilanului
40
Pagina 54
pentru localitatea Mojca s-a făcut ținând seama de potențialul de dezvoltare economico-
socială, de dotarea cu utilități a localității și de dezvoltare a noi ramuri de activitate.
In urma acestei analize, s-a propus ca intravilanul Moțca să se extindă pentru perioada
considerată până în anul 2005 cu o suprafață totală de 74,25 ha în următoarele zone :
+ zona AGROMEC Moțca, pe ambele părți ale D.E.85, până la hotarul comunei
Cine) „.„.--rcrmniranmnahiăs aaa BRuasan aaa 12,00 ha
9 zona ILADE” ..... ee 5,50 ha
+ zona de la nord de la ieșirea din Mojca spre Pașcani, pe ambele părți, până la
iubea în ama de 0 n... casca esa muueua 7,05 ha
$ zona “Tigani”... 2,45 ha
$ zona de pe drumul spre Herești și enclava de la pădure și zona canton
“(jiodeanu”, în suprulață de ue cnanasmnsmeameras 8,00 ha
+ zona de la curbă spre cantonul silvic spre Pașcani va fi o zonă de 8,00 ha, cu
interdicție temporară de construire, cu excepția construcțiilor autorizate
+ zona din stânga pârâului Moțca, până la fostul sector CAP și limitat la est de
drumul spre Boureni - de la piciorul pantei - în suprafață de ..... 9,50 ha
€ zona “Între case”, în suprafață de ............c.c.c...... 12,00 ha
+ zona vizavi de CAP, în suprafață de .............cccc.... 2,25 ha
POR sic sazapasuuuuma cazan eaaaas 7,50 ha
Dacă se ia în considerație că din vechiul perimetru s-a scos în afara
intravilanului suprafața de 21,75 ha, situată în zona de alunecări active, rezultă că
suprafața intravilanului satului Moțca, ca centru administrativ al comunei, va
crește cu 52,50 ha, din care 8 ha cu interdicție temporară de construire.
e Pentru satul Boureni, prin caietul de sarcini, s-a cerut extinderea intravilanului
cu următoarele suprafețe :
- în zona “Lingurari”, cu suprafața de 3,00 ha ;
- în zona “Surda”, cu suprafața de 1,00 ha ;
- în partea de jos a satului, cu suprafața de 8,00 ha ;
- extindere în zona limitrofă drumului european, pe ambele părți spre Mojca și
spre sud spre Miroslovești, cu suprafața totală de 40,00 ha.
4l
Pagina 55
Rezultă că cererea pentru extinderea extravilanului pentru satul Boureni
însumează o suprafață totală de 52,00 ha, din care 40,00 ha pe traseul drumului
european, ocupând un front la acest drum de 2 km - un km spre nord și altul spre sud -
începând de la fostul sector CAP.
Această solicitare, de a introduce în viitoarea localitate o arteră de mare
circulație, cum este drumul european, este incompatibilă cu normele elementare de
urbanism.
Având în vedere această situație, proiectanții au căutat soluții care să evite
situația de mai sus dar care să satisfacă nevoia de extindere compatibilă cu dezvoltarea
corectă a intravilanului.
Soluțiile propuse se referă la următoarele zone :
- "Lingurari”, cu o suprafață de 7,00 ha ;
- "Surda”, cu o suprafață de 7,00 ha ;
- la nord de sat, cu o suprafață de 5,50 ha ;
- "la sud de sat” - în jos de sat, cu o suprafață de 4,00 ha ;
- în zona de la drumul european cu suprafața de 3,50 ha.
Totalul suprafeței propuse pentru extinderea satului Boureni este de 27,00 ha,
din care se scade suprafața de 15,00 ha, zonă de alunecări active, rezultând o extindere
de 12,00 ha.
Dacă din aceste suprafețe considerăm că 15% va fi rezervată pentru drumuri,
3,0% pentru dotări, 10% pentru unități de producție și de depozitare, rezultă că pentru
locuințe sunt asigurate, până în anul 2005, aproximativ 400 parcele de 1000 m2,
Dacă se ia în considerație că un număr însemnat de locuințe se vor executa și
în vechea vatră, unde suprafața medie a loturilor pentru locuințe depășește suprafața
prevăzută de Legea nr. 50/1991, aceste suprafețe propuse pentru extindere vor satisface
o perioadă mult mai lungă cererea pentru construirea locuințelor.
42
Pagina 56
Bilanțuri teritoriale :
Satul Moțca. Situația existentă
N Zone funcționale ha %
Zona centrală și alte zone cu funcțiuni 2,00
I 1,12
complexe de interes public
Zona de locuințe și funcțiuni
II 131,14 73,37
complementare
III | Zona de unități economice - agricole 8,00 4,48
IV | Zonă complexe sportive 0,85 0,47
Zonă complexe turistice și așezări de
V 0,25 0,14
vacanță
VI | Zonă de gospodărie comunală - cimitire 0,50 0,28
Alte terenuri de gospodărie comunală :
VII 30,00 16,78
drumuri și străzi interioare
VIII Alte zone (terenuri neconstruibile, ape
6,00 3,36
etc.)
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 178,74 100.00 |
Propuneri :
Nr. Zone %
crt funcționale ha
Zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de
E în 35 2,38
interes public
II | Zona de locuințe și funcțiuni complementare 136,89 | 10,79
III | Zona de perdele de protecție 5,4 2,33
IV | Zonă complexe sportive 1,5 0,65
V | Zonă complexe turistice și așezări de vacanță 5,00 2,16
VI |Zonă de gospodărie comunală - cimitire 1,5 0,28
VII Alte terenuri de gospodărie comunală : drumuri și străzi |
40,50 17,50
interioare, depozit de gunoi
VIII | Alte zone (terenuri neconstruibile, ape etc.) 10,0 4,34
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 231,24 100
|
43
Pagina 57
Satul Boureni. Situația existentă
in
Zone funcționale ha
crt.
Zona centrală și alte zone cu funcțiuni 3,04
I 272
complexe de interes public
Zona de locuințe și funcțiuni
II 88,40 79,22
complementare
III | Zona de unități economice - agricole 3,0 2,69
IV | Zonă complexe sportive 0,00 0,00
Zonă complexe turistice și așezări de
V 0,00 0,00
vacanță
VI | Zonă de gospodărie comunală - cimitire 1,15 1,03
Alte terenuri de gospodărie comunală :
VII 12.0 10,75
drumuri și străzi interioare
VIII Alte zone (terenuri neconstruibile, ape
4.0 3,59
etc.)
TOTAL INTRAVILAN EXISTENT 111,59 100
Propuneri :
era ha
ext. Zone ne funcțional funcționale g fi
Zona centrală și alte zone cu funcțiuni complexe de 4,04
[ 3.27
interes public
II | Zona de locuințe și funcțiuni complementare 88,87 71,92
II |Zonă de unități economice și agricole 6,50 5,26
IV | Zona de perdele de protecție 4,00 3,24
V | Zonă complexe sportive 1,0 0,81
VI |Zonă de gospodărie comunală - cimitire 1,15 0,93
VII Alte terenuri de gospodărie comunală : drumuri și
14,00 11,33
străzi interioare, depozit de gunoi
VIII | Alte zone (terenuri neconstruibile, ape etc.) 4,00 3,24
TOTAL INTRAVILAN PROPUS 123,56 100
L- =
Pagina 58
Propuneri total comună :
Zone componente ha
$ Satul reședință de comună - Moțca 231,24
din care :
e complexe turistice și așezări de vacanță 5.00
e Mănăstirea Sf. Teodora 2,50
+ Sat component - Boureni 123,59
din care :
e Schitul Boureni 1,90
TOTAL TERITORIU INTRAVILAN COMUNA MOTCA 354,83
ÎMPĂRȚIREA TERITORIULUI LOCALITĂȚILOR ÎN ZONE
FUNCȚIONALE ȘI ORGANIZAREA RELAȚIILOR DINTRE ACESTEA,
ÎN FUNCȚIE DE FOLOSINȚA PRINCIPALĂ ȘI DE NATURA
ACTIVITĂȚII DOMINANTE A FIECĂREIA
In prezent, satele Moțca și Boureni sunt organizate pe zone funcționale, care,
în parte, s-au format spontan în timp, fără studii de amplasament iar altele s-au conturat
în baza unor documentații de urbanism.
In satul Moțca, centrul administrativ al comunei, zona centrală, deși executată
în perioade diferite, prezintă totuși un caracter grupat pentru instituțiile publice, în zonă
aflându-se primăria, școala, grădinița, dispensarul, postul de poliție, căminul cultural și
magazinul.
Această zonă se află aproximativ la distanțe egale față de extremitățile localității.
Restul de obiective de utilitate publică și dotări se găsesc distribuite relativ uniform
în cadrul localității.
Suprafața acestei zone este de aproximativ 2,00 ha, care va asigura dezvoltarea
acesteia în contextul noilor condiții economico-sociale,
- Zona de locuințe este zona cea mai mare ca suprafață și s-a dezvoltat în timp,
45
Pagina 59
Pagina 60
Pagina 61
|
A Î LE IITTRI |tiit
j | Mu
tinta bull | Î TI TI FT
Ri casa TI! L L nb zii
ATIT =
Pagina 62
Pagina 63
Fei Cape re
Pagina 64
Pagina 65
tentacular, în jurul zonei centrale, pe traseele drumurilor principale, modernizate.
Zona de locuințe a cunoscut cea mai diversă metamorfoză în privința
amplasamentelor, datorită densității impuse pentru zona fostului perimetru construibil
determinat în conformitate cu Legea nr. 58/1974.
Fondul locuibil a avut de suferit cel mai mult prin alterarea specificului
arhitecturii locale, care reprezintă trecerea de la stilul locuințelor din zona de munte
spre zona colinară, cu caracteristici specifice prin materialele de construire folosite dar
și prin arta meșteșugarilor în prelucrarea pietrei și lemnului.
Dificilă a fost cercetarea proiectanților să mai găsească ceva lucrări specifice
acestei zone etnografice. Fără a nega creșterea gradului de confort al locuințelor
construite în ultima jumătate de secol în privința funcționalului, în ce privește specificul
arhitecturii locale, acesta a fost tot mai deteriorat datorită (ca în multe alte domenii)
imposturii și gustului îndoielnic chiar la unii așa-ziși proiectanți, dar și legislației care
beneficiarului. Anomaliile apar în prezent când pe un lot de 250 m2 unii sunt nevoiți
să-și organizeze o gospodărie complexă, care să satisfacă necesitățile timpurilor actuale.
- Unitățile comerciale sunt de două categorii : unele care deservesc localitățile,
fostele magazine sătești-universale, dar și unități de alimentație publică cu caracter
turistic cum este complexul “Codrii Pașcanilor”.
- Sectoarele de producție au fost amplasate la marginea localităților, adiacente
zonei de locuințe, dar alăturate arterei principale de circulație (sectorul zootehnic,
spațiile de depozitare și sediul CAP precum și Stațiunea de mașini agricole). Aceasta
din urmă a fost amplasată excentric față de centrul de greutate al terenurilor agricole
mecanizabile, utilajele fiind nevoite să traverseze zona de locuințe.
- Alte activități economice caracteristice zonei se referă la exploatarea resurselor
locale de produse de balastieră, transportabile cu mijloace auto și pe calea ferată, care
deservește cele trei mari cartiere de pe teritoriul comunei Moțca.
- Zona de gospodărie comunală cuprinde rețeaua de străzi din localitățile din
afara rețelei de căi clasificabile, albiile pâraielor, poduri peste acestea și cimitirele. In
satul Moțca peste 50% din străzile localității au îmbrăcăminte balastată. Organele
46
Pagina 66
administrației locale s-au preocupat de această activitate, cerând celor ce exploatează
resursele de balastieră de pe raza comunei Moca să contribuie la această operă. O
situație deosebită se înregistrează datorită adâncirii continue a albiilor celor două pâraie
din localitatea Moțca - în special în zonele cu pante mari și în porțiunile unde albiile
fac unghiuri aproape de 90“, unde au loc erodări grave ale albiilor.
In satul Boureni nu există conturată o zonă centrală, astfel încât obiectivele de
interes public fac parte integrantă din zona de locuințe (vezi planșele).
Zona de locuințe ocupă cea mai mare suprafață, dezvoltându-se mai întâi
omogen de-a lungul pârâului Boura spre nord și extinzându-se, în sec.XX, la DN?
(E85) în jurul fostului sector de producție al CAP. Si aici fondul locuibil a suferit
deteriorări serioase de-a lungul timpului.
Dotările sunt distribuite în cadrul zoneri de locuințe spontan, reușind totuși să
asigure, prin raza de polarizare, necesitățile populației actuale.
Activitățile economice de producție sunt amplasate la DN2 - fostul sector de
producție al CAP, un microabator, prestări servicii.
Tot în această zonă s-au dezvoltat câteva dotări comerciale și de alimentație
publică. Semnalăm și aici câteva disfuncționalități care vor fi înlăturate prin propunerile
făcute :
- funcționarea unui microabator în vecinătatea unor unități de alimentație publică
și service auto ;
- zona estică a satului, cu instabilitate produsă de pânza de apă freatică ;
- zona pârâului Boura, unde alunecările de versanți au fost potențate de defrișări
și de adâncirea albiei.
Deși fără legătură directă cu terenurile din intravilane, constatăm că în cazul
aplicării Legii nr. 18/1991 au apărut grave situații care pot activa alunecările de versanți
datorită unor parcelări pe linia de cea mai mare pantă, combinată cu defrișarea
iresponsabilă a unor plantații executate pe curbele de nivel, cum este cazul versantului
vestic al dealului Surda - spre satul Moțca.
In fostul sector zootehnic al CAP din localitatea Moțca, întreprinzători particulari
au început activități de prelucrare a lemnului, de prestări de servicii și de comerț, unele
47
Pagina 67
organizate de administrația locală (piața alimentară alături de oborul de vite),
Structurarea acestor activități pe profiluri se impune de la sine.
Totodată, mai semnalăm faptul că activități economice și de comerț au apărut
fortuit în ultima vreme și în zona extrem-nordică, pe drumul european, unde s-au
dezvoltat haotic activități diverse ca :
- unități de alimentație publică alături de moară și presă de ulei, micromotel
alături de SMA, service autoturisme și stație de benzină.
Toate aceste elemente au determinat revederea tuturor zonelor funcționale
aparținând celor două localități, având în vedere necesitatea corectării relațiilor dintre
acestea, atât din punct de vedere al activității economico-sociale, cât și a condițiilor
materiale, urmărindu-se împiedicarea unor efecte distructive ca rezultat al unor activități
efectuate fără discernământ.
Reorganizarea activităților în fostele sectoare de producție, dar și prevederea
amplasamentelor pentru noi activități ce vor apare în noile condiții economico-sociale,
au fost în atenția noastră, dar și a administrației locale cu care am colaborat de o
manieră productivă.
2.5. - (223) - 3.11. CIRCULAȚIE ȘI TRANSPORTURI
STABILIREA TRASEELOR ȘI A DATELOR CARACTERISTICE ALE
CIRCULAȚIEI CARE URMEAZĂ SĂ SE CONSERVE, SĂ SE
MODIFICE SAU SĂ SE CREEZE
CĂILE DE COMUNICAȚIE
Comuna Mojțca este străbătută de un drum european (E85 București-Buzău-
Bacău-Roman-Suceava-Siret), un drum național (DN28.A Tg. Frumos-Pașcani-Moțca),
un drum comunal (Pașcani-Sodomeni-Boureni-DN2), două drumuri agricole, care fac
legătura între satele componente (Boureni și Moțca), precum și de o serie de drumuri
interioare pentru accesul la locuințe.
48
Pagina 68
A. Scurt istoric
Atestarea, din aceeași perioadă (sec.XV), a localităților Pașcani (1453), Boureni
(1471), Miroslovești (1429), Cristești (1427), Boșteni (1428) conduce la susținerea
ipotezei că actuala rețea de drumuri dintre aceste așezări datează din acele vremuri,
bineînțeles în stare de drumuri naturale, practicabile numai în perioadele fără precipitații
excesive sau cele de dezgheț.
Cât privește drumul național 28A, în traversarea satului Mojca el este de dată
mult mai recentă (din secolul XIX), după înființarea satului (1846) și este probabil o
deviație din drumul Pașcani-Cristești la km 34 (ieșirea din pădurea "Codrii Pașcanilor”).
Din documentele cercetate rezultă că lucrările de amenajare a platformei și
pietruire a actualului drum european E85 s-au realizat în perioada 1834-1857, iar în
anul 1868 a fost clasificat “cale națională”.
Modernizarea, constând din sistematizarea elementelor geometrice, completarea
stratului de fundație la grosimea necesară rezutată din calculul de dimensionare și
executarea îmbrăcămintei asfaltice s-au realizat în anii 1956-1958. Ranforsarea
sistemului rutier s-a executat în două etape : 1966/1967 și 1979/1980.
Pentru DN 28A lucrările de amenajare a platformei și pietruirea părții carosabile
s-au realizat între anii 1880-1900, iar în anul 1932 a fost clasificat ca drum național.
Imbrăcămintea asfaltică rutieră și completarea stratului de fundare, corespunzător unui
trafic ușor, s-a realizat în anul 1969. Ridicarea clasei tehnice, împreună cu creșterea
explozivă a traficului, s-a realizat prin ranforsarea sistemului rutier în anii 1979 și 1986.
B. Situația existentă
B.1. Drumul europoean (E85) străbate teritoriul comunei Moțca de-a lungul văii
râului Moldova. Elementele geometrice în plan sunt corespunzătoare vitezei de
circulație de 80 km/h.
In profilul longitudinal declivitățile au valori de sub 1%.
Platforma drumului are lățimea de 10,00 m și cuprinde : două acostamente a câte
1,00 m, două benzi de consolidare a acostamentelor de câte 0,50 m și partea carosabilă
de 7,00 m.
=
49
Pagina 69
Imbrăcămintea asfaltică se prezintă în bună stare, asigurând fluența traficului.
Traficul rutier recenzat în anul 1995 este de 2704 vechicule fizice în 24 ore,
corespunzător unui număr etalon de 3962 autoturisme, valori ce exprimă media zilnică
anuală (M.Z.A.).
Traficul de perspectivă pentru anul 2005, exprimat tot prin M.Z.A., este de 5824
vehicule fizice, respectiv 8412 autoturisme.
B.2. Drumul național 28A străbate teritoriul comunei Moțca pe o lungime de cca
6,8 km. Traseul este sinuos, cu o densitate medie de curbe pe km, cu porțiuni mari
lipsite de vizibilitate.
In profil longitudinal predomină declivitățile de 4-7%, exceptând o porțiune de
cca 200 m, situată la km 35, unde declivitatea este de 9,5%.
In profil transversal, distingem partea carosabilă de 6,00 m, încadrată cu benzi
de consolidare de 0,50 m și acostamente de pământ de câte 0,50 m.
Traficul rutier, recenzat în 1995, exprimat prin media zilnică anuală (M.Z.A.),
este de 3484 vehicule fizice (din care 21% reprezintă vehicule grele), ceea ce
corespunde unui echivalent de 5123 autoturisme.
Perspectiva pentru anul 2005 este de 6876 vehicule fizice, respectiv 9680
autoturisme în 24 ore (M.Z.A.).
B.3. Drumul comunal nr.111 Pașcani-Sodomeni-Boureni-DN2 este în stare de
drum pietruit, având o viabilitate mediocră. In plan, traseul are elemente geometrice
corespunzătoare unei viteze de circulație de 40 km/oră, exceptând unele curbe de pe
versantul estic și în Boureni, unde viteza nu poate depăși 20-25 km/oră. Platforma este
de 7,00 m până la Boureni și de 8,00 m între Boureni și DN2 (E85).
Date despre trafic nu există întrucât în anul 1995 pe drumurile comunale nu s-a
mai efectuat recensământul circulației.
B.4. Celelalte drumuri sunt în stadiu de drum de pământ, fiind circulabile numai
în anumite perioade ale anului.
Pagina 70
C. Priorități în perspectiva anului 2005
C.1. Drumul european (E85)(DN2) rămâne în stadiul actual. Singurele lucrări ce
se prevăd sunt cele de întreținere curentă.
Pentru mărirea siguranței circulației se impune ca, în viitorul cel mai apropiat,
să se construiască pe partea dreaptă un drum paralel, cu lățimea platformei de 7,00 m,
în stadiu de pietruire, pentru asigurarea circulației căruțelor și utilajelor agricole pe toată
lungimea de traversare a comunei Moțca.
C.2. Pentru drumul național nr. 28A relevăm faptul că traseul dintre km 36 și
37 are elemente geometrice necorespunzătoare în plan și spațiu, menținerea actualei
situații constituind o gravă eroare, zona reprezentând un pericol potențial pentru
siguranța circulației. De aceea, având în vedere și dezvoltarea ulterioară a traficului
rutier, se propun două variante de ocolire a satului Moțca.
Prima variantă, în lungime aproximativ egală cu traseul existent, ar avea
avantajul, față de cea de-a doua variantă, al unei lungimi mai mici, însă ar avea
dezavantajul necesității construirii unui viaduct de cca 100-120 m lungime (vezi planul
general).
Cea de-a doua variantă, după ce urmează pe o lungime de cca 1,5-2 km vechiul
traseu către Cristești, intră în varianta | în dreptul curbei nr. 3.
Actualele trotuare din localitate se vor îmbunătății pentru asigurarea circulației
pietonale.
C.3. Pentru drumul comunal nr. 111 este necesar să se asigure anual cantitatea
de min. 100-150 mc de balast pe km, pentru întreținere.
De asemenea, la piciorul pantei, către terasa inferioară, înainte de intrarea în
aliniamentul prin care drumul intră în DN2 (E85), este necesară construirea unui pod
de min. 5,00 m deschidere și amenajarea unui canal paralel cu versantul, pentru
preluarea și descărcarea apelor către Miroslovești. In acest mod locuințele și această
zonă vor fi ferite de inundații.
5
Pagina 71
C.4. Pentru toate celelalte drumuri interioare și pentru cele ce leagă satele
Boureni și Mojțca, trebuie întreprinse măsuri pentru executarea pietruirii acestora și
asigurarea scurgerii apelor, nefiind admis ca o comună cu bogate surse de materiale
pietroase să lase locuitorii săi să înoate în noroaie. Administrația publică locală va
trebui să găsească forma juridică pentru reintroducerea prestației la execuția și
întreținerea drumurilor, sub supraveghere tehnică de specialitate.
C.5. In zona centrală a localității, până la construirea variantei ocolitoare a
DN28A, se impune o serie de măsuri pentru siguranța circulației :
- marcarea trecerii pietonale din fața școlii generale Moțca spre primărie, prin
marcaj la nivelul solului și de avertizare aeriană, pentru trecere copii de școală, cu
restricția corespunzătoare a vitezei, având în vedere și curbele fără vizibilitate din zona
spre și dinspre Căminul cultural.
Recapitulând, rezultă că rețeaua rutieră a comunei Moțca este formată din
drumuri naționale, județene și comunale, din care :
- 9,3 km drumuri naționale modernizate, care traversează localitățile Moțca și
Boureni, localitatea Moțca fiind traversată pe o distanță de 6,8 km de drumul național
28A și pe 1,75 km de drumul european E85; localitatea Boureni este străbătută numai
de drumul european pe o distanță de 0,75 km ;
- 5,5 km drum comunal 111 Sodomeni-Boureni, din care pietruit 2,0 km și restul
de pământ.
Totalul drumurilor clasificate, care străbat localitățile din comuna Moțca, este
în lungime de 20,3 km;
- categoria drumurilor interioare din localități ocupă o suprafață de 42,0 ha, așa
cum rezultă din datele cadastrale rezultate în urma aplicării Legii 18/1991.
Având în vedere că pârâul Mojca străbate localitatea despărțind zona de locuit
și legătura acestei zone cu alte zone funcționale, se impun construirea, în prima urgență,
a cel puțin două poduri - unul care să lege zona “Intre case” cu zona din spatele
fostului sector de producție al CAP, altul în zona casei parohiale-cimitirul nou - și R.K.
la podul care face legătura cu satul Boureni, pe lângă cimitirul nou, odată cu
consolidarea malului în această zonă.
52
Pagina 72
- = m a a. rai e a i, ii = EI ti a
îi
Ă SIPOA
LS "UD
03
| isa
Siret ASLĂȘ
| LS LD UI
GG Oa, OO
a , O2A0g
Y IAȘI AINAEN Asia,
VANICS
UD
(Gy
9JESJ3AEJI Ss)
WD(0G
0) VINE
Ul văr
VALTyASY
[E
(S8]) 20|
jsyrvă
Zina, | fa | Wo(âe
Z'NQ DE)
I3uNu02 una
3d derivă
20INANMt
JeSJoASUeI
= J
11J0Jd Pa) p
Planșa | Profil transversal pentru DN2 (E85) - traversarea teritoriului administrativ
Pagina 73
Profil transversal pe DN.2 (E85) în traversarea
comunei Motca
400 10.5 3. | 3.3 10.54_1.%
AMBRAFAMINTE ASFALTICA (16: 20) cra.
LI
TUNATE sl BAASr al ATRA SPARTA (5545) on.
FUNDATIE BALAST (39-35 )cm.
Planșa 2? Profil transversal pentru DN2 (E85) - traversare localitate
54
Pagina 74
Profil transversal al DN. 28A în traversarea
comunei Motca km. 31+600 + 37+760
1.00 3% zco
0.9105 95
ub, 25) 25
|
îverpoaiire ASPALTICA 442148 arm.
FUNDANE ÎN BALAST — min. BOC.
Varianta de ocolire km. 33+400-D.N.2 (km. 375+800)
a
A.90 50 SE As) 1.09
A IE
A 25% H—. 25 42
|
mm i
manuela
— STRAT WZURA — A om.
, „—SSTRAT DE LEGĂTURA Sem.
A IMBRACAMINTE ASFALNCA — STRAT bE BAZA Bom.
— BALAST STABILIZAT Q) ZGURA
„CRANULATA SI VAR.
| DE FUNDATIE — BALAST — 35 com,
STRATURI
Planșa 3 Profil transversal pentru DN28A (existent)
Profil transversal pentru variante de ocolire
55
Pagina 75
|
BALASTARE min, 20cm
Profil transversal pentru DC. - D.N.2-Boureni-Sodomeni
a. Sectorul D.N.2-Boureni
BALAST OPTIMAL (somer 0- 30) CRAMULAT — 40 ein.
EADEIE MW BALAST — 20 er.
b. Sectorul Boureni - Sodomeni
Tbo
|
0.75, 5.50/2 i 5/2 „9.73,
LI j
|| = A
= =
pa
NLASIT OPTMAL (<ater O—S0) CRANULAT — AO en.
N OTA 3 FUWLATIE bit —— - 20 em.
PE PIROFILURILE CU DECLIVITATI MAL MARI DE 4% SANTUL SE VA PEREEA CU iai BOLOVANI
DE AU PE PAT DE NISIP
Planșa 4 Profil transversal pentru drumul Boureni-Moțca
Profil transversal pentru drumul DC111 (DN2-Boureni-Sodomeni)
a) sector DN2 - Boureni
b) sector Boureni-Sodomeni
56
Pagina 76
Profil transversal pentru drumurile interioare
OS, 400/2 490/0405
pa i
BALAST pă er. CROCIME
Planșa 5 Profil transversal pentru drumurile interioare
57
Pagina 77
Profil transversal DN.2 (E85) în traversarea
pe
comunei Motca
22.00
FUNDATIE BALAST (30-: 55 km.
Profil transversal al D.N. 28A în traversarea
comunei Motca km. 31+600 + 37+760
22.00
i 30 „_ADO
tueepovane ASFALTICA 44 48 cm.
FUNtAnE SN BALASr — min. Bom
Varianta de ocolire km. 33+400-DN.2 (km.375+800)
3: | 3» „A
„Ad
ososi | fl
25% E 157
2 0094
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.