Document

Codul de bune practici agricole rezumat

Tip
Document
Emitent
Comuna Moșna, jud. Iași
Pagini
20
Pagina sursă
Cum citez acest document

Document, „Codul de bune practici agricole rezumat”, Comuna Moșna, jud. Iași. Sursa: http://www.mosnaiasi.ro/wp-content/uploads/2024/03/Codul-de-bune-practici-agricole-rezumat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mosna/88503-codul-de-bune-practici-agricole-rezumat, 07.11.2026)

Fișier creat
02.12.2015
Fișier modificat
03.12.2015
Arhivat
07.11.2026

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

REZUMAT AL CODULUI DE BUNE PRACTICI AGRICOLE PENTRU PROTECȚIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRAȚI DIN SURSE AGRICOLE Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR

Pagina 2

Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Codul bunelor practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole / prof. dr. Mihail Dumitru, dr. Cătălin Simota, dr. Traian Cioroianu, ... - București : eKarioka, 2015 Bibliogr. ISBN 978-606-94088-1-0 I. Dumitru, Mihail II. Simota, Cătălin III. Cioroianu, Traian Mihai 504.4.054 Editura eKarioka Str. Stan Tabără, Nr. 28-32, Sector 5, București Email: [email protected] Telefon: 0735 274 652 BUCUREȘTI - 2015 MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR

Pagina 3

Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți Cadrul legislativ GUNOIUL DE GRAJD ESTE O RESURSĂ IEFTINĂ ȘI VALOROASĂ Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE) de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei (Directiva cadru pentru apă), transpusă în legislația națională prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă principalul act normativ pentru protecția apei având ca obiectiv atingerea stării « bune » de calitate a apelor. Directiva Nitrați (91/676/CEE) privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole (Directiva Nitrați) a fost transpusă în legislația națională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. În conformitate cu prevederile Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, o dată la 4 ani trebuie întreprinse următoarele acțiuni: • Desemnarea/redesemnarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați din surse agricole sau aplicarea unui Program de acțiune la nivelul întregii țări, după caz; • Elaborarea/revizuirea Codului de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, pentru uzul fermierului; • Elaborarea pentru fiecare zonă vulnerabilă, grup de zone vulnerabile cu caracteristici similare sau la nivelul întregii țări, după caz, a unui Program de acțiune care să cuprindă măsuri concrete pentru implementarea Codului de bune practici agricole. Având în vedere criteriile protecției apelor, inclusiv principiul prevenției, care se aplică la nivelul Uniunii Europene și ținând seama de fenomenul de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre și de faptul că toate resursele MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 1

Pagina 4

naționale de apă drenează în Marea Neagră, la ultima evaluare a stadiului implementării directivei, s-a decis aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva GESTIONEAZA CORECT GUNOIUL DE GRAJD, NU-L RISIPI ! poluării cu nitrați din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României. Aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României, asigură îndeplinirea obiectivelor Directi- vei Nitrați și constituie o excepție de la obligația desemnării/redesemnării zone- lor vulnerabile la poluarea cu nitrați, astfel încât nu au mai fost desemnate zone vulnerabile la nitrați. Cerințele de conformare cu prevederile Directivei Nitrați sunt incluse și în politica agricolă comună, ca norme privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri, sub forma cerințelor legale în materie de gestionare privind mediul și schimbările climatice (SMR) și bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC) definite prin Ordinul MADR/MMAP/ ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pen- tru aprobarea normelor, privind ecocondiționalitatea în cadrul sche- melor și măsurilor de sprijin, pentru fermieri în România, în conformitate cu legislația în vigoare. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 2 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 5

IN GOSPODARIE, GUNOIUL DE GRAJD TREBUIE DEPOZITAT CORESPUNZATOR Măsuri de prevenire și combatere a poluării cu nitrați proveniți din surse agricole prevăzute în Codul de bune practici agricole Fermierii trebuie să respecte măsurile prevăzute în Codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole. Dintre acestea, cele mai importante se referă la: • depozitarea gunoiului de grajd din exploatațiile agrozootehnice; • condiții de aplicare a îngrășămintelor cu azot; • documente de evidență a exploatațiilor agrozootehnice. Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în platforme individuale, platforme comunale sau în câmp, în apropierea terenului agricol pe care urmează să fie împrăștiat. În cazul fermelor cu un număr de animale de pănă la 100 de unități vită mare (UVM), depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se poate face în platforme individuale sau platforme comunale, cu respectarea măsurilor prevăzute în Codul de bune practici agricole. Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de mediu sau dacă ferma intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale (IED) depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului Integrat de Mediu, necesar pentru funcționarea exploatației agricole, în condițiile legii. Se consideră unitate vită mare (UVM), echivalentul conținutului de azot din dejecțiile produse anual de o vacă de lapte. Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o perioadă mai mare cu o lună decât perioada de interdicție pentru aplicarea pe teren a gunoiului de grajd. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 3

Pagina 6

DEPOZITAREA TEMPORARA A GUNOIULUI DE GRAJD SE VA FACE IN SIGURANTA 1. Platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd Platformele individuale pentru de- pozitarea gunoiului de grajd, trebuie am- plasate astfel încât să se ia în considera- re cerințele privind condițiile de acces și distanța față de grajduri și locuințe. Platforma individuală se amplasează: • pe o suprafață orizontală sau ușor înclinată, cu pantă joasă; • la o distanță de cel puțin 100 m față de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de apă; • la o distanță de minim 50 m față de locuințe și de sursele de apă po- tabilă; • în cazul în care nu este posibilă respectarea acestei distanțe, se va am- plasa la cel mai depărtat punct în aval de sursa de apă; • pe o bază din material imper- meabil, cum ar fi o placă de beton sau un pat impermeabil (polietilenă cu densitate mare). Acolo unde este posibil se înființează o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și ab- sorbția lichidelor scurse din zona de de- pozitare. Capacitatea de stocare necesară se stabilește, în funcție de numărul și speciile de animale deținute, tipul de bălegar produs și perioada de stocare. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 4 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 7

APLICAREA INGRASAMINTELOR ORGANICE, A FERTILIZANTILOR NATURALI, AMELIOREAZA PROPRIETATILE SOLULUI 2. Platforme comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd Rolul platformei comunale este de a depozita temporar, în bune condiții, a dejecțiilor provenite de la animale, amestecate sau nu cu alte reziduuri organice de tipul celor menajere sau vegetale, înainte ca acestea să fie împrăștiate pe terenurile agricole. Platforma comunală va fi amplasată: • la 500 m față de locuințe, conform Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014, pentru aprobarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației; • pe un teren ușor accesibil mijloacelor de transport ca distanță și costuri; • pe o suprafață dreaptă; • pe un teren fără risc de inundație; • la o distanță de minim 100 m de orice curs sau corp de apă. Totodată, platformele comunale nu vor fi amplasate în apropierea sau în zonele cu apă freatică la o adâncime mai mică de 2 metri; Dimensiunea platformei trebuie stabilită în funcție de cantitatea de bălegar ce se estimează a fi produsă. Platformele comunale pot fi construite și în localitățile unde există platforme individuale, ele nu se exclud reciproc și pot fi complementare. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 5

Pagina 8

DEPOZITAREA INCORECTA A GUNOIULUI DE GRAJD CONDUCE LA POLUAREA SOLULUI SI A APELOR 3. Depozitarea temporară a gunoiului de grajd în câmp Gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar pe câmp după verificarea faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor existente, respectând următoarele cerințe: 1. se depozitează numai pe terenul pe care va fi împrăștiat; 2. cantitatea depozitată nu poate depăși cantitatea totală de gunoi de grajd care trebuie aplicată pe teren, stabilită în acord cu standardele maxime de aplicare a îngrășămintelor; 3. nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de un an de zile; 4. depozitele temporare se amplasează în fiecare an în locații diferite. Depozitele temporare se amplasează în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale HG nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, astfel: • la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu permeabilitate ridicată (nisip, pietriș); • la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare; • la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru furnizarea publică de apă potabilă. Se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi de grajd să fie amplasată o folie impermeabilă peste care să fie pus un pat de paie sau alte materii organice, mai ales în cazul în care gunoiul de grajd prezintă un grad ridicat de umiditate. De asemenea, se recomandă ca laturile depozitului (în mod deosebit cele situate la baza pantei) să fie înconjurate de un strat de paie. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 6 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 9

TOTI FERMIERII TREBUIE SA RESPECTE PREVEDERILE SI RECOMANDARILE DIN CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE Planul de management al gunoiului de grajd la nivel de fermă Pentru gestionarea corectă a îngrășămintelor la nivelul fermei, este necesar un plan de fertilizare. Prin planul de fertilizare sunt stabilite cantitățile maxime de azot, care pot fi aplicate pe teren. Planurile de fertilizare sunt întocmite în două moduri: pe bază de studii agrochimice sau utilizând standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot, care pot fi aplicate pe terenuri. În cazul fermelor unde se practică agricultura în sistem irigat sau care au o producție planificată ce necesită cantități mai mari de azot decât cele prevăzute de standardele maxime, se întocmesc planuri de fertilizare pe baza unui studiu agrochimic. Studiul agrochimic trebuie efectuat de organe de specialitate ale Ministerului Agri- culturii și Dezvoltării Rurale în acord cu cerințele Acordului de Mediu și/sau ale Acordului Integrat de Mediu. În funcție de studiul agrochimic, de condițiile pedoclimatice locale, de recolta anterioară și cea scontată, de îngrășămintele organice aplicate în cursul unui an agricol, se calculează doza de îngrășăminte minerale care se mai poate aplica pentru a atinge producția urmărită, fără a depăși normele impuse de Directiva Nitrați (170 kg N din îngrășăminte organice/ha/an). În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului agrochimic, aplicarea îngrășămintelor cu azot poate fi realizată pe baza standardelor privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe teren. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 7

Pagina 10

PERDELELE SI BENZILE FORESTIERE PROTEJEAZA CURSURILE DE APA IMPOTRIVA POLUARII CU NUTRIENTI Standarde maxime privind aplicarea gunoiului de grajd Standardele maxime reprezintă cantități maxime de îngrășăminte cu azot (minerale+organice) care se pot aplica în condițiile unei fertilizări echilibrate. Cantitatea maximă de în- grășăminte organice aplicată nu trebuie să depășească 170 kg N/ha/an. Au fost determinate cantitățile de azot necesare realizării unei producții echivalente cu media la nivel național pe ultimii 10 ani pentru principalele culturi agricole, în condițiile unei fertilizări echilibrate și pentru pante de până la 12 % și respectiv peste 12%. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 8 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 11

DOCUMENTELE DE EVIDENTA ALE EXPLOATATIILOR AGRICOLE SE PASTREAZA PE TIMP NEDEFINIT Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenuri cu panta de până la 12% de zahăr Specifi- Porumb Legume soarelui Floarea Cartofi cereale Pășuni Rapiță boabe Sfeclă Grâu care Alte Cantitatea maximă de Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ azot ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an (Kg N/ha/an) 120 130 100 100 100 140 170 160 100 100 Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi aplicate pe terenuri cu panta peste 12% de zahăr Specifi- Porumb Legume soarelui Floarea Cartofi cereale Pășuni Rapiță boabe Sfeclă Grâu care Alte Cantitatea maximă de Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ azot ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an (Kg N/ha/an) 90 80 80 80 80 90 120 100 80 100 MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 9

Pagina 12

CAPACITATILE DE STOCARE PENTRU DEJECTIILE ANIMALE SE CORELEAZA CU PERIOADELE DE INTERDICTIE Perioade de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe terenul agricol Nu se aplică gunoiul de grajd pe terenul agricol în perioadele de interdicție. Perioadele de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor sunt definite prin intervalul de timp în care temperatura medie a aerului scade sub valoarea de 5oC. Acest interval corespunde perioadei în care cerințele culturii agricole față de nutrienți sunt reduse sau când riscul de percolare/ scurgere la suprafață este mare. Capacitățile de stocare a gunoiului de grajd trebuie să fie proiectate pen- tru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru aplicarea îngrășămintelor. Au fost stabilite datele calendaristice privind începutul, respectiv sfârșitul perioadelor de interdicție în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren Specificare Perioada de interdicție Îngrășăminte Teren arabil și pășuni 1 noiembrie - 15 martie organice solide Culturi de toamnă 1 noiembrie - 1 martie Îngrășăminte organice Teren arabil lichide și îngrășăminte Alte culturi minerale Pășuni 1 octombrie - 15 martie MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 10 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 13

FERMIERII CARE SOLICITA SPRIJIN FINANCIAR DE LA A.P.I.A TREBUIE SA RESPECTE CERINTELE STANDARD IN MATERIE DE MEDIU Cerințe speciale privind aplicarea îngrășămintelor organice Se interzice aplicarea guno- iului de grajd, ca și a oricărui tip de îngrășământ, pe timp de ploaie, ninsoare și soare puternic și pe terenurile cu exces de apă sau acoperite cu zăpadă. În plus față de cele arătate mai sus, nu se recomandă să fie aplicate dacă: • solul este puternic înghețat; • solul este crăpat (fisurat) în adâncime; • solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi la depunerea unor materiale de umplutură; • câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj în ultimele 12 luni. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 11

Pagina 14

REABILITAREA PASUNILOR SI FANETELOR CONTRIBUIE LA PROTECTIA CURSURILOR DE APA Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri situate lângă cursuri de apă Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se amenajează zone de pro- tecție și benzi tampon (fâșii de pro- tecție) în care este interzisă desfășu- rarea activităților agricole, respectiv aplicarea fertilizanților și a pesticide- lor de orice fel. Zonele de protecție se amenajează în conformitate cu Legea Apelor în lungul cursurilor de apă. Lățimea zonelor de protecție este stabilită în funcție de lățimea cursului de apă, tipul și destinația resursei de apă sau amenajării hidrotehnice. Dimensiunile respective și modalitatea în care se măsoară, se regăsesc în Codul de Bune Practici Agricole. Benzile tampon (fâșii de protecție) sunt benzi înierbate adiacente zone- lor de protecție, stabilite prin Legea Apelor în care este interzisă aplicarea fertilizanților de orice fel și a pesticidelor. Lățimea minimă a fâșiilor de protecție trebuie să fie de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12%, respec- tiv 3 m pe terenurile cu panta de peste 12%. Lățimea benzilor tampon (fâșiilor de protecție), se con- sideră de la limita blocului fi- zic adiacent zonei de protecție (stabilită prin Legea Apelor) spre interiorul acestuia. Panta terenului înseamnă panta me- die a blocului fizic adiacent cursului de apă. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 12 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 15

PRACTICILE AGRICOLE CORECTE MENTIN CALITATEA SI POTENTIALUL SOLULUI PE TERMEN LUNG Restricții privind aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zapadă Pe soluri saturate cu apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zăpadă este interzisă aplicarea îngrășămintelor or- ganice de natură animală, evitându-se astfel pierderile de azot nitric cu apele de percolare și cu scurgerile. În zonele inundabile este interzisă depozitarea gunoiului de grajd. Pentru culturile de orez, se recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrășăminte pe bază de azot amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea terenului. Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate corespunzătoare capacității de câmp. Pe solurile în pantă care sunt înghețate sau acoperite de zăpadă și aflate în vecinătatea cursurilor de apă este interzisă aplicarea îngrășămintelor cu azot, deoarece există riscul de spălare a nitraților la încălzirea vremii. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 13

Pagina 16

FIECARE EXPLOATATIE AGRICOLA TREBUIE SA INTOCMEASCA SI SA RESPECTE UN PLAN DE FERTILIZARE Documente de evidență ale exploatațiilor agricole Se întocmesc și se completează documentele de evidență ale exploa- tațiilor agricole, astfel încât să permi- tă autorităților de inspecție și control să constate: • suprafața fermei; • tipul și cantitatea oricărui îngrășământ chimic/organic aplicat pe teren, cantitatea de azot conținută și data aplicării; • tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată și data recoltării; • șeptelul fermei, pe specii și categorii de producție, identificarea și înregistrarea acestuia, registrele de evidență ale efectivelor, precum și perioada de timp în care animalele sunt menținute în fermă; • standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte care pot fi aplicate; • cantitatea oricărui tip de îngrășământ de origine animală și natura acestuia exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/ importului, precum și numele și adresa destinatarului/furnizorului; • capacitățile de stocare pentru dejecțiile animale (la nivelul fermei și/sau pe platforme de gunoi comunale, depozite perma- nente/nepermanente), core- late cu cerințele minime impuse de perioadele de interdicție în aplicarea îngră- șămintelor. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 14 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 17

ACUMULAREA DE NITRATI IN SOL SI IN SURSELE DE APA ARE EFECTE ADVERSE PENTRU SANATATEA OAMENILOR Programe de acțiune la nivel de comună Primarii unităților administrativ teritoriale elaborează și supun aprobării consiliilor locale un Plan de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole la nivel local, care cuprinde măsurile prevăzute în programul de acțiune, termenele de îndeplinire a acestora și sursele de finanțare. Direcțiile pentru agricultură județene, prin oficiile de studii pe- dologice și agrochimice, camerele agricole județene și administrațiile bazinale de apă asigură asistența de specialitate autorităților admini- strației publice locale în vederea elaborării Planului de acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole la nivel local. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 15

Pagina 18

NU SE ADMINISTREAZA NICI UN FEL DE FERTILIZANTI IN PERIOADELE DE INTERDICTIE Norme privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri (cerințe SMR și standarde GAEC) Fermierii care solicită plăți directe (plata unică pe suprafață - SAPS, plata redistributivă, plata pentru practici benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, sprijinul cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri), ajutoare naționale tranzitorii, măsuri de sprijin compensatorii pentru dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, sprijin pentru sectoarele pomicol și vitivinicol, precum și alte scheme/măsuri de sprijin din fonduri europene sau din bugetul național, trebuie să respecte normele privind ecocondiționalitatea, în conformitate cu legislația în vigoare. Normele privind ecocondiționalitatea cuprind cerințele legale în materie de gestionare (SMR) și standardele privind bunele condiții agricole și de mediu (GAEC) definite conform legislației europene, pentru următoarele domenii: • mediu, schimbări climatice și bunele condiții agricole ale terenurilor; • sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor; • bunăstarea animalelor. Obligațiile cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole se regăsesc în cuprinsul SMR 1 ”Protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” și GAEC 1 ”Crearea și/ sau menținerea benzilor tampon (fâșii de protecție) în vecinătatea apelor de suprafață” prevăzute în anexa 1 la Codul de bune practici agricole și Ordinul MADR/MMAP/ ANSVSA nr. 352/636/54/2015. MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR 16 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI

Pagina 19

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Bulevardul Libertății, nr. 12, sector 5, București MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR

Pagina 20

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor www.mediu.ro Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale www.madr.ro Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului- ICPA București www.icpa.ro Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” www.inpcp.ro Campania Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” www.inpcp-campanie.ro MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR Bulevardul Libertății, nr. 12, sector 5, București MINISTERUL MEDIULUI, APELOR SI , PADURILOR