Document
Codul de bune practici agricole rezumat
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 1,1 MB · modificat pe site: 19.03.2024
Pagina sursă
Cum citez acest document
Document, „Codul de bune practici agricole rezumat”, Comuna Moșna, jud. Iași. Sursa: http://www.mosnaiasi.ro/wp-content/uploads/2024/03/Codul-de-bune-practici-agricole-rezumat.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mosna/88503-codul-de-bune-practici-agricole-rezumat, 07.11.2026)
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
REZUMAT
AL CODULUI DE
BUNE PRACTICI AGRICOLE
PENTRU PROTECȚIA APELOR
ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU
NITRAȚI DIN SURSE AGRICOLE
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
Pagina 2
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României
Codul bunelor practici agricole pentru protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați din surse agricole / prof. dr. Mihail Dumitru, dr.
Cătălin Simota, dr. Traian Cioroianu, ... - București : eKarioka, 2015
Bibliogr.
ISBN 978-606-94088-1-0
I. Dumitru, Mihail
II. Simota, Cătălin
III. Cioroianu, Traian Mihai
504.4.054
Editura eKarioka
Str. Stan Tabără, Nr. 28-32, Sector 5, București
Email: [email protected]
Telefon: 0735 274 652
BUCUREȘTI - 2015
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
Pagina 3
Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți
Cadrul legislativ
GUNOIUL DE GRAJD ESTE O RESURSĂ IEFTINĂ ȘI VALOROASĂ
Directiva Cadru a Apei (2000/60/CE) de stabilire a unui cadru de politică
comunitară în domeniul apei (Directiva cadru pentru apă), transpusă în legislația
națională prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările
ulterioare, reprezintă principalul act normativ pentru protecția apei având ca
obiectiv atingerea stării « bune » de calitate a apelor.
Directiva Nitrați (91/676/CEE) privind protecția apelor împotriva poluării
cu nitrați din surse agricole (Directiva Nitrați) a fost transpusă în legislația
națională prin Hotărârea Guvernului nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de
acțiune pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.
În conformitate cu prevederile Planului de acțiune pentru protecția
apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole, o dată la 4
ani trebuie întreprinse următoarele acțiuni:
• Desemnarea/redesemnarea zonelor vulnerabile la poluarea cu nitrați
din surse agricole sau aplicarea unui Program de acțiune la nivelul întregii
țări, după caz;
• Elaborarea/revizuirea Codului de bune practici agricole pentru
protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole, pentru uzul
fermierului;
• Elaborarea pentru fiecare zonă vulnerabilă, grup de zone vulnerabile
cu caracteristici similare sau la nivelul întregii țări, după caz, a unui Program
de acțiune care să cuprindă măsuri concrete pentru implementarea Codului
de bune practici agricole.
Având în vedere criteriile protecției apelor, inclusiv principiul prevenției,
care se aplică la nivelul Uniunii Europene și ținând seama de fenomenul
de eutrofizare prezent la nivelul Mării Negre și de faptul că toate resursele
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 1
Pagina 4
naționale de apă drenează în Marea
Neagră, la ultima evaluare a stadiului
implementării directivei, s-a decis
aplicarea unui program de acțiune
pentru protecția apelor împotriva
GESTIONEAZA CORECT GUNOIUL DE GRAJD, NU-L RISIPI !
poluării cu nitrați din surse agricole
la nivelul întregului teritoriu al
României.
Aplicarea unui program de acțiune pentru protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați din surse agricole la nivelul întregului teritoriu al României,
asigură îndeplinirea obiectivelor Directi-
vei Nitrați și constituie o excepție de la
obligația desemnării/redesemnării zone-
lor vulnerabile la poluarea cu nitrați,
astfel încât nu au mai fost desemnate
zone vulnerabile la nitrați.
Cerințele de conformare cu prevederile
Directivei Nitrați sunt incluse și în
politica agricolă comună, ca norme privind ecocondiționalitatea în cadrul
schemelor și măsurilor de sprijin pentru fermieri, sub forma cerințelor
legale în materie de gestionare privind mediul și schimbările climatice
(SMR) și bunele condiții agricole
și de mediu ale terenurilor (GAEC)
definite prin Ordinul MADR/MMAP/
ANSVSA nr. 352/636/54/2015 pen-
tru aprobarea normelor, privind
ecocondiționalitatea în cadrul sche-
melor și măsurilor de sprijin, pentru
fermieri în România, în conformitate
cu legislația în vigoare.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
2 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 5
IN GOSPODARIE, GUNOIUL DE GRAJD TREBUIE DEPOZITAT CORESPUNZATOR
Măsuri de prevenire și combatere a poluării cu nitrați proveniți din
surse agricole prevăzute în Codul de bune practici agricole
Fermierii trebuie să respecte măsurile
prevăzute în Codul de bune practici agricole
pentru protecția apelor împotriva poluării
cu nitrați din surse agricole. Dintre acestea,
cele mai importante se referă la:
• depozitarea gunoiului de grajd din
exploatațiile agrozootehnice;
• condiții de aplicare a îngrășămintelor
cu azot;
• documente de evidență a exploatațiilor agrozootehnice.
Depozitarea gunoiului de grajd se poate face în platforme individuale,
platforme comunale sau în câmp, în apropierea terenului agricol pe care
urmează să fie împrăștiat.
În cazul fermelor cu un număr de animale de pănă la 100 de unități vită
mare (UVM), depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se poate face în
platforme individuale sau platforme comunale, cu respectarea măsurilor
prevăzute în Codul de bune practici agricole.
Pentru fermele cu peste 100 UVM depozitarea și procesarea gunoiului
de grajd se face în conformitate cu cerințele Acordului de mediu sau dacă
ferma intră sub incidența Directivei 2010/75/UE privind emisiile industriale
(IED) depozitarea și procesarea gunoiului de grajd se face în conformitate
cu cerințele Acordului Integrat de Mediu, necesar pentru funcționarea
exploatației agricole, în condițiile legii. Se consideră unitate vită mare
(UVM), echivalentul conținutului de azot din dejecțiile produse anual de o
vacă de lapte.
Depozitele trebuie să aibă o capacitate care să asigure stocarea pentru o
perioadă mai mare cu o lună decât perioada de interdicție pentru aplicarea
pe teren a gunoiului de grajd.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 3
Pagina 6
DEPOZITAREA TEMPORARA A GUNOIULUI DE GRAJD SE VA FACE IN SIGURANTA
1. Platforme individuale pentru depozitarea gunoiului de grajd
Platformele individuale pentru de-
pozitarea gunoiului de grajd, trebuie am-
plasate astfel încât să se ia în considera-
re cerințele privind condițiile de acces și
distanța față de grajduri și locuințe.
Platforma individuală se amplasează:
• pe o suprafață orizontală sau
ușor înclinată, cu pantă joasă;
• la o distanță de cel puțin 100
m față de canale, râuri, iazuri sau alte corpuri de apă;
• la o distanță de minim 50 m față de locuințe și de sursele de apă po-
tabilă;
• în cazul în care nu este posibilă
respectarea acestei distanțe, se va am-
plasa la cel mai depărtat punct în aval
de sursa de apă;
• pe o bază din material imper-
meabil, cum ar fi o placă de beton sau
un pat impermeabil (polietilenă cu
densitate mare).
Acolo unde este posibil se înființează o bandă permanentă de vegetație de
cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută
în jurul amenajării pentru captarea și ab-
sorbția lichidelor scurse din zona de de-
pozitare.
Capacitatea de stocare necesară
se stabilește, în funcție de numărul și
speciile de animale deținute, tipul de
bălegar produs și perioada de stocare.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
4 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 7
APLICAREA INGRASAMINTELOR ORGANICE, A FERTILIZANTILOR NATURALI, AMELIOREAZA PROPRIETATILE SOLULUI
2. Platforme comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd
Rolul platformei comunale este de
a depozita temporar, în bune condiții,
a dejecțiilor provenite de la animale,
amestecate sau nu cu alte reziduuri
organice de tipul celor menajere sau
vegetale, înainte ca acestea să fie
împrăștiate pe terenurile agricole.
Platforma comunală va fi amplasată:
• la 500 m față de locuințe,
conform Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014, pentru aprobarea
normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației;
• pe un teren ușor accesibil mijloacelor de transport ca distanță și
costuri;
• pe o suprafață dreaptă;
• pe un teren fără risc de inundație;
• la o distanță de minim 100 m de orice curs sau corp de apă.
Totodată, platformele comunale nu vor fi amplasate în apropierea sau în
zonele cu apă freatică la o adâncime mai mică de 2 metri;
Dimensiunea platformei
trebuie stabilită în funcție de
cantitatea de bălegar ce se
estimează a fi produsă.
Platformele comunale pot fi
construite și în localitățile unde
există platforme individuale,
ele nu se exclud reciproc și pot
fi complementare.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 5
Pagina 8
DEPOZITAREA INCORECTA A GUNOIULUI DE GRAJD CONDUCE LA POLUAREA SOLULUI SI A APELOR
3. Depozitarea temporară a gunoiului de grajd în câmp
Gunoiul de grajd poate fi depozitat temporar pe câmp după verificarea
faptului că nu există un risc de poluare a cursurilor de apă sau drenurilor
existente, respectând următoarele cerințe:
1. se depozitează numai pe terenul pe care va fi împrăștiat;
2. cantitatea depozitată nu poate depăși cantitatea totală de gunoi de
grajd care trebuie aplicată pe teren, stabilită în acord cu standardele maxime
de aplicare a îngrășămintelor;
3. nu poate fi depozitat în grămezi temporare mai mult de un an de zile;
4. depozitele temporare se amplasează în fiecare an în locații diferite.
Depozitele temporare se amplasează în conformitate cu prevederile Legii
apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare și ale HG
nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și
mărimea zonelor de protecție sanitară și hidrogeologică, astfel:
• la cel puțin 20 m de cursurile de apă (inclusiv lacuri și acumulări
de apă), drenuri deschise sau orice alt tip de dren astupat cu materiale cu
permeabilitate ridicată (nisip, pietriș);
• la cel puțin 50 m față de foraje hidrogeologice, puțuri sau izvoare;
• la cel puțin 250 m de orice foraj sau fântână utilizată pentru
furnizarea publică de apă potabilă.
Se recomandă ca la baza depozitului temporar de gunoi de grajd să fie
amplasată o folie impermeabilă peste
care să fie pus un pat de paie sau alte
materii organice, mai ales în cazul în
care gunoiul de grajd prezintă un grad
ridicat de umiditate. De asemenea,
se recomandă ca laturile depozitului
(în mod deosebit cele situate la baza
pantei) să fie înconjurate de un strat de
paie.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
6 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 9
TOTI FERMIERII TREBUIE SA RESPECTE PREVEDERILE SI RECOMANDARILE DIN CODUL DE BUNE PRACTICI AGRICOLE
Planul de management al gunoiului de grajd la nivel de fermă
Pentru gestionarea corectă a îngrășămintelor la nivelul fermei, este necesar un plan de fertilizare. Prin planul de fertilizare sunt stabilite cantitățile
maxime de azot, care pot fi aplicate pe teren.
Planurile de fertilizare sunt întocmite în două moduri: pe bază de studii
agrochimice sau utilizând standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot, care pot fi aplicate pe terenuri.
În cazul fermelor unde se practică agricultura în sistem irigat sau care
au o producție planificată ce necesită cantități mai mari de azot decât
cele prevăzute de standardele
maxime, se întocmesc planuri
de fertilizare pe baza unui studiu
agrochimic. Studiul agrochimic
trebuie efectuat de organe de
specialitate ale Ministerului Agri-
culturii și Dezvoltării Rurale în
acord cu cerințele Acordului
de Mediu și/sau ale Acordului
Integrat de Mediu. În funcție
de studiul agrochimic, de
condițiile pedoclimatice locale, de recolta anterioară și cea scontată, de
îngrășămintele organice aplicate în cursul unui an agricol, se calculează
doza de îngrășăminte minerale care se mai poate aplica pentru a atinge
producția urmărită, fără a depăși normele impuse de Directiva Nitrați (170
kg N din îngrășăminte organice/ha/an).
În situația în care planurile de fertilizare nu se întocmesc pe baza studiului agrochimic, aplicarea îngrășămintelor cu azot poate fi realizată pe baza
standardelor privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care pot fi
aplicate pe teren.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 7
Pagina 10
PERDELELE SI BENZILE FORESTIERE PROTEJEAZA CURSURILE DE APA IMPOTRIVA POLUARII CU NUTRIENTI
Standarde maxime privind aplicarea gunoiului de grajd
Standardele maxime
reprezintă cantități maxime
de îngrășăminte cu azot
(minerale+organice) care se
pot aplica în condițiile unei
fertilizări echilibrate.
Cantitatea maximă de în-
grășăminte organice aplicată
nu trebuie să depășească 170
kg N/ha/an.
Au fost determinate
cantitățile de azot necesare
realizării unei producții echivalente cu media la nivel național pe ultimii 10
ani pentru principalele culturi agricole, în condițiile unei fertilizări echilibrate
și pentru pante de până la 12 % și respectiv peste 12%.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
8 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 11
DOCUMENTELE DE EVIDENTA ALE EXPLOATATIILOR AGRICOLE SE PASTREAZA PE TIMP NEDEFINIT
Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care
pot fi aplicate pe terenuri cu panta de până la 12%
de zahăr
Specifi-
Porumb
Legume
soarelui
Floarea
Cartofi
cereale
Pășuni
Rapiță
boabe
Sfeclă
Grâu
care
Alte
Cantitatea
maximă de Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/
azot ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an
(Kg N/ha/an)
120 130 100 100 100 140 170 160 100 100
Standarde privind cantitățile maxime de îngrășăminte cu azot care
pot fi aplicate pe terenuri cu panta peste 12%
de zahăr
Specifi-
Porumb
Legume
soarelui
Floarea
Cartofi
cereale
Pășuni
Rapiță
boabe
Sfeclă
Grâu
care
Alte
Cantitatea
maximă de Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/ Kg N/
azot ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an ha/an
(Kg N/ha/an)
90 80 80 80 80 90 120 100 80 100
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 9
Pagina 12
CAPACITATILE DE STOCARE PENTRU DEJECTIILE ANIMALE SE CORELEAZA CU PERIOADELE DE INTERDICTIE
Perioade de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd
pe terenul agricol
Nu se aplică gunoiul de grajd pe terenul agricol în perioadele de
interdicție.
Perioadele de interdicție pentru aplicarea pe teren a îngrășămintelor sunt
definite prin intervalul de timp în care temperatura medie a aerului scade
sub valoarea de 5oC. Acest interval corespunde perioadei în care cerințele
culturii agricole față de nutrienți sunt reduse sau când riscul de percolare/
scurgere la suprafață este mare.
Capacitățile de stocare a gunoiului de grajd trebuie să fie proiectate pen-
tru un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție
pentru aplicarea îngrășămintelor.
Au fost stabilite datele calendaristice privind începutul, respectiv sfârșitul
perioadelor de interdicție în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni),
tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ
(mineral, organic solid și organic lichid).
Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren
Specificare Perioada de interdicție
Îngrășăminte
Teren arabil și pășuni 1 noiembrie - 15 martie
organice solide
Culturi de toamnă 1 noiembrie - 1 martie
Îngrășăminte organice Teren arabil
lichide și îngrășăminte Alte culturi
minerale Pășuni 1 octombrie - 15 martie
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
10 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 13
FERMIERII CARE SOLICITA SPRIJIN FINANCIAR DE LA A.P.I.A TREBUIE SA RESPECTE CERINTELE STANDARD IN MATERIE DE MEDIU
Cerințe speciale privind aplicarea îngrășămintelor organice
Se interzice aplicarea guno-
iului de grajd, ca și a oricărui
tip de îngrășământ, pe timp
de ploaie, ninsoare și soare
puternic și pe terenurile cu
exces de apă sau acoperite
cu zăpadă. În plus față de
cele arătate mai sus, nu se
recomandă să fie aplicate dacă:
• solul este puternic
înghețat;
• solul este crăpat (fisurat) în adâncime;
• solul este săpat în vederea instalării unor drenuri sau pentru a servi
la depunerea unor materiale de umplutură;
• câmpul a fost prevăzut cu drenuri sau a suportat lucrări de subsolaj
în ultimele 12 luni.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 11
Pagina 14
REABILITAREA PASUNILOR SI FANETELOR CONTRIBUIE LA PROTECTIA CURSURILOR DE APA
Aplicarea îngrășămintelor pe terenuri situate lângă cursuri de apă
Pe terenurile adiacente cursurilor de apă se amenajează zone de pro-
tecție și benzi tampon (fâșii de pro-
tecție) în care este interzisă desfășu-
rarea activităților agricole, respectiv
aplicarea fertilizanților și a pesticide-
lor de orice fel.
Zonele de protecție se amenajează
în conformitate cu Legea Apelor în
lungul cursurilor de apă. Lățimea
zonelor de protecție este stabilită în funcție de lățimea cursului de apă,
tipul și destinația resursei de apă sau amenajării hidrotehnice. Dimensiunile
respective și modalitatea în care se măsoară, se regăsesc în Codul de Bune
Practici Agricole.
Benzile tampon (fâșii de protecție) sunt benzi înierbate adiacente zone-
lor de protecție, stabilite prin Legea Apelor în care este interzisă aplicarea
fertilizanților de orice fel și a pesticidelor. Lățimea minimă a fâșiilor de
protecție trebuie să fie de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12%, respec-
tiv 3 m pe terenurile cu panta de peste 12%.
Lățimea benzilor tampon
(fâșiilor de protecție), se con-
sideră de la limita blocului fi-
zic adiacent zonei de protecție
(stabilită prin Legea Apelor)
spre interiorul acestuia. Panta
terenului înseamnă panta me-
die a blocului fizic adiacent
cursului de apă.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
12 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 15
PRACTICILE AGRICOLE CORECTE MENTIN CALITATEA SI POTENTIALUL SOLULUI PE TERMEN LUNG
Restricții privind aplicarea îngrășămintelor pe terenuri saturate cu
apă, inundate, înghețate sau acoperite cu zapadă
Pe soluri saturate cu apă, inundate,
înghețate sau acoperite cu zăpadă este
interzisă aplicarea îngrășămintelor or-
ganice de natură animală, evitându-se
astfel pierderile de azot nitric cu apele
de percolare și cu scurgerile.
În zonele inundabile este interzisă
depozitarea gunoiului de grajd.
Pentru culturile de orez, se
recomandă ca fertilizarea să se realizeze cu îngrășăminte pe bază de azot
amoniacal sau amidic, care trebuie aplicat cu 2-3 zile înainte de inundarea
terenului.
Pe soluri periodic saturate cu apă sau în zone inundabile, trebuie ales
momentul de aplicare a îngrășămintelor atunci când solul are o umiditate
corespunzătoare capacității de câmp.
Pe solurile în pantă
care sunt înghețate sau
acoperite de zăpadă și
aflate în vecinătatea
cursurilor de apă este
interzisă aplicarea
îngrășămintelor cu azot,
deoarece există riscul
de spălare a nitraților la
încălzirea vremii.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 13
Pagina 16
FIECARE EXPLOATATIE AGRICOLA TREBUIE SA INTOCMEASCA SI SA RESPECTE UN PLAN DE FERTILIZARE
Documente de evidență ale exploatațiilor agricole
Se întocmesc și se completează
documentele de evidență ale exploa-
tațiilor agricole, astfel încât să permi-
tă autorităților de inspecție și control
să constate:
• suprafața fermei;
• tipul și cantitatea oricărui
îngrășământ chimic/organic aplicat
pe teren, cantitatea de azot conținută
și data aplicării;
• tipul oricărei culturi, data la care a fost semănată și data recoltării;
• șeptelul fermei, pe specii și categorii de producție, identificarea
și înregistrarea acestuia, registrele de evidență ale efectivelor, precum și
perioada de timp în care animalele sunt menținute în fermă;
• standardele privind cantitățile maxime de îngrășăminte care pot fi
aplicate;
• cantitatea oricărui tip de îngrășământ de origine animală și
natura acestuia exportat/importat din/în fermă, data efectuării exportului/
importului, precum și numele și adresa destinatarului/furnizorului;
• capacitățile de stocare pentru dejecțiile animale (la nivelul fermei
și/sau pe platforme de gunoi
comunale, depozite perma-
nente/nepermanente), core-
late cu cerințele minime
impuse de perioadele de
interdicție în aplicarea îngră-
șămintelor.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
14 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 17
ACUMULAREA DE NITRATI IN SOL SI IN SURSELE DE APA ARE EFECTE ADVERSE PENTRU SANATATEA OAMENILOR
Programe de acțiune la nivel de comună
Primarii unităților administrativ teritoriale elaborează și supun aprobării
consiliilor locale un Plan de acțiune pentru protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați din surse agricole la nivel local, care cuprinde măsurile
prevăzute în programul de acțiune, termenele de îndeplinire a acestora și
sursele de finanțare.
Direcțiile pentru agricultură
județene, prin oficiile de studii pe-
dologice și agrochimice, camerele
agricole județene și administrațiile
bazinale de apă asigură asistența
de specialitate autorităților admini-
strației publice locale în vederea
elaborării Planului de acțiune pentru
protecția apelor împotriva poluării
cu nitrați din surse agricole la nivel
local.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI 15
Pagina 18
NU SE ADMINISTREAZA NICI UN FEL DE FERTILIZANTI IN PERIOADELE DE INTERDICTIE
Norme privind ecocondiționalitatea în cadrul schemelor și măsurilor
de sprijin pentru fermieri
(cerințe SMR și standarde GAEC)
Fermierii care solicită plăți directe (plata unică pe suprafață - SAPS, plata
redistributivă, plata pentru practici benefice pentru climă și mediu, plata
pentru tinerii fermieri, sprijinul cuplat, schema simplificată pentru micii
fermieri), ajutoare naționale tranzitorii, măsuri de sprijin compensatorii
pentru dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, sprijin pentru
sectoarele pomicol și vitivinicol, precum și alte scheme/măsuri de sprijin
din fonduri europene sau din bugetul național, trebuie să respecte normele
privind ecocondiționalitatea, în conformitate cu legislația în vigoare.
Normele privind ecocondiționalitatea
cuprind cerințele legale în materie de
gestionare (SMR) și standardele privind
bunele condiții agricole și de mediu (GAEC)
definite conform legislației europene,
pentru următoarele domenii:
• mediu, schimbări climatice și bunele
condiții agricole ale terenurilor;
• sănătate publică, sănătatea
animalelor și sănătatea plantelor;
• bunăstarea animalelor.
Obligațiile cu privire la protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din
surse agricole se regăsesc în cuprinsul SMR 1 ”Protecția apelor împotriva
poluării cu nitrați proveniți din surse agricole” și GAEC 1 ”Crearea și/
sau menținerea benzilor tampon (fâșii de protecție) în vecinătatea apelor
de suprafață” prevăzute în anexa 1 la Codul de bune practici agricole și
Ordinul MADR/MMAP/ ANSVSA nr. 352/636/54/2015.
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
16 CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU NUTRIENȚI
Pagina 19
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Bulevardul Libertății, nr. 12, sector 5, București
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR
Pagina 20
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
www.mediu.ro
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
www.madr.ro
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie,
Agrochimie și Protecția Mediului- ICPA București
www.icpa.ro
Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”
www.inpcp.ro
Campania Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”
www.inpcp-campanie.ro
MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR
Bulevardul Libertății, nr. 12, sector 5, București
MINISTERUL MEDIULUI,
APELOR SI
, PADURILOR