Hotărâre a Consiliului Local
Hotărâre de Consiliu Local nr. (49)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 33,4 MB · modificat pe site: 22.07.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 49 din 17.07.2025, „Hotărâre de Consiliu Local nr. (49)”, Comuna Moșna, jud. Iași. Sursa: http://www.mosnaiasi.ro/wp-content/uploads/2026/07/Hotarare-de-Consiliu-Local-nr.-49.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mosna/88054-hotarare-de-consiliu-local-nr-49, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOSNA
JUDETUL IASI
HOTARÂREA NR 49/17.07.2025
privind aprobarea actualizarii ROI al personalului
angajat din cadrul Primariei comunei Mosna, jud Iasi
Consiliul local al comunei Mosna, judetul Iasi,întrunit în sedinta ordinara din 17.07.2025 la care participa un numar de 13
consilieri locali, din 13 consilieri în functie ;
Având în vedere
- Proiectul de hotarâre nr 2703/07.07.2025 initiat de Primarul comunei Georgel Popa si avizat de secretar
-referatul primarului comunei inregistrat cu nr2704/07.07.2025 prin care solicita actualizarea Regulamentului de Ordine
Interioara a aparatului de specialitatea al primarului comunei Mosna,jud. lasi ;
-referatul compartimentului de resort nr2702/07.07.2025 prin care se solicita actualizarea în tot cuprinsul HCL Nr 22 /27.04.2012
ca urmare al abrogarii unor acte normative
-HCL NR 25/30.04.2025 privind aprobarea organigramei statului de functii si personal din aparatul de specialitate al Primarului
comunei Mosna jud lasi
- prevederile din OUG 57/2019/3.07.2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare:
- prevederile din Legea nr. 53/2003-Codul Muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
-Standardului 1 - Etică și integritate din Ordinul nr. 600/2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților
publice, publicat în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 387 din 07 mai 2018;
- prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare;
- prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică locală, cu modificările și completările
ulterioare;
-prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată;
- avizul favorabil al comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local Mosna
În conformitate cu art 129 alin 2 „lita) si alin 3 lit a) din O.U.G. 57/2019 ;
În temeiul art. 139, alin (1), art 196 alinl lita din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr 57/2019;
HOTARASTE :
Art.l Începând cu data 17.07.2025 se aproba actualizarea Regulamentului de Ordine Interioara al personalului angajat din
cadrul Primariei comunei Mosna,jud. Iasi, conform anexei nr 1 care face parte integranta din prezenta hotarâre;
Art 2.Cu ducere la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredințează primarul comunei și personalul din cadrul aparatului de
specialitate al primarului comunei Mosna.
Art.3 Cu data emiterii prezentei înceteaza efectul aplicabilitatii HCL NR 22/27.04.2012 privind aprobarea ROI al aparatului
de specialitatea al primarului
Art. 4 Prezenta hotarare va fi comunicata: Primarului comunei, personalului angajat din cadrul institutiei pentru luare la cunostinta
precum . si Institutiei Prefectului Judetului Iasi pentru controlul legalitatii
Prezenta Hotarâre Nr. 49/17.07.2025 a fost adoptată în ședință ordinară din 17.07.2025 Cu următorul total de voturi:
Total consilieri 13
Prezenți 13
Pentru 13
Împotrivă [)
Abține
Adoptată astăzi: 17.07.2025
Contrasemneaza pentru legalitate
Secretar general al Comunei,
Diaconu, Rodica
Pagina 2
Anexa nr.l la
HCL Nr 49/17.07.2025
REGULAMENT INTERN AL APARATULUI DE
SPECIALITATE AL PRIMARULUI COMUNEI MOSNA,
JUDEȚUL IAȘI
Pagina 3
CUPRINS:
DEFINIȚII
CAPITOLUL 1 - DISPOZIȚII GENERALE
CAPITOLUL II- ÎNCHEIEREA, EXECUTAREA, MODIFICAREA,
SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA CONTRACTULUI
INDIVIDUAL DE MUNCĂ
CAPITOLUL III - ÎNCHEIEREA, EXECUTAREA, MODIFICAREA,
SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA RAPORTULUI DE SERVICIU
CAPITOLUL IV - REGULI PRIVIND PROTECȚIA, IGIENA ȘI SECURITATEA
ÎN MUNCĂ ÎN CADRUL UNITĂȚII
CAPITOLUL V- MĂSURI DE PROTECȚIE A MATERNITĂȚII LA
LOCUL DE MUNCĂ
CAPITOLUL VI- REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI
NEDISCRIMINĂRII ȘI AL ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A
DEMNITĂȚII
CAPITOLUL VII - DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI ȘI AL
SALARIAȚILOR
SECȚIUNEA 1 - OBLIGAȚIILE PRIMĂRIEI COMUNEI MOSNA
SECȚIUNEA AII-A - OBLIGAȚIILE SALARIAȚILOR
SECȚIUNEA A III-A - ÎNDATORIRILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI
SECȚIUNEA A IV-A-DREPTURILE SALARIAȚILOR
SECȚIUNEA A V-A- DREPTURILE ANGAJATORULUI
SECȚIUNEA A VI-A- ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ
SECȚIUNEA A VII-A - TIMPUL DE ODIHNĂ ȘI ALTE CONCEDII
SECȚIUNEA A VIII-A - MUNCA SUPLIMENTARĂ
SECȚIUNEA A IX-A - SALARIZAREA
CAPITOLUL VIII - PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR
SAU RECLAMAȚIILOR INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR
CAPITOLUL IX - REGULI CONCRETE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII ÎN
CADRUL INSTITUȚIEI
CAPITOLUL X - ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE
PERSONALULUI CONTRACTUAL
CAPITOLUL XI - SANCȚIUNILE DISCIPLINARE ȘI RĂSPUNDEREA
FUNCȚIONARILOR PUBLICI
Pagina 4
CAPITOLUL XII - REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA DISCIPLINARĂ
PERSONAL CONTRACTUAL
CAPITOLUL XIII - EVALUAREA PERFORMANȚILOR PROFESIONALE
INDIVIDUALE ALE FUNCȚIONARILOR PUBLICI DE EXECUȚIE ȘI CONDUCERE
CAPITOLUL XIV - EVALUAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI
CONTRACTUAL
CAPITOLUL XV - PROTECȚIA DATELOR CU CARACTER PERSONAL
CAPITOLUL XVI - NORME DE CONDUITĂ PROFESIONALĂ
A. PRINCIPII APLICABILE CONDUITEI PROFESIONALE A FUNCȚIONARILOR
PUBLICI PERSONALULUI CONTRACTUAL DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ
ȘI
B. NORMELE DE CONDUITĂ PREVĂZUTE DE O.U.G. NR. 57/2019 PRIVIND CODUL
ADMINISTRATIV, CU COMPLETĂRILE ULTERIOARE
CAPITOLUL XVII - MODUL DE COMUNICARE A DISPOZIȚIILOR/
NOTELOR INTERNE/ADRESELOR/ETC. CĂTRE FUNCȚIONARII
PUBLICI ȘI PERSONALUL CONTRACTUAL DIN APARATUL DE
SPECIALITATE AL PRIMARULUI COMUNEI MOSNA
CAPITOLUL XVIII - DISPOZIȚII FINALE
Model de Formulare nr I-nr 5
Pagina 5
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOSNA, JUDEȚUL IAȘI
În scopul stabilirii la nivelul PRIMĂRIEI COMUNEI MOSNA
a regulilor privind protecția,
igiena și securitatea în muncă, drepturile și obligațiile angajatorului și ale salariaților, a procedurii de
soluționare a cererilor sau reclamațiilor individuale ale salariaților, a regulilor concrete privind
disciplina muncii în unitate, a abaterilor disciplinare și a sancțiunilor aplicabile a modului de evaluare
a salariaților și a modalităților de aplicare a dispozițiilor legale sau contractuale specifice;
e curespectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a
demnității,
e cu consultarea tuturor funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de
specialitate al Primarului comunei MOSNA, județul Iași;
e prevederile art.367 și PARTEA a VI-a Statutul funcționarilor publici, prevederi aplicabile
personalului contractual din administrația publică și evidența personalului plătit din fonduri
publice din OUG 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare;
e în temeiul dispozițiilor art. 241-246 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, republicat, cu
modificările și completările ulterioare;
emite următorul:
REGULAMENT INTERN
DEFINIȚII
În întregul text al prezentului Regulament, următorii termeni au următoarele
înțelesuri:
Primaria comunei MOSNA - structură funcțională fără personalitate juridică și fără capacitate
procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire hotărârile autorității deliberative ȘI
dispozițiile autorității executive, soluționând probleme curente ale colectivități locale, constituită din:
primar, viceprimar, consilierul primarului și aparatul de specialitate al primarului, cu activitate
permanentă — art.5 lit.hh) din Codul administrativ aprobat prin Ordonanța de Urgență nr. 57/2019, cu
modificările și completările ulterioare;
Unitate —- COMUNA MOSNA cu sediul social în comuna MOSNA, sat MOSNA, strada Sf. Voievozi
nr. 70, județul Iași, CIF 4540429, denumită în continuare “Angajatorul”;
CCM - Contractul Colectiv de Muncă la nivel de unitate;
CIM înseamnă contractul individual de muncă încheiat între Comuna MOSNA -— persoană juridică de
drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu, reprezentată de Primar și un salariat.
Consimțământ — al persoanei vizate înseamnă orice manifestare de voință liberă, specifică, informată
și lipsită de ambiguitate a persoanei vizate prin care aceasta acceptă, printr-o declarație sau printr-o
acțiune fără echivoc, ca datele cu caracter personal care o privesc să fie prelucrate;
Pagina 6
Date cu caracter personal — orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă
(„persoana vizată”), o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct
sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de
identificare, date de localizare, un identificator online, sau la unul sau mai multe elemente specifice,
proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale;
îndeplini acest obiectiv;
Evaluarea salariaților - procesul prin care se apreciază nivelul de dezvoltare profesională a acestora.
Încălcarea securității datelor cu caracter personal — înseamnă o încălcare a securității care duce,
în mod accidental sau ilegal, la distrugerea, pierderea, modificarea sau divulgarea neautorizată a
datelor cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate într-un alt mod, sau la accesul
neautorizat la acestea;
Locul de muncă — este zona delimitată în spațiu, în funcție de specificul muncii, înzestrată cu
mijloacele și cu materialele necesare muncii, în vederea realizării unei operații, lucrări sau pentru
îndeplinirea unei activități de către unul ori mai mulți executanți, cu pregătirea și îndemânarea lor, în
condiții tehnice, organizatorice și de protecție a muncii corespunzătoare, din care se obține un venit
în baza unui raport de muncă ori de serviciu cu un angajator;
Salariat înseamnă orice persoană care intră în raporturi de muncă cu Comuna MOSNA/Primăria
comunei MOSNA, indiferent de funcția sau postul său;
Sisteme Informatice — înseamna tot ceea ce se referă la Internet, Intranet, poșta electronică (email),
aplicații instalate local pe calculatoare, sisteme de stocare a informațiilor, rețea de date, precum și
sistemele de business ale Primăriei comunei MOSNA;
CAPITOLUL ]
DISPOZIȚII GENERALE
Art. 1. — Prezentul Regulament intern al PRIMĂRIEI COMUNEI MOSNA, concretizează
regulile privind protecția, igiena și securitatea în muncă, drepturile și obligațiile angajatorului și ale
salariaților, procedura de soluționare a cererilor sau reclamațiilor individuale ale salariaților, regulile
privind disciplina muncii în unitate, abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile și modalitățile de
aplicare a dispozițiilor legale sau contractuale specifice.
Pagina 7
Art. 2. — (1) Regulamentul se aplică tuturor salariaților PRIMĂRIEI COMUNEI MOSNA,
indiferent de durata contractului individual de muncă/raportului de serviciu, de atribuțiile pe care le
îndeplinesc și de funcția pe care o ocupă, precum și celor care lucrează în cadrul unității pe bază de
delegare sau detașare.
2)Relațiile cu publicul se asigură zilnic, de luni până vineri:
Luni — joi: 7,30 — 16:00
Vineri: 7:30 — 14:00
Art. 3. — (1) Relațiile de muncă se bazează pe principiul legalitatii
(1) Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și salariat se stabilesc
potrivit legii, în cadrul contractelor individuale de muncă.
(2) Salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
(3) Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege
salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.
Art. 4. — (1) Cunoașterea și respectarea Regulamentului intern este obligatorie pentru toate
categoriile de personal din cadrul Primăriei comnunei MOSNA.
(2) Regulamentul intern se afișează la afișierul din cadrul Primăriei comunei MOSNA.
(3) Secretarul general al comunei MOSNA va aduce la cunoștința fiecărui angajat, sub
semnătură, conținutul prezentului regulament și va pune la dispoziția acestora, la cerere, în vederea
documentării și consultării, exemplare din Regulamentul intern .
(4) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile Regulamentului
intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.
(5) Controlul legalității dispozițiilor cuprinse în regulamentul intern este de competența
instanțelor judecătorești, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către
angajator a modului de soluționare a sesizării formulate potrivit alin. (4).
Capitolul II
ÎNCHEIEREA, EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA
CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ
Art.5. — (1) Contractul individual de muncă se încheie între persoana care îndeplinește
condițiile pentru a fi angajată pe o funcție contractuală și autoritatea sau instituția publică, prin
reprezentantul său legal, în condițiile prevăzute de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, cu respectarea următoarelor cerințe specifice:
a) persoana să aibă cetățenie română, cetățenie a altor state membre ale Uniunii Europene sau a statelor
aparținând Spațiului Economic European și domiciliul în România;
b) persoana să cunoască limba română, scris și vorbit;
c) persoana să aibă capacitate deplină de exercițiu;
d) persoana să îndeplinească condițiile de studii necesare ocupării postului;
€) ersoana să îndeplinească condițiile de vechime, respectiv de experiență necesare ocupării postului,
după caz;
f) persoana să nu fi fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni contra securității
naționale, contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni de fals ori contra
înfăptuirii justiției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;
g) persoana nu execută o pedeapsă complementară prin care i-a fost interzisă exercitarea dreptului de
a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit
pentru săvârșirea infracțiunii sau față de aceasta nu s-a luat măsura de siguranță a interzicerii ocupării
unei funcții sau a exercitării unei profesii;
h) contractul să nu conțină clauze de confidențialitate sau, după caz, clauze de neconcurență.
(2) Prin excepție de la condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) pot fi angajați și cetățeni străini, cu
respectarea regimului stabilit pentru aceștia prin legislația specifică și legislația muncii.
Pagina 8
de...
Art. 6. (1) În baza consimțământului părților, se vor încheia, în formă scrisă, contracte
individuale de muncă, care vor conține clauze privind:
a) identitatea părților;
b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să
muncească în diverse locuri;
c)sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;
d) atribuțiile postului;
e) criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului aplicabile la nivelul
angajatorului;
£) riscurile specifice postului;
g) data de la care contractul urmează să își producă efectele;
h) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau al unui contract de muncă
temporară, durata acestora;
1) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;
j) condițiile de acordare a preavizului de către părțile contractante și durata acestuia;
k) salariul pe bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum și
periodicitatea plății salariului la care salariatul are dreptul;
1) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi și ore/săptămână;
m) clauze speciale (clauze cu privire la formarea profesională, clauza de neconcurență, clauza
de mobilitate; clauza de confidențialitate).
(2) Anterior încheierii sau modificării contractului individual de muncă, angajatorul are
obligația de a informa persoana care solicită angajarea ori, după caz, salariatul cu privire la clauzele
generale pe care intenționează să le înscrie în contract sau să le modifice.
(3) Orice modificare a unuia dintre clauzele generale, în timpul executării contractului
individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, într-un termen de 20 zile de la
data apariției modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod
expres de lege.
Art. 7. — (1) Contractul individual de muncă se poate modifica în condițiile prevăzute de art.
41-48 din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, prin delegare, detașare sau modificarea temporară a
locului și felului muncii, fără consimțământul salariatului.
(2) Modificarea contractului individual de muncă, se referă la oricare dintre următoarele
elemente:
a) durata contractului;
b) locul muncii;
c) felul muncii;
Pagina 9
Pagina 10
d) condițiile de muncă;
e) salariul;
£) timpul de muncă și timpul de odihnă.
(3) Modificarea contractului individual de muncă se realizează numai prin acordul părților,
modificarea unilaterală fiind posibilă numai în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
(4) Salariatul detașat are dreptul la plata cheltuielilor de transport și cazare, și la o
precum
indemnizație de detașare, în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.
(5) Drepturile cuvenite salariatului detașat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detașarea.
Pe durata detașării salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt mai favorabile, fie de drepturile de
la angajatorul care a dispus detașarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detașat.
(6) Drepturile bănești ale salariaților pe perioada delegării și detașării în altă localitate, se stabilesc
în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare.
Art. 8. — (1) Suspendarea contractului individual de muncă poate interveni de drept, prin acordul
părților sau prin actul unilateral al uneia dintre părți, în condițiile prevăzute de art. 49-54 din Legea
nr. 53/2003, Codul muncii.
(2) Suspendarea contractului individual de muncă are ca efect suspendarea prestării muncii de
către salariat și a plății drepturilor de natură salarială de către angajator.
(3) În cazul suspendării contractului individual de muncă din cauza unei fapte imputabile
salariatului, pe durata suspendării acesta nu va beneficia de nici un drept care rezultă din calitatea sa
de salariat.
Art. 9.— (1) Contractul individual de muncă poate înceta de drept, ca urmare a acordului părților,
la data convenită de acestea și ca urmare a voinței unilaterale a uneia dintre părți, în cazurile și în
condițiile limitativ prevăzute de lege.
(2) Beneficiază de dreptul la un preaviz de 20 de zile lucrătoare persoanele concediate pentru
următoarele motive:
a) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată
inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească
atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;
b) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;
c) pentru motive care nu țin de persoana salariatului, determinate de desființarea locului de
muncă ocupat de salariat ca urmare a dificultăților economice, a transformărilor tehnologice sau a
reorganizării activității;
d) pentru motive care nu țin de persoana salariatului, în cadrul concedierii individuale sau
colective.
(3) Încetarea contractului de muncă se stabilește prin dispoziția scrisă a Primarului comunei
MOSNA cu respectarea condițiilor de formă și de procedură prevăzute de lege.
(4) Decizia de concediere se comunică salariatului în scris și își produce efectele de la data
comunicării.
Art. 10. — (1) În cazul încetării contractul individual de muncă ca urmare a voinței unilaterale a
salariatului termenul de preaviz este de 20 de zile lucrătoare pentru salariații cu funcții de execuție și
de 45 de zile lucrătoare pentru salariații care ocupă funcții de conducere.
(2). Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să își producă toate efectele.
(3) În situația în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat,
termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.
(4) În cazul demisiei, contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de
preaviz sau la data renunțării totale ori parțiale de către angajator la termenul respectiv.
Pagina 11
Pagina 12
(5) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu își îndeplinește obligațiile
asumate prin contractul individual de muncă.
Art.11 .- (1) Personalul din cadrul cabinetului primarului este numit sau eliberat din funcție
doar pe baza propunerii primarului.
(2) Eliberarea din funcție a persoanelor prevăzute la alin. (1) intervine la propunerea alesului
local care a dispus numirea în următoarele situații:
a) în situațiile în care mandatul persoanei care a propus numirea încetează, indiferent de cauza
încetării;
b) ca urmare a condamnării definitive pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 542 alin. (1) lit.
£) (infracțiuni contra securității naționale, contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu,
infracțiuni de fals ori contra înfăptuirii justiției, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea);
€) în situațiile în care intervine încetarea de drept a raporturilor juridice contractuale, în
condițiile legislației muncii sau ale prezentului cod.
(3) Personalul prevăzut la alin. (1) își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de
muncă pe durată determinată, încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului primarului;
(4) Atribuțiile personalului prevăzut la alin. (1) se stabilesc, în condițiile legii, de către
persoanele în subordinea cărora funcționează cabinetul.
(5) Pentru personalul prevăzut la alin. (1) perioada în care a desfășurat activitate în această
calitate se consideră vechime în specialitate.
CAPITOLUL III
Ă Ă
INCHEIEREA, EXECUTAREA, MODIFICAREA, SUSPENDAREA ȘI ÎNCETAREA
RAPORTULUI DE SERVICIU
Art.12.- (1) Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție
publică.
(2) Principiile care stau la baza exercitării funcției publice sunt:
a) principiul legalității;
b) principiul competenței;
c) principiul performanței;
d) principiul eficienței și eficacității;
e) principiul imparțialității și obiectivității;
f) principiul transparenței;
g) principiul responsabilități, în conformitate cu prevederile legale;
h) principiul orientării către cetățean;
i) principiul stabilității în exercitarea funcției publice;
|) principiul bunei-credințe, în sensul respectării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor reciproce;
k) principiul subordonării ierarhice.
(3) Exercitarea raporturilor de serviciu
a) Raporturile de serviciu se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în
condițiile legii.
b) Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată sau determinată în
condițiile prevederilor din prezentul cod.
Art.13.- Exercitarea raporturilor de serviciu pe perioadă determinată
(1) Funcțiile publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o lună pot fi ocupate pe
perioadă determinată astfel:
a)prin redistribuirea funcționarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condițiile specifice
pentru ocuparea funcției publice respective;
10
Pagina 13
b)prin numire pe perioadă determinată, prin concurs în condițiile legii; persoana numită în aceste
condiții dobândește calitatea de funcționar public numai pe această perioadă și nu beneficiază la
încetarea raportului de serviciu de dreptul de a intra în corpul de rezervă al funcționarilor publici;
c)prin modalități de modificare temporară a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, în
condițiile legii.
(2) În cazul funcțiilor publice de execuție temporar vacante, anterior uneia dintre
aplicării modalitățile
de ocupare a funcțiilor publice de execuție temporar vacante prevăzute la alin. (1) lit. b) și c),
persoana
care are competența de numire în funcția publică poate transforma funcția publică în cauză, temporar
vacantă pe o perioadă de cel puțin o lună, prin raportare la necesarul de personal al autorității sau
instituției publice, pentru perioada vacantării temporare a postului. În acest caz, la data revenirii
titularului funcției publice, aceasta se transformă cu respectarea categoriei, clasei și gradului
profesional deținute de titularul postului.
Art.14.- Drepturile și obligațiile funcționarilor publici numiți pe perioadă determinată
(1) Funcționarii publici numiți pe perioadă determinată au aceleași drepturi și îndatoriri ca și funcționarii
publici numiți pe perioadă nedeterminată, cu excepțiile prevăzute de OUG 57/2019.
(2) În situația în care, pe durata ocupării funcției publice de execuție vacante
temporar potrivit aceasta se
vacantează în condițiile legii, persoana care are competența legală de numire în funcția publică dispune, în
cazuri temeinic justificate, numirea funcționarului public, cu acordul acestuia, pe durată nedeterminată.
Art.15.- Exercitarea raportului de serviciu prin raportare la durata timpului de muncă
Raportul de serviciu se exercită cu durată normală a timpului de muncă, stabilită de Legea nr. 53/2003.
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 16.- Ocuparea unei funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial
(1) Prin excepție de la prevederile art. 14. raportul de serviciu poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de
muncă la jumătate de normă, caz în care este denumit raport de serviciu cu timp parțial.
(2) Raportul de serviciu cu timp parțial poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de
normă în următoarele situații:
a)pentru funcțiile publice de execuție pentru motive familiale sau personale temeinice;
b) în cazul emiterii unei decizii medicale asupra capacității de muncă de invaliditate de gradul III, la solicitarea
funcționarului public, în măsura în care funcționarul public solicită și conducătorul autorității sau instituției
publice consideră că acesta își poate îndeplini atribuțiile aferente funcției publice pe care o deține cu
durata redusă a timpului de muncă ori că fișa postului poate fi modificată în sensul reducerii cu până
la 50% a atribuțiilor și redistribuirii sarcinilor, fără ca aceasta să afecteze buna funcționare a structurii
în care își desfășoară activitatea și dispune continuarea activității cu durată redusă a timpului de
muncă la jumătate de normă;
c)în cazul menținerii în activitate a funcționarului public în condițiile art. 517 alin. (2) din Codul
administrativ, în măsura în care funcționarul public solicită și conducătorul autorității sau instituției
publice consideră că acesta își poate îndeplini atribuțiile aferente funcției publice pe care o deține cu
durată redusă a timpului de muncă ori că fișa postului poate fi modificată în sensul reducerii cu până
la 50% a atribuțiilor și redistribuirii sarcinilor, fără ca aceasta să afecteze buna funcționare a
structurii în care își desfășoară activitatea și dispune continuarea activității cu durată redusă a timpului
de muncă la jumătate de normă.
(3) Solicitarea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial, potrivit alin. (2) lit. a) se face și se
motivează de către funcționarul public și se aprobă de către persoana care are competența de numire
în funcția publică.
(4) Funcționarii publici care exercită o funcție publică în baza unui raport de serviciu cu timp parțial,
în condițiile prevăzute la alin. (1)-(3), au aceleași drepturi și îndatoriri ca funcționarii publici care
exercită o funcție publică cu durată normală a timpului de muncă, cu excepțiile prevăzute de OUG
57/2019.
(5) Drepturile salariale ale funcționarilor publici care exercită o funcție publică în baza unui raport
ISI
Pagina 14
Pagina 15
de serviciu cu timp parțial se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, la
raportat drepturile
stabilite pentru durată normală a timpului de muncă.
(6) In situația în care funcția publică este vacantă, în baza unei solicitări motivate
a conducătorului
structurii în care se regăsește funcția publică, persoana care are de numire în
competența funcția
publică poate aproba măsura ocupării acesteia în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, prin
una
dintre modalitățile de ocupare prevăzute de lege.
Art.17.- Numirea în funcții publice
Numirea în funcții publice se face de către Primarul comunei, prin act administrativ emis în termenele
și în condițiile legii, pe baza rezultatelor concursului.
Art.18.-Perioada de stagiu
(1) Perioada de stagiu are ca obiect verificarea aptitudinilor profesionale în îndeplinirea
atribuțiilor
și responsabilităților unei funcții publice, formarea practică a funcționarilor publici debutanți,
precum
și cunoașterea de către aceștia a specificului administrației publice și a exigențelor acesteia.
(2) Durata perioadei de stagiu este de un an.
Art.19.-Finalizarea perioadei de stagiu
La terminarea perioadei de stagiu, pe baza rezultatului evaluării activității, funcționarul
public debutant va fi:
a) numit funcționar public de execuție definitiv în clasa corespunzătoare studiilor absolvite, în
funcțiile publice prevăzute la art. 392 din Codul administrativ, în gradul profesional asistent;
b)eliberat din funcția publică, în cazul în care a obținut la evaluarea activității calificativul
necorespunzător.
Art.20.- Modalități de modificare a raporturilor de serviciu
(1) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici are loc prin:
a)delegare;
b)detașare;
c)transfer;
d) mutarea definitivă în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorității sau instituției publice, în condițiile prezentului cod;
e) mutarea temporară în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorității sau instituției publice, în condițiile prezentului cod;
f)exercitarea cu caracter temporar a unei funcții publice de conducere sau din categoria înalților
funcționari publici;
g) promovare;
h) mobilitatea în cadrul categoriei înalților funcționari publici.
(2) În cazul funcționarilor publici numiți pe durată determinată modificarea a
temporară raporturilor
de serviciu se poate face pe o perioadă mai mică sau egală cu perioada pentru care au fost
numiți.
(3) Funcționarilor publici numiți într-o funcție publică de grad profesional debutant li se pot aplica
numai modalitățile de modificare temporară a raporturilor de serviciu prevăzute la alin. (1) lit. b)
a),
și €).
(4) Funcționarii publici numiți pe durată determinată, precum și funcționarii publici debutanți pot fi
promovați în condițiile prevăzute de prezentul cod.
(5) Funcționarilor publici care exercită funcția publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp
parțial nu le sunt aplicabile modalitățile de modificare temporară a raporturilor de serviciu prevăzute
la alin. (1) lit. a), b), e) și f).
(6) Modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se dispune prin act administrativ
al persoanei care are competența de numire, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 528 și
530 din Codul administrative Titlul II — Statutul funcționarilor publici.
(7) Perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu modificate
12
Pagina 16
temporar pe o funcție publică de același nivel sau de nivel inferior, în condițiile OUG 57/2019,
constituie vechime în gradul profesional al funcției publice de execuție pe care funcționarul public
o
deține.
Art.21.-Transferul
(1) Transferul poate avea loc după cum urmează:
a) în interesul serviciului;
b) la cererea funcționarului public.
(2) Transferul se poate face pe o funcție publică vacantă de același nivel, cu
respectarea categoriei,
clasei și gradului profesional al funcționarului public, sau într-o funcție publică vacantă de nivel
inferior.
(3) Pentru funcționarii publici de execuție prin funcție publică de nivel inferior se înțelege orice
funcție publică cu grad profesional mai mic decât gradul profesional al funcției publice deținute sau
de clasă de nivel inferior.
(4) Pentru funcționarii publici de conducere prin funcție publică de nivel inferior se înțelege funcție
o
publică de conducere situată ierarhic la un nivel inferior funcției publice deținute, potrivit ierarhizării
prevăzute la art. 390 din Codul administrativ, precum și orice funcție publică de execuție.
(5) Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii, condițiile de vechime și
condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice în care urmează să fie transferat. Verificarea
condițiilor de realizare a transferului este în sarcina conducătorului autorității sau instituției publice
la care se transferă funcționarul public.
(6) Transferul în interesul serviciului se face la solicitarea conducătorului autorității sau
instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public, cu acordul
scris al funcționarului public și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice în
care
este numit funcționarul public.
(7) În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate decât în
cea care își are sediul
autoritatea sau instituția publică de la care se transferă, funcționarul public transferat are dreptul la
o
indemnizație egală cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioară celei în care se
transferă și la un concediu plătit de 5 zile lucrătoare. Plata acestor drepturi se suportă de autoritatea
sau instituția publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării
transferului. Nu beneficiază de dreptul la indemnizație funcționarii publici care au domiciliul în
localitatea în care își are sediul autoritatea sau instituția publică la care se transferă.
(8) Transferul la cerere se face la solicitarea funcționarului public și cu aprobarea conducătorului
autorității sau instituției publice în care urmează să își desfășoare activitatea funcționarul public.
Autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia s-a aprobat transferul la cerere al funcționarului
public înștiințează cu celeritate autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia își desfășoară
activitatea funcționarul public, despre aprobarea cererii de transfer. În termen de maximum 10 zile
lucrătoare de la primirea înștiințării, conducătorul autorității sau instituției publice în își
care
desfășoară activitatea funcționarul public are obligația să emită actul administrativ de modificare a
raporturilor de serviciu ale funcționarului public, cu precizarea datei de la care operează transferul la
cerere. Data de la care operează transferul la cerere nu poate depăși 30 de zile calendaristice de la
data emiterii actului administrativ.
(9) Autoritățile sau instituțiile publice pot aproba proceduri interne de selecție a funcționarilor
publici prin transfer, respectiv de verificare a condițiilor de realizare a transferului.
Art.22.- Mutarea
(1) Mutarea în cadrul autorității sau instituției publice ori în cadrul altei structuri fără
personalitate juridică a autorității sau instituției publice poate fi definitivă ori temporară.
(2) Mutarea definitivă poate avea loc pe o funcție publică vacantă de același nivel, cu respectarea
categoriei, clasei și gradului profesional al funcționarului public sau într-o funcție publică vacantă de
nivel inferior. Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii, condițiile de vechime
și condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice în care urmează să fie mutat.
(3) Prevederile art. 506 alin. (3) și (4) din Codul administrativ se aplică în mod corespunzător.
13
Pagina 17
(4) Mutarea definitivă poate avea loc:
a) din dispoziția conducătorului autorității sau instituției publice în care își desfășoară
activitatea funcționarul public, cu acordul scris al funcționarului public;
b) la solicitarea justificată a funcționarului public, cu aprobarea conducătorului autorității sau
instituției publice.
(5) În cazuri temeinic justificate, mutarea definitivă a unui funcționar public de execuție se
poate
dispune de conducătorul autorității sau instituției publice, motivat, cu repartizarea postului
corespunzător funcției deținute de funcționarul public și cu acordul scris al funcționarului public, în
măsura în care nu este afectată organigrama autorității sau instituției publice.
(6) Dacă mutarea definitivă se dispune în altă localitate decât cea în care își are sediul autoritatea
sau instituția publică de la care se dispune mutarea, funcționarul public beneficiază de drepturile
prevăzute la art. 506 alin. (7) din Codul administrativ.
(7) Mutarea temporară pe o altă funcție publică vacantă sau temporar vacantă se dispune motivat, în
interesul autorității sau instituției publice, de către conducătorul autorității ori instituției publice, pe o
funcție publică de același nivel, cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional al
funcționarului public, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic. În cursul unui
an calendaristic un funcționar public poate fi mutat mai mult de 6 luni numai cu acordul său scris.
Funcționarul public trebuie să îndeplinească condițiile de studii și condițiile de vechime pentru
ocuparea funcției publice în care urmează să fie mutat.
(8) Mutarea temporară a unui funcționar public de execuție se poate dispune de conducătorul
autorității sau instituției publice, motivat, cu repartizarea postului corespunzător funcției deținute de
funcționarul public, pentru o perioadă de maximum 6 luni într-un an calendaristic, în măsura în care
nu este afectată organigrama autorității sau instituției publice.
(9)În mod excepțional, mutarea temporară sau definitivă poate fi solicitată de funcționarul public în
cazul în care starea sănătății, dovedită pe baza unui examen de specialitate, nu îi mai permite
desfășurarea activității în acel compartiment. Mutarea temporară sau definitivă se face în condițiile
prezentului cod, dacă funcționarul public în cauză este apt profesional să îndeplinească atribuțiile care îi
revin.
Art.23.- Suspendarea raporturilor de serviciu
(1) Suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici poate interveni de drept, la
inițiativa funcționarului public sau prin acordul părților. Suspendarea de drept a raporturilor de
serviciu și suspendarea raporturilor de serviciu la inițiativa funcționarului public se constată prin act
administrativ, iar suspendarea prin acordul părților se aprobă prin act administrativ de către persoana
care are competența de numire, la cererea funcționarului public, cu aplicarea corespunzătoare a
dispozițiilor art. 528 și art. 53 1din Codul administrativ.
(2) Suspendarea raportului de serviciu are ca efecte juridice suspendarea prestării muncii de către
funcționarul public și a plății drepturilor de natură salarială de către autoritatea sau instituția publică.
(3) Pe perioada suspendării, raporturile de serviciu ale funcționarilor publici nu pot înceta și nu
pot fi modificate decât din inițiativa sau cu acordul funcționarului public în cauză.
(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), în cazul în care în perioada de suspendare a raporturilor
de serviciu intervine o situație de încetare de drept a raporturilor de serviciu, cauza de încetare de
drept prevalează.
(5) Prin excepție de la dispozițiile alin. (3), în cazul în care în perioada suspendării raporturilor de
serviciu intervine o situație de eliberare din funcția publică prevăzută la art. 519 alin. (1) lit. a), b) sau
d) din Codul administrativ, cauza de eliberare din funcția publică prevalează.
(6) Încetarea suspendării raporturilor de serviciu poate avea loc și anterior termenului maxim pentru
care a fost constatată, respectiv aprobată, la solicitarea funcționarului public, cu aplicarea
corespunzătoare a procedurii prevăzute de prezentul cod. În această situație funcționarul public
trebuie să înștiințeze autoritatea sau instituția publică despre intenția sa cu cel puțin 30 de zile înainte
de data reluării activității, pentru situația în care suspendarea s-a efectuat pentru o perioadă de timp
mai mare de 60 de zile.
14
Pagina 18
(7) Reluarea activității se dispune prin act administrativ al persoanei care are competența legală de
numire în funcția publică.
(8) Persoana care are competența legală de numire în funcția publică are obligația să asigure, în
termen de maximum 3 zile lucrătoare de la expirarea perioadei de suspendare, respectiv în termenul
stabilit conform alin. (6), condițiile necesare reluării activității de către funcționarul public.
(9) Pe perioada suspendării raportului de serviciu autoritățile și instituțiile publice au obligația să
rezerve postul aferent funcției publice.
Art.24.- Suspendarea de drept a raporturilor de serviciu
(1) Raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre
următoarele situații:
a) este numit într-o funcție de demnitate publică, pentru perioada respectivă;
b) este ales, într-o funcție de demnitate publică, pentru perioada respectivă;
c) este desemnat să desfășoare activități în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul
unor organisme sau instituții ale Uniunii Europene sau în alte organisme sau instituții de drept public
internațional, ca reprezentant al autorității sau instituției publice sau al statului român, pentru perioada
respectivă;
d) îndeplinește serviciul militar la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de
asediu;
e) este arestat preventiv, se află în arest la domiciliu, precum și în cazul în care, față de acesta s-a
dispus, în condițiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și
completările ulterioare, luarea măsurii controlului judiciar ori a măsurii controlului judiciar pe
cauțiune, dacă în sarcina acestuia au fost stabilite obligații care împiedică exercitarea raportului de
serviciu;
f) în caz de carantină, în condițiile legii;
g) concediu de maternitate, în condițiile legii;
h) este dispărut, iar dispariția a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
i)concediu pentru incapacitate temporară de muncă, pe o perioadă mai mare de o lună, în
condițiile legii;
j)în cazul emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau
II, cu excepția în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni dintre
cele prevăzute la art. 465 lit. h) din Codul administrativ;
k) în alte cazuri expres prevăzute de lege.
(2) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data încetării
motivului de suspendare de drept, dar nu mai târziu de data luării la cunoștință de motivul încetării
suspendării, funcționarul public informează în scris persoana care are competența legală de numire în
funcția publică despre acest fapt.
(3) Perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit
alin. (1) lit. c) constituie vechime în gradul profesional al funcției publice de execuție pe care
funcționarul public o deține.
Art.25.- Suspendarea raportului de serviciu la inițiativa funcționarului public
(1) Raportul de serviciu se suspendă la inițiativa funcționarului public în următoarele situații:
a)concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu
handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, în condițiile legii;
b) concediu pentru îngrijirea copilului până la 7 ani, în cazul copilului cu handicap, în condițiile legii;
c) concediul de acomodare cu durata de maximum un an, care include și perioada încredințării
copilului în vederea adopției;
d) concediu paternal;
e) este încadrat la cabinetul unui demnitar;
Pagina 19
Pagina 20
f) desfășoară activitate sindicală pentru care este prevăzută suspendarea în condițiile legii;
g)efectuează tratament medical în străinătate, dacă funcționarul public nu se află în concediu medical
pentru incapacitate temporară de muncă, precum și pentru însoțirea soțului sau, după caz, a soției ori
a unei rude până la gradul I inclusiv, în condițiile legii;
h) pentru participare la campania electorală, pe durata campaniei electorale și până în ziua
ulterioară alegerilor;
i) pentru participarea la grevă, în condițiile legii;
j) desfășurarea unei activități în cadrul unor organisme sau instituții internaționale pe perioadă
determinată, în alte situații decât cele prevăzute la art. 513 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ.
(2) Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) funcționarul public este obligat să informeze
autoritatea sau instituția publică anterior cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de incidența acestora.
Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. d), e), g), h) și j) funcționarul public este obligat să informeze
autoritatea sau instituția publică cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de incidența situațiilor prevăzute
la alin. (1). Pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b), £) și i), informarea se înaintează autorității
sau instituției publice la data luării la cunoștință de către funcționarul public de incidența motivului
de suspendare, respectiv în termenul prevăzut la art. 415 alin. (3) din Codul administrativ. În toate
cazurile funcționarul public are obligația de a prezenta documentele doveditoare ale situațiilor care
conduc la suspendarea raporturilor de serviciu.
(3) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data încetării
motivului de suspendare la inițiativa funcționarului public, dar nu mai târziu de data luării la
cunoștință de motivul încetării suspendării, funcționarul public informează în scris persoana care are
competența legală de numire în funcția publică despre acest fapt.
(4) Perioada în care funcționarul public de execuție a avut raporturile de serviciu suspendate potrivit
alin. (1) lit. a)-d) și ]) constituie vechime în gradul profesional al funcției publice de execuție pe care
funcționarul public o deține.
Art.26.- Suspendarea raportului de serviciu prin acordul părților
(1) Raportul de serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului public, pentru un
interes personal, în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 514 alin. (1) din Codul administrativ pe o
durată cumulată de cel mult 2 ani în perioada exercitării funcției publice pe care o deține. Durata
suspendării se stabilește prin acordul părților și nu poate fi mai mică de 30 de zile.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru îngrijirea copilului cu handicap, raportul de
serviciu se poate suspenda la cererea motivată a funcționarului public pentru o perioadă cumulată mai
mare decât cea prevăzută la alin. (1), cu acordul conducătorului instituției publice.
(3) În vederea suspendării raporturilor de serviciu potrivit prevederilor alin. (1) și (2) funcționarul
public depune o cerere motivată adresată persoanei care are competența de numire în funcția publică.
Cererea se depune cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de data de la care se solicită suspendarea
raporturilor de serviciu ale funcționarului public prin acordul părților.
(4) Persoana care are competența de numire în funcția publică își exprimă sau nu acordul cu privire
la suspendarea raporturilor de serviciu la cererea funcționarului public în termen de maximum 10 zile
lucrătoare de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (3).
(5) În vederea emiterii actului administrativ de reluare a activității, cu 15 zile înainte de data încetării
motivului de suspendare prin acordul părților, dar nu mai târziu de data luării la cunoștință de motivul
încetării suspendării, funcționarul public informează în scris persoana care are competența legală de
numire în funcția publică despre acest fapt.
Art.27.-Încetarea raporturilor de serviciu
Încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici se face prin act administrativ al persoanei
care are competența legală de numire în funcția publică, cu aplicarea corespunzătoare a dispozițiilor
art. 528 și art. 533 din Codul administrativ și are loc în următoarele condiții:
a) de drept;
Pagina 21
Pagina 22
b) prin acordul părților, consemnat în scris;
c) prin eliberare din funcția publică;
d) prin destituire din funcția publică;
€) prin demisie.
Art.28.-Încetarea de drept a raportului de serviciu
(1) Raportul de serviciu existent încetează de drept:
a) la data decesului funcționarului public;
b) data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de declarare a morții funcționarului
A
public;
c) dacă funcționarul public nu mai îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la art. 465 alin. (1) lit.
a) și d) din Codul administrativ;
d) la data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare
pentru pensionare, dacă persoana care are competența de numire în funcția publică nu dispune
aplicarea prevederilor alin. (2);
€) la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă în cazul invalidității de gradul I sau
II, în situația în care funcționarului public îi este afectată ireversibil capacitatea de muncă;
f) ca urmare a constatării nulității absolute a actului administrativ de numire în funcția publică, de la
data la care nulitatea a fost constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
g) când prin hotărâre judecătorească definitivă s-a dispus condamnarea pentru o faptă prevăzută la
art. 465 alin. (1) lit. h) din Codul administrativ ori s-a dispus aplicarea unei pedepse privative de
libertate, la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, indiferent de modalitatea de
individualizare a executării pedepsei;
h) ca urmare a interzicerii exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică sau de a ocupa funcția, de
a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit pentru săvârșirea faptei,
ca pedepse complementare, sau ca urmare a interzicerii ocupării unei funcții sau a exercitării unei
profesii, ca măsură de siguranță, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a
dispus interdicția;
i) ca urmare a constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor
legale de către o persoană care executa la data numirii în funcția publică o pedeapsă complementară
de interzicere a exercițiului dreptului de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat;
j) ca urmare a constatării faptului că funcția publică a fost ocupată cu nerespectarea dispozițiilor legale
de către o persoană care a fost lucrător al sau colaborator al Securității, pe baza hotărârii judecătorești
definitive;
k) la data expirării termenului în care a fost ocupată pe perioadă determinată funcția publică,
cu excepția aplicării prevederilor art. 376 alin. (2) din Codul administrativ:
I) alte cazuri prevăzute expres de lege.
(2) În mod excepțional, pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative
a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare și cu aprobarea
conducătorului autorității sau instituției publice, funcționarul public poate fi menținut în funcția
publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii
anuale a raportului de serviciu. Pe perioada în care este dispusă menținerea în activitate pot fi aplicate
dispozițiile art. 378 din Codul administrativ.
(3) Constatarea cazului de încetare de drept a raportului de serviciu se face în termen de 5 zile
lucrătoare de la intervenirea lui prin act administrativ al persoanei care are competența legală de numire
în funcția publică.
CAPITOLUL IV
REGULI PRIVIND IGIENA Ă Lu
PROTECȚIA, ȘI SECURITATEA IN MUNCĂ IN CADRUL
UNITAȚII
Art.29. — (1) Comuna MOSNA/Primăria în calitate de angajator, are obligația să ia toate
măsurile necesare pentru protejarea vieții și sănătății salariaților.
17
Pagina 23
(2) Comuna MOSNA/Primăria are obligația să asigure securitatea și sănătatea salariaților în
toate aspectele legate de muncă.
(3) În cadrul propriilor responsabilități Comuna MOSNA/Primăria va lua măsurile necesare
pentru protejarea securității și sănătății salariaților, inclusiv pentru activitățile de prevenire a riscurilor
profesionale, de informare și pregătire, precum și pentru punerea în aplicare a organizării protecției
muncii și mijloacelor necesare acesteia, cu respectarea următoarelor principii generale de prevenire:
a) evitarea riscurilor;
b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
c) combaterea riscurilor la sursă;
d) adaptarea muncii la om, în special în ceea ce privește proiectarea locurilor de muncă și
alegerea echipamentelor și metodelor de muncă și de producție, în vederea atenuării, cu precădere, a
muncii monotone și a muncii repetitive, precum și a reducerii efectelor acestora asupra sănătății;
€) luarea în considerare a evoluției tehnicii;
f) înlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puțin
periculos;
g) planificarea prevenirii;
h) adoptarea măsurilor de protecție colectivă cu prioritate față de măsurile de protecție
individuală;
i) aducerea la cunoștință salariaților a instrucțiunilor corespunzătoare.
Art.30. — (1) Angajatorul are obligația să asigure toți salariații pentru risc de accidente de
muncă și boli profesionale, în condițiile legii.
(2) Angajatorul va organiza instruirea periodică a angajaților săi în domeniul securității și
sănătății în muncă.
(3) Modalitățile de instruire se stabilesc de comun acord cu reprezentanții salariaților.
(4) Instruirea în domeniul securității și sănătății în muncă este obligatorie în următoarele
situații:
a) în cazul noilor angajați;
b) în cazul salariaților care își schimbă locul de muncă sau felul muncii;
c) în cazul salariaților care își reiau activitatea după o întrerupere mai mare de 6 luni;
d) în situația în care intervin modificări ale legislației în domeniu.
(5) Locurile de muncă trebuie să fie organizate astfel încât să garanteze securitatea și
sănătatea salariaților.
Art.31. - Regulile și măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă vor fi elaborate cu
consultarea reprezentanților salariaților precum și cu reprezentantul lucrătorilor, cu răspunderi specifice
în domeniul securității și sănătății lucrătorilor(unitate cu mai puțin de 50 salariați) și vor constitui Anexe
la prezentul Regulament intern al Primăriei Comunei MOSNA.
Art.32. - Angajatorul are obligația să asigure accesul salariaților la serviciul medical de
medicină a muncii, organizat cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
CAPITOLUL V,
_ _
MASURI DE PROTECȚIE A MATERNITĂȚII LA LOCUL DE MUNCĂ
Art.33. — (1) Salariatele gravide, lăuze sau care alăptează au obligația de a se prezenta la
medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care să le ateste starea.
(2) În cazul în care salariatele nu se prezintă la medicul de familie și nu informează în scris
angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligațiile sale.
Art.34. — Pentru toate activitățile susceptibile să prezinte un risc specific de expunere la
agenți, procedee și condiții de muncă, angajatorul este obligat să evalueze anual, precum și la orice
modificare a condițiilor de muncă natura, gradul și durata expunerii salariatelor în scopul determinării
oricărui risc pentru securitatea sau sănătatea lor și oricărei repercusiuni asupra sarcinii ori alăptării.
18
Pagina 24
Art.35. — Evaluările se efectuează de către angajator, cu participarea obligatorie a medicului de
medicina muncii, iar rezultatele lor se consemnează în rapoarte scrise.
Art.36. — (1) Angajatorii sunt obligați ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la data întocmirii
raportului, să înmâneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentanților salariaților.
(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluării privind riscurile la
care pot fi supuse la locurile lor de muncă.
(3) În cazul în care o salariată contestă o decizie a angajatorului, sarcina probei revine
acestuia, el fiind obligat să depună dovezile în apărarea sa până la prima zi de înfățișare.
(4) Inspectoratul teritorial de muncă pe a cărui rază își desfășoară activitatea angajatorul sau,
după caz, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei,
are obligația să emită aviz consultativ corespunzător situației constatate.
(5) Inspectoratul teritorial de muncă va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum și
sindicatului sau reprezentanților salariaților din unitate.
Art.37. — În termen de 10 zile lucrătoare de la data la care angajatorul a fost anunțat în scris
de către o salariată că se află în una dintre următoarele situații: gravidă, lăuză sau alăptează, acesta
are obligația să înștiințeze medicul de medicina muncii, precum și inspectoratul teritorial de muncă
pe a cărui rază își desfășoară activitatea.
Art.38. — Angajatorul are obligația să păstreze confidențialitatea asupra stării de graviditate a
salariatei și nu va anunța alți angajați decât cu acordul scris al acesteia și doar în interesul bunei
desfășurări a procesului de muncă, când starea de graviditate nu este vizibilă.
Art.39. — În cazul în care o salariată desfășoară la locul de muncă o activitate care prezintă
riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii și alăptării, angajatorul
este obligat să îi modifice în mod corespunzător condițiile și/sau orarul de muncă ori, dacă nu este
posibil, să o repartizeze la alt loc de muncă fără riscuri pentru sănătatea sau securitatea sa, conform
recomandării medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu menținerea veniturilor
salariale.
Art.40. — În cazul în care angajatorul, din motive justificate nu le poate modifica locul de
muncă salariatele au dreptul la concediu de risc maternal.
Art.41. — (1) Pentru protecția sănătății lor și a copilului lor, după naștere, salariatele au
obligația de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal.
(2) Angajatorii sunt obligați să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de
lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului.
În aceste pauze se include și timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găsește copilul.
(3) La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a
timpului său de muncă cu două ore zilnic.
(4) Pauzele și reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se
includ în timpul de muncă și nu diminuează veniturile salariale și sunt suportate integral din fondul
de salarii al angajatorului.
(5) În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unității încăperi speciale pentru alăptat,
acestea vor îndeplini condițiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.
Art.42. — (1) Salariata gravidă, care a născut recent și care alăptează nu poate fi obligată să
desfășoare muncă de noapte.
(2) În cazul în care sănătatea acestor salariate este afectată de munca de noapte, angajatorul
este obligat ca, pe baza solicitării scrise a salariatei, să o transfere la un loc de muncă de zi, cu
menținerea salariului de bază brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se însoțește de un document medical care menționează perioada în
care sănătatea acesteia este afectată de munca de noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata
va beneficia de concediul și indemnizația de risc maternal.
Art.43. — (1) Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de
serviciu în cazul:
19
Pagina 25
- salariatei gravide, lăuze sau care alăptează din motive care au legătură directă cu starea sa;
- salariatei care se află în concediu de risc maternal;
- salariatei care se află în concediu de maternitate;
- salariatei care se află în concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, în
cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 3 ani;
- salariatei care se află în concediu pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7
ani, în cazul copilului cu handicap, în vârstă de până la 18 ani.
(2) Interdicția concedierii salariatei care se află în concediu de risc maternal se extinde, o
singură dată, cu până la 6 luni după revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispozițiile de concediere menționate nu se plică în cazul concedierii pentru motive
economice ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului.
(4) Salariatele ale căror raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe
care le consideră ca fiind legate de starea lor, au dreptul să conteste decizia angajatorului la instanța
judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia, conform legii.
(5) Acțiunea în justiție a salariatei este scutită de taxa judiciară de timbru și de timbru judiciar.
Art.44. — (1) Angajatorul care a încetat raportul de muncă sau de serviciu cu o salariată aflată
în una dintre situațiile menționate mai sus, are obligația ca, în termen de 7 zile de la data comunicării
acestei decizii în scris către salariată, să transmită o copie a acestui document sindicatului sau
reprezentanților salariaților din unitate, precum și inspectorului teritorial de muncă ori, după caz,
Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
(2) Copia deciziei se însoțește de copiile documentelor justificative pentru măsura luată.
Art.45. — Reprezentanții sindicali sau reprezentanții aleși ai salariaților având atribuții privind
asigurarea respectării egalități de șanse între femei și bărbați, desemnați în baza Legii nr. 202/2002
privind egalitatea de șanse între femei și bărbați, au obligația de a organiza semestrial, în unitățile în care
funcționează, informări privind prevederile OU.G. nr. 96/2003.
CAPITOLUL VI
_
REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINĂRII ȘI AL
ÎNLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITAȚII
Art.46. — (1) În cadul unității noastre se respectă prevederile legislației în vigoare cu privire
la egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul muncii, egalității de șanse și
nediscriminării și are în vedere implementarea tuturor politicilor și practicilor prin care să nu se
realizeze nicio deosebire, excludere, restricție sau preferință, indiferent de: rasă, naționalitate, etnie,
limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică
necontagioasă, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop
sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de egalitate, a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, în domeniul
muncii.
Art.47. — (1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament față
de toți salariații.
(2) De egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă
beneficiază toți lucrătorii, indiferent de forma de organizare si de mediu.
(3) Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de muncă adecvate activității
desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea
demnității și a conștiinței sale, fără nicio discriminare.
(4) Tuturor salariaților care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plata egala
pentru munca egală, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție
împotriva concedierilor nelegale.
Art.48. — (1) Este interzisă discriminarea prin utilizarea de către angajator a unor practici care
dezavantajează angajatii în legătură cu relațiile de muncă, referitoare la:
20
Pagina 26
a) anunțarea, organizarea concursurilor sau examenelor și selecția candidaților pentru
ocuparea posturilor vacante;
b) încheierea, suspendarea, modificarea și/sau încetarea raportului juridic de muncă ori de
serviciu;
c) stabilirea sau modificarea atribuțiilor din fișa postului;
d) stabilirea remunerației;
e) beneficii, altele decât cele de natura salarială și măsuri de protecție și asigurări sociale;
f) informare și consiliere profesională, programe de inițiere, calificare, perfecționare,
specializare și recalificare profesională;
g) evaluarea performantelor profesionale individuale;
h) promovarea profesională;
i) aplicarea dreptul de aderare la sindicat și accesul la facilitățile acordate de acesta;
j) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației în vigoare.
k) măsurilor disciplinare;
(2) Sunt exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) locurile de muncă în care, datorită
naturii sau condițiilor particulare de prestare a muncii, prevăzute de lege, particularitățile de sex sunt
determinante.
Art.49.
(1)Toți salariații trebuie să respecte regulile de conduită și răspund în condițiile legii pentru
încălcarea acestora.
(2) Angajații au obligația să facă eforturi în vederea promovării unui climat normal de muncă
în unitate, cu respectarea prevederilor legii, a contractelor colective de muncă, a regulamentului
intern, precum și a drepturilor și intereselor tuturor salariaților.
Art.50. — Pentru prevenirea și eliminarea oricăror comportamente neconforme , la nivelul
Primăriei Comunei MOSNA, s-au luat următoarele măsuri:
a) s-a instituit obligația salariaților de respectare a regulilor de conduită și a răspunderii în
condițiile legii pentru încălcarea acestora.
CAPITOLUL VII
DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE ANGAJATORULUI ȘI AL SALARIAȚILOR
SECȚIUNEA |
OBLIGAȚIILE PRIMĂRIEI COMUNEI MOSNA
Art.51. — Primăria Comunei MOSNA îi revin, în principal, următoarele obligații:
a) să informeze salariații asupra condițiilor de muncă și asupra elementelor care privesc
desfășurarea relațiilor de muncă;
b) să asigure permanent condițiile tehnice și organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă și condițiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul colectiv de muncă
aplicabil și din contractele individuale de muncă;
d) să comunice periodic salariaților situația economică și financiară a unității;
e) să înființeze registrul general de evidență a salariaților și să opereze înregistrările
prevăzute de lege;
f) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
g)să asigure confidențialitatea datelor cu caracter personal ale salariaților;
h)să aprobe cererea salariatei care optează în scris pentru continuarea executării contractului
individual de muncă, în termen de 30 de zile calendaristice anterior împlinirii condițiilor de vârstă
standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, la vârsta de 65 de ani.
21
Pagina 27
SECȚIUNEA A II-A
OBLIGAȚIILE SALARIAȚILOR
Art.52. — (1) Salariații Primăriei Comunei MOSNA au, în principal, următoarele obligații:
a) obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi
revin conform fișei postului;
b) obligația de a respecta disciplina muncii;
c) obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, precum și în contractul
individual de muncă;
d) obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
e) obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
f) obligația de a respecta secretul de serviciu.
(2) Salariații Primăriei Comunei MOSNA au obligații privind :
a) realizarea responsabilă și la un nivel maxim de competență a îndatoririlor de serviciu;
b) respectarea cu strictețe a ordinii și disciplinei la locul de muncă;
c) respectarea programului de lucru și folosirea integrală și eficientă a timpului de lucru pentru
îndeplinirea obligațiilor de serviciu;
d) însușirea și respectarea normelor de muncă, a altor reguli și instrucțiuni stabilite pentru
compartimentul respectiv sau pentru locul de muncă specific salariatului;
€) utilizarea responsabilă și în conformitate cu documentațiile tehnice a aparaturii, echipamentelor,
instalațiilor aflate în dotarea serviciului/compartimentului în care își desfășoară activitatea sau la care au
acces, precum și exploatarea acestora în deplină siguranță;
f) respectarea normelor de protecția muncii și a mediului;
g) ridicarea calificării profesionale, frecventarea și absolvirea formelor de pregătire și perfecționare
profesională recomandate, cunoașterea dispozițiilor legale, a normelor și instrucțiunilor privind activitatea
ce o desfășoară;
h) obligația de loialiate față de Primăriei Comunei MOSNA;
i) comportarea corectă în cadrul relațiilor de serviciu, respectarea muncii celorlalți salariați,
asigurarea unui climat de disciplină, ordine și bună înțelegere;
j) înștiințarea fără întârziere a șefului ierarhic superior în legătură cu observarea existenței unor
nereguli, abateri sau lipsuri în activitatea de la locul de muncă, acționând pentru diminuarea efectelor
acestora și pentru prevenirea situațiilor care pun în pericol viața persoanelor sau prejudicierea
patrimoniului Comunei MOSNA /Primăriei Comunei MOSNA;
k) respectarea regulilor de acces în perimetrul Primăriei Comunei MOSNA și posedarea
legitimației de serviciu în stare de valabilitate;
l) anunțarea șefului ierarhic de îndată, prin orice mijloac, cu privire la imposibilitatea
prezentării la serviciu (boală, situații fortuite);
m) păstrarea secretului de serviciu;
n) evidența, raportarea și autoevaluarea activității profesionale, conform procedurii și criteriilor
elaborate de conducerea Primăriei și cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare;
o) îndeplinirea, temporar sau permanent, a sarcinilor de serviciu suplimentare stabilite de
Primarul comunei pentru buna desfășurare a activității.
p) Toți salariații au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și
confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în
exercitarea funcției publice/contractului de muncă, în condițiile legii, cu aplicarea dispozițiilor în
vigoare privind liberul acces la informațiile de interes public.
q) respectă programul de lucru și regulamentul intern
(3) Personalul încadrat în unitate are obligația să își desfășoare activitatea în mod responsabil,
conform reglementărilor profesionale, codului etic și cerințelor postului.
(4) Prevederile din articolele 55, 57, 58, 59, 62, 63, 64, 65, 66, 68, 69, 70, 71, 72, 73 și 74, din
22
Pagina 28
cadrul SECȚIUNII A III-A ÎNDATORIRILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI se aplică în mod
corespunzător și personalulul contractual din aparatul de specialitate al primarului comunei
MOSNA, județul Iași.
Art.53. — (1) Fiecare salariat are datoria să semnaleze imediat situațiile observate de incendiu,
inundație sau orice situații în care se pot produce deteriorări sau distrugeri, inclusiv observarea unor
colete sau obiecte uitate sau suspecte, precum și neregulile potențial generatoare de astfel de situații
și să acționeze, după caz, pentru rezolvarea acestora și pentru diminuarea efectelor lor negative.
(2) Salariații care pot acționa în astfel de situații au obligația de a o face în timpul cel mai scurt
posibil.
Art.54. — În situații deosebite, determinate de necesitatea bunei funcționări a Primăriei Comunei
MOSNA, fiecare salariat are obligația de a participa, indiferent de funcția sau de postul pe care îl
ocupă, la executarea oricăror lucrări și la luarea tuturor măsurilor cerute de nevoile instituției.
SECȚIUNEA A III-A
Ă
INDATORIRILE FUNCȚIONARILOR PUBLICI
Art.55.- Respectarea Constituției și a legilor
(1) Funcționarii publici au obligația ca prin actele și faptele lor să promoveze supremația legii, să
respecte Constituția și legile țării, statul de drept, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor
în relația cu administrația publică, precum și să acționeze pentru punerea în aplicare a dispozițiilor
legale în conformitate cu atribuțiile care le revin, cu aplicarea normelor de conduită care rezultă din
îndatoririle prevăzute de lege.
(2) Funcționarii publici trebuie să se conformeze dispozițiilor legale privind restrângerea
exercițiului unor drepturi, datorată naturii funcțiilor publice deținute.
Art.56.-Profesionalismul și imparțialitatea
(1) Funcționarii publici trebuie să exercite funcția publică cu obiectivitate, imparțialitate și
independență, fundamentându-și activitatea, soluțiile propuse și deciziile pe dispoziții legale și pe
argumente tehnice și să se abțină de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice
sau juridice ori prestigiului corpului funcționarilor publici.
2) În activitatea profesională, funcționarii au obligația de diligență cu privire la promovarea
publici
și implementarea soluțiilor propuse și a deciziilor, în condițiile prevăzute la alin. (1).
(3) In exercitarea funcției publice, funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine neutră față de
orice interes personal, politic, economic, religios sau de altă natură și să nu dea curs unor eventuale
presiuni, ingerințe sau influențe de orice natură.
(4) Principiul independenței nu poate fi interpretat ca dreptul de a nu respecta principiul
subordonării ierarhice.
Art.57.- Obligații în exercitarea dreptului la libera exprimare
(1) Funcționarii publici au dreptul la libera exprimare, în condițiile legii.
(2) În exercitarea dreptului la liberă exprimare, funcționarii au obligația de a nu aduce
publici
atingere demnității, imaginii, precum și vieții intime, familiale și private a oricărei persoane.
(3) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, funcționarii publici au obligația de a respecta demnitatea
funcției publice deținute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorității sau
instituției publice în care își desfășoară activitatea.
(4) În activitatea lor, funcționarii publici au obligația de a respecta libertatea opiniilor și de a nu se
lăsa influențați de considerente personale sau de popularitate. În exprimarea opiniilor, funcționarii
publici trebuie să aibă o atitudine conciliantă și să evite generarea conflictelor datorate schimbului de
păreri.
Art.58.- Asigurarea unui serviciu public de calitate
23
Pagina 29
(1) Funcționarii publici au obligația de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul
cetățenilor prin participarea activă la luarea deciziilor și la transpunerea lor în practică, în scopul
realizării competențelor autorităților și ale instituțiilor publice.
(2) In exercitarea funcției deținute, funcționarii publici au obligația de a avea un comportament
profesionist, precum și de a asigura, în condițiile legii, transparența administrativă pentru a câștiga și
a menține încrederea publicului în integritatea, imparțialitatea și eficacitatea autorităților și
instituțiilor publice.
Art.59.- Loialitatea față de autoritățile și instituțiile publice
(D) Funcționarii publici au obligația de a apăra în mod loial prestigiul autorității sau instituției
publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la orice act ori fapt care poate
produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(2) Funcționarilor publici le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorității sau
instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele
de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea
sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de parte sau să furnizeze în mod
neautorizat informații în legătură cu aceste litigii;
c) să dezvăluie și să folosească informații care au caracter secret, în alte condiții decât cele prevăzute
de lege;
d) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în vederea promovării de acțiuni
juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară
activitatea.
(2) Prevederile alin. (2) se aplică și după încetarea raportului de serviciu, pentru o perioadă de
2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
Art.60.- Obligația de a informa autoritatea sau instituția publică cu privire la situația
personală generatoare de acte juridice
Funcționarul public are îndatorirea de a informa autoritatea sau instituția publică, în mod corect și
complet, în scris, cu privire la situațiile de fapt și de drept care privesc persoana sa și care sunt
generatoare de acte administrative în condițiile expres prevăzute de lege.
Art.61.- Interdicții și limitări în ceea ce privește implicarea în activitatea politică
(1) Funcționarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, cu respectarea
interdicțiilor și limitărilor prevăzute la art. 242 alin. (4) și art. 420 din Codul administrativ.
(2) Funcționarii publici au obligația ca, în exercitarea atribuțiilor ce le revin, să se abțină de la
exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor și preferințelor lor politice, să nu favorizeze
vreun partid politic sau vreo organizație căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor
politice.
(3) In exercitarea funcției publice, funcționarilor publici le este interzis:
a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice, a organizațiilor cărora le
este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, a fundațiilor sau asociațiilor care
funcționează pe lângă partidele politice, precum și pentru activitatea candidaților independenți;
b) să furnizeze sprijin logistic candidaților la funcții de demnitate publică;
c) să afișeze, în cadrul autorităților sau instituțiilor publice, însemne ori obiecte inscripționate cu sigla
și/sau denumirea partidelor politice, ale organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic ca
și partidelor politice, ale fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă partidele politice, ale
candidaților acestora, precum și ale candidaților independenți;
d) să se servească de actele pe care le îndeplinesc în exercitarea atribuțiilor de serviciu pentru
a-și exprima sau manifesta convingerile politice;
€) să participe la reuniuni publice cu caracter politic pe durata timpului de lucru.
24
Pagina 30
Pagina 31
Art.62.- Îndeplinirea atribuțiilor
(1) Funcționarii publici răspund, potrivit legii, de îndeplinirea atribuțiilor ce le revin din funcția
publică pe care o dețin, precum și a atribuțiilor ce le sunt delegate.
(2) js unciioruanul public are îndatorirea să îndeplinească dispozițiile primite de la superiorii
ierarhici.
(3) Funcționarul public are dreptul să refuze, în scris și motivat, îndeplinirea dispozițiilor primite de
la superiorul ierarhic, dacă le consideră ilegale. Funcționarul public are îndatorirea să aducă la
cunoștință superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispoziția astfel de situații.
(4) In cazul în care se constată, în condițiile legii, legalitatea dispoziției prevăzute la alin. (3),
funcționarul public răspunde în condițiile legii.
Art.63.- Limitele delegării de atribuții
(1) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice vacante se dispune motivat prin act
administrativ de către persoana care are competența de numire în funcția publică, pe o perioadă de
maximum 6 luni într-un an calendaristic, în condițiile prezentului cod.
(2) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice ocupate al cărei titular se află în
concediu în condițiile legii sau este delegat în condițiile art. 504 din Codul administrative ori se află
în deplasare în interesul serviciului se stabilește prin fișa postului și operează de drept, în condițiile
prezentului cod.
(3) Delegarea de atribuții corespunzătoare unei funcții publice nu se poate face prin delegarea
tuturor atribuțiilor corespunzătoare unei funcții publice către același funcționar public le este
interzis. Funcționarul public care preia atribuțiile delegate exercită pe perioada delegării de atribuții și
atribuțiile funcției publice pe care o deține, precum și atribuțiile parțial preluate, cu excepția situației în
care atribuțiile delegate presupun exercitarea controlului ierarhic asupra funcției deținute.
(4) În situația în care funcția publică ale cărei atribuții sunt delegate și funcția publică al cărei titular
preia parțial atribuțiile delegate se află într-un raport ierarhic de subordonare, funcționarul public care
preia atribuțiile delegate semnează pentru funcția publică ierarhic superioară.
(5) Prin excepție de la alin. (3), atribuțiile funcției publice de secretar general al
unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate și în totalitate, pentru perioada prevăzută
la alin. (1), conducătorului compartimentului juridic din cadrul aparatului de specialitate al
primarului, cu obligația delegării atribuțiilor proprii către alți funcționari publici.
(6) În situația în care la nivelul unității administrativ-teritoriale postul conducătorului
compartimentului juridic este vacant sau temporar vacant, atribuțiile funcției publice de
secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale pot fi delegate și în totalitate, pentru
perioada prevăzută la alin. (1), unui alt funcționar public, cu respectarea alin. (9).
(7) Prin excepție de la alin. (3) și (9), în situația în care la nivelul aparatului de specialitate al
primarului nu există un funcționar public căruia să îi fie delegate atribuțiile funcției de secretar
general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, în condițiile alin. (5) sau (6), acestea sunt
delegate unui alt funcționar public, în următoarea ordine:
a) unui funcționar public cu studii superioare de licență absolvită cu diplomă, în specialitate
juridică sau administrativă;
b) unui funcționar public cu studii superioare de licență.
(8) Delegarea de atribuții se face numai cu informarea prealabilă a funcționarului public căruia i se
deleagă atribuțiile.
(9) Funcționarul public care preia atribuțiile delegate trebuie să îndeplinească condițiile de studii și
de vechime necesare pentru ocuparea funcției publice ale cărei atribuții îi sunt delegate.
(10) Nu pot fi delegate atribuții funcționarilor publici debutanți sau funcționarilor publici care
exercită funcția publică în temeiul unui raport de serviciu cu timp parțial.
(11) Funcționarii publici pot îndeplini unele atribuții corespunzătoare unei funcții de demnitate
publică, ale unei funcții de autoritate publică sau ale unei alte funcții publice, numai în condițiile
expres prevăzute de lege.
(12) În cazul funcțiilor publice de execuție vacante, cu excepția funcțiilor publice de auditor și
25
Pagina 32
consilier juridic, atunci când aceste funcții sunt unice în cadrul autorității sau instituției publice,
atribuțiile pot fi delegate către cel puțin doi funcționari publici, cu respectarea prevederilor alin. (1)
și (8)-(10).
Art.64.- Păstrarea secretului de stat, secretului de serviciu și confidențialitatea
Funcționarii publici au obligația să păstreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum și
confidențialitatea în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care iau cunoștință în
exercitarea funcției publice, în condițiile legii, cu aplicarea dispozițiilor în vigoare privind liberul
acces la informațiile de interes public.
Art.65.- Interdicția privind acceptarea darurilor sau a altor avantaje
(1) Funcționarilor publici le este interzis să solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau
pentru alții, în considerarea funcției lor publice, daruri sau alte avantaje.
(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) bunurile pe care funcționarii publici le-au primit cu titlu
gratuit în cadrul unor activități de protocol în exercitarea mandatului sau a funcției publice deținute,
care se supun prevederilor legale specifice.
Art.66.- Utilizarea responsabilă a resurselor publice
(1) Funcționarii publici sunt obligați să asigure ocrotirea proprietății publice și private a statului și
a unităților administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acționând în orice
situație ca un bun proprietar.
(2) Funcționarii publici au obligația să folosească timpul de lucru, precum și bunurile aparținând
autorității sau instituției publice numai pentru desfășurarea activităților aferente funcției publice
deținute.
(3) Funcționarii publici trebuie să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea
utilă și eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
(4) Funcționarilor publici care desfășoară activități (PEPI în interes personal, în condițiile legii, le este
interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorității sau a instituției publice pentru realizarea
acestora.
Art.67.- Subordonarea ierarhică
Funcționarii publici au obligația de a rezolva, în termenele stabilite de către PRIMAR si superiorii
ierarhici, lucrările și sarcinile repartizate.
Art.68.- Folosirea imaginii proprii
Funcționarilor publici le este interzis să permită utilizarea funcției publice în acțiuni publicitare
pentru promovarea unei activități comerciale, precum și în scopuri electorale.
Art.69.- Limitarea participării la achiziții, concesionări sau închirieri
(1) Un funcționar public nu poate achiziționa un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a
unităților administrativ-teritoriale, supus vânzării în condițiile legii, în următoarele situații:
a) când a luat cunoștință, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, despre
valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;
b)când a participat, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului
respectiv;
c) când poate influența operațiunile de vânzare sau când a obținut informații la care persoanele
interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul concesionării sau închirierii unui
bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale.
(3) Funcționarilor publici le este interzisă furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate
publică sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, supuse operațiunilor de vânzare,
26
Pagina 33
concesionare sau închiriere, în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
*p_speuxue
(1) Funcționarii publici au obligația să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese
și al incompatibilităților „precum și normele de conduită.
(2) In aplicarea prevederilor alin. (1), funcționarii publici trebuie să exercite un rol activ, având
obligația de a evalua situațiile care pot genera o situație de incompatibilitate sau un conflict de interese
și de a acționa pentru prevenirea apariției sau soluționarea legală a acestora.
(3) In situația intervenirii unei incompatibilități sau a unui conflict de interese, funcționarii publici
au obligația de a acționa conform prevederilor legale pentru încetarea incompatibilității sau a
conflictului de interese, în termen legal.
(4) La numirea într-o funcție publică, la încetarea raportului de serviciu, precum și în alte situații
prevăzute de lege, funcționarii publici sunt obligați să prezinte, în condițiile Legii nr. 176/2010, cu
modificările și completările ulterioare, declarația de avere și declarația de interese. Declarația de avere
și declarația de interese se actualizează anual, potrivit legii.
Art.71.- Activitatea publică
(1) Comunicarea oficială a informațiilor și datelor privind activitatea autorității sau instituției
publice, precum și relațiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către funcționarii publici
desemnați în acest sens de conducătorul autorității sau instituției publice, în condițiile legii.
(2) Funcționarii publici desemnați să participe la activități sau dezbateri publice, în calitate oficială,
trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredințat de conducătorul autorității ori
instituției publice în care își desfășoară activitatea.
(3) În cazul în care nu sunt desemnați în acest sens, funcționarii publici pot participa la activități sau
dezbateri publice, având obligația de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul
de vedere oficial al autorității ori instituției publice în cadrul căreia își desfășoară activitatea.
(4) Funcționarii publici pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora și publica articole de
specialitate și lucrări literare ori științifice, în condițiile legii.
(5) Funcționarii publici pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter
politic ori a celor care ar putea afecta prestigiul funcției publice.
(6) În cazurile prevăzute la alin. (4) și (5), funcționarii publici nu pot utiliza informații și date la care au
avut acces în exercitarea funcției publice, dacă acestea nu au caracter public. Prevederile alin. (3) se
aplică în mod corespunzător.
(7)În exercitarea dreptului la replică și la rectificare, a dreptului la demnitate, a dreptului la imagine,
precum și a dreptului la viață intimă, familială și privată, funcționarii publici își pot exprima public
opinia personală în cazul în care prin articole de presă sau în emisiuni audiovizuale s-au făcut
afirmații defăimătoare la adresa lor sau a familiei lor. Prevederile alin.(3) se aplică în mod
corespunzător.
(8) Funcționarii publici își asumă responsabilitatea pentru apariția publică și pentru conținutul
informațiilor prezentate, care trebuie să fie în acord cu principiile și normele de conduită prevăzute
de prezentul cod.
(9) Prevederile alin. (1)-(8) se aplică indiferent de modalitatea și de mediul de comunicare.
Art.72.- Conduita în relațiile cu cetățenii
(1) În relațiile cu persoanele fizice și cu reprezentanții persoanelor juridice care se adresează
autorității sau instituției publice, funcționarii publici sunt obligați să aibă un comportament bazat pe
respect, bună-credință, corectitudine, integritate morală și profesională.
(2) Funcționarii publici au obligația de a nu aduce atingere onoarei, reputației, demnității, integrității
fizice și morale a persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcției publice, prin:
a) întrebuințarea unor expresii jignitoare;
b) acte sau fapte care pot afecta integritatea fizică sau psihică a oricărei persoane.
27
Pagina 34
(3) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine imparțială și justificată pentru rezolvarea legală,
clară și eficientă a problemelor cetățenilor.
(4) Pentru realizarea unor raporturi sociale și profesionale care să asigure demnitatea persoanelor,
eficiența activității, precum și creșterea calității serviciului public, se recomandă respectarea normelor
de conduită prevăzute la alin. (1)-(3) și de către celelalte subiecte ale acestor raporturi.
(5) Funcționarii publici trebuie să adopte o atitudine demnă și civilizată față de orice persoană cu
care intră în legătură în exercitarea funcției publice, fiind îndrituiți, pe bază de reciprocitate, să solicite
acesteia un comportament similar.
(6) Funcționarii publici au obligația de a asigura egalitatea de tratament a cetățenilor în fața
autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia funcționarii publici au îndatorirea de a
preveni și combate orice formă de discriminare în îndeplinirea atribuțiilor profesionale.
Art.73.- Conduita în cadrul relațiilor internaționale
(1) Funcționarii publici care reprezintă autoritatea sau instituția publică în cadrul unor organizații
internaționale, instituții de învățământ, conferințe, seminare și alte activități cu caracter internațional
au obligația să promoveze o imagine favorabilă țării și autorității sau instituției publice pe care o
reprezintă.
(2) În relațiile cu reprezentanții altor state, funcționarilor publici le este interzis să exprime opinii
personale privind aspecte naționale sau dispute internaționale.
(3) În deplasările externe, funcționarii publici sunt obligați să aibă o conduită corespunzătoare
regulilor de protocol și le este interzisă încălcarea legilor și obiceiurilor țării gazdă.
Art.74.- Obiectivitate și responsabilitate în luarea deciziilor
(1) În procesul de luare a deciziilor, funcționarii publici au obligația să acționeze conform
prevederilor legale și să își exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat și imparțial.
(2) Funcționarilor publici le este interzis să promită luarea unei decizii de către autoritatea sau
instituția publică, de către alți funcționari publici, precum și îndeplinirea atribuțiilor în mod
privilegiat.
(3) Funcționarii publici de conducere sunt obligați să sprijine propunerile și inițiativele motivate ale
personalului din subordine, în vederea îmbunătățirii activității autorității sau instituției publice în care
își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor publice oferite cetățenilor.
(4) În exercitarea atribuțiilor de coordonare, precum și a atribuțiilor specifice funcțiilor publice de
conducere, funcționarii publici au obligația de a asigura organizarea activității personalului, de a
manifesta inițiativă și responsabilitate și de a susține propunerile personalului din subordine.
(5) Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere au obligația să asigure egalitatea
de șanse și tratament cu privire la dezvoltarea carierei personalului din subordine, în condițiile
legislației specifice aplicabile fiecărei categorii de personal. În acest sens, aceștia au obligația:
a) să repartizeze sarcinile în mod echilibrat, corespunzător nivelului de competență aferent funcției
publice ocupate să asigure coordonarea modului de îndeplinire a sarcinilor, cu valorificarea
corespunzătoare a competențelor fiecărei persoane din subordine;
b)să monitorizeze performanța profesională individuală și colectivă a personalului din subordine, să
semnaleze în mod individual performanțele necorespunzătoare și să implementeze măsuri destinate
ameliorării performanței individuale și, după caz, colective, atunci când este necesar;
c) să examineze și să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenței profesionale pentru
personalul din subordine, atunci când propun acordarea de stimulente materiale sau morale;
d) să evalueze în mod obiectiv necesarul de instruire profesională al fiecărui subordonat și să propună
participarea la programe de formare și perfecționare profesională pentru fiecare persoană din
subordine;
e)să delege sarcini și responsabilități, în condițiile legii, persoanelor din subordine care dețin
cunoștințele, competențele și îndeplinesc condițiile legale necesare exercitării funcției respective;
£) să excludă orice formă de discriminare și de hărțuire, de orice natură și în orice situație, cu
privire la personalul din subordine.
28
Pagina 35
Pagina 36
(6) În scopul asigurării condițiilor necesare îndeplinirii cu imparțialitate a îndatoririlor ce decurg
din raporturile ierarhice, înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere au obligația de
a nu se angaja în relații patrimoniale cu personalul din subordine.
Art.75.- Obligația respectării regimului cu privire la sănătate și securitate în muncă
Funcționarii publici au obligația de a se supune controlului de medicina muncii și expertizelor
medicale ca urmare a recomandărilor formulate de medicul de medicina muncii, în condițiile legii.
SECȚIUNEA A IV-A
DREPTURILE SALARIAȚILOR
Art.76. — Salariații au, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual — A se vedea anexa nr.1 la Regulamentul intern;
d) dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate și sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare și consultare;
dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de
i)
muncă;
|) dreptul la protecție în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă și individuală;
1) dreptul de a participa la acțiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.
Art.77. — Drepturile salariaților vor fi acordate și exercitate cu respectarea dispozițiilor legale
în vigoare.
SECȚIUNEA A V-A
DREPTURILE ANGAJATORULUI
Art.78. — Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea și funcționarea unității;
b) să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare salariat, în condițiile legii;
c) să dea să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
d) să constate săvârșirea abaterilor disciplinare și să aplice sancțiunile corespunzătoare, potrivit
legii, contractului colectiv de muncă aplicabil și regulamentului intern;
să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării
e)
acestora.
f)dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalității lor;
SECȚIUNEA A VI-A
j
ORGANIZAREA TIMPULUI DE MUNCĂ
Art.79. — (1) Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl folosește pentru
îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Pentru salariații angajați cu normă întreagă durata normală a timpului de muncă este de &
(2)
29
Pagina 37
ore pe zi ȘI de 40 de ore pe săptămână.
În «
(3) cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi
și de 30 de ore pe săptămână.
(4) Repartizarea timpului de muncă în cadrul săptămânii este, de regulă, uniformă, de 8 ore
pe zi timp de 5 zile, cu două zile de repaus.
(5) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână,
inclusiv orele suplimentare.
(6) Când munca se efectuează în schimburi, durata timpului de muncă va putea fi prelungită
peste 8 ore pe zi și peste 48 de ore pe săptămână, cu condiția ca media orelor de muncă, calculată pe
o perioadă maximă de 3 săptămâni, să nu depășească 8 ore pe zi sau 48 de ore pe săptămână.
Art.80. — În cazul asistenților personali, î își vor repartiza programul de lucru de 40
aceștia
ore săptămânal, în așa fel încât să asigure asistență și îngrijire persoanei cu handicap tot timpul
când aceasta are nevoie, ziua și noaptea, sâmbăta și duminica, în zilele nelucrătoare și sărbătorile
legale.
Art.81 — (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă, cu acordul sau la
solicitarea salariaților.
(2) Programele individualizate de muncă presupun un mod de organizare flexibil a timpului
de muncă.
(3) Durata zilnică a timpului de muncă este împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care
personalul se află simultan la locul de muncă și o perioadă variabilă, mobilă, în care salariatul își
alege orele de sosire și de plecare, cu respectarea timpului de muncă zilnic.
(4) Programul individualizat de muncă poate funcționa numai cu respectarea dispozițiilor art.
109 și 111 din Codul muncii.
(5) Angajatorul va ține evidența orelor de muncă prestate de fiecare salariat și va supune
controlului inspecției muncii această evidență ori de câte ori este solicitat.
(6) Salariații au obligația de a semna condica de prezență la începerea și la sfârșitul
programului de lucru.
(7) Întârzierile sau plecările de la program se pot face numai pe bază de învoiri de la conducatorul
institutiei respectiv Primar .În această condică vor mai fi menționate situațiile de concediu de odihnă,
concediu medical și delegație.
Art. 82- (1) Activitatea este consemnată zilnic în condica de prezență, cu trecerea orei de începere
a programului și ora de terminare a programului.
(2) Condica de prezență este verificată zilnic de primar sau înlocuitorul acestuia, care are obligația
de a confirma prin semnătură, concordanța prezenței din primărie cu cea din condică.
(3)Programul de lucru se stabilește de conducerea unității, respectandu-se legislația în vigoare.
(4)Prin acest regulament intern, se stabilește următorul program:
1. Programul de funcționare al instituției/ Primariei comunei Mosna, jud Iasi :
Ziua Program de lucru
Luni 7,30 — 16:00
Marți 7,30 — 16:00
Miercuri 7,30 — 16:00
Joi 7,30 — 16:00
Vineri 7,30 — 14,00
II. Programul de lucru cu publicul: Luni — joi: 7,30 — 16:00
Vineri: 7:30 — 14:00
(5)Evidența prezenței la program se ține prin condica de prezență în care personalul este
30
Pagina 38
Pagina 39
obligat să semneze zilnic. Nesemnarea zilnică și la timp a condicii de prezență constituie o încălcare
a normelor de disciplină a muncii și se sancționează conform legislației muncii.
(6)Evidența orelor efectuate peste program se ține separat pe locuri de muncă
(7)Programarea concediilor de odihnă se face astfel încat să asigure atat bunul mers al activității, cât
și interesele salariaților și cu aprobarea conducerii unității — A se vedea anexa nr. 1 la Regulamentul intern.
(8)Concediul anual de odihnă se poate fracționa, la cererea salariatului, una din tranșe
neputând fi mai mică de 10 zile lucrătoare.
(9)Concediul fără plată se acordă salariaților la cererea acestora în funcție de interesele unității
și în conformitate cu prevederile legale.
(10)Plecarea în concediu de odihnă, concedii pentru studii sau concedii fără plată, înainte de
a fi aprobată de șeful ierarhic, este interzisă și constituie o abatere pentru care se pot aplica sancțiuni
disciplinare.
(11)Poate fi rechemată din concediu persoana încadrată în muncă numai din dispoziție scrisă
a conducerii unității, pentru nevoi de serviciu neprevăzute și urgente.
31
Pagina 40
SECȚIUNEA A VII-A
TIMPUL DE ODIHNĂ ȘI ALTE CONCEDII
Art.83. — (1) Salariații au dreptul la concediu de odihnă anual plătit.
(2) Salariații au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată de
21 sau 25 zile lucrătoare, în raport cu vechimea lor în muncă, după cum urmează:
Vechimea în muncă Durata concediului
- până la 10 ani 21 zile lucrătoare
- peste 10 ani 25 zile lucrătoare
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum și zilele libere plătite nu sunt incluse în
durata concediului de odihnă anual.
(4) La stabilirea duratei concediului de odihnă anual, perioadele de incapacitate temporară de
muncă și cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal și concediului pentru
îngrijirea copilului bolnav se consideră perioade de activitate prestată.
(5) În situația în care incapacitatea temporară de muncă sau concediul de maternitate, concediul
de risc maternal ori concediul pentru îngrijirea copilului bolnav a survenit în timpul efectuării
concediului de odihnă anual, acesta se întrerupe, urmând ca salariatul să efectueze restul zilelor de
concediu după ce a încetat situația de incapacitate temporară de muncă, de maternitate, de risc
maternal ori cea de îngrijire a copilului bolnav, iar când nu este posibil urmează ca zilele neefectuate
să fie reprogramate.
(6) Salariatul are dreptul la concediu de odihnă anual și în situația în care incapacitatea
temporară de muncă se menține, în condițiile legii, pe întreaga perioadă a unui an calendaristic,
angajatorul fiind obligat să acorde concediul de odihnă anual într-o perioadă de 18 luni începând cu
anul următor celui îi care acesta s-a aflat în concediu medical.
(7) Cererea privind acordarea concediului de odihnă suplimentar va fi însoțită de scrisoarea
medicală eliberată de medicul specialist, în condițiile legii.
Art.84. — (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an. În cazul în care salariatul, din
motive justificate, nu poate efectua, integral sau parțial, concediul de odihnă anual la care avea dreptul
în anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei în cauză, angajatorul este obligat să acorde
concediul de odihnă neefectuat într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor celui în care s-a
născut dreptul la concediul de odihnă anual.
(2) Efectuarea concediului de odihnă se realizează în baza unei programări individuale, întocmite
până la sfârșitul anului calendaristic, pentru anul următor, stabilite de angajator cu consultarea
salariatului, pentru programările individuale - 4 se vederea anexa nr.1 la Regulament.
(3) Prin programare individuală se poate stabili data efectuării concediului sau, după caz,
perioada în care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioadă care nu poate fi mai mare de 3
luni.
(4) În cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alin. (2) și (3) salariatul poate solicita
efectuarea concediului cu cel puțin 60 de zile anterioare efectuării acestuia.
(3) În cazul în care programarea concediilor se face fracționat, angajatorul este obligat să
stabilească programarea astfel încât fiecare salariat să efectueze într-un an calendaristic cel puțin 10
zile lucrătoare de concediu neîntrerupt.
(6) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul
încetării contractului individual de muncă.
32
Pagina 41
Art.85. — (1) Pentru perioada concediului de odihnă salariatul beneficiază de o indemnizație de
concediu care nu poate fi mai mică decât valoarea totală a drepturilor salariale cuvenite pentru
perioada respectivă și care reprezintă media zilnică a veniturilor din luna/lunile în care este efectuat
concediul, multiplicată cu numărul de zile de concediu.
(2) Indemnizația de concediu de odihnă se plătește de către angajator cu cel puțin 5 zile
lucrătoare înainte de plecarea în concediu.
Art.86. — (1) Concediul de odihnă poate fi întrerupt, la cererea salariatului, pentru motive
obiective.
(2) Angajatorul poate rechema salariatul din concediul de odihnă în caz de forță majoră sau
pentru interese urgente care impun prezența salariatului la locul de muncă, cu obligația de a suporta
toate cheltuielile salariatului și ale familiei sale, necesare în vederea revenirii la locul de muncă,
precum și eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.
Art.87. — (1) În cazul unor evenimente familiale deosebite, salariații au dreptul la zile libere
plătite, care nu se includ în durata concediului de odihnă.
(2) Salariații Primăriei au dreptul, la cerere, la zile libere plătite, pentru evenimentele familiale
deosebite, după cum urmează:
a) căsătoria salariatului - 5 zile;
b) căsătoria unui copil - 3 zile;
c) nașterea unui copil - 5 zile;
d) decesul soțului/soției sau al unei rude, până la gradul 2, inclusiv a socrilor salariatului - 3
zile;
e) ziua de naștere a salariatului, la cerere, urmând a se efectua recuperarea zilei libere
acordate.
f) donatori de sânge: o zi lucrătoare;
8) control medical anual: o zi lucrătoare
h) control medical anual al copilului minor: o zi lucrătoare
(3) Pentru interese personale, bine justificate, salariații pot solicita, conform reglementărilor
legale, concedii fără plată pentru o perioadă de maxim 6 luni de zile, prin cerere scrisă care se aprobă
de primar, cu avizul prealabil al șefului ierarhic superior, în măsura în care activitatea primăriei nu
este afectată prin lipsa acestuia de la locul de muncă.
Art.88. — (1) Repausul săptămânal se acordă în două zile consecutive, de regulă sâmbăta și
duminica sau în alte zile, în cazul în care repausul în zilele de sâmbătă și duminică ar prejudicia
interesul public sau desfășurarea normală a activității unității.
(2) În cazul unor lucrări urgente, a căror executare imediată este necesară pentru organizarea
unor măsuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente
iminente sau pentru înlăturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor,
instalațiilor sau clădirilor unității, repausul săptămânal poate fi suspendat pentru personalul necesar
în vederea executării acestor lucrări.
Art.89. — (1) Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:
- 1] și 2 ianuarie;
- 24 ianuarie — Ziua Unirii Principatelor Române;
- Vinerea Mare, ultima zi de vineri înaintea Paștelui;
- prima și a doua zi de Paști;
- | mai;
- 1 iunie;
- prima și a doua zi de Rusalii;
- 15 august — Adormirea Maicii Domnului;
- 30 Noiembrie — Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României;
- 1 decembrie;
- prima și a doua zi de Crăciun;
33
Pagina 42
Pagina 43
- 2 zile pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele creștine, pentru persoanele aparținând acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de către angajator.
(3) În cazul în care, din motive justificate, nu se acordă zile libere, salariații beneficiază,
pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, de un spor la salariul de bază potrivit dispozițiilor
legale în vigoare.
(4) Pentru salariații care aparțin de un cult religios legal, creștin, zilele libere pentru Vinerea
Mare - ultima zi de vineri înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii
se acordă în funcție de data la care sunt celebrate de acel cult (Legea nr. 37/2020).
(5) Zilele libere stabilite potrivit alin. (1) pentru persoanele aparținând cultelor religioase
legale, altele decât cele creștine, se acordă de către angajator în alte zile decât zilele de sărbătoare
legală stabilite potrivit legii sau de concediu de odihnă anual ( Legea nr. 88/2018).
(6) Salariații care au beneficiat de zilele libere pentru Vinerea Mare - ultima zi de vineri
înaintea Paștelui, prima și a doua zi de Paști, prima și a doua zi de Rusalii, atât la datele stabilite
pentru cultul religios legal, creștin, de care aparțin, cât și pentru alt cult creștin, vor recupera zilele
libere suplimentare pe baza unui program stabilit de angajator (Legea nr. 37/2020).
(7) Până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, pentru
personalul din sistemul bugetar, zilele lucrătoare pentru care se acordă zile libere, zile care precedă
și/sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prevăzute la alin. (1), precum
și zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate (Legea nr. 153/2019).
Art.90. — (1) Salariații au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii cu sau fără plată, pentru
formare profesională.
(2) Concediile fără plată pentru formare profesională se acordă la solicitarea salariatului, pe
perioada formării profesionale pe care salariatul o urmează din inițiativa sa.
(3) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai dacă absența salariatului ar
prejudicia grav desfășurarea activității.
(4) Cererea de concediu fără plată pentru formare profesională trebuie să fie înaintată
angajatorului cu cel puțin o lună înainte de efectuarea acestuia și trebuie să precizeze data de începere
a stagiului de formare profesională, domeniul și durata acestuia, precum și denumirea instituției de
formare profesională.
(5) Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza și fracționat
în cursul unui an calendaristic, pentru susținerea examenelor de absolvire a unor forme de învățământ
sau pentru susținerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituțiilor de învățământ
superior, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Art.91. — (1) La cererea unuia dintre părinți angajatorul este obligat să acorde:
a) pentru familiile sau persoanele cu 2 copii se acordă o zi lucrătoare liberă pe an, pentru
îngrijirea sănătății copiilor, ca și în cazul unui singur copil.
b) pentru familiile sau persoanele cu 3 sau mai mulți copii se acordă două zile lucrătoare libere
pe an, consecutive sau separate, după cum decide angajatorul.
(2) În cazul în care niciunul dintre părinți, respectiv dintre reprezentanții legali ai copilului nu
va solicita ziua lucrătoare liberă, aceasta nu se va reporta în anul viitor calendaristic.
(3) Cererea părintelui, respectiv a reprezentantului legal al copilului va fi depusă cu cel puțin
15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic și va fi însoțită de o declarație pe propria răspundere că
în anul respectiv celălalt părinte sau reprezentant legal nu a solicitat ziua lucrătoare liberă și nici nu
o va solicita.
(4) În cazul în care, în urma unor verificări efectuate de către angajator, se constată că ambii
părinți au solicitat liberul contrar legii, va fi anulată posibilitatea ulterioară de a mai beneficia,
vreodată, de prevederile legii.
(5) Sunt considerați copii minori aflați în îngrijirea și întreținerea părinților sau a
reprezentanților legali cei cu vârste cuprinse între 0-18 ani.
34
Pagina 44
Pagina 45
SECȚIUNEA A VIII-A
MUNCA SUPLIMENTARĂ
Art.92. (1) Munca prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal, precum și
munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate
cu legea, nu se lucrează, este considerată muncă suplimentară.
(2) Munca suplimentară nu poate fi efectuată fără acordul salariatului, cu excepția cazului de forță
majoră sau pentru lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării
consecințelor unui accident.
(3) La solicitarea angajatorului salariații pot efectua muncă suplimentară, cu respectarea prevederilor
art. 114 sau 115 din Legea 53/2003 privind Codul muncii.
(4) Efectuarea muncii suplimentare peste limita stabilită potrivit prevederilor art. 114 sau 115 din
Legea 53/2003 privind Codul muncii, după caz, este interzisă, cu excepția cazului de forță majoră sau
pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecințelor
unui accident.
(5) Pentru munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către funcționarii
publici și personalul contractual din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere,
precum și munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care,
în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, în cadrul schimbului normal de lucru, se
aplică prevederile Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu
modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată,cu
modificările și completările ulterioare, precum și alte prevederi legale în vigoare.
(6) Evidența muncii suplimentare se ține separat pe locuri de muncă, într-un registru special, cu
menționarea datei, a numărului de ore efectuate peste program, respectiv a orei de venire și de plecare și
semnătura salariatului. Acest registru va fi vizat de către șeful ierahic al salariatului în ziua următoare
efectuării muncii suplimentare sau în prima zi lucrătoare și se va prezenta la întocmirea pontajului
lunar.
(7) Munca suplimentară se compensează cu ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice
după efectuarea acesteia, corespunzător evidenței de la alin.(6), în baza unei solicitări scrise făcute de
salariat (funcționar public/personal contractual).
(8) Tinerii în vârstă de până la 18 ani nu pot presta muncă suplimentară.
(9) În anul 2022, munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către
personalul din sectorul bugetar încadrat în funcții de execuție sau de conducere, precum și munca
prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu
reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai
cu timp liber corespunzător acestora.
SECȚIUNEA A IX-A
SALARIZAREA
Art.93. — (1) Salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului
individual de muncă și cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri.
(2) Pentru munca prestată în baza contractului individual de muncă fiecare salariat are dreptul
la un salariu exprimat în bani, care se stabilește cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.
(3) Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin contractul individual de muncă
sub salariul de bază minim brut pe țară.
(4) La stabilirea și la acordarea salariului este interzisă orice discriminare pe criterii de sex,
orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie,
opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori
activitate sindicală.
(5) Salariul este confidențial, angajatorul având obligația de a lua măsurile necesare pentru
35
Pagina 46
asigurarea confidențialității.
Art.94. — (1) Salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data stabilită în contractul
individual de muncă.
(2) Salariul se plătește direct titularului sau persoanei împuternicite de acesta.
(3) Plata salariului se dovedește prin semnarea statelor de plată/ virament pe carduri care
,
demonstrează efectuarea plății către salariatul îndreptățit.
(4) În caz de deces al salariatului, drepturile salariale datorate până la data decesului sunt plătite,
în ordine, soțului supraviețuitor, copiilor majori ai defunctului sau părinților acestuia, altor
moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Art.95. — (1) Nici o reținere din salariu nu poate fi operată, în afara cazurilor și condițiilor
prevăzute de lege.
(2) Reținerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decât dacă datoria
salariatului este scadentă, lichidă și exigibilă și a fost constatată ca atare printr-o hotărâre
judecătorească definitivă și irevocabilă.
(3) În cazul pluralității de creditori ai salariatului va fi respectată următoarea ordine:
a) obligațiile de întreținere, conform Codului familiei;
b) contribuțiile și impozitele datorate către stat;
c) daunele cauzate proprietății publice prin fapte ilicite;
d) acoperirea altor datorii.
(4) Reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lună jumătate din salariul net.
CAPITOLUL VIII
PROCEDURA DE SOLUȚIONARE A CERERILOR SAU RECLAMAȚIILOR
INDIVIDUALE ALE SALARIAȚILOR
Art.96. — (1) Conflictul de muncă reprezintă orice dezacord intervenit între partenerii sociali,
în raporturile de muncă.
Art.97. — (1) Salariații și angajatorul au obligația să soluționeze conflictele de muncă prin
bună înțelegere sau prin procedurile stabilite de dispozițiile legale în vigoare.
(2) Procedura de soluționare a conflictelor de muncă este potrivit dispozițiilor legale în
vigoare.
(3) Condițiile declanșării conflictelor de interese, procedura concilierii, medierii și
arbitrajului conflictelor de interese sunt potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
(4) Condițiile declanșării conflictelor de drepturi și procedura soluționării acestora sunt
potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
Art.98. — (1) Jurisdicția muncii are ca obiect soluționarea conflictelor de muncă cu privire la
încheierea, executarea, modificarea, suspendarea și încetarea contractelor individuale.
Pot fi părți în conflictele de muncă:
a) salariații, precum și orice altă persoană titulară a unui drept sau a unei obligații în temeiul
Codului muncii, al altor legi;
b) angajatorii - care beneficiază de o muncă desfășurată în condițiile Codului muncii;
c) sindicatele și patronatele;
d) alte persoane juridice sau fizice care au această vocație în temeiul legilor speciale sau al
Codului de procedură civilă.
(2) Cererile în vederea soluționării unui conflict de muncă pot fi formulate:
a) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în care a fost comunicată decizia unilaterală
a angajatorului referitoare la încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
contractului individual de muncă;
36
Pagina 47
b) în termen de 30 de zile calendaristice de la data în
care s-a comunicat decizia de sancționare
disciplinară;
C) în termen de 3 ani de la data nașterii dreptului la
acțiune, în situația în care obiectul
conflictului individual de muncă constă în plata
unor drepturi salariale neacordate sau a unor
despăgubiri către salariat, precum și în cazul răspunderii patrimoniale
a salariaților față de angajator;
d) pe toată durata existenței contractului, în cazul în solicită
care se constatarea nulității unui
contract individual ori a unor clauze ale acestuia;
e) în termen de 6 luni de la data nașterii dreptului la
acțiune ori a unor clauze ale acestuia.
(3) În toate situațiile, altele decât cele
prevăzute la alin. (3), termenul este de 3 ani de la data
nașterii dreptului.
Art.99. — (1) Judecarea conflictelor de muncă este de
competența instanțelor stabilite conform
Codului de procedură civilă, în a cărei circumscripție reclamantul
își are domiciliul sau reședința ori,
după caz, sediul.
(2) Plângerile salariaților în justiție nu pot constitui motiv de desfacere
muncă. a contractului de
CAPITOLUL IX
REGULI CONCRETE PRIVIND DISCIPLINA MUNCII Ă
ÎN CADRUL INSTITUȚIEI
Art.100. — (1) Angajatorul dispune de prerogativă
disciplinară, având dreptul de a aplica,
potrivit legii, sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori
constată că aceștia au săvârșit o
abatere disciplinară.
(3)Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca și
care constă într-o acțiune sau
inacțiune săvârșită cu vinovăție de către salariat, prin
care acesta a încălcat normele legale,
regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv
de muncă aplicabil,
ordinele și dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.
Art.101. Salariaților (funcționari publici și personal
contractual) din cadrul aparatului de
specialitate al Primarului comunei MOSNA, le revin în timpul exercitării
serviciului următoarele
obligații:
a)să-și îndeplinească sarcinile de serviu ce le revin potrivit legii,
Regulamentului de organizare
și funcționare al aparatului de specialitate al primarului comunei
MOSNA, a celor din Regulamentul
de organizare internă, din fișa postului, și din
precum dispoziția conducerii;
b)să exercite autocontrolul lucrărilor înainte de predare, să identifice
cerințele, oportunitățile,
posibilele riscuri și consecințele acestora și soluții de diminuare a riscurilor
eficientă pentru îndeplinirea
a atribuțiilor de serviciu și realizarea criteriilor de performanță la nivelul
cerut;
c)să îndeplinească sarcinile ce le revin, conform legii și Regulamentului
de organizare și
funcționare, manifestând un înalt grad de profesionalism și să aducă la
cunoștința conducerii
instituției orice fapte sau acte de natură a crea disfuncționalități în buna
funcționare a instituției;
d)să-și însușească și să aplice dispozițiile procedurale privind redactarea,
semnarea și circuitul
corespondenței, precum și expedierea acestora;
e)să respecte programul de lucru;
f)să execute la timp și în mod corespunzător sarcinile de serviciu
prevăzute în fișa postului,
precum și alte sarcini încredințate de șefii ierarhici superiori,
cu respectarea strictă a dispozițiilor
legale;
g)să nufolosească atribuțiile funcției deținute în alte scopuri decât cele
prevăzute de lege;
h)să execute cu bună credință și la timp, în condițiile legii, dispozițiile
șefului ierarhic;
i)să utilizeze aparatura încredințată la parametrii de funcționare
prevăzuți în documentația
tehnică și în condiții de deplină siguranță, conform instrucțiunilor de
lucru;
j)să manifeste grijă față de tehnica și bunurile aflate în dotarea
sa sau a instituției, astfel încât
să preîntâmpine pierderea, degradarea sau distrugerea acestora din vina
sa;
k)să stingă toate becurile și să oprească aparatura din dotare, la terminarea
programului de
37
Pagina 48
lucru;
1)să respecte normele de protecția muncii, de folosire a aparaturii din dotare, normele
precum și
de prevenire și stingere a incendiilor, evitând situațiile în care în
s-ar pune primejdie clădirile,
instalațiile sau viața și integritatea sau sănătatea unei persoane;
m)să înștiințeze șeful ierarhic imediat ce constată existența unei deficiențe sau abateri în
activitatea proprie locului de muncă, propunând măsuri concrete
pentru prevenirea sau remedierea
acestora;
n)să păstreze și să apere patrimoniul încredințat;
o)să propună și să asigure, potrivit atribuțiilor care le revin, folosirea utilă și eficientă banilor
a
publici, în conformitate cu prevederile legale;
p)să mențină ordinea, disciplina și curățenia la locul de muncă;
q)să se prezinte la locul de muncă într-o ținută adecvată pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru
și să poarte ecusonul/legitimația de serviciu;
r)să-și completeze continuu cunoștințele cu noutățile în domeniu, să-și perfecționeze pregătirea
profesională, fie în cadrul instituției, fie urmând cursuri de perfecționare organizate în acest
scop;
s)să promoveze raporturi de colaborare cu colegii și subalternii, cât și raporturi de față
respect
de șefii ierarhici, evitând aprecierile referitoare la activitatea altor compartimente
și/sau persoane;
t)să aducă la cunoștința compartimentului resurse umane, în cel mult 30 de zile
calendaristice,
modificările intervenite în situația personală (căsătorie, divorț, naștere, schimbarea
domiciliului,
ete);
u)să anunțe în condițiile prezentului regulament, despre imposibilitatea prezentării la serviciu
datorită stării de sănătate sau unor probleme personale, etc.;
v)efectuarea deplasărilor în interes de serviciu, în localitățile aparținătoare comunei MOSNA,
se va face numai cu aprobarea primarului și prin notarea în registrul de deplasări existent la
compartimentul resurse umane;
w)efectuarea deplasărilor în interes de serviciu, în afara comunei și a județului, se va face numai
în baza ordinului de deplasare, întocmit în condițiile legii;
x)la înapoierea din deplasare în interes de serviciu, în afara județului, salariații vor în
prezenta
termen de 5 zile un raport de activitate în care se vor menționa principalele probleme rezolvate cât
și
eventualele măsuri sau dispoziții care s-au transmis pe timpul acestor activități;
y)funcționarii publici și personalul contractual de conducere au obligația de a depune declarația
de interese și avere, în condițiile legii;
z)la sfârșitul anului predau toate documentele pe care le-au instrumentat arhivare, bază
spre pe
de proces verbal de predare-primire, conform Legii nr. 16/ 1996;
Art.102. — Se interzice salariaților, funcționari publici și personal contractual:
a) prezentarea la serviciu în stare de ebrietate sau oboseală înaintată, introducerea
sau
consumul de băuturi alcoolice, practicarea de activități care contravin atribuțiilor de serviciu
sau care
perturbă activitatea altor salariați;
b) părăsirea locului de muncă în timpul programului de lucru fără aprobare sau alte
pentru
interese decât cele ale Primăriei;
c) prezentarea la serviciu în ținută indecentă sau necorespunzătoare;
d) folosirea în interes personal a calculatoarelor și a aparaturii din dotare altor
precum și a
mijloace materiale aparținând instituției;
e) orice preocupări de ordin personal pe durata programului de activitate;
f) furnizarea informațiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori
a unității
administrativ-teritoriale, supuse operațiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere în alte condiții decât cele
prevăzute de lege;
8) dezvăluirea pe perioada derulării contractului individual de muncă sau a raportului de serviciu,
precum și ulterior pe o perioadă de 2 ani, a faptelor sau a datelor care, devenite publice, ar dăuna intereselor,
imaginii ori prestigiului Primăriei comunei MOSNA;
h) utilizarea, în folos personal, a informațiilor pe care le dețin în virtutea exercitării atribuțiilor de
38
Pagina 49
serviciu sau de care au luat cunoștință în orice mod;
i) exprimarea în mod public a unor aprecieri neconforme cu realitatea, în
legătură cu activitatea
Primăriei, a Consiliului local, cu politicile și strategiile acestora ori cu proiectele de
acte cu caracter normativ
sau individual adoptate sau emise, după caz;
j) exprimarea unor aprecieri neautorizate în legătură cu litigiile aflate în
curs de soluționare
și în care, Comuna MOSNA, Primarul sau Consiliul local, etc.
au calitatea de parte;
k) dezvăluirea de informații care nu au caracter public, în alte
condiții decât cele prevăzute de
lege, dezvăluirea secretului de stat, sercretului de serviciu,
precum și a unor fapte, informații sau
documente de care iau cunoștință în exercitarea sarcinilor,
cu excepția informațiilor de interes public;
]) dezvăluirea unor informații la care au acces în exercitarea sarcinilor
de serviciu, dacă
aceasta este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să
prejudicieze imaginea sau drepturile
instituției, ori ale unor salariați, precum și ale persoanelor fizice
sau juridice, după caz;
m)acordarea de asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice în
vederea promovării
de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului ori
instituției publice în care își desfășoară
activitatea;
n) scoaterea din unitate, prin orice mijloace, a oricăror bunuri și documente
aparținând acesteia,
fără acordul scris al primarului comunei MOSNA;
0) înstrăinarea oricăror bunuri date în folosință, păstrare de
sau uz comun, precum și
deteriorarea funcțională și calitativă sau descompletarea
acestora, ca rezultat al unor utilizări ori
manevrări necorespunzătoare;
p) folosirea în scopuri personale, aducerea la cunoștință orice cale
pe sau copierea pentru alții,
fără aprobarea scrisă a conducerii, a unor documente
sau informații privind activitatea
Primăriei/Consiliului local sau a datelor specificate în fișele sau dosarele
personale ale angajaților;
q) efectuarea de mențiuni, ștersături, rectificări sau semnarea alt salariat
pentru în condica de
prezență;
1) atitudinea necorespunzătoare față de ceilalți angajați (insulta,
calomnia, purtarea abuzivă,
lovirea și vătămarea integrității corporale sau a sănătății);
s) comiterea de fapte care ar putea pune în pericol siguranța Primăriei
a propriei persoane sau
a colegilor;
t) fumatul în spațiile publice închise, conform Legii nr. 349/2002 modificată
În prin Legea nr.
15/2016. primărie este interzis complet fumatul inclusiv utilizarea
țigaretei electronice.
u) organizarea de întruniri în perimetrul unității fără aprobarea prealabilă
a conducerii;
v)introducerea, răspândirea sau afișarea în interiorul instituției a unor
anunțuri, afișe,
documente etc. fără aprobarea conducerii Primăriei comunei
MOSNA;
w) propaganda partizană unui curent sau partid politic;
X) Personalului contractual și funcționarilor publici le este interzis să solicite
sau să accepte,
direct sau indirect, pentru ei sau pentru alții, în considerarea
funcției lor publice, daruri sau alte
avantaje.
Art.103. — (1) Încălcarea cu vinovăție de către salariați lor
a obligațiilor de serviciu, inclusiv
a normelor de comportare în unitate constituie abatere disciplinară
și se sancționează ca atare,
indiferent de funcția sau postul pe care îl ocupă
persoana care a săvârșit fapta.
(2) Constituie abatere disciplinară și se sancționează încălcarea
cu vinovăție de către salariați
a obligațiilor lor de serviciu prevăzute de dispozițiile legale în vigoare,
obligațiile de serviciu stabilite în
contractele individuale de muncă, în fișa postului, în Regulamentul ori
intern, de ordinele și dispozițiile
legale ale conducătorilor ierarhici.
39
Pagina 50
CAPITOLUL X
ABATERILE DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE
PERSONALULUI
CONTRACTUAL
Art. 104. — (1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica în
angajatorul cazul în care
salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
Textul este prea lung pentru a fi afișat integral. Deschide fișierul pentru restul paginilor.