Hotărâre a Consiliului Local
Hotărâre de Consiliu Local nr. (34)
Fișierul original pe site-ul primăriei
PDF · 18,3 MB · modificat pe site: 22.07.2026
Pagina sursă
Cum citez acest document
Hotărâre a Consiliului Local nr. 34, „Hotărâre de Consiliu Local nr. (34)”, Comuna Moșna, jud. Iași. Sursa: http://www.mosnaiasi.ro/wp-content/uploads/2026/07/Hotarare-de-Consiliu-Local-nr.-34.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mosna/88039-hotarare-de-consiliu-local-nr-34, 07.11.2026)
Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.
Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)
Pagina 1
CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOSNA
JUDETUL IASI
HOTĂRÂREA NR 34/30.04.2025
privind
Aprobarea plan de analiză și acoperire a riscurilor
pe teritoriul comunei Moșna, jud. Iasi
Consiliul local al comunei Mosna, judetul Iasi;
Având în vedere
-procesul verbal de control nr 3345135/04.03.2025 emis de Inspectoratul Pentru Situatii de lasi
Urgenta
-proiectul de hotarâre nr 1673/1 1.04.2025 initiat de Primarul comunei Mosna
- referatul primarului comunei nr 1674/ 11.04.2025 prin care solicita conf.OMAI NR 75/20 19actualizarea
regulamentului de organizare si functionare al compartimentului situatii de urgenta din aparatul de al
specialitate
primarului comunei Mosna,jud. Iasi
-raportul compartimentului de resort nr 1652/1 1.04.2025 din cadrul aparatului de specialitate si avizul favorabil al
comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local
- O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și Structurii-cadru
a a Planului de
analiză și acoperire a riscurilor;
- Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu
L 212/2006 ;
- O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență;
- H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor
centrelor și
operative pentru situații de urgență;
- H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte centrale
organe și
organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
-0.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor
de pentru
situații urgență;
- H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în domeniul apărării civile;
- H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici
din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice;
- H.G. nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare;
- O.M.A.1. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene
meteorologice
periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;
-O.M.A.I. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României și
convocarea, după caz, a
structurilor privind gestionarea riscului la cutremure;
-O.M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de
urgență;
-O.M.A.. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare
pentru situații
de urgență;
- Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor;
- O.M.A.L. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure
Și/sau alunecări de teren;
- O.M.A.I. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență
OUG Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ
Prevederile art.139 din O.U.G. 57/2019 ;
_
In temeiul art.196 alin! lit b din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr 57/2019;
HOTARASTE :
Art.1 Se aproba planul de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul comunei Moșna, jud. Iasi anexei 1
care contine (43 de pagini)care face parte integranta din prezenta hotarâre;
Art 2.Personalul angajat al compartimentului Situatii de Urgenta din aparatul de specialitate al primarului, duce la
va
îndeplinire prevederile prezentei hotarâri.
Art.3 Prezenta hotarare va fi comunicata: primarului comunei, personalului angajat din cadrul situatii
comparimentului
urgenta apartinând institutiei, institutiilor interesate, precum si Institutiei Prefectului Judetului Iasi pentru controlul
legalitatii
Prezenta Hotarâre Nr. 34 / 30.04.2025 a fost adoptată în ședință ordinară din data de 30.04.2025
cu
următorul total de voturi 13pentru, Oabtineri, 0 împotriva din totalul de 13consilieri prezenti la sedinta si 13
Adoptată astăzi: 30.04.2025
Contrasemneaza pentru legalitate
Secretar general al comunei
Diaconu Rodica
Pagina 2
ROMÂNIA
COMUNA MOȘNA
JUDEȚUL IAȘI
APROBĂ,
PRIMAR
GEORGEL POPA
Anexa a la HCL Nr 34/30.04.2025
PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE
A RISCURILOR PE TERITORIUL
COMUNEI MOȘNA
Pagina 3
CUPRINS
CAPITOLUL 1. Dispoziții generale
Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective
Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor PYWwWwWVWwVW
2.1. Acte normative de referință
2.2. Structuri organizatorice implicate
2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu WM
CAPITOLUL II. Caracteristicile unității administrativ-teritoriale
Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief
ANN
Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice
Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică
Secțiunea a 4-a. Populație 9
5-a. Căi de transport = =)
Secțiunea a
6-a. Dezvoltare economică — Lai
Secțiunea a
Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale 12
Secțiunea a 8-a. Specific regional/local 13
CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență 14
Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale 14
Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice 15
Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice 16
Secțiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu 16
Secțiunea a 5-a. Analiza altor tipuri de riscuri 16
Secțiunea a 6-a. Zone cu risc crescut 16
CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor 17
Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție 17
Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor 17
Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor 18
Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție 18
Secțiunea a S-a. Instruirea 19
Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare 20
CAPITOLUL V. Resurse: umane, materiale, financiare 20
CAPITOLUL VI. Logistica acțiunilor 21
ANEXE de la 1 la 15 22
Pagina 4
CAPITOLUL 1. DISPOZIȚII GENERALE
Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective
Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna Moșna , județul
reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul
Iași,
localitatii, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor
respective.
Scopul acestui plan este acela de a permite autorităților și celorlalți factori de
decizie să facă alegerile cele mai bune referitoare la :
- prevenirea riscurilor;
- amplasarea și dimensionarea unităților operative;
stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență;
-
- alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare.
Obiectivele acestui plan sunt:
amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate
a)-
funcțiilor de sprijin, privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
asigurării
b)- stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor
operative ;
c)- alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării
situațiilor de urgență;
d) crearea unui cadru unitar de acțiune pentru prevenirea și managementul riscurilor
generatoare de situații de urgență;
Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor
2.1. Acte normative de referință:
- Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu
L 212/2006 ;
O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de
Urgență; |
- H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura
organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative
pentru situații de urgență;
H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin
-
care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile
pe
neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență;
O.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind
înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor pentru situații de urgență;
Pagina 5
- H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în
domeniul apărării civile;
- H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților
administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de
vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice;
- H.G. nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din
serviciile de urgență voluntare;
- O.M.AI. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea
situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase,
accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale;
-O.M.A.I. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale
cutremurelor produse pe teritoriul României și convocarea, după caz, a structurilor
privind gestionarea riscului la cutremure;
-O.M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea
salariaților în domeniul situațiilor de urgență;
-O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura
organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență;
- Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor;
- O.M.A.I. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure și/sau alunecări de
teren;
- O.M.ALL. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și
asigurarea activității de evacuare în situații de urgență
- O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de
analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a
riscurilor;
2.2. Structuri organizatorice implicate
Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor
care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și
gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial și anume:
- Consiliul Local și Primăria comunei Moșna;
- Comitetul Local pentru Situații de Urgență;
- Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență;
- Postul de Poliție și Ghișeul Poștal al comunei;
- Cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie;
- Circumscripția sanitară veterinară din comună;
- Parohiile, școlile generale și grădinițele din satele componente ale comunei;
- Agenții economici mai importanți, care dispun de mijloace de transport auto;
- Ocolul silvic Raducaneni , care administrează fondul forestier;
- 1.S.U.J. Iași și orice alte organe și organisme cu atribuții în domeniu;
- Cetățenii care dețin vehicule cu tracțiune animală și mijloace de transport auto;
Pagina 6
ale organismelor și auturităților cii atribuții în domeniu
2.3. Responsabilități
atribuții ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu
Principalele
sunt:
Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative
1.
ale acestora;
centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și
_
riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora;
- evaluarea riscurilor specifice și a efectelor negative;
2. Informarea și avertizarea;
- educarea preventivă a populației și salariaților;
- avertizarea populației;
3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor;
4. Asigurarea comunicațiilor;
5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor;
6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate;
7. Acordarea asistenței medicale de urgență;
8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă;
9. Localizarea și stingerea incendiilor;
10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase;
11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție și persoanelor
evacuate;
12. Efectuarea lucrărilor de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările
afectate;
apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate;
13. Asigurarea
14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate;
15. energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități;
Asigurarea
16. Efectuarea depoluării și decontaminării;
17. Restabilirea și menținerea ordinii publice;
18. Logistica intervențiilor;
19. Reabilitarea zonei afectate;
Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială și
20.
religioasă;
Pagina 7
CAPITOLUL HI.
UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE
CARACTERISTICILE
1. Amplasare geografică și relief
Secțiunea
Așezarea geografică.
comunei Moșna este situat în partea central - nordică a Podișului
Teritoriul
Central Moldovenesc, în bazinul superior al pârâului Moșna.
este situat în partea de sud a județului Iași și are ca vecini:
Teritoriul comunei Moșna
Raducaneni, la sud comunele Cozmești si Gorban și la vest
la nord si est comuna
comuna Dolhești.
străbătută de drumul județean F 224 care vine de la Raducaneni
Comuna Moșna este
si care, traversează teritoriul comunei.
află la marginea sudică a zonei de influență a municipiului Iași.
Comuna Moșna se
sate componente,si are o populație totală de 1990 locuitori
Comuna Moșna,nu are
și o suprafață administrativă de 2830 ha.
vedere al suprafeței administrative cât și cel al numărului de locuitori,
Din punct de
sub valorile medii pe județ (peste 6000 ha, respectiv 5.000
comuna Moșna se situează
locuitori pe comună).
Geologia
vedere geologic teritoriul comunei aparține Platformei
Din punct de
caracterizată printr-o structură și constituție litologică relativ
Moldovenești, fiind
vârstă sarmațianului mediu. Acesta este constituit din alternanța
simplă, ce aparține ca
și marne nisipoase intercalate cu un orizont de calcare
orizonturilor de nisipuri, argile
și gresii calcaroase.
sunt dispuse depozite cuaternare reprezentate prin formațiuni
Peste acestea
deluviale versanți, aluvio-coluviale în șesuri și eluviale cu caracter
argilonisipoase pe
loessoid pe unele dealuri.
depozitele argiloase sarmațiene și cuaternare fac
Din punct de vedere geotehnic
în clasa "argilelor grase", plastic vârtoase, iar luturile
parte sau pot fi asimilate
sensibile la umezire, constituind în general terenuri care
loessoide sunt macroporice și
impun măsuri specifice de fundare.
seismic, teritoriul comunei este influențat de cutremure de tip
Din punct de vedere
în seismică de gradul 7 - 7,5. Zonarea seismică din punct
Vrancea și se încadrează zona
de calcul construcții (conform normativului N. P.
de vedere al parametrilor pentru
comuna se încadrează in zona C caracterizată prin:
100/1992)
coeficientul seismic (Ks)=0,20 perioada de colt (Te) = 1.00;
grad seismic = VIII.
Resursele geologice
subsolului sunt sărace, rocile utile fiind reprezentate prin gresiile și
Resursele
în substratul unor dealuri și exploatate strict local în trecut, argilele
calcarele existente
local pentru cărămizi. Orizontul de roci
și luturile prezente peste tot și exploatate
constituie substratul imediat al dealurilor înalte care au
(calcare și nisipuri sarmațiene)
fost exploatate strict local pentru nevoi gospodărești.
format seama substratului geologic sarmațian și sub influența
Relieful comunei, pe
externi de modelare, este reprezentat printr-o serie de dealuri
factorilor
Pagina 8
înalte în partea de est a teritoriului (cu maxime peste 300 -370 m) și mai joase în partea
centrală și de vest (200 - 250 m).
Principalele tipuri de relief întâlnite în teritoriul comunei sunt reprezentate prin:
interfluvii, versanți și lunci (șesuri).
Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafețe plane sau relativ plane,
orientate spre sud, sud-est, cu platouri netede sau ușor bombate la părțile superioare,
reprezentând terenuri agricole, în special arabile, dar și terenuri foarte bune pentru
construcții , și pentru căi de comunicații.
În prezent sunt utilizați ca pășuni, fânețe sau împăduriți (caz în care se reduc
degradările).
Versanți cu pante mici și moderate, afectați numai local de eroziuni și alunecări
reduse. Acești versanți au orientări sudice și estice având utilizări diverse: terenuri
agricole sau căi de comunicații și așezări.
Majoritatea sunt umede, inundabile sau parțial inundabile constituite din depuneri
argilo-nisipoase relativ subțiri. Pentru evitarea acestor fenomene s-au executat lucrări
de regularizare și îndiguire locale.
Șesurile sunt utilizate în principal ca fânețe și pășuni.
Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice
Clima. Datorită poziției sale geografice, caracteristicile reliefului, precum și
influențelor maselor anticiclonale atlantice și continentale, clima comunei Moșna are
un caracter temperatcontinental de nuanță moderată.
Regimul temperaturii aerului este caracterizat de un complex de factori și anume:
radiația solară, circulația generală a atmosferei și particularitățile condițiilor fizico-
geografice locale.
Valorile lunare și regimul anual al radiației solare globale depinde în principal, de
poziția latitudinală pe care o are comuna. În funcție de mărimea unghiului de incidență
a razelor solare cu suprafața orizontală din teritoriu variază și intensitatea radiației
solare globale, aceasta având valori cuprinse între 110-115 kcal/ecm2an
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 7-8*C, având un maxim mediu în luna
iulie -între 19-20*C .
Aceste valori dau o amplitudine termică anuală in jur de 23*C.
O deosebită importanță (în special pentru agricultură și construcții) prezintă
cunoașterea datelor medii de producere a înghețurilor târzii de primăvară și a celor
timpurii de toamnă. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 15
octombrie, iar ultimul în jur de 17 aprilie.
În decursul anilor, din cauza invaziilor accidentale de aer rece polar, sau a
- intensificării răcirilor radiative locale produse de un regim anticiclonic, primul îngheț
de toamnă și ultimul îngheț de primăvară au avut loc la date care diferă de cele medii.
- Umezeala relativă a aerului, care este în raport invers cu temperatura, are valori
medii anuale de 70%, fiind mai coborâtă decât în alte regiuni ale județului.
- Precipitațiile atmosferice au o valoare medie anuală apropiată de 510 l/m. Se
observă o repartiție mai neuniformă în distribuția precipitațiilor în timpul anului.
Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai și iunie, când se înregistrează între
70-80 1/m, o cantitate dublă față de cea din lunile de iarnă (decembrie-martie), când se
înregistrează între 30-35 l/m (valorile mai mari cad pe înălțimile împădurite).
Pagina 9
Această distiibuție favorizează în mare măsură dezvoltarea vegetației, mai ales a
culturilor agricole. Vara se înregistrează ploi de tip aversă, dar și perioade de
secetă. Precipitațiile din octombrie și noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a
temperaturii aerului, favorizează creșterea umidității aerului și solului.
Precipitațiile sub formă de ninsoare sunt mult mai reduse, media lor lunară rar
depășind 30 l/m. Cele dintâi ninsori cad, de obicei, în noiembrie iar ultimele în martie.
- Dinamica atmosferei este dominată de masele de aer dinspre nord - vest urmate de
cele din sud - est și sud, sud - vest.
O dinamică mai activă a maselor de aer se constată pe culmile descoperite, unde se
înregistrează destul de frecvent și alte fenomene: ceața, bruma, înghețuri mai timpurii
toamna și mai târzii primăvara și chiar inversiuni termice, dar de intensitate destul de
mică.
Cu toate că vânturile de nord, nord-est și est au o frecvență mai redusă, ele se
manifestă destul de activ, mai ales în timpul iernii, sub forma crivățului rece, care își
are originea în anticiclonul euroasiatic. Originea continentală a acestui aer siberian face
ca lunile de iarnă, în special ianuarie, să fie friguroase și uscate, uneori cu viscole
accentuate.
În toate lunile anului, frecvența vânturilor crește spre amiază ca urmare a încălzirii
suprafeței active și a aerului de deasupra ei. Cele mai mari deosebiri de frecvență a
vânturilor între orele din timpul dimineții și amiezii, apar vara.
Condițiile climatice menționate sunt în cea mai mare parte favorabile pentru
agricultură și așezări.
Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică
Hidrografia. Poziția geografică a comunei, relieful și mai ales factorii climatici se
reflectă in regimul hidric al zonei.
Apele de suprafață. Rețeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul
mijlociu al pârâului Moșna .
Regimul termic al apei pârâului se caracterizează printr-o apropiere destul de mare
de cel al aerului, temperatura medie anuală a apei fiind in jur de 8-9 C. În timpul iernii
temperatura oscilează favorizând formarea podului de gheață care apare de obicei în
,
a doua decadă a lunii decembrie și se termină în ultima decadă a lunii februarie.
Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor de inundații și exces de umiditate sunt
necesare lucrări de regularizare și reprofilare a albiilor, îndiguiri și desecări.
Acestea au un rol foarte important atât pentru ameliorarea climatului, cât și pentru
regularizarea regimului hidrologic.
Apele subterane. Apele subterane care sunt strâns legate de condițiile geologice
și fizico-geografice ale comunei sunt de două categorii : captive (sau de adâncime) și
libere.
Pagina 10
Apele subterane captive includ straturi acvifere sub presiune,
acumulate în depozite
sedimentare nesecționate de văile pârâurilor. Ele au caracter
ascensional sau chiar
artezian și sunt puternic mineralizate, fiind interceptate, prin la
foraje diferite adâncimi,
în depozite siluriene, sarmațiene.
Apele subterane libere includ straturi acvifere fără presiune
cantonate în baza
depozitelor cuaternare și în intersecțiile permeabile ale substratului
sarmațian, fiind
întâlnite la o adâncime ce variază în funcție de teren de la 1-3 la 12-15
m m.
Debite mai importante dau apele subterane cantonate în
nisipurile și la baza
orizontului de calcare sarmațiene, puse în evidență alocuri de izvoare.
pe
Straturile acvifere necaptive constituie surse permanente de umezire
a terenului și
de declanșare a alunecărilor, ceea ce impune captarea și drenarea lor
corespunzătoare.
Comuna se încadrează din punct de vedere hidrografic în
zonă cu umiditate
moderată, caracterizată prin scurgere lichidă medie specifică de 1-2
1/s/km, ape mari
de primăvară și viituri de vară, o alimentare pluvială și subterană
moderată, prin ape
bicarbonatate, cu mineralizări sub 1000mg/1, prin resurse acvifere subterane
locale și
continui, prin utilizări în alimentarea cu apă potabilă, industrială, piscicultură
etc.
Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă. Rețeaua hidrografică
care brăzdează
teritoriul comunei Mosna este formată din pârâul Moșna.
Apele subterane sunt legate direct de structura geologică, ele alimentând
cele cca.
66 fântâni și 12 cișmele din teritoriu care asigură alimentarea
cu apă a gospodăriilor.
Toate fântânile de pe teritoriul comunei au apă suficientă, dar nu
corespund în totalitate
din punct de vedere organoleptic
.
Secțiunea a 4-a. Populația
.
Populația la recensământul Populației și Locuințelor la data 01.01.2024:
NR SAT Număr:
SAT! Populație Pensio - |
(Gospodă Copii Salariați Persoane Șomeri Navetiști E
| | rii mari O
(0-14 ocupate în | (inclusiv
an vagricultură| elevi)
1 Moșna 4638 870 388 810
165 3188 12 5
| Ț | Ă
| | | | ! | ! i | i
| | | | i i | | i | | |
o i N atm met citea a | | |
cala a i ata aa RR RR RR AR III
Secțiunea a 5-a. Căi de transport
Lungimea totală a drumurilor din comuna Mosna este de 21 km. Starea tehnică
a rețelei de drumuri este diversă.
Pagina 11
Astfel:
- drumul județean F 244 în suprafata de 6,30 ha si drumul comunal DC 67 în
suprafata de 6,45 ha care face legatura cu comuna Cozmesti, si are o lungime de 4,2
km si este asfaltat
Nr. Categoriade drumuri Lungimea >
— Structura
crt. | (km) (%)
1 Drumuri total - dincare: 29004
|
2 -drumuri naționale - | |
aie vețee A me 00IRIIIIIRIIIIE
= a
| | | |
| | |
4 drumeomunal DC 67 asfaltat O 42km |
5 drum judetean pietruit 2km | |
6 Drumuri i . . I
locale 20,024km |
i urna Ie PT (70, OA DR
Ra piete eee [erei
10 Drumuri nemodernizate 1 km |
|
Rețeaua electrică. Teritoriul comunei Mosna este străbătut în extremitatea estică
de rețeaua de înaltă tensiune . O ramificație de linie de medie tensiune asigură
alimentarea a 4 posturi de transformare. Rețelele de joasă tensiune care asigură
alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime
de cca. 24,0 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 98,0 %
existând în continuare cereri de racordare la rețeaua electrică, de la tinerii care-și
construiesc locuințe.
Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Mosna este conectată
la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a localităților măsoară cca. 5,5 km. în
localitatea Mosna care are aproximativ 100 abonati . Activitatea de poștă asigură
distribuirea efectelor poștale (corespondențe, colete, mandate poștale, mandate de
pensii etc.).
Rețeaua de aducțiune cu apă din sursa Prut este ramificată pe o distanță de cca
,
20 Km în interiorul comunei , pe această ramificație sunt ampasați 20 hidranți și 550
de abonați sistem de canalizare de 20 km
Alte echipări ale teritoriului:
- transportul auto este principalul mijloc de transport .
În concluzie, echiparea tehnică a teritoriului comunei Moșna este similară a tuturor
cu
comunelor din județ.
10
Pagina 12
Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică
Fondul funciar (terenuri agricole, suprafețe împădurite):
Ri VS ata |
E. „RR 1 II
ă RR
'1097 | | |
ag
— e
a i —
o
m e
II
III - —
_ e —
ad E |
E II II
Cin ——— ii
ae a |
III
e E —
E E fa |
Suprafața teritoriului administrativ al comunei Moșna este de 2830 ha, din care 1776 ha. fond funciar
agricol,1054 ha. fond funiciar neagricol.
În cadrul terenului agricol, cea mai mare suprafață revine terenului arabil , urmat de pășuni , viile,
livezile si fânețele care ocupă suprafețe de teren reduse.
Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de 217 ha.
Producția agricolă vegetală. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură
producțiile sunt sub potențialul zonei.
Mai mult de 50 % din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de
câmp fiind dezechilibrată ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor.
Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovine care s-au redus
sub aspectul efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și
porcine au crescut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este
asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este
considerată nemulțumitoare având in vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane.
Deși ponderea pajiștilor și fânețelor este destul de mare în cadrul patrimoniului funciar al comunei
acestea nu asigură cantități suficiente de furaje, practic fiind supuse fenomenelor degenerative
Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de către persoane fizice care
dețin tractoare și câteva societăți cu capital privat. Deși se apreciază ca gradul de dotare cu mașini
agricole este satisfăcător, practic parcul este cu uzură înaintată ceea ce impune o majorare a parcului
de tractoare și o înlocuire a structurii actuale de mașini și agregate mecanice.
Activități neagricole și industriale, sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate
sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale:
1
Pagina 13
-în localitatea Moșna: moară de porumb , mici ateliere ale meseriașilor individuali
(tâmplărie, ) ..
Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială este formată din 5
magazine de desfacere cu amănuntul (SRL-uri și asociații familiale specializate în
comerț).
În cadrul dispensarului uman din Moșna funcționează o farmacie.
Activitățile de poștă și telecomunicații sunt asigurate de poștă Moșna și rețeaua
telefonică fixă și cea mobilă. Serviciile pentru transportul de călători sunt asigurate de
firme private de transport auto. Reparațiile pentru obiectele electrice de uz casnic sunt
asigurate de o unitate, iar reparațiile pentru încălțăminte sunt făcute de către câțiva
meseriași.
Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale
Situația în învățământului din comuna Moșna se prezintă după cum urmează:
indicator |
Denumire U.M. Anul de
| Învățământ 2024/2025
i Da
Unități de învățământ — total nr. 2
E îi
- grădinițe de copii nr. 1
IRI AI
scoli învățământ primar și gimnazial A
a
Copii înscriși î în grădinițe 37
Elevi tota 189
- în învățământul primar 1102
- în învățământul gimnazial 87
Personal didactic — total 14
i i N
-în învățământul preșcolar 2
Ă
-în învățământul primar, gimnazial 12
A ă o
a [5
*gimnazial 7
a
Baza cerinta |
mi ÎI a DR _
clasă i cabinete scolare Er —p
aaa DI e
e scolare fa e
| DI a E
pr - diana _ he.
Sănătatea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un dispensar
comunal. În comună își desfășoară activitatea 2 medici (| medicină generală,
1 stomatolog) .
Alte aspecte socio-culturale Comuna Moșna dispune de 2 biblioteci din care 1
publică și 1 școlara. Viața religioasă se desfășoară în 1 biserica ortodoxa si o biserică
adventista .
Concluziile care se trag din analiza activităților economice și sociale din comuna
Moșna sunt:
12
Pagina 14
- profilul economic al comunei este predominant agricol;
- asigură la un nivel satisfăcător necesitățile sociale
și spirituale ale populației.
Secțiunea a 8-a. Specific regional/local
Risc minim pentru vecinătăți, influențe, riscuri
transfrontaliere .
CAPITOLUL III.
ANALIZA RISCURILOR
GENERATOARE DE SITUAȚII DE
URGENȚĂ
Comuna Moșna poate fi afectată de următoarele
riscuri:
1.1. seisme ( cutremure de pământ )
Dezastre complementare cutremurelor:
- alunecări de teren
- inundații
- incendii
- explozii
1.2. alunecări de teren
1.3. incendii de pădure
1.4. fenomene meteorologice periculoase (furtuni,
inundații, tornade, secetă, îngheț,
înzăpeziri )
1.6. accidente minore/majore pe căile de
comunicații
1.7. epidemii
1.8. epizootii
1.9. căderi de obiecte cosmice
1.10. accidente minore/majore și avarii mari la
rețelele de instalații și
telecomunicații
Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale
Inundații
Topire bruscă a stratului de zăpadă depusă din lunile de
iarnă, ianuarie și februarie
în cantitate mare și scurgerile de
pe versanți, precipitațiile masive și/sau căderile de
grindină pot duce la creșterea bruscă și imprevizibilă a nivelului
râurilor cu depășiri ale
cotelor de apărare care are ca rezultat, de regulă în
perioada aprilie - mai a anului,
fenomenul producerii inundațiilor perioadă scurtă
pe cu cantități mari de apă,
suprafețele zonelor cu pe
așezări gospodărești din apropierea torenților și pâraielor
mici.
13
Pagina 15
Pot fi afectate drumuri
comunale, poduri și podețe, precum și unele
teren agricol sau de pășune: suprafețe de
Nr. Cursuri de apă (toate cursurile de
apă de Denumirea obiectivelor din Cauzele
Crt. pe raza localității : râuri, inundării |
pâraie locale, zona inundabilă ( pentru | |
văi nepermanente, torenți) fiecare de
curs apă în parte)
Parau Moșna DR meant
7 gospodării _
Roza
neliniare | |
ie tea initia tinea aaa asa ina RR IRI OUR, |
fi afectate oricare din localitățile
comunei, terenurile agricole, locuințele
publice și dacă situația și instituțiile
o impune, se organizează evacuarea
bunurilor din zonele persoanelor, animalelor și
afectate.
Incendii de pădure
culturile de cereale păioase, fără a fi
afecta casele de locuit sau alte
instituțiilor publice situate la construcții ale
distanță de trupurile de pădure.
Cutremure
Ca urmare a condițiilor geografice
și geologice, în comuna Moșna există
scăzut real al manifestării acțiunilor un risc
distructive a unor cutremure de
pământ, alunecări
. we
Alunecări de teren
Nu sunt alunecări de teren active,
nu sunt construcții situate în zone
astfel de fenomene, nu a fost predispuse la
și nu este cazul să amenajăm tabere de
sinistrați.
Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor
tehnologice
Riscurile tehnologice sunt accidente,
avarii, explozii și incendii:
a) industriale. Nu este cazul.
b) de transport și depozitare produse
periculoase. Nu avem depozite de
periculoase. produse
bl) Transportul rutier. Risc redus, având în
vedere că localitatea Moșna
străbătută numai de drumuri este
județene, transportul materialelor
probabil și numărul periculoase este puțin
de accidente pe kilometru și
pe an este foarte redus.
b2) Transportul feroviar. Nu este cazul.
b3) Transportul fluvial și maritim. Nu este
cazul.
b4) Transportul aerian. Nu avem rute de zbor
pe teritoriul aerian al comunei.
b5) Transportul prin rețele magistrale. Nu
este cazul
c) nucleare. Nu este cazul.
d) poluare ape. Posibilele locuri de
apariție a acestora.
14
Pagina 16
£) eșecul utilităților publice. La alimentarea cu energie electrică, rețelele de
telefonie fixă și mobilă, CATV.
8) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.
h) muniție neexplodată. Misiunile de asanare pirotehnică au condus la
dispariția
unor focare de muniție neexplodată în special în zona râurilor și terenurilor
din
extravilan.
Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice
Riscurile biologice:
(1) Epidemiile sunt prevenite de asistența medicală asigurată de medicii de familie.
(2)Epizootiile sunt prevenite de Circumscripția sanitar veterinară de
și
Comandamentul local antiepizootic, prin structurile sale.
În cazul unor dezastre de mari proporții și durată
lungă pot apărea și evolua
următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii:
gripa aviară, pesta
porcină, febra aftoasă , antraxul.
Personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea
gestionării și
managementului tuturor acțiunilor, în colaborare cu Autoritatea de Sănătate Publică
și
Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Iași. Sunt
stabilite Și
măsurile profilactice și de intervenție urgentă în cazul apariției bolilor
infecto-
contagioase transmisibile de la animal la om.
În ultimii ani nu s-au produs epizootii arii extinse
pe care să poată fi considerate
risc și care să necesite măsuri speciale.
Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu
Riscul de incendiu. Riscul producerii de incendii, este în la
special casele și
gospodăriile populației, pășuni, păduri și vegetație uscată.
Incendiile la case și anexe gospodărești au frecvența mai mare în
perioada sezonului
rece, când se fac focuri în sobe, la pajiști și resturi vegetale în perioada de
primăvară,
la păduri în perioada de vară. În ultimii doi ani s-a intervenit la 3 incendii
minore cu
voluntarii, din serviciul voluntar pentru situații de urgență al comunei
Moșna, care are
în componență echipe de prevenire și intervenție în caz de incendii.
Secțiunea a S-a. Analiza altor tipuri de riscuri
Cele mai dese evenimente sunt incendiile la anexele gospodărești. Nu
s-au
înregistrat alte tipuri de riscuri cum ar fi descarcerări electrice asistență medicală
„ și
transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul
clădirilor, salvări de animale etc..
15
Pagina 17
Secțiuiiiea a 6-a. Zone cu risc crescut
Zone de risc crescut poate fi albia râului Moșna pe timpul căderilor masive de
precipitații. Scurgerile de pe versanți și aluviunile, pot genera ieșirea din matcă a
râului și afecta suprafețe de terenuri agricole, cu pagube la culturi.
Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, ne situăm în
zona de risc rurală.
CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR
Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție
Monitorizarea, evidența, gestionarea și evaluarea riscurilor, organizarea și
desfășurarea intervenției la producerea unor tipuri de risc pe teritoriul comunei Moșna,
este în sarcina Comitetului Local pentru Situații de Urgență, Centrului Operativ
cu
activitate temporară prin specialiștii lor în strânsă colaborare cu Inspectoratul
pentru
Situații de Urgențe Județean Iași prin Centrul Operațional și Secretariatul Tehnic
Permanent, între care s-a stabilit un flux informațional decizional pentru informare și
raportare a situațiilor de risc produse pe teritoriul nostru de competență.
Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor
Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale:
a) alertarea și/sau alarmarea S.V.S.U. și a altor unități de intervenție vecine.
Alertarea se face prin aducerea la cunoștința populației a informațiilor despre iminența
producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile locale, prin
mijloacele de avertizare specifice, pe baza mesajelor și informațiilor despre
probabilitatea producerii unor dezastre, primite de la Inspectoratul Județean pentru
Situații de Urgență Iași.
Alarmarea populației se face prin transmitere a mesajelor despre iminența producerii
unor dezastre și se realizează prin mijloace de alarmare specifice (telefon, fax, sirenă
electrică, și clopotele de la biserică), pe baza înștiințării primite de la structurile
abilitate. Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune
condiții prevenirea populației |
b) informarea personalului de conducere asupra situației reale și iminența producerii
unui dezastru;
c) deplasarea la locul intervenției;
d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului
preliminar de intervenție;
e) transmiterea dispozițiilor preliminare;
16
Pagina 18
f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție;
8) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor;
h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația
concretă;
1) manevra de forțe;
]) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului;
k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului;
) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat
evoluția acestuia;
n) întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de intervenție;
0) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii la locul de dislocare
permanentă;
p) restabilirea capacității de intervenție;
q) informarea 1.J.S.U. și sau președintelui C.J.S.U.;
r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire sau optimizare
necesare;
Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor
În funcție de locul, natura, amploarea și evoluția evenimentului, intervențiile
serviciilor pentru situații de urgență sunt organizate astfel :
a) urgența I — asigurată de S.V.S.U. Moșna, prin echipele sale de intervenție;
b) urgența a II-a — asigurată de subunitățile I1.S.U.J. Iași;
c) urgența a III-a — asigurată de 2 sau mai multe unități limitrofe;
d) urgența a IV-a — asigurată de grupări operative, dislocate la ordinul I.G.S.U., în
cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată.
Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție
Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de
competență, pentru:
a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea ȘI
transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente
și materiale de primă necesitate;
b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la
evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați;
c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de
urgență specifice;
d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile;
e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a
căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de
pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care
sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu
17
Pagina 19
responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea
națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură
servicii
esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale
serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și de
stații pompare
esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi alte
și
substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ;
f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor
acesteia
cu mijloacele din dotare.
Secțiunea a 5-a. Instruirea
Pregătirea forțelor de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate
prin
lege, pe baza unor planuri de pregătire adecvate.
Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se va realiza niveluri de
pe
competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, fiind structurată
astfel:
a) pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice locale
cu
atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență;
b) pregătirea membrilor comitetului local pentru situații de urgență, centrelor
operative
și celulelor de urgență, a inspectorilor și personalului de specialitate
cu atribuții în
domeniile apărării împotriva incendiilor și protecției civile,
precum și a personalului
serviciilor voluntare și serviciilor private pentru situații de urgență;
c) pregătirea salariaților și a populației neîncadrate în muncă.
Pregătirea salariaților din instituțiile publice și operatorii economici se realizează
prin instructaje și antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire
și prim
ajutor, în funcție de tipurile de risc la care sunt expuși.
Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică,
aplicațiile și exercițiile de specialitate, prin intermediul mass-media și prin acțiunile
derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora.
Documentele de evidență care se întocmesc de către comitetele
județean/locale
pentru situații de urgență și la nivelul operatorilor economici clasificați din de
punct
vedere al riscurilor sunt : Planul cu principalele activități în domeniul
situațiilor de
urgență din anul 20013, Planificarea și evidența pregătirii în domeniul
situațiilor de
urgență prin aplicații, exerciții și concursuri, Planificarea si evidenta lunara
a
participării la pregătirea în domeniul situațiilor de urgență, Planul de
pregătire în
domeniul situațiilor de urgență, Tematica orientativa de pregătire în domeniul
situațiilor de urgență, Tematica obligatorie de pregătire în domeniul
situațiilor de
urgență, Planul de pregătire profesională anuală și lunară pe teme și
exerciții pentru
membrii Serviciilor Voluntare pentru Situații de urgență.
Instruirea în domeniul situațiilor de urgență se certifică prin înscrisuri
realizate,
după caz, în fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență, în
registrul
de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire. F
ișele
individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele
angajate. După
efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fișelor individuale de
instructaj,
înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală. După completare, fișa individuală de
18
Pagina 20
instructaj în domeniul situațiilor de urgență se semnează de persoana instruită și de
către persoanele care au efectuat și au verificat instructajul.
Modul de evaluare a pregătirii personalului se face prin intermediului testărilor
scrise, verificărilor practice dar și cu ocazia aplicațiilor, exercițiilor și concursurilor
specifice.
Primarul, care este și președintele C.L.S.U. și conducerile instituțiilor publice au
obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de
către populație a modalităților de acțiune conform planurilor aprobate de analiză și
acoperire a riscurilor .
Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare
Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate
observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice,
alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către
factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență.
Informarea secretariatului permanent al C.J.S.U. asupra locului producerii unei
situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și a
măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative .
Primarul și C.L.S.U., precum și conducerile instituțiilor amplasate în zonele de
risc au obligația să asigure preluarea de la autoritățile locale a datelor și avertizărilor
meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de
intervenție.
CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI
FINANCIARE
Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de
analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin
Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea
situațiilor de urgență, elaborate de C.L.S.U.
Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea
resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din
comuna Moșna. În anul 2013 nu au fost fonduri prevăzute pentru situații de urgență .
În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de
producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipuri
de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, în componența
Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență;
Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii
riscurilor:
- controale și inspecții de prevenire la gospodăriile populației, agenților
economici și instituțiile publice;
- asistența tehnică de specialitate pentru prevenirea incendiilor;
- informarea preventivă și pregătirea populației pentru apărare;
- constatarea și sancționarea încălcărilor dispozițiilor legale.
19
Pagina 21
Pe lângă tipurile de forțe specializate, mai pot acționa, după caz, în condițiile
legii: unitățile poliției, jandarmeriei și poliției de frontieră, unitățile
specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru
asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile
nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare
și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor,
precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate ȘI
societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și
mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în
intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice.
Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor
de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează
conform sarcinilor stabilite pentru echipele specializate de protecție civilă organizate
la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific.
Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea
și
gestionarea unei situații de urgență specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de
stat și/sau din bugetul local, după caz, precum și din alte surse interne Și internaționale,
în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție
operativă,
recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale și
tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru pregătirea efectivelor,
atât pentru forțele profesioniste cât și pentru forțele specializate voluntare din cadrul
societății civile.
20
Pagina 22
CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR
Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de
urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, întocmite de către autori tățile,
instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest
domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de
urgență specifice tipurilor de riscuri.
Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc
din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare
specifice.
Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare
a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile, instituțiile și
operatorii
economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri ȘI resurse
necesare.
Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și
desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale
persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților,
revine Consiliului local Moșna.
Situația cu necesarul de fonduri financiare pentru dezastre se prezintă aprobare
spre
Consiliului local. Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor
dezastrelor se realizează prin grija primăriei, agenților economici ȘI prin cereri către
agenții economici elaborate din timp, de către Serviciul de Mobilizare a Economiei si
Pregătirea Teritoriului pentru Apărare.
ANEXE:
Anexa 1. - Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza
și
acoperirea riscurilor în comuna Moșna (conform modelului din Anexa nr. 2 la O.M.A..
nr. 132/29.01.2007);
Anexa 2. - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (conform
modelului din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 132/29.01.2007);
Anexa 3. - Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul
gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii
structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu;
responsabilități și misiuni;
Anexa 4. - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de
competență a unității administrativ-teritoriale;
Anexa 5. - Hărți de risc;
Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de
reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, tipuri de
pe
riscuri;
Anexa 7. - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori
critice și de alarmare a populației în cazul evacuării;
Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei
situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.);
21
Pagina 23
Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție;
Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional;
Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora;
Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor;
Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/.].S.U.;
Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de
apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin
de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (1.J.S.U. sau C.J.S.U.);
Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.
Anexa nr.]
Lista cu autoritatile si factorii responsabili in analiza si acoperirea riscurilor in
localitatea Mosna.
Denumire Coordonate autoritate Persoana de contact Atribuții
crt. autoritate
Primăria com. Mosna,jud. Iași, Georgel Popa Conform fisei nr.1
comunei cod 707340 Tel/fax- Primar
Mosna 0232/292600 Tel. și Fax 0232/292600
Email- Privat: 0751108009 „ 0766756965
primariemosna(4yah Comuna Mosna, Județul Iași, Cod
00.com 707340 Tel. 0232/292600 și
0743103415
Luchian Mihăiță Conform fisei nr. 2
Viceprimar
0766641209, Privat
Comuna Mosna, Județul Iași, Cod
707340, Tel. 292600
Diaconu Rodica
Secretar Conform fisei nr 3
Telef servici 0785271236 si
0232292600
Comuna Mosna, Județul Iași, Cod
707340,
Pricope Cristian
Șef Serviciu Situații de Urgență Conform fisei nr 4
Tel. și Fax 0232/292600 și
0232/292600
Privat Tel. 0768767665,
Comuna Mosna, Județul Iași, Cod
707340, Tel. 0232/292600
Post Comuna Mosna, Lupu Alberto
Poliție Judetul Iași, Cod Șef Poliție
Mosna 707340 Comuna Mosna, Județul Iași, Cod
707340, Tel.post. 0232/292517 ,
22
Pagina 24
3 Școala cu | Comuna Mosna, Murariu loana
clasele I- | Judetul Iași, Cod Director
VIIL 707340, Tel. și Fax Tel și Fax 0232/292507
Mosna 0232/292582 Privat,
Comuna Mosna, Județul Iași, Cod
707340.
4 | Compart | Comuna Mosna, Asistent Social Topolnicianu
imentul Judetul Iași, Cod Alina luliana
de 707340, Tel. și Fax Tel și Fax 0232/292600
asistenta | 0232/292600 Privat 0785271238
sociala com.Mosna,jud.Iași, cod 707340.
5 Cabinet | Comuna Mosna Iremciuc loana-Florentina medic
medicina | Judetul lasi cod de familie Tel 0232256219
de 707340
familie
Moșna
6 | Oficiul Comuna Mosna, Sipoteanu Virginia
Poștal Judetul Iași, Cod Tel. 0232/298513
Moșna 707340, Privat
Tel.0766165548 Com. Mosna,Jud.Iași,Cod 707340
Anexa nr. 2
Atributiile autoritatilor si responsabililor cuprinsi in Planul de analiza si acoperire a
riscurilor din comuna Moșna.
AUTORITATEA : PRIMAR —presedinte al Fisa nr |.
Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta.
GESTIONAREA RISCURILOR
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii
transmiterea datelor la autoritatilor 3. Fazele de aparare la acumularile proprii
competente Structura rapoartelor de interventie este prevazuta in
planul de aparare la inundatii.
La atingerea valorilor critice se informeaza C.O. ale
C.J.S.U. si al S.G.A. Iasi, conform fluxului
informational din plan.
b) Controlul preventiv al autoritatii pe In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice
domeniide competenta (conform coordoneaza activitatea de control a S.V.S.U.
Regulamentului aprobat cu OMAI 160/2007) a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara
si toamna
b) la unitatile de invatamant; 1 data pe an, in lun
septembrie.
c) institutiile publice din subordinea consiliului local
1 data pe an.
d) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor
publice- cind se desfasoara
€) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici
din sectorul de competenta, cu care s-au ancheiat
contracte de interventie- la cerere
Informeaza in Consiliul Local semestrial si 1.SU.J.
anual , pe timpul controlului.
23
Pagina 25
c) Informarea preventiva a populatiei asupra In domeniul pericolelor potentiale la locuinte si
pericolelor specifice si asupra gospodarii, si institutiilor din subordinea consiliului
omportamentului de adoptat in cazul unui local, precum si modul de comportare in situatii de
pericol urgenta.
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI 1 data pe an.
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Coordoneaza activitatea servicului voluntar
RESURSE NECESARE
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pulviometru si nivelmetru 1 buc.
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel- pentru fiecare acumulare
transmiterea datelor la autoritatilor
competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe Autoturism
domeniide competenta (conform Carnete cu constatari pe timpul controlului
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra Pliante
pericolelor specifice si asupra Afise
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Sunt stabilite in documentele S.V.S.U.
III. INTERVENTIE
a) alarmare Se informeaza asupra situatiei create
la decizia de alarmare a populatiei din zona de
pericol
Dispune alertarea S.V.S.U.
Dispune convocarea C.L.S.U.
Mijloace — fax, telefon, sirena electrica, autoturism
Timp de intrare in actiune maximum 20 minute
b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Da dispozitia de interventie comandantului actiunii
Verifica raportul de interventie
c) asistenta medicala Sunt stabilite in planurile operative
d)actiuni de indepartare a pericolului produs Sunt stabilite in planurile operative
e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Sunt stabilite in planurile operative
ericol
AUTORITATEA : VICEPRIMAR — Fisa nr 2.
vicepresedinte al Comitetului Local pentru
Situatii de Urgenta.
GESTIONAREA RISCURILOR
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului
transmiterea datelor la autoritatilor
competente
24
Pagina 26
b) Controlul! preventiv a! autoritatii pe indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta
domeniide competenta (conform primarului
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
pericolelor specifice si asupra primarului
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa 1, in absenta
nr.
primarului
RESURSE NECESARE
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului
transmiterea datelor la autoritatilor
competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe Indeplineste atributiile din fisa 1, in absenta
nr.
domeniide competenta (conform primarului
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
pericolelor specifice si asupra primarului
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
primarului
III. INTERVENTIE
a) alarmare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
primarului
b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
primarului
c) asistenta medicala Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
primarului
d)actiuni de indepartare a pericolului produs Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
primarului
e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta
pericol primarului
AUTORITATEA : SECRETAR - SEF Fisa nr 3.
CENTRU OPERATIV PENTRU SITUATII
DE URGENTA
GESTIONAREA RISCURILOR
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii
transmiterea datelor la autoritatilor 3. Fazele de aparare la acumularile proprii
competente Centralizeaza datele si intocmeste rapoartele sinteza
25
Pagina 27
Structura rapoaitelor este prevazuta in planul de
aparare la inundatii si in planul de aparare la seism si
alunecari de teren
b) Controlul preventiv al autoritatii pe Nu
domeniide competenta (conform
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra | Nu
pericolelor specifice si asupra
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Nu
RESURSE NECESARE
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pulviometru si nivelmetru 1 buc.
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel- pentru fiecare acumulare
transmiterea datelor la autoritatilor
competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe Nu
domeniide competenta (conform
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra Nu
pericolelor specifice si asupra
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
Exercitii si aplicatii Intocmeste planul de pregatire in domeniul situatiilor
de urgenta
Intocmeste documentele de organizare a aplicatiilor
III. INTERVENTIE
a) alarmare Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
Convoaca, din dispozitia primarului, C.L.S.U.
b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
c) asistenta medicala Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
d)actiuni de indepartare a pericolului produs Intocmeste planurile operative
Intocmeste rapoartele operative
Intocmeste planurile operative
e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Intocmeste rapoartele operative
pericol
AUTORITATEA : SEF SERVICIU Fisa nr 4.
VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE
URGENTA
GESTIONAREA RISCURILOR
26
Pagina 28
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1, Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii
transmiterea datelor la autoritatilor 3. Fazele de aparare la acumularile proprii
competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice
domeniide competenta (conform Planifica si conduce nemijlocit activitatea de control
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din a S.V.S.U.
2007) a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara
si toamna
b) la unitatile de invatamant; 1 data pe an, in luna
septembrie.
c) institutiile publice din subordinea consiliului local
1 data pe an.
d) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor
publice- cind se desfasoara
e) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici
din sectorul de competenta, cu care s-au ancheiat
contracte de interventie- la cerere
Informeaza primarul saptaminal si 1.SU.J. anual pe
,
timpul controlului.
c) Informarea preventiva a populatiei asupra In domeniul pericolelor potentiale la locuinte si
pericolelor specifice si asupra gospodarii, si institutiilor din subordinea consiliului
comportamentului de adoptat in cazul unui local, precum si modul de comportare in situatii de
pericol urgenta.
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI 1 data pe an.
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Coordoneaza activitatea servicului voluntar
RESURSE NECESARE
a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pulviometru si nivelmetru 1 buc.
meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel- pentru fiecare acumulare
transmiterea datelor la autoritatilor
competente
b) Controlul preventiv al autoritatii pe Autoturism
domeniide competenta (conform Carnete cu constatari pe timpul controlului
Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din
2007)
c) Informarea preventiva a populatiei asupra Pliante
pericolelor specifice si asupra Afise
comportamentului de adoptat in cazul unui
pericol
(conform Regulamentului aprobat cu OMAI
160 din 2007)
d) Exercitii si aplicatii Sunt stabilite in documentele S.V.S.U.
III. INTERVENTIE
a) alarmare Alerteaza S.V.S.U.
Da dispozotie echipei de alarmare pentru actionarea
sistemului de alarmare al localitatii
Mijloace — fax, telefon, sirena electrica, autoturism
Timp de intrare in actiune maximum 10 minute
b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Conduce actiunile de interventie, conform
prevederilor planurilor operative de la serviciu si
dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U.
27
Pagina 29
Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune
Intocmeste raportul de interventie
c) asistenta medicala Conduce actiunile de interventie, conform
prevederilor planurilor operative de la serviciu si
dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U.
Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune
Intocmeste raportul de interventie
d)actiuni de indepartare a pericolului produs Conduce actiunile de interventie, conform
prevederilor planurilor operative de la serviciu si
dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U.
Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune
Intocmeste raportul de interventie
e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Conduce actiunile de interventie, conform
pericol prevederilor planurilor operative de la serviciu si
dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U.
Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune
Intocmeste raportul de interventie
28
Pagina 30
Anexa 3
TABEL NOMINAL
AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA
ACTUALIZAT CONF. DISPOZITIEI DE PRIMAR NR 4/13.01.2025
Functia in Functia la
Nr ;
Numele si prenumele cadrul locul de Adresa Telefon serviciu | Telefon acasa
crt
C.L.S.U. munca
| POPA GEORGEL Presedinte Primar com. Mosna 0232-292600
0751-108009 0766756965
2 LUCHIAN MIHĂIȚĂ Vicepres. Viceprimar com. Mosna 0232-292600 0766641209
3 DIACONU RODICA Membru Secretar com. Mosna 0232-292600 0232-292523
0785271236
4 PRICOPE CRISTIAN Membru Sef SVSU com. Mosna 0232-292600 0768767665
5 MURARIU IOANA Membru Dir. scoala com. Mosna 0232-292507 0232292507 si
0761257016
6 LUPU ALBERTO -EUGEN MEMBRU | Agentpostde | Com Mosna -0232292517 0751506264
politie
7 IGNAT MARICELA Membru Consilier Com Mosna - 0768892998
local
8 SIPOTEANU VIRGINIA Membru Postas com. Mosna - 0762298963
9 COZMA SANDRA Membru Medic .veter. | com. Mosna - 0760581588
10 IRIMIA MONICA Membru Inspector/ Com Mosna 0232292600 0745547207
MARGARINTA Agent agricol
Primaria
Mosna
| IEREMCIUC Membru Medic familie | lasi 0232-256219 0745172519
IOANA-FLORENTINA
Pagina 31
12 RADU GHEORGHITA Membru Consilier com. Mosna 0232-292530 0723861722
local
13 IRIMIA CRISTIAN Membru Preot Com Mosna - 0745144521
14 SCRIITORU GHEORGHITA | Membru Padurar Com - 0769282722
Raducaneni
Tabel nominal cu Centrul operativ cu activitate temporara conf Dispozitiei de Primar nr 4/13.01.2025.
l Diaconu Rodica Secretarul comunei
2 Pricope Cristian Sef SVSU -Mosna
3 Luchian Mihaita Viceprimar
4 Bogos Anca Georgiana Consilier compartim Dezvoltare
| Locala
5 Maciuca Marin Referent cultural
Inspector protectie civila numit prin dispozitia 59/2013—dl PRICOPE CRISTIAN
30
Pagina 32
Anexa 4 Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de
competență a unității administrativ-teritoriale;
Nu sau identificat riscuri potentiale majore in localitatile vecine care
, pot
afecta zona de competență a unității noastre administrativ-teritoriale;
Anexa 5. - Hărți de risc
Hartile de risc sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor,
fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile
hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de
teren, precum si in planul de evacuare.
Anexa 6.
Masurile de prevenire, reducere a frecventei de producere sau de limitare a
riscurilor sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice,
in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in
planul
de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii.
Anexa 7.
Sisteme existente de preavertizare / avertizare a atingerii unor valori critice și
de alarmare a populației în cazul evacuării;
Pentru avertizare la atingerea pragurilor critice la precipitatii in localitate exista
,
un post pluviometric.
Sistemul de alarmare a populatiei: sirena electrica si clopotele bisericii din sat,
Mai pot fi folosite mijloacele mobile (autoturismele S.P.F. Moșna si Postului de Politie
Mosna).
Anexa 8.
Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de
urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.)
Sunt prezentate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in
planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de
evacuare.
31
Pagina 33
Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție.
Sunt stabilite in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice,
in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul
de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii.
Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional;
Sunt stabilite in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor
meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice,
in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul
de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii.
Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora;
REPARTIȚIA STRĂZILOR PE ZONE PENTRU EVACUARE
Zona de evacuare Străzile |
Localitatea Mosna
Zona de EST a loc. | Zonadeevacuarenr.1:D.J].244F
Primaria- Sc. Mosna
Zona de VEST a loc. Zona de evacuare nr. 2 : D.]. 244 F
Cămin Cultural
SITUAȚIA SPAȚIILOR DE CAZARE ȘI DE PREPARARE A HRANEI
Capacități
Denumirea Nr.persoane
Sursă
ce potfi | preparare | servire
amplasamentului energie
adăpostite
Localitatea Mosna
Primarie-Șc.
Mosna
Căminul 0 5 100 100 100 Da
Cultural 220 V
32
Pagina 34
Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor.
Planificarea exercitiilor si aplicatiilor este prevazuta in planul de pregatire
profesionala al S.V.S.U.
Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.].S.U.;
Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de
apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin
de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (1.].S.U. sau C.J.S.U.);
Situatia resurselor si tabelele cu stocurile de mijloace si materiale sunt detaliate
in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice
periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de
aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare
in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii.
Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență.
Il. PENTRU INCENDII
1. Reguli si masuri de prevenire la grajduri, magazii si alte dependinte:
a) este interzis a se intra an aceste constructii cu lumanari, chibrituri aprinse sau
lampi de petrol, iluminatul realizandu-se cu corpuri de iluminat electrice prevazute cu
globuri de protectie sau cu felinare de vant an stare buna; cablurile electrice vor fi
pozate numai pe materiale incombustibile;
b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis an aceste spatii;
c) usile grajdurilor vor fi construite fara praguri si se vor deschide spre exterior. Nu
este permisa blocarea usilor cu diferite obiecte sau materiale;
d) ancalzirea grajdurilor este admisa numai cu sobe cu acumulare de caldura, iar
aprinderea si alimentarea focului trebuie sa se faca numai din exterior;
e) se interzice depozitarea an magazii sau an alte dependinte a oricarui fel de
carburant an cantitate mai mare decat cea stabilita de reglementarile an vigoare;
33
Pagina 35
f) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate, care prezinta pericol de
incendiu, an magazii, suri sau instalate an apropierea materialelor combustibile.
2. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la depozite de furaje, paie si alte
materiale:
a) furajele, paiele si alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupa posibilitati,
cat mai departe de casa, bucatarii de vara, cuptoare, magazii etc.;
b) este interzisa folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacara
deschisa pe langa furaje si materiale combustibile;
c) focurile deschise facute an curti, la o distanta mai mare de 10 m fata de
depozitele de furaje, paie si alte materiale, trebuie atent supravegheate, în locuri
special amenajate (gropi), iar pe timp de vânt sunt interzise.
3. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la folosirea bucatariilor de vara,
cuptoarelor si masinilor de gatit:
a) este interzis a se instala cuptoare, masini de gatit sau bucatarii de vara
improvizate an apropierea grajdurilor, surilor, locurilor de depozitare a furajelor si a
altor materiale combustibile;
b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastra sau pe sub streasina fara
sa fie izolate pe partile combustibile ale constructiei. Izolatia se face pe o distanta de
40 cm de o parte si de alta a locului de trecere, prin lasarea unei distante de 15 cm
între fata exterioara a burlanului si elementele combustibile, precum si prin
imbracarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vata de sticla tencuita sau cu un
strat echivalent de azbest. Cand acoperisul este construit din material combustibil, nu
este permisa scoaterea burlanului sub streasina;
c) este interzisa aruncarea la antamplare, pe langa furaje, suri, grajduri sau alte
materiale combustibile, a cenusii. Cenusa se va depozita antr-o groapa anume
amenajata, dupa ce mai antai a fost stins cu apa jaraticul ramas an ea.
4. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la
instalarea si folosirea sobelor:
a) sobele de metal nu trebuie sa fie instalate la o distanta mai mica de 1 m fata de
peretii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde usor. Cand peretii de
scandura sunt izolati, distanta poate fi de 70 cm. Izolarea se face prin captusirea
peretelui cu caramizi asezate pe muchie, pe o suprafata care sa depaseasca cu 50 cm
dimensiunile sobei, vertical si orizontal;
b) este interzis ca sobele de metal sa fie asezate direct pe dusumeaua de scanduri.
Daca analtimea picioarelor sobelor depaseste 25 cm, ele vor fi asezate pe un
postament de caramida an grosime de 7 cm. Daca picioarele sobelor au analtimea sub
25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie sa depaseasca
perimetrul sobei cu 25 cm, iar an fata usii cu 50 cm;
c) nu este permis sa se foloseasca sobe cu usitele defecte;
d) este interzis a se aprinde focul an soba cu benzina sau cu alte lichide
inflamabile, an asemenea conditii ancat sa prezinte pericol de incendiu, ori sa se arda
an soba lemne lungi, netaiate, care pe timpul arderii nu intra an antregime an soba;
e) sobele de caramida vor avea pe dusumea, an fata usilor, o tabla metalica cu
dimensiunile de 70x50 cm;
34
Pagina 36
Pagina 37
f) nu este permis sa se puna la uscat la mai putin de 1 m departare de sobele
metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde usor. De asemenea,
astfel de obiecte nu trebuie sa se puna pe sobele de zid sau an imediata lor apropiere;
g) focul an sobe nu trebuie lasat fara supraveghere sau an grija copiilor;
h) se va urmari ca sobele de metal sau de caramida sa nu se incalzeasca peste
masura, deoarece pot aprinde usor obiectele din jur.
5. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la
instalarea si folosirea cosurilor si burlanelor:
a) cosurile de zid vor fi izolate fata de elementele combustibile ale planseelor si
acoperisurilor astfel:
* la trecerea prin planseu, prin ingrosarea zidariei de caramida a cosurilor la 25 cm.
In spatiul dintre cos si planseu se introduc un strat de azbest sau doua straturi de pasla
imbibate cu argila;
* la trecerea prin acoperis, prin lasarea unei distante de cel putin 10 cm antre fata
exterioara a zidariei cosului si elementele acoperisului, iar golul produs se anchide cu
un sort de tabla;
b) nu este permis ca an cosuri sa fie zidite elemente combustibile ale acoperisului,
planseului etc.;
c) cosurile se prelungesc deasupra acoperisului cu 0,5-0,8 m;
d) cosurile de zid vor fi permanent antretinute fara crapaturi si curatate. Este
interzis a se folosi cosurile de zid netencuite;
e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanta mai mica de 70 cm fata de
peretii de scandura sau paianta.
6. Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei electrice:
a) este interzisa folosirea instalatiilor si aparatelor electrice defecte sau
improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupatoare defecte, doze si
derivatii fara capace etc.;
b) este interzisa anlocuirea sigurantelor electrice cu sarma, cuie etc. Sigurantele
arse vor fi anlocuite numai de electrician autorizat;
c) nu este permisa lasarea sub tensiune, fara supraveghere, a niciunui fel de aparat
electric: fier de calcat, resou, radiator etc.;
d) este interzisa executarea sau modificarea instalatiilor electrice de catre persoane
neautorizate;
e) fiarele de calcat vor fi asezate pe timpul folosirii pe suporti de sarma sau de
caramida.
7. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor la folosirea lampilor
de iluminat si de gatit cu lichide inflamabile, precum si la folosirea acestor lichide:
a) lampile de iluminat si de gatit cu petrol trebuie sa fie an stare buna, rezervorul
nu trebuie sa fie spart, sa aiba scurgeri, iar umplerea rezervoarelor trebuie sa se faca
cand lampile sunt stinse;
b) este interzisa asezarea lampilor de iluminat sau de gatit an apropierea obiectelor
care se pot aprinde usor sau an locuri unde din neglijenta ar putea fi rasturnate, dand
nastere la incendii;
35
Pagina 38
c) lampile de iluminat sau de gatit nu trebuie lasate fara supraveghere pe tiinpul
functionarii lor;
d) este interzis sa se depoziteze an locuinte lichide inflamabile an cantitati mai
mari de 25 litri. Aceasta cantitate se va pastra an bidoane adecvate (metalice) bine
anchise si la locuri ferite de posibilitatea incendierii;
e) curatarea cu substante usor inflamabile a parchetelor, a dusumelelor, a hainelor
etc. nu este permisa an ancaperi unde este aprins focul.
8. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire privitoare la folosirea buteliilor
de gaze lichefiate (aragaz):
a) este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei,
garniturilor, regulatorului si furtunului;
b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fara regulator de presiune, cu
garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezinta porozitati, crapaturi sau largiri
la capete;
c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor pastra an apropierea surselor de caldura sau
sub actiunea directa a razelor solare. Distanta dintre butelie si masina de aragaz va fi
de 1 m, iar fata de o sursa de caldura cu o flacara deschisa, de cel putin 2 m;
d) este interzis a se folosi buteliile an pozitie culcata sau inclinata; ele se vor folosi
doar an pozitie verticala. Nu este permisa ancalzirea buteliilor. Aprinderea focului, an
cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectandu-se principiul "gaz pe flacara”;
€) este interzisa trecerea (transvazarea) gazului din butelie an orice alte recipiente.
9. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor an podurile caselor:
a) este interzisa construirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale
lemnoase, furaje ori de alte materiale combustibile an podurile caselor;
b) nu este permisa folosirea podurilor pentru bucatarii sau spalatorii;
c) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate an poduri;
d) este interzisa folosirea pentru iluminatul an poduri a lumanarilor etc.; pentru
iluminat se vor folosi felinare de vant an stare buna de functionare.
10. Educarea copiilor si supravegherea lor pentru a nu provoca incendii:
a) copiii nu trebuie lasati singuri an ancaperi an care sunt sobe de ancalzit sau de
gatit, lampi cu petrol pentru iluminat ori gatit an stare de functionare;
b) copiii nu trebuie lasati sa se joace cu focul (lampi, lumanari, chibrituri, brichete,
artificii etc.). Asemenea mijloace nu trebuie lasate la indemana lor.
11. Respectarea regulilor privind protectia impotriva inundatiilor an zonele unde
acest risc se manifesta cu precadere:
a) curatarea si antretinerea santurilor si rigolelor;
b) interzicerea blocarii sau obturarii podurilor ori podetelor cu materiale care ar
impiedica scurgerea apei.
12. Respectarea regulilor si modului de comportare stabilite de autoritati pentru
diferite situatii de urgenta, an functie de riscurile identificate an plan teritorial.
36
Pagina 39
II. Resuli de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune
a populației
în caz de cutremur și/sau alunecări de teren
a) Cunoștințe despre clădirile și spațiile în care locuim sau lucrăm, privind:
- evenimentele seismice precedente și acțiunile lor asupra clădirii
- aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a distrugerilor parțiale sau totale
asupra
clădirilor în cazul declanșării unui cutremur puternic și anume pentru:
" executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente
pentru a menține
caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de exploatare/serviciu a
clădirii;
* conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la
clădire
fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din unui
partea expert;
toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcției;
» efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un autorizat
expert sau de
către un institut specializat conform prevederilor legale;
- executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire cât
Și la
instalațiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare, etc. numai
baza pe
raportului de expertiză și a proiectelor autorizate;
- respectarea unor principii simple și sigure pentru execuția de clădiri rezistente în
localități rurale, respectiv a cerințelor legale privind calitatea construcțiilor în
zone
urbane, precum și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate
cu
normele actuale;
- interzicerea intervenției asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor
camere, mutarea
pereților, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivnițe sau garaje etc. fără
-,
a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări
și toate
autorizațiile necesare, deoarece altfel, se pot declanșa, cu sau fără seisme, de
procese
degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viața!
- întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora
precum și recepția
lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea
în
construcții, cu modificările ulterioare și ale regulamentelor în vigoare;
- cunoașterea de către asociațiile de proprietari/locatari ale clădirilor
multietajate - tip
bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de
protecție
antiseismică, precum și pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de
materiale combustibile, toxice și chimice. În aceste spații se interzice
depozitarea de
materiale pe planșee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma
este în
locuința personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție
pentru a nu
afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de
teren, prin
declanșarea de explozii, incendii etc.;
- interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe toxice
etc.
în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va face consultarea
după
unui specialist;
- fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii în
pentru ca cazul
unui cutremur să se evite căderea lor și producerea de accidente;
- cunoașterea măsurilor necesare prevenirii și stingerii incendiilor și aplicarea lor de
către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc;
37
Pagina 40
- cunoașterea pianului subsolului clădirii tip bloc și a rețeleior de conducte din
subsolul clădirii, precum și cunoașterea locurilor de amplasare a robineților și vanelor
de închidere a diferitelor utilități pe diferite ramificații;
- cunoașterea și verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperișului, balcoanelor,
cornișelor, calcanelor, coșurilor, terasei și învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul
unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor,
țiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la
vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea
învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale
vecinilor;
- consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuințe sau
sediu de firmă, asupra evaluării rezistenței antiseismice conform normativelor
tehnice în vigoare, în vederea evitării expunerii la un potențial risc.
b) Protecția antiseismică în interiorul locuinței sau locului de muncă
Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinței pentru prevenirea distrugerilor
provocate de efectele unui seism:
- evitarea aglomerării spațiilor de la locul de muncă sau din locuință cu piese de
mobilier sau aparatură instabile la seism și amplasate în vecinătatea locurilor în care se
aglomerează de obicei familia, sau în spațiul de lucru;
- asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte, între ele și prin
prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane
la locul de muncă sau în familie;
- amplasarea echipamentelor tehnice și aparatelor casnice mai grele sau a celor pe
rotile - de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, mașini de spălat, frigidere etc.
-,
astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament spre a nu
bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism;
- fixarea aparatelor în așa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de
cutremur;
- amplasarea obiectelor fragile și valoroase într-un loc mai jos și sigur;
- amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată
răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și nu există pericolul de contaminare și de
incendiu;
- asigurarea ușilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel încât
deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;
- procurarea în locuință a cel puțin unui extinctor și amplasarea acestuia într-un loc
cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potențiale de incendiu; învățați
utilizarea acestuia;
- reținerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranțelor, robinetelor generale
și locale pentru apă, gaze și electricitate și a modului lor de manevrare, astfel încât, la
nevoie, după seism, să puteți lua măsurile minime de intervenție de urgență -
închidere/deschidere; |
- păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate.
38
Pagina 41
Pagina 42
Dacă locuiți într-o clădire multifamilială tip bloc, informați-vă persona! sau prin
administrația asociației despre îndeplinirea obligațiilor legale privind:
- evaluarea rezistenței antiseismice actuale a structurii clădirii
- reparațiile și consolidările necesare
- proiectarea și executarea lucrărilor necesare
- asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare
Rețineți în memoria dvs. particularitățile localității, cartierului și împrejurimile
locuinței dvs., ale drumului pe care vă deplasați zilnic la serviciu, școală sau
cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos:
- căderea unor elemente de construcție nestructurale: tencuielei, cărămizi etc.
- spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte
- căderea unor obiecte, mobilier etc.
- căderea unor stâlpi și linii electrice
- incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor
instalații de încălzire etc.
- alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase
Obișnuiți-vă să vă protejați și când vă aflați într-o altă situație: în concediu, în
delegație, la spectacole, în vizită etc.
Discutați cu toți membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce ați face
fiecare în caz de cutremur și faceți periodic repetiții.
c) Reguli de comportare rațională, individuale și de grup: loc de muncă, familie,
pe stradă, în timpul producerii seismului
1. Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii,
bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur.
2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială
are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate
surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente
grave, nedorite.
Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările
diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub
efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele
inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp,
în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum,
parapete, ornamente, vitraje etc.
3. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot
accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt
suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi,
tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la
podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele
împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul. Această
recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție
rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.
39
Pagina 43
Pagina 44
4. Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede ia: dacă a luat foc
ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic.
5. Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați
aglomerația, îmbulzcala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre
a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice.
6. Nu alergați în stradă.
7. Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, ferițivă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei
se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și
sigur.
8. Acordați prim ajutor persoanelor rănite.
9. În cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier
răsturnate, căutați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea;
ulterior veți căuta să alarmați prin diferite metode vecinii cât și echipele de salvareintervenție de prezența dvs.
d) Comportarea după producerea unui cutremur:
1. Nu părăsiți imediat spațiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins
seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele
intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă.
2. Ajutați pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de
construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav - dacă nu sunt în pericol imediat de
a fi răniți suplimentar din alte cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical
calificat.
3. Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le
îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanșat seismul,
în vederea unei eventuale evacuări din locuință sau clădire pentru o perioadă anume,
de la câteva ore la câteva zile.
4. Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către
organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri
justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.
5. Dacă s-a declanșat un incendiu, căutați să-l stingeți prin forțe proprii.
6. Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, gaze, apă, canal, verificați vizual
starea construcției în interior. În cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală
sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis.
7. Părăsiți cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificați mai întâi
scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole.
8. Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli,
cărămizi etc. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un
scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărți groase etc.
9. Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu
reușiți, iar acestea au vitraje, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei
și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor
40
Pagina 45
Pagina 46
sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați concursul persoanelor
autorizate.
10. Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri
ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile.
Evitați să fiți confundat cu răufăcătorii pătrunși în astfel de clădiri, nu aglomerați fără
rost zonele calamitate.
11. Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare.
12. Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și
recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept.
13. Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei
mișcări seismice - așa numitele replici -, fără a intra în panică. Nu dați crezare
zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate
de așa-ziși specialiști!
14. La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați
întocmai recomandările salvatorilor.
15. Experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveți cunoștințe
necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare în cazul unei situații
extreme în care, de exemplu, ați fi surprinși sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau
într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înțepenirea ușilor sau din alte cauze.
16. În primul rând trebuie să fiți calmi, să îi liniștiți pe cei șocați, să nu permiteți
reacții de panică, să acordați primul ajutor celor răniți iar dacă dumneavoastră sau altă
persoană din grup are posibilitatea de mișcare să faceți un mic plan de salvare.
Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește
situația - de exemplu prin mișcarea dărâmăturilor sau a mobilierului.
O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateți la intervale regulate
cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereții incintei, iar dacă ați stabilit
contactul verbal, furnizați informațiile cerute și cereți primul ajutor necesar.
Inspectoratul județean/local pentru Situații de Urgență va concentra personal
specializat și aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.
Nu vă preocupați de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de
condiții, deși timpul pare nesfârșit, corpul uman își mobilizează resurse nebănuite
pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de
rezistență de sute de ore în condiții de blocare la cutremur a unor persoane aparent
fragile, înregistrate în țara noastră în 1977 și în mod similar în întreaga lume.
e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinței:
- Dați concursul dvs. organizațiilor de intervenție post-seismică pentru analiza stării
construcțiilor, precum și pentru celelalte activități întreprinse de organele în drept.
- Verificați mai întâi afară și apoi cu precauții și în interior starea locuinței, a clădirii
pentru a vedea avariile. După primele observații proprii, este bine să vă adresați unui
specialist-expert autorizat în construcții pe care îl cunoașteți din timp, sau cu care aveți
o înțelegere sau un contract pentru astfel de situații - în cazul instituțiilor sau firmelor.
Dacă starea structurii construcției prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu
au sosit încă, solicitați instituțiilor abilitate evaluarea de către specialiști a stării post-
4]
Pagina 47
Pagina 48
seismice a structurii clădirii și aveți în vedere continuarea ulterioară a operațiunilor de
proiectare și execuție a reparațiilor și consolidărilor, cu concursul asociației de
proprietari sau locatari.
- În cazul în care clădirea în care locuiți este într-o stare de avariere a structurii
evaluată de specialiștii abilitați legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să
respectați dispozițiile legale și să vă adaptați la condițiile de sinistrat. În acest sens
organele administrației publice locale vor lua măsurile de relocare.
- Dacă ați contractat o asigurare la o societate de profil, informați-vă cum trebuie să
procedați pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur,
în vederea solicitării despăgubirilor.
f) Măsuri de revenire în normal a activității umane din zona afectată de cutremur
După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autoritățile publice locale
împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a
activităților umane din zona sinistrată sau calamitată.
Autoritățile publice locale vor întocmi pe baza investigațiilor și a expertizelor tehnice
listele de priorități ale clădirilor afectate pentru execuția intervențiilor/consolidărilor și
reabilitării construcțiilor de locuit.
În acest sens investitorii, proprietarii și/sau administratorii clădirilor de locuit vor
participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaște
situația acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra
clădirilor afectate, și elaborarea de proiecte de intervenție/consolidare la clădirile
avariate de cutremur, conform legislației în vigoare.
g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren
Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după
precipitații intense, în zone predispuse la aceste fenomene și au evoluție progresivă,
astfel încât desfășurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient
pentru realizarea unor măsuri de protecție. Atunci când începerea alunecării de teren
poate fi semnalată, autoritățile publice locale împreună cu Comitetul local informează
instituțiile și populația din zona respectivă asupra pericolului creat și acțiunilor de
alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o dată cu urmărirea evoluției
fenomenelor în zonă.
Informarea și alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autoritățile
publice locale și de comitetul local și județean cu mijloacele specifice acestor tipuri de
acțiuni. La recepționarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării
terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri:
- Pregătirea evacuării persoanelor, instituțiilor și bunurilor potrivit planurilor de
evacuare pregătite anticipat.
sistemu dealimenare cu cre a a Ina necesitate -a clădirilor de
ste y » apă, încălzire, canalizare etc. pentru
a limita eventualele efecte negative.
- Sprijinirea formațiilor de intervenție ale comitetului
i: local sau județean în acțiuni
de oprire, diminuare de deviere ela 1n aoțiunile
sau a alunecării de teren s
cu
Pagina 49
Pagina 50
- Desfășurarea acțiunilor sub conducerea comitetului local sau județean; vor fi luate
în considerare numai sursele oficiale locale și recomandările organelor în drept,
evitându-se informațiile bazate pe zvonuri.
La recepționarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă
că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri:
- Evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de
evacuare, fără a lua lucruri inutile și păstrând calmul.
- Respectarea regulilor de conviețuire în locurile sigure în care Comitetul
județean/local, împreună cu autoritățile locale cât și Societatea de Cruce Roșie vor lua
măsurile necesare adăpostirii și desfășurării vieții.
După stabilizarea alunecării de teren, organele abilitate vor face o analiză a avariilor
și distrugerilor provocate la construcții și bunuri. În funcție de avarii se vor lua măsuri
de începere a lucrărilor de reparații și consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua
măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se
vor
face demersurile necesare pentru obținerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări
pentru pagubele produse de către alunecările de teren.
Prezenta Anexa nr 1 la Hotarâre Nr. 34 / 30.04.2025 a fost adoptată în ședință ordinară din data de
30.04.2025 cu următorul total de voturi 13pentru, Oabtineri, 0 împotriva din totalul de 13consilieri prezenti la
sedinta si 13 consilieri în functie si contine 43 pagini
Adoptată astăzi: 30.04.2025
Contrasemneaza pentru legalitate
Secretar general al comunei
Diaconu Rodica