Hotărâre a Consiliului Local

Hotărâre de Consiliu Local nr. (34)

Tip
Hotărâre a Consiliului Local nr. 34
Emitent
Comuna Moșna, jud. Iași
Pagini
51 (text recunoscut automat din scanare)
Pagina sursă
Cum citez acest document

Hotărâre a Consiliului Local nr. 34, „Hotărâre de Consiliu Local nr. (34)”, Comuna Moșna, jud. Iași. Sursa: http://www.mosnaiasi.ro/wp-content/uploads/2026/07/Hotarare-de-Consiliu-Local-nr.-34.pdf (arhivat pe acte-primarii.ro: https://acte-primarii.ro/iasi/mosna/88039-hotarare-de-consiliu-local-nr-34, 07.11.2026)

Fișier creat
01.01.2016
Arhivat
07.11.2026

Textul afișat a fost obținut prin recunoaștere automată (OCR) și poate conține greșeli. Documentul oficial este fișierul publicat de primărie.

Semnalează o problemă (text greșit, date personale, document scos de primărie)

Pagina 1

CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI MOSNA JUDETUL IASI HOTĂRÂREA NR 34/30.04.2025 privind Aprobarea plan de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul comunei Moșna, jud. Iasi Consiliul local al comunei Mosna, judetul Iasi; Având în vedere -procesul verbal de control nr 3345135/04.03.2025 emis de Inspectoratul Pentru Situatii de lasi Urgenta -proiectul de hotarâre nr 1673/1 1.04.2025 initiat de Primarul comunei Mosna - referatul primarului comunei nr 1674/ 11.04.2025 prin care solicita conf.OMAI NR 75/20 19actualizarea regulamentului de organizare si functionare al compartimentului situatii de urgenta din aparatul de al specialitate primarului comunei Mosna,jud. Iasi -raportul compartimentului de resort nr 1652/1 1.04.2025 din cadrul aparatului de specialitate si avizul favorabil al comisiei de specialitate din cadrul Consiliului Local - O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și Structurii-cadru a a Planului de analiză și acoperire a riscurilor; - Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu L 212/2006 ; - O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; - H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor centrelor și operative pentru situații de urgență; - H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte centrale organe și organizațiile neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; -0.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor de pentru situații urgență; - H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în domeniul apărării civile; - H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice; - H.G. nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare; - O.M.A.1. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale; -O.M.A.I. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României și convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure; -O.M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență; -O.M.A.. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; - Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; - O.M.A.L. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure Și/sau alunecări de teren; - O.M.A.I. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență OUG Nr. 57/2019 din 3 iulie 2019 - Partea I privind Codul administrativ Prevederile art.139 din O.U.G. 57/2019 ; _ In temeiul art.196 alin! lit b din Ordonanta de Urgenta a Guvernului Nr 57/2019; HOTARASTE : Art.1 Se aproba planul de analiză și acoperire a riscurilor pe teritoriul comunei Moșna, jud. Iasi anexei 1 care contine (43 de pagini)care face parte integranta din prezenta hotarâre; Art 2.Personalul angajat al compartimentului Situatii de Urgenta din aparatul de specialitate al primarului, duce la va îndeplinire prevederile prezentei hotarâri. Art.3 Prezenta hotarare va fi comunicata: primarului comunei, personalului angajat din cadrul situatii comparimentului urgenta apartinând institutiei, institutiilor interesate, precum si Institutiei Prefectului Judetului Iasi pentru controlul legalitatii Prezenta Hotarâre Nr. 34 / 30.04.2025 a fost adoptată în ședință ordinară din data de 30.04.2025 cu următorul total de voturi 13pentru, Oabtineri, 0 împotriva din totalul de 13consilieri prezenti la sedinta si 13 Adoptată astăzi: 30.04.2025 Contrasemneaza pentru legalitate Secretar general al comunei Diaconu Rodica

Pagina 2

ROMÂNIA COMUNA MOȘNA JUDEȚUL IAȘI APROBĂ, PRIMAR GEORGEL POPA Anexa a la HCL Nr 34/30.04.2025 PLAN DE ANALIZĂ ȘI ACOPERIRE A RISCURILOR PE TERITORIUL COMUNEI MOȘNA

Pagina 3

CUPRINS CAPITOLUL 1. Dispoziții generale Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor PYWwWwWVWwVW 2.1. Acte normative de referință 2.2. Structuri organizatorice implicate 2.3. Responsabilități ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu WM CAPITOLUL II. Caracteristicile unității administrativ-teritoriale Secțiunea 1. Amplasare geografică și relief ANN Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică Secțiunea a 4-a. Populație 9 5-a. Căi de transport = =) Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică — Lai Secțiunea a Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale 12 Secțiunea a 8-a. Specific regional/local 13 CAPITOLUL III. Analiza riscurilor generatoare de situații de urgență 14 Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale 14 Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice 15 Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice 16 Secțiunea a 4-a. Analiza riscului de incendiu 16 Secțiunea a 5-a. Analiza altor tipuri de riscuri 16 Secțiunea a 6-a. Zone cu risc crescut 16 CAPITOLUL IV. Acoperirea riscurilor 17 Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție 17 Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor 17 Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor 18 Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție 18 Secțiunea a S-a. Instruirea 19 Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare 20 CAPITOLUL V. Resurse: umane, materiale, financiare 20 CAPITOLUL VI. Logistica acțiunilor 21 ANEXE de la 1 la 15 22

Pagina 4

CAPITOLUL 1. DISPOZIȚII GENERALE Secțiunea 1. Definiție, scop, obiective Definiție: Planul de analiză și acoperire a riscurilor din comuna Moșna , județul reprezintă documentul care cuprinde riscurile potențiale identificate la nivelul Iași, localitatii, măsurile, acțiunile și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Scopul acestui plan este acela de a permite autorităților și celorlalți factori de decizie să facă alegerile cele mai bune referitoare la : - prevenirea riscurilor; - amplasarea și dimensionarea unităților operative; stabilirea concepției și elaborarea planurilor de intervenție în situații de urgență; - - alocarea resurselor (forțelor și mijloacelor) necesare. Obiectivele acestui plan sunt: amplasarea și dimensionarea unităților operative și a celorlalte forțe destinate a)- funcțiilor de sprijin, privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; asigurării b)- stabilirea concepției de intervenție în situații de urgență și elaborarea planurilor operative ; c)- alocarea și optimizarea forțelor și mijloacelor necesare prevenirii și gestionării situațiilor de urgență; d) crearea unui cadru unitar de acțiune pentru prevenirea și managementul riscurilor generatoare de situații de urgență; Secțiunea a 2-a. Responsabilități privind analiza și acoperirea riscurilor 2.1. Acte normative de referință: - Legea nr. 481/2004 privind Protecția Civilă, modificată și completată cu L 212/2006 ; O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență; | - H.G. nr. 1491/2004 pentru aprobarea Regulamentului cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea și dotarea comitetelor și centrelor operative pentru situații de urgență; H.G. nr. 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcții de sprijin - care le asigură ministerele, celelalte organe centrale și organizațiile pe neguvernamentale privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență; O.U.G. nr. 191/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor pentru situații de urgență;

Pagina 5

- H.G. nr. 308/1995 privind organizarea și funcționarea activității de pregătire în domeniul apărării civile; - H.G. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice; - H.G. nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare; - O.M.AI. nr. 638/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice și poluări accidentale; -O.M.A.I. nr. 708/2005 privind comunicarea principalelor caracteristici ale cutremurelor produse pe teritoriul României și convocarea, după caz, a structurilor privind gestionarea riscului la cutremure; -O.M.A.I. nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență; -O.M.A.I. nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind structura organizatorică și dotarea serviciilor voluntare pentru situații de urgență; - Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor; - O.M.A.I. nr. 1160/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului de cutremure și/sau alunecări de teren; - O.M.ALL. nr. 1.184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență - O.M.A.I. nr. 132/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor; 2.2. Structuri organizatorice implicate Responsabilitățile privind analiza și acoperirea riscurilor revin tuturor factorilor care, potrivit legii, au atribuții ori asigură funcții de sprijin privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență în profil teritorial și anume: - Consiliul Local și Primăria comunei Moșna; - Comitetul Local pentru Situații de Urgență; - Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență; - Postul de Poliție și Ghișeul Poștal al comunei; - Cabinetele medicale individuale ale medicilor de familie; - Circumscripția sanitară veterinară din comună; - Parohiile, școlile generale și grădinițele din satele componente ale comunei; - Agenții economici mai importanți, care dispun de mijloace de transport auto; - Ocolul silvic Raducaneni , care administrează fondul forestier; - 1.S.U.J. Iași și orice alte organe și organisme cu atribuții în domeniu; - Cetățenii care dețin vehicule cu tracțiune animală și mijloace de transport auto;

Pagina 6

ale organismelor și auturităților cii atribuții în domeniu 2.3. Responsabilități atribuții ale organismelor și autorităților cu atribuții în domeniu Principalele sunt: Monitorizarea pericolelor și riscurilor specifice, precum și a efectelor negative 1. ale acestora; centralizarea datelor și informațiilor privind monitorizarea pericolelor și _ riscurilor specifice, precum și ale efectelor negative ale acestora; - evaluarea riscurilor specifice și a efectelor negative; 2. Informarea și avertizarea; - educarea preventivă a populației și salariaților; - avertizarea populației; 3. Planificarea și pregătirea resurselor și serviciilor; 4. Asigurarea comunicațiilor; 5. Căutarea, descarcerarea și salvarea persoanelor; 6. Evacuarea persoanelor, populației sau bunurilor periclitate; 7. Acordarea asistenței medicale de urgență; 8. Prevenirea îmbolnăvirilor în masă; 9. Localizarea și stingerea incendiilor; 10. Neutralizarea efectelor materialelor periculoase; 11. Asigurarea transportului forțelor și mijloacelor de intervenție și persoanelor evacuate; 12. Efectuarea lucrărilor de reabilitare la construcțiile, instalațiile și amenajările afectate; apei și hranei pentru persoanele și animalele afectate sau evacuate; 13. Asigurarea 14. Asigurarea cazării și adăpostirii persoanelor afectate sau evacuate; 15. energiei pentru iluminat, încălzire și alte utilități; Asigurarea 16. Efectuarea depoluării și decontaminării; 17. Restabilirea și menținerea ordinii publice; 18. Logistica intervențiilor; 19. Reabilitarea zonei afectate; Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri, asistență socială și 20. religioasă;

Pagina 7

CAPITOLUL HI. UNITĂȚII ADMINISTRATIV - TERITORIALE CARACTERISTICILE 1. Amplasare geografică și relief Secțiunea Așezarea geografică. comunei Moșna este situat în partea central - nordică a Podișului Teritoriul Central Moldovenesc, în bazinul superior al pârâului Moșna. este situat în partea de sud a județului Iași și are ca vecini: Teritoriul comunei Moșna Raducaneni, la sud comunele Cozmești si Gorban și la vest la nord si est comuna comuna Dolhești. străbătută de drumul județean F 224 care vine de la Raducaneni Comuna Moșna este si care, traversează teritoriul comunei. află la marginea sudică a zonei de influență a municipiului Iași. Comuna Moșna se sate componente,si are o populație totală de 1990 locuitori Comuna Moșna,nu are și o suprafață administrativă de 2830 ha. vedere al suprafeței administrative cât și cel al numărului de locuitori, Din punct de sub valorile medii pe județ (peste 6000 ha, respectiv 5.000 comuna Moșna se situează locuitori pe comună). Geologia vedere geologic teritoriul comunei aparține Platformei Din punct de caracterizată printr-o structură și constituție litologică relativ Moldovenești, fiind vârstă sarmațianului mediu. Acesta este constituit din alternanța simplă, ce aparține ca și marne nisipoase intercalate cu un orizont de calcare orizonturilor de nisipuri, argile și gresii calcaroase. sunt dispuse depozite cuaternare reprezentate prin formațiuni Peste acestea deluviale versanți, aluvio-coluviale în șesuri și eluviale cu caracter argilonisipoase pe loessoid pe unele dealuri. depozitele argiloase sarmațiene și cuaternare fac Din punct de vedere geotehnic în clasa "argilelor grase", plastic vârtoase, iar luturile parte sau pot fi asimilate sensibile la umezire, constituind în general terenuri care loessoide sunt macroporice și impun măsuri specifice de fundare. seismic, teritoriul comunei este influențat de cutremure de tip Din punct de vedere în seismică de gradul 7 - 7,5. Zonarea seismică din punct Vrancea și se încadrează zona de calcul construcții (conform normativului N. P. de vedere al parametrilor pentru comuna se încadrează in zona C caracterizată prin: 100/1992) coeficientul seismic (Ks)=0,20 perioada de colt (Te) = 1.00; grad seismic = VIII. Resursele geologice subsolului sunt sărace, rocile utile fiind reprezentate prin gresiile și Resursele în substratul unor dealuri și exploatate strict local în trecut, argilele calcarele existente local pentru cărămizi. Orizontul de roci și luturile prezente peste tot și exploatate constituie substratul imediat al dealurilor înalte care au (calcare și nisipuri sarmațiene) fost exploatate strict local pentru nevoi gospodărești. format seama substratului geologic sarmațian și sub influența Relieful comunei, pe externi de modelare, este reprezentat printr-o serie de dealuri factorilor

Pagina 8

înalte în partea de est a teritoriului (cu maxime peste 300 -370 m) și mai joase în partea centrală și de vest (200 - 250 m). Principalele tipuri de relief întâlnite în teritoriul comunei sunt reprezentate prin: interfluvii, versanți și lunci (șesuri). Interfluviile sculpturale se prezintă sub forma unor suprafețe plane sau relativ plane, orientate spre sud, sud-est, cu platouri netede sau ușor bombate la părțile superioare, reprezentând terenuri agricole, în special arabile, dar și terenuri foarte bune pentru construcții , și pentru căi de comunicații. În prezent sunt utilizați ca pășuni, fânețe sau împăduriți (caz în care se reduc degradările). Versanți cu pante mici și moderate, afectați numai local de eroziuni și alunecări reduse. Acești versanți au orientări sudice și estice având utilizări diverse: terenuri agricole sau căi de comunicații și așezări. Majoritatea sunt umede, inundabile sau parțial inundabile constituite din depuneri argilo-nisipoase relativ subțiri. Pentru evitarea acestor fenomene s-au executat lucrări de regularizare și îndiguire locale. Șesurile sunt utilizate în principal ca fânețe și pășuni. Secțiunea a 2-a. Caracteristici climatice Clima. Datorită poziției sale geografice, caracteristicile reliefului, precum și influențelor maselor anticiclonale atlantice și continentale, clima comunei Moșna are un caracter temperatcontinental de nuanță moderată. Regimul temperaturii aerului este caracterizat de un complex de factori și anume: radiația solară, circulația generală a atmosferei și particularitățile condițiilor fizico- geografice locale. Valorile lunare și regimul anual al radiației solare globale depinde în principal, de poziția latitudinală pe care o are comuna. În funcție de mărimea unghiului de incidență a razelor solare cu suprafața orizontală din teritoriu variază și intensitatea radiației solare globale, aceasta având valori cuprinse între 110-115 kcal/ecm2an Temperatura medie anuală este cuprinsă între 7-8*C, având un maxim mediu în luna iulie -între 19-20*C . Aceste valori dau o amplitudine termică anuală in jur de 23*C. O deosebită importanță (în special pentru agricultură și construcții) prezintă cunoașterea datelor medii de producere a înghețurilor târzii de primăvară și a celor timpurii de toamnă. În mod obișnuit, primul îngheț se produce în jurul datei de 15 octombrie, iar ultimul în jur de 17 aprilie. În decursul anilor, din cauza invaziilor accidentale de aer rece polar, sau a - intensificării răcirilor radiative locale produse de un regim anticiclonic, primul îngheț de toamnă și ultimul îngheț de primăvară au avut loc la date care diferă de cele medii. - Umezeala relativă a aerului, care este în raport invers cu temperatura, are valori medii anuale de 70%, fiind mai coborâtă decât în alte regiuni ale județului. - Precipitațiile atmosferice au o valoare medie anuală apropiată de 510 l/m. Se observă o repartiție mai neuniformă în distribuția precipitațiilor în timpul anului. Lunile cele mai bogate în precipitații sunt mai și iunie, când se înregistrează între 70-80 1/m, o cantitate dublă față de cea din lunile de iarnă (decembrie-martie), când se înregistrează între 30-35 l/m (valorile mai mari cad pe înălțimile împădurite).

Pagina 9

Această distiibuție favorizează în mare măsură dezvoltarea vegetației, mai ales a culturilor agricole. Vara se înregistrează ploi de tip aversă, dar și perioade de secetă. Precipitațiile din octombrie și noiembrie, corelate cu o coborâre sensibilă a temperaturii aerului, favorizează creșterea umidității aerului și solului. Precipitațiile sub formă de ninsoare sunt mult mai reduse, media lor lunară rar depășind 30 l/m. Cele dintâi ninsori cad, de obicei, în noiembrie iar ultimele în martie. - Dinamica atmosferei este dominată de masele de aer dinspre nord - vest urmate de cele din sud - est și sud, sud - vest. O dinamică mai activă a maselor de aer se constată pe culmile descoperite, unde se înregistrează destul de frecvent și alte fenomene: ceața, bruma, înghețuri mai timpurii toamna și mai târzii primăvara și chiar inversiuni termice, dar de intensitate destul de mică. Cu toate că vânturile de nord, nord-est și est au o frecvență mai redusă, ele se manifestă destul de activ, mai ales în timpul iernii, sub forma crivățului rece, care își are originea în anticiclonul euroasiatic. Originea continentală a acestui aer siberian face ca lunile de iarnă, în special ianuarie, să fie friguroase și uscate, uneori cu viscole accentuate. În toate lunile anului, frecvența vânturilor crește spre amiază ca urmare a încălzirii suprafeței active și a aerului de deasupra ei. Cele mai mari deosebiri de frecvență a vânturilor între orele din timpul dimineții și amiezii, apar vara. Condițiile climatice menționate sunt în cea mai mare parte favorabile pentru agricultură și așezări. Secțiunea a 3-a. Rețea hidrografică Hidrografia. Poziția geografică a comunei, relieful și mai ales factorii climatici se reflectă in regimul hidric al zonei. Apele de suprafață. Rețeaua hidrografică din teritoriu este formată din cursul mijlociu al pârâului Moșna . Regimul termic al apei pârâului se caracterizează printr-o apropiere destul de mare de cel al aerului, temperatura medie anuală a apei fiind in jur de 8-9 C. În timpul iernii temperatura oscilează favorizând formarea podului de gheață care apare de obicei în , a doua decadă a lunii decembrie și se termină în ultima decadă a lunii februarie. Pentru prevenirea și evitarea fenomenelor de inundații și exces de umiditate sunt necesare lucrări de regularizare și reprofilare a albiilor, îndiguiri și desecări. Acestea au un rol foarte important atât pentru ameliorarea climatului, cât și pentru regularizarea regimului hidrologic. Apele subterane. Apele subterane care sunt strâns legate de condițiile geologice și fizico-geografice ale comunei sunt de două categorii : captive (sau de adâncime) și libere.

Pagina 10

Apele subterane captive includ straturi acvifere sub presiune, acumulate în depozite sedimentare nesecționate de văile pârâurilor. Ele au caracter ascensional sau chiar artezian și sunt puternic mineralizate, fiind interceptate, prin la foraje diferite adâncimi, în depozite siluriene, sarmațiene. Apele subterane libere includ straturi acvifere fără presiune cantonate în baza depozitelor cuaternare și în intersecțiile permeabile ale substratului sarmațian, fiind întâlnite la o adâncime ce variază în funcție de teren de la 1-3 la 12-15 m m. Debite mai importante dau apele subterane cantonate în nisipurile și la baza orizontului de calcare sarmațiene, puse în evidență alocuri de izvoare. pe Straturile acvifere necaptive constituie surse permanente de umezire a terenului și de declanșare a alunecărilor, ceea ce impune captarea și drenarea lor corespunzătoare. Comuna se încadrează din punct de vedere hidrografic în zonă cu umiditate moderată, caracterizată prin scurgere lichidă medie specifică de 1-2 1/s/km, ape mari de primăvară și viituri de vară, o alimentare pluvială și subterană moderată, prin ape bicarbonatate, cu mineralizări sub 1000mg/1, prin resurse acvifere subterane locale și continui, prin utilizări în alimentarea cu apă potabilă, industrială, piscicultură etc. Gospodărirea apelor și alimentarea cu apă. Rețeaua hidrografică care brăzdează teritoriul comunei Mosna este formată din pârâul Moșna. Apele subterane sunt legate direct de structura geologică, ele alimentând cele cca. 66 fântâni și 12 cișmele din teritoriu care asigură alimentarea cu apă a gospodăriilor. Toate fântânile de pe teritoriul comunei au apă suficientă, dar nu corespund în totalitate din punct de vedere organoleptic . Secțiunea a 4-a. Populația . Populația la recensământul Populației și Locuințelor la data 01.01.2024: NR SAT Număr: SAT! Populație Pensio - | (Gospodă Copii Salariați Persoane Șomeri Navetiști E | | rii mari O (0-14 ocupate în | (inclusiv an vagricultură| elevi) 1 Moșna 4638 870 388 810 165 3188 12 5 | Ț | Ă | | | | ! | ! i | i | | | | i i | | i | | | o i N atm met citea a | | | cala a i ata aa RR RR RR AR III Secțiunea a 5-a. Căi de transport Lungimea totală a drumurilor din comuna Mosna este de 21 km. Starea tehnică a rețelei de drumuri este diversă.

Pagina 11

Astfel: - drumul județean F 244 în suprafata de 6,30 ha si drumul comunal DC 67 în suprafata de 6,45 ha care face legatura cu comuna Cozmesti, si are o lungime de 4,2 km si este asfaltat Nr. Categoriade drumuri Lungimea > — Structura crt. | (km) (%) 1 Drumuri total - dincare: 29004 | 2 -drumuri naționale - | | aie vețee A me 00IRIIIIIRIIIIE = a | | | | | | | 4 drumeomunal DC 67 asfaltat O 42km | 5 drum judetean pietruit 2km | | 6 Drumuri i . . I locale 20,024km | i urna Ie PT (70, OA DR Ra piete eee [erei 10 Drumuri nemodernizate 1 km | | Rețeaua electrică. Teritoriul comunei Mosna este străbătut în extremitatea estică de rețeaua de înaltă tensiune . O ramificație de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 4 posturi de transformare. Rețelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituțiilor și agenților economici au o lungime de cca. 24,0 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 98,0 % existând în continuare cereri de racordare la rețeaua electrică, de la tinerii care-și construiesc locuințe. Rețeaua de telecomunicații, activitatea de poștă. Comuna Mosna este conectată la rețeaua telefonică. Liniile de conectare a localităților măsoară cca. 5,5 km. în localitatea Mosna care are aproximativ 100 abonati . Activitatea de poștă asigură distribuirea efectelor poștale (corespondențe, colete, mandate poștale, mandate de pensii etc.). Rețeaua de aducțiune cu apă din sursa Prut este ramificată pe o distanță de cca , 20 Km în interiorul comunei , pe această ramificație sunt ampasați 20 hidranți și 550 de abonați sistem de canalizare de 20 km Alte echipări ale teritoriului: - transportul auto este principalul mijloc de transport . În concluzie, echiparea tehnică a teritoriului comunei Moșna este similară a tuturor cu comunelor din județ. 10

Pagina 12

Secțiunea a 6-a. Dezvoltare economică Fondul funciar (terenuri agricole, suprafețe împădurite): Ri VS ata | E. „RR 1 II ă RR '1097 | | | ag — e a i — o m e II III - — _ e — ad E | E II II Cin ——— ii ae a | III e E — E E fa | Suprafața teritoriului administrativ al comunei Moșna este de 2830 ha, din care 1776 ha. fond funciar agricol,1054 ha. fond funiciar neagricol. În cadrul terenului agricol, cea mai mare suprafață revine terenului arabil , urmat de pășuni , viile, livezile si fânețele care ocupă suprafețe de teren reduse. Aspecte privind intravilanul actual. Suprafața teritoriului intravilan este de 217 ha. Producția agricolă vegetală. Cu toate că pe teritoriul comunei sunt terenuri bune pentru agricultură producțiile sunt sub potențialul zonei. Mai mult de 50 % din suprafața cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată ceea ce face imposibilă practicarea unei rotații corespunzătoare a culturilor. Producția agricolă animalieră a cunoscut o diminuare după 1990, în special la bovine care s-au redus sub aspectul efectivelor odată cu desființarea sectorului zootehnic al C. A. P. Efectivele de ovine și porcine au crescut într-o oarecare măsură, dar se consideră că și în aceste cazuri producția este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei și mai puțin pentru comercializare. Asigurarea cu lapte este considerată nemulțumitoare având in vedere că o vacă în lactație revine la cca. 10 persoane. Deși ponderea pajiștilor și fânețelor este destul de mare în cadrul patrimoniului funciar al comunei acestea nu asigură cantități suficiente de furaje, practic fiind supuse fenomenelor degenerative Servicii pentru agricultură. Comuna are servicii de mecanizare asigurate de către persoane fizice care dețin tractoare și câteva societăți cu capital privat. Deși se apreciază ca gradul de dotare cu mașini agricole este satisfăcător, practic parcul este cu uzură înaintată ceea ce impune o majorare a parcului de tractoare și o înlocuire a structurii actuale de mașini și agregate mecanice. Activități neagricole și industriale, sunt slab reprezentate în economia comunei. Cele mai dezvoltate sunt cele legate de procesarea producției agricole și prelucrarea unor resurse locale: 1

Pagina 13

-în localitatea Moșna: moară de porumb , mici ateliere ale meseriașilor individuali (tâmplărie, ) .. Alte activități cu caracter economic. Rețeaua comercială este formată din 5 magazine de desfacere cu amănuntul (SRL-uri și asociații familiale specializate în comerț). În cadrul dispensarului uman din Moșna funcționează o farmacie. Activitățile de poștă și telecomunicații sunt asigurate de poștă Moșna și rețeaua telefonică fixă și cea mobilă. Serviciile pentru transportul de călători sunt asigurate de firme private de transport auto. Reparațiile pentru obiectele electrice de uz casnic sunt asigurate de o unitate, iar reparațiile pentru încălțăminte sunt făcute de către câțiva meseriași. Secțiunea a 7-a. Infrastructuri locale Situația în învățământului din comuna Moșna se prezintă după cum urmează: indicator | Denumire U.M. Anul de | Învățământ 2024/2025 i Da Unități de învățământ — total nr. 2 E îi - grădinițe de copii nr. 1 IRI AI scoli învățământ primar și gimnazial A a Copii înscriși î în grădinițe 37 Elevi tota 189 - în învățământul primar 1102 - în învățământul gimnazial 87 Personal didactic — total 14 i i N -în învățământul preșcolar 2 Ă -în învățământul primar, gimnazial 12 A ă o a [5 *gimnazial 7 a Baza cerinta | mi ÎI a DR _ clasă i cabinete scolare Er —p aaa DI e e scolare fa e | DI a E pr - diana _ he. Sănătatea. Serviciile în domeniul sănătății sunt asigurate de un dispensar comunal. În comună își desfășoară activitatea 2 medici (| medicină generală, 1 stomatolog) . Alte aspecte socio-culturale Comuna Moșna dispune de 2 biblioteci din care 1 publică și 1 școlara. Viața religioasă se desfășoară în 1 biserica ortodoxa si o biserică adventista . Concluziile care se trag din analiza activităților economice și sociale din comuna Moșna sunt: 12

Pagina 14

- profilul economic al comunei este predominant agricol; - asigură la un nivel satisfăcător necesitățile sociale și spirituale ale populației. Secțiunea a 8-a. Specific regional/local Risc minim pentru vecinătăți, influențe, riscuri transfrontaliere . CAPITOLUL III. ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAȚII DE URGENȚĂ Comuna Moșna poate fi afectată de următoarele riscuri: 1.1. seisme ( cutremure de pământ ) Dezastre complementare cutremurelor: - alunecări de teren - inundații - incendii - explozii 1.2. alunecări de teren 1.3. incendii de pădure 1.4. fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundații, tornade, secetă, îngheț, înzăpeziri ) 1.6. accidente minore/majore pe căile de comunicații 1.7. epidemii 1.8. epizootii 1.9. căderi de obiecte cosmice 1.10. accidente minore/majore și avarii mari la rețelele de instalații și telecomunicații Secțiunea 1. Analiza riscurilor naturale Inundații Topire bruscă a stratului de zăpadă depusă din lunile de iarnă, ianuarie și februarie în cantitate mare și scurgerile de pe versanți, precipitațiile masive și/sau căderile de grindină pot duce la creșterea bruscă și imprevizibilă a nivelului râurilor cu depășiri ale cotelor de apărare care are ca rezultat, de regulă în perioada aprilie - mai a anului, fenomenul producerii inundațiilor perioadă scurtă pe cu cantități mari de apă, suprafețele zonelor cu pe așezări gospodărești din apropierea torenților și pâraielor mici. 13

Pagina 15

Pot fi afectate drumuri comunale, poduri și podețe, precum și unele teren agricol sau de pășune: suprafețe de Nr. Cursuri de apă (toate cursurile de apă de Denumirea obiectivelor din Cauzele Crt. pe raza localității : râuri, inundării | pâraie locale, zona inundabilă ( pentru | | văi nepermanente, torenți) fiecare de curs apă în parte) Parau Moșna DR meant 7 gospodării _ Roza neliniare | | ie tea initia tinea aaa asa ina RR IRI OUR, | fi afectate oricare din localitățile comunei, terenurile agricole, locuințele publice și dacă situația și instituțiile o impune, se organizează evacuarea bunurilor din zonele persoanelor, animalelor și afectate. Incendii de pădure culturile de cereale păioase, fără a fi afecta casele de locuit sau alte instituțiilor publice situate la construcții ale distanță de trupurile de pădure. Cutremure Ca urmare a condițiilor geografice și geologice, în comuna Moșna există scăzut real al manifestării acțiunilor un risc distructive a unor cutremure de pământ, alunecări . we Alunecări de teren Nu sunt alunecări de teren active, nu sunt construcții situate în zone astfel de fenomene, nu a fost predispuse la și nu este cazul să amenajăm tabere de sinistrați. Secțiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice Riscurile tehnologice sunt accidente, avarii, explozii și incendii: a) industriale. Nu este cazul. b) de transport și depozitare produse periculoase. Nu avem depozite de periculoase. produse bl) Transportul rutier. Risc redus, având în vedere că localitatea Moșna străbătută numai de drumuri este județene, transportul materialelor probabil și numărul periculoase este puțin de accidente pe kilometru și pe an este foarte redus. b2) Transportul feroviar. Nu este cazul. b3) Transportul fluvial și maritim. Nu este cazul. b4) Transportul aerian. Nu avem rute de zbor pe teritoriul aerian al comunei. b5) Transportul prin rețele magistrale. Nu este cazul c) nucleare. Nu este cazul. d) poluare ape. Posibilele locuri de apariție a acestora. 14

Pagina 16

£) eșecul utilităților publice. La alimentarea cu energie electrică, rețelele de telefonie fixă și mobilă, CATV. 8) căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos. h) muniție neexplodată. Misiunile de asanare pirotehnică au condus la dispariția unor focare de muniție neexplodată în special în zona râurilor și terenurilor din extravilan. Secțiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice Riscurile biologice: (1) Epidemiile sunt prevenite de asistența medicală asigurată de medicii de familie. (2)Epizootiile sunt prevenite de Circumscripția sanitar veterinară de și Comandamentul local antiepizootic, prin structurile sale. În cazul unor dezastre de mari proporții și durată lungă pot apărea și evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: gripa aviară, pesta porcină, febra aftoasă , antraxul. Personalul sanitar-veterinar este pregătit pentru asigurarea gestionării și managementului tuturor acțiunilor, în colaborare cu Autoritatea de Sănătate Publică și Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Iași. Sunt stabilite Și măsurile profilactice și de intervenție urgentă în cazul apariției bolilor infecto- contagioase transmisibile de la animal la om. În ultimii ani nu s-au produs epizootii arii extinse pe care să poată fi considerate risc și care să necesite măsuri speciale. Secțiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu Riscul de incendiu. Riscul producerii de incendii, este în la special casele și gospodăriile populației, pășuni, păduri și vegetație uscată. Incendiile la case și anexe gospodărești au frecvența mai mare în perioada sezonului rece, când se fac focuri în sobe, la pajiști și resturi vegetale în perioada de primăvară, la păduri în perioada de vară. În ultimii doi ani s-a intervenit la 3 incendii minore cu voluntarii, din serviciul voluntar pentru situații de urgență al comunei Moșna, care are în componență echipe de prevenire și intervenție în caz de incendii. Secțiunea a S-a. Analiza altor tipuri de riscuri Cele mai dese evenimente sunt incendiile la anexele gospodărești. Nu s-au înregistrat alte tipuri de riscuri cum ar fi descarcerări electrice asistență medicală „ și transport medical, deblocări de persoane, evacuare a apei din subsolul clădirilor, salvări de animale etc.. 15

Pagina 17

Secțiuiiiea a 6-a. Zone cu risc crescut Zone de risc crescut poate fi albia râului Moșna pe timpul căderilor masive de precipitații. Scurgerile de pe versanți și aluviunile, pot genera ieșirea din matcă a râului și afecta suprafețe de terenuri agricole, cu pagube la culturi. Din punct de vedere al tipului unității administrativ-teritoriale, ne situăm în zona de risc rurală. CAPITOLUL IV. ACOPERIREA RISCURILOR Secțiunea 1. Concepția desfășurării acțiunilor de protecție-intervenție Monitorizarea, evidența, gestionarea și evaluarea riscurilor, organizarea și desfășurarea intervenției la producerea unor tipuri de risc pe teritoriul comunei Moșna, este în sarcina Comitetului Local pentru Situații de Urgență, Centrului Operativ cu activitate temporară prin specialiștii lor în strânsă colaborare cu Inspectoratul pentru Situații de Urgențe Județean Iași prin Centrul Operațional și Secretariatul Tehnic Permanent, între care s-a stabilit un flux informațional decizional pentru informare și raportare a situațiilor de risc produse pe teritoriul nostru de competență. Secțiunea a 2-a. Etapele de realizare a acțiunilor Desfășurarea intervenției cuprinde următoarele operațiuni principale: a) alertarea și/sau alarmarea S.V.S.U. și a altor unități de intervenție vecine. Alertarea se face prin aducerea la cunoștința populației a informațiilor despre iminența producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile locale, prin mijloacele de avertizare specifice, pe baza mesajelor și informațiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre, primite de la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Iași. Alarmarea populației se face prin transmitere a mesajelor despre iminența producerii unor dezastre și se realizează prin mijloace de alarmare specifice (telefon, fax, sirenă electrică, și clopotele de la biserică), pe baza înștiințării primite de la structurile abilitate. Alarmarea trebuie să fie oportună, autentică, stabilă și să asigure în bune condiții prevenirea populației | b) informarea personalului de conducere asupra situației reale și iminența producerii unui dezastru; c) deplasarea la locul intervenției; d) intrarea în acțiune a forțelor, amplasarea mijloacelor și realizarea dispozitivului preliminar de intervenție; e) transmiterea dispozițiilor preliminare; 16

Pagina 18

f) recunoașterea, analiza situației, luarea deciziei și darea ordinului de intervenție; 8) evacuarea, salvarea și/sau protejarea persoanelor, animalelor și bunurilor; h) realizarea, adaptarea și finalizarea dispozitivului de intervenție la situația concretă; 1) manevra de forțe; ]) localizarea și limitarea efectelor evenimentului/dezastrului; k) înlăturarea unor efecte negative ale evenimentului/dezastrului; ) regruparea forțelor și a mijloacelor după îndeplinirea misiunii; m) stabilirea cauzei producerii evenimentului și a condițiilor care au favorizat evoluția acestuia; n) întocmirea procesului verbal de intervenție și a raportului de intervenție; 0) retragerea forțelor și mijloacelor de la locul acțiunii la locul de dislocare permanentă; p) restabilirea capacității de intervenție; q) informarea 1.J.S.U. și sau președintelui C.J.S.U.; r) analiza intervențiilor și evidențierea măsurilor de prevenire sau optimizare necesare; Secțiunea a 3-a. Faze de urgență a acțiunilor În funcție de locul, natura, amploarea și evoluția evenimentului, intervențiile serviciilor pentru situații de urgență sunt organizate astfel : a) urgența I — asigurată de S.V.S.U. Moșna, prin echipele sale de intervenție; b) urgența a II-a — asigurată de subunitățile I1.S.U.J. Iași; c) urgența a III-a — asigurată de 2 sau mai multe unități limitrofe; d) urgența a IV-a — asigurată de grupări operative, dislocate la ordinul I.G.S.U., în cazul unor intervenții de amploare și de lungă durată. Secțiunea a 4-a. Acțiunile de protecție-intervenție Forțele de intervenție specializate acționează conform domeniului lor de competență, pentru: a) salvarea și/sau protejarea oamenilor, animalelor și bunurilor, evacuarea ȘI transportul victimelor, cazarea sinistraților, aprovizionarea cu alimente, medicamente și materiale de primă necesitate; b) acordarea primului ajutor medical și psihologic, precum și participarea la evacuarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici afectați; c) aplicarea măsurilor privind ordinea publică pe timpul producerii situației de urgență specifice; d) dirijarea și îndrumarea circulației pe direcțiile și în zonele stabilite ca accesibile; e) diminuarea și/sau eliminarea avariilor la rețele și clădiri cu funcțiuni esențiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecția civilă: stațiile de pompieri și sediile poliției, spitale și alte construcții aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secții de chirurgie și de urgență, clădirile instituțiilor cu 17

Pagina 19

responsabilitate în gestionarea situațiilor de urgență, în apărarea și securitatea națională, stațiile de producere și distribuție a energiei și/sau care asigură servicii esențiale pentru celelalte categorii de clădiri menționate, garajele de vehicule ale serviciilor de urgență de diferite categorii, rezervoare de apă și de stații pompare esențiale pentru situații de urgență, clădiri care conțin gaze toxice, explozivi alte și substanțe periculoase, precum și pentru căi de transport, clădiri pentru învățământ; f) limitarea proporțiilor situației de urgență specifice și înlăturarea efectelor acesteia cu mijloacele din dotare. Secțiunea a 5-a. Instruirea Pregătirea forțelor de intervenție se realizează în cadrul instituțiilor abilitate prin lege, pe baza unor planuri de pregătire adecvate. Pregătirea în domeniul situațiilor de urgență se va realiza niveluri de pe competență, structuri funcționale și pe categorii de personal, fiind structurată astfel: a) pregătirea personalului de conducere din cadrul administrației publice locale cu atribuții în domeniul managementului situațiilor de urgență; b) pregătirea membrilor comitetului local pentru situații de urgență, centrelor operative și celulelor de urgență, a inspectorilor și personalului de specialitate cu atribuții în domeniile apărării împotriva incendiilor și protecției civile, precum și a personalului serviciilor voluntare și serviciilor private pentru situații de urgență; c) pregătirea salariaților și a populației neîncadrate în muncă. Pregătirea salariaților din instituțiile publice și operatorii economici se realizează prin instructaje și antrenamente de avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire și prim ajutor, în funcție de tipurile de risc la care sunt expuși. Populația se instruiește prin participarea la exercițiile de alarmare publică, aplicațiile și exercițiile de specialitate, prin intermediul mass-media și prin acțiunile derulate de organizațiile neguvernamentale, potrivit specificului acestora. Documentele de evidență care se întocmesc de către comitetele județean/locale pentru situații de urgență și la nivelul operatorilor economici clasificați din de punct vedere al riscurilor sunt : Planul cu principalele activități în domeniul situațiilor de urgență din anul 20013, Planificarea și evidența pregătirii în domeniul situațiilor de urgență prin aplicații, exerciții și concursuri, Planificarea si evidenta lunara a participării la pregătirea în domeniul situațiilor de urgență, Planul de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, Tematica orientativa de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, Tematica obligatorie de pregătire în domeniul situațiilor de urgență, Planul de pregătire profesională anuală și lunară pe teme și exerciții pentru membrii Serviciilor Voluntare pentru Situații de urgență. Instruirea în domeniul situațiilor de urgență se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire. F ișele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate. După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fișelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cu cerneală. După completare, fișa individuală de 18

Pagina 20

instructaj în domeniul situațiilor de urgență se semnează de persoana instruită și de către persoanele care au efectuat și au verificat instructajul. Modul de evaluare a pregătirii personalului se face prin intermediului testărilor scrise, verificărilor practice dar și cu ocazia aplicațiilor, exercițiilor și concursurilor specifice. Primarul, care este și președintele C.L.S.U. și conducerile instituțiilor publice au obligația de a asigura cunoașterea de către forțele destinate intervenției, precum și de către populație a modalităților de acțiune conform planurilor aprobate de analiză și acoperire a riscurilor . Secțiunea a 6-a. Realizarea circuitul informațional-decizional și de cooperare Sistemul informațional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării, măsurării, înregistrării, stocării și prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii și transmiterii informațiilor și a deciziilor de către factorii implicați în acțiunile de prevenire și gestionare a unei situații de urgență. Informarea secretariatului permanent al C.J.S.U. asupra locului producerii unei situații de urgență specifică, evoluției acesteia, efectelor negative produse, precum și a măsurilor luate, se realizează prin rapoarte operative . Primarul și C.L.S.U., precum și conducerile instituțiilor amplasate în zonele de risc au obligația să asigure preluarea de la autoritățile locale a datelor și avertizărilor meteorologice și hidrologice, în vederea declanșării acțiunilor preventive și de intervenție. CAPITOLUL V. RESURSE UMANE, MATERIALE ȘI FINANCIARE Alocarea resurselor materiale și financiare necesare desfășurării activității de analiză și acoperire a riscurilor se realizează, potrivit reglementărilor în vigoare, prin Planul de asigurare cu resurse umane, materiale și financiare pentru gestionarea situațiilor de urgență, elaborate de C.L.S.U. Consiliul local prevede anual, în bugetul propriu, fonduri necesare pentru asigurarea resurselor umane, materiale și financiare necesare analizei și acoperirii riscurilor din comuna Moșna. În anul 2013 nu au fost fonduri prevăzute pentru situații de urgență . În funcție de categoriile de riscuri identificate, mecanismele și condițiile de producere/manifestare, de amploarea și efectele posibile ale acestora, se stabilesc tipuri de forțe și mijloace necesare de prevenire și combatere a riscurilor, în componența Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență; Activitățile preventive planificate, organizate și desfășurate în scopul acoperirii riscurilor: - controale și inspecții de prevenire la gospodăriile populației, agenților economici și instituțiile publice; - asistența tehnică de specialitate pentru prevenirea incendiilor; - informarea preventivă și pregătirea populației pentru apărare; - constatarea și sancționarea încălcărilor dispozițiilor legale. 19

Pagina 21

Pe lângă tipurile de forțe specializate, mai pot acționa, după caz, în condițiile legii: unitățile poliției, jandarmeriei și poliției de frontieră, unitățile specializate/detașamente din cadrul Ministerului Apărării Naționale, unitățile pentru asistența medicală de urgență ale Ministerului Sănătății, organizațiile nonguvernamentale specializate în acțiuni de salvare, unitățile și formațiunile sanitare și de inspecție sanitar-veterinară, formațiuni de pază a persoanelor și a bunurilor, precum și detașamente și echipe din cadrul serviciilor publice descentralizate ȘI societăților comerciale specializate, incluse în planurile de apărare și dotate cu forțe și mijloace de intervenție, formațiunile de voluntari ai societății civile specializați în intervenția în situații de urgență și organizați în ONG-uri cu activități specifice. Forțele auxiliare se stabilesc din rândul populației și salariaților, formațiunilor de voluntari, altele decât cele instruite special pentru situații de urgență, care acționează conform sarcinilor stabilite pentru echipele specializate de protecție civilă organizate la operatorii economici și societățile comerciale în planul de apărare specific. Resursele financiare necesare acțiunilor și măsurilor pentru prevenirea și gestionarea unei situații de urgență specifice se suportă, potrivit legii, din bugetul de stat și/sau din bugetul local, după caz, precum și din alte surse interne Și internaționale, în scopul realizării acțiunilor și măsurilor de prevenire, intervenție operativă, recuperare și reabilitare, inclusiv pentru dotarea cu utilaje, echipamente, materiale și tehnica necesare și pentru întreținerea acestora, precum și pentru pregătirea efectivelor, atât pentru forțele profesioniste cât și pentru forțele specializate voluntare din cadrul societății civile. 20

Pagina 22

CAPITOLUL VI. LOGISTICA ACȚIUNILOR Sistemul forțelor și mijloacelor de intervenție în cazul producerii unei situații de urgență se stabilește prin planurile de apărare specifice, întocmite de către autori tățile, instituțiile publice, societatea civilă și operatorii economici cu atribuții în acest domeniu, conform regulamentelor privind prevenirea și gestionarea situațiilor de urgență specifice tipurilor de riscuri. Forțele și mijloacele de intervenție se organizează, se stabilesc și se pregătesc din timp și acționează conform sarcinilor stabilite prin planurile de apărare specifice. Logistica acțiunilor de pregătire teoretică și practică, de prevenire și gestionare a situației de urgență specifice se asigură de către autoritățile, instituțiile și operatorii economici cu atribuții în domeniu, în raport de răspunderi, măsuri ȘI resurse necesare. Responsabilitatea asigurării fondurilor financiare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de intervenție inclusiv pentru asigurarea asistenței medicale persoanelor care au avut de suferit și pentru asigurarea condițiilor de trai sinistraților, revine Consiliului local Moșna. Situația cu necesarul de fonduri financiare pentru dezastre se prezintă aprobare spre Consiliului local. Asigurarea materială, a acțiunilor de înlăturare a urmărilor dezastrelor se realizează prin grija primăriei, agenților economici ȘI prin cereri către agenții economici elaborate din timp, de către Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregătirea Teritoriului pentru Apărare. ANEXE: Anexa 1. - Lista autorităților și factorilor care au responsabilități în analiza și acoperirea riscurilor în comuna Moșna (conform modelului din Anexa nr. 2 la O.M.A.. nr. 132/29.01.2007); Anexa 2. - Atribuțiile autorităților și responsabililor cuprinși în PAAR (conform modelului din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 132/29.01.2007); Anexa 3. - Componența nominală a structurilor cu atribuții în domeniul gestionării situațiilor de urgență, cu precizarea unității la care sunt încadrați membrii structurilor, funcției, adresei și a telefoanelor de la serviciu și de la domiciliu; responsabilități și misiuni; Anexa 4. - Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale; Anexa 5. - Hărți de risc; Anexa 6. - Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor, de reducere a frecvenței de producere ori de limitare a consecințelor acestora, tipuri de pe riscuri; Anexa 7. - Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Anexa 8. - Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.); 21

Pagina 23

Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție; Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional; Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora; Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor; Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/.].S.U.; Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (1.J.S.U. sau C.J.S.U.); Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. Anexa nr.] Lista cu autoritatile si factorii responsabili in analiza si acoperirea riscurilor in localitatea Mosna. Denumire Coordonate autoritate Persoana de contact Atribuții crt. autoritate Primăria com. Mosna,jud. Iași, Georgel Popa Conform fisei nr.1 comunei cod 707340 Tel/fax- Primar Mosna 0232/292600 Tel. și Fax 0232/292600 Email- Privat: 0751108009 „ 0766756965 primariemosna(4yah Comuna Mosna, Județul Iași, Cod 00.com 707340 Tel. 0232/292600 și 0743103415 Luchian Mihăiță Conform fisei nr. 2 Viceprimar 0766641209, Privat Comuna Mosna, Județul Iași, Cod 707340, Tel. 292600 Diaconu Rodica Secretar Conform fisei nr 3 Telef servici 0785271236 si 0232292600 Comuna Mosna, Județul Iași, Cod 707340, Pricope Cristian Șef Serviciu Situații de Urgență Conform fisei nr 4 Tel. și Fax 0232/292600 și 0232/292600 Privat Tel. 0768767665, Comuna Mosna, Județul Iași, Cod 707340, Tel. 0232/292600 Post Comuna Mosna, Lupu Alberto Poliție Judetul Iași, Cod Șef Poliție Mosna 707340 Comuna Mosna, Județul Iași, Cod 707340, Tel.post. 0232/292517 , 22

Pagina 24

3 Școala cu | Comuna Mosna, Murariu loana clasele I- | Judetul Iași, Cod Director VIIL 707340, Tel. și Fax Tel și Fax 0232/292507 Mosna 0232/292582 Privat, Comuna Mosna, Județul Iași, Cod 707340. 4 | Compart | Comuna Mosna, Asistent Social Topolnicianu imentul Judetul Iași, Cod Alina luliana de 707340, Tel. și Fax Tel și Fax 0232/292600 asistenta | 0232/292600 Privat 0785271238 sociala com.Mosna,jud.Iași, cod 707340. 5 Cabinet | Comuna Mosna Iremciuc loana-Florentina medic medicina | Judetul lasi cod de familie Tel 0232256219 de 707340 familie Moșna 6 | Oficiul Comuna Mosna, Sipoteanu Virginia Poștal Judetul Iași, Cod Tel. 0232/298513 Moșna 707340, Privat Tel.0766165548 Com. Mosna,Jud.Iași,Cod 707340 Anexa nr. 2 Atributiile autoritatilor si responsabililor cuprinsi in Planul de analiza si acoperire a riscurilor din comuna Moșna. AUTORITATEA : PRIMAR —presedinte al Fisa nr |. Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta. GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii transmiterea datelor la autoritatilor 3. Fazele de aparare la acumularile proprii competente Structura rapoartelor de interventie este prevazuta in planul de aparare la inundatii. La atingerea valorilor critice se informeaza C.O. ale C.J.S.U. si al S.G.A. Iasi, conform fluxului informational din plan. b) Controlul preventiv al autoritatii pe In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice domeniide competenta (conform coordoneaza activitatea de control a S.V.S.U. Regulamentului aprobat cu OMAI 160/2007) a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara si toamna b) la unitatile de invatamant; 1 data pe an, in lun septembrie. c) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe an. d) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor publice- cind se desfasoara €) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din sectorul de competenta, cu care s-au ancheiat contracte de interventie- la cerere Informeaza in Consiliul Local semestrial si 1.SU.J. anual , pe timpul controlului. 23

Pagina 25

c) Informarea preventiva a populatiei asupra In domeniul pericolelor potentiale la locuinte si pericolelor specifice si asupra gospodarii, si institutiilor din subordinea consiliului omportamentului de adoptat in cazul unui local, precum si modul de comportare in situatii de pericol urgenta. (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 1 data pe an. 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Coordoneaza activitatea servicului voluntar RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pulviometru si nivelmetru 1 buc. meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel- pentru fiecare acumulare transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Autoturism domeniide competenta (conform Carnete cu constatari pe timpul controlului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Pliante pericolelor specifice si asupra Afise comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Sunt stabilite in documentele S.V.S.U. III. INTERVENTIE a) alarmare Se informeaza asupra situatiei create la decizia de alarmare a populatiei din zona de pericol Dispune alertarea S.V.S.U. Dispune convocarea C.L.S.U. Mijloace — fax, telefon, sirena electrica, autoturism Timp de intrare in actiune maximum 20 minute b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Da dispozitia de interventie comandantului actiunii Verifica raportul de interventie c) asistenta medicala Sunt stabilite in planurile operative d)actiuni de indepartare a pericolului produs Sunt stabilite in planurile operative e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Sunt stabilite in planurile operative ericol AUTORITATEA : VICEPRIMAR — Fisa nr 2. vicepresedinte al Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta. GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului transmiterea datelor la autoritatilor competente 24

Pagina 26

b) Controlul! preventiv a! autoritatii pe indeplineste atributiile din fisa nr. |, in absenta domeniide competenta (conform primarului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta pericolelor specifice si asupra primarului comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa 1, in absenta nr. primarului RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta meteo, seismici, de mediu si hidrografici si primarului transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Indeplineste atributiile din fisa 1, in absenta nr. domeniide competenta (conform primarului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta pericolelor specifice si asupra primarului comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului III. INTERVENTIE a) alarmare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului c) asistenta medicala Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului d)actiuni de indepartare a pericolului produs Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta primarului e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Indeplineste atributiile din fisa nr. 1, in absenta pericol primarului AUTORITATEA : SECRETAR - SEF Fisa nr 3. CENTRU OPERATIV PENTRU SITUATII DE URGENTA GESTIONAREA RISCURILOR a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1. Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii transmiterea datelor la autoritatilor 3. Fazele de aparare la acumularile proprii competente Centralizeaza datele si intocmeste rapoartele sinteza 25

Pagina 27

Structura rapoaitelor este prevazuta in planul de aparare la inundatii si in planul de aparare la seism si alunecari de teren b) Controlul preventiv al autoritatii pe Nu domeniide competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra | Nu pericolelor specifice si asupra comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Nu RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pulviometru si nivelmetru 1 buc. meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel- pentru fiecare acumulare transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Nu domeniide competenta (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Nu pericolelor specifice si asupra comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) Exercitii si aplicatii Intocmeste planul de pregatire in domeniul situatiilor de urgenta Intocmeste documentele de organizare a aplicatiilor III. INTERVENTIE a) alarmare Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative Convoaca, din dispozitia primarului, C.L.S.U. b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative c) asistenta medicala Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative d)actiuni de indepartare a pericolului produs Intocmeste planurile operative Intocmeste rapoartele operative Intocmeste planurile operative e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Intocmeste rapoartele operative pericol AUTORITATEA : SEF SERVICIU Fisa nr 4. VOLUNTAR PENTRU SITUATII DE URGENTA GESTIONAREA RISCURILOR 26

Pagina 28

a)Monitorizarea permanenta a parametrilor 1, Cotele de aparare pe cursurile de apa neindiguite meteo, seismici, de mediu si hidrografici si 2. Pragurile critice la precipitatii transmiterea datelor la autoritatilor 3. Fazele de aparare la acumularile proprii competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe In domeniul prevenirii sitatiilor de urgenta specifice domeniide competenta (conform Planifica si conduce nemijlocit activitatea de control Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din a S.V.S.U. 2007) a)la gospodariile populatie de 2 ori pe an, primavara si toamna b) la unitatile de invatamant; 1 data pe an, in luna septembrie. c) institutiile publice din subordinea consiliului local 1 data pe an. d) anterior si pe timpul adunarilor sau manifestarilor publice- cind se desfasoara e) la solicitarea conducatorilor operatorilor economici din sectorul de competenta, cu care s-au ancheiat contracte de interventie- la cerere Informeaza primarul saptaminal si 1.SU.J. anual pe , timpul controlului. c) Informarea preventiva a populatiei asupra In domeniul pericolelor potentiale la locuinte si pericolelor specifice si asupra gospodarii, si institutiilor din subordinea consiliului comportamentului de adoptat in cazul unui local, precum si modul de comportare in situatii de pericol urgenta. (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 1 data pe an. 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Coordoneaza activitatea servicului voluntar RESURSE NECESARE a)Monitorizarea permanenta a parametrilor Pulviometru si nivelmetru 1 buc. meteo, seismici, de mediu si hidrografici si Mira de nivel- pentru fiecare acumulare transmiterea datelor la autoritatilor competente b) Controlul preventiv al autoritatii pe Autoturism domeniide competenta (conform Carnete cu constatari pe timpul controlului Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) c) Informarea preventiva a populatiei asupra Pliante pericolelor specifice si asupra Afise comportamentului de adoptat in cazul unui pericol (conform Regulamentului aprobat cu OMAI 160 din 2007) d) Exercitii si aplicatii Sunt stabilite in documentele S.V.S.U. III. INTERVENTIE a) alarmare Alerteaza S.V.S.U. Da dispozotie echipei de alarmare pentru actionarea sistemului de alarmare al localitatii Mijloace — fax, telefon, sirena electrica, autoturism Timp de intrare in actiune maximum 10 minute b) actiuni de cautare,salvare, descarcerare Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. 27

Pagina 29

Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie c) asistenta medicala Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie d)actiuni de indepartare a pericolului produs Conduce actiunile de interventie, conform prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie e)Actiuni de limitare a consecintelor unui Conduce actiunile de interventie, conform pericol prevederilor planurilor operative de la serviciu si dispozitiei de interventie a presedintelui C.L.S.U. Solicita forte in sprijin, daca situatia o impune Intocmeste raportul de interventie 28

Pagina 30

Anexa 3 TABEL NOMINAL AL COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUATII DE URGENTA ACTUALIZAT CONF. DISPOZITIEI DE PRIMAR NR 4/13.01.2025 Functia in Functia la Nr ; Numele si prenumele cadrul locul de Adresa Telefon serviciu | Telefon acasa crt C.L.S.U. munca | POPA GEORGEL Presedinte Primar com. Mosna 0232-292600 0751-108009 0766756965 2 LUCHIAN MIHĂIȚĂ Vicepres. Viceprimar com. Mosna 0232-292600 0766641209 3 DIACONU RODICA Membru Secretar com. Mosna 0232-292600 0232-292523 0785271236 4 PRICOPE CRISTIAN Membru Sef SVSU com. Mosna 0232-292600 0768767665 5 MURARIU IOANA Membru Dir. scoala com. Mosna 0232-292507 0232292507 si 0761257016 6 LUPU ALBERTO -EUGEN MEMBRU | Agentpostde | Com Mosna -0232292517 0751506264 politie 7 IGNAT MARICELA Membru Consilier Com Mosna - 0768892998 local 8 SIPOTEANU VIRGINIA Membru Postas com. Mosna - 0762298963 9 COZMA SANDRA Membru Medic .veter. | com. Mosna - 0760581588 10 IRIMIA MONICA Membru Inspector/ Com Mosna 0232292600 0745547207 MARGARINTA Agent agricol Primaria Mosna | IEREMCIUC Membru Medic familie | lasi 0232-256219 0745172519 IOANA-FLORENTINA

Pagina 31

12 RADU GHEORGHITA Membru Consilier com. Mosna 0232-292530 0723861722 local 13 IRIMIA CRISTIAN Membru Preot Com Mosna - 0745144521 14 SCRIITORU GHEORGHITA | Membru Padurar Com - 0769282722 Raducaneni Tabel nominal cu Centrul operativ cu activitate temporara conf Dispozitiei de Primar nr 4/13.01.2025. l Diaconu Rodica Secretarul comunei 2 Pricope Cristian Sef SVSU -Mosna 3 Luchian Mihaita Viceprimar 4 Bogos Anca Georgiana Consilier compartim Dezvoltare | Locala 5 Maciuca Marin Referent cultural Inspector protectie civila numit prin dispozitia 59/2013—dl PRICOPE CRISTIAN 30

Pagina 32

Anexa 4 Riscuri potențiale în localități/județe vecine care pot afecta zona de competență a unității administrativ-teritoriale; Nu sau identificat riscuri potentiale majore in localitatile vecine care , pot afecta zona de competență a unității noastre administrativ-teritoriale; Anexa 5. - Hărți de risc Hartile de risc sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, precum si in planul de evacuare. Anexa 6. Masurile de prevenire, reducere a frecventei de producere sau de limitare a riscurilor sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii. Anexa 7. Sisteme existente de preavertizare / avertizare a atingerii unor valori critice și de alarmare a populației în cazul evacuării; Pentru avertizare la atingerea pragurilor critice la precipitatii in localitate exista , un post pluviometric. Sistemul de alarmare a populatiei: sirena electrica si clopotele bisericii din sat, Mai pot fi folosite mijloacele mobile (autoturismele S.P.F. Moșna si Postului de Politie Mosna). Anexa 8. Tabel cuprinzând obiectivele care pot fi afectate de producerea unei situații de urgență (seism, inundație, alunecare de teren, accident tehnologic etc.) Sunt prezentate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare. 31

Pagina 33

Anexa 9. - Planuri și proceduri de intervenție. Sunt stabilite in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii. Anexa 10. - Schema fluxului informațional-decizional; Sunt stabilite in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii. Anexa 11. - Locuri/spații de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora; REPARTIȚIA STRĂZILOR PE ZONE PENTRU EVACUARE Zona de evacuare Străzile | Localitatea Mosna Zona de EST a loc. | Zonadeevacuarenr.1:D.J].244F Primaria- Sc. Mosna Zona de VEST a loc. Zona de evacuare nr. 2 : D.]. 244 F Cămin Cultural SITUAȚIA SPAȚIILOR DE CAZARE ȘI DE PREPARARE A HRANEI Capacități Denumirea Nr.persoane Sursă ce potfi | preparare | servire amplasamentului energie adăpostite Localitatea Mosna Primarie-Șc. Mosna Căminul 0 5 100 100 100 Da Cultural 220 V 32

Pagina 34

Anexa 12. - Planificarea exercițiilor/aplicațiilor, conform reglementărilor. Planificarea exercitiilor si aplicatiilor este prevazuta in planul de pregatire profesionala al S.V.S.U. Anexa 13. - Rapoarte lunare de informare și analiză către prefect/1.].S.U.; Anexa 14. - Situația resurselor, tabelul cu stocul de mijloace și materiale de apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din disponibilități locale și cu sprijin de la Comitetul pentru situații de urgență ierarhic superior (1.].S.U. sau C.J.S.U.); Situatia resurselor si tabelele cu stocurile de mijloace si materiale sunt detaliate in planul de aparare impotriva inundatiilor, fenomenelor meteorologice periculoase, poluarilor si accidentelor la constructiile hidrotehnice, in planul de aparare impotriva efectelor unui seism si alunecari de teren, in planul de evacuare in situatii de urgenta si in planul de masuri pentru epizoootii. Anexa 15. - Reguli de comportare în cazul producerii unei situații de urgență. Il. PENTRU INCENDII 1. Reguli si masuri de prevenire la grajduri, magazii si alte dependinte: a) este interzis a se intra an aceste constructii cu lumanari, chibrituri aprinse sau lampi de petrol, iluminatul realizandu-se cu corpuri de iluminat electrice prevazute cu globuri de protectie sau cu felinare de vant an stare buna; cablurile electrice vor fi pozate numai pe materiale incombustibile; b) se interzice fumatul sau accesul cu foc deschis an aceste spatii; c) usile grajdurilor vor fi construite fara praguri si se vor deschide spre exterior. Nu este permisa blocarea usilor cu diferite obiecte sau materiale; d) ancalzirea grajdurilor este admisa numai cu sobe cu acumulare de caldura, iar aprinderea si alimentarea focului trebuie sa se faca numai din exterior; e) se interzice depozitarea an magazii sau an alte dependinte a oricarui fel de carburant an cantitate mai mare decat cea stabilita de reglementarile an vigoare; 33

Pagina 35

f) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate, care prezinta pericol de incendiu, an magazii, suri sau instalate an apropierea materialelor combustibile. 2. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la depozite de furaje, paie si alte materiale: a) furajele, paiele si alte materiale combustibile vor fi depozitate, dupa posibilitati, cat mai departe de casa, bucatarii de vara, cuptoare, magazii etc.; b) este interzisa folosirea focului deschis sau a mijloacelor de iluminat cu flacara deschisa pe langa furaje si materiale combustibile; c) focurile deschise facute an curti, la o distanta mai mare de 10 m fata de depozitele de furaje, paie si alte materiale, trebuie atent supravegheate, în locuri special amenajate (gropi), iar pe timp de vânt sunt interzise. 3. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire la folosirea bucatariilor de vara, cuptoarelor si masinilor de gatit: a) este interzis a se instala cuptoare, masini de gatit sau bucatarii de vara improvizate an apropierea grajdurilor, surilor, locurilor de depozitare a furajelor si a altor materiale combustibile; b) este interzis a se scoate burlanele de metal pe fereastra sau pe sub streasina fara sa fie izolate pe partile combustibile ale constructiei. Izolatia se face pe o distanta de 40 cm de o parte si de alta a locului de trecere, prin lasarea unei distante de 15 cm între fata exterioara a burlanului si elementele combustibile, precum si prin imbracarea burlanului cu un strat gros de 5 cm din vata de sticla tencuita sau cu un strat echivalent de azbest. Cand acoperisul este construit din material combustibil, nu este permisa scoaterea burlanului sub streasina; c) este interzisa aruncarea la antamplare, pe langa furaje, suri, grajduri sau alte materiale combustibile, a cenusii. Cenusa se va depozita antr-o groapa anume amenajata, dupa ce mai antai a fost stins cu apa jaraticul ramas an ea. 4. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la instalarea si folosirea sobelor: a) sobele de metal nu trebuie sa fie instalate la o distanta mai mica de 1 m fata de peretii din lemn sau din alte materiale ce se pot aprinde usor. Cand peretii de scandura sunt izolati, distanta poate fi de 70 cm. Izolarea se face prin captusirea peretelui cu caramizi asezate pe muchie, pe o suprafata care sa depaseasca cu 50 cm dimensiunile sobei, vertical si orizontal; b) este interzis ca sobele de metal sa fie asezate direct pe dusumeaua de scanduri. Daca analtimea picioarelor sobelor depaseste 25 cm, ele vor fi asezate pe un postament de caramida an grosime de 7 cm. Daca picioarele sobelor au analtimea sub 25 cm, postamentul va avea grosimea de 25 cm. Postamentul trebuie sa depaseasca perimetrul sobei cu 25 cm, iar an fata usii cu 50 cm; c) nu este permis sa se foloseasca sobe cu usitele defecte; d) este interzis a se aprinde focul an soba cu benzina sau cu alte lichide inflamabile, an asemenea conditii ancat sa prezinte pericol de incendiu, ori sa se arda an soba lemne lungi, netaiate, care pe timpul arderii nu intra an antregime an soba; e) sobele de caramida vor avea pe dusumea, an fata usilor, o tabla metalica cu dimensiunile de 70x50 cm; 34

Pagina 36

Pagina 37

f) nu este permis sa se puna la uscat la mai putin de 1 m departare de sobele metalice haine, rufe sau alte obiecte casnice care se pot aprinde usor. De asemenea, astfel de obiecte nu trebuie sa se puna pe sobele de zid sau an imediata lor apropiere; g) focul an sobe nu trebuie lasat fara supraveghere sau an grija copiilor; h) se va urmari ca sobele de metal sau de caramida sa nu se incalzeasca peste masura, deoarece pot aprinde usor obiectele din jur. 5. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor la instalarea si folosirea cosurilor si burlanelor: a) cosurile de zid vor fi izolate fata de elementele combustibile ale planseelor si acoperisurilor astfel: * la trecerea prin planseu, prin ingrosarea zidariei de caramida a cosurilor la 25 cm. In spatiul dintre cos si planseu se introduc un strat de azbest sau doua straturi de pasla imbibate cu argila; * la trecerea prin acoperis, prin lasarea unei distante de cel putin 10 cm antre fata exterioara a zidariei cosului si elementele acoperisului, iar golul produs se anchide cu un sort de tabla; b) nu este permis ca an cosuri sa fie zidite elemente combustibile ale acoperisului, planseului etc.; c) cosurile se prelungesc deasupra acoperisului cu 0,5-0,8 m; d) cosurile de zid vor fi permanent antretinute fara crapaturi si curatate. Este interzis a se folosi cosurile de zid netencuite; e) burlanele din metal nu vor fi instalate la o distanta mai mica de 70 cm fata de peretii de scandura sau paianta. 6. Respectarea regulilor de prevenire a incendiilor la folosirea energiei electrice: a) este interzisa folosirea instalatiilor si aparatelor electrice defecte sau improvizate, cu conductori neizolati, cu prize sau intrerupatoare defecte, doze si derivatii fara capace etc.; b) este interzisa anlocuirea sigurantelor electrice cu sarma, cuie etc. Sigurantele arse vor fi anlocuite numai de electrician autorizat; c) nu este permisa lasarea sub tensiune, fara supraveghere, a niciunui fel de aparat electric: fier de calcat, resou, radiator etc.; d) este interzisa executarea sau modificarea instalatiilor electrice de catre persoane neautorizate; e) fiarele de calcat vor fi asezate pe timpul folosirii pe suporti de sarma sau de caramida. 7. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor la folosirea lampilor de iluminat si de gatit cu lichide inflamabile, precum si la folosirea acestor lichide: a) lampile de iluminat si de gatit cu petrol trebuie sa fie an stare buna, rezervorul nu trebuie sa fie spart, sa aiba scurgeri, iar umplerea rezervoarelor trebuie sa se faca cand lampile sunt stinse; b) este interzisa asezarea lampilor de iluminat sau de gatit an apropierea obiectelor care se pot aprinde usor sau an locuri unde din neglijenta ar putea fi rasturnate, dand nastere la incendii; 35

Pagina 38

c) lampile de iluminat sau de gatit nu trebuie lasate fara supraveghere pe tiinpul functionarii lor; d) este interzis sa se depoziteze an locuinte lichide inflamabile an cantitati mai mari de 25 litri. Aceasta cantitate se va pastra an bidoane adecvate (metalice) bine anchise si la locuri ferite de posibilitatea incendierii; e) curatarea cu substante usor inflamabile a parchetelor, a dusumelelor, a hainelor etc. nu este permisa an ancaperi unde este aprins focul. 8. Respectarea regulilor si masurilor de prevenire privitoare la folosirea buteliilor de gaze lichefiate (aragaz): a) este interzisa folosirea flacarii pentru verificarea etanseitatii buteliei, garniturilor, regulatorului si furtunului; b) buteliile de gaze lichefiate nu se vor folosi fara regulator de presiune, cu garnituri deteriorate, cu furtun de cauciuc ce prezinta porozitati, crapaturi sau largiri la capete; c) buteliile de gaze lichefiate nu se vor pastra an apropierea surselor de caldura sau sub actiunea directa a razelor solare. Distanta dintre butelie si masina de aragaz va fi de 1 m, iar fata de o sursa de caldura cu o flacara deschisa, de cel putin 2 m; d) este interzis a se folosi buteliile an pozitie culcata sau inclinata; ele se vor folosi doar an pozitie verticala. Nu este permisa ancalzirea buteliilor. Aprinderea focului, an cazul folosirii gazelor lichefiate, se va face respectandu-se principiul "gaz pe flacara”; €) este interzisa trecerea (transvazarea) gazului din butelie an orice alte recipiente. 9. Respectarea regulilor de prevenire si stingere a incendiilor an podurile caselor: a) este interzisa construirea de boxe de lemn sau depozitarea de materiale lemnoase, furaje ori de alte materiale combustibile an podurile caselor; b) nu este permisa folosirea podurilor pentru bucatarii sau spalatorii; c) este interzisa folosirea afumatorilor improvizate an poduri; d) este interzisa folosirea pentru iluminatul an poduri a lumanarilor etc.; pentru iluminat se vor folosi felinare de vant an stare buna de functionare. 10. Educarea copiilor si supravegherea lor pentru a nu provoca incendii: a) copiii nu trebuie lasati singuri an ancaperi an care sunt sobe de ancalzit sau de gatit, lampi cu petrol pentru iluminat ori gatit an stare de functionare; b) copiii nu trebuie lasati sa se joace cu focul (lampi, lumanari, chibrituri, brichete, artificii etc.). Asemenea mijloace nu trebuie lasate la indemana lor. 11. Respectarea regulilor privind protectia impotriva inundatiilor an zonele unde acest risc se manifesta cu precadere: a) curatarea si antretinerea santurilor si rigolelor; b) interzicerea blocarii sau obturarii podurilor ori podetelor cu materiale care ar impiedica scurgerea apei. 12. Respectarea regulilor si modului de comportare stabilite de autoritati pentru diferite situatii de urgenta, an functie de riscurile identificate an plan teritorial. 36

Pagina 39

II. Resuli de pregătire antiseismică, protecție, comportare și acțiune a populației în caz de cutremur și/sau alunecări de teren a) Cunoștințe despre clădirile și spațiile în care locuim sau lucrăm, privind: - evenimentele seismice precedente și acțiunile lor asupra clădirii - aplicarea măsurilor și acțiunilor de evitare a distrugerilor parțiale sau totale asupra clădirilor în cazul declanșării unui cutremur puternic și anume pentru: " executarea tuturor lucrărilor de întreținere și reparații curente pentru a menține caracteristicile de rezistență pe întreaga durată de exploatare/serviciu a clădirii; * conștientizarea riscurilor la care s-ar expune dacă ar efectua modificări la clădire fără un aviz privind proiectul intervenției și autorizațiile legale din unui partea expert; toate modificările efectuate se înscriu în cartea tehnică a construcției; » efectuarea unei expertize tehnice asupra clădirii, de către un autorizat expert sau de către un institut specializat conform prevederilor legale; - executarea lucrărilor de consolidare, refacere și reparații atât la clădire cât Și la instalațiile aferente clădirii: apă, gaze, încălzire, electricitate, canalizare, etc. numai baza pe raportului de expertiză și a proiectelor autorizate; - respectarea unor principii simple și sigure pentru execuția de clădiri rezistente în localități rurale, respectiv a cerințelor legale privind calitatea construcțiilor în zone urbane, precum și luarea măsurilor privind reabilitarea clădirilor în conformitate cu normele actuale; - interzicerea intervenției asupra structurii clădirii - ex. lărgirea unor camere, mutarea pereților, practicarea de goluri, supraetajarea, săparea de pivnițe sau garaje etc. fără -, a avea un proiect întocmit de un specialist atestat pentru astfel de lucrări și toate autorizațiile necesare, deoarece altfel, se pot declanșa, cu sau fără seisme, de procese degradare rapidă sau chiar bruscă a clădirii, care pot periclita viața! - întocmirea proiectelor de consolidare și execuția acestora precum și recepția lucrărilor în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările ulterioare și ale regulamentelor în vigoare; - cunoașterea de către asociațiile de proprietari/locatari ale clădirilor multietajate - tip bloc -, a modului în care firmele cu sediul în apartamente respectă măsurile de protecție antiseismică, precum și pe cele de prevenire a unor incendii, explozii, deversări de materiale combustibile, toxice și chimice. În aceste spații se interzice depozitarea de materiale pe planșee, peste sarcina pentru care au fost proiectate. Dacă firma este în locuința personală cu 1-2 niveluri, se vor aplica toate măsurile de protecție pentru a nu afecta clădirile învecinate în cazul producerii unui cutremur, alunecare de teren, prin declanșarea de explozii, incendii etc.; - interzicerea depozitării de materiale combustibile, explozive, substanțe toxice etc. în clădiri de locuit; amplasarea și fixarea obiectelor grele se va face consultarea după unui specialist; - fixarea antenelor de satelit de elementele structurale ale clădirii în pentru ca cazul unui cutremur să se evite căderea lor și producerea de accidente; - cunoașterea măsurilor necesare prevenirii și stingerii incendiilor și aplicarea lor de către proprietarii, administratorii, locatarii din clădirile de tip bloc; 37

Pagina 40

- cunoașterea pianului subsolului clădirii tip bloc și a rețeleior de conducte din subsolul clădirii, precum și cunoașterea locurilor de amplasare a robineților și vanelor de închidere a diferitelor utilități pe diferite ramificații; - cunoașterea și verificarea periodică a tavanelor, podului, acoperișului, balcoanelor, cornișelor, calcanelor, coșurilor, terasei și învelitorii blocului/casei, astfel ca în cazul unui cutremur să se evite căderea cărămizilor, placajelor, tencuielilor, ornamentelor, țiglelor, olanelor, jardinierelor, în zona intrărilor, aleilor înconjurătoare, străzilor sau la vecini. Se va proceda similar la elementele ce ar putea să cadă dinspre clădirea învecinată, inclusiv pentru îmbinarea cu blocul alăturat sau gardurile de zid ale vecinilor; - consultarea unui expert autorizat la cumpărarea sau închirierea unei locuințe sau sediu de firmă, asupra evaluării rezistenței antiseismice conform normativelor tehnice în vigoare, în vederea evitării expunerii la un potențial risc. b) Protecția antiseismică în interiorul locuinței sau locului de muncă Măsuri de pregătire a locului de muncă sau locuinței pentru prevenirea distrugerilor provocate de efectele unui seism: - evitarea aglomerării spațiilor de la locul de muncă sau din locuință cu piese de mobilier sau aparatură instabile la seism și amplasate în vecinătatea locurilor în care se aglomerează de obicei familia, sau în spațiul de lucru; - asigurarea pieselor de mobilier grele, zvelte, suprapuse și înalte, între ele și prin prindere de un perete, grindă solidă în locurile unde se aglomerează de obicei persoane la locul de muncă sau în familie; - amplasarea echipamentelor tehnice și aparatelor casnice mai grele sau a celor pe rotile - de exemplu: copiatoare, calculatoare mari, mașini de spălat, frigidere etc. -, astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieșirilor din încăperi sau apartament spre a nu bloca prin deplasarea lor accesul în cazul unui seism; - fixarea aparatelor în așa fel încât racordurile să nu sufere deteriorări în caz de cutremur; - amplasarea obiectelor fragile și valoroase într-un loc mai jos și sigur; - amplasarea vaselor cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se locuiește și nu există pericolul de contaminare și de incendiu; - asigurarea ușilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilații, astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente; - procurarea în locuință a cel puțin unui extinctor și amplasarea acestuia într-un loc cunoscut și accesibil în orice moment, lângă sursele potențiale de incendiu; învățați utilizarea acestuia; - reținerea locului de amplasare a comutatoarelor, siguranțelor, robinetelor generale și locale pentru apă, gaze și electricitate și a modului lor de manevrare, astfel încât, la nevoie, după seism, să puteți lua măsurile minime de intervenție de urgență - închidere/deschidere; | - păstrarea la îndemână o unei truse de scule adecvate. 38

Pagina 41

Pagina 42

Dacă locuiți într-o clădire multifamilială tip bloc, informați-vă persona! sau prin administrația asociației despre îndeplinirea obligațiilor legale privind: - evaluarea rezistenței antiseismice actuale a structurii clădirii - reparațiile și consolidările necesare - proiectarea și executarea lucrărilor necesare - asigurarea pentru daune seismice, forme și taxe necesare Rețineți în memoria dvs. particularitățile localității, cartierului și împrejurimile locuinței dvs., ale drumului pe care vă deplasați zilnic la serviciu, școală sau cumpărături, având în vedere eventualele pericole descrise mai jos: - căderea unor elemente de construcție nestructurale: tencuielei, cărămizi etc. - spargerea și căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte - căderea unor obiecte, mobilier etc. - căderea unor stâlpi și linii electrice - incendii rezultând din scurtcircuite electrice, conducte de gaz rupte, răsturnarea unor instalații de încălzire etc. - alunecări de teren, avalanșe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase Obișnuiți-vă să vă protejați și când vă aflați într-o altă situație: în concediu, în delegație, la spectacole, în vizită etc. Discutați cu toți membrii familiei, vecinii sau colegii un plan despre ce ați face fiecare în caz de cutremur și faceți periodic repetiții. c) Reguli de comportare rațională, individuale și de grup: loc de muncă, familie, pe stradă, în timpul producerii seismului 1. Păstrați-vă calmul, nu intrați în panică, liniștiți-i și pe ceilalți, protejați copiii, bătrânii și femeile. Nu vă speriați de zgomotele din jur. 2. Preveniți tendințele de a părăsi camera sau locuința, deoarece faza seismică inițială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mișcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomerație și panică, conducând la accidente grave, nedorite. Atenție! Scările sunt elemente de construcții foarte sensibile la deplasările diferențiate ale etajelor și, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilației seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieșirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuință parter ar fi în principiu posibilă și fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: calcane și coșuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc. 3. Rămâneți în încăpere sau locuință, departe de ferestre care se pot sparge și vă pot accidenta, protejați-vă sub o grindă, toc de ușă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc. În lipsa unor astfel de posibilități vă puteți proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi și coate, cu fața în jos iar cu palmele împreunate vă veți proteja capul, ceafa, iar cu antebrațele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaștere prealabilă a acelor elemente de construcție rezistente, prin consultarea unui specialist atestat. 39

Pagina 43

Pagina 44

4. Dacă este posibil, închideți sursele de foc cât puteți mai repede ia: dacă a luat foc ceva interveniți imediat după ce a trecut șocul puternic. 5. Nu fugiți pe ușă, nu săriți pe fereastră, nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, evitați aglomerația, îmbulzcala, iar dacă este posibil deschideți ușa locuinței spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mișcării seismice. 6. Nu alergați în stradă. 7. Dacă vă aflați în afara unei clădiri, deplasați-vă cât mai departe de clădire, ferițivă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuși în stradă. Nu fugiți pe stradă, deplasați-vă calm spre un loc deschis și sigur. 8. Acordați prim ajutor persoanelor rănite. 9. În cazul în care sunteți surprinși de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutați să vă protejați capul și membrele sau să vă asigurați supraviețuirea; ulterior veți căuta să alarmați prin diferite metode vecinii cât și echipele de salvareintervenție de prezența dvs. d) Comportarea după producerea unui cutremur: 1. Nu părăsiți imediat spațiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordați mai întâi primul ajutor celor afectați de seism. Calmați persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii de vârstă mai fragedă. 2. Ajutați pe cei răniți sau prinși sub mobilier, obiecte sau elemente ușoare de construcții, să se degajeze. Nu mișcați răniții grav - dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniți suplimentar din alte cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat. 3. Îngrijiți-vă de siguranța copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte și încălțăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanșat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuință sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile. 4. Nu utilizați telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privința intervenției post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice. 5. Dacă s-a declanșat un incendiu, căutați să-l stingeți prin forțe proprii. 6. Verificați preliminar starea instalațiilor electrice, gaze, apă, canal, verificați vizual starea construcției în interior. În cazul constatării de avarii, închideți alimentarea locală sau generală și anunțați unitatea pentru intervenție. Nu folosiți foc deschis. 7. Părăsiți cu calm clădirea, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificați mai întâi scara și drumul spre ieșire spre a nu vă expune la pericole. 8. Pentru orice eventualitate, preveniți rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieșirea din clădire utilizând o cască de protecție sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărți groase etc. 9. Dacă la ieșire întâlniți uși blocate, acționați fără panică pentru deblocare. Dacă nu reușiți, iar acestea au vitraje, procedați cu calm la spargerea geamului și curățirea ramei și a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor 40

Pagina 45

Pagina 46

sunt persoane blocate, liniștiți-le, mai întâi, după care solicitați concursul persoanelor autorizate. 10. Evitați clădirile grav avariate, cu excepția unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate și fără riscuri inutile. Evitați să fiți confundat cu răufăcătorii pătrunși în astfel de clădiri, nu aglomerați fără rost zonele calamitate. 11. Ajutați echipele de intervenție pentru ajutor sau salvare. 12. Ascultați numai anunțurile posturilor de radioteleviziune naționale și recomandările de acțiune imediată ale organelor în drept. 13. Fiți pregătiți psihic și fizic pentru eventualitatea unor șocuri ulterioare primei mișcări seismice - așa numitele replici -, fără a intra în panică. Nu dați crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de așa-ziși specialiști! 14. La evacuare dați prioritate celor răniți sau copiilor, bătrânilor, femeilor și ascultați întocmai recomandările salvatorilor. 15. Experiența cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveți cunoștințe necesare supraviețuirii până la intervenția echipelor de salvare în cazul unei situații extreme în care, de exemplu, ați fi surprinși sub niște dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocată, prin înțepenirea ușilor sau din alte cauze. 16. În primul rând trebuie să fiți calmi, să îi liniștiți pe cei șocați, să nu permiteți reacții de panică, să acordați primul ajutor celor răniți iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are posibilitatea de mișcare să faceți un mic plan de salvare. Deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutățește situația - de exemplu prin mișcarea dărâmăturilor sau a mobilierului. O variantă clasică de comunicare cu cei din afară, este să bateți la intervale regulate cu un obiect tare în conducte învecinate sau în pereții incintei, iar dacă ați stabilit contactul verbal, furnizați informațiile cerute și cereți primul ajutor necesar. Inspectoratul județean/local pentru Situații de Urgență va concentra personal specializat și aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate. Nu vă preocupați de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de condiții, deși timpul pare nesfârșit, corpul uman își mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistență de sute de ore în condiții de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în țara noastră în 1977 și în mod similar în întreaga lume. e) Măsuri de verificare a stării clădirii, locuinței: - Dați concursul dvs. organizațiilor de intervenție post-seismică pentru analiza stării construcțiilor, precum și pentru celelalte activități întreprinse de organele în drept. - Verificați mai întâi afară și apoi cu precauții și în interior starea locuinței, a clădirii pentru a vedea avariile. După primele observații proprii, este bine să vă adresați unui specialist-expert autorizat în construcții pe care îl cunoașteți din timp, sau cu care aveți o înțelegere sau un contract pentru astfel de situații - în cazul instituțiilor sau firmelor. Dacă starea structurii construcției prezintă avarii evidente iar echipele autorizate nu au sosit încă, solicitați instituțiilor abilitate evaluarea de către specialiști a stării post- 4]

Pagina 47

Pagina 48

seismice a structurii clădirii și aveți în vedere continuarea ulterioară a operațiunilor de proiectare și execuție a reparațiilor și consolidărilor, cu concursul asociației de proprietari sau locatari. - În cazul în care clădirea în care locuiți este într-o stare de avariere a structurii evaluată de specialiștii abilitați legal ca fiind grav afectată de cutremur, va trebui să respectați dispozițiile legale și să vă adaptați la condițiile de sinistrat. În acest sens organele administrației publice locale vor lua măsurile de relocare. - Dacă ați contractat o asigurare la o societate de profil, informați-vă cum trebuie să procedați pentru înregistrarea în termen legal a daunelor complete produse de cutremur, în vederea solicitării despăgubirilor. f) Măsuri de revenire în normal a activității umane din zona afectată de cutremur După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autoritățile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităților umane din zona sinistrată sau calamitată. Autoritățile publice locale vor întocmi pe baza investigațiilor și a expertizelor tehnice listele de priorități ale clădirilor afectate pentru execuția intervențiilor/consolidărilor și reabilitării construcțiilor de locuit. În acest sens investitorii, proprietarii și/sau administratorii clădirilor de locuit vor participa la îndeplinirea măsurilor de investigare a clădirilor de locuit pentru a cunoaște situația acestora după dezastru, vor solicita efectuarea de expertize tehnice asupra clădirilor afectate, și elaborarea de proiecte de intervenție/consolidare la clădirile avariate de cutremur, conform legislației în vigoare. g) Reguli de comportare în cazul alunecărilor de teren Alunecările de teren sunt evenimente de multe ori previzibile, de exemplu după precipitații intense, în zone predispuse la aceste fenomene și au evoluție progresivă, astfel încât desfășurarea lor se realizează într-un anumit interval de timp suficient pentru realizarea unor măsuri de protecție. Atunci când începerea alunecării de teren poate fi semnalată, autoritățile publice locale împreună cu Comitetul local informează instituțiile și populația din zona respectivă asupra pericolului creat și acțiunilor de alarmare când alunecarea de pământ este iminentă, o dată cu urmărirea evoluției fenomenelor în zonă. Informarea și alarmarea asupra alunecării de teren se realizează de către autoritățile publice locale și de comitetul local și județean cu mijloacele specifice acestor tipuri de acțiuni. La recepționarea informării sau a unor semnale despre începerea alunecării terenului, în zona care ar putea fi afectată se vor lua următoarele măsuri: - Pregătirea evacuării persoanelor, instituțiilor și bunurilor potrivit planurilor de evacuare pregătite anticipat. sistemu dealimenare cu cre a a Ina necesitate -a clădirilor de ste y » apă, încălzire, canalizare etc. pentru a limita eventualele efecte negative. - Sprijinirea formațiilor de intervenție ale comitetului i: local sau județean în acțiuni de oprire, diminuare de deviere ela 1n aoțiunile sau a alunecării de teren s cu

Pagina 49

Pagina 50

- Desfășurarea acțiunilor sub conducerea comitetului local sau județean; vor fi luate în considerare numai sursele oficiale locale și recomandările organelor în drept, evitându-se informațiile bazate pe zvonuri. La recepționarea semnalului de alarmare în cazul alunecărilor de teren, care înseamnă că pericolul alunecării de teren nu poate fi evitat, se vor lua următoarele măsuri: - Evacuarea persoanelor și bunurilor materiale în locurile desemnate în planurile de evacuare, fără a lua lucruri inutile și păstrând calmul. - Respectarea regulilor de conviețuire în locurile sigure în care Comitetul județean/local, împreună cu autoritățile locale cât și Societatea de Cruce Roșie vor lua măsurile necesare adăpostirii și desfășurării vieții. După stabilizarea alunecării de teren, organele abilitate vor face o analiză a avariilor și distrugerilor provocate la construcții și bunuri. În funcție de avarii se vor lua măsuri de începere a lucrărilor de reparații și consolidări iar în cazurile de distrugeri se vor lua măsuri de construire de noi clădiri pe alte amplasamente, autorizate. După caz se vor face demersurile necesare pentru obținerea despăgubirilor prin sistemul de asigurări pentru pagubele produse de către alunecările de teren. Prezenta Anexa nr 1 la Hotarâre Nr. 34 / 30.04.2025 a fost adoptată în ședință ordinară din data de 30.04.2025 cu următorul total de voturi 13pentru, Oabtineri, 0 împotriva din totalul de 13consilieri prezenti la sedinta si 13 consilieri în functie si contine 43 pagini Adoptată astăzi: 30.04.2025 Contrasemneaza pentru legalitate Secretar general al comunei Diaconu Rodica

Pagina 51